Formular Standard Natura 2000 - SCI - Actualizat - 11.01.2019

Timpul de executie al
raportului : 1/11/2019
5:00:06 AM
FORMULARUL STANDARD NATURA 2000
1. IDENTIFICAREA SITULUI
1.1 Tip 1.2 Codul sitului
B ROSCI0001
1.3 NUMELE SITULUI
Aniniúurile de pe Tărlung
1.4 Data completării 1.5 Data actualizării

2 0 0 6 0 6 2 0 1 8 1 2
Y Y Y Y M M Y Y Y Y M M
1.6 Responsabili
Nume/OrganizaĠie: Ministerul Mediului

Adresa: Bd. LibertăĠii 12, Sector 5, Bucureúti, România
Email: john.smaranda@mmediu.ro
1.7 Datele indicării úi desemnării/clasificării sitului
Data confirmării ca sit SPA

Y Y Y Y M M
ReferinĠa legalănaĠionalăa desemnării SPA:
Data propunerii ca sit SCI 2 0 0 7 1 2

Y Y Y Y M M
Data confirmare ca sit SCI

Y Y Y Y M M
Data desemnării ca sit SAC
Y Y Y Y M M
ReferinĠa legalănaĠionalăa desemnării SAC:
Explicatii
2. LOCALIZAREA SITULUI
2.1 Coordonatele sitului

Longitudine Latitudine
25.0067083 45.0089972
2.2 SuprafaĠa sitului (ha) 2.3 SuprafaĠa marină(%)
1
163.10 0.00
2.4 Lungimea sitului (km)
2.5 Regiunile administrative
NUTS Numele regiunii

RO12 CENTRU
2.6 Regiunea biogeografică

X Alpină (100.00%) Continentală
Pontică Panonică Marea Neagră
Stepică
3. INFORMAğIA ECOLOGICĂ
3.1 Tipuri de habitate prezente în sit úi evaluarea sitului în ceea ce le priveúte
Tipuri de habitate Evaluare

Cod PF NP Acoperire Pesteri Calit.date AIBICID AIBIC
(Ha) (nr.) Rep. Supr. rel. Status Eval. globala
conserv.
91E0 114 Buna B C B B
3.2. Specii prevazute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE úi
evaluarea sitului în ceea ce le priveúte
Specie Populatie Sit
Grup Cod Denumire útiinĠifică S NP Tip Marime Unit. Categ. Calit. AIBICID AIBIC
Min. Max. masura CIRIVIP date Pop. Conserv. Izolare Global

M 1355 Lutra lutra P G C B C B
M 1354* Ursus arctos(Urs) C 5 7 i P G D
A 1193 Bombina variegata P P C B C B
A 1166 Triturus cristatus P C C B C B
A 2001 Triturus montandoni(Triton P R C C C C
carpatic)
3.3. Alte specii importante de florăsi faună
4. DESCRIEREA SITULUI
4.1. Caracteristici generale ale sitului
Cod Clase habitate Acoperire (%)

N06 Râuri, lacuri 0.55
N14 Păúuni 84.38
2
N16 Păduri de foioase 12.88
N17 Păduri de conifere 1.96
N26 Habitate de păduri (păduri în tranziĠie) 0.23
Total acoperire 100.00
Alte caracteristici ale sitului:
Situl Aninisurile de pe Tarlung se desfasoara de o parte si alta a DN 1A Sacele-Cheia, incepand de la malul

sudic al Lacului de acumulare Tarlungeni si continuand pe valea Tarlungului.
Se incadreaza in zona montana a Carpatilor de Curbura, in bioregiunea alpina.
4.2. Calitate si importanta
Situl prezinta importanta datorita habitatului prioritar de anin din zona.
4.3. AmeninĠări, presiuni sau activităĠi cu impact asupra sitului
Cele mai importante impacte úi activităĠi cu efect mare asupra sitului
Impacte Negative Impacte Pozitive
Intens. Cod AmeninĠări úi Poluare În sit/ în Intens. Cod ActivităĠi, Poluare În sit/ în
presiuni (Cod) afară management afară
Cele mai importante impacte úi activităĠi cu efect mediu/mic asupra sitului

Intens. Cod AmeninĠări úi Poluare În sit/ Intens. Cod ActivităĠi, Poluare În sit/
presiuni (Cod) în management în
afară afară
M D Drumuri, autostrazi N I
01.02
4.4. Tip de proprietate (optional)
4.5 Documentatie (optional)
DocumentaĠie generală:
DocumentaĠie habitate:
< - Mihailescu Simona : >
DocumentaĠie specii:
< - Alexandru Iftime : >

< - Claudiu Paúca : Observatii în teren(1354)Observatii în teren.
(1354)>
< - Sugár Szilárd : FundaĠia CarpaĠi 2014. Raport Final la proiectul „Elaborarea seturilor de măsuri de
management, la nivel naĠional, pentru speciile Castor fiber, Lutra lutra úi Mustela lutreola”(1355)>
3
DocumentaĠie compilare informaĠii:
5. STATUTUL DE PROTECğIE AL SITULUI
5.1. Clasificare la nivel naĠional , regional si internaĠional
5.2. RelaĠiile sitului cu alte arii protejate
- desemnate la nivel naĠional sau regional
5.3. Desemnare sit
Situl a fost declarat prin Ordinul MMDD 1964/2007; situl nu

este declarat ca si arie naturala protejata la nivel local , judetean sau
national.
6. MANAGEMENTUL SITULUI
6.1. Organismul responsabil pentru managementul sitului
6.2. Planuri de management ale sitului

SpecificaĠi dacăexistăun plan de management al sitului:
Nume:
Da
Linkuri:
Nu, dar exista un plan in pregatire
X Nu
6.3. Masuri de conservare a sitului
Situl natura 2000 nu este dat in custodie/administrare; situl

se afla in teritoriul administrativ al municipiului Sacele din judetul
Brasov.
4
7. HARTA SITULUI
Inspire ID: http://gmlid.eu/RO/ENV/PADS/PS/ROSCI0001
SpecificaĠi dacălimitele sunt disponibile în format digital:
X Da Nu
Referinta(e) catre harta initiala folosita pentru digitizarea granitelor (optional):
Site GML:
5
B ROSCI0002
1.3 NUMELE SITULUI
Apuseni

2 0 0 6 0 2 2 0 1 6 0 3
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0017361 46.0164500
75876.50 0.00
6

RO12 CENTRU
RO11 NORD-VEST
X Alpină (99.34%) X Continentală (0.66%)
Stepică

conserv.
3220 758 Buna B B B B
3230 7 Buna C C B B
3240 758 Buna B C B B
3260 758 Buna B C B B
4030 758 Buna A A A A
4060 2276 Buna B B B B
6110 1 Buna A B A A
6150 75 Buna B C B B
6210 X 75 Buna B C B B
6230 7 Buna B B B B
6410 75 Buna B B B B
6430 758 Buna B C B B
6510 758 Buna B C B B
6520 15175 Buna B B B B
7110 75 Buna A C B B
7120 7 Buna C B B B
7140 379 Buna B C B B
7150 75 Buna A A B B
7220 22 Buna C C B C
8110 7 Buna C C B B
8120 758 Buna B B B B
8160 0 Buna B C B B
8210 75 Buna A C A B
8220 7 Buna B C B B
8310 18969 Buna A A A A
9110 1669 Buna A C A A
7
9110 1669 Buna A C A A
9130 758 Buna B C B B
9150 1517 Buna A B A A
9170 379 Buna C C B C
9180 758 Buna B B B B
91D0 37 Buna A B A A
91E0 379 Buna B B B B
91Q0 151 Buna A A A A
91V0 4173 Buna A C B A
91Y0 75 Buna A C A A
9410 15175 Buna A B A A
9420 379 Buna B B B B

M 1308 Barbastella P P A B C B
barbastellus(Liliacul-cârn)
M 1352* Canis lupus(Lup) P C C B C B
M 1355 Lutra lutra P R C B C B
M 1361 Lynx lynx(Râs) P V C B C B
M 1310 Miniopterus P C B B C B
schreibersii(Liliacul-cu-aripi-
lungi)
M 1323 Myotis P P C A C B
bechsteinii(Liliacul-cu-urechi-
late)
M 1307 Myotis blythii() P P B B C B
M 1307 Myotis blythii() R C B B C B
M 1321 Myotis emarginatus P P C B C B
M 1324 Myotis myotis() P P B B C B
M 1324 Myotis myotis() R C B B C B
M 1306 Rhinolophus blasii P V B B B B
M 1305 Rhinolophus euryale P M B B B B
M 1304 Rhinolophus P P B B C B
ferrumequinum()
M 1303 Rhinolophus hipposideros() P P B B C B
A 1193 Bombina variegata P C C B C B
A 1166 Triturus cristatus P V C B C B
A 4008 Triturus vulgaris P R A B A B
ampelensis()
F 1138 Barbus P P B B C B
meridionalis(Câcruse,
moioaga)
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) P C B B C B
F 4123 Eudontomyzon P P B B C B
danfordi(Chiscar)
F 1122 Gobio uranoscopus(Chetrar, P C C C C C
Petroc)
8
F 1122 Gobio uranoscopus(Chetrar, C C C C C C
Petroc)
I 1093* Austropotamobius torrentium P R B B B B
I 1078* Callimorpha quadripunctaria P P B B C B
I 4014 Carabus variolosus P P A B C B
I 4057 Chilostoma banaticum P C B B A B
I 4030 Colias myrmidone P P C B C B
I 1074 Eriogaster catax P C B B C B
I 1065 Euphydryas aurinia P P B B C B
I 1052 Hypodryas maturna P C B B C B
I 4050 Isophya stysi P R B B C B
I 1060 Lycaena dispar P C B B C B
I 1087* Rosalia alpina P P B B C B
P 4070* Campanula serrata P C B B C B
P 1902 Cypripedium calceolus P R D
P 4097 Iris aphylla ssp. hungarica P R C B C B
P 1903 Liparis loeselii P R B B C B
P 2186 Syringa josikaea P V A A A A
P 4116 Tozzia carpathica P V B B C B

Specii Populatie Motivatie
Grup Cod Denumire útiinĠifică S NP Mărime Unit. Categ. Anexa Alte categorii
Min. Max. măsură CIRIVIP IV V A B C D
Bromus riparius ssp. barcensis V X

Edraianthus graminifolius ssp. R X
kitaibelii
Larix decidua ssp. carpatica R X
M Apodemus agrarius P X
M Apodemus flavicollis P X
M Apodemus sylvaticus P X
M Barbastella barbastellus P X
guanchae
M 2644 Capreolus capreolus(Căprior ) P X
M Clethrionomys glareolus P X
M 2591 Crocidura leucodon(Cârticioara) P X
M Erinaceus concolor(Arici) P X
M Microtus agrestis P X
M Microtus arvalis P X
M Mus musculus P X
M 2632 Mustela P X
erminea(Helge/Hermină)
M 1320 Myotis brandtii() P X X
M 1314 Myotis daubentonii P X X
M 1330 Myotis mystacinus P X X
M Myoxus glis P X
M 2595 Neomys anomalus P X
M 1309 Pipistrellus P X X
pipistrellus(Liliacul-pitic)
9
M 1326 Plecotus P X X
auritus(Liliacul-urecheat-brun)
M 1329 Plecotus austriacus P X X
M Rhinolophus ferrumequinum P X
ferrumequinum
M 2607 Sciurus vulgaris P X
M 2598 Sorex alpinus P X
M Talpa europaea P X
A 2432 Anguis fragilis P X
A 2361 Bufo bufo P X
A 1201 Bufo viridis P X X
A 1283 Coronella austriaca P X X
A 1281 Elaphe longissima P X X
A 1261 Lacerta agilis P X X
A 1256 Podarcis muralis P X X
A 1213 Rana temporaria() P X X
A 2351 Salamandra salamandra P X
A 2353 Triturus alpestris P X
A 2357 Triturus vulgaris() P X
A 2473 Vipera berus P X
A Zootoca vivipara P X
F Barbatula barbatula(Grindel) C X
F 5085 Barbus barbus(Breana) C X X
F 2508 Chondrostoma C X
nasus(Mate-negre)
F Leuciscus cephalus(Clean) C X
F Oncorhynchus mykiss(Pastrav C X
curcubeu)
F Phoxinus phoxinus(Boet) C X
F Rutilus rutilus(Babuscä) C X
F Salmo trutta fario(Pastrav) C X
F Salvelinus fontinalis(Fântânel) C X
F 1109 Thymallus thymallus(Lipan) C X X
I Argynnis laodice P X
I Cupido osiris P X
I Duvalius cognatus R X
I Duvalius cognatus ghardanus R X
I Erebia melas P X
I Hyponephele lycaon P X
I Maculinea alcon P X
I 1058 Maculinea arion() P X X
I Neobisium leruthi R X
I Neptis sappho P X
I 1057 Parnassius apollo V X X
I 1056 Parnassius mnemosyne P X X
I Pericallia matronula P X
I Pholeuon knirschi cetatense R X
I Pholeuon knirschi dieneri R X
10
I Pholeuon proserpinae R X
brachynotos
I Pholeuon proserpinae glaciale R X
I Pyrocleptria cora P X
I Schistostege decussata P X
I 1053 Zerynthia polyxena P X X
P Aconitum moldavicum R X
P Allium victorialis R X
P Andromeda polifolia C X
P Angelica archangelica R X
P Aquilegia nigricans ssp. R X
subscaposa
P Arctostaphylos uva-ursi V X
P 1762 Arnica montana(Arnică) R X X
P Astragalus roemeri R X
P Avenastrum decorum R X
P Calluna vulgaris C X
P Campanula patula ssp. abietina C X
P Carex curta C X
P Carex echinata C X
P Carex limosa R X
P Carex nigra C X
P Carex pauciflora C X
P Carex rostrata C X
P Centaurea kotschyana R X
P Centaurea pinnatifida R X
P Cephalanthera longifolia R X
P Cephalaria radiata R X
P Cirsium furiens R X
P Cirsium helenioides R X
P Coeloglossum viride R X
P Corallorhiza trifida V X
P Crocus banaticus R X
P Dactylorhiza cordigera R X
P Dactylorhiza incarnata R X
P Dactylorhiza maculata R X
P Dactylorhiza majalis R X
P Dianthus spiculifolius R X
P Dianthus tenuifolius R X
P Drepanocladus sp. C X
P Drosera rotundifolia C X
P Empetrum nigrum C X
P Epipactis atrorubens R X
P Epipactis helleborine R X
P Epipactis palustris R X
P Eriophorum vaginatum C X
P 2292 Fritillaria montana R X
P 1866 Galanthus nivalis R X X
11
P Gentiana clusii R X
P Gentiana phlogifolia R X
P Gentiana punctata V X
P Gymnadenia conopsea C X
P Gymnadenia odoratissima R X
P Heracleum palmatum R X
P Hesperis moniliformis R X
P Juniperus sabina R X
P Leucorchis albida V X
P 2294 Lilium carniolicum ssp. jankae V X
P Listera cordata R X
P 5104 Lycopodium annotinum R X X
P 5105 Lycopodium clavatum R X X
P Lycopodium selago R X
P Menyanthes trifoliata V X
P Molinia caerulea P X
P Orchis mascula ssp. signifera V X
P Orchis militaris R X
P Orchis morio R X
P Parnassia palustris P X
P Pedicularis comosa R X
P Pedicularis limnogena P X
P Phyteuma tetramerum R X
P Ranunculus breyninus V X
P Ranunculus platanifolius R X
P Rhodiola rosea R X
P Rhynchospora alba R X
P 1849 Ruscus aculeatus R X X
P Saponaria bellidifolia V X
P Saxifraga marginata R X
P Scheuchzeria palustris R X
P Seseli rigidum R X
P Sorbus graeca R X
P 5129 Sphagnum cuspidatum C X X
P 1409 Sphagnum spp.() C X X
P Swertia punctata R X
P Taxus baccata R X
P Thymus comosus R X
P Traunsteinera globosa R X
P Vaccinium microcarpum C X
P Vaccinium myrtillus(Afin negru ) C X
P Vaccinium vitis-idaea C X
P Viola jooi R X
12
N09 Pajiúti naturale, stepe 5.09
N14 Păúuni 7.86
N15 Alte terenuri arabile 6.42
N19 Păduri de amestec 12.86
N23 Alte terenuri artificiale (localităĠi, mine..) 0.93
Munii Apuseni constituie o mare atracie turisticăa judeului Bihor i a ării, drept pentru care au fost
clasificai ca făcând parte din grupa munilor de o foarte mare complexitate turistică, alături de mult mai
mediatizaii săi frai, munii din Carpaii Orientali i Meridionali.
Resursele turistice naturale sunt cele care, de-a lungul anilor s-au păstrat într-o formăsau alta, neatinse de
activităile umane. Prin specificul, coninutul i valoarea lor, resursele turistice naturale reprezintăpe de o
parte, atracii turistice, pretabile pentru vizitare, iar pe de altăparte ele pot fi valorificate direct în activitatea
de turism ca „materie primă´.
Munii Apuseni oferăresurse turistice naturale prin componentele sale legate de: relief, condiii climatice,
râuri, lacuri, ape subterane, vegetaie i faunăendemicămenionatăla alte specii importante, etc.
Teritoriul acestor muni dispune de un fond bogat i foarte variat de resurse naturale, componente ale
peisajului său geografic cu importante atribute definite de număr i densitate relativ mare i de valene
estetice, tiinifice, recreative i educative superioare. Aceste valene au făcut ca zestrea naturalăa
teritoriului, valorile sale originare, săreprezinte i principalele elemente de atragere i reinere a turitilor.
Principalul element atractiv îl constituie relieful, valoarea sa turisticăfiind amplificatăi de particularităile
celorlali factori geografici, climă, reea hidrografică, vegetaie, faună.
Vegetaia este etajatăpe verticală, prezentând etajele: păuni montane, păduri de molid, păduri de fag,
păduri de amestec de fag cu stejar. Datorităcondiiilor locale de subsol, climăi topografie, cadrul general
schitat prezintămodificări, perturbaii i inversiuni.
Păunile montane apar începând de la 1600 m, ocupând culmile vârfurile i platourile de altitudine.
Datorităfaptului căvnalimea maximănu depăete 1785 m, vegetaia este mai puin tipică, lipsind
aglomerările de plante pitice. Ca element caracteristic pării inferioare a păunilor montane, jneapănul
apare destul de rar, mai des întâlnit fiind ienupărul pitic.
Pădurile montane sunt bine dezvoltate în bazinele superioare ale văilor, între altitudinile de 1200i 1600
m. În acest etaj de vegetaie predominămolidul alături de care se întâlnete bradul, laricele i tisa. În
unele locuri etajul răinoaselor dispare cu totul, făgetul venind direct în contact cu păunile montane.
Limita dintre pădurile de fag i cele de molid este situatăvntre altitudinea de 600 m i cea de 1300 m, în
funcie de relief, substrat i microclimă, ajungand pânăla inversiuni de vegetaie.
În pădurile de fag, alături de specia dominantă, apare paltinul i uneori mesteacănul. Asociat apare un
mare numar de specii de arbori, arbusti i subarbuti, diseminai uneori în masa făgetului, dar
predominând la marginea acestuia. Pădurile de amestec de fag cu stejar apar pe versanii vestici. În
amestecul de fag cu stejar mai apare gorunul, teiul, frasinul, ulmul, scorusul, alunul.
Parcul Natural Apuseni cu S = 75784 ha. pe raza judeelor Bihor, Alba i Cluj.
Siturile CORINE din jud. Bihor situate in Parcul Natural Apuseni: Pietroasa
cu S = 10791 ha.,Pietrele Boghii cu S = 475 ha.,Bohodei cu S = 311 ha. Parcul Natural Apuseni se
întinde pe raza judeelor Alba, Bihor i Cluj, suprafaa totalăfiind estimatăla S = 75.784,00 ha.Arii
13
naturale protejate de interes naional situate în Parcul Natural Apuseni in judeul Bihor: Platoul Carstic
Padi, Săritoarea Bohodeiului, Pietrele Boghii, Cetăile Ponorului, Cetatea Rădesei,Valea Galbenei,
Piatra Galbenei, Piatra Bulzului, Ghearul Focul Viu, Avenul Borigului, Platoul Carstic Lumea Pierdută,
Groapa Ruginoasa, Groapa de la Bârsa,Valea Sighitelului, Molhaurile din Valea Izbucelor, Fâneaa
Izvoarelor Criul Pietros, Poiana Florilor, Depresiunea Bălileasa,Vârful Biserica Moului,Vârful Cârligai,
Petera Urilor, Petera lui Micula, Petera Piatra Altarului,Petera Smeilor de la Onceasa , Complexul
Carstic din Valea Ponorului , Sistemul Carstic Petera Cerbului - Avenul cu Vacă.
In judetul Cluj: Petera Mare (de pe Valea Firei)PN-F Comuna Mârgău
În judeul Alba : Petera Ghearul de la Vîrtop, Huta lui Păpara, Hoanca apei,
Avenul din Hoanca urzicarului, Petera ghearul Scarioara, Cheile Ordâncuei,
Cheile Gârdioarei,Cheile Albacului, Coiba mică, Coiba mare, Huda orbului pn - f comuna Arieeni,
Hodobana , Avenul cu douăintrări,
Izbucul Tăuzului, Avenul de la Tău, Pojarul poliei.
Zonele calcaroase se constituie intr-un peisaj aparte, distingandu-se platourile si stâncariile. Platourile
calcaroase Bătrana, Padi, Ocoale, Măroaia i Ursoaia sunt lipsite de vegetatie lemnoasădin cauza
absenei apei, fapt pentru care ele apar ca păuni montane nejustificate prin altitudine. Din cauza
inversiunii de temperaturădin depresiunile închise, la baza lor crete molidul, în timp ce pe culmile
inconjuratoare foioasele, un exemplu tipic fiind bazinul Padi.
Datorităunor conditii microclimatice speciale, in unele locuri apare o vegetaie nordicăla o latitudine
neobinuit de sudicăalaturi de care se intâlnesc specii alpine care trăiesc aici la o altitudine extrem de
joasa. Un facies aparte al vegetaiei îl reprezintălocurile umede din lungul
râurilor. Tot legat de abundena de apa sunt prezente i turbăriile din zona înaltă, în general a pădurii de
molid. Aceste turbării se dezvoltăfie pe un substrat silicios în zone aproape orizontale (valea Izbucelor), fie
in zone carstice unde fundul dolinelor este impermeabilizat cu argilă(Padi, Bârsa, Onceasa). Aici este
intalnităplanta carnivorăroua cerului (Drosera rotundifolia), plantăocrotită.
Natura subsolului este bine pusăin evidenăde vegetaie. Astfel, pe rocile cuaroase se dezvoltă
afiniuri, tufe de merior, ferigi i muchi, care creeazăun covor vegetal compact, în timp ce pe dolomite
se dezvoltămai ales pajitile de graminee i flori montane. De substratul acid este legat un alt peisaj tipic,
acela al muuroaielor constituite din vaccinete la care se adauga diverse plante saxicole.
Ca numar de specii identificate pâna in prezent, aici se gasesc peste 1.000 de specii de plante. Ca
urmare a conditiilor specifice a diverselor tipuri de ecosisteme existente in perimetrul Parcului Natural
Apuseni, a fost identificat un mare numar de specii endemite dintre care amintim: liliacul transilvanean
(Syringa josikaea), omag (Aconitum calibrotryon ssp skarisorensis), garofia (Dianthus julii wolfii), vioreaua
(Viola josi), mai multe forme de vulturică(Hieracium bifidum ssp biharicum, H. sparsum ssp porphiriticum,
H. kotschyanum etc.), Edraianthus kitaibelii, miaza-noapte (Melamphyrum biharense).Interesul maxim il
reprezinta fauna cavernicolă, care cuprinde numeroase specii de nevertebrate cu raspandire strict
localizată. Mai numeroase sunt insectele, indeosebi coleopterele (gandacii, de exemplu Pholeuon
proserpinae glaciale, Duvalius cognatus etc.). In afara acestora au mai fost identificate specii de crustacee.
H B03 Exploatare forestiera N I H A01 Cultivare N I

fara replantare sau
refacere naturala
H E Urbanizare continua N I
01.0
1
H F04 Luare/prelevare de N I
plante terestre, in
general
14
afară afară
L B Silvicultura N O
L E01 Zone urbanizate, N I
habitare umana
(locuinte umane)
L E Alte tipuri de N O
03.04 depozitari
M F Vanatoare N I
03.01
1 Planul de management al PNAp care a fost pus la dispoziie de către Administraia PNAp, baza de date
PNAp. ***, 1992. ”Studii privind organizarea reelei de arii protejate pe teritoriul ării”, faza a III-a:
„Elaborarea studiilor de fundamentare pentru următoarele parcuri naionale: Bucegi, Apuseni, Călimani,
Porile de Fier, Ceahlău, Retezat”, contract de cercetare nr 25374 la Ministerul Mediului i nr 1294 (16) la
Institutul de Biologie. Benedek, A.M., Sîrbu, I., Vasile, M. 2005. Small mammals (order Insectivora and
Rodentia) from the Apuseni Mountains Natural Park Area (Western Carpathians, Romania). In press.
Borda, D. 2002. Chiropterele – În: Racoviă, Gh., Moldovan O. & Onac, B. (ed.): Monografia carstului din
Munii Pădurea Craiului, Studiu Monografic, Presa universitarăCluj-Napoca, pag. 172-182. Borda, D.
2002. The distribution of bats in Romanian caves (I). – Travaux de l’Institut de Spéologie „Émile Racovitza”
, Bucureti, XXXVII – XXXVIII (1998-1999), pag. 223-230. Pop, I., Hodian, I., Cristea, V. 1987. La
végétation de certaines tourbieres de la Vallée Izbuc (Département de Cluj). Contribuii Botanice,
Cluj-Napoca, pag 111-120. I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok,
L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia
naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea. Cartea Roie a Vertebratelor din România, 2005, Academia
Română, Muzeul Naional de Istorie Naturală³Grigore Antipa”, Editori: Acad. Botnariuc N., Dr. Tatole V.
2 Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Cluj
3 Pop, E. 1960. Mlatinile de turbădin Republica PopularăRomână. Ed. Academiei R.P.R., 511pp.
< - Ciobanu Marcel : Pop, E. 1960. Mlastinile de turba din Republica Populara Româna. Ed. Academiei R.P.R.,
511pp.(7110)>
< - Donita Nicolae : Amenajamente silvice, Harta vegetatiei forestiere a Romaniei, 1997, Donita, N. et al.
(91E0)Amenajamente silvice, Harta vegetatiei forestiere a Romaniei, 1997, Donita, N. et al.(9420)>
< - Dr. COLDEA Gheorghe : Coldea Gh. 1995. Cercetari fitocenotice in mlastina eumezotrofa de pe Valea
Ponorului (afluent al Vaii Somesului Cald)(date nepublicate).(7140)Coldea Gh. Investigatii in teren in vara anului
2008, la Tinovul de la Calatele (jud. Cluj).(7210)Resmerita I. 1970. Flora, vegetatia si potentialul productiv de pe
Masivul Vladeasa. Edit Acad. Bucuresti
Coldea Gh. 2004. Cercetari floristice in Masivul Vladeasa (date nepublicate).(7220)>
< - Grup N2000 : Grup Natura 2000 com. pers.(3220)Grup Natura 2000 com. pers.(3240)Grup Natura 2000 com.
pers.(3260)Iovu Biris com. pers.(91Q0)>
< - Iuncu Horia : Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din
România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(9420)>
< - Oprea Adrian : fara sursa(4070)fara sursa(6230)Planul de Management la PNApuseni(8120)Pop I., colab.,
1999-2000, Vegetatia judetului Cluj (Studiu fitocenologic, ecologic, bioeconomic si eco-protectiv), Contr. Bot. Cluj,
XXXV (2): 5-254(6110)Pop I., colab., 1999-2000, Vegetatia judetului Cluj (Studiu fitocenologic, ecologic,
bioeconomic si eco-protectiv), Contr. Bot. Cluj, XXXV (2): 5-254(6520)>
15
1999-2000, Vegetatia judetului Cluj (Studiu fitocenologic, ecologic, bioeconomic si eco-protectiv), Contr. Bot. Cluj,
XXXV (2): 5-254(6110)Pop I., colab., 1999-2000, Vegetatia judetului Cluj (Studiu fitocenologic, ecologic,
bioeconomic si eco-protectiv), Contr. Bot. Cluj, XXXV (2): 5-254(6520)>
< - Radovet Dorina : Planul de Management la PNApuseni(6120)Planul de Management la
PNApuseni(6210)Planul de Management la PNApuseni(7120)Planul de Management la PNApuseni(7150)Planul
de Management la PNApuseni(8110)Planul de Management la PNApuseni(8120)Planul de Management la
PNApuseni(8160)Planul de Management la PNApuseni(91E0)Planul de Management la PNApuseni(91F0)Planul
de Management la PNApuseni(91K0)Planul de Management la PNApuseni(92A0)>
< - Stoiculescu Cristian : Cr. D. Stoiculescu, 1992: Cercetari privind starea actuala si perspectiva dezvoltarii
retelei de rezervatii naturale în fondul forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 234 pp.(9110)Cr. D. Stoiculescu,
1992: Cercetari privind starea actuala si perspectiva dezvoltarii retelei de rezervatii naturale în fondul forestier.
Manuscris ICAS Bucuresti, 234 pp.(9130)Cr. D. Stoiculescu, 1992: Cercetari privind starea actuala si perspectiva
dezvoltarii retelei de rezervatii naturale în fondul forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 234 pp.(9150)Cr. D.
Stoiculescu, 1992: Cercetari privind starea actuala si perspectiva dezvoltarii retelei de rezervatii naturale în fondul
forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 234 pp.(91D0)Cr. D. Stoiculescu, 1992: Cercetari privind starea actuala si
perspectiva dezvoltarii retelei de rezervatii naturale în fondul forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 234 pp.
(91V0)Cr. D. Stoiculescu, 1992: Cercetari privind starea actuala si perspectiva dezvoltarii retelei de rezervatii
naturale în fondul forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 234 pp.(91Y0)Cr. D. Stoiculescu, 1992: Cercetari privind
starea actuala si perspectiva dezvoltarii retelei de rezervatii naturale în fondul forestier. Manuscris ICAS
Bucuresti, 234 pp.(9410)>
< - Vlaicu Marius : Baza de date biospeologice si cadastrul ISERB(8310)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamente silvice(9180)amenanjamentele silvice(9170)>
< - Mihailescu Simona : Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005).
Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p.(8160)Donita, N., Popescu, A.,
Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti,
500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(8210)Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A.
(2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(8220)Ghisa E.,
Resmerita I., Sparchez Z., 1970, Contributii la studiul Callunetelor din muntii Apuseni. Contrib. Bot. Cluj: 185-190
(4030)Resmerita I., 1970 - Flora, vegetatia si potentialul productiv pe Masivul Vladeasa, Edit. Acad. Bucuresti.
(3230)>
< - Alexandru Iftime : Cogalniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B., 2000. Amfibienii din Romania – determinator. Ed.
Ars Docendi, Bucuresti.(4008)Date ICAS(1354)I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel,
Z.Torok, L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002, "Mapping of Transilvanian Herpetofauna", In: "Nymphaea.
Folia naturae Bihariae" XXIX, p. 145-201, Oradea(1166)I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile,
T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002, "Mapping of Transilvanian Herpetofauna", In:
"Nymphaea. Folia naturae Bihariae" XXIX, p. 145-201, Oradea(1193)>
< - Cazacu Roxana : D. Murariu, obs. pers.(1305)>
< - Ciobanu Marcel : >
< - Doroftei Mihai : Observatii în teren.
(1386)>
< - Grigoras Ion : D. Murariu, com. pers.(1308)>
< - Iusan Claudiu : >
< - Nitu Eugen : Nitu E., campanie de teren 1986. Semnalat in zona Valea Seaca - Piatra Haiducilor.(1087)>
< - Oprea Adrian : >
< - Radovet Dorina : Planul de Management al P.N. Apuseni(1149)Planul de Management al P.N.
Apuseni(1318)Planul de Management al P.N. Apuseni(1321)Planul de Management al P.N. Apuseni(1323)Planul
de Management al P.N. Apuseni(1355)Planul de Management al P.N. Apuseni(4014)>
< - Ruicanescu Adrian : Rákosy L., Goia M. Z. Kovács. 2003. Catalogul Lepidopterelor României / Verzeichnis
der Schmetterlinge Rumäniensäniens. Societatea Lepidopterologica Româna, Cluj-Napoca.(1052)Rákosy L.,
Goia M. Z. Kovács. 2003. Catalogul Lepidopterelor României / Verzeichnis der Schmetterlinge
Rumäniensäniens. Societatea Lepidopterologica Româna, Cluj-Napoca.(1059)Rákosy L., Goia M. Z. Kovács.
2003. Catalogul Lepidopterelor României / Verzeichnis der Schmetterlinge Rumäniensäniens. Societatea
Lepidopterologica Româna, Cluj-Napoca.(1060)Rákosy L., Goia M. Z. Kovács. 2003. Catalogul Lepidopterelor
României / Verzeichnis der Schmetterlinge Rumäniensäniens. Societatea Lepidopterologica Româna,
Cluj-Napoca.(1061)Rákosy L., Goia M. Z. Kovács. 2003. Catalogul Lepidopterelor României / Verzeichnis der
Schmetterlinge Rumäniensäniens. Societatea Lepidopterologica Româna, Cluj-Napoca.(1065)Rákosy L., Goia M.
16
Z. Kovács. 2003. Catalogul Lepidopterelor României / Verzeichnis der Schmetterlinge Rumäniensäniens.
Societatea Lepidopterologica Româna, Cluj-Napoca.(1074)Rákosy L., Goia M. Z. Kovács. 2003. Catalogul
Lepidopterelor României / Verzeichnis der Schmetterlinge Rumäniensäniens. Societatea Lepidopterologica
Româna, Cluj-Napoca.(4028)Rákosy L., Goia M. Z. Kovács. 2003. Catalogul Lepidopterelor României /
Verzeichnis der Schmetterlinge Rumäniensäniens. Societatea Lepidopterologica Româna, Cluj-Napoca.
(4030)Rákosy L., Goia M. Z. Kovács. 2003. Catalogul Lepidopterelor României / Verzeichnis der Schmetterlinge
Lepidopterologica Româna, Cluj-Napoca.(4038)>
< - Tatole Victoria : Rákosy L., Goia M. Z. Kovács. 2003. Catalogul Lepidopterelor României / Verzeichnis der
Societatea Lepidopterologica Româna, Cluj-Napoca.(1065)>
< - Mihut Sergiu : Referat analiza distributiei speciilor criteriu de lepidoptere: S. MIHUT(1065)Referat analiza
distributiei speciilor criteriu de lepidoptere: S. MIHUT(4030)>
< - Otel Vasile : >
Cod Categorie Acoperire Cod Categorie Acoperire Cod Categorie Acoperire

IUCN (%) IUCN (%) IUCN (%)
RO03 III 0.93 RO04 IV 6.00 RO05 V 100.00
RO98 0.73
Cod Categorie Tip % Codul naĠional úi numele ariei naturale protejate

RO03 Monument al + 0.06 2.11. Peútera GheĠarul de la Vârtop
naturii
RO03 Monument al + 0.23 2.149. CetăĠile Ponorului
naturii
RO03 Monument al + 0.07 2.169. Peútera Urúilor de la Chiúcău
naturii
RO03 Monument al + 0.03 2.60. Avenul din Hoanca Urzicarului
naturii
RO03 Monument al + 0.02 2.62. Peútera Coiba Mare
naturii
RO03 Monument al + 0.05 2.65. Peútera Hodobana
naturii
RO03 Monument al + 0.04 2.66. Avenul cu douăintrări
naturii
RO03 Monument al + 0.02 2.71. Avenul din Sesuri
naturii
17
RO03 Monument al + 0.01 III.1. Peútera Smeilor de la Onceasa
naturii
RO03 Monument al + 0.12 IV.10. Sistemul carstic Peútera Cerbului - Avenul cu Vacă
naturii
RO03 Monument al + 0.28 IV.9. Complexul carstic din Valea Ponorului
naturii
RO04 RezervaĠie naturală + 0.02 2.10. Peútera GheĠarul Scăriúoara
RO04 RezervaĠie naturală + 0.04 2.141. Groapa Ruginoasă- Valea Seacă
RO04 RezervaĠie naturală + 0.01 2.142. Pietrele Galbenei
RO04 RezervaĠie naturală + 0.00 2.143. Piatra Bulzului
RO04 RezervaĠie naturală + 0.09 2.144. GheĠarul Focul Viu
RO04 RezervaĠie naturală + 0.02 2.145. Avenul GheĠarul BorĠig
RO04 RezervaĠie naturală + 0.11 2.147. Molhaúurile din Valea Izbucelor
RO04 RezervaĠie naturală + 0.00 2.148. FâneaĠa Izvoarelor Criúul Pietros
RO04 RezervaĠie naturală + 0.29 2.150. Valea Galbenei
RO04 RezervaĠie naturală + 0.47 2.151. Valea Sighiútelului
RO04 RezervaĠie naturală + 0.05 2.152. Pietrele Boghii
RO04 RezervaĠie naturală + 0.08 2.153. Săritoarea Bohodeiului
RO04 RezervaĠie naturală + 0.08 2.154. Cetatea Rădesei
RO04 RezervaĠie naturală + 0.02 2.155. Poiana Florilor
RO04 RezervaĠie naturală + 0.07 2.156. Platoul carstic Padiú
RO04 RezervaĠie naturală + 0.15 2.157. Depresiunea Bălileasa
RO04 RezervaĠie naturală + 0.24 2.158. Groapa de la Barsa
RO04 RezervaĠie naturală + 0.01 2.159. Vârful Biserica MoĠului
RO04 RezervaĠie naturală + 0.37 2.160. Platoul carstic Lumea Pierdută
RO04 RezervaĠie naturală + 0.16 2.176. Vârful CârligaĠi
RO04 RezervaĠie naturală + 0.06 2.30. Cheile Gârdiúoarei
RO04 RezervaĠie naturală + 0.30 2.31. Cheile Ordâncuúei
RO04 RezervaĠie naturală * 0.05 2.32. Cheile Albacului
RO04 RezervaĠie naturală + 0.08 2.336. Peútera Mare din Valea Firii
RO04 RezervaĠie naturală + 2.28 2.337. Peútera din Piatra Ponorului
RO04 RezervaĠie naturală + 0.03 2.61. Peútera Coiba Mică
RO04 RezervaĠie naturală + 0.04 2.64. Huda Orbului
RO04 RezervaĠie naturală + 0.03 2.67. Izbucul Tăuzului
RO04 RezervaĠie naturală + 0.03 2.68. Peútera de la Hoanca Apei
RO04 RezervaĠie naturală + 0.01 2.69. Avenul de la Tău
RO04 RezervaĠie naturală + 0.03 2.70. Peútera Pojarul PoliĠei
RO04 RezervaĠie naturală + 0.01 2.72. Izbucul PoliĠei
RO04 RezervaĠie naturală + 0.02 2.73. Izbucul CoteĠul Dobreútilor
RO04 RezervaĠie naturală + 0.10 2.74. Peútera de sub Zgurăúti
RO04 RezervaĠie naturală + 0.01 2.75. Peútera Poarta lui Ionele
RO04 RezervaĠie naturală + 0.62 2.76. Peútera din Peretele Dârninii
RO04 RezervaĠie naturală + 0.02 2.77. Izbucul Mătiúeúti
RO05 Parc natural - 100.0 F Parcul Natural Apuseni
0
18
RO98 Necunoscut + 0.44 2.172. Peútera lui Micula
RO98 Necunoscut + 0.06 2.180. Piatra Grăitoare din coasta de S-E a Brăiesei
RO98 Necunoscut + 0.16 2.325. Peútera Vârfuraúu
RO98 Necunoscut + 0.01 2.340. Molhaúul Mare de la Izbuce
RO98 Necunoscut + 0.00 2.63. Peútera Vârtopaúu
RO98 Necunoscut + 0.06 2.80. Cheile MândruĠului
- desemnate la nivel internaĠional

5.3. Desemnare sit
Prin LEGEA Nr.5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional - Sectiunea a III -a
zone protejate, in Anexa nr.1, sectiunea I, ZONE NATURALE PROTEJATE DE INTERES NATIONAL SI
MONUMENTE ALE NATURII, punctul 1.0. - Rezervaii ale biosferei, parcuri naionale sau naturale, la punctul
F figureaza MUNII APUSENI , pe raza judeelor Alba, Bihor si Cluj, suprafata totala fiind estimatăla S =
75.784,00 ha.
H.G. Nr.230/04.03.2003 - M.O. Nr.190/26.03.2003 - Hotarâre privind delimitarea rezervaiilor biosferei, parcurilor
naionale i parcurilor naturale i constituirea administraiilor acestora, Art.1 , litera f) Parcul Natural Apuseni.
- Incredinarea administrării Parcului Natural Apuseni RNP-MAPAM Contract Nr.733/MMGA/22.05.2004

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Planul de management al Parcului Natural Apuseni, constituie obiectiv în cadrul Proiectului Phare CBC”
Culoar romano-ungar de conservare a biodiversităĠii”, în curs de finalizare
19
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
20
B ROSCI0003
1.3 NUMELE SITULUI
Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare

2 0 0 6 0 6 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0076861 47.0039000
2092.60 0.00
21

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
9130 627 Buna A C B B
9170 313 Buna B C B B
9260 523 Buna A A B B

I 4052 Odontopodisma rubripes P P B B A B

N21 Vii úi livezi 2.41
22
Rezervaia de castan comestibil de la Baia Mare se situeazăpe marginea sudicăa munilor Gutâi, în
zona sa centrală, pânăla zona de racord cu depresiunea sedimentarăa oraului. Cea mai mare parte a
rezervaiei este ocupatăde diferite tipuri de roci eruptive. Castanul comestibil se dezvoltăbine pe soluri
brunede pădure, mediu podzolite sau chiar puternic podzolite cu un coninut moderat de substane
nutritive, dar bogate in potasiu.
În România castanul comestibil formeazăconcentraii de tip forestier doar în doua zone, una fiind Baia
Mare. Suprafaa cu castani comestibili aflatăvn rezervaia Baia Mare este redusăi cuprinde doar
parcele de pădure, lipsuind crângurile de castani bătrâni, care sunt probabil cele mai reprezentative pentru
zonă.
H K Parazitism N I
03.0
2
H K Parazitism N O
04.0
2

afară afară
M B Indepartarea N I
02.0 arborilor uscati sau in
4 curs de uscare
Amenajamentele silvice.
< - Stetca Ioan : amenajamente silvice(9130)amenajamente silvice(9170)amenajamente silvice(9260)>
< - Alexandru Iftime : Ghira, I., Venczel, M., Covaciu-Marcov, S., Mara G., Ghile P., Hartel T., Torok Zs., Farkas
L., Racz T., Farkas Z., Brad T., 2002. Mapping of Transsylvanian Herpetofauna. Nymphaea – Folia naturae
Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1193)Kis, B., Vasiliu, M., 1970. Kritische Verzeichnis der Orthopteren-Arten
Rumaniens. Trav. Mus. Nat. Hist. Nat. Grigore Antipa., X, 207-227(4055)>
23

RO98 7.93

RO98 Necunoscut * 7.93 2.581. Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare
5.3. Desemnare sit
Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare a fost desemnat arie naturalăprotejatăprin Legea nr. 5 din 2000.
OrganizaĠie: Ocolul Silvic Municipal Baia Mare R.A.

Adresă: Baia Mare, str. Petofi Sandor, nr. 15A, judeĠMaramureú
Email: osmbaiamare@yahoo.com
Nume: Planul de Management al sitului de importanĠăcomunitarăROSCI0003 Arboretele de
X Da castan comestibil de la Baia Mare úi al ariei naturale protejate de interes naĠional 2.581.
Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare
Linkuri:
24
Nu
Pânăvn prezent nu existăun plan de management al sitului.
25
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
26
B ROSCI0004
1.3 NUMELE SITULUI
Băgău

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0138138 46.0026638
3168.00 0.00
27

RO12 CENTRU

Alpină X Continentală (100.00%)
Stepică

conserv.
7140 6 Buna B C B C
91Y0 2217 Buna B C A B

I 4012 Carabus hampei P R A B B B
I 1083 Lucanus cervus P C C B C B
I 4052 Odontopodisma rubripes P P A B A B
P 1903 Liparis loeselii P P D
P Betula pubescens P X
P Serratula radiata P X

N12 Culturi (teren arabil) 6.77
28
N14 Păúuni 13.41
Situl este situat în Podiul Transilvaniei, în etajul de vegetaie al stejarului. Lacul din acest sit a luat
nastere în urma formării unui baraj natural.
Situl are o importanădeosebităpentru conservarea unei păduri de stejar (Quercus robur), gorun (Quercus
patraea) i carpen (Carpinus betulus). În subarboret predominăpăducelul (Crataegus monogyna). Din
punct de vedere tiinific Lacul Tăul fărăfund de la Băgău, localizat în partea de sud-est a acestui sit, se
remarcădatorităvegetaiei de mlatină, care constituie o raritate în Podiul Transilvaniei. Dintre speciile
specifice vegetaiei de mlatinăamintim aici:Drosera rotundifolia, Liparis loeselii, Betula pubescens.

afară afară
L A Cresterea animalelor N O L B Silvicultura N O
05.01
M E01 Zone urbanizate, N O
habitare umana
(locuinte umane)
M G Alte activitati N I
01.08 sportive si recreative
in aer liber
Erika Schneider, Constantin Dragulescu 2005 - Habitate i situri de interes comunitar, Editura Universităii
Lucian Blaga
29
< - Oprica Nicolae : Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele
din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(91Y0)Mircea Buza, Studiul sistemic
al rezervatiilor naturale din judetul Alba, Institutul de Geografie din cadrul Academiei Romane, 1997(7140)>
< - Oprica Nicolae : >

< - Tatole Victoria : >
< - Iftime Alexandru : I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas,
T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002, \"Mapping of Transilvanian Herpetofauna\", In: \"Nymphaea. Folia naturae
Bihariae\" XXIX, p. 145-201, Oradea(4008)>

RO98 0.12

RO98 Necunoscut + 0.12 2.29. Tăul fărăfund de la Băgău
5.3. Desemnare sit
Lacul din acest sit sub numele Tăul fărăfund de la Băgău a fost declarat rezervaie naturalăde interes naional
prin Legea 5/2000 - Seciunea a III-a arii naturale protejate de interes naional.
30
Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Nu existăplan de management.
31
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
32
B ROSCI0005
1.3 NUMELE SITULUI
Balta Albă- Amara - Jirlău - Lacul Sărat Câineni

2 0 0 6 0 2 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0165361 45.0058916
6397.60 0.00
33

RO22 SUD-EST

Alpină Continentală
X Stepică (100.00%)

conserv.
1310 1279 Buna A B B B
1530 2559 Buna A B B B

M 1335 Spermophilus P C C B C B
citellus(Popândău)
A 1188 Bombina bombina P R D
F 1149 Cobitis taenia(Zvârlugă) P P C B C B
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, P P? DD D
Tipar)
I 1060 Lycaena dispar P P C B C B
R 1220 Emys orbicularis P V D
M 2644 Capreolus capreolus(Căprior ) R X

M Lepus europaeus(Iepure de C X
câmp)
M Sus scrofa(MistreĠ) P X
A 1201 Bufo viridis C X X
34
A 1261 Lacerta agilis C X X

A 1263 Lacerta viridis C X X
A 1292 Natrix tessellata V X X
A 1200 Pelobates syriacus V X X
A 1210 Rana esculenta P X X
A 1212 Rana ridibunda P X X
I 1066 Apatura metis P X X
P Alopecurus pratensis C X
P Aster tripolium P X
P Atriplex hastata P X
P Camphorosma annua C X
P Festuca pratensis C X
P Halimione verrucifera C X
P Hydrocharis morsus-ranae P X
P Juncus gerardi P X
P Najas minor P X
P Plantago maritima P X
P Plantago schwarzenbergiana C X
P Poa palustris C X
P Poa pratensis C X
P Potamogeton crispus P X
P Potamogeton pectinatus P X
P Puccinellia distans P X
P Ranunculus trichophyllus ssp. P X
trichophyllus
P Salicornia europaea C X
P Spergularia marina P X
P Suaeda maritima P X
P Triglochin maritima P X
P Typha latifolia C X

N07 Mlaútini, turbării 11.10
N14 Păúuni 31.02
35
Lacul Jirlău este situat pe malul stâng al râului Buzău, cuveta lacustrăfiind formatădin limanele fluviatile
rezultate din aciunea de anastomozare a gurilor de vărsare (fostele văi succesive ale Rîmnicelului, al
cărui curs a urmat micările negative ale Câmpiei Române uor înclinatăcătre NE). Deci nu are nici o
legăturăgeneticăcu râul Buzău. Forma lacului este sinuoasă, iar adâncimea este de maxim 3,7m i minim
2m. Alimentarea se realizeazăprin izvoare subterane i printr-un canal de aduciune din râul Buzău,
realizat dupăamenajările în scop piscicol. Are salinitatea cea mai mare dintre toate bălile situate pe malul
stâng al râului Buzău. Lacul Sărat Câineni aparine morfogenetic tipului de lacuri fluviatile, formate în urma
depunerii aluviunilor în dreptul punctului de confluenăa râului Buzău cu afluenii secundari. Alimentarea
lacului se realizeazăpe seama stratului acvifer freatic i din scurgerile de suprafaă. Balta Albă:
Localizarea administrativ teritorială: jud.Buzău, com. Balta AlbăDelimitare : în câmpia de subsidenăa
Rm. Sărat, pe stânga râului Buzău, între localităile Balta Albă, Grăditea de Sus i Grăditea de Jos.
Căi de acces : D.N. – Brăila – Rm. Sărat(la cca. 25 km ). Caracteristici: lacul provine dintr-un liman fluviatil
i este situat în câmpia de subsidenăa Rm.Sarat, pe stânga râului Buzâu i este alimentat cu apa dulce
de pe pârâul Boldu, afluent al râului Buzău. Lacul Balta-Albăa fost considerat un factor balnear, fiind
semnalat pentru calităile sale terapeutice înca din 1847. Datorităproprietatilor lor fizico-chimice, atât apa
cât i nămolul se pot folosi pentru tratarea unor afeciuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos
periferic, boli ginecologice, dermatoze cornice. Balta Amara: Localizare: sat Amara, com. B.Albă, Jud .
Buzău; este mărginităvn partea sudicăde satele Plăsoiu, din com Viani (jd. Brăila) i Stăvărăti din com.
B.Albă, la 35km de oraul R. Sărat i la 25km de oraul Făurei. Căi de acces: la cca 12 km de la
intersecia oselei R. Sărat -Brăila cu satul B. Albăsau pe drumurile judeene Făurei- Jirlău- Viani-
Câineni-Plăsoiu, sau Buzău-Vadu Paii- Săgeata-Robeasca-Jirlău Viani. Caracteristici: Lacul face parte
din grupa limanelor fluviatile ale râului Buzău, categoria mezoeutrofe, cu folosinăpiscicolă, având un
bazin hidrografic de cca 115kmp. Suprafaa sa este de 760 de ha ( inclusiv 200ha stuf), terenul aparine
Companiei de Administrarea Fondului Piscicol. Din 1992 amenajarea se aflăsub contract de închiriere cu
firma Esox PROD SRL Buzău, care deine 40 active (mijloace fixe) prin care se asigurăprezena apei i
a petelui.
H B Indepartarea N I H F Pescuit profesional N I

02.0 lastarisului 02.01 pasiv
3
H D Linii electrice si de N I
02.0 telefon suspendate
1.01
H E Depozitarea N I
03.0 deseurilor menajere
1 /deseuri provenite
din baze de
agrement
H F Capcane, otravire, N I
03.0 braconaj
36
2.03
H J Inundare N O
02.0
4.01
H K Secare N I
01.0
3

afară afară
M A02 Modificarea N O M A Abandonarea N I
practicilor de 04.0 sistemelor pastorale,
cultivare 3 lipsa pasunatului
M A04 Pasunatul N O L A Furajare N I
05.0
L A07 Utilizarea produselor N I
2
biocide, hormoni si
substante chimice L B Plantare pădure, pe N O
01.0 teren deschis (copaci
L B Plantare artificiala, N I
1 nativi)
01.02 pe teren dechis
(copaci nenativi) L J Managementul N I
02.1 vegetatiei acvatice si
M B Curatarea padurii N O
0 de mal in scopul
02.02
drenarii
L D Cai ferate, cai ferate N I
01.04 de mare viteza
M E01 Zone urbanizate, N I
habitare umana
(locuinte umane)
L E Depozitarea N I
03.02 deseurilor industriale
L E Depozitarea N O
03.03 materialelor
inerte(nereactive)
M E06 Alte activitati de N O
urbanizare si
industriale similare
L F Pescuit de agrement N I
02.03
M F Colectare de N I
03.02 animale (insecte,
.01 reptile, amfibieni...)
M F06 Alte activitati N I
devanatoare, pescuit
sau colectare decat
cele de mai sus
L G Sporturi nautice N I
01.01
L G Locuri de campare si N I
02.08 zone de parcare
pentru rulote
37
Impacte Negative
Intens. Cod AmeninĠări úi Poluare În sit/
presiuni (Cod) în
afară
L H01 Poluarea apelor de N O
suprafata (limnice,
terestre, marine si
salmastre)
M J01 Focul si combaterea N I
incendiilor
L K Antagonism care N O
03.05 decurge din
introducerea de
specii
M K Antagonism cu N O
03.06 animale domestice
L K Daune cauzate de N I
04.05 erbivore (inclusiv
specii de vanat)
1.Dobrescu1970; Grigore 1971; Mititelu si Barabas1972; Soran1956;Pop, Cristea, Hodisan2002;
2.Dimitri Radu; Mic atlas ornitologic, Ed. Albatros 1983

3.Lucrarea pentru custodie a custodelui D. Dobre efectuata cu sprijinul Academiei Romane unde s-au
folosit date de V. Tatole si Dan Munteanu
4.Dan Munteanu- Dictionar poliglot al speciilor
de pasari din Romania
5.Habitate din Romania; N. Donita, Aurel Popescu, Mihaela Pauca Comanescu, Simona Mihailescu, Iovu-
Adrian Biris- Ed. Tehnica Silvica Bucuresti, 2005
< - Grup N2000 : Grup Natura 2000 com. pers.(1310)Simona Mihailescu com. pers.(1530)>
< - Oprea Adrian : Cercetari în teren, 2005, Ion Sarbu, Adrian Oprea(1530)>
< - Toma Georgeta : APM BZ(3140)>
< - Mihailescu Simona : Raport CORINE Biotopes, 1998(92D0)>

< - Sugár Szilárd : Rezultatele proiectului POS Mediu: „Elaborarea seturilor de măsuri de management, la nivel
naĠional, pentru speciile Castor fiber, Lutra lutra úi Mustela lutreola”, cod proiect SMIS-CSNR 36515, Contract de
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>
< - Mihut Sergiu : Formularul Standard Natura 2000, ROSCI0005, sectiunea 4.4. Calitate si importanta(1078)>
38

RO98 39.35

RO98 Necunoscut + 8.91 2.260. Lacul Jirlău - Viúani
RO98 Necunoscut + 18.01 2.271. Balta Albă
RO98 Necunoscut + 12.43 2.272. Balta Amară

5.3. Desemnare sit
B.Alba si B.Amara au statut de arii protejate prin L.5/2000(IV IUNC, (b),(z),(u), CJ 13/23.06.95)
B. Amara si Boldu sunt concesionate de Compania Nationala pentru Piscicultuta unor societati pentru exploatare
piscicola.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
39
-
40
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
41
B ROSCI0006
1.3 NUMELE SITULUI
Balta Micăa Brăilei

2 0 0 6 0 1 2 0 1 9 0 1
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0061277 44.0103361
20665.50 0.00
42

RO31 SUD
RO22 SUD-EST

conserv.
6430 413 Buna B B B B
6440 206 Buna B C B B
6510 206 Buna B B B B
91F0 206 Buna B C C C
92A0 3099 Buna A B B B
92D0 1653 Buna A A B B

M 1355 Lutra lutra P P B B C B
A 1188 Bombina bombina P C B B C A
A 1993 Triturus dobrogicus P P B B B B
F 4125 Alosa immaculata(Scrumbie P P B B C B
de Dunare)
F 4125 Alosa immaculata(Scrumbie R C B B C B
de Dunare)
F 4127 Alosa tanaica(Rizeafca) P P B B B B
F 4127 Alosa tanaica(Rizeafca) R C B B B B
F 1130 Aspius aspius(Aun) P P B B C B
F 1149 Cobitis taenia(Zvârlugă) P P B B C B
F 1124 Gobio albipinnatus(Porcuor P P B B C B
de nisip)
F 2511 Gobio kessleri(Petroc) P P C B C B
43
F 2555 Gymnocephalus P P B A B B
baloni(Ghiborde râu)
F 1157 Gymnocephalus P P B B B B
schraetzer(Răspăr)
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, P P B B C B
Tipar)
F 2522 Pelecus cultratus(Sabita) P P B B C B
F 1134 Rhodeus sericeus P C B A C A
amarus(Boarcă)
F 1160 Zingel streber(Fusar) P C C B B B
F 1160 Zingel streber(Fusar) C C C B B B
F 1159 Zingel zingel(Fusar mare, P P B B C B
Pietrar)
R 1220 Emys orbicularis P C B B C B

M 1339 Cricetus cricetus(Hârciog) P X X
M 1363 Felis silvestris(Pisica salbatica) P X X
M Lepus europaeus(Iepure de P X
câmp)
M 2631 Meles meles(Bursuc) P X
M 2634 Mustela nivalis(Nevăstuică) P X
M 1358 Mustela putorius(Dihor) P X X
M Ondatra zibethicus(Bizamul) P X
M Vulpes vulpes(Vulpe) P X
A 1203 Hyla arborea P X X
F 2487 Acipenser ruthenus(Cega) R X X
F 2488 Acipenser stellatus(Pastruga) R X X
F Carassius carassius(Caracuda) R X
F 2508 Chondrostoma P X
nasus(Mate-negre)
F 2489 Huso huso(Morun) R X X
F Leuciscus idus(Lugojanel) X
F Neogobius kessleri(Guvid de X
balta)
F Pungitius platygaster(Ghelciu) X
F 2537 Silurus glanis P X
P Achillea setacea C X
P Agrostis stolonifera C X
P Alisma plantago-aquatica X
P Althaea officinalis(Nalbă) C X
P Amaranthus blitoides C X
P Artemisia annua C X
P Artemisia santonicum C X
P Aster tripolium C X
P Atriplex tatarica C X
P Bidens frondosa R X
P Bidens tripartita C X
P Bidens vulgata R X
P Butomus umbellatus C X
44
P Cardaria draba C X
P Carduus nutans C X
P Chamomilla recutita C X
P Chenopodium multifidum C X
P Consolida regalis C X
P Convolvulus arvensis C X
P Crypsis alopecuroides C X
P Cynodon dactylon C X
P Cyperus flavescens C X
P Cyperus glomeratus C X
P Cyperus michelianus ssp. R X
michelianus
P Cyperus serotinus C X
P Echinochloa crus-galli C X
P Eleocharis palustris C X
P Elymus elongatus C X
P Elymus repens C X
P Epilobium tetragonum ssp. R X
lamyi
P Festuca pseudovina C X
P Filaginella uliginosa C X
P Galega officinalis C X
P Galium humifusum C X
P Glinus lotoides R X
P Glycyrrhiza echinata R X
P Gypsophila muralis var. C X
stepposa
P Halimione pedunculata C X
P Hordeum hystrix C X
P Iris pseudacorus X
P Limonium gmelinii C X
P Lythrum salicaria C X
P Medicago sativa ssp. falcata C X
P Mentha aquatica C X
P Mentha pulegium C X
P Nymphaea alba X
P Nymphaea candida R X
P Nymphoides peltata X
P Panicum miliaceum C X
P Plantago lanceolata(Pătlagină) C X
P Poa angustifolia C X
P Polygonum aviculare C X
P Polygonum hydropiper(Piperul C X
de baltă)
P Polygonum persicaria C X
P Populus alba C X
P Populus nigra(Plop negru) C X
P Portulaca oleracea C X
P Potamogeton natans X
45
P Potentilla collina C X
P Potentilla reptans C X
P Puccinellia distans ssp. limosa C X
P Ranunculus aquatilis X
P Rorippa sylvestris C X
P Rumex conglomeratus C X
P Rumex dentatus C X
P Sagittaria sagittifolia X
P Salix alba(Salcie albă) C X
P 2059 Salvinia natans R X
P Scirpus lacustris ssp. lacustris C X
P Scirpus maritimus ssp. C X
maritimus
P Sparganium erectum X
P Spergularia media C X
P Spirodela polyrhiza C X
P Suaeda maritima C X
P Tamarix ramosissima C X
P 2165 Trapa natans R X
P Typha angustifolia(Papură) X
P Typha latifolia C X
P Typha laxmannii C X
P Utricularia vulgaris X
P Verbena supina R X
P Wolffia arrhiza R X
P Xanthium strumarium ssp. C X
italicum

N14 Păúuni 0.25
Fiind situatăvn lunca inundabilăa Dunării, în cuprinsul zonei existăun ansamblu de ecosisteme terestre i
acvatice a căror configuraie este dependentăde dinamica anualăa cursului Dunării-amploarea i durata
46
viiturilor sezoniere.Astfel existăo succesiune i o înlocuire periodicăvntre tipurile de ecosisteme, fărăo
delimitare strictăvn timp. Ca urmare i biocenozele prezintăparticularităi legate de regimul hidrologic,
având loc o trecere gradatăvn ambele sensuri de la terestru la amfibiu i acvatic. Tipuri de ecosisteme:
1.Ecosistemele terestre ocupăpeste 60% din suprafaă, fiind reprezentate prin păduri, pajiti i tufăriuri.
Pădurile: - Pădurile de salcie i alte esene moi (plop)reprezintăelementul autohton al fondului forestier,
fiind în regres. Sunt perimetrale bălilor, pe grinduri interioare i de mal. - Pădurile de amestec sunt
naturale i fac legătura între pădurile de salcie compacte din jurul bălilor i zonele depresionare -
Pădurile în regim de plantaie-pe locuri unde s-au făcut defriări ale pădurilor autohtone de salcie, pe
grinduri de mal. Au fost introduse pe criterii economice specii de plop cu cretere rapidă:plop euroamerican
(Populus euroamericana), plop italian (Populus nigra var. italica). Înlocuirea salciei cu aceste specii a dus la
accentuarea fenomenului de eroziune lateralăexercitatăde braele Dunării cu apariia surpărilor de mal.
Specificăeste lipsa pădurilor de luncăcu lemn tare i a zăvoaielor de anin, rămânând absolut dominante
zăvoaiele de plop i salcie. Pajitile au distribuie neuniformă, preponderent în sud. - Pajiti de luncă
localizate în depresiuni, pe grinduri interioare sau în pădurile de amestec - Pajiti de stepăpe esuri
depresionare mai înalte, ocupând suprafee mai mari. Sunt în continuu regres, fiind cele mai afectate de
păunatul intensiv al animalelor lăsate în stare semisălbatică. Tufăriurile au cea mai micădezvoltare, fie
făcând parte din structura pajitilor, fie existăizolat, pe arii restrânse, în zona malurilor nisipoase.
2.Ecosistemele acvatice Viiturile de lungăduratăcare se întind pe parcursul a mai multe luni, ca i cele de
scurtăduratăsau atunci când lipsesc, influeneazătoatăstructura funcionalăa acestor ecosisteme;
fitocenozele acestora sunt mult mai complexe i mai bine reprezentate decât ale ecosistemelor terestre.
Asociaiile vegetale care se pot identifica sunt cele tipice pentru: a)băli permanente (iezere) i temporare
(care evolueazăgradat spre ecosistem acvatic de tip mlatinăsau zonămlătinoasăi apoi uscat)
b)mlatini c)zone mlătinoase d)canale (privaluri) permanente i temporare.
Vegetaia acvaticăa bălilor este deosebit de bogatămai ales în ceea ce privete macrofitobentosul.
Asociaiile de cosor, brădii mărar de apăau o dezvoltare foarte mare, în lunile iulie i august formând
adevărate păduri subacvatice, iar atunci când adâncimea apei este micăintrarea spre interiorul bălilor se
face cu mare greutate sau uneori în anumite poriuni vegetaia este de nepătruns.
În ciuda modificărilor apărute atât în structura sistemelor ecologice integratoare cât i la nivelul ei, Balta
Micăa Brăilei conservăimportante valori ecologice, fiind o importantăcomponentăa Sistemului Dunării
Inferioare, situat în amonte de Rezervaia Biosferei Delta Dunării. Este singura zonărămasăvn regim
hidrologic natural (zona inundabilă) dupăindiguirea în proporie de 70% a fostei Băli a Brăilei i crearea
incintei agricole Insula Mare a Brăilei. Datorităatributelor sale-zonăumedăvn regim hidrologic natural,
complex de ecosisteme în diferite stadii succesionale i zonătampon-Balta Micăa Brăilei reprezintăun
sistem de referinăa fostei delte interioare i bazăpentru reconstrucia ecologicăvn Sistemul Dunării
Inferioare. Jumătate din ecosistemele identificate-băli i păduri specifice din lunca inundabilă-sunt
naturale, aceastăzonăconservând în cea mai mare parte structura i funciile vechii Băli a Brăilei din
anii 50. Aceastăzonăeste bine cunoscutăpentru importana ei ornotologică, deoarece se situeazăpe cel
mai important culoar de migraie a păsărilor din bazinul inferior al Dunării de Jos, la jumătatea rutelor de
migraie între locurile de cuibărit din nordul Europei i refugiile de iernat din Africa. Au fost observate un
număr mare de păsări protejate pe plan internaional prin conveniile de la Berna, Bonn, acestea
reprezentând jumătate din speciile de păsări migratoare caracteristice României. Pentru căo mare parte
dintre acestea sunt păsări acvatice, în anul 2001 Balta Micăa Brăilei a fost declaratăsit Ramsar (la poziia
1074), al doilea dupăDelta Dunării, conform Conveniei Ramsar prin care se protejeazăzonele umede de
importanăinternaionalăca habitat al păsărilor sălbatice.
Proporia categoriilor de ecosisteme este de 50% naturale,, 35% seminaturale i 15% alte tipuri.
Pe teritoriul ariei protejate au fost identificate 8 tipuri de habitate de interes comunitar incluse în anexele
Directivei 92/43/CEE Habitate, florăi faună. Faăde care s-au stabilit priorităi de conservare.
Zoocenozele cele mai complexe sunt caracteristice pădurilor (de amestec) i bălilor permanente.
Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare număr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de
ecosisteme, având o distribuie relativ uniformă. Vertebratele sunt mai puin numeroase, atât ca număr de
specii, cât i ca număr de indivizi.
47
H A Cresterea animalelor N I H B Plantare pădure, pe N I

05.0 01.01 teren deschis
1 (copaci nativi)
H B Curatarea padurii N I H L08 Inundatii(procese N O
02.0 naturale)
2
H J Modificarea structurii N O
02.0 cursurilor de apa
5.02 continentale
H J Stavilare, diguri, N O
02.1 plaje artificiale,
2 generalitati
H K Acumularea de N I
02.0 material organic
2
H K Eutrofizare(naturala) N I
02.0
3
H K Competitie N I
04.0
1

afară afară
M 853 Managementul N O L B Indepartarea N I
nivelelor de apa 02.0 arborilor uscati sau in
L A07 Utilizarea produselor N O 4 curs de uscare
biocide, hormoni si M D Navigatie N I
substante chimice 03.0
L A08 Fertilizarea (cu N O 2
ingrasamant)
L A10 Restructurarea N O
detinerii terenului
agricol
M E Habitare dispersata N O
01.03 (locuinte risipite,
disperse)
L E Fabrici N O
02.01
L E03 Descarcari N O
L E Depozitarea N I
/deseuri provenite
din baze de
agrement
48
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
L F01 Acvacultura marina N O
si de apa dulce
M F Pescuit profesional N I
02.01 pasiv
M F Vanatoare N O
03.01
M H01 Poluarea apelor de N O
suprafata (limnice,
terestre, marine si
salmastre)
M I01 Specii invazive N I
non-native(alogene)
M I Poluare N I
03.02 genetica(plante)
M K Eroziune N I
01.01
L K Secare N I
01.03
L K Pradatorism N I
03.04
L L05 Prabusiri de teren, N I
alunecari de teren
L L07 Furtuni, cicloane N O
1. Albu Dumitrica-Rezervaii naturale, zone protejate i monumente ale naturii din inuturile Brăilei,
Editura Alma, Galai, 1993 2. Onea Nicolae-Caracterizarea geografică, geologică, climatologicăi
ecologicăa Insulei Mici a Brăilei, Lucrare de doctorat, Iai, 2000
< - Donita Nicolae : Amenajamente silvice, Stoiculescu Cristian, 2002, Raport cercetare, Manuscris
ICAS(92A0)Amenajamente silvice, studii si cercetari ICAS(91F0)>
< - Grup N2000 : Grup Natura 2000 com. pers.(3130)Grup Natura 2000 com. pers.(3160)>
< - Oprea Adrian : Cercetari în teren, 2003, Adrian Oprea(6430)Cercetari în teren, 2003, Adrian
Oprea(6510)Cercetari în teren, 2005, Ion Sarbu, Adrian Oprea(6410)Cercetari în teren, 2005, Ion Sarbu, Adrian
Oprea(6440)>
< - Lupu Gabriel : Universitatea Bucuresti - Raport proiect LIFE99 NAT/RO/006400 - Decembrie 2002
(3150)Universitatea Bucuresti - Raport proiect LIFE99 NAT/RO/006400 - Decembrie 2002(3270)Universitatea
Bucuresti - Raport proiect LIFE99 NAT/RO/006400 - Decembrie 2002(6410)Universitatea Bucuresti - Raport
proiect LIFE99 NAT/RO/006400 - Decembrie 2002(6440)Universitatea Bucuresti - Raport proiect LIFE99
NAT/RO/006400 - Decembrie 2002(91E0)Universitatea Bucuresti - Raport proiect LIFE99 NAT/RO/006400 -
Decembrie 2002(91F0)Universitatea Bucuresti - Raport proiect LIFE99 NAT/RO/006400 - Decembrie 2002
(92A0)Universitatea Bucuresti - Raport proiect LIFE99 NAT/RO/006400 - Decembrie 2002(92D0)>
49
Ars Docendi, Bucuresti.(1188)Cogalniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B., 2000. Amfibienii din Romania –
determinator. Ed. Ars Docendi, Bucuresti.(1993)>
< - Andrei Anca : Andrei Anca(1145)Andrei Anca(1193)Andrei Anca(1220)>
< - Grigoras Ion : Cogalniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B., 2000. Amfibienii din Romania – determinator. Ed. Ars
Docendi, Bucuresti.(1993)>
< - Grup N2000 : >
< - Oromulu Liliana : >
< - Torok Zsolt : >
< - Lupu Gabriel : >
< - Otel Vasile : >

RO05 V 100.00

RO05 Parc natural = 100.0 R Parcul Natural Balta Micăa Brăilei
0
5.3. Desemnare sit
1. Prin Hotărârea Consiliului Judeean Brăila, nr. 20 din 29.09.1994, Insula Micăa Brăilei (situatăvn sudul Bălii
Mici a Brăilei) a fost declaratăzonăprotejată-rezervaie mixtă, botanicăi zoologică. 2. În data de 07.08.1997,
APM Brăila a propus declararea ca rezervaie naturalăa întregii zone inundabile de pe teritoriul judeului Brăila.
3. Prin Legea nr. 5/2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional-seciunea aIII-a - zone
protejate, zona Insula Micăeste menionatăsub denumirea Balta Micăa Brăilei , în anexa I, în lista Rezervaii
ale biosferei, parcuri naionale sau naturale. 4. În data de 15.06.2001 Insula Micăa Brăilei a fost inclusăpe lista
Ramsar, la poziia 1074, (coform scrisorii MAPM nr. 121499/AB/11.09.2001.
50
OrganizaĠie: AdministraĠia Parcului Natural Balta Micăa Brăilei

Adresă: Brăila, str. Goleúti nr. 29, judeĠul Brăila
Email: parc_bmb@yahoo.com
Nume: Planul de management al Parcului Natural Balta Micăa Brăilei
X Da
Linkuri:
Nu
Existăun plan de management úi se aplicăde către Regia NaĠionalăa Pădurilor Romsilva prin DirecĠia
SilvicăBrăila.Planul de management a fost elaborat de către Departamentul de Ecologie Sistemicăúi
Dezvoltare Durabilădin cadrul UniversităĠii Bucureúti, în cadrul proiectului Life Natura Plan de management
integrat pentru Insula Micăa Brăilei.
51
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
52
B ROSCI0007
1.3 NUMELE SITULUI
Bazinul Ciucului de Jos

2 0 0 6 0 4 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0045527 46.0059000
2758.80 0.00
53

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
3260 1 Buna A C B B
6430 37 Buna A B B B
6440 290 Buna B B B B
7140 0 Buna B C B B
91E0 16 Buna C C B B

M 1308 Barbastella P G C C B C
M 1352* Canis lupus(Lup) C 0 5 i P G C C B C
M 1337 Castor fiber(Castorul) P 29 70 i C M C C C C
M 1324 Myotis myotis() P 10 50 i R G C C B C
M 1303 Rhinolophus hipposideros() P G C C A C
M 1354* Ursus arctos(Urs) P 4 i P G C B B C
A 1193 Bombina variegata P 171 i C G C C B C
A 1166 Triturus cristatus P 151 i R G C C B C
F 1138 Barbus P G C B C B
moioaga)
F 1149 Cobitis taenia(Zvârlugă) P G C B B B
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) P 818 i P G C C B C
54
F 4123 Eudontomyzon P G C C B C
danfordi(Chiscar)
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, P G C C B C
Tipar)
F 1146 Sabanejewia P G C C B C
aurata(Dunăriă)
I 1014 Vertigo angustior P R A B C B
I 1016 Vertigo moulinsiana P R A B C B
P 1939 Agrimonia pilosa P R B B C B
P 1617 Angelica palustris P 2310 i P G B C B C
5
P 1393 Drepanocladus vernicosus P G C C B C
P 1758 Ligularia sibirica P 8545 21363 i P G B C B C
2 0
P 1528 Saxifraga hirculus P G A C A C
M 1327 Eptesicus C X X
serotinus(Liliacul-cu-aripi-late)
M 1363 Felis silvestris(Pisica salbatica) R X X
M 2634 Mustela nivalis(Nevăstuică) R X
M 1314 Myotis daubentonii C X X
M 1312 Nyctalus C X X
noctula(Liliacul-de-amurg)
M 1309 Pipistrellus C X X
M 5009 Pipistrellus pygmaeus C X X
M 1326 Plecotus C X X
M 1329 Plecotus austriacus C X X
M 1332 Vespertilio R X X
murinus(Liliacul-bicolor)
A 1203 Hyla arborea R X X
A 2469 Natrix natrix C X
A 1214 Rana arvalis R X X
P Betula humilis R X
P Drosera anglica R X
P Lysimachia thyrsiflora C X
P Pedicularis sceptrum-carolinum R X
P Primula farinosa R X

55
N14 Păúuni 3.44
Situl se intinde pe lunca Oltului, intre pasul Jigodin si pasul Tusnad, pe o latime care variaza intre 200 si
3000 m. Sunt conservate fragmentele mlastinilor eutrofe din trecut, diminuate in urma regularizarii cursului
raului Olt si extinderii terenurilor agricole si localitatilor. O particularitate a sitului este prezenta
numeroaselor izvoare de apa minerala care au dat nastere mlastinilor soligene alcaline.
Situl prezinta o importanta majora in privinta ocrotirii unui numar mare de specii din flora si fauna protejata
pe plan national si international. 3 specii de plante sunt protejate prin Conventia de la Berna si Directiva
Habitate, 19 specii de plante sunt protejate pe lista rosie nationala, iar urmatoarele 16 sunt relicte glaciare:
Betula humilis, Polemonium caeruleum, Ligularia sibirica, Cnidium dubium, Dryopteris cristata, Saxifraga
hirculus, Drosera anglica, Carex dioica, Carex diandra, Carex elongata, Carex limosa, Carex
appropinquata, Viola epipsila, Primula farinosa, Pedicularis sceptrum-carolinum, Euonymus nana. Dintre
speciile de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE cuibaresc aici aproximativ 30
perechi de Crex crex, (estimat pe baza studiilor efectuate in 2004) iar situl serveste ca zona de hranire
pentru aproximativ 60 d perechi de Ciconia ciconia si 5-10 perechi de Aquila pomarina. Dintre amfibieni,
Bombina variegata este omniprezenta, dar si specia Hyla arborea are populatii insemnate. Dintre speciile
de pesti Misgurnus fossilis a fost de asemenea semnalat, cu toate ca nu avem date exacte despre efective.
H 810 Drenaj N I
H A03 Cosire/Taiere a N I
pasunii
H A07 Utilizarea produselor N O
biocide, hormoni si
substante chimice
H E Depozitarea N I
din baze de
agrement
H H01 Poluarea apelor de N O
suprafata (limnice,
terestre, marine si
salmastre)
H J01 Focul si combaterea N I
56
incendiilor

afară afară
M A01 Cultivare N I
L A04 Pasunatul N I
L E Urbanizare continua N O
01.01
L E Urbanizare N I
01.02 discontinua
L E Infrastructuri N O
04.01 agricole, construcii in
peisaj
02.03
non-native(alogene)
1. Boros Á., 1941, Betula humilis x pendula Erdély flórájában, Bot. Közl., 38(5-6): 375-379.
2. Boros A., 1943, A Meesea hexasticha Szekelyfoldon, Scr. Bot. Mus. Trans. T. II, p. 122-123.
3. Borza, Al., Ratiu, F., 1974, Zönosen mit Betula humilis Schranck, Acta Bot. Hort. Bucurestiensis: 289-
293.
4. Diaconeasa, Baluta, 1957, Doua statiuni noi cu Drosera anglica în R.P.R., Bul. Univ. Babes si Bolyai,
Ser. St. Nat., I (1-2): 475-477.
5. Goia, I., Farcas, S., 1997, Mlastinile de turba - impact antropic, conservare si reconstructie ecologica,
Stud. Cerc. (Stiintele Naturii), Bistrita, 3: 283-289.
6. Gergely, I., Hodisan, I., Groza Gh., 1988, Contributii la cunoasterea vegetatiei perturbate din depresiunea
inferioara a Ciucului, Contr. Bot. Cluj-Napoca: 25-49.
7. Keller, I., 1944, Adatok és megjegyzések a Székelyföld flórájához, Scr. Bot. Mus. Trans., III: 82-90).
8. Kerekes, Sz., 2003, Az Alcsíki-Medence minerogén lápjainak vegetációja. Javaslatok Természetvédelmi
kezelésükre, Lucrare de diploma, Universitatea de Vest, Sopron, Ungaria.
9. Kisgyörgy, Z., Kristó, A., 1968, Rezervatiile naturale si ocrotirea plantelor în Bazinul Ciuc, in: Rácz, G.
(Ed.), Plantele medicinale din flora spontana a Bazinului Ciuc, Cons. Pop. al Jud. Harghita, Miercurea Ciuc.
10. Kristó A., 1955, Adatok a csíkszetnkirályi „Borsáros borvizes láp hidrográfiájához, A Sepsiszentgyörgyi
Tart. Múz. Évk., Marosvásárhely
11. Kristó A., 1956, A természeti emlékeink és a természetvédelem legsürgosebb feladatai Csíkban, Csíki
Múz. Közl., Csíkszereda: 59.
12. Kristo A., 1958, Plantele rare si relicte ce trebuie ocrotite in mlastinile de la Sâncraieni Borsáros, Ocrot.
Nat. Bul. Com. Mon. Nat., 3: 154-157.
13. Kristó A., 1991, Rezervatiile si monumentele naturale din judetul Harghita, manuscris
14. Nyárády, E.I., 1929, A vizek és a vízben bovelkedo talajok növényzetérol a Hargitában, Emlékkönyv a
Székely Nemzeti Múzeum 50 éves jubileumára: 557-615.
15. Pop, E., 1928, Betula nana L. si Betula humilis Shrank în România, Bul. Grad. Bot. Muz. Bot., VIII (1): 1-
7
16. Pop, E., 1938, Rezervatia stiintifica de la Sâncraieni, Bul. Com. Mon. Nat., vol. VI, p. 9
17. Pop, E., 1960, Mlastinile de turba din Republica Populara Româna, Ed. Acad. R.P.R.
18. Ratiu, F., 1977, Corologia speciei Drosera anglica Huds. în România, Studia Univ. Babes-Bolyai, Ser.
57
Biol., I: 14-19.
19. Ratiu, F., 1980, Problema ocrotirii genofondului floristic al judetului Harghita, Acta Hargitensia,
XXVIII:433-441.
20. Ratiu, F., Gergely, I., 1981, Fitocenoze caracteristice mlastinilor eutrofe din bazinul inferior al Ciucului,
Contr. Bot. Cluj-Napoca: 59-83.
21. Soó R., 1943, A Székelyföld flórája. Flora Terrae Siculorum (Transsilvaniae Orientalis), Supplementum
I., Magyar Flóramuvek VI. Florae Regionum Hungariae Criticae, Kolozsvár: 1-61.
22. Soó, R., 1940, A Székelyföld flórájának elomunkálatai. Prodromus florae terrae siculorum
(Transsilvaniae Orientalis), Magyar Flóramuvek III. Florae Regionum Hungariae Criticae, Kolozsvár:1-147.
23. Soó, R., 1944, A Székelyföld növényszövetkezeteirol, Múzeumi Füzetek, II (2): 12-59. (különlenyomat).
24. Todor, I., 1942, Raspândirea speciei Carex diandra Schrank în România, Bul. Grad. Bot. Si Muz. Bot.,
XXIII: 201-203.
25. Vass A., Kolumbán, I., 1998, Starea actuala a unor rezervatii naturale din Bazinul Ciucului Inferior (Az
Alcsíki-medencében található egyes természetvédelmi területek jelenlegi állapota), lucrare de diploma,
Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Biologie-Geologie
Data retrieval failed for the subreport, 'Subreport16', located at: /SIM-CN/M1_F3_A3_docHabitate. Please check the
log files for more information.
Data retrieval failed for the subreport, 'Subreport31', located at: /SIM-CN/M1_F3_A3_docSpecii. Please check the

RO98 2.13

RO98 Necunoscut + 0.42 2.472. Mlaútina Valea de Mijloc
RO98 Necunoscut + 0.39 2.473. Mlaútina Beneú
RO98 Necunoscut + 0.19 2.476. Mlaútina Nadas
RO98 Necunoscut + 0.22 2.478. Mlaútina Borúaroú- Sâncrăieni
RO98 Necunoscut + 0.62 2.490. Mlaútina Nyirkert
RO98 Necunoscut + 0.29 2.492. Mlaútina Csemo - Vrabia

5.3. Desemnare sit
Situl include urmatoarele rezervatii naturale botanice ocrotite pe baza Hotararii nr. 195/2005 a Consiliului
Judetean Harghita, si a Legii nr. 5/2000.
1. Mlastina Valea de Mijloc -4 ha
58
2. Mlastina Benes- 4 ha
3. Mlastina Borsaros - Sancraieni- 1 ha
4. Mlastina Csemo- Vrabia - 5 ha
5. Mlastina Nyirkert - 4 ha
6. Mlastina Nadas - 4 ha
OrganizaĠie: Nu existăstructurăde administrare

Adresă:
Email:
Nume: Planul de management al sitului de importanĠăcomunitarăROSCI0007 Bazinul Ciucului
X Da de Jos
Linkuri:
Nu
Dintre ariile protejate incluse în sit numai Mlaútina Valea de Mijloc are plan de management elaborat de
custodele desemnat, avizat de Academia Română.
59
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
60
B ROSCI0008
1.3 NUMELE SITULUI
Betfia

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0128694 46.0095416
1759.10 0.00
61

RO11 NORD-VEST

Pontică X Panonică (9.93%) Marea Neagră
Stepică

conserv.

M 1308 Barbastella P M C B C B
M 1310 Miniopterus P 5000 7000 i C G C B C B
lungi)
M 1323 Myotis P C B B B
late)
M 1307 Myotis blythii() R 900 1000 i C G C B C B
M 1324 Myotis myotis() R 1500 2000 i C G C B C B
M 1304 Rhinolophus W 80 100 i P G C B C B
ferrumequinum()
M 1303 Rhinolophus hipposideros() P 5 10 i P M C B C B
A 1193 Bombina variegata P C C B B B
A 1166 Triturus cristatus P P C B C B
I 4012 Carabus hampei P P A B B B
M 1314 Myotis daubentonii R X X

62

A 1263 Lacerta viridis P X X
A 2469 Natrix natrix P X
A 1209 Rana dalmatina P X X

N14 Păúuni 6.38
Sit foarte important,declarat pentru habitatele 6250 i 8310, Avenul Betfia fiind un habitat ideal pentru cele
3 specii de lilieci, de asemenea în zonăsunt multe specii de amfibieni i reptile de interes naional
menionate în lista de alte specii
sit foarte important pentru specii de lilieci i amfibieni i reptile
Impacte Pozitive
63
Impacte Negative Intens. Cod ActivităĠi, Poluare În sit/
management în
Intens. Cod AmeninĠări úi Poluare În sit/ afară
presiuni (Cod) în
afară
Covaciu-Marcov S., Ghira I., Venczel M., 2000, Contribuii la Studiul Herpetofaunei din Zona Oradea,
Nymphaea. Folia Naturae Bihariae, XXVIII, p. 143-158, Oradea.
I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas,
T.Brad, 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-
201, Oradea
Cartea Roie a Vertebratelor din România, 2005, Academia Română, Muzeul Naional de Istorie Naturală
“Grigore Antipa”, Editori: Acad. Botnariuc N., Dr. Tatole V.
Lista Roie a Plantelor Superioare din România, 1994,
Inventarieri în teren de ef Lucrări drd. Adela Tuduce - Botanist sistematician - Universitatea din Oradea,
Facultatea de tiine, Specializarea Biologie.
< - Radovet Dorina : >
Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1166)>
< - Banaduc Angela Maria : >
< - Barti Levente : Observatii în teren.
(1303)Observatii în teren.
(1324)>
< - Radovet Dorina : I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas,
T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002, "Mapping of Transilvanian Herpetofauna", In: "Nymphaea. Folia naturae
Bihariae" XXIX, p. 145-201, Oradea(1193)>
64
RO98 0.38

RO98 Necunoscut + 0.38 2.187. Locul fosilifer de pe Dealul Somleului
5.3. Desemnare sit
Decizia nr. 261/1971, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
OrganizaĠie: FundaĠia pentru Culturăúi EducaĠie EcologistăECOTOP Oradea

Adresă: Oradea, str. George Călinescu, nr. 7, Bl. AN44,ap. 5, judeĠul Bihor
Email: ecotop@rdslink.ro
Nume: Planul de management al sitului de importanĠăcomunitarăROSCI0008 Betfia
X Da
Linkuri:
Nu
Muzeul Ġării Criúurilor - în calitate de custode legal - va întocmi Planul de Management
65
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
66
B ROSCI0009
1.3 NUMELE SITULUI
Bisoca

2 0 0 6 0 7 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0041083 45.0057583
1215.60 0.00
67

RO22 SUD-EST

Stepică

conserv.
6520 729 Buna B C A A
9130 36 Buna C C B B

M 1352* Canis lupus(Lup) P C D
A 1193 Bombina variegata P C C A C A
I 1065 Euphydryas aurinia P P C A C A
P 4068 Adenophora lilifolia P R B B C B
P 4070* Campanula serrata P P C B C B
P 4067 Echium russicum P P C C C A

A 2351 Salamandra salamandra C X
I 1026 Helix pomatia(Melci) R X X
P Agrostis capillaris R X
P Anthyllis vulneraria C X
P Astragalus onobrychis C X
P Athyrium filix-femina P X
68
P Betula pendula(Mesteacăn ) C X
P Calamagrostis arundinacea C X
P Campanula glomerata C X
P Campanula persicifolia P X
P Campanula rotundifolia P X
P Centaurea jacea C X
P Centaurea phrygia ssp. phrygia C X
P Centaurium erythraea ssp. C X
erythraea
P Crepis mollis C X
P Dactylis glomerata ssp. C X
glomerata
P Daucus carota C X
P Deschampsia flexuosa P X
P Dianthus carthusianorum C X
P Dianthus superbus P X
P Dianthus viscidus P X
P Digitalis grandiflora R X
P Festuca amethystina P X
P Fragaria vesca(Fragi) C X
P Geranium sylvaticum C X
P Gladiolus imbricatus P X
P Hypochoeris uniflora C X
P Lotus corniculatus C X
P Luzula campestris C X
P 5105 Lycopodium clavatum P X X
P Malva moschata C X
P Onobrychis viciifolia C X
P Phleum pratense C X
P Pinus sylvestris(Pin ) C X
P Potentilla argentea C X
P Prunella grandiflora P X
P Pteridium aquilinum P X
P Salvia pratensis C X
P Sorbus aucuparia P X
P Thymus pulcherrimus P X
P Trifolium pratense C X
P Trisetum flavescens C X
P Viola tricolor(Trei fraĠi pătaĠi) C X

N14 Păúuni 33.01
69
N22 Stâncării, zone sărace în vegetaĠie 2.09
Altitudine între 500 i 900m. Habitat reprezentat de fânee bogate în specii, pe sol moderat fertil de pe
dealurile Bisocei. Relief: versani cu expoziie sudicăi sud- estică. Roci:sisturi cristaline i gresii. Soluri
fertile, moderate în humus, neutre pânăla slab accide.Pe culme se aflăpeste 10ha de pădure de Pinus
sylvestris, cu puin mesteacăn i molid, cu exemplare rare de pini de 20-30m.
Sit cu pajiti, bogat în specii de importanănaionalăi comunitarăi un habitat de importană

naionalăR 4216.Am identificat dintre speciile mai importante:Adenophora lilifolia, Echium russicum,
Campanula serrata, Eleocharis carniolica, Digitalis grandiflora i o serie de specii Dianthus .Padurea de
pini este un habitat important pe plan national si din acest motiv are statut de arie protejata.
H A04 Pasunatul N I H B Silvicultura N I

H B Indepartarea N I
02.0 lastarisului
3
H K Secare N I
01.0
3

afară afară
M A02 Modificarea N I M B Plantare pădure, pe N O
practicilor de 01.0 teren deschis (copaci
cultivare 1 nativi)
70
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
M B Plantare artificiala, N I
(copaci nenativi)
02.02
01.02
M F Luare / prelevare de N I
03.02 fauna(terestra)
M G Locuri de campare si N I
pentru rulote
L I01 Specii invazive N I
non-native(alogene)
L I Poluare N O
03.01 genetica(animale)
L J01 Focul si combaterea N I
incendiilor
M J Inlaturarea de N I
02.02 sedimente(mal)
M K Antagonism care N O
03.05 decurge din
introducerea de
specii
L L03 Cutremure N O
Nicolae Donia, Aurel Popescu, Mihaela Paucă- Comănescu, Simona Mihăilescu, Iovu- Adrian Biri-
HABITATE DIN ROMÂNIA; Acad. Nicolae Botnariuc & dr. Victoria Tatole - CARTEA ROIE A
VERTEBRATELOR DIN ROMĂNIA
< - Toma Georgeta : >
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamentele silvice(9130)>
< - Toma Georgeta : Directia Silvica(1352)>

< - Mihut Sergiu : Referat analiza distributiei speciilor criteriu de lepidoptere: S. MIHUT(1065)>
71

RO98 0.86

RO98 Necunoscut + 0.86 2.268. Pădurea "Lacurile Bisoca"
5.3. Desemnare sit
Pădurea de pini, (cca 10ha), are statut de protecie prin Horărârea Consiliului Judeean Buzău nr. 13/1995, i
statut de Rezervaie NaturalăPădurea Lacurile - Bisoca dupăLegea nr. 5/2000.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Pentru pădure existăun management silvic în concordanĠăcu cerinĠele date de statutul de arie protejată.
72
73
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
74
B ROSCI0010
1.3 NUMELE SITULUI
BistriĠa Aurie

2 0 0 6 0 7 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0144472 47.0026750
346.90 0.00
75

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
3240 1 Buna C C B B

M 1355 Lutra lutra P 20 60 i P M C B C B
F 1138 Barbus P P C C C C
moioaga)
F 1138 Barbus C P C C C C
moioaga)
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) P C C B C B
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) C C C B C B
F 1105 Hucho hucho(Lostrita) P R C B B C
P 1386 Buxbaumia viridis P V C B C B
A 1213 Rana temporaria() C X X

P Alnus glutinosa C X
P Angelica sylvestris R X
P Cardamine pratensis C X
76
P Chaerophyllum hirsutum C X
P Cirsium oleraceum C X
P Dactylis glomerata C X
P Filipendula ulmaria(CreĠuúcă) P X
P Frangula alnus P X
P Fraxinus angustifolia C X
P Glechoma hederacea C X
P Lysimachia nummularia P X
P Lythrum salicaria P X
P Myosoton aquaticum C X
P Petasites hybridus(Captalan ) P X
P Populus alba P X
P Salix elaeagnos R X
P Salix purpurea P X
P Salix triandra P X
P Sambucus nigra(Soc negru) P X
P Tanacetum vulgare P X

N14 Păúuni 31.49
Situl este localizat in lungul riului Bistrita Aurie si este reprezentat de un habitat caracteristic apelor din zona
montana inferioara, respectiv paduri aluviale cu arin. La partea inferioarăa versanilor, în amestec cu fagul
se întâlnesc i alte specii de foioase (carpen, jugastru, paltin etc.) iar în lungul apei se găsesc esene moi
(mai ales arin, plop, salcie). De asemenea, se întâlnete vegetaie ierboasămezofilăformând pajiti de
diferite dimensiuni.
Habitat foarte bine reprezentat de tipul prioritar 91E0 Păduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus
excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), in proportie de 90%. Foarte important este
echilibrul intre om si natura din aceasta zona cu foarte multa traditie; in sit este inlusa o parte din localitatea
Ciocanesti, cu o deosebita valoare culturala.
77
H D Drumuri, autostrazi N I
01.0
2

afară afară
M A04 Pasunatul N I
L B03 Exploatare forestiera N I
fara replantare sau
refacere naturala
DONIĂN., POPESCU A., PAUCĂ-COMĂNESCU M., MIHĂILESCU SIMONA, BIRII., 2005, Habitatele
din România. Edit. TehnicăSilvică, Bucureti, 496 p. (ISBN 973-96001-4-X).
DONIĂN., POPESCU A., PAUCĂ-COMĂNESCU M., MIHĂILESCU SIMONA, BIRII., 2006, Modificari
conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC.) Edit. Tehnică
Silvică, Bucureti, 95 p. (ISBN 973-96001-4-X)
< - Florentina Florescu : Proiect POS MEDIU SMIS CSNR 36219 Conservarea speciilor si habitatelor de interes
comunitar din cinci arii protejate ale judetului Suceava(91E0)>
< - Taranu Cristian : >
< - Biris Iovu-Adrian : Planul de management al sitului ROSCI0010 BistriĠa Aurie aprobat prin Ordinul ministrului
mediului, apelor úi pădurilor nr. 1118/2016 privind aprobarea Planului de management úi a Regulamentului sitului
ROSCI0010 BistriĠa Aurie(3240)>
< - Mihailescu Simona : Proiect POS MEDIU SMIS CSNR 36219 Conservarea speciilor si habitatelor de interes
comunitar din cinci arii protejate ale judetului Suceava(3240)>
< - Raportare2016 Grup : Planul de management al sitului ROSCI0010 BistriĠa Aurie aprobat prin Ordinul
ministrului mediului, apelor úi pădurilor nr. 1118/2016 privind aprobarea Planului de management úi a
Regulamentului sitului ROSCI0010 BistriĠa Aurie(91E0)>
< - Alexandru Iftime : Proiect POS MEDIU SMIS CSNR 36219 Conservarea speciilor si habitatelor de interes
< - Florentina Florescu : Proiect POS MEDIU SMIS CSNR 36219 Conservarea speciilor si habitatelor de interes
78
< - Grigoras Ion : >
< - Taranu Cristian : >
< - Otel Vasile : Davideanu G. et al. (2006). Data concerning the fish communities of the upper Bistrita river. Acta
Ichth. I: 75-83(1138)Davideanu G. et al. (2006). Data concerning the fish communities of the upper Bistrita river.
Acta Ichth. I: 75-83(1163)>
5.3. Desemnare sit
Situl propus nu este arie naturala protejata la nivel local sau national. Localitatea Ciocanesti, situata partial in situl
propus, este in evidenta patrimoniului cultural si arhitectural, in primul rind pentru locuintele traditionale romanesti.
Acest fapt a dus la numirea localitatii / Comuna Muzeu Ciocanesti.

Adresă:
Email:
Nume: Planul de management al sitului ROSCI0010 BistriĠa Aurie
X Da
Linkuri:
Nu
79
Nu exista un Plan de Management pentru sit.
80
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
81
B ROSCI0011
1.3 NUMELE SITULUI
Braniútea Catârilor

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0115138 43.0089555
311.10 0.00
82

RO41 SUD-VEST

Stepică

conserv.
40C0 3 Buna C C B B
91I0 156 Buna B C B B

I 1088 Cerambyx cerdo P 10 15 i V M C B C B
I 1083 Lucanus cervus P 50 80 i R M C B C B

Aproximativ 5% din suprafata sitului il reprezinta categoria „Alte terenuri” unde sunt incluse suprafetele
aferente cantoanelor silvice, pepinierelor, terenuri in curs de impadurire si terenurilor lipsite de vegetatie
forestiera folosite pentru hrana vanatului (ochiuri de pajsiti). Habitatul prioritar este bine reprezentat si
conservat in special in zona centrala a sitului, speciile arborescente edificatoare fiind stejarul brumariu
(majoritar) si cel pufos (acoperirea realizata de coronamentul lor fiind intre 50% si 80%). Habitatul este
83
marginit de paduri tinere (in zona limitrofa a sitului in vecinatatea terenurilor agricole), in majoritate plantatii
de salcam.
Se remarca structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea de varste si dimensiuni
si vigoarea de crestere a speciilor arborescente edificatoare (exemplare de stajer brumariu de pana la
90cm, in mod exceptional 200cm si inaltimi de 25-28m), alternanta portiunilor cu subarboret bine dezvoltat
cu cele inierbate. Trebuie mentionata prezenta stejarului pufos diseminat sau grupat si existenta unor
exemplare de dimensiuni deosebite (in special Q. virgiliana). Padurea poate fi considerata unica in partea
sudica a tarii nu numai prin suprafata mare ocupata ci si prin fondul genetic valoros. S-au identificat
exemplare hibridogene intre stejarul brumariu si stejari pufosi (Q. pubescens, Q. virgiliana). Prin
amenajamentul silvic arboretelor din habitatul prioritar li s-a atribuit functia speciala de protectie fiind supuse
regimului de conservare deosebita.
H B Silvicultura N I

afară afară
non-native(alogene)
Amenajamentul Ocolului Silvic Caracal (Unitatea de productie IV Braniste).
< - Florentina Florescu : cercetare in teren ForestAlpNatura2000RO(91I0)>
< - Grup N2000 : Grup Natura 2000 com. pers.(40C0)>
< - Dorosencu Alexandru : INCDDD, investigatii in teren(91I0)>
< - Dorosencu Alexandru : INCDDD, investigatii in teren(1083)INCDDD, investigatii in teren(1088)>

84

RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.665. Pădurea Braniútea Catârilor
0
5.3. Desemnare sit
Pădurea a fost desemnatăarie naturalăprotejatăprin Legea 5/2000
OrganizaĠie: DirecĠia SilvicăOlt

Adresă: Mun. Slatina, jud. Olt, str. Valea Oltului, nr. 2
Email: office@slatina.rosilva.ro
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0011 Pădurea Braniútea Catârilor
X Da
Linkuri:
Nu
85
Pădurea fiind arie naturalăprotejatăúi administatăde DirecĠia SilvicăSlatina ca úi custode are întocmit
Regulament úi Plan de Management
Amenajamentul silvic UP IV Braniúte ediĠia 2000
86
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
87
B ROSCI0012
1.3 NUMELE SITULUI
BraĠul Măcin

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

28.0021750 44.0009750
10433.20 0.00
88

RO22 SUD-EST


conserv.
3140 1 Buna B C B B
3270 104 Buna B B B B
62C0 312 Buna B C B B
6430 208 Buna B C B B
6510 104 Buna B C B B
92A0 2025 Buna A B B A

M 1355 Lutra lutra P C C B C B
M 2633 Mustela eversmanii() P M C C B B
M 1335 Spermophilus P P C B C B
A 1188 Bombina bombina P P B B C B
A 1993 Triturus dobrogicus P P B B B B
F 4127 Alosa tanaica(Rizeafca) P R B B B B
F 4127 Alosa tanaica(Rizeafca) R R B B B B
F 1149 Cobitis taenia(Zvârlugă) P C B B C B
F 1157 Gymnocephalus P C C B C B
F 1157 Gymnocephalus C C C B C B
89
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, P C B A C A
Tipar)
F 2522 Pelecus cultratus(Sabita) P P C B C B
F 1134 Rhodeus sericeus P P B A C A
amarus(Boarcă)
F 1146 Sabanejewia P C C B C B
aurata(Dunăriă)
F 1146 Sabanejewia C C C B C B
aurata(Dunăriă)
F 1160 Zingel streber(Fusar) P C C B B B
F 1160 Zingel streber(Fusar) C C C B B B
F 1159 Zingel zingel(Fusar mare, P C C B B B
Pietrar)
F 1159 Zingel zingel(Fusar mare, C C C B B B
Pietrar)
P 1428 Marsilea quadrifolia P R C B C B
R 1220 Emys orbicularis P P B B C B
R 1219 Testudo graeca P P C B C B
P Echinops ritro ssp. ruthenicus R X

P Ornithogalum amphibolum V X
P Thymus zygioides R X

N14 Păúuni 5.74
suprafaa sitului este de 10303ha

intreg situl se incadreazăvn bioregiunea stepică
Clase de habitat
ape dulci continentale - 26,79%;
mlatini (vegetaie de centură)- 6,4%,
stepe - 3,8%;
pajiti seminaturale umede, preerii mezofile – 4,6%
păduri caducifoliate - 19,41%
90
pădurile de monocultură(plopi) - 40% Total = 100%
Situl prezintăimportanăvn primul rând pentru conservarea habitatului 92A0 Salix alba and Populus alba
galleries, ce ocupăaproximativ 19,41% din sit, respectiv 4% din suprafaa habitatului la nivel naional.
Habitatul este reprezentat pe suprafee mai mult sau mai puin reduse i prin arborete asupra cărora nu
s-au făcut intervenii silvice, încăde la formare, suprafee ce pot fi considerate păduri vigine (în prezent
sau poteniale). Nu au fost însăidentificate pânăvn prezent arborete seculare din acest habitat.
Pe locul secund ca importanăse situeazăhabitatul prioritar 62C0* Ponto-Sarmatic steppes, ce ocupăo
suprafaăde aproximativ 4% din suprafaa naionalăa habitatului, reprezentat prin stepe cu graminee pe
soluri bălane (asociaia Agropyretum pectiniformae), întâlnite în arăpredominant în Dobrogea, i stepe
petrofile pe isturi paleozoice (asociaia Sedo hillebrandtii- Polytrichetum piliferi) încadrate în aliana
endemicăpentru Dobrogea Pimpinello-Thymion zygioidi (Sanda, Arcu, 1999).
In sit a fost citată(Săvulescu, 1976) specia de interes comunitar Marsilea quadrifolia, din zona lacului
Iglia, care existăi în prezent (însăca amenajare piscicolă), fapt pentru care se poate presupune că
specia respectivănu a dispărut.
Situl reprezintăpartea nordicăa coridorului de migraie a speciilor de plante din Peninsula Balcanicăspre
dobrogea de nord i Delta Dunării.
În plus acesta constituie i o importantăcale de migraie pentru păsări (fiind propus i ca SPA), precum
i pentru anumite specii de peti, inclusiv sturioni.
Includerea Cursului Dunării în sit este esenialăpentru asigurarea continuităii cît i pentru transportul de
către apele fluviului a organelor de reproducere (semine, lăstari etc. ) ale diferitelor specii de plante, ce
favorizeazăpropagarea acestora spre nordul Dobrogei i Delta Dunării.
H A04 Pasunatul N I

afară afară
M B Plantare pădure, pe N I
01.01 teren deschis
(copaci nativi)
02.04 arborilor uscati sau
in curs de uscare
L C Cariere de nisip si N I
01.01 pietris
.01
L D Navigatie N I
03.02
91
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
L E Habitare dispersata N I
disperse)
M F Vanatoare N I
03.01
L F Colectare de N I
M F Capcane, otravire, N I
03.02 braconaj
.03
pentru rulote
incendiilor
Dămăceanu,C.; Leandru, V.; Ceuca, G. - Cercetări privind ameliorarea pădurilor degradate din nordul
Dobrogei, Editura Agro-Silvică, Bucureti, 1964.
Dihoru, Gh.- Insula de fagi din Dobrogea, Natura, Seria Biologie, nr. 3/1962
Dihoru, Gh.; Doniă, N. - Flora i vegetaia Podiului Babadag, Ed. Academiei RSR, Bucureti, 1970.
Doniă, N.; Ivan, D.; Coldea, Gh.; Sanda, V.; Popescu, A.; Chifu, Th.; Păucă-Comănescu, M.; Mititelu, D.;
Bocaiu, N. - Vegetaia României, Ed. TehnicăAgricolă, Bucureti, 1992.
Doniă, N.; Chiriă, C.; Stănescu, V. (coordonatori) - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, I.C.A.S.
Bucureti, 1990.
Doniă, N., Popescu, A., Păucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biri, I.-A. - Habitatele din România, Ed.
TehnicăSilvică, Bucureti, 2005.
Horeanu, Cl. - Vegetaia pajitilor xerofile din Podiul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976.
Horeanu, Cl. - Vegetaia lemnoasădin Podiul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976.
Ivan, D. - Fitocenologie i vegetaia R.S.R., Ed.Didacticăi Pedagogică, Bucureti, 1970
Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mihăilescu, S. - Lista roie a
plantelor superioare din România, în Studii, sinteze, documentaii de ecologie, PI, 1994.
Prodan, I. - Conspectul Florei Dobrogei, Tipografia NaionalăS.A., Cluj.
Purcelean, t., Pacovschi, S. - Cercetări tipologice de sintezăasupra tipurilor fundamentale de pădure din
România, Centrul de Informare, documentare Tehnicăpentru Economia Forestieră, Bucureti, 1968.
Rugină, R., Mititiuc, M. - Plante ocrotite din România, Ed. Universităii ” Alexandru Ioan Cuza” Iai,
2003.
Sanda, V.; Arcus, M. - Sintaxonomia grupărilor vegetale din Dobrogea i Delta Dunării, Ed. Cultura, Piteti,
1999.
Sanda, V. - Vademecum ceno-structural privind covorul vegetal din România, Ed. Vergiliu, Bucureti,
2002.
Sanda, V.; Popescu, A.; Stanciu, D.A. - Structura cenoticăi caracterizarea ecologicăa fitocenozelor din
România, Ed. CONPHIS, 2001.
Săvulescu, T. (coordonator) - Flora R.S.R., Ed. Academiei R.S.R., 1976.
erbănescu, I. – Harta geobotanică, Institutul de Geologie i Geofizică, Bucureti, 1975.
*** European Red List of Globally Threatened Animals and Plants (D46) - United Nations, New York, 1991.
92
pers.(62C0)Grup Natura 2000 com. pers.(6510)Oprea A. com. pers.(6440)Sanda Arcus 1999 preluare de la
Venera Ionescu Teculescu 1967(3140)>
< - Horablaga Adina : fara sursa(6430)>
<GBI - Oprea Adrian : >
Ars Docendi, Bucuresti.(1993)Date teren A. Iftime 2008(1219)Date teren A. Iftime, 2000-2006(1335)>
< - Grup N2000 : >
< - Hegyeli Zsolt : Šálek, M., Spassov, N., AndČra, M., Enzinger, K., Ottlecz, B., Hegyeli, Zs. 2013. Population
status, habitat associations, and distribution of the steppe polecat Mustela eversmanii in Europe. Acta
Theriologica 58(3): 233-244(2633)>
< - Otel Vasile : >

RO04 IV 0.00 RO05 V 0.00

RO04 RezervaĠie naturală / IV.67. Peceneaga
RO05 Parc natural / R Parcul Natural Balta Micăa Brăilei
5.3. Desemnare sit
Ord. MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de inportanta
comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania prin care au fost declarate
toate siturile de importanta comunitara din tara.
93

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
În prezent nu existăplanuri de management pentru acest sit, întrucât nu este declarat legal ca arie
protejată.
94
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
95
B ROSCI0013
1.3 NUMELE SITULUI
Bucegi

2 0 0 6 0 2 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0158611 45.0134111
38683.60 0.00
96

RO12 CENTRU
RO31 SUD
Stepică

conserv.
3220 1160 Buna B C B B
3230 38 Buna D
3240 386 Buna B C B B
4060 1934 Buna B B B B
4070 1934 Buna A A A A
4080 38 Buna B A B B
6110 7 Buna A B A A
6230 3 Buna B C B B
6430 386 Buna B C B B
6520 3868 Buna B B B B
8120 38 Buna A B A B
8160 3 Buna B B B B
8210 3 Buna C C B B
8310 1934 Buna C C A B
9110 4255 Buna B C B B
9150 773 Buna A C B B
9180 657 Buna A B A B
91V0 8665 Buna A C A A
9410 2553 Buna A C A A
9420 1005 Buna A A A A
97

M 1308 Barbastella P P C B C B
M 1352* Canis lupus(Lup) P P C B C B
M 1361 Lynx lynx(Râs) P R C B C B
M 1303 Rhinolophus hipposideros() P P C B C B
M 1354* Ursus arctos(Urs) P C C B C B
A 2001 Triturus montandoni(Triton P R C B C B
carpatic)
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) P P C B C B
I 4046 Cordulegaster heros P R B B A B
I 1086 Cucujus cinnaberinus P P B B C B
I 1083 Lucanus cervus P R C B C B
I 4054 Pholidoptera transsylvanica P P C B A B
I 1087* Rosalia alpina P R C B C B
P 1386 Buxbaumia viridis P V A A C A
P 4070* Campanula serrata P C B B C B
P 1381 Dicranum viride P V B B C B
P 2113 Draba dorneri P V A B A B
P 1758 Ligularia sibirica P R B B C B
P 1389 Meesia longiseta P V A B C B
P 4122 Poa granitica ssp. disparilis P 10 500 i R M C B B B
P 4116 Tozzia carpathica P R B B C B
Hesperis matronalis ssp. R X

moniliformis
Koeleria macrantha ssp. R X
transsilvanica
Laricifomes officinalis V X
Onobrychis montana ssp. R X
transsilvanica
Plantago atrata ssp. carpatica R X
Poa laxa ssp. pruinosa V X
Scabiosa lucida ssp. barbata R X
Sesleria rigida ssp. haynaldiana R X
M Arvicola terrestris scherman R X
M 2645 Cervus elaphus(Cerb-nobil) R X
M Chionomys nivalis P X
98
M 2591 Crocidura leucodon(Cârticioara) R X

M 2593 Crocidura suaveolens R X
M 2646 Dama dama(Cerb lopătar) R X
M 1342 Dryomys nitedula R X X
M 1327 Eptesicus R X X
M 1357 Martes martes(Jderul-de-copac) R X X
M Myoxus glis P X
M Nannospalax P X
leucodon(Cartofarul-mic)
M 2595 Neomys anomalus R X
M 2597 Neomys fodiens R X
M 1331 Nyctalus R X X
leisleri(Liliacul-mic-de-amurg)
M 1317 Pipistrellus nathusii R X X
M 1326 Plecotus R X X
M 5819 Rupicapra rupicapra carpatica R X
M 1343 Sicista betulina P X X
M 2598 Sorex alpinus R X
A 2432 Anguis fragilis C X
A 2361 Bufo bufo C X
A 1201 Bufo viridis R X X
A 1283 Coronella austriaca V X X
A 1281 Elaphe longissima R X X
A 1256 Podarcis muralis R X X
A 1209 Rana dalmatina R X X
A 2351 Salamandra salamandra R X
A 2353 Triturus alpestris R X
A 2357 Triturus vulgaris() C X
A 2473 Vipera berus V X
F Gobio kesslerii R X
I Acentrella sinaica P X
I Alopia glorifica alpina P X
I Alopia livida P X
I Alopia nixa R X
I Alopia straminicollis monacha R X
I Balea jugularis R X
I Balea viridana R X
I Boloria pales P X
I Chondrina avenacea R X
I Erebia gorge P X
I Erebia melas P X
99
I Erebia pharte P X
I Grammia quenseli P X
I Leuctra carpathica P X
I Mastus transsylvanicus R X
I Mastus venerabilis R X
I Nemoura carpathica P X
I Neptis sappho P X
I Orchestes fagi P X
I Orenaia alpestralis P X
I 1057 Parnassius apollo V X X
I Phtheochroa drenowskyi P X
I Phyllodesma ilicifolium P X
I Pyrgus andromedae P X
I Pyrgus cacaliae P X
I Sitona lineatus P X
I Strophosoma melanogrammum P X
I Vestia elata R X
I Xylosteus spinolae P X
I Zygaena exulans P X
P Abies alba(Brad) C X
P Acer platanoides P X
P Acer pseudoplatanus P X
P Achillea oxyloba ssp. schurii R X
P Aconitum lycoctonum ssp. P X
vulparia
P Aconitum toxicum P X
P Actaea spicata C X
P Aegopodium podagraria C X
P Agrostis capillaris C X
P Alliaria petiolata C X
P Allium ursinum C X
P Anacamptis pyramidalis R X
P Anemone nemorosa(PăútiĠă) C X
P Anemone ranunculoides C X
P Angelica sylvestris C X
P Anthemis carpatica ssp. R X
pyrethriformis
P Anthemis tinctoria ssp. fussii R X
P Aquilegia nigricans ssp. V X
subscaposa
P Aquilegia transsilvanica R X
P Arctium tomentosum C X
P 1762 Arnica montana(Arnică) C X X
P Asarum europaeum(Pochivnic) C X
P Asperula capitata R X
100
P Asplenium trichomanes C X
P Astragalus australis R X
P Athamanta turbith ssp. V X
hungarica
P Athyrium filix-femina C X
P Bromus benekenii C X
P Bupleurum falcatum C X
P Calamagrostis arundinacea C X
P Caltha palustris(Calcea calului ) C X
P Campanula glomerata C X
P Campanula transsilvanica R X
P Cardamine amara C X
P Cardamine glanduligera P X
P Cardamine impatiens C X
P Cardamine pratensis C X
P Cardaminopsis halleri ssp. R X
ovirensis
P Cardaminopsis neglecta R X
P Carduus kerneri R X
P Carduus personata P X
P Carex chordorrhiza V X
P Carex pilosa C X
P Carex remota C X
P Carex sylvatica C X
P Centaurea kotschyana P X
P Cerastium arvense ssp. R X
lerchenfeldianum
P Cerastium transsilvanicum R X
P Chelidonium majus(Rostopască C X
)
P Chrysosplenium alternifolium C X
P Circaea lutetiana C X
P Clinopodium vulgare C X
P Conioselinum tataricum P X
P Corydalis cava R X
P Corydalis solida C X
P Crocus vernus ssp. vernus P X
P Dactylorhiza fuchsii V X
P Dactylorhiza sambucina V X
P Daphne blagayana P X
P Dianthus glacialis ssp. gelidus V X
P Doronicum carpaticum R X
101
P Draba fladnizensis V X
P Draba haynaldii R X
P Dryopteris filix-mas P X
P Eritrichium nanum ssp. jankae R X
P Fagus sylvatica(Fag ) C X
P Festuca bucegiensis P X
P Festuca nitida ssp. flaccida V X
P Festuca porcii R X
P Fraxinus excelsior(Frasin) P X
P Gentiana bulgarica R X
P Gentiana frigida V X
P 1657 Gentiana lutea P X X
P Geranium sylvaticum ssp. R X
caeruleatum
P Gymnocarpium robertianum R X
P Helleborus purpurascens P X
P Hepatica transsilvanica R X
P Heracleum carpaticum R X
P Heracleum palmatum V X
P Heracleum sphondylium ssp. P X
transsilvanicum
P Hesperis oblongifolia P X
P Larix decidua R X
P Larix decidua ssp. polonica P X
P Leontodon croceus ssp. V X
rilaensis
P Leontopodium alpinum R X
P Leucanthemum vulgare C X
P Ligularia glauca V X
P Linaria alpina R X
P Linum perenne ssp. R X
extraaxillare
P Lonicera xylosteum C X
P Luzula luzuloides C X
P 1413 Lycopodium spp.() R X X
P Nigritella nigra ssp. nigra R X
P Nigritella nigra ssp. rubra P X
P Orchis morio R X
P Orchis ustulata R X
P Papaver alpinum R X
P Papaver alpinum ssp. V X
corona-sancti-stephani
P Picea abies(Molid ) C X
P Pinus cembra R X
P 4122 Poa granitica ssp. disparilis V X X
P Poa molinerii R X
P Ranunculus carpaticus R X
102
P Ranunculus thora V X
P Ribes alpinum P X
P Rosa pendulina P X
P Rubus hirtus C X
P Rubus idaeus(Zmeur ) C X
P Rumex scutatus R X
P Salix hastata C X
P Salix phylicifolia R X
P Salix silesiaca x caprea P X
P Salix viminalis R X
P Sambucus nigra(Soc negru) C X
P Saxifraga carpatica R X
P Saxifraga cernua V X
P Saxifraga demissa V X
P Saxifraga mutata ssp. demissa V X
P Senecio abrotanifolius ssp. R X
carpathicus
P Soldanella hungarica ssp. R X
hungarica
P Sorbus aucuparia P X
P Swertia punctata V X
P Symphytum cordatum P X
P Tanacetum corymbosum C X
P Taxus baccata R X
P Thalictrum alpinum R X
P Thesium kernerianum P X
P Thlaspi dacicum R X
P Trisetum macrotrichum R X
P Trollius europaeus P X
P Ulmus glabra P X
P Veronica baumgartenii V X
P Viola dacica R X
P Viola reichenbachiana C X
P Viola tricolor(Trei fraĠi pătaĠi) P X
P Woodsia glabella V X

