SPERANȚA DECEMBRIE - 2022

Anul 8 - Nr. 106

Duceți-vă în toată lumea și propovăduiți Evanghelia

1
Speranța, Decembrie 2022 - Melbourne, Australia
 „SPERANȚA” - REVISTĂ EDITATĂ DE BISERICILE BAPTISTE ROMÂNE DIN AUSTRALIA
ECHIPA DE CONSILIERI SPIRITUALI:
Gelu Bondor, Biserica Adelaide
Dorel Brândaș, Biserica Harul
Daniel P. Nicolici, Biserica Speranța
Ioan Bușan, Biserica Perth
Traian Secară, Biserica Maranata
ECHIPA EDITORIALĂ:
Constantin Oprănescu, Ioan Ciobotă – Radio Vocea
Evangheliei Timișoara, Aneta Oprănescu.
Coordonator tehnic, printing, expediere email și facebook:
Adrian Buzgău. Telefon: 0433766376
PENTRU DETALII, CORESPONDENȚII:
Adrian Buzgău, Biserica Maranata 0433766376
Gheorghe Bedreag, Biserica Maranata 0490345608
Daniela Hălmăjan, Biserica Speranța 0405574219
Iacob Cerbu, Prima Biserică Baptistă 0425295401
Leon Curelușa, Biserica Betania 0414333225
Luiza Cîmpean, Biserica Tabor 0448 483 500
Nelu Albu, Biserica Harul 0449590887
Viorel Sabou, Biserica Adelaide 08 83878393
Adresa Redacției:
Costul unui abonament pe 1 an: $50.00 35 Reid Street, Brown Hill,
CONT: Romanian Speranta Association Inc. 3350 Victoria, Australia.
National Australia Bank, Telefon: 0423 659 724,
BSB - 083214, CONT Nr. – 879530941 email: sperantaaus@gmail.com

ROMAN LAWYERS
GR8
EST8
Margareta Ulici
AGENTS
.COM. AU
Commonwealth
Bank WINMOORE

Sorrana Remnick
Lucy Schneider LAWYERS
COMMITMENT
EXCELLENCE
RESULTS

CAFÉ
TRANSYLVANIA

Katy Delinke

MOTTO-UL REVISTEI SPERANȚA VASS PORUMB

PHOTO STUDIO
Te rog fierbinte, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea lui
Cristos Isus, care are să judece viii şi morţii, şi pentru
arătarea şi Împărăţia Sa:
propovăduieşte Cuvântul, stăruie asupra lui la timp şi ne
la timp, mustră, ceartă, îndeamnă cu toată blândeţea şi Ramona Martinovici
Mobile: 0424 515 676
învăţătura. Email: rmartinovici@ri
Căci va veni vremea când oamenii nu vor putea să sufere seconsortium.com
învăţătura sănătoasă, ci îi vor gâdila urechile să audă
lucruri plăcute şi îşi vor da învăţători după poftele lor.
Îşi vor întoarce urechea de la adevăr şi se vor
îndrepta spre istorisiri închipuite.

Onsite Welding
Dar tu fii treaz în toate lucrurile, rabdă suferinţele, fă
lucrul unui evanghelist şi împlineşte-ţi bine slujba.
(2 Timotei 4:1-5) Traian Secară
Minister of religion DRIVER AND TRUCK, Melbourne
2
Speranța, Decembrie 2022 - Melbourne, Australia
Scopul vieții
Păstor Dorel Brîndaș, Biserica Baptistă Harul, Melbourne
„Un glas zice: „Strigă!” Şi eu am răspuns: „Ce să strig?” „Orice făptură este ca iarba şi
toată strălucirea e, ca floarea de pe câmp. Iarba se usucă, floarea cade când suflă
vântul Domnului peste ea.” În adevăr, poporul este ca iarba: iarba se usucă, floarea
cade, dar cuvântul Dumnezeului nostru rămâne în veac.”
(Isaia 40:6-8)
Ce este viața? Cineva spunea că viața este ca un ecou:
trimiți un sunet care vine înapoi. Este ceea ce semeni și
ceea ce culegi. Dacă am avea posibilitatea să întrebăm
o pasăre ce crede despre viață, ne-ar răspunde că
pentru ea viața este a zbura. Dacă am întreba un copil
ce înțelege el din viață, ar răspunde că este joaca: „am
jucăriile mele, mingea mea cu care mă joc, viața este
joaca”. Dar noi, ce am răspunde la această întrebare:
„Ce este viața?” Poate unii dintre noi am răspunde că
viața este o luptă, și este adevărat, ne luptăm, ne
zbuciumăm poate în fiecare zi. Unii poate ar spune că
viața este o alergare. Psalmistul spune că anii vieții
noastre se ridică până la 70, 80 de ani și de fapt viața
nu este altceva decât un drum cu un singur sens, adică
înspre moarte. Pe drumul vieții nu te mai poți întoarce
niciodată înapoi. Mulți dintre noi am vrea să mai
depănăm anii vieții înapoi, să mai reglăm din
problemele vieții, dar drumul vieții este cu un singur
sens, iar „omul este ca un abur, iar zilele lui sunt ca
umbra care trece”. (Psalm 144:4)
Dacă Dumnezeu ne-a dat fiecăruia o viață mai lungă
sau mai scurtă, viața aceasta am primit-o cu un scop. Şi
prima întrebare este:
1. Cum călătorim pe drumul vieții? Suntem conștienți
că viața este scurtă și că într-o zi, fără să vrem, fără să
fim întrebați, cu siguranță vom ajunge la capătul
drumului. Întrebarea mai este: noi, care suntem copii ai
Domnului, răscumpărați prin sângele scump, care a
curs pentru noi la Calvar, pe cruce, noi cum călătorim
pe drumul vieții?
„Şi dacă chemaţi ca Tată pe Cel ce judecă fără părtinire
pe fiecare după faptele lui, purtaţi-vă cu frică în timpul
pribegiei voastre; căci ştiţi că nu cu lucruri pieritoare, cu
3
Speranța, Decembrie 2022 - Melbourne, Australia
argint sau cu aur, aţi
fost răscumpăraţi din felul deşert de vieţuire pe care-l
moşteniserăţi de la părinţii voştri, ci cu sângele scump
al lui Cristos, Mielul fără cusur şi fără prihană.” (1 Petru
1:17-19) De aici înțelegem că pe drumul vieții sunt
reguli, sunt legi pe care dacă le ignori te poți rătăci. De
asemenea, Scriptura ne spune că noi suntem
înconjurați cu un mare nor de martori, care privesc
înspre noi, iar ei, într-o zi, vor depune mărturie despre
călătoria noastră pe drumul vieții. De aceea Apostolul
Petru spune: „Umblați cu frică în călătoria voastră!” Şi
sunt atâtea alte versete din Biblie care ne îndeamnă să
ne trăim viața la standardul cel mai înalt, pentru gloria
și cinstea lui Dumnezeu.
2. Dumnezeu ne iubește. „Fiindcă atât de mult a iubit
Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca
oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.”
(Ioan 3:16) Dacă ar trebui să împărțim acest verset, în
prima parte se vorbește despre iubirea fără egal a lui
Dumnezeu pentru noi, apoi despre singurul Lui Fiu pe
care L-a dat pentru noi, păcătoșii, pentru singurul motiv
ca noi să avem viață veșnică. Cu fiecare asfințit de
soare ne apropiem mai mult de veșnicie. Viața pe
pământ este o oportunitate pe care ne-o oferă
Dumnezeu pentru a ne pregăti pentru viața de dincolo.
Într-o zi mulți vor regreta, ar vrea să se întoarcă în timp
și să profite de oportunitățile pe care le-au avut și au
trecut pe lângă ele. Mă gândesc la atâția oameni care
au pășit pragul Casei Domnului, au avut nevoie de
rugăciuni, chiar au vrut să-L cunoască pe Domnul, dar
acum sunt departe... Au avut oportunități cu care
poate că nu se vor mai întâlni niciodată.
Fiecare avem oportunitatea de a privi înăuntrul nostru
și să ne întrebăm: „Oare cum călătoresc pe drumul
acestei vieți pe care mi-a dat-o Dumnezeu?” Dragul
meu, nu pierde oportunitatea cât încă mai poți să-ți
pleci genunchii și să-ți ridici mâinile spre Dumnezeu,
mai poți să te rogi, să citești Scriptura, să lucrezi pentru
Domnul. Astăzi încă mai este libertate. Caută-L pe
Dumnezeu, mărturisește-L pe Dumnezeu, mergi la
Biserică - astăzi mai avem încă oportunitatea aceasta. O
zi fără Dumnezeu este o zi care lipsește din calendarul
vieții mele. Dacă mai avem de trăit din viața pe care
Dumnezeu ne-a dat-o, să trăim cu un scop pentru
Dumnezeul nostru care ne așteaptă în Împărăția Sa.
A Lui să fie Gloria, amin.
 MINUNATĂ-I NOAPTEA SFÂNTĂ
Traian Dorz

Minunată-i noaptea sfântă

Minunată, minunată.
Sfânta pace înveşmântă
Lumea toată, lumea toată.
Umple bucurii cereşti
Inimile omeneşti.
Noapte sfântă, tu înfrăţeşti
Lumea toată.

Înălţătoare-i noaptea sfântă,

Înălţătoare, înălţătoare.
Vin păstorii, îngeri cântă
Ieslea-i soare, ieslea-i soare.
Steaua arde luminos,
Magii înalţă pe Cristos.
Pruncu-i rază, ceru-i jos
Ieslea-i soare.

Bucurie-i noaptea sfântă

Bucurie, bucurie.
Iadul cade, moartea-i frântă
Pe vecie, pe vecie.
Profeţia s-a împlinit,
Mântuirea ne-a venit
Sfânt Mesia, fii slăvit
Pe vecie.

Îndurare-i noaptea sfântă

Îndurare, îndurare.
Cerul ne binecuvântă
Haru-i mare, haru-i mare.
Inimile să gătiţi,
Pe Mesia să-L primiţi
Să vă facă fericiţi.
Haru-I mare.

ASTĂZI VIN ...

Nicolae Moldoveanu

Astăzi vin şi-mi plec genunchii

Înaintea ieslei Tale
Copilaş din altă lume
Obosit de frig şi cale.

Îmi plec inima şi faţa

Copilaş din zare-albastră.
Şi mă-nchin cu umilinţă
Călător prin lumea noastră.

Nu am smirnă ca şi magii,
Nici tămâie şi nici aur.
Lacrimile pocăinţei
Îmi sunt singurul tezaur.

Ţi le-aduc acum 'nainte

Cu sfială şi ruşine.
Copilaş venit din ceruri
Să porţi crucea pentru mine.
4
Speranța, Decembrie 2022 - Melbourne, Australia
 SĂNIUȚA
Costache Ioanid

Zboară, zboară săniuţă

pe zăpadă lină.
Dealu-ntreg şi potecuţă
de copii sunt pline.

