FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Instituția de învățământ superior Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
1.2 Facultatea / Departamentul Istorie
1.3 Catedra
1.4 Domeniul de studii Istorie
1.5 Ciclul de studii Master
1.6 Programul de studii / Calificarea RELAŢII, INSTITUŢII ŞI ORGANIZAŢII INTERNAŢIONALE

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Elemente de drept şi organizaţii internaţionale
2.2 Titularul activităților de curs Conf. univ. dr. Marius Balan
2.3 Titularul activităților de seminar Conf. univ. dr. Marius Balan
2.4 Anul II 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de Examen 2.7 Regimul OB
de studiu evaluare disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de învățământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14
Distribuția fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 30
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 20
Tutoriat
Examinări 3
Alte activități...................................
3.7 Total ore studiu individual 83
3.8 Total ore pe semestru 125
3.9 Numărul de credite 5

4. Precondiții (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum X
4.2 de competențe X

5. Condiții (acolo unde este cazul)

5.1 de desfășurare a X
cursului
5.2 de desfășurare a X
seminarului/laboratorului

6. Competențe specifice acumulate

C1. - Folosirea în mod adecvat a conceptelor, teoriilor, paradigmelor şi metodologiilor din domeniul
juridic;
6.1 Competențe

C2. Aplicarea tehnicilor şi instrumentelor specifice domeniului juridic

profesionale

C3. Înţelegerea modului de aplicarea a legislaţiei naţionale, a legislaţiei europene şi a celorlalte

instrumente juridice internaţionale;
C4. Interpretarea textelor juridice precum şi corelarea şi compararea instituţiilor juridice din dreptul
naţional, din dreptul altor state, precum şi din dreptul european şi dreptul internaţional;
C5. - Utilizarea legislaţiei în vigoare în analiza situaţiilor juridice, în încadrarea lor corectă din punct
de vedere juridic şi în soluţionarea lor
 CT1. Realizarea în mod eficient şi responsabil a sarcinilor profesionale, respectând regulile

6.2 Competențe
deontologice specifice domeniului

transversale
CT2. Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă (cu elemente de interdisciplinaritate), cu
respectarea palierelor ierarhice;
CT3. Utilizarea eficientă a resurselor de comunicare şi a surselor de informare şi de formare
profesională asistată, atât în limba română, cât şi în cel puţin una din limbile de circulaţie
internaţională

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

Cursul îşi propune să treacă în revistă obiectul și particularitățile specifice dreptului internațional public,
Obiectivul

disciplinei

cu accent pe dreptul organizațiilor internaționale. Vor fi evidențiate evoluția istorică a dreptului ginților,
general al

apariția și dezvoltarea sistemului organizațiilor internaționale, rolul acestora și modul lor de funcționare,
7.1

atât la nivel global, cât și pe plan regional european.

În cazul promovării cu succes a examenului la această disciplină, studenţii vor fi capabili:

 să explice modul concret de constituire şi funcţionare a organizaţiilor internaţionale;
 să analizeze rolul normelor de drept internaţional în configurarea deciziilor politice majore din
7.2 Obiective specifice

istoria modernă a Europei ;

 să descrie trăsăturile specifice ale dreptului internațional în raport cu dreptul naţional;
 să utilizeze noţiunile şi conceptele juridice pentru a argumenta o soluţie într-un litigiu
internaţional;
 să analizeze argumentele care pledează pro şi contra unei anumite soluţii în cazul unui litigiu
internaţional concret;
 să analizeze critic eficienţa mecanismelor instituţionalizate de soluţionare a litigiilor
internaţionale.