N08 Tufiúuri, tufăriúuri 4.24
103
N14 Păúuni 0.38
In teritoriul judetului Brasov din PN Bucegi este inclusa aria protejata Abruptul Bucsoiu, Malaiesti, Gaura
care figureaza in L5/2000 cu o suprafata de 1634,00 ha. Zona protejata se remarca printr-o deosebita
bogatie a capitalului natural, regasindu-se cca 3037 specii de flora, de la alge la cormofite si cca 3500 sp de
fauna. Pe langa speciile protejate sau endemice, aici se regasesc si sp de vegetatie relicta glaciara. Parcul
Natural Bucegi figureazăvn Legea nr. 5/2000 cu o suprafaăde 32.662 ha, fiind situat pe teritoriul
judeelor Dâmbovia, Prahova i Braov. Suprafaa Parcului Natural Bucegi-sectorul
dâmboviean,conform noilor amenajamente, este de 16.387 ha. Se caracterizeazăprin marea diversitate
biologică, geologică, geomorfologicăi carstul ce prezintăo importanădeosebităprin frumuseea
peisajului i prin interesul tiinific (Petera Ialomiei, Petera Rătei, Cheile Zănoagei, Cheile Urilor,
Cheile Orzei, Cheile Tătarului, clăile din Lespezi, Canionul Horoabei, lapiezuri, doline, etc.).Din punct de
vedere geologic cuprinde douăentităi structurale majore:pânza geticăa Carpailor Meridionali spre vest
i zona fliului Carpailor Orientali la est. Zona de contact a celor douăstructuri este ascunsăsub aria de
dezvoltare a conglomeratelor de Bucegi medii i superioare.Pe conglomerat, datorităeroziunii difereniate,
au luat natere forme bizare, cum ar fi Babele i Sfinxul, pentru ca la capetele de strat săexiste
numeroase brâne.În masivul Bucegi sunt cunoscute pânăvn prezent 34 de peteri în bazinul Prahova i
bazinul Ialomiei superioare, dintre care douăsunt remarcabile: Petera Ialomiei i Petera
Rătei.Relieful divers, structura geologicăi altitudinea de peste 2500 m au permis instalarea unei flore
bogate i variate, cuprinzând toate grupele mari de plante: 3037 specii, de la alge la cormofite.Din punctul
de vedere al vegetaiei sunt semnalate 78 de asociaii cu 25 subasociaii, dintre care menionăm: Poa
alpinae-Alyssetum repentis, Oxytropido carpaticae-Elynetum festucetosum bucegensis.Fauna este
diversificatăvn 3500 specii de animale. Parcul Natural Bucegi este localizat in regiunea biogeografica
alpina, ecoregiunea Carpatilor Meridionali,domeniul deluros-muntos in care se manifesta zonalitatea
altitudinala a vegetatiei astfel:etajul nemoral al padurilor de foioase, etajul boreal al padurilor de molid,
etajul subalpin al raristilor de arbori si tufarisurilor, etajul alpin al tufarisurilor pitice si al pajistilor
scunde.Exista 78 de asociatii de plante cormofite, cu 25 de subasociatii si numeroase faciesuri.S-a
evidentiat existenta unui centru genetic.Aici se intalnesc 17 tipuri de habitate vizate de Directiva Habitate
dintre care 6 sunt prioritare. Exista 29 specii de pasari listate in Anexa I a DP si 10 specii de mamifere,4
sp.amfibieni/reptile, 2 sp.pesti,10 sp.nevertebrate listate in Anexa II la DH. Abrupturile de mari dimensiuni,
stancoase si salbatice, pastreaza particularitatile mediului natural slab sau aproape deloc modificat
antropic.Etajele de vegetatie si animalele isi pastreaza limitele arealelor lor naturale si tot aici s-au pastrat
arbori batrani, bradete pure, iar fasia de zada se mentine facand trecerea spre pajistile subalpine. Se releva
importanta paleontologica si arheologica a pesterilor din Valea Tatarului caracterizate prin cantitatea mare
de resturi de Ursus spelaeus si instrumente de tip musterian si paleolitic superior. Reprezinta cea mai inalta
statiune paleolitica din tara noastra (1548 m).Parcul Natural Bucegi figureazăvn Legea nr. 5/2000 cu o
suprafaăde 32.662 ha, fiind situat pe teritoriul judeelor Dâmbovia, Prahova i Braov. Suprafaa
Parcului Natural Bucegi-sectorul dâmboviean,conform noilor amenajamente, este de 16.387 ha. În
perimetrul parcului, pe teritoriul judeului Dâmbovia sunt situate nouărezervaii naturale de interes
naional, declarate prin Legea 5/2000, i anume: Petera–Cocora, Poiana Crucii, Valea Horoabei, Orzea -
Zănoaga, Zănoaga – Lucăcilă, Cheile Tătarului, Turbăria Lăptici, Petera Rătei i Plaiul Hoilor.Pe
teritoriul jud.Prahova suprafata ocupata de PNB este de 8322 ha din care, prin Legea 5/2000, sunt
declarate trei rezervatii: Abruptul Prahovean Bucegi cu 3478 ha, Muntii Coltii lui Barbes cu 1513 ha si Locul
104
fosilifer Plaiul Hotilor cu 6 ha.In teritoriul judetului Brasov din PN Bucegi este inclusa aria protejata Abruptul
Bucsoiu, Malaiesti, Gaura care figureaza in L5/2000 cu o suprafata de 1634,00 ha. In sectorul prahovean
au fost stabilite 3 situri CORINE: Caraiman-Jepii Mici cu suprafata de 327 ha,Valea Urlatoarei cu 84 ha si
Valea Cerbului cu 123 ha.
Se caracterizeaza prin ecosisteme valoroase montane si forme carstice deosebite. Valea Malaiestilor a
aparut ca urmare a sculptarii de catre vechii ghetari montani a unor circuri si vai glaciare. Relieful carstic
este reprezentat prin numeroase pesteri, chei, doline si lapiezuri. Pe conglomerat, datorita eroziunii
diferentiate, au luat nastere forme bizare cum ar fi Sfinxul si Babele, pt ca la capetele de strat sa existe
numeroase brane. PN Bucegi conserva o diversitate biologica deosebita: cca 3037 sp de plante, de la alge
la cormofite si cca 3500 sp de animale(dintre care 1300 sp de insecte, peste 100 sp de melci , 45 sp de
mamifere , 129 sp de pasari, etc) Apar habitate de limita superioara a padurilor cum ar fi : jnepenisuri,
petice de smirdar, asociatii floristice specif golului alpin. In Bucegi apar pe langa specii endemice si
protejate si specii relicte glaciare cum sunt:Carex chordorrhiza, Salix bicolor, Draba fladnitzensis,
Thalictrum alpinum, Saxifraga cernua, Ligularia sibirica. În perimetrul parcului, pe teritoriul judeului
Dâmbovia sunt situate nouărezervaii naturale de interes naional, declarate prin Legea 5/2000, i
anume: Petera–Cocora, Poiana Crucii, Valea Horoabei, Orzea - Zănoaga, Zănoaga – Lucăcilă, Cheile
Tătarului, Turbăria Lăptici, Petera Rătei i Plaiul Hoilor.Se remarcăla limita superioarăa pădurilor
covorul de jneapăn, peticele de smârdar din căldările glaciare, asociaiile floristice specifice golului
alpin.Elementul endemic carpatic reprezintă5,6% din flora Bucegilor. In masivul Bucegi sunt cunoscute
3037 specii vegetale, cuprinzand toate grupele mari, de la alge pana la plantele cormofite
inclusiv.Elementul endemic carpatic reprezinta 5,6% din flora Bucegilor, fiind reprezentat prin 62 unitati
sistematice. Speciile vegetale endemice numai pentru Muntii Bucegi sunt in numar de 5.Speciile
carpato-balcanice (raspandite numai in Carpatii romanesti si Balcani) sunt in numar de 58 (5% din
flora).Relictele glaciare sunt cantonate in general pe Valea Ialomitei, in locuri turboase si sunt reprezentate
prin 10 specii.Se remarca bogatia cenotaxonilor, multi dintre acestia fiind proprii pentru teritoriul
Bucegilor.Intreaga vegetatie din zona alpina inglobeaza un numar mare de relicte glaciare precum si specii
endemice care dau acestor fitocenoze o nota aparte si care au determinat descrierea a numerosi
cenotaxoni noi pentru stiinta. Fauna terestra a pesterilor nu include elemente troglobionte dar fauna
acvatica a fost putin studiata, numai in Pestera Ialomitei a fost gasita o subspecie probabil endemica de
amfipod,Niphargus carpathicus.In acest masiv sunt cunoscute pana in prezent aproximativ 3500 specii de
animale, de la rotiferi pana la mamifere. Insectele cuprind 1300 specii dintre care foarte multe sunt
endemice pentru Carpati si au fost semnalate si in Bucegi.Clasa pasarilor este reprezentata prin 129 specii
dintre care 50 cuibaresc in aceasta zona.Din punct de vedere biogeografic se intalnesc specii strict
europene, alte specii sunt rare, relicte glaciare sau ocrotite, cu importanta ecologica.Remarcabil este si
numarul mare de specii noi pentru stiinta descoperite in acasta zona. In cuprinsul Masivului Bucegi sunt
semnalati 375 de taxoni algali ce apartin la 8 filumuri: Cyanophyta(138 taxoni), Chlorophyta (78 taxoni),
Xanthophyta (49 taxoni), Bacillariophyta (81 taxoni), Chrysophyta (6 taxoni), Flagellata (1 taxon),
Euglenophyta (2 taxoni), Pyrophyta (2 taxoni). Algele au fost gasite in mai multe biotopuri: ape, roci, soluri,
pesteri. Dintre acestia Sinaiella terricola Gruia si Oxicoccus irregularis Gruia, precum si formele morfologice
Hydrurus vaucherii C.Ag. morpha amorpha Gruia si Hydrurus vaucherii C.Ag. morpha caulinara Gruia sunt
unitati sistematice noi pentru stiinta, semnalate in decursul mai multor ani de catre cercetatorul Lucian Gruia
(1962-1979). In privinta florei lichenologice sunt identificati 141 de taxoni corticoli, 35 muscicoli, 48 lignicoli,
183 saxicoli, 78 tericoli. Dintre acestia, 4 specii si o varietate sunt endemice pentru M-tii Bucegi (Verrucaria
bucegiensis, Polyblastia butschetschensis, Microglaena butschetschensis, Thelidium bucegiensis, Lecanora
verrucosa var. bucegica) si doua specii sunt descrise noi pentru stiinta, cu “locus classicus” in aceasta
regiune (Calicium cretzoiui Nadv. si Caloplaca calcivora Zasch.). Briofitele sunt prezente in toate etajele cat
si in toate formatiunile de vegetatie, cu variatii in functie de conditiile de mediu. Se intalnesc, in etajul
pajistilor alpine, grupari raslete de Polytrichum juniperinum, Polytrichum communae, Distichium montanum
s.a., Pe vaile reci, umbroase gasim Bucegia romanica, descrisa in 1899 de Radian si despre care s-a crezut
ca este endemism din Bucegi, ulterior fiind semnalata si in alte masive muntoase. In padurile de molid si de
amestec predomina specii de Hylocomium splendens, Pleurozium schreiberi s.a. Majoritatea statiunilor cu
elemente briofloristice importante se afla preponderent in rezervatiile naturale. De exemplu in Rezervatia
botanica Turbaria Laptici, pe cursul superior al raului Ialomita, exista formatiuni turboase de Sphagaceae pe
care se dezvolta numeroase elemente relictare ce merita protejate. Cea mai mare parte este reprezentata
de elementele montane (36,7 %), polizonale (25,1%), montan alpine (16,6%), si respectiv alpine (13,1%).
Din punct de vedere al substratului predomina speciile tericole (27,7%) si saxicole (23,1%).
105
H A Cresterea animalelor N I
05.0
1
H A Furajare N I
05.0
2
H D05 Imbunatatirea N I
accesului in zona
H E01 Zone urbanizate, N O
habitare umana
(locuinte umane)
H E02 Zone industriale sau N O
comerciale
plante terestre, in
general
H F Pradarea statiunilor N I
04.0 floristice(rezervatiiile
1 floristice)
incendiilor

afară afară
M A04 Pasunatul N I
L A Abandonarea N I
04.03 sistemelor pastorale,
lipsa pasunatului
M A Indepartarea N I
10.01 gardurilor vii si a
crangurilor sau
tufisurilor
M B Silvicultura N O
02.03 lastarisului
L D Poteci,trasee,trasee N I
01.01 pentru ciclism
L D Drumuri, autostrazi N O
01.02
L D Cai ferate, cai ferate N O
106
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
L E Alte modele(tipuri) N I
01.04 de habitare/locuinte
M E Depozitarea N I
/deseuri provenite
din baze de
agrement
M F Vanatoare N O
03.01
L G Mersul pe jos,calarie N I
01.02 si vehicule
non-motorizate
M G Drumetii montane, N I
01.04 alpinism, speologie.
M G02 Complexe sportive si N I
de odihna
M G Complex de ski N I
02.02
pentru rulote
M H04 Poluarea aerului, N O
poluanti raspanditi
pe calea aerului
M H Zgomot, poluare N O
06.01 fonica
M K Fertilitate N O
05.01 redusa/depresie
genetica la
animale(
consangvinizare)
L L04 Avalanse N I
M L05 Prabusiri de teren, N I
alunecari de teren
M L07 Furtuni, cicloane N I
Parcuri Nationale , Naturale si Rezervatii ale Biosferei din Romania-Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor
si Mediului- 2003 APM-BV. 1. Formular standard pentru caracterizarea ariilor naturale protejate, A.P.M.
Dâmbovia, 2001-2002 2. Monumente ale naturii din judeul Dâmbovia, pag. 66-70, Muzeul Judeean
Dâmbovia, GavrilăMaria, 1981 3. Rezervaii i monumente ale naturii din România, pag. 118, Editura
Scaiul, 1993, Mohan Gh., Ardelean A, Georgescu M. 4. Institutul de Biologie Bucureti, Universitatea
Bucureti – Studii privind organizarea reelei de arii protejate pe teritoriul ării (sinteză), 1994 5. A.P.M.
Târgovite – Raport privind starea biodiversităii i a pădurilor din judeul Dâmbovia, 2001-2005 6. I.
Gh. Dumitru, M. G. Popescu, Evoluia instituiei silvice a judeului Dâmbovia, Editura Bibliotheca,
107
Târgovite, 2004 7. I. Gh. Dumitru, M. G. Popescu, Pagini la istoria contemporanăa pădurii, Editura
Bibliotheca, Târgovite, 2004 8. D. Bugă, I. Zăvoianu, Judeul Dâmbovia, Editura Academiei Republicii
Socialiste România, Bucureti, 1974. 1.Academia Romana,Institutul de Biologie - Lista Rosie a Plantelor
Superioare din Romania, nr.1/1994 2.Academia Romana,Muzeul National de Istorie Naturala Grigore
Antipa - Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania,Bucuresti 2005. 1. Flora si vegetatia Muntilor Bucegi, Al.
Beldie, Ed. Academiei RSR, 1967; 2. Habitatele din Romania, N. Donita et al. Ed. Tehnica Silvica,
Bucuresti,2005
< - Grup N2000 : Grup Natura 2000 com. pers.(3240)>
< - Iconomu Luminita : >
< - Iuncu Horia : Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din
< - Oprea Adrian : Beldie Al., 1967, Flora si vegetatia Muntilor Bucegi, Edit. Acad. Române: 1-578 + 68 fig. + 30
tab.(4060)Beldie Al., 1967, Flora si vegetatia Muntilor Bucegi, Edit. Acad. Române: 1-578 + 68 fig. + 30 tab.
(4070)Beldie Al., 1967, Flora si vegetatia Muntilor Bucegi, Edit. Acad. Române: 1-578 + 68 fig. + 30 tab.
(6430)Beldie Al., 1967, Flora si vegetatia Muntilor Bucegi, Edit. Acad. Române: 1-578 + 68 fig. + 30 tab.(6520)>
retelei de rezervatii naturale în fondul forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 234 pp.(91E0)Cr. D. Stoiculescu,
Manuscris ICAS Bucuresti, 234 pp.(91V0)Cr. D. Stoiculescu, 1992: Cercetari privind starea actuala si perspectiva
forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 234 pp.(9420)Cr. D. Stoiculescu, 1992: Cercetari privind starea actuala si
perspectiva dezvoltarii retelei de rezervatii naturale în fondul forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 234 pp.(9530)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamente silvice(9150)amenajamente silvice(9180)>
< - Macor Anca : >
500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(8210)Flora RSR, 1955, vol.III(3230)Sanda V., Bararas N., Stefanut S., 2005, Atlas
Florae Romaniae.IV Genul Salix., Ed. Ion Borcea Bacau, 172p.(4080)>
< - Alexandru Iftime : Grossu, A., 1993. The catalogue of molluscs from Romania. Travaux du Museum d’Histoire
naturelle “Grigore Antipa” 33: 291-366.(1015)Knechtel Wilhelm K., Andrei Popovici-Baznosanu – 1959 – Fauna
RPR: vol. VII, Fasc IV(4048)Knechtel Wilhelm K., Andrei Popovici-Baznosanu – 1959 – Fauna RPR: vol. VII,
Fasc IV(4052)Knechtel Wilhelm K., Andrei Popovici-Baznosanu – 1959 – Fauna RPR: vol. VII, Fasc
IV(4054)Montandon, A. L., 1908. Note sur la faune entomologique de la Roumanie. Addition au catalogue des
coleopteres. Bulletin de la Societe des Sciences de Bucarest, Roumanie(1087)Negus S., com. pers.(1352)>
< - Anea Nicolae : Academia Romana,Institutul de Biologie Bucuresti- Protectia ecosistemelor naturale existente
pe teritoriul administrativ al orasului Sinaia(1298)P. Banarescu, 1994, The present day conservation status of
fresh water fish fauna of Romania(2484)>
< - Doroftei Mihai : Baza de date INCDDD-Tulcea(4122)>
< - Iuncu Horia : >
< - Nitu Eugen : Colectia M. Al. Ienistea(4013)>
108
< - Stefanut Sorin : >
< - Sarbu Ion : >

RO03 III 1.16 RO04 IV 21.41 RO05 V 84.07
RO98 3.10

RO03 Monument al + 0.82 2.373. Cheile Urúilor úi Peútera Cocora
naturii
RO03 Monument al + 0.08 2.379. Peútera Rătei
naturii
RO03 Monument al + 0.26 2.671. Locul fosilifer Plaiul HoĠilor
naturii
RO04 RezervaĠie naturală + 4.82 2.234. Abruptul Bucúoiu - Mălăeúti - Gaura
RO04 RezervaĠie naturală + 14.35 2.672. Abruptul Prahovean
RO04 RezervaĠie naturală + 2.24 2.673. MunĠii ColĠii lui Barbeú
RO05 Parc natural + 84.07 H Parcul Natural Bucegi
RO98 Necunoscut + 0.00 2.235. Locul fosilifer de la Vama Strunga
RO98 Necunoscut + 0.61 2.374. Cheile Tătarului
RO98 Necunoscut + 0.02 2.375. Valea Horoabei
RO98 Necunoscut + 1.75 2.376. Orzea - Zănoaga
RO98 Necunoscut + 0.64 2.377. Zănoaga - Lucăcilă
RO98 Necunoscut + 0.05 2.380. Turbăria Lăptici
RO98 Necunoscut + 0.01 2.381. Poiana Crucii
RO98 Necunoscut + 0.02 2.382. Plaiul HoĠilor
109
5.3. Desemnare sit
Atat PN Bucegi cat si aria protejata Abruptul Bucsoiu, Malaiesti, Gaura au fost declarate prin L5/2000 cu o supraf
de 32663ha, resp 1634,00 ha. Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional -
Seciunea a III-a - zone protejate. 1. Parcul Natural Bucegi ocupa in Prahova 8322 ha din care rezervatiile
declarate prin Legea 5/2000 sunt: 1.a. Abruptul Prahovean 3 478 ha 1.b. Locul fosilifer Plaiul Hoilor 6 ha 1.c.
Munii Colii lui Barbe1 513 ha APM-PH Anea N Jun 29 2006 9:51AM
OrganizaĠie: AdministraĠia Parcului Natural Bucegi

Adresă: Str. PrincipalăNr. 71, Localitatea Moroeni, JudeĠul DâmboviĠa, Cod poútal: 137316
Email: bucegipark@gmail.com
Nume: Planul de management al Parcului Natural Bucegi
X Da
Linkuri:
Nu
Regulamentul Parcului Natural Bucegi este avizat de Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din
cadrul Academiei Române.
AdministraĠia Parcului Natural Bucegi a elaborat propunerea Planului de management al parcului úi a
înaintat-o spre analizăConsiliului útiinĠific al Parcului Natural Bucegi úi Serviciului Arii Protejate din cadrul
Regiei NaĠionale a Pădurilor Romsilva.
110
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
111
B ROSCI0014
1.3 NUMELE SITULUI
Bucúani

2 0 0 6 1 1 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0027333 44.0068083
510.50 0.00
112

RO31 SUD

Stepică

conserv.
91Y0 459 Buna B C B B

A 1193 Bombina variegata P 1500 2000 i C P C B C B

Speciile arborescente dominante sunt: stejarul (Quercus robur), carpenul (Carpinus betulus), jugastrul (Acer
campestre), frasinul (Fraxinus excelsior) i teiul (Tilia cordata).
În cadrul sitului se protejeazăi conservăi zimbrul (Bison bonasus), specie extinctăvn natură. Totodată
aici se realizeazăaclimatizarea i dezvoltarea zimbrului în condiiile climatice din zona de câmpie
piemontanăi dealuri mijlocii. Situl reprezintăi matca pentru crearea de nuclee de cretere în rezervaii
în întreaga ară.
Rezervaia de zimbri (Bison bonasus) a fost înfiinatăvn anul 1983 în trupul de pădure Neagra din cadrul
Ocolului Silvic Bucani, prin popularea cu exemplare aduse din Polonia i din ară, respectiv de la
113
centrele de cretere din Haeg i Arge, prin transfer. Ulterior efectivul de zimbri a fost împrospătat cu
exemplare aduse din Bulgaria, urmărindu-se corectarea raportului între sexe.
ZZimbrul - animal rar, ocrotit de lege - care a dispărut din pădurile ării noastre de mai bine de un secol,
trăiete astăzi numai în rezervaii. Cea mai mare rezervaie de zimbri din România este Rezervaia
Neagra, cu o suprafaăde 162 de ha, din cadrul Ocolului Silvic Bucani, judeul Dâmbovia unde se
găsete un efectiv de 32 de exemplare.
Habitatul dominant este „Păduri cu stejar pedunculat sau stejar subatlantic i medioeuropean i cu
Carpinion betuli”, pe soluri brun rocat pseudogleizate (63 %) i brun rocat vertice (20 %).
Speciile arborescente dominante sunt: stejarul (Quercus robur), carpenul (Carpinus betulus), jugastrul (Acer
campestre), frasinul (Fraxinus excelsior) i teiul (Tilia cordata). Majoritatea arboretelor fac parte din etajul
deluros de cvercete cu stejar(98%) i sunt arborete natural fundamentale.Subarboretul este constituit în
special din păducel, lemn câinesc, sânger, amorfăvn luncăi este slab reprezentat în arboretele tinere
pânăla vârsta de 70-80 ani.Pătura vie naturalădin pădure este caracteristicăcâmpiei forestiere fiind
reprezentatăde Poa pratensis, Festuca sylvatica, Carex sp., Luzula albida, Agrostis alba.

afară afară
L A03 Cosire/Taiere a N O
pasunii
L B Plantare artificiala, N O
2 (copaci nenativi)
L B Curatarea padurii N O
02.0
2
1. Universul pădurii, Anul II, nr. 5 /2003

2. I. Gh. Dumitru, M. G. Popescu, Evoluia instituiei silvice a judeului Dâmbovia, Editura Bibliotheca,
Târgovite, 2004
3. I. Gh. Dumitru, M. G. Popescu, Pagini la istoria contemporanăa pădurii, Editura Bibliotheca, Târgovite,
2004
4. Amenajamentul Ocolului Silvic Bucani – U.P. IX Neagra, elaborat de I.C.A.S. Bucureti, 1999
5. N. Doniă, Habitatele din România, Editura TehnicăSilvicăBucureti,2005
114
4. Amenajamentul Ocolului Silvic Bucani – U.P. IX Neagra, elaborat de I.C.A.S. Bucureti, 1999
5. N. Doniă, Habitatele din România, Editura TehnicăSilvicăBucureti,2005
< - Vladescu Nicoleta : amenajamente silvice(91Y0)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamente silvice(91Y0)observatii in teren 2008. Amanajamentele silvice(91Y0)>
5.3. Desemnare sit
Nu este desemnat printr-un act normativ.

Adresă:
Email:
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0014 Bucúani
X Da
Linkuri:
Nu
115
Măsurile de conservare se regăsesc în planul de management aprobat prin Ordinul ministrului mediului,
apelor úi pădurilor nr. 711/2016 privind aprobarea Planului de management úi a Regulamentului sitului
Natura 2000 ROSCI0014 Bucúani
116
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
117
B ROSCI0015
1.3 NUMELE SITULUI
Buila - VânturariĠa

2 0 0 6 0 2 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0080583 45.0061638
4478.70 0.00
118

RO41 SUD-VEST

Stepică

conserv.
4060 134 Buna B C B B
4070 89 Buna A C A A
6110 2 Buna B B B B
6170 4 Buna B C B B
6190 3 Buna B C B B
6520 447 Buna B C B B
8110 44 Buna B B A B
8210 0 Buna A B A A
8220 0 Buna C C B B
9110 671 Buna B C B B
9130 671 Buna B C B B
91V0 1119 Buna A C B B
9410 895 Buna B C B B
119

M 1308 Barbastella W V C B C B
M 1361 Lynx lynx(Râs) P P C B C B
M 1307 Myotis blythii() P P C B C B
M 1307 Myotis blythii() R C C B C B
M 1354* Ursus arctos(Urs) P P C B C B
F 1138 Barbus P P B B C B
moioaga)
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) P P C B A B
P 4070* Campanula serrata P C C B C B
P 1902 Cypripedium calceolus P V C B C B
P 1758 Ligularia sibirica P R C B C B
Alyssum repens ssp. R X

transsilvanicum
Bromus riparius ssp. barcensis P X
transsilvanica
M Lepus europaeus(Iepure de R X
câmp)
M 2630 Martes foina R X
M 1357 Martes martes(Jderul-de-copac) C X X
M 1369 Rupicapra rupicapra 40 40 Numar P X X
de
indivizi
M 2607 Sciurus vulgaris R X
M 2598 Sorex alpinus C X
M Sus scrofa(MistreĠ) R X
M Vulpes vulpes(Vulpe) R X
A 1283 Coronella austriaca C X X
A 1261 Lacerta agilis R X X
120

A 2473 Vipera berus C X
F Salmo trutta fario(Pastrav) P X
I 1026 Helix pomatia(Melci) R X X
P Abies alba(Brad) P X
P Aconitum anthora P X
P Aconitum lycoctonum ssp. 10 10 Numar C X
moldavicum de
indivizi
P Aconitum napellus ssp. 10 10 Numar P X
tauricum de
indivizi
P Alyssum montanum C X
P Alyssum montanum ssp. R X
montanum
P Anacamptis pyramidalis C X
P Androsace chamaejasme V X
P Anemone nemorosa(PăútiĠă) R X
P Anemone ranunculoides R X
P Angelica archangelica 10 10 Numar P X
de
indivizi
P Arctostaphylos uva-ursi C X
P Asarum europaeum(Pochivnic) P X
P Asplenium ceterach 10 10 Numar P X
de
indivizi
P Asplenium ruta-muraria 100 100 Numar R X
de
indivizi
P Asplenium trichomanes 100 100 Numar C X
de
indivizi
P Astrantia major 50 50 Numar P X
de
indivizi
hungarica
P Atropa belladonna 4 4 Numar R X
de
indivizi
P Bellis perennis R X
P Botrychium lunaria 10 10 Numar R X
de
indivizi
P Bruckenthalia spiculifolia 50 50 Numar R X
de
indivizi
121
P Centaurea atropurpurea 10 10 Numar C X

de
indivizi
P Cephalanthera rubra R X
P Cerastium transsilvanicum C X
P Chelidonium majus(Rostopască R X
)
P Coronilla varia 100 100 Numar R X
de
indivizi
P Crataegus monogyna P X
P Crocus vernus ssp. vernus R X
P Dactylorhiza fuchsii ssp. fuchsii V X
P Dactylorhiza incarnata P X
P Daphne blagayana P X
P Daphne mezereum P X
P Delphinium fissum C X
P Dianthus armeria C X
P Dianthus giganteus C X
P Dianthus glacialis ssp. gelidus P X
P Dianthus henteri R X
P Dianthus spiculifolius C X
P Dianthus superbus P X
P Diphasiastrum alpinum R X
P Dryas octopetala P X
P Dryopteris affinis 100 100 Numar R X
de
indivizi
P Epilobium angustifolium X
P Epipactis helleborine C X
P Epipactis palustris C X
P Euonymus latifolius R X
P Festuca panciciana V X
P Fraxinus ornus P X
P Gagea arvensis C X
P Galium baillonii R X
P Galium kitaibelianum R X
P 1657 Gentiana lutea C X X
P Gentianella bulgarica V X
P Geranium 100 100 Numar P X
robertianum(Năpraznic ) de
indivizi
P Gymnadenia odoratissima C X
122
P Gypsophila petraea C X
P Hedera helix P X
P Hepatica nobilis V X
P Hepatica transsilvanica P X
P Hesperis matronalis ssp. R X
cladotricha
P Impatiens noli-tangere 100 100 Numar P X
de
indivizi
P Juniperus communis ssp. alpina P X
P Juniperus communis(Ienupăr ) P X
P Juniperus sabina P X
P Larix decidua P X
P Lathraea squamaria R X
P Leontopodium alpinum P X
P Leucojum vernum R X
P 2294 Lilium jankae P X
P Lilium martagon P X
P Linum uninerve V X
P Listera ovata C X
P Loiseleuria procumbens C X
P 5105 Lycopodium clavatum C X X
P Nigritella nigra C X
P Nigritella nigra ssp. rubra C X
P Orchis coriophora R X
P Orchis coriophora ssp. fragrans R X
P Orchis mascula P X
P Orchis ustulata P X
P Oxytropis halleri R X
P Paronychia cephalotes C X
P Petasites albus P X
P Pinguicula alpina C X
P Pinus mugo P X
P Pinus strobus P X
P Pinus sylvestris(Pin ) P X
P Platanthera chlorantha C X
P Polygala alpestris V X
P Pulmonaria officinalis R X
P Pulmonaria rubra P X
P Rhinanthus alectorolophus R X
P Rosa canina(Măceú) P X
P Rosa coziae R X
P Rosa stylosa R X
P Salix caprea 50 50 Numar R X
de
indivizi
123
P Salvia glutinosa 100 100 Numar R X

de
indivizi
P Sambucus nigra(Soc negru) R X
P Saussurea alpina V X
P Scabiosa columbaria ssp. R X
pseudobanatica
P Scilla bifolia R X
P Sedum hispanicum X
P Selaginella helvetica R X
P Selaginella selaginoides R X
P Silene saxifraga R X
P Soldanella pusilla P X
P Streptopus amplexifolius R X
P Taxus baccata R X
P Trinia glauca ssp. carniolica R X
P Trisetum fuscum R X
P Trisetum macrotrichum V X
P Trollius europaeus R X
P Tussilago farfara(Podbal ) P X
P Urtica dioica(urzica) 100 100 Numar P X
de
indivizi
P Vaccinium myrtillus(Afin negru ) 100 100 Numar P X
de
indivizi
P Veronica bachofenii R X

Masivul Buila Vanturarita se detaseaza din lantul muntos al Muntilor Capatanii prezentand caractere aparte,
specifice reliefului carstic cu creste calcaroase liniare si insulare, chei, creste ascutite si zimtate, martori de
eroziune reziduali sub forma de turnuri sau ace formand un peisaj inedit.
Buila Vanturarita este considerat unul dintre masivele muntoase renumite printr-o serie de caracteristici
124
unice : muntele despicat de 4 paraie care au format 4 chei fiecare cu specificul sau,acesta prezinta
deasemenea un bogat bazin floristic in care predomina specii rare si endemice de flora, constituind un
valoros tezaur natural.
Habitatele reprezentative pentru sit sunt : 9410paduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane, acest
tip de habitat este slab reprezentat in sit datorita unei reprezentari slabe a solului(soluri scheletice, strat
superficial de sol); 8120 Grohotis calcaros si de sisturi calcaroase ale etajelor montane pana la cele alpine;
habitate de paduri de fag cu Luzula si Asperula,pe versantii cu vai umede intalnindu-se fagete cu Phyllitis
scolopendrium; 8310 Grote neexplorate turistic sunt in numar de 28 si un aven din care sunt declarate ca
monumente ale naturii la nivel national urmatoarele pesteri in numar de 7 care au un stadiu de conservare
foarte bun datorita faptului ca au o localizate greu accesibila turistilor : Pestera Munteanu Murgoci, Pestera
Pagodelor, Pestera cu Perle, Pestera cu Lac, Pestera rac, Pestera cu clopot, Pestera caprelor.In cadrul
sitului este declarata o rezervatie naturala de padure de tisa Rezervatia Valea Cheii care are o suprafata de
1,5 ha instituita ca arie naturala cu statut de protectie si conservare.
H C Cariere de nisip si N O
01.0 pietris
1.01
H C Minerit si activitati de N O
01.0 extragere la care nu
7 se refera mai sus

afară afară
L A04 Pasunatul N I L B Silvicultura N O
M A Cresterea animalelor N I L B Plantare pădure, pe N O
05.01 01.0 teren deschis (copaci
M B03 Exploatare forestiera N O 1 nativi)
fara replantare sau M B Curatarea padurii N I
refacere naturala 02.0
M D Drumuri, autostrazi N I 2
01.02 L B Indepartarea N I
L E Habitare dispersata N I 02.0 arborilor uscati sau in
01.03 (locuinte risipite, 4 curs de uscare
disperse)
M F Vanatoare N O
03.01
M F Luare / prelevare de N O
125
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
L F Capcane, otravire, N O
03.02 braconaj
.03
M G01 Sport in aer liber si N I
activitati de
petrecere a timpului
liber, activitati
recreative
L K Eroziune N I
01.01
- Prof.Dr. Gheorghe Ploaie 2005 – Masivul Buila Vanturarita Editura Almarom Rm. Valcea. Studiu de
fundamentare stiintifica al Parcul National Buila-Vanturarita, Asociatia Kogayon 200
< - Donita Nicolae : amenajamente silvice(91V0)>
< - Florea Luise Daniela : amenajamente silvice(9110)amenajamente silvice(9130)amenajamente
silvice(9410)Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din
România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(8120)Prof.Dr. Gheorghe Ploaie, 2005 –
Masivul Buila Vanturarita Editura Almarom Rm. Valcea(91V0)Studii Academia Romana(8310)>
< - Oprea Adrian : Popescu Gh., colab., 2002, Contributii la flora catenei calcaroase Buila-Vânturarita, Muntii
Capatânii, Acta Bot. Horti Bucurest., 31 (sub tipar)(4060)Popescu Gh., colab., 2002, Contributii la flora catenei
calcaroase Buila-Vânturarita, Muntii Capatânii, Acta Bot. Horti Bucurest., 31 (sub tipar)(4070)Popescu Gh.,
colab., 2002, Contributii la flora catenei calcaroase Buila-Vânturarita, Muntii Capatânii, Acta Bot. Horti Bucurest.,
31 (sub tipar)(6110)Popescu Gh., colab., 2002, Contributii la flora catenei calcaroase Buila-Vânturarita, Muntii
Capatânii, Acta Bot. Horti Bucurest., 31 (sub tipar)(6520)>
< - Stoican Florin : fara sursa(8210)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamente silvice(9150)amenajamente silvice(9180)>
(2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(8220)Paun M.,
126
Popescu G.,1978, Date despre vegetatia ierboasa a catenei calcaroase Buila-Vânturati din muntii Capatânii jud.
Vâlcea. Analele Univ. Craiova, 9(19), 67-73.(8210)>
<APNBV - Huidu Monica : Cercetari in teren(6190)cercetari teren(91E0)fara sursa(8120)>
< - Alexandru Iftime : Negus S., com. pers.(1352)Negus S., com. pers.(1354)Negus S., com. pers.(1361)>
< - Florea Luise Daniela : Prof. Dr. Gheorghe Ploaie 2005 – Masivul Buila Vanturarita Editura Almarom Rm.
Valcea(1163)>
< - Stoican Florin : Asociatia Kogayon(1087)Asociatia Kogayon(1220)Asociatia Kogayon(1352)Asociatia
Kogayon(1354)Asociatia Kogayon(1361)Asociatia Kogayon, Anca Dragu(1303)Asociatia Kogayon, Anca
Dragu(1304)Asociatia Kogayon, Anca Dragu(1310)Asociatia Kogayon, Anca Dragu(1324)>
<APNBV - Huidu Monica : Asociatia Kogayon(1220)Asociatia Kogayon(1303)Asociatia Kogayon(1304)Asociatia
Kogayon(1307)Asociatia Kogayon(1316)Asociatia Kogayon(1318)Observatii în teren.
(4014)Studii efectuate in cadrul proiectului POS Mediu implementat de APNBV in perioada 2010-
2015(4036)Studii efectuate in cadrul proiectului POS Mediu implementat de APNBV in perioada 2010-
2015(A104)Studii efectuate in cadrul proiectului POS Mediu implementat de APNBV in perioada 2010-
2015(A338)studiu de fundamentare stiintifica(1083)studiu de fundamentare stiintifica(1088)studiu de
fundamentare stiintifica(1093)studiu de fundamentare stiintifica(1138)studiu de fundamentare
stiintifica(1298)studiu de fundamentare stiintifica(1308)studiu de fundamentare stiintifica(1310)studiu de
fundamentare stiintifica(1321)studiu de fundamentare stiintifica(1324)>

RO02 II 100.00 RO03 III 0.62 RO04 IV 0.38
RO98 0.90

RO02 Parc naĠional = 100.0 II.1. Parcul NaĠional Buila - VânturariĠa
0
127
RO03 Monument al + 0.08 2.783. Peútera Caprelor
naturii
RO03 Monument al + 0.08 2.785. Peútera Liliecilor de la Mănăstirea BistriĠa
naturii
RO03 Monument al + 0.08 2.786. Peútera Munteanu - Murgoci
naturii
RO03 Monument al + 0.09 2.788. Peútera Rac
naturii
RO03 Monument al + 0.20 2.789. Peútera Veche de la Mănăstirea BistriĠa
naturii
RO03 Monument al + 0.04 2.790. Peútera cu Lac
naturii
RO03 Monument al + 0.05 2.791. Peútera cu Perle
naturii
RO04 RezervaĠie naturală + 0.37 2.792. Peútera ArnăuĠilor
RO04 RezervaĠie naturală + 0.01 2.793. Peútera Clopot
RO98 Necunoscut + 0.08 2.787. Peútera Pagodelor
RO98 Necunoscut + 0.69 2.804. Muntele Stogu
RO98 Necunoscut + 0.13 2.808. Pădurea Valea Cheii

5.3. Desemnare sit
Desemnata zona integral ca Parc national prin HG 2151/2004.

Grote neexplorate turistic sunt in numar de 28 si un aven din care sunt declarate prin Legea nr. 5/2000 ca
monumente ale naturii la nivel national urmatoarele pesteri in numar de 7: Pestera Munteanu Murgoci 2786
pozitia, Pestera Pagodelor pozitia 2787, Pestera cu Perle pozitia 2791, Pestera cu Lac pozitia 2790, Pestera rac
pozitia 2788, Pestera cu clopot pozitia 2793 , Pestera caprelor pozitia 2783.In cadrul sitului este declarata o
rezervatie naturala de padure de tisa Rezervatia Valea Cheii care are o suprafata de 1,5 ha declarata in Legea
5/2000 pozitia 2808.
OrganizaĠie: RNP Romsilva-AdministraĠia Parcului NaĠional Buila-VânturariĠa

Adresă: Str. PieĠei nr. 7, OraúHorezu, jud. Vâlcea
Email: pnbuila@yahoo.com
Nume: Planul de management al Parcului NaĠional Buila-VanturariĠa al siturilor Natura 2000
X Da ROSCI0015 Buila VânturariĠa, ROSPA0025 Cozia – Buila VânturariĠa úi al ariilor naturale
protejate incluse în acestea
Linkuri:
128
Nu
In curs de elaborare Planul de management al Parcului National Buila Vanturarita.
129
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
130
B ROSCI0016
1.3 NUMELE SITULUI
Buteasa

2 0 0 6 0 3 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0110361 46.0134027
372.60 0.00
131

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
6430 1 Buna B C B B
8110 4 Moderata B C B B
9410 240 Buna A C B B

A 4008 Triturus vulgaris P R B B A B
ampelensis()
I 4012 Carabus hampei P R B B B B
132
2 146. Vârful Buteasa cu h = 1792 m, situat în apropiere de Stâna de Vale, deasupra pitoretii Cascade
Moara Dracului; Vegetaie subalpinăcu Jneapan - Pinus mugo, în asociaie cu Aninul verde - Alnus
viridis, Ghintura - Gentiana punctata, Omag - Aconitum paniculatum ssp.degheni, Ienupăr pitic - Juniperus
sibirica.
Vegetaie subalpinăcu Jneapan - Pinus mugo, în asociaie cu Aninul verde - Alnus viridis, Ghintura -
Gentiana punctata, Omag - Aconitum paniculatum ssp.degheni, Ienupăr pitic - Juniperus sibirica, specii de
amfibieni i reptile, inclusiv Triturus vulgaris amplensis

afară afară
L E Urbanizare N I
01.02 discontinua
pentru rulote
Cartea Roie a Vertebratelor din România, 2005, Academia Română, Muzeul Naional de Istorie Naturală
Grigore Antipa, Editori: Acad. Botnariuc N., Dr. Tatole V.
Ioan Ghira, Marton Venczel, Severus Covaciu-Marcov, Gyingyver Mara, Paul Ghile, Tiberiu Hartel, Zsolt
Torok, Levente Farkas, Tiberiu Racz, Zeno Farkas, Traian Brad, 2002, Mapping of Transilvanian
Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea.
133
Kovats Ludovic, 1974, Tezăde Doctorat Studiul faunistic si ecologic al populatiilor de păsări din Bazinul
Crisului Repede, Universitatea Babes - Bolyai Cluj, Facultatea de Biologie - Geografie.
< - Radovet Dorina : APM BH biol. Drd. Radovet Dorina(4030)APM BH biol. Drd. Radovet Dorina(4060)APM BH
biol. Drd. Radovet Dorina(4070)Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005).
Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(6430)>
< - Biris Iovu-Adrian : Harta forestiera a Romaniei 2008 (ICAS).(9110)Realizarea de seturi de date spaĠiale în
conformitate cu specificaĠiile tehnice INSPIRE pentru ariile naturale (cod SMIS 43380)(4060)Realizarea de seturi
de date spaĠiale în conformitate cu specificaĠiile tehnice INSPIRE pentru ariile naturale (cod SMIS 43380)
(4070)Realizarea de seturi de date spaĠiale în conformitate cu specificaĠiile tehnice INSPIRE pentru ariile naturale
(cod SMIS 43380)(8110)Realizarea de seturi de date spaĠiale în conformitate cu specificaĠiile tehnice INSPIRE
pentru ariile naturale (cod SMIS 43380)(9110)Realizarea de seturi de date spaĠiale în conformitate cu
specificaĠiile tehnice INSPIRE pentru ariile naturale (cod SMIS 43380)(9410)>
< - Grigoras Ion : Date personale E. Nitu, 1982(4012)>

< - Radovet Dorina : Dr. Covaciu - Marcov Severus, Universitatea din Oradea(4008)I.Ghira, M.Venczel,
S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002, "Mapping of
Transilvanian Herpetofauna", In: "Nymphaea. Folia naturae Bihariae" XXIX, p. 145-201, Oradea(1166)I.Ghira,
M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002,
"Mapping of Transilvanian Herpetofauna", In: "Nymphaea. Folia naturae Bihariae" XXIX, p. 145-201,
Oradea(1193)>

RO98 4.72

RO98 Necunoscut + 4.72 2.146. Vârful Buteasa
5.3. Desemnare sit
2 146. Vârful Buteasa Decizia nr. 251/1981, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
134

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
nu sunt nominalizaĠi custozi
135
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
136
B ROSCI0018
1.3 NUMELE SITULUI
Căldările Zăbalei

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0098194 45.0115805
388.50 0.00
137

RO22 SUD-EST

Stepică

conserv.

M 1352* Canis lupus(Lup) P 4 5 i V C A C C
M 1352* Canis lupus(Lup) C 3 5 i V C A C C
M 1355 Lutra lutra P C C B C C
M 1361 Lynx lynx(Râs) P 3 4 i P C A C C
M 1361 Lynx lynx(Râs) C 2 3 i P C A C C
M 1354* Ursus arctos(Urs) P 4 5 i V C A C C
M 1354* Ursus arctos(Urs) C 5 7 i V C A C C
A 1166 Triturus cristatus P P C B C C
A 2001 Triturus montandoni(Triton P P C B C C
carpatic)
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) P P C B C C
I 1078* Callimorpha quadripunctaria P P C B C C
I 1087* Rosalia alpina P P C B C C
138
M 2645 Cervus elaphus(Cerb-nobil) 25 30 Numar P X

de
indivizi
M 1363 Felis silvestris(Pisica salbatica) 5 10 Numar P X X
de
indivizi
M Rupicapra rupicapra rupicapra 5 10 Numar P X
de
indivizi

Situl propus este desemnat ca zonăcu rol de coridor ecologic de tip stepping stone in cadrul reelei
ecologice locale de protecie a carnivorelor mari din judeul Vrancea.Situl se suprapune unui sector
spectaculos din punct de vedere hidrogeomorfologic al pârâului Zăbala (marmite de evorsiune de fund i
laterale) care susin un argument in plus in valoarea peisagisticăa arealului, alături de care există
numeroase habitate caracterizate de favorabilitatea ridicatăpentru carnivorele mari
Valoarea tiinificăi spectaculozitatea peisajului in ansamblu i a sectorul pârâului Zăbala in punctul

Căldări,in special, justifica in aceeai măsurăinteresul stiintific si cel turistic al arealului, dar reprezinta
argumente care susin mentinerea i conservarea habitatelor.
Prelucrarea in cadrul proiectului LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeul
Vrancea, a datelor de teren acumulate in cca. patru ani de observaii, relevăo importanădeosebităa
zonei pentru populaiile de carnivore mari. S-au identificat rute de deplasare bine definite ale haitelor de
Canis lupus, care se suprapun pe sectoare ale arealului in discutie, fiind utilizate ca zone de tranzit, de
hranire sau de adăpost i crestere a puilor. Relieful puternic fragmentat i petrografia asigura indeosebi în
zona Valea Gomoiului - Zârna - Înarcătoarea, numeroase posibilităi de adapost pentru speciile Ursus
arctos i Lynx lynx.
139

afară afară
L D Poteci,trasee,trasee N O
M D Drumuri, autostrazi N O
01.02
L F Vanatoare N O
03.01
M G Vehicule cu motor N I
01.03
M K Eroziune N I
01.01
1.Raport „Inventarierea habitatelor din punct de vedere al favorabilităii pentru speciile de carnivore mari” -
LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeul Vrancea
2. raport „Analiza GAP a sistemului de arii protejate raportat la distribuia speciilor de carnivore mari”-
3. „Planul de management al carnivorelor mari din judeul Vrancea” - LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in
situ a carnivorelor mari din judeul Vrancea
4. Raport de telemetrie pentru activitatea de monitorizare a carnivorelor mari- LIFE02NAT/RO8576
Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeul Vrancea
5. - CIURESCU,St.-1997- ” Comori biogeografice Vrâncene ” ,APM Focsani
6 - ION, Iordache, -1996- ” Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale ”,
Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi .
7. - ROMAN, F, 1982 - Noi aspecte geomorfologice din sectorul superior al văii Zăbala, Lucr. Sem. Geogr.
Dimitrie Cantemir, nr. 2/1981, Univ. Alex. I. Cuza Iai
8. „Studiul de fezabilitate pentru desemnarea reelei ecologice de protzecie a carnivorelor mari din
judeul Vrancea” - LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeul Vrancea
< - Sandu Radu Mihai : Raport „Inventarierea habitatelor din punct de vedere al favorabilitatii pentru speciile de
carnivore mari” - LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din judetul Vrancea(6520)Raport
„Inventarierea habitatelor din punct de vedere al favorabilitatii pentru speciile de carnivore mari” -
LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din judetul Vrancea(9110)Raport „Inventarierea
habitatelor din punct de vedere al favorabilitatii pentru speciile de carnivore mari” - LIFE02NAT/RO8576
Conservarea in situ a carnivorelor mari din judetul Vrancea(9130)>

< - Sandu Radu Mihai : >
140

RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.810. Căldările Zăbalei - Zârna Mică- Răoaza
0
5.3. Desemnare sit
Parte componentăa Reelei ecologice locale de protecie a carnivorelor mari din judeul Vrancea, reea
constituităi aprobatăin cadrul proiectului LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din
judeul Vrancea. Desemnarea ca SCI reprezinta un obiectiv asumat in cadrul proiectului LIFE05NAT/RO000170
Întarirea sistemului de protecie a carnivorelor mari din judeul Vrancea, i constitie un element cheie pentru
protecia i conservarea populaiilor de Ursus arctos,Canis lupus i Lynx lynx.
Regimul de arie naturala protejatăa fost instituit prin Legea 5/2000

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
141
Situl este administrat de către AsociaĠiei Obútilor Vrancene- Ocolul Silvic Năruja (Năruja, tel 0237/
677017)in baza unui plan de management elaborat de custode. Planul de management al sitului este
corelat cu Planul local de management al carnivorelor mari din judeĠul Vrancea (LIFE02NAT/RO8576
Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeĠul Vrancea.) si urmareste protectia úi conservarea
habitaterlor naturale si a speciilor de carnivore mari.
142
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
143
B ROSCI0019
1.3 NUMELE SITULUI
Călimani - Gurghiu

2 0 0 6 0 2 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0046750 46.0145055
135257.00 0.00
144

RO12 CENTRU
RO21 NORD-EST
Stepică

conserv.
3220 135 Buna C C B B
3260 1 Buna C C C C
4060 4057 Buna A B B B
4070 3381 Buna A B B B
6150 135 Buna A B B B
6170 0 Buna D
6240 0 Moderata C C C C
6410 135 Buna B B B B
6430 1352 Buna B C B B
6520 2705 Buna B B B B
7110 1352 Buna B C B B
8310 135 Buna C C B C
9110 22993 Buna A B B B
9130 1352 Buna C C B B
9180 135 Buna B B B B
91V0 40577 Buna A B B B
91Y0 0 Moderata C B B C
9410 27051 Buna A B B B
9420 676 Buna A B A A
145

M 1308 Barbastella R C C B C B
M 1308 Barbastella C C C B C B
M 1308 Barbastella W R C B C B
M 1352* Canis lupus(Lup) P P B A C A
M 1355 Lutra lutra P P C C C B
M 1361 Lynx lynx(Râs) P P B A C A
M 1310 Miniopterus P P C B C B
lungi)
M 1323 Myotis P 40 60 i R G C C B C
late)
M 1307 Myotis blythii() C C C B C B
M 1321 Myotis emarginatus P 40 60 i V M C B A C
M 1324 Myotis myotis() P P C B C B
M 1324 Myotis myotis() R C C B C B
M 1324 Myotis myotis() C C C B C B
M 1304 Rhinolophus P P D
ferrumequinum()
M 1304 Rhinolophus R R D
ferrumequinum()
M 1303 Rhinolophus hipposideros() P 1 100 i P M B C B C
M 1354* Ursus arctos(Urs) P P B A C B
A 2001 Triturus montandoni(Triton P P C B C B
carpatic)
A 4008 Triturus vulgaris P P C B B B
ampelensis()
F 1138 Barbus P P C B C B
moioaga)
F 4123 Eudontomyzon P P B A C A
danfordi(Chiscar)
F 1122 Gobio uranoscopus(Chetrar, P P B B C B
Petroc)
F 1105 Hucho hucho(Lostrita) P V B B B B
F 1146 Sabanejewia P P C B C B
aurata(Dunăriă)
I 1078* Callimorpha quadripunctaria P P D
I 4012 Carabus hampei P P C B B B
I 4014 Carabus variolosus P 10 20 i R G D
146
I 1088 Cerambyx cerdo P P B B C B
I 1086 Cucujus cinnaberinus P R B B C B
I 1052 Hypodryas maturna P P C B C B
I 4036 Leptidea morsei P 15 30 i V G D
I 1060 Lycaena dispar P R C B C B
I 1084* Osmoderma eremita P P C B C B
I 4054 Pholidoptera transsylvanica P P B B A B
P 1617 Angelica palustris P R B B C B
P 4070* Campanula serrata P P B B C B
P 1902 Cypripedium calceolus P R C B C C
P 1381 Dicranum viride P V C B C B
P 1393 Drepanocladus vernicosus P R C B C B
P 4097 Iris aphylla ssp. hungarica P R B B C B
P 1428 Marsilea quadrifolia P R D
P 1389 Meesia longiseta P R C B C B
P 4116 Tozzia carpathica P R B A C A
M 1327 Eptesicus P X X
M 1312 Nyctalus P X X
A 2424 Lacerta vivipara P X
F 5094 Barbus peloponnesius P X X
F 1109 Thymallus thymallus(Lipan) P X X
I Brenthis ino R X
I 1058 Maculinea arion() R X X
I 1057 Parnassius apollo R X X
I 1056 Parnassius mnemosyne R X X
P Aconitum firmum P X
moldavicum
P Anemone altaica P X
P 1762 Arnica montana(Arnică) P X X
P Calla palustris P X
147
P Campanula kladniana P X
P Campanula patula ssp. abietina P X
P Carex chordorrhiza P X
P Centaurea micrantha ssp. P X
melanosticta
P Cicuta virosa P X
P Corallorhiza trifida P X
P Dactylorhiza saccifera R X
P Dactylorhiza sambucina R X
P Dianthus barbatus ssp. P X
compactus
P Dianthus viscidus P X
P Diphasiastrum complanatum P X
P 1393 Drepanocladus vernicosus P X
P Epilobium alsinifolium R X
P Epilobium nutans R X
P Epipactis helleborine P X
P Euphorbia carniolica P X
P Festuca carpatica P X
P Festuca porcii P X
P Gentiana acaulis R X
P Gentiana brachyphylla ssp. R X
favratii
P Gymnadenia conopsea R X
P Hieracium silesiacum P X
P Hottonia palustris P X
P Huperzia selago P X
P Hyoscyamus niger P X
P Hypericum montanum P X
P Laser trilobum P X
P Laserpitium krapfii P X
P Leucanthemum waldsteinii P X
P Listera ovata R X
P Luzula pallescens P X
P 5104 Lycopodium annotinum P X X
P Lysimachia thyrsiflora P X
P Melampyrum saxosum P X
P Monotropa hypopitys P X
P Neottia nidus-avis R X
P Oenanthe aquatica P X
P Petasites kablikianus P X
P Phyteuma tetramerum P X
P Phyteuma vagneri P X
P Pinus cembra V X
148
P Pinus mugo P X
P Platanthera bifolia R X
P Platanthera chlorantha R X
P Pleurospermum austriacum P X
P Poa rehmannii P X
P Polemonium caeruleum P X
P Polystichum braunii P X
P Pseudorchis albida R X
P Pyrola carpatica P X
P Pyrola minor P X
P Ranunculus carpaticus P X
P Rhododendron myrtifolium P X
P Rumex aquaticus R X
P Salix bicolor P X
P Scabiosa lucida P X
P Senecio aquaticus ssp. P X
aquaticus
P Silene armeria P X
P Soldanella hungarica ssp. P X
hungarica
P Soldanella montana P X
P Streptopus amplexifolius P X
P Taxus baccata V X
P 2323 Typha shuttleworthii R X
P Viola dacica P X
P Woodsia ilvensis P X

N14 Păúuni 5.98
149
Clase de habitat (pondere în %)-

Pajiti seminaturale umede, preerii mezofile (5%)
Pajiti alpine i subalpine (3%)
Păduri caducifoliate (16%)
Păduri de conifere (34%)
Păduri mixte (39%)
Stâncării interioare, grohotiuri, dune interioare, zone cu zăpezi i gheuri venice (<1%)
Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, căi de comunicaie, rampe de depozitare, mine, zone
industriale) (1%)
Alte caracteristici ale sitului: Munii Călimani i Gurghiu sunt muni de origine vulcanicăavând pante mari
(media peste 30 grade), relief extrem de variat i frământat, cu aglomerate vulcanice, ce dau forme de
relief specifice, de un mare pitoresc. Morfologia reliefului alături de caracteristicile bio-pedo-climatice
specifice favorizeazămeninerea unei biodiversităi deosebit de valoroase.
Existena pădurilor naturale compacte pe mari întinderi (peste 100 000 ha) a contribuit la existena unei
diversităi biologice remarcabile i reprezentative pentru munii vulcanici din Carpai.
Având aezări umane, doar în defileul Mureului, arealul nu a fost alterat semnificativ de activitatea
antropicăi s-a păstrat diversitatea naturalăa habitatelor i a speciilor.
În aceastăregiune existăuna dintre între cele mai importante populaii i centre genetice pentru
carnivore din Carpai – uri, lup i râs, respectiv o concentrare semnificativăa speciilor de florăi faună
ocrotite prin legea naionalăi Directivele U.E.
Procentul habitatelor de interes european depăete 95%. Conform Manualul habitatelor sunt 13 habitate,
din care 4 de importanta deosebita Directiva Habitate). 18 specii de pasari, 9 specii de mamifere., 2 de
reptile, 5 de pesti (inclusiv Hucho hucho), 6 specii de nevertebrate (iclusiv Rosalia alpina)si 8 specii de
plante sunt de interes comunitar, Directia Habitate
H C Cariere de nisip si N I
01.0 pietris
1.01
Impacte Pozitive
150
management în
presiuni (Cod) în
afară
L A04 Pasunatul N I
M A11 Alte activitati agricole N I
decat cele listate mai
sus
(copaci nenativi)
L C Extragere de nisip si N O
01.01 pietris
01.02
M F Vanatoare N I
03.01
L F Capcane, otravire, N I
03.02 braconaj
.03
L G Ski in afara partiilor N O
01.06
L G Baze sportive N I
02.07
L G Locuri de campare si N O
pentru rulote
Bibliografie
Abran, P. (2003): Contribuii la extinderea parcului naional pe clina sudicăa munilor Călimani , Teza de
doctorat , Univ. Transilvania Braov, fac. De Silviculturăi Expl. Forestiere
INCDD (2005): Documente privind programul guvernamental pentru crearea componentei în România a
reelei europene Natura 2000, INCDD Tulcea -Török Zsolt
Höhn, M. (1998): A Kelemen-havasok növényzetérĘl. Mentor kiadó.
Oroian, S. (1998): Flora i vegetaia Defileului Mureului între Toplia i Deda. Casa de EditurăMure.
Sămărgian, M. (2005) : Flora i vegetaia văii Gurghiului. Casa de EditurăMure.
Academia Română, Muzeul Antipa (2005): Cartea Roie a vertebratelor din România, Bucureti Mititelu,
D., i colab., 1986. Contribuie la studiul florei i vegetaiei din munii Călimani, Analele Univ. Iai.
Kohl. S (1960-2000) : Colecia de cări i studii ornitologice de la biblioteca EME,Cluj
Szabó, G. (2005): Contribuii la inventarierea speciilor de flora si fauna sălbaticădin defileul Mureului
(NGO. Rhododendron)
*** Amenajamentele silvice ocoalele Răstolia, Lunca Bradului, Gurghiu, Fâncel, Sovata, Cerbul carpatin,
Mureul.
< - Abran Peter : Abran, P. (2003): Contributii la extinderea parcului national pe clina sudica a muntilor Calimani,
Teza de doctorat, Univ. Transilvania Brasov, Fac. de Silvicultura si Expl. Forestiere(9410)amenajamente
silvice(9110)Asoc. speologica Ursus speleum din Tg. Mures(8310)>
151
< - Beldean Paul : >
< - Elena Leberciuc : Proiect POS MEDIU SMIS CSNR 36094 ÎmbunătăĠirea stării de conservare a speciilor úi
habitatelor de importanĠăcomunitarădin Parcul NaĠional Călimani(4080)Proiect POS MEDIU SMIS CSNR 36094
ÎmbunătăĠirea stării de conservare a speciilor úi habitatelor de importanĠăcomunitarădin Parcul NaĠional
Călimani(6170)Proiect POS MEDIU SMIS CSNR 36094 ÎmbunătăĠirea stării de conservare a speciilor úi
habitatelor de importanĠăcomunitarădin Parcul NaĠional Călimani(7230)>
< - Gafencu Rocsana : >
< - Grup N2000 : fara sursa(6410)fara sursa(6440)fara sursa(91F0)Iovu Biris com. pers.(9180)Oprea A. com.
pers.(7240)>
< - Ocolul Silvic Gheorgheni : Donita N. et al., 2005, Habitatele din Romania(6240)Donita, N., et al, 2005:
Habitatele din Romania
(9170)Donita, N., et al, 2005: Habitatele din Romania
(91Y0)>
< - Oprea Adrian : Pop E., 1960, Mlastinile de turba din R. P. R., Edit. Acad. R. P. R.(7110)>
< - Biris Iovu-Adrian : Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005).
Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(91Y0)>
< - Mihailescu Simona : Oroian Silvia, 1998, Flora si vegetatia Defileului Muresului intre Toplita si Deda, Ed. Casa
de Editura Mures, 426 p.
Mititelu D., Chifu T., Vitalariu G., Stefan N., Horeanu C., Dascalescu D., 1986, Contributie la studiul vegetatiei
ierboase din muntii C(3220)Samarghitan M., 2001, Flora si vegetatia Vaii Gurghiului, Teza de doctorat.(3260)>
< - Abran Peter : >

< - Alexandru Iftime : I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas,
Bihariae" XXIX, p. 145-201, Oradea(1166)P. Abran, verificat Negus S. si Iftime A.(1352)P. Abran, verificat Negus
S. si Iftime A.(1354)P. Abran, verificat Negus S. si Iftime A.(1361)Popescu-Gorj A., 1964 - Catalogue de la
collection de Lépidopteres Prof. A. Ostrogovich du Muséum dHistoire Naturelle Grigore Antipa, Bucarest, 293 pp.
(4039)>
< - Elena Leberciuc : Proiect POS MEDIU SMIS CSNR 36094 ÎmbunătăĠirea stării de conservare a speciilor úi
Călimani(1323)Proiect POS MEDIU SMIS CSNR 36094 ÎmbunătăĠirea stării de conservare a speciilor úi
Călimani(4036)>
< - Nitu Eugen : Observatii teren 2008 Dr. Eugen Nitu(1088)>
< - Ocolul Silvic Gheorgheni : Murariu, D., 2005: Mammalia. În: Botnariuc, N., Tatole, V. (ed.): Cartea Rosie a
vertebratelor României, Ed. Curtea Veche, Bucuresti. P. 32(1303)>
< - Oroian Silvia : >
< - Tatole Victoria : Petri, K., 1912 – Siebenbürgens Käferfauna auf Grund ihrer Erforschung bis zu Jahre 1911.
Sieberbürgischen Vereins für Naturwissenschaften zu Hermannstadt, 1-376.(1083)Petri, K., 1912 –
Siebenbürgens Käferfauna auf Grund ihrer Erforschung bis zu Jahre 1911. Sieberbürgischen Vereins für
Naturwissenschaften zu Hermannstadt, 1-376.(1086)>
<INCDDD - Sos Tibor : Observatii în teren Sos Tibor(4008)>
152

RO02 II 17.88 RO04 IV 1.71 RO05 V 6.73
RO98 0.13

RO02 Parc naĠional * 17.88 K Parcul NaĠional Călimani
RO04 RezervaĠie naturală + 0.22 2.480. RezervaĠia Lacul Iezer din Călimani
RO04 RezervaĠie naturală + 0.13 2.710. Doisprezece Apostoli
RO04 RezervaĠie naturală + 0.43 2.730. Jnepeniúul cu Pinus cembra - Călimani
RO04 RezervaĠie naturală + 0.05 IV.38. Scaunul Domnului
RO04 RezervaĠie naturală + 0.88 IV.39. Seaca
RO05 Parc natural * 6.73 A1. Parcul Natural Defileul Mureúului Superior
RO98 Necunoscut + 0.07 2.633. Molidul de rezonanĠădin Pădurea Lăpuúna
RO98 Necunoscut + 0.06 2.636. Lacul Ursul úi arboretele de pe sărături

5.3. Desemnare sit
Desemnarea este sustinuta de urmatoarele considerente

1. Păduri compacte întinse pe suprafaămare, rar întălnite în România
(natural fundamentale peste 80%)
70 Km lungime x 20-30 km lăime
2. Procentul habitatelor forestiere de interes european depăete 90% (Manualul
habitatelor)
3. Lipsa aezărilor umane pe acest vast teritoriu, exceptând Defileul Mureului (dar cu
culoare ecologice larg )
4. Habitate favorabile care permit conservarea populaiilor de carnivore mari (peste 500 uri, 100-120 lupi, 70
-80 rki evaluate ). Sit susinut i de Ovidiu Ionescu (ICAS)
5. WWF International in Carpathian Ecoregion initiative susine zona ca High biodiversity Value i propune ca
priority areas for Biodiversity Conservation in the Carpathians.
6. Cuprinde toate celelalte situri Natura 2000 propuse -Defileul Mureului, inclusiv Parcul
National Calimani. Parcul are peste 60% din păduri în judeul Murei în mod normal partea suceveana a
parcului trebuie alipităsitului propus (cu cele 12 000 ha). Nu este normal ca 2 situri Natura 2000 săfie alipite una
de cealaltă, mai ales cănici nu existănite limite naturale evidente.
153

Adresă:
Email:
Nume: Planul de Management al Parcului Natural Defileul Mureúului Superior úi al ariilor
X Da naturale protejate conexe; Planul de management al Parcului NaĠional Călimani (partea care se
suprapune cu ROSCI0019 Călimani - Gurghiu)
Linkuri:
Nu
Măsurile de conservare se regăsesc în Planul de Management al Parcului Natural Defileul Mureúului

Superior úi al ariilor naturale protejate conexe, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor úi pădurilor
nr. 1556/2016 privind aprobarea Planului de management al Parcului Natural Defileul Mureúului Superior úi
al ariilor naturale protejate conexe, respectiv în Planul de management al Parcului NaĠional Călimani,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1035/2011, pentru aprobarea Planului de management al Parcului
NaĠional Călimani pentru secĠiunea sitului care se suprapune cu Parcul NaĠional Călimani. Un nou plan al
Parcului NaĠional Călinani este în evaluare în vederea aprobării.
154
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
155
B ROSCI0020
1.3 NUMELE SITULUI
Câmpia Careiului

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 9
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0005222 47.0029222
23641.60 0.00
156

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
2190 2364 Buna A B A A
2340 2364 Buna A A B B
3260 2 Buna B C B B
6120 2600 Buna A A B B
6430 236 Buna B C B B
6440 236 Buna B B B A
6510 236 Buna B B B B
91F0 472 Buna B C B B
91I0 4255 Buna A B B B
92A0 354 Buna B C B B

M 1335 Spermophilus P C B B C A
A 1188 Bombina bombina P C C A C B
A 1166 Triturus cristatus P R C B C B
A 1993 Triturus dobrogicus P R B B B B
F 1149 Cobitis taenia(Zvârlugă) P C C B C B
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, P R C B C B
Tipar)
F 1134 Rhodeus sericeus P V C B C B
amarus(Boarcă)
F 2011 Umbra krameri(igănu) P R B B B B
157
I 1088 Cerambyx cerdo P C C B C B
I 1083 Lucanus cervus P V D
I 1060 Lycaena dispar P C B A C A
I 1059 Maculinea teleius P R B B C B
I 4052 Odontopodisma rubripes P P C B A B
P 1516 Aldrovanda vesiculosa P R B B C B
P 1617 Angelica palustris P V B B C B
P 4081 Cirsium brachycephalum P R B B B B
P 1898 Eleocharis carniolica P R B B C B
P 4098 Iris humilis ssp. arenaria P V A B C B
P 1428 Marsilea quadrifolia P R B B C B
P 4110* Pulsatilla pratensis ssp. P R A B B B
hungarica()
R 1220 Emys orbicularis P R C B C B
M 2644 Capreolus capreolus(Căprior ) C X

M 1339 Cricetus cricetus(Hârciog) R X X
M Felis silvestris silvestris R X
M Micromys R X
minutus(Soarecele-pitic)
M 1341 Muscardinus avellanarius R X X
M 2632 Mustela R X
M Nannospalax V X
A 1283 Coronella austriaca R X X
A 1203 Hyla arborea C X X
A 5037 Lacerta vivipara R X X
pannonica(ùopârlăde munte)
A 1197 Pelobates fuscus C X X
A 1248 Podarcis taurica C X X
A 1214 Rana arvalis C X X
A 1210 Rana esculenta C X X
A 1207 Rana lessonae C X X
158
A 1212 Rana ridibunda C X X

A 2357 Triturus vulgaris() R X
A Zootoca vivipara C X
F Carassius carassius(Caracuda) C X
I Eurydema fieberi R X
I Neptis sappho R X
I Sternodontus obtusus R X
P Alyssum montanum ssp. R X
gmelinii
P Calamagrostis stricta R X
P Carex supina R X
P Corynephorus canescens R X
P Cruciata pedemontana R X
P Dianthus giganteiformis ssp. V X
pontederae
P Dianthus superbus V X
P Dictamnus albus R X
P Elymus hispidus R X
P Festuca vaginata R X
P Festuca vaginata ssp. vaginata R X
P Helichrysum arenarium R X
P Hottonia palustris R X
P Jasione montana C X
P Leucojum aestivum R X
P Listera ovata R X
P Lychnis coronaria V X
P Menyanthes trifoliata R X
P Minuartia viscosa R X
P Onosma pseudarenaria R X
P Orchis laxiflora ssp. elegans R X
P Orchis morio R X
P Potamogeton acutifolius R X
P Ranunculus lingua V X
P Salix rosmarinifolia R X
P Saxifraga bulbifera R X
P Spergula pentandra R X
P Thymus glabrescens ssp. R X
glabrescens
P Trollius europaeus ssp. R X
europaeus
159
N14 Păúuni 16.79
Nisipurile continentale ale Câmpiei Nirului se întind de-a lungul graniei de nord-vest a României deinând
o treime din suprafaa totalăa nisipurilor din ara noastră.Aceastăunitate geomorfologicăocupă
extremitatea vesticăa judeelor Satu Mare i Bihor însumând o suprafaăde circa 27.000 ha.La nord
este mărginităde Câmpia Ecedea, la vest de Câmpia Careiului, la sud de Valea Ierului iar la vest de
grania de stat româno - maghiară.La marginea Câmpiei Nirului se întind o serie de localităi dintre care
unele au vatra la micădistanăde periferia nisipurilor sau chiar pe acestea: Urziceni, Urziceni - Pădure,
Foieni,Ciumeti, Sanislău, Picolt, Resighea, Curtuiueni, Valea lui Mihai i imian.În interiorul Câmpiei
Nirului sunt amplasate localităile: Viioara, Horea,Scărioara Nouăi Voivozi.Relieful Câmpiei Nirului se
caracterizeazăprin prezena irurilor de dune de nisip cu orientare generalăNNE-SSV care alterneazăcu
terenuri joase de interdune pe alocuri înmlătinite.Reeaua hidrograficăeste centrifugăi inconsecventă.
Principalele cursuri de apăsunt: pârâurile Berea, Valea Neagră,Horea,Ganai Mouca.Pe teritoriul
nisipurilor existăi câteva lacuri i băli, însăcu suprafee restrânse: imian(artificial),
Resighea,Urziceni, Foieni, Sanislău i Scărioara Nouă.Dintre mlatini cele mai întinse se găsesc
la:Sanislău (Verme, 80 ha), Ciumeti, Urziceni,Foieni, Scărioara Nouăi la Curtuiueni. Campia
Careiului Localizare : pe teritoriul judetului SM, la granita cu Ungaria, pe raza comunelor Urziceni, Foieni,
Berea, Ciumesti, Sanislau si Piscolt. Limitele nordica si vestica ale sitului sunt constituite de granita cu
Ungaria; limita sudica este constituita de limita comunei Piscolt si in acelasi timp limita sudica a judetului
SM, iar limita estica este constituita de calea ferata Oradea-Satu-Mare pana in apropierea localitatii
Sanislau, dupa care ocoleste pe la vest cele cinci localitati limitrofe: Sanislau, Ciumesti, Berea, Foieni si
Urziceni. Pe teritoriul sitului exista trei sate cu populatie redusa: Urziceni-Padure, Horea, si Scarisoara
Noua. Relief: In urma proceselor geologice (miscari de scufundare inegala a doua blocuri - cel Somesan si
cel al Nirului) a fost depus material aluvionar - o mare cantitate de nisipuri, care uneori ating grosimea de
70-90 m. Nisipurile rascolite de vant au dus la formare a dunelor care se intind de la Urziceni-Padure pana
la Valea lui Mihai. Dunele au orientare aproximativ nord-sudica. Microrelieful este format din dune,
interdune si depresiuni. Inaltimea sitului este de 150-160 m, cu o energie de relief redusa (10-20 m).
Hidrografie: este constituita din parauri cu debite reduse si fluctuante: Horea, Scarisoara, Berea si Valea
Neagra. Exista mai multe canale construite pentru a deseca unele zone mlastinoase. De asemenea, exista
mai multe balti artificiale, de dimensiuni reduse, pe raza localitatilor: Urziceni-Padure, Foieni, Sanislau.
Zonele mlastinoase ocupa suprafete mai intinse, de obicei in zonele interdunale. Cele mai importante se
gasesc intre localitatile Sanislau si Resighea.
Situl Campia Careiului, pe o suprafata de aproximativ 14.000 ha, adaposteste un numar de 10 tipuri de
habitate naturale a caror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare. In aceste habitate
au fost identificate un numar de 32 asociatii vegetale importante din punct de vedere fitosociologic.
160
Au fost identificate un numar de 843 de specii de cormofite si animale, dintre care 54 de specii sunt trecute
in anexa 2 a DH. Pe langa acestea, un numar de 41 de specii sunt strict protejate de legislatia europeana
(DH si DP), iar un numar de 77 specii sunt strict protejate de legislatia nationala.
Situl Campia Careiului are o importanta deosebita pentru:
Speciile de amfibieni: in Romania traiesc 19 specii, iar in Campia Careiului exista 13 specii, dintre care 9
sunt strict protejate. Populatiile acestora sunt bine reprezentate
Zonele umede (mlastinile), care au suprafete extinse aici, ofara conditii optime pentru aceste categorii de
vietuitoare. Populatiile speciilor de amfibieni sunt extreme de numeroase.
Speciile de pasari: Un numar de 32 de specii dintre cele 151 identificate, necesita declararea ariilor speciale
de conservare. Pe langa acestea, alte 82 de specii sunt strict protejate de lege. Suprafetele intinse de
padure, ca si zonele mlastinoase ofera conditii optime de viata (hrana si adapost).
Speciile de plante: Desi pe suprafata sitului doar 8 specii sunt strict protejate din cele 240 identificate,
consideram acest sit ca fiind deosebit de important din punct de vedere botanic si fitogeografic, pentru
fitocenozele pe nisipuri care sunt extrem de rare in Romania.
Limitarea spre sud a sitului la granita judetului Satu Mare a fost facuta tinand cont de faptul ca mai spre
sud, fitocenozele naturale au fost inlocuite in majoritate de culturi agricole si paduri de salcam (Robinia
pseudacacia), ceea ce a dus la reducerea drastica a biodiversitatii.
H A01 Cultivare N O H 853 Managementul N I

nivelelor de apa
H A07 Utilizarea produselor N I
biocide, hormoni si
substante chimice
H B Plantare pădure, pe N I
01.0 teren deschis
1 (copaci nativi)
H B03 Exploatare forestiera N I
fara replantare sau
refacere naturala
H E01 Zone urbanizate, N I
habitare umana
(locuinte umane)
incendiilor

afară afară
M 810 Drenaj N I
L A03 Cosire/Taiere a N I
pasunii
M A04 Pasunatul N I
161
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
M A Cresterea animalelor N O
05.01
M A08 Fertilizarea (cu N O
ingrasamant)
M A10 Restructurarea N I
detinerii terenului
agricol
L B Indepartarea N I
in curs de uscare
L C Extragere de nisip si N I
01.01 pietris
M C02 Exploatarea si N I
extractia de petrol si
gaze
M E Depozitarea N O
/deseuri provenite
din baze de
agrement
M F Vanatoare N I
03.01
suprafata (limnice,
terestre, marine si
salmastre)
non-native(alogene)
1. Gavril Ardelean, Carol Karacsonyi - Flora,vegetaia, fauna i ecologia nisipurilor din nord - vestul
României,Edit. Daya, Satu Mare, 2005, pag. 1 -732; 2. Gavril Ardelean - Fauna judeului Satu Mare, Vasile
GoldiUniversity Press,1998, pag. 1 - 515; 3. Gavril Ardelean, Carol Karacsonyi - Flora i fauna Văii
Ierului (înainte i dupăasanare ), Edit. BION, Satu Mare, 2002, pag. 1- 675. 4. Covaciu–Marcov S. D. , Sas
I. , Cupa D. , Kovács É.-H. , Groza M. - Contributions to the knowledge of the distribution of Rana arvalis –
Nills. 1842 in the north – west region of Romania, Analele Univ. Oradea, Fasc. Biologie, Tom. X., 2003 pp.
39-48; 5. Covaciu-Marcov S.-D. , Cicort-Lucaciu A.-St. , Sas I. , Bogdan H. , Pusta C . - Preliminary data
about the distribution of Podarcis taurica in the north-western parts of Romania, Analele Univ. Oradea,
Fasc. Biologie, Tom. X., 2003 pp. 111-117. 6. Wilhem A.,Ardelean G.,Sallai Z. - Fauna ihtiologicăa
bazinului râului Ier, Studii i comunicări, Satu Mare, vol. II-III, pag.137 - 146,2001 - 2002; 7.Covaciu -
Marcov S.D. - Date preliminare provind herpetofauna Văii Ierului,Studii i comunicări, Satu Mare, Vol. II-III,
tiinele Naturii, 2001-2002, pag. 191-196; 8. Sas I. - The populations of Rana arvalis Nills. 1842 from the
Ier Valley ( The Western Plain, Romania): present and future (în curs de publicare în Jurnalul de Zoologie
de Nord-Vest,2006). 9. N.Doniă, A.Popescu, Amelia Paucă-Comănescu, Simona Mihăilescu,I.D. Biri-
Habitatele din România, 2005, Editura TehnicăSilvică. Donita, N. si colab. 2005. Habitatele din Romania,
Ed. Tehnica Silvica, Bucuresti; Donita, N. Si colab. 2006. Habitatele din Romania-Modificari conform
amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (94/43/EEC), Ed. Tehnica Silvica,
162
Bucuresti; Karacsonyi,C.1995. Flora si vegetatia judetului Satu Mare, De. Muzeului Satmarean; Lenti, I. si
Aradi, Cs.2002. Batorliget elovilaga-ma, Debrecen; Botnariuc, N. si Tatole, V. (ed.). 2005. Cartea rosie a
vertebratelor din Romania, Muz. Ist. Nat.”Grigore Antipa”, Bucuresti; Fuhn, I. E. (1960) Fauna Republicii
Populare Române. Amphibia; Editura Academiei R.P.R., Bucureti; Fuhn, I. E., Vancea, t. (1961) Fauna
Republicii Populare Române. Reptilia; Editura Academiei R.P.R., Bucureti; Ghira, I., si colab. 2002 -
Mapping of Transylvanian Herpetofauna. Nymphaea- Folia Naturae Bihariae, Oradea, XXIX, pp: 145-201;
Covaciu-Marcov, S-D. si colab. 2003. Contributions to the knowledge of the distribution of Rana arvalis
Nilss. 1842 in the north-western region of Romania Analele Univ. Oradea, Fasc. Biologie, Tom. X., 2003;
Covaciu-Marcov, S-D. si colab. Preliminary data about the distribution of Podarcis taurica in the
north-western parts of Romania, Analele Univ. Oradea, Fasc. Biologie, Tom. X., 2003; Banarescu, P.
1964.Fauna RPR vol.XIII. Pisces-Osteichthyies. Ed. Acad. RPR, Bucuresti; Beldie, Al.1979. Flora
Romaniei.Ed. Acad. RSR, Bucuresti, 2 vol.; Vilhelm, Al. si Ardelean, G. 2003.Contributii la cunoasterea
faunei ihtiologice a Campiei Careiului in Romania, Nymphaea-Folia Naturae Bihariae, Oradea.
< - Donita Nicolae : amenajamente silvice(91M0)amenajamente silvice(92A0)>
< - Grup N2000 : Iovu Biris com. pers.(91E0)Iovu Biris com. pers.(91F0)Negrean G. com. pers.(3270)Oprea A.
com. pers.(3260)>
< - Ioan Ghira : >
< - Man Ioan : Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din
România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(91I0)Oprea A. com. pers.(2330)Oprea A.
com. pers.(6120)Oprea A. com. pers.(6430)>
< - Oprea Adrian : C. Karacsonyi(6440)>
< - Ene Silvia : Observatii în teren.
(2110)>

< - Beldean Paul : >
< - Grup N2000 : >
< - Ioan Ghira : studiu teren(1052)studiu teren(1059)studiu teren(1060)studiu teren(1083)studiu teren(1134)studiu
teren(1145)studiu teren(1149)studiu teren(1166)studiu teren(1188)studiu teren(1220)studiu teren(1335)studiu
teren(1993)studiu teren(2011)>
< - Man Ioan : S.D.Covaciu - Marcov(1993)>
< - Sarbu Ion : >

RO04 IV 0.31 RO98 0.66
163

RO04 RezervaĠie naturală + 0.31 2.679. Mlaútina Vermeú
RO98 Necunoscut + 0.47 2.182. Păúunea cu Corynephorus de la Voievozi
RO98 Necunoscut + 0.17 2.676. Pădurea Urziceni
RO98 Necunoscut + 0.02 2.677. Dunele de nisip Foieni

5.3. Desemnare sit
În Câmpia Careiului, în judeul Satu Mare, sunt declarate pânăvn prezent 3 rezervaii naturale protejate
conform Legii nr.5/2000 privind aprobarea Planului Naional de Amenajare a Teritoriului Naional – seciunea
III – Zone protejate:
1. „Dunele de nisip de la Foieni” - cod nr.2.677 – suprafaa protejată: 10 ha.
Categoria de arie naturalăprotejatăconform Legii nr.462/2001: rezervaie naturală, categoria IV IUCN, tipul
rezervaiei: botanic (b);
2. „Mlatina de la Verme´- cod nr. 2.679 – suprafaa protejată: 10 ha.
Categoria de arie naturalăprotejatăconform Legii nr.462/2001: rezervaie naturală, categoria IV UICN, tipul
rezervaiei: botanică(b);
3. „Pădurea de frasin Urziceni” - cod nr. 2.676 – suprafaa protejată: 38,0 ha.
Categoria de arie naturalăprotejatăconform Legii nr.462/2001: rezervaie naturală, categoria IV IUCN, tipul
rezervaiei: botanic - forestier (b - f).
Situri CORINE biotop: Grădina CailorRO31SM006i VermeRO31SM001.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
164
Pentru rezervaĠiile naturale Pădurea Urziceni, Mlaútina Vermeúúi Dunele de nisip Foieni incluse în
Câmpia Careiului custodele Societatea CarpatinăArdeleanăSatu Mare (ONG) a elaborat Regulamentele
care au fost depuse la APM Satu Mare úi urmeazăsăfie avizate de către CMN - Academia Română. În
data de 10.07.2006 s-au depus la APM Satu Mare pentru analizăproiectele Planurilor de management
pentru rezervaĠiile naturale Pădurea Urziceni,Dunele de nisip Foieni úi Mlaútina Vermeú.Pădurile aflate în
proprietatea statului(domeniu public naĠional) sunt administrate de către DirecĠia SilvicăSatu Mare prin
amenajamentele silvice aprobate de către RNP Romsilva.
165
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
166
B ROSCI0021
1.3 NUMELE SITULUI
Câmpia Ierului

2 0 0 6 0 8 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0091500 47.0032055
21224.60 0.00
167

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
1530 10612 Buna B C B B
3130 2334 Buna B C C B
3150 2971 Buna B C B B
3270 1485 Buna B C B B
40A0 1273 Buna C B B B
6430 212 Buna B C B B
91F0 212 Buna C C C C
91I0 424 Buna C C C C
92A0 1061 Buna C C B C

M 1355 Lutra lutra P P C B C B
A 1188 Bombina bombina P C C B C B
A 1193 Bombina variegata P R C C B C
A 1166 Triturus cristatus P P C B B B
A 1993 Triturus dobrogicus P P C B B B
F 1124 Gobio albipinnatus(Porcuor P C C B C B
de nisip)
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, P C C C C C
Tipar)
F 1134 Rhodeus sericeus P C C A C A
amarus(Boarcă)
168
F 2011 Umbra krameri(igănu) P R B B B B
I 4056 Anisus vorticulus P R A B C B
I 1078* Callimorpha quadripunctaria P P B B C C
I 1052 Hypodryas maturna P P C C C C
I 4036 Leptidea morsei P P? DD D
I 1060 Lycaena dispar P P C C C C
P 1516 Aldrovanda vesiculosa P R B B C B
P 4081 Cirsium brachycephalum P R A B B B
P 1428 Marsilea quadrifolia P R C C C C
R 1220 Emys orbicularis P C C B C B

A 1209 Rana dalmatina C X X
F Carassius carassius(Caracuda) P X
F Lota lota(Mântus) P X
P 2059 Salvinia natans C X
P Stratiotes aloides R X

N14 Păúuni 26.39
169
Situatăvn sectorul nordic al Câmpiei de Vest, valea joasăa Ierului străbate o distanăde circa 85 km,
având o lăime ce variazăvntre 5 i 15 km. Valea Ierului are aspectul unui culoar mai coborât între
câmpia înaltăa Marghitei (180 – 220 m) la est i Câmpia Careiului (140 – 160 m) la vest. Câmpia Ierului
s-a format în locul unui străvechi antectonic care pânăla începutul holocenului era albia de scurgere a
întregului sistem hidrografic al Tisei superioare. În urma lucrărilor de hidroameliorare efectuate în perioada
1968 - 1980 aspectul regiunii s-a schimbat radical. În locul mlatinilor i bălilor de odinioarăau apărut
terenuri agricole întinse. În urma activităilor antropice s-a modificat mult i compoziia florei i faunei, nu
numai datoritădesecărilor ci i defriărilor, deselenirii, chimizării etc.În prezent vechile habitate
caracteristice văii Ierului cu flora i fauna specificăse mai întâlnesc numai insular ca de exemplu:
staiunea Lacul Vărgat de la Săcuieni,mlatina de la Dindeti (polderul de la Andrid), sărăturile de la
Hotoan, mlatinile din zona Sălacea-Galopetru - Tarcea, Lacul Fazanului i aniniurile de la Diosig,
staiunea de broate de mlatină(Rana arvalis ) de la Andrid etc.
Valea Ierului cuprinde o parte din rămăiele întinselor zone umede din aceastăzonăa ării. Este
caracterizatăprin o varietate a habitatelor semi-naturale, fânee, păuni, tufăriuri, terenuri arabile
extensive, păduri de foioase, lacuri de acumulare, heletee i zone mlătinoase.
Este propusăca SIC pentru conservarea a 6 habitate de interes comunitar din care douăsunt prioritare:
40AO* „Tufăriuri subcontinentale peri-panoniceí 6250* „Pajiti stepice panonice pe loes”, 2 specii de
mamifere (Lutra lutra, Spermophylus citellus),4 specii de amfibieni i reptile( Bombina bombina, B.
variegata, Triturus cristatus,Emys orbicularis), 5 specii de peti(Cobitis taenia, Gobio alpinnatus, Misgurnus
fossilis, Rhodeus sericeus amarus, Umbra krameri), 4 specii de insecte(Colias myrmidone, Euphrydias
maturna , Leptidea morsei,Lycaena dispar) i 5 specii de plante(Aldrovanda vesiculosa, Carex acuta*,
Cirsium brachycephalum , Eleocharis carnicola, Marsilea quadrifolia) de interes conservativ comunitar.
02.0
3

afară afară
M 810 Drenaj N O
M A01 Cultivare N I
M A04 Pasunatul N I
M A07 Utilizarea produselor N I
biocide, hormoni si
substante chimice
170
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
M A08 Fertilizarea (cu N I
ingrasamant)
detinerii terenului
agricol
L A11 Alte activitati agricole N I
sus
fara replantare sau
refacere naturala
L C02 Exploatarea si N O
gaze
M H01 Poluarea apelor de N I
suprafata (limnice,
terestre, marine si
salmastre)
non-native(alogene)
1. Gavril Ardelean, Carol Karacsonyi – Flora, vegetaia, fauna i ecologia nisipurilor din nord – vestul
României, Edit. Daya, Satu Mare, 2005, pag.1-732;
2. Gavril Ardelean – Fauna judeului Satu Mare, Vasile GoldiUniversity Press, 1998, pag. 1-515;
3. Gavril Ardelean, Carol Karacsonyi – Flora i fauna Văii Ierului (înainte i dupăasanare), Edit. BION,
Satu Mare, 2002, pag. 1-675;
4. Nicolae Botnariuc, Victoria Tatole – Cartea roie a vertebratelor din România, Edit. Academiei,
Bucureti, 2005;
5. Sârbu A., Smaranda D., Pascale G., Îndrumător de practicăbotanică, Carol Karacsonyi, Lacul Cico±
Săcueni;
6. I. Ghira i colab., 2002, Mapping of Transilvania Herpetofauna, Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX,
pag. 145-201, Oradea.
< - Grup N2000 : Negrean G. com. pers.(1530)Negrean G. com. pers.(91F0)>
< - Mark-Nagy Janos : >
< - Radovet Dorina : amenajamente silvice(91E0)Oprea A. com. pers.(2330)>
< - Biris Iovu-Adrian : >
< - Mihailescu Simona : Karácsonyi C., 1980, Cercetari asupra florei si vegetatiei terenurilor mlastinoase din
Câmpia Nirului. Studii si Comunic. Muz. Satu Mare, 4: 415-434(3260)>
171
< - Mark-Nagy Janos : Ardelean G., Karacsonyi C., 2002: Flora si fauna Vaii Ierului (inainte si dupa asanare). Ed.
Bion, Satu Mare(1052)Ardelean G., Karacsonyi C., 2002: Flora si fauna Vaii Ierului (inainte si dupa asanare). Ed.
Bion, Satu Mare(4036)Covaciu-Marcov S.D. (2003): Date preliminare privind herpetofauna Vaii Ierului, Satu Mare
- Studii si comunicari, Ser. St. Nat., II-III (2001-2002): pag. 191-196.(1166)Covaciu-Marcov S.D. (2003): Date
preliminare privind herpetofauna Vaii Ierului, Satu Mare - Studii si comunicari, Ser. St. Nat., II-III (2001-2002):
pag. 191-196.(1188)Covaciu-Marcov S.D. (2003): Date preliminare privind herpetofauna Vaii Ierului, Satu Mare -
Studii si comunicari, Ser. St. Nat., II-III (2001-2002): pag. 191-196.(1193)Covaciu-Marcov S.D. (2003): Date
preliminare privind herpetofauna Vaii Ierului, Satu Mare - Studii si comunicari, Ser. St. Nat., II-III (2001-2002):
pag. 191-196.(1220)Wilhelm A., Ardelean G., Sallai Z.(2003): Fauna ihtiologica a bazinului raului Ier, Satu Mare -
Studii si comunicari, Ser. St. Nat., II-III (2001-2002): pag. 137-146.(1124)Wilhelm A., Ardelean G., Sallai Z.(2003):
Fauna ihtiologica a bazinului raului Ier, Satu Mare - Studii si comunicari, Ser. St. Nat., II-III (2001-2002): pag. 137-
146.(1130)Wilhelm A., Ardelean G., Sallai Z.(2003): Fauna ihtiologica a bazinului raului Ier, Satu Mare - Studii si
comunicari, Ser. St. Nat., II-III (2001-2002): pag. 137-146.(1134)Wilhelm A., Ardelean G., Sallai Z.(2003): Fauna
ihtiologica a bazinului raului Ier, Satu Mare - Studii si comunicari, Ser. St. Nat., II-III (2001-2002): pag. 137-146.
(1145)Wilhelm A., Ardelean G., Sallai Z.(2003): Fauna ihtiologica a bazinului raului Ier, Satu Mare - Studii si
comunicari, Ser. St. Nat., II-III (2001-2002): pag. 137-146.(1149)Wilhelm A., Ardelean G., Sallai Z.(2003): Fauna
ihtiologica a bazinului raului Ier, Satu Mare - Studii si comunicari, Ser. St. Nat., II-III (2001-2002): pag. 137-146.
(2511)Wilhelm A., Ardelean G., Sallai Z.(2003): Fauna ihtiologica a bazinului raului Ier, Satu Mare - Studii si
comunicari, Ser. St. Nat., II-III (2001-2002): pag. 137-146.(2555)>
< - Mihut Sergiu : Formularul Standard Natura 2000 pentru ROSCI0021(4036)Referat analiza distributiei speciilor
criteriu de lepidoptere: S. MIHUT(1078)>
< - Sarbu Ion : >

RO98 0.10

RO98 Necunoscut + 0.10 2.183. Complexul hidrografic Valea Rece
172

5.3. Desemnare sit
Situl a fost propus de către Societatea CarpatinăArdeleanăSatu Mare (EKE). În judeul Satu Mare Polderul de
la Andrid (706 ha : 340,76 ha arabil, 61,58 ha fânee, 215,86 ha păuni i 87,78 ha neagricol - proprietate
publicăi privată)i Mlatina de la Piru Nou (250 ha - proprietate privată) sunt in curs de a fi propuse ca zone
protejate de interes judeean .

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
În judeĠul Satu Mare nu sunt elaborate regulamentul úi planul de management pentru aceastăpropunere.În
documentaĠiile înaintate către Primăriile Andrid úi Pir sunt prevăzute măsurile de protecĠie necesare până
la definitivarea declarării acestor zone ca rezervaĠii naturale protejate de interes local.
173
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
174
B ROSCI0022
1.3 NUMELE SITULUI
Canaralele Dunării

2 0 0 6 0 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0158777 44.0133750
26109.90 0.00
175

RO31 SUD
RO22 SUD-EST

conserv.
3130 130 Buna B C B B
3150 2 Buna B C B B
3270 261 Buna B B B B
40C0 261 Buna B B B B
6430 261 Buna B C B B
6440 130 Buna B C B B
6510 261 Buna B C B B
91AA 198 Buna B B B B
91F0 261 Buna B B B B
91I0 99 Buna C C B C
91M0 49 Buna B C B C
92A0 9921 Buna B B A A
92D0 5 Buna C C B C

M 2609 Mesocricetus P G C C C B
newtoni(Hamsterul-româ
nesc)
M 1335 Spermophilus P G C C B B
176
A 1993 Triturus dobrogicus P P C B C B
F 4125 Alosa immaculata(Scrumbie P P C B B B
de Dunare)
F 4125 Alosa immaculata(Scrumbie R R C B B B
de Dunare)
F 4127 Alosa tanaica(Rizeafca) P P C B B B
F 4127 Alosa tanaica(Rizeafca) R R C B B B
F 2484 Eudontomyzon P P C C C C
mariae(Cicar)
F 1124 Gobio albipinnatus(Porcuor P P C B C B
de nisip)
Tipar)
amarus(Boarcă)
F 1146 Sabanejewia P P C C C C
aurata(Dunăriă)
F 1160 Zingel streber(Fusar) P P B B C B
Pietrar)
I 4056 Anisus vorticulus P R D
I 4064 Theodoxus transversalis P C C B C
P 2236 Campanula romanica P R B A A B
P 2079 Moehringia jankae P V B B A B
R 1220 Emys orbicularis P P C B C B
R 1219 Testudo graeca P P C B C B
P Allium saxatile X
P Asparagus verticillatus X
P 2236 Campanula romanica X X
P Celtis glabrata X
P Festuca callieri X
P Gagea bulbifera X
P Iris suaveolens X
P Jasminum fruticans X
P Koeleria lobata X
P Muscari neglectum X
P Ornithogalum amphibolum X
P Paliurus spina-christi X
P Paronychia cephalotes X
P Periploca graeca X
P Thymus zygioides X
177

N14 Păúuni 1.18
Bine reprezentate sunt habitatele de stâncărie (calcare)i cele cu vegetaie de margini de ape. Apele
fluviului Dunărea constituie un factor determinant în prezena unei avifaune bogate i diverse asociate
tipurilor de habitate.
Pe teritoriul sitului se gasete rezervaia arheologicăa cetăii Carsium (înfiinatăde Traian în anul 103
d.I.H.), rezervaiile geologice Locul Fosilifer Cernavodăi Punctul Fosilifer Movila Banului i rezervaia
geologicăi paleontologicăReciful Neojurasic de la Topalu.
Situl prezintăo mare diversitate de habitate protejate, de la cele higrofile pânăla cele xerofile, incuzînd
pajiti , tufăriuri, păduri,etc.
Între aceste habitate cel mai reprezentativ, atât ca suprafaăocupatăvn sit (30%) cât i la nivel naional
(11%) este habitatul 92A0 Salix alba and Populus alba galleries. Acesta include suprafee importante de
arborete excluse, încăde la formare , de la intervenii silvice, ce pot fi considerate ca păduri virgine
(situate în special pe ostroave ), precum i arborete cu arbori seculari (plopi în special) pe suprafee de
ordinul zecilor de hectare (ex. Ostrovul Turcesc).
Locul secund ca importanăvl ocupăhabitatul prioritar 62C0* Ponto-Sarmatic steppes, ce reprezintă
aproximativ 2,5% din suprafaa naionalăa habitatului, reprezentat pe unele suprafee prin stepe
primare, inclusiv stepe petrofile pe calcare recifale , cu numeroase specii ameninate incluse în lista roie
naională(Oltean et al. , 1999).
Cea mai importantădintre acestea este specia de interes comunitar Campanula romanica iar cea mai
importantăzonădin sit este rezervaia naturalăCelea Mare – Valea lui Ene. Dintre asociaiile endemice
de stepăpetrofilătrebuie subliniatăprezena cenotaxonilor Sedo hillebrandtii – Polytrichetum piliferi i
Agropyro brandzae – Thymetum zygioidi, răspândite predominant în nordul sitului , între Ghindăreti i
Hârova.
Habitatul 40C0* Tufăriuri de foioase Ponto – Sarmatice include i douăasociaii rare la nivel naional,
de mare valoare conservativă, respectiv Rhamno catharticae – Jasminietum fruticantis i Paliuretum spinae
– christi, endemice pentru Dobrogea (Sanda, Arcu, 1999).
Dei reduse ca suprafaă, pădurile xeroterme incluse în habitatele 91I0* Vegetaie de silvostepă
eurosiberianăcu Quercus sp. , 91 M0 Păduri balcano-panonice de cer i gorun , 91AA* Vegetaie
forestierăcu stejar pufos, prezintăo importanădeosebită, inclusiv din punct de vedere paleoecologic,
178
reprezentând ultimele vestigii ale pădurilor de coastăce au constituit calea de migraie a speciilor
forestiere din Peninsula Balcanicăspre masivele forestiere din Dobrogea de Nord (Pacovschi, 1967). Cea
mai mare parte din aceste păduri este protejatăvn rezervaiile Pădurea Bratca, Pădurea Cetate i Celea
Mare-Valea lui Ene.
Dei nu constituie un habitat protejat , arboretele de Celtis glabrata(asociaia Gymnospermio
altaicae- Celtetum glabratae) prezintăo importanătiinificădeosebită, fiind foarte rare i endemice
pentru Dobrogea.
Situl constituie principala cale de migraie a speciilor de plante în general, nu doar a celor forestiere,
din Peninsula balcanicăspre Dobrogea de Nord i Delta Dunării (ex. Periploca graeca), fiind situat i pe
una din căile principale de migraie pentru păsări, fapt pentru care a fost i propus ca SPA. În acelai timp
situl constituie o zonăvitalăpentru reproducerea i migraia sturionilor i a altor specii de peti.
Includerea Cursului Dunării în sit este esenialăpentru asigurarea continuităii cît i pentru transportul de
către apele fluviului a organelor de reproducere (semine, lăstari etc. ) ale diferitelor specii de plante, ce
favorizeazăpropagarea acestora spre nordul Dobrogei i Delta Dunării.

H A04 Pasunatul N O
H D Drumuri, autostrazi N O
01.0
2
H D Zona portuara N I
03.0
1
habitare umana
(locuinte umane)

afară afară
Natura, Seria Biologie, nr. 3/1962
Bucureti, 1990.
179
2003.
1999.
2002.
pers.(3270)Grup Natura 2000 com. pers.(40C0)Grup Natura 2000 com. pers.(62C0)Grup Natura 2000 com. pers.
(6510)Negrean G. com. pers.(91F0)Oprea A. com. pers.(6440)>
< - Mihailescu Simona : Nedelcu G.A. et colab., 1986 – Vegetatia hidrofila si helofila a lacului Cochirleni.
Hidrobiologia , 19: 83-95, Bucuresti.(3150)>
Ars Docendi, Bucuresti.(1188)Date teren(1993)Obs. A. Iftime 2008(1219)>
< - Grigoras Ion : Al. Grossu, 1993(4056)>
< - Grup N2000 : >
< - Hegyeli Zsolt : Baza de date a Asociatiei \"Grupul Milvus\"(1335)Baza de date a Asociatiei \"Grupul
Milvus\"(2609)Hegyeli, Zs. 2012. 1335 – Spermophilus citellus in the Romanian steppic biogeographical region.
Status report: IN MOD at the 2008 Biogeographical Seminar(1335)>
< - MICU DRAGOS : Nastase A, pescuit stiintific in 2010(1146)Nastase A., pescuit stiintific in 2010(2484)>
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>
< - Tatole Victoria : Grossu, A., 1993. The catalogue of molluscs from Romania. Travaux du Museum d’Histoire
naturelle “Grigore Antipa” 33: 291-366.(4056)Csányi, B., J. Szekeres, Á.I. György, Z. Szalóky – 2011
Macrozoobenthon investigations along the lower danube between Calarasi and Braila, Romania, in Acta Biol.
Debr. Oecol. Hung. 28: 47–59(4064)>
< - Torok Zsolt : >
< - Dorosencu Alexandru : >
< - Smaranda Samad John : Nastase A, pescuit stiintific in 2010(1146)Nastase A., pescuit stiintific in 2010
(1124)Nastase A., pescuit stiintific in 2010(1130)Nastase A., pescuit stiintific in 2010(1149)Nastase A., pescuit
stiintific in 2010(2484)>
< - Tatole Victoria : Csányi, B., J. Szekeres, Á.I. György, Z. Szalóky – 2011 Macrozoobenthon investigations
along the lower danube between Calarasi and Braila, Romania, in Acta Biol. Debr. Oecol. Hung. 28: 47–59(4064)
>
180
< - Tatole Victoria : Csányi, B., J. Szekeres, Á.I. György, Z. Szalóky – 2011 Macrozoobenthon investigations
along the lower danube between Calarasi and Braila, Romania, in Acta Biol. Debr. Oecol. Hung. 28: 47–59(4064)
>

RO04 IV 1.09 RO98 0.14

RO04 RezervaĠie naturală + 0.17 IV.19. Ostrovul Soimul
RO04 RezervaĠie naturală + 0.19 IV.24. Celea Mare - Valea lui Ene
RO04 RezervaĠie naturală + 0.47 IV.25. Pădurea Cetate
RO04 RezervaĠie naturală + 0.23 IV.26. Pădurea Bratca
RO04 RezervaĠie naturală / IV.27. Lacul Oltina
RO04 RezervaĠie naturală + 0.03 IV.34. Pădurea Canton HăĠiú
RO98 Necunoscut + 0.07 2.352. Reciful neojurasic de la Topalu
RO98 Necunoscut + 0.01 2.354. Locul fosilifer Cernavodă
RO98 Necunoscut + 0.05 2.355. Locul fosilifer Seimenii Mari
RO98 Necunoscut + 0.01 2.369. Canaralele din Portul Hârúova

5.3. Desemnare sit
Aria naturalăprotejatăCanaralele de la Hârova (monument al naturii) a fost declaratăiniial arie protejatăprin

DCPJ 425/1970, ulterior prin Legea 5/2000. Rezervaia NaturalăPădurea Celea Mare-Valea lui Ene a fost
declaratăprin H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturalăprotejatăpentru noi zone.Locul
Fosilifer Cernavodă(monument al naturii) a fost declaratăiniial arie protejatăprin DCPJ 425/1970, ulterior prin
Legea 5/2000.Reciful Neojurasic Topalu (monument al naturii) a fost declaratăiniial arie protejatăprin DCPJ
31/1980, ulterior prin Legea 5/2000. Punctul Fosilifer Movila Banului (monument al naturii) a fost declaratăiniial
arie protejatăprin DCPJ 425/1970, ulterior prin Legea 5/2000.
181
OrganizaĠie: RNP-ROMSILVA-DirecĠia SilvicăConstanĠa
Adresă: str. I.C. Brătianu, nr. 250, municipiul ConstanĠa, judeĠul ConstanĠa
Email: office@constanta.rosilva.ro
Nume: Planul de management pentru ariile naturale protejate: ROSCI0022 Canaralele Dunării,
X Da ROSCI0053 Dealul Allah Bair, ROSPA0002 Allah Bair-Capidava, ROSPA0017 Canaralele de la
Hârúova, ROSPA0039 Dunăre-Ostroave, Reciful neojurasic de la Topalu - 2352, Reciful fosilifer
Seimenii Mari - 2355, Dealul Allah Bair - 2367, Ostrovul Soimul - IV.19, Celea Mare-Valea lui
Ene - IV.24, Pădurea Cetate - IV.25, Pădurea Bratca - IV.26, Canaralele din Portul Hârúova -
2.369, Locul fosilifer Cernavodă- 2.534, Punctul fosilifer Movila Banului
Linkuri:
Nu
182
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
183
B ROSCI0023
1.3 NUMELE SITULUI
Cascada Miúina

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0053750 45.0063833
220.10 0.00
184

RO22 SUD-EST

Stepică

conserv.
6520 66 Buna B C A B
91V0 33 Buna B C A B

M 1352* Canis lupus(Lup) P 1 2 i P C A C A
M 1352* Canis lupus(Lup) C 3 5 i P C A C A
M 1361 Lynx lynx(Râs) P 1 2 i P C A C C
M 1354* Ursus arctos(Urs) P 1 2 i C C A C C
M 1354* Ursus arctos(Urs) C 3 5 i C C A C C
A 1193 Bombina variegata P C C B C C
carpatic)
185
M 2645 Cervus elaphus(Cerb-nobil) 10 25 Numar P X

de
indivizi

Situl Cascada Miina ocupăo suprafaăde 183,5 ha, situatăvn bazinul superior al Pârâului Miina,
afluent al pârâului Năruja. Relieful este dominat de puternicele procese tectonice din trecut, datorităcărora
într-o zonămarcatăde o pânzăde ariaj si o falie inversă, s-a format si Cascada Miina cu o rupere de
pantăde peste 12 m. Desi zona ariei protejate este mai putin studiată, din punct de vedere floristic, au fost
identificate 122 specii de plante superioare a căror pondere, dupăoriginea fitogeografică, este
asemănătoare cu aceea intâlnităin ariile protejate invecinate, din Cheile Nărujei : specii eurasiatice - 40 % ,
europene - 39 %, cosmopolite - 11 %, circumpolare - 6 %, si endemice - 4 %.
Habitatele forestiere specifice acestui etaj : Paduri de tip Asperulo-Fagetum, Paduri de tip Luzulo-Fagetum
si Paduri acidofile cu Picea adapostesc pe lângănumeroasele specii de florăsi faunăde interes comunitar,
populaii reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx, prioritare
pentru desemnarea de arii de protecie conform Directivei Habitate 92/43/CEE.
In cadrul Reelei ecologice locale de protecie a carnivorelor mari din judetul Vrancea, situl propus
este desemnat ca Zonăde protecte insularăcu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone) si se
suprapune parial peste Zona de securitate pentru carnivore mari Vrancea Sud.
Valoarea tiinificăi spectaculozitatea peisajului in ansamblu i a Cascadei Miina,in special, justifică

in aceeai măsurăinteresul stiintific si cel turistic al arealului, dar reprezintăargumente care susin
meninerea i conservarea habitatelor. În cadrul proiectului LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a
carnivorelor mari din judeul Vrancea, au fost realizate actuni de observaii i de monitorizare care
relevăo importanădeosebităa zonei pentru populaiile de carnivore mari. S-au identificat rute de
deplasare bine definite ale haitelor de Canis lupus, care se suprapun pe sectoare ale arealului in discutie,
fiind utilizate ca zone de tranzit, de hranire sau de adăpost i crestere a puilor. Relieful puternic fragmentat
i petrografia asigură, numeroase posibilităi de adapost pentru speciile Ursus arctos i Lynx lynx.
Considerentele pe baza cărora a fost propus acest sit sunt: respectarea Directivelor Habitate i Păsări ale
Uniunii Europene; existena unor habitate forestiere compacte, protejarea i meninerea integralităii a
trei habitate de interes comunitar. Desemnarea acestui areal ca sit Natura 2000 se înscrie în procesul de
organizare a unei reele naionale a ariilor protejate care săacopere întreaga diversitate a ecosistemelor
la nivelul ării, acesta contribuind la prezervarea unor elemente specifice spaiului carpatic de curbură,
reprezentat aici de domeniul fliului.
Mentinerea integralitaăii acestui sit este esentialăpentru asigurarea functionalităii reelei de protecie
a carnivorelor mari, datoritărolului de coridor ecologic si zonăde refugiu in special pentru ursii care se
deplaseazătoamna spre zonele cultivate cu livezi si culturi agricole.
186

afară afară
L A04 Pasunatul N O
L D Drumuri, autostrazi N I
01.02
L F Vanatoare N O
03.01
M K Eroziune N I
01.01
M L05 Prabusiri de teren, N O
alunecari de teren
. 1.CIURESCU,St.- 1996- ”Contributii la cunoasterea entomofaunei din ariile protejate ale judetului
Vrancea ”. XV Internat. Symp. uber Entomofaunitik in Mitteleuropa, 22-27 Sept.1996, Iasi, Bul. inf. Soc.
lepid. Rom. 1998
2.CIURESCU,St.-1997- ” Comori biogeografice Vrâncene ” ,APM Focsani
3.*** 2003, Raport – „Analiza GAP a sistemului de arii protejate raportat la distributia speciilor de carnivore
mari”, proiectul LIFE02/NAT/RO/8576 – „Conservarea in situ a carnivorelor mari din muntii Vrancei”
4.*** 2003, Raport – „Inventarierea habitatelor populate de Ursus arctos, Lynx lynx, Canis lupus”, proiectul
LIFE02/NAT/RO/8576 – „Conservarea in situ a carnivorelor mari din muntii Vrancei”
5.*** 1996, Raport de cercetare - Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor
actuale, Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi
6 *** Planurile de amenajamente silvice i hările arboretelor (1:20 000), Direcia SilvicăVrancea (pentru
Ocoalele Silvice incluse în zona de implementare a proiectului)
< - Grup N2000 : reîncadrare 9130(91V0)>

187

RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.818. Cascada Miúina
0
5.3. Desemnare sit
Derularea proiectului “Conservarea in-situ a carnivorelor mari din judeul Vrancea” de către Agentia de Protecie
a Mediului Vrancea în colaborare cu o serie de instituii locale i Centrul de Cercetare a Mediului si Efectuare a
Studiilor de Impact din Universitatea Bucureti, finanat de Uniunea Europeanăprin programul LIFE Nature, a
contribuit la înfiinarea Reelei ecologice locale pentru carnivorelor mari din judeul Vrancea, in cadrul careia,
situl propus, este desemnat ca Zona de protectie insularăcu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone).
Situl propus a fost declarat arie naturalăprotejatăprin Legea nr. 5/2000, dar arealul este protejat ca rezervaie
naturalăincădin anul 1992, prin declararea ca zonăprotejatăde interes local (Hotararea Consiliului Judeean
Vrancea nr.12/1992)

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
188
Plan de management elaborat de custodele ariei protejate.