Unii zboară ca săgeata,

alţii-n joc se-adună.
Cu obrajii ca muşcată,
râd cu voie bună.

De pe crengi de brad, poznaşii,

neaua-n drum o sfarmă.
Fug în codru iepuraşii
speriaţi de larmă.

Vântu-aleargă-n munţi, pe coame,

sclipeţ alb să cearnă.
Câte daruri ne-aduci, DOAMNE,
chiar şi-n miez de iarnă!

RUGĂCIUNE
Maria Luca

Sărut mâna, Doamne Sfânt!

Sunt un prunc... nu ştiu prea bine
Să vorbesc însă aş vrea
Să mă asculţi şi pe mine...

Uite, am îngenuncheat
Înainte de culcare
Şi privesc spre cer... Eu ştiu
Că Tu eşti şi bun şi mare.

Am venit să Te întreb
De ce Doamne-n jurul meu
Oamenii de-o vreme-s trişti
Şi se plâng că este greu?

Într-o zi mi-a spus bunica

Că eşti plin de îndurare
Şi dacă voi fi cuminte
Am să cresc frumos şi mare.

Totuşi Doamne Te-aş ruga

Să faci o minune-n lume:
Oamenii să se iubească
Să se-ntâmple lucruri bune

Iar când iarna va veni

Fă să ningă ca-n poveşti.
Şi de-mi dai o sănioară
Am să ştiu că mă iubeşti!

5
Speranța, Decembrie 2022 - Melbourne, Australia
PAVELE, EȘTI NEBUN - 2
Păstor Cornel Ghiță, Biserica Baptistă Maranata, Melbourne
„Pe când vorbea el astfel, ca să se apere, Festus a zis cu glas tare: <Pavele, eşti nebun! Învăţătura ta cea multă te
face să dai în nebunie>.” (Fapte 26:24)
Oare cine sunt oamenii despre care Dumnezeu spune că
sunt înțelepți? Este bine să ne analizăm, să privim înăuntrul
nostru și să vedem dacă Dumnezeu poate spune, despre
noi: „Tu ești înțelept!” Înțelepciunea începe cu întoarcerea
la Dumnezeu: „Începutul înțelepciunii este frica de
Domnul”. (Proverbe 9:10) Omul înțelept, din perspectiva lui
Dumnezeu, este omul care-și ridică privirea în sus și
recunoaște că există Dumnezeul adevărat, care a creat tot
ce există, că Dumnezeu ne iubește, că ne vrea cu El. Nu
poate fi nimeni înțelept cu adevărat dacă în viața aceasta
nu se întoarce la Dumnezeu cu pocăință și credință. De aici
începe toată înțelepciunea.
Aș vrea să te întreb, dragul meu, Dumnezeu care cunoaște
totul și ne cunoaște pe fiecare dintre noi, acum, când se
uită în inima ta, poate spune despre tine că tu ești înțelept?
Uită ce diplome ai, cunoștințele pe care le ai, uită acestea și
întreabă-te: „oare cred eu cu adevărat că Isus Cristos este
Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, care a venit în
lumea aceasta și a murit pentru mine, a înviat și stă la
dreapta Tatălui?” Te-ai întors la Dumnezeu din toată inima,
ți-ai cerut iertare pentru păcatele tale, este pocăință în
viața ta pentru toate neascultările și păcatele tale? Dacă nu
ai avut niciodată un moment real când, într-adevăr, în
adâncul inimii tale ai crezut cu adevărat în existența lui
Dumnezeu, în jertfa Domnului Isus Cristos și în învierea Lui,
dragul meu, ascultă glasul lui Dumnezeu care îți spune că tu
nu ești înțelept. Oamenii pot să te creadă un om înțelept,
dar din perspectiva lui Dumnezeu, tu nu ești.
Un om care nu se întoarce cu pocăință și credință ca să
primească mântuirea și viața veșnică este un om
neînțelept, pentru că trăiește pe pământul acesta,
trudește, face orice vrea, dar la sfârșit ajunge să fie pierdut.
Acest om a avut posibilitatea să fie iertat, să ajungă în
lumină, să trăiască în glorie o veșnicie împreună cu
Dumnezeu, pe deplin împlinit și fericit, dar toată viața, când
a auzit vorbindu-se despre existența, iubirea și jertfa lui
Dumnezeu, el și-a închis mintea și inima, nu a vrut să
creadă și a umblat pe calea lui. Acest om este neînțelept. El
nu trebuia să facă niciun mare efort, ci doar să primească
6
Speranța, Decembrie 2022 - Melbourne, Australia
(continuare)
iertarea, doar să primească mântuirea. O viață întreagă
Dumnezeu i-a oferit iertarea, mântuirea, viața veșnică, dar
el nu a ales credința, nu L-a primit. Dumnezeu a stat
aproape de el și i-a spus: „te iubesc, am murit pentru tine,
vreau să fii cu Mine în lumină, în viață”. Dar acest om I-a
întors spatele, a ascultat minciunile diavolului, a alergat
după plăcerile păcatului, înspre pierzare.
Unui astfel de om Dumnezeu îi spune că este nebun. Dragul
meu, dar tu care asculți Cuvântul, mă rog, și te îndemn în
Numele Domnului Isus, primește-L pe Isus Cristos ca Domn
Mântuitor. Poate că ai multe planuri, poate sunt planuri
frumoase, planuri bune. Dacă ești tânăr te gândești unde să
lucrezi, la ce facultate să mergi, te gândești ce familie să ai,
sunt lucruri frumoase la care te gândești, toate bune
pentru viață și viitor. Dar, dragul meu, ascultă, dacă nu-L
primești pe Isus Cristos ca Domn și Mântuitor, Dumnezeu
îți spune: „Nebunule!” Ești un om neînțelept. Numai un om
înțelept ia decizii înțelepte. Tu poți avea multă cunoștință,
poți să ști multe, poți să ai mare succes în lumea aceasta,
dar dacă nu ești înțelept nu poți să iei decizii înțelepte.
Înțelepciunea ți-o poate turna Dumnezeu în mintea ta, dar
numai atunci când te întorci la El. De aceea noi repetăm
mereu aceleași lucruri, cum că Isus a murit pentru noi, a
înviat, că trebuie să-L primești pe El ca Domn și Mântuitor
și poate că ți se pare prea mult, te închizi... O, deschide-ți
inima, dragul meu, pentru că nu este nimic mai important
decât acest lucru pe care îl poți auzi acum. Înțelepciunea
vine atunci când te întorci spre Dumnezeu și Îl primești cu
pocăință și credință.
Un om înțelept trăiește în ascultare de Cuvântul lui
Dumnezeu. Sunt mulți care cred în Dumnezeu, s-au pocăit,
dar apoi trăiesc așa cum vor ei. Omul înțelept se întoarce la
Dumnezeu cu pocăință și credință și trăiește în ascultare de
Domnul. Uită-te în viața ta. Poate spui că tu crezi, te-ai și
botezat, dar deschizi tu în fiecare zi Sfânta Scriptură cu
dorința ca Dumnezeu să-ți deschidă mintea și inima, cu
dorința să fii transformat, să trăiești potrivit cu ceea ce îți
spune Domnul? Înțelepciunea se coboară de sus, de la
Părintele veșniciei. Modul cum trăiesc, modul cum gândesc
îmi spune dacă sunt înțelept sau nu din perspectiva lui
Dumnezeu.
Omul înțelept este gata să piardă orice pentru a se
identifica cu poporul lui Dumnezeu și cu Dumnezeu.
Scriptura vorbește despre Moise că el nu a vrut să se
numească fiul fiicei lui faraon, ci mai degrabă a fost gata să
renunțe la tot ce avea în Egipt, doar pentru a se identifica
cu poporul lui Dumnezeu. Sunt așa de mulți creștini care se
rușinează că-s creștini, că-s pocăiți, care se rușinează de
Dumnezeu. Un om înțelept stă de partea lui Dumnezeu
chiar și atunci când toți ceilalți râd și își bat joc. El este gata
să facă orice pentru a face voia lui Dumnezeu.
Să ne uităm la ultima parte din Fapte 26, când Pavel are o discuție cu împăratul Agripa și-i amintește: „Împăratul știe aceste
lucruri și de aceea îi vorbesc cu îndrăzneală, căci sunt încredințat că nu-i este nimic necunoscut din ele, fiindcă nu s-au
petrecut într-un colț! Crezi tu în prooroci, împărate Agripa?… Știu că crezi.” Și Agripa a zis lui Pavel: „Curând mai vrei tu să mă
îndupleci să mă fac creștin!” „Fie curând, fie târziu”, a răspuns Pavel, „să dea Dumnezeu ca nu numai tu, ci toți cei ce mă
ascultă astăzi să fiți așa cum sunt eu, afară de lanțurile acestea”. Împăratul era în cumpănă, dar nu a luat decizia. Printre
motivele pentru care el nu a fost gata să creadă mesajul lui Pavel erau cei de lângă el: „Ce va zice Berenice, cu care trăiesc în
păcat? Ce va zice despre mine Festus, marele guvernator, care l-a considerat pe Pavel nebun, ce va zice el dacă eu voi spune
că-l cred pe Pavel? Va zice și despre mine că-s nebun”.

Dragii mei, tot ceea ce eu am vrut să fie înțeles se poate rezuma la ideea aceasta: la urma urmelor ceea ce contează cu
adevărat este ceea ce spune Dumnezeu despre tine. Lumea evaluează diferit cine este important, cine are succes, cine este
înțelept sau cine e nebun, dar ceea ce contează este părerea lui Dumnezeu. În rugăciunea noastră să-L întrebăm pe Domnul:
„Doamne, ce părere ai despre mine? Mă numești înțelept sau mă numești nebun?” Şi dacă ești sincer cu tine însuți, prin
Cuvântul lui Dumnezeu tu o să știi precis care este părerea lui Dumnezeu despre tine. El ne cunoaște cu adevărat. A Lui să fie
gloria. Amin.

