Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
doboară Tale
vale sat
Am văzut un om
Aş spune tuturor
odată
De jertfa crucii Stând cu fața-n
Tale. Bis. mâini lăsată
Și cu fruntea-
7.În lumea asta nsângerată
Doamne Și plângea,
plângea de parcă
E vrajbă, chin şi
Toată lumea l-a
jale
lăsat.
De-aceea vreau să
stau
M-am oprit atunci
din cale lângă El Și-a Lui frunte-
Lacrimile-i nsângerată
curgeau vale O cunună era
Printre degete în roată
poale Numai spini.
De-ți venea să-i
plângi de jale Când i-am spus să
Călător pornit pe nu mai plângă m-a
cale privit duios
Singurel. A pus fruntea-n
mâna stângă
Fața-i era albă Și-a-nceput din
toată ca de crin nou să plângă
Dar albeața ei Ca și cum ar vrea
curată să frângă
Sângele-o Lacrima ce-i
brăzdase toată curgea lângă
Cruce jos. lunci
Când văd crucile
Iar în palme și-n uitate
picioare - răni de Mie-mi pare că pe
cui toate
Și atunci plin de Stă un Iisus care
mirare plânge
Mi-am adus aminte Plin de răni și plin
care de sânge
E străinul din Ca atunci.
cărare
Când mă-ntorc
minune mare...
Nu-l văzui...