In present, pentru situl propus, existăun plan de management unitar, elaborat de către custodele
rezervaĠiei naturale (AOV- Ocolul silvic Naruja) dar in conformitate cu prevederile proiectului
LIFE05NAT/RO/000170:”Întărirea sistemului de protecĠie a carnivorelor mari din judeĠul Vrancea”, finanĠat
de Comisia Europeană, AgenĠia de ProtecĠie a Mediului are obligaĠia elaborării planurilor de management
pentru toate ariile protejate incluse in reĠeaua localăde protecĠie a carnivorelor mari si în reĠeaua Natura
2000.
Planul de management pentru arealul propus ca sit Natura 2000 va fi elaborat în concordanĠăcu Planul de
management al carnivorelor conceput si aprobat de catre autorităĠile publice locale úi judeĠene în cadrul
proiectului LIFE02NAT/RO/8576 :” Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeĠul Vrancea”. În prezent
prevederile acestui plan de management se aplicăsi pe suprafaĠa sitului propus.
189
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
190
B ROSCI0024
1.3 NUMELE SITULUI
Ceahlău

2 0 0 6 0 2 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0057416 46.0062472
7763.00 0.00
191

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
3240 7 Buna C C C B
4060 77 Buna A B A A
4070 155 Buna A C A A
4080 0 Buna C C C B
6170 7 Buna B B B B
6520 776 Buna A C A A
8210 7 Buna A C A A
9180 0 Buna C C B C
91E0 7 Buna B C A B
9410 1956 Buna A C A A
9420 232 Buna A A A A

M 1361 Lynx lynx(Râs) P C C B C B
M 1323 Myotis P R D
late)
M 1324 Myotis myotis() P C C B C B
192
A 1166 Triturus cristatus P R C A C A
A 2001 Triturus montandoni(Triton P C C A C A
carpatic)
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) C P C B C B
I 1078* Callimorpha quadripunctaria P G C B B B
P 4066 Asplenium adulterinum P R B A C A
P 4070* Campanula serrata P C C A C A
P 1902 Cypripedium calceolus P R B A C A
P 4097 Iris aphylla ssp. hungarica P R B A C A
P 1903 Liparis loeselii P R B A C A
P 4116 Tozzia carpathica P R C A C A
Asperula carpatica V X
Cetraria laureri V X
Gomphus clavatus V X
transsilvanica
Plantago atrata ssp. carpatica V X
Sarcosphaera coronaria V X
Scabiosa lucida ssp. barbata V X
Telochistes chrysophthalmus V X
Usnea longissima V X
M 2645 Cervus elaphus(Cerb-nobil) P X
M 1342 Dryomys nitedula C X X
M 2615 Eliomys quercinus R X
M 2590 Erinaceus P X
europaeus(Ariciul-european)
M 1363 Felis silvestris(Pisica salbatica) V X X
câmp)
M 1357 Martes martes(Jderul-de-copac) P X X
M 2631 Meles meles(Bursuc) C X
M 1341 Muscardinus avellanarius C X X
M 2632 Mustela R X
M 2634 Mustela nivalis(Nevăstuică) V X
M Ondatra zibethicus(Bizamul) P X
193
M 1369 Rupicapra rupicapra P X X
M 2607 Sciurus vulgaris C X
M 1343 Sicista betulina R X X
M 2599 Sorex araneus C X
M 2601 Sorex minutus R X
M Sus scrofa(MistreĠ) C X
M Vulpes vulpes(Vulpe) C X
A 1292 Natrix tessellata R X X
I Erebia gorge P X
I Sciocoris umbrinus R X
P Aconitum napellus ssp. firmum R X
P 1763 Artemisia eriantha() R X X
P Cerastium transsilvanicum V X
P Draba haynaldii V X
P Helictotrichon decorum R X
extraaxillare
P Pedicularis baumgartenii R X
P Poa rehmannii R X
P Primula elatior ssp. leucophylla C X
P Sempervivum montanum ssp. V X
carpaticum
hungarica
P Thesium kernerianum V X
P Thymus bihoriensis R X
194

N14 Păúuni 3.06
S-au identificat urmatoarele asociatii vegetale:

Artemisio eriathae- Gypsophiletum petraeae- pe Piatra Lata, Varful Toaca, Ocolasul Mare;
Saxifrago moschatae- Drabetul kotschyi-pe varfurile Toaca si Panaghia;
Potentillo chrysocraspedae- Festucetum airoidis-pe platoul culmii principale a Ceahlaului;
Empetro- Vaccinietum gaultherioidis- pe Ocolasul Mare si platou la Piatra lui Ghedeon;
Scorzonero roseae- Festucetum nigricantis- in subetajul superior al Ceahlaului;
Violo declinatae- Nardetum- in etajul montan superior si subalpin;
Diantho tenuifolii- Festucetum amethystinae- in etajul subalpin;
Seslerio bielzii- Caricetum sempervirentis- pe Ocolasul Mare si Toaca;
Festuco rubrae- Agrostetum capillaris- in pajistile din subetajele montan inferior si mijlociu;
Symphyto cordati- Fagetum- in partea inferioara a muntelui Ceahlau;
Pulmonario rubrae- Fagetum- larg raspandite in muntele Ceahlau;
Hieracio rotundati- Piceetum- la 1100-1700 m altitudine;
Saxifrago cuneifoliae- Laricetum- in rezervatia forestiera Polita cu Crini, pe Piatra cu Apa si pe stancariile de
sub Ocolasul Mic;
Rhododendro myrtifolii- Pinetum mugi- pe Piatra Lata de sub Ocolasul Mare, la sud si sud-est de Piatra
Ghedeonului, sub versantul estic al Ocolasului Mare, la intrarea in Jgheabul lui Voda,la sud de Varful
Toaca, pe Detunata, la nord si nord-est de Varful Panaghia;
Campanulo abietinae- Juniperetum sibiricae- in etajul subalpin;
Campanulo abietinae- Vaccinietum myrtilli-la limita superioara a molidisurilor.
Flora se caracterizeaza prin 1250 taxoni plante inferioare si 1540 specii de cormofite.Flora vasculara
reprezinta 36% din flora României si 65% din cormofitele judetului Neamt din care 61 specii protejate,
monumente ale naturii, endemite, specii rare, relicte ale erei glaciare. Fauna este reprezentata de
numeroase specii de nevertebrate si de vertebrate.
Nevertebratele sunt reprezentate de aproximativ 1100 de specii clasificate în numeroase ordine apartinând
claselor de viermi, moluste, crustacee, miriapode, arahnide si insecte. Vertebratele sunt reprezentate
prin:10 specii amfibieni,12 specii reptile,60 specii pasari(ceea ce reprezinta una dintre cele mai mari
diversitati avifaunistice existente în zona montana a României),30 specii de mamifere.
195

afară afară
L 690 Alte impacte N O M A03 Cosire/Taiere a N I
determinate de pasunii
turism si recreere ce L B Plantare artificiala, N I
nu au fost 01.0 pe teren dechis
mentionate mai sus 2 (copaci nenativi)
L 810 Drenaj N O L B Curatarea padurii N I
M A Cresterea animalelor N O 02.0
05.01 2
detinerii terenului
agricol
01.02
L E Depozitarea N I
/deseuri provenite
din baze de
agrement
L E Depozitarea N O
03.02 braconaj
.03
1. Burduja C., 1962, Muntele Ceahlău. Flora i vegetaia. Ocr. Nat., 6, p. 63-92
2. Mititelu D., 1989, La flore vasculaire du mont Ceahlău. An. t. Univ. “Al. I. Cuza” Iai, t. XXXV, s. IIa,
Biologie vegetală(supl.), p. 55-65
3. Sârbu I., Oprea Ad., 1999, Field Report: Studiul complex al ariilor protejate din Moldova. Situaia lor
actuală. Jud. Neam, Grant no. 44/MEC
4. Zanoschi V., 1971, Flora i vegetaia masivului Ceahlău. Tezăde doctorat. Univ. Cluj-Napoca
5. Sârbu I., Zundorf H., 1993, Contribuii la răspândirea speciei Thseium kernerianum Simk. în România.
Bul. Grăd. Bot. Iai, t. 4, p. 111-113
6. Sârbu I., Oprea Ad., 2002, Field Report. National Grassland Inventory-Romania
7. Toma M., col., 1966, Date noi asupra florei micologice a Ceahlăului. An. t. Univ. “Al. I. Cuza” Iai, Biol.,
196
12 (2): 393-398
8. Burlacu L., 1979, Flora i vegetaia lichenologicădin Masivul Ceahlău. Ocr. nat. nemene, a VIa Ses.
de comunic., Conservarea naturii pe baze ecologice , Piatra Neam
9. Papp C., 1933, Contribuiune la Bryogeographia Masivului Ceahlău. Bul. Soc. Reg. Rom. Geogr., LII
< - Donita Nicolae : amenajamente silvice(9420)>
< - Florentina Florescu : Cercetari în teren, Proiect LIFE-Nature 05/176(4070)Cercetari în teren, Proiect
LIFE-Nature 05/176(6230)>
< - Oprea Adrian : Ion Sarbu, 2005(6150)Ion Sarbu, Adrian Oprea, 2007, Investigatii proprii de teren(6430)>
retelei de rezervatii naturale în fondul forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 234 pp.(91E0)Cr. D. Stoiculescu,
Manuscris ICAS Bucuresti, 234 pp.(91V0)Cr. D. Stoiculescu, 1992: Cercetari privind starea actuala si perspectiva
dezvoltarii retelei de rezervatii naturale în fondul forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 234 pp.(9410)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamentele silvice.(9180)>
< - Mihailescu Simona : Flora RSR, 1952, vol.I(3240)Sanda V., Bararas N., Stefanut S., 2005, Atlas Florae
Romaniae.IV Genul Salix., Ed. Ion Borcea Bacau, 172p.(4080)>
< - Alexandru Iftime : Knechtel Wilhelm K., Andrei Popovici-Baznosanu – 1959 – Fauna RPR: vol. VII, Fasc
IV(4052)Toader, T., Dumitru, I. (ed.), 2005. Romanian forests. National parks and natural parks. Ed. ROMSILVA,
267 pp.(1361)>
< - Florentina Florescu : >
< - Ion Constantin : Ion Constantin, asist. univ. dr., Univ. "Al. I. Cuza" Iasi(2001)>
< - Miron Roxana : >
< - Neatu Sabin : 2. Avifauna bazinului montan al Bistritei Moldovenesti - Dan Munteanu, Ed. Alma Mater, Cluj
Napoca, 2000.(A208)2. Avifauna bazinului montan al Bistritei Moldovenesti - Dan Munteanu, Ed. Alma Mater,
Cluj Napoca, 2000.(A232)2. Avifauna bazinului montan al Bistritei Moldovenesti - Dan Munteanu, Ed. Alma
Mater, Cluj Napoca, 2000.(A265)2. Avifauna bazinului montan al Bistritei Moldovenesti - Dan Munteanu, Ed.
Alma Mater, Cluj Napoca, 2000.(A266)2. Avifauna bazinului montan al Bistritei Moldovenesti - Dan Munteanu,
Ed. Alma Mater, Cluj Napoca, 2000.(A316)2. Avifauna bazinului montan al Bistritei Moldovenesti - Dan
Munteanu, Ed. Alma Mater, Cluj Napoca, 2000.(A329)2. Avifauna bazinului montan al Bistritei Moldovenesti -
Dan Munteanu, Ed. Alma Mater, Cluj Napoca, 2000.(A360)2. Avifauna bazinului montan al Bistritei Moldovenesti
- Dan Munteanu, Ed. Alma Mater, Cluj Napoca, 2000.(A369)2. Avifauna bazinului montan al Bistritei
Moldovenesti - Dan Munteanu, Ed. Alma Mater, Cluj Napoca, 2000.(A372)2. Avifauna bazinului montan al
Bistritei Moldovenesti - Dan Munteanu, Ed. Alma Mater, Cluj Napoca, 2000.(A373)Cosmin Ovidiu Manci cercetari
de teren(1078)Cosmin Ovidiu Manci cercetari de teren(1086)Cosmin Ovidiu Manci cercetari de
teren(4014)Cosmin Ovidiu Manci cercetari de teren(4026)Observatii personale Alin David(A088)>
Ichth. I: 75-83(1163)>
197

RO02 II 100.00 RO04 IV 4.67

RO02 Parc naĠional = 100.0 J Parcul NaĠional Ceahlău
0
RO04 RezervaĠie naturală + 4.66 2.641. PoliĠa cu Crini
RO04 RezervaĠie naturală + 0.01 2.642. Cascada Duruitoarea

5.3. Desemnare sit
- Legea nr. 5 privind Aprobarea planului de amenajare a teritoriului national, sectiunea III-a (Zone protejate de
interes national), punct 1.0 ( Rezervatii ale bosferei, parcuri nationale si naturale), litera „J” : Ceahlau, judetul
Neamt, suprafata: 8 396,00 ha.
- Hotararea nr. 230 din 04.03.2003 publicata in M.O., partea I, nr. 190 din 26.03.2003 privind Delimitarea
rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora, anexa nr.
1, sectiunea III (Hartile rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si descrierea limitelor, litera
„j” – Parcul National Ceahlau, suprafata: 7742,5 ha.
- Contractul de administrare al Parcului National Ceahlau nr. 821/ 31.05.2004. Parti contractante: Ministerul
Mediului si Gospodaririi Apelor si Consiliul Judetean Neamt. Obiectul contractului: administrarea PNC de catre
Consiliul Judetean Neamt printr-o structura de administrare aflata in subordinea sa.
OrganizaĠie: Consiliul JudeĠean NeamĠ- DirecĠia de Administrare a Parcului NaĠional Ceahlău

Adresă: Comuna Ceahlău, Durău, judeĠul NeamĠ
Email: pnc@ceahlaupark.ro
Nume: Planul de management al Parcului NaĠional Ceahlău
X Da
Linkuri:
198
Nu
Serviciul de administrare a Parcului National Ceahlau a intocmit Regulamentul de organizare si functionare

a parcului ce urmeaza a fi aprobat de Consiliul Stiintific .
Plan de management nu exista.
199
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
200
B ROSCI0025
1.3 NUMELE SITULUI
Cefa

2 0 0 6 0 1 2 0 1 6 0 3
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

21.0153833 46.0092055
5224.10 0.00
201

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
1530 1044 Buna B B B B
3160 1567 Buna B B C B
6430 104 Buna B C B B

M 1318 Myotis P P B C A B
dasycneme(Liliacul-de-iaz)
M 1318 Myotis R P B C A B
M 1304 Rhinolophus P C B B B
ferrumequinum()
A 1188 Bombina bombina P P C B C B
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, P P C B C B
Tipar)
F 1134 Rhodeus sericeus P P C B C B
amarus(Boarcă)
I 4045 Coenagrion ornatum P R A B C B
202
Rorippa sylvestris spp. kerneri C X

M Ondatra zibethicus(Bizamul) C X
M 2016 Pipistrellus kuhlii() R X X
M 1317 Pipistrellus nathusii R X X
A 1214 Rana arvalis P X X
P Alisma plantago-aquatica C X
P Artemisia santonicum ssp. C X
santonicum
P Camphorosma annua C X
P Corydalis cava C X
P Elatine alsinastrum C X
P Festuca pseudovina C X
P Iris spuria R X
P Limosella aquatica C X
P 1725 Lindernia procumbens C X X
P Plantago schwarzenbergiana R X
P Polygonatum latifolium C X
P Polygonatum officinale C X
P Puccinellia limosa C X
P Rorippa amphibia C X
P Trifolium ornithopodioides V X
P Utricularia bremii V X
P Utricularia neglecta R X
P Wolffia arrhiza R X

N14 Păúuni 46.82
203
Rezervatia naturalăPădurea Rădvani din apropierea comunei Cefa si zona helesteelor Cefa, constituie o
zonăumedăcu importantăavifaunisticădeosebităprin asigurarea conditiilor de pasaj, de hrănire si de
cuibărit pentru un foarte mare număr de păsări protejate pe plan european si mondial. Aceastăzonăumedă
cu importantăavifaunisticădeosebităse aflăpe culoarul de migratie avifaunisticăPanono - Bulgar si de
asemenea se invecineazăpe frontierăcu aria protejatăBiharugra, parte componentăa Parcului National
Koros - Maros din Ungaria. Numeroase specii de plante, animale si habitate se regăsesc pe listele
Directivelor Păsări 79/409 CEE si Habitate 92/43/CEE.
Rezervatia naturalăPădurea Rădvani din apropierea comunei Cefa si zona helesteelor Cefa, constituie o
zonăumedăcu importantăavifaunisticădeosebităprin asigurarea conditiilor de pasaj, de hrănire si de
cuibărit pentru un foarte mare număr de păsări protejate pe plan european si mondial. Aceasta zonă
umedăcu importantăavifaunisticădeosebităse afla pe culoarul de migratie avifaunisticăPanono - Bulgar si
de asemenea se invecineazăpe frontierăcu aria protejata Biharugra, parte componentăa Parcului National
Koros - Maros din Ungaria. Numeroase specii de plante, animale si habitate se regăsesc pe listele
Directivelor Păsări 79/409 CEE si Habitate 92/43/CEE.
Întinsele suprafete acvatice formate din helesteele pescăresti de la Cefa, atrag numeroase păsări, mai ales
în perioadele de migratie, întreaga zonăconstituind un loc de refugiu a avifaunei caracteristica biotopului
umed, constituind un loc de popas si de cuibărit, mai ales datorităconditiilor trofice exceptionale pe care le
oferă, cât si prin asezarea geograficăfavorabilădin punct de vedere climatic, prin izolarea relativăsi nu în
ultimul rând prin întainderea suprafetelor acvatice.

afară afară
Zenaida Luncan, 2003 Evoluia în timp a habitatului natural i Importana avifaunisticăa Zonei umede
Heleteele Cefa - Rezervaia naturalăPădurea Radvani, Relaii de parteneriat cu Ungaria pentru
204
conservarea transfrontaliera a culoarului de migraie avifaunistica Panono - Bulgar, Analele Universitătii
din Oradea. Rozalia Poli-Observaii asupra avifaunei de la Cefa/1976, Muzeul ării Criurilor.
Universitatea din Oradea Facultatea de Protecie a Mediului Bilande mediu nivel II- S.C. PRO ACVA
S.A.1993 S.O.R. Lista avifaunistica Cefa/2002 Ioan Ghira, Marton Venczel, Severus Covaciu-Marcov,
Gyingyver Mara, Paul Ghile, Tiberiu Hartel, Zsolt Torok, Levente Farkas, Tiberiu Racz, Zeno Farkas, Traian
Brad, 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-
201, Oradea.
< - Grup N2000 : fara sursa(3270)fara sursa(91F0)Grup Natura 2000, reîncadrare 1340(1530)>
< - Oprea Adrian : Burescu P., 2003, Flora si vegetatia zonelor umede din nord - vestul Romaniei, Edit. Acad.
Romane(6430)Burescu P., 2003, Flora si vegetatia zonelor umede din nord - vestul Romaniei, Edit. Acad.
Romane(6510)Cercetari în teren, 2005, Ion Sarbu, Adrian Oprea(1530)>
< - Radovet Dorina : Bilant de mediu, 2003, Universitatea Oradea(3160)>
Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1188)I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok,
L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002, "Mapping of Transilvanian Herpetofauna", In: "Nymphaea. Folia
naturae Bihariae" XXIX, p. 145-201, Oradea(1220)>
< - Claudiu Paúca : D. Murariu, obs. pers.(1304)>
< - Torok Zsolt : >

RO05 V 64.11 RO98 0.24

RO05 Parc natural * 64.11 1.2010 Parcul Natural Cefa
RO98 Necunoscut + 0.24 2.194. Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani
205
5.3. Desemnare sit
Dec. nr. 251/1981, HCJ. nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
În primele douătrimestre ale anului 2006 se va depune de către AdministraĠia Parcului Natural Apuseni,
documentaĠia pentru declararea Parcului Natural Cefa, pe o suprafaĠăde 5.000 ha, fiind în curs de
finalizare Planul de management al Parcului Natural Cefa, obiectiv în cadrul Proiectului Phare CBC” Culoar
romano-ungar de conservare a biodiversităĠii”
206
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
207
B ROSCI0026
1.3 NUMELE SITULUI
Cenaru

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0146305 45.0037555
412.80 0.00
208

RO22 SUD-EST

Stepică

conserv.

M 1352* Canis lupus(Lup) C P C B C B
M 1361 Lynx lynx(Râs) C R C B C B
M 1354* Ursus arctos(Urs) C 1 2 i P C B C B
I 1083 Lucanus cervus P P C B C C
I 1087* Rosalia alpina P V C B C C
P 1902 Cypripedium calceolus P R C B C B

209

P Carex sylvatica ssp. sylvatica P X
P Cephalanthera rubra P X
P Dactylorhiza maculata P X
P Koeleria macrantha P X
P Polygonatum verticillatum P X
P Seseli gracile P X
P Taxus baccata 900 1100 Numar C X
de
indivizi
P Telekia speciosa P X
P 2323 Typha shuttleworthii P X
P Valeriana tripteris P X

Diseminat, in pădurea de amestec, existăcca. 980 exemplare de tisă(Taxus baccata), element atlantic
central european, monument al naturii. Între acestea existăexemplare care înregisreazăpânăla 18m.
înalime, i vârste de pâna la 200 ani.
210
Situl se suprapune unui complex reprezentativ pentru ecosistemele forestiere specifice pădurilor de
amestec. Situat intr-un areal cu inversiuni termice frecvente, acest sit prezintăo importanădeosebită
datoritănumărului mare de exemplare de Taxus baccata ( aproximativ 1000 de exemplare pe o suprafaă
de aproximativ 400 ha) diseminate între arbori seculari de fag si brad.

afară afară
M B03 Exploatare forestiera N O
fara replantare sau
refacere naturala
01.02
L F Vanatoare N O
03.01
L L05 Prabusiri de teren, N O
alunecari de teren
1. CONDREA, Ana, RENEA, A. ” Aspecte privind protectia arboretului de Tisa ( Taxus baccata L.) din
rezervatia naturala, Cenaru, judetul Vrancea ” in : Complex Muz. Vrancea- Stud. si Comunicari vol. IX
,Focsani, 1997.
2 HOREANU, Climent., - ” Flora si vegetatia rezervatiei Cenaru” , in rev. Ocrot. Nat. si a Med. ~nconj., Tom
24, nr. 1, Buc., 1980.

< - Sandu Radu Mihai : Ion Iordache, Raport de cercetare 1996, Studiul complex al ariilor protejate din judetul
Vrancea si a situatiei lor actuale, Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi(1083)Ion Iordache, Raport de cercetare 1996, Studiul
complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale, Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi(1087)Ion
Iordache, Raport de cercetare 1996, Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor
211
actuale, Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi(1193)>

RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.815. Pădurea Cenaru
0
5.3. Desemnare sit
O suprafaăde 233 ha din acest sit a fost pusăsub protecie încădin anul 1973 prin Hotărârea Consiliului
Judeean Vrancea. Prin Legea nr. 5/2000 suprafaa ariei protejate Cenaru a crescut la 383 ha.
Recent, Direcia SilvicăVrancea , ICAS Braov si APM Vrancea a propus extinderea suprafeei acestei arii
protejate la 414 ha, realizându-se conexiunea dintre doua trupuri de pădure fragmentate artificial prin activităi
de exploatare silvică.
OrganizaĠie: AgenĠia pentru ProtecĠia Mediului Vrancea

Adresă: Focúani, str. Dinicu Golescu, nr.2, judeĠul Vracea
Email: office@apmvn.anpm.ro
Nume: Planul de management al Sitului Natura 2000 ROSCI0026 Cenaru úi al RezervaĠiei
X Da naturale Pădurea Cenaru - cod 2.815
Linkuri:
212
Nu
Managementul se realizeazăde către, DirecĠia SilvicăFocúani, conform Amenajamentului silvic.

In calitate de custode DS Focúani, a înaintat spre avizare către Academia Româna Planul de management
al ariei protejate Pădurea Cenaru.
213
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
214
B ROSCI0027
1.3 NUMELE SITULUI
Cheile Bicazului - Hăúmaú

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 1 1
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0111750 46.0149555
7633.10 0.00
215

RO12 CENTRU
RO21 NORD-EST
Stepică

conserv.
3150 76 Buna C C A C
6170 7 Buna B B B B
6190 5 Buna B C A B
6520 550 B C C B
7220 0 Buna B B C B
7230 0 Buna D
8210 7 Buna A B A A
91E0 27 Buna D
91Q0 17 Buna A C C A
91V0 76 Buna B C A B

M 1352* Canis lupus(Lup) P 5 10 i C C A C C
216
M 1361 Lynx lynx(Râs) P 1 3 i P G C B C C
M 1307 Myotis blythii() R P C B C B
M 1354* Ursus arctos(Urs) P C C A C C
M 1354* Ursus arctos(Urs) W C C A C C
A 1193 Bombina variegata P 500 700 i C G C C C C
A 1166 Triturus cristatus P 50 100 i C G C C C C
A 2001 Triturus montandoni(Triton P 300 500 i P G C C C C
carpatic)
moioaga)
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) P 40 50 i P G C C C C
I 4054 Pholidoptera transsylvanica P 50 500 i P C C A C
P 4066 Asplenium adulterinum P V C B C B
P 4070* Campanula serrata P R C B C B

M 2645 Cervus elaphus(Cerb-nobil) C X
M 2630 Martes foina P X
M 1369 Rupicapra rupicapra R X X
I 1091 Astacus astacus P X X
I 1057 Parnassius apollo R X X
P Achillea oxyloba ssp. schurii P X
moldavicum
P Alyssum repens ssp. repens P X
217
P Androsace arachnoidea P X
P Androsace chamaejasme P X
P Aquilegia nigricans ssp. P X
nigricans
P Asperula capitata P X
P Astragalus pseudopurpureus P X
P Astragalus roemeri P X
P Campanula carpatica P X
P Centaurea atropurpurea ssp. P X
atropurpurea
P Centaurea kotschyana P X
P Centaurea pinnatifida P X
P Cephalanthera damasonium P X
P Cerastium arvense ssp. P X
lerchenfeldianum
P Cerastium fontanum ssp. P X
macrocarpum
P Cerastium transsilvanicum P X
P Cirsium decussatum P X
P Cirsium furiens P X
P Corydalis capnoides P X
P Crepis conyzifolia P X
P Crepis jacquinii ssp. jacquinii P X
P Dactylorhiza cordigera P X
P Dactylorhiza sambucina P X
P Daphne cneorum P X
P Dianthus carthusianorum P X
P Dianthus spiculifolius P X
P Doronicum carpaticum P X
P Draba kotschyi P X
P Eritrichium nanum ssp. jankae P X
P Erysimum witmannii P X
P Festuca carpatica P X
P Festuca gautieri P X
P Festuca porcii P X
P Festuca versicolor P X
P 1866 Galanthus nivalis P X X
P Galium pumilum P X
P Gentiana brachyphylla ssp. P X
favratii
P Gentiana cruciata ssp. P X
phlogifolia
P 1657 Gentiana lutea P X X
P Gentiana pneumonanthe P X
P Goodyera repens P X
P Gymnadenia conopsea P X
P Gypsophila petraea P X
218
P Helictotrichon decorum P X
P Hesperis matronalis ssp. P X
cladotricha
P Hieracium pojoritense P X
P Jovibarba globifera ssp. P X
globifera
P Jovibarba heuffelii P X
P Juncus thomasii P X
P Juniperus sabina P X
P Jurinea mollis ssp. P X
transylvanica
P Larix decidua ssp. polonica P X
P Linum perenne ssp. P X
extraaxillare
P Listera cordata P X
P Listera ovata P X
P Microstylis monophyllos P X
P Minuartia laricifolia ssp. kitaibelii P X
P Orchis coriophora ssp. P X
coriophora
P Orchis militaris P X
P Orchis morio P X
P Orchis tridentata ssp. tridentata P X
P Orchis ustulata P X
P Oxytropis carpatica P X
P Oxytropis halleri ssp. halleri P X
P Phyteuma confusum P X
P Phyteuma vagneri P X
P Pinguicula vulgaris_del P X
P Poa molinerii P X
P Poa rehmannii P X
P Poa stiriaca P X
P Potentilla rupestris P X
P Primula elatior ssp. leucophylla P X
P Primula farinosa ssp. farinosa P X
P Primula halleri P X
P Ribes nigrum(Coacăz ) P X
P Saussurea alpina ssp. alpina P X
P Saxifraga corymbosa P X
P Scabiosa columbaria ssp. P X
pseudobanatica
P Scabiosa lucida P X
219
P Scorzonera purpurea ssp. P X

rosea
P Scrophularia heterophylla ssp. P X
laciniata
P Sedum telephium ssp. fabaria P X
P Sempervivum marmoreum P X
P Sempervivum montanum ssp. P X
montanum
P Seseli rigidum P X
P Sesleria bielzii P X
P Sesleria heuflerana ssp. P X
heuflerana
P Silene heuffelii P X
P Silene nutans ssp. dubia P X
P Silene zawadzkii P X
P Taraxacum nigricans P X
P Taxus baccata P X
P Thlaspi dacicum ssp. dacicum P X
P Thymus bihoriensis P X
P Thymus comosus P X
P Traunsteinera globosa P X
P Trisetum alpestre P X
P Trisetum macrotrichum P X
P Vaccinium uliginosum ssp. P X
microphyllum
P Viola alpina P X
P Viola dacica P X
P Viola declinata P X
P Viola jooi P X
P Waldsteinia geoides P X
P Waldsteinia ternata P X

N14 Păúuni 7.52
220
Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas este situat in mare parte in Muntii Hasmas din grupa centrala a
Carpatilor Orientali. Se situeaza pe raza administrativa a judetelor Neamt si Harghita. Muntii Hasmas sunt
formati din calcare dure triasice si jurasice, dolomite, conglomerate cretacice, conservate sub forma unor
inversiuni de relief care domina evident formatiunile de sisturi cristaline de la baza acestora. Cheile
Bicazului au o lungime de cca 8 km si au rezultat in urma adancirii raului Bicaz.Peretii Cheilor Bicazului sunt
reprezentati de abrupturile Suhardului Mic si ale Surducului. Cheile sunt insotite de stanci impresionante,
turnuri, piramide (Piatra Altarului).
Fauna parcului este deosebit de bogata atat in ceea ce priveste speciile de vanat cat si alte specii
caracteristice zonei montane. Dintre speciile de pasari amintim: acvila de munte (Aquila chrysaetos),
ciocanitoarea de munte (Picoides tridactylus), presura de munte (Emberiza cia).
01.0
1
H E03 Descarcari N I
H E Depozitarea N I
din baze de
agrement

afară afară
M A Cresterea animalelor N I M G Drumetii montane, N I
05.01 01.0 alpinism, speologie.
M B03 Exploatare forestiera N O 4
fara replantare sau
refacere naturala
221
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
M C Cariere de nisip si N O
01.01 pietris
.01
01.02
03.02 braconaj
.03
1. Flora si vegetatia cormofitelor din Masivul Hasmas,Cheile Bicazului si Lacul Rosu - Nechita N., Ed.
Constantin Matasa, Piatra Neamt, 2003 2. Vegetatia din Muntii Hasmas,Cheile Bicazului si Lacul Rosu -
Nechita N.,Mititelu D., Stud. Cercet.Muzeului Piatra Neamt, 1996 3. Padurile Romaniei, Parcuri Nationale si
Naturale - Regia Nationala a Padurilor, Romsilva, Bucuresti, 2004 4. Flora si vegetatia judetului Neamt -
Chifu T., Mititelu D., Dascalescu D., Mem. Sect. St. Acad. Rom.,1987

RO02 II 90.32 RO04 IV 64.16 RO98 0.07

RO02 Parc naĠional * 90.32 I Parcul NaĠional Cheile Bicazului - Hăúmaú
RO04 RezervaĠie naturală + 0.03 2.464. Avenul Licaú
RO04 RezervaĠie naturală + 29.86 2.482. Cheile Bicazului úi Lacul Roúu
RO04 RezervaĠie naturală + 11.68 2.483. Masivul Hăúmaúul Mare, Piatra Singuratică- Hăúmaúul
Negru
RO04 RezervaĠie naturală + 22.59 2.643. Cheile Bicazului
222
RO98 Necunoscut * 0.07 2.652. Cheile Sugăului

5.3. Desemnare sit
Situl propus cuprinde în întregime Parcul Naional Cheile Bicazului - Hăma, desemnat prin Ordinul nr. 7/1990
i prin Legea nr. 5/2000.
OrganizaĠie: RNP-Romsilva -AdministraĠia Parcului NaĠional Cheile Bicazului -Hăúmaú

Adresă: Izvoru Mureúului Nr. 664, jud. Harghita
Email: pnbicaz@mciuc.rosilva.ro
Nume: Planul de management al Parcului NaĠional Cheile Bicazului-Hăúmaúúi al siturilor
X Da Natura 2000 ROSCI0027 úi ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăúmaú(fărăsuprafaĠa de
suprapunere cu ROSCI0033 Cheile Sugăului-Munticelu)
Linkuri:
Nu
Regulamentul de organizare si functionare, precum si planul de management au fost intocmite .
223
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
224
B ROSCI0028
1.3 NUMELE SITULUI
Cheile Cernei

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0106555 45.0045500
512.90 0.00
225

RO42 VEST

Stepică

conserv.
9130 359 Buna B C B B

N14 Păúuni 1.46
Cheile Cernei se aflăvn Munii Poiana Ruscăi sunt săpate adânc în roci metamorfice dure în care se
disting cu ochiul liber noduli albi de feldspat cu diametrul pânăla ckiva cm (gnaise oculare). Înălimea
versanilor abrupi atinge 200 m. Valea urmărete un aspect sinuos între pereii stâncoi care, în
special în jumătatea sidică, coboarăuneori pânăvn firul apei, nelăsând loc pentru potecă. Aceste roci
aparin cristalinului getic (isturi cristaline)i se încadreazăvn seria Sebe-Lotru.
Versanii Cernei în chei sunt acoperii complet cu vegetaie forestieră, predominând făgetele.
Compoziia arboretelor este specificăzonei forestiere de dealuri înalte. Tipurile frecvente de pădure sunt
226
gorunete de stâncărie, gorunete cu Luzula luzuloides, făgete de deal i făgete cu Rubus hirtus. Prezena
lichenilor indicăabsena poluării.

afară afară
02.03
Doniă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biri, I.A., Habitatele din România,
Editura TehnicăSilvică, 2005
< - Badea Adriana : >
< - Ungureanu Anca : amenajamente silvice(9130)amenajamente silvice(91V0)>
< - Badea Adriana : >

< - Mihut Sergiu : >

RO98 100.00
227

RO98 Necunoscut = 100.0 2.530. Cheile Cernei
0
5.3. Desemnare sit
Situl cuprinde aria naturalăprotejatăde interes naional cu acelai nume, declaratăprin Legea 5/2000.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Custodele rezervaĠiei naturale Cheile Cernei a depus la Academia RomânăRegulamentul úi Planul de

management al ariei naturale protejate în vederea obĠinerii avizului.
228
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
229
B ROSCI0029
1.3 NUMELE SITULUI
Cheile Glodului, Cibului úi Măzii

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0010694 46.0034416
735.90 0.00
230

RO12 CENTRU
RO42 VEST
Stepică

conserv.
9110 294 Buna C C B B
9180 0 Buna C C C C

lungi)
M 1304 Rhinolophus P P C B C B
ferrumequinum()
A 4008 Triturus vulgaris P P C B A B
ampelensis()
P 4097 Iris aphylla ssp. hungarica P V C B C B
231
N14 Păúuni 35.58
Versantii acestor chei sunt acoperiti in cea mai mare parte cu paduri de fag (Fagus sylvatica) in amestec cu
gorun (Quercus petraea. P[durea este peticita de crestele si stancile de calcar si de areale mici de ierburi si
arbusti, in general pajisti de stancarie calcaroasa.
Situl este important pentru conservarea a doua habitate de interes prioritar, unul de pajiti de stâncărie, iar
celălalt de păduri de fag în amestec cu păduri de gorun. Tot aici se conservăun habitat important pentru
specia Myotis myotis.

afară afară
M A03 Cosire/Taiere a N I
pasunii
M A04 Pasunatul N O
232
Cartea Roie a vertebratelor din România - Nicolae Botnariuc i Victoria Tatole,
Studiul sistemic al rezervaiilor naturale din judeul Alba - coordonator dr. Mircea Buză
< - Oprica Nicolae : Mircea Buza (coordonator), Studiul sistemic al rezervatiilor naturale din judetul
Alba(6190)Mircea Buza (coordonator), Studiul sistemic al rezervatiilor naturale din judetul Alba(9110)>
Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1193)Ghira, I., Venczel, M., Covaciu-Marcov, S., Mara G., Ghile P., Hartel T.,
Torok Zs., Farkas L., Racz T., Farkas Z., Brad T., 2002. Mapping of Transsylvanian Herpetofauna. Nymphaea –
Folia naturae Bihariae, 29: 145-201, Oradea(4008)>
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>

RO04 IV 20.85 RO98 15.98

RO04 RezervaĠie naturală + 20.85 2.37. Cheile Glodului
RO98 Necunoscut + 4.20 2.38. Cheile Cibului
RO98 Necunoscut + 11.78 2.521. Cheile Madei

5.3. Desemnare sit
Situl include în limitele sale 3 rezervaii naturale de interes naional (declarate prin legea 5/2000): Cheile Măzii,
Cheile Glodului, Cheile Cibului.
233

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Custodele rezervaĠiei naturale Cheile Madei a depus la Academia RomânăRegulamentul úi Planul de

234
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
235
B ROSCI0030
1.3 NUMELE SITULUI
Cheile Lăpuúului

2 0 0 6 0 2 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0062222 47.0038805
1714.40 0.00
236

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
9180 0 Buna C C B C
91V0 1371 Buna B C B B

A 1193 Bombina variegata P P D
I 4014 Carabus variolosus P P B B C B

N14 Păúuni 6.68
237
Defileu epigenetic considerat unicat în România prin dimensiuni i prin rocile în care se dezvoltă(isturi
cristaline cu nivele de calcar i dolomite metamorfozate). Acesta cuprinde sectoare de tip canion (Vima
Mică- Sălnia, Buteasa Râu - La Împreunătură) i are în versani custuri stâncoase (Custura Cetăelii,
Custura Vimei), perei i pinteni stâncoi, cascade (La Piătoare) i peteri.
Defileu epigenetic stâncos, cu frecvente tăuri (sau băli), zone sculpate de eroziune pe cursul râului, cu
adâncime ce uneori depăete 10-20 m.

fara replantare sau
refacere naturala

afară afară
M C Minerit si activitati de N O
se refera mai sus
03.02 braconaj
.03
L H01 Poluarea apelor de N I
suprafata (limnice,
terestre, marine si
salmastre)
M J Modificarea functiilor N O
02.05 hidrografice,
generalitati
M L08 Inundatii(procese N I
naturale)
238
Olos Elisabeta, Aspecte de vegetaie de la Cheile Lăpuului. Anuarul Marmaia, seria tiine Naturale,
Baia Mare, 1980, pag. 143-145
< - Oprea Adrian : Cercetari în teren, 2006, Ion Sarbu, Adrian Oprea(3260)Cercetari în teren, 2006, Ion Sarbu,
Adrian Oprea(6430)Cercetari în teren, 2006, Ion Sarbu, Adrian Oprea(91E0)Cercetari în teren, 2006, Ion Sarbu,
Adrian Oprea(91V0)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamentele silvice.(9110)amenajamentele silvice.(9180)>
< - Alexandru Iftime : Panin, S., 1955. – Fauna României, Coleoptera, Carabidae, Vol. X Insecta (IV), fasc. 2, 148
p.(4014)>
< - Pop Ioan : >
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>

RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.583. Cheile Lăpuúului
0
5.3. Desemnare sit
Situl a fost declarat ca arie natural protejatăprin Legea nr. 5 din 2000.
239

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
240
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
241
B ROSCI0031
1.3 NUMELE SITULUI
Cheile Nerei - BeuúniĠa

2 0 0 6 0 2 2 0 1 9 0 1
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

21.0005027 44.0078194
37720.90 0.00
242

RO42 VEST

Stepică

conserv.
3220 377 Buna B C B B
3260 377 Buna A C A A
40A0 754 Buna B B C B
6110 377 Buna B C B B
6430 377 Buna B C B B
7220 0 Buna C C B C
8210 3 Buna B B A B
8310 5658 Buna A B A A
9110 829 Buna B C B B
9130 11316 Buna A B A A
9150 4639 Buna A B A A
91E0 113 Buna A B A A
91K0 5658 Buna A B A A
91L0 377 Buna B C B B
91M0 113 Buna B C A B
243

M 1308 Barbastella P 1 50 i R G C B B B
M 1352* Canis lupus(Lup) P R C B C B
M 1361 Lynx lynx(Râs) P V C A C A
M 1310 Miniopterus P P B B C B
lungi)
M 1323 Myotis P 1 50 i V G C B A B
late)
M 1307 Myotis blythii() R R B B C B
M 1316 Myotis P 1 50 i V G C B A B
capaccinii(Liliacul-cu-degete-
lungi)
M 1318 Myotis P R A B A B
M 1321 Myotis emarginatus P 1 50 i R G C B A B
M 1324 Myotis myotis() R R B B C B
M 1306 Rhinolophus blasii P M B B B B
M 1305 Rhinolophus euryale P 1 10 i V G C B A B
ferrumequinum()
M 1354* Ursus arctos(Urs) P R C B C B
F 1138 Barbus P C B A C B
moioaga)
F 2533 Cobitis elongata(Fâsămare) P C A A A A
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) P R C A C A
F 4123 Eudontomyzon P 100 500 i C G C B C B
danfordi(Chiscar)
F 2511 Gobio kessleri(Petroc) P C C A C B
F 1122 Gobio uranoscopus(Chetrar, P C A A C A
Petroc)
F 1157 Gymnocephalus P V D
amarus(Boarcă)
F 1146 Sabanejewia P 500 999 i C M C B C B
aurata(Dunăriă)
F 1160 Zingel streber(Fusar) P R B A C B
I 1093* Austropotamobius torrentium P R A B B B
I 1078* Callimorpha quadripunctaria P R B B C B
I 4014 Carabus variolosus P 500 900 i C G C B C B
I 4045 Coenagrion ornatum P C B C B
I 4046 Cordulegaster heros P R B A A A
I 1083 Lucanus cervus P R B B C B
I 1089 Morimus funereus P R B B C B
244
I 4039* Nymphalis vaualbum P P B A C A
I 1037 Ophiogomphus cecilia P C B C B
I 4054 Pholidoptera transsylvanica P R B A A A
I 1087* Rosalia alpina P P B B C B
I 4064 Theodoxus transversalis P R B B B B
I 1032 Unio crassus P R B A C A
P 2327 Himantoglossum caprinum P R B A C A
Colchicum neapolitanum ssp. V X

haynaldii
M 2591 Crocidura leucodon(Cârticioara) V X
M 2615 Eliomys quercinus V X
M 1363 Felis silvestris(Pisica salbatica) C X X
M Micromys R X
M 2632 Mustela R X
M 1330 Myotis mystacinus R X X
M Myoxus glis R X
M 2595 Neomys anomalus V X
M 2597 Neomys fodiens V X
M 1329 Plecotus austriacus R X X
M 2601 Sorex minutus P X
A 1278 Coluber caspius R X X
A 1281 Elaphe longissima C X X
A 2415 Lacerta praticola R X
A 1292 Natrix tessellata C X X
A 1256 Podarcis muralis C X X
245

A 1295 Vipera ammodytes C X X
F Alburnus alburnus(Oblet) C X
F Lota lota(Mântus) R X
I 1091 Astacus astacus R X X
I Euscorpius carpathicus P? X
I Holandriana holandrii R X
I Mecidea lindbergi C X
I 1050 Saga pedo R X X
P Acer monspessulanum R X
P Aegilops geniculata V X
P Aethionema saxatile V X
P Allium moschatum R X
P Athamanta turbith ssp. R X
hungarica
P Cardamine enneaphyllos V X
P Centaurea atropurpurea R X
P Cephalaria laevigata R X
P Cerastium banaticum R X
P Ceterach officinarum R X
P Corydalis pumila V X
P Crocus banaticus C X
P Crocus flavus R X
P Dianthus giganteus ssp. R X
banaticus
P Dianthus kitaibelii R X
P Draba lasiocarpa R X
P Echinops bannaticus R X
P 2292 Fritillaria montana R X
P Galium purpureum V X
P Helleborus odorus R X
P Linum uninerve R X
P Ophrys scolopax ssp. cornuta V X
P Orchis morio ssp. picta R X
P Orchis simia V X
P Orchis tridentata R X
P Ornithogalum sphaerocarpum V X
P Physocaulis nodosus R X
P Picnomon acarna V X
P Ptilostemon afer V X
P Rosa stylosa R X
P 1849 Ruscus aculeatus P X X
246
P Ruscus hypoglossum R X
P Satureja kitaibelii R X
P Scabiosa columbaria R X
P Scutellaria columnae ssp. V X
columnae
P Sesleria filifolia R X
P Silene flavescens V X
P Smyrnium perfoliatum R X
P Stipa pennata ssp. eriocaulis R X
P Taxus baccata V X
P Veronica spicata ssp. crassifolia V X

N14 Păúuni 5.95
Începând cu anul 1943 s-a început protecia pădurii din Valea Beunia i Nera, obiectivul
peisagistic principal fiind cascadele Beunia. În 1973 s-a instituit regimul de protecie asupra versanilor
împădurii ai dealului Rol, iar în 1982 au mai fost create 3 zone protejate în care nu se intreprind lucrări
silvice.
Prezintăun peisaj deosebit de complex i variat, determinat de alternana platourilor calcaroase cu
depresiuni largi,cu văi puternic adâncite i culmi cu versani abrupi, la care se asociazăo gamălargăde
forme i fenomene carstice. Printre acestea se remarcăcheile-de mare interes tiinific i
peisagistic-săpate de râurile Cara, Nera, etc.;diverse peteri bogat concreionate, depuneri de travertin
în albii,exemplu:spectaculoasele cascade ale Beuniei.
Principalele habitate în sit sunt habitatele de pădure, habitatele de păuni i fânee, habitatele
cavernicole i habitatele acvatice dintre care 6 habitate de interes comunitar.
Fauna terestrăeste reprezentatăde un număr de 313 taxoni, 29 endemisme, 45 specii rare, din care
119 specii protejate i strict protejate de legislaia românăi internaională.
Fauna cavernicolăcuprinde 273 specii i subspecii de nevertebrate precum i vertebrate.
Flora este reprezentatăde un număr de 1086 specii din care, specii protejate sunt doar în contextul
protejării habitatelor.
Siturile cultural – istorice din sit sunt 6 de suprafaă, 24 subterane i 30 de suprafaăvn zona limitrofă.
247
Habitatele de pădure (făgete) din acest parc unice în Europa, au o mare importanăbiologică, genotipică
esteticăi mediogenăfiind printre puinele făgete care s-au păstrat în stare virgină.
În urma cercetărilor făcute s-au identificat 1086 specii de plante superioare prezente în zonă, aparinând
la 98 familii. Vegetaia prezintăo deosebităimportanătiinifică, aici întâlnindu-se o serie de specii
rare, printre care diverse endemisme i specii sudice, unele aflate în apropierea de limita nordicăa
arealului european.
Se întâlnesc aici asociaii vegetale caracteristice pentru partea de sud-vest a ării, cu afinităi cu vegeta
ia submediteraneanăde la sud de Dunăre. Printre cele mai caracteristice se numărăfăgetele cu alun
turcesc, tufăriurile de liliac, mojdrean i scumpie cu numeroase specii însoitoare saxicole, pajitile de
stâncării i asociaiile pioniere de stâncării calcaroase.
Au fost identificate un număr de 189 de taxoni de nevertebrate i 124 de taxoni din cadrul vertebratelor,
sudul Banatului a permis pătrunderea i adăpostirea unei faune cu pregnant caracter mediteraneean. Aici,
aceste specii mediteraneene termofile au găsit prin relieful calcaros, însorit etc condiii propice de
instalare.
Aici existăo diversitate avifaunistica bogata, reprezintălocul de odihnăi de hrană,dar i refugiul pentru
cuibăritul a numeroase păsări migratoare, rarităi cum sunt speciile Falco subbuteo i Falco peregrinus
Pe langătoate celelate specii putem spune ca situl Cheile Nerei Beunia adăpostete i încăun număr
însemnat de carnivore printre care ursul, lupul, râsul, specii e interes comunitar.
Fauna acvatică- referitor la ihtiofauna râului Nera putem spune căacesta adăpostete o serie de
rarităi-Cobitis elongata (fâsa) este una dintre ele, un al doilea element remarcabil al ihtiofaunei Nerei,
este o subspecie aparte de fusar, Aspro zingel (Aspro streber- Pietrar ).
H 690 Alte impacte N I

determinate de
turism si recreere ce
nu au fost
mentionate mai sus
H A03 Cosire/Taiere a N O
pasunii
H A04 Pasunatul N O
H A Cresterea animalelor N O
05.0
1
habitare umana
(locuinte umane)
H F Pescuit de agrement N O
02.0
3
H F Vanatoare N O
03.0
1
H F Luare / prelevare de N O
2
248
H F Luare / prelevare de N O
2
H F Colectare de N I
2.01 reptile, amfibieni...)
H F Capcane, otravire, N O
03.0 braconaj
2.03
H G Vehicule cu motor N O
01.0
3
H G Drumetii montane, N I
4
H K Eroziune N O
01.0
1

afară afară
M A08 Fertilizarea (cu N O M B Plantare pădure, pe N I
ingrasamant) 01.0 teren deschis (copaci
L A Indepartarea N O 1 nativi)
10.01 gardurilor vii si a
crangurilor sau
tufisurilor
sus
02.02
M B03 Exploatare forestiera N I
fara replantare sau
refacere naturala
M C Extragere de nisip si N I
01.01 pietris
L C Mine N O
01.04
M E Habitare dispersata N I
disperse)
M E Depozitarea N O
/deseuri provenite
din baze de
agrement
sau colectare decat
cele de mai sus
M G Sporturi nautice N I
01.01
249
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
incendiilor
Bănărescu P., colab., 1979, Viitorul parc naional Cheile Nerei-Beunia, Ocr. nat. med. înconj., 23, 2: 99
-104 + 2 foto + o hartă;
Schrött L., 1968, Vegetaia rezervaiei naturale Cheile Nerei, Ocr. nat., 12, 2: 193-202 + 6 foto + 2 fig.;
Schrött L. 1972. Flora i vegetaia rezervaiei naturale Beunia-Cheile Nerei (Munii Aninei). Rezum.
tezădoct. Bucureti.;
Borza Al., 1958, Vegetaia rezervaiei Beunia, Ocr. nat., 3: 117-127 + 7 foto
< - Arsene G.-Gabriel : Planul de Management al Parcului National Cheile Nerei - Beusnita(3220)Planul de
Management al Parcului National Cheile Nerei - Beusnita(3260)Planul de Management al Parcului National
Cheile Nerei - Beusnita(6110)Planul de Management al Parcului National Cheile Nerei - Beusnita(6190)Planul de
Cheile Nerei - Beusnita(91E0)Planul de Management al Parcului National Cheile Nerei - Beusnita(91K0)Planul de
Management al Parcului National Cheile Nerei - Beusnita(91L0)Propunere Plan de Management Cheile Nerei -
Beusnita(91M0)>
< - Donita Nicolae : amenajamente silvice(91K0)fara sursa(9150)fara sursa(9170)>
pers.(8160)>
< - Moldovan Rachila : amenajamente silvice(7220)amenajamente silvice(9150)>
< - Nicolin Alma : Planul de Management al Parcului National Cheile Nerei - Beusnita(40A0)Planul de
Cheile Nerei - Beusnita(6430)Planul de Management al Parcului National Cheile Nerei -
Beusnita(91Y0)Propunere Plan de Management Cheile Nerei - Beusnita(40A0)Propunere Plan de Management
Cheile Nerei - Beusnita(8160)Propunere Plan de Management Cheile Nerei - Beusnita(91V0)>
< - Nitu Eugen : Baza de date biospeologice si cadastrul ISERB(8310)>
< - Popescu Aurel : Schrött L., 1972, Flora si vegetatia rezervatiei naturale Beusnita – Cheile Nerei (Muntii
Aninei). Teza de doctorat.(3220)Schrött L., 1972, Flora si vegetatia rezervatiei naturale Beusnita – Cheile Nerei
(Muntii Aninei). Teza de doctorat.(40A0)Schrött L., 1972, Flora si vegetatia rezervatiei naturale Beusnita – Cheile
Nerei (Muntii Aninei). Teza de doctorat.(8120)Schrött L., 1972, Flora si vegetatia rezervatiei naturale Beusnita –
Cheile Nerei (Muntii Aninei). Teza de doctorat.(8210)>
< - Stoiculescu Cristian : >
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamentele silvice(91L0)amenajamentele silvice.(9180)>
< - Alexandru Iftime : Cârdei, F. Bulimar, F., 1965 – Fauna RPR Odonata, Vol. VII, Fasc. 5(4046)date teren 2002
250
(1306)Grossu, A., 1993. The catalogue of molluscs from Romania. Travaux du Museum d’Histoire naturelle
“Grigore Antipa” 33: 291-366.(4064)Kis B, 1959 - Adatok a Pholidoptera aptera Fabr. Elterjedesehez a Keleti- es
Deli-Karpatokban, Rovartani Kozlemenyek Folia Entomologica Hungarica - series nova, tom XII, nr. 7, p. 83-90
(4054)Toader, T., Dumitru, I. (ed.), 2005. Romanian forests. National parks and natural parks. Ed. ROMSILVA,
267 pp.(1354)Toader, T., Dumitru, I. (ed.), 2005. Romanian forests. National parks and natural parks. Ed.
ROMSILVA, 267 pp.(1361)>
< - Claudiu Paúca : Observatii în teren.
(1306)>
< - Moldovan Rachila : >
< - NAICU GABRIEL : >
< - Nicolin Alma : Planul de Management al Parcului National Cheile Nerei - Beusnita(1308)Planul de
Management al Parcului National Cheile Nerei - Beusnita(1352)Propunere Plan de Management Cheile Nerei -
Beusnita(1084)Propunere Plan de Management Cheile Nerei - Beusnita(1124)Propunere Plan de Management
Cheile Nerei - Beusnita(1130)Propunere Plan de Management Cheile Nerei - Beusnita(1146)Propunere Plan de
Management Cheile Nerei - Beusnita(1305)Propunere Plan de Management Cheile Nerei -
Beusnita(1316)Propunere Plan de Management Cheile Nerei - Beusnita(1321)Propunere Plan de Management
Cheile Nerei - Beusnita(1323)Propunere Plan de Management Cheile Nerei - Beusnita(4014)Propunere Plan de
Management Cheile Nerei - Beusnita(4123)>
< - Nitu Eugen : Observatii teren E. Nitu (2009)in cadrul proiectuli PNII, contract 31087 coord. Muzeul National
\"Gr. Antipa\"(1087)>
< - prunar florin : Observatii în teren.
(1084)Planul de Management al Parcul National Cheile Nerei Beusnita.(1093)Planul de Management al Parcului
National Cheile Nerei - Beusnita(1078)Planul de Management al Parcului National Cheile Nerei -
Beusnita(1087)Planul de Management al Parcului National Cheile Nerei - Beusnita(1089)Planul de Management
al Parcului National Cheile Nerei - Beusnita(1093)Planul de Management al Parcului National Cheile Nerei -
Beusnita(4039)Planul de Management al Parcului National Cheile Nerei - Beusnita(4054)Propunere Plan de
Management Cheile Nerei - Beusnita(1052)Propunere Plan de Management Cheile Nerei -
Beusnita(1083)Propunere Plan de Management Cheile Nerei - Beusnita(1084)>
< - Sorescu Carmen : Planul de Management al Parcul National Cheile Nerei Beusnita.(1188)>
< - Tatole Victoria : Cosmin Manci 2012. Dragonfly Fauna (Insecta: Odonata) from Romania - PhD Thesis
Abstract(1037)Cosmin Manci 2012. Dragonfly Fauna (Insecta: Odonata) from Romania - PhD Thesis
Abstract(4045)>
< - Otel Vasile : >
Abstract(4045)>

RO02 II 97.59 RO04 IV 25.48 RO05 V 0.00
RO98 0.00
251

RO02 Parc naĠional + 97.59 E Parcul NaĠional Cheile Nerei - BeuúniĠa
RO02 Parc naĠional / O Parcul NaĠional Semenic - Cheile Caraúului
RO04 RezervaĠie naturală + 16.90 2.276. RezervaĠia Cheile Nerei - BeuúniĠa
RO04 RezervaĠie naturală + 5.43 2.277. Valea Ciclovei - Ilidia
RO04 RezervaĠie naturală + 1.41 2.278. Cheile Suúarei
RO04 RezervaĠie naturală + 0.54 2.279. Izvorul Bigăr
RO04 RezervaĠie naturală + 0.08 2.280. Liciovacea
RO04 RezervaĠie naturală + 0.85 2.281. Ducin
RO04 RezervaĠie naturală + 0.27 IV.18. Dealul Cărăula
RO05 Parc natural / D Parcul Natural PorĠile de Fier
RO98 Necunoscut / 2.287. Buhui - Marghitaú

5.3. Desemnare sit
- Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului ; - Legea
nr. 5/2000- privind amenajarea teritoriului - seciunea III Arii Protejate; - H.G. 230/2003- privind delimitarea
rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale , si constituirea administratiilor acestora ;
OrganizaĠie: AdministraĠia Parcului NaĠional Cheile Nerei - BeuúniĠa

Adresă: Str. Principală, Nr. 236, Sasca Română, 327333, jud. CaraúSeverin
Email: apnchnerei@gmail.com
Nume: Planul de management al Parcului NaĠional Cheile Nerei - BeuúniĠa úi al siturilor Natura
X Da 2000 ROSCI0031 Cheile Nerei - BeuúniĠa úi ROSPA0020 Cheile Nerei - BeuúniĠa
Linkuri:
Nu
252
Situl nu are plan de management. El va întocmit de administraĠia Parcului NaĠional Cheile Nerei-BeuúniĠa
pânăla 31.05.2006.
253
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
254
B ROSCI0032
1.3 NUMELE SITULUI
Cheile Rudăriei

2 0 0 6 0 1 2 0 1 6 1 1
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0079416 44.0134916
290.50 0.00
255

RO42 VEST

Stepică

conserv.
40A0 37 Buna B B B B
6110 2 Buna B C B B
6190 3 Buna D
8210 2 Buna B C B B
9110 125 Buna B A A A
9180 110 Buna B A B B
91E0 2 Buna D
91M0 80 Buna B B B B

M 1352* Canis lupus(Lup) P 4 6 i P G C B C B
A 1193 Bombina variegata P P? DD D
F 1138 Barbus P P D
moioaga)
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) P 1 9 i C G A B C B
F 4123 Eudontomyzon P 10 20 i R M C C B B
danfordi(Chiscar)
I 1093* Austropotamobius torrentium P R C B B B
I 1088 Cerambyx cerdo P P C B C B
P 4066 Asplenium adulterinum P R C B C B
R 1217 Testudo hermanni P P? DD
256

A 1295 Vipera ammodytes X X
P Acinos arvensis P X
P Allium flavum C X
P Allium paniculatum ssp. fuscum C X
P Dianthus armeria ssp. P X
armeriastrum
P Lathyrus latifolius P X
P Rubus hirtus C X
P Stachys recta C X

N14 Păúuni 7.80
Elementul caracteristic este prezentat de pseudochei săpate în roci metamorfice cu microforme ale
exocarstului(lapiezuri),acoperite de vegetaie termofilă.Pădurile din arie sunt amestecuri de foioase (
fag,gorun,carpen,salcâm, modrean),răinoase (pin negru)i amestecuri foioase cu răinoase i alte
elemente diseminate.
Elementul central european se impune la maxim în sensul vitalităii i al biomasei prin faptul căcuprinde
pe cei mai importani edificatori dominani din pădurile mezofile : (Fagus sylvatica,Quercus petrae,
Carpinus betulus,Acer pseudoplatanusetc). Dintre speciile sudmediteraneene frecvente în pădurile
submediteraneene i în tufiurile xerotermofile de tipul ibliacului:Ruscus aculeatus,Potemtilla
micrantha,Cornus mas, Syringa vulgaris etc.
Flora pajitilor xerofile de pe pantele calcaroase este bogat în specii submediteraneene mai frecvente sunt:
Stachys germanica, Tunica saxifraga et.
Vegetaia prezintăo importanătiinifică, aici întâlnindu-se o serie de specii rare, printre care diverse
endemisme i specii sudice , unele aflate în apropierea de limita nordicăa arealului european. Se întâlnesc
aici asociaii vegetale caracteristice pentru partea de sud-vest a ării, cu afinităi cu vegetaia
submediteraneanăde la sud de Dunăre.
Fauna este reprezentatăde mamifere: specii de căprior , vulpe, iepure etc.
Fauna ornitologicăeste reprezentatăde specii ca:Bubo Bubo,Falco subbuteo,Strix aluco,etc.
257
Fauna de reptile este reprezentatăprin batricieni, opârle (Lacerta viridis, Lacerta agilis etc)

afară afară
M A04 Pasunatul N I M B Plantare pădure, pe N I
L B03 Exploatare forestiera N O
1 nativi)
fara replantare sau
refacere naturala
01.01 pietris
01.02
M F Pescuit de agrement N I
02.03
M F Vanatoare N O
03.01
03.02 braconaj
.03
M F04 Luare/prelevare de N I
plante terestre, in
general
01.02 si vehicule
non-motorizate
incendiilor
Studiu de fundamentare pentru Rezervaia naturalăCheile Rudăriei.
< - Alexandru Iftime : fara sursa(8210)fara sursa(9180)>
< - Ana Corpade : Planul de management al Rezervatiei Naturale Cheile Rudariei.(40A0)Planul de management
258
al Rezervatiei Naturale Cheile Rudariei.(6190)Planul de management al Rezervatiei Naturale Cheile Rudariei.
(8220)Planul de management al Rezervatiei Naturale Cheile Rudariei.(9110)Planul de management al
Rezervatiei Naturale Cheile Rudariei.(9180)Planul de management al Rezervatiei Naturale Cheile Rudariei.
(91E0)Planul de management al Rezervatiei Naturale Cheile Rudariei.(91M0)>
< - Grup N2000 : Iovu Biris com. pers.(91K0)>
< - Sorescu Carmen : Documentatie(6110)>
< - Alexandru Iftime : Negus S., com. pers.(1361)Toader, T., Dumitru, I. (ed.), 2005. Romanian forests. National
parks and natural parks. Ed. ROMSILVA, 267 pp.(1352)>
< - Ana Corpade : Miklos Balint si colaboratorii, 2004, Proiectul One Europe More Nature Documentatie privind
ariile protejate: Mlastina Vlasinescu, Poiana Brazilor, Taul lui Dumitru, Taurile de la Hoteni, Iezerul Mare, Taurile
Chendroaiei, Lacul Morarenilor, Taul Negru.(4014)Planul de management al Rezervatiei Naturale Cheile
Rudariei.(1078)Planul de management al Rezervatiei Naturale Cheile Rudariei.(1086)Planul de management al
(A239)>
< - Grup N2000 : >
< - Luta Larisa : >
< - Sorescu Carmen : >
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>
< - Iftime Alexandru : Date teren 2004(1217)Observatii în teren.
(1217)Planul de management al Rezervatiei Naturale Cheile Rudariei.(1078)>

RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.303. Cheile Rudăriei
0
259

5.3. Desemnare sit
Rezervaia NaturalăCheile Rudăriei a fost înfiinatăprin Legea nr.5/2000 i delimitatăprin H.G.230/2003,are

ca obiectiv protecia i conservarea biodiversităii florei i faunei din aria protejată.
OrganizaĠie: Nu are structurăde administrare

Adresă:
Email:
Nume: Planul de Management al RezervaĠiei Naturale úi Sitului Natura 2000 ROSCI0032 Cheile
X Da Rudăriei
Linkuri:
Nu
Situl are plan de management realizat de custodele DirecĠia SilvicăReúiĠa,JudeĠul Caraú-Severin
260
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
261
B ROSCI0033
1.3 NUMELE SITULUI
Cheile Sugăului - Munticelu

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0075222 46.0048444
324.90 0.00
262

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
6520 3 Buna B C B B
7220 0 Buna A A A A
8210 3 Buna A C A A
91Q0 9 Buna A C A B

M 1354* Ursus arctos(Urs) P R D
carpatic)
I 1087* Rosalia alpina P V D
P 4097 Iris aphylla ssp. hungarica P V B B C B
263
M 1369 Rupicapra rupicapra 6 6 Numar P X X
de
indivizi
M 1343 Sicista betulina C X X
P 2134 Astragalus psedopurpureus C X
P Campanula carpatica R X
P Cratoneuron commutatum R X
P Cratoneuron sp. R X
P Dianthus petraeus ssp. R X
petraeus
P Hieracium pojoritense R X
P Leucanthemum waldsteinii R X
P Poa rehmannii R X
P Silene nutans ssp. dubia C X
P Silene zawadzkii R X
P Symphytum cordatum R X

N14 Păúuni 2.45
Situl a fost declarat arie protejata in anul 1971, prin decizia Consiliului Popular Neamt, fundamentarea
stiintifica apartinand prof. univ. dr.geolog Constantin Grasu, pe considerente geologice, paleontologice si
geomorfologice.
Masivul Munticelu face parte din complexul carstic al Cheilor Bicazului, fiind situat in N-E Parcului National
Cheile Bicazului- Hasmas.
264
Importanta este determinata de densitatea si varietatea speciilor vegetale si animale de interes comunitar si
national.
Citata pentru prima oara in 1933 de catre M. Gusuleac, specia endemica Astragalus pseudopurpureus
cuprinde peste 95% din populatiile din Romania.
H J Modificarea functiilor N I
02.0 hidrografice,
5 generalitati

afară afară
M B03 Exploatare forestiera N O L A04 Pasunatul N I
fara replantare sau
refacere naturala
01.01 pietris
.01
L E Alte tipuri de N O
03.04 depozitari
L F Vanatoare N I
03.01
03.02 braconaj
.03
M G Vandalism N I
05.04
1.Monumentele naturii din judetul Neamt- Ciobanu M., Grasu C., Ionescu V., 1972
2.Flora si vegetatia judetului Neamt- Chifu T., Mititelu D., Dascalescu D.,1987, Mem. sect. st.Acad. Rom.
Bucuresti, 281-302
3. Plante endemice in Flora Romaniei- Dihoru G., Pirvu C., 1987, Ed. Ceres Bucuresti
4. Plante ocrotite din Romania, Ed. Univ. Al.I. Cuza Iasi, 2003
5. Cartea rosie a vertebratelor din Romania-Acad.N. Botnariuc,Dr. V. Tatolea, Bucuresti 2005
265
< - Miron Roxana : Monumentele naturii din judetul Neamt- Ciobanu M., Grasu C., Ionescu V., 1972
(6520)Monumentele naturii din judetul Neamt- Ciobanu M., Grasu C., Ionescu V., 1972(7220)Monumentele
naturii din judetul Neamt- Ciobanu M., Grasu C., Ionescu V., 1972(8210)Monumentele naturii din judetul Neamt-
Ciobanu M., Grasu C., Ionescu V., 1972(8310)Monumentele naturii din judetul Neamt- Ciobanu M., Grasu C.,
Ionescu V., 1972(91Q0)>
< - Oprea Adrian : Cercetari în teren, 2005, 2006, Ion Sarbu, Adrian Oprea(6520)>


RO02 II 0.00 RO03 III 0.36 RO98 35.86

RO02 Parc naĠional / I Parcul NaĠional Cheile Bicazului - Hăúmaú
RO03 Monument al + 0.36 2.648. Peútera Munticelu
naturii
RO98 Necunoscut * 35.86 2.652. Cheile Sugăului

5.3. Desemnare sit
Rezervatia naturala Cheile Sugaului- Munticelu a fost propusa datorita tipurilor de habitate si a diversitatii
biologice pe care le adaposteste.
266
OrganizaĠie: Clubul Montan Român

Adresă: str. útefan cel Mare, nr. 31, Piatra NeamĠ, judeĠul NeamĠ
Email: ecolog@mountain.ro
Nume: Planul de management al siturilor Natura 2000 ROSCI0033 Cheile Sugăului-Munticelu úi
X Da ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hăúmaú
Linkuri:
Nu
Custodele a elaborat regulamentul de organizare si functionare a rezervatiei.

Nu exista plan de management.
267
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
268
B ROSCI0034
1.3 NUMELE SITULUI
Cheile Turenilor

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 0 3
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0124305 46.0040527
126.70 0.00
269

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
40A0 2 Buna B C B B
6110 2 Buna B C B B
8210 6 Buna B C B B

A 1193 Bombina variegata P C D
ampelensis()
F 1138 Barbus P C B C B
moioaga)
F 1149 Cobitis taenia(Zvârlugă) C P C B C B
F 2511 Gobio kessleri(Petroc) P C B C B
F 1134 Rhodeus sericeus P C B C B
amarus(Boarcă)
I 1078* Callimorpha quadripunctaria P C C B C B
I 1052 Hypodryas maturna P R C B C B
I 4036 Leptidea morsei P R C B C B
270
I Trochiscocoris rotundatus R X
P Allium flavum R X
P Aristolochia clematitis R X
P Aurinia saxatilis R X
P Medicago minima R X
P Paronychia cephalotes R X
P Sempervivum marmoreum R X
P Seseli elatum ssp. osseum V X
P Silene otites R X
P Sorbus dacica R X
P Sorbus graeca R X
P Spiraea chamaedryfolia C X
P Spiraea crenata R X
P Taraxacum hoppeanum R X
P Viola jooi R X
P Waldsteinia geoides V X

N14 Păúuni 14.59
Cheile Turenilor sunt rezultatul unor fenomene carstice manifestate in calcarele jurasice(tithonice) aflate la
contactul Muntilor Trascau- la poalele Muntilor Petrid, ca o ramificatie laterala a acestora - cu Depresiunea
Turda- Alba Iulia, parte componenta a Bazinului Transilvaniei.
Aspectul rezervatiei este acela de canion carstic, in forma de V, peretii de calcar avand inaltimi cuprinse
intre 20 m (in dreptul carierei din Tureni, la intrarea in chei) si 105 m pe traseul cheilor propriu-zise. Distanta
dintre pereti creste in a doua jumatate a cheilor, ajungand la 160 m la iesirea spre Copaceni a cheilor.
Lungimea cursului Vaii Racilor, deci si a cheilor este de 1850 m.
Pe platoul carstic situat deasupra Cheilor Turenilor se remarca urmatoarele forme pozitive de relief: Dealul
Cheia(540-570), Dealul Copandului(540-560) si Dealul Turului (20-530), pe versantul stang, iar pe cel drept,
Dealul Turenilor si Dealul Ghicenghe(540-580).Pe solul inierbat care acopera platoul carstic se remarca
lapiezuri calcaroase, avand dimensiuni medii de 100/80 cm.
271
Aria protejata Cheile Turenilor face parte din categoria ariilor protejate Rezervatie Naturala, categorie care
corespunde categoriei IV IUCN , si anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie protejata
administrata in special pentru conservarea prin interventii de gospodarire.Scopul Rezervatiilor Naturale este
protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic , forestier,
hidrologic, geologic, speologic, paleontologic,pedologic, istoric si arheologic, prin elaborarea unor strategii si
studii de impact ecologic de durata scurta, medie si indelungata.
H A04 Pasunatul N I
habitare umana
(locuinte umane)
H E Depozitarea N O
din baze de
agrement
H E Depozitarea N I
2
H H01 Poluarea apelor de N I
suprafata (limnice,
terestre, marine si
salmastre)
H H05 Poluarea solului si N O
deseurile solide (cu
exceptia evacuarilor)
incendiilor

afară afară
01.01 pietris
.01
Plan de Management Rezervatia Naturala Cheile Turenilor- intocmit:Vizauer Tibor-Csaba, custodele

Rezervatiei Naturale Cheile Turenilor, Cluj-Napoca 2005.
272
Directia Silvica Cluj Napoca;
Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Cluj
-harti 1954, 1964 modificata ulterior in urma aplicarii Legii 18/1991;
< - Dr. COLDEA Gheorghe : Cercetari în teren, grant ANSTI (CNCSIS), coordonat de prof. dr. N. Tomescu
(Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca).(6110)>
< - Kovacs Istvan : baza de date MIlvus(1188)baza de date MIlvus(1193)>
< - NASTASE AUREL : INCDDD, investigatii in teren(1134)INCDDD, investigatii in teren(1138)INCDDD,
investigatii in teren(2511)>
< - Rakosy Laszlo : Rakosy L. Viehmann I, 1991. Argumente in favoarea unei rezervatii naturale in Cheile
Turului. Ocrot. nat. med. inconj. 35 (1-2): 15-25.(1052)Rakosy L. Viehmann I, 1991. Argumente in favoarea unei
rezervatii naturale in Cheile Turului. Ocrot. nat. med. inconj. 35 (1-2): 15-25.(1078)Rakosy L. Viehmann I, 1991.
Argumente in favoarea unei rezervatii naturale in Cheile Turului. Ocrot. nat. med. inconj. 35 (1-2): 15-25.(4036)>
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>
< - Otel Vasile : >

RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.342. Cheile Turenilor
0
273
5.3. Desemnare sit
Cheile Turenilor,denumite si Cheile Tureni sau Turului se constitue, incepand cu anul 1993, intr-o rezervatie
naturala mixta(floristica, faunistica, peisagistica) si parc arheologic (terase si pesteri locuite)statutata astfel la nivel
local, dat fiind importanta stiintifica si turistica a acestui obiectiv. Cheile Turenilor au fost declarate Rezervatie
naturala si parc arheologic conform Hotaririi Prefecturii judetului Cluj, publicata in Monitorul Oficial nr.3/1993, la
pozitia 51 in Lista rezervatiilor arheologice, parcurilor si monumentelor naturii, la subcapitolul Rezervatii din
judetul Cluj, propuse de catre Oficiul judetean al Patrimoniului Cultural - National, din cadrul Muzeului National de
Istorie a Transilvaniei. Ulterior, prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -
Sectiunea a III-a zone protejate, Rezervatia Naturala Cheile Turenilor a dobandit statutul de arie protejata de
interes national, fiind listat la pozitia 2342 cu o suprafata totala de 25 ha.

Adresă:
Email:
Nume: Planul de management al siturilor Natura 2000 ROSPA0087 MunĠii Trascăului,
X Da ROSCI0253 Trascău, ROSCI0300 FânaĠele Pietroasa-Podeni, ROSCI0035 Cheile Turzii,
ROSCI0034 Cheile Turenilor, precum úi al celor 35 de arii naturale protejate de interes naĠional
de pe suprafaĠa acestora
Linkuri:
Nu
Rezervatia Naturala Cheile Turenilor a fost luata in custodie de catre Consiliul Judetean Cluj, conform
Ordinului Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului nr. 850 din 27 octombrie 2003 privind
procedura de incredintare a administrarii sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate, semnand
Conventia de custodie cu Agentia Regionala de Protectie a Mediului Cluj-Napoca nr. 8690/13882 din 24
noiembrie 2004.
274
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
275
B ROSCI0035
1.3 NUMELE SITULUI
Cheile Turzii

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0112611 46.0123694
326.40 0.00
276

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
6110 3 Buna B C A A
6190 0 Buna A C A A
6210 X 6 Buna B C C C
6240 6 Buna B C B B
6430 1 Buna B C B B
8120 0 Buna C C B B
8160 0 Buna B C B B
8210 3 Buna B C B B
9110 6 Buna B C B B
9180 0 Buna B C B B
91E0 9 Buna B C A B

lungi)
M 1305 Rhinolophus euryale P P C B B B
ferrumequinum()
277
F 1138 Barbus P C B C B
moioaga)
F 1149 Cobitis taenia(Zvârlugă) C P C B C B
F 2511 Gobio kessleri(Petroc) P C B C B
amarus(Boarcă)
I 4012 Carabus hampei P P B B C B
I 4030 Colias myrmidone P R C B C B
I 4034 Glyphipterix loricatella P P A B A B
I 1052 Hypodryas maturna P C B C B
I 4050 Isophya stysi P R B B C B
I 4036 Leptidea morsei P R C B C B
I 4020 Pilemia tigrina P P C B C B
I 1016 Vertigo moulinsiana P R B B C B
P 1689 Dracocephalum austriacum P R A A B A
P 4067 Echium russicum P R C A C A
P 2170* Ferula sadleriana P R A A A A
P 4097 Iris aphylla ssp. hungarica P R B A C A
P 4098 Iris humilis ssp. arenaria P V A A C A
P 1477 Pulsatilla patens P R B A C A
P 4087* Serratula lycopifolia P V A A C A

câmp)
A 1292 Natrix tessellata P X X
A 1212 Rana ridibunda R X X
A 1213 Rana temporaria() R X X
A 2473 Vipera berus R X
278
I Elasmucha ferrugata R X
I 1067 Lopinga achine P X X
I Trochiscocoris rotundatus R X
P Achillea pannonica R X
P Aconitum napellus ssp. fissurae R X
P Allium obliquum V X
P Asplenium lepidum R X
P Cardaminopsis arenosa R X
P Carex brevicollis R X
P Centaurea atropurpurea ssp. R X
atropurpurea
P Centaurea reichenbachii V X
P Centaurea rhenana R X
P Cephalaria radiata V X
P Corydalis cava R X
P Corydalis solida R X
P Daphne cneorum V X
P Ephedra distachya R X
P Fallopia dumetorum R X
P Festuca rubra ssp. rubra R X
P Festuca rupicola ssp. rupicola R X
P Festuca valesiaca R X
P Galium mollugo R X
P Hieracium wiesbaurianum R X
P Hieracium x brachiatum R X
P Inula britannica R X
P Iris humilis R X
P Iris pumila ssp. pumila R X
P Jurinea mollis ssp. R X
transylvanica
P Lactuca viminea V X
P Melampyrum pratense R X
P Melica picta R X
P Onosma arenaria V X
P Onosma pseudarenaria V X
P Orchis morio R X
P Poa badensis R X
P Poa nemoralis R X
P Poa pratensis R X
P Potentilla recta R X
P Primula elatior ssp. leucophylla R X
P Prunus tenella R X
P Saxifraga marginata R X
P Scabiosa columbaria R X
279
P Scabiosa columbaria ssp. V X

pseudobanatica
P Seseli elatum ssp. osseum R X
P Sorbus borbasii R X
P Sorbus dacica R X
P Sorbus torminalis R X
P Spiraea media R X
P Taraxacum hoppeanum R X
P Taxus baccata V X
P Thalictrum foetidum R X
P Thymus longicaulis R X
P Viola jooi R X
P Viola tricolor ssp. subalpina R X

N14 Păúuni 46.35
Rezervaia naturalăCheile Turzii este situatăla 7 km vest de municipiul Turda, în extremitatea estica a
Masivului Trascău, în lungul cursului de apăHădate (afluent al râului Arie).Cheile Turzii sunt chei
epigenetice, formate în calcare de vârsta jurasică, a căror perei se ridicăla 300-320 m faăde nivelul
actual al pârâului Hădate, în cea mai mare parte foarte abrupi, aproape verticali.Se remarcăinteresante
fenomene endocarstice (grote, pesteri), ceea ce imprimăvaloarea peisagisticăa acestui areal.
Climatul este de tip continental moderat, de dealuri împădurite, cu o temperaturămedie anualăde 8 C i
cu precipitaii medii anuale de 600 ml/mp. Datorităexpoziiei versanilor,pe toate cele 4 direcii, apar o
serie întreagăde insule microclimatice, fapt ce a favorizat instalarea i meninerea unei multitudini de
comunităi vegetale i faunistice.
În rezervaia naturalăCheile Turzii s-au semnalat pânăvn prezent peste 1030 de specii de
plante(NYARADY,1939), multe dintre acestea fiind extrem de importante din punct de vedere stiinific, prin
caracterul lor endemic si/sau rar. În aceastăcategorie se includ specii cum ar fi:-Allium obliquum, Thymus
iliricus, Aconitum firmum fissurae, Carex digitata piroskana, Ephedra distachya, Ferula sadleriana,
Asplenium lepidum.
280
Se semnaleazăprezena mai multor tipuri de asociaii vegetale, caracteristice mai multor etaje
altitudinale:asociaii stepice, de deal, montane,de stâncării. Se pot identifica 9 tipuri de habitate de
importanăcomunitară, din care 5 sunt prioritare si reprezintă42% din suprafaa totalăde protecie.
În ceea ce privete valoarea avifaunisticăa rezervaiei,s-au semnalat în studiile de specialitate peste 111
specii de păsări, un număr important dintre acestea fiind incluse în Anexa I a Directivei Păsări 79/CEE/409
sau în alte acorduri internaionale la care România a aderat.

afară afară
M A04 Pasunatul N I M B Silvicultura N I
01.01 pietris
.01
01.02
habitare umana
(locuinte umane)
M E Depozitarea N O
/deseuri provenite
din baze de
agrement
L G01 Sport in aer liber si N O
activitati de
liber, activitati
recreative
L G Drumetii montane, N I
L G Planorism, delta N I
01.05 plan, parapanta,
balon.
suprafata (limnice,
terestre, marine si
salmastre)
L H Zgomot, poluare N O
06.01 fonica
L L08 Inundatii(procese N I
naturale)
281
1.Academia Română,Muzeul Naional de Istorie NaturalăGrigore Antipa,Cartea roie a vertebratelor din

România, Bucuresti 2005.
2.APM Cluj et al.,Documentaie de fundamentare în vederea extinderii Rezervaiei Cheile Turzii, 2005;
3.Bruum,B. et al.,Păsările din România i Europa-Determinator ilustrat-versiunea romanească
Munteanu,Dan,Octopus Publishing Group Ltd.,1999;
4.Fiăde caracterizare Corine Biotop Cheile Turzii,1996;
5.Nyarady,Erasmus I.,Enumerarea Plantelor Vasculare din Cheia Turzii, Imprimeria Nationala, Bucuresti
,1939;
6.Ocolul Silvic Turda , Amenajament silvic, UP II Iara;
7.Ocolul Silvic Turda , Amenajament silvic, UP VII Micesti;
8.Olteanu et. al.,Lista rosie a plantelor superioare din Romania, Studii.
< - Bucin Liliana : Baza de date APM CJ(6210)Baza de date APM CJ(8120)Baza de date APM CJ(8160)Baza de
date APM CJ(8210)Baza de date APM CJ(9110)Baza de date APM CJ(9130)Baza de date APM CJ(91E0)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamentele silvice(9170)amenajamentele silvice.(9180)>
Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p.(8160)>
< - Alexandru Iftime : Popescu-Gorj A., 1964 - Catalogue de la collection de Lépidopteres Prof. A. Ostrogovich du
Muséum dHistoire Naturelle Grigore Antipa, Bucarest, 293 pp.(1060)Popescu-Gorj A., 1964 - Catalogue de la
collection de Lépidopteres Prof. A. Ostrogovich du Muséum dHistoire Naturelle Grigore Antipa, Bucarest, 293 pp.
(4036)>
< - Bucin Liliana : Baza de date APM CJ 2005(1052)Baza de date APM CJ 2005(1060)Baza de date APM CJ
2005(1310)Baza de date APM CJ 2005(4030)>
< - Grigoras Ion : D. Murariu, com. pers.(1305)>
< - Iusan Claudiu : Kis Bela, 1972(4050)Kis Bela, 1985(4054)>
< - Kovacs Istvan : Kovacs Zoltan Kovacs Sandor, com. pers.(4034)>
< - NASTASE AUREL : INCDDD, investigatii in teren(1134)INCDDD, investigatii in teren(1138)INCDDD,
< - Nitu Eugen : Date colectie. Leg. E. Nitu, 1985.(4012)E. Nitu, 2010, identificare situri cu Anchusa barrelieri in
care a fost semnalata specia Pilemia tigrina (date teren N. Savulescu 1965-1970)(4020)>
< - Rakosy Laszlo : >
< - Tatole Victoria : L. Rakosy - 2001, Diversitat der Schmetterlinge (Lepidoptera) im Cheile Turzii
Naturschutzgebiet (Siebenbiirgen, Rumanien), Entomolrom., 6: 55-92(1052)>
< - Otel Vasile : >
< - Tatole Victoria : L. Rakosy - 2001, Diversitat der Schmetterlinge (Lepidoptera) im Cheile Turzii
Naturschutzgebiet (Siebenbiirgen, Rumanien), Entomolrom., 6: 55-92(1052)>
282

RO04 IV 100.00

RO04 RezervaĠie naturală = 100.0 VII.4. Cheile Turzii
0
5.3. Desemnare sit
-1938-o primădeclarare, prin Jurnalul Consiliului de Minitrii nr. 645;

-1974-reconfirmarea statutului de protecie, prin Hotărârea Consiliului Popular nr. 648;
-1994-actualizarea listei ariilor protejate de interes judetean, prin Decizia Consiliului Judeului Cluj nr.147;
-2000-statut de arie protejatăde interes naional, prin Legea nr.5/2000 de amenajare a teritoriului/Sectiunea a
III-a, pozitia 2.331, cu o suprafata de protecie de 104 ha;
-2004-H.G. 2151/2004,extinderea suprafeei de protecie la 324 ha.
OrganizaĠie: Grupului de AcĠiune LocalăMunĠii Metaliferi, Trascău úi Muntele Mare

Adresă: Sat Sălciua de Jos, nr. 62, Localitatea Sălciua, jud. Alba
Email: office@galmmtmm.ro
Linkuri:
283
Nu
1.Plan de management pentru aria naturalăCheile Turzii (324 ha)-elaborat;

2.Plan de Urbanism-Zona ProtejatăCheile Turzii, 1995(104 ha);
3.Regulament general pentru executarea de construcĠii úi desfăúurarea unor activităĠi în zonele naturale
protejate de interes judeĠean, judeĠul Cluj-emitent Consiliul JudeĠean Cluj,1995;
4.Amenajament silvic U.P. nr. II Iara, Ocolul Silvic Turda;
5.Amenajament silvic U.P. VII Micesti, Ocolul Silvic Turda;
6.Plan de Urbanism, Comuna Petreútii de Jos;
7.Plan de Urbanism, Comuna Sănduleúti.
284
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
285
B ROSCI0036
1.3 NUMELE SITULUI
Cheile Vârghiúului

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0070111 46.0129666
866.50 0.00
286

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
6210 X 17 Buna C C B C
91E0 10 Buna C C B C
91V0 386 Buna B C C B

M 1308 Barbastella C 500 800 i P C B C B
M 1308 Barbastella W 50 100 i P C B C B
M 1355 Lutra lutra P P C C C C
M 1310 Miniopterus P P D
lungi)
M 1310 Miniopterus C R D
lungi)
M 1323 Myotis P P C C C C
late)
M 1323 Myotis C 70 100 i C C C C C
late)
287
M 1307 Myotis blythii() W C C B C B
M 1321 Myotis emarginatus P P D
M 1321 Myotis emarginatus C P D
M 1324 Myotis myotis() W C C B C B
ferrumequinum()
M 1304 Rhinolophus W 1 3 i V D
ferrumequinum()
M 1303 Rhinolophus hipposideros() P P B B C C
M 1303 Rhinolophus hipposideros() R 200 250 i P B B C C
M 1303 Rhinolophus hipposideros() W 250 300 i C B B C C
F 1138 Barbus P P D
moioaga)
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) P P D
I 4014 Carabus variolosus P C B B C B
I 1086 Cucujus cinnaberinus P P B B C B
I 1087* Rosalia alpina P P C B C B
I 1050 Saga pedo C X X

N14 Păúuni 3.96
288
Cheile Varghisului s-a format în calcarele jurasice ale panzei bucovinice si se intind între varfurile Also si
Felso Mal (Vf. Tiva) din nordul Muntilor Persani. Pe aceasta portiune de cca. 1-2 km lungime si 500-600 m.
grosime s-a dezvoltat un relief carstic, cu formele sale de suprafata si de adancime (doline, pesteri etc.).
Cea mai mare pestera este pestera Orban Balazs aflat pe malul stang al paraului Varghis.
Cheile Varghisului reprezinta unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpatilor
Orientali, in care se regasesc o serie de elemente naturale de valoare exceptionala din punct de vedere
botanic, zoologic, speologic, paleontologic si peisagistic. În flora cheilor, lânga cele 10 endemite carpatice si
daco-balcanice se gasesc populatiile speciilor Cypripedium calceolus si Iris aphylla ssp. hungarica, aflate in
Anexele II si III a Directivei Habitate. Pajistile deschise de stancarii, tufarisurile xeroterme, padurile de
grohotisuri si fagetele adapostesc 44 specii de plante protejate pe listele rosii nationale.
Stâncaria salbatica si padurile constituie habitat pentru o fauna extrem de bogata reprezentanta prin 18
specii de animale listate in Anexele II si III a Directivei Habitate, 9 specii de pasari din Directiva Pasari,
respectiv alte 26 specii de animale ocrotite pe plan national si international. Este remarcabil efectivul
populatiei de ursi, estimat la peste 30 de exemplare in timpul iernii. In Cheile Varghisului au fost identificate
17 specii de lilieci din cele 30 de specii existente in Romania. Colonia speciei Rhinolophus hipposideros
este una dintre cele mai mari din tara. Este remarcabila si diversitatea ridicata a speciilor de lilieci in
perioada de reproducere (august-octombrie). Situl adaposteste 8 tipuri de habitate listate in Anexa I a
Directivei Habitate.
H A Abandonarea N I H A03 Cosire/Taiere a N I

04.0 sistemelor pastorale, pasunii
3 lipsa pasunatului
H C Extragere de nisip si N O
01.0 pietris
1
H F Alte forme de N I
03.0 luare(extragere)
2.09 fauna
incendiilor

afară afară
M A04 Pasunatul N O
M C Minerit si activitati de N O
se refera mai sus
289
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
L F Vanatoare N O
03.01
01.03
pentru rulote
1. Gyarmati, A., 1995, A Vargyas-völgy vegetációja, Eszterházy Károly Tanárképzo Foiskola, szakdolgozat:
1-71.
2. Gyarmati, A., 2000, A Vargyas-völgy mohaflórája, Múzeumi Füzetek 9: 41-45.
3. Kovács, S., 1983, Învelisul vegetal din Cheile Vârghisului (I.). A Vargyasi mészko-sziklaszoros
növénytakarója (I.), Aluta. Studii si Comunic. - Tanulmányok és Közlemények, Sepsiszentgyörgy, XVI-XV:
165-173.
4. Munteanu, D., Miklóssy V., Ratiu F., 1987, Cheile Vârghisului - Monument al Naturii, Ocrot. Nat. Med.
Înconj., 2 (31): 133-140.
5. Pal I. - Varga J. 2004, Cercetari piscico-faunistice in Rezervatia Cheile Varghisului, A Csiki Szekely
Muzeum Evkonyve, 2005, 335-343
< - Szabo Szilard : Bot. drd. Csergo Anna-Maria observatii directe.(8210)Bot. drd. Csergo Anna-Maria observatii
directe.(9180)Bot. drd. Csergo Anna-Maria observatii directe.(91E0)Bot. drd. Csergo Anna-Maria observatii
directe.(91I0)Cercetari în teren, drd. bot. Csergo Annamaria(8160)Dr. Peter van der Molen si Dr. J.A.M.
Janssen(6210)Expertii Olanda Dr. Peter van der Molen si Dr. J.A.M. Janssen.(91V0)Speolog Denes Istvan com.
pers.(8310)>
< - Biris Iovu-Adrian : Amenajamentele silvice, Harta forestiera a Romaniei 2008 (ICAS).(9110)>
< - Alexandru Iftime : Negrea, A., 1994. Gasteropodes (Gastropoda) connus jusqu’a present des provinces
biospeologique de Roumanie. Travaux du Museum d’Histoire naturelle “Grigore Antipa” 34: 227-264(4057)Negus
S., com. pers.(1354)>
< - Nitu Eugen : >
< - Szabo Szilard : Baza de date a Asociatiei pentru Protectia Liliecilor din Romania(1303)Baza de date a
Asociatiei pentru Protectia Liliecilor din Romania(1323)>
290

RO03 III 100.00

RO03 Monument al = 100.0 2.485. Cheile Vârghiúului úi peúterile din chei
naturii 0
5.3. Desemnare sit
Situl Cheile Varghisului este ocrotit ca rezervatie naturala mixta, prin Hotârârea Consiliului Judetean Harghita Nr.
162/2005. Este inclusa de asemenea în Anexa I a Legii Nr. 5/2000.
Începând cu a data de 12 martie 2004, rezervatia naturala este incredintata in custodie Asociatiei Speo-Turistice
Lumea Pierduta din Baraolt, jud. Covasna.
OrganizaĠie: AsociaĠia Carpaterra; Ocolul Silvic Privat Baraolt; AsociaĠia Speo-Turisticăúi de ProtecĠia Naturii
Lumea Pierdută
Adresă: Braúov, str. Avram Iancu, nr 40 – 42 secĠia B2, etajul II, cam. 6, jud. Braúov; Baraolt, str. PetĘfi
Sándor, nr. 10A, judeĠul Covasna; Baraolt, str. 1 Decembrie 1918, nr. 27, bl. 6B, ap. 5, judeĠul Covasna
Email: carpaterra@gmail.com
Nume: Planul de management al siturilor Natura 2000 ROSPA0027 Dealurile Homoroadelor úi
X Da ROSCI0036 Cheile Vârghiúului
Linkuri:
Nu
291
S-a întocmit regulamentul rezervaĠiei. Elaborarea planului de management este în curs de realizare de
către custodele desemnat.
292
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
293
B ROSCI0037
1.3 NUMELE SITULUI
Ciomad - Balvanyos

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0060361 46.0162944
5976.60 0.00
294

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
9110 956 Buna B C B B
9130 717 Buna B C B B
9170 119 Buna B C B B
91D0 59 Buna B C B B

M 1308 Barbastella P 200 500 i P C A C A
M 1308 Barbastella W 200 500 i P C A C A
M 1352* Canis lupus(Lup) P R C A C B
M 1361 Lynx lynx(Râs) R R C B C B
M 1361 Lynx lynx(Râs) C R C B C B
M 1361 Lynx lynx(Râs) W R C B C B
M 1323 Myotis P 100 200 i P C A C A
late)
M 1323 Myotis W 100 200 i P C A C A
late)
M 1307 Myotis blythii() P 10 20 i P D
M 1324 Myotis myotis() P 300 500 i P C A C A
M 1324 Myotis myotis() W 5 20 i P C A C A
M 1303 Rhinolophus hipposideros() P C B A B
295
M 1354* Ursus arctos(Urs) P R C B A B
M 1354* Ursus arctos(Urs) R R C B A B
M 1354* Ursus arctos(Urs) C R C B A B
M 1354* Ursus arctos(Urs) W R C B A B
carpatic)
F 1138 Barbus P C B A B
moioaga)
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) P C B A B
F 1146 Sabanejewia P C B A B
aurata(Dunăriă)
I 4054 Pholidoptera transsylvanica P P C A A A
P Carex appropinquata R X
P Drosera rotundifolia R X
P Empetrum nigrum R X
P Thelypteris palustris R X
P Vaccinium oxycoccos R X

N14 Păúuni 2.52
Relieful se caracterizeazăprin variaii semnificative de altitudine i înclinare a versanilor. Acest aspect

contribuie semnificativ la distribuia habitatelor forestiere. Condiiile geomorfologice, diversitatea speciilor
forestiere i repartiia acestora, au un rol important în conservarea unor specii importante de florăi
faună.
296
-situl Ciomad Balvanyos se suprapune peste aria protejata cu aceli nume.
-situl este important datorită:
-fenomenelor postvulcanice: cea mai mare mofetădin europa cu scurgere de bioxid de carbon de circa
2000mc-zi si o concentraie de bioxid de carbon de 98-99%, grote cu emanatiii sulfuroase ,mofete i
izvoare cu ape minerale.
-existeei unor peteri cum ar fi petera Ursului, petera Timsos,i petera Gyilkos
-plante specifice zonelor mlătinoase-Ligularia sibirica,Drosera rotundifolia, Andromeda polifolia, Empetrum
nigrum,
-un peisaj deosebit i o vegetaie de păduri de conifere în amestec cu foioase.

determinate de
nu au fost
mentionate mai sus

afară afară
M A04 Pasunatul N O M B Plantare pădure, pe N I
M A Abandonarea N I
1 nativi)
lipsa pasunatului
fara replantare sau
refacere naturala
M E Urbanizare N I
01.02 discontinua
M F Vanatoare N O
03.01
-este în curs de elaborare documentaia pentru înaintarea la Academia Romănă, pentru obinerea
avizului.
< - Gog Mircea : amenajamente silvice(9170)DS CV(9130)DS CV(91V0)DS CV(91Y0)>
297

RO98 0.00

RO98 Necunoscut / 2.486. Lacul Sfânta Ana
RO98 Necunoscut / 2.487. Tinovul Mohoú
5.3. Desemnare sit
-zona a fost desemnatăca arie protejatăprin Hotărîrea Consiliului Judeean Covasna nr. 39/2001.
OrganizaĠie: AsociaĠia Vinca Minor

Adresă: Sfântu Gheorghe, str. Bem Jozef, nr.2, bl. 3, sc. C, ap.12, judeĠul Covasna
Email: office@vincaminor.ro
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0037 Ciomad Balvanyos
X Da
Linkuri:
298
Nu
Situl nu are întocmit plan de management. Nu a fost solicitat pentru a fi preluat în custodie.
299
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
300
B ROSCI0038
1.3 NUMELE SITULUI
Ciucaú

2 0 0 6 0 2 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0035444 45.0079611
21968.80 0.00
301

RO12 CENTRU
RO31 SUD
Stepică

conserv.
3220 219 Buna B C B B
3230 219 Buna A C A A
3240 219 Buna B C B B
4060 219 Buna A B A A
4070 1318 Buna A C A A
6230 1 Buna B C B B
6430 219 Buna B C B B
6520 1098 Buna B C B B
7220 0 Buna A B A A
8110 2 Buna C C B B
9110 659 Buna B C B B
9130 219 Buna B C B B
9150 219 Buna B C B B
91E0 219 Buna A B B B
91Q0 0 Buna C C B C
91V0 10984 Buna A C A A
9410 659 Buna B C B B
9420 659 Buna A A A A
302

M 1354* Ursus arctos(Urs) P P C A C A
A 1166 Triturus cristatus P P? DD D
A 2001 Triturus montandoni(Triton P C B B C B
carpatic)
F 1138 Barbus P C D
moioaga)
I 4014 Carabus variolosus P R B B C B
I 4057 Chilostoma banaticum P P B B A B
I 4036 Leptidea morsei P P B B C B
P 1902 Cypripedium calceolus P R B A C A
P 1758 Ligularia sibirica P R C A C A
P 1379 Mannia triandra P C A B C B
Hesperis matronalis ssp. R X

moniliformis
transsilvanica
M Felis silvestris cretensis C X
M Micromys R X
M 1341 Muscardinus avellanarius P X X
M Myoxus glis P X
M 2597 Neomys fodiens P X
M 2599 Sorex araneus P X
303

I Alopia canescens R X
I Alopia canescens ambigua R X
I Alopia canescens caesarea R X
I Alopia canescens haueri R X
I Alopia canescens mauritii R X
I Alopia helenae ciucasiana R X
I Alopia helenae helenae C X
I Alopia nefasta P X
I Campodea magna P X
I Deroceras sturanyi P X
I Deroceras turcicum P X
I Erebia epiphron P X
I 1069 Erebia sudetica R X X
I Figites elongatus P X
I 1052 Hypodryas maturna R X X
I Panthea coenobita R X
I Pipiza fasciata R X
I Xestia ashworthii candelarum R X
I Zygaena exulans R X
P Abies alba(Brad) R X
P Aconitum lycoctonum ssp. R X
moldavicum
P Alopecurus pratensis R X
P Androsace villosa R X
P Angelica archangelica V X
P Armeria alpina V X
P Asplenium adiantum-nigrum R X
P Campanula cochlearifolia R X
P Campanula transsilvanica R X
304
P Cephalanthera damasonium R X
lerchenfeldianum
P Cerastium cerastoides R X
P Chamorchis alpina R X
P Chimaphila umbellata V X
P Coeloglossum viride C X
P Corallorhiza trifida R X
P Cotoneaster nebrodensis R X
P Crepis sibirica V X
P Crocus banaticus V X
P Dactylorhiza maculata C X
P Daphne blagayana R X
P Doronicum carpaticum V X
P Empetrum nigrum ssp. V X
hermaphroditum
P Eritrichium nanum ssp. jankae V X
P Erysimum witmannii R X
P Festuca amethystina R X
P Festuca carpatica V X
P Festuca versicolor R X
P Gentiana tenella R X
P Heracleum carpaticum V X
candida
P Hesperis nivea R X
P Hesperis oblongifolia R X
P Hutchinsia alpina ssp. V X
brevicaulis
P Jovibarba heuffelii R X
P Koeleria macrantha R X
P Leucorchis albida R X
305

extraaxillare
P Lonicera caerulea R X
P Narcissus poeticus ssp. V X
radiiflorus
P Nigritella nigra ssp. nigra R X
P Nigritella nigra ssp. rubra R X
P Onobrychis montana ssp. R X
montana
P Ophioglossum vulgatum V X
P Orchis mascula ssp. signifera R X
P Orchis morio R X
P Phyteuma confusum V X
P Pinus mugo R X
P Plantago gentianoides R X
P Pleurospermum austriacum V X
P Ranunculus thora R X
P Rhododendron myrtifolium R X
P Salix hastata V X
P Salix retusa R X
P Saxifraga bryoides R X
P Saxifraga pedemontana ssp. R X
cymosa
P Scabiosa lucida ssp. lucida R X
P Sorbus graeca V X
P Taxus baccata V X
P Thlaspi dacicum ssp. dacicum R X
P Thymus bihoriensis V X
P Traunsteinera globosa C X
P Trinia glauca R X
P 2323 Typha shuttleworthii V X
P Veronica baumgartenii V X
P Viola dacica V X
P Viola tricolor(Trei fraĠi pătaĠi) R X
P Waldsteinia geoides R X
306

N14 Păúuni 5.63
Teritoriul nepopulat, cu o formăcircularăvn suprafaăde 22.209 ha, cu centrul situat la intersecia

meridianului de 45030’26’’ cu paralela de 25058’37’’, se localizeazăvn regiunea biogeograficăalpină, în
sectorul Carpailor de Curburădin ecoregiunea Carpailor Orientali, între 795 i 1.934 m alt. i e dispus
într-un domeniu conglomeratic relictar reprezentat prin forme insolite. Golul subalpin, cu peisajul său
romantic ruiniform cu o uimitoare forăde seducie, este înconjurat succesiv i descendent de coroana
pădurilor relictare de molid i larice, pure i amestecate, urmate de amestecuri de răinoase i foioase
i de făgete pure. Fondul forestier (15.720 ha - 69 %, din care peste 3.400 ha păduri virgine i cvasivirgine
- 22 %) concentreazăun complex de ecosisteme preponderent naturale (77 %), cu o diversitate
remarcabilăi cu o abundenălocalăde 210-250 ori mai mare faăde media specificăfondului forestier
naional. Din suprafaa totalăa pajitilor (6.429 ha), cele subalpine (2.606 ha) concentreazăpeste 1.000
specii de plante, fungi i licheni (62 % din inventarul acestor grupe de specii ale parcului), inclusiv toate
endemitele vegetale i majoritatea celor rare i foarte rare.
Situl aparine puinelor teritorii cu o valoare foarte înaltăa biodiversităii. Astfel, dei ocupăabia 0,09 %
din suprafaa ării, cuprinde o impresionantădiversitate ecologicăi biologicăprovizoriu inventariată,
reprezentatăprin: 12 grupe de ecosisteme, 15 din cele 212 tipuri de staiune forestierăidentificate în ară,
amplasate în 3 din cele 9 etaje fitoclimatice forestiere, 38 din cele 306 tipuri de pădure, grupate în 8 din cele
50 formaii forestiere, cu 16 tipuri de ecosisteme forestiere constituite din păduri virgine i cvasivirgine i
22, respectiv 24 % tipuri de habitate naturale protejate de interes comunitar, din care 5, respectiv 19 %,
prioritar protejate; 3.347 specii, din care 1.738 specii animale (mamifere – 60, păsări – 148, reptile – 5,
amfibieni – 11, peti – 6, nevertebrate – 1.508), 1.200 specii vegetale (spermatofite – 1.040, pteridofite –
37, briofite 123) i 409 specii de fungi i licheni (fungi – 4, licheni - 409). Din acestea, 334 specii (10 %)
sunt protejate prin legi române i comunitare, din care: 182 specii animale (mamifere – 16, păsări – 142,
reptile – 5, amfibieni – 8, peti – 2, nevertebrate - 9) i 152 specii vegetale, din care: spermatofite – 148,
pteridofite – 4; 85 taxoni endemici, din care 47 animali (reptile – 1, amfibieni – 1, peti – 1, nevertebrate 44,
din care: lepidoptere – 35, coleoptere –1, gasteropode - 8). Din totalul speciilor provizoriu inventariate, 47
se încadreazăvn Anexa 3 din Legea nr. 462/2001 „Specii de plante i animale a căror conservare necesită
desemnarea ariilor speciale de conservare i a ariilor de protecie specialăavifaunistică´, alte 115 specii
se încadreazăvn Anexa 4 „Specii de animale i plante care necesităo protecie strictă´, iar alte 32 specii
în Anaxa 5 „Specii de plante i animale de interes comunitar ale căror prelevare din naturăi exploatare
fac obiectul măsurilor de management”.
307

determinate de
nu au fost
mentionate mai sus
pasunii
H A04 Pasunatul N O
H A Cresterea animalelor N O
05.0
1
H A Furajare N I
05.0
2
H A11 Alte activitati N I
agricole decat cele
listate mai sus
accesului in zona
habitare umana
(locuinte umane)
plante terestre, in
general
H F Pradarea statiunilor N I
1 floristice)
H G Vandalism N I
05.0
4
incendiilor

afară afară
M A Abandonarea N I
lipsa pasunatului
M B Silvicultura N I
308
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
01.02
M E Urbanizare continua N I
01.01
disperse)
M E Alte tipuri de N O
03.04 depozitari
M F Vanatoare N I
03.01
pentru rulote
M K Eroziune N I
01.01
alunecari de teren
L L09 Incendii(naturale) N I
1. CiucăM., Flora i vegetaia pajitilor din Munii Ciuca, Ed.Academiei RSR 1984
2. CiucăM., Beldie Al., Flora Munilor Ciuca-determinator plante vasculare, Ed.Academiei RSR 1989
3. Stoiculescu C., State forest territory of the Ciucamountains, a future national park, Univ.Buc.-Grădina
BotanicăµD.Brandza’, AHB Buc.1999
4.Academia Romana,Institutul de Biologie - Lista Rosie a Plantelor Superioare din Romania, nr.1/1994
5. Grossu Al., Gasteropodele din România –Compendiu,IPCT SA Bucureti 1993
6. Drugescu C., Zoogeografia României, Ed. ALL 1994
7. Stănoiu I.,Bobârnac B.,Copăcescu S.,Fluturi din România,Ed.Scrisul Românesc 1979
8. Societatea OrnitologicăRomână, Păsările din România i Europa-determinator ilustrat, Octopus
Publishing Group Ltd 1999
9. Munteanu D., Rolul molidiurilor carpatine în conservarea unor elemente avifaunistice de taiga,
Rev.Ocrotirea Nat.i a Med. Înconj.nr.1, Ed.Academiei Rom.1993
10.Academia Romana,Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa - Cartea Rosie a Vertebratelor din
Romania, Bucuresti 2005
< - Alexandru Iftime : fara sursa(3220)fara sursa(4060)fara sursa(6430)fara sursa(6520)fara sursa(9110)fara
sursa(9410)fara sursa(9420)>
< - Donita Nicolae : amenajamente silvice(9410)amenajamente silvice(9420)>
309
< - Simionescu Mihai : Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea Parcului National Ciucas, 213 pp + 2
plase color + 109 foto + 15 anexe.(4070)>
< - Stoiculescu Cristian : Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea Parcului National Ciucas, 213 pp +
2 plase color + 109 foto + 15 anexe.(3220)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea Parcului National
Ciucas, 213 pp + 2 plase color + 109 foto + 15 anexe.(3230)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea
Parcului National Ciucas, 213 pp + 2 plase color + 109 foto + 15 anexe.(3240)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu
privind constituirea Parcului National Ciucas, 213 pp + 2 plase color + 109 foto + 15 anexe.(4060)Cr. D.
Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea Parcului National Ciucas, 213 pp + 2 plase color + 109 foto + 15
anexe.(4070)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea Parcului National Ciucas, 213 pp + 2 plase color
+ 109 foto + 15 anexe.(6170)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea Parcului National Ciucas, 213
pp + 2 plase color + 109 foto + 15 anexe.(6230)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea Parcului
National Ciucas, 213 pp + 2 plase color + 109 foto + 15 anexe.(6430)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind
constituirea Parcului National Ciucas, 213 pp + 2 plase color + 109 foto + 15 anexe.(6510)Cr. D. Stoiculescu,
2005: Studiu privind constituirea Parcului National Ciucas, 213 pp + 2 plase color + 109 foto + 15 anexe.
(6520)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea Parcului National Ciucas, 213 pp + 2 plase color + 109
foto + 15 anexe.(7220)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea Parcului National Ciucas, 213 pp + 2
plase color + 109 foto + 15 anexe.(8120)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea Parcului National
Ciucas, 213 pp + 2 plase color + 109 foto + 15 anexe.(8160)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea
Parcului National Ciucas, 213 pp + 2 plase color + 109 foto + 15 anexe.(8210)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu
privind constituirea Parcului National Ciucas, 213 pp + 2 plase color + 109 foto + 15 anexe.(9110)Cr. D.
Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea Parcului National Ciucas, 213 pp + 2 plase color + 109 foto + 15
anexe.(9130)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea Parcului National Ciucas, 213 pp + 2 plase color
+ 109 foto + 15 anexe.(9150)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea Parcului National Ciucas, 213
pp + 2 plase color + 109 foto + 15 anexe.(91E0)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea Parcului
National Ciucas, 213 pp + 2 plase color + 109 foto + 15 anexe.(91V0)Cr. D.Stoiculescu, 1999: State Forest
Territory of the Ciucas Mountains, a Future National Park.Acta Horti Botanici Bucurestiensis t.28, Bucuresti,
2000: 353-368.(9410)Cr. D.Stoiculescu, 1999: State Forest Territory of the Ciucas Mountains, a Future National
Park.Acta Horti Botanici Bucurestiensis t.28, Bucuresti, 2000: 353-368.(9420)>
< - Biris Iovu-Adrian : investigatii de teren, 2007(91Q0)>
< - Alexandru Iftime : Negus S., com. pers.(1361)>

< - Anea Nicolae : Directia Silvica Prahova(1361)ICAS Bucuresti(1188)ICAS Bucuresti(1303)ICAS
Bucuresti(1304)ICAS Bucuresti(1305)ICAS Bucuresti(1308)ICAS Bucuresti(1316)ICAS Bucuresti(1323)ICAS
Bucuresti(1324)ICAS Bucuresti(1355)>
< - Mirea Ion : Dr. Cr. Stoiculescu 2005(1166)Dr. Cr. Stoiculescu 2005(1188)Dr. Cr. Stoiculescu 2005(1303)Dr.
Cr. Stoiculescu 2005(1304)Dr. Cr. Stoiculescu 2005(1305)Dr. Cr. Stoiculescu 2005(1308)Dr. Cr. Stoiculescu
2005(1316)Dr. Cr. Stoiculescu 2005(1323)Dr. Cr. Stoiculescu 2005(1324)Dr. Cr. Stoiculescu 2005(1355)Dr. Cr.
Stoiculescu 2005(4030)Dr. Cr. Stoiculescu 2005(4036)>
310
RO98 0.31

RO98 Necunoscut + 0.31 2.674. Tigăile din Ciucaú
5.3. Desemnare sit
Necesitatea conservării bunurilor naturale i a stopării interveniilor umane distructive impun constituirea
i gestionarea teritoriului Munilor Ciucavn cadrul unui parc naional. Acest lucru a fost luat in considerare de
APM PH atunci cand a initiat demersurile pentru desemnarea acestor munti ca arie naturala protejata cu statut
legal.In prezent se afla in lucru la ICAS Bucuresti studiul de fundamentare pentru Parcul National Ciucas. Prin
Legea 5/2000 a fost desemnata o rezervatie naturala, Tigaile Mari,ce va fi inclusa in viitorul parc national.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Deoarece suprafata sitului este acoperita in cea mai mare parte de fondul forestier, managementul
pt.jud.Prahova este asigurat de catre RNP ROMSILVA-Directia Silvica Ploiesti (str.Iuliu Maniu nr.3,director
ing.Zecheru Dumitru,tel.0244-597846).
ExistenĠa parcului national Ciucaúpoate fi un bun mod de revitalizare a economiei rurale din zonă.
Turismul, planificat úi administrat pentru a fi durabil, poate aduce beneficii atât ariei protejate cât úi
comunităĠilor locale, prin înviorarea culturilor tradiĠionale, a industriei manufacturiere, limitând astfel
implicarea populaĠiei în industria lemnului cu conotaĠii negative pentru conservarea pădurilor. Este vitala
declararea zonei ca parc national pentru realizarea unui management unitar. La nivelul sitului 1115,6 ha de
padure din jud.Prahova (anul 2004-din amenajamentele silvice)sunt declarate de interes stiintific, de
ocrotire a genofondului si a ecofondului, fiind administrate in consecinta.
311
312
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
313
B ROSCI0039
1.3 NUMELE SITULUI
Ciuperceni - Desa

2 0 0 6 0 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0153888 43.0103305
39560.10 0.00
314

RO41 SUD-VEST

Stepică

conserv.
1530 1978 Buna B C B B
2160 197 Buna A B B A
2190 31 Buna A C B A
3130 395 Buna A B B B
3140 791 Buna B B B B
3150 395 Buna A C B B
6120 11868 Buna A A B B
6440 395 Buna B C B B
6510 395 Buna B B B B

M 1355 Lutra lutra P V C B C B
A 1188 Bombina bombina P V D
de Dunare)
de Dunare)
F 1130 Aspius aspius(Aun) P C D
315
F 1149 Cobitis taenia(Zvârlugă) P C D
F 1124 Gobio albipinnatus(Porcuor P R D
de nisip)
F 2555 Gymnocephalus P P? DD D
F 1157 Gymnocephalus P R C B B B
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, P R C A C A
Tipar)
F 2522 Pelecus cultratus(Sabita) P C D
F 1134 Rhodeus sericeus P C D
amarus(Boarcă)
F 1146 Sabanejewia P R C B C B
aurata(Dunăriă)
I 4056 Anisus vorticulus P R B B C B
I 4013 Carabus hungaricus P P D
I 1089 Morimus funereus P P C B C B
P 1516 Aldrovanda vesiculosa P P? DD D
P 2285 Colchicum arenarium P R A B A B

