EVENIMENTE DE INIŢIERE A

ACCIDENTELOR
CLASIFICAREA EVENIMENTELOR DE INIŢIERE

• Răcirea corespunzatoare a elementului combustibil (care reprezintă

principala sursă de radioactivitate) impune ca, în orice condiţii şi în
orice circumstanţe, să se asigure evacuarea unei cantităţi suficiente de
căldură din zona activa, astfel încât să se prevină supraîncălzirea
combustibilului, fapt ce ar conduce la eliberări de produse radioactive.
In funcţionare normala:
• mai mult de 90 % din produsele de fisiune sunt reţinute în matricea
UO2

• maxim 10 % din produsele de fisiune, în general produse de fisiune

volatile (cele mai volatile sunt gazele nobile şi iodul), sunt reţinute în
goluri sau în crăpăturile pastilei sau se regăsesc libere în interstiţiul
combustibil-teacă.
• Această repartiţie a produselor de fisiune este valabilă pentru
elementul combustibil cu puterea liniară ca mai mare, pentru celelalte
proporţia este modificată în favoarea celor reţinute în matricea UO2.

• Astfel, accidentele care deteriorează teaca (dar nu şi combustibilul) au

un potenţial de a elibera maxim 10 % din produsele de fisiune.

• Pentru elementul combustibil principalii parametri de securitate sunt

reprezentaţi de:
- menţinerea integrităţii tecii
- inventarul de produse de fisiune din combustibil şi inventarul care
poate fi eliberat
- temperatura combustibilului
• Teaca poate fi deteriorată fie mecanic prin accidente în manipularea
combustibilului, fie prin supraîncălzire.

• La 600-800 C teaca se deformează plastic datorită presiunii produselor de

fisiune gazoase şi eventual se va rupe.

• Pentru eliberarea restului de produse de fisiune gazoase şi a produselor de

fisiune solide ca cesiu şi stronţiu este necesară creşterea temperaturii UO2 la
valori apropiate de puctul de topire (2840 C) sau ca UO2 să fie oxidat
puternic prin expunere în aer.
• Gazele nobile sunt inerte din punct de vedere chimic, astfel că ele vor
fi eliberate rapid în cazul deteriorării elementului combustibil

• Iodul este volatil la temperaturile de funcţionare a elementului

combustibil, însă este de asemenea şi foarte reactiv. Din acest motiv, el
va reacţiona atât cu unele componente ale tecii dar şi cu componentele
metalice din partea superioară a zonei active, cu aerosolii şi compuşii
organici prezenţi în aer. De asemenea iodul se depune facil pe
suprafeţe inclusiv vegetaţie. Astfel, eliberarea de iod nu este aşa de
masivă ca cea a gazelor nobile.

• Pentru celelalte produse de fisiune este nevoie de o deteriorare

importantă a elementului combustibil.
eliberarea de produse radioactive volatile şi semi-
volatile pe parcursul accidentului de la Cernobîl
• Din punct de vedere istoric, centralele nucleare CANDU care au fost
autorizate au adoptat filozofia avariilor “singulare şi duble”.

• Astfel, analizele de securitate au fost realizate pentru avarierea fiecărui

sistem de proces al centralei în parte; apoi, aceste analize s-au întocmit
pentru fiecare astfel de avarie, în combinaţie cu indisponibilitatea sau
defectarea, la rândul lor, a fiecărui sistem special de securitate (SDS#1,
SDS#2, anvelopa, ECCS).

• În general, pentru a demonstra eficacitatea sistemelor speciale de

securitate, s-a adoptat o viziune conservativa astfel incit acţiunea
oricărui sistem de proces cu funcţii protective să nu fie creditată.

• Avariile sistemelor suport de securitate (cum ar fi sistemul de aer

instrumental) au fost tratate utilizând tehnici probabilistice PSA.
• Tinind cont de originea conceptului CANDU, reglementarile
organismului canadian au influentat major reglementarile din domeniu
din Romania.
• In prezent, cerinţele pentru analizele de securitate s-au constituit în
documentul de reglementare C-6 al Canadian Nuclear Safety
Commission (CNSC).
• Acest document prezintă o listă a unui mare număr de evenimente de
iniţiere potenţiale şi de combinaţii de evenimente, grupate în cinci
clase de evenimente (după frecvenţa lor de apariţie) şi cere analizarea
fiecăruia în parte.
• exemple de evenimente incluse in clasa 1: avaria controlului puterii
reactorului, a controlul presiunii în GA, a controlului inventarului în
GA, a controlului presiunii agentului primar, a controlului inventarului
agentului primar, a controlului inventarului moderatorului, a
controlului temperaturii moderatorului, etc

