Povesti terapeutice pentru adulti

Poveste regelui Solomon…

Era o data 2 femei…care locuiau in aceasi casa….mancau impreuna, dormeau impreuna…

imparteau totul. Cand una dintre ele a ramas gravida se facu ca si cealalta sa ramana…si astfel isi
traiau ele viata linistite. In momentul in care una dintre ele a nascuta la caeva ore dupa nascu si
cealalta!
  Intr-o zi una din femei, din neatentie, se aseza pe copilul ei si il strivi. De ciuda lua
copilul viu al celeilalte femei si puse in locul lui pe cel mort.
  Seara cand veni cealalta femeie aceasta din urma isi dadu seama de fapta primeia si o
intreba "sta nu este copilul meu…de ce ai sc#imbat copiii$%. &emeia se apra si spunea ca
nu este adevarat.
Si au continuat asa femeile pana cand s-au decis sa-si caute dreptate la regele de pe atunci,
marele rege Solomon!
  "'unse in fata regelui acesta le ceru sa vorbeasca pe rand femeia aceasta si-a omorat
copilul si l-a sc#imbat cu al meu, facandu-ma sa cred ca este al meu!%. Cealalta femeie ca sa se
apere spuse % nu este adevarat…nu am sc#imbat nimic…acesta este copilul meu…al ei a murit!%.
  "scultandu-le regele Solom ceru sa i se aduca copilul si o sabie. (ua copilul si ridica sabia
spunand vom imparti copilul in doua ca sa facem pace!%. (a auzul acestor cuvinte ) mama
copilui cazu in genunc#i si spuse regelui *u omori copilul…mai bine da-l acestei femei…dar 
nu il omori!%. Cealalta femeie ) care il sc#imbase ) spune Imparte-l in doua!%.
  "unci regele Solomon poruncise Da-ti copilul primei femei ) ea este mama naturala a
copilului! +entru ca o mama nu accepta niciodata sa-si sacrifice copilul!
#ttpterapiasufletului.ordpress.comrecomandarinoutati-
ors#op-uri-  cursuri-formarearticolep

  O poveste de drum

/isticismul persan povesteste despre un calator care se tara pe un drum aparent fara
sfarsit. Era incarcat cu tot felul de poveri. 0n sac greu cu nisip ii atarna de spate1 un burduf gros
cu apa ii era atarnat in 'urul corpului. In mana dreapta ducea o piatra de forma ciudata, iar in
stanga, un bolovan. In 'urul gatului o piatra de moara se legana la capatul unei frang#ii roase.
(anturi ruginite, cu care tragea mari greutati prin nisipul prafos, ii raneau gleznele. +e cap, omul
tinea in ec#ilibru un dovleac pe 'umatate putrezit. Cu fiecare pas, lanturile zanganeau. Suspinand
si gemand, se misca inainte pas cu pas, plangandu-se de soarta sa grea si de oboseala care il
 

c#inuia. +e drum, il intalni un fermier in caldura stralucitoare a miezului zilei. &ermierul il

intreba 3, calatorule obosit, de ce te incarci cu bolovanul acesta$
  4roaznic de natang, raspunse calatorul, nu-l observasem inainte. Cu aceasta, arunca
 piatra la o parte si se simti mult mai usor.
  Iarasi, dupa ce merse cale lunga pe drum, il intalni un fermier si il intreba Spune-mi,
calatorule obosit, de ce te c#inui cu dovleacul pe 'umatate putrezit de pe cap si de ce tragi acele
mari greutati de fier, legate in lanturi in urma ta$
  Calatorul raspunse Sunt foarte bucuros ca mi le-ai aratat! *u mi-am dat seama ce-mi
faceam mie insumi. Isi dadu 'os lanturile si zdrobi dovleacul in santul de pe marginea drumului.
Inca o data se simti mai usor. Dar, cu cat mergea mai departe, cu atat incepea sa sufere din nou.
  0n fermier venind de pe camp il privi cu uimire si spuse 3, om bun, cari un sac cu
nisip, dar ceea ce vezi pana departe e mai mult nisip decat ai putea tu cara vreodata. Iar burduful
tau mare cu apa - ca si cum ai planui sa treci desertul 5air. 6ot drumul, un rau curat curge pe
langa tine si te va insoti in calatoria ta pentru mult timp.
  "uzind acestea, calatorul desc#ise burduful si goli apa salcie pe poteca. "poi, umplu o
groapa cu nisipul din ranita sa. Statu acolo ganditor si se uita la soarele care apunea. 0ltimele
raze isi trimiteau lumina spre el. Se uita la sine, vazu piatra de moara atarnand grea de gatul sau
si isi dadu brusc seama ca piatra era cea care il facea inca sa mearga atat de incovoiat. 3 dezlega
si o arunca in rau, cat putu de departe. Eliberat de poverile sale, calatori mai departe prin
racoarea serii, sa-si gaseasca adapost.