8. Conținuturi
8. 1 Curs Metode de predare Observații

I. Obiectul, rolul și trăsăturile definitorii ale dreptului Expunerea însoţită de

internaţional public: elemente introductive; mijloace tehnice, prelegerea,
explicația, problematizarea,
conversația euristică,
observația dirijată.
II. Evoluţia dreptului internaţional public. Epoci ale Expunerea însoţită de
„dreptului ginților”;. mijloace tehnice, prelegerea,
explicația, problematizarea,
conversația euristică,
observația dirijată.
III. Izvoarele dreptului internațional public: cutuma, Expunerea însoţită de
tratatul, alte izvoare;. mijloace tehnice, prelegerea,
explicația, problematizarea,
conversația euristică,
observația dirijată.
IV. Sistemul principiilor fundamentale şi normele de Expunerea însoţită de
jus cogens în dreptul. Internaţional mijloace tehnice, prelegerea,
explicația, problematizarea,
conversația euristică,
observația dirijată.
V. Statul în dreptul internaţional: suveranitatea; Expunerea însoţită de
raportul dintre dreptul național și dreptul internațional; mijloace tehnice, prelegerea,
explicația, problematizarea,
conversația euristică,
observația dirijată.
VI. Soluţionarea diferendelor internaţionale; Expunerea însoţită de
mijloace tehnice, prelegerea,
 explicația, problematizarea,
conversația euristică,
observația dirijată.
VII. Organizaţiile internaţionale şi rolul acestora: Expunerea însoţită de
noţiuni introdutive; mijloace tehnice, prelegerea,
explicația, problematizarea,
conversația euristică,
observația dirijată.
VIII. Apariţia primelor forme instituţionalizate de Expunerea însoţită de
cooperare internaţională: “uniunile administrative” mijloace tehnice, prelegerea,
explicația, problematizarea,
conversația euristică,
observația dirijată.
IX. Codificarea dreptului internaţional şi sistemul Expunerea însoţită de
Societăţii Naţiunilor de securitate colectivă; mijloace tehnice, prelegerea,
explicația, problematizarea,
conversația euristică,
observația dirijată.
X. Sistemul internaţional postbelic: Organizaţia Expunerea însoţită de
Naţiunilor Unite; mijloace tehnice, prelegerea,
explicația, problematizarea,
conversația euristică,
observația dirijată.
XI.Jurisdicţia internaţională: Curtea Internaţională de Expunerea însoţită de
Justiţie;. mijloace tehnice, prelegerea,
explicația, problematizarea,
conversația euristică,
observația dirijată.
XII. Organizaţii internaţionale europene şi Expunerea însoţită de
euroatlantice; mijloace tehnice, prelegerea,
explicația, problematizarea,
conversația euristică,
observația dirijată.
XIII. Rolul organizaţiilor internaţionale Expunerea însoţită de
neguvernamentale; mijloace tehnice, prelegerea,
explicația, problematizarea,
conversația euristică,
observația dirijată.
XIV. Organizaţiile internaţionale şi drepturile omului. Expunerea însoţită de
mijloace tehnice, prelegerea,
explicația, problematizarea,
conversația euristică,
observația dirijată.
Bibliografie:
- Malcolm N. Shaw QC, International Law, Sixth edition, Cambridge University Press, Cambridge, New York, 2008,
clxvi, 1542 p;
- Carmen Moldovan, Drept internaţional public – Principii şi instituţii fundamentale, Bucureşti: Hamangiu, 2017,
XXIV, 440 p.;
- Wilhelm G. Grewe, The Epochs of International Law, translated and revised by Michael Byers, Berlin, New York:
Walter de Gruyter, 2000, XXI, 780 p.;
- Alison Duxbury, The Participation of States in International Organisations: The Role of Human Rights and