DARUL LUI DUMNEZEU -

NAȘTEREA MÂNTUITORULUI
Păstor Gelu Bondor, Biserica Baptistă Adelaide

„Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu,
pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.” (Ioan 3:16)

Dumnezeu este Marele Dăruitor. El
„face să răsară soarele Său peste cei
răi şi peste cei buni, şi dă ploaie
peste cei drepţi şi peste cei
nedrepţi”. (Matei 5:45) Lui
Dumnezeu Îi place să dea daruri aşa
cum găsim scris: „Dar fiecăruia din
noi harul i-a fost dat după măsura
darului lui Cristos. De aceea este zis:
`S-a suit sus, a luat robia roabă și a
dat daruri oamenilor`.” (Efeseni
4:7,8) Dar cu naşterea
Mântuitorului, El a dat omenirii
darul suprem. S-a dat pe Sine Însuşi
în Persoana Singurului Său Fiu, nu
pentru o vreme, ci pentru
totdeauna. Domnul Isus a devenit şi
a rămas “Fiul omului”, “Omul Isus
Cristos”, “Singurul mijlocitor între
Dumnezeu şi oameni.” (1Tim. 2:5)
Motivaţia Lui a fost iubirea şi
salvarea oamenilor. A luat asupra
divinităţii Sale natura noastră
umană, contopind astfel în Trupul
Său cele două naturi, creând astfel o
nouă făptură: „Căci, dacă este
cineva în Cristos, este o făptură
nouă. Cele vechi s-au dus, iată că
toate lucrurile s-au făcut noi.” (2
Cor. 5:17) A fost singurul mod de a
salva natura omenească de la
pierzarea veşnică în care a ajuns din
cauza neascultării; singura cale de a
Speranța, Decembrie 2022 - Melbourne, Australia
ridica omenirea din corupţia în care
a ajuns.
Cu ocazia Crăciunului oamenii s-au
obişnuit să dea şi să primească
daruri de care se bucură mai mult
sau mai puţin. Există multe motivaţii
pentru această dărnicie. Unii
dăruiesc din obicei, alţii pentru a
face bucurie celor dragi, alţii pentru
a se arăta altora şi a-şi câştiga
aprecierea lor, alţii pentru a fi
„slăviţi de oameni”. Unii pot ajunge
„să-şi împartă toată averea pentru
hrana săracilor”, dar fără o
motivaţie în dragoste nu foloseşte la
nimic. Întâi trebuie să dăm pe plan
spiritual, începând cu noi înşine. Să
ne dăruim pe noi înşine mai întâi
Domnului căruia Îi aparținem, „că
voi nu sunteţi ai voştri [....], aţi fost
cumpăraţi cu un preţ.”
(1Cor. 6:19-20)
Numai dăruindu-ne pe noi înşine Lui
se poate realiza acea unire a naturii
Sale divine cu omenescul nostru,
pentru a deveni acea făptură nouă
care poate intra în Împărăţia
Cerurilor. El S-a dăruit nouă pentru
ca noi la rândul nostru să ne dăruim
Lui. Numai aşa se pot contopi cele
două naturi, ca să ajungem „părtaşi
firii dumnezeieşti.” (2 Petru 1:4)
7
Apoi, urmând exemplul Domnului
Isus și conduşi de El, ne dăruim
altora, mai întâi pe plan spiritual şi
apoi pe cel material.
Trebuie deci să practicăm mai întâi
acest fel de dăruire. Aşa cum este
scris despre creştinii din Macedonia:
„În mijlocul multelor necazuri prin
care au trecut, bucuria lor peste
măsură de mare şi sărăcia lor lucie,
au dat naştere la un belşug de
dărnicie din partea lor” după ce
„s-au dat mai întâi pe ei înşişi
Domnului, şi apoi nouă, prin voia lui
Dumnezeu.” (2 Cor. 8:2, 5)
Cu ocazia sărbătoririi nașterii
Mântuitorului, și nu numai, să dăm
tuturor celor cu care ne întâlnim şi
tuturor celor a căror viaţă se
„atinge” de a noastră, ceva din
timpul nostru, ceva din rugăciunile
noastre, ceva din noi înşine,
dragostea noastră, gândurile
noastre. Apoi putem să dăm după
nevoie şi nu după preferinţă, din
bunurile lumii acesteia, în măsura în
care ne-au fost date şi nouă. A da
bani şi bunuri materiale, fără a avea
mai întâi obiceiul zilnic şi chiar oră
de oră, clipă de clipă de a da pe plan
spiritual întâi, nu este cel mai
eficient mod de ajuta pe cineva.
VOIA LUI DUMNEZEU
în întruparea Domnului Isus
Păstor Daniel P. Nicolici, Biserica Speranța, Melbourne
Evanghelia după Ioan ne prezintă
hotărârea lui Dumnezeu de a veni
în mijlocul nostru în nașterea sau
întruparea Domnului Isus: „Şi
Cuvântul S-a făcut trup şi a locuit
printre noi, plin de har şi de adevăr.
Şi noi am privit slava Lui, o slavă
întocmai ca slava Singurului născut
din Tatăl.” (Ioan 1:14)
Când intră în noi Duhul Lui
Dumnezeu, se curăță sufletul.
Privirea și înțelegerea este
îndreptată spre slava Lui, a
Singurului născut din Tatăl.
Generația actuala practică zilnic
schimbul de informație printr-o
privire instantă, cât mai rapidă. Am
rămas uimit să citesc că puterea
medie de urmărire a unei idei este
de doar un minut. Trăim într-o
generație unde dacă nu ai spus ceva
ca să captezi atenția
într-un minut, apare riscul să pierzi
audiența. Toată mass-media
construiește și pregătește o
generație a instantului, care
privește prin ce izbește ochii și prin
ce se simte. Salutul sau întrebarea
zilnică este „Cum te simți ?” Copiii
lui Dumnezeu înțeleg cu inima.
Copiii lui Dumnezeu trăiesc prin
credință și nu prin simțire.
Cuvântul lui Dumnezeu, întrupat,
este Domnul Isus, Logosul din limba
greacă. Cuvântul lui Dumnezeu s-a
întrupat ca să fie primit și astfel să
transforme prin principiul golirii și
al umplerii. Betleemul simbolizează
locul nașterii, a întrupării Domnului
Isus și arată o umplere de
eveniment și lume multă.
Speranța, Decembrie 2022 - Melbourne, Australia
Acolo nu este loc pentru Domnul Isus ca să fie primit.
Inimile oamenilor au fost și sunt tot mai pline de evenimente și de lume.
Evenimentele și lumea pot lua locul Domnului Isus din inimă. Ca să intre Domnul
Isus în inimă va trebui, mai întâi, să iasă lumea cu evenimentele ei.
O sărbătoare în ea însăși poate lua locul Domnului Isus din inimă. Vă recomand să
ne întrebăm dacă săptămâna trecută s-a golit sufletul de ceva și s-a umplut de
altceva. Mai este încă multă lume cu evenimente în inima noastră?
Logosul, Cuvântul lui Dumnezeu, s-a întrupat ca să trăiască printre noi și să fie
primit de noi ca să putem trăi în prezența Lui. La Betleem este drama respingerii,
acolo lumea cu evenimentul ia locul Domnului Isus. Alternativa eului sau a firii
aduce o falsă pregătire în fața vieții de pe pământ. Voia mea, părerea mea, ambiția
mea, calea mea etc. Trist de amintit că uneori acest lucru este prezent în viața
creștinului și nu doar a lumii. De fapt Cuvântul lui Dumnezeu accentuează această
chemare la veghere pentru cei credincioși: „Vegheaţi dar în tot timpul şi rugaţi-vă,
ca să aveţi putere să scăpaţi de toate lucrurile acestea care se vor întâmpla şi să
staţi în picioare înaintea Fiului omului.” (Luca 21:36) În acest verset Domnul Isus
vorbește despre pregătirea credinciosului pentru a doua venire a Domnului.
Suntem chemați să trăim înaintea Cristosului Întrupat, care a venit să trăiască
printre noi și să fie primit de noi.
1 Ioan capitolul 3:1-7 ne spune:
„Vedeţi ce dragoste ne-a arătat Tatăl, să ne numim copii ai lui Dumnezeu! Şi
suntem. Lumea nu ne cunoaşte, pentru că nu L-a cunoscut nici pe El. Preaiubiţilor,
acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce vom fi nu s-a arătat încă. Dar ştim că,
atunci când Se va arăta El, vom fi ca El, pentru că Îl vom vedea aşa cum este.
Oricine are nădejdea aceasta în El se curăţă, după cum El este curat. Oricine face
păcat face şi fărădelege; şi păcatul este fărădelege. Şi ştiţi că El S-a arătat ca să ia
păcatele; şi în El nu este păcat. Oricine rămâne în El nu păcătuieşte; oricine
păcătuieşte nu L-a văzut, nici nu L-a cunoscut. Copilaşilor, nimeni să nu vă înşele!
Cine trăieşte în neprihănire este neprihănit, cum El Însuşi este neprihănit”.
Dragii mei, pasiunea zilnică a credinciosului este să nu mai păcătuiască. Mântuirea
este în dar și o primesc prin credință și pocăință. Un om nu va putea primi
mântuirea niciodată dacă nu vede problema păcatului. Pocăința nu poate veni la
cineva care nu vede problema păcatului și vrea să privească doar la dragostea lui
Dumnezeu. Dumnezeu este sfânt și drept și trebuie să rezolve juridic pedeapsa
pentru păcat. Cuvântul lui Dumnezeu ne spune că plata, sau pedeapsa pentru
păcat, este moartea. Am putea asemăna acest lucru cu cineva care a călcat legea și
trebuie să stea înaintea judecătorului. Nimic nu va putea să-l scape de sentință.
Poate să ceară iertare sau să promită că nu mai greșește – acest lucru este
apreciat, însă nu îl scutește de sentința judecătorului pentru fapta comisă. Dacă
însă, în ziua sentinței, vine cineva și plătește pedeapsa, plătește sentința, omul
vinovat va putea fi declarant nevinovat.
Domnul Isus, înainte să moară pe cruce, spune ceva foarte simbolic: „S-a sfârșit”.
Aceasta înseamnă „s-a plătit, s-a achitat pedeapsa”. Isaia 53:4-5 ne spune: „El
suferinţele noastre le-a purtat şi durerile noastre le-a luat asupra Lui, şi noi am
crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu şi smerit. Dar El era străpuns pentru
păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa, care ne dă pacea,
a căzut peste El, şi prin rănile Lui suntem tămăduiţi”. În Tribunalul Universului cazul
păcatelor omenirii a fost achitat – juridic încheiat. Rămâne doar acceptarea a ceea
ce a făcut Domnul Isus în locul nostru. Dacă cineva nu vede problema păcatului în
viața personală, nu va primi mântuirea niciodată.
Mântuirea se primește ca dar prin credință și pocăință.
continuare la pag. 17
8
1 DECEMBRIE 1918, MAREA UNIRE
MAREA UNIRE A PRINCIPATELOR Simion Felix MARȚIAN

S-a ridicat Istoria-n picioare

La început de iarnă și de veac,
Și-a decretat, maiestuoasă-n frac:
„De azi Carpații nu mai sunt hotare!

Căci pe a Daciei străveche vatră,

Ceea ce astăzi voi numiți Carpați
Sunt mâini de frați întinse către frați,
Îmbrățișare milenară-n piatră.”

Acest ucaz menit s-alunge ulii

Și norii de pe cerul românesc
A strâns, într-un elan sărbătoresc,
Pe fiii Țării-n poala Albei Iulii.