• exemple de evenimente incluse in clasa 2: avaria unei conducte, care

generează o pierdere mică de agent primar, a fitingului de capăt al
oricărui canal de combustibil, unei armături de izolare ECCS, a
camerei colectoare primară a generatorului de abur, a unor conducte
care generează o pierdere a inventarului de răcire a protecţiilor de
capăt, blocarea curgerii într-un canal combustibil, griparea unei pompe
din STC, etc.
• exemple de evenimente incluse in clasa 3: avaria unei conducte, care
generează o pierdere masivă de agent primar, a unui număr mare de
tuburi în generatorul de abur, a fitingurilor de capăt ale mai multor
ansambluri de canale combustibile, a fitingului de capăt al oricărui
ansamblu de canal de combustibil, însoţită de avaria tubulaturii de
reţea corespunzătoare, a unei componente care generează curgerea
inversă spre ECCS.

• exemple de evenimente incluse in clasa 4: eveniment clasă 1 +

eveniment clasă 1, după 4 sau mai multe zile

• exemple de evenimente incluse in clasa 5: distrugerea turbinei,

căderea unei sarcini mari peste platforma mecanismelor de reactivitate,
avarierea unui suport al SG, avarierea gravă (pe toată lungimea) a unui
colector al reactorului, eveniment clasă 1 + eveniment clasă 3 după 4
sau mai multe zile, eveniment clasă 3 + eveniment clasă 1 după 4 sau
mai multe zile, eveniment clasă 2 + eveniment clasă 2 după 4 sau mai
multe zile, etc.
• De asemenea, trebuie luate în considerare alte două tipuri de
evenimente: evenimentele externe şi cele cu frecvenţă de apariţie
extrem de redusă.
• Evenimentele externe includ tornadele, cutremurele, tsunami,
temperaturile extreme, incendiile, exploziile, prăbuşirile de avioane,
etc.
• În general, aceste evenimente sunt tratate în cadrul proiectului prin
consolidarea sau separarea sistemelor esenţiale, sau prin alegerea
amplasamentului astfel încât să nu necesite o analiză de securitate.
• În funcţie de probabilitate, unele accidente sunt tratate în combinaţie
cu evenimente externe. De exemplu, un accident de tip LOCA este
presupus a fi urmat 24 de ore mai târziu de un SDE (un cutremur cu o
frecvenţă de reapariţie de 1/100 ani, deci de intensitate mai mică şi
frecvenţă mai mare decât unul bază de proiect). Desi în principiu
această combinaţie de evenimente poate necesita o analiză de
securitate, în practică este tratată prin calificarea corespunzătoare a
părţilor din centrală.
• În categoria evenimentelor cu frecvenţă de apariţie extrem de
redusă sunt cuprinse: avariile vaselor sub presiune (de exemplu:
presurizorul, mantaua SG), avarierea suporţilor structurali, distrugerea
turbinei.

• Avariile vaselor sub presiune şi cele structurale sunt eliminate din

proiect prin utilizarea unui nivel corespunzător al codurilor şi
standardelor de proiectare şi fabricare, prin asigurarea calităţii,
inspecţii în exploatare, etc. Din nou, analiza de securitate nu este
necesară.

• În final, pentru filiera de reactoare CANDU, este necesară luarea în

considerare a evenimentelor de cauză comună. Acestea sunt
identificate fie prin revizii sistematice ale centralei, fie prin PSA.
Analiza este astfel, în mod normal, raportată ca parte a PSA.
 CATEGORII DE EVENIMENTE DE INIŢIERE

• Funcţionarea STC în regim staţionar implică egalitatea între căldura

generată în combustibil, cea transportată de agentul de răcire şi cea
evacuată din STC.

• Modificarea de la valoarea nominală din regimul staţionar a oricărei

componente responsabile de răcirea combustibilului va induce un
regim tranzitoriu.