A 1278 Coluber caspius C X X
A 1200 Pelobates syriacus C X X
P Abutilon theophrasti R X
P Acer campestre R X
P Adonis aestivalis V X
P Althaea officinalis(Nalbă) R X
P Anthriscus caucalis P X
P Anthriscus cerefolium V X
P Anthriscus sylvestris P X
P Arenaria serpyllifolia V X
P Astragalus contortuplicatus P X
P Astragalus onobrychis P X
P Azolla filiculoides C X
P Betula pendula(Mesteacăn ) V X
P Carpinus orientalis C X
P Celtis australis R X
P Cerastium glomeratum V X
316
P Ceratophyllum demersum P X
P Ceratophyllum submersum P X
P Chamaecytisus danubialis P X
P Chelidonium majus(Rostopască V X
)
P Chenopodium album P X
P Chenopodium botrys V X
P Chenopodium multifidum V X
P Chenopodium murale V X
P Chenopodium opulifolium V X
P Chenopodium rubrum V X
P Chenopodium strictum P X
P Clematis integrifolia P X
P Clematis vitalba V X
P Corispermum nitidum C X
P Coronilla varia V X
P Daucus broteri P X
P Daucus carota P X
P Dianthus giganteiformis P X
P Equisetum arvense(Coada C X
calului)
P Erodium cicutarium P X
P Erodium hoefftianum V X
P Eryngium campestre P X
P Eryngium planum(Scai albastru) V X
P Euphorbia agraria R X
P Euphorbia chamaesyce V X
P Euphorbia helioscopia V X
P Euphorbia palustris R X
P Falcaria vulgaris P X
P Fallopia convolvulus P X
P Ficus carica P X
P Genista tinctoria R X
P Geranium lucidum P X
P Geranium molle P X
P Geranium pusillum V X
P Glycyrrhiza echinata V X
P Goniolimon besseranum V X
P Goniolimon tataricum V X
P Gypsophila muralis P X
P Gypsophila paniculata V X
P Herniaria hirsuta P X
P Holosteum umbellatum V X
P Hypericum rumeliacum R X
P Lathyrus aphaca P X
P Lathyrus hirsutus P X
P Lathyrus latifolius P X
P Lathyrus nissolia P X
317
P Lathyrus tuberosus V X
P Lavatera thuringiaca R X
P Linum perenne V X
P Lotus corniculatus P X
P Malus sylvestris(Măr pădureĠ) R X
P Malva sylvestris R X
P Medicago minima P X
P Medicago rigidula P X
P Medicago sativa ssp. falcata P X
P Minuartia glomerata R X
P Mollugo cerviana R X
P Morus alba(Dud) P X
P Myosoton aquaticum P X
P Myriophyllum spicatum P X
P Myriophyllum verticillatum C X
P Nuphar lutea P X
P Nymphaea alba C X
P Oenanthe banatica V X
P Ononis arvensis V X
P Ononis spinosa(Osul iepurelui) V X
P Ophioglossum vulgatum C X
P Papaver dubium V X
P Papaver rhoeas P X
P Petrorhagia prolifera V X
P Petrorhagia saxifraga P X
P Phytolacca americana(Carmaz) C X
P Polycnemum arvense P X
P Polycnemum heuffelii R X
P Polygonum arenarium ssp. C X
arenarium
P Polygonum arenastrum R X
P Polygonum graminifolium R X
P Polygonum hydropiper(Piperul P X
de baltă)
P Polygonum lapathifolium C X
P Polygonum patulum C X
P Potentilla argentea R X
P Potentilla supina R X
P Prunus mahaleb R X
P Prunus spinosa(Porumbar) V X
P Pyrus pyraster(Păr pădureĠ) R X
P Quercus pedunculiflora V X
P Quercus robur(Stejar ) V X
P Ranunculus arvensis V X
P Ranunculus ficaria P X
P Ranunculus illyricus V X
P Ranunculus millefoliatus V X
318
P Ranunculus neapolitanus V X
P Ranunculus polyanthemos C X
P Ranunculus repens C X
P Ranunculus rionii P X
P Ranunculus sardous V X
P Ranunculus trichophyllus V X
P Rubus caesius(Mur de mirite) R X
P Rumex confertus R X
P Rumex crispus P X
P Salsola kali C X
P Scleranthus annuus R X
P Seseli tortuosum P X
P Silene conica P X
P Silene italica P X
P Stellaria media P X
P Thelypteris palustris C X
P Thymelaea passerina C X
P Tilia platyphyllos R X
P Torilis arvensis V X
P Torilis japonica V X
P 2165 Trapa natans C X
P Tribulus terrestris P X
P Trifolium arvense P X
P Trifolium aureum P X
P Trifolium campestre P X
P Trifolium diffusum R X
P Trifolium fragiferum C X
P Trifolium hybridum V X
P Trifolium pratense P X
P Trifolium resupinatum V X
P Trigonella caerulea V X
P Trigonella monspeliaca V X
P Trigonella procumbens V X
P Ulmus laevis R X
P Vicia hirsuta P X
P Vicia lathyroides P X
P Vicia pannonica V X
P Vicia sativa ssp. nigra P X
P Vicia sparsiflora P X
P Vicia villosa P X
P Vicia villosa ssp. varia P X
319
N14 Păúuni 2.02
Îndiguirile, drenările, irigaiile i desecările din Lunca Dunării au determinat transformări importante în
arealul cuprins în cotul Dunării dinspre Calafat. Pădurile din aceastăzonăau fost defriate, bălile
transformate în terenuri agricole sau lacuri pentru cretere petilor, influenknd puternic în special
avifauna. Singurul loc rămas neândiguit este cel de la sud de Calafat, lîngăDesa – Ciuperceni, unde
condiiile de mediu au rămas asemănătoare cu cele de dinaintea transformărilor menionate mai sus. Aici
se găsete Rezervaia OrnitologicăCiuperceni Desa care se întinde pe o suprafaăde 200 ha mărginită
la nord de Pădurea Poveazele, la est de Dealul Grănicerilor , iar la sud de Pădurea zăvoi Arcerul.
Condiiile pedoclimatice din zona cuprinsăăn curbura largădelimitatăde Dunărea care curge dinspre
Calafat, au determinat protejarea mai mltor teritorii în acelai spaiu. Aici se aflăi Bala Lata cu o
suprafaăde 28 ha i Balta Neagrăcu o suprafaăde 1,20 ha. Vegetaia acestora este specifică
ecosistemului de baltă, care determinăadaptarea i stabilirea speciilor de animale acvatice. Tot aici se
aflăPădurea Ciurumela situatăpe locul unei foste pepiniere i vestităprin exemplarele uriae de salcâm,
care ating diametre de 70-80 cm i înălimi de 30-35m, întrcând cu mult dimensiunile realizate în mod
natural în ara de origine – America de Nord. Salcâmii au rolul de a fixa nisipul micător, care altădată, în
sudul Olteniei, constituia o adevăratăcalamitate. La adăpostul pădurilor de salcâm se instaleazăo
vegetaie interesantă, care adăpostete o plantărară±Molugo cerviana.
Situl propus ca SCI se remarcăprin habitate de Salix alba i Populus alba.Pădurea Ciurumela situatăpe
locul unei foste pepiniere i vestităprin exemplarele uriae de salcâm, care ating diametre de 70-80 cm i
înălimi de 30-35m, întrcând cu mult dimensiunile realizate în mod natural în ara de origine – America de
Nord. Salcâmii au rolul de a fixa nisipul micător, care altădată, în sudul Olteniei, constituia o adevărată
calamitate. La adăpostul pădurilor de salcâm se instaleazăo vegetaie interesantă, care adăpostete o
plantărară±Molugo cerviana.
320

afară afară
M H07 Alte forme de N I L J Stavilare, diguri, plaje N O
poluare 02.1 artificiale, generalitati
L L08 Inundatii(procese N O 2
naturale)
Cîru D., 1970, Consideraii privind flora dintre Jiu-Desnăui-Craiova i Dunăre, Anale Univ. Craiova, s.
IIIa, II (XII): 77-84 + un tab. + 4 fig.; Nyárády E. I., 1931, Dare de seamădespre excursiunea botanică,
făcutăvn judeul Doljiu în anul 1929, i despre înfiinarea Herbarului Muzeului regional din Craiova (cu 10
foto luate de autor), Arh. Olt., Craiova: 1-16
< - Alexandru Iftime : Studiu de fundamentare stiintifica pt. declararea ariei protejate(2160)Studiu de
fundamentare stiintifica pt. declararea ariei protejate(2190)Studiu de fundamentare stiintifica pt. declararea ariei
protejate(92A0)>
< - Donita Nicolae : amenajamente silvice(91F0)amenajamente silvice(92A0)>
< - Grup N2000 : fara sursa(91I0)Grup Natura 2000 com. pers.(3130)Grup Natura 2000 com. pers.(6120)Grup
Natura 2000 com. pers.(6440)Grup Natura 2000 com. pers.(6510)Negrean G. com. pers.(3270)Oprea A. com.
pers.(1530)reîncadrare 6120(6120)>
< - Mihailescu Simona : Ionescu-Teculescu Venera, 1971, Cercetari asupra Characeelor din zona inundabila a
Dunarii. Rezumatul tezei de doctorat. Bucuresti.(3140)Sanda V., 2002, Vademecum ceno-structural privind
covorul vegetal din România. Ed. Vergiliu, Bucuresti, 331 p.(3150)>
Ars Docendi, Bucuresti.(1993)Lazar, V., 2004. Situatia actuala a faunei de amfibieni si reptile a judetului Dolj.
Analele Univ. Oradea, Fasc. Biologie, XI, 137-142.(1188)Lazar, V., 2004. Situatia actuala a faunei de amfibieni si
reptile a judetului Dolj. Analele Univ. Oradea, Fasc. Biologie, XI, 137-142.(1220)Studiu teren Instit. Biologie Acad.
Rom., 1979(4056)>
< - Grup N2000 : >
< - Nitu Eugen : Analize zoogeografice si faunistice E. Nitu(1088)Eugen Nitzu, inventory of collections and
zoogeographycal analysis for the Carabus species in Romania.(4013)Nitu E., 2007, Investigatii zogeografice si
eco-faunistice.(1089)>
< - Tatole Victoria : Ciubuc Connstantin - date teren, 1999(4013)>
321

RO98 0.76

RO98 Necunoscut + 0.58 2.392. Ciuperceni - Desa
RO98 Necunoscut + 0.01 2.397. Balta Neagră
RO98 Necunoscut + 0.17 2.398. Balta Lată

5.3. Desemnare sit
Situl nu a fost desemnat prin legislatia naionalăzonăprotejată, dar include arii protejate declarate prin Legea
5/2000.
OrganizaĠie: RNP-ROMSILVA-DirecĠia SilvicăDolj

Adresă: Craiova, Jud. Dolj, Str. Iancu Jianu, Nr. 19
Email: office@craiova.rosilva.ro
Nume: Planul de Management al ariilor naturale protejate ROSCI0039 Ciuperceni-Desa,
X Da ROSPA0013 Calafat-Ciuperceni-Dunăre, 2.392. Ciuperceni-Desa, 2.398. Balta Lată, 2.397.
Balta Neagră
Linkuri:
Nu
322
Nu exista plan de management
323
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
324
B ROSCI0040
1.3 NUMELE SITULUI
Coasta Lunii

2 0 0 6 0 9 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0160416 46.0158194
682.90 0.00
325

RO12 CENTRU
RO11 NORD-VEST
Stepică

conserv.
6240 375 Buna B C B B

I 4028 Catopta thrips P C A B C B
I 4031 Cucullia mixta P R C C B C
I 4035 Gortyna borelii lunata P C C B C B
I 4043 Pseudophilotes bavius P P A B C B
P 4091 Crambe tataria P C C B C A

N14 Păúuni 12.81
326
În aceast areal în urma investigaiilor efectuate de catre membrii Societăii Lepidopterologice Romîne au
fost indentificate 739 de specii de fluturi dintre care o specie este nouăpentru tiină, una nouăpentru
Europa, 14 noi pentru fauna României i multe noi pentru fauna Transilvaniei. S-au indentificat peste 160
de specii de plante. Pentru numeroase specii stepice, habitatele cu caracter stepic din Câmpia
Transilvaniei reprezintăextremitatea vesticăa arealului de răspândire.
Pante stepice dintre cele mai reprezentative i mai bine conservate din Transilvania. Florăbogatăvn
elemente caracteristice (Crambe tataria, Iris humilis, etc.). Dintre lepidopterele - grupa cea mai bine studiată
dintre nevertebratele - se remarcăvn primul rând endemismul Filatima transsilvanella, dar i o serie de
specii rare, deosebit de importante din punct de vedere zoogeografic ca Catopta thrips,Cucullia mixta
lorica,Gortyna borelii lunata sau Philotes bavius hungaricus precum i Cochylimorpha subwoliniana,
Cochylimorpha fucatana, Aethes caucasica, Epibactra sareptana, Scotopteryx ignorata, Autophila dilucida,
Cucullia xeranthemi, Oncocnemis confusa, Epimecia ustula, Mesotrosta signalis, Muschampia
cribrellum,Colias chrysotheme, Plebejus sephirus,etc.
H A08 Fertilizarea (cu N I

ingrasamant)
01.0 teren deschis
1 (copaci nativi)
H F Colectare de N O

afară afară
L A04 Pasunatul N I
327
1. Extras din Harta AmenajisticăU.P VIII - Turda, O.S Turda

2. Rezervaia NaturalăDealul cu Fluturi de la Viioara - Rakosy L., Kovacs S. - Societatea
LepidopterologicăRomână.
< - Grup N2000 : fara sursa(6240)>
< - Kovacs Istvan : Kovács Sandor com. pers.(6240)Kovács Sandor com. pers.(62C0)>
Folia naturae Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1193)Rakosy L. Kovacs Z. 2002. Rezervatia naturala "Dealul cu
fluturi" de la Viisoara. Soc. Lepid. Rom. Cluj-Napoca(4028)>
< - Kovacs Istvan : Z.Kovács, S. Kovács com. pers.(4028)Z.Kovács, S. Kovács com. pers.(4031)Z.Kovács, S.
Kovács com. pers.(4035)Z.Kovács, S. Kovács com. pers.(4043)>

RO04 IV 3.02

RO04 RezervaĠie naturală + 3.02 IV.23. Dealul cu Fluturi
5.3. Desemnare sit
Statutul de rezervaia naturalăDealu cu Fluturi comuna Viioara a fost stabilit prin H.G 2151/2004- privind
instituirea regimului de arie naturalăprotejatăpentru noi zone - 20 ha.
328

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Planul de management al ariei naturale protejate Dealul cu Fluturi de la Viiúoara în curs de realizare de
către DirecĠia SilvicăCluj.
329
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
330
B ROSCI0041
1.3 NUMELE SITULUI
Coasta Rupturile Tanacu

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0030888 46.0090666
322.00 0.00
331

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
40C0 0 Buna B C B B

P Acinos arvensis P X
P Allium moschatum P X
P Bellevalia sarmatica R X
P Campanula sibirica P X
P Caragana frutex R X
P Centaurea orientalis P X
P Cephalaria uralensis R X
P Cichorium intybus(Cicoare ) C X
P Crocus reticulatus R X
P Dichanthium ischaemum C X
P Dorycnium pentaphyllum ssp. C X
herbaceum
P Erophila verna P X
332
P Eryngium campestre C X
P Euphorbia helioscopia P X
P Festuca valesiaca P X
P Gagea pratensis P X
P Galium verum(Sânziene) C X
P Hieracium pilosella P X
P Hyacinthella leucophaea P X
P Inula oculus-christi R X
P Iris pumila P X
P Jurinea consanguinea ssp. P X
arachnoidea
P Linum austriacum C X
P Lolium perenne C X
P Marrubium peregrinum P X
P Onobrychis viciifolia C X
P Oxytropis pilosa P X
P Plantago media C X
P Rosa pimpinellifolia C X
P Scorzonera laciniata R X
P Thesium arvense R X
P Verbascum phoeniceum C X

N14 Păúuni 72.88
Relieful sitului de importanta comunitara Coasta Rupturile Tanacu este compus dintr-un versant abrupt cu o
inclinare ce trece de 35◦.
Substratul geologic este de vârstăsarmatiană, alcătuit dintr-un complex de marne, nisipuri fine, argiloase
cu numeroase crotovine la suprafaăi cochilii de lamelibranchiate.
Solul este de tip cernoziomului de panta aflat in diferite stadiide levigare si erodare, cu treceri pana la sol
lutos.
Starea de conservare a bunurilor naturale care constituie obiectivul protectiei si conservarii este relativ
buna dar regimul precipitaiilor, imbinat cu inclinarea terenului si în urma păunatului, au favorizat
alunecări de mari proporii, încât terenul este scos din folosină.
333
În compozitia floristica a acestui sit se intalnesc o populaie viguroasăde Caragana frutex (tufă
lemnoasă), element continental irano-turanian, cu excepional rol fitogeografic, Ephedra distachya (circel),
Adonis hybrida (ruscua), Allium moschatum, A. tauricum (ai de stepă), Bellevalia sarmatica, Onobrychis
arenaria (sparceta), Hyacinthella leucophaea (zambila), Cirsium serrulatum (pălămida), s.a. Această
bogăie floristică, cât i semnificaia fitogeografica a geofondului conferăstaiunii de la Tanacu un
caracter de unicitate, de tezaur informaional de mare valoare stiinifică.
Rezervatia botanica Coasta Rupturile Tanacu se afla pe un versant abrupt, al carui panta trece de 35%, cu
o vegetatie discontinua edificata de Batriochloa ischaemum (barbisoara). In aceste conditii s-a pastrat o
populatie viguroasa de Caragana frutex (tufa lemnoasa), element continental, care contribuie prin sistemul
radicular extensiv dezvoltat, la fixarea terenului si stoparea eroziunii solului. In aceasta rezervatie s-au
identificat unele specii rare pentru flora tarii noastre ca de exemplu: Ephedra distachya, Bellevaria
sarmatica, Onobrychis arenaria, etc.

afară afară
L A04 Pasunatul N I
Vialariu Gh., 1973, Ephedra distachya L. în flora i vegetaia Moldovei, Iai: Anale ti. Univ. „Al. I.
Cuza”, XIX, s. II, a. Biol., f. 1: 203-206; Vialariu Gh., 1968, Bellevalia sarmatica (Pall.) Woron. în flora
României, Iai: Anale ti. Univ. „Al. I. Cuza”, XIV, s. II, a. Biol., f. 1: 159-161 + o fig.; Vialariu Gh., 1970,
Note floristice din bazinul Crasna (Podiul Central Moldovenesc), Iai: Anale ti. Univ. „Al. I. Cuza”, Ser.
nouă, XVI, s. II, a. Biol., f. 2: 399-403.Lista critica a plantelor vasculare din Romania, Adrian Oprea, Editura
Universitatii Al. Ioan Cuza Iasi, 2005.
< - Oprea Adrian : Cercetari în teren, 1998, Ion Sarbu, Adrian Oprea(62C0)>
< - Mihailescu Simona : Dobrescu C., Vitalariu G.,1975, Un nou cenotaxon in vegetatia Moldovei, Anal. Sti. Univ.
“Al.I. Cuza” Iasi, Serie noua, Sect. II. 92-95(40C0)>
< - Croitoru Cristian : >
334

RO98 2.12

RO98 Necunoscut + 2.12 2.776. Tanacu - Coasta Rupturile
5.3. Desemnare sit
Rezervatia botanica Coasta Rupturile Tanacu are o suprafata de 6 ha si este supusa protectiei din anul 1973 prin
Decizia nr. 220 a Comitetului executiv al Consiliului Popular Judetean Vaslui si prin Decizia nr. 129/14.09.1994 a
Consiliului Judetean Vaslui.
Rezervatia este inclusa deasemenea in Anexa I a Legii nr. 5/2000, la pozitia 2776, tot cu o suprafata de 6 ha.
Administratorul legal este Primaria Comunei Tanacu, judetul Vaslui.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
335
Plan de management nr.250/02.02.2006.
336
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
337
B ROSCI0042
1.3 NUMELE SITULUI
Codru Moma

2 0 0 6 0 7 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0084777 46.0143111
24631.60 0.00
338

RO11 NORD-VEST
RO42 VEST
Stepică

conserv.
6110 246 Buna B C C C
8210 2 Buna C C C B
8220 2 Buna C C C B
9110 1231 Buna B C B B
9130 9852 Buna A B B B
9180 123 Buna B B B B

M 1361 Lynx lynx(Râs) P 4 i P P C B B C
M 1354* Ursus arctos(Urs) P 4 i P P C C B C
ampelensis()
F 1149 Cobitis taenia(Zvârlugă) P P C C C C
F 1149 Cobitis taenia(Zvârlugă) C P C C C C
I 1014 Vertigo angustior P B B C B
339
P Allium ursinum P X
P Aposeris foetida V X
P Aristolochia pallida P X
P Arum maculatum P X
P Asplenium ruta-muraria P X
P Asplenium scolopendrium C X
P Asplenium septentrionale P X
P Asplenium trichomanes P X
P Atropa belladonna P X
P Blechnum spicant R X
P Ceterach officinarum ssp. R X
officinarum
P Cystopteris fragilis C X
P Daphne mezereum P X
P Erythronium dens-canis P X
P Euonymus europaeus P X
P Festuca valesiaca C X
P Galium odoratum C X
P Gladiolus imbricatus R X
P Hepatica nobilis P X
P Hieracium praealtum ssp. P X
bauhinii
P Juniperus communis ssp. P X
communis
P Lathyrus vernus P X
P Listera ovata V X
P Lunaria rediviva C X
P Paeonia officinalis R X
P Peucedanum oreoselinum P X
P Poa nemoralis C X
P Ranunculus flammula R X
P Salix purpurea C X
P Sanicula europaea C X
340
P Sesleria rigida ssp. rigida C X

P Silene nutans P X
P Silene nutans ssp. dubia R X
P Tamus communis R X

N14 Păúuni 11.17
Păduri neincluse în tipuri de habitate Natura 2000

In afara tipurilor de habitate incluse in Natura 2000, in situl Codru Moma mai sunt prezente si alte tipuri de
habitate, dintre care mentionam:
R4130 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) i fag (Fagus sylvatica) cu Lembotropis nigricans
Asociaie vegetală
Cytiso-Quercetum petraeae Paucă1941 (Syn.: Querceto-Cytisetum nigricantis Paucă1941)
Compoziie floristică:
Quercus petraea, Lembotropis nigricans, Genista tinctoria, Chamaecytisus hirsutus, Fragaria viridis,
Campanula persicifolia, Trifolium medium, Anthemis triumfetti, Potentilla micrantha, Vincetoxicum
hirundinaria, Sedum maximum.
Asociaie vegetală
Genisto tinctoriae-Quercetum petraeae Klika 1932
Quercus petraea, Genista tinctoria, Luzula albida, Veronica officinalis, Veronica chamaedrys, Galium
verum, Viscaria vulgaris, Cytisus nigricans, Festuca heterophylla, Deschampsia flexuosa, Vaccinium
myrtillus, Hieracium umbellatum, Pteridium aquilinum.
PAL. HAB. 87.2 Ruderal communities

R8702 Comunităi antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans i Centaurea calcitrapa
Asociaie vegetală
Onopordetum acanthii Br.-Bl. et al. 1936
Onopordon acanthium, Carduus acanthoides, Hyoscyamus niger, Artemisia absinthium, Beteroa incana,
Echium vulgare, Anthemis arvensis, Ballota nigra, Verbena officinalis.
Asociaii vegetale ce pot fi incluse tot la comunităi ruderale

Sclerantho – Trifolietum arvensis Morariu 1943
(Syn.: Kickxieto – Scutellarietum hastifoliae Paucă1941)
Trifolium arvense, Scleranthus annus, Viola arvensis, Filago arvensis, Arenaria serpyllifolia, Medicago
341
lupulina.
Xanthietum strumarii Paucă1941

Compoziie floristică: Xanthium strumarium, Xanthium spinosum, Descurainia Sophia, Artemisia
absinthium, Cirsium arvense, Onopordon acanthium, Arctium minus, Carduus acanthoides, Arctium lappa,
Cirsium vulgare.
R8706 Comunităi sud-est carpatice cu Calamagrostis arundinacea, Epilobium angustifolium i Atropa

bella-donna
Asociaie vegetală
Epilobietum angustifolii Rübel 1930 em. Oberd 1973 (Syn.: Senecioni sylvatici-Epilobietum angustifolii R.
Tx. 1937)
Compoziie floristică: Senecio sylvaticus, Epilobium angustifolium, Digitalis grandiflora, Sorbus aucuparia,
Betula pendula, Fragaria vesca, Rubus idaeus, Myosotis arvensis, Verbascum thapsus, Spiraea
chamaedryfolia, Hypericum hirsutum, Cirsium vulgare, Sambucus ebulus, Calamagrostis arundinacea,
Gnaphalium sylvaticum, Rumex acetosella, Galeopsis speciosa.
În cadrul sitului au fost cuprinse de habitate de interes comunitar:

6110* - Comunităi rupicole calcifile sau pajiti bazifite din Alysso-Sedion albi;
8210 - Versani stâncoi cu vegetaie chasmofiticăpe roci calcaroase; 8220 - Versani stâncoi cu
vegetaie chasmofiticăpe roci silicioase;
9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;
9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;
9160 - Păduri subatlantice i medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli;
9180* - Păduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi, grohotiuri i ravene; 91E0* - Păduri aluviale cu
Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae);
91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
De asemenea aici a fost identificat dintre speciile de amfibieni i reptile de interes: 4008 - Triturus vulgaris
ampelensis (Triton comun transilvănean)

H A Cresterea animalelor N I H B Silvicultura N I

05.0
1
fara replantare sau
refacere naturala
Impacte Pozitive
Intens. Cod ActivităĠi, Poluare În sit/
management în
afară
342
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
M B Replantarea padurii N I
02.01
01.01 pietris
.01
M D01 Drumuri, poteci si cai N I
ferate
M D Poteci,trasee,trasee N I
01.02
M D05 Imbunatatirea N O
accesului in zona
M F Vanatoare N O
03.01
M F Capcane, otravire, N O
03.02 braconaj
.03
01.03
pentru rulote
BIBLIOGRAFIE selectivă
PAUCĂ, A., 1941, Studiu fitosociologic în Munii Codru i Muma. Acad. Rom. St. Cer. 51, 119 p.
SANDA V., 2002, Vademecum ceno-structural privind covorul vegetal din România. Ed. Vergiliu, Bucureti.
331 pp.
< - Grup N2000 : Iovu Biris com. pers.(9110)>
< - Oprea Adrian : Proiectul LIFE 05NAT/RO/00176 Habitate prioritare forestiere, alpine si subalpine din
România(9170)Proiectul LIFE 05NAT/RO/00176 Habitate prioritare forestiere, alpine si subalpine din
România(91M0)Proiectul LIFE 05NAT/RO/00176 Habitate prioritare forestiere, alpine si subalpine din România
(9130)Proiectul LIFE 05NAT/RO/00176 Habitate prioritare forestiere, alpine si subalpine din România
343
(91V0)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamente silvice(9180)Amenajamentele silvice, investigatii de teren 2007 ICAS.
(91L0)Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, Biris, IA.(91Y0)Donita, N., Popescu, A.,
500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(91Y0)>
< - Mihailescu Simona : Pauca, A., 1941, Studiu fitosociologic în Muntii Codru si Muma. Acad. Rom. St. Cer. 51,
119 p.(6150)Pauca, A., 1941, Studiu fitosociologic în Muntii Codru si Muma. Acad. Rom. St. Cer. 51, 119 p.
(8210)Pauca, A., 1941, Studiu fitosociologic în Muntii Codru si Muma. Acad. Rom. St. Cer. 51, 119 p.(8220)>
Ars Docendi, Bucuresti.(4008)Date ICAS(1352)Date ICAS(1354)Date ICAS(1361)Ghira, I., Venczel, M.,
Covaciu-Marcov, S., Mara G., Ghile P., Hartel T., Torok Zs., Farkas L., Racz T., Farkas Z., Brad T., 2002.
Mapping of Transsylvanian Herpetofauna. Nymphaea – Folia naturae Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1193)>
< - Miria Adrian : R. Mot (Greenlight Services), M. Popa ( ICAS Brasov), P. Nechifor-Morar (Garda Nationala de
Mediu), R. Jurj (Fundatia Carpati), A.V. Indreica (Facultatea de Silvicultura si Exploatari Forestiere – Brasov) -
Raport de cercetare privind desemnarea de situr(1354)R. Mot (Greenlight Services), M. Popa ( ICAS Brasov), P.
Nechifor-Morar (Garda Nationala de Mediu), R. Jurj (Fundatia Carpati), A.V. Indreica (Facultatea de Silvicultura si
Exploatari Forestiere – Brasov) - Raport de cercetare privind desemnarea de situr(1361)>
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>
< - Otel Vasile : >
< - Tatole Victoria : Tamás Domokos¹ József Lennert – 2007 Standard faunistical work on the molluscs of
Codru-Moma Mountains (Romania). In NYMPHAEA Folia Naturae Bihariae, v. XXXIV Oradea, pp. 67 – 95.
(1014)>

RO98 0.14

RO98 Necunoscut + 0.14 2.84. Peútera Valea Morii
344
5.3. Desemnare sit
Pina in prezent, situl nu a fost inclus in reteaua ariilor naturale protejate la nivel local sau national.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Nu exista un Plan de Management particular pentru aceasta zona, cu exceptia amenajamentelor silvice in
baza carora se gestioneaza fondul forestier.
345
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
346
B ROSCI0043
1.3 NUMELE SITULUI
Comana

2 0 0 6 0 2 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0030888 44.0082583
26579.20 0.00
347

RO31 SUD

Stepică

conserv.
1530 1328 Buna B C B B
3130 265 Buna A B B B
3150 265 Buna B C B B
3160 1063 Buna B C B B
3260 265 Buna B C B B
3270 265 Buna B C B B
6430 265 Buna B C B B
91AA 2 Buna B C C C
91F0 7 Buna B C B B
91M0 3455 Buna A C B B

M 1324 Myotis myotis() P P D
M 1324 Myotis myotis() C P D
M 1335 Spermophilus P P C B B B
A 1188 Bombina bombina P C D
A 1993 Triturus dobrogicus P R C B B B
F 1149 Cobitis taenia(Zvârlugă) P R C A C A
348
F 2511 Gobio kessleri(Petroc) P P C C C C
F 2511 Gobio kessleri(Petroc) C P C C C C
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, P R C A C A
Tipar)
F 1134 Rhodeus sericeus P C D
amarus(Boarcă)
F 2011 Umbra krameri(igănu) P C B A B A
I 4056 Anisus vorticulus P P A B C B
I 1088 Cerambyx cerdo P R B B C B
I 4045 Coenagrion ornatum P R B B C B
I 1052 Hypodryas maturna P P B B C B
I 1083 Lucanus cervus P C B B C B
I 1060 Lycaena dispar P V C B C B
I 4039* Nymphalis vaualbum P P D
I 1084* Osmoderma eremita P P? DD D
I 1014 Vertigo angustior P P? DD D
P 4067 Echium russicum P R C B C B
P 2327 Himantoglossum caprinum P R B B C B
Trapa natans ssp. natans R X

M 2591 Crocidura leucodon(Cârticioara) R X
M 2593 Crocidura suaveolens V X
M Micromys R X
M Myoxus glis R X
M 1328 Nyctalus V X X
lasiopterus(Liliacul-mare-de-
amurg)
A 1276 Ablepharus kitaibelii V X X
A 2432 Anguis fragilis R X
349

A 1278 Coluber caspius V X X
F Leuciscus borysthenicus R X
I Kirinia roxelana V X
I 1053 Zerynthia polyxena R X X
P Camphorosma annua R X
P Cardamine parviflora R X
P Comandra elegans V X
P Crocus flavus V X
P Delphinium fissum R X
P Digitalis ferruginea R X
P Doronicum caucasicum R X
P Epipactis atrorubens V X
P Epipactis purpurata R X
P Fritillaria orientalis R X
P Galium rivale V X
P Iris sibirica R X
P Limodorum abortivum R X
P Listera ovata R X
P Lychnis coronaria R X
P Nuphar lutea C X
P Orchis incarnata R X
P Orchis morio R X
P Orchis purpurea R X
P Paeonia peregrina V X
P Peucedanum latifolium V X
P Plantago cornuti R X
P Plantago tenuiflora R X
P Platanthera bifolia C X
P Potamogeton lucens C X
P Potamogeton perfoliatus C X
P Pulsatilla montana R X
350
P Pyrus elaeagrifolia R X
P Pyrus nivalis V X
P Saccharum strictum V X
P Scilla autumnalis V X
P 2322 Typha minima R X

N14 Păúuni 12.57
Studiul biologic al zonei Comana a scos în evidenăimportana tiinificăa numeroase ecosisteme

naturale (păduri i pajiti)cu mare diversitate, tipice pentru zona de câmpie sudicăcu puternice caractere
specifice, uneori chiar unicate, identificate într-o structurănaturalăapropiatăde optim , alternate cu terenuri
umede, agricole, aezări rurale în care se desfăoarăactivităi economice tradiionale. Zona Comana
face parte din Câmpia Română, subdiviziunea centrală, cunoscutăi sub numele de Câmpia
Teleormanului, câmpie tabulară, înaltăi fragmentată, realizatăprin acumulări lacustre, fluvio-lacustre i
acoperităde loess.
Datoritădiversităii bogate a microreliefului i prezenei unor izvoare i cursuri de apăabundente într-un
sector de climăuscată, temperat-continentală, în aceastăzonăse întâlnesc numeroase habitate ce permit
vieuirea unui număr mare de specii de plante i animale.
Principalele habitate existente în zona Comana sunt reprezentate de pajiti, păduri i zone umede i
habitate de apădulce.
Trupurile de păduri din zona Comana alcătuiesc un masiv păduros ce adăpostete o serie de specii
lemnoase tipice leaurilor cum ar fi: stejarul brumăriu, stejarul pufos, cer, gârniă, tei, frasin pufos, carpen,
ulm, jugastru, arar tătăresc etc.
La marginile acestor păduri se găsesc pajiti xerice sub formăde fragmente. Totodatăvn zona Comana se
întânlesc pajiti umede bine reprezentate de-a lungul râurilor i bălilor, cât i pajiti sărăturate care în
timpul verii pot lua aspectul unor terenuri cu eflorescene, denumite popular “chelituri”.
351
Balta Comana cuprinde habitate de apădulce, având în prezent aspectul unei delte cu băli, ochiuri de
apă, brae, grinduri cu o vegetaie abundentăde stuf. Aceste habitate reprezintăun mediu de viaă
prielnic pentru multe specii de păsări în special anseriforme.
Remarcabil pentru flora pădurilor de la Comana este faptul căvntrunete specii din zone i etaje de
vegetaie foarte diferite i cu ecologie aparte, alături de speciile de foioase tipice pădurilor de câmpie cât
i celor de silvostepă.
H C Extragere de nisip si N O H B Silvicultura N I

01.0 pietris
1

afară afară
M D Linii electrice si de N O M F Vanatoare N I
02.01 telefon suspendate 03.0
.01 1
FUNDAMENTAREA TIINIFICĂA PROPUNERII DE ARIE PROTEJATĂA COMPLEXULUI DE

ECOSISTEME COMANA(JUDEUL GIURGIU)- dr. Mihaela Paucă-Comănescu, Institutul de
Biologie,Academia Română.
Corine Biotopes Project.
Popescu A., Sanda V., Doltu M.I.&Nedelcu G.A.- Vegetaia Câmpiei Munteniei, Sibiu,1984.
I.C.A.S. Proiect Life nr. 8571/2002 - Restaurarea Bălii Comana.
Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B., 2000. Amfibienii din România – determinator. Ed. Ars Docendi,
Bucureti. Fuhn, I., 1960, Fauna R.P.R. – vol. XIV, fasc. I: Amphibia. Editura Academiei Române,
Bucureti. Date teren
352
< - Donita Nicolae : amenajamente silvice(91F0)>
< - Grup N2000 : Grup Natura 2000 com. pers.(40C0)Iovu Biris com. pers.(91Y0)Simona Mihailescu, Negrean G.
com. pers.(1530)>
< - Mirea Ion : amenajamente silvice(91E0)amenajamente silvice(91F0)amenajamente
silvice(91I0)amenajamente silvice(91M0)amenajamente silvice(91Y0)amenajamente silvice(92A0)>
< - Oprea Adrian : Cercetari în teren, 2005, Ion Sarbu, Adrian Oprea(1530)Tarnavschi I. , colab., 1974, La flore
du complexe de Comana, Acta Bot. Horti Bucurest.: 239-287(6430)>
< - Popescu Aurel : Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele
din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(3150)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamente silvice(91AA)>
< - Alexandru Iftime : Fuhn, I., Vancea, S., 1961. Fauna R.P.R. – vol. XIV, fasc. II: Reptilia. Ed. Acad. Rom.,
Bucuresti.(1220)Grossu, A., 1993. The catalogue of molluscs from Romania. Travaux du Museum d’Histoire
naturelle “Grigore Antipa” 33: 291-366.(1014)Popescu-Gorj A., 1964 - Catalogue de la collection de Lépidopteres
Prof. A. Ostrogovich du Muséum dHistoire Naturelle Grigore Antipa, Bucarest, 293 pp.(1060)S. Panin, 1957 –
Fauna României, Coleoptera, Scarabaeidae, Vol. X Insecta (IV), fasc. 4, 319 p.(1084)Serafim, R., 1985.
Contribution a la connaissance des coleopteres cerambycides du sud de la Roumanie. Travaux du Museum
National d Histoire Naturelle Grigore Antipa, 27, 69-94.(1087)>
< - Tatole Victoria : Dr. Elena Iorgu, teren, iunie 2009(4045)>
< - Otel Vasile : >
< - Pauca-Comanescu Mihaela : >

RO05 V 93.99 RO98 1.82

RO05 Parc natural * 93.99 V.3. Parcul Natural Comana
RO98 Necunoscut + 0.94 2.418. Pădurea Oloaga - Grădinari
RO98 Necunoscut + 0.88 2.419. Pădurea Padina Tătarului
353
5.3. Desemnare sit
Prin HG 2151/2004 a fost declarat Parcul Natural Comana.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Are limitele Parcului Natural Comana, iar acesta conform contractului de administrare nr.
102708/SB/22.11.2005 semnat între MMGA úi Regia NaĠionalăa Pădurilor-Romsilva a fost dat în
administraĠie DirecĠiei Silvice Giurgiu Aceasta conform contractului amintit úi al Ord. 494/2005 are la
dispoziĠie maximum 2 ani de la data încheierii contractului pentru întocmirea planului de management.
354
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
355
B ROSCI0044
1.3 NUMELE SITULUI
Corabia - Turnu Măgurele

2 0 0 6 0 8 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0020750 43.0115694
8354.10 0.00
356

RO31 SUD
RO41 SUD-VEST
Stepică

conserv.
3140 0 Buna C C C C
91E0 8 Buna B C B B

de Dunare)
de Dunare)
de nisip)
F 2511 Gobio kessleri(Petroc) P P? DD D
F 2555 Gymnocephalus P P C B B B
Tipar)
357
amarus(Boarcă)
Pietrar)

N04 Plaje de nisip 4.95
N14 Păúuni 15.12
Sectorul Corabia-Turnu Măgurele se situeazăvn Lunca Dunării Inferioare i prezintăo valoare ecologică
deosebită,datorităprezenei unor tipuri de habitate de interes comunitar,precum:păduri aluviale cu Alnus
glutinosa i Fraxinus excelsior(cod Natura 2000-91E0),păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus
laevis i Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia(cod Natura 2000-91F0),cu multăviăsălbatică(Vitis
sylvestris),dar i multe zăvoaie cu Salix alba i Populus alba(cod Natura 2000-92A0).Din punct de vedere
geologic, zona se caracterizeazăca o zonăunde se întâlnesc depozite aluvionare constituite din nisipuri
fine sau grosiere, pietriuri mărunte, mari i foarte mari,adevărate bolovăniuri,maluri i argile cu grosimi
variabile,bine reprezentate.
În acest sector inferior al Dunării,habitatele rămase în stare naturalăi seminaturalăvn urma

transformărilor ce au avut loc în ultimii 20 de ani în lunca Dunării sunt pădurile de esenămoale,aceste
zăvoaie de salcie i plop, cu o importanăecologicădeosebită, reprezentând totodatăhabitate de interes
comunitar(cod Natura 2000-92A0).Acestea sunt interdependente de regimul hidrologic al fluviului i vi
păstreazăfunciile bio-geochimice i ecologice,totodatăprezentând o importanădin punct de vedere al
biodiversităii,mai ales avifaunistic fiind zona de cuibărit a multor specii de păsări de interes comunitar, ce
se regăsesc în anexa I a Directivei Păsări: ciocântors(Recurvirostra avosetta), piciorongul(Himantopus
himantopus), chira de baltă(Sterna hirundo),chira mică( Sterna albifrons),stârcul de noapte(Nycticorax
nycticorax),stârcul galben(Ardeola ralloides), egreta mică(Egretta garzetta),egreta mare( Egretta
alba),lopătarul(Platalea leucorodia).
358
01.0
2

afară afară
L A04 Pasunatul N O L L08 Inundatii(procese N I
naturale)
L D Zona portuara N O
03.01
L D Navigatie N O
03.02
L F Vanatoare N I
03.01
03.02 braconaj
.03
Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării Tulcea,2006-Documentaia tiintificăpentru

declararea rezervaiei naturale Balta Geraiului, Gurile Oltului i Sâiului.
< - Lupu Gabriel : Rezervatia Naturala - Balta Geraiului, gurile Oltului si Sâiului - Documenttia stiintifica pentru
declararea ariei protejate(3150)Rezervatia Naturala - Balta Geraiului, gurile Oltului si Sâiului - Documenttia
stiintifica pentru declararea ariei protejate(3260)Rezervatia Naturala - Balta Geraiului, gurile Oltului si Sâiului -
Documenttia stiintifica pentru declararea ariei protejate(3270)Rezervatia Naturala - Balta Geraiului, gurile Oltului
si Sâiului - Documenttia stiintifica pentru declararea ariei protejate(6440)Rezervatia Naturala - Balta Geraiului,
gurile Oltului si Sâiului - Documenttia stiintifica pentru declararea ariei protejate(91E0)Rezervatia Naturala - Balta
Geraiului, gurile Oltului si Sâiului - Documenttia stiintifica pentru declararea ariei protejate(91F0)Rezervatia
Naturala - Balta Geraiului, gurile Oltului si Sâiului - Documenttia stiintifica pentru declararea ariei protejate(92A0)>
< - Mihailescu Simona : Ionescu-Teculescu Venera , 1971, Cercetari asupra Characeelor din zona inundabila a
Dunarii. Teza de doctorat, Bucuresti(3140)>
< - Alexandru Iftime : Torok , Zs., 2001 – Herpetological observations in the lower Danube area (Calafat-Calarasi
sector). Studii si cercetari, Biologie, Universitatea din Bacau, 6, 115-119(1993)>
359
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>

RO04 IV 1.51

RO04 RezervaĠie naturală + 1.51 B10. Ostrovul Mare
5.3. Desemnare sit
În urma propunerii de către Institutul de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, Tulcea,acest sit a obinut avizul
favorabil al Academiei Române-Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii(nr.1114/CJ/02.05.2006) privind
declararea sa ca rezervaie naturală.

Nume:
Da
Linkuri:
360
X Nu
Nu existăplan de management úi pânăla desemnarea acestui sit se vor impune măsuri de conservare de
către autoritatea publicălocalăpentru protecĠia mediului.
361
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
362
B ROSCI0045
1.3 NUMELE SITULUI
Coridorul Jiului

2 0 0 6 0 8 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0031055 43.0044805
71362.70 0.00
363

RO41 SUD-VEST

Stepică

conserv.
1530 2140 Buna B B B B
3130 356 Buna B C B B
3140 7 Buna C C C C
3150 7 Buna C C C C
3260 7 Buna C C B B
6120 713 Buna B B B B
6430 713 Buna B C B B
6440 713 Buna B B B B
6510 713 Buna B C B B
9130 1213 Buna B C B B
9170 285 Buna B B B B
91E0 71 Buna A B B A
91F0 356 Buna A B B B
91M0 4852 Buna A B B B

364
A 1166 Triturus cristatus P P B B C B
de Dunare)
de Dunare)
de nisip)
Tipar)
amarus(Boarcă)
aurata(Dunăriă)
Pietrar)
I 4013 Carabus hungaricus P R C B B B
I 1042 Leucorrhinia pectoralis P P A B C B
I 1083 Lucanus cervus P P C B C B
P 1898 Eleocharis carniolica P 100 2000 i R M C B B B
P 1428 Marsilea quadrifolia P V C C C C

N14 Păúuni 9.48
365
Teritoriul, situat de-a lungul cursului mijlociu i inferior al Jiului, include unul dintre cele mai rare i mai
reprezentative eantioane relictare de luncăeuropeanăpuin alteratăvn dispariie vertiginoasă. Amplasat
între 23030’02¶¶i 24014’ 05’’longitudine esticăi între 43042’01¶¶i 44054’55’’ latitudine nordică, cu
lungimea pe direcia NNV-SSE de circa 129 km, acest areal traversează4, respectiv 27 % din cele 15
ecoregiuni (Podiul Getic, Câmpiile Găvanu-Burdea, Silvostepa Câmpiei Române, Lunca Dunării) ale
regiunii biogeografice continentale din România, pe o diferenăde nivel de 355 m, dispusăvntre 50 i 405
m alt. Din suprafaa totalăde 147.540 ha, 34.979 ha (24 %) revin fondului forestier, din care pădurile
dein 33.543 ha (23 %) i concentreazăun complex de ecosisteme preponderent naturale, cu o diversitate
considerabilăi o abundenălocalăde 764 – 5.000 ori superioarăvalorilor medii specifice pădurii
româneti, ceea ce-i conferăo personalitate biogeograficăde excepie.
Cercetările în derulare relevăapartenena arealului la teritoriile prioritare pentru conservarea

biodiversităii continentale cu o valoare foarte înaltăa acestuia.Astfel, dei ocupăabia 0,5 % din
suprafaa pădurilor ării i 0,6 % din suprafaa naională, totui concentrează9 (91E0*, 91F0, 91I0*,
91M0, 91Y0, 9130, 91V0, 9170, 92A0), respectiv 32 % din cele 28 tipuri de habitate naturale forestiere
protejate de legislaia românăi comunitară, din care 2 (91E0*, 91I0*), respectiv 33 %, din cele 6 prioritar
protejate, dispuse în 4, respectiv 36 %, din cele 11 etaje fitoclimatice ale ării (Etajul deluros de cvercete –
gorunete, cerete, gârniete, amestecuri dintre acestea ±i leauri de deal; Etajul deluros de cvercete cu
stejar ±i cu cer, gârniă, gorun , amestecuri ale acestora; Câmpie forestierăSilvostepă); 56 (26 %) din
cele 212 tipuri de staiune forestierăidentificate în România; 22 (44 %) din cele 50 formaii forestiere, cu
97 (32 %) din cele 306 tipuri de pădure evideniate în ară.Valea Jiului este unul dintre principalele
culoare transbalcanice de migraie a păsărilor (drumul centro-european-bulgar) urmat de un număr
impresionat de păsări. Impreunăcu cele sedentare, în Coridorul Jiului au fost identificate 135 (33 %) din
cele 406 specii avifaunistice semnalate în România, din care 114 (84 %) protejate prin legi române i
comunitare. Cantonarea unor contingente relevante din inventarul viu al ării, din care multe elemente
submediteraneene rare, altele endemice, parte protejate, conferăteritoriului o specificitate remarcabilă,
evideniatăprin:- concentrarea unor asociaii vegetale de mare valoare bioistoricăce reflectăinterferena
elementelor termofile sudice cu cele central-europene; - conservarea unor fragmente relictare nealterate ale
structurilor forestiere arhetipale situate la margine de areale biogeografice sau chiar disjunct (insulele de
fag de la Dâlga, uglui, Bucovă) sau insularizate antropic (stejarul brumăriu din Pădurea Branitea
Bistreului etc.); - adăpostirea unor populaii durabile de specii animale i vegetale a căror conservare
necesită, conform legii, desemnarea ariilor speciale de conservare, ariilor de protecie specială
avifaunisticăi o protecie strictăetc. Valorificarea durabilăa acestui patrimoniu natural de excepie
justificăi impune: - utilizarea pădurii naturale ca etalon de gestiune pentru silvicultura practicăapropiată
de natură- conservarea vieii sălbatice, a unor habitate naturale relictare i a unui rezervor local de gene
valoroase; - gestionarea responsabilăa întregului patrimoniu natural local, în general i a celui forestier, în
special; - meninerea unor unităi peisagistice silvestre, rare i insolite, cu mare forăde seducie ; -
oficializarea unui parc natural care, prin funciile sale multiple, va asigura baza pentru reconversia forei
de muncălocale i locuri de muncăvntr-un domeniu de mare interes naional i internaional; -
asigurarea unui spaiu natural de educaie i instruire ecologică- promovarea ecoturismului, sursăde
valutănepoluantă, prin perpetuarea activităilor tradiionale locale;- optimizarea deciziei, protecia
mediului, protecia vieii i sănătăii i creterea calităii vieii.
366

afară afară
L C Extragere de nisip si N I L B Silvicultura N I
01.01 pietris L B Plantare pădure, pe N O
M C Minerit de suprafata N O 01.0 teren deschis (copaci
01.04 1 nativi)
.01
01.02
L D Cai ferate, cai ferate N I
habitare umana
(locuinte umane)
L E Alte zone N O
02.03 industriale/
comerciale
02.03
03.02 braconaj
.03
L G05 Alte intruziuni si N O
dezechilibre umane
suprafata (limnice,
terestre, marine si
salmastre)
L H05 Poluarea solului si N O
naturale)
Cîru D., 1970, Consideraii privind flora dintre Jiu-Desnăui-Craiova i Dunăre, Anale Univ. Craiova, s.
IIIa, II (XII): 77-84 + un tab. + 4 fig.; Nyárády E. I., 1931, Dare de seamădespre excursiunea botanică,
făcutăvn judeul Doljiu în anul 1929, i despre înfiinarea Herbarului Muzeului regional din Craiova (cu 10
foto luate de autor), Arh. Olt., Craiova: 1-16
< - Donita Nicolae : amenajamente silvice(91F0)>
pers.(6440)Grup Natura 2000 com. pers.(6510)Negrean G. com. pers.(1530)Negrean G. com. pers.
(3270)reîncadrare 6120(6120)>
367
pers.(6440)Grup Natura 2000 com. pers.(6510)Negrean G. com. pers.(1530)Negrean G. com. pers.
(3270)reîncadrare 6120(6120)>
< - Oprea Adrian : Adrian Oprea, 2008, Investigatii proprii de teren(6430)Cercetari în teren, 2003, Adrian
Oprea(1530)>
< - Stoiculescu Cristian : amenajamente silvice(9130)amenajamente silvice(9170)amenajamente
silvice(91E0)amenajamente silvice(91I0)amenajamente silvice(91M0)amenajamente silvice(91Y0)amenajamente
silvice(92A0)>
< - Mihailescu Simona : Ionescu-Teculescu Venera , 1971, Cercetari asupra Characeelor din zona inundabila a
Dunarii. Teza de doctorat, Bucuresti(3140)Paun M., Popescu Gh., 1972 – Vegetatia luncii Jiului dintre Filiasi si
Zaval (I). Ocrot. Mon. Nat. judetului Gorj, Stud. si Cerc. p. 15-20, Craiova,
Cârtu D., 1972 – Vegetatia acvatica si palustra dintre Jiu si Desnatui. Stud si Com, 5 : 177-184,
Bacau(3150)Popescu G. al., 2001 – Cospectul florei si vegetatiei acvatice din Oltenia. Anal. Univ. Oradea,
fascic. silvic., p. 107-128, Oradea.(3260)>
Ars Docendi, Bucuresti.(1188)Fuhn, I., Vancea, S., 1961. Fauna R.P.R. – vol. XIV, fasc. II: Reptilia. Ed. Acad.
Rom., Bucuresti.(1220)>
(1898)>
< - Grup N2000 : >
< - Nitu Eugen : Insemnari de teren, M. Al. Ienistea(4013)Nitzu, 2009(1083)>
< - Tatole Victoria : Cârdei, F. Bulimar, F., 1965 – Fauna RPR Odonata, Vol. VII, Fasc. 5(1042)Cârdei, F. Bulimar,
F., 1965 – Fauna RPR Odonata, Vol. VII, Fasc. 5(1044)Cârdei, F. Bulimar, F., 1965 – Fauna RPR Odonata, Vol.
VII, Fasc. 5(4045)Knechtel, W.,- K., Popovici-Baznosanu , A., 1959 – Fauna RPR: Orthoptera vol. VII, Fasc
VI(4048)>

RO04 IV 0.50 RO98 0.10

RO04 RezervaĠie naturală + 0.50 IV.33. Zăval
RO98 Necunoscut + 0.00 2.390. Locul fosilifer BucovăĠ
RO98 Necunoscut + 0.09 2.391. Locul fosilifer Drănic
RO98 Necunoscut * 0.01 2.399. Râurile DesnăĠui úi TerpeziĠa amonte de Fântânele
RO98 Necunoscut / 2.447. Locul fosilifer Groúera
RO98 Necunoscut / 2.448. Locul fosilifer Gârbovu
368

5.3. Desemnare sit
Situl nu a fost desemnat prin legislatia naionalăzonăprotejată.
OrganizaĠie: Consiliul JudeĠean Dolj

Adresă: Palatul Administrativ, Strada Unirii, nr. 19, municipiul Craiova, judeĠul Dolj
Email: relpub@cjdolj.ro
Nume: Planul de Management Integrat al ariilor naturale protejate ROSCI0045 - Coridorul Jiului,
X Da ROSPA0023 ConfluenĠa Jiu-Dunăre, ROSPA0010 BistreĠúi RezervaĠiile Naturale Locul Fosilifer
Drănic - 2.391 úi Pădurea Zăval - IV.33
Linkuri:
Nu
Nu existăplan de management al sitului.
369
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
370
B ROSCI0046
1.3 NUMELE SITULUI
Cozia

2 0 0 6 0 2 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0047972 45.0003777
16725.20 0.00
371

RO41 SUD-VEST

Stepică

conserv.
3220 167 Buna B C B B
3230 167 Buna B C B B
4060 167 Buna B C B B
6230 1 Buna B C B B
6430 167 Buna B C B B
6520 1672 Buna B C B B
7220 0 Buna C C B B
8110 83 Buna B C A A
9110 3846 Buna B C B B
9130 3177 Buna B C B B
9170 1003 Buna A B A A
9410 1170 Buna B C B B

372
M 1337 Castor fiber(Castorul) P 6 20 i P G C B C B
M 1310 Miniopterus P 10 20 i P M B B A B
lungi)
M 1324 Myotis myotis() P C C B C B
M 1304 Rhinolophus P C C B C B
ferrumequinum()
moioaga)
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, P 50 100 i P G B B C B
Tipar)
aurata(Dunăriă)
I 4049 Isophya harzi P V A B A B
I 1089 Morimus funereus P R C B C B
I 4054 Pholidoptera transsylvanica P R B B A B
P 4116 Tozzia carpathica P R C B C B
Achillea x coziana V X
Aconitum hunyadense R X
Bromus riparius ssp. barcensis V X
Centaurea x senicensis R X
Hieracium x rhodopeum V X
Rosa argesana V X
Rosa x argesana V X
Rubus x schnelleri R X
M 1342 Dryomys nitedula P X X
câmp)
373
M Myoxus glis P X
A 1295 Vipera ammodytes C X X
F 5085 Barbus barbus(Breana) P X X
F Carassius auratus P X
auratus(Caras rosu)
F Cyprinus carpio carpio(Ciortan) P X
F Leuciscus cephalus(Clean) P X
F Phoxinus phoxinus(Boet) P X
F Scardinius P X
erythrophthalmus(Rosioara)
F 2537 Silurus glanis P X
I Aeolothrips intermedius P X
I Anyphaena accentuata X
I Apatura ilia P X
I Apatura iris P X
I Apostenus fuscus X
I Aptinothrips stylifer P X
I Arctosa cinerea P X
I Argynnis paphia P X
I Aulonia albimana P X
I Callilepis nocturna X
I Carabus convexus P X
I Carabus intricatus P X
I Carabus violaceus P X
I Carinostoma elegans P X
I Ceratinella brevis X
I Chirothrips manicatus P X
I Chorthippus acroleucus P X
374
I Cicadella viridis P X
I Clinopodes flavidus P X
I Coelotes terrestris X
I Colias hyale P X
I Cryphoeca silvicola X
I Cryptops parisi P X
I Cybaeus angustiarum X
I Deltocephalus pulicaris P X
I Dendrobaena alpina X
I Dendrobaena byblica X
I Dicranolasma scabrum P X
I Dictyna uncinata X
I Doratura exilis P X
I Dysdera crocata X
I Ectobius balcani P X
I Egaenus convexus P X
I Euscorpius carpathicus X
I Evacanthus interruptus P X
I Evarcha falcata P X
I Haplodrassus silvestris X
I 1026 Helix pomatia(Melci) C X X
I Hyledelphax elegantulus P X
I Inachis io P X
I Iphiclides podalirius P X
I Lacinius horridus P X
I Lepidocyrtus cyaneus P X
I Limenitis camilla P X
I Limenitis populi P X
I Liocranum rupicola X
I Lithobius crassipes P X
I Lithobius forficatus P X
I Lithobius mutabilis P X
I Lithobius muticus P X
I Lumbricus castaneus X
I Lumbricus improvisus X
I Lumbricus rubellus X
I Megophthalmus scanicus P X
I Melitaea trivia P X
I Metrioptera bicolor P X
I Metrioptera brachyptera P X
I Micrargus herbigradus X
I Miramella ebneri C X
I Mitopus morio P X
I Mitostoma chrysomelas P X
I Neptis rivularis P X
I Neriene clathrata P X
I Neriene emphana P X
375
I Nymphalis antiopa P X
I Omocestus haemorrhoidalis P X
I Papilio machaon P X
I Pardosa blanda P X
I Pardosa cincta P X
I Pardosa ferruginea P X
I Pardosa hortensis P X
I Pardosa mixta P X
I Pezotettix giornae P X
I Phalangium opilio P X
I Pieris brassicae P X
I Pieris rapae P X
I Pisaura mirabilis P X
I Pocadicnemis pumila X
I Poecilimon affinis P X
I Poecilimon thoracicus P X
I Polydesmus burzenlandicus P X
I Polydesmus complanatus P X
I Polydesmus montanus P X
I Polygonia c-album P X
I Pseudopodisma fieberi P X
I Stomis rostratus P X
I Tetrix tenuicornis P X
I Tomocerus minor P X
I Trochosa terricola P X
I Trogulus closanicus P X
I Trogulus tricarinatus P X
I Typhloiulus strictus P X
I Uvarovitettix transsylvanicus R X
I Xysticus acerbus P X
I Xysticus cristatus P X
I Xysticus erraticus P X
I Xysticus luctator P X
I Zacheus crista P X
I Zora nemoralis X
P Acer campestre V X
P Acer pseudoplatanus P X
P Achillea crithmifolia R X
P Achillea millefolium P X
P Aconitum napellus ssp. P X
tauricum
P Alnus viridis C X
P Alopecurus laguriformis R X
P Alyssoides graeca V X
P Anthemis carpatica V X
P Aremonia agrimonoides R X
376

P Artemisia campestris R X
P Artemisia vulgaris P X
P Asperula taurina ssp. R X
leucanthera
P Asplenium septentrionale C X
hungarica
P Betula pendula(Mesteacăn ) P X
P Bruckenthalia spiculifolia C X
P Campanula glomerata P X
P Campanula grossekii V X
P Campanula persicifolia ssp. P X
persicifolia
P Campanula rapunculoides P X
P Carex brachystachys V X
P Carex hirta P X
P Carex humilis P X
P Carex montana P X
P Carex rupestris P X
P Carex sylvatica P X
P Carlina acanthifolia R X
P Carlina acaulis ssp. acaulis P X
P Carpinus betulus P X
P Centaurea coziensis V X
P Convolvulus arvensis X
P Cotinus coggygria C X
P Crataegus monogyna V X
P Dianthus giganteus P X
P Dianthus superbus ssp. P X
superbus
P Digitalis ambigua R X
P Diphasiastrum tristachyum V X
P Dryopteris filix-mas C X
P Erysimum comatum R X
P Erysimum diffusum P X
P Erysimum odoratum P X
P Erysimum witmannii ssp. P X
witmannii
P Euonymus latifolius R X
P Fagus sylvatica(Fag ) P X
P Fagus taurica R X
377
P Fraxinus excelsior(Frasin) C X
P Fraxinus ornus C X
P Galium album P X
P Galium baillonii R X
P Galium kitaibelianum R X
P Galium schultesii P X
P Genista januensis R X
P Genista tinctoria P X
P Hieracium bifidum P X
P Hieracium pavichii P X
P Hieracium rauzense V X
P Hieracium rotundatum P X
P Hieracium umbellatum P X
P Hieracium villosum P X
P Iris ruthenica R X
P Juniperus communis ssp. alpina C X
P Lathyrus sphaericus R X
extraaxillare
P 1413 Lycopodium spp.() R X X
P Ophrys fusca V X
P Phyteuma nanum R X
P Picea abies ssp. abies C X
P Polygonum alpinum R X
P Polypodium vulgare C X
P Populus tremula V X
P Potentilla haynaldiana R X
P Potentilla micrantha R X
P Potentilla reptans P X
P Potentilla rupestris P X
P Primula columnae R X
P Primula minima P X
P Pseudorchis albida V X
P Quercus dalechampii V X
P Quercus petraea V X
P Quercus robur(Stejar ) C X
P Rorippa stylosa V X
P Rosa coziae V X
P Rosa dumalis R X
P Rosa villosa P X
P Rubus hirtus V X
378
P Rubus silesiacus R X
P Salix caprea R X
P Salix silesiaca R X
P Salvia glutinosa R X
P Salvia pratensis R X
P Sambucus racemosa V X
P Saxifraga cuneifolia R X
P Saxifraga cymosa R X
P Saxifraga rotundifolia R X
P Saxifraga stellaris R X
P Scorzonera purpurea ssp. R X
rosea
P Seseli annuum ssp. annuum R X
P Seseli gracile R X
P Seseli rigidum V X
P Seseli rigidum ssp. rigidum R X
P Silene armeria R X
P Silene dioica R X
P Silene flavescens R X
P Silene heuffelii R X
P Silene lerchenfeldiana R X
P Soldanella hungarica R X
P Soldanella montana R X
P Sorbus aucuparia ssp. R X
aucuparia
P Sorbus cretica V X
P Sorbus graeca R X
P Stellaria graminea X
P Stellaria media X
P Stellaria nemorum X
P Stipa crassiculmis P X
P Stipa crassiculmis ssp. V X
euroanatolica
P Symphyandra wanneri X
P Symphytum X
officinale(Tătăneasă)
P Symphytum tuberosum ssp. X
nodosum
P Tamus communis X
P Tanacetum corymbosum R X
P Tanacetum macrophyllum R X
P Taraxacum erythrospermum X
P Thymus balcanus R X
P Thymus glabrescens ssp. R X
glabrescens
P Thymus jankae R X
P Tilia cordata(Tei) R X
379
P Tilia tomentosa R X
P Trifolium alpestre R X
P Trifolium campestre R X
P Trifolium dubium R X
P Trifolium montanum R X
P Trifolium pratense R X
P Trifolium repens R X
P Tussilago farfara(Podbal ) R X
P Typha latifolia R X
P Ulmus glabra R X
P Urtica dioica(urzica) X
P Valeriana montana R X
P Valeriana officinalis ssp. R X
officinalis
P Veratrum album R X
P Verbascum glabratum R X
P Verbena officinalis R X
P Veronica arvensis R X
P Veronica officinalis(Ventrilică) R X
P Vicia sativa ssp. nigra R X
P Viola alba R X
P Viola arvensis R X
P Viola biflora R X
P Viola canina ssp. montana R X
P Viola declinata R X
P Viola tricolor(Trei fraĠi pătaĠi) R X

N14 Păúuni 0.50
380
Habitatele reprezentative pentru sit sunt:- 9110 paduri de tip Luzulo Fagetum, in amestec cu conifere Abies
alba si Picea abies pe soluri acide.In sit intalnim si fagete care pot fi deloc sau putin amestecate cu conifere
raspandite pe cale naturala, in asociere cu Quercus petraea. Interesanta este si inversiunea de asezare a
etajelor de vegetatie forestiera intalnita pe raza acestui parc national. Astfel, sub stancile Foarfecii o padure
de gorun urca pana la altitudinea de 1350m.,in timp ce padurile de brad si fag coboara aproape pana in
Defileul Oltului la altitudinea de doar 300-400m.
- habitat de paduri tip Asperulo fagetum cod 9130
- 9410 paduri acidofile cu Picea din etajele montane pana la alpine
- 4060 pajisti alpine si boreale
In cadrul sitului Masivele Cozia si Naratu se individualizeaza prin relieful de tip Cozia care este unic in
Romania si prin gneisul ocular de Cozia la care se adauga elemente de microrelief specific- ruiniform
caracterizat prin portaluri, grote, si chipuri antropo si zoo morfe.
Flora locala se compune din asocieri si combinatii de plante de la cele alpine sau subalpine, pana la cele
de stepa. Bogatia floristica este un argument puternic pentru declararea acestei zone. Din aceasta bogata
paleta botanica de plante sa amintim doar cateva cu nume de rezonanta : specii endemice locale- Achillea
coziana, Centaurea coziensis, Gallium baillonii, Rosa argesana, Rosa coziae, Stipa crasiculmis; specii
relictare; Diphasium tristachyum, Pinus silvestris, Poligonum alpinum, Anthemis cretica; plante rare:
Dictamnus albus, Lilium jankae, Potentilla haynaldiana, Lathyrus sphaericus, cardamine petrogena. Foarte
importante pentru a fi protejate si conservate sunt speciile periclitate ( in pericol de a dispare in viitor din
aceasta zona ), din care amintim doar cateva, cunoscute popular cu denumirile: iedera alba, floarea de colt,
garofita de munte, stanjenelul, crinul de padure, laleaua pestrita.
In padurile seculare presarate cu mici poienite, printre stancile muntilor sau in golurile subalpine se gaseste
o intreaga piramida trofica din care nu lipsesc : ursul brun, capra neagra, lupul, cerbul carpatin, rasul. Pe
stancariile insorite din zona Basarab si Turnu se intalneste vipera cu corn.

afară afară
M 690 Alte impacte N O M B Silvicultura N I
determinate de M B Plantare pădure, pe N I
turism si recreere ce 01.0 teren deschis (copaci
nu au fost 1 nativi)
mentionate mai sus
L A04 Pasunatul N I
381
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
01.02
M D Linii electrice si de N I
02.01 telefonie
M F Vanatoare N I
03.01
03.02 braconaj
.03
L K Eroziune N I
01.01
alunecari de teren
Coldea Gh., colab., 1988, Cercetări fitocenologice în Muntele Cozia, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 51-65 + 7
tab.; Dumitriu-Tătăranu I., 1949, Observaiuni asupra vegetaiei Muntelui Cozia, Rev. Teh. AGIR, Rev.
Pădur., an 64, 1: 1-4 + o foto + o hartă; Nyárády E. I., 1955, Vegetaia muntelui Cozia i câteva plante noi
pentrru flora Olteniei, Moldovei i Transilvaniei, Bul. ti., Sec. ti. Biol., Agr., Geol. i Geogr., V, 2: 209-
246; Onete Marilena, 2001, Aspects of the saxicolous vegetation in the Cozia Mountains, Rev. Roumaine
Biol., Biol. veget., 46, 1: 29-34.Studiul de amenajamente silvice realizat de ICAS Bucuresti - Dr. Calin
Danut si dr. Gheorghe Ploaie- Studiul de amenajare a zonelor naturale protejate din Judetul Valcea-
Institutul de Geografie, Academia Romana - prof. Dr.Gheorghe Ploaie 1999 -Natura salbatica din Valcea -
Documentatie Administratia Parcului National Cozia - Prof. Dr. Gheorghe Ploaie -Parcul National Cozia-
Editura Almarom Rm.Valcea
< - Florea Luise Daniela : amenajamente silvice(9110)amenajamente silvice(9170)ICAS - Studiu de amenajare
silvica a zonei de padure din Parcul National Cozia(9130)ICAS - Studiu de amenajare silvica a zonei de padure
din Parcul National Cozia(91E0)ICAS - Studiu de amenajare silvica a zonei de padure din Parcul National
Cozia(9410)Studiu de fundamentare stiintifica pt. declararea Parcului National Cozia(8110)>
< - Grup N2000 : Coldea Gh. com. pers.(91Q0)>
< - Ionilete Sorina : Cercetari în teren 2006(3220)Cercetari în teren 2006(3230)Cercetari în teren 2006
(8220)Cercetari în teren 2006(91E0)Cercetari în teren 2006(91V0)Studii realizate in cadrul proiectului POS
MEDIU "Masuri de conservare a biodiversitatii din Parcul National Cozia si promovarea unor tehnici avansate de
vizitare a zonei"COD SMIS CSNR 17913(40A0)Studii realizate in cadrul proiectului POS MEDIU "Masuri de
conservare a biodiversitatii din Parcul National Cozia si promovarea unor tehnici avansate de vizitare a
zonei"COD SMIS CSNR 17913(7220)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamentele silvice, investigatii proprii in teren.(9180)>
< - ionilete sorina : Studii realizate in cadrul proiectului POS MEDIU "Masuri de conservare a biodiversitatii din
Parcul National Cozia si promovarea unor tehnici avansate de vizitare a zonei"COD SMIS CSNR 17913
(40A0)Studii realizate in cadrul proiectului POS MEDIU "Masuri de conservare a biodiversitatii din Parcul National
382
Cozia si promovarea unor tehnici avansate de vizitare a zonei"COD SMIS CSNR 17913(7220)>
< - Mihailescu Simona : Flora RSR, 1952, vol.I(3240)>
< - Alexandru Iftime : Kis B, 1959 - Adatok a Pholidoptera aptera Fabr. Elterjedesehez a Keleti- es
Deli-Karpatokban, Rovartani Kozlemenyek Folia Entomologica Hungarica - series nova, tom XII, nr. 7, p. 83-90
(4054)Knechtel Wilhelm K., Andrei Popovici-Baznosanu – 1959 – Fauna RPR: vol. VII, Fasc IV(4052)Toader, T.,
Dumitru, I. (ed.), 2005. Romanian forests. National parks and natural parks. Ed. ROMSILVA, 267 pp.
< - Florea Luise Daniela : Natura Salbatica din Valcea, prof. Gh. Ploaie(4049)>
< - Ionilete Sorina : Studiul de fundamentare al PN Cozia(1138)Studiul de fundamentare al PN
Cozia(1146)Studiul de fundamentare al PN Cozia(1163)Studiul de fundamentare al PN Cozia(1304)Studiul de
fundamentare al PN Cozia(1305)Studiul de fundamentare al PN Cozia(1308)Studiul de fundamentare al PN
Cozia(1324)Studiul de fundamentare al PN Cozia(1355)Studii realizate in cadrul proiectului POS MEDIU "Masuri
de conservare a biodiversitatii din Parcul National Cozia si promovarea unor tehnici avansate de vizitare a
zonei"COD SMIS CSNR 17913(1337)Studiu de fundamentare PN Cozia(1145)Studiu de fundamentare PN
Cozia(1188)Studiu de fundamentare PN Cozia(A212)Studiul de fundamentare PN Cozia(1310)Studiul de
fundamentare PN Cozia(1356)Studiul de fundamentare PN Cozia(A104)>
< - ionilete sorina : Studii realizate in cadrul proiectului POS MEDIU "Masuri de conservare a biodiversitatii din
Parcul National Cozia si promovarea unor tehnici avansate de vizitare a zonei"COD SMIS CSNR 17913
(1337)Studiu de fundamentare PN Cozia(1145)Studiu de fundamentare PN Cozia(1188)Studiu de fundamentare
PN Cozia(A212)Studiul de fundamentare PN Cozia(1310)Studiul de fundamentare PN Cozia(1356)Studiul de
fundamentare PN Cozia(A104)>
< - Sarbu Ion : >

RO02 II 100.00 RO98 5.91

RO02 Parc naĠional = 100.0 L Parcul NaĠional Cozia
0
RO98 Necunoscut + 5.91 2.798. Pădurea Călineúti - Brezoi
383

5.3. Desemnare sit
Declararea zonei ca Parc National s-a facut prin Legea nr.5/2000, HG nr.230/2003 referitor la delimitarea
parcului si constituirea administratiei zonei, OM 553/2003 referitor la zonarea interioara a parcului.
OrganizaĠie: AdministraĠia Parcului NaĠional Cozia

Adresă: Loc. Brezoi, Str.Lotrului , Nr. 8A, Jud. Vâlcea,
Email: pavel_prundurel@yahoo.com
Nume: Planul de management al Parcului NaĠional Cozia úi al siturilor Natura 2000 din zona
X Da acestuia ROSCI0046 Cozia úi ROSPA0025 Cozia-Buila-VânturariĠa
Linkuri:
Nu
In curs de avizare a Planului de management pentru Parcul National Cozia
384
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
385
B ROSCI0047
1.3 NUMELE SITULUI
Creasta Nemirei

2 0 0 6 0 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0154138 46.0003611
3591.00 0.00
386

RO12 CENTRU
RO21 NORD-EST
Stepică

conserv.
3220 0 Buna C C B B
4030 0 Buna B C B B
6520 359 Buna B C B B
9110 1544 Buna B C B B
9410 610 Buna B C B B

M 1352* Canis lupus(Lup) P P C B C C
M 1352* Canis lupus(Lup) R P C B C C
M 1352* Canis lupus(Lup) C P C B C C
M 1352* Canis lupus(Lup) W P C B C C
M 1303 Rhinolophus hipposideros() P R C B C B
M 1354* Ursus arctos(Urs) P C D
A 2001 Triturus montandoni(Triton P C C B C B
carpatic)
387
Cephalozia lacinulata V X
Chrysanthemum rotundifolium R X
Heterophyllum affine V X
Parmotrema arnoldii V X
Phiteuma sp. R X
Plantago atrata ssp. carpatica V X
M 2645 Cervus elaphus(Cerb-nobil) V X
M 2590 Erinaceus C X
M 2631 Meles meles(Bursuc) V X
M 2634 Mustela nivalis(Nevăstuică) C X
M Putorius putorius V X
A 2424 Lacerta vivipara C X
A 2353 Triturus alpestris C X
I Alogamus dacicus R X
I Annitela lateroproducta R X
I Chloroperla kisi R X
I Drusus brunneus R X
I Hyloniscus siculus V X
I Isophya brevipennis R X
I Mesoniscus granier moldavicus V X
I Nemoura fusca V X
I Protonemura aestiva R X
P Achillea schurii R X
P Aconitum moldavicum C X
P Aconitum napellus ssp. firmum R X
P Aconitum toxicum C X
P Astragalus pseudopurpureus V X
P 2056 Botrychium multifidum V X
388
P Campanula carpatica C X
P Cardamine glanduligera C X
P Centaurea melanocalathia V X
P Coeloglossum viride V X
P Corydalis capnoides R X
P Dactylorhiza sambucina V X
P 2075 Dianthus serotinus V X
P Elatine hydropiper V X
P Fritillaria meleagris V X
P Gentiana phlogifolia V X
P Goodyera repens V X
P Gymnadenia odoratissima R X
P Herminium monorchis V X
P Leontopodium alpinum V X
P Lilium bulbiferum V X
P 1725 Lindernia procumbens V X X
P Linum perenne ssp. V X
extraaxillare
P Neottia nidus-avis C X
P Nigritella nigra ssp. rubra V X
P Orchis cordigera R X
P Orchis morio R X
P Pedicularis sceptrum-carolinum V X
P Phyteuma confusum V X
P Phyteuma vagneri R X
P Poa rehmannii R X
P Primula farinosa V X
P Primula leucophylla V X
P Pseudorchis albida V X
389
P Rubus subvillicaulis V X
P Saxifraga cymbalaria V X
P Silene dubia C X
P Spiranthes spiralis V X
P Symphytum cordatum C X
P Taxus baccata V X
P Thymus comosus V X
P Thymus pulcherrimus C X
P Trientalis europaea V X
P 2322 Typha minima V X
P Viola jooi R X
P Waldsteinia ternata R X

Partea din judeul Harghita cuprinde forme de relief depresionale (depresiunea Casin) muni de înălimi
medii (Munii Repat) i zone umede dealungul pâraielor Apa Linăi Apa Roie.Zonele muntoase sunt
acoperite de păduri de molid i păduri mixte molidi-făgetum, precum i cu pajiti montane.
Aceastăa fost selectatăpentru a fi propusăca arie de importanăcomunitarăpentru abundena numerică

i diversitatea speciilor de vieuitoare, dovada acestui fapt fiind numărul de vieuitoare trecut la fiecare
seciune. Astfel, în sit sunt prezente 9 habitate nominaliate în Anexa II a Legii 462/2001. De asemenea
sunt specificate 13 specii de păsări nominalizate în Anexa I la Directiva 79/409/CEE, 60de păsări cu
migraie regulatănemenionate în Anexa I la Directiva 79/409/CEE, 5 specii de mamifere în Anexa II la
Directiva 92/43/CEE, douăspecii de reptile i amfibieni enumerate în Anexa II la Directiva 92/43/CEE,
peti o specie prezentăvn Anexa II la Directiva 92/43/CEE, 4 specii de nevertebrate enumerate în Anexa II
la Directiva 92/43/CEE i 5 specii de plante enumerate în Anexa II la Directiva 92/43/CEE. Endemismele
sunt bine reprezentate în sit, prin 22 specii de plante, 9 specii de nevertebrate i o specie reptile. Din
anexele Conveniei de la Berna în sit sunt întâlnite 9 specii de mamifere, 1 specie pasari, 3 specii
amfibieni i 5 specii reptile.
390
H B03 Exploatare forestiera N O

fara replantare sau
refacere naturala

afară afară
L A04 Pasunatul N I M B Silvicultura N I
M A Cresterea animalelor N I
05.01
1.BARABAVICTORIA, 1982 - Conspectul asociaiilor vegetale din Munii Nemira, Studii i Comunicări
(1978-1980), pag. 53-82, Muzeul de t. Naturii, Bacău.
2.GURĂU G., 2002 - Dates concerning the cerambicoid biodiversity from Valea Uzului, An., t. ale Univ.
Alex. I. Cuza, pag. 70-77, Iai
3.LUPU ALEXANDRU, 1994 - Studiu pedologic i de bonitare scara 1: 10.000 pentru terenurile agricole din
teritoriul Dofteana, jud. Bacău (memoriu tehnic de 90 pag. i 8 hări), arhiva OSPA, Bacău.
4.MARĂM., i colab., 2000 - Studiu pedologic 1:10.000 pentru terenurile agricole din teritoriul Dărmăneti
(memoriu 110 pag. i 7 hări), arhiva OSPA, Bacău.
5.MIHAI GH., BARABAVICTORIA, 1969 - Contribuii la cunoaterea briofitelor din Valea Uzului, Studii
i Comunicări ,pag. 69-80, Muzeul de t. Naturii, Bacău.
6.MITITELU D., BARABAN., 1969 - Contribuii la flora montanăa judeului Bacău, Studii i Comunicări
,pag. 125-128, Muzeul de t. Naturii, Bacău.
7.MITITELU D., BARABAN., 1972 - Vegetaia văii Trotuului, sector II Târgu Trotu-Dărmăneti, Studii
i Comunicări ,pag. 159-176, Muzeul de t. Naturii, Bacău.
8.MITITELU D., BARABAN., 1975 - Caracterizarea geobotanicăa văii Trotuului, Studii i Comunicări
9.MITITELU D., BARABAN., 1978 - Flora i vegetaia jud. Bacău, Studii i Comunicări ,(1976-1977),
pag. 193-274, Muzeul de t. Naturii, Bacău.
10.MITITELU D., BARABAN., 1994 - Flora i vegetaia munilor Nemira, Studii i Comunicări ,pag. 29-
48, Muzeul de t. Naturii, Bacău.
11.RANG C., 1969 - Contribuii la cunoaterea avifaunei din bazinul pârâului Uz, Studii i Comunicări
12.RANG CĂTĂLIN, 1974 - Cercetări asupra rotitului cocoului de munte în Carpaii Orientali, Studii i
Comunicări ,pag. 85-94, Muzeul de t. Naturii, Bacău. (în limba germană)
13.RANG C., 2002 - Studiul dinamicii unor comunităi de păsări din bazinul mijlociu al râului Siret,
incluzând zonele lacurilor de acumulare, Publicaiile S.O.R., 240 pag., Cluj-Napoca
14.RUSU C., BARBU N., LUPACU GH., CARAMAN L., 1988 - Les sols des montagnes Nemira, An. t.
Univ. "Alex. I. Cuza", tom XXXIV, seria 2b, Geologie-Geografie, pag. 75-81, Iai.
391
15.SANDA V., BARABAN., i colab., 1993 - Răspândirea genului Lycopodium în Carpaii României,
Studii i Cercetări de Biologie, Top. 45, nr.1, pag. 27-46, Ed. Acad., Bucureti.
16.SANDA V., BARABAN., i colab., 1993 - Răspândirea genului Lycopodium în Carpaii României,
Studii i Cercetări de Biologie, Top. 45, nr.2, pag. 145-160, Ed. Acad., Bucureti.
17.SAVA GH., 1973 - Flora i vegetaia lichenologicăvn bazinul pârâului Slanic Moldova, Studii i
Comunicări ,pag. 117-128, Muzeul de t. Naturii, Bacău.
< - Donita Nicolae : amenajamente silvice(9110)amenajamente silvice(9130)amenajamente silvice(9410)>
< - Gog Mircea : Cercetari în teren cu specialisti olandezi(91D0)>
< - Grup N2000 : Grup Natura 2000 com. pers.(7110)Grup Natura 2000 com. pers.(7140)Sârbu I. com. pers.
(4030)>
< - Maftei : fara sursa(3160)fara sursa(3230)fara sursa(6150)fara sursa(6230)fara sursa(8310)fara
sursa(9110)fara sursa(9130)fara sursa(9410)>
< - Oprea Adrian : Mititelu D., colab., 1993, Flora si vegetatia Muntilor Nemira, St. Com. Muz. St. Nat. Bacau,
/1980-1993/: 29-48(4060)Mititelu D., colab., 1993, Flora si vegetatia Muntilor Nemira, St. Com. Muz. St. Nat.
Bacau, /1980-1993/: 29-48(4070)Mititelu D., colab., 1993, Flora si vegetatia Muntilor Nemira, St. Com. Muz. St.
Nat. Bacau, /1980-1993/: 29-48(6150)Mititelu D., colab., 1993, Flora si vegetatia Muntilor Nemira, St. Com. Muz.
St. Nat. Bacau, /1980-1993/: 29-48(6230)Mititelu D., colab., 1993, Flora si vegetatia Muntilor Nemira, St. Com.
Muz. St. Nat. Bacau, /1980-1993/: 29-48(6430)Mititelu D., colab., 1993, Flora si vegetatia Muntilor Nemira, St.
Com. Muz. St. Nat. Bacau, /1980-1993/: 29-48(6520)Mititelu D., colab., 1993, Flora si vegetatia Muntilor Nemira,
Stud. Cerc., Muz. Sti. Nat., Bacau(6230)Pop E., 1960, Mlastinile de turba din R. P. R., Edit. Acad. R. P. R.(7140)
>
< - Mihailescu Simona : Coldea G., Kovács A., 1969, Cercetari fitocenologice în muntii Nemirei. St. si Cerc. Biol.,
21,2, 94-104, Bucuresti(3220)>
Ars Docendi, Bucuresti.(2001)D. Murariu, com. pers.(1354)Negus S., com. pers.(1361)>
< - Ciubuc Florina : >
< - Gog Mircea : >
< - Kovacs Istvan : baza de date MIlvus(2001)>
< - Maftei : >

RO04 IV 100.00
392

RO04 RezervaĠie naturală = 100.0 IV.8. Nemira
0
5.3. Desemnare sit
Situl nemira se suprapune culmii centrale a Munilor Nemira din judeul Bacău, care are o direcie N-S i care
îsi datoreazămasivitatea prezenei în axul culmii a gresiei de Tarcău formaiune geologicăa pânzei de Tarcău.
Relieful rezervaiei este o consecinăa litografiei prezente, formrlr de relief caracteristice fiind reprezentate de
culmi largi, întâlnite pe culmile Nemira i andru i prin culmi înguste adesea reduse la nivel de creastăde
intersecie în restul ariei. Limitrof culmii se întâlnesc versani de diverse înclinări afectai local de eroziune
areolarăi izolat de alunecări. Local spre culme se dezvoltăarii de abrupturi însoite spre bazăde grohotiuri.
Solurile din rezervaie aparin majoritar spodosolurilor, având o distribuie dependentăde repartiia rocilor în
teritoriu i de modul de manifestare a condiiilor de relief.
Situl reprezintăaria de formare a afluenilor montani ai Trotuului în N apele fiind preluate de pârâul Uz i în E
de pâraiele Doftana i Slănic.
Clima prezentăeste cea montană, cu temperatura medie anualăde 2-6 grade Celsius, cu temperatura medie
lunarăde -5 grade C în luna ianuarie i 16 grade C în iulie i cu o perioadăde cădere a precipitaiilor solide în
intervalul octombrie aprilie. Predipitaiile medii anuale depăesc 1000 mm iar circulatia maselor de aer,
dominant din direcie vestică, are adesea intensităi puternice provocând doborâturi în arborete.
Biocenoza sitului pe vârfurile montane înalte este reprezentatăde pajiti ce aparin asociaiei
Festucetum-supinae, întreruptălocal de pâlcuri de Cetrarieto-Vaccinietum uliginosi. În etajul subalpin sunt
întâlnite tufariuri de Junipereto-Vaccinetum i Pinetum-mughi carpaticum. Etajul forestier superior, care ocupă
cea mai mare parte din sit este ocupat de asociaia Piceetum carpaticum. Din cauza exploatării de preferinăa
coniferelor, fagul s-a extins i în acest etaj formând păduri de tip Piceeto-Fagetum carpaticum sau
Abieto-Fagetum.
Situl aparine etajului boeal al carui mediu de viaăeste reprezentat de pădurea de conifere. În apropierea
vârfului Nemira Mare exista grote de mici dimensiuni, dezvoltate în strate ale gresiei de Tarcău, neexploatate
tiinific.
OrganizaĠie: Regia NaĠionalăa Pădurilor – Romsilva,DirecĠia SilvicăBacău

Adresă: Sat Lilieci, Comuna Hemeiuú, Parc Dendrologic, jud. Bacău
Email: fond.forestier@bacau.rosilva.ro
Nume: Planul de management al sitului ROSCI0047 Creasta Nemirei
X Da
Linkuri:
393
Nu
Pentru Rezervatia Naturala Nemira situata pe teritoriul judetului Bacau planul de management a fost
elaborat si este avizat de Academia Romana.
394
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
395
B ROSCI0048
1.3 NUMELE SITULUI
Criúul Alb

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

21.0044805 46.0137638
826.90 0.00
396

RO42 VEST

Stepică

conserv.
40A0 8 Buna C C B B
6430 8 Buna C C C C
6440 8 Buna B C B B
6510 8 Buna B C B B

M 1355 Lutra lutra P C C C C B
F 1124 Gobio albipinnatus(Porcuor P R C C C C
de nisip)
F 1124 Gobio albipinnatus(Porcuor C R C C C C
de nisip)
F 2511 Gobio kessleri(Petroc) P R C C C C
F 1157 Gymnocephalus P R C C B C
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, P P C C C C
Tipar)
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, C P C C C C
Tipar)
F 1134 Rhodeus sericeus P C C B C B
amarus(Boarcă)
aurata(Dunăriă)
F 1160 Zingel streber(Fusar) P R C C B C
F 1160 Zingel streber(Fusar) C R C C B C
397
F 1159 Zingel zingel(Fusar mare, P P C B C B
Pietrar)
I 1083 Lucanus cervus P P B B C B
I 1032 Unio crassus P C A A C A
P 4081 Cirsium brachycephalum P R C C C C
P 1898 Eleocharis carniolica P R C C C C
P 1428 Marsilea quadrifolia P R C C C C

Râu de altitudine mică, din zona Panonică, desemnat SCI pentru prezena tipului de habitat 91E0* - Păduri
aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior i de asemenea pentru prezena a 6 specii de peti i
un nevertebrat împortante din punct de vedere conservativ.
Zona extrem de caracteristica pentru sustinerea unei comunitati abundente, diverse si viabile de Unionidae,
remarcandu-se in mod deosebit populatia de Unio crassus, al carei efectiv depaseste un milion de indivizi
(estimari realizate in perioada 1998 - 2004). Structura pe clase de varsta si pe sexe a populatiei de Unio
crassus indica sanse certe de mentinere in viitor, cu conditia pastrarii starii ecologice la parametri apropiati
celor actuali. Numai in acest sit mai intalnim, in intreaga tara, modelul de distributie altitudinal departajat, in
cadrul caruia diferitele etaje sunt marcate de dominanta anumitor specii de Unionidae. Cea mai mare parte
a habitatului specific din arie corespunde zonei specifice edificate de Unio crassus, argumentand inca odata
necesitatea mentinerii acestui sit.
398
afară afară
Ardelean A., 1999, Flora i vegetaia din valea Criului Alb, Vasile GoldiUniversity Press: 1-311 + 62
fig. + 62 tab. + 5 hări; Ardelean A., 2006, Flora i vegetaia Judeului Arad, Bucureti: Edit. Acad.
Române, 508 pp. + 221 fig. + 19 tab.
< - Grup N2000 : Iovu Biris com. pers.(91E0)>
< - Oprea Adrian : Adrian Oprea, 2007, Investigatii proprii de teren(6430)Ardelean A., 1999, Flora si vegetatia din
valea Crisului Alb, Vasile Goldis University Press(6440)Ardelean A., 1999, Flora si vegetatia din valea Crisului
Alb, Vasile Goldis University Press(6510)>
< - Biris Iovu-Adrian : Amenajamentele silvice, Harta Forestiera a Romaniei - 2008, investigatii proprii de teren
efectuate in aprilie - mai 2008.(92A0)amenajamentele silvice.(91F0)>
Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1188)>
< - Banaduc Angela Maria : Dr. Doru Banaduc, Muzeul de Istorie Naturala Sibiu(1134)Dr. Doru Banaduc, Muzeul
de Istorie Naturala Sibiu(1138)Dr. Doru Banaduc, Muzeul de Istorie Naturala Sibiu(1157)Dr. Doru Banaduc,
Muzeul de Istorie Naturala Sibiu(2511)Dr. Ioan Sirbu, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu(1032)>
< - Nitu Eugen : Colectia E. Nitu(1083)>
< - Otel Vasile : >
5.3. Desemnare sit
399
OrganizaĠie: AsociaĠia Pescarilor Sportivi Aqua Crisius

Adresă: Oradea, str. Mihai Eminescu, nr. 15, judeĠBihor
Email: contact@aquacrisius.ro
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA0015 Câmpia Criúului Alb úi
X Da Criúului Negru úi ariile naturale protejate conexe
Linkuri:
Nu
Nu are plan de management
400
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
401
B ROSCI0049
1.3 NUMELE SITULUI
Criúul Negru

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 3
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

21.0055777 46.0008805
1822.80 0.00
402

RO11 NORD-VEST
RO42 VEST
Stepică

conserv.

M 1318 Myotis P P B B C B
M 1335 Spermophilus P C C A C
F 1130 Aspius aspius(Aun) P P C B C B
F 1138 Barbus P C C A C B
moioaga)
de nisip)
F 2511 Gobio kessleri(Petroc) P R C C C C
Petroc)
F 1157 Gymnocephalus P R C C B B
403
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, P P C C C C
Tipar)
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, C P C C C C
Tipar)
amarus(Boarcă)
aurata(Dunăriă)
F 1160 Zingel streber(Fusar) P P C B C B
F 1159 Zingel zingel(Fusar mare, P R C C C C
Pietrar)
I 1032 Unio crassus P C A A C A

N14 Păúuni 0.20
sit desemnat pentru protectia speciei Unio crassus
Zona foarte importanta pentru protectia speciei Unio crassu, care prezinta aici populatie stabile, cu numar
mare de indivizi. Structura pe clase de varsta si pe sexe a populatiei de Unio crassus indica sanse certe de
mentinere in viitor, cu conditia pastrarii starii ecologice la parametri apropiati celor actuali.
404

afară afară
Banarescu P., 1964, Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R., vol. 13, Edit. Academiei, Bucuresti. 961 p.
Banarescu, P., 2005: Pisces. In: Botnariuc, N., Tatole, V. (ed.): Cartea Rosie a vertebratelor Romaniei, Ed.
Curtea Veche, Bucuresti.
< - Ana Corpade : Badarau, Al.S., Universitatea Babes-Bolyai(3150)Badarau, Al.S., Universitatea
Babes-Bolyai(6430)Badarau, Al.S., Universitatea Babes-Bolyai(91E0)Universitatea Babes Bolyai-Badarau Al.
(3270)>
Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(92A0)>
Folia naturae Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1220)Nagy, Z. L., Barti, L.. Dóczy, A., Jére. Cs., Postawa, T.,
Szántó, L., Szodoray-Parádi, A., Szodoray-Parádi, F., 2005. Survey of Romania’s Underground Bat Habitats.
Status and distribution of cave dwelling bats. Report for BP Conservation Programme. pp. 1(1318)>
< - Ana Corpade : Cercetari în teren Calin Hodor(1355)>
Muzeul de Istorie Naturala Sibiu(1159)Dr. Doru Banaduc, Muzeul de Istorie Naturala Sibiu(2511)Dr. Ioan Sirbu,
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu(1032)>
< - Hegyeli Zsolt : Baza de date a Asociatiei \"Grupul Milvus\"(1335)Hegyeli, Zs., Bóné, G., Fülöp, T., Nagy, A.
2014. Vulnerability of European ground squirrel colonies in the Pannonian region of Romania. 5th European
Ground Squirrel Meeting, Perspectives on an endangered species. Rust, Austria, 02-05 October 2014(1335)>
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>
< - Otel Vasile : >
405
5.3. Desemnare sit
nu este desemnat prin lege

Nume: Planul de Management al sitului de importanĠăcomunitarăROSCI0049 Criúul Negru
X Da
Linkuri:
Nu
nu este alcătuit plan de management
406
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
407
B ROSCI0050
1.3 NUMELE SITULUI
Criúul Repede amonte de Oradea

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0023000 47.0003888
1996.30 0.00
408

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.

M 1335 Spermophilus P M C C B C
ampelensis()
moioaga)
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) P C C C C C
Petroc)
amarus(Boarcă)
I 4052 Odontopodisma rubripes P R B B A B
I 1032 Unio crassus P C B B C B
409

N14 Păúuni 3.54
Corpul de apa traverseaza zona de interes permite prezena unor specii de pesti protejate: Gobio
albipinnatus, Rhodeus sericeus amarus, Sabanejewia aurata, Cobitis taenia, Gymnocephalus schraetzer,
Zingel zingel,Zingel streber, Gobio kessleri; aceste specii conform Anexei 2 nu sunt migratoare. Corpul de
apa face parte din zona scobarului -specie migratoare, dupa acad. Banarescu. Scobarul fiind o specie
migratoare, mai ales inperioada de reproducere, are nevoie de continuitatea longitudinala a raului in care
traieste, lungimile migratiilor de reproducere varieaza de la caz la caz. In Crisul Repede aceste zone putand
fi de zeci de kilometri. Sectorul de curs de apa din zona de campie are cu vegetatie tipica de pajiste
panonica, silvostepa si stepa euro-asiatica, precum si zavoaie de Salix alba si Populus alba. In trecut au
existat numeroase zone umede si mlastini, precum si zone inundabile cu risc ridicat la inundatii, dar
majoritatea acestor caracteristici au disparut in urma lucrarilor seculare de desecare si aparare.
Zona importanta pentru conservarea speciilor Unio crassus, Rhodeus sericeus amarus si Cottus gobio, care
aici prezinta populatii stabile.

afară afară
410
Raiu O. (edit.), colab., 1966, Flora i vegetaia Rezervaiei Naturale “Defileul Criului Repede“ (Die
Flora und Vegetation des Naturschutzgebietes der Criului Repede Talenge). Cluj-Napoca: Contrib. Bot.,
/1966/(1): 1-272
< - TOGOR VASILE MIHAI : Observatii în teren 1997-2000(91E0)observatii in teren
(3270)>
< - Alexandru Iftime : D. Murariu, obs. pers.(1355)Ghira, I., Venczel, M., Covaciu-Marcov, S., Mara G., Ghile P.,
Hartel T., Torok Zs., Farkas L., Racz T., Farkas Z., Brad T., 2002. Mapping of Transsylvanian Herpetofauna.
Nymphaea – Folia naturae Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1188)Ghira, I., Venczel, M., Covaciu-Marcov, S., Mara
G., Ghile P., Hartel T., Torok Zs., Farkas L., Racz T., Farkas Z., Brad T., 2002. Mapping of Transsylvanian
Herpetofauna. Nymphaea – Folia naturae Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1220)Nagy, Z. L., Barti, L.. Dóczy, A.,
Jére. Cs., Postawa, T., Szántó, L., Szodoray-Parádi, A., Szodoray-Parádi, F., 2005. Survey of Romania’s
Underground Bat Habitats. Status and distribution of cave dwelling bats. Report for BP Conservation Programme.
pp. 1(1303)>
< - Banaduc Angela Maria : Dr. Grigore Davideanu, Muzeul de Istorie Naturala Iasi(1134)Dr. Ilei Telcean,
Universitatea din Oradea(1163)Dr. Ioan Sirbu, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu(1032)>
< - Hegyeli Zsolt : Hegyeli, Zs. 2012. 1335 – Spermophilus citellus in the Romanian pannonian biogeographical
region. Status report: IN MOD at the 2008 Biogeographical Seminar(1335)Hegyeli, Zs., Bóné, G., Fülöp, T.,
Nagy, A. 2014. Vulnerability of European ground squirrel colonies in the Pannonian region of Romania. 5th
European Ground Squirrel Meeting, Perspectives on an endangered species. Rust, Austria, 02-05 October 2014
(1335)SC Eco-Logic Consulting SRL 2010. Raport final la proiectul “Dezvoltarea unor propuneri de situri Natura
2000 fundamentate útiinĠific”. 1335 Spermophilus citellus, 2633 Mustela eversmanii, regiunea biogeografică
panonică. Nr. contract: 39/12.04.2010(1335)>
5.3. Desemnare sit
411

Nume: Planul de management al sitului de importanĠăcomunitarăROSCI0050 Criúul Repede
X Da amonte de Oradea úi ale ariei de protecĠie specialăavifaunisticăROSPA0123
Linkuri:
Nu
412
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
413
B ROSCI0051
1.3 NUMELE SITULUI
Cuúma

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 1 1
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0029472 47.0039055
44084.20 0.00
414

RO12 CENTRU
RO11 NORD-VEST
Stepică

conserv.
4060 661 Buna B C B B
4070 80 A C A A
6520 10 A C A B
7140 1 C C C C
7230 1 B C B B
9110 7569 Buna B C B B
9130 934 Buna B C B B
91D0 22 Buna B B B B
91E0 3 Buna B C B B
91Y0 31 Buna C C B B
9410 5501 Buna B C B B

M 1352* Canis lupus(Lup) P 10 30 i V C B C B
M 1361 Lynx lynx(Râs) P 11 13 i V C B C B
M 1354* Ursus arctos(Urs) P 70 80 i V B B C B
A 1193 Bombina variegata P C B B C B
A 1166 Triturus cristatus P V C B C B
carpatic)
A 4008 Triturus vulgaris P G C B B B
ampelensis()
415
moioaga)
F 1138 Barbus C P C C C C
moioaga)
F 1122 Gobio uranoscopus(Chetrar, P P C C C C
Petroc)
F 1122 Gobio uranoscopus(Chetrar, C P C C C C
Petroc)
I 1078* Callimorpha quadripunctaria P C D
I 1052 Hypodryas maturna P P D
I 4036 Leptidea morsei P C C B C B
I 1060 Lycaena dispar P P D
P 4070* Campanula serrata P 1000 11000 i R G C B B B
0
P 4116 Tozzia carpathica P 1000 1100 i V G C B A B

M 2632 Mustela C X
I Baptria tibiale P X
P Drosera rotundifolia P X
P Fritillaria meleagris P X
P Hieracium rotundatum P X
P Larix decidua P X
P Linnaea borealis P X
P Picea abies ssp. abies P X
P Pinus mugo P X
P 1409 Sphagnum spp.() P X X
P Taxus baccata P X
416

N14 Păúuni 13.12
Situl acoperăo zonăvntinsădin partea nord-vesticăa Munilor Călimani acoperind i un important areal
din Piemontul Călimanilor. Complexitatea cadrului geografic specific Călimanilor este datoratăcelor două
straturi genetice vulcanic superior i vulcanogen-sedimentar inferior. Aglomeratele vulcanice formeazăaici,
în nord-vestul Călimanilor, o masăcompactă, întreruptănumai de intercalaii i intruziuni de andezite i
lave andezitice. Spre complexele de roci sedimentare ale Bazinului Transilvaniei aceste aglomerate apar
sub forma unor versani abrupi, stancoi, ce limiteazăclar eruptivul. Văile care străbat acest sector au
albiile adânci i prinse intre perei verticali înali de 350-450 m (Bistria Ardeleană, Repedea, oimul de
Jos, oimul de Sus, Neagra, Scoruet, Tătarca, etc.). Complexitatea geneticăi variabilitatea formelor
geografice susine o diversitate floristicăi faunisticădeosebită. Elementele naturale completate de cele
antropice, cum sunt: păunile împădurite cu măr i păr sălbatic, s-au dovedit de-a lungul timpului
favorabile dezvoltării unei populaii viabile a carnivorelor mari, conferind zonei un specific aparte.
Aspectele enumerate mai sus sunt susinute i de literatura de specialitate care menioneazăzona
Cuma ca i o zonăvn care se concentreazăefective mari ale populaiei de urs în lunile de vară-toamnă.
Situl are o importanădeosebităvn mod special pentru efectivele de urs, care găsesc în zona sitului
adăpost (linite) oferit de numerosele abrupturi i stâncării justificate i de toponimia locului (Stâncile
Tătarului, Piatra Corbului, Piatra Cumei, Cheile Bistriei Ardelene, Piatra lui Orban, etc.), la care se
adaugă, păunile împădurite cu măr i păr pădure, de la baza versanilor, importantăsursăde hrană
mai ales în anii cu fructificaie bogată.
La efectivele evaluate se adaugăvn anii cu fructificaie mare la măr i păr pădureexemplare care vin
417
temporar pentru hranădin zonele adiacente sitului.
Păunile împădurite funcioneazăca o zonătampon ce face ca incursiunile urilor în viile i livezile sau
terenurile cultivate din zonăsăfie destul de rare. Infrastructura în zona sitului Cuma este slab dezvoltată,
majoritatea căilor de acces fiind de tip forestier.
H A04 Pasunatul N I
03.0 braconaj
2.03

afară afară
L 690 Alte impacte N I
determinate de
nu au fost
mentionate mai sus
L B Silvicultura N I
01.01 pietris
.01
habitare umana
(locuinte umane)
1)Annette Mertens,Ovidiu Ionescu,(2000)-Ursul-Biologie,ecologie i management.

2)Lucrarile de evaluare a efectivelor de urs din perioada 2004-2006 ale gestionarilor de fonduri de
vânătoare.
3)Fia biotopului Corine-Cuma(J042BN027)
4)Cristoph Promberger, Ovidiu Ionescu (2000)-Lupul,Biologie,ecologie i management.
5)Cartea Roie a Vertebratelor din România (2005).
6)Ioan Chintăuan, 2000: Bistria-Năsăud - Natura i Monumentele Sale,Ed. Carpatica, Cluj-Napoca.
7)Mititelu D., colab., 1986, Flora Munilor Călimani, Iai: Anale ti. Univ. „Al. I. Cuza”, XXXII, s. II, a. Biol.:
28-30; CsĦrös t., 1951, 8)Cercetări floristice i de vegetaie în Munii Călimani, Stud. Cerc. ti., Acad.
R.P.R., fil.Cluj, 1-2: 127-143
418
< - Petras Vasile Gabriel : amenajamente silvice(9110)amenajamente silvice(91D0)amenajamente
silvice(91E0)amenajamente silvice(91V0)amenajamente silvice(91Y0)Chintauan, I., Stefan, V., Marquier, I.,
Coldea, Gh., 2004: Arii Protejate din Bistrita-Nasaud, Ed. Supergraph.(9130)Muzeul Judetean Bistrita Nasaud -
Szvoboda Constantin(4060)Muzeul Judetean Bistrita Nasaud - Szvoboda Constantin(4070)Muzeul Judetean
Bistrita Nasaud - Szvoboda Constantin(6230)Muzeul Judetean Bistrita Nasaud - Szvoboda Constantin(6520)>
< - Steopan Alina : Muzeul Judetean Bistrita Nasaud - Szvoboda Constantin(4060)Muzeul Judetean Bistrita
Nasaud - Szvoboda Constantin(4070)Muzeul Judetean Bistrita Nasaud - Szvoboda Constantin(6520)>
<INCDDD - Sos Tibor : Studii efectuate in cadrul proiectului - “Imbunatatirea starii de conservare a biodiversitatii
in situl de importanta comunitara Cusma” - cod proiect SIMIS 42781(4070)Studii efectuate in cadrul proiectului -
“Imbunatatirea starii de conservare a biodiversitatii in situl de importanta comunitara Cusma” - cod proiect SIMIS
42781(6520)Studii efectuate in cadrul proiectului - “Imbunatatirea starii de conservare a biodiversitatii in situl de
importanta comunitara Cusma” - cod proiect SIMIS 42781(7140)Studii efectuate in cadrul proiectului -
“Imbunatatirea starii de conservare a biodiversitatii in situl de importanta comunitara Cusma” - cod proiect SIMIS
42781(7230)>
< - Petras Vasile Gabriel : >

< - Steopan Alina : >
< - Ecoanalitic Ecoanalitic : Studii efectuate in cadrul proiectului - “Imbunatatirea starii de conservare a
biodiversitatii in situl de importanta comunitara Cusma” - cod proiect SIMIS 42781(4070)Studii efectuate in cadrul
proiectului - “Imbunatatirea starii de conservare a biodiversitatii in situl de importanta comunitara Cusma” - cod
proiect SIMIS 42781(4116)>
Ichth. I: 75-83(1122)Davideanu G. et al. (2006). Data concerning the fish communities of the upper Bistrita river.
Acta Ichth. Romanica, I: 75-83(1138)>
< - Sarbu Ion : >
<INCDDD - Sos Tibor : Studii efectuate in cadrul proiectului - “Imbunatatirea starii de conservare a biodiversitatii
in situl de importanta comunitara Cusma” - cod proiect SIMIS 42781(4008)>

RO02 II 0.58 RO98 1.48

RO02 Parc naĠional * 0.58 K Parcul NaĠional Călimani
419
RO98 Necunoscut + 0.01 2.201. Piatra Corbului
RO98 Necunoscut + 0.01 2.212. Piatra Cuúmei
RO98 Necunoscut + 0.61 2.214. Valea Repedea
RO98 Necunoscut + 0.01 2.215. Tăul Zânelor
RO98 Necunoscut + 0.00 2.217. Locul fosilifer Râpa Mare
RO98 Necunoscut + 0.54 2.218. Cheile BistriĠei Ardelene
RO98 Necunoscut + 0.01 2.221. Peútera Comarnic
RO98 Necunoscut + 0.29 2.224. Stâncile Tătarului

5.3. Desemnare sit
9 arii protejate cuprinse în Situl Cuma au fost declarate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III - a zone protejate:
2201 Piatra Corbului 5 ha
2212 Piatra Cumei 5 ha
2214 Valea Repedea 222 ha
2215 Tăul Zânelor 15 ha
2217 Locul Fosilifer Râpa Mare 1 ha
2218 Cheile Bistriei Ardelene 15 ha
2220 Râpa Verde 1 ha
2221 Comarnic 5 ha
2224 Stâncile Tătarului 25 ha.
OrganizaĠie: AsociaĠia Proprietarilor de Pădure din Comuna BistriĠa Bârgăului - Ocolul Silvic BistriĠa Bârgăului
Adresă: BistriĠa Bârgăului, str. Principală, nr. 39, jud. BistriĠa Năsăud 0263 265661
Email:
Nume: Planul de management al sitului de importanĠăcomunitarăROSCI0051 Cuúma úi al
X Da celor 9 arii naturale protejate de interes naĠional incluse în sit
Linkuri:
Nu
Începând cu luna iulie 2010 custode este AsociaĠia Proprietarilor de Pădure BistriĠa-Bârgăului - Ocolul Silvic
BistriĠa-Bârgăului. Este în curs de elaborare regulamentul úi planul de management al sitului.
420
421
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
422
B ROSCI0052
1.3 NUMELE SITULUI
Dăncioanea

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0036500 45.0144555
356.30 0.00
423

RO42 VEST

Stepică

conserv.
9410 213 Buna B C B B

M 1352* Canis lupus(Lup) P P C A C B
A 1193 Bombina variegata P P? DD D

Rezervaie naturală, este situatăvn fondul forestier proprietate publicăa statului. Limitele rezervaiei sunt
naturale, constituite din văi i culmi, cu vecinătăi în exclusivitate numai păduri.
424
Unitatea de relief este versantul cu configuraie ondulatăi frământatăcu înclinări diverse, cu abrupturi i
insule de grohotiuri stâncoase.
Reeaua hidrograficăeste bine reprezentatăfiind formatădintr-o vale coaxială: Valea Bistrei Ardealului ,
cu numeroi aflueni care izvorăsc chiar în rezervaie: Pârâul Dăncioanea Mică, Dăncioanea Mare,
Pârâul Cioaca i Modoul Mare i Mic.
Climatul este continental temperat, cu o scurgere normalăa maselor de aer de la est spre vest, în lungul
Văii Bistra.
Animalle sălbatice sunt: ursul brun, lupul, pisica sălbatică, jderul, cocoul de munte, buha, ciocănitoarea
neagră, ciocănitoarea cu spate alb etc.
Vegetaia este reprezentatăde molidiuri pure ce ocupămajoritatea terenului din rezervaie.
Formaiune absolut muntoasăi împădurităinegal cu arborete de tip natural fundamental, zonăpractic

neumblatăde om imprimăzonei un specific sălbatic.În aceste condiii pădurile de aici realizeazăun peisaj
greu de egalat în întreg lancarpatic românesc.
H A Cresterea animalelor N I H B Replantarea padurii N I

05.0 02.01
1
01.0 teren deschis
1 (copaci nativi)
1.01
H H Poluarea N I
H H04 Poluarea aerului, N I
poluanti raspanditi
pe calea aerului
H H05 Poluarea solului si N I

afară afară
425
Studiu de fundamentare tiinificăpentru instituirea regimului de arie naturalăprotejatăDăncioanea

elaborat de ing.silvic specialist Ilie Odorescu.
< - Coman Magda : Odorescu I., Studiu de fundamentare stiintifica pt. declararea ariei protejate(9410)>
Ars Docendi, Bucuresti.(1193)>
< - Coman Magda : ing. Ilie Odorescu, Studiu de Fundamentare(1087)ing. Ilie Odorescu, Studiu de
Fundamentare(1088)>

RO04 IV 100.00

RO04 RezervaĠie naturală = 100.0 IV.14. Dăncioanea
0
5.3. Desemnare sit
Hotărârea de Guvern 2151/2004
426

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
NU ARE PLAN DE MANAGEMENT
427
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
428
B ROSCI0053
1.3 NUMELE SITULUI
Dealul Alah Bair

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

28.0021194 44.0010527
193.50 0.00
429

RO22 SUD-EST


conserv.
62C0 96 Buna A C A A

P 2236 Campanula romanica P R C A A B
P 2125 Potentilla emilii-popii P R C A A A
P 2093 Pulsatilla grandis P R C B C B

P Achillea clypeolata R X
P Achillea coarctata C X
P Achillea leptophylla R X
P Allium flavum ssp. tauricum R X
P Allium guttatum R X
P Allium inaequale R X
P Alyssum caliacrae R X
P Anthyllis vulneraria ssp. V X
boissieri
P Asperula rumelica V X
P Astragalus pubiflorus R X
P Bufonia tenuifolia V X
P Bupleurum apiculatum V X
430
P Carex liparocarpos R X
P Centaurea gracilenta R X
P Centaurea stereophylla R X
P Chamaecytisus lindemannii R X
P 2287 Colchicum fominii V X
P Colchicum triphyllum V X
P Convolvulus lineatus R X
P Coronilla scorpioides R X
P Daucus guttatus ssp. zahariadii R X
P Dianthus nardiformis R X
P Echinops ritro ssp. ruthenicus C X
P Festuca callieri R X
P Gagea bulbifera R X
P Gagea granatellii R X
P Galium volhynicum R X
P Hedysarum grandiflorum R X
P Helichrysum arenarium ssp. R X
ponticum
P Hornungia petraea R X
P Iberis saxatilis V X
P Iris suaveolens R X
P Knautia macedonica V X
P Linum tauricum V X
P Minuartia adenotricha R X
P Minuartia bilykiana V X
P Onobrychis gracilis R X
P Ononis pusilla R X
P Pimpinella tragium ssp. C X
lithophila
P Potentilla astracanica R X
P Rosa turcica V X
P Scorzonera mollis R X
P Seseli peucedanoides V X
P Silene bupleuroides ssp. V X
staticifolia
P Tanacetum millefolium R X
P Valerianella pumila R X

431
N14 Păúuni 24.40
Aceastărezervaie naturalăeste deosebit de importantădin punct de vedere floristic, adăpostete specii

endemice, rare i periclitate pentru flora României. Acest sit a fost menionat în literatura de specialitate
încădin anul 1929i adăpostete aproximativ 30 de specii rare petrofile de origine pontică, balcanică,
pontic- balcanicăi pontic-mediteraneană.
Dealul reprezinta i o zonăfosiliferădeosebit de bogatăcu o faunăfosilăreprezentatăde toate grupele
majore de nevertebrate începand cu protozoarele i terminând cu echinodermele, la care se adaugăi
vertebrate.
Pe lângăimportana geologicăi geomorfologicătrebuie menionatăi valoarea peisagisticăa zonei.
Starea de conservare a vegetaiei stepice calcifile este relativ bună, specii rare i endemice de floră
aflându-se într-o stare bunăde conservare (de ex. Agropyron cristatum ssp. brandzae, Campanula
romanica).

afară afară
M A04 Pasunatul N I
in aer liber
432
< - Oprea Adrian : Cercetari în teren, 2005, 2006, Ion Sarbu, Adrian Oprea(62C0)>


RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.367. Dealul Alah Bair
0
5.3. Desemnare sit
Rezervaia Dealul Alah Bair a fost pusăvniial sub protecie prin Decizia nr. 31/1980 a Consiliului Popular
Judeean Constana.
A fost declaratăca arie naturalăde interes naional prin Legea 5/2000 - privind planul de amenajare a teritoriului
naional - Seciunea a III-a arii protejate de interes naional (cod arie protejată2367).

