Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Manuscrisul 1, 184
ă
ș
ă
ă
ț
ă
ă
ă
ă
ț
ă
ș
Ș
ă
ț
ț
ă
ș
ș
ă
Ă
ă
ă
ț
ț
ă
ă
ț
ș
ă
ă
ă
ț
ă
ă
ă
ț
ă
ș
ă
ă
ș
ț
ă
ă
ă
ă
ă
ț
ș
ă
ă
ț
ț
ț
ț
ș
ș
ra ionamentului i corectitudinea esen ial a pozi iei i a purit ii înv rii
din aceste articole sunt remarcabile.
De un interes profund în aceast publica ie timpurie, de asemenea sunt cele
trei comunic ri scrise de doamna E. G. White, ilustrând experien ele
înaintea poporului lui Dumnezeu. Dou dintre acestea, fiind prezent ri ale
unor viziuni de o importan major , au fost în mare parte retip rite din
nou i din nou în c r ile lui E. G. White. Anumite cuvinte, fraze, i
propozi ii care au ap rut în aceste relat ri timpurii au fost l sate pe
dinafar de doamna White în edi iile de mai târziu, a fost o surs de
îngrijorare pentru unii. Pentru o scurt trecere în revist a primei imprim ri
a acestor viziuni i o discu ie despre neglij rile înf ptuite, împreun cu
explica ia doamnei White, cititorul este direc ionat spre apendice. [A se
vedea cuvintele pionierilor adventi ti, sub James White, pentru textul
complet al acestei lucr ri, inclusiv apendicele]. Reeditarea lucr rii Un
cuvânt c tre “Mica Turm ” în aceast form , identic cu publicarea sa
ini ial , poate duce la o mai bun în elegere a experien ei fondatorilor
mesajului, i c acesta poate împlini cererea frecvent exprimat de a avea
la îndemân pentru studiu atent, primele viziuni ale lui E. G. White
tip rite, este dorin a sincer a Editorilor i a Administratorilor lui Ellen G.
White Publications.
ţ
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ţ
ă
ă
ă
ş
ă
ă
ş
ă
ţ
ă
ă
ă
ă
ş
ş
ă
ş
ă
ă
ă
ş
ă
ţ
ă
ţ
ă
ţ
ş
ş
ă
ş
ă
ş
ş
ă
ă
ş
ă
ţ
ţ
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ş
ă
ă
ţ
ă
ă
ă
ă
ţ
ă
ţ
ă
ţ
ă
ă
ţ
ş
ş
ă
ţ
ă
ş
ă
ţ
ă
ă
ă
ţ
ş
ţ
ă
ă
ţ
ş
ă
ţ
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ţ
ş
ă
ş
ă
ă
ţ
ă
ă
ă
ă
ă
ca de foc; deasupra norului era un curcubeu, în timp ce în jurul lui erau
zece mii de îngeri, care intonau cel mai pl cut cântec. Pe acest nor st tea
Fiul omului (Luca 21:27), pe capul S u erau multe cununi (Apocalipsa
19:12), p rul S u era alb i ondulat i I se cobora pe umeri (Apocalipsa
1:14). Picioarele Îi p reau ca de foc (Apocalipsa 1:15), în mâna Sa dreapt
era o secer ascu it (Apocalipsa 14:14), în cea stâng , o trâmbi de argint
(1 Tesaloniceni 4:16). Ochii S i, ca ni te fl c ri (Apocalipsa 1:14), îi
cercetau neîncetat pe copiii Lui. Apoi toate fe ele s-au îng lbenit, iar ale
celor pe care Dumnezeu îi respinsese s-au înnegrit. Atunci am strigat cu
to ii: „Cine va putea sta în picioare? Este haina mea nep tat ?” i îngerii
au încetat s cânte i a urmat un timp de t cere însp imânt toare
(Apocalipsa 8:1), dup care Isus a vorbit: „Cei care au mâini curate i
inimi neîntinate vor putea sta în picioare; harul Meu v este de ajuns”. La
auzirea acestor cuvinte, fe ele noastre s-au luminat i bucuria a inundat
fiecare inim i îngerii au urcat un ton i au cântat din nou, în timp ce
norul se apropia i mai mult de p mânt. Apoi trâmbi a de argint a sunat, în
timp ce El cobora pe acel nor, înv luit în limbi de foc (2 Tesaloniceni
1:7-8).