Și unde a intrat Mihai Viteazul

La 1 decembrie 1918 Marea Adunare de la Alba-Iulia, Cu tot alaiul său voievodal,
constituită din 1228 de delegaţi şi susţinută de 100.000 de Intra acum, la fel de triumfal,
Poporul ce-și scotea din jug grumazul.
persoane venite din toate colţurile ţării, au adoptat o
rezoluţie care consfinţea unirea tuturor românilor, unirea S-a-nfăptuit atunci Marea Unire
Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului, cu Pe care astăzi o sărbătorim,
Dar o perpetuăm doar când trăim
România, pe baze democratice, cu păstrarea unei Uniți cu toți în cuget și simțire.
autonomii locale și cu egalitatea naţionalităţilor și a
religiilor şi crearea unui singur stat naţional: S-au dus acei ce-au fost pe metereze,
Dar idealul lor e-n noi mereu
Când ne rugăm cu toți lui Dumnezeu
Ca țara-n veci s-o binecuvânteze.

Și-I mulțumim că România-i mare

Și că în viitor la fel va fi
Dumnezeu binecuvântează unitatea. Prin sfântă voia Lui, și că-ntr-o zi
S-a ridicat Istoria-n picioare!
„O împărăție dezbinată nu dăinuiește”.

11 NOIEMBRIE - REMEMBRANCE DAY

Ziua Comemorării (Remembrance Day) este una dintre cele mai
importante zile din calendarul nostru comemorativ australian.
Este o zi în care îi onorăm pe cei care au murit în război, conflicte
și operațiuni de menținere a păcii.

Ziua Comemorării este organizată pe 11 noiembrie în fiecare an.

Aceasta este aniversarea armistițiului care a încheiat lupta cu
Germania în Primul Război Mondial. Oamenii din Australia și din
multe alte țări păstrează 1 minut de reculegere la ora 11 din ziua
a 11-a a lunii a 11-a, deoarece atunci a intrat în vigoare
armistițiul. Este timpul în care ne amintim și îi onorăm pe eroii
care au murit în servind Australia.

DUMNEZEU SĂ BINECUVÂNTEZE AUSTRALIA

9
Speranța, Decembrie 2022 - Melbourne, Australia
SPORT LIGHTS A MISSION
SLAM - MELBOURNE, VIC. 2022
SLAM - PERTH, WA, 2008

Perth, WA, 2008 - „Oficialii FIFA” SLAM Victoria joacă cu Congo FC + Karnet Prison Farm

P. Mituțoiu Ps. Nicu Neacșu Ps. Gabi Crișan N. Sica PERTH, WA 2008

„Grupul SLAM din Bisericile Baptiste Române, în colaborare cu Prison Fellowship, face de ani de zile misiune și evanghelizare
prin sport în închisorile din statul Victoria. Domnul fie lăudat pentru că ne-a chemat la slujba împăcării”, spune păstorul Teofil
Ciortuz. - Am adăugat câteva fotografii din arhiva Revistei Speranța: Vizita Echipei SLAM la Perth, in anul 2008. Amintiri
frumoase. Au fost prezenți la meciuri între zidurile închisorii și pe stadion, în colaborare cu Jesus Bread Ministry. Domnul să îi
binecuvânteze pe cei ce se ostenesc în lucrarea lui. (Nota redacției)

Duminică 6 Noiembrie, la serviciul Bisericii

BISERICA PENTICOSTLĂ Maranata, au fost invitați fratele păstor Gabi Izsak
împreună cu un grup de tineri cântăreți de la
PHILADELPHIA ÎN VIZITĂ LA Biserica Penticostală Philadelphia.

BISERICA BAPTISTĂ MARANATA Ne-am bucurat de cuvântul vestit prin fratele Gabi
Izsak, care ne-a spus printre altele ce diferență
mare este să-L cunoști pe Dumnezeu personal, nu
doar să cunoști despre Dumnezeu. A vorbit despre
trei drumuri care au schimbat destinele oamenilor:
drumul Emausului, unde au fost schimbate
destinele celor doi ucenici, drumul care coboară de
la Ierusalim la Gaza, unde Filip se întâlnește cu
famenul etiopian. Această întâlnire, însoțită de
predicarea Evangheliei a schimbat destinul acelui
famen. Apoi este drumul Damascului, pe care Saul
se întâlnește cu Domnul Isus, ceea ce a dus la
transformarea lui Saul în Apostolul Pavel.
Ne-am bucurat de asemenea de grupul care a
cântat așa de frumos cântări spre laudă Domnului,
Domnul să-i binecuvânteze.
Adrian Buzgău
10
Speranța, Decembrie 2022 - Melbourne, Australia
 6 Noiembrie - 14 ani - Aniversare la Tabor

Păstorii Mircea și Onucu Câmpeanu,

„DAR VOI”, LE-A ZIS EL, „CINE ZICEȚI CĂ SUNT?”

În seara zilei de 6 Noiembrie, Biserica Penticostală Tabor a
sărbătorit 14 ani de la ridicarea locașului de închinare din
Sunshine North, Melbourne. Au fost prezenți credincioși din
mai multe Biserici din Melbourne, chiar și din Ballarat.

S-au ridicat la amvonul Bisericii frați care au împărtășit

experiențe din timpul când s-au ridicat zidurile clădirii,
contribuția și jertfa pe care le-au adus la începuturile acestei
lucrări. S-a început cu 7 oameni dedicați slujirii Domnului, iar pe
parcursul lucrării s-au mai alăturat și alții dornici de a vedea
această minune cu ochii. Pentru că așa este considerată
această lucrare, ca o minune a lui Dumnezeu care poate să
aducă la îndeplinire o dorință a unor inimi curate, dăruite întru
totul Lui.
Dumnezeu S-a folosit de păstorii Onucu și Mircea Cîmpeanu,
tată și fiu, care, încrezători în promisiunile Domnului, au fost
inima acestei lucrări. În decursul timpului s-a ajuns ca această
casă de închinare să fie locul unde mulți și-au găsit pacea și
bucuria, unde au cântat sau au plâns, locul de adăpost pentru
cei ce au căutat cu sinceritate protecția lui Dumnezeu.

Motto-ul serii a fost întrebarea Domnului Isus:

„Dar voi”, le-a zis El, „cine ziceți că sunt?”

Doamne, Tu ești Cristosul, Fiul Dumnezeului Celui viu, Domnul

și Mântuitorul nostru! Amin!
11
Speranța, Decembrie 2022 - Melbourne, Australia
Domnul Isus - Robul Domnului
Lidia Crișan, Biserica Baptistă Perth, WA
„Tu nu dorești nici jertfă, nici dar
de mâncare, ci mi-ai străpuns
urechile; nu ceri nici ardere de
tot, nici jertfă de ispăşire. Atunci
am zis: „Iată-mă că vin! - în sulul
cărţii este scris despre mine -
vreau să fac voia Ta,
Dumnezeule! Şi Legea Ta este în
fundul inimii mele.”
(Psalm 40:6-8)
„De aceea, când intră în lume, El
zice: „Tu n-ai voit nici jertfă, nici
prinos; ci Mi-ai pregătit un trup;
n-ai primit nici arderi de tot, nici
jertfe pentru păcat. Atunci am
zis: „Iată-Mă (în sulul cărţii este
scris despre Mine), vin să fac
voia Ta, Dumnezeule!” După ce
a zis întâi: „Tu n-ai voit şi n-ai
primit nici jertfe, nici prinoase,
nici arderi de tot, nici jertfe
pentru păcat”, (lucruri aduse
toate după Lege), apoi zice:
,,Iată-Mă, vin să fac voia Ta,
Dumnezeule.” El desfiinţează
astfel pe cele dintâi, ca să pună
în loc pe a doua.” (Evrei 10:5-8)
În curând vom sărbători iarăși
Întruparea Domnului Isus,
momentul crucial din istoria
mântuirii neamului omenesc.
Suntem obișnuiți cu textele pe
care le auzim citindu-se în
fiecare an din Evanghelii despre
acest eveniment minunat, de
aceea, în acest an, eu am ales să
meditez mai mult la această
profeție din Psalmul 40:6-8, care
este reprodusă de apostolul
Pavel în epistola către Evrei, cu o
singură excepție, după cum
vedeți. M-am întrebat: Când a
Speranța, Decembrie 2022 - Melbourne, Australia
- „ci Mi-ai pregătit un trup” –
fost pregătit un trup pentru Domnul Isus? Răspunsul este: atunci când a
intrat în lume, „la împlinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, născut
din femeie, născut sub Lege, ca să răscumpere pe cei ce erau sub lege,
pentru ca să căpătăm înfierea.” (Galateni 4:4-5) Domnul Isus nu S-a născut
atunci când a intrat în lume. El a existat din veșnicii, înainte de
întemeierea lumii: „El a fost cunoscut mai înainte de întemeierea lumii, şi
a fost arătat la sfârșitul vremurilor pentru voi” (1 Petru 1:20), „El este
chipul Dumnezeului celui nevăzut, cel întâi născut din toată zidirea”
(Coloseni 1:15), „[…] totuși din tine Îmi va ieşi Cel ce va stăpâni peste
Israel, şi a cărui obârşie se suie până în vremuri străvechi, până în zilele
veciniciei” (Mica 5:2), ”El (Isus) era la început cu Dumnezeu. Toate lucrurile
au fost făcute prin El; şi nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El”.
(Ioan 1:2-3)
Dar în trupul slăvit în care a existat, nu ar fi putut să moară, ca și duh, ci a
avut nevoie de un trup uman, să se asemene oamenilor și la momentul
potrivit să-și dea viața pentru răscumpărarea omului. Prin căderea în
păcat, omul a devenit robul diavolului, a pierdut slava lui Dumnezeu și
relația cu Dumnezeu. Domnul Isus a venit să ne cumpere înapoi, plătind
pentru aceasta cu însăși sângele Său. Poate că ați observat deja că
apostolul Pavel citează această profeție cu o excepție. În epistola lui Pavel
către Filipeni, citim: „El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuși n-a
crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, ci S-a
dezbrăcat pe sine însuși şi a luat un chip de rob, făcându-Se asemenea
oamenilor. La înfăţişare a fost găsit ca un om, S-a smerit şi S-a făcut
ascultător până la moarte, şi încă moarte de cruce.” (Filipeni 2:6-7) Când
Domnul Isus a primit un trup, deși Fiu al lui Dumnezeu, El a intrat în lume
ca și ROB. Să nu vă surprindă faptul acesta pentru că nu îl spun de la mine,
ci a fost profețit despre El, că El este Robul Domnului, cu sute de ani
înainte. În cartea profetului Isaia găsim în cinci locuri profeții despre
Domnul Isus și scopul misiunii Sale : 42:1-8; 43:10; 49:5-7; 52:13; 53:11, în
funcția de ROB al Domnului.
Ca și Rob, Domnul Isus a făcut ce I S-a poruncit să facă: „[…] pentru ca să
cunoască lumea că Eu iubesc pe Tatăl, şi că fac aşa cum Mi-a poruncit
Tatăl. Sculaţi-vă, haidem să plecăm de aici!.” (Ioan 14:31) Dar în același
timp a fost și voia Domnului Isus să împlinească voia Tatălui, după cum era
scris în sulul Legii. În Deuteronom 15:17 citim că robul care avea dreptul
să fie liber, dacă nu voia să iasă de la stăpânul său, el își lăsa urechea
străpunsă de ușorul ușii. Atunci, înainte de întemeierea lumii, când se
pregătea mântuirea omului căzut, și Domnul Isus a acceptat să facă
plăcerea Tatălui venind în lume, Și-a lăsat urechea străpunsă, a acceptat
de bună voie să vină în lumea noastră ca Rob. În Matei 20:28, Domnul Isus
spune despre Sine: „Pentru că nici Fiul omului n-a venit să I se slujească, ci
El să slujească şi să-Şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi.” În Luca
22:27 El spune: „Căci care este mai mare: cine stă la masă, sau cine
slujeşte la masă? Nu cine stă la masă? Şi Eu totuși, sunt în mijlocul vostru
ca cel ce slujeşte la masă”. În noaptea cinei, Îl vedem luând ștergarul și
spălând picioarele ucenicilor (Ioan 13:4). Iar în Ioan 12:49 aflăm și mai
mult despre ascultarea Domnului Isus: „Căci Eu n-am vorbit de la Mine
însumi, ci Tatăl, care M-a trimes, El însuși Mi-a poruncit ce trebuie să spun
şi cum trebuie să vorbesc.”
Aceasta este atitudinea unui rob, care ascultă de Stăpânul lui.
12
(continuare la pag. 16)
 ORDINARE - PRIMA BISERICĂ BAPTISTĂ -
BISERICA PENTICOSTALĂ PHILADELPHIA, MELBOURNE STRÂNGERE DE FONDURI PENTRU ROMÂNIA