433
Nume: Planul de management pentru ariile naturale protejate: ROSCI0022 Canaralele Dunării,
X Da ROSCI0053 Dealul Allah Bair, ROSPA0002 Allah Bair-Capidava, ROSPA0017 Canaralele de la
Hârúova, ROSPA0039 Dunăre-Ostroave, Reciful neojurasic de la Topalu - 2352, Reciful fosilifer
Seimenii Mari - 2355, Dealul Allah Bair - 2367, Ostrovul Soimul - IV.19, Celea Mare-Valea lui
Ene - IV.24, Pădurea Cetate - IV.25, Pădurea Bratca - IV.26, Canaralele din Portul Hârúova -
2.369, Locul fosilifer Cernavodă- 2.534, Punctul fosilifer Movila Banului
Linkuri:
Nu
Pentru RezervaĠia Naturala Dealul Alah Bair nu existăplan de management. S-a elaborat regulamentul
rezervaĠiei de către custodele DirecĠia SilvicăConstanĠa.
434
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
435
B ROSCI0054
1.3 NUMELE SITULUI
Dealul CetăĠii Deva

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0092750 45.0058638
113.30 0.00
436

RO42 VEST

Stepică

conserv.
9170 1 Buna C C C C
9180 28 Buna B C C C
91L0 3 Buna B C B B

I 1078* Callimorpha quadripunctaria P C B B C B


A 2415 Lacerta praticola P X
437

A 1295 Vipera ammodytes R X X
I Ablattaria laevigata P X
I Aglia tau P X
I Agrilus cyanescens P X
I Arctia caja P X
I Arctia villica P X
I Boloria euphrosyne P X
I Carcharodus floccifera P X
I Cardiophorus ruficollis P X
I Catocala electa P X
I Catocala fraxini P X
I Catocala fulminea P X
I Coprimorphus scrutator P X
I Cucullia artemisiae P X
I Glaucopsyche alexis P X
I Gnophos obscuratus P X
I Iphiclides podalirius P X
I Lacon punctatus P X
I Melitaea athalia P X
I Melitaea cinxia P X
I Melitaea didyma P X
I Melitaea phoebe P X
I Melitaea trivia P X
I Mellicta parthenoides P X
I Neptis rivularis P X
I Neptis sappho P X
I Papilio machaon C X
I Phytoecia cylindrica P X
I Rhamnusium bicolor P X
I Saturnia pavonia P X
I Saturnia pyri P X
I Satyrium pruni P X
I Scolitantides orion P X
I Silpha carinata P X
I Sphenoptera antiqua P X
I Zygaena carniolica P X
I Zygaena purpuralis P X
P Carex stenophylla P X
P Silene csereii P X
438
Localizare: situat în NV municipiului Deva, situl constituie una din culmile exterioare ale Munilor Poiana
Ruscă, pe la poalele căruia râul Murese desfăoarăvn sectorul de culoar intramontan. Dealul Cetăii
Deva este, sub aspect geologic, rezultatul activităii vulcanice neogene, care începând din Tortonianul
Superior pânăvn Panonian, s-a desfăurat cu intesitate maximăvn lungul văii Mureului. Ca produs al
magmatismului subsecvent al acestei activităi, s-a format i conul vulcanic de andezite al Dealului
Cetăii, căruia eroziunea ulterioarăi-a îndepărtat o mare parte din structura aparatului vulcanic. Studiile
geologice i petrografice au arătat căvn urma distrugerii aparatului vulcanic nu s-a mai păstrat decât
umplutura atât de caracteristicăcoului său.
Aspectul actual i altitudinea i-au conferit denumirea dedeal, doar versantul sudic, prin stâncăriile abrupte
i golae, amintete de originea muntoasăa acestei forme de relief.
Caracterizarea florei: cercetările floristice efectuate pe Dealul Cetăii Deva au pus în evidenăexistena a
218 specii de fanerogame (angiosperme), 5 specii de ferigi (teridophyta) i 9 specii de michi (bryophyta).
Unele dintre ele, rare sau chiar unice, aclimatizate aici, sunt de origine mediteraneană, balcanicăsau din
Crimeea: Sedum acre L, Galium spurium f. vaillenti, Aconitum anthora L. Cercetările fitocenologice
întreprinse au evideniat exeistena a 4 asociaii vegetale de fond care alcătuiesc covorul
vegetal:asociaia Corno-Fracsinetum orni Pop i Hodian 64,cu o importanătiinificădeosebită
deoarece biotopul în care vegeteazăse aflăla limita nordicăa arealului său,asociaia Cleistogeno
serotinae - Festucetum rupicolae Zoly 58, sub asociaia Alyssetosum muralis Nuu i colaboratorii
specificăRomâniei (constituie biotopuri prielnice pentru creterea i dezvoltarea unor comunităi de fluturi
i reptile rare pentru România)i asociaia Carpinum- Fagetum Paucă41.
La baza versanilor Dealului Cetăii, pe poriuni restrânse, unde au fost defriate comunităile de pante
naturale spontane, se întâlnesc plantaii de salcâmi grupate în asociaia antropogenăBromo sterili -
Robinietum Soo 64.
Dealul Cetăii Deva reprezintăun sit periurban cu influenăturistică, având un aspect peisagistic
important.
Fauna: se întâlnesc aici numeroase specii de păsări din anexa I a Directivei Păsări: Caprimulgus
europaeus, Dendrocopos medius, Lanius collurio, Lullula arborea, Pernis apivorus, Picus canus, Sylvia
nisoria, precum i specii de animale ce apar în anexa II a Directivei Habitate: amfibieni: Bombina bombina,
Bombina variegata; nevertebrate: Callimorfa quadripunctaria, Cerambzx cerdo, Lucanus cervus. Tot aici se
întâlnesc 6 sp. de amfibieni, 8 sp. de reptile, 39 sp. de nevertebrate,18 sp. de păsări, toate de importană
naionalăsau internaională.
Pe Dealul Cetăii Deva s-au identificat 375 specii de plante vasculare, ceea ce reprezintă11,8% din flora
României(M.Cîndea, 1976), în care predominăelementele holarctice cu caracter boreal i
temperat(60,28% din flora dealului), urmate de elemente mediteraneene(13,24%), orientale i
continentale(9,86%), balcanice(1,85%)i dacice(2,56%). Fauna acestui sit este reprezentatăprin 6 specii
de amfibieni, 25 specii de păsări, 7 specii de reptile i 4 specii de nevertebrate, toate protejate prin
legislaia internaională(Directiva CE 92/43/EEC, Directiva 79/409/EEC, Convenia de la Berna, 1979).
Alături de acestea au mai fost identificate 128 specii de coleoptere din care 10 specii sunt rare în fauna
României i necesităprotecie(Studiu de impact efectuat de Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca,
2002). Fauna de lepidoptere diurne i nocturne este alcătuitădin aprox. 900 specii(2002, Studiu ICB
Cluj-Napoca), din care 36 specii au valoare patrimonialăi tiinifică.
Aici au fost identificate 2 habitate de interes comunitar: păduri din Tilio-Acerion pe versani abrupi,
grohotiuri i ravene i păduri panonice cu Quercus petraea i Carpinus betulus.
439

afară afară
pasunii
L D05 Imbunatatirea N I
accesului in zona
habitare umana
(locuinte umane)
M E Fabrici N O
02.01
L G Vandalism N I
05.04
L H04 Poluarea aerului, N O
poluanti raspanditi
pe calea aerului
L H Zgomot, poluare N I
06.01 fonica
non-native(alogene)
L K Eroziune N I
01.01
L L07 Furtuni, cicloane N I
1. Studiu de impact Flora-Fauna-Dealul Cetăii Deva, Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca(2002);

2. Burnaz Silvia(1993)-Contribuii la cunoaterea faunei de Macrolepidoptere a Măgurilor Devei, Buletin de
Informare al Societăii Lepidopterologice Române, Cluj-Napoca, 4(1):3-11;
3. Cîndea Maria(1975-1976): Conspectul sistematic al plantelor vasculare de pe Dealul Cetăii
Deva-Sargetia, Acta Musei Devensis, Series Scientia Naturae, 11-12: 139-156, Muzeul Judeean Deva;
4. Schraiber,St., Nuu,A.(1968)-Rarităi în flora dealurilor Devei-Sargetia, Acta Musei Devensis: 589-601,
Muzeul Judeean Deva;
5. Ghira,I.(1994)-A new lacertid species in Transilvanian herpetofauna: Lacerta praticola pontica
Lantz@Cyren,1919 - Sargetia, Acta Musei Devensis, Series Scentia Naturae, 16: 151-153;
440
6. Ghira, I.(1994)-New records of two romanian viper species(Vipera ammodytes ammodytes L. and Vipera
berus berus L.) in Hunedoara, Alba and Arad Counties-Sargetia, Acta Musei Devensis, Series Scentia
Naturae, 16: 154-158.
< - Donita Nicolae : amenajamente silvice(91Y0)>
< - Ungureanu Anca : Studiu de impact efectuat de catre Institutul de Cercetari Biologice Cluj-Napoca.(9180)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenanjamentele silvice, investigatii in teren.(9170)investigatii de teren ICAS 2007.(91L0)>
< - Ungureanu Anca : ICB Cluj-Napoca-studiu de impact(1088)ICB Cluj-Napoca-studiu de impact(1193)>


RO98 100.00

RO98 Necunoscut + 72.96 2.504. Dealul ColĠúi Dealul Zănoaga
RO98 Necunoscut + 27.04 2.518. Dealul CetăĠii Deva
5.3. Desemnare sit
Dealul Cetăii Deva are statut de rezervaie naturalăde interes naional(Legea 5/2000) i este în custodia
Direciei Silvice Deva din anul 2004.
441

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Custodele rezervaĠiei naturale Dealul CetăĠii Deva a depus la Academia RomânăRegulamentul úi Planul de
442
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
443
B ROSCI0055
1.3 NUMELE SITULUI
Dealul CetăĠii Lempeú- Mlaútina Hărman

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0054527 45.0058611
370.90 0.00
444

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
40A0 0 Buna C C C B
7140 7 Buna B C B B
7210 1 Buna C C B B
7230 3 Buna A B C C
9170 7 Buna C C B C
91I0 7 Buna C C B C

P 1758 Ligularia sibirica P R D
P 1903 Liparis loeselii P V C C C C

445

I Anthocharis cardamines P X
I Coelichneumon comitator R X
I Maniola jurtina P X
P Achillea asplenifolia R X
P Adonis vernalis P X
P Armeria maritima ssp. P X
barcensis
P 1897 Carex acuta R X
P Carex davalliana C X
P Carex flava P X
P Carex hostiana P X
P Carex nigra R X
P Carex panicea P X
P Carex rostrata P X
P Cladium mariscus C X
P Cytisus procumbens R X
P Daphne cneorum R X
P Drosera anglica R X
P Eleocharis quinqueflora R X
P Eriophorum angustifolium P X
P Hyacinthella leucophaea R X
P Juncus inflexus C X
P Jurinea mollis R X
P Pedicularis sceptrum-carolinum V X
P Peucedanum arenarium P X
P Poa palustris C X
P Primula farinosa P X
P Prunus tenella P X
P Sanguisorba officinalis C X
P Schoenus nigricans C X
P Sesleria caerulea C X
P Succisa pratensis C X
P Taraxacum palustre P X
446
N14 Păúuni 22.44
Situl este amplasat pe Dealul Lempes , cunoscut si sub numele de Dealul Cetatii, care domina de la cei
740m ai Vârfului Cetatii, sesul Depresiunii Tara Barsei si Lunca Oltului in sectorul de ingustare.
Complexul Dl. Cetatii – Lempes constituie o componenta tipica a mediului natural originar din Depresiunea
Brasovului a carui valoare stiintifica este de necontestat.
Mlatina Hărman-Este situata in partea centrala ingustata a Depresiunii Brasovului la limita estica a Tarii
Barsei pe terasa de lunca a Oltului.
La nord este dominata de prelungirile sudice ale dealului Lempes.
Terenul pe care se afla este neted predominand formatiuni de pietrisuri rulate si nisipuri grosiere printre
care se afla lentile de maluri argiloase si argile.
Reteaua hidrografica este alcatuita din Paraul Husbor, Paraul de sub Coasta, Valea Morilor.
Pe aceasta turba eutrofa se gasesc numeroase specii de plante unele cu valoare stiintifica mondiala.
Vegetatia este reprezentata prin asociatii xerofile formate in postglaciar.

Aparitia vegetatiei de stepa in zona forestiera este conditionata atat de substratul constituit din
microconglomerate calcaroase cat si de expunerea sudica , sud-estica si estica, de adapostul oferit de
depresiune.
Vegetatia xerofila formata in postglaciar este acea componenta a mediului pentru care aceasta arie a fost
declarata rezervatie naturala botanica.
Alaturi de aceasta, in functie de roca, expunere si sol, culmea este imbracata in paduri de esente diferite:
gorun, jugastru, tei, carpen, paltin de camp.
Mlatina Hărman-Habitatul de turbarie activa, turba eutrofa de cca. 1m grosime, formata pe substratul de
pietrisuri si nisipuri are o importanta ecologica deosebita.
Deasemenea unele specii de plante coborate din regiunile mai nordice sau mai inalte in timpul perioadelor
glaciare, au gasit aici conditii asemanatoare, favorabile lor astfel ca au ramas aici si dupa indulcirea
climatului si topirea ghetarilor.Astfel s-au identificat peste 150 de specii relicte unele foarte valoroase
stiintific.
Impacte Pozitive
Intens. Cod ActivităĠi, Poluare În sit/ în
447
Impacte Negative management afară
Intens. Cod AmeninĠări úi Poluare În sit/ în
presiuni (Cod) afară
H 810 Drenaj N I
H A04 Pasunatul N I
plante terestre, in
general
H G Planorism, delta N I
01.0 plan, parapanta,
5 balon.

afară afară
pentru rulote
1. Morariu I., 1966, Mlatinile de la Prejmer, conservatoare de relicte floristice, Ocrot. Nat, 10, 1,
Bucureti.
2. Morariu I, Ularu P. & Ciochia V., 1971, Ce ocrotim din Natura Judetului Brasov, Brasov.
3. OLTEAN, M., & al., 1994: Lista roie a plantelor superioare din România, Inst. De Biologie. Studii
sinteze, documentaii de ecologie, 1:1-52, Bucureti.
Morariu L, 1964, Aspecte din vegetatia rezervatiei de mlastini de la Harman. Ocotirea naturii 8 nr 1.
Pop E, 1955, Mlastinile noastre de turba si problema ocrotirii lor. Ocrotirea naturii nr 1.
Pop E, 1960, Mlastinile de turba din RPR, Ed Academiei RPR.
Pop E. , Salageanu N, 1965, Monumente ale naturii din Romania. Meridiane – Bucuresti.
Komer J. 1911 – Bin beachtenswertes pflanzengeographis ches leb (Flora von Honigberg)
Verhandl. Mitt. Siebens. ver. fur Naturw.zu Hermannstadt. LXI.1.
Ularu P. & Gurean D., 1996, Mlatinile eutrofe din ara Bârsei –trecut, prezent i viitor, Bul. Celei
de-a 3-a Conf. Na. Pt. Prot Med. Prin Mijl. Biol i Biotehn., Braov.
6. Ularu P. & Heltman H., 1994, Die Flachmoore des Burzenlandes und deren Beudeutung fur die
Aufrechternhaltung des okologishen Gleichgewichts in diesem Raum
< - Grup N2000 : Coldea Gh.(7140)>
< - Ioanitescu Anca : amenajamente silvice(9130)amenajamente silvice(9170)amenajamente
silvice(91I0)amenajamente silvice(91L0)amenajamente silvice(91Q0)amenajamente silvice(91Y0)Prof.dr.Danciu
Marius din cadrul Facultatii de Sivicultura, catedra botanica(6120)Prof.dr.Danciu Marius din cadrul Facultatii de
Sivicultura, catedra botanica(7210)>
< - Kovacs Istvan : Kovács Sandor com. pers.(91Y0)>
< - Mihailescu Simona : Popescu A., al., 2000, Aspect of flora and vegetation biodiversity in the natural
reservation Dealul Cetatii-Lempes (Brasov country). Proceedings of the Institute of Biology, vol III, PP. 153-160
448
(40A0)>
< - Alexandru Iftime : Mara, G., Ghira, I., Farkas, L., 1999. Preliminary report on herpeto¬fauna of the upper and
middle Olt river basin. Transylv. Rev. Syst. Ecol. Res., 1: 169 - 18.(1166)>
< - Ciobanu Marcel : Rapoarte de cercetare ale Instit. Cerc. Biol. Cluj-Napoca, 1990-2000(1193)>
< - Grigoras Ion : Ciocia si Barbu 1980(4030)>
< - Grup N2000 : >
< - Ioanitescu Anca : >
Abstract(1037)>
< - Raportare2016 Grup : Cosmin Manci 2012. Dragonfly Fauna (Insecta: Odonata) from Romania - PhD Thesis
Abstract(1037)>
Abstract(1037)>

RO98 100.00

RO98 Necunoscut + 97.86 2.251. Dealul CetăĠii - Lempeú
RO98 Necunoscut + 2.14 2.252. Mlaútina Hărman
5.3. Desemnare sit
Atât Dealul Cetăii Lempecât i Mlatina Hărman au fost desemnate prin HCJ nr.949/1962, Legea 5/2ooo
449

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
are întocmit plan de management de către custodele ariei protejate.Planul de management se aflăspre
aprobare la Academia Română.
450
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
451
B ROSCI0056
1.3 NUMELE SITULUI
Dealul Ciocaú- Dealul ViĠelului

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 0 3
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0022888 45.0060666
961.40 0.00
452

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
40A0 173 Buna A C A B

M 1308 Barbastella P C B B C
M 1337 Castor fiber(Castorul) P R C C C C
M 1355 Lutra lutra P C B C B
I 1060 Lycaena dispar P R D
P 4097 Iris aphylla ssp. hungarica P C C B C B

câmp)
M 2631 Meles meles(Bursuc) R X
P Adonis vernalis R X
P Allium sphaerocephalon C X
P Arabis hirsuta C X
453
P Asparagus officinalis R X
P Carlina acaulis P X
P Cotoneaster integerrimus C X
P Cytisus multiflorus C X
P Dianthus giganteus C X
P Draba nemorosa C X
P Euphorbia cyparissias C X
P Iris aphylla R X
P Potentilla thuringiaca P X
P Prunus tenella P X
P Salvia pratensis C X
P Stipa pulcherrima R X
P Thymus glabrescens ssp. P X
glabrescens

N14 Păúuni 47.83
Este singurul sit din judeul Covasna cu numeroase specii de stepăcare vegeteazăvn condiii foarte
bune. De asemenea aici este cantonat Amygdalus nana sau asociat cu Prunus spinosa pe versanii
dealului Ciocai dealul Vielului.
-rezervaia Dealul Cioca-Dealul Vielului constituie un sit important deoarece sînt numeroase specii de
stepă,intr-o regiune de dealuri înalte i muntoase.
-aici vegeteazăvn condiii bune Adonis vernalis, Pulsatila montana ,Amigdalus nana,Dictamus albus, Iris
hungarica,Stipa joanis
454

afară afară
pasunii
-situl se suprapune peste aria naturalăprotejatăDealul Cioca-Dealul Vielului in suprfaa de 977ha ,

pentru care s-a obinut Avizul Academiei Romăne nr. 948/2004
< - Gog Mircea : >
< - Kovacs Istvan : Kovács Sandor com. pers.(6120)Kovács Sandor com. pers.(91Y0)>
Folia naturae Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1193)Proiect BEAVER - Cercetari privind ecoetologia castorului in
Romania, ICAS 2007-2010(1337)>
(A017)Observatii în teren.
(A230)>
< - Gog Mircea : >
< - Kovacs Istvan : Kovacs Sandor, com. pers.(1078)Kovacs Sandor, com. pers.(4030)>
< - Iftime Alexandru : >
455

RO04 IV 100.00 RO98 0.00

RO04 RezervaĠie naturală = 100.0 IV.31. Dealul Ciocaú- Dealul ViĠelului
0
RO98 Necunoscut / 2.258. Pădurea úi mlaútinile eutrofe de la Prejmer

5.3. Desemnare sit
Rezervaia naturalăpeste care se suprapune situl a fost propusăprin HCJ Covasna nr. 39/2001 i HG
2151/2004.
OrganizaĠie: Consiliul JudeĠean Covasna

Adresă: P-ta. LibertăĠii nr.4 ; Sfântu Gheorghe, 520008, judeĠul Covasna
Email: office@kvmt.ro
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0056 Dealul Ciocaúului - Dealul
X Da ViĠelului
Linkuri:
Nu
456
Situl nu are intocmit plan de management.
457
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
458
B ROSCI0057
1.3 NUMELE SITULUI
Dealul IstriĠa

2 0 0 6 0 4 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0076527 45.0123388
573.90 0.00
459

RO22 SUD-EST

Stepică

conserv.
62C0 401 Buna C C B A

M 1335 Spermophilus P C C B B C
I 4036 Leptidea morsei P P C B C C
I 1083 Lucanus cervus P C C B C C

M 1357 Martes martes(Jderul-de-copac) 5 20 Numar R X X
de
indivizi
M 1341 Muscardinus avellanarius V X X
460

I Aedia leucomelas C X
I Argynnis pandora C X
I Brenthis daphne P X
I Brenthis hecate C X
I Calymma communimacula P X
I Calyptra thalictri R X
I Catocala hymenaea R X
I Catocala promissa C X
I Catocala puerpera P X
I Chelis maculosa P X
I Chrysodeixis chalcites P X
I Colias erate C X
I Cucullia fraterna P X
I Cucullia tanaceti P X
I Cupido osiris R X
I Dichagyris candelisequa P X
I Eilicrinia trinotata C X
I Epilecta linogrisea R X
I Episema tersa C X
I Euxoa cos C X
I Euxoa distinguenda R X
I Euxoa hastifera C X
I Euxoa vitta P X
I Glossodice polygramma P X
I Grammodes stolida P X
I Hadena irregularis P X
I Hipparchia volgensis C X
I Hogna radiata P X
I Lamellocossus terebra R X
I 1058 Maculinea arion() C X X
I Mantis religiosa C X
I Meganephria bimaculosa P X
I Odontognophos dumetata C X
I Omphalophana antirrhinii P X
I Oxicesta geographica C X
I Phyllophila obliterata P X
I 1076 Proserpinus proserpina P X X
I Saturnia pyri C X
461
I Scotopteryx ignorata P X
I Thymelicus acteon P X
I 1053 Zerynthia polyxena C X X
P Adonis vernalis C X
P Arenaria serpyllifolia C X
P Artemisia austriaca P X
P Astragalus austriacus P X
P Astragalus onobrychis C X
P Brachypodium pinnatum C X
P Campanula sibirica C X
P Carex humilis P X
P Carpinus orientalis P X
P Cornus sanguinea C X
P Corylus avellana(Alune de C X
pădure )
P Eryngium campestre P X
P Festuca rupicola P X
P Fragaria viridis(FrăguĠe ) C X
P Fraxinus ornus P X
P Gagea pusilla P X
P 1866 Galanthus nivalis C X X
P Hyacinthella leucophaea C X
P Iris graminea P X
P Lembotropis nigricans P X
P Leontodon hispidus P X
P Medicago minima C X
P Nonea pulla P X
P Origanum vulgare(ùovârv) C X
P Phleum phleoides C X
P Polygala major P X
P Potentilla argentea P X
P Ranunculus polyanthemos P X
P Salvia pratensis P X
P Scorzonera hispanica C X
P Stipa capillata R X
P Thymus glabrescens(Cimbriúor C X
)
P Veronica spicata P X
462
N14 Păúuni 52.09
Relief: stancarii abrupte, cu expozitie sudica sau estica, conglomerate, calcare, jurasice.Nu este un sit
complet natural deoarece în zona stâncoasăs-au plantat pini împotriva căderilor de bolovani.
Se păstrazăstânca unde a fost săpatăvn piatra chilia unui călugar care a decedat acum ckiva ani.
Tufiurile i fâneele din zonă(zona nordica si estica) au în componenăplante protejate de interes
naional.
Numărul nevertebratelor este remarcabil.
Habitatul R 3407 ce presupune dealuri cu vegetaie stepicăeste bine reprezentat ( Adonis vernalis,
Campanula sibirica, Festuca valesiaca, Carex humilis).
Pe versantul sudic al dealului Istria existăplantaii de pin negru care au eliminat flora caracteristică
grohotiurilor calcaroase i în locul căreia a apărut alta care merităstudiată. Am identificat: Poa nemoralis,
Arenaria serpyllifolia, Thymus serpyllum, Carex humilis. Foarte importantăzona pentru fluturi i păsări de
pradă.
H B Plantare pădure, pe N I H B Silvicultura N I

01.0 teren deschis
1 (copaci nativi)
01.0 pietris
1.01
03.0 braconaj
2.03
H J Descarcarea, N I
02.1 depozitarea
1.01 materialului dragat
463

afară afară
M A01 Cultivare N O
M A04 Pasunatul N I
M A07 Utilizarea produselor N O
biocide, hormoni si
substante chimice
M G Manevre militare N I
04.01
incendiilor
M K Eroziune N I
01.01
SANDA, V. (1966): Cercetări asupra buruienilor din podgoriile Masivului Istria. - Stud. i cerc. de biol.,
Seria bot. Bucureti, 18 (1): 35-42.
SANDA, V. & AURELIA BREZEANU (1966/1): Cercetări fitocenologice asupra Dealului Istria. – Stud. i
cerc. de biol., Seria bot. Bucureti, 18 (3): 217-238.
SANDA, V. & AURELIA BREZEANU (1966/2): Regimul unor factori ecologici în fitocenozele de pe Dealul
Istria. - Stud. i cerc. de biol., Seria bot. Bucureti, 18 (4): 355-365.
< - Dinca Vlad-Eugen : >
< - Toma Georgeta : APM BZ(62C0)>
< - Dinca Vlad-Eugen : Dinca Vlad, observatii teren(1083)Dinca Vlad, observatii teren(1335)Dinca Vlad, observatii
teren, 2006(1060)Dinca Vlad, observatii teren, 2006(1078)Dinca Vlad, observatii teren, 2006(4036)>
< - Toma Georgeta : APM BZ(1306)APM BZ(1307)APM BZ-discutii angajati releu TVR(1352)>
464
5.3. Desemnare sit
Nu are nici un statut de protectie ca arie naturala. Merita propusa ca sit pentru reprenzentarea habitatelor colinare
din zona Carpatilor de curbura.
OrganizaĠie: Nu are administrator

Adresă:
Email:
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0057 Dealul IstriĠa
X Da
Linkuri:
Nu
Nu existăun management activ.
465
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
466
B ROSCI0058
1.3 NUMELE SITULUI
Dealul lui Dumnezeu

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0044583 47.0050305
707.60 0.00
467

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.

M 2021 Sicista subtilis P P C B A B
I 4020 Pilemia tigrina P P B B B B
R 1298 Vipera ursinii P C B B A B


468
N14 Păúuni 23.39
Sit cu vegetatie stepică, situat in zona Dealurilor Moldovei, nu departe de Iai.

Important pentru specia Vipera ursinii, subspecia moldavica - aceasta subspecie fiind endemicăvn
România, reprezentatăprin foarte puine populaii.
- Sit important pentru specii de flora i faunărare, vulnerabile i protejate pe plan naional i
european.
- Calitate: pajite stepica vest-pontică, cu un covor vegetal nealterati, pajiti care nu au fost niciodata
arate, fiind reprezentative pentru partea de est a Europei.
- Este printre puinele zone de florăi fauna de stepădin România rămase nealterate / foarte putin
alterate antropic.

afară afară
Observatii in teren efectuate in perioada 2005 - 2006 de catre: Dr. Zamfirescu Stefan, Dr. Zamfirescu Oana,
Dr. Popescu Irinel, Dr. Ion Costi, Fusu Lucian
< - Oprea Adrian : Sarbu I., Oprea Ad. 2010. Investigatii de teren.(40C0)Sarbu I., Oprea Ad. 2010. Investigatii de
teren.(62C0)>
469
< - Popescu Irinel Eugen : Zamfirescu Stefan, Popescu Irinel; observatii in teren 2005-2006(1298)>
5.3. Desemnare sit
- Sit format de pajiti stepice vest-pontice edificate de specii xerofile; conservare buna. Suprafetele cu acest
tip de habitat sunt degradate foarte rapid prin preluarea in agricultura si suprapasunat
- În perimetrul rezervaiei este prezenta Vipera ursinii moldavica, subendemica. In Republica Moldova unde
mai exista aceasta subspecie ea este probabil disparuta datorita distrugerii habitatelor.
OrganizaĠie: AsociaĠia Help People and Nature

Adresă: Iaúi, Jud. Iaúi, B-dul. Alexandru cel Bun, Nr. 40, Bl. D3, Sc. E, Ap. 32
Email: asociatiahpn@yahoo.ro
Nume: Planul de management al sitului ROSCI0058 Dealul lui Dumnezeu
X Da
Linkuri:
Nu
470
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
471
B ROSCI0059
1.3 NUMELE SITULUI
Dealul Perchiu

2 0 0 6 0 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0016416 46.0154611
188.30 0.00
472

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
40C0 1 Buna B C B B
91AA 71 Buna B C B B



M 1363 Felis silvestris(Pisica salbatica) V X X
M 2616 Glis glis V X
M Putorius putorius C X
473
A 1203 Hyla arborea V X X

A 1263 Lacerta viridis R X X
P Centaurea pugioniformis C X
P Hepatica transsilvanica X

N14 Păúuni 32.84
Situl se suprapune zonei centrale a Depresiunii Tazlău-Cain. Pe direcie nord-vest spre sud est situl este
străbătut de culmea centralăa Dealului Perchiu, alcătuit din depozite litologice în care alterneazănisipuri
cenuii, marne i gipsuri. Pantele accentuate i fixarea mai redusăa vegetaiei ierboase pe versantul
nordic sau estic a acestui deal a făcut ca evoluia reliefului săse facăprin eroziunea de suprafaăi
local prin alunecări.
Situl aparine bazinului hidrografic al Trotuului, fie prin scurgere laminarădirectă(versanii sudici i
estici ai Dealului Perchiu), fie prin intermediul pârâului Caraclău, poziionat la vest de sit, fie prin valea
torenialăValea Popii, din nordul sitului. Cercetarea vegetaiei acestui sit a dus la identificarea a 596
specii angiosperme.
Vegetaia sitului are un pronunat caracter de tranziie între silvostepăi pădure, cu mari asemănări cu
vegetaia silvostepei din sudul Podiului Central Moldovenesc.
In zona se intalnesc numeroase specii de animale de interes comunitar.
Importana sitului rezultădin prezena habitatelor specifice silvostepei din sudul Podiului Central
Moldovenesc care sunt reprezentate de pajiti stepice subpanonice i păduri panonice cu Quercus
pubescens. Situl se caracterizeazăprintr-o biodiversitate susinutăde prezena a 10 specii enumerate în
anexa i la Directiva Consiliului 70/409/CEE, de prezena a 73 de specii de păsări cu migraiune regulată,
nemenionate la anexa I la Directiva 79/409/CEE, dintre mamiferele menionate în anexa II la Directiva
474
Consiliului 92/43CEE în sit este prezentă1 specie, dintre reptile i amfibieni enumerai în anexa II la
Directiva Consiliului 92/43CEE sunt prezente 2 specii, petii nu au fost semnalai pentru căvn sit nu sunt
prezente condiii pentru dezvoltarea acestora, asupra nevertebratelor nu au fost executate studii de
inventariere, iar plantele sunt reprezentate de 1 specie cu regim de protecie, nominalizatăvn Directiva
Consiliului 92/43CEE în sit.
Din Convenia de la Berna în sit sunt prezente încă11 specii de mamifere, 3 de amfibieni, 5 de reptile i
una de nevertebrate.
Ca endemisme sunt întâlnite douăspecii de plante.

afară afară
M A04 Pasunatul N I
BURDUJA C., MITITELU D:; SÂRBU I:; BARABAN:; 1971 - Flora i vegetaia Dealului Perchiu, Studii
i Comunicări, pag. 753-782, Muzeul de tiinele Naturii, Bacău.
MARĂM., 1996 - Studiu pedologic scara 1:10.000 pentru terenurile agricole ale teritoriului administrativ
Oneti, arhiva OSPA Bacău (text 110 pag. plus 8 plane).
MARĂM., 1999 - Depresiunea Tazlău - Cain, Studiu pedogeografic, 148 pag., Ed. Corson, Iai.
RANG C., 2002 - Studiul dinamicii unor comunităi de păsări din bazinul mijlociu al râului Siret, incluzând
zonele lacurilor de acumulare, Publicaiile S.O.R., 249 pag., Cluj-Napoca.
SAVA GH., 1972 - Flora i vegetaia lichenologicăde pe Dealul Perchiu (Gh. Gh. Dej), Studii i
Comunicări, pag. 47-58, Muzeul de tiinele Naturii, Bacău.
< - Grup N2000 : fara sursa(91I0)Grup Natura 2000 com. pers.(40C0)>
< - Maftei : fara sursa(6240)fara sursa(91H0)>
< - Maftei : >

475

RO04 IV 100.00

RO04 RezervaĠie naturală = 100.0 VII.1. Perchiu
0
5.3. Desemnare sit
Situl se suprapune zonei centrale a Depresiunii Tazlău-Cain. Pe direcie nord-vest spre sud est situl este
străbătut de culmea centralăa Dealului Perchiu, alcătuit din depozite litologice în care alterneazănisipuri cenuii,
marne i gipsuri. Pantele accentuate i fixarea mai redusăa vegetaiei ierboase pe versantul nordic sau estic a
acestui deal a făcut ca evoluia reliefului săse facăprin eroziunea de suprafaăi local prin alunecări.
Prezena gipsurilor din substrat a contribuit la aprovizionarea solurilor cu cationi bivaleni, favorizânt formarea
de orizonturi de acumulare a humusului cu caractere molice.
Înveliul de soluri se caracterizeazăprin predominarea cernisolurilor i protisolurilor, în mare majoritate afectate
de procese denudaionale.
Situl aparine bazinului hidrografic al Trotuului, fie prin scurgere laminarădirectă(versanii sudici i estici ai
dealului Perchiu), fie prin intermediul pârâului Caraclău, poziionat la vest de sit, fie prin valea torenialăValea
Popii, din nordul sitului. Climatul este temperat continental, cu temperatura medie anualăde 9 grade C i
cantitatea medie anualăde precipitaii de 550-600 mm.
Cercetarea vegetaiei acestui sit a dus la identificarea a 596 specii angiosperme. Flora de origine euroasiatică
are o pondere de 73,6%i, din cadrul acesteia, cea mai mare pondere o au speciile sud-est europene (32,3%) în
comparaie cu speciile central i nord-europene, care au o pondere de doar 23,2%, dei situl este situat în zona
forestierăa Subcarpailor Moldovei.
Spectrul bioformelor aratăca 55,2% dintre specii sunt hemicriptofite, 24,3% sunt terofite, 9,7% sunt fanerofite,
7,8% sunt geofite, 2% sunt chamefite i 1% sunt helofite, în sit predominând speciile ierboase perene (65,3%)
asociate în fitocenoze stabile i vechi.
Vegetaia sitului are un pronunat caracter de tranziie între silvostepăi pădure, cu mari asemănări cu
vegetaia silvostepei din sudul Podiului Central Moldovenesc.
Fauna prezentăcaracterizeazăpădurea de stejar, cu o bunăreprezentare pentru toate grupurile majore de
vieuitoare.
476
OrganizaĠie: Regia NaĠionalăa Pădurilor – Romsilva, DirecĠia SilvicăBacău

Adresă: Satul Lilieci, Comuna Hemeiuú, Parcul Dendrologic, judeĠul Bacău
Nume: Planul de management al sitului ROSCI0059 Dealul Perchiu
X Da
Linkuri:
Nu
Planul de management a fost elaborat si depus la Academia Romana pentru avizare.
477
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
478
B ROSCI0060
1.3 NUMELE SITULUI
Dealurile Agighiolului

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

28.0137638 45.0081305
1514.10 0.00
479

RO22 SUD-EST


conserv.
40C0 10 Buna C C B C
62C0 923 Buna A C B B
91AA 514 Buna A B B B

M 2609 Mesocricetus P P B B A B
nesc)
P 2236 Campanula romanica P R C C B C
R 1279 Elaphe quatuorlineata P M C B C B
R 1219 Testudo graeca P P C B B B
480
N14 Păúuni 5.65
situl are o suprafaăde 1476ha, fiind încadrat în totalitate în bioregiunea stepică

Clase de habitat
Tufăriuri - 0,67%
Stepe - 60,97%
Păduri caducifoliate – 33,87%
Plantaii de arbori – 5,5%
Total = 100%
În cadrul sitului este inclusăo rezervaie naturalălegiferatăla nivel naional (Legea 5/2000), respectiv
Locul Fosilifer Agighiol
Este de remarcat faptul cătoate cele 3 habitate din sit sunt prioritare.
În cadrul habitatului celui mai important din sit, respectiv 62C0* Ponto-Sarmatic steppes, ce ocupă
aproximativ 0,9% din suprafaa naionalăa habitatului, o valoare remarcabilăprezintăasociaia Agropyro
brandzae – Thymetum zygioidi, endemicăpentru Dobrogea (Sanda, Arcu, 1999), ce ocupăsuprafee
apreciabile, de ordinul sutelor de hectare. În cadrul acestei asociaii este de subliniat prezena unor
populaii importante ale speciei Euphorbia myrsinites, inclusăvn lista roie naională(Oltean et al. 1994),
foarte rarăvn Dobrogea, singura regiune din arăvn care este întâlnit acest taxon.
Locul secund ca importanăvl deine habitatul 91AA* Vegetaie forestierăponto-sarmaticăcu stejar
pufos, reprezentat prin asociaia Paeonio peregrinae – Carpinetum orientalis răspândităvn ară
predominant în Dobrogea.
În sit mai sunt întâlnite i alte specii din lista roie naională(Oltean et al., 1994), respectiv:Agropyron
brandzae, Koeleria lobata, Thymus zygioides etc, din care primul taxon este menionat i în lista roie
europeană.

afară afară
481
Bucureti, 1990.
1999.
2002.

RO98 0.85
482
RO98 Necunoscut + 0.85 2.771. RezervaĠia geologicăAgighiol

5.3. Desemnare sit
În cadrul sitului este inclusăo rezervaie naturalălegiferatăla nivel naional (Legea 5/2000), respectiv Locul
Fosilifer Agighiol
OrganizaĠie: AsociaĠia Geod pentru Promovarea GeodiversităĠii

Adresă: localitatea Suluk,oraúMăcin, judeĠTulcea
Email: office@ageod.org
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0060 Dealurile Agighiolului úi al
X Da ariei naturale protejate Agighiol-Nucarilor, cod 2.771
Linkuri:
Nu
Nu existăplan de management al sitului úi nici pentru Locul fosilifer Agighiol.
483
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
484
B ROSCI0061
1.3 NUMELE SITULUI
Defileul Criúului Negru

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0029083 46.0068722
2208.40 0.00
485

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.

ampelensis()
moioaga)
F 1122 Gobio uranoscopus(Chetrar, P P C B C B
Petroc)
F 1134 Rhodeus sericeus P
amarus(Boarcă)
aurata(Dunăriă)
P 2097 Paeonia officinalis ssp. P V A B B B
banatica
486


N14 Păúuni 17.14
Sit Natura 2000: Defileul Criului Negru la Borz cu S = 2 000 ha

Cuprinde:
rezervaia naturalămixtă(2.174 L.nr.5/2000) Defileul Criul Negru la Borz i rezervaia naturalăbotanică
(2.178 L.nr.5/2000) Dealul Pacău.
2.178. Dealul Pacău: Pădure de cer cu bujor banatic - Paeonia officinalis ssp. banatica, în acest areal a fost
recent identificat i un habitat pentru orhidei - habitat prioritar.
Dealul Pacău: Pădure de cer cu bujor banatic - Paeonia officinalis ssp. banatica - specie endemică, sunt
numeroase specii de amfibieni i reptile, specii de floră
487

afară afară
L A04 Pasunatul N I
L E Alte tipuri de N I
03.04 depozitari
L F04 Luare/prelevare de N I
plante terestre, in
general
Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea
< - TOGOR VASILE MIHAI : Observatii în teren.
(91V0)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamente silvice(9150)>

< - Ana Corpade : Cercetari în teren Calin Hodor(1134)>
Bihariae" XXIX, p. 145-201, Oradea(1166)I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel,
Folia naturae Bihariae" XXIX, p. 145-201, Oradea(1193)>

RO98 8.31
488

RO98 Necunoscut + 7.34 2.174. Defileul Criúului Negru la Borz
RO98 Necunoscut + 0.97 2.178. Dealul Păcău
5.3. Desemnare sit
2.178. Dealul Pacău: Decizia nr.22/1982; HCJ. 19/1995, Legea nr. 5/2000
2.174. Defileul Criul Negru la Borz: HCJ. 19/1995, Legea nr. 5/2000

Nume: Planul de management al sitului de importanĠăcomunitarăROSCI0061 Defileul Criúului
X Da Negru
Linkuri:
Nu
Custode DirecĠia SilvicăOradea pentru Dealul Pacău - Planul de management este în curs de realizare
489
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
490
B ROSCI0062
1.3 NUMELE SITULUI
Defileul Criúului Repede - Pădurea Craiului

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0086944 46.0023666
40270.20 0.00
491

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
6430 201 Buna B C B B
6520 805 Buna B C B B
7140 805 Buna B C B B
7230 0 Buna B C B B
8220 6040 Buna B C B B
8310 8054 Buna A B B B
9110 604 Buna C C C C
9130 13691 Buna A B B B
9150 1208 Buna A B B B
9170 402 Buna B C B B
91H0 4 Buna B B B B
91V0 6845 Buna B B B B
9410 1610 Buna C C B B

M 1308 Barbastella P P B B C B
492
M 1310 Miniopterus P P B A C A
lungi)
M 1323 Myotis P P C A C B
late)
M 1307 Myotis blythii() P P B A C A
M 1318 Myotis P P A B C B
M 1324 Myotis myotis() P C C A C B
M 1306 Rhinolophus blasii P M C B B B
M 1305 Rhinolophus euryale P P B B B B
M 1304 Rhinolophus P P B A C A
ferrumequinum()
A 1193 Bombina variegata P C C A C B
A 1166 Triturus cristatus P C C A C B
A 4008 Triturus vulgaris P P B B A B
ampelensis()
moioaga)
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) P P C C C C
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) C P C C C C
danfordi(Chiscar)
Petroc)
aurata(Dunăriă)
I 1060 Lycaena dispar P P B B C B
I 4052 Odontopodisma rubripes P P B B A B
P 1477 Pulsatilla patens P R B B C B
P 2186 Syringa josikaea P P A A A B

M 1320 Myotis brandtii() R X X
M 1332 Vespertilio P X X
F Leuciscus leuciscus(Clean) P X
F Sander volgensis(Salaul vargat) P X
P Allium flavum P X
P Alopecurus pratensis R X
493
P Anemone nemorosa(PăútiĠă) P X
P Anemone ranunculoides P X
P Anthemis tinctoria P X
P Artemisia campestris P X
P Bromus erectus ssp. R X
transsilvanicus
P Carex brevicollis P X
P Cephalanthera longifolia P X
P Cerastium arvense R X
P Conringia austriaca R X
P Dactylis glomerata P X
P Epipactis microphylla P X
P Filipendula ulmaria(CreĠuúcă) R X
P Fritillaria orientalis P X
P Gentiana cruciata R X
P Gentianella ciliata P X
P Geranium lucidum P X
candida
P Hieracium caespitosum P X
P Jurinea mollis ssp. R X
transylvanica
P Lactuca viminea R X
P Limodorum abortivum P X
P Lysimachia nemorum R X
P Medicago prostrata P X
P Minuartia verna R X
P Monotropa hypopitys R X
P Neottia nidus-avis P X
P Orchis morio P X
P Platanthera bifolia P X
P Potentilla chrysantha R X
P Primula elatior(CiuboĠica R X
cucului)
P Pulsatilla montana P X
P Sedum cepaea R X
P Sedum telephium R X
P Smyrnium perfoliatum R X
P Sorbus aria R X
P Sparganium erectum P X
P Spiranthes spiralis P X
494
P Succisella inflexa R X
P Thymus glabrescens(Cimbriúor R X
)

N14 Păúuni 16.11
Situl cuprinde Situl Corine:Vadul Criului cu S = 307 ha . Cuprinde zonele adiacente carstice: 2.171
Petera Vântului, Petera de la Vad, Petera Ungurului,Petera Vântului *2.171(cea mai mare peteră
din România, situatăvn cel mai important sector al Defileului Criului Repede, zona
uncuiu-Vadu-Criului, dezvoltatăpe o lungime de 66 km. de galerii cartate(i explorările continuă),
petera posedăun patrimoniu tiinific inestimabil.
Din punct de vedere biospeologic, Pestera Vadu Criului este una dintre cele mai bogate peteri din ară
în faunăcavernicoă, cu numeroase endemisme. O altăPeterăimportantăeste Petera Deventului, în
care s-a descoperit o bogatăfaunăpleistocenicăi urme neolitice din perioada bronzului. În majoritatea
peerilor se regăsesc specii de lilieci de pe listele Directivei Habitate.
Crisul Repede este unul dintre cele mai mari cursuri de apădin ara noastrăcare traverseaza regiuni
carstice. În versantul stâng Criul Repede primete 4 aflueni: Pârâul Tare i Pârâul Hodoabei.
Impacte Pozitive
495
Impacte Negative Intens. Cod ActivităĠi, Poluare În sit/ în
Intens. Cod AmeninĠări úi Poluare În sit/ în management afară
H C Extragere de nisip si N I
01.0 pietris
1

afară afară
L A11 Alte activitati agricole N O
sus
L K Eroziune N I
01.01
Crisului Repede, Universitatea Babes - Bolyai Cluj, Facultatea de Biologie - Geografie
Universitatea Babes - Bolyai Cluj, Grădina Botanică: Contributii botanice Vol. I, V, VI, 1966.
Borza Al.,1966, Flora si Vegetatia Rezervatiei Naturale Defileul Crisului Repede
Documentatie pentru preluare în custodie - Muzeul Tării Crisurilor Oradea
Botnariuc N., Tatole V., 2005, Cartea rosie a vertebratelor din România, Ed. Academiei Române
< - Donita Nicolae : Amenajamente silvice, investigatii proprii(9150)Amenajamente silvice, investigatii
proprii(91V0)Amenajamente silvice, investigatii proprii(9410)>
< - Grup N2000 : fara sursa(91H0)fara sursa(91M0)>
< - Radovet Dorina : APM BH biol. Drd. Radovet Dorina(8310)APM BH biol. Drd. Radovet Dorina(9130)APM BH
biol. Drd. Radovet Dorina(9410)cercetare in teren ForestAlpNatura2000RO(91H0)Cercetari în teren cu Ecotop la
Complexul Damis(6520)Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005).
Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(40A0)Donita, N.,
Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica
Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(6430)Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M.,
Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-
96001-4-X)(7140)Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din
România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(7230)Donita, N., Popescu, A.,
(2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(9150)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamente silvice(9150)amenajamente silvice(9180)Amenajamentele silvice, Harta
forestiera a Romaniei 2008 (ICAS).(9110)amenajamentele silvice.(9170)>
496
Ars Docendi, Bucuresti.(4008)Date ICAS(1352)Date ICAS(1361)Negus S., com. pers.(1354)>
< - Cazacu Roxana : D. Murariu, obs. pers.(1306)Date teren(1306)>
< - Grigoras Ion : D. Murariu, com. pers.(1306)D. Murariu, com. pers.(1308)>
< - Otel Vasile : >

RO03 III 1.33 RO04 IV 0.04 RO98 3.23

RO03 Monument al + 0.32 2.168. Peútera Osoiu
naturii
RO03 Monument al + 0.47 2.170. Peútera cu Apădin Valea Leúului
naturii
RO03 Monument al + 0.23 2.193. Peútera Meziad
naturii
RO03 Monument al + 0.02 2.196. Peútera Vacii
naturii
RO03 Monument al + 0.21 2.197. Peútera GruieĠului
naturii
RO03 Monument al + 0.02 2.198. Peútera IgriĠa
naturii
RO03 Monument al + 0.06 2.199. Peútera Farcu
naturii
RO04 RezervaĠie naturală + 0.04 2.173. Peútera Gălăúeni
RO98 Necunoscut + 1.03 2.165. Defileul Criúului Repede
RO98 Necunoscut + 1.01 2.166. Peútera Ciurului Ponor
RO98 Necunoscut + 0.30 2.167. Peútera Ciurului Izbuc
RO98 Necunoscut + 0.78 2.171. Peútera Vântului
RO98 Necunoscut + 0.00 2.190. Lentila 204 Brusturi - Cornet
497
RO98 Necunoscut + 0.11 2.200. Peútera TopliĠa

5.3. Desemnare sit
Defileul Criui Repede HCM nr. 1625/1995, Petera Vântului Legea nr. 5/2000
OrganizaĠie: Centrul pentru Arii Protejate úi Dezvoltare DurabilăBihor

Adresă: PiaĠa 1 Decembrie nr. 4-6, Oradea
Email: contact@padureacraiului.ro
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0062 Defileul Criúului Repede -
X Da Pădurea Craiului
Linkuri:
Nu
Planurile de management pentru fiecare rezervaĠie preluatăvn custodie este în curs de realizare de către:
Custode 2,165 Defileul Criúului Repede - Muzeul Ġării Criúurilor Oradea
Custode 2,171 Peútera Vântului - Asociatia Clubul Speologilor Amatori Cluj
498
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
499
B ROSCI0063
1.3 NUMELE SITULUI
Defileul Jiului

2 0 0 6 0 2 2 0 1 6 0 3
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0072472 45.0065555
10927.10 0.00
500

RO41 SUD-VEST
RO42 VEST
Stepică

conserv.
3220 109 Buna B C A A
3230 109 Buna B C A A
3240 109 Buna B C A A
4060 1 Buna
40A0 1 Buna
6190 1 Buna
6410 1 Buna
6430 109 Buna B C B B
6510 1 Buna
7220 0 Buna A B B B
8220 1 Buna C C B B
9110 218 Buna B C A B
9130 327 Buna B C A B
9150 1 Buna
9170 109 Buna B C A B
9180 109 Buna A C B A
91V0 4152 Buna A C A B
91Y0 1 Buna
9410 109 Buna B C B B
501

M 1308 Barbastella W P DD C
M 1352* Canis lupus(Lup) P 3 i R G C
M 1355 Lutra lutra P V C C C C
lungi)
M 1310 Miniopterus R R C B C B
lungi)
M 1307 Myotis blythii() R R C B C B
M 1324 Myotis myotis() R V C B C B
ferrumequinum()
M 1303 Rhinolophus hipposideros() P V DD B C A C
M 1354* Ursus arctos(Urs) P V C B C B
A 1166 Triturus cristatus P V C C C C
F 1138 Barbus P C C C C C
moioaga)
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) P V D
F 1122 Gobio uranoscopus(Chetrar, P V C B C B
Petroc)
F 1146 Sabanejewia P V D
aurata(Dunăriă)
I 1093* Austropotamobius torrentium P R C C B B
I 1088 Cerambyx cerdo P R C A C A
I 1083 Lucanus cervus P R C A C A
I 1084* Osmoderma eremita P V C B C B
I 4026 Rhysodes sulcatus P V A A C A
P 4070* Campanula serrata P R DD C

502

M Myoxus glis R X
M 1369 Rupicapra rupicapra V X X
A 2361 Bufo bufo R X
I Bothrideres bipunctatus R X
I Diaclina testudinea V X
I Dicerca berolinensis V X
I Eubrachium hispidulum V X
I Eurythyrea austriaca R X
I Menephilus cylindricus R X
I Metaclisa azurea V X
I Mycetophagus decempunctatus V X
I Neatus picipes V X
I Nematodes filum V X
I Neomida haemorrhoidalis R X
I Omoglymmius germari V X
I Otho sphondyloides V X
I Peltis grossa R X
I Platydema dejeani R X
I Rhopalocerus rondanii V X
I Tenebrio opacus V X
I Uloma rufa V X

503
CARACTERIZARE GENERALA
BIOTOPUL
- Aspecte geologice/geomorfologice
Teritoriul Parcului National Defileul Jiului se caracterizeaza printr-o diversitate extrem de mare sub raportul
varstei si distributiei spatiale a substraturilor litologice. Astfel, in jumatatea de nord predomina substraturi
paleozoice de varsta precambriana strapunse de formatiuni mezozoice de varsta jurasica, situate in zona
mediana a bazinului Bratcu, continuate atat la est, cat si spre sud-vest tot in bazinul Bratcu.
In jumatatea sudica predomina rocile magmatice , cu urmatoarele particularitati : in partea de nord, a
acestei jumatati, predomina substraturi relatuiv mai omogene de varsta mezozoic-paleozoica reprezentate
prin granitoide laminate, cu unele intarsii de varsta kersonian – bessarabiana, dispuse haotic si chiar de
varsta paleozoica . Partea de sud constituita mai ales din substraturi paleozoice , cu enclave de varsta
kersonian-bessarabiana si jurasica . La aceasta ampla diversitate mineralogica se mai adauga depozitele
halocene reprezentate prin aluviuni actuale si subactuale din lunca Jiului si al sectorului inferior al Paraului
Chitu.
Sub aspect geomorfologic , teritoriul parcului este amplasat in vestul Carpatilor Meridionali, pe
versantul estic al Muntilor Valcan, si pe versantul vestiv al Muntilor Parang, despartiti de Defileul Jiului .
Altitudinile extreme variaza intre 295m, in lunca Jiului, din extremitatea sudica si 1.621 m, cota
Pasului Vulcan din extremitatea vestica.
Altitudinea medie este de 959 m.Unitatea de relief predominanta este versantul .Configuratia acestuia este
ondulata si framantata.
- Aspecte pedologice
Ca urmare a complexitatii substratului litologic, in cuprinsul parcului se constata un mozaic de soluri
reprezentat prin noua unitati edafice, grupate in cinci tipuri de sol si patru clase de soluri .Cele mai bine
reprezentate sunt clasa cambisolurilor, cu suprafata totala de 4.749 ha, si clasa de soluri neevoluate , cu
suprafata totala de 4.008 ha. Cele mai slab reprezentate sunt clasa argilovisolurilor, care acopera 110 ha si
clasa de spodosoluri redusa la 23 ha cu un singur tip de sol, brun feriiluvial tipic.
In cuprinsul parcului s-au identificat 15 tipuri de statiuni forestiere dispuse in doua etaje fitoclimatice , dupa
cum urmeaza ;
- etajul deluros de gorunete , fagete si goruneto-fagete, cu opt tipuri de statiune forestiera .
- etajul montan – premontan de fag cu sapte tipuri de statiune forestiera.
- Aspecte hidrologice
Reteua hidrologica este formata din sectorul de cca 30 km, al raului Jiu intre confluenta Jiului de Est cu Jiul
de Vest si confluenta cu paraul Sadu, spre care converg toate paraiele aferente si anume : Leurzoaia,
Runcu, Bratcu, Repede, Tarnita, Popii, Pate, Rau, Cerbanasu Mare, Cerbanasu mic, Dumitra, Murga Mare,
Murga Mica, Plostina Murgilor, Strambuta si Liliacul – pe versantul vestic, . La acestea se adauga alti
afluenti mai mici si afluenti secundari ai paraielor amintite.In total reteaua hidrologica depaseste lungimea
de 300 km. , majoritatea paraielor mari au debit permanent , dar cu fluctuatii sezoniere notabile.
In aceste sector , cu altitudini extreme de 545 m, la Livezeni si 295 m la Sadu , raul Jiu are o cadere
de 250 m, cu o panta medie de 8,3 m/km.
Valorile medii multianuale ale debitului Jiului din sectorul Livezeni-Sadu variaza intre 15,3 m cubi/s, la
Livezeni si 18,7 m cubi /s la Sadu.
Valorile maxime si minime ale debitului raului Jiu variaza in functie de mediile multianuale.
-Aspecte climatologice
Pe teritoriul parcului s-au diferentiat doua zone climatice :
504
- in zona altitudinala sub 700 m un climat temperat ploios cu precipitati in tot cursul anului, cu
temperatura in luna cu cea mai calda sub 22 grade C,cu maximul pluviometric la finele primaverii spre
inceputul verii.
- in zona cu altitudini peste 700 m, un climat ploios , cu ierni reci, cu precipitatii in tot cursul anului , cu
temperatura peste 10 grade C, dar niciodata mai mare de 18 grade C in 1-4 luni pe an, precipitatiile cu un
maxim in iunie insumeaza anual 700-1200 mm.
De o importanta deosebita , necesar a fi luata in calcul este si regimul eolian. Astfel directia si frecventa
medie multianuala a vanturilor predomina din nord canalizate pe Valea – Jiului, iar, pe culmile inalte ale
muntilor predomina vanturile din sectorul vestic.
BIOTOPUL
Teritoriul parcului acopera o amplitudine altitudinala de 1.326 m, respectiv 295 m si 1.621m. Domeniul
altitudinal de 1.055-1.155 m, cuprins intre 295 m si 1.350-1.450m , este acoperit cu paduri. Deasupra , prin
despadurire se extind pajisti montane ale Muntilor Reciu 1.432m, din Parang si Chenia Dumitrei 1.520 m cu
cota maxima in Pasul Valcan 1.621m. din Muntii Valcan.
In valea adanca si sinuasa a Jiului converg versanti impaduriti abrupti, acoperiti cu paduri naturale
compacte, preponderent virgine si cvasivirgine extinse inca pe 4.020 ha, constituite din arborete pure si
amestec de fag Fagus silvatica si gorun Quercus petrae care confera spectaculozitate defileului . Pe
stancarii apare, azonal pinul silvestru Pinus sylvestris.
In restul arboretelor mai vegeteaza si numeroase alte specii lemnoase arborescente, precum :
bradul-Albies alba, molidul- Picea excelsa, ulmul de munte-Ulmus montana , teiul cu frunza mica-Tilia
cordata,teiul argintiu – Tilia tomentosa, carpenul-Carpinus betulus, paltinul de munte-Acer pseudoplatanus,
mesteacanul –Betula verrucosa, salcia capreasca –Salix caprea, frasinul- Fraxinus excelsior, plopul
tremurator –Populus tremula, plopul negru- Populus nigra, ciresul paduret-Cerasus avium, parul
paduret-Pirus pyraster, mojdreanul-Fraxinus ornus, sorbul-Sorbus aria, visinul turcesc-Padus mahaleb,
specii arbustive : sangerul-Cornus sangiunea, socul negru-Sambucus nigra, socul rosu-Sambucus
racemosa, salba moale-Euonimus europaea, si salba raioasa-Euronymus verrucosa, liliacul-Syringa
vulgaris, alunul-Corylus avellana, macesul-Rosa canina .
Pe malul Jiului vegeteaza aninul negru-Alnus viridis, enuperul-Juniperus communis, jneapanul-Pinus
montana, si specii volubile : iedera-Hedera helix , curpenul de padure-Clematis vitalba, curpenul de
munte-Clematis alpina .
Golul montan este acopit cu vegetatie de pajisti.
Din suprafata totala a parcului de 11.127 ha, padurile ocupa 9.393 ha, pajistile si alte categorii 1.632 ha,
stancariile 102 ha .
Existenta padurilor virgine disparute in restul Europei cu diversitatea si abundenta biologica specifica, ,
alaturi de pajisti montane pitoresti, stanci, abrupturi , chei, Jiul cu meandrele lui si insulitele aferente, paraie
nealterate, grote cu opere ale naturii nevazute , liziere, paduri de fag balcanic cu carpen si tei, elemente
termofile aflate sub influenta climatului submediteraneean, cu habitate caracteristice si o flora si fauna
bogata .
505
afară afară
M 853 Managementul N I M B Silvicultura N O
nivelelor de apa
M B Curatarea padurii N I
L C Extragere de nisip si N I 02.0
01.01 pietris 2
M C Cariere de nisip si N I L D Tunele N I
01.01 pietris 01.0
.01 6
01.02
M D Cai ferate, cai ferate N I
L E01 Zone urbanizate, N O
habitare umana
(locuinte umane)
M E02 Zone industriale sau N I
comerciale
L E Fabrici N O
02.01
M E Alte tipuri de N I
03.04 depozitari
M E05 Depozite de N I
materiale
03.02 braconaj
.03
suprafata (limnice,
terestre, marine si
salmastre)
L H07 Alte forme de N I
poluare
M J Modificarea functiilor N I
02.05 hidrografice,
generalitati
Dorka, articolul ...

Studiul pentru declararea Parcului Naional Defileul Jiului, ICAS 2004
< - Donita Nicolae : Amenajamente silvice, Harta vegetatiei forestiere a Romaniei, 1997, Donita, N. et al.
(91L0)Amenajamente silvice, Harta vegetatiei forestiere a Romaniei, 1997, Donita, N. et al.(9410)fara
sursa(9110)fara sursa(9130)>
< - Oprea Adrian : Adrian Oprea, 2008, Investigatii proprii de teren(6430)>
506
< - Sucea Felicia : 5. Studiul ”Completarea inventarului úi cartarea habitatelor” realizat în cadrul proiectului
”Măsuri de îmbunătăĠire a managementului úi conútientizare publicăvn Parcul NaĠional Defileul Jiului"- Cod
SMIS-CSNR 1314(4060)5. Studiul ”Completarea inventarului úi cartarea habitatelor” realizat în cadrul proiectului
SMIS-CSNR 1314(40A0)5. Studiul ”Completarea inventarului úi cartarea habitatelor” realizat în cadrul proiectului
SMIS-CSNR 1314(91Y0)>

RO02 II 100.00 RO98 0.03

RO02 Parc naĠional - 100.0 A.1. Parcul NaĠional Defileul Jiului
0
RO98 Necunoscut + 0.03 2.427. Sfinxul Lainicilor
RO98 Necunoscut + 0.00 2.455. Stâncile Rafailă

5.3. Desemnare sit
Parcul National Defileul Jiului a fost constituit prin H.G. 1581/2005-privind instituirea regimului de arie naturala
protejata pentru noi zone.
507

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
In prezent Parcul National Defileul Jiului se afla in procedura de atribuire a administratiei catre Directia
Silvica Tg-Jiu.
Aceasta urmeaza indeplinirea activitatii de management a parcului.
508
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
509
B ROSCI0064
1.3 NUMELE SITULUI
Defileul Mureúului

2 0 0 6 1 0 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0146388 46.0015444
34202.80 0.00
510

RO42 VEST

Stepică

conserv.
91F0 34 Buna C C B C

M 1352* Canis lupus(Lup) P 10 20 i P G C B C B
M 1337 Castor fiber(Castorul) P 40 60 i C G B B B B
M 1355 Lutra lutra P 80 120 i C G C B C B
M 1361 Lynx lynx(Râs) C 8 10 i P G C B C B
M 1310 Miniopterus P 400 650 i P G C B C B
lungi)
M 1324 Myotis myotis() P 600 800 i P G C B C B
M 1305 Rhinolophus euryale P P? DD D
M 1304 Rhinolophus P 400 650 i P G C B C B
ferrumequinum()
M 1303 Rhinolophus hipposideros() P 100 150 i P G C B C B
M 1335 Spermophilus P 40 80 i C D
M 1354* Ursus arctos(Urs) P P C C B C
M 1354* Ursus arctos(Urs) C P C C B C
A 1188 Bombina bombina P 1600 20000 i P G C B C B
0
A 1193 Bombina variegata P 8000 10000 i P G C B C B
A 1166 Triturus cristatus P 700 1000 i P G C B C B
A 4008 Triturus vulgaris P 400 800 i P G C B A B
ampelensis()
511
F 1130 Aspius aspius(Aun) P 800 1000 i P G C B C B
F 1138 Barbus P C B B C B
moioaga)
F 1149 Cobitis taenia(Zvârlugă) P 200 400 i P G C C C C
F 1124 Gobio albipinnatus(Porcuor P 800 1500 i C G C B C B
de nisip)
F 2511 Gobio kessleri(Petroc) P 800 1000 i P G B B C B
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, P 300 500 i R G C C C C
Tipar)
F 2522 Pelecus cultratus(Sabita) P 100 200 i P G C B C B
F 1134 Rhodeus sericeus P 200 400 i C G C B C B
amarus(Boarcă)
F 1146 Sabanejewia P C B B C B
aurata(Dunăriă)
F 1160 Zingel streber(Fusar) P 600 800 i R G C B C B
F 1159 Zingel zingel(Fusar mare, P 800 1200 i P G C B C B
Pietrar)
I 4027 Arytrura musculus P R B B C B
I 1052 Hypodryas maturna P C A B C B
I 1060 Lycaena dispar P P A B C B
P 1428 Marsilea quadrifolia P 1000 20000 i V G C C C C
0
R 1220 Emys orbicularis P 80 120 i R G D

A 1197 Pelobates fuscus R X X
F 2500 Alburnoides C X
bipunctatus(Beldita)
512

N14 Păúuni 8.08
Cea mai mare parte a suprafeei sitului se regăsete pe teritoriul Judeului Arad, în zona de sud-est a
acestuia, de-a lungul cursului râului Murei pe versanii situai pe malul drept al Mureului.
Zona importanta pentru conservarea speciilor Rhodeus sericeus amarus, Gobio albipinnatus, Barbus
meridionalis, Sabanejewia aurata. Desi raul Mures in aceasta zona este supus presiunii antropice, se
pastreaza habitatele caracteristice speciilor mentionate, populatiile acestor specii fiind bine reprezentate si
stabile.

habitare umana
(locuinte umane)
H E Depozitarea N I
din baze de
agrement
H H Poluarea N O
suprafata (limnice,
terestre, marine si
salmastre)
513

afară afară
05.01
M E Depozitarea N I
R. Mo(Greenlight Services), M. Popa ( ICAS Braov), P. Nechifor-Morar (Garda Naionalăde Mediu),

R. Jurj (Fundaia Carpai), A.V. Indreica (Facultatea de Silviculturăi Exploatări Forestiere – Braov) -
Raport de cercetare privind desemnarea de situri Natura 2000 pentru constituirea unei reele ecologice
funcionale între Munii Apuseni i Carpaii Meridionali, 2010;
Ramon Jurj (Fundaia Carpai) - Comunicări personale, 2010;
Radu Mo(Greenlight Services), Petru Nechifor-Morar (Garda Naionalăde Mediu) - Evaluări în teren,
2010;
ICAS Braov, Distribuia speciilor de interes cinegetic pe fonduri de vânătoare, 2009;
ICAS Braov - Studiul privind estimarea populaiilor de carnivore mari i pisicăsălbaticădin România,
2006 – 2010;
Bibliografie reele ecologice pentru carnivorele mari:
V. Salvatori (2004). Mapping conservation areas for large carnivores in the Carpathian Mountains;
Maanen, E. van, G. Predoiu, R. Klaver, M. Soule, M. Popa, O. Ionescu, R. Jurj, S. Negus, G. Ionescu, W.
Altenburg (2006). Safeguarding the Romanian Carpathian Ecological Network. A vision for large carnivores
and biodiversity in Eastern Europe. A&W ecological consultants, Veenwouden, The Nederlands. Icas
Wildlife Unit, Braov, Romania;
J. Linnell, V. Salvatori & L. Boitani (2008). Guidelines for population level management plans for large
carnivores in Europe. A Large Carnivore Initiative for Europe report prepared for the European Commission
(contract 070501/2005/424162/MAR/B2);
A. Ardeleanu, I. Mirea (2009). Modelarea GIS a unei reele ecologice, instrument pentru dezvoltarea
durabilă: ghid practic. Editura Silvică;
< - Oprea Adrian : Nitu E. 2010. Investigatii de teren.(6120)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamentele silvice, investigatii de teren ICAS 2008.(91L0)amenajamentele silvice.
(9180)invrstigatii proprii de teren august 2008.(91F0)>
< - Mihailescu Simona : Raport CORINE Biotopes, 1998(91M0)>
< - Raportare2016 Grup : Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0064 Defileul Mureúului úi al ariilor
naturale protejate conexe (aprobat prin OM 1155/2016, publicat în MO 699/08.09.2016)(6120)Planul de
management al sitului Natura 2000 ROSCI0064 Defileul Mureúului úi al ariilor naturale protejate conexe (aprobat
prin OM 1155/2016, publicat în MO 699/08.09.2016)(91L0)Planul de management al sitului Natura 2000
ROSCI0064 Defileul Mureúului úi al ariilor naturale protejate conexe (aprobat prin OM 1155/2016, publicat în MO
699/08.09.2016)(91M0)>
determinator. Ed. Ars Docendi, Bucuresti.(1188)Cogalniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B., 2000. Amfibienii din
514
Romania – determinator. Ed. Ars Docendi, Bucuresti.(1193)Date ICAS(1352)Date ICAS(1361)I.Ghira, M.Venczel,
S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002, \"Mapping of
Transilvanian Herpetofauna\", In: \"Nymphaea. Folia naturae Bihariae\" XXIX, p. 145-201, Oradea(1220)>
Muzeul de Istorie Naturala Sibiu(1157)Dr. Doru Banaduc, Muzeul de Istorie Naturala Sibiu(1159)Dr. Doru
Banaduc, Muzeul de Istorie Naturala Sibiu(1160)Dr. Doru Banaduc, Muzeul de Istorie Naturala Sibiu(2511)Dr.
Grigore Davideanu, Muzeul de Istorie Naturala Iasi(1134)>
< - COBZARU IOANA : * Teza de doctorat Ionescu, G. - \"Reintroducerea castorului (Castor fiber) in Romania\",
Universitatea Transilvania Brasov, 2006
* Proiect BEAVER - \"Cercetari privind eco-etologia castorului in Romania\", ICAS, 2007-2010
(1337)>
< - David Alin : * Teza de doctorat Ionescu, G. - \"Reintroducerea castorului (Castor fiber) in Romania\",
Universitatea Transilvania Brasov, 2006
* Proiect BEAVER - \"Cercetari privind eco-etologia castorului in Romania\", ICAS, 2007-2010
(1337)>
< - Ioan Ghira : >
< - Kovacs Istvan : >
< - Otel Vasile : >
< - Raportare2016 Grup : Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0064 Defileul Mureúului úi al ariilor
prin OM 1155/2016, publicat în MO 699/08.09.2016)(1130)Planul de management al sitului Natura 2000
699/08.09.2016)(1134)Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0064 Defileul Mureúului úi al ariilor
515
prin OM 1155/2016, publicat în MO 699/08.09.2016)(4008)>

RO04 IV 0.02 RO98 0.39

RO04 RezervaĠie naturală * 0.02 2.92. Peútera lui DuĠu
RO98 Necunoscut + 0.07 2.526. Pădurea Pojoga
RO98 Necunoscut + 0.20 2.527. Calcarele de la Godineúti
RO98 Necunoscut + 0.12 2.534. Calcarele de la Boiul de Sus

5.3. Desemnare sit

Adresă:
Email:
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0064 Defileul Mureúului úi al ariilor
X Da naturale protejate conexe
Linkuri:
516
Nu
517
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
518
B ROSCI0065
1.3 NUMELE SITULUI
Delta Dunării

2 0 0 6 0 2 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

29.0150277 45.0024166
453645.50 0.00
519

RO22 SUD-EST

X Pontică (50.20%) Panonică Marea Neagră
X Stepică (49.80%)

conserv.
1110 4536 Buna B C B B
1150 9072 Buna B A B B
1210 4536 Buna A A B B
1310 4536 Buna B A B B
1410 4536 Buna A A A A
1530 4536 Buna B C B B
2110 4536 Buna B A B B
2130 22682 Buna A A A A
2160 4536 Buna A A A A
2190 4536 Buna A A A A
3130 4536 Buna A A A A
3140 4536 Buna B A B B
3150 45364 Buna A B A A
3160 4536 Buna B B B B
3260 9072 Buna A A A A
3270 4536 Buna A A A A
40C0 4 Buna C C B C
6120 4536 Buna A C A A
6410 4536 Buna B C B B
6420 0 Buna A A B B
6430 136093 Buna A A A A
6440 4536 Buna B C B B
6510 4536 Buna B B B B
7210 4 Buna B A B B
91AA 9 Buna C C B C
91F0 3629 Buna A B A A
92A0 13609 Buna A A A A
520
92D0 907 Buna B A B B

M 1337 Castor fiber(Castorul) P 10 15 i P G C B B B
M 1355 Lutra lutra P R A B C B
M 2609 Mesocricetus P M C C C B
nesc)
M 2633 Mustela eversmanii() P V B B B B
M 1356* Mustela lutreola() P R A B B B
M 2635 Vormela peregusna P V C B B B
A 1188 Bombina bombina P C A A C A
A 1993 Triturus dobrogicus P C A B B A
F 4125 Alosa immaculata(Scrumbie P P A B C B
de Dunare)
F 4125 Alosa immaculata(Scrumbie R C A B C B
de Dunare)
F 4127 Alosa tanaica(Rizeafca) P P A B C B
F 4127 Alosa tanaica(Rizeafca) R C A B C B
F 1130 Aspius aspius(Aun) P C A A C A
F 1149 Cobitis taenia(Zvârlugă) P C A B C B
F 1124 Gobio albipinnatus(Porcuor P C B A C A
de nisip)
F 2511 Gobio kessleri(Petroc) P V D
F 2555 Gymnocephalus P C A A B A
F 1157 Gymnocephalus P C A B B B
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, P C A A C A
Tipar)
F 2522 Pelecus cultratus(Sabita) P C A B C B
amarus(Boarcă)
F 1146 Sabanejewia P C A B C B
aurata(Dunăriă)
F 2011 Umbra krameri(igănu) P R A B B B
Pietrar)
I 4027 Arytrura musculus P R A B C B
I 4028 Catopta thrips P R B B C B
I 4045 Coenagrion ornatum P P? DD D
I 1082 Graphoderus bilineatus P P B B C B
I 1089 Morimus funereus P R D
521
I 1037 Ophiogomphus cecilia P P A B C B
P 1516 Aldrovanda vesiculosa P R A B C B
P 2253 Centaurea jankae P R A B A B
P 2255 Centaurea pontica P V A B A B
P 1428 Marsilea quadrifolia P R A B C B
R 1220 Emys orbicularis P C A B C A
R 1219 Testudo graeca P R C B B B
R 1298 Vipera ursinii P R A A A A

Corispermum marschallianum R X
Petunia parviflora V X
Zannichellia prodani P X
M 1353 Canis aureus(acal) P X X
M Erinaceus concolor concolor R X
câmp)
M Micromys R X
M Mus spicilegus R X
M Mustela erminea aestiva R X
M 2599 Sorex araneus R X
A 2390 Eremias arguta P X
A 1197 Pelobates fuscus P X X
A 1200 Pelobates syriacus P X X
A 1248 Podarcis taurica P X X
F Carassius auratus P X
auratus(Caras rosu)
F Carassius carassius(Caracuda) V X
F Chalcalburnus chalcoides P? X
mento
F Esox reichertii P X
F Leuciscus borysthenicus R X
F Leuciscus idus(Lugojanel) R X
F Neogobius syrman P? X
F Perca fluviatilis(Biban) P X
F Sander lucioperca(Alâar) P X
522
F Sander volgensis(Salaul vargat) P X

F Silurus soldatovi P X
F 2011 Umbra krameri(igănu) R X
F Vimba vimba(Lostie) P X
I Bagrada stolata R X
I Crypsinus angustatus R X
I Geotomus elongatus R X
I Geotomus punctulatus R X
I Leprosoma inconspicuum R X
I Melanocoryphus tristrami R X
I Menaccarus arenicola R X
I Ochetostethus nanus R X
I Odontoscelis fuliginosa R X
I Odontoscelis hispidula R X
I Pachybrachius fracticollis R X
I Paramysis intermedia V X
I Paramysis kessleri V X
I Pterocuma pectinatum V X
I Sciocoris homalonotus R X
I Stagonomus bipunctatus R X
I Stibaropus henkei R X
I Tholagmus flavolineatus R X
P 2102 Alyssum borzaeanum R X
P Anacamptis pyramidalis V X
P Artemisia arenaria R X
P Asperula setulosa R X
P Astrodaucus littoralis V X
P Cakile maritima ssp. euxina R X
P Camphorosma monspeliaca V X
P Carex secalina V X
P Centaurium spicatum R X
P Ceratophyllum demersum C X
P Convolvulus persicus R X
P Crambe maritima R X
P Eryngium maritimum R X
P Euphorbia paralias P X
P Frankenia hirsuta R X
P Groenlandia densa P X
P Heliotropium curassavicum V X
P Limonium meyeri R X
P 1725 Lindernia procumbens P X X
P Medicago marina V X
P Melilotus arenaria R X
P Merendera sobolifera V X
P Myriophyllum spicatum C X
523
P Nuphar lutea P X
P Nymphaea alba P X
P Onosma arenaria R X
P Orchis morio V X
P Phragmites australis C X
P Plantago cornuti R X
P Polygonum amphibium P X
P Polypogon monspeliensis R X
P Potentilla pedata R X
P Ranunculus aquatilis P X
P Ruppia cirrhosa V X
P Ruppia maritima V X
P Saccharum strictum V X
P Scolymus hispanicus R X
P Silene thymifolia V X
P Stachys maritima V X
P Syrenia montana R X
P Zygophyllum fabago V X

N01 Zone marine, insule maritime 0.12
N02 Estuare, lagune 14.81
N03 Mlaútini sărăturate 1.20
N14 Păúuni 0.55
524
Prima coordonatăgeograficăa Deltei Dunării este situarea în emisfera nordică, la intersecia paralelei de
450 N (deci la jumătatea distanei dintre Ecuator i Polul Nord) cu meridianul de 290 E, aproximativ între
delta propriu-zisăi Complexul lacustru Razim – Sinoie, pe Dealurile Tulcei.
O caracteristicăimportantăeste i aceea căDunărea, pe cei 2 860 km lungime i 817 000 km2 bazin
hidrografic, are o desfăurare latitudinală, de la influene uor oceanice, în vest, la cele continentale,
ambele făcând parte din climatul temperat. Aceastăpoziie a Dunării, cu drenarea prin afluenii săi, a
douăformaiuni muntoase – cele mai importante în Europa – Alpii i Carpaii, are influene uneori până
la determinare, a regimului hidrologic în zona de vărsare, adicăasupra deltei. Dacăla această
caracteristicăa bazinului Dunării luăm în considerare Marea Neagrăvn care se varsă, cu trăsăturile
specifice – morfobatimetrice (platformăcontinentalăextinsă) i dinamica apei (maree, seie, cureni,
valuri), vom descifra mai uor procesele de consolidare i evoluie, în timp, a teritoriului deltaic.Faăde
condiiile care favorizeazăformarea deltelor, la vărsarea Dunării în Marea Neagrăs-au întrunit cel puin
patru condiii i anume: existena golfului limanic de formăaproximativ triunghiularăplatforma
continentală(elful) care are adâncimi de ckiva metri la ărm i se adâncete treptat spre povârniul
continental pânăla 180 – 200 m pe o distanăde 180 km; amplitudinea micăa mareelor, între 9 – 11 cm;
cureni litorali care aduc material aluvionar din ărmul nord-vestic i îl blocheazăpe cel dunărean;
cantitatea apreciabilăde aluviuni transporate de Dunăre.
Aceste condiii au constituit mediul de formare a Deltei Dunării care poate fi încadratăatât la forma
triunghiularăcât i la cea barată(prin cordonul iniial Jibrieni-Letea-Caraorman).Teritoriul Deltei Dunării se
caracterizeazăprintr-o diversitate deosebit de mare de elemente areologice, atât din punctul de vedere al
refugiilor postglaciale cât i al repartiiei geografice actuale a speciilor. Se poate aprecia că, la originea
diversităii ridicate a florei i faunei teritoriului RBDD, un rol important l-a avut poziia geografică
sud-est-europeană, apropiatăde refugiile postglaciare mediteraneene, precum i influenele refugiilor
estice, mai pronunate decât în teritoriile central-europene. De asemenea, o importantăinfluenăa avut
i specificul genezei Deltei Dunării. Se tie căaceasta i-a definitivat relieful cu o mare diversitate de tipuri
de habitate acvatice, palustre i terestre relativ recent (sub 10 000 de ani). Aceastămare diversitate de
habitate a primit o diversitate ridicatăde tipuri ecologice de specii.
Sub aspect biogeografic, teritoriul Deltei Dunării se aflăsituat în marea regiune palearctică(ce cuprinde
întreaga Europă, partea de nord a Africii i Asia fărăIndia i Indochina), subregiunea euromediteraneană.
Sub aspect fitogeografic se încadreazăvn provincia danubiano-pontică, formând o unitate proprie, i
anume districtul Delta Dunării (V. Ciocârlan, 1994). Sub aspectul zoogeografic al faunei de apădulce,
subregiunea euromediteraneanăeste divizatăvn provincia ponto-caspică, districtul nord-ponto-caspic, iar în
ceea ce privete Marea Neagră, aici se întâlnesc specii aparinând atât regiunilor marine litorale cât i
celor pelagice (P. Bănărescu, N. Bocaiu, 1973). Diversitatea mare de ecosisteme acvatice, palustre,
terestre, fluviale, fluvio-marine i costiere a creat posibilitatea populării regiunii cu o diversitate ridicatăde
ecotipuri ale speciilor migrate din refugiile postglaciare cuaternare, cu preponderenădin cele
mediteraneene i estice.
Delta Dunării, în comparaie cu alte delte ale Europei i chiar ale Terrei, a păstrat o biodiversitate mai
ridicată, respectiv, un număr mare de specii dintr-o mare diversitate de unităi sistematice, începând de la
plantele inferioare (unicelulare) i pânăla cele superioare (cormofite), de la animalele unicelulare
(protozoare) i pânăla vertebratele cele mai evoluate (mamifere). Dar, mai mult decât atât, delta Dunării
frapeazăvncăprin densitatea ridicatăde exemplare la multe specii, care în zilele noastre sunt rare sau
lipsesc din alte regiuni ale continentului, cu toate că, datorităunor influene antropice din ultimele decenii
(poluarea apelor, transformarea unor suprafee naturale în terenuri silvice, piscicole i agricole etc.), n-a
produs o diminuare pânăla dispariie a unor specii de plante i animale. Numărul speciilor ce trăiesc pe
acest teritoriu este cu siguranămai mare decât cel cunoscut în prezent, întrucât inventarele întreprinse în
trecut i dupăvnfiinarea RBDD nu au cuprins toate zonele, nici sub aspect sistematic i nici
teritorial.Pânăacum au fost inventariate 1 642 specii de plante i 3 768 specii de animale, dintre care circa
1 530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de peti, 16 specii de reptile, 8 specii de broate,
325 specii de păsări i 34 specii de mamifere. Amintim dintre plante – endemitele Centaurea pontica i
Centaurea jankae, orhideele (Orchis elegans, Platantera bifolia, Anacamptis pyramidalis), liana grecească
(Periploca graeca), volbura de nisip (Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris (Apatura metis,
Rhiparioides metelkana, Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia dispar), dintre coleoptere -
nasicornul (Oryctes nasicornis), mantodeul Empusa fasciata i ortopterul Saga pedo. Dintre amfibieni,
brotăcelul (Hyla arborea) este deosebit de numeros aici. Păsările sunt bine reprezentate, unele protejate
525
(pelican comun i pelican cre, lebăda cucuiată, egreta mare i egreta mică, stârcul galben, stârcul
lopătar, avozeta, piciorongul, raa cu perucă, gâsca cu gât rou i multe altele). Majoritatea sunt
cuibăritoare în zonă. Comparativ cu flora regiunii continentale limitrofe (Dobrogea), care cuprinde peste 1
900 specii de cormofite (reprezentând peste 50 % din flora întregii ări), flora Deltei Dunării i a
Complexului lagunar Razim – Sinoie este mai săracă(779 specii), cuprinzând în majoritatea lor taxoni cu
areal larg: elemente eurasiatice – cca 30 %; continental-eurasiatice – cca 15 %; cosmopolite – cca 10 %).
Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre), psamofile (adaptate la zone nisipoase) i
halofile (de sărătură).
Comparând numărul de specii din diferite familii de angiosperme observate în Delta Dunării, se constatăcă
numărul speciilor semnalate de literatura de specialitate (total 995 specii) este mai mare decât cel al
taxonilor observai în perioada 1991 – 1996 (total 729 specii).
Trebuie inut cont, însă, atât de faptul căvn lista floristicăde cca 150 specii sunt citate dupăliteratura
veche de peste o jumătate de secol. Dintre aceti taxoni neregăsii pe teritoriul deltei fac parte specii de
pajiti umede, de pădure sau din vecinătatea pădurii (Orchis morio, Orchis coriophora, Liparis loeselii,
Gentiana cruciata etc.) sau specii palustre (Calla palustris, Caldesia parnassifolia, Viola palustris,
Menyanthes trifoliata etc.)

afară afară
Prodan, I. - Conspectul Florei Dobrogei, Tipografia NaionalăS.A.Cluj;Ciocârlan, V. - Flora ilustratăa

României, Ed.Ceres, Bucureti, 2000; Doniă, N.; Ivan, D.; Coldea, Gh.; Sanda, V.; Popescu, A.; Chifu,
Th.; Păucă-Comănescu, M.; Mititelu, D.; Bocaiu, N. - Vegetaia României, Ed. TehnicăAgricolă,
Bucureti, 1992;Ivan, D. - Fitocenologie i vegetaia R.S.R., Ed.Didacticăi Pedagogică, Bucureti,
1970; Sanda, V.; Arcus, M. - Sintaxonomia grupărilor vegetale din Dobrogea i Delta Dunării, Ed. Cultura,
Piteti, 1999; Sanda, V.; Popescu, A.; Stanciu, D.A. - Structura cenoticăi caracterizarea ecologicăa
fitocenozelor din România, Ed. CONPHIS, 2001; Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru,
Gh.; Sanda, V.; Mihăilescu, S. - Lista roie a plantelor superioare din România, în Studii, sinteze,
documentaii de ecologie, PI, 1994; Ciocârlan,V. - Flora Deltei Dunării, Ed.Ceres, Bucureti,1994;
Gktescu Petre, tiucăRomulus(editori) - Delta Dunării Rezervaie a Biosferei, Ed.Dobrogea, 2006;
Popescu A., Sanda V., Oroian S.,-Vegetaia Deltei Dunării, Studia Scientiarum Naturalae, Târgu Mure,
1997;Lista roie a speciilor de plante i animale din RBDD - Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare
Delta Dunării, Ed.Aves,2000;Săvulescu, T. (coordonator) - Flora R.S.R., Ed. Academiei R.S.R., 1976;
< - Abran Peter : >
< - Andrei Sorin : >
526
< - Andrei Sorin : >
< - Dumitrescu Liliana : >
< - Grup N2000 : Cercetari în teren, Sarbu Ion(7210)din Pal.Hab 34.A21221(6120)Grup Natura 2000 com. pers.
(1530)Grup Natura 2000 com. pers.(3160)Iovu Biris com. pers.(92D0)Sârbu I. com. pers.(91F0)>
< - Oprea Adrian : Cercetari în teren, 2001, 2002, 2005, Ion Sarbu(2110)Cercetari în teren, 2001, 2002, 2005, Ion
Sarbu(2130)Cercetari în teren, 2005, Anca Sârbu, Ion Sârbu, Adrian Oprea(62C0)Cercetari în teren, 2005, Ion
Sarbu, Adrian Oprea(1110)Cercetari în teren, 2005, Ion Sarbu, Adrian Oprea(1210)Cercetari în teren, 2005, Ion
Sarbu, Anca Sarbu(1530)Ion Sarbu, 2008, Investigatii de teren(6120)Ion Sarbu, Adrian Oprea, 2011. Investigatii
de teren.(7230)>
< - Zaharia Tania : Referate anuale INCDM 1976-2005(1150)>
< - Mihailescu Simona : Ionescu-Teculescu Venera, 1971, Cercetari asupra Characeelor din zona inundabila a
Dunarii. Rezumatul tezei de doctorat. Bucuresti.(3140)>
< - Smaranda Samad John : xxxx(6120)>
determinator. Ed. Ars Docendi, Bucuresti.(1993)Fuhn, I., Vancea, S., 1961. Fauna R.P.R. – vol. XIV, fasc. II:
Reptilia. Ed. Acad. Rom., Bucuresti.(1220)Török, Zs. 1997. Data on the ecology of the amphibians and reptiles
from sandy areas of the Razelm-Sinoe lagonary system (Romania); Trav. Mus. Nat. Hist. Natur. “Gr. Antipa”, vol.
XXXVII, pp. 297-303.(1219)>
< - Claudiu Paúca : Rezultatele proiectului POS Mediu: „Elaborarea seturilor de măsuri de management, la nivel
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1337)>
< - Grigoras Ion : Marcu si Rakosy 2002(1060)>
< - Hegyeli Zsolt : Baza de date a Asociatiei \"Grupul Milvus\"(2609)>
< - NASTASE AUREL : INCDDD, investigatii in teren(2484)>
< - Nitu Eugen : E. Nitu, 2005, obs. teren, Ienistea, M. Al. 1968, Trav. Mus. Hist. Nat. Gr. Antipa, IX:97-114(1082)
>
< - Tatole Victoria : Grossu, Al., 1993(4056)>
< - Zaharia Tania : Lista rosie a speciilor de plante si animale din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, 2000,
Fundatia Aves(1032)Lista rosie a speciilor de plante si animale din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, 2000,
Fundatia Aves(2633)>
527

RO01 I 8.92 RO04 IV 0.10 RO05 V 0.00
RO08 99.86 RO98 2.05

RO01 RezervaĠie + 0.04 1.2009 Insulele Prundu cu Păsări
útiinĠifică
RO01 RezervaĠie + 0.03 2.2009 Insula Ceaplace
útiinĠifică
RO01 RezervaĠie + 0.55 2.346. Grindul Chituc
útiinĠifică
RO01 RezervaĠie + 0.47 2.347. Grindul Lupilor
útiinĠifică
RO01 RezervaĠie * 0.28 2.348. Corbu - Nuntaúi - Histria
útiinĠifică
RO01 RezervaĠie + 0.10 2.349. Cetatea Histria
útiinĠifică
RO01 RezervaĠie + 0.02 2.749. Sărăturile Murighiol
útiinĠifică
RO01 RezervaĠie + 0.54 2.751. Pădurea Letea
útiinĠifică
RO01 RezervaĠie + 0.60 2.752. Grindul úi Lacul Răducu
útiinĠifică
RO01 RezervaĠie + 0.03 2.753. Lacul Nebunu
útiinĠifică
RO01 RezervaĠie + 0.35 2.754. Complexul Vătafu - LunguleĠ
útiinĠifică
RO01 RezervaĠie + 0.50 2.755. Pădurea Caraorman
útiinĠifică
RO01 RezervaĠie + 0.01 2.756. Ariniúul Erenciuc
útiinĠifică
RO01 RezervaĠie + 0.02 2.757. Insula Popina
útiinĠifică
RO01 RezervaĠie + 4.21 2.758. Complexul Sacalin Zătoane
útiinĠifică
528
RO01 RezervaĠie + 0.92 2.759. Complexul Periteaúca - Leahova
útiinĠifică
RO01 RezervaĠie + 0.02 2.760. Capul Doloúman
útiinĠifică
RO01 RezervaĠie + 0.16 2.761. Lacul Potcoava
útiinĠifică
RO01 RezervaĠie + 0.02 2.762. Lacul Belciug
útiinĠifică
RO01 RezervaĠie + 0.05 2.763. Lacul Rotundu
útiinĠifică
RO04 RezervaĠie naturală * 0.03 IV.56. Călugăru - Iancina
RO04 RezervaĠie naturală * 0.07 IV.59. Dealurile Beútepe
RO04 RezervaĠie naturală / IV.60. Enisala
RO05 Parc natural / V.2. Parcul Natural Lunca Joasăa Prutului Inferior
RO08 Altele (RBDD) * 99.86 A RezervaĠia Biosferei Delta Dunării
RO98 Necunoscut + 2.05 2.750. Roúca - Buhaiova

5.3. Desemnare sit
Un prim act a fost Hotărârea Guvernului României nr. 983 din august 1990 care, odatăcu organizarea
Ministerului Apelor, Pădurilor i Proteciei Mediului, la articolul 5 prevedea constituirea Rezervaiei Biosferei
Delta Dunării cu o administraie i un consiliu tiinific propriu. Aceastăhotărâre a fost urmatăde elaborarea i
aprobarea de către Parlamentul României a Legii nr. 82/1993 privind Rezervaia Biosferei Delta Dunării prin care
s-a stabilit structura i modul de administrare, protejare i reconstrucie ecologicăa unor areale deteriorate. *
Dei Delta Dunării, prin rezervaiile Roca – Buhaiova i Letea, fusese inclusăvn reeaua internaionalăa
rezervaiilor biosferei în cadrul programului „Omul i Biosfera” (MAB) din 1980, pe plan intern nu s-au întreprins
măsurile corespunzătoare cerute prin statutul acestor tipuri de arii protejate. De abia în septembrie 1990
Parlamentul României a ratificat i transmis la UNESCO – Convenia Internaionalăa Patrimoniului Natural i
Cultural Universal care conferea acordul ării noastre la respectarea statutului acestor arii protejate i solicita
includerea Deltei Dunării ca Rezervaie a Biosferei. Au urmat alte afilieri internaionale cum a fost semnarea în
septembrie 1991 a Conveniei privind zonele umede de importanăinternaională±vndeosebi ca habitat pentru
păsările de apă, cunoscutăsub denumirea de Convenia RAMSAR, iar ceva mai târziu, în decembrie 1991,
Delta Dunării, ca Rezervaie a Biosferei, a fost inclusăpe Lista Patrimoniului Natural Mondial – UNESCO.
Conceptul de Rezervaie a Biosferei a fost promovat în 1971 de către UNESCO în cadrul Programului MAB
(Man and Biosphere), prin care se are în vedere conservarea unor zone naturale caracteristice, ecosisteme
reprezentative cu resurse genetice capabile de meninerea i extinderea unor specii de plante i animale pe
cale de dispariie sau în pericol. Spre deosebire de alte arii protejate, o Rezervaie a Biosferei nu este destinată
unei protecii exclusive ci are mai multe scopuri, dintre care menionăm doar câteva i anume: conservarea
ecosistemelor i folosirea echilibratăa resurselor naturale regenerabile; păstrarea formelor tradiionale de
activitate economică, care nu contribuie la producerea de dezechilibre ecologice; cercetarea i supravegherea
continuăa componentelor ecosistemelor protejate; armonizarea
intereselor populaiei autohtone cu obiectivul fundamental al Rezervaiei Biosferei – conservarea.
529
OrganizaĠie: AdministraĠia RezervaĠiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD)
Adresă: Municipiul Tulcea, Str. Portului, nr. 34A, JudeĠul Tulcea, cod poútal 820243
Email: arbdd@ddbra.ro
Nume: Planul de management úi Regulamentul RezervaĠiei Biosferei ”Delta Dunării”
X Da
Linkuri:
Nu
530
Potrivit Legii nr. 82/1993, AdministraĠia RezervaĠiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) are ca obiective
principale în gestionarea ecologicăa teritoriului rezervaĠiei conservarea úi protejarea patrimoniului natural
cu valoare útiinĠificădeosebităúi promovarea utilizării durabile a resurselor productivităĠii ecosistemelor
naturale, reconstrucĠia ecologicăa unor habitate deteriorate prin amenajările realizate înainte de
1989.Planul de management discutat úi aprobat de Consiliul útiinĠific al RBDD conĠine 35 obiective úi 87
proiecte, grupate în patru categorii úi anume:
- Obiective generale privind redresarea stării ecologice a RBDD, cadrul legislativ úi a unor forme de
cooperare úi promovare a rezervaĠiei;
- Obiective privind utilizarea economicădurabilăa spaĠiului RBDD úi folosirea resurselor naturale
(agriculturăfărăvngrăúăminte chimice úi pesticide, folosirea resurselor naturale – stuf, papură, lemn, fauna
piscicolă, ornitologicăúi mamifere, ecoturism);
- Obiective úi activităĠi în zona tampon care săcontribuie la reducerea presiunii antropice spre zonele
cu protecĠie integralăúi reabilitarea habitatelor degradate anterior;
- Obiective referitoare la zonele cu protecĠie integrală, cum ar fi îmbunătăĠirea calităĠii apei, cercetare
úi monitoring asupra biodiversităĠii pentru conservarea úi protecĠia ei.
Acest plan de management a fost pus în aplicare úi se deruleazăde către ARBDD, cu participarea
INCD-DD, Tulcea, a altor institute de cercetare, universităĠi, companii specializate (Apele Române,
Romsilva), societăĠi comerciale, Consiliului JudeĠean Tulcea úi cu sprijinul nedimensionat al populaĠiei
locale (Obiectivele de management pentru conservarea biodiversităĠii úi dezvoltarea durabilăvn RezervaĠia
Biosferei Delta Dunării din România, 1995, P. Gkútescu, 1996).
Printre obiectivele cu caracter permanent menĠionăm:
- modelarea úi îmbunătăĠirea regimului hidrologic;
- cunoaúterea funcĠionării ecosistemelor;
- cunoaúterea biodiversităĠii;
- supravegherea proceselor morfologice costiere;
- valorificarea durabilăa resurselor naturale regenerabile úi reglementarea activităĠilor economice, cu
deosebire a celor tradiĠionale;
- reconstrucĠia ecosistemelor deteriorate;
- evaluarea úi limitarea fenomenelor de poluare úi a hazardelor naturale úi antropice;
- dezvoltarea sistemului informaĠional úi a monitoringului integrat;
- informarea úi educaĠia ecologicăa publicului úi a populaĠiei locale;
- conservarea úi valorificarea specificului etno-cultural a populaĠiei locale;
- cooperarea cu organizaĠiile interne úi internaĠionale.
Pentru conservarea biodiversităĠii au fost elaborate úi sunt în curs de realizare planuri speciale de
management pentru 7 zone cu regim de protecĠie integralăúi anume: Roúca – Buhaiova, Periteaúca –
Leahova, Letea, Caraorman, Răducu, Capul Doloúman, Rotundu.
Principalele atribuĠii ale ARBDD.
Exercitarea atribuĠiunii de autoritate de mediu pe întreg teritoriul rezervaĠiei este forma prin care ARBDD
controleazădesfăúurarea activităĠilor economice úi sociale, urmărind ca acestea săse desfăúoare în
condiĠiile protecĠiei mediului înconjurător, a eliminării impactului antropic asupra ecosistemelor naturale
deltaice:
- Evalueazăstarea ecologicăa patrimoniului natural, organizeazăcercetarea útiinĠifică, asigură
măsurile necesare conservării úi protecĠiei genofondului úi biodiversităĠii;
- Identifică, delimiteazăúi propune delimitarea úi declararea zonelor funcĠionale;
- Stabileúte úi aplicămăsurile de reconstrucĠie ecologicăa ecosistemelor deltaice;
- Evalueazăstarea resurselor naturale úi nivelul de valorificare a acestora, în acord cu capacitatea de
suport a ecosistemelor;
- ExercităatribuĠiunile de autoritate de mediu în perimetrul rezervaĠiei;
- Sprijinăúi protejeazăactivitvĠile economice tradiĠionale ale populaĠiei locale;
- Avizeazăplanurile de amenajare a teritoriului úi de urbanism de pe teritoriul rezervsĠiei;
- Colaboreazăcu unităĠile administraĠiei publice pentru protejarea intereselor localnicilor, precum úi
pentru creúterea calităĠii vieĠii úi a standardului de civilizaĠie;
- OrganizeazăacĠiunile de informare úi educaĠie ecologică
- Controleazăgestionarea deúeurilor, îndeosebi a celor toxice úi periculoase, depozitarea, tratarea,
neutralizarea úi îndepărtarea lor din perimetrul rezervaĠiei, a utilajelor úi navelor deteriorate, abandonate
sau scoase din uz;
- Stabileúte, împreunăcu Ministerul Transporturilor, regulile de circulaĠie úi acces pe braĠele Dunării
pentru bărci, úalupe, nave fluviale úi maritime.
531
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
532
B ROSCI0066
1.3 NUMELE SITULUI
Delta Dunării - zona marină

2 0 0 6 0 2 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

29.0111277 44.0006472
336200.20 100.00
533

Pontică Panonică X Marea Neagră (100.00%)
Stepică

conserv.
1110 235340 Buna B A B B
1130 84050 Buna B A B B
1140 3362 Buna B A B B
1180 50 Moderata B B B B

M 1351 Phocoena phocoena P P A B C B
M 1351 Phocoena phocoena C C A B C B
M 1349 Tursiops truncatus P P A B C B
M 1349 Tursiops truncatus C P A B C B
F 4125 Alosa immaculata(Scrumbie P P A B C B
de Dunare)
F 4125 Alosa immaculata(Scrumbie C C A B C B
de Dunare)
F 4125 Alosa immaculata(Scrumbie W C A B C B
de Dunare)
F 4127 Alosa tanaica(Rizeafca) P P A B C B
F 4127 Alosa tanaica(Rizeafca) C C A B C B
F 4127 Alosa tanaica(Rizeafca) W C A B C B
M 1350 Delphinus delphis() V X X
534
F 5040 Acipenser C X X
gueldenstaedtii(Nisetru)
F 2488 Acipenser stellatus(Pastruga) C X X
F Belone belone belone(Zargan) R X
F Chelidonichthys R X
lucerna(Rândunica-de-mare)
F Dasyatis pastinaca(Pisica de R X
mare)
F 2489 Huso huso(Morun) R X X
F Liza aurata(Chefal) R X
F Liza saliens(Ostreinos) R X
F Mesogobius C X
batrachocephalus(Hanos)
F Mugil cephalus(Chefal) C X
F Mullus barbatus C X
ponticus(Barbun)
F Neogobius ratan C X
F Platichthys flesus(Cambula) R X
F Pomatomus saltatrix(Lufar) R X
F Pomatoschistus C X
marmoratus(Guvid de nisip)
F 2551 Pomatoschistus minutus C X
F Raja clavata(Vatos) R X
F Salmo labrax(Pastrav de mare) R X
F 2540 Syngnathus abaster C X
F Trachinus draco(Drac-de-mare) C X
I Anadara inaequivalvis() C X
I Cerastoderma edule C X
I Mya arenaria C X
P Bryopsis plumosa C X
P Callithamnion corymbosum C X
P Ceramium diaphanum C X
P Enteromorpha intestinalis C X
P Enteromorpha linza C X
P Phyllophora crispa P? X
P Phyllophora pseudoceranoïdes P? X
P Porphyra leucosticta R X
P Ulva lactuca C X
P Ulva rigida C X

N02 Estuare, lagune 0.97
535
Corespunde cu unitatea geograficăcu acelai nume componentăa Rezervaiei Biosferei Delta Dunării
(zona costierăa Mării Negre, de la vărsarea braului Chilia la Capul Midia, cu extindere în larg pânăla
adâncimea de 20 m).
Zona marina a Deltei Dunarii are anumite particularitati datorate influentei majore a apelor Dunarii si
aluviunilor depuse de acestea, incat aici, exista habitate sedimentare unice la litoralul romanesc. Este de
remarcat frumusetea si bogatia zonei, cu o varietate de biotopuri si resurse, care o fac unica nu numai in
Europa ci si in cadrul ecosistemelor deltaice ale lumii.

afară afară
L D Navigatie N I
03.02
02.01 pasiv
M F Cu plasa N I
02.01
.02
M F Traule in zona N I
02.02 pelagica
.02
suprafata (limnice,
terestre, marine si
salmastre)
M K Eutrofizare(naturala) N O
02.03
536
Banarescu P, 1964 – Fauna RPR, Pisces
N.Donita, A.Popescu, M.Pauca-Comanescu, S.Mihailescu, I-A. Biris, 2005 – Habitatele din Romania
N.Donita, A.Popescu, M.Pauca-Comanescu, S.Mihailescu, I-A. Biris, 2006 – Habitatele din Romania,
Modificari
M.T.Gomoiu, M.Skolka, 1998 – Evaluation of marine and coastal biological diversity at the Romanian
littoral, An.Univ. ”Ovidius” Constanta, Seria Biologie –Ecologie, vol.II, anII supliment
V.Otel (redactor) - Lista Rosie a speciilor de plante si animale din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, 2000
Petran, A)- Black Sea Biological Diversity, Romania, 1997
Fiches FAO d’identification des especes pour les besoin de la peche – Mediterannee et Mer Noire, vol.I&II,
FAO, 2003
Referate anuale INCDM 2000-2005
< - Grup N2000 : fara sursa - zona marina unde se varsa bratul Sf. Gheorghe(1130)>
< - MICU DRAGOS : Cercetari în teren D.Micu 2009-2010, rapoarte INCDM(1110)Cercetari în teren D.Micu 2009
-2010, rapoarte INCDM(1130)Cercetari în teren D.Micu 2009-2010, rapoarte INCDM.(1140)Observatii în teren.
(1180)>
< - Zaharia Tania : Referate anuale INCDM 2000-2005(1110)Referate anuale INCDM 2000-2005(1130)Referate
anuale INCDM 2000-2005(1140)Referate anuale INCDM 2000-2005(1160)>

< - Banaduc Angela Maria : Dr. Ioan Ghira, Societatea Romana de Herpetologie(1298)>
< - Zaharia Tania : Otel, V. (redactor) - Lista Rosie a speciilor de plante si animale din Rezervatia Biosferei Delta
Dunarii, 2000(1366)>
537
RO01 I 0.00 RO08 36.71

RO01 RezervaĠie / 2.346. Grindul Chituc
útiinĠifică
RO01 RezervaĠie / 2.347. Grindul Lupilor
útiinĠifică
RO01 RezervaĠie / 2.758. Complexul Sacalin Zătoane
útiinĠifică
RO01 RezervaĠie / 2.759. Complexul Periteaúca - Leahova
útiinĠifică
RO08 Altele (RBDD) * 36.71 A RezervaĠia Biosferei Delta Dunării

5.3. Desemnare sit
Ca stat membru al Uniunii Europene, începând cu 01.01.2007 România a avut obligaia de a constitui reeaua
ecologicăNatura 2000, respectiv de a desemna siturile de importanăcomunitarăi ariile de protecie specială
avifaunistică. În acest sens, prin OM 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturalăprotejatăa siturilor de
importanăcomunitară, ca parte integrantăa reelei ecologice europene Natura 2000 în România a fost
adoptatălista siturilor de importanăcomunitară, listăcare însoităde formularele standard i hările cu
localizarea a fost transmisăComisiei Europeane în cursul lunii iunie 2007. Aceastălistăde situri cuprinde i
siturile de importanăcomunitarădesemnate de ara noastrăvn zona marină.
OrganizaĠie: AdministraĠia RezervaĠiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD)

Adresă: Municipiul Tulcea, Str. Portului, nr. 34A, JudeĠul Tulcea, cod poútal 820243
Email: arbdd@ddbra.ro
Nume: Planul de management úi Regulamentul RezervaĠiei Biosferei ”Delta Dunării´úi Planul
X Da de management al sitului Natura 2000 ROSCI0237 Structuri submarine metanogene Sfântu
Gheorghe (numai pentru secĠiunea off shore a sitului suprapusăcu situl ROSCI0237 Structuri
marine metanogene - Sf. Gheorghe, în prezent înglobat în ROSCI0066 Delta Dunării - zona
marină)
Linkuri:
538
Nu
Prin Ordinul ministrului mediului, apelor úi pădurilor nr. 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală
protejatăúi declararea siturilor de importanĠăcomunitarăca parte integrantăa reĠelei ecologice europene
Natura 2000 în România situl s-a extins inglobând în interiorul său úi ROSCI0237 Structuri marine
metanogene - Sf. Gheorghe, sit care a fost scos din lista consolidată. În acest context, managementul
sitului ROSCI0066 Delta Dunării – zona marina, va lua în considerare úi măsurile de conservare stabilite
prin Planul de management al ROSCI0237 Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe, aprobat prin
Ordinul ministrului mediului, apelor úi pădurilor nr. 1249/2016 privind aprobarea Planului de management úi
a Regulamentului sitului Natura 2000 ROSCI0237 Structuri submarine metanogene Sfântu Gheorghe
(publicat în Monitorul Oficial nr. 1249/12.12.2016).
539
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
540
B ROSCI0067
1.3 NUMELE SITULUI
Deniz Tepe

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

28.0047583 45.0030277
414.40 0.00
541

RO22 SUD-EST


conserv.
40C0 4 Buna C C B C
62C0 410 Buna A C B B

P 2236 Campanula romanica P R C B A B
R 1279 Elaphe quatuorlineata P P B B A B

P Asparagus verticillatus R X
P Celtis glabrata V X

542
situl este încadrat în bioregiunea Stepică.

clase de habitat
stepe -99%
tufăriuri 1%
Situl a fost desemnat datorităprezenei în cadrul acestuia douăhabitate de interes:

40C0* - Tufăriuri de foioase ponto-sarmatice;
62C0* - Stepe ponto-sarmatice.
Dintre speciile de mamifere de interes aici au fost întâlnităspecia:
1335 - Spermophilus citellus (Popândău, uiă),
dintre speciile de reptile:
1 279 - Elaphe quatuorlineata (Balaur mare),
iar dintre speciile de plante:
2236 - Campanula romanica (Clopoel dobrogean)

afară afară
1999.
543
2002.
< - Alexandru Iftime : Torok, Zs., 2006, analele INCDDD(1279)>

< - Iftime Alexandru : Torok, Zs., 2006, analele INCDDD(1279)>

RO04 IV 73.22

RO04 RezervaĠie naturală + 73.22 IV.70. Dealul Deniz Tepe
5.3. Desemnare sit
Cea mai mare parte a sitului este reprezentatăprin rezervaia naturalăDeniztepe, legiferatăprin H.G.2151/2005.
544
OrganizaĠie: Societatea OrnitologicăRomână- SOR úi FundaĠia Eco Pontica

Adresă: Bd. Hristo Botev, nr. 3/6, Bucureúti; Str. GriviĠei, nr.1/9, Tulcea
Email: office@sor.ro
Nume: Planul de management al siturilor Natura 2000 ROSPA0032 Deniz Tepe úi ROSCI0067
X Da Deniz Tepe úi al rezervaĠiei naturale Dealul Deniz Tepe, cod IV.70
Linkuri:
Nu
Deúi cea mai mare parte a sitului este constituitădin rezervaĠia naturalăDealul Deniztepe aceasta nu are
pânăvn prezent un plan de management.
545
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
546
B ROSCI0068
1.3 NUMELE SITULUI
Diosig

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

21.0143444 47.0020083
376.70 0.00
547

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
1530 215 Buna C A B B
3270 0 Buna C C C B
91F0 3 Buna C C C C
92A0 7 Buna B C B B

M 1335 Spermophilus P C C B C C
F 1134 Rhodeus sericeus P
amarus(Boarcă)
F 2011 Umbra krameri(igănu) P P C B B B
P 4110* Pulsatilla pratensis ssp. P R B B B B
hungarica()
548

F Lota lota(Mântus) P X

N14 Păúuni 55.06
Un habitat umed impresionant cu Păduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior, important pentru
specii de herpetofaunămenionate inclusiv la alte specii
habitat umed aflat la grania cu Ungaria, având continuitate pe cealaltăparte a graniei
549
afară afară
M A10 Restructurarea N O
detinerii terenului
agricol
sus
fara replantare sau
refacere naturala
Sârbu A., Smarandache D., Pascale G.,Îndrumător de practicăbotanică

Koracsonyi Carol, Lacul Cico- Săcueni.; I.Ghira i colab., 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna,
Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea.; Botnariuc N., Tatole V., 2005, Cartea rosie a
vertebratelor din România, Ed. Academiei Române
< - Ana Corpade : Badarau, Al.S., Universitatea Babes-Bolyai(1530)Badarau, Al.S., Universitatea
Babes-Bolyai(3150)Badarau, Al.S., Universitatea Babes-Bolyai(6430)Badarau, Al.S., Universitatea
Babes-Bolyai(91E0)>
< - Grup N2000 : fara sursa(92A0)Negrean G. com. pers.(6250)Negrean G. com. pers.(91F0)>
< - Oprea Adrian : Karácsonyi C., 1979, Asociatia Festuco vaginatae-Corynephoretum în România, St. cerc. Biol.,
Ser. Biol. veget., 31, 1: 3-12 + o fig. + un tab. + o foto(2330)>
< - Radovet Dorina : amenajamente silvice(9110)amenajamente silvice(91E0)>
< - Mihailescu Simona : Burescu P., 2003, Flora si vegetatia zonelor umede din nord-vestul României. Edit. Acad.
Române, 474p. Bucuresti(3270)>

< - Ana Corpade : Cercetari în teren Calin Hodor(1134)Cercetari în teren Calin Hodor(2011)Cercetari în teren
Calin Hodor(2533)>
< - Banaduc Angela Maria : Ana-Maria Benedek, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu(1335)>
< - Grup N2000 : >
550
5.3. Desemnare sit
nu este declaratăprin lege

Nume: Planul de management al sitului de importanĠăcomunitarăROSCI0068 Diosig
X Da
Linkuri:
Nu
nu este plan de management
551
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
552
B ROSCI0069
1.3 NUMELE SITULUI
Domogled - Valea Cernei

2 0 0 6 0 2 2 0 1 6 1 1
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0072944 45.0084833
62121.30 0.00
553

RO41 SUD-VEST
RO42 VEST
Stepică

conserv.
3220 621 Buna B C B B
3230 2 Buna B C B B
4060 1242 Buna B C B B
4070 395 Buna B B B B
4080 3 Buna B B B B
40A0 621 Buna A A A A
6110 621 Buna A B A A
6210 X 62 Buna B B B B
6430 621 Buna B C B B
6520 3106 Buna B B B B
7220 6 Buna B C B B
8110 310 Buna B C B B
8160 6 Buna A A A A
8210 12 Buna A B A B
8220 2 Buna B C B B
8310 3727 Buna A A A A
9110 6709 Buna B C B B
9130 559 Buna B C A B
9150 5342 Buna A B A A
9180 559 Buna A B A A
91E0 62 Buna A C A A
91H0 1 Buna B C B B
554
91H0 1 Buna B C B B
91K0 13045 Buna A B A A
91L0 1863 Buna B B A B
91M0 333 Buna B C B B
91Q0 7 Buna B C B B
91V0 21307 Buna A B A A
9530 1242 Buna A A A A

M 1308 Barbastella P G B B C B
M 1310 Miniopterus P P D
lungi)
M 1310 Miniopterus R 15 15 i P D
lungi)
M 1310 Miniopterus W 10 10 i P D
lungi)
M 1323 Myotis P P C B C B
late)
M 1316 Myotis P P C B B B
lungi)
M 1316 Myotis R R C B B B
lungi)
M 1321 Myotis emarginatus P P B B A B
M 1321 Myotis emarginatus R P B B A B
M 1321 Myotis emarginatus C P B B A B
M 1321 Myotis emarginatus W P B B A B
M 1324 Myotis myotis() R R C B C B
M 1306 Rhinolophus blasii P P C B B B
M 1305 Rhinolophus euryale P P A B B B
ferrumequinum()
M 1304 Rhinolophus W 700 i P B B C B
ferrumequinum()
555
F 1130 Aspius aspius(Aun) P P D
F 1130 Aspius aspius(Aun) R R D
F 1138 Barbus P C C B C B
moioaga)
F 1149 Cobitis taenia(Zvârlugă) P G D
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) P R C B C B
F 4123 Eudontomyzon P R C A C A
danfordi(Chiscar)
F 1122 Gobio uranoscopus(Chetrar, P P? DD D
Petroc)
F 1146 Sabanejewia P P? DD D
aurata(Dunăriă)
F 1146 Sabanejewia R P? DD D
aurata(Dunăriă)
I 1085 Buprestis splendens P V A A A A
I 4057 Chilostoma banaticum P P B B A B
I 4046 Cordulegaster heros P R A B A B
I 1086 Cucujus cinnaberinus P G C B B B
I 4035 Gortyna borelii lunata P P B A C C
I 4036 Leptidea morsei P V B C C C
I 1083 Lucanus cervus P R B A C A
I 1060 Lycaena dispar P V C B C B
I 1089 Morimus funereus P C A B C B
I 4039* Nymphalis vaualbum P P? DD D
I 1037 Ophiogomphus cecilia P G C B A B
I 1084* Osmoderma eremita P R A A C A
I 1924 Oxyporus mannerheimii() P P? DD D
I 4053 Paracaloptenus P R A B B B
caloptenoides
I 4026 Rhysodes sulcatus P P? DD D
I 1087* Rosalia alpina P R B B C B
P 2327 Himantoglossum caprinum P R B A C A
R 1217 Testudo hermanni P R B A B A
Edraianthus graminifolius ssp. V X

kitaibelii
Pinus nigra ssp. banatica C X
Primula auricula ssp. serratifolia V X
556

M Micromys R X
M Myoxus glis R X
A 1276 Ablepharus kitaibelii V X X
A 1256 Podarcis muralis V X X
I Euscorpius carpathicus P X
I Kirinia roxelana R X
I Lucanus cervus cervus C X
I Maculinea telejus R X
I 1040 Stylurus flavipes R X X
557
P Acanthus longifolius V X
P Achnatherum calamagrostis C X
P Aethionema saxatile V X
P Aquilegia nigricans R X
P Asplenium ceterach ssp. V X
bivalens
hungarica
P Aurinia petraea R X
P Campanula crassipes V X
P Cerastium banaticum R X
P Corylus colurna R X
P Dactylorhiza cordigera V X
banaticus
P Dianthus trifasciculatus R X
P Fagus orientalis R X
P Fagus taurica R X
P Ferula heuffelii R X
P Festuca panciciana R X
P Galium purpureum R X
P Hypericum rochelii R X
P Jurinea glycacantha R X
P Micromeria pulegium R X
P Moenchia mantica V X
P Orchis papilionacea V X
P Peltaria alliacea R X
P Pinus banatica C X
P Saponaria bellidifolia V X
P Saponaria glutinosa V X
P Saxifraga rocheliana R X
P Silene saxifraga V X
P Thlaspi dacicum ssp. banaticum R X
558
P Vicia trunculata R X