A privit asupra mormintelor sfin ilor adormi i, i-a ridicat ochii i
mâinile c tre cer i a strigat (Ioan 5:25): „Trezi i-v ! Trezi i- v ! Trezi i-v ,
voi care dormi i în râna p mântului, i ridica i-v .” Apoi a fost un
cutremur puternic. Mormintele s-au deschis i cei mor i au ie it îmbr ca i
în nemurire. Cei 144 000 au strigat „Aleluia!” când i- au recunoscut
prietenii care fuseser smul i dintre ei prin moarte, i în acela i moment
am fost preschimba i i lua i al turi de ei pentru a-L întâmpina pe Domnul
în v zduh (1 Tesaloniceni 4:17). Am intrat împreun în nor i am urcat
timp de apte zile pân la marea de cristal, când Isus ne-a adus cununile i
ni le-a pus pe frunte cu mâna Sa dreapt . Ne-a dat harpe de aur i frunzele
de palmier ale biruin ei (Apocalispa 15:2, Apocalipsa 7:9). Aici, pe marea
de cristal, cei 144 000 st teau în picioare într-un careu perfect. Unii dintre
ei aveau ni te cununi foarte str lucitoare, al ii nu atât de luminoase. Unele
cununi se vedeau înc rcate de stele, în timp ce altele nu aveau decât
câteva. To i erau mul umi i de cununile lor.
i erau cu to ii înve mânta i într-un mantou alb str lucitor, care îi
acoperea de la t lpi pân la umeri (Apocalipsa 7:9). Îngerii erau de jur
împrejurul nostru în timp ce mergeam pe marea de cristal c tre por ile
cet ii. Isus i-a ridicat bra ul puternic, a apucat poarta de m rg ritar, a
mi cat-o în balamalele ei str lucitoare, deschizând-o i ne-a spus: „Voi v-
a i sp lat hainele în sângele Meu, a i stat fermi de partea adev rului Meu,
ţ
ţ
ş
ă
ţ
ă
ă
Ș
ş
ă
ă
ţ
ă
ş
ă
ş
ă
ş
ă
ţ
ă
ţ
ş
ş
ă
ţ
ţ
ă
ţ
ţ
ă
ş
ţ
ă
ă
ă
ă
ş
ă
ă
ţ
ş
ţ
ţ
ş
ţ
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ţ
ţ
ă
ş
ă
ă
ţ
ş
ş
ş
ă
ţ
ş
ă
ţ
ţ
ă
ă
ă
ţ
ţ
ţ
ă
ş
ă
ş
ş
ă
ă
ş
ţ
ş
ţ
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ă
ş
ă
ţ
ă
ş
ş
ă
ş
ă
ă
ţ
ă
ă
ţ
ă
ş
ş
ş
ţ
ă
intra i” (Isaia 26:2). Am intrat cu to ii i am sim it c aveam tot dreptul s
fim în cetate. Acolo am v zut pomul vie ii i scaunul de domnie al lui
Dumnezeu. Din scaunul de domnie curgea un izvor cu ap curat , iar
pomul vie ii se afla pe ambele maluri ale râului (Apocalipsa 22:1-2). Pe un
mal al râului era un trunchi al pomului, iar pe cel lalt mal un alt trunchi,
amândou fiind dintr-un aur curat, transparent.
La început, am crezut c v d doi pomi. M-am uitat din nou i am
v zut c se uneau la vârf într-un singur pom. A a era pomul vie ii, pe
fiecare mal al râului vie ii; ramurile lui erau plecate c tre locul în care
st team noi; iar fructele erau minunate, p reau de aur amestecat cu argint.
