Sunteți pe pagina 1din 1

L3 – REPREZENTAREA DREPTEI. DREPTE PARTICULARE L3 – REPREZENTAREA DREPTEI.

DREPTE PARTICULARE
(n = 1, 5, 9, 13, 17) (n = 3, 7, 11, 15, 19)

1. Fie punctele A(45,33,10) şi B(10,-12,30). Să se reprezinte în 1. Fie punctele A(25,10,10) şi B(60,15,30). Să se reprezinte în
epură dreapta D(d,dꞌ,dꞌꞌ) definită de punctele A şi B. Să se determine epură dreapta D(d,dꞌ,dꞌꞌ) definită de punctele A şi B. Să se determine
urmele dreptei, diedrele pe care le străbate dreapta şi punctele de urmele dreptei, diedrele pe care le străbate dreapta şi punctele de
intersecţie cu planele bisectoare. intersecţie cu planele bisectoare.
2. Se dă punctul A(45,10,20). Să se stabilească coordonatele unui 2. Se dă punctul A(35,20,30). Să se stabilească coordonatele unui
punct B, astfel încât segmentul de dreaptă AB să fie paralel cu planul punct B, astfel încât segmentul de dreaptă AB să fie paralel cu planul
orizontal de proiecţie şi să facă un unghi de 300 cu planul vertical şi a unui vertical de proiecţie şi să facă un unghi de 600 cu planul orizontal şi a unui
punct C, aşa încât AC să definească o dreaptă de capăt. punct C, aşa încât AC să definească o dreaptă verticală.
3. Fie dreapta D(d,dꞌ,dꞌꞌ) definită de punctele A(40,20,15) şi 3. Fie dreapta D(d,dꞌ,dꞌꞌ) definită de punctele A(25,10,20) şi
B(15,30,35). Prin punctul N(50,45,30) să se traseze trei drepte, după cum B(50,25,10). Prin punctul N(60,40,30) să se traseze trei drepte, după cum
urmează: - dreapta D1(d1,d1ꞌ,d1ꞌꞌ) paralelă cu D(d,dꞌ,dꞌꞌ), - dreapta urmează: - dreapta D1(d1,d1ꞌ,d1ꞌꞌ) paralelă cu D(d,dꞌ,dꞌꞌ), - dreapta
D2(d2,d2ꞌ,d2ꞌꞌ) concurentă cu D(d, dꞌ,dꞌꞌ), - dreapta D3(d3, d3ꞌ,d3ꞌꞌ) disjunctă D2(d2,d2ꞌ,d2ꞌꞌ) concurentă cu D(d,dꞌ,dꞌꞌ), - dreapta D3(d3, d3ꞌ,d3ꞌꞌ) disjunctă
cu D(d, dꞌ,dꞌꞌ). cu D(d,dꞌ,dꞌꞌ).

L3-REPREZENTAREA DREPTEI. DREPTE PARTICULARE L3– REPREZENTAREA DREPTEI. DREPTE PARTICULARE


(n = 2, 6, 10, 14, 18) (n = 4, 8, 12, 16, 20)

1. Fie punctele A(38,10,25) şi B(10,25,-7). Să se reprezinte în 1. Fie punctele A(55,35,10) şi B(20,-15,35). Să se reprezinte în
epură dreapta D(d,dꞌ,dꞌꞌ) definită de punctele A şi B. Să se determine epură dreapta D(d,dꞌ,dꞌꞌ) definită de punctele A şi B. Să se determine
urmele dreptei, diedrele pe care le străbate dreapta şi punctele de urmele dreptei, diedrele pe care le străbate dreapta şi punctele de
intersecţie cu planele bisectoare. intersecţie cu planele bisectoare.
2. Se dă punctul A(40,20,30). Să se stabilească coordonatele unui 2. Se dă punctul A(50,40,30). Să se stabilească coordonatele unui
punct B, astfel încât segmentul de dreaptă AB să fie paralel cu planul punct B, astfel încât segmentul de dreaptă AB să fie paralel cu planul
orizontal de proiecţie şi să facă un unghi de 450 cu planul vertical şi a unui orizontal de proiecţie şi să facă un unghi de 450 cu planul vertical şi a unui
punct C, aşa încât AC să definească o dreaptă de capăt. punct C, aşa încât AC să definească o dreaptă verticală.
3. Fie dreapta D(d,dꞌ,dꞌꞌ) definită de punctele A(70,10,40) şi 3. Fie dreapta D(d,dꞌ,dꞌꞌ) definită de punctele A(60,25,20) şi
B(40,20,15). Prin punctul N(15,50,30) să se traseze trei drepte, după cum B(30,45,5). Prin punctul N(45,15,40) să se traseze trei drepte, după cum
urmează: - dreapta D1(d1,d1ꞌ,d1ꞌꞌ) paralelă cu D(d,dꞌ,dꞌꞌ), - dreapta urmează: - dreapta D1(d1,d1ꞌ,d1ꞌꞌ) paralelă cu D(d,dꞌ,dꞌꞌ), - dreapta
D2(d2,d2ꞌ,d2ꞌꞌ) concurentă cu D(d,dꞌ,dꞌꞌ), - dreapta D3(d3,d3 ’ ) disjunctă cu D2(d2,d2ꞌ,d2ꞌꞌ) concurentă cu D(d,dꞌ,dꞌꞌ), - dreapta D3(d3, d3ꞌ,d3ꞌꞌ) disjunctă
D(d,dꞌ,dꞌꞌ). cu D(d,dꞌ,dꞌꞌ).

S-ar putea să vă placă și