• Evenimentele iniţiatoare ale accidentelor care afectează răcirea

combustibilului pot fi grupate în funcţie de componenta pe care o
afectează:

• Sursa de caldura
• Transportul caldurii
• Sursa rece
Sursele de căldură, sursele de evacuare a căldurii din STC şi
modalităţile de transport a căldurii de la sursa caldă la sursa rece

Sursa de căldură
Regim normal de funcţionare:

• Căldura provenită din fisiunile produse în UO2

• Căldura provenită din dezintegrarea produselor de fisiune
• Căldura provenită de la pompele primare

În regimuri accidentale se adaugă:

• Căldura stocată în combustibil (LOCA mare)

• Căldura produsă în reacţia zircaloy-abur
Transportul căldurii
Regim normal de funcţionare:

• Pompele primare
• Pompele sistemului de răcire la oprire (după oprirea reactorului)

În regimuri accidentale se adaugă:

• Circulaţia naturală
• Debitul de injecţie sistemului de injecţie la avarie în zona activă, ECC
(Emergency Core Cooling)
Sursa rece
Regim normal de funcţionare:
• GA (sursa principală):
sistemul de abur viu şi sistemul de apă de alimentare poate evacua între 0-
115% din puterea nominală
sistemul auxiliar de apă de alimentare poate evacua căldura reziduală
• Schimbătoarele de căldură ale sistemului de răcire la oprire pot evacua căldura
reziduală
• Schimbătoarele de căldură ale moderatorului pot evacua căldura reziduală (5%
din puterea nominală)
• Schimbătoarele de căldură ale sistemului de răcire apă cheson calandria poate
evacua 0,3% din puterea nominală
• Pierderile în mediu ambiant prin pereţii fiderilor pot evacua foarte puţină căldură
şi anume căldura reziduală după săptămîni de la oprire dacă canalele de
combustibil sunt pline cu apă iar căldura acumulată în anvelopă este evacuată
(utilizat la Point Lepreau pe durata opririi ândelungate pentru curăţarea de mizerii a
STC)

În regimuri accidentale se adaugă:

• Schimbătoarele de căldură ale ECC
• Sistemul de alimentare cu apă la avarie
=> evenimentele iniţiatoare care afectează sursa de căldură sunt datorate
inserţiei de reactivitate şi anume:
• Pierderea controlului global al reactorului
• Pierderea controlului reactivităţii dintr-o stare distorsionată a distribuţiei fluxului
de neutroni

Evenimentele iniţiatoare care afectează transportul căldurii pot fi grupate în

funcţie de fenomenologie în:
reducerea debitului de agent de răcire
• pierderea alimentării cu energie electrică clasă IV
• pierderea parţială a alimentării cu energie electrică clasă IV
defectarea unei pompe primare
reducerea inventarului de agent de răcire
• pierderea agentului de răcire datorită breşelor mari în STC
• pierderea agentului de răcire datorită unor breşe mici în STC
• pierderea controlului presiunii şi inventarului în STC (descreştere)
• Dintre evenimentele iniţiatoare care afectează evacuarea căldurii din
STC menţionăm aici:

• pierderea evacuării căldurii spre secundarul GA

– ruperi ale conductei de abur viu

– ruperi ale conductei de apă de alimentare
– pierderea pompelor de apă de alimentare
– închidere itempestivă a vanelor de pe linia apei de alimentare
– pierderea controlului presiunii pe parte secundară (descreştere)

• creşterea presiunii în secundarul GA

– pierderea controlului presiunii pe parte secundară (creştere)

• La CANDU, accidentele severe care să ducă la deteriorarea zonei
active implică apariţia unui eveniment iniţiator şi defectarea a cel
puţin două din sistemele care reduc consecinţele accidentului. Din
acest motiv, acest tip de accidente nu sunt puternic cuplate de
evenimentul iniţiator.
CRITERII DE ACCEPTARE