Am mers cu to ii sub pom i am stat jos pentru a contempla slava acelui
loc, când fra ii Fitch i Stockman, care predicaser Evanghelia Împ r iei
i pe care Dumnezeu îi pusese în mormânt pentru a-i mântui, au venit la
noi i ne-au întrebat ce se mai întâmplase în timp ce ei dormeau. Am
încercat s ne amintim cele mai mari încerc ri ale noastre, dar ele p reau
atât de m runte în compara ie cu slava nespus de mare, etern (2 Corinteni
4:17), care ne înconjura, încât nu am putut s le rostim (Isaia 65:17), i am
strigat cu to ii „Aleluia, cerul este destul de ieftin!” i ne-am atins harpele
minunate, f când s r sune bol ile cere ti. i cum priveam la slava acestui
loc, ochii no tri au fost atra i în sus la ceva care avea sclipirea argintului.
L-am rugat pe Isus s m lase s v d ce era acolo. Într-o clip ,
zburam sus i intrând l-am v zut pe p rintele Avraam, Isaac, Iacov, Noe,
Daniel i mul i al ii. i am v zut o perdea înc rcat cu franjuri de argint i
de aur, ca un chenar pe partea de jos; ar ta foarte frumos. L-am întrebat pe
Isus ce era dup perdea. El a ridicat-o cu mîina Sa dreapt i mi-a ordonat
s fiu atent . Am v zut acolo un chivot glorios, placat cu aur curat, având
un chenar splendid, care sem na cu coroanele lui Isus; unde erau doi îngeri
str lucitori - aripile le erau deasupra chivotului de o parte i de alta, cu
fe ele întoarse unul c tre cel lalt, uitându-se în jos (Exodul 25:18-20. Evrei
9:3-5).
În interiorul chivotului, sub aripile îngerilor, se afla un vas din aur cu
man , asemenea unui mu uroi g lbui; i am v zut un toiag despre care Isus
a spus ca îi apar inea lui Aaron; i-am v zut mugurul, floarea i rodul
(Numeri 17:8). i am v zut dou be e lungi din aur, pe care atârnau fire de
argint, i pe aceste fire erau struguri dintre cei mai m re i; un ciorchine
dep ea cu mult mai mult decât ceea ce un om pe p mînt ar putea duce. i
l-am v zut pe Isus luând man , migdale, struguri i rodii, ducându-Le jos,
spre ora , pentru cin . Am urcat pentru a vedea cât de mult a fost luat, i
ş
ă
ă
ă
ț
ă
ă
ă
ş
ţ
ș
ă
ș
ș
ă
ș
ă
ă
ă
ţ
ă
ă
ţ
ș
ș
ţ
ț
ă
ţ
Ș
ț
ț
ă
ă
ă
ă
Ș
ă
ş
ă
ș
ţ
ș
ţ
ă
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ţ
ă
ă
ă
ă
ţ
ț
ș
ş
ă
ş
ă
ă
ă
Ș
ţ
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ţ
ș
ă
ă
ă
ş
ă
ă
ş
ă
ă
ă
ț
ș
ă
ș
ă
ș
ă
ţ
ş
ă
ă
ş
ă
ţ
Ș
ă
ș
ș
ă
r m sese tot atât cât era la început; i am strigat Aleluia – Amin! Am
coborât cu to ii din acest loc jos, spre ora , i cu Isus în frunte, am coborât
cu to ii din cetate înapoi pe acest p mânt, pe un munte mare i maiestuos,
care nu L-a putut sus ine pe Isus i s-a sf râmat în dou , transformându-se
într-un câmp minunat (Zaharia 14:4). Apoi, am privit în sus i am v zut
cetatea cea mare, care avea dou sprezece temelii i dou sprezece por i,
câte trei pe fiecare latur , i un înger la fiecare poart , i am strigat cu to ii:
„Cetatea, cetatea cea mare coboar , coboar de la Dumnezeu din cer”
(Apocalipsa 21:10-13) i ea a venit i s-a a ezat pe locul în care st team
noi. Apoi am început s privim la lucrurile minunate din afara cet ii. Am
v zut acolo case des vâr it de frumoase care aveau sclipirea argintului,
fiind sprijinite de patru stâlpi împodobi i cu m rg ritare, încânt toare la
privit, care urmau s fie locuite de c tre sfin i (Isaia 65:21), în fiecare
dintre ele era o poli de aur; i-am v zut pe mul i sfin i intrând în case,
sco ându- i cununile str lucitoare i a ezându-le pe poli , ie ind apoi în
câmpul de lâng case pentru a lucra p mântul (Isai 65:21); nu a a cum
suntem nevoi i s lucr m aici; nu, nu. O lumin str lucitoare se vedea în
jurul capetelor lor i ei strigau neîncetat i d deau slav lui Dumnezeu.