Sâmbătă, 26 Noiembrie, la FRBC a fost organizată o

strângere de fonduri pentru o misiune de
evanghelizare în Delta Dunării, România. A fost o
părtășie frumoasă, mai multe Biserici din Melbourne
au răspuns acestei chemări. S-au servit tradiționale
mâncăruri românești, mici, langoș și alte bunătăți, și
s-au primit generoase donații. Mulțumiri fie aduse lui
Dumnezeu de la care vin toate binecuvântările.
„Să nu obosim în facerea binelui, căci, la vremea
potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală.
Așadar, cât avem prilej, să facem bine la toți, și mai
ales fraților în credință.” (Galateni 6:9-10)

În data de 20 Noiembrie în Biserica Philadelphia a fost

sărbătoare. Au fost ordinați în slujba de prezbiteri și diaconi
un grup de cinci frați. Aceștia vor sluji înaintea lui
Dumnezeu dar și înaintea Bisericii, se vor ruga, vor
binecuvânta copiii Bisericii, vor fi investiți cu autoritate, vor
fi investiți cu putere în Numele Domnului Isus Cristos. A fost
înmânat un certificat de apreciere fratelui Vasile Drăgan, în
vârstă de 77 de ani, fost conducător de Biserică, diacon în
Biserica Philadelphia, și a fost numit prezbiter.

Au fost invitați mai mulți păstori din Bisericile penticostale și

baptiste din Melbourne și din alte orașe din Australia, care
au avut, fiecare, un cuvânt de încurajare pentru întreaga
Biserică.

Programul a fost împodobit cu cântări, corul a adus laudă

Domnului de asemenea, iar orchestra Bisericii L-a lăudat pe
Domnul.
Dăm slavă lui Dumnezeu și ne rugăm ca El să fie alături de
acești slujitori ai Săi și alături de Biserica Domnului Isus
Cristos.
13
Speranța, Decembrie 2022 - Melbourne, Australia
DIN EGIPT ÎN CANNAN Pelerinaj în Țara Sfântă Israel, în Iordania și Egipt

V isul oricărui creștin este să ajungă, cel puțin o dată,

prin locurile biblice și în mod deosebit în Israel,
locuri legate de viața și activitatea Domnului și
Mântuitorului Isus Cristos; sunt locuri istorice, biblice, dar
în mod deosebit au o încărcătură spirituală, pe care o simți
doar când ajungi să vizitezi acele ținuturi.
După trei ani in care nu am putut călătorii, am avut din nou
harul să vizitez Țara Sfântă, cele trei țări biblice: Israel,
Iordania (Edom, Moab si Amon) și Egipt. Obiectivele
cuprinse în program au fost, în primul rând, cele spirituale,
biblice, apoi istorice, tradiționale și culturale din aceste țări.
Întreg Pelerinajul a durat 15 zile, din care doar câteva zile
de odihnă, iar în rest obiective pe care le-am vizitat și multe
informații primite. Grupul din acest an a fost format din
frați și surori, creștini evanghelici, din mai multe țări:
Australia, Canada, America și România.
Iată, pe scurt, cum a decurs pelerinajul nostru:
Am aterizat in Egipt, la Cairo. Tot grupul s-a întâlnit la Cairo
cu ghidul si reprezentantul firmei de turism care a organizat
pelerinajul. Cina și cazarea la Cairo, capitala modernă a
Egiptului.
A doua zi, după micul dejun, am început să vizităm
piramidele din Ghiza și Sfinxul. Complexul de monumente
antice se numără printre cele mai cunoscute piramide din
antichitate, ele fiind considerate una dintre cele șapte
minuni ale lumii antice. Piramidele sunt situate la vest de
Valea Nilului și începutul deșertului Sahara, la cca. 8 km
sud-vest de orașul Ghiza și 18 km de Cairo. După aceea am
vizitat Muzeul Papirusului, Fabrica de parfumuri și Muzeul
de antichități egiptene. A urmat o frumoasă Croazieră cu
vaporul pe Fluviul Nil - Nilul era „autostrada” Egiptului
Antic.
1812 după o căutare de circa 300 de ani. Este una dintre
cele mai spectaculoase realizări ale umanității: defilee
înguste, fațade săpate în stâncă, temple, lăcașuri funerare.
Ne-am oprit în special pentru a vizita Tezaurul Al Khazanek
și Amfiteatrul. Petra a fost inclusă prin vot universal în anul
2007 în rândul noilor 7 minuni ale lumii antice și moderne.
De aici am plecat să vizitam Wadi Mussa (Izvorul lui Moise
– Numeri 20) și mormântul lui Aaron, fratele lui Moise.
În ziua a șasea, în drum spre Amman, am urcat pe Muntele
Nebo, de unde Moise a văzut Țara Promisă. Din acest loc
avem o superbă vedere panoramică a văii râului Iordan,
Ierihon, Marea Moartă, Munții Iudeii. În zilele senine se
poate vedea chiar și Ierusalimul, Muntele Măslinilor.
La Madaba am vizitat un muzeu deosebit de interesant.
Exponatele și scenele prezentate surprindeau aspecte din
istoria biblică, începând cu creația, istoria lui Israel și apoi
scene din viața Domnului Isus și sfinților a apostoli. Toți am
rămas deosebit de impresionați de acest frumos și inedit
muzeu. Am continuat vizita cu capitala Regatului Hașemit al
Iordaniei, numită in antichitate Philadelphia. Aici am fost in
cetatea antică Rabat Amon, locul de unde a început
capitala Iordaniei, Amman.
După mic dejun am plecat spre Israel si am trecut peste
râul Iordan, pe podul Regele Hussein sau podul Allenby, de
unde am mers la Ierusalim prin deșertul Iudeii, pe la hanul
Bunului Samaritean. Intrarea triumfală în Ierusalim am
făcut-o prin porțile vechi ale vechii cetăți, unde am avut
ceremonia/festivitatea de intrare în Ierusalim. Ghizii din
Israel spun întotdeauna că „în Ierusalim nu poți intra
oricum” și așa este.
Cu deosebit respect, Pastor Prof. Dr. Gabi Izsak

În a treia zi am părăsit Cairo și am plecat prin Pustia Sinai

(drumul evreilor) spre Israel și Iordania. Pe drum am citit
Scripturile pentru a comemora exodul evreilor sub
conducerea lui Moise spre Țara Promisă - Canaan, Canalul
de Suez (locul presupus al trecerii Marii Roșii), Apele de la
Mara, Elim cu cele 12 izvoare și 70 finici, Valea Refidim,
Muntele Sinai unde Dumnezeu a dat poporului Israel cele
zece porunci și l-a format ca națiune.

După a noapte de odihnă mult dorită, după micul dejun am

părăsit Egiptul și ne-am îndreptat spre Israel, pe țărmul
Marii Roșii. Am trecut frontiera la Taba-Eilat, Israel, iar apoi
frontiera de la Eilat-Aqaba și am intrat în Regatul Hașemit
al Iordaniei.
Prima oprire în Iordania a fost la Wadi Rum unde s-a filmat
Războiul stelelor și multe alte filme celebre. Atracția acestui
loc a fost plimbarea cu jeepurile în Deșertul Iordaniei
(safari) dar și cina cu mâncare specifică zonei. Am avut
cazarea în corturi de beduini. Am aprins un foc de tabără
sub cerul plin de stele sclipitoare. A fost o experiență unică
și deosebită.