• Odată evenimentele identificate şi încadrate într-una dintre cele cinci

clase descrise în documentul C-6, analiza de securitate trebuie să pună
în evidenţă faptul că dozele către populaţie sunt conforme cu dozele
limită corespunzătoare clasei respective
• De menţionat că documentul consultativ C-6 cuprinde o serie de
accidente severe care sunt, prin urmare, luate în considerare în cadrul
design basis pentru CANDU.
• Aceste accidente sunt definite ca fiind acele accidente în care nu se
mai realizează evacuarea căldurii, prin intermediul agentului primar,
din canalele combustibile. În acest caz se va produce degradarea
semnificativă a combustibilului dar, în funcţie de disponibilitatea
moderatorului ca sursă de răcire alternativă, poate avea loc sau nu
degradarea severă a ZA.
• De exemplu, accidentul de pierdere majora a agentului de racire plus
pierderea injectiei de apa de avarie (L-LOCA+LOECC) este clasificat
ca eveniment Clasă 5 şi doza pe tot corpul încasată de cel mai expus
membru din populaţie trebuie să fie mai mică de 0,25 Sv.
• Această cerinţă poate fi îndeplinită deoarece moderatorul opreşte
degradarea la nivelul limitei canalului.
• Alte accidente severe (cum ar fi LOCA+LOECC+pierderea răcirii
moderatorului) sunt excluse din C-6.
• Ca o consecinta a aplicării C-6 este că o clasă de accident cu o
frecvenţă de cca 10-6 sau mai mare, devine parte a accidentelor baza de
proiect.

• Din acest motiv, pentru reacrorii CANDU, accidentele care conduc la

deteriorarea zonei active se impart in doua categorii:
– accidente pentru care se pastreaza geometria zonei active: limited
core damage accidents (LCDAs) – tipic considerate ca accidente
baza de proiect
– accidente in care se deterioreaza geometria zonei active: severe
core damage accidents (SCDAs) – accidente care se incadreaza in
definitia generala de accidente severe.
• Separat de criteriul bazat pe doza către populaţie, care reprezintă
criteriul de acceptare de Nivel I, la nivel de proiect se definesc, de
asemenea, criterii de acceptare derivate care se vor a fi suficiente, nu şi
necesare, pentru a îndeplini criteriul principal de doze.
• De exemplu, prevenirea avarierii combustibilului este un criteriu de
acceptare derivat pentru S-LOCA.
• Printre alte exemple de criterii de acceptare derivate din ipotezele de
modelare gasim:
– evitarea avarierii a tuburilor SG ca o consecinţă a acidentului
– tubulatura generatorului de abur, combustibilul şi canalele de
combustibil să rămână în condiţie de exploatare
– presiunea în calandria sub valoarea presiunii de proiectare
– presiunea din circuitul secundar sub valoarea presiunii de
proiectare
– evitarea deteriorărilor componentelor din zona activă ca o
consecinţă a acidentului
– evitarea deformărilor tubului de presiune supus la presiunea
ridicată a agentului primar ca o consecinţă a acidentului
– evitarea dryout-ului tuburilor calandria la presiune ridicată a
agentului primar, sau când combustibilul este topit sau lichefiat
– evitarea avarierii tubului de presiune
– restrângerea duratei, întinderii şi gravităţii dryout-ului tecii
elementelor combustibile, fluajului combustibilului şi încălzirii
tubului de presiune, la putere ridicată pe durate mai mici decât
constantele de timp ale transferului termic de la combustibil la
agentul primar
– evitarea eforturilor în teaca elementului combustibil
– evitarea oxidării combustibilului
– evitarea eforturilor datoratedilatării axiale a şirului de elemente
combustibile care depăşeşte limitele nivelului de funcţionare a
canalului de combustibil sau generează contactul dintre tubul de
presiune şi teaca elementului combustibil sau determină modificări
semnificative ale configuraţiei elementelor de combustibil pentru
evacuarea căldurii reziduale la temperaturi sub punctul de topire a
tecii
 – evitarea contactului dintre tubul de presiune şi teaca elementului
combustibil
– evitarea ruperii prin fragilizare sau topirii a tecii elementului
combustibil
– evitarea topirii centrale a elementului combustibil
– limitarea întinderii lichefierii
– evitarea avarierii combustibilului
– evitarea atingerii inadvertente a criticităţii (reactor prompt critic)

• Aceste criterii pot fi aprobate, adoptate sau disputate de către

organismele de reglementare; unele dintre acestea sunt specificate în
documentele de reglementare consultative (seria-C) sau în
documentele de politici (seria-R).
• Istoric: initial Ghidul de amplasare a CNE (Siting guide) definea doua
clase de evenimente:
– defectiune singulara (single failures) – defectarea oricarui sistem
de proces
– defectiune dubla (dual failures) – eveniment mult mai putin
probabil definit ca defectiune singulara cuplata cu
indisponibilitatea fie a sistemului de oprire, fie a anvelopei, fie a
ECC (sistemele speciale de securitate).
• Suplimetar a fost introdusa o doza limita pentru populatie pentru a tine
cont de amplasarea reactorilor Pickering A aflati linga o zona urbana
foarte populata (Toronto)
• In noiembrie 2008 s-a propus un nou document care sa defineasca
obiectivele de securitate pentru noile centrale RD – 337 (“Design of
New Nuclear Power Plants”, CNSC Report RD-337, November 2008)
• Defineste 3 clase de evenimente (trei stari anormale):
• Aparitia unor evenimente operationale anticipate (Anticipated
Operational Occurrence - AOO): deviatie de la comportarea normala
a centralei asteptata sa apara o data sau de citeva ori pe durata de
operare a CNE dar care nu creaza nici o deteriorare semnificativa
parametrilor importanti dpdv al securitatii nucleare nici nu duce la
conditii de accident (datorita proiectarii) = frequencies of occurrence
equal to or greater than 10-2 per reactor year