Am v zut un alt câmp plin de tot felul de flori i, culegându-le, am
strigat: „Nu se vor ofili niciodat ”. Al turi am v zut un câmp cu o iarb
înalt , splendid la privit; era de un verde crud i avea reflexii argintii i
aurii, a a cum se unduia cu mândrie spre slava Regelui Isus. Apoi am intrat
într-un câmp plin de tot felul de animale — leul, mielul, leopardul i lupul
stând toate împreun , în perfect armonie (Isaia 11:6-9); am trecut printre
ele i acestea ne-au urmat pa nice. Am intrat într-o p dure care nu era ca
p durile întunecoase pe care le avem aici; nu, nu; ci luminat i plin de
str lucire în orice loc; ramurile copacilor se leg nau încoace i încolo i
noi to i am strigat: „Vom locui în siguran în locuri s lbatice i vom dormi
în p duri” (Ezekiel 34:25). Am trecut prin p duri, c ci ne îndreptam c tre
Muntele Sionului. În timp ce c l toream, am întâlnit un grup de persoane
care contemplau lucrurile minunate ale acelor locuri. Am observat ceva
ro u, ca o margine a ve mintelor lor; cununile lor erau str lucitoare;
îmbr c mintea le era de un alb curat. În timp ce-i salutam, L- am întrebat
pe Isus cine erau. Mi-a r spuns c erau martirii care fuseser uci i din
pricina Lui.
Împreun cu ei era un foarte mare num r de copila i; i ei aveau un
tiv ro u la ve mintele lor (Ieremia 31:15-17, Matei 2:18). Muntele Sion se
afla chiar înaintea noastr i pe el era un templu str lucitor, în jurul
acestuia fiind al i apte mun i pe care cre teau trandafiri i crini, i i-am
ă
ă
ă
ş
ă
ţ
ş
ă
ă
ă
ă
ţ
ş
ţ
ă
ş
ş
ă
ț
ş
ţ
ă
ă
ă
ţ
ă
ş
ş
ă
ţ
ă
ţ
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ă
ş
ş
ă
ă
ş
ş
ţ
ş
ă
ă
ă
ă
ş
ă
ş
ă
ă
ă
ş
ă
ş
ș
ă
ă
ş
ă
ţ
ţ
ă
ș
ă
ş
ă
ș
ş
ă
ă
ă
ţ
ă
ă
ş
ă
ă
ţ
ă
ă
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ș
ş
ă
ţ
ţ
ă
ş
ă
ă
ş
ş
ş
ş
ă
ş
ş
ş
ă
ş
ă
ă
ă
ş
ş
ş
ţ
ă
ş
ă
ă
ă
ţ
ţ
ş
ş
ă
v zut pe micu i urcând sau, dac voiau, folosindu- i aripile mici i zburând
c tre vârfurile mun ilor i culegând florile care nu se ofileau niciodat .
Erau tot felul de copaci în jurul templului pentru a înfrumuse a locul:
cimi irul, pinul, bradul, m slinul, mirtul, rodiul i smochinul, aplecat sub
greutatea smochinelor sale coapte — toate acestea f ceau ca locurile s fie
peste m sur de atr g toare. Iar când eram pe punctul s intr m în templul
cel sfânt, Isus i-a ridicat minunatu-I glas i a spus „numai cei 144 000
intr în acest loc”, iar noi am strigat „Aleluia”.
