Victor vine în fiecare dimineaţă pe malul mării. Nisipul şi valurile îl
liniştesc, iar soarele îi dă toată energia de care are nevoie. Azi băiatul are un plan. Va construi “ cel mai mare castel de nisip din univers”. A adus pentru această operaţiune toate uneltele de care are nevoie. ( De ce unelte are nevoie?). Primul turn este aproape gata. Dar norii se strâng, marea se agită, valurile fug de pe mal în larg într-o clipă... plouă! 2
- Nu e corect!!! spune Victor adăpostit sub umbrelă!
3
- Bună, copile! Ce te nemulţumeşte?
- Nimic! Dar tu cine eşti? - Crusp! Crabul gigant. - Gigant? Eşti cât o nucă mai mare, spuse Victor nepăsător. - Iar tu eşti cât o nucă mai mică... pe lângă un elefant. - Eşti deştept, spuse Victor. - Pot să te ajut? insistă Crusp. Te văd foarte supărat. Dar Victor nu voia ajutor, voia ca ploaia să se oprească, iar el să îşi termine treaba. - Ooo, nu! Turnul este dărâmat! Victor era tare furios. Lovi nisipul cu pumnii şi călcă turnul în picioare. - Iar trebuie să muncesc! Işi spuse printre dinţi! - Poate că te-ai obişnuit să îţi iasă totul foarte repede, dar asta nu e posibil mereu. 4
- Tu din nou?! Cruc parcă te chema...
- Crusp e numele meu. Vine de la cruspet care în limba crabilor înseamnă perseverenţă. - Ce e aia perseverenţă? - Perseverenţa e atunci când încerci, te bucuri de ceea ce faci şi, chiar dacă nu reuşeşti si te superi un pic, îţi păstrezi încrederea şi mergi mai departe. - Şi, la final, victorieee...! Aşa mă cheamă pe mine, Crusp, Victor! Bunicul meu mi-a ales numele. Cred că la ales pentru că îşi dorea să fiu perseverent. - Hai, mai încercă! Ploaia s-a oprit! Fii perseverent! 5
- Uite, Crusp! Pentru tine! Mulţumesc, prieten drag!