N14 Păúuni 2.62
Formaiunule geologice sunt reprezentate de un ansamblu de roci metamorfice, sedimentare vechi i

magmatice aparinând domeniilor getic i danubian, aflate în raporturi tectonice foarte complicate.
Sunt scoase în evidenăformele sculptate în calcare i conglomerate pe văi scurte cu pantămare,
sectoare de chei greu accesibile sau chiar inaccesibile.
Caracteristicile naturale i diversitatea habitatelor ( habitate de apădulce, formaiuni ierboase, pajiti i
arbuti, tufiuri, păduri, stâncării, peteri) din care 10 habitate de interes comunitar. Situl Domogled-Valea
Cernei este înzestrat cu o serie de valori naturale incontestabile care dau natere unor peisaje tipice, cum
ar fi:
- Abrupturi calcaroase cu Pin Negru de Banat (specie endemică);.
- Canioane cu pâraie cu debit puternic fluctuant;
- Vârfuri calcaroase cu vegetaie submediteraneană
- Păduri întinse de fag de vârste mari;
- Goluri alpine cu jnepeni:
- urmând traseele de mare altitudine din Domogled-Valea Cernei descoperim relieful glaciar cu forme de
eroziune i acumulări glaciare (morene), ideale pentru montaniarzi i pentru cei care vor săpătrundăvn
lumea floristicăalpină(Vf. M-lor Godeanu).
- Lacuri de acumulare montane;
- Chei i prăpăstii calcaroase:
- exocarstul fiind inegal distribuit pe suprafaa ariei protejate a dat natere la formaiuni calcaroase
spectaculoase cu o importanăpeisagisticăde excepie i anume Cheile Corcoaiei unde se împletete
prezentul cu trecutul prin legenda lui Iovan Iorgovan. Alte exemple :Cheile ăsnei, Cheile Feregari, Cheile
Pecinicăi.
559
- Cătune izolate în munte.
- Pajiti subalpine cu lapiezuri:
-lapiezurile întâlnite în zona Tilva, Piatra Mare a Cloanilor sun unice în România creând ecosisteme ce
necesităconservare, totodatăformaiunile din Poiana Beletina încântăprivirea oricărui turist care vizitează
situl.
Analiza areal-geograficăa florei din sit aratăcăalături de speciile mediteraneene cu un nr.de 110 specii
(10%) se întălnesc 106 specii alpine (9,6%), 45 specii carpatine (4%), 75 specii dacice (6,7%), 37 specii
balcano-carpatice (3,3%); 17 specii moesice (1,5%), 14 specii anatolice (1,0%), existând elemente
eurasiatice, central europene i europene 509 specii (circa 45,9%). În situl Domogled-Valea Cernei din
cele 30 asociaii descrise, 9 sunt absolut endemice.
- Importanta sitului consta in bogatia floristica existenta in Domogled, de mare valoare stiintifica, sub raport
biologic, geobotanic si ecologic, mai ales in ceea ce priveste asocierea speciilor de diverse origini
geografice, care a generat si asociatii vegetale specifice locale, la care se adauga importanta faunistica a
zonei, in care coabiteaza numeroase animale de diferite origini geografice , impreuna cu cele locale .
H 690 Alte impacte N I H B Silvicultura N O

determinate de
01.01 teren deschis
nu au fost
(copaci nativi)
mentionate mai sus
H A01 Cultivare N O
05.0
1
fara replantare sau
refacere naturala
H C Extragere de nisip si N O
01.0 pietris
1
01.0 pietris
1.01
01.0
2
habitare umana
(locuinte umane)
H E Depozitarea N O
din baze de
agrement
560
H E Alte tipuri de N O
03.0 depozitari
4
H F Colectare de N O
03.0 braconaj
2.03
H G Drumetii montane, N O
4
H J Modificarea structurii N I
5.02 continentale
H J Stavilare, diguri, N I
2 generalitati
H K Eroziune N I
01.0
1
H L04 Avalanse N I
H L05 Prabusiri de teren, N O
alunecari de teren
H L08 Inundatii(procese N I
naturale)

afară afară
M A03 Cosire/Taiere a N O M B Plantare artificiala, N I
pasunii 01.0 pe teren dechis
M A04 Pasunatul N I 2 (copaci nenativi)
M A08 Fertilizarea (cu N O
ingrasamant)
4 curs de uscare
02.02
02.03
M F Vanatoare N I
03.01
M F Alte forme de N I
.09 fauna
plante terestre, in
general
561
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
M G Locuri de campare si N O
pentru rulote
incendiilor
Studiu de fundamentare pentru Parcul Naional Domogled-Valea Cernei, Lucrări de evaluare a stării de
conservare i protecie a speciilor de floră, faunăi habitate din situl Pinus nigra Banatica - elaborate în
cadrul proiectului Life Nature ’’Pădurile cu pin negru de Banat - parte a Reelei Natura 2000 –
LIFENAT04/RO/000225’’.
< - Donita Nicolae : amenajamente silvice(91M0)Amenajamente silvice, Harta vegetatiei forestiere a Romaniei,
1997, Donita, N. et al.(9110)Amenajamente silvice, Harta vegetatiei forestiere a Romaniei, 1997, Donita, N. et al.
(9180)>
< - Grup N2000 : Grup Natura 2000 com. pers.(3220)Iovu Biris com. pers.(91L0)>
< - Oprea Adrian : Coldea Gh.(8210)>
< - Sorescu Carmen : Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005).
Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(9180)Planul de
management al Parcului National Domogled - Valea Cernei(91K0)Studiu de evaluare a starii de conservare a
habitatelor realizate in parc de Universitatea Babes - Bolyai din cadrul proiectului LIFE NATURE Padurile cu Pin
Negru de Banat(6190)Studiu de evaluare a starii de conservare a habitatelor realizate in parc de Universitatea
Babes - Bolyai din cadrul proiectului LIFE NATURE Padurile cu Pin Negru de Banat(7210)Studiu de evaluare a
starii de conservare a habitatelor realizate in parc de Universitatea Babes - Bolyai din cadrul proiectului LIFE
NATURE Padurile cu Pin Negru de Banat(7220)Studiu de evaluare a starii de conservare a habitatelor realizate
in parc de Universitatea Babes - Bolyai din cadrul proiectului LIFE NATURE Padurile cu Pin Negru de
Banat(7230)Studiu de evaluare a starii de conservare a habitatelor realizate in parc de Universitatea Babes -
Bolyai din cadrul proiectului LIFE NATURE Padurile cu Pin Negru de Banat(91E0)>
forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 234 pp.(91E0)Cr. D. Stoiculescu, 1992: Cercetari privind starea actuala si
(91M0)Cr. D. Stoiculescu, 1992: Cercetari privind starea actuala si perspectiva dezvoltarii retelei de rezervatii
naturale în fondul forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 234 pp.(91V0)Cr. D. Stoiculescu, 1992: Cercetari privind
starea actuala si perspectiva dezvoltarii retelei de rezervatii naturale în fondul forestier. Manuscris ICAS
Bucuresti, 234 pp.(9410)Cr. D. Stoiculescu, 1992: Cercetari privind starea actuala si perspectiva dezvoltarii retelei
de rezervatii naturale în fondul forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 234 pp.(9530)>
< - Veronica Cristescu : Observatii in teren in cadrul campaniei 2013-2015 de catre SC EPMC Consulting
SRL(3230)Observatii in teren in cadrul campaniei 2013-2015 de catre SC EPMC Consulting SRL(4070)Observatii
in teren in cadrul campaniei 2013-2015 de catre SC EPMC Consulting SRL(4080)Observatii in teren in cadrul
campaniei 2013-2015 de catre SC EPMC Consulting SRL(6150)Observatii in teren in cadrul campaniei 2013-
2015 de catre SC EPMC Consulting SRL(6240)Observatii in teren in cadrul campaniei 2013-2015 de catre SC
562
EPMC Consulting SRL(6440)Observatii in teren in cadrul campaniei 2013-2015 de catre SC EPMC Consulting
campaniei 2013-2015 de catre SC EPMC Consulting SRL(91H0)Observatii in teren in cadrul campaniei 2013-
2015 de catre SC EPMC Consulting SRL(91M0)Observatii in teren in cadrul campaniei 2013-2015 de catre SC
EPMC Consulting SRL(91Q0)>
Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(8110)Donita, N.,
96001-4-X)(8210)>
< - Alexandru Iftime : Cârdei, F. Bulimar, F., 1965 – Fauna RPR Odonata, Vol. VII, Fasc. 5(4046)Cogalniceanu,
D., Aioanei, F., Matei, B., 2000. Amfibienii din Romania – determinator. Ed. Ars Docendi, Bucuresti.(1193)Fuhn,
I., Vancea, S., 1961. Fauna R.P.R. – vol. XIV, fasc. II: Reptilia. Ed. Acad. Rom., Bucuresti.(1217)Kis B, 1959 -
Adatok a Pholidoptera aptera Fabr. Elterjedesehez a Keleti- es Deli-Karpatokban, Rovartani Kozlemenyek Folia
Entomologica Hungarica - series nova, tom XII, nr. 7, p. 83-90(4054)Knechtel Wilhelm K., Andrei
Popovici-Baznosanu – 1959 – Fauna RPR: vol. VII, Fasc IV(4052)KUTHY, D., 1900 – Ord. Coleoptera. In: A
Magyar Birodalom Állatvilága (Fauna Regni Hungariae), Kiralyi Magyar Természettudományi Társulat, Budapest
214 p.(1924)KUTHY, D., 1900 – Ord. Coleoptera. In: A Magyar Birodalom Állatvilága (Fauna Regni Hungariae),
Kiralyi Magyar Természettudományi Társulat, Budapest 214 p.(4026)Negrea, A., 1994. Gasteropodes
(Gastropoda) connus jusqu’a present des provinces biospeologique de Roumanie. Travaux du Museum d’Histoire
naturelle “Grigore Antipa” 34: 227-264(4057)Popescu-Gorj A., 1964 - Catalogue de la collection de Lépidopteres
Prof. A. Ostrogovich du Muséum dHistoire Naturelle Grigore Antipa, Bucarest, 293 pp.(4039)Toader, T., Dumitru,
I. (ed.), 2005. Romanian forests. National parks and natural parks. Ed. ROMSILVA, 267 pp.(1352)Toader, T.,
< - Dragu Anca : >
< - Iliuta Veronica :
PNDVC(1105)PNDVC(1217)PNDVC(1303)PNDVC(1304)PNDVC(1305)PNDVC(1306)PNDVC(1310)PNDVC
(1316)PNDVC(1321)PNDVC(1324)PNDVC(1371)>
< - Iusan Claudiu : Kis Bela, 1962(4053)>
< - Sorescu Carmen : Studiu de fundamentare pentru P.N.Domogled-Valea Cernei.(1166)>
< - Veronica Cristescu : Observatii in teren in cadrul campaniei 2013-2015 de catre SC EPMC Consulting
campaniei 2013-2015 de catre SC EPMC Consulting SRL(1308)>
563

RO02 II 98.68 RO03 III 0.13 RO04 IV 24.96
RO05 V 0.00 RO98 0.03

RO02 Parc naĠional * 98.68 B Parcul NaĠional Domogled - Valea Cernei
RO02 Parc naĠional / C Parcul NaĠional Retezat
RO03 Monument al + 0.13 2.425. Peútera Martel
naturii
RO03 Monument al / 2.434. Peútera Lazului
naturii
RO04 RezervaĠie naturală + 5.67 2.292. Domogled
RO04 RezervaĠie naturală + 6.16 2.293. Coronini - Bedina
RO04 RezervaĠie naturală + 2.68 2.294. Iauna - Craiova
RO04 RezervaĠie naturală * 0.85 2.295. IardaúiĠa
RO04 RezervaĠie naturală + 2.73 2.296. Belareca
RO04 RezervaĠie naturală + 0.04 2.297. Peútera lui Ion Bârzoni
RO04 RezervaĠie naturală + 3.88 2.422. Piatra Cloúanilor
RO04 RezervaĠie naturală + 1.08 2.423. Ciucevele Cernei
RO04 RezervaĠie naturală + 0.05 2.426. Cheile Corcoaiei
RO04 RezervaĠie naturală * 1.03 2.602. Vârful lui Stan
RO04 RezervaĠie naturală + 0.79 2.603. Valea Tesna
RO05 Parc natural / V.6. Geoparcul Platoul MehedinĠi
RO98 Necunoscut * 0.03 2.596. Izvorul úi stâncăriile de la Câmana
RO98 Necunoscut * 0.00 2.614. PereĠii calcaroúi de la Izvoarele Coúuútei

5.3. Desemnare sit
- Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului ;
- Legea nr. 5/2000- privind amenajarea teritoriului ;
- H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale , si constituirea
administratiilor acestora ;
564
OrganizaĠie: AdministraĠia Parcului NaĠional Domogled - Valea Cernei

Adresă: Băile Herculane, str. Uzinei nr. 9, Jud. Caraú-Severin, Cod 325200
Email: parcdomogled@gmail.com
Nume: Planul de management al Parcului NaĠional Domogled - Valea Cernei úi al siturilor
X Da Natura 2000 ROSCI0069 úi ROSPA0035
Linkuri:
Nu
Deocamdatăsitul nu are plan de management. El va fi întocmit pânăla 30.05.2006, de către administraĠia

Parcului NaĠional Domogled-Valea Cernei.Planul de management al Parcului NaĠional Domogled Valea
Cernei va include úi Planul de Management pentru situl care conĠine habitatul Pinului Negru de Banat
realizat în cadrul Proiectului LifeNat04/Ro/000225
565
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
566
B ROSCI0070
1.3 NUMELE SITULUI
Drocea

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0151694 46.0010277
26112.40 0.00
567

RO42 VEST

Stepică

conserv.
9130 14387 Buna A B B B
9170 1279 Buna A B A A
9180 130 Buna B B B B
91L0 52 Buna A C A A
91M0 1671 Buna A C A A

ampelensis()
I 4046 Cordulegaster heros P C B B B
568
N14 Păúuni 1.09
Teritoriul, un masiv forestier compact i nelocuit, de formătreflată, în suprafaăde 25.641 ha, cuprins între
21059¶i 22014’ longitudine esticăi între 46005¶i 46014’ latitudine nordică, se situeazăvn regiunea
biogeograficăcontinentală, în ecoregiunea Munii Apuseni, unde include interfluviul Mure-Criul Alb cu
sectorul central-estic al Munilor Zarand, cu un relief de culmi joase, netede, alcătuit dintr-un mozaic de
roci (isturi cristaline, granite, sienite, calcare, tufuri vulcanice), dezvoltat pe un ecart altitudinal de peste
600 m, între 193 m i 836 m alt. (Vf. Drocea). Pădurile acoperă24.172 ha (peste 94 %).
Sit prioritar pentru conservarea biodiversităii continentale cu o valoare foarte înaltăa acesteia, centrat pe
un nucleu de păduri virgine relictare nealterate constituite din arborete pure i amestecate de gorun
(Quercus petraea ssp. polycarpa i Q. petraea ssp. dalechampii) i fag (Fagus sylvatica ssp. moesiaca).
Dei domeniul acoperăabia 0,1 % din suprafaa ării, totui concentrează3 din cele 10 etaje
fitoclimatrice (etajul deluros de gorunete, făgete i goruneto-făgete; etajul deluros de cvercete i leauri
de deal; etajul deluros de cvercete cu stejar i cer, gârniă, gorun i amestecuri ale acestora); 29 din cele
212 tipuri de staiune forestierăidentificate; 50 din cele 306 tipuri naturale de pădure grupate în 14 din cele
50 formaii forestiere 7 , respectiv 25 % din cele din cele 28 tipuri de habitate naturale forestiere protejate
de legislaia românăi comunitară, din care unul, respectiv 17 %, din cele 6 prioritar protejate;
focalizeazăparte din diversitatea floristicăa Munilor Zarand constituitădin: 607 specii de fungi, 152 specii
de licheni, 95 specii de briofite i 1.110 specii de plante vasculare (31% din inventarul plantelor vasculare
ale României). Prin inventarul natural intrinsec reprezintăun centru de heterogenitate taxonomicăi
geneticăde mare importanăpractică, care: - concentreazăasociaii vegetale de mare valoare bioistorică
ce reflectăinterferena elementelor termofile sudice cu cele central-europene; - conservăpăduri virgine i
cvasivirgine de gorun pure i amestecate de gorun dalmaian i transilvănean i fag balcanic; - reprezintă
o staiune solitarăvn Europa de gorunete virgine cu arbori de dimensiuni i calitate impresionante; -
adăpostete populaii durabile de specii animale i vegetale a căror conservare necesită, conform legii,
desemnarea ariilor speciale de conservare, ariilor de protecie specialăavifaunisticăi o protecie strictă
569
afară afară
M E Depozitarea N I M B Silvicultura N I
/deseuri provenite
din baze de
agrement
Planul de management al rezervaiei Runcu-Groi, ICAS Bucureti, Amenajamentele silvice.
< - Grup N2000 : Iovu Biris com. pers.(91E0)>
< - Stoiculescu Cristian : Cr. D. Stoiculescu, 1991: Cercetari privind constituirea unei retele unitare de rezervatii
naturale în fondul forestier si monitorizarea acestora. Manuscris ICAS Bucuresti: 217 pp.(9110)Cr. D.
Stoiculescu, 1991: Cercetari privind constituirea unei retele unitare de rezervatii naturale în fondul forestier si
monitorizarea acestora. Manuscris ICAS Bucuresti: 217 pp.(9130)Cr. D. Stoiculescu, 1991: Cercetari privind
constituirea unei retele unitare de rezervatii naturale în fondul forestier si monitorizarea acestora. Manuscris ICAS
Bucuresti: 217 pp.(9170)Cr. D. Stoiculescu, 1991: Cercetari privind constituirea unei retele unitare de rezervatii
naturale în fondul forestier si monitorizarea acestora. Manuscris ICAS Bucuresti: 217 pp.(91L0)Cr. D.
monitorizarea acestora. Manuscris ICAS Bucuresti: 217 pp.(91M0)Cr. D. Stoiculescu, 1991: Cercetari privind
Bucuresti: 217 pp.(91Y0)>
Ars Docendi, Bucuresti.(4008)Covaciu-Marcov, S.-D., Cicort-Lucaciu, A.-S., Ile, R. D., Pascondea, A.,
Vatamaniuc, R., 2007. Contribution to the study of the geographical distribution of the herpetofauna in the
north-esat area of Arad county in Romania. Herpetologica Romanica, 1: 62-(1166)Negus S., com. pers.(1352)>
< - Patko Camelia : >
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>
Abstract(4046)>
Abstract(4046)>
570

RO98 1.01

RO98 Necunoscut + 1.01 2.87. Runcu - Groúi
RO98 Necunoscut + 0.00 2.94. Locul fosilifer Monoroútia
5.3. Desemnare sit
Desemnat pentru valorile naturale deosebite, de către ICAS Bucureti, I. Stoiculescu.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Nu exista plan de management pentru aceastăpropunere de sit.
571
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
572
B ROSCI0071
1.3 NUMELE SITULUI
Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa

2 0 0 6 0 7 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0126277 44.0146388
18024.40 0.00
573

RO22 SUD-EST


conserv.
3150 901 Buna C C B B
40C0 540 Buna A B B B
6430 180 Buna B C B B
91AA 4596 Buna A A B A
91I0 360 Buna B B B B

M 2609 Mesocricetus P P? DD D
nesc)
lungi)
M 1310 Miniopterus R R C B C B
lungi)
M 1302 Rhinolophus P V A B B B
mehelyi(Liliacul-lui-Méhely)
M 1335 Spermophilus P C B A C A
M 2635 Vormela peregusna P P C B B B
A 1188 Bombina bombina P C C A C A
A 1993 Triturus dobrogicus P R C B B B
574
F 1130 Aspius aspius(Aun) P C C B C B
F 1149 Cobitis taenia(Zvârlugă) P C C A C A
F 1124 Gobio albipinnatus(Porcuor P P? DD D
de nisip)
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, P C C B C B
Tipar)
F 2522 Pelecus cultratus(Sabita) P P? DD D
F 2522 Pelecus cultratus(Sabita) R P? DD D
amarus(Boarcă)
I 4028 Catopta thrips P P A B C B
I 1074 Eriogaster catax P R B B C B
P 2253 Centaurea jankae P R B B A B
P 2125 Potentilla emilii-popii P R B B A B
R 1279 Elaphe quatuorlineata P V B A A A
R 1220 Emys orbicularis P C C A C A
R 1219 Testudo graeca P C A A B A
R 1217 Testudo hermanni P V C A B A
P Asphodeline lutea R X
P Paliurus spina-christi R X

N14 Păúuni 8.82
575
Pădurea Dumbrăveni, adăpostete pe costele calcaroase o vegetaie cu elemente submediteraneene,

majoritatea specii rare. În afara formelor de relief foarte variate, cum ar fi zona canaralelor cu defilee care
constituie peisaje geomorfologice naturale de o rarăfrumusee, existăo vale cu apăpermanentă. În
perimetrul pădurii au fost identificate i 26 de specii de macromycete, cu 14 taxoni comestibili i doi
otrăvitori. Fauna conservăpopulaii consistente pentru numeroase specii de vertebrate i nevertebrate
specifice zonei de sivostepă. Avifauna este bine reprezentată, spectrul ecologic al păsărilor, fiind echilibrat.
Lacul Vederoasa face parte din categoria lacurilor de luncă, cu un grad accentuat de meandrare i este
situat în sectorul limanic al văii Urluia sau valea Vederoasa. În partea vesticăa lacului existăo falezăbine
definită. Fragmentarea accentuatăa versanilor se datorazăvăilor scurte formate de toreni în depozitele
loessoide. Lacul Vederoasa este caracterizat de existena unor izvoare ascensionale de mal, cu origine în
calcarele de la baza falezei i care alimenteazăsubteran apele lacului. Peste 80% din suprafaa lacului
este acoperităde stuf ceea ce cosntituie un habitat prielnic păsărilor.Pe teritoriul sitului se gasete
rezervaia paleontologicăLocul fosilifer Aliman (monument al naturii)ce se prezintăca un perete abrupt
constituit dintr-o alternanăde calcare cu marno-calcare i mai rar cu argile marnoase, care aparin
cretacicului inferior.
Impreuna cu SCI Padurea Canaraua Fetii - Iortmac si Padurea Esechioi- Lacul Bugeac, constituie singurele
situri de importanta comunitara din Dobrogea si probabil din tara in care a fost identificat subtipul 41.7A223
(habitatul 91I0*), ce ocupa o suprafata relativa de 0,3% (50/16000 ha) raportat la aria nationala de
raspandire a subtipului (Donita et al. 2005).
In acest sit a fost intilnite habitatul 41.7A221 (habitatul 91I0*) ce se regaseste in sudul Dobrogei doar in
SCI Canaralele Dunarii, insa pe suprafete foarte reduse. Suprafata relativa este estimata la 3,9%
(1928,9/49000 ha) raportat la aria nationala de raspandire a subtipului (Donita et al. 2005). De remarcat
este faptul ca in cadrul subtipului au fost identificate si arii restranse cu arbori seculari, in padurea
Dumbraveni.
H A01 Cultivare N O
H A04 Pasunatul N I
habitare umana
(locuinte umane)
H F Vanatoare N I
03.0
1
03.0 braconaj
2.03
H G Vehicule cu motor N I
01.0
3
576
afară afară
01.01 pietris
.01
M E Depozitarea N O
/deseuri provenite
din baze de
agrement
L G01 Sport in aer liber si N I
activitati de
liber, activitati
recreative
Bucureti, 1990.
1999.
2002.
< - Alexandru Iftime : Cercetari în teren 2005 - 2006(3150)Cercetari în teren 2005 - 2006(62C0)Cercetari în teren
2005 - 2006(91AA)Cercetari în teren 2005 - 2006(91I0)Cercetari în teren 2005 - 2006(91M0)>
< - Grup N2000 : Grup Natura 2000 com. pers(91F0)Iftime A., com. pers.(40C0)>
577
< - Alexandru Iftime : Iftime, A, 2002. Testudo hermanni Gmelin, 1789 in Dobroudja (SE Romania) with comments
on conservation. Herpetozoa (Wien), 15 (3/4), 183-186.(1217)>
< - Grup N2000 : >
< - Tatole Victoria : Rakosy, L., Szekely, L., 1996. Macrolepidopterele din sudul Dobrogei. Entomologica
romanica, I: 17-62.(1060)>

RO04 IV 3.08 RO98 10.65

RO04 RezervaĠie naturală + 3.08 IV.30. Lacul Vederoasa
RO98 Necunoscut + 0.04 2.350. PereĠii calcaroúi de la Petroúani
RO98 Necunoscut + 0.03 2.351. Locul fosilifer Aliman
RO98 Necunoscut + 0.06 2.353. Locul fosilifer CredinĠa
RO98 Necunoscut * 10.52 2.361. Pădurea Dumbrăveni

5.3. Desemnare sit
Rezervaia Pădurea Dumbrăveni a fost pusăsub regim de protecie prima datăvn anul 1980 prin Decizia nr.
31/1980 a Consiliului Popular Judeean Constana. Prin Legea nr. 5/2000 privind planul de amenajare a
teritoriului naional - Seciunea a III-a arii protejate de interes naional, este arie naturalăprotejatăde interes
naional. Rezervaia naturalăLacul Vederoasa a fost declaratăarie protejatăprin H.G. 2151/2004 privind
instituirea regimului de arie naturalăprotejatăpentru noi zone.
578

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Nu existăplan de management pentru cele douărezervaĠii naturale Pădurea Dumbrăveni úi Lacul

Vederoasa. Pentru rezervaĠia Pădurea Dumbrăveni DirecĠia SilvicăConstanĠa, custodele ariei naturale
protejate, a elaborat Regulamentul rezervaĠiei.
579
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
580
B ROSCI0072
1.3 NUMELE SITULUI
Dunele de nisip de la Hanul Conachi

2 0 0 6 0 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0123083 45.0051722
249.20 0.00
581

RO22 SUD-EST


conserv.
91AA 0 Buna C C C C


Myriostoma R X
P Allium guttatum R X
P Astragalus varius R X
P Campanula macrostachya V X
P Carex stenophylla R X
P Dianthus giganteiformis ssp. R X
kladovanus
582
P Echinops ritro ssp. ruthenicus R X

P Euphorbia peplis R X
P Galanthus elwesii R X
P Juncus capitatus V X
P Mollugo cerviana V X
P Ornithogalum orthophyllum ssp. V X
psammophilum
P Paeonia peregrina R X
P Rindera umbellata R X
P Salix rosmarinifolia C X
P Salvia aethiopis R X
P Syrenia cana R X
P Syrenia montana R X
P Viola hymettia C X

Rezervatia Hanu Conachi este amplasatăla contactul a douăunităti geomorfologice - câmpia Tecuciului cu
câmpia Siretului inferior, pe depozite Holocene (Cuaternar) reprezentate de depozite aluviale cu stratificatie
încrucisată, nisipuri si loessuri;
Relieful din aria rezervatiei se prezintăsub formăde dune, cu altitudinii variabile de origine fluviatilăsi
eoliană.
Rezervatia cuprinde patru statiuni alese dupăcriterii tipologice:
1. Pădure de stejar cu păducel si salcâm având un covor vegetal bine dezvoltat;
2. Asociatii de coada soricelului si secară
3. Pâlcuri de mesteacăn si asociatii de Brometem tectori;
4. Zona dunelor propriu-zise cu vegetatie săracăcu elemente de florăarenicolă.
Aria naturalăprotejatăDunele de nisip de la Hanu Conachi are o suprafaătotalăde 199,3 ha conform

Legii nr.5/2000. Din cel 199,3 ha ale Rezervaiei Naturale hanu Conachi, 17,6 ha reprezintăzonăde
conservare specială, respectiv dunele de nisip, diferena de suprafaăde 181,7 ha fiind ocupate de
arborete artificiale.
Habitate de padure de foioase de Robinia pseudaccacia, Quercus pedunculiflora, Q. robur;
Arbori seculari de Quercus robur si Betula pendula - relicve glaciare;
Specii rare unicate în flora din Romănia: Metopobactus rayi, Gnophosa spinosa, Zelotes Muncus, Micaria
583
sosiabilis, Phelegra nigra;
Flora arenicola rara si endemica de tip submediteranian si ponticspecifica dunelor nisipoase fluviatile:
Dianthus capitatus, D. deserti, D. pallens, D. polymorphus, Polygonium arenarium, P. patulum, Secale
silvestre, Holoschoenus vulgaris, Corispermum nitidum, Festuca vaginata, F. valesiaca, Salix rosmarinifolia,
Nepeta ucrainica, Dicthamus albus;
Elemente faunistice pontice si mediteraneene, unicat in Moldova si foarte rare în România, cum este:
sopârla de nisip (Eremias arguta);
Fauna herpetologicăreprezentatăprin elemente importante sub raport zoografic si anume: Emys
orbicularis, cât si Coluber jugularis caspius, a cărui limitănordicăde răspândire atinge aria nisipurilor de la
Hanu Conachi;
A fost semnalatăsi prezenta altor elemente mediteraneene ca de exemplu Lacerta taurica si acarianul
parazit, Leptotrombium (hypotrombium) hasei;
Coleoptere rare: Hipolia parvula, Anisoplia deserticale, Anomalia dubia, Crypocephalus gamma, Crasomelia
marginata;
Au fost identificate, de asemenea, doua tasocenoze de aranee: din padurea de stejar; de pe pajistile
mezoxerofile si xerofile si de pe dunele de nisip.

afară afară
M K04 Relatii interspecifice N O
ale florei
naturale)
Dihoru Gh., 2002, Speciile de Tragopogon de la Hanu Conachi, Argesis, Stud. Comunic., Ser. ti. Nat.,
IX-X: 103-107; Mititelu D., Sârbu I., Pătrac Adriana, Gociu Zoe & Oprea A. 1993. Flora i vegetaia
judeului Galai. Iai: Bul. Grăd. Bot. Univ. „Al. I. Cuza”, 4: 69-101 + 3 tab.; Mititelu D., colab., 1969,
Caracterul florei i vegetaiei din Câmpia Galailor i Brăilei, Com. de Bot., SSB, X: 191-200 + 9 foto;
OPREA A., 1998, Flora i vegetaia din Câmpia Tecuciului i Bazinul Inferior al Siretului (Jud. Galai)”,
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iai, Facultatea de Biologie: 296 pp.; OPREA Ad., 2004, Forest
vegetation in the Tecuci Plain (Galai county), Bul. Grăd. Bot. Univ. Alexandru Ioan Cuza Iai, 12: 53-74;
OPREA Ad., 2003, Vegetaia arenarie din Câmpia Tecuciului (Jud. Galai), Bul. Grăd. Bot. Univ.
Alexandru Ioan Cuza Iai, t. 11: 139-158; OPREA Ad., 1998, Festuca beckeri (Hack.) Trautv. in the
southern part of Moldavia region-Romania. An. t. Univ. Iai, XLIV, s. II, a. Biol. veget.: 109-112.
ICAS Bucureti, 1997 - Amenajamentul Ocolului silvic Galai; Alesinschi Al.,Olaru V.,Gairling A., 1967 -
Contribuii la cunoaterea lepidopterelor din sudul Moldovei (studiu sistematic i zoogeografic) (nata 1)-
Lucrări tiinifice vol.I, Inst. Ped. Galai; Mititelu D. i Colaboratorii 1973 - Contribuii la cunoaterea
584
răspândirii unor plante în Moldova. Studii i comunicări Bologie vegetală6.Muzeul tiinele Naturii Bacău.
< - Grup N2000 : reîncadrare 6120(6120)>
< - Dragomir Matei-IonuĠ: Observatii în teren.
(91AA)>
Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(2340)>
Bucuresti.(1220)>
< - Nazare Ana Gabriela : >
< - Nitu Eugen : >

RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.402. Dunele de nisip de la Hanul Conachi
0
5.3. Desemnare sit
Hotarârea Consiliului Judetean Galati nr.46/10.11.1994, privind instituirea regimului de protectie oficiala a unor
zone de pe teritoriul judetului Galati
585
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a -zone
protejate, publicata în M. Of. 152/2000, pozitia 2.402.
O.U. nr.236/2000, publicata în M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.462/2001,
publicata în M.Of. nr.433/2001
Legislatia europeana si internationala : Directiva Pasari79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE,
conventiile internationale privind diversitatea biologica si dezvoltarea durabila a sistemelor socio-economice
locale
OrganizaĠie: AsociaĠia pentru Conservarea DiversităĠii Biologice

Adresă: Municipiul Focúani, str. Ion Creangă, nr. 12, judeĠul Vrancea
Email: office@acdb.ro
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior úi al
X Da ariilor naturale protejate cu care se suprapune
Linkuri:
Nu
586
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
587
B ROSCI0073
1.3 NUMELE SITULUI
Dunele marine de la Agigea

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

28.0093500 44.0050722
11.80 0.00
588

RO22 SUD-EST

Stepică

conserv.

caloptenoides
R 1219 Testudo graeca P C C B A B

M Erinaceus concolor(Arici) C X
câmp)
A 1280 Coluber jugularis V X X
A 1254 Podarcis peloponnesiaca R X X
I Acrida ungarica P X
I Dociostaurus maroccanus P X
I Locusta migratoria P X
I Megascolia maculata P X
I Myrmeleon formicarius P X
I Oryctes nasicornis P X
589
I Polyphylla fullo P X
I Xylocopa violacea P X
I Zebrina varnensis C X
P Adonis flammea R X
P 2102 Alyssum borzaeanum C X
P Anchusa thessala V X
P Asparagus brachyphyllus V X
P Asperula setulosa R X
P Astragalus varius R X
P Centaurea arenaria ssp. R X
borysthenica
P Convolvulus persicus V X
P Crambe maritima R X
P Echium italicum P X
P Ephedra distachya ssp. C X
monostachya
P Eryngium maritimum R X
P Euphorbia seguierana P X
P Galium verum(Sânziene) P X
P Goniolimon tataricum R X
P Inula germanica P X
P Lappula squarrosa P X
P Leymus racemosus ssp. R X
sabulosus
P Medicago marina R X
P Melica ciliata ssp. taurica R X
P Melilotus alba P X
P Psilurus incurvus V X
P Scabiosa argentea P X
P Seseli tortuosum R X
P Silene thymifolia V X
P Sisymbrium loeselii P X
P Tanacetum millefolium R X
P Teucrium chamaedrys P X
P Vicia peregrina R X
P Xeranthemum annuum P X

590
În puine locuri din ară, într-un spaiu atât de restrâns se găsete un număr atât de mare de specii de
plante arenare, unele caracteristice litoralului atlantic, mediteranean i caspic, altele întregii zone pontice,
câteva fiind unice pe continentul european. Au fost inventariate peste 450 de specii de plante vasculare i
opt de muchi. Fauna adapostităvn perimetrul rezervaiei de dune este formatădin specii de proveniena
diferită, datorităinfluenei climei i reliefului.
Rezervaia de plante de dune marine de la Agigea se aflăla sud de oraul Constana, la numai 4 km de
staiunea Eforie Nord, fiind unica rezervaie naturalăde dune marine din ara noastră. Raritatea floristică
ce constituie faima acestor dune este cruciferul Alyssum borzeanum (ciucuoara de nisip). Aceastăplantă
este un endemism al regiunii pontice apusene i una din plantele care predominăpe anumite regiuni ale
dunelor. În aceastăasociaie sunt prezente i plantele Linaria genistifolia, Silene pontica, Stachys recta,
Sinapis arvensis, Astragalus virgatus, Euphoerbia sequeriana. Fitocenoza de Ephedra distachya (popular
cârcel, pentru căplanta vi răsucete vârfurile nelignificate) acoperă50-60% din suprafaa rezervaiei.
Printre speciile rare ocrotite este i Convolvulus persicus (volbura de nisip), prezentădoar în rezervaie i
în Delta Dunării
01.0
2

afară afară
M D Zona portuara N O
03.01
M E Fabrici N O
02.01
plante terestre, in
general
M K05 Fecunditate N I
redusa/depresie
genetica
591
Burduja C., 1968, Observations sur l’association à Convolvulus persicus et sur celle à Alyssum
borzeanum de la réserve de dunes d’Agigea et du Delta du Danube, Lucr. ti. Sta. Cerc. Marine Agigea:
151-157; Bocaiu N., 1975, Aspecte de vegetaie din rezervaia dunelor maritime de la Agigea, Stud.
Com., Muz. ti. Nat. Brukenthal, Sibiu: 81-93; Burduja C., colab., 1970, Contributions á la connaissance de
la vegetation de la réserve de dunes marines d’Agigea, Anale ti. Univ. Iai, ser. Biol., 2: 359-362; Mititelu
D., colab., 1992, La flore et la végétation de la Réserve Botanique de dunes littorales d’Agigea -
Constana, Anale ti. Univ. Iai, XXXVIII, s. Biol. Veget.: 35-40; Morariu I., 1965, Câteva aspecte din flora
litoralului Mării Negre – Agigea, Eforie N., Eforie S., Bucureti: Stud. Cerc. ti. Biol. (Bot.), 17, 4-5: 503-
509; Pascal P., 1962, Rezervaia naturalăde la Agigea. Ocrot. Nat., Bucureti, 6: 122-126; SÂRBU I.,
TEFAN N., OPREA Ad., 2007, Actualisation of the floristical diversity from the nature reserve Agigea
(Constana county), Analele ti. Univ. \"Alexandru Ioan Cuza\" Iai, Lucr. Conf. Na. “Biodiversitate i
impact antropic în Marea Neagrăi în ecosistemele litorale ale Mării Negre”, Agigea, /2006/: 111-113
< - Oprea Adrian : Cercetari în teren, 2005, 2006, Ion Sarbu, Adrian Oprea(2130)>

< - Zaharia Tania : Nagy C., 1980 – Rezervatia Dunelor nisipoase de la Agigea, Pontus Euxinus I: 273-293(1298)
>

RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.366. Dunele marine de la Agigea
0
5.3. Desemnare sit
Acte normative de declarare a Rezervaiei Dunele Marine de la Agigea:

-Decret regal nr. 810/1926, - Decizia 425/1970 a Consiliului Judeean Constana, - Legea nr. 5 / 2000 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional, avand codul 2366.
592
OrganizaĠie: Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaúi

Adresă: Bd. Carol I, nr. 11, Iaúi, judeĠul Iaúi
Email: contact@uaic.ro
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0073 Dunele marine de la Agigea úi
X Da al ariei naturale protejate de interes naĠional Dunele marine de la Agigea - cod 2.366
Linkuri:
Nu
593
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
594
B ROSCI0074
1.3 NUMELE SITULUI
Făgetul Clujului - Valea Morii

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0099777 46.0117361
1686.40 0.00
595

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
6190 0 Buna C C C C
6410 11 Buna C C C C
7210 1 Buna B C B B
7230 3 Buna B B B B
9110 542 Buna A A B B
9130 296 Buna B A B B
9170 168 Buna C C B C
91E0 26 Buna B B C C
91H0 21 Buna C C C C
91Y0 154 Buna B B B B

A 1193 Bombina variegata P 1321 i C G B B B C
A 4008 Triturus vulgaris P
ampelensis()
I 1078* Callimorpha quadripunctaria P 18 i R G C C B C
I 4030 Colias myrmidone P C C B C C
I 1074 Eriogaster catax P R C B C C
I 1052 Hypodryas maturna P R D
I 4050 Isophya stysi P P B B C B
I 4036 Leptidea morsei P P C B C C
I 1060 Lycaena dispar P C D
596
I 1061 Maculinea nausithous P 3 100 i R G C C B C
P 1898 Eleocharis carniolica P R C B C B
P 1477 Pulsatilla patens P 250 500 i V G B C A C

câmp)
M Myoxus glis P X
I Elasmucha grisea V X
P Achillea impatiens R X
P Cladium mariscus P X
P Galium pumilum R X
P Swertia perennis R X
P Tofieldia calyculata R X

N14 Păúuni 12.76
597
În aceste păduri apar cu certitudine ocurene floristice nemorale(etaj foioase) caracteristice pării centrale
din Transilvania
În areal predomina făgete i cvercete. Se semnaleazăprezena unor specii rare de plante ierboase
precum Liparis loeselli, Eleocharis carniolica (prezente în Anexa II din Directiva Habitate), sau alte specii
nominalizate în lista roie din România sau legislaia românească(10 specii).
În ceea ce privete fauna sunt semnalate 4 specii de păsări i 2 specii de mamifere aflate pe Anexa II a
Directivei Habitate, 7 specii de păsări i 6 specii de mamifere nominalizate în legislaia nationalăi
acorduri internationale.
Modul de utilizare a terenului:
- 79% în regim silvic, permite o mentinere a calităii funciilor ecologice
- 7% drumuri i construcii de locuit i turistice
- 14% păuni ameliorate, din care aproximativ 7% aflate în utilizarea localnicilor pentru păunat.

habitare umana
(locuinte umane)
H E Urbanizare continua N O
01.0
1

afară afară
L 690 Alte impacte N I M B Silvicultura N O
determinate de
nu au fost
mentionate mai sus
M A03 Cosire/Taiere a N O
pasunii
M A04 Pasunatul N I
05.01
01.02
598
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
M F Vanatoare N O
03.01
M G Vehicule cu motor N O
01.03
M H04 Poluarea aerului, N O
poluanti raspanditi
pe calea aerului
M H05 Poluarea solului si N O
M H Zgomot, poluare N O
06.01 fonica
1. Academia Română, Muzeul Naional de Istorie NaturalăGrigore Antipa, Cartea rosie a vertebratelor din
România, Bucureti 2005
2. APM Cluj, baza de date 2005-2006
3. Fia de caracterizare Corine Biotop Făgetul Clujului, 1996
4. Ocolul Silvic Cluj, Amenajament silvic, UP IV Făget, 1999
5. Olteanu et al., Lista roie a plantelor superioare din România, Studii, Sinteze, Documentaii de Ecologie
nr I/1994.
Pop I., colab., 1962, Vegetaia din Valea Morii - Cluj, conservatoare de relicte glaciare, Cluj-Napoca:
Contrib. Bot.: 183-204 + 10 fig. + 4 tab.; 9 bis. Pop I., colab., 1999-2000, Vegetaia judeului Cluj (Studiu
fitocenologic, ecologic, bioeconomic i eco-protectiv), Cluj-Napoca: Contr. Bot., XXXV(2):5-254.
< - Bucin Liliana : Baza de date APM CJ(9130)Baza de date APM CJ(9170)>
< - Dr. COLDEA Gheorghe : >
< - Grup N2000 : Cercetari în teren, 2005, Ion Sarbu, Adrian Oprea(7210)>
< - Nagy H. Beáta : Proiectul “Elaborarea planurilor de managemenet integrat pentru siturile de importanĠă
comunitarăROSCI0074 – Făgetul Clujului – Valea Morii, ROSCI0356 – Poienile de la Sard úi ROSCI0394 –
Someúul Mic”;perioada de implementare: iulie 2013 - decembrie 2015(6190)Proiectul “Elaborarea planurilor de
managemenet integrat pentru siturile de importanĠăcomunitarăROSCI0074 – Făgetul Clujului – Valea Morii,
ROSCI0356 – Poienile de la Sard úi ROSCI0394 – Someúul Mic”;perioada de implementare: iulie 2013 -
decembrie 2015(6210)Proiectul “Elaborarea planurilor de managemenet integrat pentru siturile de importanĠă
decembrie 2015(91E0)Proiectul “Elaborarea planurilor de managemenet integrat pentru siturile de importanĠă
Someúul Mic”;perioada de implementare: iulie 2013 - decembrie 2015(91H0)Proiectul “Elaborarea planurilor de
599
decembrie 2015(91Y0)>
Bucuresti.(1220)>
< - Bucin Liliana : Baza de date APM CJ 2005(1059)Baza de date APM CJ 2005(1352)>
< - Dinca Vlad-Eugen : Dinca Vlad, observatii teren(1052)Dinca Vlad, observatii teren(1059)Dinca Vlad, observatii
teren(1060)Dinca Vlad, observatii teren(1074)Dinca Vlad, observatii teren(4030)Dinca Vlad, observatii
teren(4036)>
< - Nagy H. Beáta : Proiectul “Elaborarea planurilor de managemenet integrat pentru siturile de importanĠă
decembrie 2015(4057)>
< - Iftime Alexandru : Sos, T., Hegyeli, Zs. 2014. Characteristic morphotype distribution predicts the extended
range of the “Transylvanian” smooth newt, Lissotriton vulgaris ampelensis Fuhn 1951, in Romania.
North-Western Journal of Zoology 11(1): 34-40(4008)>
Abstract(4045)>

RO98 20.58
600

RO98 Necunoscut * 1.01 2.329. Valea Morilor
RO98 Necunoscut + 19.57 2.335. Făgetul Clujului
5.3. Desemnare sit
Făgetul Clujului
- în anul 1974, Făgetul Clujului a fost declarat rezervaie a naturii de interes peisagistic, prin Decizia a Consiliului
Popular a Judeului Cluj nr. 9757
- 1994- actualizarea listei ariilor protejate de interes judeean, prin Decizia Consiliului Judeului Cluj nr. 147,
fiind menionatăzona protejatăde interes judeean Făgetul Clujului (10 ha).
- prin Legea nr. 5/2000 Făgetul Clujului a fost declarat rezervaie naturalăde interes naional (IUCN V), cu o
suprafaăde protecie de 10 ha, este nominalizat în anexa I a Legii nr. 5/2000 la poziia 2.335i aparine din
punct de vedere administrativ judeului Cluj, localitatea Cluj-Napoca.
- începând din 2004 aceastăsuprafaăse aflăvn custodia legalăa Direciei Silvice Cluj.
Valea Morilor
- în anul 1974, la nivel local Valea Morilor a fost declaratărezervaie a naturii de interes botanic, prin Decizia a
Consiliului Popular a Judeului Cluj nr. 9757
- prin Legea nr. 5/2000 Valea Morilor a fost declarat rezervaie naturalăde interes naional (IUCN IV), cu o
suprafaăde protecie de 1 ha, aria este nominalizatăadministrativ judeului Cluj, comuna Feleac.
OrganizaĠie: AsociaĠia Natura Transilvaniei

Adresă: Cluj-Napoca, Str. Kovari, Nr. 35, Jud. Cluj
Email: naturatransilvaniei@yahoo.com
Nume: Planul de management al sitului de importanĠăcomunitarăROSCI0074 Făgetul Clujului -
X Da Valea Morii
Linkuri:
Nu
601
1. Plan de management elaborat úi avizat de Academia Românăpentru aria naturalăFăgetul Clujului (10
ha)
2. Amenajament silvic, Ocolul Silvic Cluj, UP IV Făget, 1999 - în vigoare (725 ha)
3. Amenajamente silvice păduri private, aproximativ 20 ha
4. Plan de Urbanism, Municipiul Cluj-Napoca
5. Plan de Urbanism, Comuna Feleac
6. Regulament general pentru executarea de construcĠii úi desfăúurarea unor activităĠi în zonele naturale
protejate de interes judeĠean, JudeĠul Cluj - emitent Consiliul judeĠean Cluj, 1995
7. LegislaĠia naĠionalăvn vigoare
602
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
603
B ROSCI0075
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea PătrăuĠi

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0134138 47.0081083
8772.30 0.00
604

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
9130 5789 Buna A C B B

M 1324 Myotis myotis() C P? DD D
M 1324 Myotis myotis() W P? DD D
M 1324 Myotis myotis() R P C B C B
I 4014 Carabus variolosus P P C B C B

M 2646 Dama dama(Cerb lopătar) 8 10 Numar R X
de
indivizi
605

câmp)
P Fagus sylvatica(Fag ) P X
P Galium odoratum P X

N14 Păúuni 0.27
Situl Padurea Patrauti se incadreaza din punct de vedere geografic si geomorfologic in tinutul Podisul
Moldovei, subtinutul podisurilor structurale, districtul Podisul Sucevei (Dragomirnei). Relieful este tipic de
dealuri si podisuri de platforma, structural-eroziv, cu structura orizontala monoclinala sau slab cutata,
fragmentat de vai largi, insotite de terase si versanti. Altitudinea variaza intre 250-500 m.
Din punct de vedere geologic, substratul litologic este alcatuit dintr-o alternanta de argile, marne, nisipuri,
gresii, dar predominante sunt argilele si marnele. Relieful acumulativ este caracteristic culoarelor vailor mai
importante ale sitului, unde apar depozite cuaternare de pietrisuri, nisipuri si aluviuni fine.
Sistemul hidrografic este reprezentat de o serie paraie care se varsa in Raul Suceava (afluent de stanga al
Siretului) sau direct in Raul Siret. Cele mai importante sunt Hatnuta, Patrauceanca, Dragomirna, Mitoc,
Podul Vatafului.
Climatul regiunii este temperat-continental, aspru, caracterizat de ierni aspre si veri calduroase.
Temperatura medie multianuala este de cca. 8 gr. Celsius (maxima absoluta de 38,6 gr. C, iar minima
absoluta -29,6 gr. C), media multianuala a precipitatiilor este de 600 mm. Indicele de ariditate de Martonne
este 33.
Solurile apartin in principal clasei luvisoluri (preluvosol, luvosol) si cambisoluri (eutricambosol).
Vegetatia este specifica etajului nemoral al padurilor de foioase, subetajul padurilor de gorunete, fagete si
goruneto-fagete. Conditiile stationale sunt foarte favorabile pentru vegetatia forestiera, padurile fiind de
productivitate mijlocie si superioara. In cadrul sitului au fost identificate urmatoarele tipuri de clase de
habitate: paduri de foioase (99%), ape dulci continentale curgatoare (1%). Padurile au fost administrate in
trecut de Fondul Bisericesc Ortodox si de mari si mici proprietari de paduri.
Din punct de vedere al administratiei silvice, padurile apartin de OS Patrauti (UP III Darmanesti, UP IV
Patrauti si UP V Dragomirna) si de OS Adancata (UP VII Zvoristea si UP VIII Zamostea). Situl Padurea
Patrauti include situl deja validat ROSCI0075 Fagetul Dragomirna.
606
Situl padurea Patrauti cuprinde unul dintre cele mai intinse si compacte trupuri de padure din Podisul
Moldovenesc. Situl prezinta o importanta deosebita pentru habitatele \\\"9130 Păduri de fag de tip
Asperulo-Fagetum, \\\"91Y0 - Păduri dacice de stejar i carpen\\\" si \\\"91E0* - Păduri aluviale cu Alnus
glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)\\\", contribuind la o mai buna
acoperire cu situri a acestora. De asemenea, situl prezinta importanta deosebita pentru unele specii de
fauna de interes comunitar.
H A10 Restructurarea N O
detinerii terenului
agricol
4 in curs de uscare
fara replantare sau
refacere naturala

afară afară
M A04 Pasunatul N O M K02 Evolutie biocenotica, N I
succesiune
Amenajamentul OS Patrauti, RNP-ROMSILVA, ICAS, 2005;

Amenajamentul OS Adancata, RNP-ROMSILVA, ICAS, 2005;
***, 1983, Geografia Romaniei. vol I. Geografia fizica. Editura Academiei Romane.
Seghedin, T., 1983 - Rezervaiile naturale din Bucovina, Bucureti
< - Asurdului Cezar-Dimitrie : Seghedin, T., 1983 - Rezervatiile naturale din Bucovina, Bucuresti(9130)>
< - Lorent Adrian : >
< - Alexandru Iftime : Valenciuc, 2002, Fauna Romaniei: Chiroptera(1324)>
607
< - Asurdului Cezar-Dimitrie : >
< - Nitu Eugen : Ienistea M.Al., 1978, date teren
(1087)Ienistea M.Al., 1978, date teren
(4014)>

RO98 2.01

RO98 Necunoscut + 0.46 2.721. Pădurea Crujana
RO98 Necunoscut + 1.55 2.726. Făgetul Dragomirna
5.3. Desemnare sit
Situl include rezervaia naturalăFăgetul Dragomirna, având statut de rezervaie naturalăprin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0075 – Făgetul Dragomirna a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvoltării durabile
nr.1964/2007.

Nume:
Da
Linkuri:
608
X Nu
Existăúi se aplicăamenajamentul silvic.
609
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
610
B ROSCI0076
1.3 NUMELE SITULUI
Dealul Mare - Hârlău

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0146666 47.0032222
25062.60 0.00
611

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
9130 8395 Buna A C B B
9170 275 Buna B C B B

M 1335 Spermophilus P P C B B B
I 4027 Arytrura musculus P P C B C B
I 1060 Lycaena dispar P C B C B
P 1902 Cypripedium calceolus P P C B C B
M 2644 Capreolus capreolus(Căprior ) V X

M Felis silvestris silvestris V X
612
M 1357 Martes martes(Jderul-de-copac) V X X

M Mustela putorius putorius V X
M 2607 Sciurus vulgaris V X
P Cephalanthera longifolia V X
P Gentiana P X
asclepiadea(Lumânărica
pământului)
P Gentianella ciliata P X
P Melampyrum bihariense P X
P Orchis purpurea P X
P Silene vulgaris P X
P Taxus baccata R X

N14 Păúuni 4.48
Situl Dealul Mare-Hârlau ocupăPodiul Central Moldovenesc, bazinul mijlociu al râului Siret i o parte din
bazinul râului Prut, cuprinzând toate formele de relief specifice podiului. Din punct de vedere al
administraiei publice, situl este situat în judeele Iai (Sireel, Hârlău, Deleni, Lespezi), Botoani
(Cristesti, Vorona, Tudora, Corni, Curtesti, Vladeni, Flamanzi, Frumusica, Copalau, Cosula)), Suceava
(Dolhasca). Din punct de vedere al administraiei silvice, situl este situat parial în Direcia SilvicăIai în
raza Ocolului Silvic Pacani (UP IV Sireel), Ocolul Silvic Hârlău (UP II Maxut, UP III Humosu, UP IV
Deleni), Direcia SilvicăBotoani în raza Ocolul Silvic Flămânzi (UP I Flămânzi, UP II Coula, UP III
Bahlui), Ocolul Silvic Mihai Eminescu (UP I Tudora, UP II Vorona, UP III Corni), Direcia SilvicăSuceava în
raza Ocolului Silvic Dolhasca (UP V Dolhasca). Din punct de vedere geologic, situl se caracterizeazăprin
existena la suprafaăde depozite sarmaiene cvasiorizontale, iar la adâncime de depozite neozoice,
mezozoice i paleozoice. Toate acestea apar dispuse sub formăde fkii de diferite lăimi având în
613
compoziie strate de gresii, argile, nisipuri i pe alocuri calcare eolitice, care au o extindere mare i sunt
caracterizate prin existena a douănivele, unul format din eolite mai mari i cenuii, unul din gresie
eoliticăfriabilă, denumităunul de gresii de Criveti i unul de gresie eoliticăde Hărmăneti. Unităile de
relief frecvente sunt versanii, cu înclinare uoarăpânăla repezi (predominani sunt versanii slab la
moderat înclinai). Situl se caracterizeazăprintr-o energie de relief cu variaii de altitudine de la cca. 80 la
600 m i o frământare a terenului, determinatăde reeaua hidrograficădensă. În lungul Siretului lunca are
lăimea sub 1 km, planăi inundabilă. Pe suprafee înclinate (versani), se întâlnesc procese de
eroziune, de transport i de alunecări, care genereazăun microrelief caracteristic. Aceste fenomene sunt
frecvente pe terenurile cu înclinări mai pronunate i sunt condiionate de substratul litologic (nisipuri,
argile). Sunt întâlnite i fenomene de alunecări, acestea căpătând o amploare mai mare în anii cu
precipitaii abundente i cu caracter de torenialitate. Principalii aflueni ai Siretului sunt Gârla Morii
(dreneazăpari din UP I Tudora i UP II Vorona), Vorona cu afluenii săi: Teiu, Moscalu, Iezeru,
Chicovata, Tudora, Fundoaia, Plea, Tisa, Râpa Dracului, Turbăica, etc. Principalul afluient ai Prutului
este Jijia cu afluentii Miletinul i Bahlui. Apele care brazdeazăsitul sunt aflueni atât ai Siretului cât i al
Prutului, având direcia principalăde scurgere de la NV spre SE, frământând teritoriul în culmi cu aceeai
orientare. Expoziia generalăeste determinatăde orientarea pâraielor i văilor. Majoritatea pădurilor se
găsesc amplasate între 200 – 600 maltitudine, beneficiind de condiii climatice favorabile pentru speciile
principale din zonă(fag, gorun, stejar, tei, frasin, carpen, etc). Din punct de vedere climatic teritoriul sitului
se încadreazăvn inutul podiului împădurit al Moldovei II.B.p.1 (climat de dealuri cu păduri de gorun i
stejar, cu temperaturi ridicate i sărac în precipitaii), iar din punctul de vedere al raionării climatice
Koppen, face parte din provincia climaticăD.f.b.x., caracterizatăprintr-o climătemperatăcu precipitaii
medii anuale suficiente pentru vegetaia forestieră, constituite dintr-un mare număr de specii.
Temperaturile medii anuale variazăde la cca. 8ºC la 9ºC, în funcie de altitudine. Media
precipitaiilor se situeazăvn jurul a 550 – 700 mm. Repartiia precipitaiilor în cursul anului este de
asemenea neuniformă, ceea mai mare cantitate înregistrându-se în lunile aprilie-septembrie, deci în
sezonul de vegetaie. Vara ploile cad sub formăde averse, iar când sunt însoite de grindină, provoacă
daune însemnate vegetaiei forestiere, prin distrugerea lujerilor i a frunzelor care sunt în plinăcretere.
Situl Dealu Mare-Hârlău acoperăo suprafaăcompactăi întinsăde pădure la grania judeelor Iai i
Botoani. Se remarcăprocentul însemnat ocupat de păduri (peste 97%). Situl este important deoarece
asigurăacoperirea geograficăvn aceasta zonăa ării pentru următoarele habitate prioritare forestiere:
9130 -Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, 91Y0 -Păduri dacice de stejar i carpen, 9170 -Păduri de
stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, 91F0 -Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis,
Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), 91E0* -Păduri
aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).
H A10 Restructurarea N I H B Curatarea padurii N O

detinerii terenului 02.02
agricol
fara replantare sau
refacere naturala
614
afară afară
M A04 Pasunatul N O M B Silvicultura N O
(copaci nenativi)
L B Indepartarea N O
in curs de uscare
01.02
L F Vanatoare N I
03.01
03.02 braconaj
.03
activitati de
liber, activitati
recreative
in aer liber
M K Eroziune N O
01.01
alunecari de teren
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Flamânzi (2005)

ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Mihai Eminescu (2005)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Pacani (2004)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Dolhasca (2001)
SC Damiam – Stoi SRL Amenajamentul Ocolului Silvic Harlau (2005)
< - Donita Nicolae : fara sursa(9130)>
< - Gafencu Rocsana : Prof. Dr. Clement Horeanu-Facultatea de Silvicultura Suceava, com. pers.(91Y0)>
< - Lorent Adrian : ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Flamânzi (2005)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Botosani (2005)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Pascani (2004)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Sil(9130)ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Flamânzi (2005)
615
ICAS - Amenajamentul Ocolului Sil(9170)ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Flamânzi (2005)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Sil(91E0)ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Flamânzi (2005)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Sil(91F0)ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Flamânzi (2005)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Sil(91Y0)>
< - Popa Catalin-Liviu : Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005).
Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(91V0)>
< - Biris Iovu-Adrian : informatii amenajamentul silvic(91Y0)>
< - Mihailescu Simona : Raport CORINE Biotopes, 1998(91Y0)>

< - Popa Catalin-Liviu : >
< - Stănescu Mihai : prof. Corduneanu - Suceava - 2006(1060)>
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>
< - Tatole Victoria : Raport Dr. Sergiu Mihut, 2010(4027)>

RO98 1.13

RO98 Necunoscut + 0.48 2.231. Pădurea Tudora
RO98 Necunoscut + 0.32 2.537. Făgetul Secular Humosu
RO98 Necunoscut + 0.33 2.558. Acumularea Pârcovaci
616
5.3. Desemnare sit
Rezervaia forestierăFăgetul Seculat Humosu a fost declaratăprin Legea nr. 5/2000.Staiunea de tisăTudora a
fost semnalatăvncădin anul 1937 de V Tufescu. Actul de declarare la nivel local este HCJ nr.5/1995,iar ultimul
act de declarare la nivel naional este Legea nr.5/2000

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Planul de management úi Regulamentul rezervaĠiei au fost elaborate de către custode úi avizate de către
Academia Română.
617
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
618
B ROSCI0077
1.3 NUMELE SITULUI
FânaĠele Bârca

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0089527 47.0120083
148.00 0.00
619

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
40C0 7 Buna D
62C0 74 Buna A C A B

M 1335 Spermophilus P C C A C B
I 4027 Arytrura musculus P P B B C B
P 2093 Pulsatilla grandis P C B C C B
620
N14 Păúuni 12.88
situl este format dintr-o fanata si un lac cu specii de pasari salbatice
Sit important în principal pentru specia Iris aphilla ssp. hungarica.

afară afară
M F Vanatoare N I
03.01
Documentaie în teren - 2006.
< - Loredana Mititiuc : fara sursa(3150)fara sursa(40C0)fara sursa(62C0)fara sursa(6430)>
< - Loredana Mititiuc : >

< - Mihut Sergiu : Rákosy, L. (1996): “Die Noctuiden Rumaniens”, Stapfia 46(4027)>
621
5.3. Desemnare sit
Situl nu are statut de protecie.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Nu existăun plan de mangement.
622
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
623
B ROSCI0079
1.3 NUMELE SITULUI
FânaĠele de pe Dealul Corhan - Săbed

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0119638 46.0104083
475.00 0.00
624

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.

ampelensis()
P 4091 Crambe tataria P R D
P 2093 Pulsatilla grandis P R C B C B
P 1477 Pulsatilla patens P V C B B B
P Astragalus exscapus R X
P Iris aphylla R X
P Orchis morio R X
625
P Salvia nutans R X
P Salvia transsylvanica R X
P Serratula radiata R X
P Stipa pulcherrima R X

N14 Păúuni 14.37
Relieful zonei este deosebit pentru Câmpia Transilvaniei, deoarece dealurile sunt situate în partea de
sud-est a acesteia, aparinând Dealurilor Mădăraului. Din punct de vedere geografic, arealul este
acoperit de depozite sarmatice de marne, nisipuri, gresii i tufuri vulcanice. Dealul Corhan este cel mai
mare având aproximativ 500 m. înălime. Din punct de vedere climatic temperatura medie anuală
oscileazăvntre 8-9 grade celsius, media precipitaiilor fiind de 550 mm/m2 (staia meteo Târgu Mure).
Situl a fost desemnat datorităprezenei în cadrul acestuia a habitatului de interes:

6240* - Pajiti stepice subpanonice, pe 10% din suprafaă.
De asemenea tot in aici dintre speciile de plante de interes pot fi întâlnite:
1939 - Agrimonia pilosa (Turiă);
2093 - Pulsatilla grandis.
H A01 Cultivare N I
H A04 Pasunatul N I
626
afară afară
Oroian Silvia, 1998, Flora i vegetaia Defileului Mureului între Toplia i Deda, Tg. Mure, Casa de
EditurăMure: 1-426 + 219 fig. + 61 tab.; Oroian Silvia, tefănescu D., Sămărghian Mihaela, 2005, Ariile
protejate din judeul Mure, University Press Târgu Mure.
< - Oroian Silvia : Oroian Silvia, Danut Stefanescu, Samarghitan Mihaela, 2005, Ariile protejate din judetul Mures,
Ed. University Press Targu-Mures(6240)>
Folia naturae Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1220)Ghira, I., Venczel, M., Covaciu-Marcov, S., Mara G., Ghile P.,
Nymphaea – Folia naturae Bihariae, 29: 145-201, Oradea(4008)>

RO98 13.54

RO98 Necunoscut + 13.54 2.629. Pădurea Sabed
627
5.3. Desemnare sit

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
628
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
629
B ROSCI0080
1.3 NUMELE SITULUI
FânaĠurile de la Glodeni

2 0 0 6 0 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0033083 46.0159333
147.30 0.00
630

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.

P 4091 Crambe tataria P R D
P 2191 Galium moldavicum P R A B A B
Echium rossicum R X
P Abutilon theophrasti P X
P Achillea pannonica P X
P Achillea setacea P X
P Agrostis stolonifera P X
P Ajuga laxmannii R X
P Allium flavum P X
631
P Allium scorodoprasum ssp. P X

rotundum
P Alopecurus pratensis P X
P Artemisia austriaca C X
P Asparagus pseudoscaber R X
P Brachypodium pinnatum P X
P Carduus hamulosus P X
P Carex vulpina P X
P Centaurea orientalis R X
P Chrysopogon gryllus R X
P Cirsium serrulatum X
P 4091 Crambe tataria C X X
P Dactylis glomerata P X
P Dianthus capitatus X
P Dianthus membranaceus P X
P Elymus hispidus P X
P Elymus hispidus ssp. P X
barbulatus
P Elymus repens P X
P Equisetum arvense(Coada P X
calului)
P Festuca pratensis P X
P 2191 Galium moldavicum V X X
P Hypericum P X
perforatum(Sunătoare )
P Juncus inflexus P X
P Jurinea arachnoidea X
P Lathyrus tuberosus P X
P Linum flavum P X
P Muscari comosum P X
P Nepeta nuda ssp. nuda P X
P Onobrychis viciifolia P X
P Phlomis herba-venti ssp. X
pungens
P Plantago lanceolata(Pătlagină) P X
P Rosa canina(Măceú) C X
P Stellaria graminea P X
P Stipa capillata P X
P Stipa ucrainica V X
P Thymus pannonicus P X
P Vicia sativa P X
632
N14 Păúuni 78.75
Relieful este variat, cu microdepresiuni rezultate in urma unor procese de alunecare a stratelor. Solul este
de tipul cernoziomului cambic cu grade diferite de levigare, iar lenticular se intalneste solul podzolic. Acest
fanat, rest al vegetatiei primare, important din punct de vedere stiintific, prezinta multe elemente si asociatii
de plante rare din flora tarii (Stipetum capillatae, Agropyretum pectiniforme, Chrysopogonetum grylli).
Situl reprezintă"locus classicus" de unde a fost descrisăspecia Galium moldavicum. Tot aici au fost
identificate 5 specii hibride ale genului Centaurea. Situl reprezintăo pajite caracteristicăăpentru
silvostepa din Moldova centrală, cu influene semnificative continentale i pontice asupra florei i
vegetaiei existente aici.
H A10 Restructurarea N I
detinerii terenului
agricol

afară afară
1. Dobrescu C., 1954, Douăplante noi pentru flora R. P. R. : Asperula moldavica Dobr., nova sp. i
Centaurea glastifolia L., Comunic. Acad. R. P. R., t. IV, nr. 7-8, p. 389-396
2. Dobrescu C., 1971, Contribuii la studiul pajitilor xerofile din Bazinul superior al Bârladului, Anal. Univ.
Iai, t. XVII, f. 2, s. II a, Biol., p. 413-424
3. Sârbu I., Oprea Ad., tefan N., 1999, Field Report: Studiul complex al ariilor protejate din Moldova i
situaia lor actuală. Jud. Vaslui. Grant no. 41/CNCSI/MEC
633
< - Oprea Adrian : Cercetari în teren, 2004(62C0)>


RO98 7.19

RO98 Necunoscut + 7.19 2.780. FâneaĠa de la Glodeni
5.3. Desemnare sit
Aceastărezervaie are suprafaa de 50 ha.

Este inclusăvn Anexa I a Legii nr. 5/2000, la poziia 2780 - "Fâneaa de la Glodeni". Din punct de vedere
administrativ aparine oraului Negreti, judeul Vaslui. Este o rezervaie de interes botanic în principal, fiind
inclusăvn categoria IV - IUCN

Adresă:
Email:
634
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0080 FânaĠurile de la Glodeni
X Da
Linkuri:
Nu
S-a elaborat planul de management nr.25/30.01.2006.
635
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
636
B ROSCI0081
1.3 NUMELE SITULUI
FâneĠele seculare Frumoasa

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0151000 47.0144972
9.40 0.00
637

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
62C0 8 Buna B C B B

P 4091 Crambe tataria P V B B C B
P 4067 Echium russicum P P C A C B
P 4097 Iris aphylla ssp. hungarica P 200 300 i R C B C B
P 2093 Pulsatilla grandis P R B B C B
P 1477 Pulsatilla patens P V C B C B

câmp)
I Cetonia aurata P X
I Inachis io P X
I Lethrus apterus P X
I Meloe violaceus P X
P Hyacinthella leucophaea P X
638
P Lathyrus pannonicus C X

Rezervaia prezintăun sol de pantă, uscat, nisipos, permeabil la precipitaii pluviale cu un coninut mare
de carbonai. Pe terenul plan se găsete un cernoziom de fâneaălipsit de carbonai.
Rezervaia se întinde pe o lungime de 1,6 km i include un spectru floristic evideniat prin specii
circumpolare, euroasiatice, europene, central-europene, continentale, mediterano-pontice.
H A01 Cultivare N O
H A04 Pasunatul N I

afară afară
opa, E. - Importana fâneelor seculare din regiunea Suceava declarate monumente ale naturii,
Bucureti, 1967
639
Seghedin, T.G, - Rezervaiile naturale din Bucovina, Bucureti, 1983


RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.719. FânaĠele seculare Frumoasa
0
5.3. Desemnare sit
Rezervaie naturalădin 1932 prin J.C.M., nr.1149.

Inclusăvn Anexa Ia legii nr. 5/2000 la nr. 2.719 - Fâneele seculare Frumoasa cu o suprafaăde 9,5 ha. Aflată
în custodia Academiei Române.
Categoria IV IUCN rezervaie botanică.
640
OrganizaĠie: AgenĠia pentru ProtecĠia Mediului Suceava
Adresă: str. BistriĠei, nr. 1A, Suceava, judeĠul Suceava
Email: office@apmsv.anpm.ro
Nume: Planului de management al sitului Natura 2000 FâneĠele seculare Frumoasa
X Da
Linkuri:
Nu
Există.
641
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
642
B ROSCI0082
1.3 NUMELE SITULUI
FâneĠele seculare Ponoare

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0062833 47.0049055
57.60 0.00
643

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
40C0 0 Buna B C B B
6410 0 Buna B C B B

A 1193 Bombina variegata P 10 15 i P D
P 4091 Crambe tataria P V B B C B
P 4067 Echium russicum P 150 200 i R C A C A
P 4097 Iris aphylla ssp. hungarica P 50 100 i P B A C A
P 1758 Ligularia sibirica P V C B B B
P 2093 Pulsatilla grandis P 20 30 i R B A C A
P 1477 Pulsatilla patens P R B B C B

câmp)
I Lethrus apterus P X
644
P Dictamnus albus P X
P Iris sibirica P X

N14 Păúuni 79.21
Fâneele seculare s-au format în condiii naturale, dezvoltarea florei este în funcie de orografia terenului
i de microexpoziie.
Fâneele seculare includ o diversitate de specii de plante provenind din diverse regiuni biogeografice
(euroasiatice, europene, continentale, pontice, submediteranieine, circumpolare).
H A04 Pasunatul N I

afară afară
645
Bocaiu N., Lungu L. & Seghedin T. - Cercetări sintaxonomice în rezervaia botanicăPonoare - Bosanci
(jud. Suceava), Suceava, 1978
< - Asurdului Cezar-Dimitrie : Seghedin, T., 1983 - Rezervatiile naturale din Bucovina, Bucuresti(6410)>
< - Oprea Adrian : Horeanu Cl., 1973, Flora si vegetatia rezervatiei Ponoare - Bosanci, Judetul Suceava, St.
Com., St. Nat., Muz. Jud. Suceava, III: 125-149(40C0)Horeanu Cl., 1973, Flora si vegetatia rezervatiei Ponoare -
Bosanci, Judetul Suceava, St. Com., St. Nat., Muz. Jud. Suceava, III: 125-149(62C0)>


RO98 41.88

RO98 Necunoscut + 41.88 2.718. FânaĠele seculare Ponoare
5.3. Desemnare sit
Situl include rezervaia naturalăFâneele seculare Ponoare cu o suprafaăde 24,5 ha având statut de
rezervaie naturalăprin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0082 – Fâneele seculare Ponoare a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvoltării
durabile nr.1964/2007.
646
OrganizaĠie: AgenĠia pentru ProtecĠia Mediului Suceava

Adresă: str. BistriĠei, nr. 1A, Suceava, judeĠul Suceava
Email: office@apmsv.anpm.ro
Nume: Planul de management al sitului de importanĠăcomunitarăFâneĠele seculare Ponoare
X Da
Linkuri:
Nu
Existăúi se aplică.
647
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
648
B ROSCI0083
1.3 NUMELE SITULUI
FântâniĠa Murfatlar

2 0 0 6 0 1 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

28.0030000 44.0044027
577.50 0.00
649

RO22 SUD-EST


conserv.

M 2635 Vormela peregusna P V C B B B
I 4053 Paracaloptenus P R B B B B
caloptenoides
P 2093 Pulsatilla grandis P V C C C C
R 1279 Elaphe quatuorlineata P P? DD D
R 1219 Testudo graeca P C C B B B
A 1278 Coluber caspius R X X

I Aeolothrips albicinctus P X
I Aeolothrips fasciatus P X
650
I Aeolothrips intermedius P X
I Aeolothrips melaleucus P X
I Aptinothrips elegans P X
I Bolothrips icarus P X
I Chirothrips manicatus P X
I Chirothrips spinulosus 4 4 Numar R X
de
indivizi
I Frankliniella intonsa P X
I Haplothrips leucanthemi P X
I Haplothrips reuteri P X
I Haplothrips scythicus P X
I Odontothrips biuncus P X
I Rubiothrips silvarum P X
I Thrips atratus P X
I Thrips fuscipennis P X
I Thrips tabaci P X
P Allium saxatile C X
P Asparagus verticillatus C X
P Aster linosyris C X
P Astragalus onobrychis R X
P Astragalus subuliformis V X
P Carduus hamulosus C X
P Carex hallerana C X
P Centaurea orientalis C X
P Centaurea rutifolia ssp. R X
jurineifolia
P Centaurea thracica R X
P Cephalaria uralensis C X
P Daucus guttatus ssp. zahariadii V X
P Dianthus dobrogensis R X
P Dianthus leptopetalus R X
P Dictamnus albus C X
P Euphorbia nicaeensis C X
P Inula ensifolia C X
P Iris pumila C X
P Iris variegata C X
P Jasminum fruticans R X
P Linum austriacum R X
P Linum pallasianum R X
P Linum tauricum R X
651
P Melica ciliata C X
P Orlaya grandiflora C X
P 2098 Paeonia tenuifolia V X
P Phlomis herba-venti ssp. C X
pungens
P Piptatherum holciforme C X
P Prunus mahaleb C X
P Prunus tenella C X
P Pulsatilla montana C X
P Quercus pedunculiflora C X
P Quercus pubescens C X
P Rumex tuberosus C X
P Satureja coerulea C X
P Scutellaria orientalis R X
P Stipa capillata C X
P Stipa lessingiana R X
P Stipa ucrainica R X
P Tanacetum millefolium C X
P Teucrium polium C X
P Thymus zygioides C X
P Xeranthemum annuum C X

N14 Păúuni 0.41
Rezervatia se intainde pe o costa abrupta, strabatuta de vai inguste si putin adanci si adaposteste peste
500 de specii de plante, caracteristice zonei de sud a Dobrogei, predominand elementele pontice, urmate
de cele balcanice, continentale, submediteraneene si eurasiatice.
Fauna contine numeroase specii de animale caracteristice zonelor de stepa dobrogeana.
Biocenoza cu caracter conservativ puternic. Valoarea remarcabila a sitului este data de prezenta speciilor
rare de flora, a speciilor de ornitofauna protejate la nivel international, a speciilor submediteraneene,
balcanice si pontice de mamifere si reptile si a speciilor de nevertebrate, mai ales lepidoptere de o maxima
valoare.
652
H E Depozitarea N O
din baze de
agrement
H G01 Sport in aer liber si N I
activitati de
liber, activitati
recreative
H G Alte activitati N I
8 in aer liber

afară afară
M A04 Pasunatul N I
M F Vanatoare N O
03.01
plante terestre, in
general
Bavaru A., 1970, Rezervaia naturalăFântânia - Murfatlar, Jud. Constana, Com. de Bot., SSB: 103-
110; Dihoru Gh., ucra I., Bavaru A., 1965, Flora i vegetaia rezervaiei “Fântânia” din Dobrogea, Ocr.
nat., 9, 2: 167-184 + 4 fig. + 5 foto + 2 tab.; Zahariadi C., 1965, Rezervaia naturalăFântânia, Stud. cerc.
Biol., Ser. Bot., 17, 4-5: 497-502.
< - Alexandru Iftime : fara sursa(6210)>
< - Donita Nicolae : fara sursa(91M0)>
< - Grup N2000 : Grup Natura 2000 com. pers.(40C0)Grup Natura 2000 com. pers.(91AA)>
653
Bucuresti.(1219)Fuhn, I., Vancea, S., 1961. Fauna R.P.R. – vol. XIV, fasc. II: Reptilia. Ed. Acad. Rom., Bucuresti.
(1279)>
< - Oromulu Liliana : Foto 2005, cf Z Torok com. pers.(2635)>
<APNBV - Huidu Monica : >

RO98 13.74

RO98 Necunoscut + 13.74 2.364. FântâniĠa Murfatlar
5.3. Desemnare sit
Pădurea Fântânia Murfatlar a fost pusăsub protecie prima datăprin Decizia nr. 935/1962 a Sfatului Popular
Regional Dobrogea, ulterior confirmatăprin decizia nr. 425/1970 a Consiliului Popular Judeean Constana. Prin
Legea nr. 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a arii protejate de interes
naional, este arie naturalăprotejatăde interes naional.

654
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0083 FântâniĠa Murfatlar úi al
X Da RezervaĠiei naturale FântâniĠa - Murfatlar, cod 2.364
Linkuri:
Nu
Pentru RezervaĠia Naturala Pădurea FântâniĠa - Murfatlar nu existăplan de management. S-a elaborat
regulamentul rezervaĠiei de către custodele rezervaĠiei, DirecĠia SilvicăConstanĠa, O.S. Basarabi.
655
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
656
B ROSCI0084
1.3 NUMELE SITULUI
Ferice - Plai

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0110416 46.0051666
1993.10 0.00
657

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.

ferrumequinum()
ampelensis()

P Anemone narcissifolia R X
P Carlina acanthifolia R X
P Crepis pannonica R X
P Dactylis glomerata ssp. R X
slovenica
pseudobanatica
658

N14 Păúuni 0.21
163. Ferice Plai i Hoanca - Fânete piemontane nealterate, cu sălauri tradiionale în perioada cositului.
2.176 Vârful Cârligai, altitudinea: max.1694 m. Rezervaie botanicăcu flori endemice dacice cu oie -
Anemone narcissiflora.
situl prezintăimportanăvn special datorităspeciilor de floră, inclusiv cele meniuonate la alte specii - care
constituie specii din lista roie i endemice, i specii de amfibieni i reptile

afară afară
I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas,
T.Brad, 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-
201, Oradea.
Specie menionatăvn Lista Roie a Plantelor Superioare din România, 1994, inventarieri în teren de ef
Lucrări drd. Adela Tuduce - Botanist sistematician - Universitatea din Oradea, Facultatea de tiine,
Specializarea Biologie, date nepublicate
659
< - Radovet Dorina : Sef Lucrari drd. Tuduce Adela - Universitatea din Oradea(91K0)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamentele silvice, investigatii de teren 2008.(9130)>
Ars Docendi, Bucuresti.(4008)Ghira, I., Venczel, M., Covaciu-Marcov, S., Mara G., Ghile P., Hartel T., Torok Zs.,
Farkas L., Racz T., Farkas Z., Brad T., 2002. Mapping of Transsylvanian Herpetofauna. Nymphaea – Folia
naturae Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1193)>
5.3. Desemnare sit
2.163. Ferice Plai i Hoanca - Decizia nr. 123/1982, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
2.176 Vârful Cârligai Decizia nr. 123/1982, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000

Nume:
Da
Linkuri:
660
X Nu
661
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
662
B ROSCI0085
1.3 NUMELE SITULUI
Frumoasa

2 0 0 6 0 3 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0023833 45.0125805
137256.10 0.00
663

RO12 CENTRU
RO41 SUD-VEST
RO42 VEST
Stepică

conserv.
3220 30 Buna D
4060 12500 Buna A C A A
4070 4000 Buna B C B B
4080 3 Buna A A A A
40A0 4 Buna C C B B
6150 1600 Buna B C B B
6230 160 Buna B B B B
6410 342 Buna B C B B
6430 210 Buna B C B B
6520 5500 Buna B C B B
7110 200 Buna B C B B
7140 0 Moderata D
8110 30 Buna D
8220 200 Buna B B B B
9110 15441 Buna A B B B
9130 266 Buna C C B B
9170 733 Buna C C B C
91D0 642 Buna C C B B
91V0 11913 Buna A B B B
9410 78907 Buna A B B B
664

M 1352* Canis lupus(Lup) P 30 40 i P G B B C B
M 1355 Lutra lutra P 32 56 i P G C B C B
M 1361 Lynx lynx(Râs) P 15 25 i P G C B C B
M 1354* Ursus arctos(Urs) P 50 70 i C G C B C B
A 1193 Bombina variegata P 1200 2200 i P G C A C A
F 1138 Barbus P 5000 10000 i P G C B C B
moioaga)
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) P 6000 24000 i P G C B C B
F 4123 Eudontomyzon P P C B C B
danfordi(Chiscar)
Petroc)
I 1085 Buprestis splendens P V B B A B
I 1078* Callimorpha quadripunctaria P 5000 10000 i P G B B C B
I 4046 Cordulegaster heros P P B B A B
I 1060 Lycaena dispar P 2 i R M D
I 1037 Ophiogomphus cecilia P P A A C A
I 4054 Pholidoptera transsylvanica P 1000 i P G C B A B
0
I 4024* Pseudogaurotina excellens P P? DD D
I 1087* Rosalia alpina P 81 i P M C B C B
P 1386 Buxbaumia viridis P 31 31 i V G C B C B
P 1381 Dicranum viride P R B B C B
P 1389 Meesia longiseta P R A B C B

665

A 1295 Vipera ammodytes V X X
P Achillea oxyloba ssp. schurii P X
moldavicum
P Agrostis vinealis R X
P Allium schoenoprasum ssp. R X
sibiricum
P Andromeda polifolia R X
P Angelica archangelica P X
P Aquilegia nigricans ssp. V X
nigricans
P 1762 Arnica montana(Arnică) V X X
P 2055 Botrychium matricariifolium V X
P 2056 Botrychium multifidum R X
P Caltha palustris(Calcea calului ) P X
P Campanula transsilvanica V X
P Cardamine amara P X
P Cardamine resedifolia R X
P Carex brunnescens R X
P Carex capillaris R X
P Carex diandra R X
P Carex limosa R X
P Carex nigra P X
P Chamaecytisus rochelii R X
P Crepis conyzifolia R X
P Cruciata laevipes P X
P Dactylorhiza fuchsii R X
P Dianthus glacialis ssp. gelidus R X

666
N14 Păúuni 1.94
Situl propus este compus din trei masive montane (Cindrel, Lotru i ureanu) ce fac parte din grupa
munilor Parâng. Aceste entităi muntoase sunt despărite de râurile Sadu, Frumoasa i Sebe. Forma
întregului relief este rotunjităca urmare a sculpturii într-o alcătuire geologicăuniformădin isturi cristaline.
Situl prezintăun relief glaciar bine păstrat, Iezerul Mare, Iezerul Mic i Iezerul ureanu fiind cele mai
representative circuri glaciare din zonă.
Situl propus constituie una dintre cele mai importante regiuni pastorale din Carpaii româneti, această
activitate tradiionalăfiind practicatădin cele mai vechi timpuri fărăa se aduce prejudicii semnificative
patrimoniului natural.
În aceastăarie au fost identificate 10 tipuri de habitate de interes comunitar ce acoperăpeste 80% din
suprafaa totală, din care cele mai reprezentative sunt pădurile de molid perialpine, jnepeniurile i
păunile alpine i subalpine. O parte din păduri sunt virgine sau cvasivirgine, acestea polarizând o mare
diversitate biologicăterestră, constituind o avuie naionalăinestimabilă. Multe dintre pădurile existente,
pure sau în amestec, au vârste medii de peste 120 i chiar 160 de ani, fiind excelente habitate pentru
populaii viabile de urs, lup i râs.
H G Vehicule cu motor N I H E Habitare dispersata N I

01.0 01.03 (locuinte risipite,
3 disperse)
H G02 Complexe sportive N I
si de odihna
667
afară afară
L A07 Utilizarea produselor N O L A01 Cultivare N O
biocide, hormoni si
L A03 Cosire/Taiere a N O
substante chimice
pasunii
L A08 Fertilizarea (cu N O
detinerii terenului
ingrasamant)
agricol
L B Silvicultura N O
01.01 pentru ciclism L B Plantare pădure, pe N O
M E Urbanizare continua N O 01.0 teren deschis (copaci
01.01 1 nativi)
M E Urbanizare N O L B Curatarea padurii N O
01.02 discontinua 02.0
2
04.01 agricole, construcii in L B Indepartarea N O
peisaj 02.0 lastarisului
3
M F Vanatoare N I
03.01 M B Indepartarea N I
L F Capcane, otravire, N O 4 curs de uscare
03.02 braconaj
.03 M B03 Exploatare forestiera N O
fara replantare sau
L F04 Luare/prelevare de N O refacere naturala
plante terestre, in
general L G01 Sport in aer liber si N I
activitati de petrecere
M H Poluarea N O a timpului liber,
M J01 Focul si combaterea N I activitati recreative
incendiilor L G Mersul pe jos,calarie N I
L J Modificarea structurii N I 01.0 si vehicule
02.05 cursurilor de apa 2 non-motorizate
.02 continentale M J Modificarea functiilor N I
L K Eroziune N I 02.0 hidrografice,
01.01 5 generalitati
L K Parazitism N I
03.02
L K Antagonism cu N I
L K Alte forme de N I
03.07 competitie
interspecifica
faunistice
L K Parazitism N I
04.02
L K Introducere a unor N I
04.03 boli (patogeni
microbieni)
668
1.Bertel, Bruun si colab., Hamlyn Guide- Pasarile din Romania si Europa- Determinator ilustrat, versiunea
romaneasca Dan Munteanu, S.O.R.,1999, Octopus Publishing Group Ltd.;
2.Beldie, Al., 1967, Endemismele si elementele dacice din flora Carpatilor Romaniei, Com. bot. Bucuresti;
3.Buza, M., Fesci, Simona, 1972, Studii geoecologice in etajele alpin si subalpin din muntii Cindrel ( Carpatii
meridionali), St. si cerc. geol., geofiz., geogr., ser. geogr. Bucuresti;
4.Borza, Al., 1959, Flora si vegetatia Vaii Sebesului, Edit. Acad, Bucuresti;
5.Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania, Academia Romana, Muzeul National de Istorie Naturala
Grigore Antipa, Bucuresti, 2005;
6.Dragulescu, C., 1985, Pasunile alpine din bazinul Vaii Sadului, judetul Sibiu, Contr. bot. Cluj;
7.Dragulescu,C., 1990, Vegetatia rezervatiei naturale Iezerele Cindrelului (judetul Sibiu), Ocrot.nat. si a
med. inconj. Bucuresti XXXIV, 1-2;
8.Dragulescu, C., 1992, Flora rezervatiei naturale Iezerele Cindrelului , Contr.bot. Cluj- Napoca;
9.Dragulescu, C.,1995, Flora si vegetatia din bazinul Vaii Sadului, Editura Constant
10.Dragulescu, C., 1995, Situatia actuala a rezervatiilor naturale din judetul Sibiu, Com. si ref. Muzeul de
St. nat. Ploiesti;
11.Dragulescu, C., 1995, Flora si vegetatia Cheilor Cibinului (judetul Sibiu), Argenssis, St. si com. Muz. jud.
Arges, Pitesti VII;
12.Dragulescu, C., 1996, Die rote Liste der Kormophyten im Hermanstadter Kreis (Siebenburgen ),
Staphia., Linz, 45;
13.Dragulescu, C., 1997, Flora si vegetatia Vaii Lotrioara - Muntii Lotrului (Steflesti), Acta oecologica, Univ.
Lucian Blaga Sibiu, 4;
14.Dragulescu, C., 2000, Specii rare si disparute din flora Transilvaniei meridionale, Lucr. Celei de a 5-a
Conferinta nationale pentru protectia mediului, Brasov;
15.Dragulescu, C., 2003, Cormoflora judetului Sibiu, Editura Pelecanus, Brasov;
16.Ecotur Sibiu, 1996, Arii Naturale Protejate in Judetul Sibiu, 1996 ;
17.Fesci, Simona, 1975, Aspecte ale florei si vegetatiei zonei alpine a Muntilor Cindrel, St. si com. Muz.
Brukenthal Sibiu, St. nat., 19;
18.Grimmett, R.,F.,A., Jones, T., A., 1989, Important bird areas in Europe, Cambridge
19.Lup, Lucian, 2004, Data regarding the bat communities (Mammalia Chiroptera) from abandoned mines
roosts in Sibiu County, Acta oecologica, vol. XI, 1-2;
20.Negrean, G., Lista rosie a plantelor din Romania (Tracheophyta);
21.Popescu, A., Sanda, V., 1990, Vegetatia grohotisurilor si bolovanisurilor (Clasa Thlaspietea rotundifolii
Br.-Bl.26) din Carpatii Romaniei, St. si cerc. biol. ser. biol. veget., Bucuresti;
22.Puscaru- Soroceanu, Evdochia si colab. , 1963, Pasunile si fanetele din Republica Populara
Romana,Edit. Acad. Bucuresti;
23.Resmerita, I. Si colab.,1977, Caracterizarea areal-ecologica si floristica a pajistilor din alpinul Carpatilor
romanesti, Com. bot. Bucuresti;
24.Schneider-Binder, Erika, Voik, W., 1977, Privire generala asupra vegetatiei crapaturilor de stanci
(Asplenietea rupestris Br.-Bl. 1934) din Carpatii Romaniei, Com. bot. Bucuresti;
25.Zsivanovitz, P.K.,1972, Schita avifaunistica a regiunii Cindrel - Iezere, St. si com. Muz. Brukenthal Sibiu ,
St. nat., 17;
26.***CMN- Documentation SB003-Rezervatia botanica Iezerele Cindrelului;
27.***Lista Rosie a Cormofitelor din judetul Sibiu, H.C.J. nr. 64/2004;
28.***Amenajamente silvice ;
29.***Amenajamente de pajisti;
30.***The Red List of vascular plants from Romanian grasslands (Tracheophyta), Grasslands of Romania,
Final report on National Grasslands, Inventory 2000-2003, Annex 4.
31 Ioan Ghira, Marton Venczel, Severus Covaciu-Marcov, Gyongyver Mara, Paul Ghile, Tiberiu Hartel, Zsolt
Torok, Levente Farkas, Tiberiu Racz, Zeno Farkas, Traian Brad, 2002, Mapping of Transylvanian
herpetofauna, Nymphae
< - Banaduc Angela Maria : Prof. dr. Constantin Dragulescu, Universitatea Lucian Blaga Sibiu com. pers.(7110)>
< - Donita Nicolae : fara sursa(9110)fara sursa(91V0)fara sursa(9410)>
669
< - Oprea Adrian : Dragulescu C., 2003, Cormoflora judetului Sibiu, Edit. Pelecanus, Brasov: 1-533 + 7 tab. + 15
fig. + o plansa(6430)Pop, E. 1960. Mlastinile de turba din Republica Populara Romana, Edit. Acad. R. P. R.
(7110)Prof. dr. Constantin Dragulescu, Univ. Lucian Blaga, Sibiu(7110)>
< - Petrescu Mihai : amenajamente silvice(9410)C. Dragulescu (Univ. Lucian Blaga Sibiu).(9110)C. Dragulescu
(Univ. Lucian Blaga Sibiu).(91E0)C. Dragulescu (Univ. Lucian Blaga Sibiu).(91V0)fara sursa(4060)fara
sursa(4070)fara sursa(4080)fara sursa(6150)fara sursa(6230)fara sursa(6520)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamentele silvice.(9130)amenajamentele silvice. investigatii de teren ICAS.(9180)>
< - Mihailescu Simona : Dragulescu, C., 1995, Flora si vegetatia din bazinul vaii Sadului. Editura Constant, Sibiu.
(40A0)>
< - Raportare2016 Grup : Planul de management al siturilor Natura 2000 ROSCI0085 Frumoasa úi ROSPA0043
Frumoasa (aprobat prin OM 1158/2016, publicat în MO 681/02.09.2016)(3220)Planul de management al siturilor
Natura 2000 ROSCI0085 Frumoasa úi ROSPA0043 Frumoasa (aprobat prin OM 1158/2016, publicat în MO
681/02.09.2016)(4060)Planul de management al siturilor Natura 2000 ROSCI0085 Frumoasa úi ROSPA0043
Frumoasa (aprobat prin OM 1158/2016, publicat în MO 681/02.09.2016)(40A0)Planul de management al siturilor
Frumoasa (aprobat prin OM 1158/2016, publicat în MO 681/02.09.2016)(91D0)Planul de management al siturilor
681/02.09.2016)(91E0)Planul de management al siturilor Natura 2000 ROSCI0085 Frumoasa úi ROSPA0043
Frumoasa (aprobat prin OM 1158/2016, publicat în MO 681/02.09.2016)(91V0)Planul de management al siturilor
681/02.09.2016)(9410)>
< - Alexandru Iftime : Cârdei, F. Bulimar, F., 1965 – Fauna RPR Odonata, Vol. VII, Fasc. 5(4046)Krecsak L., Sike
T., Sos T., 2004. Distribution of the herpetofauna in the Lotrioara river basin, Sibiu district (Romania). Travaux du
Museum National d’Histoire Naturelle „Grigore Antipa”, nr. 47: 285-295(1166)Krecsak L., Sike T., Sos T., 2004.
Distribution of the herpetofauna in the Lotrioara river basin, Sibiu district (Romania). Travaux du Museum National
d’Histoire Naturelle „Grigore Antipa”, nr. 47: 285-295(1193)Negus S., com. pers.(1352)Petri, K., 1912 –
Naturwissenschaften zu Hermannstadt, 1-376.(1085)Petri, K., 1912 – Siebenbürgens Käferfauna auf Grund ihrer
Erforschung bis zu Jahre 1911. Sieberbürgischen Vereins für Naturwissenschaften zu Hermannstadt, 1-376.
(4011)Petri, K., 1925-1926 – Ergänzungen und Berichtigungen zur Käferfauna Siebenbürgens 1912.
Verhandlungen und Mitteilungen des Siebenbürgischen Vereins fur Naturwissenschaften zu Hermannstadt, 75-
76: 1-42.(1089)Petri, K., 1925-1926 – Ergänzungen und Berichtigungen zur Käferfauna Siebenbürgens 1912.
76: 1-42.(4024)Plattner, H., 1968. Bemerkungen uber die Larven und Exuvien der Odonata Rumaniens. Faun.
Abh.(1037)>
670
76: 1-42.(1089)Petri, K., 1925-1926 – Ergänzungen und Berichtigungen zur Käferfauna Siebenbürgens 1912.
76: 1-42.(4024)Plattner, H., 1968. Bemerkungen uber die Larven und Exuvien der Odonata Rumaniens. Faun.
Abh.(1037)>
< - Petrescu Mihai : Dr. Doru Banaduc, Muzeul de Istorie Naturala Sibiu(1138)Dr. Doru Banaduc, Muzeul de
Istorie Naturala Sibiu(1163)Dr. Doru Banaduc, Muzeul de Istorie Naturala Sibiu(4123)I.Ghira, M.Venczel,
S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002, "Mapping of
Transilvanian Herpetofauna", In: "Nymphaea. Folia naturae Bihariae" XXIX, p. 145-201, Oradea(1220)>
< - Otel Vasile : >
< - Raportare2016 Grup : Planul de management al siturilor Natura 2000 ROSCI0085 Frumoasa úi ROSPA0043
681/02.09.2016)(4054)>

RO03 III 0.00 RO05 V 0.00 RO98 7.16

RO05 Parc natural / N Parcul Natural Grădiútea Muncelului - Cioclovina
RO98 Necunoscut + 0.02 2.18. Iezerul Surianul
RO98 Necunoscut + 0.02 2.46. Luncile Prigoanei
RO98 Necunoscut + 0.02 2.699. Suvara Saúilor
RO98 Necunoscut + 0.00 2.7. Stânca Grunzii
671
RO98 Necunoscut + 0.00 2.703. La Grumaji
RO98 Necunoscut + 1.01 2.705. Iezerele Cindrelului
RO98 Necunoscut + 5.90 2.707. Cindrel
RO98 Necunoscut + 0.00 2.708. Masa Jidovului
RO98 Necunoscut + 0.08 2.794. Jnepeniúul Stricatul
RO98 Necunoscut + 0.10 2.806. Sterpu - Dealul Negru
RO98 Necunoscut + 0.01 2.807. RezervaĠia Cristeúti

5.3. Desemnare sit
Pentru o mare parte din situl propus este în curs de pregătire documentaia tiinificăvn vederea declarării
Parcului Natural Frumoasa.
În prezent în interiorul limitelor propuse se aflămai multe arii protejate, dintre care amintim rezervaiile: Cindrel,
Iezerele Cindrelului, Luncile Prigoanei, Iezerul urianu, Cristeti, Jnepeniul Stricatul i uvara Sailor.
OrganizaĠie: Consiliul Judetean Alba

Adresă: Piata Ion I.C.Bratianu nr. 1, Alba Iulia, 510118 judeĠul Alba
Email: cjalba@cjalba.ro
Nume: Planul de Management al siturilor Natura 2000 ROSCI0085 Frumoasa úi ROSPA0043
X Da Frumoasa
Linkuri:
Nu
Planul de management al sitului a fost aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor úi pădurilor nr.
1158/2016 privind aprobarea planului de management úi Regulamentului siturilor Natura 2000 ROSCI0085
Frumoasa úi ROSPA0043 Frumoasa
672
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
673
B ROSCI0086
1.3 NUMELE SITULUI
Găina - Lucina

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0102722 47.0060222
842.50 0.00
674

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
7110 421 Buna A C A A
91D0 421 Buna A A B B
91E0 8 Buna B C B B

M 1352* Canis lupus(Lup) P P G D
M 1355 Lutra lutra P P G D
M 1361 Lynx lynx(Râs) P P D
M 1354* Ursus arctos(Urs) P P G D

P Agrostis canina P X
P Betula nana P X
P Calamagrostis canescens P X
P Carex curta P X
P Carex pauciflora R X
675
P Eriophorum latifolium R X
P Filipendula ulmaria(CreĠuúcă) R X
P Galium uliginosum R X
P Geum rivale P X
P Myosotis scorpioides R X
P Pedicularis exaltata R X
P Polemonium caeruleum R X
P Polygonum bistorta C X
P Salix aurita P X
P Succisa pratensis R X
P Vaccinium microcarpum P X
P Valeriana dioica ssp. C X
simplicifolia
P Viola biflora C X

N14 Păúuni 72.91
Mlastina activa, oligotrofa, impadurita cu Pinus silvestris; are un sediment turbos de cca. 3 m, in care este
bine conservat polenul de Betula nana (specie considerata relict glaciar) pe toata adancimea profilului.
Situl este important intrucat adaposteste o populatie compacta de Betula nana in zona centrala acoperita de
Pinus silvestris, iar in zona de lagg sunt prezente speciile higrofile Ligularia sibirica si Polemonium
caeruleum.
Urmatoarele specii trecute la rubrica D (Other reasons) sunt specii higrofile de terenuri slab inmlastinite si
de margini de mlastini impadurite, care pe masura ce va creste depozitul de turba vor evolua spre mlastini
impadurite: Calamagrostis canescens, Filipendula ulmaria, Galium uliginosum, Geum rivale, Salix aurita.
676

afară afară
Pop, E. 1960. Mlatinile de turbădin Republica PopularăRomână. Ed. Academiei R.P.R., 511pp.
511pp.(91D0)>
< - Grigoras Ion : Pop, E. 1960. Mlastinile de turba din Republica Populara Româna. Ed. Academiei R.P.R.,
511pp.(7110)>
< - Grup N2000 : Oprea A. com. pers.(91E0)>
< - Alexandru Iftime : Negus S., com. pers.(1354)Negus S., com. pers.(1361)>
< - Seghedin Georgeta : Seghedin T.G., 1983, Rezervatii naturale din Bucovina, Ed.Sport-Turism,
Bucuresti(1352)Seghedin T.G., 1983, Rezervatii naturale din Bucovina, Ed.Sport-Turism,
Bucuresti(1354)Seghedin T.G., 1983, Rezervatii naturale din Bucovina, Ed.Sport-Turism, Bucuresti(1361)>
677
RO04 IV 4.32 RO98 0.13

RO04 RezervaĠie naturală + 4.32 VII.12. Cheile Lucavei
RO98 Necunoscut + 0.13 2.720. Tinovul Găina - Lucina
5.3. Desemnare sit
Situl include rezervaia naturalăTinovul Găina Lucina cu o suprafaăde 1 ha, i rezervaia naturalăCheile
Lucavei cu o suprafaăde 33 ha având statut de rezervaii naturale prin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0086 – Găina Lucina a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvoltării durabile
nr.1964/2007.
OrganizaĠie: RNP-ROMSILVA-DirecĠia SilvicăSuceava

Adresă: Bd. 1 Mai, nr. 6, localitate Suceava,judeĠ. Suceava
Email: office@suceava.rosilva.ro
Nume: Planul de management al sitului ROSCI0086 Găina-Lucina
X Da
Linkuri:
Nu
Planul de management urmeazăa fi întocmit de către custode, în acest caz RNP- DirecĠia SilvicăSuceava.
678
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
679
B ROSCI0087
1.3 NUMELE SITULUI
Grădiútea Muncelului - Cioclovina

2 0 0 6 0 2 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0039527 45.0068111
39855.20 0.00
680

RO42 VEST

Stepică

conserv.
4060 474 Buna A C B A
40A0 474 Buna A C A A
6110 398 Buna B C B B
6230 102 Buna C C C C
6430 398 Buna B C B B
6520 3985 Buna B C B B
8310 3985 Buna A B B B
9110 1992 Buna B C B B
9130 3985 Buna B C B B
9150 6576 Buna A A B A
9180 398 Buna A B A B
91V0 11956 Buna A C B B
9410 398 Buna B C B C

681
lungi)
M 1310 Miniopterus W C B B C B
lungi)
ferrumequinum()
A 1166 Triturus cristatus P 1000 1500 i V M C B B B
ampelensis()
F 1138 Barbus P P? DD D
moioaga)
danfordi(Chiscar)
aurata(Dunăriă)
I 4035 Gortyna borelii lunata P C B B C B
I 1084* Osmoderma eremita P P C B C B
I 4020 Pilemia tigrina P P B B C B
P 4116 Tozzia carpathica P 100 300 i P G B A C B
Traunsteinera sp. R X
M 2632 Mustela P X
682
P Festuca panciciana R X
P Festuca pseudodalmatica R X
P Herminium monorchis R X
P Orchis morio R X
P Orchis sambucina R X
P Plantago holosteum R X

N14 Păúuni 7.63
683
Grăditea Muncelului-Cioclovina, ca Parcului Natural (suprafaa de 38.184 ha), cuprinde numeroase

obiective arheologice, antropologice, etnografice, geologice, speologice, faunistice i floristice, repartizate
armonios în cadrul unor ansambluri de peisaje naturale de excepie – încănealterate de activităi umane
majore. Caracteristice pentru peisajul sitului sunt: prezena notabilăa pădurilor, a pajitilor i, pe
suprafee mult mai restrânse, a unei agriculturi arhaice, tradiionale.
Aici este localizat sistemul celor 8 cetăi fortificate din jurul capitalei politice, culturale i religioase
a Daciei – Sarmizegetusa Regia – cetatea de scaun a regilor Burebista i Decebal, precum i un mare
număr de rezervaii i monumente ale naturii (peteri, chei, avene i alte fenomene carstice), pentru a
enumera numai principalele repere ale zonei. Acestea conferăparcului o serie de excepionale valene
istorice, naturale, tiinifice, educative i turistice, care de altfel au i determinat constituirea lui ca arie
protejată
Substratul geologic este alcătuit preponderent din isturi cristaline mezometamorfice (gnaise, paragnaise,
amfibolite, micaisturi). Rocile sedimentare se întâlnesc în partea vestică, sudicăi sud-esticăa parcului
i sunt reprezentate prin calcare mezozoice (cretacice i jurasice).
Vegetaia parcului natural este specificăetajului montan, definităfizionomic prin prezenta pädurilor de
foioase în alternanăcu pajiti (în special pajiti secundare instalate în urma defriărilor), fânee i
stâncării cu vegetaie xerotermofilă, mezoxerotermofilä. In sud-vestul parcului au fost identificate
suprafee cu vegetaie termofilăbogatăvn elemente de origine sudică, mediteraneană.
Sit important pentru existena a numeroase habitate de importanăeuropană: Juniperus communis

formations on heaths or calcareous grasslands, Rupicolous calcareous or basophilic grasslands of the
Alysso-Sedion albi, Alpine and subalpine calcareous grasslands, Semi-natural dry grasslands and
scrubland facies on calcareous substrates (Festuco Brometalia)(*important orchid sites), Species-rich
Nardus grasslands on siliceous substrates in mountain areas (and submountain area in Continental
Europe), Molinia meadows on calcareous peaty or clavey-silt-laden soils (Molinion caeruleae), Hydrophilous
tall herb fringe communities of plains and of the montane to alpine levels, Lowland hay meadows
(Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis), etc., precum i a 10 specii de mamifere(Ursus arctos,
Barbastella barbastellus, Canis lupus, Lutra lutra, Lynx lynx, Myotis myotis, Rhinolophus hipposideros, etc.),
o sp. de amfibieni: Bombina variegata, 4 sp. de peti(Barbus meridionalis, Cottus gobio, Eudontomyzon
danfordi, Sabanejewia aurata), 6 sp. de nevert. i o specie vegetală: Campanula serrata, toate de interes
european.

afară afară
pasunii
L A04 Pasunatul N I
684
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
L E Depozitarea N I
/deseuri provenite
din baze de
agrement
03.02 braconaj
.03
pentru rulote
L K Eroziune N I
01.01
1. Cocean P., (1995), Peterile României, Ed. Dacia, Cluj Napoca

2.Decu V., Murariu D-tru, Gheorghi V., (2003), Chiroptere din România, ghid instructiv i educativ, ISER,
Bucureti
3.Murariu D-tru, Decu V., Gheorghiu V., Nistor V., (2005), An impressive bat hibernating population in the
Meridian Carpathians (ura Mare Cave - Romania), vol.VI, p.75-85, Studia Chiropterologica, Krakow
< - Donita Nicolae : amenajamente silvice(9410)Amenajamente silvice, Harta vegetatiei forestiere a Romaniei,
1997, Donita, N. et al.(9150)Cercetari în teren, dr. Radu Stelian(91E0)>
Adrian Oprea(6230)Cercetari în teren, 2000, Ion Sarbu, Adrian Oprea(6410)Cercetari în teren, 2000, Ion Sarbu,
Adrian Oprea(6430)Cercetari în teren, 2000, Ion Sarbu, Adrian Oprea(6510)Cercetari în teren, 2000, Ion Sarbu,
Adrian Oprea(6520)>
< - Simionescu Mihai : >
< - Ungureanu Anca : cercetari Liana Pop(6110)cercetari Liana Pop(6120)cercetari Liana Pop(6170)cercetari
Liana Pop(8220)>
< - Biris Iovu-Adrian : Amenajamente silvice, Cercetari în teren, dr. Radu Stelian(9180)amenajamentele silvice.
(9130)>
< - Ecoanalitic Ecoanalitic : Studii efectuate in cadrul proiectului - „Revizuirea planului de management integrat
pentru Parcul Natural „Gradiútea Muncelului – Cioclovina” ROSCI0087 ùi ROSPA0045 - cod proiect SMIS-CSNR
47491(4060)Studii efectuate in cadrul proiectului - „Revizuirea planului de management integrat pentru Parcul
Natural „Gradiútea Muncelului – Cioclovina” ROSCI0087 ùi ROSPA0045 - cod proiect SMIS-CSNR 47491
(40A0)Studii efectuate in cadrul proiectului - „Revizuirea planului de management integrat pentru Parcul Natural
„Gradiútea Muncelului – Cioclovina” ROSCI0087 ùi ROSPA0045 - cod proiect SMIS-CSNR 47491(6230)Studii
efectuate in cadrul proiectului - „Revizuirea planului de management integrat pentru Parcul Natural „Gradiútea
Muncelului – Cioclovina” ROSCI0087 ùi ROSPA0045 - cod proiect SMIS-CSNR 47491(7230)Studii efectuate in
cadrul proiectului - „Revizuirea planului de management integrat pentru Parcul Natural „Gradiútea Muncelului –
Cioclovina” ROSCI0087 ùi ROSPA0045 - cod proiect SMIS-CSNR 47491(8210)>
685
Ars Docendi, Bucuresti.(4008)Toader, T., Dumitru, I. (ed.), 2005. Romanian forests. National parks and natural
parks. Ed. ROMSILVA, 267 pp.(1352)Toader, T., Dumitru, I. (ed.), 2005. Romanian forests. National parks and
natural parks. Ed. ROMSILVA, 267 pp.(1355)Toader, T., Dumitru, I. (ed.), 2005. Romanian forests. National parks
and natural parks. Ed. ROMSILVA, 267 pp.(1361)>
< - Nitu Eugen : Nota Tr. Savulescu, zona Fanatele Pui-Hunedoara(4020)Observatii teren 2008 E. Nitu(1087)>
< - Tatole Victoria : Date teren Dr. I. Iorgu, Dr. El. Ilorgu(4050)Raport Dr. E. Nitu, 2010(1084)>
< - Ungureanu Anca : >
< - Ecoanalitic Ecoanalitic : Studii efectuate in cadrul proiectului - „Revizuirea planului de management integrat
pentru Parcul Natural „Gradiútea Muncelului – Cioclovina” ROSCI0087 ùi ROSPA0045 - cod proiect SMIS-CSNR
47491(1166)Studii efectuate in cadrul proiectului - „Revizuirea planului de management integrat pentru Parcul
Natural „Gradiútea Muncelului – Cioclovina” ROSCI0087 ùi ROSPA0045 - cod proiect SMIS-CSNR 47491(4116)
>

RO03 III 5.45 RO05 V 95.61 RO98 10.28

RO03 Monument al + 3.94 2.497. Complexul carstic Ponorici - Cioclovina
naturii
RO03 Monument al + 1.45 2.500. Peútera Tecuri
naturii
RO03 Monument al + 0.06 2.523. Dealul úi Peútera Bolii
naturii
RO05 Parc natural + 95.61 N Parcul Natural Grădiútea Muncelului - Cioclovina
RO05 Parc natural / V.4. Geoparcul Dinozaurilor Tara HaĠegului
RO98 Necunoscut + 9.53 2.499. Peútera Sura Mare
RO98 Necunoscut + 0.02 2.513. Locul fosilifer Ohaba - Ponor
RO98 Necunoscut + 0.63 2.522. Cheile Crivadiei
RO98 Necunoscut + 0.10 2.531. Cheile Tăii
686
5.3. Desemnare sit
Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina a fost desemnat ca parc natural prin Legea 5/2000 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate
OrganizaĠie: AdministraĠia Parcului Natural Grădiútea Muncelului - Cioclovina

Adresă: Aleea Parcului nr. 21, cod. 330026, Mun. Deva, JudeĠul Hunedoara
Email: pngm_c@yahoo.co.uk
Nume: Planul de management al Parcului Natural Grădiútea Muncelului - Cioclovina
X Da
Linkuri:
Nu
Măsurile de conservare se regăsesc în planul de managemet aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
1049/2013, pentru aprobarea Planului de management úi a Regulamentului Parcului Natural Grădiútea
Muncelului - Cioclovina.
O nouăversiune a planului de management a fost realizatăprin proiectul ”Revizuirea planului de
management integrat pentru Parcul Natural Grădiútea Muncelului – Cioclovina ROSCI0087úi
ROSPA0045”, proiect finanĠat în cadrul POS Mediu, Axa prioritară4úi implementat de către AsociaĠia
EcologistăĆindrelul´úi se aflăvn prezent în proces de evaluare în vederea adoptării.
687
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
688
B ROSCI0088
1.3 NUMELE SITULUI
Gura Vedei - Saica - Slobozia

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0044250 43.0071750
10137.80 0.00
689

RO31 SUD

Stepică

conserv.
91F0 5 Buna D

lungi)
M 1310 Miniopterus C P C B C B
lungi)
M 1321 Myotis emarginatus C P C B C B
M 1324 Myotis myotis() C P C B C B
M 1303 Rhinolophus hipposideros() C P C B C B
M 1302 Rhinolophus P P C B B B
M 1302 Rhinolophus C P C B B B
F 4125 Alosa immaculata(Scrumbie P C B B C B
de Dunare)
F 4125 Alosa immaculata(Scrumbie R C B B C B
de Dunare)
690
de nisip)
Tipar)
amarus(Boarcă)
aurata(Dunăriă)
Pietrar)
I 1032 Unio crassus P P C B C B

N14 Păúuni 4.20
Situl Gura Vedei-Saica -Slobozia este amplasat în bazinul inferior al râului Vedea, făcând parte din Lunca
inferioarăa Dunării,subunitatea Lunca-Pasărea, cuprinzând i zona dig-mal.Unitatea geomorfologică
întâlnităeste cea de luncă.Din punct de vedere geologic, acest sit aparine marii unităi structurale
Platforma Moesică, iar cuvertura sedimentarăeste alcătuitădin depozite loessoide i depozite aluviale de
vârstăholocenă, foarte variate ca textură,în zona albiei minore depozitele sunt aproape exclusiv depozite
aluviale,ce formeazăirul grindurilor fluviatile
Situl a fost desemnat datorităprezenei în cadrul acestuia atăt a habitatelor de interes cât i datorită
prezenei unor specii de interes:
691
Tipuri de habitate (2)
91F0Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia,
din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), pe 0,05% din suprafaă;
92A0 - Zăvoaie cu Salix alba i Populus alba, pe 10% din suprafaă;
Specii de mamifere (6):
1355 - Lutra lutra (Vidră, Lutră);
1310 - Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi lungi);
1321 - Myotis emarginatus (Liliac cărămiziu);
1324 - Myotis myotis (Liliac comun);
1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoavă);
1302 - Rhinolophus mehelyi (Liliacul cu potcoavăa lui Mehely)
Specii de amfibieni i reptile (2):
1188 - Bombina bombina (Buhai de baltăcu burta roie);
1220 - Emys orbicularis(Broascăestoasăde apă)
Specii de peti (10):
1130 - Aspius aspius (Avat);
1149 - Cobitis taenia (Zvârlugă);
1124 - Gobio albipinnatus (Porcuor de nisip);
2555 - Gymnocephalus baloni (Ghiborde râu);
1157 - Gymnocephalus schraetzer (Răspăr);
1145 - Misgurnus fossilis (ipar);
1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boare);
1146 - Sabanejewia aurata (Dunariă);
1160 - Zingel streber (Fusar);
1159 - Zingel zingel (Pietrar).
Prezenta speciei Unio crassus in perimetrul extins.
H H01 Poluarea apelor de N O

suprafata (limnice,
terestre, marine si
salmastre)

afară afară
M D Navigatie N O M 853 Managementul N I
03.02 nivelelor de apa
Banarescu, P., 2005: Pisces. In: Botnariuc, N., Tatole, V. (ed.): Cartea Rosie a vertebratelor Romaniei, Ed.
Curtea Veche, Bucuresti
692
Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(92A0)Proiectul LIFE
GREENDANUBE.(91F0)>
< - Alexandru Iftime : Date teren(1335)>

< - Tatole Victoria : Date teren.(1032)>
< - Otel Vasile : >

RO04 IV 23.81

RO04 RezervaĠie naturală + 23.30 B4. Cama - Dinu - Păsărica
RO04 RezervaĠie naturală + 0.51 IV.47. Ostrovul Gâsca
5.3. Desemnare sit
Pe raza judeului Teleorman, situl nu are statut de protecie i în interiorul său se aflăOstrovul Gâsca, ce are
statut de rezervaie naturală, declaratăprin HG nr.2151/2004.
693

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Nu existăplan de management úi pânăla desemnarea acestui sit se vor impune măsuri de conservare de
către autoritatea publicălocalăpentru protecĠia mediului.
694
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
695
B ROSCI0089
1.3 NUMELE SITULUI
Gutâi - Creasta Cocoúului

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0164111 47.0152166
688.00 0.00
696

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
4030 6 Buna B C B B
4060 110 Buna A C A A
6230 6 Buna B B B B
6410 0 Buna B C B B
6430 3 Buna B C B B
7110 6 Buna A C B B
7140 0 Buna C C A B
7230 0 Buna A C A A
9110 488 Buna A C B B

M 1354* Ursus arctos(Urs) P P D
A 2001 Triturus montandoni(Triton P P D
carpatic)
P 1758 Ligularia sibirica P V C B C B
697

câmp)
M 2632 Mustela P X
P Andromeda polifolia P X
P Diphasiastrum complanatum P X
P Lycopodiella inundata P X
P Pinus mugo P X
P Scheuchzeria palustris P X
698
P Vaccinium oxycoccos P X
P Vaccinium uliginosum P X

