FENOMENE OPTICE

FENOMENELE OPTICE POT FI:

 Aurora polara
 Curcubeul

 Electroluminescenta

 Haloul

 Mirajul

 Umbra
AURORA POLARA
 Aurora polară este un fenomen optic ce constă într-o strălucire
intensă observată pe cerul nocturn în regiunile din proximitatea
zonelor polare, ca rezultat al impactului particulelor de vânt
solar în câmpul magnetic terestru. Când apare în emisfera
nordică, fenomenul e cunoscut sub numele de aurora boreală,
termen folosit inițial de Galileo Galilei, cu referire
la zeița romană a zorilor, Aurora, și la titanul care reprezenta
vânturile, Boreas. Apare în mod normal în intervalele
septembrie - octombrie și martie - aprilie. În emisfera sudică,
fenomenul poartă numele de auroră australă, după James Cook,
o referință directă la faptul că apare în sud.
 Fenomenul nu este exclusiv terestru, fiind observat și pe
alte planete din sistemul solar,
precum Jupiter, Saturn, Marte și Venus.
 Totodată, fenomenul este de origine naturală, deși poate fi
reprodus artificial prin explozii nucleare sau în laborator.
CURCUBEUL
 Curcubeul este un fenomen optic și meteorologic care se manifestă prin apariția pe cer a
unui spectru de forma unui arc colorat atunci când lumina soarelui se refractă în
picăturile de apă din atmosferă. De cele mai multe ori curcubeul se observă după ploaie,
când soarele este apropiat de orizont.
 Centrul curcubeului este în partea opusă soarelui față de observator. Trecerea de la o
culoare la alta se face continuu, dar în mod tradițional, curcubeul este descris ca având
un anumit număr de culori; acest număr diferă de la o cultură la alta, de exemplu în
tradiția românească secvența culorilor este adesea prezentată astfel: roșu, oranj, galben,
verde, albastru, indigo și violet, și memorată sub forma acronimului ROGVAIV. Ordinea
culorilor este de la roșu în exteriorul arcului la violet în interior.
 În condiții de vizibilitate bună uneori se poate observa și un curcubeu mai slab,
concentric cu primul, ceva mai mare și cu ordinea culorilor inversată. Teoretic există nu
numai acest curcubeu secundar, ci o infinitate de ordine superioare, dar practic cu ochiul
liber au fost observate doar primele patru; al treilea și al patrulea sunt și mai slabe și se
află de aceeași parte cu soarele, ceea ce îngreunează mult observarea.
 Același fenomen are loc și în alte condiții, de exemplu cu lumina lunii (sau orice altă
sursă de lumină) în loc de soare, cu picături de apă provenite de la spargerea valurilor,
fântâni arteziene, cascade, stropitori etc., cu alte lichide în loc de apă ori cu obiecte
solide și transparente (sticlă, polistiren etc.) în formă sferică ș.a.m.d.
ELECTROLUMINESCENTA
 Electroluminescența este un fenomen optic și electric, în care un
material emite lumină ca răspuns la un curent electric care trece prin
el, sau de la un câmp electric puternic. Acest lucru este diferit de
emisia de lumină care rezultă din căldură (metale incandescente), din
reacții chimice (chimioluminiscență), ca efect de sunet
(sonoluminiscență), sau din alte acțiuni mecanice
(mecanoluminiscență).
 Efectul de electroluminiscență a fost descoperit în 1936 de către
cercetătorul Georges Destriau, în laboratorul fizicienei atomiste Marie
Curie. Descoperirea a fost dezvoltată în anii următori până la un
produs de serie, o folie luminiscentă. În 1962 a fost descoperită dioda
electroluminiscentă, LED, un produs semiconductor care emite lumină
dacă i se aplică tensiune electrică.
HALOUL
 Haloul este un inel luminos, multicolor, care poate apărea pe
bolta cerească în jurul Soarelui sau al Lunii în condiții
atmosferice propice. Apare din cauza reflexiei sau refracției
luminii în cristale de gheață care sunt prezente la nori de mare
altitudine.
 Fenomenul halo (cunoscut si ca nimb sau aureola) reprezinta un
grup de fenomene optice sau luminoase, care se formeaza in
rezultatul refractiei si reflectiei razelor solare in cristalele
hexagonale de gheata, care se contin in norii cirostratus la
inaltimea de 7-12 km, unde temperatura este de -30° C.
 Multe sunt aproape de soare sau luna, dar altele sunt in alta
parte si chiar in partea opusa a cerului. Ele se pot forma, de
asemenea, in jurul luminii artificiale, in vreme foarte rece, atunci
cand cristalele de gheata numite "praf de diamant" plutesc in
aerul din apropiere.
MIRAJUL
 Un miraj (sau o Fata Morgana) este un
fenomen optic datorat devierii razelor de lumină la
trecerea printr-un mediu neomogen, în particular prin
straturi de aer aflate la temperaturi diferite.
 Cuvântul provine din francezul mirage, care la rândul său
provine din latinul mirare, care înseamnă "a părea“.
UMBRA
 Umbra este o zonă în care lumina directă, generată de o sursă de
lumină, nu poate ajunge datorită împiedicării trasmiterii acesteia prin
existența unui obiect opac între sursa de lumină și zona umbrei.
 Umbra este o proiecție bidimensională a obiectului opac interpus,
reproducând cu o oarecare precizie silueta corpului tridimensional.
Precizia siluetei depinde de mai multor factori, dar în primul rând de
unghiul sub care se găsește suprafața pe care este proiectată umbra
față de bisectoarea conului unghiului solid al difuzării luminii.
 Un obiect astronomic creează o umbră vizibilă de dimensiuni mari pe
suprafață planetei noastre, atunci cândmagnitudinea aparentă a
corpului ceresc este egală sau mai mică decât - 4. Un astfel de caz de
umbră se produce în timpul fenomenului astronomic cunoscut
ca eclipsă. Actualmente singurele corpuri cerești capabile de a produce
umbre semnificative pe Pământ sunt Soarele, Luna și, în anumite
condiții, planeta Venus.
PROIECT REALIZAT DE:

 Cantu Sebastian
 Mezo Otto

 Rusu Elvis - Marcian