Deci, l uda i pe Domnul, dragi fra i i surori, este o reuniune pentru
cei care au sigiliul viului Dumnezeu (Apocalipsa 14:3). Acest templu era
sprijinit de apte stâlpi, to i dintr-un aur transparent, împodobi i cu pietre
pre ioase. Nu pot s descriu lucrurile minunate pe care le-am v zut acolo.
Ah, dac a putea vorbi limba Canaanului, abia atunci a putea s descriu
într-o mic m sur slava acelei lumi mai bune. Am v zut acolo table de
piatr pe care erau gravate numele celor 144 000 cu litere de aur; dup ce
am privit slava templului, am ie it. Apoi Isus ne-a l sat acolo i a mers la
cetate; dup pu in timp, i-am auzit din nou glasul minunat care spunea:
„Veni i poporul Meu, voi a i ie it din necazul cel mare i a i f cut voia
Mea; a i suferit pentru Mine; veni i la cin , c ci M voi încinge i v voi
sluji” (Luca 12:37).
Noi am strigat „Aleluia! Slav !” i am intrat în cetate. i am v zut o
mas din argint curat; era lung de mai mul i kilometri i, cu toate acestea,
ochii no tri o puteau vedea pe toat . Am v zut roadele pomului vie ii,
mana, migdalele, smochinele, rodiile, strugurii i multe alte feluri de
fructe. Ne-am aplecat cu to ii înspre mas . L-am rugat pe Isus s -mi
permit s m nânc din fructe. El a spus: „Nu acum. Cei care m nânc din
fructele acestei ri, nu se mai întorc pe p mânt. Îns dup pu in vreme,
dac vei fi credincioas , vei putea s m nânci i din pomul vie ii, i s bei
ap din râul vie ii”; i a mai spus: „Trebuie s te întorci pe p mânt i s le
spui i altora ce i-am descoperit”. Apoi un înger m-a purtat cu delicate e
înapoi în aceast lume întunecat . Uneori, cred c nu mai pot sta aici; toate
lucrurile p mântului arat atât de sumbru - m simt foarte singur aici, c ci
am v zut o ar mai bun . Ah, dac a avea aripi ca un porumbel, a zbura
atunci de aici i mi-a g si lini tea!
ş
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ţ
ă
ţ
ț
ş
ă
ă
ă
ş
ş
ă
ţ
ă
ă
ă
ş
ş
ă
ț
ă
ș
ă
ţ
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ă
ş
ş
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ă
ş
ş
ă
Ș
ă
ă
ţ
ş
ţ
ţ
ţ
ă
ă
ă
ş
ă
ă
ş
ă
ţ
ş
ş
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ţ
ţ
ă
Drag frate Bates,
Sabatul trecut ne-am întâlnit cu fra ii i surorile dragi, care se întâlnesc la
Bro. Howland’s. Noi am sim it un neobi nuit duh de rug ciune. i când ne
rugam, Duhul Sfânt S-a coborât asupra noastr .
Eram foarte ferici i. În scurt vreme, am pierdut contactul cu lucrurile
p mânte ti i m-am cufundat într-o viziune a slavei lui Dumnezeu. Am
v zut un înger zburând repede c tre mine. El m-a dus îndat de pe p mânt
la Cetatea Sfânt . În Cetate am v zut un templu, în care am intrat. Am
p truns pe o u înainte ca s ajung la prima perdea. Aceast perdea era
ridicat i am intrat în Locul Sfânt. Aici am v zut altarul t mâierii,
sfe nicul cu apte candele i masa pe care se aflau pâinile pentru punerea
înainte. Dup ce am v zut slava înc perii sfinte, Isus a ridicat cea de-a
doua perdea i eu am trecut în Locul Preasfânt (Evrei 9:1-24).