N14 Păúuni 4.67
Creasta Cocoului este o formăde relief mai bizară, o colinăascuită, crenelată, de cca. 200 m lungime,
cu pereii fisurai, cu aspect de fierăstrău i o diferenăde nivel de 40 m (vest), 80 m (est) i 150 m
(nord).
Roca este reprezentatăde andezite cu piroxeni, hornblendă, biotit i cuarde Gutâi, curgeri de lave de
grosime remarcabilă(peste 400 m), ce apar pe un areal eliptic, cu lungime E-V de cca. 3 km i N-S de 1-2
km, între vârfurile Secătura i Gutâiul Mic (Apostolii). Se considerăcăexistăo structurăvulcanicăde tip
“dom de lavă´, de mari dimensiuni, sau o îngemănare a produselor vulcanice puse în loc prin aparate de tip
central (Secătura, Gutâiul Doamnei, Gutâiul Mare).
În ambele interpretări geologice, Creasta Cocoului reprezintăun rest de curgere de lavăsituat la nivelul
platoului, dar afectat de eroziunea diferenialăpe flancuri, un martor de eroziune.
Aria protejata Creasta Cocosului , prin complexul de factori geologici, botanici, faunistici, reprezinta una
dintre cele mai spectaculoasa teritorii din judetul Maramures.
Aceasta arie cuprinde pintenul de stanci acoperit de vegetatie scunda de tufarisuri subalpine, dar si zonele
invecinate ocupate de braul de padure tampon, edificata de fagete, cat si suprafetele de pajisti care ocupa
colinele marginase. De asemenea, pe suprafata ariei protejate se gasesc, ca habitate semnificative si de
mare importanta ecologica, tinoave stabilizate cu o flora caracteristica.
Ponderea cea mai mare o ocupa tufarisurile subalpine edificate de afin si merisor incadrate în categoria de
habitat a tufăriurilor sud-est carpatice de afin. Faăde situaiile obinuite, acestea se găsesc la altitudini
ceva mai mici, nedepăind 1100-1300 m. Versanii sunt inclinai puternic pânăla moderat cu substrate
acide din roci silicioase. Speciile edificatoare sunt cele douăde Vaccinium, însoite de ierburi precum:
Nardus stricta, Luyula luzuloides, Deschampsia flexuosa, Campanula abietina, Campanulla serrata,
Potentilla ternata, Anntenaria dioca, Melampyrum saxosum, Homogyne alpina, Soldanella hungarica, Geum
montanum, Melampyrum sylvaticum etc.
Parial aceste fitocenoze s-au instalat pe locul unor foste jnepeniuri. Rămăie ale acestor formaiuni
vegetale de maximăvaloare ecologicăse mai văd pe versantul orientat spre Cavnic. Din păcate, specia
edificatoare, Pinus mugo este prezentădoar prin trunchiurile carbonizate, vechi de mai multe decenii. Ca
699
specii de amestec găsindu-se Alnus viridis, Juniperus sibirica etc.
Făgetul instalat sub creastănu ocupăsuprafee semnificative, constituind doar o fkie relativ disjunctă
faăde pădurile de fag de pe cuprinsul Munior Gutâi. Este bine închegat, cu un strat arborescent asiv
sub care se dezvoltăun strat regenerativ din puiei de diferite vârste. Stratul arbustiv este constituit din
Daphne mezereum, Sambucus racemosus, Lonicera xylosteum, Ligustrum vulgare etc. Fiind un făget
instalat pe un sol scheletic, moderat acid stratul ierbos destul d emodest ca i închegare este constituit din
specii acidofile: Luyula luyuloides, Calamagrostis arundinaceea, Vaccinium myrtyllus, dar i Cardamine
glanduligera, Rubus hirtus, Galium odoratum Dicranum scoparium, Rhytiadelphus triquetrum etc.
În preajma Crestei Cocoului, incluse în aria protejatăsunt i habitatele praticole, pajiti edificate atât de
Nardus stricta, cât i de Festuca rubra i Agrostis capillaris. Sunt pajiti tipice cu compoziie floristică
relativ diversă, în bunăstare de conservare. O atenie sporitămeritătinoavele cuprinse pe teritoriul ariei
protejate. Taul Chendroaiei, aflat chiar la baza Crestei, dar i tările de la Hoteni. Sunt edificate de
sphagnete si au o compoziie floristicăfoarte tipicăacestor formaiuni vegetale, prezente fiind:
Vaccinium ulliginosum, Drosera rotundifolia, Scheuyeria palustris, etc.

afară afară
01.02
Studiul de fundamentare stiintifica realizat de Asociatia EcoLogic, în cadrul proiectului “Conservarea

integratăa biodiversităii prin dezvoltarea de forme alternative generatoare de venit pentru comunităile
din jurul Rezervaiei Creasta Cocoului”, finanat prin Programul GEF de Granturi Mici. Consultanti: Dr.
Marian Monica – Universitatea de Nord, Beres Iosif si Chis Ioan – Muzeul Stiintelor Naturii, Muzeul
Maramuresului
< - Florentina Florescu : Cercetari în teren si amenajamentele silvice(91V0)Proiect LIFE-Nature FOREST-ALP
NATURA 2000 RO si Studiul de fundamentare stiintifica realizat de Asociatia EcoLogic, în cadrul proiectului
“Conservarea integrata a biodiversitatii prin dezvoltarea de forme alternative generatoare de venit pentru
comunitat(6410)Proiect LIFE-Nature FOREST-ALP NATURA 2000 RO si Studiul de fundamentare stiintifica
realizat de Asociatia EcoLogic, în cadrul proiectului “Conservarea integrata a biodiversitatii prin dezvoltarea de
forme alternative generatoare de venit pentru comunitat(6510)Proiect LIFE-Nature FOREST-ALP NATURA 2000
RO si Studiul de fundamentare stiintifica realizat de Asociatia EcoLogic, în cadrul proiectului “Conservarea
integrata a biodiversitatii prin dezvoltarea de forme alternative generatoare de venit pentru
700
forme alternative generatoare de venit pentru comunitat(9110)Studiul de fundamentare stiintifica realizat de
Asociatia EcoLogic, în cadrul proiectului “Conservarea integrata a biodiversitatii prin dezvoltarea de forme
alternative generatoare de venit pentru comunitatile din jurul Rezervatiei Creasta Cocosului”(4060)Studiul de
fundamentare stiintifica realizat de Asociatia EcoLogic, în cadrul proiectului “Conservarea integrata a
biodiversitatii prin dezvoltarea de forme alternative generatoare de venit pentru comunitatile din jurul Rezervatiei
Creasta Cocosului”(6230)Studiul de fundamentare stiintifica realizat de Asociatia EcoLogic, în cadrul proiectului
“Conservarea integrata a biodiversitatii prin dezvoltarea de forme alternative generatoare de venit pentru
comunitatile din jurul Rezervatiei Creasta Cocosului”(6430)>
< - Grup N2000 : Negrean G. com. pers.(4030)>
< - Oprea Adrian : Proiect LIFE-Nature FOREST-ALP NATURA 2000 RO si Studiul de fundamentare stiintifica
forme alternative generatoare de venit pentru comunitat(7230)>
< - Florentina Florescu : Beres Iosif, Chis Timur(1193)Beres Iosif, Chis Timur(2001)>

RO98 10.78

RO98 Necunoscut + 0.50 2.568. Lacul Morărenilor
RO98 Necunoscut + 10.28 2.577. Creasta Cocoúului
701
5.3. Desemnare sit
Rezervaia Creasta Cocoului înfiinat în anul 1954 prin Hotărârea Consiliului de Minitrii nr. 514, reconfirmat
prin Hotărârea Consiliului Judeean nr. 207 din 1977 i nr. 37 din 14.11.1994, este arie naturalăprotejată
încadratăla categoria monumente ale naturii corespunzătoare categoriei a III-a I.U.C.N. Zona tampon a fost
instauratăpe baza Hotărârii de Consiliu Local nr. 26 din 23.12.2003 al Comunei Desesti, extinderea acesteia fiind
confirmatăde Hotărârea de Consiliu Local nr. 4 din 26.01.2006 al Comunei Ocna Sugatag, iar atribuirea statutului
zona de conservare speciala pentru turbaria Taurile Chendroaiei fiind confirmata de Hotărârea de Consiliu Local
nr. 8 din 26.04.2006.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Pânăvn prezent nu este nici un plan de management pentru acest sit.
702
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
703
B ROSCI0090
1.3 NUMELE SITULUI
Harghita Mădăraú

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0047555 46.0143888
13321.90 0.00
704

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
4060 666 Buna B C B B
6430 133 Buna B C B B
6520 289 Buna B B B B
7110 666 Buna B C B B
8310 666 Buna B C B C
91D0 266 Buna C C C B
91V0 6201 Buna B A B B
9410 9325 Buna B C B B
carpatic)
I 4036 Leptidea morsei P P C B C B
P 1389 Meesia longiseta P V C B C B
705

F 5094 Barbus peloponnesius C X X
F Phoxinus phoxinus(Boet) C X
P Allium ursinum C X
P Allium victorialis P X
P Cardamine opizii P X
P Carex curta C X
P Crocus vernus ssp. vernus C X
P Daphne mezereum C X
P Empetrum nigrum ssp. R X
hermaphroditum
P Empetrum nigrum ssp. nigrum P X
P Epilobium nutans P X
P Festuca airoides P X
P Gentiana C X
asclepiadea(Lumânărica
pământului)
P Gentiana verna R X
P Huperzia selago C X
P Juniperus communis ssp. alpina C X
P Juniperus communis(Ienupăr ) C X
P Larix decidua C X
P Leucanthemum waldsteinii C X
P Phleum alpinum ssp. alpinum C X
P Picea abies(Molid ) C X
P Pinus mugo C X
P Potentilla aurea P X
P Ranunculus platanifolius P X
P Rubus fruticosus(Mure) C X
P Rubus idaeus(Zmeur ) C X
706
P Silene pusilla R X
P Soldanella hungarica ssp. major C X
P Sorbus aucuparia C X
P Telekia speciosa C X
P Vaccinium macrocarpon P X
P Veronica fruticans V X
P Viola biflora C X

N14 Păúuni 2.12
Situl este caracterizat printr-un relief înalt (altitudine între 1500-1800 m) acoperităcu vegetaie forestieră
de tip molidi, subordonat molidi-fagetum. Din punct de vedere geologic face parte din lanul vulcanic
neogen Călimani-Gurghiu-Harghita, fiind constituit din roci andezitice (curgeri de lavăi piroclastite).
Reeaua hidrograficăbogatăvn cursuri de apă, aflueni ai răurilor Târnava Mare în partea vestică, a
Mureului i Oltului pe partea estică.
Situl cuprinde arealul cu cea mai mare densitate de specii de carnivore mari ( urs, lup, pisicăsălbatică, râs).
Este acoperităcu păduri compacte, care adăpostesc locurile de iernare a urilor.
Impacte Pozitive

management afară
707
Impacte Negative

H 690 Alte impacte N O

determinate de
nu au fost
mentionate mai sus
pasunii
4 in curs de uscare
fara replantare sau
refacere naturala
01.0
1
H F Sapat dupa N I
02.0 momeala / colectare
3.01
H F Vanatoare N I
03.0
1
03.0 braconaj
2.03
01.0
3
H G05 Alte intruziuni si N I
dezechilibre umane
H H Zgomot, poluare N I
06.0 fonica
1

afară afară
M A04 Pasunatul N I M A Abandonarea N I
3 lipsa pasunatului
M F04 Luare/prelevare de N I M A Furajare N I
plante terestre, in 05.0
general 2
activitati de
liber, activitati
recreative
708
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
01.02 si vehicule
non-motorizate
L G Complex de ski N I
02.02
M G Circuite auto N I
02.04
pentru rulote
M G Alte N O
02.10 sporturi/complexe de
agrement
Amenajementele silvice din zonăEvaluările multianuale ale efectivelor de vănat realizate de gestionarii
fondurilor de vânâtoare, în ultimi doi ani de APM Harghita.
< - Kovacs Istvan : Coldea Gh.(6230)Coldea Gh.(6430)Coldea Gh.(8220)Kovács Sandor com. pers.(4060)Kovács
Sandor com. pers.(7110)Kovács Sandor com. pers.(9410)>
< - Szabo&Baczo Zoltán : Sepsi, A., Szeley-Szabó, Sz (2003): Medvéskönyv. Erdélyi Nimród Könyvek,
Székelyudvarhely(8310)>
< - Simo Attila : Studii stiintifice(6520)Studii stiintifice(7140)Studii stiintifice(91V0)>
< - Alexandru Iftime : Date ICAS(1361)Negus S., com. pers.(1352)Negus S., com. pers.(1354)>
< - Dr. COLDEA Gheorghe : >
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>
< - Szabo Szilard : >
< - Szabo&Baczo Zoltán : >
< - Otel Vasile : >
709

RO98 0.15

RO98 Necunoscut + 0.15 2.493. Lacul Dracului
5.3. Desemnare sit
Aria protejatăLacul Dracului, înclus în sit este protejat conform Hotârârii Consiliului Judeean Harghita nr.
162/2005, i a legii nr. 5/2000.
OrganizaĠie: Ocolul Silvic Particular Liban - Zetea

Adresă: Zetea, str. Principală, nr.272, jud. Harghita, tel./fax. 0266-241 192
Email: ospliban@yahoo.com
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0090 Harghita Mădăraúúi al
X Da RezervaĠiei naturale 2.493 Lacul Dracului
Linkuri:
Nu
Nu existăplan de management avizat de Academia Română.
710
711
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
712
B ROSCI0091
1.3 NUMELE SITULUI
Herculian

2 0 0 6 0 8 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0051583 46.0048750
12917.00 0.00
713

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
9110 1898 Buna B C B B
9130 271 Buna C C B C
9170 51 Buna D
9410 710 Buna C C B B

M 1308 Barbastella P C B C B
M 1352* Canis lupus(Lup) P 15 25 i P C B C B
M 1355 Lutra lutra P P D
M 1361 Lynx lynx(Râs) P 12 16 i P C B C B
M 1354* Ursus arctos(Urs) P 70 90 i P C B C B

714
N14 Păúuni 8.17
Situl este situat pe versantul stâng al pârâului Cormo, în nordul localităii Baraolt din judeul Covasna.
Relieful este caracteristic dealurilor înalte, cu văi largi.Distanele mari faăde localităi, asigurălinitea
necesarăfaunei.
În situl propus existăuna dintre cele mai sănătoase i bine reprezentate populaii de urs, lup i râs de pe
teritoriul judeului Covasna. Habitatele forestiere au o stare de conservare bună. Speciile de vânat cerb,
căprior etc, sunt de asemenea foarte bine reprezentate.

afară afară
L A Abandonarea N I
lipsa pasunatului
detinerii terenului
agricol
(copaci nenativi)
715
La data completării fiei nu au fost disponibile documentaii tiinifice. Completarea formularului s-a făcut
pe baza amenajamentelor silvice i a evaluărilor realizate de gestionarii fondurilor cinegetice incluse în sit.
Lucrări nepublicate cu caracter oficial:

Ocolul Silvic Tălisoara - Amenajament silvic UP I Herculian
Ocolul Silvic Tălisoara - Amenajament silvic UP IV Cormos
Ocolul Silvic Tălisoara - Amenajament silvic UP V Filia
< - Pop Ioan Mihai : amenajamente silvice(9110)amenajamente silvice(9130)amenajamente
silvice(9170)amenajamente silvice(91E0)amenajamente silvice(91V0)amenajamente silvice(9410)amenajamente
silvice(9420)>
< - Biris Iovu-Adrian : Harta forestiera a Romaniei 2008 (ICAS).(9110)>

(1308)>
< - Pop Ioan Mihai : >
5.3. Desemnare sit
În cadrul sitului nu sunt desemnate alte tipuri de arii naturale protejate de interes naional. La est de situl
Herculian la cca. 4 km se aflăsitul SCI Cheile Vârghiului, la nord la cca 3 km se aflăsitul SCI Tinovul Luci.
716
OrganizaĠie: Ocolul Silvic Privat Baraolt

Adresă: Baraolt, str. PetĘfi Sándor, nr. 10A, judeĠul Covasna
Email: ocolbaraolt@yahoo.com
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0091 Herculian
X Da
Linkuri:
Nu
La data completării formularului standard situl nu avea un manager (administrator sau custode). În prezent
custodele sitului este Ocolul Silvic Privat Baraolt, tel. 0267-377119, ocolbaraolt@yahoo.com. În prezent
planul de management este în lucru.
Administratori de fond forestier: Ocolul Silvic Privat Baraolt, Ocolul Silvic Privat Hatod, Ocolul Silvic
Tăliúoara.
Administratori fonduri cinegetice: DirecĠia SilvicăCovasna.
717
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
718
B ROSCI0092
1.3 NUMELE SITULUI
Igniú

2 0 0 6 1 0 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0111972 47.0141916
19635.30 0.00
719

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
3220 196 Buna B C B B
6410 196 Buna B C B B
6430 196 Buna B C B B
7140 196 Buna B C B B
9110 2945 Buna B C B B
9130 1374 Buna C C B B

M 2612 Microtus tatricus P P A B B B
A 1166 Triturus cristatus P P? DD
carpatic)
P 1758 Ligularia sibirica P P D
720

P Carex echinata P X
P Carex limosa P X
P Carex pauciflora P X
P Empetrum nigrum ssp. nigrum P X
P Molinia caerulea ssp. caerulea P X
P Pinus mugo P X

N14 Păúuni 28.52
Turbăria Tăul lui Dumitru este situatăpe platoul constituit din andezite piroxenice, situat pe culmea dintre V.
Sturului i V. Brazilor, având dimensiuni de 15 x 20 m, cu deversare spre vest (V. Sturului). Acesta este o
turbărie oligotrofăcare este drenatăi spre est (spre V. Brazilor).
Mlatina Poiana Brazilor este amplasatăvntr-o zonădepresionară, craterialăde pe cursul superior al Văii
Brazilor. Zona craterialăare diametrul de cca 2 km i umplutura vulcanicăeste constituitădin andezitele
piroxenice de Valea Brazilor (cu o grosime de peste 800 m) i intruziuni polistadiale. Aceastămlatinăeste
un fragment situat la bifurcaia a 2 mlatini extinse: mlatina împădurităV. Brazilor Stângă(lungime 1 km,
lăime 100-150 m) i mlatina cu turbăV. Brazilor Dreaptă(lungime 1 km, lăime 150-200 m). Mlatinile
se dispun de-alungul cursurilor de apă.
Situl propus cuprinde zone umede (turbării active, mlatini) cu o mare valoare ecologicăi tiinifică,
zone cu stâncării, păuni i fânee montane, păduri naturale de fag i păduri de molid.
Mlatina Poiana Brazilor este staiunea cea mai joasăvn care vegeteazăjneapănul în România (970 m),
interpretatăca o staiune relictă, la cca 80 km de cea mai apropiatăstaiune spre est, situatăvn mijlocul
pădurii de fag.
721
zone cu stâncării, păuni i fânee montane, păduri naturale de fag i păduri de molid.
Mlatina Poiana Brazilor este staiunea cea mai joasăvn care vegeteazăjneapănul în România (970 m),
interpretatăca o staiune relictă, la cca 80 km de cea mai apropiatăstaiune spre est, situatăvn mijlocul
pădurii de fag.

afară afară
fara replantare sau
refacere naturala
M E Depozitarea N I
/deseuri provenite
din baze de
agrement
M E Depozitarea N I
M L Evenimente N O
geologice, catastrofe
naturale
Proiectul One Europe More Nature documentaie privind ariile protejate: Mlatina Vlătinescu, Poiana
Brazilor, Tăul lui Dumitru, Tăurile de la Hoteni, Iezerul Mare, Tăul Chendroaiei, Lacul Morărenilor, Tăul
Negru.
< - Oprea Adrian : A. Oprea, 2007, Investigatii de teren(6430)>
< - Pop Ioan : Miklos Balint si colaboratorii, 2004, Proiectul One Europe More Nature Documentatie privind ariile
protejate: Mlastina Vlasinescu, Poiana Brazilor, Taul lui Dumitru, Taurile de la Hoteni, Iezerul Mare, Taurile
Chendroaiei, Lacul Morarenilor, Taul Negru.(3220)Miklos Balint si colaboratorii, 2004, Proiectul One Europe More
Nature Documentatie privind ariile protejate: Mlastina Vlasinescu, Poiana Brazilor, Taul lui Dumitru, Taurile de la
Hoteni, Iezerul Mare, Taurile Chendroaiei, Lacul Morarenilor, Taul Negru.(6170)Miklos Balint si colaboratorii,
2004, Proiectul One Europe More Nature Documentatie privind ariile protejate: Mlastina Vlasinescu, Poiana
Brazilor, Taul lui Dumitru, Taurile de la Hoteni, Iezerul Mare, Taurile Chendroaiei, Lacul Morarenilor, Taul Negru.
(7110)Miklos Balint si colaboratorii, 2004, Proiectul One Europe More Nature Documentatie privind ariile
protejate: Mlastina Vlasinescu, Poiana Brazilor, Taul lui Dumitru, Taurile de la Hoteni, Iezerul Mare, Taurile
722
Chendroaiei, Lacul Morarenilor, Taul Negru.(7120)Miklos Balint si colaboratorii, 2004, Proiectul One Europe More
Nature Documentatie privind ariile protejate: Mlastina Vlasinescu, Poiana Brazilor, Taul lui Dumitru, Taurile de la
Hoteni, Iezerul Mare, Taurile Chendroaiei, Lacul Morarenilor, Taul Negru.(9110)Miklos Balint si colaboratorii,
2004, Proiectul One Europe More Nature Documentatie privind ariile protejate: Mlastina Vlasinescu, Poiana
Brazilor, Taul lui Dumitru, Taurile de la Hoteni, Iezerul Mare, Taurile Chendroaiei, Lacul Morarenilor, Taul Negru.
(9130)Stiudiu dr. Monica Marian(4030)Stiudiu dr. Monica Marian(6230)Stiudiu dr. Monica Marian(6410)Stiudiu dr.
Monica Marian(7140)Stiudiu dr. Monica Marian(91V0)>
< - Alexandru Iftime : Col. Muz. Gr. Antipa(1193)>

< - Pop Ioan : >
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>
< - Iftime Alexandru : Cogălniceanu, D., et al., 2013. Diversity and distribution of amphibians in Romania.
ZooKeys, 296:35-57(1166)>
< - Otel Vasile : >

RO98 0.24

RO98 Necunoscut + 0.10 2.570. Mlaútina Poiana Brazilor
RO98 Necunoscut + 0.02 2.572. Tăul lui Dumitru
RO98 Necunoscut + 0.06 2.578. Cheile Tătarului
RO98 Necunoscut + 0.06 2.590. Mlaútina Iezerul Mare

5.3. Desemnare sit
În interiorul sitului au fost cuprinse arii naturale protejate desemnate prin Legea nr. 5 din 2000.
723

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Mlaútina Vlăúinescu úi Tăul lui Dumitru (arii naturale protejate) aflate în interiorul sitului propus, prezintă
planuri de management întocmite de custozi: Societatea Ecologistădin Maramureú, respectiv DirecĠia
SilvicăBaia Mare.
724
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
725
B ROSCI0093
1.3 NUMELE SITULUI
Insulele Stepice Sura Mică- Slimnic

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0138888 45.0067361
441.20 0.00
726

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
40A0 8 Buna C C C C
6240 308 Buna B C B B
6410 4 Buna C C C C
6430 4 Buna C C C C
6510 4 Buna C C C B

A 4008 Triturus vulgaris P P C B C B
ampelensis()
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, P 50 60 i P G C B B C
Tipar)
I 4043 Pseudophilotes bavius P P? DD D
P 4068 Adenophora lilifolia P P C C C C
P 1617 Angelica palustris P P C C C C
P 4091 Crambe tataria P R C C C C
P 4067 Echium russicum P 75 75 i P C A C B
P 4097 Iris aphylla ssp. hungarica P P C C C C
727
P Allium albidum C X
P Anacamptis pyramidalis P X
P Astragalus dasyanthus P X
P Clematis integrifolia 3 3 Numar C X
de
indivizi
P Galium boreale C X
P Gentiana pneumonanthe C X
P Glaucium flavum R X
P Iris pumila C X
P Mercurialis ovata R X
P Orchis coriophora ssp. R X
coriophora
P Plantago maxima 3 3 Numar C X
de
indivizi
P Poa badensis R X
P Silene chlorantha R X
P Sisymbrium polymorphum R X

N14 Păúuni 50.35
Aspectul general al reliefului este cel al unui podivălurit, deluros, compartimentat în fkii interfluviale pe
directia de scurgere a văilor, care s-au adâncit în depozitele neogene i cuaternare. Prezena insulelor de
stepăvn aceastăregiune se poate explica prin anumite particularităi ale climei i reliefului. Astfel,
temperatura medie anualăeste înjur de +9° C (dar pe versanii însorii ea este mult mai mare, apreciată
la peste +10° C), iar precipitaiile medii anuale în jur de 650 mm. Factorul determinant al repartiiei
asociaiilor de plante îl constituie însăumiditatea solului, care este determinatăla rândul ei de înclinaia
pantelor, condiiile de insolaie i de micarea aerului. Astfel, sub aciunea acestor ageni umiditatea
728
cea mai micăeste pe pantele de sud i sud-vest ale dealurilor, care prin înclinaia lor sunt expuse toată
ziua radiaiei solare, care vara cad perpendicular pe suprafaa solului, încălzindu-le puternic, iar vânturile
predominante bat tot din sud, mai ales primăvara, topind devreme zăpada i uscând pantele expuse. Din
aceste considerente pantele de sud i sud-vest ale dealurilor supuse conservării în cadrul reelei Natura
2000 prezintăcel mai mare interes biogeografic, fiind locul de staionare al speciilor xeroterme i xerofile.
(Drăgulescu, C., Bude, M.C., 1999 – “Dinamica vegetaiei din rezervaia „Dealul Zakel” (jud. Sibiu)”, Acta
oecologica, vol. VI, nr. 1-2).
Situl \"ura Mare - ura Mica - Dealul Sibiului\" este desemnat pentru protejarea a patru specii de plante
vasculare din Anexa II a Directivei Habitate, i anume:
1. Adenophora lilifolia,
2. Angelica palustris,
3. Crambe tataria,
4. Iris aphylla ssp. hungarica.
De asemenea, pajitile din poligoanele sitului, găzduiesc habitate din Anexa II a Directivei Habitate,
precum:
- 40A0* Tufăriuri subcontinentale peri-panonice
- 6210 Pajiti uscate seminaturale i faciesuri cu tufăriuri pe substrate calcaroase (Festuco Brometalia)
- 6240* Pajiti stepice subpanonice
- 6430 Comunităi de lizierăcu ierburi înalte higrofile de la câmpie pânăvn etajele montan i alpin
- 6410 Pajiti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau luto-argiloase (Molinion caeruleae)
- 6440 Pajiti aluviale din Cnidion dubii
- 6510 Pajiti de altitudine joasă(Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)
H A04 Pasunatul N O H B Plantare artificiala, N I

(copaci nenativi)

afară afară
M L05 Prabusiri de teren, N O L A03 Cosire/Taiere a N O
alunecari de teren pasunii
02.0 lastarisului
3
729
Drăgulescu C. 2005. Errata la „Cormoflora judeului Sibiu”, 2003, Edit. Pelecanus, Braov (comunicare
personală).
Drăgulescu C. & colab. 2004. Uncertain species in the cormoflora from Sibiu county. Cluj-Napoca: Contrib.
Bot.: 13-19.
Drăgulescu C. 2003. Cormoflora judeului Sibiu. Schneider-Binder, E. (1978) - Zur Okologie und Zonologie
des Riesenwegerichs (Plantago maxima Juss. ) - Muzeul Bruckenthal, Studii si Comunicari seria Stiintele
Naturii 22: 137-172.Edit. Pelecanus, Braov: 1-533 + 7 tab. + 15 fig. + o plană.
Drăgulescu C. 1986. Molinietele cu Peucedanum rochelianum Heuff. în sudul Transilvaniei. Bucureti:

Stud. cerc. Biol., Ser. biol. veget., 38(1): 28-37.
Drăgulescu C. 1977. Caracterizarea generalăa florei i vegetaiei împrejurimilor comunei Păuca (jud.
Sibiu), Stud. Com., Muz. ti. Nat. Brukenthal, Sibiu: 79-89.

RO98 1.53

RO98 Necunoscut + 1.53 2.698. Dealul Zackel
5.3. Desemnare sit
Acest sit nu conine zone aflate sub regim de protecie legală. Insăvn preajma unui poligon (la nord de ura
Mare) se aflăun alt sit N2000 i anume: Insulele stepice de la Slimnic (Jud. Sibiu).
730

Adresă:
Email:
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0093 Insulele Stepice Sura Mică-
X Da Slimnic
Linkuri:
Nu
Nu existăplanuri de management pentru poligoanele desemnate pentru situl nou propus \"úura Mare - úura
Mica - Dealul Sibiului\".
731
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
732
B ROSCI0094
1.3 NUMELE SITULUI
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

28.0028111 43.0143416
5784.90 100.00
733

Stepică

conserv.
1110 2256 Buna A B A A
1140 57 Buna B C B C
1170 3470 Buna B B A A
1180 200 Buna D

F 4125 Alosa immaculata(Scrumbie C C C A C B
de Dunare)
F 4127 Alosa tanaica(Rizeafca) P C C A C B

F Gobius cobitis P X
F Mesogobius P X
batrachocephalus(Hanos)
F 2551 Pomatoschistus minutus P X
F 2553 Proterorhinus P X
marmoratus(Moaca de bradis)
I Diogenes pugilator C X
I Eriphia verrucosa C X
I Paphia aurea P X
I Solen marginatus R X
P Ceramium rubrum C X
P Cladophora vagabunda C X
734
P Cystoseira sp. P X
P 2277 Zostera marina P X
P 3001 Zostera noltii P X

Situl ROSCI 0094 de la Mangalia, dei are o suprafaăredusă, conine cea mai mare diversitate de
habitate i specii marine din România, iar starea de conservare a acestora este cea mai bunădin
România.
În prezent situl ROSCI 0094 de la Mangalia este singurul loc din România unde mai supravieuite iarba
de mare Zostera noltii. Golfuleele de pe plaja Mangalia conin 78% din habitatul cu Zostera existent în
România, restul de 22% găsindu-se tot în interiorul sitului, într-un alt golfulesituat pe digul de nord al
Portului Mangalia.
Iarba de mare Zostera trăiete la adâncimi mici, între 0.5i 2m, i în prezent nu este afectatăde
activitatea turisticămodestădesfăuratăpe plaja Mangalia. De asemenea, situl conine cea mai mare
parte (90%) a populaiei algăi perene Cystoseira barbata din România. Fkia de nisip mediolitoral de la
ărm aparine habitatului 1140, care atinge i el o foarte bunăstare de conservare.
2 generalitati
H J Lucrari de protectie N I
02.1 a marii sau a
2.01 coastei, baraje
maree
735
afară afară
M 690 Alte impacte N I
determinate de
nu au fost
mentionate mai sus
M D Navigatie N O
03.02
L D05 Imbunatatirea N I
accesului in zona
01.01
M E Depozitarea N O
/deseuri provenite
din baze de
agrement
L F01 Acvacultura marina N I
si de apa dulce
02.03
M F Alte forme de N O
.09 fauna
activitati de
liber, activitati
recreative
L G Sporturi nautice N I
01.01
suprafata (limnice,
terestre, marine si
salmastre)
MICU D., 2008. Open Sea and Tidal Areas. In: Gafta D. and Mountford J.O. (eds.) Natura 2000 Habitat
Interpretation Manual for Romania. EU publication no. EuropeAid/121260/D/SV/RO, 101pp. ISBN 978-973-
751-697-8. (in Romanian)
MICU D., ZAHARIA T., TODOROVA V., 2008. Natura 2000 habitat types from the Romanian Black Sea. In:
Zaharia T., Micu D., Todorova V., Maximov V., NiăV. The development of an indicative ecologically
coherent network of marine protected areas in Romania (6-21), Romart Design Publishing, Constanta, 32
pp. ISBN 978-973-88628-8-3.
MICU D., ZAHARIA T., TODOROVA V., NIĂV., 2007. Romanian Marine Habitats of European Interest.
Punct Ochit Publishers, Constana, 32pp. ISBN 978-973-88566-1-5.
EUCC - THE COASTAL UNION, 2008. The development of an indicative, ecologically coherent network of
736
sub-tidal Marine Protected Areas (MPAs) in Bulgaria and Romania. Final report BBI Project
2006/031ZAHARIA T., BANICA G., ALEXANDROV L., MICU D., 2005 – Implementation of the European
Legislation Regarding the Protected Areas on the Romanian Littoral, Scientific reunion of the special
program of the Alexander von Humbold Foundation concerning the reconstruction of the Southern Eastern
Europe, Timisoara, Romania: 79 – 82; ISBN 973-625-204-3 DUMONT H. J. (Ed.), 1999. Black Sea Red
Data Book. Published by the United Nations Office for Project Services, 413 pp.
< - MICU DRAGOS : Observatii in teren D. Micu 2009-2010, rapoarte INCDM(1110)Observatii in teren D. Micu
2009-2010, rapoarte INCDM(1140)Observatii in teren D. Micu 2009-2010, rapoarte INCDM(1170)Observatii în
teren.
(1180)>
< - Zaharia Tania : Cercetari în teren, studii INCDM (Micu, 2002-2005)(1110)Cercetari în teren, studii INCDM
(Micu, 2003-2005)(1170)>
2009-2010, rapoarte INCDM(1351)Observatii in teren D. Micu 2009-2010, rapoarte INCDM(2553)Observatii in
teren D. Micu 2009-2010, rapoarte INCDM(4125)Observatii in teren D. Micu 2009-2010, rapoarte INCDM(4127)>
5.3. Desemnare sit
OrganizaĠie: Institutul NaĠional de Cercetare Dezvoltare pentru Geologie úi Geoecologie Marină- GeoEcomar
Adresă: Bv. Mamaia, nr. 304, ConstanĠa
Email: contact@geoecomar.ro
737
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0094 Izvoarele sulfuroase
X Da submarine de la Mangalia
Linkuri:
Nu
738
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
739
B ROSCI0095
1.3 NUMELE SITULUI
La Sărătura

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 1 1
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0087750 47.0052472
18.00 0.00
740

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.

I 4028 Catopta thrips P R D
I 1074 Eriogaster catax P R D

I Isotomiella minor P X
I Mantis religiosa C X
I Mesaphorura yosii C X
P Achillea millefolium P X
P Armeria maritima P X
P Aster linosyris P X
P Atriplex patula P X
741
P Elymus repens P X
P Inula britannica P X
P Juncus bufonius P X
P Limonium gmelinii P X
P Plantago major ssp. intermedia P X
P Polygonum aviculare C X
P Scorzonera cana P X
P Silene furcata P X
P Suaeda maritima P X

N14 Păúuni 6.71
Obiectul ocrotirii îl constituie specia Armeria maritima Willd., plantăbalticcentral europeană, fiind una din
puinele locaii din România unde se găsete. Habitatul format de aceastăspecie este considerat un
habitat prioritar la nivelul Uniunii Europene. Aceastăarie protejatăa fost propusăpentru habitatul prioritar
1530*: Pajiti i mlatini sărăturate panonice i ponto-sarmatice.
Acest sit reprezinta cea mai bine conservata zona saraturata din judetul Bistrita Nasaud. Zona cunoscuta
de localnici sub denumirea de La Saratura este inundata puternic primavara avand un pronuntat caracter
mlastinos in aceasta perioada. Vegetatia este saraca reprezentata in principal de specii halofile mentionate
cu motivul D la rubrica alte specii importante deoarece caracterizeaza habitatul. Exista daua izvoare cu apa
sarata din care unul este amenajat si utilizat de localnici pentru prelucrarea branzeturilor sarate. Habitatul
caracteristic este de pajiste saraturata continentala reprezentat de asociatia Salicornietum prostatae Soo.
H A04 Pasunatul N O
biocide, hormoni si
742
substante chimice
H A08 Fertilizarea (cu N O
ingrasamant)

afară afară
1)Ioan Chintăuan, 2000: Bistria-Năsăud - Natura i Monumentele Sale,Ed. Carpatica, Cluj-Napoca
< - Grup N2000 : Grup Natura 2000, reîncadrare 1340(1530)>
< - Oprea Adrian : Ion Chintauan(1530)>
Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1193)>
< - Petras Vasile Gabriel : >

RO98 100.00
743
RO98 Necunoscut = 100.0 2.208. La Sărătură
0

5.3. Desemnare sit
A fost declaratăarie protejatăde interes naional prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare
a teritoriului naional - Seciunea a III - a zone protejate, cu o suprafaăde 5 ha.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Nu este elaborat Plan de management.
744
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
745
B ROSCI0096
1.3 NUMELE SITULUI
Lacul Bâlbâitoarea

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0051277 45.0057805
3.00 0.00
746

RO31 SUD

Stepică

conserv.
6410 0 Buna C C B B
7110 1 Buna A C B B

P 1393 Drepanocladus vernicosus P P C B C B


I Pardosa amentata C X
I Pirata hygrophilus C X
I Tetragnatha montana C X
I Trochosa terricola C X
P Carex diandra C X
P Eriophorum gracile C X
747
P Menyanthes trifoliata C X
P 2059 Salvinia natans P X

N14 Păúuni 99.52
Situl apartine ecoregiunii Carpatilor Orientali, fiind o turbarie acida cu Sphagnum. Este o turbarie inalta
tipica, avand localizarea cea mai sudica din Europa potrivit prof. Constantin Parvu (Carpatii de
Curbura,partea de SE a Muntilor Tataru, 875 m altitudine, zona de intersectie a paralelei
45gr27min.12sec.N cu meridianul 26gr.6min.5sec.E). Este amplasata pe raza comunei Batrani,la 3 km de
confluenta paraului Balbaitoarea cu Basca fara Cale. Suprafata totala a sitului este de 2,6 ha din care 1,4
ha reprezinta mlastina propriu-zisa iar 1,2 ha reprezinta versanti acoperiti de pajiste subalpina si padure.
Suprafata mlastinei de 13850 mp si volumul de 88173 mc sunt rezultatul multor elemente morfometrice
inedite, iesind in evidenta aspectul evolutiv de lunga durata al mlastinei. Cuveta mlastinei este de versant si
s-a format datorita unei alunecari de teren de tip consecvent, elementul cel mai caracteristic si vizibil fiind
rapa de desprindere cu o inclinatie de cca 70 gr. Deosebit de interesant este faptul ca ,desi are o suprafata
mica fata de alte situri similare,Balbaitoarea prezinta o adancime maxima in stratul de turba de 14,2 m si in
ochiul central de apa de 12,5 m. Mlastina este situata la altitudine relativ mica dar cu un microclimat de
versant si de vale specific ceea ce a permis formarea unui sfagnet foarte interesant prin structura sa
ecolimnologica. 54 % din suprafata este acoperita cu vegetatie de turbarie ce inainteaza concentric
micsorand an de an suprafata de apa.Aici exista 4 tipuri de habitate vizate de DH dintre care unul este
prioritar. Se intalneste o sp.de mamifer si 2 sp.amfibieni/reptile din anexele DH.
Este primul sit cu ecosistem de tip turbarie asupra caruia s-au facut studii de evaluare a productiei primare
a plantelor macrofite atat la noi in tara cat si in strainatate,urmarindu-se astfel evolutia fitocenozelor de care
este legata colmatarea organica si depunerea de turba.
In cadrul cercetarilor s-au descoperit 37 taxoni noi pentru tara noastra, dintre care 23 taxoni apartin florei
algologice iar 13 taxoni apartin faunei de nevertebrate; a fost citata pentru a doua oara in tara specia de
chironomid Lauterborniella agryloides; s-a reusit punerea in evidenta a genului Lepposmitie ( Chironomidae
), gen citat pentru prima data in tara noastra.Planctonul mlastinii include 83 specii de alge si 117 specii de
nevertebrate. Flora macrofita include trei relicte glaciare, Scheuchzeria palustris, Drosera rotundifolia si
Carex diandra si inca 5 specii aflate pe Lista Rosie.Au fost identificate 60 specii de briofite intre care
speciile de Sphagnum sunt cele mai reprezentative (Sphagnum centrale, S.fallax, S.fuscum,
S.magellanicum,S.squarosum, S.palustre, S.recurvum, S.amblyphyllum).Fauna cuprinde si 4 specii de
testacee sfagnicole foarte rare(Euglypha lederqui,E.tumna,Nabela acolla,Trinema taraneki). Trebuie
mentionat ca situl face parte dintr-un areal mai mare de raspandire a ursului brun, fiind frecvent vizitat de
aceasta specie.
748
H A04 Pasunatul N O
H A Furajare N O
05.0
2

afară afară
incendiilor
1.Studiu asupra vegetatiei mlastinii Balbaitoarea publicat in limba germana, in anul 1978,la Viena, de
prof.Constantin Parvu.
2.Cercetari hidrochimice asupra mlastinilor Balbaitoarea, Stegardin si Faget publicate in sesiunea de
Comunicari si Referate a Muzeului Judetean de St.Naturii Prahova, in anul 1979, de Ileana Hurghisiu si
Constantin Parvu.
3.Flora si Fauna mlastinii Balbaitoarea-problema ocrotirii ei, publicata in sesiunea de Comunicari si
Referate a Muzeului Judetean de St.Naturii Prahova, in anul 1995, de prof. Constantin Parvu
6.G.Dihoru - Briofite din mlastina Balbaitoarea - Seria biologie vegetala,t.36,nr.2-Bucuresti 1984
< - Anea Nicolae : cerectari in teren, Prof. Constantin Parvu, 1970-1995(7110)cerectari in teren, Prof. Constantin
Parvu, 1978-1995(6410)prof.Constantin Parvu - Cercetari asupra florei si faunei din mlastina
Balbaitoarea(4060)prof.Constantin Parvu - Cercetari asupra florei si faunei din mlastina Balbaitoarea(7140)>
< - Anea Nicolae : Prof. Constantin Parvu - Flora si fauna Mlastinii Balbaitoarea, problema ocrotirii ei(1166)Prof.
Constantin Parvu - Flora si fauna Mlastinii Balbaitoarea, problema ocrotirii ei(1193)>
749
5.3. Desemnare sit
Are statut de rezervatie naturala mixta conform listei partiale a ariilor protejate din fondul forestier,stabilita in baza
cercetarilor efectuate de ICAS in anul 1991.

Adresă:
Email:
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0096 Lacul Bâlbâitoarea
X Da
Linkuri:
Nu
Pana in prezent Lacul Balbaitoarea nu beneficiaza de un plan de management in ideea conservarii

habitatelor si speciilor.Are statut de rezervatie naturala mixta conform listei partiale a ariilor protejate din
fondul forestier,stabilita in baza cercetarilor efectuate de ICAS in anul 1991.
750
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
751
B ROSCI0097
1.3 NUMELE SITULUI
Lacul Negru

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0161472 45.0121277
104.20 0.00
752

RO22 SUD-EST

Stepică

conserv.

M 1361 Lynx lynx(Râs) P P C A C C
M 1354* Ursus arctos(Urs) P 1 3 i C C A C C
M 1354* Ursus arctos(Urs) C 5 6 i C C A C C
A 1166 Triturus cristatus P C C A C C
A 2001 Triturus montandoni(Triton P P C A C C
carpatic)
I 1088 Cerambyx cerdo P P C B C C

753
M Sus scrofa(MistreĠ) 5 25 Numar P X

de
indivizi
P Cardamine amara P X
P Carex chordorrhiza P X
P Carex curta P X
P Carex dacica P X
P Eriophorum vaginatum P X
P Menyanthes trifoliata P X
P Pedicularis palustris P X
P Potentilla palustris P X
P 5117 Sphagnum angustifolium P X X
P Stellaria palustris P X

Cu o suprafaătotalăde 88,1 ha, situl propus face parte din Reeaua ecologicălocalăde protecie a
carnivorelor mari din judeul Vrancea. Cu o suprafaăextinsăvn baza studiului de fundamentare stiintifică
intocmit in cadrul Proiectului “Măsuri active de management pentru aria protejatăLacul Negru”, finantat de
Fundaia pentru Parteneriat, acest sit adapostete pe lânga cele 8 tipuri de habitate de interes comunitar
(din care unul prioritar), populatii reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus arctos, Canis lupus si
Lynx lynx, prioritare pentru desemnarea de arii de protecie conform Directivei Habitate 92/43/CEE.
In cadrul Reelei ecologice locale de protecie a carnivorelor mari din judeul Vrancea, situl propus este
desemnat ca Zonăde protecie insularăcu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone) i face parte din
Zona de securitate pentru carnivore mari Condratu.
Punctul central al acestei arii protejate îl constituie Lacul Negru remarcabil prin turbăria activăcare-i
acopera jumatate din luciul de apă. Situat la altitudinea de 1250 m, lacul are o suprafaăde cca. 1 ha si o
adâncime maxima de 7,5 m. Habitatele specifice turbăriilor montane alpine conferăunicitate acestui sit si
adapostesc elemente de florăsi faună, deosebite, o serie de specii relicte, endemice sau de interes
comunitar.
754
Uniunii Europene; existena unor habitate forestiere compacte, protejarea i meninerea integralităii a 8
habitate de interes comunitar. Desemnarea acestui areal ca sit Natura 2000 se înscrie în procesul de
la nivelul ării, acesta contribuind la prezervarea unor elemnte specifice spaiului carpatic de curbură,
Deasemenea foarte important este faptul căvn acest sit au fost identificate numeroase specii de floră
si faunăendemice sau de interes comunitar precum: roua cerului (Drosera rotundifolia), plamâna
(Menyanhtes trifoliata), bumbăcărta (Eriophorum vaginatum), tritonul de munte (Triturus montandoni),
salamandra (Salamandra salamandra).

afară afară
M A04 Pasunatul N O
fara replantare sau
refacere naturala
L F Vanatoare N O
03.01
1 ION, Iordache, -1996- ” Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale ”,
2 LEANDRU,V. -1995- ” Contributii la cunoasterea florei din bazinul superior si mijlociu al râului Putna ”
3. documentaie tiinificăpentru propunere de extindere a rezervaiei naturale „Lacul Negru” -judeul
Vrancea –, A.P.M. Vrancea, Focani, 2004
4. Nicolae Doniă, Aurel Popescu, Mihaela Păuca- Constantinescu, Simona Mihăilescu, Iovu Adrian Biri-
Habitatele din Romania, Editura TehnicăSilvică, Bucuresti- 2005

755

RO04 IV 100.00 RO05 V 0.00

RO04 RezervaĠie naturală = 100.0 VII.14. Lacul Negru
0
RO05 Parc natural / V.7. Parcul Natural Putna - Vrancea

5.3. Desemnare sit
Derularea proiectului “Conservarea in-situ a carnivorelor mari din judeul Vrancea” de către Agentia de
Protecie a Mediului Vrancea în colaborare cu o serie de instituii locale i Centrul de Cercetare a Mediului si
Efectuare a Studiilor de Impact din Universitatea Bucureti, finanat de Uniunea Europeanăprin programul LIFE
Nature, a contribuit la înfiinarea Reelei ecologice locale pentru carnivorelor mari din judeul Vrancea, in
cadrul careia, situl propus, este desemnat ca Zona de protectie insulara cu rol de coridor ecologic (de tip
stepping stone).
Cu o suprafaăextinsăprin Hotararea de Guvern 2151/2004, rezervaia naturalăLacul Negru a fost infiinată
prin Legea nr.5/2000, in urma propunerilor facute de catre Agentia de Protectie a Mediului Vrancea.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
756
Plan de management elaborat de custodele ariei protejate.

In present, pentru situl propus, existăun plan de management unitar, elaborat de către custodele
rezervaĠiei naturale (AOV- Ocolul silvic Naruja) dar in conformitate cu prevederile proiectului
LIFE05NAT/RO/000170:”Întărirea sistemului de protecĠie a carnivorelor mari din judeĠul Vrancea”, finanĠat
pentru toate ariile protejate incluse in reĠeaua localăde protecĠie a carnivorelor mari si în reĠeaua Natura
2000.
management al carnivorelor mari elaborat si aprobat de catre autorităĠile publice locale úi judeĠene în
cadrul proiectului LIFE02NAT/RO/8576 :” Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeĠul Vrancea”. În
prezent prevederile acestui plan de management se aplicăsi pe suprafaĠa sitului propus.
757
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
758
B ROSCI0098
1.3 NUMELE SITULUI
Lacul PeĠea

2 0 0 6 0 1 2 0 1 6 0 3
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

21.0138750 46.0146500
23.10 0.00
759

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
31A0 20 Buna A A B B

F 1149 Cobitis taenia(Zvârlugă) P C D
amarus(Boarcă)
aurata(Dunăriă)
I 1032 Unio crassus P C B B C B

760

F Scardinius racovitzai C X
I Melanopsis parreyssii P X
I Mesovelia thermalis C X
P Nymphaea lotus var. thermalis C X
P Ranunculus aquatilis P X

N14 Păúuni 7.13
Ecosistem acvatic cu o fizionomie bine conturată, reprezentănd singurul ecosistem termal natural din
România.- Nufărul termal – Nymphaea lotus L. Var. Thermalis, reprezintăunicul caz în care o specie de
plantătropicalătrăiete spontan într-o climătemperată. Melanopsis parreysii Muhlfeld – specie relictă
endemicăde melc Scardinius erythrophtalmus racovitzai – roioara, specie endemicăde peste.
Situl reprezinta singurul loc din Romania unde exista, in mod natural, tipul de habitat prioritar 31A0.
H F Colectare de N I
761
H J Canalizare N I
02.0
3.02

afară afară
determinate de
nu au fost
mentionate mai sus
M I01 Specii invazive N O
non-native(alogene)
Coldea GH., Lacul si Pârâul Petea - Elaborarea măsurilor de protectie, aplicarea si urmărirea eficientei lor
pentru nufăr termal de la Petea - Bihor, în vederea redresării populatiei si conservării speciei. Res. Rap.,
Institute of Biological Researches, Cluj, 1993. Pana M.I., 1978, Câteva aspecte asupra dinamicii unor grupe
de animale acvatice colectate la lumina artificială, Nymphaea VI, Oradea, p. 607 - 643. Pana M.I., 1991,
Informatii cuprinse în revista Familia ser. I - a (1965 - 1966) privind rezervatia naturalăde la Băile 1 Mai,
Nymphaea XXI, Oradea, p. 169 - 171. Olteanu Cosma C., 1977, Biologia nufărului termal Nymphaea lotus L
. var. Thermalis (D.C.) Tuzs., de la Băile 1 Mai - Oradea, Nymphaea V, Oradea, p. 365 - 380. Pana M.I.,
1977, Fauna de Bombinae (Insecta, Hymenoptera) din împrejurimile Oradei, Nymphaea V, Oradea, p. 411 -
415. oldea V., 2003, Petea si nufărul termal, Editura Universitătii din Oradea. Olteanu Cosma C., 1991,
Nufărul termal de la Băile 1 Mai Oradea solicităocrotire, Nymphaea IV. Morossy A, 1999, Unele obseravtii
asupra fenimenelor de colmatare si eutrofizare a rezervatiei naturale Pârâul Petea, Nymphaea XXVII,
Oradea, p. 139 - 144. Feider Z., Grossu Al.V., Gyurko St., Pop V., 1967, Zoologia vertebratelor, Editura
Didacticăsi pedagogică, Bucuresti.Covaciu - Marcov S., Ghira I., Ardeleanu A., Cogalniceanu D., 2003,
Studies on the influence of termal water from Western Romania upon Amphibians, Biota 4/1-2, p. 9 - 20.
Covaciu - Marcov S., 1999, Contributii la studiul herpetofaunei pădurii Dealul Somleului, Analele
Universitatii din Oradea, Fasc. Biologie, Tom VI, p. 175 - 190. Covaciu - Marcov S., Ghira I., Marton V.,
2000, Contributii la studiul herpetofaunei din zona Oradea, Nymphaea. Folia naturae Bihariae, XXVIII,
Oradea, p. 143 - 158.
< - Juveloiu Elisabeta : >
< - Man Ioan : >
< - Moise Silvia : >
< - Torok Zsolt : fara sursa(31A0)>
Folia naturae Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1188)Ghira, I., Venczel, M., Covaciu-Marcov, S., Mara G., Ghile P.,
762
Nymphaea – Folia naturae Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1193)Ghira, I., Venczel, M., Covaciu-Marcov, S., Mara
G., Ghile P., Hartel T., Torok Zs., Farkas L., Racz T., Farkas Z., Brad T., 2002. Mapping of Transsylvanian
Herpetofauna. Nymphaea – Folia naturae Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1220)>
< - Banaduc Angela Maria : Dr. Ioan Sirbu, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu(1032)>
< - Radovet Dorina : dosar de atribuire în custodie(1134)dosar de atribuire în custodie(1146)>

RO98 48.84

RO98 Necunoscut + 48.84 2.177. Pârâul PeĠea
5.3. Desemnare sit
2.177 Pârâul Peea - ICM nr.1149-/ 1932 , HCJ Bihor nr. 19/1995 i Legea nr.5/2000.
OrganizaĠie: WWF
Adresă: Bucureúti, Str. Dumitru Zosima, nr. 38, Sec. 1
Email: office@wwfdcp.ro
763
Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Planurile de management sunt în curs de perfectare de către custode legal: Muzeul Ġării Criúurilor
764
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
765
B ROSCI0099
1.3 NUMELE SITULUI
Lacul Stiucilor - Sic - Puini - BonĠida

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 1 1
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0123972 46.0161833
3887.00 0.00
766

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
1530 388 Buna B C B B
3150 194 Buna B C B B
6210 X 1782 Buna B C B B
6510 699 Buna A C B A
91H0 272 Buna A B B B
A 1188 Bombina bombina P P C A C B
A 1193 Bombina variegata P 200 500 i C G C B C B
A 1166 Triturus cristatus P C B C B
A 4008 Triturus vulgaris P G C B C B
ampelensis()
F 1149 Cobitis taenia(Zvârlugă) P C B C B
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, P G C B C B
Tipar)
amarus(Boarcă)
I 4011 Bolbelasmus unicornis P R B B C B
I 1083 Lucanus cervus P P C A C B
I 4043 Pseudophilotes bavius P C B B B
767
P 4091 Crambe tataria P 1000 1000 i R C A B A
P 4067 Echium russicum P 50 70 i P C B C C
P 4087* Serratula lycopifolia P 0 5 i P? G D
R 1220 Emys orbicularis P G C C A C

P Acer tataricum P X
P Allium albidum ssp. albidum R X
P Astragalus dasyanthus C X
P Cephalaria radiata 50 50 Numar C X
de
indivizi
P Hierochloe australis P X
P Iris aphylla C X
P Iris graminea C X
P Jurinea mollis ssp. C X
transylvanica
P Lathyrus pannonicus P X
P Oxytropis pilosa P X
P Serratula radiata C X
P Stipa lessingiana P X
P Stipa pulcherrima C X
P Stipa tirsa P X
P Thymus glabrescens(Cimbriúor P X
)
P Thymus pulegioides P X

N14 Păúuni 29.63
768
Situl este alcătuit din douăpări, pe partea stângătehnica a cursului de apăValea Sărată, fiind alcatuit din
subparcelele silvice 34, 35A, 36A si 37 din unitatea de productie II din cadrul Ocolului silvic Gherla. Partea
dinspre lac a sitului este reprezentatăde habitatul prioritar în proporie de aproximativ 85 %, spre culme
întâlnindu-se foarte mult gorun, exemplarele de stejar pufos fiind foarte rare. Suprafata mentionata la
categoria „Paduri de conifere” reprezinta o plantatie de pin negru (Pinus nigra) executata in subparcela
silvica 37.
Situl se remarca prin suprafata mare ocupata de habitatul prioritar cu stejar pufos si prin structura naturala
foarte bine conservata reprezentata prin:
- diversitatea mare de varste si dimensiuni;
- prezenta regenerarii naturale a stejarului pufos (mai ales tendina de extindere a stejarului pufos în
partea din aval in arboretul de pin negru din subparcela 37);
- diversitatea si starea buna de conservare a paturii erbacee, intalnindu-se specii tipice precum:
Carex humilis, Euphorbia cyparissias, Cynanchum vincetoxicum, Asparagus officinalis, Gallium sp.,
Brachipodium sylvaticum, etc.
- prezenta speciilor arborescente si arbustive insotitoare caracteristice habitatului: cer (Quercus
cerris), gorun (Quercus petraea), jugastru (Acer campestre), sorb (Sorbus torminalis), cires pasaresc
(Prunus avium), artar tatarasc (Acer tataricum), par paduret (Pyrus piraster), lemn cainesc (Ligustrum
vulgare), maces (Rosa canina), paducel (Crataegus monogyna), corn (Cornus mas), calin (Viburnum
lantana) etc.Situl cuprinde ecosisteme de pajiti i tufăriuri stepice din aceastăregiune vesticăa Câmpiei
Transilvaniei, unde se aflăal doilea areal mare cu populaii ale subspeciei strict endemice Astragalus
exscapus ssp. transsilvanicus. Alături de aceasta aici găsim una din cele douăpopulaii din UE ale speciei
extrem de rare Centaurea ruthenica aflate aici la limita extinciei, speciile Bulbocodium versicolor,
Serratula wolffii, Serratula lycopifolia, Iris pontica (aici se aflăcea mai mare populaie a acestei specii care
în UE se aflădoar în Transilvania) toate ameninate cu extincia în România i UE.
H A Abandonarea N I H B Silvicultura N I
3 lipsa pasunatului
Impacte Pozitive
769
management în
presiuni (Cod) în
afară
M A01 Cultivare N I
L C02 Exploatarea si N I
gaze
1. Bădărău, Al.S., Groza, Gh. 1997: Bulbocodium versicolor (Ker.-

Gawl.) Spreng., element silvostepic sarmatic, în flora Câmpei Transilvanei. – Studia
Universitatis Babe-Bolyai, Geographia, 42: 147-150
2. Bădărău, Al.S., Dezsi, ., Comes, O. 2001. Cercetări biogeografice asupra speciilor stepice-silvostepice
de Astragalus L. din Depresiunea Transilvaniei (II). Studia Universitatis Babe-Bolyai, Geographia 46: 51-
67
3. Bădărău, Al. S., Dezsi, t., Coldea, Gh., Groza, Gh. 2002, New Data upon the Chorology of some
Steppical and Submediterranean Species from the Transylvanian Basin, Studia Universitatis Babe-Bolyai,
seria Geographia, 47 (1): 67-72
4. Bădărău Al. S., Dezsi t., Pendea Fl., Dura, N. 2001, Centaurea ruthenica Lam. (Asteraceae) within the
forest-steppe of the Transylvanian Basin, Kitaibelia, 6(1): 259-266.
5.Podlech, D. 2008 - The genus Astragalus L. (Fabaceae) in Europe with exclusion of the former Soviet
Union. Feddes Repertorium, 119(5-6):310-387.

RO04 IV 34.98

RO04 RezervaĠie naturală + 13.35 IV.22. Sic
RO04 RezervaĠie naturală + 2.88 VII.3. Valea Legiilor
770
RO04 RezervaĠie naturală + 6.90 VII.8. Lacul Stiucilor

5.3. Desemnare sit
Pe arealul ce îl ocupăacest sit, nu a fost desmnatănici o arie protejatăde interes judeean sau naional.
OrganizaĠie: AsociaĠia EducaĠional-EcologicăEcotransilvania

Adresă: Municipiul Sighiúoara, Str. Tăbăcarilor nr. 11A, judeĠul Mureú
Email: cosmin.moga@gmail.com
Nume: Planul de management al sitului de importanĠăcomunitarăROSCI0099 Lacul Stiucilor -
X Da Sic - Puini - BonĠida, ale ariei de protecĠie specialăavifaunisticăROSPA0104 Bazinul Fizeúului
úi ale ariilor naturale protejate de importanĠănaĠionalăcu care acestea se suprapun
Linkuri:
Nu
Nu exista plan de management
771
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
772
B ROSCI0100
1.3 NUMELE SITULUI
Lacurile Fărăgău - Glodeni

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0140888 46.0119694
244.80 0.00
773

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
3160 195 Buna A C B B



P Brassica elongata ssp. elongata C X
P Epilobium palustre C X
P Galium rivale C X
P Geranium palustre C X
P Lathyrus palustris C X
P Oenanthe aquatica C X
P Oenanthe silaifolia C X
P Rorippa amphibia C X
P Salix rosmarinifolia C X
P Senecio paludosus C X
P Sonchus palustris C X
774
P Thelypteris palustris C X
P Triglochin palustris C X

N14 Păúuni 0.10
Clase de habitat (pondere în %)

Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) 90%
Mlatini (vegetaie de centură), smârcuri, turbării 9%
Pajiti uscate, stepe 1%
Alte caracteristici ale sitului: Asociaia de plaur cu Sphagnum i Dryopteris thelypteris
Zona este de interes consevativ datorităbunei reprezentativităi atât sub aspect calitativ cât i cantitativ a
habitatului i speciilor de florăi faunăspecifice ecosistemului de tipul bălilor de câmpie i ocrotite prin
legea naionalăi Directivele U.E.

afară afară
01.02
775
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
02.03
pentru rulote
Kohl St, Konya A., Sarkany-Kiss E., Szombath Z., 1988, Studiul complexal lacului Fărăgău, extras
Conferina III-a de ecologie Arad, coord. Godeanu St,.
Kohl St., 1998, Păsările Lacului Fărăgău, Manuscris
Cernei D , Caracterizarea ecologicăa lacului Fărăgău-rezervaie naturală±tezăde doctorat
Cernei D , Zona umedăFărăgău-Glodeni i rolul ei în reconstrucia ecologicăa rezervaiei
Cernei, D., 2000, Rapoarte de inspecie, APM Mure
Dan Munteanu, 2005, Observaii la ornitofauna de la Lacul Fărăgău, Manuscris
INCDD (2005): Documente privind programul guvernamental pentru crearea componentei în România a
reelei europene Natura 2000, INCDD Tulcea -Török Zsolt
R. Călinescu, 1969 , Biogeografia României, Ed. tiinifică, Bucureti
< - Abran Peter : >
< - Abran Peter : >

finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>

RO98 17.28
776

RO98 Necunoscut + 17.28 2.631. Lacul Fărăgău
5.3. Desemnare sit
Mai multe studii recomandăinstituirea ariei protejate în aceastăzonăi în special cele ale Kohl Istvan, D.
Cernei, Sarkany Kiss i Szombath Z.
De asemenea Academia Română±Comisia Pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii – prin persoana d-lui Dr.
Dan Munteanu a sugerat Ageniei pentru Protecia Mediului Mure(adresa 456/CJ/20.01.2005) întocmirea unei
documentaii în vederea declarării unei SPA în zona Fărăgău.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Planul de management al ariei protejate lacul Faragau este in curs de elaborare, dar va fi finalizat de firma
care in urma privatizarii ii revine proprietatea lacurilor.
777
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
778
B ROSCI0101
1.3 NUMELE SITULUI
Larion

2 0 0 6 0 7 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0016861 47.0164638
3058.80 0.00
779

RO21 NORD-EST
RO11 NORD-VEST
Stepică

conserv.

M 1361 Lynx lynx(Râs) C P C B C B
M 1354* Ursus arctos(Urs) C P C B C B
P Epipogium aphyllum P X
P Plagiomnium affine P X
P Saxifraga cuneifolia P X
P Vaccinium myrtillus(Afin negru ) P X
780

N14 Păúuni 1.67
Situl este localizat in Depresiunea Dornelor in apropierea Garii Gradinita si include subparcelele silvice 84A,
B, 85A, B, C, D, 86A, B, C, D, E, 87A, B, C, D, E din unitatea de productie I Tesna (Ocolul silvic Tesna
editia 2000). Tinoavele sunt incojurate de paduri de molid cu structuri complexe, neregulate cu exces de
umiditate in sol. Sunt prezente rare exemplare de cires, brad si fag. Pe vaile umede apar aninul alb,
mesteacanul si plopul tremurator. Situl este despartit in doua datorita drumului judetean 172D care il
traverseaza. Intrucat pentru acest drum s-au intocmit planuri de reabilitare (in prezent fiind inpracticabil) s-a
exclus din sit o fasie cu o latime de 30 m care include ampriza lui.
Tinoavele se remarca prin diversitatea structurala si floristica deosebita.

Situl se aflăvntr-o stare de conservare relativ bună, are o suprafaăcu strat de turbămare ceea ce îi
asigurăstabilitatea în cazul fragmentării. Prezintăo importantăpopulaie de Drosersa rotundifolia
apoximativ 500 de exemplare cantonate într-o suprafaa de aproximativ 1 ha. Speciile principale de arbori
in sunt pinul silvestru, molidul si mesteacanul pufos (exista portiuni cu compozitie pura de pin silvestru cat si
portiuni unde acesta se amesteca cu molidul si mesteacanul pufos). Stratul de turba are grosimi
considerabile (in jur de 3m). Trebuie mentionata capacitatea de regenerare a speciilor arborescente
edificatoare pentru habitat subliniata de prezenta puietilor de molid si pin de diverse varste si dimensiuni. In
prezent suprafetele de padure sunt incluse in fond forestier si sunt incadrate in Grupa I functionala (functia
speciala de protectie) fiind supuse regimului de conservare deosebita.
781
afară afară
L 810 Drenaj N I L K Acumularea de N I
L D Drumuri, autostrazi N O 02.0 material organic
01.02 2
Amenajamentul Ocolului Silvic Cosna (Unitatea de productie I Tesna).
Pop E., 1960. Mlastinile de turba din Republica Populara Romana. Editura Academiei Republicii Populare
Romane
< - Florentina Florescu : cercetare in teren ForestAlpNatura2000RO(91D0)cercetare in teren
ForestAlpNatura2000RO(9410)>


RO98 5.70

RO98 Necunoscut + 5.70 2.222. Crovul de la Larion
782
5.3. Desemnare sit
OrganizaĠie: AsociaĠia Proprietarilor de Pădure Valea Ilvei, Ocolul Silvic Valea Ilvei
Adresă: Lunca Ilvei, str. Grănicerilor, nr. 174, judeĠBistriĠa-Năsăud
Email: raduvasies@osvaleailvei.ro
Nume: Planul de management al sitului de importanĠăcomunitarăROSCI0101 Larion úi al ariei
X Da naturale protejate de interes naĠional 2.222 Crovul de la Larion
Linkuri:
Nu
Amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Cosna (Unitatea de productie I Tesna).

Amenajamentul silvic al Ocolului Silvic Valea Ilvei (actualul administrator al padurilor) este in curs de
elaborare.
783
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
784
B ROSCI0102
1.3 NUMELE SITULUI
Leaota

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0099333 45.0077666
1378.40 0.00
785

RO12 CENTRU
RO31 SUD
Stepică

conserv.
4060 482 Buna A B B B
8160 0 Buna C C B B
9410 772 Buna D

M 1361 Lynx lynx(Râs) P P? DD D

P Loiseleuria procumbens P X
P Oreochloa disticha P X
P Phyteuma confusum P X
786

Lande, tufăriuri, maquis i garigue, phrygana 40

Pajiti alpine i subalpine 60
Categoria de soluri: Oligotrofice si oligomezotrofice.

Tipul de sol: Brun feriiluvial; Podzol; Humicosilicatic; Brun acid.
Comparativ cu alte masive muntoase, Muntele Leaota are o diversitate a habitatelor i ca urmare o
diversitate floristica mai redusa, la acest lucru contribuind i păunatul intensiv de-a lungul anilor. Pajistile
din aceasta zona au o valoare pastorala scazutăcare determina o capacitate de pasunat redusa. Dei
zona este paunatăintensiv, fenomenul de eroziune a solului este redus.
Importana Muntelui Leaota ca sit Natura 2000 este datăde prezena a trei tipuri de habitate de interes
european:
habitatului prioritar 6230* Species-rich Nardus grasslands, in siliceous substrates in mountain areas (and
submontan areas, in Continental Europe). Habitatul prioritar, în stare bunăde conservare este fragmentat,
în numeroase poriuni de dimensiuni variabile, alternând cu sectoare degradate. Pajitile de acest tip
ocupăo suprafaămare, din teritoriul sitului, dar numai pe aproximativ 25% din sit existănardete
nedegradate care pot fi incluse în acest tip de habitat. Prin aplicarea unor măsuri de management
adecvate, este posibilărefacerea sectoarelor degradate i creterea suprafeei habitatului prioritar.
Habitatul 4060 Alpine and Boreal heaths, deine 35 % din suprafaa sitului fiind elementul principal pentru
care propunem desemnarea Muntelui Leaota ca sit Natura 2000. Acest habitat se găsete într-o stare bună
de conservare, coninând marea majoritate a elemetelor floristice tipice. Din acest habitat au fost
identificate următoarele (sub)tipuri de habitate conform clasificării româneti: R3101 -Tufăriuri pitice
sud-est carpatice de azalee (Loiseleuria procumbens), R3104 -Tufăriuri sud-est carpatice de smirdar
(Rhododendron myrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus), R3107 - Tufăriuri sud-est carpatice de
coacăză(Bruckenthalia spiculifolia) i ienupăr pitic (Juniperus sibirica), R3108 - Tufăriuri sud-est
carpatice de ienupăr pitic (Juniperus sibirica), R3111 - Tufăriuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium
myrtillus).
Habitatul 6150 Siliceous alpine and boreal grassland este reprezentat prin R3603 Pajiti sud-est carpatice
de părul porcului (Juncus trifidus) i Oreochloa disticha. Habiatatul ocupăcca. 10% din sit i este destul de
fragmentat.
Impacte Pozitive
787
Impacte Negative
Intens. Cod AmeninĠări úi Poluare În sit/ în management afară
H A04 Pasunatul N I

afară afară
02.02
Diaconescu Floria, 1972, Materiale pentru flora vascularăa masivului Leaota. III, Iai: Anale ti. Univ. „Al.
I. Cuza”, XVIII, s. II, a. Biol., f. 2: 459-461; Diaconescu Floria, 1970, Materiale pentru flora vascularăa
masivului Leaota. II, Iai: Anale ti. Univ. „Al. I. Cuza”, XVI, s. II, a. Biol., f. 1: 185-189; Diaconescu
Floria, 1971, Materiale pentru flora vascularăa masivului Leaota, Com. de Bot., SSB, XII: 185-204 + 2
hări.BĂRBULESCU C., MOTCĂG. & BURCEA P., 1985, Pajitile din Munii Leaota, Lucrări stiintifice ale
Statiunii Centrale de Cercetari pentru Cultura Pajistilor, Magurele-Brasov, vol vol. X, 203-214, Redacia de
PropagandătehnicăAgricolă. Pop O.G. – studii în teren
< - Florentina Florescu : cerecetari in teren Pop Oliviu Grigore(4060)cerecetari in teren Pop Oliviu
Grigore(6150)cerecetari in teren Pop Oliviu Grigore(6230)>
< - Mihailescu Simona : Diaconescu Florita, 1973, Aspecte din vegetatia masivului Leaota. I. Anal. Sti. Univ. “Al.I.
Cuza” Iasi, Seria noua, Sect. II-a. Biol. 19, fasc. 2: 465-474.(8160)>
<FCC - Pop Oliviu Grigore : Observatii în teren.
(9410)>

(2001)>
788
RO05 V 0.00

RO05 Parc natural / H Parcul Natural Bucegi
5.3. Desemnare sit

national.
OrganizaĠie: FundaĠia Conservation Carpathia

Adresă: Municipiul Braúov, Soseaua Cristianului, nr. 12, et III, cam.2, judeĠul Braúov
Email: m.zotta@conservationcarpathia.org
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0102 Leaota
X Da
Linkuri:
Nu
Situl natura 2000 nu este dat in custodie/administrare; situl

se afla in teritoriul administrativ al comunei Fundata si Moieciu din
judetul Brasov.
789
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
790
B ROSCI0103
1.3 NUMELE SITULUI
Lunca Buzăului

2 0 0 6 0 7 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0010888 45.0092388
9575.40 0.00
791

RO22 SUD-EST

X Stepică (75.27%)

conserv.
1530 191 Buna B C B B
3130 0 Buna C C B B
3240 1915 Buna C B A A
62C0 3 Buna D
6430 35 Buna B C B A
91E0 7 Buna B C B A
91F0 1 Buna D

A 1993 Triturus dobrogicus P G D
moioaga)
F 2511 Gobio kessleri(Petroc) C P C C C C
Petroc)
792
I 1078* Callimorpha quadripunctaria P M C B C B
I 1088 Cerambyx cerdo P P D
I 1060 Lycaena dispar P M C B C B
P 1898 Eleocharis carniolica P P C C C C
câmp)
A 1200 Pelobates syriacus R X X
F 2500 Alburnoides P X
F 2508 Chondrostoma P X
nasus(Mate-negre)
F Gobio gobio P X
F Sabanejewia balcanica(Câra) P X
I 1050 Saga pedo P X X
P Agrimonia eupatoria(TuriĠă C X
mare )
P Alnus incana C X
P Althaea officinalis(Nalbă) P X
P Artemisia absinthium(Pelin ) C X
P Calamagrostis P X
pseudophragmites
P Equisetum telmateia C X
P Euphorbia seguierana C X
P Filipendula ulmaria(CreĠuúcă) C X
P Hippophae rhamnoides(Cătină) C X
P Impatiens noli-tangere P X
P Ligustrum vulgare C X
P Lotus tenuis C X
P Oenothera biennis P X
793
P Populus alba C X
P Populus nigra(Plop negru) C X
P Ranunculus ficaria C X
P Ranunculus repens C X
P Rhamnus catharticus(Cruúin ) P X
P Rubus caesius(Mur de mirite) P X
P Rumex sanguineus P X
P Salix alba(Salcie albă) C X
P Salix fragilis C X
P Salix purpurea P X
P Salix triandra C X
P Salix viminalis P X
P Salvia nemorosa C X
P Tamarix ramosissima C X
P Telekia speciosa C X
P Verbascum blattaria C X

N14 Păúuni 20.48
Zăvoaiele au o stucturăfoarte variată, care poate merge de la simple aglomerări de plante pânăla structura
obinuităde pădure, cu straturi multiple bine individualizate. Zăvoaiele de munte sunt formate din anin alb
cu flora de mull Pulmonaria rubra i specii hidrofile ca Impatiens noli- tangere, Ranunculus repens.
Zăvoaiele de deal au ca specie dominantăaninul negru asociat cu aninul alb la altitudini mai mari i cu
plopul alb, salcia, ulmul, la altitudini mai mici.Zăvoaiele de câmpie sunt formate din plopi albi i negrii, sălcii
sau amestec de plopi cu sălcii (cea mai importantăfiind cea de la Găvăneti).Aglomerările cu prind
794
tufăriuri de alun(Corylus avellana),
tufăriuri cu cătinăalbă, răchităalbă, tufăriuri cu Salix triandra, tufăriuri cu cătinăroie.
Tufăriurile cu cătinăalbăsunt frecvente în zona de deal a Buzăului, cu speciile caracteristice habitatului

R4417, iar la câmpie (zona Găvăneti ) sunt suprafee mari cu Tamarix ramosissima i specii
caracteristice habitatului R 4422, habitate protejate Emerald.
Tufăriurile de salcie (Salix triandra) corespunzătoare tipului de habitat R 4416 se regăsete în lunca
Buzăului i sunt bine reprezentate.
Păduri cu anin alb i negru, respectiv Alnus incana i Alnus glutinosa, se întâlnesc în albia superioarăa
Buzăului i ele sunt incluse în habitatul prioritar 91EO*.
Pe cursul inferior existăpăduri de luncăcu plop alb, negru, salcie albăi situl poate fi completat cu
suprafee semnificative din judeul Brăila.
H A07 Utilizarea produselor N O H B Silvicultura N I

biocide, hormoni si
substante chimice
H B Curatarea padurii N I
02.0
2
H C Minerit si activitati de N I
7 se refera mai sus
H D Conducte N I
02.0
2
H E Depozitarea N I
din baze de
agrement
H E Depozitarea N I
2
H E Depozitarea N I
03.0 materialelor
3 inerte(nereactive)
03.0 braconaj
2.03
H G Manevre militare N I
04.0
1
H G05 Alte intruziuni si N O
795
dezechilibre umane
suprafata (limnice,
terestre, marine si
salmastre)
H J Umplerea N O
02.0 santurilor,zagazurilor
1.03 ,helesteelor,
iazurilor, mlastinilor
sau gropilor
H J Descarcarea, N I
02.1 depozitarea
1.01 materialului dragat
H L05 Prabusiri de teren, N I
alunecari de teren

afară afară
fara replantare sau
refacere naturala
M C Scoaterea de N I
01.01 material de pe plaje
.02
M J Inundare N I
02.04
.01
M J Modificarea functiilor N I
02.05 hidrografice,
generalitati
Nicolae Donia, Aurel Popescu, Mihaela Paucă- Comănescu, Simona Mihăilescu, Iovu- Adrian Biri-
HABITATE DIN ROMÂNIA; Acad. Nicolae Botnariuc & dr. Victoria Tatole - CARTEA ROIE A
VERTEBRATELOR DIN ROMĂNIA; Societatea OrnitologicăRomână: Păsările din România i
Europa-Determinator ilustrat; Dimitrie Radu- Mic atlas ornitologic
< - Grup N2000 : Grup Natura 2000 com. pers.(92D0)Simona Mihailescu com. pers.(1530)>
< - Oprea Adrian : Simona Mihailescu com. pers.(1530)>
< - Pop Dorin Alexandru : ”Plan de management, consultare publicăúi campanie de conútientizare pentru siturile
Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului úi ROSCI0199 Platoul Meledic” - Proiect POS Mediu, axa 4, derulat de
U.E.B. între 1 iulie 2012 - 31 decembrie 2015(62C0)”Plan de management, consultare publicăúi campanie de
conútientizare pentru siturile Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului úi ROSCI0199 Platoul Meledic” - Proiect
POS Mediu, axa 4, derulat de U.E.B. între 1 iulie 2012 - 31 decembrie 2015(6430)”Plan de management,
consultare publicăúi campanie de conútientizare pentru siturile Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului úi
796
ROSCI0199 Platoul Meledic” - Proiect POS Mediu, axa 4, derulat de U.E.B. între 1 iulie 2012 - 31 decembrie
2015(91E0)”Plan de management, consultare publicăúi campanie de conútientizare pentru siturile Natura 2000
ROSCI0103 Lunca Buzăului úi ROSCI0199 Platoul Meledic” - Proiect POS Mediu, axa 4, derulat de U.E.B. între
1 iulie 2012 - 31 decembrie 2015(91F0)>
< - Toma Georgeta : APM BZ(3240)APM BZ(92A0)>
< - Mihailescu Simona : Chifu T., al., 2006, Flora si vegetatia Moldovei, Ed. Univ. „Alexandru Ioan Cuza”, Iasi.
(3240)Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România.
Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(3130)>
< - Alexandru Iftime : Date teren 2010(1220)Date teren 2010(1335)>

U.E.B. între 1 iulie 2012 - 31 decembrie 2015(1060)”Plan de management, consultare publicăúi campanie de
POS Mediu, axa 4, derulat de U.E.B. între 1 iulie 2012 - 31 decembrie 2015(1078)”Plan de management,
consultare publicăúi campanie de conútientizare pentru siturile Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului úi
ROSCI0199 Platoul Meledic” - Proiect POS Mediu, axa 4, derulat de U.E.B. între 1 iulie 2012 - 31 decembrie
2015(A034)>
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>
< - Iftime Alexandru : Observatii în teren.
(1993)>
< - Otel Vasile : >

RO98 0.05

RO98 Necunoscut + 0.05 2.259. Pădurea CamniĠa
797
5.3. Desemnare sit
Nu exista statut de protectie pentru Lunca Buzaului.

Adresă:
Email:
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0103 Lunca Buzăului
X Da
Linkuri:
Nu
Nu am informatii cu privire la managementul cursului Buzaului si nici de amenajarea si conservarea luncii.
798
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
799
B ROSCI0104
1.3 NUMELE SITULUI
Lunca Inferioarăa Criúului Repede

2 0 0 6 1 1 2 0 1 7 0 1
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

21.0148500 47.0137444
636.70 0.00
800

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
3150 18 Buna D
3270 0 Buna B C B B
92A0 12 Buna B C C C

M 1337 Castor fiber(Castorul) P 1 10 i C G C B B C
M 1355 Lutra lutra P 1 10 i C G C B B C
ferrumequinum()
M 1304 Rhinolophus C P C B C B
ferrumequinum()
M 1335 Spermophilus P G C C B C
F 1130 Aspius aspius(Aun) P P C C C C
de nisip)
F 2511 Gobio kessleri(Petroc) P C C B C B
amarus(Boarcă)
F 1146 Sabanejewia P P B B C B
aurata(Dunăriă)
F 1160 Zingel streber(Fusar) P P? DD D
801
F 1159 Zingel zingel(Fusar mare, P P? DD D
Pietrar)

N14 Păúuni 24.22
Lunca din zona de campie a unui rau mare relativ putin poluat, cu unele paduri de lunca.
Sit imporant pentru ihtiofauna bogata precum si pentru unele specii rare de nevertebrate.

habitare umana
(locuinte umane)

afară afară
802
< - Ana Corpade : Badarau, Al.S., Universitatea Babes-Bolyai(3150)>
< - Mihailescu Simona : Burescu P., 2003, Flora si vegetatia zonelor umede din nord-vestul României. Edit. Acad.
Române, 474p. Bucuresti(3270)>
Ars Docendi, Bucuresti.(1193)Ghira, I., Venczel, M., Covaciu-Marcov, S., Mara G., Ghile P., Hartel T., Torok Zs.,
Farkas L., Racz T., Farkas Z., Brad T., 2002. Mapping of Transsylvanian Herpetofauna. Nymphaea – Folia
naturae Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1188)Nagy, Z. L., Barti, L.. Dóczy, A., Jére. Cs., Postawa, T., Szántó, L.,
Szodoray-Parádi, A., Szodoray-Parádi, F., 2005. Survey of Romania’s Underground Bat Habitats. Status and
distribution of cave dwelling bats. Report for BP Conservation Programme. pp. 1(1304)>
< - Ana Corpade : Cercetari în teren Calin Hodor(1220)Cercetari în teren Calin Hodor(1337)Cercetari în teren
Calin Hodor(1355)>
< - Hegyeli Zsolt : Hegyeli Zs., Nagy A., Daróczi J. Sz., Kecskés A., Latková H. 2012. Current distribution and
status of the European ground squirrel in Romania. IV European Ground Squirrel Meeting, 5-7 September 2012,
KamieĔĝląski, Poland(1335)Hegyeli, Zs. 2012. 1335 – Spermophilus citellus in the Romanian pannonian
biogeographical region. Status report: IN MOD at the 2008 Biogeographical Seminar(1335)Hegyeli, Zs., Bóné, G.,
Fülöp, T., Nagy, A. 2014. Vulnerability of European ground squirrel colonies in the Pannonian region of Romania.
5th European Ground Squirrel Meeting, Perspectives on an endangered species. Rust, Austria, 02-05 October
2014(1335)>
< - Tatole Victoria : Paina , I. , 1970(4045)>
< - Otel Vasile : >
5.3. Desemnare sit
803

Adresă: Municipiul Oradea, str. Mihai Eminescu, nr. 15, judeĠul Bihor
Nume: Planul de Management úi Regulamentul sitului de importanĠăcomunitarăROSCI0104
X Da Lunca Inferioarăa Criúului Repede
Linkuri:
Nu
Măsurile de conservare ale sitului se regăsesc în Planul de Management al sitului de importanĠăcomunitară

ROSCI0104 Lunca Inferioarăa Criúului Repede aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor úi pădurilor
nr. 1043/2016 privind aprobarea Planului de management úi a Regulamentului sitului de importanĠă
comunitarăROSCI0104 Lunca Inferioarăa Criúului Repede
804
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
805
B ROSCI0105
1.3 NUMELE SITULUI
Lunca Joasăa Prutului

2 0 0 6 0 2 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

28.0124361 45.0018388
5753.40 0.00
806

RO21 NORD-EST
RO22 SUD-EST

conserv.
3150 2301 Buna B B B B
3160 863 Buna C B C C
6430 5 Buna B C B B
91F0 287 Buna A C B B

A 1993 Triturus dobrogicus P P? DD D
F 1130 Aspius aspius(Aun) P C C A C A
F 2511 Gobio kessleri(Petroc) P P B B C B
F 1157 Gymnocephalus P P C C C C
F 1157 Gymnocephalus C P C C C C
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, P C B B C B
Tipar)
amarus(Boarcă)
807
Pietrar)
R 1220 Emys orbicularis P P? DD D
I Tomares nogelii P X
P Hippuris vulgaris V X
P Orchis laxiflora ssp. elegans V X
P Stratiotes aloides V X
P Vallisneria spiralis V X

N14 Păúuni 8.39
Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul judeului Galai, se încadreazăvn marea unitate
geomorfologicăa Podiului Moldovei, subunitatea platforma Bârladului cu sectorul său Platforma Covurlui,
care este subdivizatăla rândul ei în colinele Covurluiului i Câmpia Covurluiului.
Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unitităi geomorfologice:platouri, văi i Lunca Prutului.
Lunca Prutului Inferior se caracterizeaza prin altitudini absolute cuprinse între 8m în partea nordica si 3-4 m
în partea sudica. Relieful luncii se prezinta în general plan, cu o panta continua de la nord spre sud.
Transversal, terenul este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni
largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) si forme negative (foste lacuri, gârle,
balti si mlatini). În cadrul luncii se disting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutului alcătuit
din texturi grosiere i mijlocii, în rest grinduri interioare (intergrinduri) formate de-a lungul fostelor privale i
alcătuite din texturi fine i în mai micămăsurădin texturi mijlocii. Geologic: în profunzime - formatiuni
cristaline si magmatice; în cuvertura se pot contura ciclurile sedimentare: 1) permian - triasic inferior, 2)
jurasic - cretacic - eocen si 3) badenian superior - romanian (pliocen).
808
Vegetatia luncii Prutului este reprezentata prin formatiuni vegetale naturale de pajisti si padure, specifice
solurilor aluviale, inundate periodic si cu exces de umiditate freatica. Pajistile sunt alcatuite din specii
mezofile si mezohidrofile reprezentate prin graminee.
Vegetatia lemnoasa este constituita mai ales din esente moi.
Vegetatia palustra este compusa din Carex riparia, Scirpus sylvaticus, Typha latifolia, Phragmites
communis, Equisetum arvense, Mentha aquatic etc.
In ochiuri de apa se întâlneste: Lemna trisulca, Hydrocharis morsus - ranae, Potamogeton natans.
Din speciile rare fac parte - Nymphaea alba, Salvinia natans, Thelypteris palustris, Nymphoides peltata,
Vallisneria spiralis, Stratioides aloides, Alisma gramineum, Iris pseudacorus, Sagittaria sagittifolia,
Potamogeton crispi, Ceratophyllum demersum etc.
Pe unele sectoare din preajma râului Prut s-au pastrat fragmente de fitocenoze silvice cu Vitis sylvestris,
Fraxinus pallisae, Frangula alnus.
Din punct de vedere avifaunistic Bazinul hidrografic al Prutului inferior reprezinta o zona deosebit de
importanta, deoarece aici sunt înregistrate importante efective de pasari acvatice în timpul migratiei, si
anume: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra,
Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser
albifrons, Anser erythropus, Anser anser, Anas crecca, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya nyroca),
ralide (Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus,
Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa totanus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo,
Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.
H J “polderizare” – N I
02.0 îndiguire în vederea
1.01 creării unor incinte
agricole, silvice,
piscicole etc.
H K Colmatare N I
01.0
2
02.0
3

afară afară
809
Mititelu D., Sârbu I., Pătrac Adriana, Gociu Zoe & Oprea A. 1993. Flora i vegetaia judeului Galai.
Iai: Bul. Grăd. Bot. Univ. „Al. I. Cuza”, 4: 69-101 + 3 tab.; Mititelu D., colab., 1969, Caracterul florei i
vegetaiei din Câmpia Galailor i Brăilei, Com. de Bot., SSB, X: 191-200 + 9 foto; Sârbu I., 1977, Flora
i vegetaia din Bazinul Chinejii i al Prutului între Rogojeni-Mastacani. Tezăde doctorat. Univ. „Al. I.
Cuza” Iai; / Mititelu D., BarabaN., 1975, Vegetaia lemnoasădin lunca Prutului. Stud. Comunic. Muz.
ti. Nat. Bacău.
< - Donita Nicolae : fara sursa(92A0)>
< - Grup N2000 : fara sursa(91F0)Grup Natura 2000 com. pers.(3130)Grup Natura 2000 com. pers.(3270)Grup
Natura 2000 com. pers.(6430)>
Adrian Oprea(6510)>
< - Radu Gina Alina : Cercetari în teren, dr. Goia Irina, dr. Groza Gheorghe(3150)Cercetari în teren, dr. Goia
Irina, dr. Groza Gheorghe(3160)Cercetari în teren, dr. Goia Irina, dr. Groza Gheorghe(92A0)>
Rom., Bucuresti.(1220)>
< - Grigoras Ion : Prut(2511)>
< - Otel Vasile : >

RO05 V 99.34 RO08 0.00 RO98 24.77

RO05 Parc natural * 99.34 V.2. Parcul Natural Lunca Joasăa Prutului Inferior
RO08 Altele (RBDD) / A RezervaĠia Biosferei Delta Dunării
RO98 Necunoscut + 1.43 2.410. Ostrovul Prut
RO98 Necunoscut + 20.84 2.414. Lunca Joasăa Prutului
810
RO98 Necunoscut + 1.23 2.415. Lacul Pochina
RO98 Necunoscut + 1.27 2.416. Lacul VlăúcuĠa

5.3. Desemnare sit
Prin Hotărărea Consiliului Judeului Galai, Nr. 46/1994, privind instituirea regimului de protecie oficialăa unor
zone i monumente de pe teritoriul judeului Galai s-au desemnat: Lunca Joasăa Prutului (Zona de est a
judeului Galai, de la Cavadineti pânăla vărsarea în Dunăre), Lacul Pochina (74,8 ha), Lacul Vlăcua
(41,8) i Ostrovul Prut.
Situl include patru arii naturale protejate de interes naional, conform Legii nr. 5/2000, privind aprobarea Planului
de amenajare a teritoriului naional - Sectiunea a III -a zone protejate: Lunca Joasăa Prutului (81ha), Lacul
Pochina (74,8ha), Lacul Vlăcua (41,8ha) i Ostrovul Prut (62 ha).
Prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturalăprotejatăpentru noi zone, situl este încadrat la
categoria de management parc natural: Parcul Natural Lunca Joasăa Prutului Inferior (8247ha).

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
În prezent pentru situl propus nu existăun plan de management unitar, dar în conformitate cu prevederile
proiectului LIFE05NAT/RO/000155 „Restaurarea ecologicăa Parcului Natural Lunca Joasăa Prutului
Inferior”, finanĠat de Comisia Europeană, AgenĠia Regionalăde ProtecĠie a Mediului GalaĠi are obligaĠia
elaborării planului de management integrat în conformitate cu cerinĠele directivelor europene Păsări
(79/409/EEC) úi Habitate (92/43/EEC).
811
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
812
B ROSCI0106
1.3 NUMELE SITULUI
Lunca Mijlocie a Argeúului

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0033444 44.0071222
3648.90 0.00
813

RO31 SUD

Stepică

conserv.
91E0 72 Buna B C C C
91F0 0 Buna D

M 1355 Lutra lutra P C C B C B
F 1130 Aspius aspius(Aun) R P C B C B
aurata(Dunăriă)

814
N14 Păúuni 5.60
Lunca unui rau mare din regiunea de campie inalta, cu zavoaie de plop si salcie. In aceasta regiune
impactul antropic este redus.
Important pentru speciile de pesti reofili.

afară afară
biocide, hormoni si
substante chimice
M C Extragere de nisip si N O
01.01 pietris
suprafata (limnice,
terestre, marine si
salmastre)
815
Bănărescu 1964
Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(92A0)investigatii de teren.
(91F0)>

< - Otel Vasile : >
5.3. Desemnare sit
Nu este desemnat printr-un act juridic.

Adresă:
Email:
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0106 Lunca Mijlocie a Argeúului
X Da
Linkuri:
816
Nu
Nu are plan de management.
817
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
818
B ROSCI0107
1.3 NUMELE SITULUI
Lunca Mirceúti

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0062083 47.0018777
32.80 0.00
819

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
92A0 1 Buna D

P 1902 Cypripedium calceolus P V C C C B

Pădure de luncă.
820
Padure de amestec de gorun si diferite specii de foiaose (sleau de lunca), specifica teraselor raurilor, rara
pentru zona Moldovei

afară afară
M L08 Inundatii(procese N I M B Silvicultura N I
naturale)
Slonovschi V., 1972, Materiale pentru flora văii Siretului în sectorul Mirceti (Jud. Iai), Stud. Com. Muz.
ti. Nat. Bacău: 119-126; Mititelu D., Chifu T., Scarlat A. & Aniei Liliana. 1995. Flora i vegetaia
judeului Iai. Iai: Bul. Grăd. Bot. Univ. „Al. I. Cuza”, 5: 99-124.
Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(91F0)>
< - ds ds : Studii efectuate in cadrul proiectului - "Model de management privind ariile naturale protejate atribuite
in custodie in judetul Neamt si Iasi" - cod proiect SMIS 36369(92A0)>

in custodie in judetul Neamt si Iasi" - cod proiect SMIS 36369(1083)>
821
RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.549. Lunca Mirceúti
0
5.3. Desemnare sit
rezervatia este situata in comuna Mircesti(Vasile Alecsandri), in raza O.s. Pascani , U.P. III Zavoaele Siretului ,
u.a. 60A
OrganizaĠie: RNP-ROMSILVA-DirecĠia SilvicăIaúi

Adresă: str. Gheorghe Asachi, nr. 2, Iaúi, judeĠul Iaúi
Email: office@iasi.rosilva.ro
Nume: Planul de management al sitului ROSCI0107 Lunca Mirceúti úi al rezervaĠiei naturale
X Da Lunca Mirceúti
Linkuri:
Nu
Planul de management a fost elaborat de către custode, avizat de către Academia Română- Comisia
pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii úi urmeazăa fi înaintat spre aprobare la MMGA.
822
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
823
B ROSCI0108
1.3 NUMELE SITULUI
Lunca Mureúului Inferior

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 1 1
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

20.0053444 46.0018361
17397.40 0.00
824

RO42 VEST

Stepică

conserv.
3160 34 Buna C B B B
3270 173 Buna B C B B
40A0 347 Buna C C B B
6430 2502 Buna C B B B
6510 347 Buna B C B B
91F0 4349 Buna A A B A
M 1337 Castor fiber(Castorul) P P B B B B
M 1355 Lutra lutra P 40 50 i R C B C B
M 2633 Mustela eversmanii() P C B B B
M 1335 Spermophilus P 500 1000 i P C B C B
A 1166 Triturus cristatus P 50 100 i P C B C B
F 1124 Gobio albipinnatus(Porcuor P C C B C C
de nisip)
825
F 1157 Gymnocephalus P R C B B B
Tipar)
amarus(Boarcă)
aurata(Dunăriă)
F 1160 Zingel streber(Fusar) P R C B C B
F 1159 Zingel zingel(Fusar mare, P C C B C B
Pietrar)
I 4045 Coenagrion ornatum P R C C C C
I 4032 Dioszeghyana schmidtii P M B B B B
I 4048 Isophya costata P M B B B B
I 1037 Ophiogomphus cecilia P R A C C C
I 4064 Theodoxus transversalis P P? DD D
I 1032 Unio crassus P P B B C B

M 2646 Dama dama(Cerb lopătar) C X
M 1317 Pipistrellus nathusii C X X
F Carassius gibelio P X
826
F Cyprinus carpio carpio(Ciortan) P X

F Esox lucius P X
I Balea biplicata P X
I Cerambyx cerdo cerdo R X
I Helix lutescens P X
I Lucanus cervus cervus R X
I Ranatra linearis P X
P Acer tataricum C X
P Adonis aestivalis P X
P Agrostemma githago V X
P Carex liparocarpos R X
P Chenopodium rubrum R X
P Clematis vitalba C X
P Elatine alsinastrum P? X
P Elatine triandra R X
P Fritillaria orientalis V X
P Hyoscyamus niger R X
P Leucanthemella serotina R X
P Leucojum aestivum V X
P Listera ovata R X
P Lotus angustissimus R X
P Najas minor R X
P Nymphaea alba V X
P Rorippa islandica R X
P Scilla autumnalis V X
P Sedum caespitosum R X
P Trifolium angulatum R X
P Typha laxmannii R X
P Utricularia vulgaris R X
P Vaccaria hispanica V X
P Vitis vinifera ssp. sylvestris C X
P Wolffia arrhiza V X
827

N14 Păúuni 6.03
Situl este format din: cursul râului Murecu lunca aferentă, pădurea, culturi agricole, pasuni. Râului Mure
prezintăfenomene de meandrare, cu frecvente zone inundabile si insule acoperite cu padure. Pădurea este
caducifoliată(stejarul si frasinul fiind principalele specii). Exista o presiune naturala exercitata de Acer
negundo si Amrfa fruticosa care au un impact negativ asupra speciilor autohtone. Nucul negru ;i plopul
euroamerican sunt speciile autohtone care in continuare se planteaza in zona, ocupand in anul 2006 cca.
6% din suprafata impadurita. Culturile agricole din vecinatatea sitului sin din ineriorul sitului sunt
reprezentate de culturi de cereale păioase, porumb. Exista o suprafata insemnata e pasuni pe care exista
suprapasunat cu oi.
Activitatile mai importante sunt: extractia de nisip si balast, extractia de titei, agricultura, pasunatul,
exploatarea forestiera, pescuitul sportiv, turismul de agrement.
Situl contine cel mai mare numar de specii de peste de pe intreg curs (cca. 55 specii) de la somn pana la
nisetru care apare accidental.
De asemenea se remarca numarul foarte mare de specii de pasari cca. 200, zona continand cea mai mare
populatie de Riparia ripria si Merops apiaster de pe intregul curs al Muresului.
Pentru instituirea regimului de arie protejatăprimi pai au fost realizai în anii 1970 când au fost făcute
unele studii ale zonei Prundul Mare de către un grup de plin de entuziasm care cuprindea printre alii pe
Ioan Moldovan, Andras Libus i Aurel Ardelean. Astfel în acei ani a fost declaratăo suprafaăde 91,2
hectare din Prundul Mare ca rezervaie naturală, urmărind a se proteja populaia de stârci cenui care
cuibăreau acolo. Apoi în anul 1988, 12.000 ha din aceastăzonăa fost declaratăca Zonăde Importană
Avifaunistică. Iniiativa de protejare a fost continuatăde reprezentani de la Agenia de Protecia
Mediului din Arad i Direcia SilvicăArad i a culminat în anul 2005 când prin hotărârea de guvern prin
care a fost declarat Parcul Natural Lunca Mureului i în anul 2006 când zona a fost desemnatăpentru
includerea în Lista Ramsar a Zonelor Umede de ImportanăInternaională. Un puternic imbold l-a
constituit finanarea obinutăde Regia Naionalăa Pădurilor – Romsilva, respectiv Direcia SilvicăArad
de la comunitatea europeanăprin programul PHARE de cooperare transfrontalieră. Prin derularea
proiectului Protejarea i dezvoltarea luncii râului Mures-a putut realiza infrastructura ariei protejate din
care face parte i acest punct de informare turistic. Din finanarea proprie a Regiei Naionalăa Pădurilor -
Romsilva sau a Uniunii Europene au fost achiziionate numeroase echipamente de cercetare i
monitorizare (620.000 euro) i s-au desfăurat i se deruleazănumeroase activităi de educaie
ecologicăsau de promovare a ecoturismului. Din luna noiembrie 2005 aria protejatăare i o administraie
aflatăvn subordinea Regiei Naionale a Pădurilor – Romsilva, alcătuitădin 12 persoane i care
828
funcioneazăcu un buget anual de cca. 100.000 euro.
H E Depozitarea N I
din baze de
agrement
2 generalitati

afară afară
M 810 Drenaj N I L D Poteci,trasee,trasee N I
01.0 pentru ciclism
M A04 Pasunatul N I
1
M A08 Fertilizarea (cu N I M E Urbanizare continua N O
ingrasamant) 01.0
M B Indepartarea N I 1
02.03 lastarisului L G03 Centre de practicare N I
M B Indepartarea N I activităĠi
02.04 arborilor uscati sau demonstrative
in curs de uscare M J Inundare N I
M B03 Exploatare forestiera N I 02.0
fara replantare sau 4.01
refacere naturala
01.01 pietris
gaze
.01
habitare umana
(locuinte umane)
L E06 Alte activitati de N I
urbanizare si
industriale similare
829
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
03.02 braconaj
.03
L F Alte forme de N I
.09 fauna
L G Vehicule cu motor N I
01.03
L G Manevre militare N I
04.01
L G Vandalism N I
05.04
M H Poluarea N I
non-native(alogene)
incendiilor
L J Canalizare N I
02.03
.02
Date despre conditiile malacologice ale Parcului Natural Lunca Muresului, Domokos Tamas, Armonii
Naturale V, Muzeul Judetean Arad
Studiu preliminar privind libelulele din Parcul Natural Lunca Muresului, Cosmin Manci
Starea ecologica a Raului Mures, Sarkany Kiss, Targu Mures, 1997
< - Ban Calina : Cercetari în teren, administratia parcului(3150)Cercetari în teren, administratia
parcului(3160)Cercetari în teren, administratia parcului(40A0)Cercetari în teren, administratia
parcului(6440)Cercetari în teren, administratia parcului(92A0)>
< - Banaduc Angela Maria : Prof. dr. Constantin Dragulescu, Universitatea Lucian Blaga Sibiu com. pers.(91F0)>
< - Grup N2000 : fara sursa(3270)Grup Natura 2000 com. pers.(3130)>
< - Herlo Gabriel : Observatii în teren.
(40A0)Observatii în teren.
830
(91E0)Observatii în teren.
(91F0)Observatii în teren.
(92A0)>
< - Oprea Adrian : Nitu E. 2010. Investigatii proprii de teren.(6120)>
< - Pirv Ovidiu : Administratia PNLM(3150)Administratia PNLM(40A0)Administratia PNLM(6440)Administratia
PNLM(92A0)Amenajamente silvice, Administratia PNLM(91F0)>
< - Seghedin Georgeta : amenajamente silvice(91E0)amenajamente silvice(91Y0)amenajamente silvice(92A0)>
determinator. Ed. Ars Docendi, Bucuresti.(4008)Grossu, A., 1993. The catalogue of molluscs from Romania.
Travaux du Museum d’Histoire naturelle “Grigore Antipa” 33: 291-366.(4064)>
< - Ban Calina : Studii de specialitate parc(1032)Studii de specialitate parc(1083)>
< - COBZARU IOANA : >
< - David Alin : >
< - Grigoras Ion : Iftime A. com. pers.(1130)Iftime A. com. pers.(1159)>
< - Hegyeli Zsolt : Baza de date a Asociatiei \"Grupul Milvus\"(2633)>
< - Herlo Gabriel : Observatii în teren.
831
(A511)Popescu Irinel, Zamfirescu Stefan; observatii in teren 2005-2006(A348)>
< - Nitu Eugen : Date administratie parc(1083)>
< - Patko Camelia : >
< - Pirv Ovidiu :
APNLM(1145)APNLM(1149)APNLM(1160)APNLM(1188)APNLM(1193)APNLM(2533)APNLM(2555)Date
administratie parc(1083)Date administratie parc(1088)Date administratie parc(4057)Date APNLM(1166)Date
despre conditiile malacologice ale Parcului Natural Lunca Muresului, Domokos Tamas, Armonii Naturale V,
Muzeul Judetean Arad(1032)Date despre conditiile malacologice ale Parcului Natural Lunca Muresului, Domokos
Tamas, Armonii Naturale V, Muzeul Judetean Arad(4056)Date locale(1134)Sarkany-Kiss E. , Hamar J., Sirbu I.
1997, Starea ecologica a raului Mures, Editura Tisza Klub, Ungaria si Ediutura Liga Pro Europa,
Romania(1124)Sarkany-Kiss E. , Hamar J., Sirbu I. 1997, Starea ecologica a raului Mures, Editura Tisza Klub,
Ungaria si Ediutura Liga Pro Europa, Romania(1138)Sarkany-Kiss E. , Hamar J., Sirbu I. 1997, Starea ecologica
a raului Mures, Editura Tisza Klub, Ungaria si Ediutura Liga Pro Europa, Romania(1157)Studiu preliminar privind
libelulele din Parcul Natural Lunca Muresului, Cosmin Manci, 2006(4045)>
< - Tatole Victoria : Date despre conditiile malacologice ale Parcului Natural Lunca Muresului, Domokos Tamas,
Armonii Naturale V, Muzeul Judetean Arad(4056)>

RO04 IV 4.28 RO05 V 100.00 RO98 1.96

RO04 RezervaĠie naturală + 4.28 IV.1. Prundul Mare
RO05 Parc natural = 100.0 V.1. Parcul Natural Lunca Mureúului
0
832
RO98 Necunoscut + 1.90 2.735. Pădurea Cenad
RO98 Necunoscut + 0.02 2.744. Insula Mare Cenad
RO98 Necunoscut + 0.04 2.745. Insula Igriú

5.3. Desemnare sit
La desemnarea sitului s-a avut în vedere importana habitatelor pe lângăimportana avifaunistică.
OrganizaĠie: AdministraĠia Parcului Natural Lunca Mureúului

Adresă: Pădurea Ceala FN, Arad, Oficiul Postal nr.3 Arad, CP 231
Email: parc@luncamuresului.ro
Nume: Planul de management al Parcului Natural Lunca Mureúului
X Da
Linkuri:
Nu
Administratia Parcului Natural Lunca Muresului va fi unul din factorii cei mai imporanti in intocmirea planului
de management al Sitului Natura 2000.
833
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
834
B ROSCI0109
1.3 NUMELE SITULUI
Lunca Timiúului

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 9
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

21.0129611 45.0080000
10172.60 0.00
835

RO42 VEST

Stepică

conserv.
3260 1 Buna C C C C
3270 0 Buna C C C C
6430 1 Buna C C C C
6440 2 Buna B B B B
6510 101 Buna C C C C

M 1335 Spermophilus P G C C B B
A 1188 Bombina bombina P P? DD D
F 1124 Gobio albipinnatus(Porcuor P C C B C B
de nisip)
Petroc)
Petroc)
Tipar)
836
amarus(Boarcă)
F 1146 Sabanejewia P P B B C B
aurata(Dunăriă)
Pietrar)
I 4032 Dioszeghyana schmidtii P P A B B B
I 1060 Lycaena dispar P P A B C B
I 1032 Unio crassus P P A A C B
P 4081 Cirsium brachycephalum P 20 600 i R M C B B B
P 1428 Marsilea quadrifolia P P? DD D

N14 Păúuni 15.99
Lunca de ses a unui rau mare din bioregiunea panonica. Situl include si cateva paduri de lunca.
Situl a fost desemnat datorităprezenei în cadrul acestuia a unui tip de habitat de interes:
92A0 - Zăvoaie cu Salix alba i Populus alba, dar si datorităprezenei unei specii de amfibieni:
1188 - Bombina bombina (Buhai de baltăcu burta roie), a 10 specii de peti:
1130 - Aspius aspius (Avat);
1149 - Cobitis taenia (Zvârlugă);
1124 - Gobio albipinnatus (Porcuor de nisip);
2511 - Gobio kessleri (Petroc);
2555 - Gymnocephalus baloni (Ghiborde râu);
1145 - Misgurnus fossilis (ipar);
1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boare);
1146 - Sabanejewia aurata (Dunariă);
1160 - Zingel streber (Fusar);
1159 - Zingel zingel (Pietrar), dar i a unei specii de nevertebrat:
1032 - Unio crassus (Scoica de râu).
837

afară afară
L A01 Cultivare N O
Bănărescu P., 1964, Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R., vol. 13, Edit. Academiei, Bucureti. 961 p.;
Cogalniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B., 2000. Amfibienii din Romania – determinator. Ed. Ars Docendi,
Bucuresti; Burnaz S., 1993 - Catalogul coleciei de lepidoptere a Muzeului Judeean Hunedoara – Deva.
Sargetia, Acta Musei Devensis, Series Scientia Naturae, 14-15: 157-302; König Fr., 1975 - Catalogul
coleciei de lepidoptere a Muzeului Banatului. Muzeul Banatului, Timioara, 248 pp; Sârbu, I.,
Sárkány-Kiss, A., Sârbu, M., Benedek, A.-M., 2005
(6440)>
< - Oprea Adrian : Grigore Stere, 1971, Flora si vegetatia din interfluviul Timis-Bega, Rezumat teza doctorat, Inst.
Agron. Iasi(6510)>
< - Mihailescu Simona : Grigore S., 1971, Vegetatia acvatica si palustra din zona de interfluviu Timis-Bega. Studii
si Cerc. de Biol., Seria Bot. 23(1): 13-45.
Grigore S., 1975, Asociatiile praticole de locuri uscate din interfluviul Timis-Bega. Studii si Cerc. de Biol.,
Seria(3270)Grigore St., 1971 – Vegetatia acvatica si palutsra din zona interfluviu Timis-Bega. Stud. si Cerc. de
Biol., 23 (1): 13-45, Bucuresti.(3260)>
< - Grigoras Ion : Iftime A. com. pers.(1130)Iftime A. com. pers.(1159)>
< - Hegyeli Zsolt : Baza de date a Asociatiei \"Grupul Milvus\"(1335)Hegyeli Zs., Nagy A., Daróczi J. Sz., Kecskés
A., Latková H. 2012. Current distribution and status of the European ground squirrel in Romania. IV European
Ground Squirrel Meeting, 5-7 September 2012, KamieĔĝląski, Poland(1335)Hegyeli, Zs. 2012. 1335 –
Spermophilus citellus in the Romanian pannonian biogeographical region. Status report: IN MOD at the 2008
838
Biogeographical Seminar(1335)Hegyeli, Zs., Bóné, G., Fülöp, T., Nagy, A. 2014. Vulnerability of European
ground squirrel colonies in the Pannonian region of Romania. 5th European Ground Squirrel Meeting,
Perspectives on an endangered species. Rust, Austria, 02-05 October 2014(1335)>
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>
< - Otel Vasile : >
5.3. Desemnare sit
OrganizaĠie: APM Timiúúi USAMVB Timiúoara

Adresă: Timiúoara, jud. Timiú, Bd L. Rebreanu, nr. 18-18A; Timiúoara, jud. Timiú, str. Calea Aradului, nr.
119
Email: office@apmtm.anpm.ro
Nume: Plan de management al siturilor Natura 2000 ROSCI0109 Lunca Timiúului úi
X Da ROSPA0095 Pădurea Macedonia
Linkuri:
Nu
839
840
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
841
B ROSCI0110
1.3 NUMELE SITULUI
Măgurile BăiĠei

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0073555 46.0146694
250.50 0.00
842

RO42 VEST

Stepică

conserv.
6520 5 Buna D
8210 2 Buna A C A B
9180 2 Buna B C B B

M 1316 Myotis P P? DD D
lungi)
M 1303 Rhinolophus hipposideros() P P D
ampelensis()
I 1065 Euphydryas aurinia P C B B C B
P 4097 Iris aphylla ssp. hungarica P P C B C B

M Felis silvestris silvestris P X
843

M Myotis blythii omari P X
A 1295 Vipera ammodytes P X X
I 1026 Helix pomatia(Melci) P X X
P Agrimonia eupatoria ssp. P X
eupatoria
P Asplenium adulterinum ssp. P X
adulterinum
P Asplenium ceterach P X
P Asplenium trichomanes P X
P Centaurea atropurpurea P X
P Crocus banaticus P X
P Gentiana cruciata P X
P Sedum hispanicum P X
P Seseli elatum ssp. austriacum P X
P Silene nutans ssp. dubia P X

N14 Păúuni 21.60
Calcarele de vârstăoxfordian-tihtonice sunt în strânsălegăturăcu rocile magmatice din jur, dovadăfiind
844
geodele cu frecvenămare. Adâncimea mare a fragmentării a fost favorizatăde accidentele tectonice care
au permis formarea văilor în chei. Relieful natural este completat de doline în platou carstic suspendat,
peteri, conuri de grohoti, relief ruiniform. Existena carstului de tip Klippăcalcaroasăa impus o
dezvoltare predominantăa peterilor de versant. Expoziia diferităa versanilor i extinderea trenelor de
grohoti, suprafeele împădurite sau lipsa vegetaiei determinăalternana regiunilor cu insolaie mare
(stâncării, trene de grohoti) cu cele cu umiditate excesivă(apariii de izvoare permanente, de zone
umede). Caracteristicile peisagistice i biogeografice ale ariei naturale protejate sunt impuse de substratul
geologic. Abundena de specii i specificul acestora aratărolul determinant al biotopului-albedolu mare
determinat de calcare i temperatura medie anualăde aproape 10 grd.C. Golurile carstice păstrează
dovezi paleontologice i arheologice datând din paleolitic pânăvn perioada feudală. Atât cavităile naturale
cât i unele cavităi antropice constituie habitatul faunei cavernicole specifice i temporar, al faunei
nespecifice. A fost identificatăspecia Rhinolophus hipposideras, în urma unor observaii i înregistrări
expediionale. (Informaii furnizate de către custodele rezervaiei naturale)
Caracteristicile peisagistice i biogeografice ale ariei naturale protejate sunt impuse de substratul
geologic. Golurile carstice păstreazădovezi paleontologice i arheologice datând din paleolitic pânăvn
perioada feudală. Atât cavităile naturale cât i unele cavităi antropice constituie habitatul faunei
cavernicole specifice i temporar, al faunei nespecifice. A fost identificatăspecia Rinolophus hiposideras,
în urma unor observaii expediionale.
01.0 pietris
1.01

afară afară
L A03 Cosire/Taiere a N I M B Silvicultura N O
pasunii M B Curatarea padurii N O
L A04 Pasunatul N I 02.0
L B03 Exploatare forestiera N O 2
fara replantare sau L D Poteci,trasee,trasee N I
refacere naturala 01.0 pentru ciclism
M C Mine N O 1
01.04 L G01 Sport in aer liber si N I
L E Fabrici N O activitati de petrecere
02.01 a timpului liber,
activitati recreative
L E Depozitarea N O
03.01 deseurilor menajere L G Drumetii montane, N I
/deseuri provenite 01.0 alpinism, speologie.
din baze de 4
agrement
845
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
L E Depozitarea N I
03.03 materialelor
inerte(nereactive)
L F Vanatoare N I
03.01
L F Luare / prelevare de N I
03.02 braconaj
.03
plante terestre, in
general
L H04 Poluarea aerului, N O
poluanti raspanditi
pe calea aerului
L H05 Poluarea solului si N O
L H Zgomot, poluare N O
06.01 fonica
L K Eroziune N I
01.01
alunecari de teren
- Cartea ro~ie a vertebratelor din Romania - Muzeul National de Istorie Naturala \"Crigore Antipa\" - 2005;
- N. Donita; A. Popescu; M. Pauca Comanescu; S. Mihailescu; Iovu A. Biri~
Habitatele din Romania - Ed. Tehnica Silvica - 2005;
- Liviu Tu~a - Studiu asupra miscarii tectonice in zona Cheile Craciunesti - 1998;
- S.Burnaz - Contribupi la cunoa~terea faunei de macrolepidoptere din zonele carstice ale Munt,ilor
Metaliferi -Bul. in£. - 1992;
- M. Balazs - La caracterisation de la flore des gorges calcariferes des Monts Metaliferi
- Sargetia - 1997;
- S. Burnaz - Fauna de lepidoptere diurne a judetnlui Hunedoara - 2002;
- loan Pop si loan Hodi~an - Studii floristice ~i de vegetatie la Cheile Craciunqti - Cluj - 1965;
- Vasile Codoreanu - Flora ~i vegetatia lichenologidi de la Cheile Craciunqti Contributii Botanice - 1964 ;
- T. Orghidan, St. Negrea, Gh. Racovira, C. Lascu - Pe~teri din Romania - Ed.Sport Turism - 1984.
< - Alexandru Cornel : dr. ing. Radu Stelian(91Y0)Ioan Pop si Ioan Hodisan(6120)Ioan Pop si Ioan
Hodisan(6510)Laurent Gode reprezentant al Parcului natural regional de Lorraine Franta(8210)Laurent Gode
reprezentant al Parcului natural regional de Lorraine Franta(8310)Szabo Iozsef, Studiu despre m-tii
Apuseni(6520)>
846
< - Sopincean Mihaela Sanda : >
< - Ungureanu Anca : Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005).
Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(8120)Laurent Gode reprezentant al Parcului natural regional de
Lorraine Franta(3140)>
< - Biris Iovu-Adrian : investigatii de teren.(91L0)>
< - Alexandru Cornel : custode(1083)Custode si specialist in chiroptere(1303)Custode si vinatori(1352)Muzeul de

Stiinte Naturale Deva, Dr.Burnasz Silvia, com. pers(1060)Muzeul de Stiinte Naturale Deva, Dr.Burnasz Silvia,
com. pers(1065)>
< - Badea Adriana : Alexandru Cornel, custodele ariei protejate(1361)>
< - Balazs Marcela : >
< - Sopincean Mihaela Sanda : Adrian Done - Club Speo-Bucovina, Suceava, specialist în chiroptere(1303)>

RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.517. Calcarele din Dealul Măgura
0
5.3. Desemnare sit
Situl cuprinde aria naturalăprotejatăde importanănaionalădeclaratăconform legii 5/2000.
847

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Custozii rezervaĠiei naturale Calcarele din Dealul Măgura (care se suprapune acestui site) au depus spre
avizare la Academia Română, Regulamentul úi Planul de management al ariei naturale protejate. Acelor
suprafeĠe din site care se aflăvn fondul forestier de stat li se aplicăregimul înscris în Amenajamentul Silvic
al O.S. Deva.
848
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
849
B ROSCI0111
1.3 NUMELE SITULUI
Mestecăniúul de la Reci

2 0 0 6 0 2 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0020972 45.0014611
2124.70 0.00
850

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
3260 2 Buna B C B B
6120 531 Buna B B C B
91E0 424 Buna B B C B

M 1337 Castor fiber(Castorul) P C C C C C
M 1337 Castor fiber(Castorul) W C C C C C
M 1307 Myotis blythii() P G C B C B
M 1324 Myotis myotis() R G C B C B
ampelensis()
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, P P C C B C
Tipar)
I 1060 Lycaena dispar P R C C C C
I 1059 Maculinea teleius P V C C C C
P 1381 Dicranum viride P P D
P 1477 Pulsatilla patens P R B C C C
851
M Arvicola terrestris P X
M 2590 Erinaceus P X
câmp)
M Microtus arvalis P X
A 1207 Rana lessonae C X X
I Graphoderus zonatus P X
P Callitriche palustris P X
P Chimaphila umbellata R X
P Cnidium dubium R X
P Corynephorus canescens P X
P Dryopteris cristata P X
P Elatine alsinastrum R X
P Elatine ambigua R X
P Fritillaria meleagris V X
P Galium uliginosum C X
P Helichrysum arenarium P X
P Hydrocharis morsus-ranae R X
852
P Lysimachia thyrsiflora R X
P Nymphaea alba P X
P Pedicularis palustris P X
P Peplis portula R X
P Peucedanum palustre C X
P Potentilla palustris R X
P Pulsatilla patens ssp. patens P X
P Ranunculus lingua P X
P Salix rosmarinifolia P X
P Salsola kali ssp. ruthenica R X
P Sparganium minimum R X
P Utricularia bremii V X

N14 Păúuni 15.57
Mestecanisul de la Reci este un depozit nisipos de varsta pleistocena, care pe alocuri are balti si mici lacuri
partial colmatate, cu o flora si fauna diversa, rare pentru Romania. In prezent situl este puternic antropizat,
cenozele de mesteacan au fost aproape total defrisate si in locul lor s-a plantat Pinus silvestris. Cenozele
ierboase de pajisti au fost puternic modificate prin pasunat. In sit sunt prezente mici balti si lacuri cu o
vegetatie higrofila cu specii rare.
Situl are o importanta stiintifica deosebita, prin speciile higrofile rare pentru Romania, care vegeteaza aici,
cum sunt Aldrovanda vesiculosa, Caldesia parnassifolia, Dicranum viride etc.
impadurite: Alnus glutinosa,
Dryopteris cristata,Galium uliginosum.
853

determinate de
nu au fost
mentionate mai sus
H 810 Drenaj N I
H F Vanatoare N I
03.0
1

afară afară
L A04 Pasunatul N I M A03 Cosire/Taiere a N I
pasunii
M A Abandonarea N I
lipsa pasunatului
biocide, hormoni si
substante chimice
01.02
Studii i cercetări pe teren făcute de compartimentul Protecia Naturii din cadrul APM Sf. Gheorghe. Pop,
E. 1960. Mlatinile de turbădin Republica PopularăRomână. Ed. Academiei R.P.R., 511pp.
511pp.(91D0)>
< - Donita Nicolae : >
< - Gog Mircea : Cercetari în teren cu specialisti olandezi(3150)Cercetari în teren cu specialisti
olandezi(6120)Cercetari în teren cu specialisti olandezi(91E0)>
< - Grup N2000 : Oprea A. com. pers.(3260)>
854
Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1193)I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok,
L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002, "Mapping of Transilvanian Herpetofauna", In: "Nymphaea. Folia
naturae Bihariae" XXIX, p. 145-201, Oradea(1166)I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile,
"Nymphaea. Folia naturae Bihariae" XXIX, p. 145-201, Oradea(1193)I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov,
G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002, "Mapping of Transilvanian
Herpetofauna", In: "Nymphaea. Folia naturae Bihariae" XXIX, p. 145-201, Oradea(1220)>
(1324)>
< - Gog Mircea : >
< - Kovacs Istvan : Kovacs I, observatii personale(1337)Kovacs Sandor, com. pers.(1059)Kovacs Sandor, com.
pers.(1060)>
der Schmetterlinge Rumäniensäniens. Societatea Lepidopterologica Româna, Cluj-Napoca.(1060)>
Abstract(1037)>

RO04 IV 100.00

RO04 RezervaĠie naturală = 100.0 VII.9. Mestecăniúul Reci - BălĠile de la Ozun - Sântionlunca
0
855
5.3. Desemnare sit
Rezervaia Mestecăniul de la Reci bălile de la Ozun Sîntionlunca a fost desemnata ca rezervaie prin HG
2151/2004.