• Accidente baza de proiect (Design Basis Accident - DBA): conditii

accidentale pentru care CNE este proiectata in acord cu criteriile de
proiectare stabile si pentru care deteriorarea combustibilului si
eliberarea de produse radioactive sunt sub limitele impuse =
frequencies of occurrence equal to or greater than 10-5 per reactor year,
but less than 10-2 per reactor year
• Dincolo de accidentele baza de proiect (Beyond Design Basis
Accident - BDBA)—conditii accidentale mai putin frecvente insa mult
mai severe decit accidentele baza de proiect. BDBA poate sau nu sa
implice degradarea zonei active = frequencies of occurrence less than
10-5 per reactor year
 REGDOC-2-4-1-Deterministic-Safety-Analysis 2014
• Obiectivele analizelor de securitate deterministe

1. Confirmarea ca proiectul CNE indeplineste cerintele de proiectare si a

analizelor de securitate. Acest lucru se atinge prin:
– demonstrarea faptului ca centrala asa cum a fost construita poate functiona in
siguranta luand in considerare de efectele imbatranirii componentelor
– demonstrarea faptului ca proiectul poate rezista și răspunde în mod eficient la
evenimente de inițiere postulate identificate (identified postulated initiating events
- PIE)
– demonstrarea faptului că sunt indeplinite așteptările aplicabile pentru apărare în
profunzime ce sunt precizate in REGDOC-2.5.2, Design of Reactor Facilities:
Nuclear Power Plants
– prezicerea condițiilor de mediu dure așteptate ca urmare a evenimentelor
operaționale anticipate (AOOs), accidente baza de proiect (DBAs) si beyond-
design-basis accidents (BDBAs), inclusiv accidente severe
– demonstrarea faptului că cerintele de protecție împotriva accidentelor severe sunt
adecvate (ex. asteptarile de performanta pentru anvelopa, protectia biologica si re-
criticitate)
2. Derivarea sau confirmarea limitelor operationale si conditilor
consistente cu cerintele de proiectare si de securitate pentru CNE.
Indrumare in acest sens: CSA N290.15-10, Requirements for the Safe
Operating Envelope of Nuclear Power Plants,:
– limite de siguranta pentru sist. de protectie si control al reactorului
– limite de siguranta pentru sist. de securitate
– limite operationale si setari de referinta pentru sisteme de control
– constrangeri procedurale pentru sist de control proces
– identificarea starilor de functionare permise

3. Asistenta la elaborarea si validarea procedurilor si ghidurilor de

management a accidentelor. De ex. Gidul de management a
accidentelor severe (severe accident management guidelines – SAMG)
4. Asistenta la demonstrarea atingerii tintelor de siguranta (safety goals)
– care pot fi stabilite astfel incat sa limiteze riscul CNE. Analizele de
securitate deterministe se realizeaza si pentru:
– confirmarea si validarea strategiilor selectate pentru a redresa centrala din
AOO sau DBA
– asistenta la dezvoltarea strategiilor de urmarit pentru operatori daca
actiunile automate si procedurile de functinare in caz de avarie esueaza in
prevenirea unui accident sever
– confirmarea faptului ca modificarile aduse proiectului si operarii CNE nu
au un efect advers semnificativ asupra sigurantei
– intelegerea tranzientilor operationali si raspunsul sistemelor centralei
– prezice termenul sursa si dozele pe parcursul unui accident sever
– sprijin pentru programele de urgenta
• Confirmarea prin analize de securitate deterministe a protectiei in
adancime
– Sunt definite 5 nivele de protectie in adancime in REGDOC-2.5.2, Design of
Reactor Facilities: Nuclear Power Plants.