În Locul Preasfânt am v zut un chivot; partea de sus i laturile
acestuia erau din aur curat. La fiecare cap t al chivotului se afla câte un
heruvim încânt tor, cu aripile întinse deasupra lui. Fe ele lor erau întoarse
una c tre cealalt i priveau în jos (Exodul 25:18-22). Între îngeri era o
c delni de aur. Deasupra chivotului, unde st teau îngerii, era o slav
str lucitoare în forma unui tron, unde locuia Dumnezeu (Exodul
25:20-22). Isus st tea în picioare lâng chivot. i când rug ciunile sfin ilor
ajungeau sus la El, t mâia din c delni scotea fum, iar el aducea înaintea
Tat lui S u, ca dar ridicat, rug ciunile lor împreun cu fumul t mâii
(Apocalipsa 8:3,4). În chivot se afla vasul de aur cu man , toiagul care
înmugurise al lui Aaron i tablele de piatr care erau închise ca o carte
(Evrei 9:4). Isus le-a deschis i am v zut cele Zece Porunci scrise pe ele cu
degetul lui Dumnezeu (Exodul 31:18).
Pe o tabl erau scrise patru, iar pe cealalt ase. Cele patru de pe
prima tabl str luceau mai puternic decât celelalte ase. Dar cea de-a patra,
porunca referitoare la Sabat, str lucea mai puternic decât toate celelalte;
c ci Sabatul a fost pus deoparte pentru a fi p zit în cinstea Numelui sfânt
al lui Dumnezeu (Isaia 58:13 - 14). Sabatul sfânt ar ta m re — în jurul lui
era o aureol plin de slav . Am v zut c porunca legat de Sabat nu a fost
pironit la cruce. Dac ar fi fost pironit , i celelalte nou porunci ar fi fost
pironite; i ni s-a l sat libertatea, de a le c lca pe toate sau numai pe a
patra. Am v zut c Dumnezeu nu schimbase Sabatul, c ci El nu Se
schimb niciodat (Maleahi 3:6). Dar papa îl schimbase, dintr-a aptea în
prima zi a s pt mânii; c ci el urma s schimbe vremurile i Legea. (Daniel
7:25)
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ţ
ă
ă
ş
ş
ş
ă
ă
ă
ă
ş
ş
ă
ş
ă
ă
ă
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ţ
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ă
ş
ţ
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ț
ă
ă
ă
ă
ș
ţ
ă
ă
ă
ş
ş
ă
ă
ă
ă
ă
Ș
ă
ă
ş
ă
ş
ă
ţ
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ă
ă
ţ
ă
ă
ă
Ș
ș
ş
ă
ă
ă
ţ
ă
i am v zut c , dac Dumnezeu ar fi schimbat Sabatul din ziua a
aptea în cea dintâi, El ar fi modificat textul poruncii referitoare la Sabat,
scris pe tablele de piatr , care sunt acum în chivot, în Locul Preasfânt al
templului din ceruri (Apocalipsa 11:19); i ar fi scris astfel: Prima zi este
Sabatul Domnului Dumnezeului t u. Dar am v zut c scria la fel ca atunci
când au fost scrise pe tablele de piatr cu degetul lui Dumnezeu i date lui
Moise pe muntele Sinai, „Dar ziua a aptea este Sabatul Domnului
Dumnezeului t u.” (Exodul 20:10). Am v zut c Sabatul sfânt este i va fi
zidul de desp r ire dintre adev ratul Israel al lui Dumnezeu i cei
necredincio i i c Sabatul reprezint marele subiect care va uni inimile
sfin ilor dragi lui Dumnezeu, a tept tori ai S i. i dac cineva a crezut i a
p zit Sabatul, i a primit binecuvîntarea de a-l urma, apoi a renun at, i a
înc lcat porunca sfânt , ei i-ar inchide por ile Cet ii Sfinte, la fel de sigur
cum este un Dumnezeu sus în ceruri care conduce totul. Am v zut c
Dumnezeu are copiii care nu cunosc i nu p zesc Sabatul. Ei nu au respins
lumina privitoare la Sabat. Iar la începutul timpului de strâmtorare, am fost
umplu i de Duhul Sfânt pe m sur ce mergeam (Osea 6:2-3) i vesteam cu
mai mult putere Sabatul. Acest lucru a umplut de mânie biserica i pe
adventi tii nominali, întrucât nu puteau combate cu succes adev rul despre
Sabat. În acest timp to i cei ale i ai lui Dumnezeu au v zut clar c noi
aveam adev rul i au ie it i au suferit prigoana împreun cu noi. Am v zut
sabia, foametea, epidemii i mare tulburare în ar . (Ezechiel 7:10-19). Cei
r i s-au gândit c noi aduseser m judec ile asupra lor, s-au ridicat i s-au
sf tuit s scape p mântul de noi, crezând c atunci r ul ar fi oprit.