Democracy, Cambridge University Press, Cambridge, New York , (Cambridge Studies in International and
Comparative Law, 71), 2011, xxvi, 347 p.;
- Ramses A. Wessel, Steven Blockmans (eds.), Between Autonomy and Dependence: The EU Legal Order under the
Influence of International Organisations, The Hague: T.M.C. Asser Press, Berlin, Heidelberg: Springer Verlag, Year:
2013, viii, 340 p.;
- C. F. Amerasinghe, PhD, LLD (Cantab.), Principles of the Institutional Law of International Organizations, Second
Revised Edition, Cambridge University Press, Cambridge, New York, (Cambridge Studies in International and
Comparative Law), 2005, xxx, 535 p.;
- Armin von Bogdandy, Rüdiger Wolfrum, Jochen von Bernstorff, Philipp Dann, Matthias Goldmann (eds.), The
 Exercise of Public Authority by International Institutions. Advancing International Institutional Law, Springer, Wien,
Berlin (Max Planck Institut für ausländisches öffentliches Recht und Völkerrecht: Beiträge zum ausländisches
öffentliches Recht und Völkerrecht, 210), 2009, xiii, 1005 p.;
- Clive Archer, International Organisations, 3rd Edition, London ∙ New York: Routledge, 2001, xii, 204 p.;
- Catherine Brolmann, The Institutional Veil in Public International Law: International Organisations And the Law of
Treaties, Oxford and Portland, Oregon: Hart Publishing (Hart Monographs in Transnational and International Law),
2007, xvi, 313 p.;
- Martti Koskenniemi, The Gentle Civilizer of Nations: The Rise and Fall of International Law, Cambridge
University Press, Cambridge, New York , 2004 (© 2001), xiv, 568 p. (Hersch Lauterpacht Memorial Lectures);
- Martti Koskenniemi, From Apology to Utopia: The Structure of International Legal Argument, Cambridge
University Press, Cambridge, New York , 2005 (© 2005), xix, 683 p;
- Jussi M. Hahnhimäki, The United Nations_ A Very Short Introduction, Oxford, New York: Oxford University Press
(Very Short Introductions) , 2008, x, 170 p.;
- Thomas G. Weiss, Rorden Wilkinson (eds.), International Organization and Global Governance, London ∙ New
York: Routledge, 2014, xxvi, 700 p.;.Raluca Miga-Beşteliu, Organizaţii internaţionale guvernamentale, Bucureşti:
C.H. Beck, 2006, XVI, 294 p.;
- Dan Vătămanu, Organizaţii europene şi euroatlantice, Bucureşti: C.H. Beck, 2009, XXIV, 678 p.;
- Stelian Scăunaș, Organizații internaționale și instituții europene - sinteze, Sibiu: Editura Burg, 2008, 262 p.;
- Andrei Popescu, Ion Diaconu, Organizaţii europene şi euroatlantice, Bucureşti: Universul Juridic, 2009, 362 p.;
- Anna-Karin Lindblom, Non-Governmental Organizations in International Law, Cambridge University Press,
Cambridge, New York , (Cambridge Studies in International and Comparative Law), 2005 (© 1997), xxii, 559 p.;
- Katharina P. Coleman, International Organisations and Peace Enforcement: The Politics of International
Legitimacy, Cambridge University Press, Cambridge, New York, 2007, xiv, 360 p.;
- Stelian Neagoe, Sandra Cincă, Ruxandra Iordache, Instituțiile, organizațiile internaționale și România – mică
enciclopedie, București: Editura Institutului de Științe Politice Internaționale, 2013, 2 vol.: Vol. I: - 520 p., [14] p.;
Vol. II: pp. 521-879;
- Rudolf Berhardt (ed.), Encyclopaedia of Public International Law, Amsterdam, New York, Oxford: North Holland,
Vol. 7: History of International Law ∙ Foundations and Principles of International Law ∙ Sources of International Law
∙ Law of Treaties, 1984, xv, 555 p.;