• Nivel1: Prevenirea devierii de la functionarea normala si

prevenirea defectarii structurilor sistemelor si componentelor
(SSC).
– implica un proiect bun si utilizarea unor practici ingineresti probate
• Level 2: Detectarea si interceptarea deviatilor de la functionarea
normala pentru a preveni escaladarea unei stari AOO si
transformarea intr-o conditie de accident, si sa readuca centrala
intr-o stare normala de functionare.
– implica analiza AOOs pentru a demonstra robustetea sistemelor de
control in a bloca cele mai multe AOOs si in prevenirea
deteriorarii tuturor SSCs care nu sunt implicate la initiarea unui
AOO, pana la extinderea conditiei ca aceste SSCs vor ramane
operationale dupa AOO.
• Level 3: Minimizarea consecintelor unui accident prin prevederea
unor caracteristici inerente de securitate, fail-safe design,
echipamente aditionale si proceduri de diminuare a consecintelor.
– implica analiza DBAs (inclusiv AOOs cu esuarea celui al doilea
nivel de securitate) pentru demonstrarea capabilitatilor sistemelor
de securitate de a diminua orice consecinta radiologica rezultata in
urma accidentului; adica sa se demonstreze indeplinirea dozelor
limita prescrise DBAs (si AOOs cu esuarea celui al doilea nivel de
securitate) si a criterilor de acceptare derivate respective. Analiza
AOOs si DBAs este utilizata si pentru dezvoltarea procedurilor de
operare in caz de urgenta ce definesc actiunile ce trebuiesc luate pe
parcursul acestor evenimente.

– de notat ca combinatia de evenimente AOO plus defectarea

independenta a nivelului 2 de protectie in adancime trebuie sa fie
considerat DBA. Intr-un astfel de caz, trebuie sa se aplice criteriul
de doza limita pentru DBA.
• Level 4: Asigurarea ca emisiile de radioactivitate datorate
accidentelor severe sunt tinute la un nivel cat mai scazut cu
putinta (kept as low as practicable).

• Level 5: Diminuarea consecintelor radiologice ale unei potentiale

emisii de material radioactiv ce ar putea rezulta in conditii
accidentale.
– sunt analizate BDBA in scopul furnizarii informatiilor necesare
pentru a sprijini proiecarea si securitatea CNE referitor la
accidentele severe = performantele trasaturilor complementare de
securitate (pe plan international sunt denumite additional safety
features) pentru accidente severe sau a actiunilor pe care operatorii
trebuie sa le ia pe parcursul accidentului sever pentru a diminua
consecintele accidentului. Analiza este utilizata de asemenea in
asistarea dezvoltarii SAMG (severe accident management
guidelines).
Obiectivele pentru analizele de securitate pentru BDBAs sunt:

• evaluarea abilitatii proiectului sa reziste provocarilor puse de BDBA si

sa identifice punctele vulnerabile

• sa evalueze eficacitatea acelor trasaturi specifice ale proiectului care au

fost introduse cu scopul specific de a reduce si/sau diminua
consecintele BDBAs, (incluzand evaluarea echipamentelor pentru
managementul accidentului si instrumentatia necesara pentru a
monitora accidentul)

• evalua abilitateaq de a restaura si a mentine functiile de securitate

utilizand sisteme alternative sau diverse, proceduri si metode incluzand
utilizarea unor echipamente fara rol de securitate

• asistarea la dezvoltarea unui program de management de accident

pentru BDBAs si pentru accidente severe

• asigure input pentru offsite emergency planning

CODURI UTILIZATE ÎN ANALIZELE DE SECURITATE
NUCLEARĂ LA CANDU
• Codurile de calcul sunt instrumente importante pentru procesul de
proiectare si analizele de securitate nuclera.
• Pentru reactorii de tip CANDU, datorita specificului aparte al acestui
tip de reactor, este uzual sa fie utilizate codurile dezvoltate de industria
canadiana.
• Incepind cu 1995, industria canadiana a dezvoltat un program oficial
de calificare a codurilor de calcul, propunind impreuna cu AECL un
set standardizat de coduri de calcul (IST – Industry Standard Tools).
• Acest set presupune consolidarea unei sigure versiuni ale codurilor de
calcul (cu exceptia codurilor termohidraulice) de tip best-estimate.
• Acest set standardizat de coduri de calcul este utilizat pentru analizele
de securitate deterministe la CNE Cernavoda.