Am v zut c to i cei “care nu vor primi semnul i icoana fiarei pe
frunte sau pe mâin ”, nu vor putea cump ra sau vinde. (Apocalipsa
13:15-17). Am v zut c num rul (666) al Icoanei Fiarei era creat;
(Apocalipsa 13:18) i aceasta era Fiara care a schimbat Sabatul, i Icoana
Fiarei care urmeaz , i au inut Sabatul Papei i nu a lui Dumnezeu. i
tuturor ni s-a cerut s facem aceasta, s renun am la p zirea Sabatului lui
Dumnezeu, în favoarea aceluia al Papei, i apoi vom primi semnul fiarei i
icoana ei.
În timpul de strâmtorare am fugit cu to ii din ora e i sate (Ezechiel
7:15, Luca 17:30-36), dar am fost urm ri i de cei r i, care au intrat cu sabia
în casele sfin ilor. Ei au ridicat sabia pentru a ne ucide, dar aceasta s- a
frânt i a c zut la fel de lipsit de putere ca un pai. Apoi, to i am strigat zi
i noapte pentru a fi izb vi i, iar strig tul a ajuns la Dumnezeu. (Luca
18:7-8 )Soarele s-a ridicat i luna a r mas pe loc. (Habacuc 3:11). Râurile
au încetat s mai curg . S-au ivit nori negri, grei, i s-au izbit între ei. Dar
ş
ş
ă
ă
ă
ă
ţ
ă
ş
Ș
ţ
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ş
ă
ţ
ă
ş
ș
ă
ă
ş
ă
ă
ţ
ă
ă
ă
ă
ș
ă
ă
ă
ț
ă
ș
ă
ş
ţ
ă
ă
ă
ş
ş
ă
ș
ş
ț
ţ
ă
ă
ă
ş
ă
ş
ă
ă
ă
ă
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ţ
ș
ţ
ş
ă
ă
ş
ț
ă
ă
ţ
ă
ţ
ț
ă
Ș
ă
ș
ă
ă
ă
ş
ț
ă
ă
ă
ă
ş
ă
ș
ş
ă
ţ
ş
ă
ş
ș
ț
ă
ş
ş
ş
ă
ş
ă
ș
ș
Ș
ș
ă
exista un loc neacoperit de nori, un loc plin de slav , de unde s-a auzit
glasul lui Dumnezeu, ca ni te ape multe, glas care a zguduit cerurile i
p mântul.(Ioel 3:16, Evrei 12:25-27) Cerul s-a deschis i s-a închis i era
în mare agita ie. (Apocalipsa 6:14, Matei 24:29) Mun ii s-au scuturat ca o
trestie în vânt i au aruncat pretutindeni stânci zgrun uroase. Marea fierbea
ca o oal pe foc i a aruncat pietre mari pe uscat. (Habacuc 3:8-10, Isaia
2:19-21). Iar când Dumnezeu a rostit ziua i ceasul venirii lui Isus
(Ezechiel 12:25, Marcu 13:32) i a enun at leg mântul cel ve nic pentru
poporul S u, (Ezechiel 20:37, Evrei 12:22-25) A spus o singur fraz i
apoi a f cut o pauz , în timp ce cuvintele Sale f ceau p mântul s vibreze.