Ziua următoare am vizitat capitala Nabateenilor, Petra,

care este săpată în stâncă roz. A fost redescoperită în anul
14 (continuare în ediția următoare)
Speranța, Decembrie 2022 - Melbourne, Australia
LUMEA ESTE STRÂMBĂ; SĂ GÂNDIM DREPT!
Păstor Teofil Ciortuz

„Dar pe când se gândea el la aceste lucruri, i s-a arătat în vis un înger al Domnului […] (Matei 1:20)
„Maria păstra toate cuvintele acelea și se gândea la ele în inima ei.” (Luca 2:19)
Să aveți în voi gândul acesta care era și în Cristos Isus […] (Filipeni 2:5)

Nicolae Steinhardt a spus-o cu subiect și predicat:
„Nicăieri şi niciodată nu ne-a cerut Cristos să fim proști.
Ne cheamă să fim buni, blânzi şi cinstiţi, smeriţi cu inima,
dar nu tâmpiţi.”
Acum, mai mult decât oricând înainte, este nevoie ca
poporul Domnului să-și folosească mintea și să
gândească, fiecare cu propria lui minte. Altminteri, fiind
călcați în picioare de lumea îndobitocită de filozofii
veacului acestuia, ne vom adânci în noroiul prostiei și
ignoranței noastre.
Lumea este imbecilă și imbecilizează. Mass media și
universitățile îndobitocesc. Televiziunile sunt în
business-ul spălării creierelor. Chiar și acea fărâmă de
neuron care mai zburdă prin creierul unora riscă să fie
redusă la tăcere de goarna propagandistă actuală.
Îndrăznești să gândești? Ești condamnat la tăcere!
Mai crezi că Dumnezeu există și că are ceva de spus în
acest univers? Lumea L-a scos de mult în afara ei pe
Stăpânul și acționează ca și cum suntem centrul nu
numai al sistemului solar, ci al întregii existențe. Proștii
n-au citit nici măcar o singură dată că „Nebunul zice în
inima lui: Nu este Dumnezeu!”
Te încumeți să afirmi ceva contra curcubeului în șase
culori, nu șapte? Păzea, că te va călca în copite întreaga
ciurdă de nevertebrate. După capul lor, nimeni nu are
voie să gândească, pentru că simpla îndrăzneală de a
gândi le pune în pericol castelul lor de minciuni.
Frumusețea Bibliei constă, printre multe altele, și în
invitația de a-ți folosi ce ai (dacă ai ceva) în cutia
craniană. Gândește, omule, cu propria ta minte, și nu
înghiți, ca gâsca, boabele pe care alții ți le vâră pe gât!
„Până când veți iubi prostia, proștilor?” (Proverbe 1:22a)
Acum, în preajma sărbătorii întrupării Mântuitorului,
gândește-te la Iosif, cel tăcut, din ale cărui vorbe Biblia
nu redă niciuna, dar despre care ne spune că „Iosif se
gândea la aceste lucruri”. Maria, mama Domnului, cea
mult respectată în creștinism, rămâne pildă pentru
înmagazinarea cuvintelor auzite și meditarea la ele.
Înțelepții Răsăritului nu s-au mai întors pe la politicianul
șef de la Ierusalim, ci au plecat pe un alt drum; fuseseră
înștiințați să nu mai dea pe la Irod și, pentru că gândeau
bine, au acționat întocmai. Păstorii de la oi gândeau cu
propriul lor cap și au vrut să se convingă văzând Pruncul
cu proprii lor ochi. Cristos, Domnul, Își folosea gândirea
când dialoga cu înțelepții de la Templu. Este de prisos să
lungim lista exemplelor de oameni care au gândit.
De ce ai vrea să îți golești spațiul de la mansardă și să îl
dai în chirie ideilor străine de Dumnezeu? Cu ce te ajută
să sorbi hulpav filozofia drăcească a secolului nostru?
Cristos nu ne-a chemat să fim tâmpiți!
Lumea este strâmbă; gândește drept!

15
Speranța, Decembrie 2022 - Melbourne, Australia
Întâlnirea mea cu Dumnezeu
Flavius Chiriac

M
Mă numesc Flavius Chiriac și sunt din Reșița, Romania. În anul 2019 m-am
mutat în Melbourne cu dorința de a studia masterul în sport management.
Provin dintr-o familie de ortodocși, dar în afară de Paști și alte câteva
ocazii nu prea am mers la Biserică, dar de mic am crezut în Dumnezeu,
care, în decursul vieții mi S-a descoperit de multe ori.

Cele trei momente când Dumnezeu a intervenit decisiv în viața mea au

fost când la 14 ani am căzut de la mare înălțime la sala sportivă și
Dumnezeu m-a purtat în cădere fără nicio zgârietură. Apoi un autobuz s-a
oprit la nici 30 cm de mine pe un drum principal, cum nici acum nu am
cum să-mi explic, decât că Domnul m-a protejat și m-a ținut în viață. Iar
ultima dată a fost când trăiam în USA. Aici am experimentat droguri,
prieteni nepotriviți și toate cele care vin într-o viață trăită în păcat. Într-o
noapte, după o supradoză de droguri și când toți prietenii m-au părăsit, El,
Domnul Isus, a fost singurul care mi-a venit în ajutor când m-am rugat Lui.
El din nou m-a ajutat să rămân în viață, El m-a scos din viața depravată pe
care o aveam atunci, acolo și cu ajutorul Lui am ajuns în Australia.

În Ianuarie 2022 am intrat pentru prima dată într-o Biserică Baptistă, și

anume Biserica Speranța, și acolo am avut întâlnirea mea cu Dumnezeu.
Am înțeles pentru prima dată de ce am venit în Australia, care mi-a fost
mie scopul și de ce m-a ținut El în viață până acum: să am ocazia să-L
cunosc prin Cuvântul Lui și prin frații și surorile din Biserică. Dumnezeu a
avut mare răbdare cu mine tot anul 2022, iar în August mi S-a arătat prin
doi prooroci și mi-a spus că mă iubește și mă așteaptă. Din acel moment
m-am decis să mă botez, iar a doua zi am mers la păstorul Daniel Nicolici și
i-am zis că sunt gata, vreau să mă botez.

Din momentul acela am simțit pentru prima dată în suflet pacea și liniștea
de care aveam nevoie. Nu am cuvinte să descriu ce bucurie era, este și va fi
în sufletul meu de când L-am primit pe Domnul în suflet.

Știu că lupta nu a încetat și că de acum multe alte ispite mai mari vor veni,
dar, cu ajutorul Domnului nostru și cu ajutorul fraților și surorilor, sunt
sigur că voi reuși să trec biruitor peste ele. Acum nu mai pot da înapoi,
merg tot înainte cu Dumnezeu alături de mine și sunt pregătit să fiu lumină
pentru alții, și, cine știe, poate într-o bună zi, dacă este voia Domnului, voi
deveni un păstor și să chem pe alții la credința mântuitoare, așa cum am fost chemat și eu.
Nu pot decât să Îi fiu mulțumitor Domnului Isus și să-I aduc slavă și închinare. Amin.

DOMNUL ISUS - ROBUL DOMNULUI - Lidia Crișan (continuare de la pag.12)

Domnul Isus, de asemenea, a împlinit prima profeție făcută în grădina Edenului, când Dumnezeu spune: „Vrăjmășie voi pune
între tine şi femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei. Aceasta îţi va zdrobi capul, şi tu îi vei zdrobi călcâiul.” (Geneza 3:15)
Domnul Isus este sămânța femeii, care la Calvar a zdrobit capul șarpelui, și a făcut posibilă eliberarea omului de sub robia
diavolului. (Geneza 3:15)
Deși fusese instaurat un sistem de jertfe pentru păcat, prin Legea dată lui Moise, aceasta s-a dovedit fără efect. Jertfele de
animale, chiar dacă erau curate și fără cusur, nu au putut face desăvârșiți pe cei ce le aduceau și nici nu puteau să șteargă
păcatele lor. Defectul jertfelor era acela că:
1. Nu erau de aceeași natură cu cea a păcătoșilor.
2. Ele nu aveau o valoare suficientă, în oricât de mare număr ar fi fost, ca să satisfacă cerințele justiției divine pentru toate
afronturile aduse.
3. Jertfele însele nu-și puteau da consimțământul că vor să se pună în locul păcătosului. Numai jertfa Domnului Isus a
îndeplinit toate aceste condiții. De aceea, Tatăl a pregătit Fiului Său un trup, prin fecioara Maria, în vederea lucrării pe care o
avea de făcut, în care avea să pătimească, și prin sângele Său și jertfa Sa să facă desăvârșiți pe totdeauna pe cei ce sunt sfințiți
(Evrei 10:14). Domnul Isus a venit în lume cu atitudinea de rob, cum am mai spus. El nu a pretins cinste și onoare. El a venit să
poarte poverile noastre și să facă ispășire pentru păcatele noastre. Noi suntem acum rodul suferințelor Lui și am fost puși
„într-o stare după voia lui Dumnezeu”, datorită Robului Domnului, Cel neprihănit. (Isaia 52:11)
16 (continuare în numărul viitor)
Speranța, Decembrie 2022 - Melbourne, Australia
 VOIA LUI DUMNEZEU ÎN ÎNTRUPAREA DOMNULUI ISUS - continuare de la pag. 8
Păstor Daniel P. Nicolici, Biserica Baptistă Speranța, Melbourne

Dumnezeu cheamă credinciosul la un proces zilnic de umplere și golire. Mă golesc de fire, de voia mea, de eul
meu și Duhul Sfânt mă umple cu Domnul Isus – devin o copie, o persoană care seamănă tot mai mult cu Fiul lui
Dumnezeu. Dumnezeu Tatăl ne cunoaște doar dacă semănăm cu Domnul Isus. Firea pământească este răstignită
la nașterea din nou și rămâne pe cruce toata viața. Aceasta, în esență, este crucea mea și a ta – firea pământească
răstignită și purtată. Așa cum moartea pe cruce este lentă, tot așa și firea pământească răstignită moare încet.
Dacă vizitez ocazional firea pământească de pe crucea personală la cercetarea de la Cina Domnului, pot observa
cât aproximativ a rămas viu din ea.

Ne rugăm Domnului și nădăjduim ca firea pământească să stea răstignită și să moară cât mai mult din ea.
Natura nouă sau viața Domnului Isus din noi va crește, și Duhul Sfânt va umple duhul nostru cu prezența Lui.
Acesta este în esență principiul golirii și umplerii. Domnul Isus a trimes Duhul Sfânt care L-a umplut cu Voia Tatălui
în timpul vieții de pe pământ. Domnul Isus ne spune în Ioan 14:16-19: „Eu voi ruga pe Tatăl şi El vă va da un alt
Mângâietor, care să rămână cu voi în veac; şi anume Duhul adevărului, pe care lumea nu-L poate primi, pentru că
nu-L vede şi nu-L cunoaşte, dar voi Îl cunoaşteţi, căci rămâne cu voi şi va fi în voi. Nu vă voi lăsa orfani, Mă voi
întoarce la voi. Peste puţină vreme, lumea nu Mă va mai vedea, dar voi Mă veţi vedea, pentru că Eu trăiesc şi voi
veţi trăi.”

În amintirea întrupării Domnului Isus în Betleem, într-un loc cu multă lume și evenimente, te îndemn să te golești
de lume și evenimente, și Duhul Sfânt să te umple de prezenta Domnului Isus. Ieslea a fost atunci simbolul locului
liber, gol de lume și eveniment. Astăzi inima ta poate deveni acel loc al întrupării Domnului Isus.
Vă doresc sărbători fericite cu întruparea sau nașterea Domnului în multe inimi. Amin.

Cerul
M-am trezit dis-de-dimineață și am ieșit, ca de obicei, pe balcon.
Când am ridicat privirea, m-am îngrozit: dispăruse Cerul. Am crezut
că am eu o problemă și nu mai văd bine, așa că m-am dus la o
vecină: „Maria, ieși te rog la geam și spune-mi dacă vezi Cerul”. Nici
ea nu-l vedea. Apoi am ieșit pe stradă și am întrebat mai mulți
oameni. Niciunul nu mai vedea Cerul.