8. 2 Seminar Metode de predare Observații

1. Particularităţi ale dreptului internaţional public Expunerea însoţită de

mijloace tehnice, explicația,
problematizarea, conversația
euristică, observația dirijată.
2. Despre izvoarele dreptului internaţional: cutuma Expunerea însoţită de
internațională, tratatul internațional, principiile mijloace tehnice, explicația,
generale ale dreptului, practica instanţelor problematizarea, conversația
internaționale, rezoluțiile organizațiilor internaționale euristică, observația dirijată.

.
3. Aspecte concrete din dreptul tratatelor; Expunerea însoţită de
mijloace tehnice, explicația,
problematizarea, conversația
euristică, observația dirijată.
4. Principiile fundamentale ale dreptului internațional Expunerea însoţită de
public; mijloace tehnice, explicația,
problematizarea, conversația
euristică, observația dirijată.
5. Epoci ale „dreptului ginților”; periodizarea evoluției Expunerea însoţită de
dreptului internațional; mijloace tehnice, explicația,
problematizarea, conversația
euristică, observația dirijată.
6. Raportul dintre dreptul național și dreptul Expunerea însoţită de
internațional: teorii moniste, teorii dualiste și practica mijloace tehnice, explicația,
statelor; problematizarea, conversația
 euristică, observația dirijată.
7. Mijloace de soluţionare a diferendelor Expunerea însoţită de
internaţionale: negocierea, bunele oficii, medierea, mijloace tehnice, explicația,
ancheta internațională, arbitrajul, justiția problematizarea, conversația
internațională; euristică, observația dirijată.

8. Uniunile administrative: Comisia Europeană a Expunerea însoţită de

Rinului, Comisia Europeană a Dunării, Uniunea mijloace tehnice, explicația,
Telegrafică Internaţională, Uniunea Poștală problematizarea, conversația
Internaţională; evoluții politice, instituționale și euristică, observația dirijată.
doctrinare;

9. Mecanisme interbelice de protecție a drepturilor Expunerea însoţită de

minorităților în cadrul Societății Națiunilor; mijloace tehnice, explicația,
problematizarea, conversația
euristică, observația dirijată.
10. Structura, organizarea și funcționarea Organizației Expunerea însoţită de
Națiunilor Unite; structura instituțională a ONU și mijloace tehnice, explicația,
organizațiile internaționale create sub egida ONU; problematizarea, conversația
euristică, observația dirijată.
11. Rolul CJI în soluționarea litigiilor între state și în Expunerea însoţită de
cristalizarea normelor de drept internațional public mijloace tehnice, explicația,
problematizarea, conversația
euristică, observația dirijată.
12. Consiliul Europei, Organizația pentru Securitate și Expunerea însoţită de
Cooperare în Europa, Uniunea Europeană, NATO; mijloace tehnice, explicația,
problematizarea, conversația
euristică, observația dirijată.
13. Organizațiile internaționale neguvernamentale și Expunerea însoţită de
relațiile internaționale; mijloace tehnice, explicația,
problematizarea, conversația
euristică, observația dirijată.
14. Participarea statelor la organizațiile internaționale: Expunerea însoţită de
rolul democrației și al drepturilor omului mijloace tehnice, explicația,
problematizarea, conversația
euristică, observația dirijată.
Bibliografie:

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității epistemice, asociațiilor

profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
În măsura în care obiectivele specifice ale disciplinei sunt atinse, conţinuturile acesteia vor oferi absolvenţilor cursului masteral
posibilitatea de a veni în întâmpinarea aşteptărilor comunităţii epistemice, a reprezentanţilor asociaţiilor profesionale şi a
angajatorilor reprezentativi prin capacitatea de a formula într-un limbaj articulat şi argumentat problemele fundamentale ale
sistemului politic internaţional, ale dreptului internaţional public şi ale organizaţiilor internaţionale, universale sau regional
europene, precum şi soluţiile acestora. Cunoaşterea mecanismelor instituţionale a organizaţiilor internaţionale, a modului de
funcţionare a acestora şi a conceptelor şi argumentaţiei juridice oferă posibilitatea de aprofunda şi înţelege dintr-o altă
perspectivă istoria modernă şi recentă a României şi a Europei.

10. Evaluare
10.3 Pondere
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare din nota finală
Examen scris, susţinut online (prin
platforma elearning sau MsTeams) 50%
10.4 Curs
în caz de desfăşurare a activităţilor

10.5 Seminar/laborator
Data completării
9 ianuarie 2021.......................
didactice la distanţă
Prezentare orală 25 %
Referat sau prezentarea unei speţe 25 %
susţinute online (prin platforma
elearning sau MsTeams) în caz de
desfăşurare a activităţilor didactice
la distanţă
10.6 Standard minim de performanță
x
Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar
............................................. ......................................