Generaţia oamenilor tineri, chiar dacă teoretic a făcut oră de religie

la şcoală, are firave preocupări spirituale sau nu le are deloc. Secularizarea

îşi spune cuvântul. Pornirile păcătoase te pun pe gânduri.
Părinţii şi profesorii, precum şi preoţii, sunt dezorientaţi cu privire la
mijloacele pe care trebuie să le folosească pentru a-i ajuta.
Pe toate canalele se revarsă zilnic chemări înspre păcat.
„Să mobilizăm toate conştiinţele cinstite ale acestui neam şi să alcătuim
un singur plan de campanie împotriva întunericului. Şi mai ales:
10
Să-L reîntronăm pe Iisus în conştiinţa tinerimii”1. 1 Pr. Toma Chirichuţă, „Generaţia nouă”, Revista „Fântâna Domnilor”, nr. 8, 1929,
p. 318.

agora virtuală” este o reflexie a societății postmoderne, unde mozaicul cultural

și religios sunt caracteristici importante, de aceea, o înțelegere
și o utilizare corecte ale noilor tehnologii de către Biserica Ortodoxă
sunt imperative4. 4 Gilles Lipovetsky, Amurgul datoriei. Etica nedureroasă a noilor timpuri democratice,
traducere și prefață de Victor-Dinu Vlădulescu, Babel, București, 1996.

Pe de altă parte, o studiere serioasă de către „digital immigrant” a

„digital native” trebuie analizată și susținută de centrele eparhiale și
Facultățile de Teologie. Aceasta este necesară mai ales din perspectiva
comunicării celui mai important cuvânt, Cuvântul.

nativii digitali

La nivel mondial, nu e greu de intuit, vor fi modificări semnificative

în peisajul religios10. Nu e nevoie de multă pregătire, se observă
cu ochiul liber. Numărul musulmanilor va crește foarte mult, iar din
2035 nașterile din comunitățile islamice vor depăși nașterile lumii
creștine. Deci, în statisticile oficiale, nu mai vorbim despre ortodocși
sau catolici, protestanți sau neoprotestanți, ci, despre creștini, în general,
depășiți numeric de musulmani.
Totuși,
ceea ce considerăm îngrijorător este numărul neafiliaților 11, al liber-
cugetătorilor. Se previzionează că vor fi aproximativ 61.490.000
de fideli. Să fie aceștia neo-păgânii despre care vorbește profesorul
Stef Aupers12? Poate că nu, dar nu sunt nici creștinii pe care ni-i dorim
noi. Din acest punct de vedere și ținând cont că la mulți dintre
ei nu se va putea ajunge fizic, doar indirect, poate via Internet, o utilizare
înțeleaptă,

În această distribuție a religiilor pe glob, trebuie să vedem că

aproape jumătate sunt utilizatori de Internet. Mai bine de 40%
din populația globului are acces la Internet;
Astăzi vorbim despre
aproximativ 4.060.000.00014 (cu o creștere de 10/secundă) din cei
aproximativ 7.200.000.000 de oameni, cât e populația globului (în
1993 vorbeam de 14.161.570 de utilizatori de Internet).15 Î
15 http://www.internetlivestats.com/internet-users/, accesat 23 ianuarie 2019.

se face informatica la facultatile de teologie

Stewart M. Hoover este unul dintre cei mai cunoscuți
sociologi interesați de relația dintre religie 222 și media în general,
religie și Internet în special. S-a remarcat prin lucrările „Religion
in the Media Age”223, „Practicing Religion in the Age of the Media”224
și este directorul Centrului de studii: „Center for Media, Religion
and Culture”.
„Încrucișarea dintre religie și mass-media a ajuns pentru prima oară
la mijlocul secolului al XX-lea în atenția publică și științifică. La acel
moment, „problema prezentării“, așa cum a fost numită, a fost apariția
emisiunilor religioase neautorizate de autoritățile religioase și laice. Interesul
a fost intensificat în anii 1970, când un alt fenomen, tele-evanghelism,
a apărut pe scenă. Alături de aceste discuții despre utilizarea
religiosului prin mass-media, au apărut dezbateri despre reflectarea în mass-media a religiei într-un moment în
care religia joacă un rol tot
mai important în politica internă și internațională.” 231

Așadar, anii ’80 sunt anii de început ai discuțiilor pe teme religioase,

ai unei propovăduiri mijlocite de calculator pe platforma
Usenet. Aici a fost creată rețeaua de tip forum net.religion 242, unde se
duceau discuții pe teme religioase și morale 243. Această platformă a
alunecat, așa cum precizează Campbell, destul de repede în dispute,
unde evreii s-au simțit atacați și au cerut înființarea unui forum dedicat
lor. Acesta s-a concretizat în net.religion.jewish, în 1984. După
nici șase luni a apărut net.religion.christian. Destul de repede au
apărut și alte grupuri, iar spre sfârșitul deceniului opt s-a înființat
primul grup cu email newsletter „United Methodist Information” 244.
Anii ’90 vin cu primele pagini religioase http://www.ecunet.org
(canal creștin), h-judaic (http://h-net.org/-judaic/) și BuddhaNet
(http://www.buddhanet.net). Iar prima congregație digitală creștină
a fost deschisă în 1992 de către prezbiterienii americani, și a fost numită
„The First Church of Cyberspace”245. După părerea lui Campbell,
acum se deschide pentru prima dată perspectiva digitală a religiei.
De aici înainte vom fi martorii slujbelor pe Internet, a ritualurilor
digitalizate, vom fi în fața cyber-bisericilor.

W. E. Bierhatzki, în același studiu, consideră că o analiză a mediului

digital se impune, chiar dacă Internetul este acum la stadiul
infantil. Analiza este cu atât mai importantă cu cât cu secole în
urmă apariția tiparului a schimbat destul de mult peisajul religios al
Europei.
se pare că relația dintre offline și
online este mai degrabă complementară.
În 2004 s-a încercat un experiment, acela de a crea o comunitate
online, o biserică numită Church of Fools252. E interesant de urmărit
site-ul bisericii intitulat St. Pixels253. În urma analizelor mai multor
cercetători, s-a ajuns, vizavi de religia online, la câteva concluzii:
„Din aceste studii identificăm trei modele privind încorporarea religiei
online în religia offline. Primul este un rol complementar; religia
online acționează ca un supliment la religia offline, după cum demonstrează
Campbell, Krogh și Pillifant. Cel de-al doilea model este că religia
online acționează ca un substitut pentru religia offline, așa cum a
fost cazul cu Church of Fools

Marile centre universitare au înființat institute de cercetare pentru

a analiza cât mai acurat impactul tehnologiei asupra religiei și
invers287.
287 http://digitalreligion.tamu.edu/biblio/book-chapter/129, accesat 24 august 2017.

64% dintre americanii

care folosesc Internetul l-au folosit și în scopuri religioase 291
Dintre toate religiile planetei, cea mai bine reprezentată la nivelul
Internetului este Creștinismul.