Ce coșmar! Ce ne facem, Doamne? Am început să plâng, să-L rog,

să-L întreb despre Cer. Te rog, Doamne, dă-ne Cerul înapoi! Ce ne
facem noi, oamenii, fără Cer? Unde va mai răsări Soarele, unde se va
mai așeza Luna? Cum vom trăi fără Cer? Așa de tare Te-am supărat?
Oh, da, știu bine că am făcut-o cu toții, dar Te rog, iartă-ne!

Am ridicat iar privirea, dar n-am văzut decât un mare gol. Treceam
unii pe lângă alții pe străzi și nimeni nu se mai uita sus. Ne era
teamă. Nu mai aveam perspectivă. O voce spune că Cerul este
altundeva, că noi ne-am îndepărtat așa de tare că nu-l mai vedem.
E îngrozitor! Am strigat către Domnul. M-am rugat și am adormit la
loc. Când m-am trezit, Cerul era la locul lui. Soarele strălucea și
păsările umpleau văzduhul. Inima-mi tresălta de bucurie când am
înțeles că Domnul încă păstrează Cerul pentru noi.
Păstrează Cerul în inimă ca să-l poți vedea oricând!

17
Speranța, Decembrie 2022 - Melbourne, Australia
Păstor Teofil Ciortuz, Prima Biserică Baptistă Română, Melbourne
În primul an după nuntă, soția ar trebui să fie
„veselită” de bărbatul ei. (Deuteronom 24:5) După
„veselie” vin copiii. La vremea când vin copiii, femeia
are un altfel de muncă. Creșterea micuților cere
eforturi pe care, înainte, mama nu le făcea; un soț
înțelept va ști să nu pretindă mamei activități și
munci care o supra-extenuează. Există societăți care
pretind mamei ca, la câteva săptămâni după naștere,
să se întoarcă la munca din societate. După părerea
unor ideologi fără Dumnezeu, copilul poate fi îngrijit
de alții (creșă, bone, bunici), iar mama să meargă la
lucru. În aceste cazuri nici mama nu este împlinită și
nici copilul nu o duce bine. O astfel de imagine este
străină de Biblie și ar trebui s-o respingem cu tărie.
La vârstă școlară (un concept absent în Biblie), copiii
sunt încredințați educatorilor specializați. Mamele își
lasă copiii la porțile școlii și apoi se grăbesc să ajungă
la muncă. Școlile oferă programe prelungite și after-
school ca să dea timp părinților să muncească
program normal și apoi, în grabă, să vină să își ia
copiii de la școală. Urmează ore de teme, activități
extra-curriculare, ore de pian, înot, sport, etc., apoi
somn și, a doua zi, de la capăt! Ba mai afli că școala
căreia i-ai încredințat micuții tăi prețioși pune în
mintea lor lucruri pe care, apoi, te chinui să le scoți!
Ne-am „străpuns singuri cu o mulțime de chinuri”
(1 Timotei 6:10), din iubire de bani! Înțelepți sunt
acei părinți care înțeleg vremurile în care trăiesc și,
pentru o vreme fac posibil ca mama să stea acasă și
să se ocupe de copii în această perioadă extraordinar
de importată a dezvoltării lor. Unele mame fac și
home-schooling, își educă copiii acasă până chiar și
la clasa a 12-a; ba se constată că acești copiii sunt
18
Speranța, Decembrie 2022 - Melbourne, Australia
mai bine pregătiți academic decât colegii lor de
generație educați în școlile publice sau private. Se
vede că Dumnezeu onorează părinții care își cresc
copiii în frică de Domnul.
Femeia angajată este un concept modern. Societatea
are nevoie de femei în multe domenii de activitate.
Dar familiile ar trebui să poată să spună cu fermitate
că, pentru un timp, soția și mama își limitează
activitățile extra-familiale cu scopul de a se
concentra la ce este mai important. În același scop,
eu sfătuiesc mamele să nu se supra-extenueze cu
activități bisericești facultative (cor, orchestră,
grupuri, inițiative), ci să le privească ca modalități de
slujire și recreere, păstrând obiectivul central în
atenție, și anume consolidarea familiei și creșterea
copiilor. Ce folos să avem un cor de femei în care
unele mame să-și fi pierdut copiii în valurile lumii?
Recunosc că există cazuri în care femeia trebuie,
nevoit, să lucreze în afara casei. Poate că este
văduvă, sau soțul este bolnav sau invalid, sau poate
că el nu vrea să muncească, sau nu există altă cale.
Nu există un răspuns șablon. În alte cazuri,
dimpotrivă, fiind prea stresată în activitățile casei,
femeia trebuie să își ia un mic job pentru câteva ore
pentru recreere și împrospătare. Slavă Domnului,
există posibilități de lucru și de acasă, online, sau
alte combinații posibile care pot și merită a fi
explorate.
Sunt de acord cu implicarea femeii în societate?
Depinde. Solomon spune că „toate lucrurile își au
vremea lor”. (Eclesiastul 3:1) De exemplu, femeia din
Proverbe 31 era implicată în activități sociale pentru
că bărbatul era deja cu bătrânii la poarta cetății, iar
fiii ei erau, după cum se înțelege din text, deja adulți.
Pentru surorile care au întrebări, apostolul Pavel
avea îndemnul să discute cu soții lor, acasă, (1
Corinteni 14:35) și să decidă în consecință. Pentru că
soțul este capul soției, decizia angajării unei femei
trebuie luată în cooperare cu soțul.
În încheiere, sfatul mamei Domnului Isus este nespus
de important și în această speță: „Să faceți orice vă
va zice!”, El, adică Domnul Isus. (Ioan 2:5). Dacă
faceți ce vă spune Domnul Isus, nu veți regreta pe
urmă. Acest lucru este 100% garantat! Glorie
Domnului!
 ,
autor necunoscut

Covorul alb se-aşterne iară

Din crivăţul dezlănţuit.
Noi, colindăm pe timp de seară.
Creştini, Crăciunul a sosit!

Şi gerul parcă se-ncălzeşte

Iar vântul aspru-a-contenit.
În suflete speranţa creste.
Creştini, Crăciunul a sosit!

În înserarea ce apune
Şi timpul parcă s-a oprit,
Ca micul prunc venit pe lume
Să-şi doarmă somnul liniştit.

Copil preasfânt ce-aduci nădejde

La somnul tău şi noi veghem,
Şi dragostea te însoţeşte
În staulul din Betleem.

Semănător de mângâiere,
Celor sărmani şi suferinzi
Aduci iubire şi putere,
Şi prin credinţă, biruinţi. Pe la
De-aceea, noi, pe timp de seară
geamul
Prin drumul greu şi troienit, îngheţat
Vă colindăm şi spunem iară: Traian Dorz
Creştini, Crăciunul a sosit!

Pe la geamul îngheţat al credinţei mele

trece iar colind curat, călător spre stele.
Trec în zbor de-argint, cântând, îngerii Minunii,
Fiului şi Maicii dând razele cununii.

Dar eu ce-am adus, Pruncului Isus?

– Peşteră şi ger – lerui, Doamne, ler,
rele pân-la cer – lerui, Doamne, ler.
Iar de-acuma vreau Domnului să-I dau
casă de oier – lerui, Doamne, ler,
slavă până-n cer – lerui, Doamne, ler.

Trec păstorii fericiţi, moşii şi părinţii,

Pruncului ducând, smeriţi, aurul credinţii.
Trec cuminţii magi plecaţi peste veacul zării,
Fiului ducând, mişcaţi, smirna ascultării.

Iar din albul lumii nins de argintul lunii,

ca tămâia s-a desprins taina Rugăciunii:
– Doamne, fă şi-n casa mea Praznic cu lumină,
ca, odată, şi din ea, solii dragi să-Ţi vină!
19
Speranța, Decembrie 2022 - Melbourne, Australia
Păstor Cristian Boariu

L-am primit pe Isus cu o ușă închisă. Refuzul hangiului nu-i nimic altceva
decât refuzul pământenilor. Aveam noi treburile noastre. Aveam
chefurile noastre de dincolo de ușă, pe care nu am fi dorit ca El să ni le
strice. Aveam ascunzișurile noastre, patimile și orice altceva ce se putea
face în spatele unei uși închise.

Apoi l-am primit pe Isus cu miros de grajd. Păcatul întotdeauna miroase

greu, deși mulți încearcă să ascundă acel miros în spatele câtorva jeturi de
parfum de marcă. Cu mizerie si miros de păcat L-am întâmpinat, iar El a
acceptat fără refuz, și asta L-a dus pe cruce.

L-am mai primit pe Isus cu săbiile ascuțite. Irodul de altădată n-avea

nevoie de concurență la fel cum cei de azi sunt gata de harță,
nemulțumiți, puși mereu pe ceartă. Nicio țară nu și-ar întâmpina
Salvatorul în acest fel, dar noi, pământenii, ne-am mândrit cu asta. Au
murit copii atunci și mor și astăzi.

Ce ne-a adus El? Nici un pământean nu ți-ar mai da ceva dacă îi închizi ușa
în față, dar El, un „nepământean”, ne-a adus o ușă deschisă spre
mântuire. Ne-a spus că e gata să stea, să bată la ușile închise, pentru ca să ne facă să înțelegem că nu prăjiturile și sucul
dau rost unei cine, ci prezența Lui!.

Noi L-am primit cu miros de grajd, iar El ne-a adus miros de Cer.
Ne-a spus că de-L vom urma, ne va duce acolo unde păcatul nu mai există. Unde totul e curat. Unde miroase a sfințenie.
Iar în loc de săbii ne-a adus pace. De fapt, pe certificatul Lui de naștere, scrie și Domn al Păcii. Că poți avea orice de pe
lumea asta, dar dacă n-ai pace e în zadar. Și văd azi familii care se trezesc cu pace și adorm cu pace, pentru că El le e
Tată.

Nu uitați că Îl cheamă și Emanuel. Împărații nu umblă cu noi, primarii nu au timp de cei de sub ei, dar El, Dumnezeu, s-a
făcut copil, și a trăit printre noi. Vă doresc să umblați cu El mereu. Nu pentru un decembrie cu lumini artificiale, ci
pentru un an întreg, cu lumina Lui.
Și dacă nu L-ați primit încă, treceți pe la iesle. Dar nu vă opriți acolo, ci urmați-L, că va trece pe străzile voastre, va fi
printre săracii dintre voi și cei nebăgați în seamă. Veți afla apoi că a urcat într-o zi Calvarul și a cerut apă de pe cruce.
Dar a și înviat. Şi nu peste multă vreme va veni. Şi atunci, cu adevărat, vom avea sărbători fericite.

Binecuvântare la Biserica Baptistă Speranța

În duminica din 20 Noiembrie Biserica

Harul din Melbourne a avut o părtășie
minunată cu frații și surorile din Biserica
Speranța. Familia David și Matilda Ansa din
Nigeria, și-au adus la binecuvântare
înaintea Domnului pe micuța Zelia.