  #ttp.cristinato#anean.compovestiadultipoveste7.asp

Cincizeci de ani de politete

  0n cuplu mai in varsta si-a sarbatorit nunta de aur, dupa ani lungi de casnicie. In timp ce
luau micul de'un impreuna, femeia se gandi 8De cincizeci de ani, intotdeauna am avut gri'a de
sotul meu si i-am dat partea crocanta din c#ifla la micul de'un. "stazi, in sfarsit, vreau sa ma
 bucur de aceasta delicatesa eu insami.% " intins unt pentru 'umatatea crocanta de sus si i-a dat
sotului cealalta 'umatate. In ciuda asteptarilor ei, el a fost foarte multumit, i-a sarutat mana si i-a
spus 8Draga mea tocmai mi-ai daruit cea mai frumoasa bucurie a zilei. De peste cincizeci de ani
n-am mai mancat partea de 'os a c#iflei, care-mi place cel mai mult. Intotdeauna m-am gandit ca
tu ar trebui sa o mananci, fiindca-ti place atat de mult.

  *ossrat +esesc#ian

  #ttp.cristinato#anean.compovestiadultipoveste2.asp
 

Sunt la fel de puternic ca acum patruzeci de ani

86rei batrani, toti buni prieteni, stateau impreuna si vorbeau despre bucuriile tineretii si
despre poverile batranetii. 8"#, gemu unul, madularele mele nu mai vor sa faca ce vreau. Cum
mai alergam eu ca un ogar, iar acum picioarele mele ma parasesc la nevoie atat de des incat cu
greu mai pot pune un picior in fata celuilalt.%
  8"i dreptate, il asigura al doilea. "m sentimentul ca puterile tineretii s-au prelins precum
apa in pamantul desertului. 6impurile s-au sc#imbat si intre pietrele de moara ale timpului si noi
ne-am sc#imbat.%
  "l treilea, un mulla#, predicator, despre care cu greu putem spune ca ar fi fost mai putin
subred decat camarazii sai, dadu din cap si zise 8Eu nu va inteleg mai baieti. Eu nu am parte de
ce va plangeti voi. Sunt la fel de puternic ca acum patruzeci de ani.% Dar ceilalti doi nu putura
crede asta. 8Sigur, sigur!% protesta mulla#ul. Si c#iar am avut ieri dovada. De cand imi pot
aminti am avut un cufar greu de ste'ar in dormitorul meu. "cum patruzeci de ani am incercat sa-l
ridic, dar puteti voi sa credeti, vec#i prieteni, ce s-a intamplat$ *u l-am putut ridica. Ieri mi-a
venit ideea sa incerc din nou sa-l ridic. "m incercat din toate puterile , dar iarasi n-am putut s-o
fac. Dar asta demonstreaza un singur lucru sunt la fel de puternic ca acum patruzeci de ani.%

  *ossrat +esesc#ian

  #ttp.cristinato#anean.compovestiadultipoveste9.asp

Un motiv sa fii recunoscator

  8"m nevoie de bani. +oti sa-mi imprumuti o suta de tumani :moneda iraniana;$%, il
intreaba un om pe prietenul sau.
  8"m banii dar nu ti-i dau. &ii recunoscator pentru asta.%
  /anios, prietenul raspunse 8Ca ai banii si nu vrei sa mi-i dai, asta mai pot intelege. Dar 
ca trebuie sa-ti fiu recunoscator e nu numai de neinteles, ci si o rusine de-a dreptul.%
  8Draga prietene, raspunse celalalt, mi-ai cerut bani. 6i-as fi putut spune 8<ino maine%.
/aine ti-as fi spus 8<ino la sfarsitul saptamanii%. "stfel te-as fi putut amana la nesfarsit sau cel
 putin pana cand altcineva ti-ar fi dat banii. Dar nu ai fi gasit pe altcineva, fiindca ai fi fost atat de
 preocupat sa vii la mine si ai fi contat mereu pe faptul ca primeste banii mei. "sa ca ti-am spus
cu toata sinceritatea ca nu-ti voi da banii. "sa ca ii poti cauta altundeva si incearca sa-ti gasesti
norocul acolo. &i-mi recunoscator!%
  *ossrat +esesc#ian

 #ttp.cristinato#anean.compovestiadultipoveste=.asp
 

Cum transformam greutatile in oportunitati

>ntr-o buna zi, magarul unui taran cazu ?ntr-o f@nt@na. *efericitul animal se puse pe
zbierat, ore ?ntregi, ?n timp ce taranul cauta sa vada ce e de facut. +@na la urma, taranul #otar? ca
magarul si asa era batr@n, iar ca f@nt@na, oricum secata, tot trebuia sa fie acoperita odata si-odata.
Si ca nu mai merita osteneala de a-l scoate pe magar din ad@ncul f@nt@nii.
"sa ca taranul ?si c#ema vecinii, ca sa-i dea o m@na de a'utor. &iecare dintre ei apuca c@te
o lopata si ?ncepura sa arunce de zor pam@nt ?nauntrul f@nt@nii.
/agarul pricepu de ?ndata ce i se pregatea si se puse si mai abitir pe zbierat. Dar, spre
mirarea tuturor, dupa multe lopeti de pam@nt, magarul se potoli si tacu.
6aranul se duse si privi ?n ad@ncul f@nt@nii si ramase uluit de ce vazu. Cu fiecare lopata
de pam@nt, magarul cel batr@n facea ceva neasteptat se scutura de pam@nt si pasea deasupra lui.
>n cur@nd, toata lumea fu martora cu surprindere cum magarul, a'uns p@na la gura f@nt@nii, sari
 peste g#izduri si iesi fremat@nd.

#ttp.cristinato#anean.compovestiadultipovesteA.asp