(Ieremia 25:30-31) Cei din Israelul lui Dumnezeu st teau cu ochii a inti i
în sus i ascultau cuvintele pe m sur ce ie eau din gura lui Iehova i
zguduiau p mântul ca bubuiturile celui mai puternic tunet! Totul era de o
solemnitate înfrico toare. Iar la sfâr itul fiec rei fraze, sfin ii strigau:
„Slav ! Aleluia!” Fe ele lor erau luminate de slava lui Dumnezeu i
str luceau de slav a a cum str lucea fa a lui Moise când a coborât de pe
Sinai. Cei r i nu se puteau uita la ei din pricina slavei. i când
binecuvântarea ve nic a fost rostit pentru cei care-L onoraser pe
Dumnezeu prin sfin irea Sabatului S u, s-a auzit un strig t puternic de
biruin asupra fiarei i asupra chipului ei.
Atunci a început anul de veselie, când p mântul trebuie s se
odihneasc . L-am v zut pe robul evlavios ridicându-se în triumf i biruin
i scuturându-se de lan urile care-l legau, în timp ce st pânul s u cel r u
era tulburat i nu tia ce s fac ; c ci cei r i nu au putut s priceap
cuvintele rostite de Dumnezeu. (Daniel 12:10) La pu in timp de la aceasta,
a ap rut marele nor alb. (Apocalipsa 14:14) Ar ta mai frumos ca oricând.
Pe el era a ezat Fiul omului. (Luca 21:27) La început, nu L-am v zut pe
Isus pe nor, dar, pe m sur ce se apropia de p mânt, am putut vedea
persoana-I minunat . Când a fost z rit prima dat , acest nor a fost semnul
Fiului omului în cer. (Matei 24:30) Glasul Fiului lui Dumnezeu i-a chemat
la via pe sfin ii care erau adormi i i i-a îmbr cat în nemurire sl vit .
(Ioan 5:25-28) Sfin ii afla i în via au fost preschimba i într-o clip i au
fost lua i împreun cu primii în carul în form de nor. (1 Tesaloniceni 4:17)
Ar ta nespus de frumos în timp ce se în l a ca un tunet. De fiecare parte a
carului erau aripi i sub el, ro i. Iar când carul s-a în l at cu tunet, ro ile au
strigat „Sfânt” i aripile, când se mi cau, strigau „Sfânt”, iar suita de îngeri
sfin i din jurul norului strigau: „Sfânt, sfânt, sfânt, este Domnul, Cel
Atotputernic!” Iar sfin ii din nor strigau: „Slav ! Aleluia!” i carul s-a
în l at cu tunet, îndreptându-se c tre Cetatea cea Sfânt . Isus a deschis
ş
ă
ă
ă
ă
ţ
ţ
ă
ă
ţ
ţ
ă
ă
ş
ţ
ă
ă
ă
ă
ş
ă
ş
ţ
ă
ş
ş
ţ
ş
ă
ş
ă
ş
ă
ş
ă
ş
ţ
ă
ă
ţ
ş
ş
ţ
ă
ţ
ţ
ă
ţ
ş
ă
ă
ţ
ă
ş
ă
ţ
ă
ă
ă
ă
ş
ţ
ă
ă
ă
ş
ă
ş
ă
ţ
ţ
ţ
ă
ş
ă
ă
ă
ş
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ă
ţ
ţ
ă
ţ
ţ
ă
ă
ţ
ă
ş
ă
ă
ş
ş
ţ
ă
ă
ş
ă
ă
ş
ă
ă
ţ
ş
ă
ţ
ă
ş
ă
ă
ă
ţ
ă
ş
ş
ş
ş
ţ
ă
ă
por ile cet ii de aur i ne-a condus în untru. (Isaia 26:2) Aici am fost
întâmpina i cu bun voin , c ci p ziser m „poruncile lui Dumnezeu” i
aveam „dreptul s mânc m din pomul vie ii.” (Apocalipsa 22:14)