Actul de binecuvântare a fost înfăptuit de

către fratele păstor Daniel P. Nicolici, iar
Cuvântul Domnului a fost adus de către
fratele păstorul Dorel Brindaș.
După serviciu ne-am bucurat la o agapă
frățească din bucătăria românească.

Îi dăm glorie Domnului și Îi mulțumim

pentru această zi, a Lui să fie slava în veci.
Corespondent Nelu Albu.

20
Speranța, Decembrie 2022 - Melbourne, Australia
...S-a născut Mântuitorul!
Se-aud colinzi și-n geamuri bat
Verzi cetini să ne-avertizeze
Că-n ieslea mică și săracă
Ni S-a născut smeritul Prunc,
Odraslă-Salvatoare ni S-a dat!

...Curioșii se îmbulzesc să-și creadă ochilor această veste care răsună în

fiecare an tot mai zgomotos, mai publicitar, mai comercial...
Unii o urmăresc la televizor... (E destul! Își zic în sine... trei zile pe an să
nu mergi la serviciu, să faci cumpărături, în plus, să te vezi cu familia,
prietenii... E „cool”, nu?)

La anul va fi „și mai!”. Au cunoscut persoane noi, prieteni, au lăsat

televizorul la maxim, au urmărit din când în când imaginile ce rulau repede, repede, cu colinde neînțelese de
zgomotul făcut de aburii țuicii tradiționale și al bucuriei în fața mâncărurilor atât de dorite tot anul...

Alții au tras o raită pe la Biserică să vadă ce fac pocăiții în seara nașterii Mântuitorului... Au văzut, „s-au dumirit” și
s-au întors așa cum s-au dus...

Ații au ajuns în fața ieslei atât de sărace... cu oameni puțini, aceiași ce stau nu numai în această noapte mirifică în
genunchi, în rugi, în șoapte ce-s duse de aripi de îngeri „la datorie”, dincolo de emoțiile licărinde ale stelelor...

Un cântec de miere străbate până la inima lor,

Se proștern cu cei „în Duh și Adevăr”- închinători.
Ies valuri - iubiri din inimile lor ce sunt...
petale-crin, îndrăgostite de Prunc-salvator.

Și alte petale, în scumpe miresme, se-nchină,

Pe Prunc Îl adoră... parcă se-nalță, nu-s pe pământ;
Dansează în inimi ca David-n a Duhului horă-lumină,
așa cântă iubiții preadulcelui Prunc...
Îl strâng sfânt la piept...
L-îmbracă în „aurul” ce le-a rămas pe lacrimi și față,
Se-ntorc:
Fericiți,
Și bogați,
Și cerești,
Cu brațe sfințite și cânt în dulceață;
De-acum au în inimi:
Pruncul iubit ce le va duce viața,
Dincolo, de aștrii cerești...

Alexandrina Tulics
21
Speranța, Decembrie 2022 - Melbourne, Australia
 O poveste de Crăciun
A fost odată ca niciodată un om
care nu credea în Dumnezeu.
Ba mai mult decât atât, nu ezita să
spună şi altora ce simţea el în
legătură cu credinţa în simbolurile,
valorile şi sărbătorile creştine. Soţia
lui, însă, credea, şi ea şi-a crescut
copiii să aibă, de asemenea,
credinţă în Dumnezeu şi în Isus, în
ciuda comentariilor lui negative,
prin care se împotrivea la orice.
Într-un Ajun al Crăciunului, încărcat
de zăpadă, de viscol şi de ger, soţia
lui şi-a luat copiii la colindat. L-a
invitat şi pe el, dar a refuzat,
spunând:
„Povestea asta cu naşterea
Domnului nu are niciun sens! De ce
Dumnezeu s-ar fi smerit atât pe
Sine ca să vină pe pământ ca şi om?
Este ridicol ! Este ilogic!” Aşa că ea
şi copiii au plecat şi el a rămas
acasă.
Puţin mai târziu, vântul a început să
bată mai tare şi zăpada a început să
fie viscolită. Bărbatul se uită afară
pe fereastră, dar tot ce văzu era o
furtună de zăpadă. S-a aşezat în
fotoliu să se relaxeze înainte de a
aprinde focul pentru noapte. Atunci
a auzit un pocnet puternic. Ceva a
lovit fereastra. Apoi încă un pocnet.
Când vântul s-a liniştit puţin, el s-a
aventurat afară să vadă ce a putut
lovi fereastra. În câmpul de lângă
casa lui a văzut un stol de gâşte
sălbatice. Se pare că ele zburau
spre sud pentru perioada de iarnă
când au fost prinse de viscol şi nu
au mai putut înainta. S-au pierdut şi
au eşuat la ferma lui, fără mâncare
şi fără adăpost. Îşi mişcau aripile şi
zburau în jurul terenului în cercuri
Speranța, Decembrie 2022 - Melbourne, Australia
Autor necunoscut
mici, orbite şi fără niciun rezultat.
Câteva dintre ele s-au izbit de
geam, s-a gândit bărbatul.
Văzând gâştele dezorientate şi
vulnerabile, a vrut să le ajute.
„Magazia ar fi un loc grozav pentru
ele”, s-a gândit el. „Este călduroasă
şi sigură; cu siguranţă ele ar putea
să-şi petreacă noaptea aici şi să
aştepte sfârşitul furtunii.”
Aşa că a mers până la magazie şi a
deschis larg uşile, apoi se uită şi
așteptă, sperând că ele vor observa
ușa deschisă şi vor intra. Dar
gâştele doar dădeau din aripi
învârtindu-se fără niciun rezultat şi
se părea că nu au observat magazia
şi nici nu şi-au dat seama ce ar
însemna pentru ele acest adăpost.
Bărbatul încerca să le atragă
atenţia, dar nu reuşea decât să le
sperie și să le depărteze. Atunci a
intrat în casă şi a ieșit apoi cu ceva
pâine, a rupt-o şi a făcut o dâră de
fărâmituri care să le conducă spre
adăpost. Dar ele tot nu au înţeles.
S-a dus în spatele lor şi a încercat să
le fugărească spre magazie, dar ele
au devenit şi mai speriate şi s-au
răspândit în toate direcţiile. Nimic
din ce a făcut nu le-a determinat pe
gâşte să intre înăuntru, unde ar fi
fost în siguranţă.
„De ce nu mă urmează?!” a
exclamat bărbatul. „Nu pot să vadă
că acesta este singurul loc unde ele
ar putea supravieţui furtunii ?” El
s-a gândit un moment şi a realizat
că ele pur şi simplu nu vor urma un
om. „Doar dacă aş fi gânsac, aş
putea să le salvez”, a spus el în
sinea lui. Atunci i-a venit ideea. A
intrat în magazie, a scos una din
22
propriile lui gâşte şi a purtat-o în
braţele sale până a ajuns în spatele
stolului de gâşte sălbatice. Apoi i-a
dat drumul. Gâsca lui a zburat
printre celelalte direct înăuntru
prin ușa deschisă, și, una câte una,
celelalte gâşte au urmat-o spre acel
loc sigur.
Bărbatul a rămas tăcut pentru un
moment, în timp ce cuvintele pe
care le-a spus cu câteva minute mai
devreme i-au revenit în minte:
„Doar dacă aş fi gânsac, aş putea
să le salvez.”
Apoi s-a gândit la ceea ce i-a spus
soţiei mai devreme: „De ce
Dumnezeu s-ar fi smerit atât pe
Sine ca să vină pe Pământ ca om ?
Este ridicol ! Este ilogic !” Dintr-o
dată, totul a avut sens. Aceasta e
ceea ce a făcut Dumnezeu.
Noi am fost ca şi gâştele – orbi,
pierduţi, distruşi. Iar Dumnezeu L-a
trimis pe Fiul Său să devină ca noi
pentru a ne arăta calea şi pentru a
ne salva. „Aceasta este adevărata
însemnătate a Crăciunului”, şi-a dat
el seama. În timp ce viscolul se
potolea, sufletul lui a devenit liniştit
şi medita la acest minunat gând.
Dintr-o dată şi-a dat seama ce
reprezenta Crăciunul şi de ce a
venit Isus. Ani de îndoială şi
necredință au dispărut ca şi furtuna
trecătoare. S-a aplecat în genunchi,
în zăpadă, şi a rostit prima
rugăciune din viaţa lui:
„Mulţumesc, Doamne, că ai luat
chip de om şi ai venit să mă scoţi
din furtună!”
Fie ca bucuria Crăciunului să vă
însufleţească, să vă lumineze şi să
vă înalţe spiritele…
A New Generation Is
Rising Up in New Zealand
Franklin Graham’s Tour 12 - 19 November

Franklin Graham’s God

Loves You Tour is headed to
the same cities as his
father’s 1959 Crusade in
New Zealand—but it's
reaching a new generation
that locals say are facing
anxiety and hopelessness
following the global
pandemic. Thousands of
New Zealanders—also
known as Kiwis—attended
the first stop of the God
Loves You Tour on Saturday
in Christchurch on the South
Island.
Yet, many of the New
Zealand children who
attended Saturday’s
evangelistic event worshiped God with their whole hearts. “I feel there is a
new generation rising. We’re even seeing it in our church. The kids are the
first up [to] the front,” said Jaana Joseph, a prayer counsellor. “Their
worship is from a place of not just doing what they think they need to do.
They are truly worshiping the Lord. I think we are seeing a new generation
rising up who love God and are unashamed.”

“You can reset your life tonight by putting your faith and trust in Jesus
Christ,” said Franklin Graham, sharing the story of Zacchaeus in Luke 19. As
Jeremy Camp led worship, hundreds of people came to the front of the
stage—mostly children—to praise their Heavenly Father.

Inside Christchurch Arena, God moved in the lives of many. Franklin

Graham posted on his social media: “We thank God for every heart that was
touched, every life that was changed, and every person—young and old—
who responded to the invitation to turn from their sins and put their trust in
the Lord Jesus Christ."

Dennis Agajanian kicked off the evening with his fast-picking guitar playing
and belting Gospel lyrics, like “Nothing But the Blood of Jesus.”

“Jesus said, ‘Let the little children come to me and do not hinder them, for to
such belongs the kingdom of heaven.’” —Matthew 19:14, ESV

Those who came forward prayed with volunteer counsellors and received helpful materials to help them grow in
their faith. Afterward, it was time to celebrate. The band, The Afters, welcomed some attendees on stage with
them as they marked the joyous moment with song.
Believers worship at the outreach that one pastor described as the largest Christian event in Christchurch in the
last 25 years. Glory to the Lord.
https://billygraham.org/

23
Speranța, Decembrie 2022 - Melbourne, Australia
Prima Biserică Baptistă Română, Melbourne -
Strângere de fonduri pentru România

24
Speranța, Decembrie 2022 - Melbourne, Australia