LA DUMINICA MORONOSIȚELOR

1.Astăzi dis de dimineață, 6.Ele zic, pe Hristos.

Fiind chiar a nopții ceață,
Maica Lui Iisus grăbi,
Cu alte femei vorbi.
2.La mormântul lui Hristos,
Luând mir cu bun miros,
Se grăbesc ca să ajungă,
Trupul lui Iisus să-l ungă.
3.Când pe cale se duceau,
Între dânsele vorbeau,
Nu știm noi cum v-om putea,
Piatra a o răsturna.
4.Dacă la mormânt s-au dus,
Au văzut lucru nespus,
Îngeri acolo șezând,
Ca soarele luminând.
5.Ele s-au înspăimântat,
Dar îngerul a întrebat.
Voi pe cine căutați,
De acum noaptea umblați?
Îngerul zise voios,
Mergeți spuneți acurat,
Că Hristos a înviat.
7.Pe loc ele rentorcând,
La învățăței spunând,
Că Hristos a înviat,
Ei cu toți s-au bucurat.
8.Apoi iar s-au întors,
Ca să vază pe Hristos,
Hristos cu ele vorbea,
Dar ele nu-L cunoștea.
9. Cugetând că-i grădinar,
Plângând zise cu amar,
Doamne, spune, unde ai pus ?
Trupul dulcelui Iisus.
10. Să-l luăm și noi să-L ungem,
Cu mirul care-l aducem,
Iar Hristos în un minut,
De aici a dispărut.

11.Deci și noi azi să serbăm,

Pentru mir să aducem,
Un gând sfânt religios,
Salvatorului hristos.