Adresă: Sfântu Gheorghe, PiaĠa LibertăĠii, nr. 4, jud. Covasna
Email: vicepresident2@kvmt.ro
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0111 Mestecăniúul de la Reci úi al
X Da rezervaĠiei naturale VII.9 Mestecăniúul Reci - BălĠile de la Ozun - Sântionlunca
Linkuri:
Nu
Planul de management a fost întocmit úi înaintat Regiei NaĠionale a Pădurilor spre a fi predat Academiei
Române.
856
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
857
B ROSCI0112
1.3 NUMELE SITULUI
Mlaca Tătarilor

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0001027 45.0154916
3.70 0.00
858

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
7150 0 Buna A A B B

R 1220 Emys orbicularis P P D

M Micromys P X
I Aphantopus hyperantus P X
I Erynnis tages P X
I Melanargia galathea P X
P Alnus glutinosa P X
P Carex diandra R X
859
P Carex lepidocarpa C X
P Carex nigra C X
P Eriophorum angustifolium P X
P Eriophorum gracile R X
P Frangula alnus P X
P Galium uliginosum P X
P Juncus alpinus R X
P Peucedanum palustre R X
P Potentilla erecta C X
P Ranunculus flammula R X
P Rhynchospora alba R X
P Salix aurita P X
P Vaccinium vitis-idaea R X

N14 Păúuni 100.00
Mlastina activa, de tip mezo-oligotrof, cu un bogat sediment de turba in zona centrala (7-9 m) si cu o
populatie numeroasa de Rhynchospora alba in micile balti de suprafata.
Situl are importanta stiintifica pentru cenozele cu Rhynchospora alba in micile balti de suprafata.
Urmatoarele specii trecute la rubrica D (Other reasons) sunt specii turbicole mezotrofe, caracteristice
turbariilor de tranzitie:
Agrostis canina,Carex echinata, Carex lepidocarpa, Carex nigra, Eriophorum angustifolium.
860

afară afară
M 810 Drenaj N I L A04 Pasunatul N O
M A07 Utilizarea produselor N O L A Cresterea animalelor N O
biocide, hormoni si 05.0
substante chimice 1
M A08 Fertilizarea (cu N O L B Indepartarea N I
ingrasamant) 02.0 lastarisului
L F04 Luare/prelevare de N I 3
plante terestre, in M K04 Relatii interspecifice N I
general ale florei
incendiilor
tefănu, S. 2003-2004. Viitoarea rezervaie Lacul Tătarilor. Raport de cercet. CNCSIS, Bucureti.
Observatii personale Dr. Coldea G.

861
RO04 IV 100.00

RO04 RezervaĠie naturală = 100.0 IV.46. Lacul Tătarilor
0
5.3. Desemnare sit
Declaratărezervaie naturalăprin Hotărărea Guvernului nr.2151/2005, cu o suprafaăde 6 ha.
OrganizaĠie: Ocolul Silvic Răúinari RA; Ocolul Silvic Izvorul Florii

Adresă: Str. Octavian Goga, nr. 1687, localitatea Răúinari, judeĠul Sibiu
Email: osrasinarira@yahoo.com
Nume: Planul de management al siturilor Natura 2000 ROSCI0122 MunĠii Făgăraúúi
X Da ROSPA0098 Piemontul Făgăraú
Linkuri:
Nu
Pentru rezervaĠia Lacul Tătarilor existăun regulament de administrare aprobat prin HCJ Sibiu nr. 64/2004.
862
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
863
B ROSCI0113
1.3 NUMELE SITULUI
Mlaútina dupăLuncă

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0050472 46.0150472
428.50 0.00
864

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
7230 107 Buna A A A A
91D0 42 Buna A B A B

M 1307 Myotis blythii() R 100 500 i P C B C B
M 1324 Myotis myotis() R 100 200 i P C B C B
A 1166 Triturus cristatus P C D
A 4008 Triturus vulgaris P M C B C B
ampelensis()
P 1758 Ligularia sibirica P C B A C B
865
N14 Păúuni 11.06
Situl se găsete la vest de localitatea Volobeni, la o distanăde 500 m. Este traversat de râul Mure, cu
afluenii Carbunele Negru, Poncul Mic, Colina Mare, Senetea dinspre sud i pârâul Volobeni din nord. În
jumatatea vestica este traversat de calea feratăindustrialăi un drum pietruit spre cariera de piatrăSuseni.
Situl Natura 2000 propus prezinta o importanădeosebită, deoarece conservăvn stare excepionalăo
mlatinăde turbămezotrofă, reprezentativăpentru Bazinul Gheorgheni. Aici există4 tipuri de habitate
incluse in Anexa I a Directivei Habitate, 2 specii de plante, 36 specii de animale care figureazăvn Anexele II
si III a Directivei Habitate, respectiv 91 specii de păsări din Directiva Păsări, din care 56 cuibaresc in situl
propus. De asemenea, 25 specii de plante figureazăpe lista roie a cormofitelor din România, dintre
acestea 13 specii fiind relicte glaciare. Situl este important pentru protejarea speciei Euonymus nana,
vulnerabilăin flora României. Alte 34 specii de animale existente in teritoriu sunt protejate prin convenii
nationale i internaionale.

incendiilor

afară afară
pasunii
M A04 Pasunatul N I
01.01 pietris
.01
866
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
non-native(alogene)
1. Sarkany-Kiss E. , Hamar J., Sirbu I. 1997, Starea ecologica a raului Mures, Editura Tisza Klub, Ungaria si
Editura Liga Pro Europa, Romania
2. Pop, E., 1960, Mlastinile de turba din Republica Populara Româna, Ed. Acad. R.P.R.
3.Ratiu, F., 1974, Consideratii generale asupra florei relictare a mlastinilor eutrofe din Depresiunea
Giurgeului, Ocrot. Nat., 18 (1): 23-27.
4. Ratiu, F., Gergely, I., 1968, O noua asociatie vegetala pentru tara noastra: Calamagrostetum neglectae
Tengwal 1920, Contrib. Bot. Cluj-Napoca:5-10.
5. Borza, A., Ratiu, F., 1970, Molinietele din Bazinul Giurgeului, Contrib. Bot. Cluj-Napoca:111-122.
6.Ratiu, F., 1972, Asociatii de rogozuri scunde din mlastinile eutrofe ale Depresiunii Giurgeului, Contrib.
Bot. Cluj-Napoca: 161-186.
7. Ratiu, F., 1971, Asociatii de rogozuri inalte din mlastinile eutrofe ale Depresiunii Giurgeului, Contrib. Bot.
Cluj-Napoca: 261-293.
< - Szabo Szilard : Cercetari în teren, drd. bot. Csergo Annamaria(6410)Cercetari în teren, drd. bot. Csergo
Annamaria(6510)Cercetari în teren, drd. bot. Csergo Annamaria(7230)Cercetari în teren, drd. bot. Csergo
Annamaria(91D0)>
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>
< - Szabo Szilard : Doczy Annamaria, APLR, 2005, Observatii de teren(1307)Doczy Annamaria, APLR, 2005,
Observatii de teren(1324)Sarkany-Kiss E. , Hamar J., Sirbu I. 1997, Starea ecologica a raului Mures, Editura
Tisza Klub, Ungaria si Ediutura Liga Pro Europa, Romania(1134)>
867
RO98 9.43

RO98 Necunoscut + 9.43 2.466. Mlaútina dupăLuncă
5.3. Desemnare sit
Situl cuprinde în întergime rezervaia naturalăMlatina DupăLuncă, care este ocrotit încădin anii 1954, ca
rezervaie naturalăbotanică, iar actual este protejat prin Hotârârea Consiliului Judeean Harghita Nr. 162/2005.
Este inclusăde asemenea în Anexa I a Legii Nr. 5/2000. Aria este sub administraia Consiliului local Volobeni,
jud. Harghita.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Nu exista plan de management pentru sit.
868
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
869
B ROSCI0114
1.3 NUMELE SITULUI
Mlaútina Hergheliei - Obanul Mare úi Peútera Movilei

2 0 0 6 0 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

28.0000055 43.0045166
231.70 0.00
870

RO22 SUD-EST

X Stepică (45.29%)

conserv.
3260 2 Buna B C B B
40C0 0 Buna B C B B
8310 0 Buna A C A A

M 1335 Spermophilus P P C A C B

câmp)
M Spermophilus citelus C X
I Aeolosoma hyalinum X
I Aeolosoma litorale X
I Agraecina cristiani X
I Allolobophora sp. X
I Archiboreoiulus n. sp. X
I Armadillidium tabacarui X
I Armadillidium traiana R X
I Armadillidium vulgare R X
I Asellus aquaticus X
871
I Caucasonethes vandeli X
I Chaetophiloscia hastata R X
I Chaetophiloscia sicula R X
I Chronogaster troglodytes X
I Chthonius monicae X
I Clinopodes trebevicensis X
I Clivina subterranea X
I Cryptops spp. X
I Cylisticus convexus R X
I Decumarellus sarbui X
I Dendrocoelum spp. X
I Deuteraphorura mocilae X
I Eucyclops subterraneus X
scythicus
I Geohilus insculptus X
I Geophilus insculptus R X
I Habrotrocha bidens X
I Habrotrocha rosa X
I Haemopis caeca X
I Hahnia caeca X
I Haplophthalmus movilae R X
I Haplophthalmus napocensis X
I Heleobia dobrogica X
I Heteromurus nitidus X
I Hyloniscus riparius R X
I Labidostoma motasi X
I Lepthyphantes constantinescui X
I Leptotrichus pilosus R X
I Marianana mihaili X
I Medon dobrogicus X
I Monocyphoniscus R X
babadagensis
I Nepa anophthalma X
I Nesticus sp. X
I Niphargus stygius X
I Oncopodura vioreli X
I Panagrolaimus sp. X
I Parapseudoleptomesochra X
italica
I Platyarthrus atanassovi R X
I Platyarthrus coronatus R X
I Platyarthrus schoebli R X
I Plusiocampa euxina X
I Plusiocampa isterina X
I Pontoniphargus racovitzai X
I Porcellio laevis R X
I Porcellionides nitidus R X
I Porcellionides pruinosus R X
I Protorhabditis sp. X
872
I Pseudocandona eremita X
I Roncus ciobanmos X
I Roncus dragobete X
I Symphylella sp. X
I Trachelipus arcuatus R X
I Trachelipus difficilis R X
I Trachelipus nodulosus R X
I Trachelipus rathkii R X
I Trachelipus troglobius R X
I Trachelus troglodyta X
I Trichoniscus pygmaeus R X
I Trophocyclops X
I Tropocyclops prasinus R X
I Tychobythinus n. sp. X
P Adonis flammea P X
P Alyssum hirsutum P X
P Bombycilaena erecta P X
P Buglossoides arvensis P X
P Centaurea salonitana P X
P Convolvulus lineatus P X
P Coronilla scorpioides P X
P Echinops ritro ssp. ruthenicus P X
P Helianthemum salicifolium C X
P Iris pumila P X
P Jasminum fruticans P X
P Paliurus spina-christi P X
P Satureja coerulea C X

N14 Păúuni 11.75
Pestera La Movile consta intr-o galerie principala de mici dimensiuni (inaltime max. 2m, latime max. 1m) pe
873
parcursul careia exista cateva sali mai largi si din care se desprind galerii laterale foarte inguste.
Peretii si plafonul sunt moi, indicand un inalt grad de coroziune.
Pestera are doua nivele: unul uscat reprezentat de galeria principala (~ 200m) si unul submers (~40m). In
sectorul submers, prin ridicarea plafonului deasupra nivelului apei se formeaza clopote de aer, trei la
numar, in care atmosfera este puternic imbogatita in H2S si CH4 in timp ce concentratia de O2 este foarte
redusa; in aceste zone, atmosfera poate fi considerata anoxica.
Pe suprafata apei termale sulfuroase, bogata in H2S, CH4 si NH4+ plutesc pelicule microbiene alcatuite din
asociatii de bacterii si fungi.
Producatorii primari sunt reprezentati de bacteriile chemolitotrofe din aceste biofilme.
Ecosistemul este remarcabil prin inalta sa biodiversitate (43 de specii de nevertebrate dintre care 32 sunt
specii endemice pentru acest sit).
Speciile de organisme din petera La Movile, sunt specii endemice pentru acest ecosistem, unic în ara
noastră, fiind astfel specii prioritare i de interes comunitar. Ca urmare a prezenei speciilor endemice
prioritare i de inters comunitar din interiorul peterii La Movile, aceasta se poate constitui ca arie specială
de conservare.
H A04 Pasunatul N I
01.0
2
habitare umana
(locuinte umane)
H E Depozitarea N I
din baze de
agrement
H E Depozitarea N O
03.0 materialelor
3 inerte(nereactive)

afară afară
M A01 Cultivare N O
874
La aria naturala protejata Obanul Mare si pestera La Movile se refera urmatoarele acte legislative:
- Legea nr. 69/1991, art.21, Litera g, Litera r

- Legea nr. 5/12.04.2000 (Privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional - Seciunea III -
zone protejate)
- Ordonana de Urgenănr. 236/24.11.2000 aprobatăprin Legea nr. 462/18.07.2001
- Ordin al MMGA nr. 850/11.11.2003
- Ordinul MMGA nr. 604/4.06.2005 (Pentru aprobarea Clasificării peterilor i a sectoarelor de peteri - arii
naturale protejate)
- Ordin al MMGA nr. 1198/25.11.2005 (Actualizarea anexelor nr. 2 – 5 ale Ordonanei de urgenăa
Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
i faunei sălbatice, aprobatăcu modificări i completări prin Legea nr. 462/2001)
si hotarari locale:
- Hotărârea Consiliului Local al Oraului Mangalia nr. 26/05.10.1992 (Teritoriul din zona peterii La Movile
este declarat rezervaie naturală)
- Hotărârea Consiliului Local al Oraului Mangalia nr. 21/26.05.1993 (Înfiinarea unui consiliu de custozi
pentru controlul accesului i activităi de cercetare a Rezervaiei Petera La Movile)
< - Grup N2000 : Negrean G. com. pers.(3260)Negrean G. com. pers.(40C0)>
< - Hillebrand Alexandra : Eugen Nitu(8310)>

< - Hillebrand Alexandra : >

RO04 IV 49.95 RO98 12.30

RO04 RezervaĠie naturală * 49.95 B.2. Mlaútina Hergheliei
RO98 Necunoscut + 12.30 2.371. Obanul Mare úi Peútera Movile
875

5.3. Desemnare sit
Aria naturalăObanul Mare i Petera Movile a fost trecutăprima datăsub regim de protecie prin Hotărârea
26/1992 a Consiliului Local Mangalia.
A fost declaratărezervaie naturalăde interes naional prin Legea 5/2000 privind planul de amenajare a
teritoriului naional - Seciunea a III-a arii protejate de interes naional, cod de arie protejată2371, cod peteră
5210/15, clasa de protecie A.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Nu existăplan de management. Este în curs de elaborare/aprobare. A fost realizat Regulamentul

rezervaĠiei de către custodele rezervaĠiei, Grupul de Explorări Subacvatice úi Speologice (Gess Bucureúti).
876
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
877
B ROSCI0115
1.3 NUMELE SITULUI
Mlaútina Satchinez

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

21.0109861 45.0015833
2517.50 0.00
878

RO42 VEST

Stepică

conserv.
1530 125 Buna B C B B

M 1355 Lutra lutra P 1 2 p P D
M 1335 Spermophilus P 25 30 p P C B C B
Tipar)
I 4027 Arytrura musculus P R C B C B
I 4035 Gortyna borelii lunata P P B B C B
I 1060 Lycaena dispar P P C A C A
R 1220 Emys orbicularis P 50 80 p P C A C B

879
N14 Păúuni 49.24
Mlatinile de la Satchinez se aflăla circa 25 km NV de Timioara. Din punct de vedere geomorfologic se

aflăla contactul a trei câmpii cu caractere morfologice diferite: Câmpia Timiului, Câmpia Vingăi, Câmpia
Jimboliei.
Mlatinile de la Satchinez, împreunăcu complexul lacustru, sunt considerate un rest al fostelor mlatini,
inundate periodic, ce ocupau în trecut cea mai mare parte a Câmpiei Banatului, se caracterizeazăprin
existena unor mlatini permanente ce alterneazăcu suprafee ocupate de stuf, băli, fânee i
pâlcuride sălcii. Zona de tampon este importantăatât pentru protecia rezervaiei cât i prin faptul că
reprezintălocul de hrănire pentru numeroasa păsări.
peste 100 specii de păsări majoritatea protejate pe plan european, din care 42 specii păsări ale locului, 93
de specii de plante acvatice i palustre, 10 asociaii vegetale, 875 de specii de insecte.
H F Vanatoare N I
03.0
1

afară afară
M A Abandonarea N I
lipsa pasunatului
M A08 Fertilizarea (cu N I
ingrasamant)
M C02 Exploatarea si N O
gaze
880
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
disperse)
Mlatinile de la Satchinez, Dan Stănescu, ed. ARTPRESS,Timioara,2005.
Rezervaia ornitologicăSatchinez, Andrei Kiss, ed.EXCELSIOR,Timioara,2002.
< - Grup N2000 : fara sursa(91E0)Negrean G. com. pers.(1530)>
< - Oprea Adrian : Negrean, 2006(1530)>
< - Grigoras Ion : Panin S, 1955 (Reg. Timisoara)(4013)>
< - Nitu Eugen : Colectia E. Nitzu. Panin, S., 1955, Fauna RO., Vol. X, fasc. 2, p. 106, Breuning S. , 1932 -
Monographie der Gattung Carabus, Petri K., 1912, Hurka K., 1996- Carabidae of the Czech and Slovak Republics
565 p.(4013)>

RO98 19.26
881

RO98 Necunoscut + 19.26 2.740. Mlaútinile Satchinez
5.3. Desemnare sit
Situl are importanăpentru protecia i ocrotirea avifaunei, precum si a habitatelor.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Custodele are obligaĠia realizării pânăla finele anului 2006 unui plan de management.
În anul 2002 a fost elaborat un plan de management în cadrul unui proiect Life.
882
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
883
B ROSCI0116
1.3 NUMELE SITULUI
Molhaúurile CăpăĠknei

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0097583 46.0146083
807.90 0.00
884

RO12 CENTRU
RO11 NORD-VEST
Stepică

conserv.
9410 573 Buna B C A B

A 4008 Triturus vulgaris P P? DD D
ampelensis()

P Agrostis canina R X
P Calluna vulgaris C X
P Carex curta C X
P Carex limosa R X
P Carex magellanica R X
885
P Drosera intermedia R X
P Epilobium palustre R X
P Eriophorum angustifolium R X
P Melampyrum sylvaticum P X
P Nardus stricta P X
P Pedicularis limnogena P X
P Pinus mugo R X
P 5129 Sphagnum cuspidatum C X X
P Vaccinium uliginosum C X
P Valeriana dioica ssp. P X
simplicifolia

Molhaurile Căpăknei reprezinta o mlastina activa, tipic oligotrofa, bombata, sentulete si mici movile, care
au o vegetatie specifica oligotrofa si inconjurata la periferie de un molidis, cu afinis si sfagnum.
Molhaurile Căpăknei sunt un sit reprezentativ pentru Muntii Apuseni (Mt. Capatana), deoarece este
situat in zona de varf a sa, pe un loc aproape plan, de unde in partea de vest-nord-vest pornesc doua
paraie ce vor forma valea Capatanei si Valea Ursului. Situl are o vegetatie reprezentativa pentru tinoavele
oligotrofe si prezinta importanta palinologica.
Urmatoarele specii trecute la rubrica D (Other reasons) sunt specii turbicole oligotrofe tipice, caracteristice
turbariilor adanci, cu depozit turbos mai mare de 2 m: Carex pauciflora,Empetrum nigrum, Sphagnum
cuspidatum, Vaccinium microcarpum, Vaccinium uliginosum.
886
H B Silvicultura N O

afară afară
fara replantare sau
refacere naturala
plante terestre, in
general
511pp.(7110)>
< - Olimpiu Turcu : amenajamente silvice(9410)>
din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(91D0)>

< - Ciobanu Marcel : Informatii personal silvic 2005(1354)>
Cluj-Napoca.(4038)>
887

RO98 1.06

RO98 Necunoscut + 1.06 2.16. Molhaúurile CăpăĠknei
5.3. Desemnare sit
Acest sit include in limitele sale rezervatia naturala de interes national Molhaurile Căpăknei, declarata prin
Legea 5/2000.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
888
Planul de management pentru rezervaĠia naturalăMolhaúurile CăpăĠknei a fost întocmit de DirecĠia Silvică
Alba úi a fost avizat de Academia Română.
889
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
890
B ROSCI0117
1.3 NUMELE SITULUI
Movila lui Burcel

2 0 0 6 0 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0029944 46.0137527
15.90 0.00
891

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.

M 1335 Spermophilus P 2 10 i P C B B B
P 4097 Iris aphylla ssp. hungarica P R C B C C

Echium rossicum X
P Adonis volgensis X
P Allium moschatum X
P Astragalus dasyanthus X
P Astragalus pseudoglaucus X
P Campanula bononiensis P X
P Carex tomentosa P X
P Centaurea marschalliana P X
P Cephalaria transylvanica P X
892
P Chamaecytisus austriacus P X
P Chrysopogon gryllus R X
P Cirsium serrulatum X
P Crocus reticulatus X
P Dianthus capitatus X
P Elymus repens P X
P Euphorbia agraria P X
P Filipendula vulgaris P X
P Galium octonarium X
P Goniolimon besseranum P X
P Hyacinthella leucophaea X
P Hypericum P X
perforatum(Sunătoare )
P Inula salicina P X
P Iris graminea P X
P Linum flavum P X
P Medicago minima P X
P Medicago sativa ssp. falcata P X
P Minuartia setacea P X
P Phlomis herba-venti ssp. X
pungens
P Poa bulbosa ssp. bulbosa P X
P Rosa gallica P X
P Salvia aethiopis X
P Salvia austriaca P X
P Salvia nutans P X
P Sideritis montana P X
P Stachys recta P X
P Stipa lessingiana P X
P Taraxacum officinale P X
P Taraxacum serotinum X
P Thesium dollineri P X
P Trifolium montanum P X
P Trinia multicaulis X
P Verbascum lychnitis P X
P Vinca herbacea P X

N14 Păúuni 92.13
893
Asezarea se caracterizeaza prin soluri de tip: cernoziom levigat (slab si mediu), caracteristic pentru
reliefurile plane; cernoziom carbonatic format pe pantele mai intens erodate; cernoziom semicarbonatic;
regosoluri pe versantii cu eroziune eoliana puternica. Movila lui Burcel este o culme de deal care se
integreaza in Podisul Central Moldovenesc. Este o rezervatie stiintifica, stepica, in perimetrul careia exista
numeroase specii cu areale diferite. Analiza florei sub aspectul apartenentei speciilor la diferite bioforme,
releva predominarea neta a hemicriptofitelor. In proportie apreciabila participa si terofitele ca expresie a
arididatii.
Rezervatia a fost creeata in scopul ocrotirii si conservarii unor elemente floristice pontice si panonice, multe
dintre ele rare in flora Moldovei sau chiar a tarii noastre.
1.01
habitare umana
(locuinte umane)
H E Alte modele(tipuri) N I
4

afară afară
L K Eroziune N I
01.01
1. Dobrescu C., colab., 1982, Contribuii floristice în rezervaia naturală"Movila lui Burcel" Micleti (Jud.
Vaslui), Culeg. St. Art. Biol. Grăd. Bot. Iai, t. 2, p. 211-220
2. Dobrescu C., 1971, Contribuii la studiul pajitilor xerofile din Bazinul superior al Bârladului, An. Univ.
894
"Al. I. Cuza", s. II, a. Biol., t. XVII, f. 1, p. 413-424
3. Mititelu D., 1975, Flora i vegetaia jud. Vaslui, Stud. Comunic., Muz. t. Nat. Bacău, p. 150
4. Sârbu I., tefan N., Oprea Ad., 1998, Studiul rezervaiilor naturale din jud. Vaslui, Contract
CNCSIS/MEC


RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.775. Movila lui Burcel
0
5.3. Desemnare sit
A fost declarata rezervatie naturala in baza Deciziei nr. 220/1973 a Comitetului executiv al Consiliului Popular
Judetean Vaslui si prin Decizia nr. 129/14.10.1994 a Consiliului Judetean Vaslui.
De asemenea este inclusa in Anexa I a Legii nr. 5/2000 in pozitia 2775, avand o suprafata de 12 ha.
895

Adresă:
Email:
Nume: Planul de management al sitului ROSCI0117 Movila lui Burcel
X Da
Linkuri:
Nu
Primaria comunei Miclesti.
896
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
897
B ROSCI0118
1.3 NUMELE SITULUI
Movilele de la Păucea

2 0 0 6 0 7 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0062388 46.0100305
8.60 0.00
898

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
6210 X 7 Buna A C A B

P 4067 Echium russicum P 150 150 i R C A C B

N14 Păúuni 39.50
În suprafaăde 6 ha., zona propusăconservăun tip de habitat de importanăcomunitarăreprezentat de o

fâneaăcu o diversitate biologicămare, ce conine specii rare, vulnerabile i periclitate de plante. Aici se
găsete o populaie bine reprezentatăde Echium russicum (capul arpelui), o plantăce necesită
protecie la nivel european.
899
Propunerea de sit include un numar mare de specii de plante continentale/stepice si include o populatie de
Echium russicum cu o densitate ridicata, ce se afla intr-o stare de conservare excelenta. Situl este
important si pentru orhidee, motiv pentru care habitatul 6210 este prioritar.

afară afară
L A07 Utilizarea produselor N O L A03 Cosire/Taiere a N I
biocide, hormoni si pasunii
substante chimice L A04 Pasunatul N O
Drăgulescu Constantin, 2003,Cormoflora judeului Sibiu, Editura Pelicanus, Braov;
< - Petrescu Mihai : >

900
5.3. Desemnare sit
În perioada 2005-2006 angajaii Ageniei pentru Protecia Mediului Sibiu cu atribuii în domeniul proteciei
naturii au desfăurat o serie de activităi în teren în colaborare cu domnul Profesor Univ. Dr. Constantin
Drăgulescu din cadrul Universităii “Lucian Blaga” din Sibiu, precum i cu experi în domeniul botanicii din
Olanda, în urma cărora au fost inventariate i cartate 4 suprafee de interes conservativ Natura 2000 care au
fost ulterior propuse de către APM Sibiu pentru desemnare ca sit de importanăcomunitară³Movilele de la
Păucea”.
Caracteristici: situl cuprinde panta nordicăa „Dealului Furcilor” de la Păucea sau „Dealul cu bulbuci”, cum mai
este denumit, precum i trei movile din apropierea acestui deal. Aceastăarie este situatăla aproximativ 7 km
nord de municipiul Media, în centrul Podiului Transilvaniei, i aparine de satul Păucea, comuna Blăjel,
judeul Sibiu. Dealul este situat pe direcia nord-sud, având o altitudine medie de cca 430 m, iar cele trei movile
în partea nord-vesticăa dealului, fiind despărite de drumul comunal Blăjel- Româneti. Situl Natura 2000
conservăhabitatului de interes comunitar 6210* - Pajiti uscate seminaturale i faciesuri cu tufăriuri pe substrat
calcaros (Festuco-Brometalia), cu o acoperire evaluatăla 90% din suprafaa totalăa sitului Natura 2000, precum
i în prezena speciei Echium russicum J.F. Gmel., o cormofităa cărui efectiv populaional a fost apreciat în
jurul la 150 de indivizi.
În cadrul sitului Natura 2000 se regăsesc de asemenea i următoarele 14 specii de plante cuprinse în Lista
Roie elaboratăde Dihoru i col.: Prunus tenella Batsch (LR*, V); Astragalus dasyanthus Pall (LR, R);
Chamaecytisus ratisbonensis (Schaff.) Rothm (LR, R); Lathyrus transsilvanicus (Spr.) Rchb. (LR, R); Mercurialis
ovata Sternb. et Hoppe (LR, R); Dictamnus albus L. (LR, R); Peucedanum officinale L. (LR, R); Salvia
transsilvanica Schur (LR, R); Fritillaria orientalis Adams (LR, V/R);
Phleum hirsutum Honckeny (LR, R);Gymnadenia conopsea (L) R.Br. (LR, R);
Listera ovata (L) R.Br. (LR, R); Orchis militaris L. (LR, R); Orchis ustulata L. (LR, R); (* LR – „Lista Roie a
plantelor superioare din România”, elaboratăde Olteanu i col. i publicatăvn 1994, R - specie rară, V - specie
vulnerabilă, V/R - specie vulnerabilă/rară;)
OrganizaĠie: AgenĠia pentru ProtecĠia Mediului Sibiu

Adresă: Sibiu, str. Hipodromului, nr. 2A, jud. Sibiu
Email: office@apmsb.anpm.ro
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0118 Movilele de la Păucea
X Da
Linkuri:
Nu
Movilele de la Păucea a fost preluat în custodie de către APM Sibiu, prin convenĠia nr.32/22.02.2010.
901
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
902
B ROSCI0119
1.3 NUMELE SITULUI
Muntele Mare

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0149944 46.0008305
1643.80 0.00
903

RO12 CENTRU
RO11 NORD-VEST
Stepică

conserv.
4060 0 Buna B B B B
6230 1 Buna B C B B



P Carex magellanica P X
P Deschampsia cespitosa P X
P Festuca nigrescens C X
P Juniperus communis ssp. alpina P X
904
P Ligusticum mutellina P X
P Nardus stricta C X
P Phleum alpinum ssp. alpinum P X
P Ranunculus serbicus R X
P Scorzonera purpurea ssp. P X
rosea
P Viola declinata P X

În acest sit nu exista decat elemente montane si cateva specii subalpine, fara a alcatui insa un etaj subalpin
tipic, ca in masivul Vladeasa si pe varful Cucurbata din Muntii Bihorului.
Nu exista elemente xerofile i termofile.
Situl se remarcăprin valoarea conservativămare a habitatelor de pădure i pajitilor montane, dar i prin
prezena unor specii de păsări ce se regăsesc în anexa I din Directiva Păsări.
H B03 Exploatare forestiera N I H B Silvicultura N I

fara replantare sau
refacere naturala
905
afară afară
M F Vanatoare N I L A04 Pasunatul N I
03.01
plante terestre, in
general
M G Manevre militare N I
04.01
Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Cluj -harti, modificata ulterior in urma aplicarii Legii 18/1991;
< - Florentina Florescu : Cosmin Ovidiu Manci(1193)>

5.3. Desemnare sit
Pe partea din acest sit ce intrăpe teritoriul judeul Cluj, nu a fost desmnatănici o arie protejatăde interes
judeean sau naional.
906
OrganizaĠie: AsociaĠia Ecouri Verzi; AsociaĠia Natura Transilvaniei;

Adresă: Cluj – Napoca, str. Ciucaú, nr. 7, bl. L, sc. IV, ap. 78, jud. Cluj;
Email: office@ecouriverzi.ro
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0119 Muntele Mare
X Da
Linkuri:
Nu
1) Amenajamente silvice, DirecĠia SilvicăCluj, Ocolul Silvic Turda 2) Amenajamente silvice păduri private 3)
Plan de Urbanism, Comuna Băiúoara
907
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
908
B ROSCI0120
1.3 NUMELE SITULUI
Muntele Tâmpa

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0126944 45.0011611
206.50 0.00
909

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
40A0 20 Buna C C C C
9180 0 Buna B C C B
91V0 20 Buna B C C B
91Y0 5 Buna B C B B

M 1354* Ursus arctos(Urs) P 6 10 i P C B C B
P 1902 Cypripedium calceolus P V D
P 1689 Dracocephalum austriacum P R C B B B
P 4097 Iris aphylla ssp. hungarica P C C B C B

I Sitona languidus P X
I Sitona lepidus P X
910
I Sitona lineatus P X
I Sitona striatellus P X
I Zacladus geranii P X
P Aristolochia lutea C X
P Bromus barcensis C X
P Cephalanthera damasonium C X
P Cephalanthera longifolia C X
P Cytisus procumbens C X
P Daphne blagayana C X
P Dianthus spiculifolius C X
P Epipactis atrorubens C X
P Fritillaria orientalis C X
P Gentiana cruciata ssp. C X
phlogifolia
P Helictotrichon decorum C X
P Hepatica transsilvanica C X
P Narcissus poeticus ssp. R X
radiiflorus
P Neottia nidus-avis C X
P Poa badensis C X
P Sempervivum marmoreum C X
P Silene nutans ssp. dubia C X
P Sorbus graeca C X
P Spiraea crenata C X
P Taxus baccata R X
P Thymus comosus C X
P Viola jooi R X

911
Muntele Tampa reprezinta partea nord-estica a muntilor Poienii Brasov, prelungita pana in interiorul orasului
.Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 6-8g.Reteaua hidrografica este formata din paraie cu
caracter intermitent. Se remarca aparitia unor izvoare bogate in special in partea inferioara a
masivului.Vegetatia este formata predominant din padure, care este constituita din fag, carpen, frasin, artar,
molid, pin si larice. Printre tufariuri se întâlnesc plante ca : bibilica, papucul doamnei, stânjenelul si crucea
voinicului.Pătura erbacee este constituitădin flora de mull: Asperulla odorata, Galium schultesii, Asarum
europaeum, etc.Specia Dracocephalum austriacum este o specie foarte rarăcare a fost găsităvn anul 1883
J.Romer , i introdus în ierbarul Facultăii de Silviculturăi Exploatări Forestiere.Timp de un secol nu a
mai fost regăsit.Abia în anul 1994 a fost găsităi colectatăde un student Mârzac Gheorghe-momentan nu
se tie dacăau mai rămas exemplare din aceastăspecie.Un interes deosebit îl prezintăversantul sud-estic
unde apare o insula de vegetatie de stepa.Lumea animala este bogata si variata, identificandu-se 17 specii
rare sau foarte rare de viespi
Muntele Tampa prezinta o importanta deosebita datorita prezentei padurilor de tipul

Asperulo-Fagetum.Deasemenea, flora si fauna existente in zona, prezinta o importanta ecologica si
biologica, mai ales prin prezenta speciilor: Cypripedium calceolus (papucul doamnei-neregăsit ) la plante si
Ursus arctos (urs brun) la mamifere.
Importantăpeisagisticăi de recreere
01.0
1
plante terestre, in
general
incendiilor

afară afară
M 690 Alte impacte N O
determinate de
nu au fost
mentionate mai sus
M A04 Pasunatul N I
912
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
M E Depozitarea N O
/deseuri provenite
din baze de
agrement
CMN Documentation BV 012 Tampa Vasile Ciocârlan – „ Flora ilustratăa României „ – Ed.
Ceres-Bucureti,2000 Prof. Dr. Ing. Marius Danciu –Facultatea de Silviculturăi Exploatări Forestiere.
INSTITUTUL DE GEOGRAFIE:ZONELE NATURALE PROTEJATE DIN JUDEUL BRAOV 1999

COLECTIV DE AUTORI:DR. ADRIAN CIOACA,DR. MIHAELA DINU,DR. ELENA NICULESCU
< - Donita Nicolae : fara sursa(9110)>
< - Ioanitescu Anca : amenajamente silvice(9150)amenajamente silvice(91V0)Prof.dr.Danciu Marius din cadrul
Facultatii de Sivicultura, catedra botanica(6120)>
< - Pop Oliviu : Pop O.G., Danciu M. Florescu Florentina, 2006, Muntele Tâmpa - rezervatia din inima cetatii,Ed.
Universitatii Transilvania, Brasov (sub tipar). Proiect KNIP-Matra (Ambasada Olandei)(40A0)Pop O.G., Danciu M.
Florescu Florentina, 2006, Muntele Tâmpa - rezervatia din inima cetatii,Ed. Universitatii Transilvania, Brasov
(sub tipar). Proiect KNIP-Matra (Ambasada Olandei)(6170)Pop O.G., Danciu M. Florescu Florentina, 2006,
Muntele Tâmpa - rezervatia din inima cetatii,Ed. Universitatii Transilvania, Brasov (sub tipar). Proiect KNIP-Matra
(Ambasada Olandei)(9110)Pop O.G., Danciu M. Florescu Florentina, 2006, Muntele Tâmpa - rezervatia din inima
cetatii,Ed. Universitatii Transilvania, Brasov (sub tipar). Proiect KNIP-Matra (Ambasada Olandei)(9130)Pop O.G.,
Danciu M. Florescu Florentina, 2006, Muntele Tâmpa - rezervatia din inima cetatii,Ed. Universitatii Transilvania,
Brasov (sub tipar). Proiect KNIP-Matra (Ambasada Olandei)(9150)Pop O.G., Danciu M. Florescu Florentina,
2006, Muntele Tâmpa - rezervatia din inima cetatii,Ed. Universitatii Transilvania, Brasov (sub tipar). Proiect
KNIP-Matra (Ambasada Olandei)(91V0)>
(91Y0)>
< - Ioanitescu Anca : Dr. ing. Dan Ionescu, specialist ornitolog, pres Sucursala Brasov SOR(1087)Dr. ing. Dan
Ionescu, specialist ornitolog, pres Sucursala Brasov SOR(1193)Dr. ing. Dan Ionescu, specialist ornitolog, pres
Sucursala Brasov SOR(1352)Dr. ing. Dan Ionescu, specialist ornitolog, pres Sucursala Brasov SOR(1354)Dr. ing.
Dan Ionescu, specialist ornitolog, pres Sucursala Brasov SOR(1361)>
< - Pop Oliviu : >
(1078)>
913

RO98 98.48

RO98 Necunoscut + 98.48 2.255. Muntele Tâmpa
5.3. Desemnare sit
Decretul 949-1962
Legea 5/2000
OrganizaĠie: AgenĠia Metropolitanăpentru Dezvoltare DurabilăBraúov

Adresă: Braúov, str. B-dul Eroilor, nr. 8, jud. Braúov
Email: office@metropolabrasov.ro
Nume: Planul de management al sitului ROSCI0120 Muntele Tâmpa úi RezervaĠiei Naturale
X Da Tâmpa (Muntele)
Linkuri:
Nu
are plan de management
914
915
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
916
B ROSCI0121
1.3 NUMELE SITULUI
Muntele Vulcan

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0123638 46.0056777
104.60 0.00
917

RO12 CENTRU
RO42 VEST
Stepică

conserv.
40A0 4 Buna D
6170 0 Buna D
6520 4 Buna D
8120 4 Buna D
8210 1 Buna B C B B
91V0 29 Buna D

P 2186 Syringa josikaea P R B B A B


moldavicum
P Campanula kladniana R X
P Cardamine glanduligera R X
918

P Sorbus dacica R X
P Taxus baccata R X

N14 Păúuni 13.19
Muntele Vulcan are aspectul unui masiv muntos izolat i este format din calcare recifale jurasice albe,
resturi ale unei klipe de calcar încălecatăde formaiuni geologice mai noi ce aparin Cretacicului inferior.
Klipa calcaroasăare caracter recifal zoogen-coraligen, texturăvn bancuri calcaroase masive, stratificate, de
culoare gălbui-cenuie, cu numeroase resturi organice aglutinate printr-un ciment calcaros recristalizat. În
unele din aceste calcare se găsesc numeroase urme de fosile(caracteristice pentru fauna de corali) care au
generat straturi uriae în mările calde ale Mezozoicului. Bulzul calcaros al Vulcanului se înalăcu aprox.
300 m faăde formele de relief din jur i este acoperit în bunăparte de calcare golae, conuri de
grohoti, iar spre periferie prezintăcâteva doline cu forma caracteristicăde pâlnie bine conturată.
Vegetaia masivului Vulcan este predominatăde făgete pure(Phyllitidi-Fagetum) sau cu diseminaii de
brad. Pe vârful stâncos vegeteazăexemplare sporadice de molid(Picea excelsa) i tisă(Taxus baccata); pe
versanii abrupi dinspre S i SE(parial golai) apar specii saxicole i cenoze ca: Seslerietum rigidae,
Festucetum glaucae.
În inventarul floristic al zonei au fost înscrise peste 435 specii, din care 18 sunt specii alpine i montane:
Aster alpinus(ochiul boului), Achillea taracetifolia(alpina), Atragene alpina, Aconitum paniculatum,
Doronicum columnae, Pedicularis verticillata, Poa alpina, Rannunculus creophyllus, Saxifraga ascendens,
Saxifraga aizoon, etc.
Muntele Vulcan adăpostete 11 specii dintre endemismele dacice i carpatice, o specie care figureazăpe
Lista Roie a vertebratelor din România(Capreolus capreolus) i o specie din lista plantelor rare(Syringa
josikaea).
919
AmeninĠări úi Poluare În sit/ în ActivităĠi, În sit/ în

afară afară
L C Cariere de nisip si N O M B Silvicultura N O
01.01 pietris
.01
Amenajamentul silvic(O.S. Brad)
< - Grup N2000 : reîncadrare 91V0(9150)>
< - MUNCUS-NAGY KINGA : “Proiect integrat privind elaborarea planurilor de management pentru 3 arii protejate
din Regiunea 7 Centru”, proiect derulat in cadrul Programului de finantare POS Mediu axa 4 de catre Asociatia
Biounivers(40A0)“Proiect integrat privind elaborarea planurilor de management pentru 3 arii protejate din
Regiunea 7 Centru”, proiect derulat in cadrul Programului de finantare POS Mediu axa 4 de catre Asociatia
Biounivers(6170)“Proiect integrat privind elaborarea planurilor de management pentru 3 arii protejate din
Biounivers(91V0)>
< - Ungureanu Anca : amenajamente silvice(8210)amenajamente silvice(91V0)>
< - Biris Iovu-Adrian : investigatii proprii de teren, Harta Forestiera a Romaniei 2008 (ICAS).(9110)investigatii
proprii in teren 2007-2008(9180)>
Folia naturae Bihariae, 29: 145-201, Oradea(4008)Negus S., com. pers.(1352)>
Biounivers(A085)“Proiect integrat privind elaborarea planurilor de management pentru 3 arii protejate din
920
921
Biounivers(A378)>
< - Ungureanu Anca : Ocolul Silvic Brad(1352)>
922

RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.514. Muntele Vulcan
0
5.3. Desemnare sit

Adresă:
Email:
Nume: Planul de Management al sitului Natura 2000 ROSCI0121 Muntele Vulcan
X Da
Linkuri:
Nu
923
Custodele rezervaĠiei naturale Muntele Vulcan a depus la Academia RomânăRegulamentul úi Planul de
management al ariei naturale protejate în vederea avizării.
924
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
925
B ROSCI0122
1.3 NUMELE SITULUI
MunĠii Făgăraú

2 0 0 6 0 2 2 0 1 7 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0076777 45.0124138
198620.50 0.00
926

RO12 CENTRU
RO31 SUD
RO41 SUD-VEST
Stepică

conserv.
3220 5958 Buna A B B B
3230 1986 Buna B C B B
3240 1986 Buna B C B B
4060 1986 Buna A B A A
4070 1986 Buna A A A A
6150 13500 Moderata A B B B
6170 195 Moderata B C B B
6430 250 Moderata A C B B
6520 1250 Moderata A C A A
7240 19 Buna A A A A
8110 1986 Buna B A B B
8120 99 Buna C B B B
8210 1 Buna B C B B
8310 198 Buna D
9110 21649 Buna A B B A
9130 1787 Buna B C A B
9150 198 Buna B C B B
9170 198 Buna B C B B
9180 397 Buna B B A B
91Q0 1 Buna C C B B
91V0 71503 Buna A B B A
927
91V0 71503 Buna A B B A
9410 42306 Buna A B A A

M 1308 Barbastella P 500 1000 i C M C B C B
M 1352* Canis lupus(Lup) P C B B C B
M 1355 Lutra lutra P P C C C C
M 1361 Lynx lynx(Râs) P P B B C B
M 1310 Miniopterus R 250 500 i R M C B C B
lungi)
M 1323 Myotis P 500 1000 i R M C B C B
late)
M 1307 Myotis blythii() P 500 1000 i C M C B C B
M 1321 Myotis emarginatus P 150 300 i R M C B C B
M 1324 Myotis myotis() P 2000 3000 i C M C B C B
M 1304 Rhinolophus P 50 100 i R M C C C C
ferrumequinum()
M 1303 Rhinolophus hipposideros() P 500 800 i R M B B C B
M 1354* Ursus arctos(Urs) P P B B C B
M 1354* Ursus arctos(Urs) R C B B C B
A 2001 Triturus montandoni(Triton P R C B B B
carpatic)
A 4008 Triturus vulgaris P M C B B B
ampelensis()
F 1138 Barbus P C C C C C
moioaga)
F 1138 Barbus C C C C C C
moioaga)
F 2484 Eudontomyzon P P? DD D
mariae(Cicar)
Petroc)
I 4012 Carabus hampei P V D
I 4057 Chilostoma banaticum P R B A A C
I 1065 Euphydryas aurinia P C B B C B
I 1060 Lycaena dispar P R B B C B
I 1089 Morimus funereus P R C B C B
I 1037 Ophiogomphus cecilia P P A B C B
I 1084* Osmoderma eremita P R C B C B
928
I 4054 Pholidoptera transsylvanica P R C B A B
I 1087* Rosalia alpina P R B B C B
I 1927 Stephanopachys P R B B C B
substriatus()
I 1014 Vertigo angustior P R C B C B
P 1393 Drepanocladus vernicosus P R B B C B
P 1389 Meesia longiseta P R A B C B
P 4122 Poa granitica ssp. disparilis P P? DD A B A B
Cetraria oakesiana V X
transsilvanica
Orchis palustris ssp. elegans R X
Papaver pyrenaicum ssp. R X
Poa laxa ssp. pruinosa R X
M Arvicola terrestris R X
M Chionomys nivalis V X
M Micromys R X
M Myoxus glis R X
M 2598 Sorex alpinus R X
A 2361 Bufo bufo V X
A 1283 Coronella austriaca V X X
929
A 1263 Lacerta viridis V X X

A 1214 Rana arvalis V X X
F Lota lota(Mântus) R X
F Sabanejewia romanica(Fâsa) R X
F 1109 Thymallus thymallus(Lipan) R X X
I 1069 Erebia sudetica R X X
I Uvarovitettix transsylvanicus C X
P Aconitum napellus ssp. firmum V X
P Adenostyles alliariae ssp. R X
hybrida
P Aethionema saxatile P? X
P Agrostis alpina R X
P Agrostis vinealis R X
sibiricum
P Alopecurus pratensis ssp. R X
laguriformis
P Androsace arachnoidea P? X
P Androsace chamaejasme V X
P Androsace obtusifolia R X
P Anemone narcissiflora R X
P Anthemis carpatica P X
P Anthemis carpatica ssp. R X
pyrethriformis
P Anthemis macrantha R X
P Aquilegia nigricans V X
P Aquilegia transsilvanica R X
P Arabis soyeri ssp. subcoriacaea R X
P Arenaria biflora R X
P Armeria barcensis R X
P Astragalus alpinus V X
P Astragalus australis V X
P Athamanta turbith ssp. R X
hungarica
930
P 2055 Botrychium matricariifolium P? X

P 2056 Botrychium multifidum V X
P Callianthemum coriandrifolium V X
P Campanula rotundifolia ssp. P X
polymorpha
P Campanula transsilvanica V X
P Cardamine resedifolia R X
P Carex atrata ssp. aterrima R X
P Carex brachystachys R X
P Carex brunnescens R X
P Carex capillaris R X
P Carex firma R X
P Carex fuliginosa R X
P Carex limosa R X
P Carex parviflora R X
P Carex strigosa R X
P Cephalanthera rubra P? X
lerchenfeldianum
P Cerastium fontanum ssp. P? X
macrocarpum
P Cerinthe glabra P? X
P Chrysosplenium alpinum R X
P Conioselinum tataricum P? X
P Crepis conyzifolia R X
P Dactylorhiza maculata ssp. R X
transsilvanica
P Dianthus banaticus V X
P Dianthus barbatus ssp. R X
compactus
P Dianthus henteri P X
P Dianthus superbus ssp. R X
alpestris
P Draba fladnizensis P? X
931
P Draba kotschyi P X
P Draba lasiocarpa P? X
P Epilobium anagallidifolium R X
P Epilobium nutans R X
P Epipactis atrorubens P? X
P Epipactis microphylla P? X
P Epipogium aphyllum P? X
P Erigeron alpinus R X
P Erigeron atticus P? X
P Erigeron uniflorus R X
P Festuca amethystina R X
P Festuca bucegiensis R X
P Festuca carpatica R X
P Festuca nitida ssp. flaccida R X
P Galium pumilum R X
P Gentiana cruciata ssp. R X
phlogifolia
P Gentiana frigida R X
P 1657 Gentiana lutea V X X
P Gentiana punctata R X
P Geum reptans R X
P Grimmia teretinervis V X
P Gypsophila petraea R X
P Hedysarum hedysaroides R X
P Heracleum sphondylium ssp. P X
transsilvanicum
candida
cladotricha
P Hieracium negoiense R X
P Hieracium silesiacum R X
P Hutchinsia alpina ssp. R X
brevicaulis
P Juncus filiformis R X
P Juncus trifidus P X
P Juncus triglumis R X
P Knautia drymeia P? X
P Kobresia myosuroides R X
932
P Larix decidua ssp. polonica R X

P Leontopodium alpinum V X
P Leucanthemopsis alpina ssp. R X
alpina
P Ligularia glauca R X
extraaxillare
P Lloydia serotina R X
P Loiseleuria procumbens R X
P Lomatogonium carinthiacum P? X
P Lonicera caerulea R X
P Lycopodium complanatum V X
P Lycopodium selago R X
P Lysimachia nemorum P? X
P Melampyrum saxosum R X
P Minuartia austriaca R X
P Minuartia hirsuta ssp. R X
frutescens
P Minuartia laricifolia V X
P Nigritella nigra P? X
P Nigritella nigra ssp. rubra V X
P Onobrychis montana R X
P Orchis morio R X
P Oxytropis campestris P? X
P Oxytropis carpatica R X
P Oxytropis halleri R X
P Pedicularis baumgartenii P? X
P Pedicularis oederi P X
P Phyteuma confusum R X
P Phyteuma spicatum P? X
P Pinguicula alpina R X
P Pinguicula vulgaris_del R X
P Pinus cembra R X
P Pinus mugo R X
P Plantago gentianoides R X
P Platanthera chlorantha P? X
P Pleurospermum austriacum R X
P Poa badensis R X
P Poa cenisia ssp. contracta R X
P 2316 Poa granitica R X
P Poa laxa P X
P Poa remota R X
P Polygonum alpinum R X
933
P Primula farinosa V X
P Primula halleri R X
P Primula minima P X
P Ranunculus alpestris R X
P Ranunculus crenatus R X
P Ranunculus glacialis V X
P Rhodiola rosea R X
P Rumex arifolius R X
P Sagina saginoides R X
P Salix alpina R X
P Salix aurita R X
P Salix hastata R X
P Salix retusa R X
P Salix rosmarinifolia R X
P Salix starkeana P? X
P Saponaria pumilio R X
P Saussurea discolor R X
P Saxifraga androsacea R X
P Saxifraga bryoides V X
P Saxifraga exarata ssp. P X
moschata
P Saxifraga oppositifolia R X
cymosa
P Saxifraga retusa R X
P Scrophularia heterophylla ssp. R X
laciniata
P Sedum telephium ssp. fabaria R X
P Sempervivum montanum R X
P Senecio rivularis R X
P Silene dinarica R X
P Silene zawadzkii P X
P Soldanella pusilla R X
P Spiranthes spiralis P? X
P Symphyandra wanneri R X
P Tanacetum macrophyllum R X
P Taxus baccata V X
P Thymus comosus P? X
934
P Thymus pulcherrimus R X
P Tofieldia calyculata R X
P Trifolium spadiceum R X
P Trisetum alpestre R X
P Trollius europaeus ssp. R X
europaeus
P Vaccinium oxycoccos P? X
P Veronica alpina R X
P Veronica aphylla R X
P Veronica baumgartenii R X
P Veronica fruticans R X
P Viola alpina R X
P Viola palustris R X

N14 Păúuni 0.97
Situl se afla in zona biogeografica alpina, forma de relief predominanta fiind muntele.
Habitatele sunt foarte variate, incepand cu cele de lunca (aninisuri, salcete batrane –cu suprafete in mare
parte continue si compacte), fanete, tufarisuri, ecosisteme forestiere, alpine si subalpine. Flora este bine
reprezentata fiind inregistrate peste 900 specii de plante, diversitatea floristica cea mai mare se observa in
fanetele umede – peste 450 specii
935
Situl propus include cel mai înalt i sălbatic sector al Carpailor Româneti, cu una dintre cele mai mari
extensii ale reliefului glaciar i periglaciar, cu o vastăsuităde unităi peisagistice unice, cu condiii
ecologice specifice ca urmare a diversităii geologice, pedologice i climatice reflectate în biodiversitatea
foarte ridicatăa acestei zone. În acest masiv
muntos se aflăfragmente reprezentative de păduri naturale virgine i cvasivirgine - astăzi practic dispărute
din Europa - care polarizeazăo diversitate biologicăterestrădeosebită, constituind o avuie naională
inestimabilă.
Munii Făgăraoferăhabitate excelente pentru populaii viabile de urs, lup, râs i caprăneagră.
De pe teritoriul sitului propus a fost capturatăo femelăde caprăneagrăapreciatăca fiind cel mai mare
exemplar din lume - 126 puncte CIC (1993 - Valea Arpăel, jud. Sibiu). Tot aici a fost capturat un exemplar
de lup cotat ca record mondial (1978 - Valea Arpăel, jud. Sibiu).
Cerbul, prezent atât în zona împădurităcât i în golul alpin, boncănete în acest masiv muntos la cea mai
mare altitudine din Carpaii României ±aua Netedu (2200 m).
01.0
1

afară afară
L A07 Utilizarea produselor N I L A01 Cultivare N O
biocide, hormoni si L A03 Cosire/Taiere a N O
substante chimice pasunii
M B03 Exploatare forestiera N I M A Cresterea animalelor N I
fara replantare sau 05.0
refacere naturala 1
L C Cariere de nisip si N I L A Furajare N I
01.01 pietris 05.0
.01 2
L D Drumuri, autostrazi N O M B Silvicultura N O
01.02
L B Plantare pădure, pe N O
M D Tunele N I
01.06
1 nativi)
M D05 Imbunatatirea N O
L B Plantare artificiala, N O
accesului in zona
M E01 Zone urbanizate, N O 2 (copaci nenativi)
habitare umana
L B Curatarea padurii N I
(locuinte umane)
02.0
M F Vanatoare N O 2
03.01
L B Indepartarea N O
L F Luare / prelevare de N I 02.0 arborilor uscati sau in
03.02 fauna(terestra) 4 curs de uscare
936
afară afară
L F Capcane, otravire, N I L E Infrastructuri N O
03.02 braconaj 04.0 agricole, construcii in
.03 1 peisaj
plante terestre, in
general
L G Vehicule cu motor N O
01.03
L G Locuri de campare si N O
pentru rulote
1. Bertel, Bruun si colab., Hamlyn Guide- Pasarile din Romania si Europa- Determinator ilustrat, versiunea
romaneasca Dan Munteanu, S.O.R.,1999, Octopus Publishing Group Ltd. ;
2. Beldie, Al., 1967, Endemismele si elementele dacice din flora Carpatilor Romaniei, Com. bot. Bucuresti;
3. Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania, Academia Romana, Muzeul National de Istorie Naturala
Grigore Antipa, Bucuresti, 2005;
4. Cilievici, E., 1975, Ocrotirea naturii in judetul Sibiu, Sibiu
5. Csuros, St., 1953, Contributii la studiul vegetatiei alpine din Muntii Fagarasului, Bul. st. sect. st.
biol.,agron., geol. si geogr. Bucuresti, V, 2;
6. Dragulescu, C., 1995, Situatia actuala a rezervatiilor naturale din judetul Sibiu, Com. si ref. Muzeul de
St. nat. Ploiesti;
7. Dragulescu, C., !996, Vegetatia din circul glaciar Balea (Muntii Fagarasului),St. si cerc. st. nat. Muz.
Bistrita, 2;
8. Dragulescu, C., 1996, Die rote Liste der Kormophyten im Hermanstadter Kreis (Siebenburgen ), Staphia.,
Linz, 45;
9. Dragulescu, C., 1999, Flora si vegetatia circului glaciar Arpasel (Muntii Fagarasului), Argenssis. St. si
com. ser. St. nat. Muz. Jud. Arges, Pitesti, VIII;
10. Dragulescu, C., 2000, Specii rare si disparute din flora Transilvaniei meridionale, Lucr. Celei de a 5-a
Conferinta nationale pentru protectia mediului, Brasov;
11. Dragulescu, C., 2000, The flora of the Balea glacial circus (Fagaras Mountains), Acta oecologica, vol.
VII, nr. 1-2, Univ. Lucian Blaga din Sibiu;
12. Dragulescu, C., 2003, Cormoflora judetului Sibiu, Editura Pelecanus, Brasov
13. Ecotur Sibiu, 1996, Arii Naturale Protejate in Judetul Sibiu, 1996 ;
14. Grimmett, R.,F.,A., Jones, T., A., 1989, Important bird areas in Europe, Cambridge;
15. Lup, Lucian, 2004, Data regarding the bat communities (Mammalia Chiroptera) from abandoned mines
roosts in Sibiu County, Acta oecologica, vol. XI, 1-2;
16. Negrean, G., Lista rosie a plantelor din Romania (Tracheophyta);
17. Popescu, A., Sanda, V., 1990, Vegetatia grohotisurilor si bolovanisurilor (Clasa Thlaspietea rotundifolii
Br.-Bl.26) din Carpatii Romaniei, St. si cerc. biol. ser. biol. veget., Bucuresti;
18. Puscaru- Soroceanu, Evdochia si colab. , 1963, Pasunile si fanetele din Republica Populara
Romana,Edit. Acad. Bucuresti;
19. Puscaru- Soroceanu, Evdochia, Puscaru, D., 1969, Asociatiile pajistilor alpine din Muntii Fagarasului
sub aspect fitogeografic si a valorii lor productive, Com. bot. Bucuresti, XI;
20. Puscaru-Soroceanu, E., Csuros, S., Puscaru, D. & Popova-Cucu, 1981, Die Vegetation der Wiesen des
Fagaras- Gebirge ,( Phytocoenologia ), Stuttgart
937
21. Resmerita, I. Si colab.,1977, Caracterizarea areal-ecologica si floristica a pajistilor din alpinul Carpatilor
romanesti, Com. bot. Bucuresti;
22. Sanda, V., Popescu , A., 1995,Caracterizarea unitatilor de vegetatie din Masivul Fagaras, Naturalia-
St. si cercetari Pitesti;
23. Schneider-Binder, Erika, Voik, W., 1977, Privire generala asupra vegetatiei crapaturilor de stanci
(Asplenietea rupestris Br.-Bl. 1934) din Carpatii Romaniei, Com. bot. Bucuresti;
24. Schneider-Binder, Erika, Voik, W.,1979, Asociatiile din clasa Salicetea herbaceae Br.-Bl. 1947 in
Carpatii Meridionali cu privire speciala asupra celor din Muntii Fagarasului, St. si com. Muz. Brukenthal
Sibiu, St. nat.,23;
25. Voik, W., Schneider-Binder, Erika, 1978, Cercetari asupra asociatiilor de grohotisuri ( Thlaspietea
rotundifolii Br.-Bl. 1926) din etajul alpin al Muntilor Fagaras, St. si com. Muz. Brukenthal Sibiu, St. nat. , 22;
26. ***Lista Rosie a Cormofitelor din judetul Sibiu, H.C.J. nr. 64/2004;
27. ***CMN- Documentation SB006 - Rezervatia zoologica si botanica Valea Arpaselului;
28. ***Amenajamente silvice;
29. ***Amenajamente de pajisti;
30. ***The Red List of vascular plants from Romanian grasslands (Tracheophyta), Grasslands of Romania,
Final report on National Grasslands, Inventory 2000-2003, Annex 4;
31. ***Studiu de documentare stiintifica privind declararea ariei protejate Parcul National Fagaras, 2004,
INCDT Bucuresti;
32. Ioan Ghira, Marton Venczel, Severus Covaciu-Marcov, Gyongyver Mara, Paul Ghile, Tiberiu Hartel,
Zsolt Torok, Levente Farkas, Tiberiu Racz, Zeno Farkas, Traian Brad, 2002, Mapping of Transylvanian
herpetofauna, Nymphaea
< - Donita Nicolae : studiul de fundamentare a constituirii PN Fagaras, MNGA Bucuresti, ICAS, INCD Turism
Bucuresti, 2004(91V0)>
< - Florea Luise Daniela : amenajamente silvice(9110)amenajamente silvice(9130)amenajamente
silvice(91V0)amenajamente silvice(9410)>
pers.(4080)Grup Natura 2000 com. pers.(6410)Grup Natura 2000 com. pers.(8220)Oprea A. com. pers.(7240)>
< - Nitu Eugen : Cadastrul Carstului ISER(8310)>
< - Oprea Adrian : Gavril Negrean, Investigatii de teren, 1998-2000.(6170)>
< - Petrescu Mihai-Ciprian : Studii realizate in cadrul proiectului "Managementul integrat al siturilor Natura 2000
Muntii Fagaras si Piemontul Fagaras" - cod proiect: SMIS-CSNR 36867(3220)Studii realizate in cadrul proiectului
"Managementul integrat al siturilor Natura 2000 Muntii Fagaras si Piemontul Fagaras" - cod proiect: SMIS-CSNR
36867(4060)Studii realizate in cadrul proiectului "Managementul integrat al siturilor Natura 2000 Muntii Fagaras si
Piemontul Fagaras" - cod proiect: SMIS-CSNR 36867(4070)Studii realizate in cadrul proiectului "Managementul
integrat al siturilor Natura 2000 Muntii Fagaras si Piemontul Fagaras" - cod proiect: SMIS-CSNR 36867
(4080)Studii realizate in cadrul proiectului "Managementul integrat al siturilor Natura 2000 Muntii Fagaras si
Piemontul Fagaras" - cod proiect: SMIS-CSNR 36867(7220)>
< - Stoiculescu Cristian : Cr. D. Stoiculescu, 2002: Cercetari asupra biodiversitatii în ecosisteme forestiere
naturale cuprinse si propuse în arii protejate reprezentative din sudul Transilvaniei. Manuscris ICAS Bucuresti, 69
pp. + 35 fig. + 62 tabele + 27 anexe.(9110)Cr. D. Stoiculescu, 2002: Cercetari asupra biodiversitatii în ecosisteme
forestiere naturale cuprinse si propuse în arii protejate reprezentative din sudul Transilvaniei. Manuscris ICAS
Bucuresti, 69 pp. + 35 fig. + 62 tabele + 27 anexe.(9130)Cr. D. Stoiculescu, 2002: Cercetari asupra biodiversitatii
în ecosisteme forestiere naturale cuprinse si propuse în arii protejate reprezentative din sudul Transilvaniei.
938
Manuscris ICAS Bucuresti, 69 pp. + 35 fig. + 62 tabele + 27 anexe.(9170)Cr. D. Stoiculescu, 2002: Cercetari
asupra biodiversitatii în ecosisteme forestiere naturale cuprinse si propuse în arii protejate reprezentative din
sudul Transilvaniei. Manuscris ICAS Bucuresti, 69 pp. + 35 fig. + 62 tabele + 27 anexe.(91E0)Cr. D. Stoiculescu,
2002: Cercetari asupra biodiversitatii în ecosisteme forestiere naturale cuprinse si propuse în arii protejate
reprezentative din sudul Transilvaniei. Manuscris ICAS Bucuresti, 69 pp. + 35 fig. + 62 tabele + 27 anexe.
(91L0)Cr. D. Stoiculescu, 2002: Cercetari asupra biodiversitatii în ecosisteme forestiere naturale cuprinse si
propuse în arii protejate reprezentative din sudul Transilvaniei. Manuscris ICAS Bucuresti, 69 pp. + 35 fig. + 62
tabele + 27 anexe.(91V0)Cr. D. Stoiculescu, 2002: Cercetari asupra biodiversitatii în ecosisteme forestiere
pp. + 35 fig. + 62 tabele + 27 anexe.(9410)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamente silvice(9180)Amenajamentele silvice, investigatii proprii de teren, 2007 -
2008 (Cheile Argesului-Arefu).(91Q0)>
500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(8120)Grup Natura 2000 com. pers.(4080)Puscaru-Soroceanu Evdochia, Csuros
St., Puscaru D., Popova-Cucu Ana, 1981, Die Vegetation der Wiesen und Weiden des Fagaras-Gebirges in den
Südkarpaten. Phytocoenologia, 9(2): 257-309.(3220)>
determinator. Ed. Ars Docendi, Bucuresti.(1193)Cogalniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B., 2000. Amfibienii din
Romania – determinator. Ed. Ars Docendi, Bucuresti.(2001)D. Murariu, date teren 2004(1303)D. Murariu, date
teren 2004(1324)Panin, S., 1955. – Fauna României, Coleoptera, Carabidae, Vol. X Insecta (IV), fasc. 2, 148 p.
(4012)Petri, K., 1912 – Siebenbürgens Käferfauna auf Grund ihrer Erforschung bis zu Jahre 1911.
Naturwissenschaften zu Hermannstadt, 1-376.(4021)Plattner, H., 1968. Bemerkungen uber die Larven und
Exuvien der Odonata Rumaniens. Faun. Abh.(1037)S. Panin, 1957 – Fauna României, Coleoptera,
Scarabaeidae, Vol. X Insecta (IV), fasc. 4, 319 p.(1084)>
(1324)>
< - Mandache Mihaela : >
< - Petrescu Mihai : >
< - Tatole Victoria : Dr. Rakosy Laszlo(1060)Dr. Rakosy Laszlo(1065)Knechtel Wilhelm K., Andrei
Popovici-Baznosanu – 1959 – Fauna RPR: vol. VII, Fasc IV(4054)Petri, K., 1912 – Siebenbürgens Käferfauna auf
Grund ihrer Erforschung bis zu Jahre 1911. Sieberbürgischen Vereins für Naturwissenschaften zu Hermannstadt,
1-376.(4021)>
< - Otel Vasile : >
939

RO02 II 0.00 RO03 III 0.03 RO04 IV 3.70
RO98 10.50

RO02 Parc naĠional / M Parcul NaĠional Piatra Craiului
RO03 Monument al + 0.03 2.106. Peútera de la Piscul Negru
naturii
RO04 RezervaĠie naturală + 0.00 2.784. Avenul Piciorul Boului
RO04 RezervaĠie naturală + 3.70 IV.2. Golul alpin Valea Rea - Zârna
RO98 Necunoscut + 1.95 2.105. Golul alpin Moldoveanu - Capra
RO98 Necunoscut + 0.00 2.118. Lacul Hârtop V
RO98 Necunoscut + 0.00 2.119. Lacul Mănăstirii
RO98 Necunoscut + 0.00 2.123. Lacul Scăriúoara Galbenă
RO98 Necunoscut * 5.76 2.125. Valea Vâlsanului
RO98 Necunoscut + 0.26 2.701. Valea Bâlii
RO98 Necunoscut + 2.53 2.709. Golul Alpin al MunĠilor Făgăraúvntre Podragu - Suru

5.3. Desemnare sit
Pentru acest sit au fost realizate studiile de fundamentare tiinificăvn vederea declarării Munilor Făgăraca
Parc Naional.
In prezent în interiorul acestei propuneri de sit Natura 2000 se aflămai multe arii protejate dintre care amintim
rezervaiile Golul alpin al Munilor Făgăracuprins între Suru i Podragu, Golul alpin Moldoveanu-Capra,
Valea Bâlii, Valea Vâlsanului, Arpăel, etc.
940
OrganizaĠie: Ocolul Silvic Răúinari RA úi Ocolul Silvic Izvorul Florii
Adresă: Comuna Răúinari, str. Octavian Goga, nr 1687, judeĠul Sibiu
Email: osrasinarira@yahoo.com
Nume: Planul de management al siturilor Natura 2000 ROSCI0122 MunĠii Făgăraúúi
X Da ROSPA0098 Piemontul Făgăraú
Linkuri:
Nu
Managementul zonei situata in judetul Valcea se face prin amenajamentele silvice de catre Ocoalele
Silvice private si cele ce apartin RNP.
941
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
942
B ROSCI0123
1.3 NUMELE SITULUI
MunĠii Măcinului

2 0 0 6 0 2 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

28.0034833 45.0053611
16926.60 0.00
943

RO22 SUD-EST


conserv.
40C0 338 Buna B A B B
8230 169 Buna B A B B
8310 0 Buna C C B C
91AA 1015 Buna A B A A
91X0 3 Buna B A B B
91Y0 8547 Buna A B A A

M 2609 Mesocricetus P P C A A A
nesc)
M 2633 Mustela eversmanii() P R C B B B
M 1307 Myotis blythii() P D
M 1304 Rhinolophus P R C C C C
ferrumequinum()
M 1335 Spermophilus P C B B C B
M 2635 Vormela peregusna P R B A B A
A 1188 Bombina bombina P R D
I 1078* Callimorpha quadripunctaria P P A B C B
944
I 1084* Osmoderma eremita P P B B C B
I 4055 Stenobothrus eurasius P 1000 2000 i P G A A B A
P 2236 Campanula romanica P R A A A A
P 2079 Moehringia jankae P V B B A B
R 1279 Elaphe quatuorlineata P V A B A A
R 1219 Testudo graeca P C A A B A
Euphorbia cadrilateri var. V X

transitoria
Gymnospermium altaicum ssp. R X
odessanum
Lythrum thymifolia var. erectum V X
Scutellaria orientalis var. V X
pinnatifida
M 1353 Canis aureus(acal) C X X
M 2593 Crocidura suaveolens C X
M 2633 Mustela eversmanii() R X X
A 1276 Ablepharus kitaibelii R X X
A 1251 Lacerta trilineata R X X
I 1066 Apatura metis R X X
I 1065 Euphydryas aurinia R X
I 1077 Hyles hippophaes R X X
I Kirinia roxelana R X
945
P Achillea ochroleuca R X
P Allium moschatum V X
P Alyssum caliacrae R X
P Asplenium adiantum-nigrum R X
P Asplenium septentrionale V X
P Astragalus ponticus R X
P Cachrys alpina V X
P Centaurea gracilenta R X
P Centaurea napulifera ssp. R X
thirkei
P Centaurea tenuiflora R X
P Comandra elegans R X
P Coronilla scorpioides V X
P Crocus chrysanthus R X
P Crocus variegatus R X
P Crucianella angustifolia R X
P Dianthus guttatus R X
P Euphorbia dobrogensis R X
P Euphorbia myrsinites R X
P Gagea saxatilis R X
P Gagea szovitsii V X
P Galanthus elwesii ssp. elwesii R X
P Galanthus plicatus R X
P Heliotropium supinum R X
P Iberis saxatilis ssp. saxatilis V X
P Lactuca viminea ssp. viminea V X
P Minuartia bilykiana R X
P Moehringia grisebachii R X
P Myrrhoides nodosa V X
P Nepeta ucranica V X
P Notholaena marantae V X
P Orchis morio ssp. picta V X
P Orchis simia V X
P 2098 Paeonia tenuifolia R X
P Paliurus spina-christi R X
P Physocaulis nodosus V X
P Rosa turcica V X
P Scorzonera austriaca R X
P Seseli tortuosum V X
946
P Silene compacta R X
P Silene supina R X
P Smyrnium perfoliatum V X
P Spiraea crenata R X
P Stachys angustifolia R X
P Stipa ucrainica V X
P Symphytum tauricum R X
P Valerianella coronata R X

N14 Păúuni 0.97
Muntiii Macin, formati in timpul orogenezei hercinice ( intre erele Paleozoica si Mezozoica), sunt unii
dintre cei mai vechi munti din Romania. Muntii au o suprafata totala de 50 000 ha si sunt localizati in partea
de sud-est a Romaniei ( in judetul Tulcea). Aria tinta include doua lanturi muntoase principale:
Pricopan-Megina ( in capatul nord-vestic) si Macin ( in partea centrala si sud-estica) separate prin
depresiunea Greci. Cel mai inalt varf Tutuiatu, are 463 m inaltime. Tipuriole de roci dominante sunt
granitele, porfirele, argila cu caolin, cuartul si recent depozitatele straturi de loess.
Din suprafata totala a zonei tinta, 11,291 ha apartin Administratiei Nationale a Padurilor, din care
10,160 ha sunt paduri, 940 ha sunt terenuri neproductive, 130 ha sunt habitate stancoase si 61 ha sunt
alocate administratiei, restul de 30 ha este pasune comunala apartinand CL Măcin.
Acesti munti prezinta ecosisteme caracteristice de stepa ponto-balcanica, paduri sub-mediteraneene
si balcanice, si o mare diversitate de flora si fauna. Aria tinta reprezinta limita nordica a sute de specii
Mediteraneene, Balcanice si Pontice, limita sudica a speciilor central Europene si Caucaziene, si limita
vestica de distributie a catorva specii Asiatice. In aceasta regiune exista aproximativ 1 900 specii de plante.
Lista faunei Muntilor Macin include in jur de 2000 de specii de nevertebrate ( aproximatic 1000 de specii de
fluturi au fost reconfirmate in anul 2000, ca fiind prezente), 7 specii de amfibieni, 11 specii de reptile (
947
incluzand specii rare ca Ablepharus kitaibelii, Lacerta trilineata, Elaphe quatorlineata, Vipera ammodytes),
si cel putin 187 de specii de pasari ( incluzand specii rare ca Monticola saxatilis, Oenanthe pleschanca,
Oenannte isabellina, Lanius senator, Neophron percnopterus, etc), si 40 specii de mamifere( incluzand
specii adaptate la stepa ca Spermophilus citellus, Vormela peregusna, Canis aureus etc).
Numarul plantelor superioare reprezinta peste 19% din flora Europeana si este comparabil cu flora
bogata a insulelor Creta si Corsica. Unul dintre principalele argumente pentru infiintarea acestui parc este
valoarea ecologica remarcabila a acestor munti si prezenta multor specii floristice care sunt periclitate atat
la nivel national cat si international. Macin si imprejurimile lor sunt singurele zone din Romania unde inca
mai exista suprafete importante de vegetatie naturala de stepa care nu se gaste in alte parti ale Romaniei
sau altundeva in Balcani. Muntii Macin reprezinta singurul Parc National din tara care protejeaza acest tip
de vegetatie care este foarte rara acum in Europa. Aceasta zona protejeaza 27 de specii si subspecii de
plante endemice ( Campanula romanica, Corydalis solida ssp slivenensis, Euphorbia nicaeensis ssp
cadrilateri, Moehringia grisebachii, M. jankae, Silene cserei) Muntii Macin reprezinta cea mai importanta
zona de cuibarit pentru pasarile rapitoare din Romania (Circaetus gallicus, Falco cherrung) fiind de asemeni
un important loc de pasaj pentru cele migratoare( Buteo ruffinus, Buteo lagopusetc).o parte din insectele
gasite in MM sun noi pentru stiinta. De exemplu Polia cherrung a fost descoperita in 1997 langa Greci. De
asemeni subspecia macini a fluturelui Chersotis laeta si subspecia niculescui a fluturelui Chersotis fimbriata
a fost descrisa numai in 1997. cateva specii de insecet au fost inregistrate numai in acesasta regiune a tarii:
Menaccarus arenicola, Nabis provencalis, Hypantopa segnelle, Bryotropha tachyptilella, Bryotropha
domestica, Caryocolum alsinella, Caryocolum mucronatella, Anacampsis timidella, Dyspessa salicicola,
Exophila rectangularis, Cucculia dracunculi, Nominoides facilis, Trichodes favarius, cerocoma schreberi,
Halyzia sedecimguttata, Anatis ocellata, Harmonia quadripunctata, Judolia erratica, Strangalis
septempunctata etc.

afară afară
L 690 Alte impacte N O
determinate de
nu au fost
mentionate mai sus
L F Pradarea statiunilor N I
floristice)
948
Ciocârlan, V. - Flora ilustratăa României, Ed.Ceres, Bucureti, 2000.

Bucureti, 1990.
2003.
1999.
2002.
< - Donita Nicolae : Amenajamente silvice, planul de management al PN M. Macin(91X0)planul de management
al PN M. Macin, amenajamentele silvice(91M0)>
< - Oprea Adrian : clubul speologic Tulcea(8310)>
naturale în fondul forestier si monitorizarea acestora. Manuscris ICAS Bucuresti: 217 pp.(91AA)Cr. D.
monitorizarea acestora. Manuscris ICAS Bucuresti: 217 pp.(91E0)Cr. D. Stoiculescu, 1994: Cercetari privind
Bucuresti: 217 pp.(91I0)Cr. D. Stoiculescu, 1994: Cercetari privind constituirea unei retele unitare de rezervatii
naturale în fondul forestier si monitorizarea acestora. Manuscris ICAS Bucuresti: 217 pp.(91Y0)>
<GBI - Oprea Adrian : clubul speologic Tulcea(8310)>
Rom., Bucuresti.(1219)Fuhn, I., Vancea, S., 1961. Fauna R.P.R. – vol. XIV, fasc. II: Reptilia. Ed. Acad. Rom.,
Bucuresti.(1279)Montandon, A. L., 1908. Note sur la faune entomologique de la Roumanie. Addition au catalogue
des coleopteres. Bulletin de la Societe des Sciences de Bucarest, Roumanie(1084)Montandon, A. L., 1908. Note
sur la faune entomologique de la Roumanie. Addition au catalogue des coleopteres. Bulletin de la Societe des
Sciences de Bucarest, Roumanie(1087)>
949
< - Parpala Veronel : >
< - Stănescu Mihai : IonuĠStefan IORGU, Elena Iulia IORGU (2019) - The rediscovery of Stenobothrus eurasius
in Romania, after half a century (Orthoptera: Acrididae), Travaux du Museum National D'Histoire Naturelle
"Grigore Antipa"(4055)>
< - Mihut Sergiu : Formularul Standard Natura 2000 pentru ROSCI0123 Muntii Macinului(1065)Referat analiza

RO02 II 66.18 RO04 IV 3.86

RO02 Parc naĠional * 66.18 P Parcul NaĠional MunĠii Măcinului
RO04 RezervaĠie naturală + 0.94 2.764. Pădurea Valea Fagilor
RO04 RezervaĠie naturală * 2.92 IV.55. Chervant - Priopcea

5.3. Desemnare sit
legiferata prin Legea 5/2000 si HG 230/2003
950
OrganizaĠie: AdministraĠia Parcului NaĠional MunĠii Măcinului

Adresă: Măcin, str. 1 Decembrie nr. 13, judeĠul Tulcea
Email: parcmacin@gmail.com
Nume: Planul de management al Parcului NaĠional MunĠii Măcinului
X Da
Linkuri:
Nu
Planul de Management nu eset inca aprobat
951
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
952
B ROSCI0124
1.3 NUMELE SITULUI
MunĠii Maramureúului

2 0 0 6 0 2 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0027250 47.0101972
106867.90 0.00
953

RO21 NORD-EST
RO11 NORD-VEST
Stepică

conserv.
3220 1068 Buna B C B B
3240 534 Buna B C B B
4060 3206 Buna B C B B
4070 2137 Buna A C A A
4080 106 Buna B C B B
6150 534 Buna B C B B
6410 106 Buna B C B B
6430 1068 Buna B C B B
6440 150 Buna D
6520 10686 Buna B B B B
7140 1 Moderata A C C C
7220 1068 Buna B C B B
8210 1 Buna B C B B
8230 1068 Buna B C B B
9110 1816 Buna B C B B
9130 1411 Buna C C B C
9150 27 Buna D
91D0 80 Buna A C B C
91E0 80 Buna D
9410 37254 Buna A B C C
954

M 1352* Canis lupus(Lup) P C B B C B
M 1337 Castor fiber(Castorul) P 10 12 i P M C B B B
M 1361 Lynx lynx(Râs) P R B B C B
M 1307 Myotis blythii() P P A B C B
M 1307 Myotis blythii() R C A B C B
M 1324 Myotis myotis() R P D
ferrumequinum()
M 1354* Ursus arctos(Urs) P C B B C B
A 1193 Bombina variegata P C B A C A
A 2001 Triturus montandoni(Triton P C A A C A
carpatic)
F 1138 Barbus P C B A C A
moioaga)
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) P C B A C A
F 4123 Eudontomyzon P C B A C A
danfordi(Chiscar)
Petroc)
F 1105 Hucho hucho(Lostrita) P V C B B B
F 1131 Leuciscus souffia(Albisoara) P P A A B A
F 1131 Leuciscus souffia(Albisoara) R P A A B A
F 1131 Leuciscus souffia(Albisoara) C P A A B A
F 1131 Leuciscus souffia(Albisoara) W P A A B A
aurata(Dunăriă)
I 4012 Carabus hampei P R A B B B
I 4014 Carabus variolosus P P A B C B
I 4015 Carabus zawadzkii() P P A B B B
I 4057 Chilostoma banaticum P P B B C B
I 4054 Pholidoptera transsylvanica P P B A A A
I 4024* Pseudogaurotina excellens P P? DD D
P 1898 Eleocharis carniolica P R C B C B
955
P 1389 Meesia longiseta P R C B C B
P 4122 Poa granitica ssp. disparilis P 10 100 i V M D

Campanula polymorpha R X
Hesperis matronalis ssp. V X
moniliformis
transsilvanica
M 2593 Crocidura suaveolens P X
M Myoxus glis P X
F 2557 Cottus poecilopus C X
moldavicum
laguriformis
P Anemone narcissiflora V X
P Anthemis carpatica R X
P Armeria pocutica R X
P 2104 Armoracia macrocarpa V X
P Carex curta C X
956
P Carex limosa R X
P Carex pilulifera V X
P Centaurea carpatica R X
P Centaurea kotschyana V X
P Cerastium transsilvanicum V X
P Cochlearia borzaeana V X
P Coeloglossum viride C X
P Deschampsia cespitosa P X
P Deschampsia flexuosa P X
P Empetrum nigrum ssp. V X
hermaphroditum
P Empetrum nigrum ssp. nigrum V X
P Epipactis sessilifolia R X
P Erigeron alpinus R X
P Galium palustre P X
P Goodyera repens R X
P Hedysarum hedysaroides R X
P Heracleum carpaticum V X
P Juniperus communis(Ienupăr ) P X
P Leucorchis albida V X
957
P Lilium bulbiferum V X
P Linum perenne ssp. V X
extraaxillare
P Listera ovata R X
P Lychnis nivalis R X
P Lycopodiella inundata R X
P Narcissus poeticus ssp. R X
radiiflorus
P Orchis coriophora C X
P Orchis morio R X
P Phyteuma vagneri V X
P Pinus mugo R X
P Pinus nigra P X
P Poa rehmannii R X
P Pulmonaria filarszkyana R X
P Salix bicolor R X
P Silene zawadzkii R X
P 5129 Sphagnum cuspidatum P X X
P Spiranthes spiralis V X
P Swertia perennis V X
P Symphyandra wanneri V X
simplicifolia
P Veronica fruticans V X
958

N14 Păúuni 3.85
Tau la Gutai este situat in etajul montan mijlociu (cca. 1040 m), in zona padurii de molid si s-a format in
postglaciar prin colmatarea lacului. In prezent, a mai ramas din lac doar o suprafata de 7-8 m patrati.
Taul lui Dumitru este o mlastina activa, de tip oligotrof, formata in craterul fostului vulcan din zona. grosimea
stratului de turba depaseste 5 m.
Tău la Gutâi prezinta importanta stiintifica prin speciile oligotrofe tipice pe care le adaposteste, indeosebi
Lycopodium innundatum, Andromeda polifolia si Carex limosa, care sunt rare in Romania. De asemenea,
prin depozitul de turba de cca. 8 m adincime, aceasta mlastina este foarte importanta din punct de vedere
palinologic.
Vegetatia mlastinii Taul lui Dumitru este constituita din cenoze oligotrofe ale asociatiilor Caricetum limosae
si Eriophoro vaginatae-Sphagnetum, asociatii specifice tinoavelor oligotrofe.
Urmatoarele specii trecute la rubrica D (Other reasons) sunt specii turbicole oligotrofe tipice, caracteristice
turbariilor adanci, cu depozit turbos mai mare de 2 m:Carex pauciflora,Empetrum nigrum,Eriophorum
vaginatum,Lycopodiella inundata,
Sphagnum cuspidatum,Vaccinium microcarpum, Vaccinium uliginosum.
fara replantare sau
959
refacere naturala
H C Mine N I
01.0
4
H C Minerit si activitati de N O
7 se refera mai sus
H E Depozitarea N O
din baze de
agrement
H E Depozitarea N O
2
alunecari de teren

afară afară
M A Abandonarea N I
lipsa pasunatului
M D05 Imbunatatirea N I
accesului in zona
M F Vanatoare N I
03.01
03.02 braconaj
.03
M L Evenimente N I
naturale
M L04 Avalanse N I
M L08 Inundatii(procese N O
naturale)
Nădian, I., Tătaru, T., Gabor, E., Mare, V. 1976. Monumente ale naturii din Maramure. Edit.
Sport-Turism, Bucureti, 154pp.Nădian, I., Chereche, D. 2002. Conservarea biodiversităii
maramureene. Edit. Vasile GoldiUniversity Press, Arad, 234pp.
960
< - Alexandru Iftime : Ardelean G., Beres I., 2000. Fauna de vertebrate a Maramuresului. Ed. Dacia, Cluj-Napoca.
(1355)Ardelean, G., Beres, I, 2000. Fauna de vertebrate a Maramuresului. Ed. Dacia, Cluj-Napoca.(1122)Kis B,
1959 - Adatok a Pholidoptera aptera Fabr. Elterjedesehez a Keleti- es Deli-Karpatokban, Rovartani Kozlemenyek
Folia Entomologica Hungarica - series nova, tom XII, nr. 7, p. 83-90(4054)>
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1337)>
(4122)>
< - Nitu Eugen : Campanie de teren E. Nitu, 2007(4014)>
< - Pop Ioan : >
Societatea Lepidopterologica Româna, Cluj-Napoca.(1078)Rákosy L., Goia M. Z. Kovács. 2003. Catalogul
Lepidopterelor României / Verzeichnis der Schmetterlinge Rumäniensäniens. Societatea Lepidopterologica
Româna, Cluj-Napoca.(4030)Rákosy L., Goia M. Z. Kovács. 2003. Catalogul Lepidopterelor României /
Verzeichnis der Schmetterlinge Rumäniensäniens. Societatea Lepidopterologica Româna, Cluj-Napoca.
(4035)Rákosy L., Goia M. Z. Kovács. 2003. Catalogul Lepidopterelor României / Verzeichnis der Schmetterlinge
Rumäniensäniens. Societatea Lepidopterologica Româna, Cluj-Napoca.(4038)>
< - Tatole Victoria : date dr. Rakosy Laszlo(1060)Rákosy L., Goia M. Z. Kovács. 2003. Catalogul Lepidopterelor
Cluj-Napoca.(4030)>

RO05 V 99.79 RO98 2.58
961
RO05 Parc natural * 99.79 V.5. Parcul Natural MunĠii Maramureúului
RO98 Necunoscut * 0.02 2.569. Stâncăriile Sâlhoi - Zimbroslaviile
RO98 Necunoscut + 2.30 2.580. Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsânii
RO98 Necunoscut + 0.14 2.586. Vârful Fărcău - Lacul Vinderelu - Vârful Mihailecu
RO98 Necunoscut + 0.12 2.588. Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu

5.3. Desemnare sit
Parcul Natural Munii Maramureului a fost desemnat prin Legea nr. 2151 din 2005.
OrganizaĠie: AdministraĠia Parcului Natural MunĠii Maramureúului

Adresă: Viúeu de Sus, str. 22 Decembrie, nr. 20, jud. Maramureú, cod 435700
Email: parc@muntiimaramuresului.ro
Nume: Planul de management al Parcului Natural MunĠii Maramureúului, al sitului de importanĠă
X Da comunitarăROSCI0124 MunĠii Maramureúului, al ariei de protecĠie specialăavifaunistică
ROSPA0131 MunĠii Maramureúului úi al ariilor naturale protejate de interes naĠional suprapuse
Linkuri:
Nu
Pânăvn prezent nu existăplan de management.
962
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
963
B ROSCI0125
1.3 NUMELE SITULUI
MunĠii Rodnei

2 0 0 6 0 2 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0048361 47.0073027
47939.00 0.00
964

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
3220 479 Buna B C B B
3230 479 Buna C C C C
3240 479 Buna A C A B
4060 2396 Buna A B A A
4070 958 Buna A A A A
4080 479 Buna A B B B
6150 23 Buna B B A A
6230 4 Buna B B B B
6430 479 Buna B C B B
6520 4793 Buna A B A A
7220 0 Buna B B B B
7230 4 Buna C C B B
7240 4 Buna B B B B
8110 239 Buna A A B B
8120 4 Buna B C B B
8210 0 Buna C C B B
9110 1917 Buna B C B B
91E0 479 Buna A B A B
9410 9587 Buna A B B B
9420 479 Buna B B B B
965

M 1352* Canis lupus(Lup) P 10 25 i R C A C B
M 1352* Canis lupus(Lup) R P C A C B
M 1352* Canis lupus(Lup) C P C A C B
M 1352* Canis lupus(Lup) W P C A C B
M 1355 Lutra lutra P P D
M 2612 Microtus tatricus P P A C A C
M 1307 Myotis blythii() P P D
M 1307 Myotis blythii() R C D
M 1307 Myotis blythii() C C D
M 1307 Myotis blythii() W P D
A 1193 Bombina variegata P P C A C A
A 2001 Triturus montandoni(Triton P C C B C B
carpatic)
F 1138 Barbus P P D
moioaga)
F 4123 Eudontomyzon P P C C A C
danfordi(Chiscar)
I 4012 Carabus hampei P P A B B B
I 4015 Carabus zawadzkii() P P A B B B
I 4046 Cordulegaster heros P R A B A B
I 4054 Pholidoptera transsylvanica P C A B A B
I 4024* Pseudogaurotina excellens P P B B C B
I 1087* Rosalia alpina P P C C C C
P 1386 Buxbaumia viridis P R C B C B
P 1393 Drepanocladus vernicosus P R B B C B
P 1389 Meesia longiseta P R C A C A
P 4122 Poa granitica ssp. disparilis P P? DD A A A A
966
Centaurea pinnatifida ssp. R X

pinnatifida
transsilvanica
Salix retusa ssp. kitaibeliana R X
M Apodemus flavicollis C X
M Arvicola terrestris C X
M Chionomys nivalis C X
M Clethrionomys glareolus C X
M Marmota marmota marmota C X
M 2630 Martes foina C X
M Microtus agrestis C X
M Microtus arvalis C X
M 1369 Rupicapra rupicapra C X X
M 1343 Sicista betulina C X X
M Talpa europaea C X
A 2469 Natrix natrix R X
I Allolobophora carpathica P X
I Clinopodes rodnaensis P X
I Erebia pharte P X
I 1069 Erebia sudetica P X X
967
I Lithobius punctulatus P X
I Miramella ebneri C X
I Psodos quadrifaria P X
I Tetracanthella transylvanica P X
moldavicum
sibiricum
laguriformis
P Androsace chamaejasme R X
P Androsace obtusifolia R X
P Asplenium cuneifolium V X
P Bartsia alpina R X
P Cardamine pratensis ssp. P X
rivularis
P Carex chordorrhiza R X
P Carex curta C X
P Carex dacica C X
P Carex lepidocarpa C X
P Carex limosa R X
P Carex pediformis R X
P Cerastium alpinum R X
P Chrysosplenium alpinum P X
P Dactylorhiza cordigera ssp. R X
siculorum
P Dianthus glacialis ssp. gelidus V X
P Empetrum nigrum R X
P Epilobium nutans P X
P Eriophorum scheuchzeri C X
P Festuca nitida ssp. flaccida R X
P Festuca pachyphylla V X
968
P Festuca versicolor ssp. dominii V X

P 1657 Gentiana lutea V X X
P Juncus castaneus V X
P Juncus triglumis R X
P Kobresia simpliciuscula V X
P Ligusticum mutellina C X
extraaxillare
P Luzula sudetica P X
P Lychnis nivalis V X
P 1413 Lycopodium spp.() C X X
P Orchis coriophora ssp. R X
coriophora
P Orchis morio ssp. morio R X
P Pinguicula vulgaris_del R X
P Pinus mugo P X
P 4122 Poa granitica ssp. disparilis R X X
P Poa rehmannii R X
P Primula minima R X
P Pyrola rotundifolia R X
P Ranunculus glacialis V X
P Salix bicolor V X
P Salix hastata R X
P Saxifraga stellaris ssp. stellaris P X
P Selaginella selaginoides R X
P Sempervivum montanum R X
P Senecio incanus ssp. R X
carniolicus
969
P Silene acaulis R X
P Silene pusilla P X
P Soldanella hungarica ssp. C X
hungarica
P Swertia perennis R X
simplicifolia

N14 Păúuni 0.48
Mlatinile Căldarea Gropilor si Stiol-Gargalau sunt mlastini active cu vegetatie pioniera higrofila subalpina
apartinand aliantei Caricion fuscae.
Mlatina Căldarea Gropilor a luat fiinta prin inmlastinirea unui lac glaciar de sub Vf. Gropilor (2160 m) si in
prezent are o vegetatie caracteristica higrofila, microterma, edificata de cenozele asociatiilor Carici
dacicae-Drepanocladetum si Eriophoretum scheutzeri.
Mlatina tiol-Gărgălău reprezinta unica statiune subalpina din Carpatii romanesti cu fitocenoze compacte
edificate de Carex chordorrhiza.
turbariilor de tranzitie: Carex echinata,Carex lepidocarpa,Carex rostrata,Eriophorum scheuchzeri,Luzula
sudetica,
Menyanthes trifoliata.
970
H F Luare / prelevare de N I
2
03.0 braconaj
2.03
H L04 Avalanse N O

afară afară
M A04 Pasunatul N I
in curs de uscare
M C Cariere de nisip si N I
01.01 pietris
.01
M F Vanatoare N O
03.01
plante terestre, in
general
Coldea, G. 1981. Asociaii vegetale din rezervaia naturalăPietrosul Mare. Stud. com. ocrot. nat.
Suceava, 5:424-450.
Coldea, G. 1990. Munii Rodnei-Studiu geobotanic. Edit. Academiei Române, Bucureti, 183pp.
< - Ciobanu Marcel : Coldea Gh., 1990, Muntii Rodnei. Studiu geobotanic. Ed. Acad. Bucuresti. 183 p.(7140)>
< - Iusan Claudiu : Coldea Gh., 2006(3220)Coldea Gh., 2006(3230)Coldea Gh., 2006(4080)Coldea Gh., 2006
(6170)Coldea Gh., 2006(6230)Coldea Gh., 2006(6430)Coldea Gh., 2006(6520)Coldea Gh., 2006(7110)Coldea
Gh., 2006(7140)Coldea Gh., 2006(7220)Coldea Gh., 2006(7230)Coldea Gh., 2006(7240)Coldea Gh., 2006
(8110)Coldea Gh., 2006(8120)Coldea Gh., 2006(8210)Coldea Gh., 2006(8220)Coldea Gh., 2006(9110)Coldea
Gh., 2006(91E0)Coldea Gh., 2006(91V0)Coldea Gh., 2006(9410)Coldea Gh., 2006(9420)Gheorghe Coldea,
com. pers.(4060)studiul de fundamentare pentru infiintarea PNMR,Date de la SpeoMontana Baia Mare, Speo
971
Bucovina, Institutul Emil Racovita Cluj Napoca, Iosif Viehmann(8310)>
< - Oprea Adrian : Coldea Gh., 1990, Muntii Rodnei. Studiu geobotanic. Ed. Acad. Bucuresti. 183 p.(4060)Coldea
Gh., 1990, Muntii Rodnei. Studiu geobotanic. Ed. Acad. Bucuresti. 183 p.(4070)Coldea Gh., 1990, Muntii Rodnei.
Studiu geobotanic. Ed. Acad. Bucuresti. 183 p.(6150)Coldea Gh., 1990, Muntii Rodnei. Studiu geobotanic. Ed.
Acad. Bucuresti. 183 p.(6230)Coldea Gh., 1990, Muntii Rodnei. Studiu geobotanic. Ed. Acad. Bucuresti. 183 p.
(6430)Coldea Gh., 1990, Muntii Rodnei. Studiu geobotanic. Ed. Acad. Bucuresti. 183 p.(6520)>
naturale în fondul forestier si monitorizarea acestora. Manuscris ICAS Bucuresti: 217 pp.(9110)Cr. D.
monitorizarea acestora. Manuscris ICAS Bucuresti: 217 pp.(91D0)Cr. D. Stoiculescu, 1994: Cercetari privind
Bucuresti: 217 pp.(91E0)Cr. D. Stoiculescu, 1994: Cercetari privind constituirea unei retele unitare de rezervatii
naturale în fondul forestier si monitorizarea acestora. Manuscris ICAS Bucuresti: 217 pp.(91V0)Cr. D.
monitorizarea acestora. Manuscris ICAS Bucuresti: 217 pp.(9410)>
< - Mihailescu Simona : fara sursa(8110)Flora RSR, 1952, vol.I(3240)>
"Nymphaea. Folia naturae Bihariae" XXIX, p. 145-201, Oradea(2001)Negus S., com. pers.(1354)>
< - Iusan Claudiu : Eugen Nitu(4015)Hoza Ilie - octombrie 2006 (ONG Scatiii Anies) - observatii Intre
Aniese(1083)Hoza Ilie - ONG Scatii Anies(1045)Institutul de Speologie Emil Racovita Cluj Napoca 2004.
(1303)Ioan Nadisan - Baia Mare (in Valea Izei), Ardelean Beres 2000(1131)Lista Rosie a vertebratelor din
Romania(1122)PAX 1906(1061)PAX 1906(4038)Petre Bacalu, 1995 (Mus. Natl. Hist. Nat. „Grigore Antipa”, vol
37, 1997, pp 205-212)(1134)Petre Bacalu, 1995 (Mus. Natl. Hist. Nat. „Grigore Antipa”, vol 37, 1997, pp 205-212)
(1146)Petre Bacalu, 1995 (Mus. Natl. Hist. Nat. „Grigore Antipa”, vol 37, 1997, pp 205-212)(1149)Petre Bacalu,
1995 (Mus. Natl. Hist. Nat. „Grigore Antipa”, vol 37, 1997, pp 205-212)(1157)prof. Corduneanu - Suceava - 2006
(1078)profesor Nechiti Iosif - Sangeorz Bai (in Valea Cormaia)(1138)Studiu de fundamentare pentru PNMR(1163)
Studiu de fundamentare pentru PNMR(1356)Studiu de fundamentare pentru PNMR(4123)>
< - Nitu Eugen : >
Schmetterlinge Rumäniensäniens. Societatea Lepidopterologica Româna, Cluj-Napoca.(4030)>
< - Tatole Victoria : Petri, K., 1912 – Siebenbürgens Käferfauna auf Grund ihrer Erforschung bis zu Jahre 1911.
Sieberbürgischen Vereins für Naturwissenschaften zu Hermannstadt, 1-376.(1086)Rákosy L., Goia M. Z.
Kovács. 2003. Catalogul Lepidopterelor României / Verzeichnis der Schmetterlinge Rumäniensäniens. Societatea
Lepidopterologica Româna, Cluj-Napoca.(4030)>
972

RO02 II 98.46 RO03 III 0.47 RO04 IV 9.12
RO98 2.24

RO02 Parc naĠional + 98.46 G Parcul NaĠional MunĠii Rodnei
RO03 Monument al + 0.01 2.219. Peútera din Valea Cobăúelului
naturii
RO03 Monument al + 0.46 2.582. Peútera úi izbucul Izvorul Albastru al Izei
naturii
RO04 RezervaĠie naturală + 0.74 2.225. Ineu Lala
RO04 RezervaĠie naturală + 0.00 2.562. Izvorul Bătrâna
RO04 RezervaĠie naturală + 7.56 2.563. Pietrosul Mare
RO98 Necunoscut + 0.02 2.209. Poiana cu narcise de pe masivul Saca
RO98 Necunoscut + 0.87 2.223. Izvoarele Mihăiesei
RO98 Necunoscut + 1.35 2.589. Piatra Rea

5.3. Desemnare sit
Parcul Naional Munii Rodnei a fost instituit prin HG nr. 230/2003.

Nume:
Da
Linkuri:
973
X Nu
Este în curs de realizare planul de management al Parcului NaĠional MunĠii Rodnei.
974
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
975
B ROSCI0126
1.3 NUMELE SITULUI
MunĠii Tarcu

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0058111 45.0075388
58606.10 0.00
976

RO42 VEST

Stepică

conserv.
3220 293 Buna B C B B
4060 586 Buna B B B B
4070 586 Buna B C B B
4080 586 Buna B C B B
6150 5 Buna B C B B
6230 5 Buna B C B B
6430 293 Buna B C B B
7220 5 Buna B C B B
7230 293 Buna A B B B
8110 293 Buna B C B B
8220 5 Buna B C B B
9110 8380 Buna B C B B
9130 2520 Buna B C B B
9180 586 Buna B B B B
91K0 2930 Buna A B B A
91L0 7032 Buna B B B B
91V0 24497 Buna A B B B
9410 4922 Buna B C B B
977

moioaga)
danfordi(Chiscar)
F 2485 Eudontomyzon vladykovi P P? DD D
Petroc)
P 4066 Asplenium adulterinum P V C B C B
P 1389 Meesia longiseta P V C B C B

M 2598 Sorex alpinus C X
A 1251 Lacerta trilineata P? X X
F Alburnus alburnus(Oblet) R X
F Lota lota(Mântus) C X
I 1091 Astacus astacus C X X
I 1034 Hirudo medicinalis C X X
P 2244 Artemisia insipida P X
P 2075 Dianthus serotinus P X
978
N14 Păúuni 1.13
Domeniul, practic nealterat i - cu excepia localităii Poiana Mărului i a câtorva cabane turistice
montane - nepopulat, în suprafaăde 58.888 ha, cuprins între 22025¶i 23037’ longitudine esticăi între
45012¶i 45028’ latitudine nordică, se situeazăvn regiunea biogeograficăalpină, în ecoregiunea
Carpailor Meridionali, între 400 i 2.190 m alt., pe versantul sudic din extremitatea vesticăa sectorului
occidental al Carpailor Meridionali.Structura geologicăcomplicată, cu întinse suprafee de eroziune, cu
relieful crio-nival foarte extins, cu ampla reea hidrograficăconstant alimentatăde-a lungul anului,
concentreazăase etaje fitoclimatice (alpin, subalpin, montan de molidete, montan de amestecuri,
montan-premontan de fag, gorunete). Fondul forestier (40.423 ha - 68 %, din care peste 10.016 ha păduri
virgine i cvasivirgine - 29 %) concentreazăun complex de ecosisteme preponderent naturale (81 %), cu o
diversitate remarcabilăi cu o abundenălocalăde 25-78 ori mai mare faăde media la nivel naional.
Pajitile dein 18.465 ha – 31 %; Stâncăriile i lacurile de acumulare 522 ha – 1 %.
Areal prioritar pentru conservarea biodiversităii carpatine cu o înaltăvaloare a acesteia. Astfel, dei
domeniul acoperă0,25 % din suprafaa ării concentrează6 tipuri de ecosisteme naturale, respectiv de
pădure, de pajite, saxicol, acvatic, riparian i cavernicol. Zona de rezervaii forestiere naturale
poteniale, care ocupădoar 9.750 ha, respectiv 0,15 % din suprafaa pădurii, totui, focalizeazăo
considerabilădiversitate ecologicăi biologică. Aceasta, în curs de cercetare, e reprezentatăprin: 4,
respectiv 14 %, din cele 28 habitate naturale forestiere protejate de legislaia românăi comunitară,
dispuse în 5, respectiv 45 % din cele 11 etaje fitoclimatice ale României; 26 (12 %) din cele 212 tipuri de
staiune forestierăidentificate în ară6 (12 %) din cele 50 formaii forestiere, cu 30 (10 %) din cele 306
tipuri de pădure, la casre se adaugăalte 7 tipuri (522 ha) nemenionate în literatură. Teritoriul, tangent
rutei panono-bulgare de migraie a păsărilor, urmatăde zeci de specii este un focar de convergenă
pentru categorii reprezentative de specii endemice. O cincime, respectiv aproape 2.000 ha din suprafaa
pădurilor virgine relictare sunt constituite din arborete plurietajate cu „vârste medii” între 165 i 185 ani,
astăzi extrem de rare în arăi în Europa, care polarizeazăcea mai mare biodiversitate terestră.Teritoriul,
cu o personalitate geograficădistinctădatoratăstructurii geologice complicate, cu o suităde unităi
peisagistice alpine, subalpine i nemorale nealterate de excepie cu o mare forăde seducie, cu o
amplăreea hidrografică, constant alimentatăde-a lungul anului i cu arii întinse de păduri naturale,
adăpostete populaii durabile de specii animale i vegetale a căror conservare necesită, conform legii,
desemnarea ariilor speciale de conservare, a ariilor de protecie specialăavifaunisticăi o protecie
strictăi oficializarea unui parc naional.
979
05.0
1
H F Vanatoare N I
03.0
1
H H04 Poluarea aerului, N O
poluanti raspanditi
pe calea aerului
H H07 Alte forme de N O
poluare
H L07 Furtuni, cicloane N O

afară afară
M A04 Pasunatul N O M B Plantare pădure, pe N I
1 nativi)
fara replantare sau
refacere naturala
M D Poteci,trasee,trasee N O
01.02
M F Pescuit de agrement N O
02.03
suprafata (limnice,
terestre, marine si
salmastre)
M H05 Poluarea solului si N O
M K Eroziune N O
01.01
M L04 Avalanse N O
980
R. Mo(Greenlight Services), M. Popa ( ICAS Braov), P. Nechifor-Morar (Garda Naionalăde Mediu),

R. Jurj (Fundaia Carpai), A.V. Indreica (Facultatea de Silviculturăi Exploatări Forestiere – Braov) -
Raport de cercetare privind desemnarea de situri Natura 2000 pentru constituirea unei reele ecologice
funcionale între Munii Apuseni i Carpaii Meridionali, 2010;
Ramon Jurj (Fundaia Carpai) - Comunicări personale, 2010;
Radu Mo(Greenlight Services), Petru Nechifor-Morar (Garda Naionalăde Mediu) - Evaluări în teren,
2010;
ICAS Braov, Distribuia speciilor de interes cinegetic pe fonduri de vânătoare, 2009;
ICAS Braov - Studiul privind estimarea populaiilor de carnivore mari i pisicăsălbaticădin România,
2006 – 2010;
Bibliografie reele ecologice pentru carnivorele mari:
V. Salvatori (2004). Mapping conservation areas for large carnivores in the Carpathian Mountains;
Maanen, E. van, G. Predoiu, R. Klaver, M. Soule, M. Popa, O. Ionescu, R. Jurj, S. Negus, G. Ionescu, W.
Altenburg (2006). Safeguarding the Romanian Carpathian Ecological Network. A vision for large carnivores
and biodiversity in Eastern Europe. A&W ecological consultants, Veenwouden, The Nederlands. Icas
Wildlife Unit, Braov, Romania;
J. Linnell, V. Salvatori & L. Boitani (2008). Guidelines for population level management plans for large
carnivores in Europe. A Large Carnivore Initiative for Europe report prepared for the European Commission
(contract 070501/2005/424162/MAR/B2);
A. Ardeleanu, I. Mirea (2009). Modelarea GIS a unei reele ecologice, instrument pentru dezvoltarea
durabilă: ghid practic. Editura Silvică;Bocaiu N. 1971. Flora i vegetaia munilor arcu, Godeanu i
Cernei. Bucureti: Edit. Acad. Române, 494 pp. + 40 fig. + 74 tab.
< - Grup N2000 : Boscaiu Nicolae, Teza Doctorat(6150)fara sursa(3220)fara sursa(6230)Iovu Biris com. pers.
(91L0)>
< - Luta Larisa : Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din
(2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(7220)Donita, N.,
500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(91K0)Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A.
(2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(91M0)Donita, N.,
Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(91Y0)Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M.,
96001-4-X)(9410)>
< - NAICU GABRIEL : Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005).
981
500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(6430)>
< - Oprea Adrian : Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele
< - Simionescu Mihai : Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005).
< - Alexandru Iftime : Date ICAS(1354)Negus S., com. pers.(1352)Negus S., com. pers.(1361)>
< - Coman Magda : Zoologia Vertebratelor,Victor Pop(1138)Zoologia Vertebratelor,Victor Pop(1141)Zoologia
Vertebratelor,Victor Pop(1188)Zoologia Vertebratelor,Victor Pop(2511)Zoologia Vertebratelor,Victor Pop(4008)>
< - Grup N2000 : >
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>
< - Otel Vasile : >
Abstract(4046)>

RO02 II 0.00 RO05 V 0.00

RO02 Parc naĠional / B Parcul NaĠional Domogled - Valea Cernei
982
RO05 Parc natural / V.4. Geoparcul Dinozaurilor Tara HaĠegului

5.3. Desemnare sit

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
983
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
984
B ROSCI0127
1.3 NUMELE SITULUI
Muntioru Ursoaia

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0166611 45.0154555
155.90 0.00
985

RO22 SUD-EST

Stepică

conserv.

M 1352* Canis lupus(Lup) P 2 4 i P C A C C
M 1352* Canis lupus(Lup) C 3 4 i P C A C C
M 1361 Lynx lynx(Râs) P 1 2 i C C A C C
M 1361 Lynx lynx(Râs) C 2 3 i C C A C C
M 1354* Ursus arctos(Urs) P 2 3 i C C B C C
M 1354* Ursus arctos(Urs) C 6 9 i C C B C C
A 1193 Bombina variegata P P C B C C
I 1087* Rosalia alpina P R C B C C

986

Situl Muntioru-Ursoaia ocupăo suprafaăde 102,6 ha, situatăvn bazinul superior al Pârâului Furu, afluent
al Râmnicului Sărat.
Habitatele forestiere specifice etajului în care se aflăsitul : Paduri de tip Asperulo-Fagetum, Paduri de tip
Luzulo-Fagetum adapostesc pe lângănumeroasele specii de florăi faunăde interes comunitar, populaii
reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus arctos, Canis lupus i Lynx lynx, prioritare pentru
desemnarea de arii de protecie conform Directivei Habitate 92/43/CEE.
Relieful puternic fragmentat si expozitia favorabilăstabilirii unor zone de fătare si crestere a puilor
pentru populaia localăde râs dar si pentru numeroase exemplare de urs (mai ales in perioadele de
hibernare) constituie elemente care dau importanădeosebităacestui sit.
In cadrul Reelei ecologice locale de protecie a carnivorelor mari din judeul Vrancea, situl propus
este desemnat ca Zonăde protecie insularăcu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone) i se
suprapune parial peste Zona de securitate pentru carnivore mari Vrancea Sud.
Uniunii Europene; existena unor habitate forestiere compacte protejarea i meninerea integralităii
habitatelor de interes comunitar. Desemnarea acestui areal ca sit Natura 2000 se înscrie în procesul de
la nivelul ării, acesta contribuind la prezervarea unor elemente specifice spaiului carpatic de curbură,
Mentinerea integralitatii acestui sit este esenialăpentru asigurarea functionalităii reelei de protecie a
carnivorelor mari, datoritărolului de coridor ecologic si a zonei de reyidenăsi/sau hibernare pentru
populatiile de urs, lup si râs.
Impacte Pozitive
management în
afară
987
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
L A04 Pasunatul N O
fara replantare sau
refacere naturala
L F Vanatoare N O
03.01
4. Studiul de fundamentare tiinificăpentru obinerea statutului de arie protejată, APM Vrancea, 2003
< - Sandu Radu Mihai : Studiul de fundamentare stiintifica pentru obtinerea statutului de arie protejata, APM
Vrancea, 2003(9110)Studiul de fundamentare stiintifica pentru obtinerea statutului de arie protejata, APM
Vrancea, 2003(9410)>

5.3. Desemnare sit
Aria protejatăMuntioru-Ursoaia este o rezervaie de tip complex, inclusiv faunistic, din categoria IV IUCN. Aria
protejatăa fost inclusăvn Hotărârea Consiliului Judeean 12/1992 cu o suprafaăde 708,2 ha, însă, fărănici o
explicaie nu a mai fost menionatăin Legea 5/2000.
988
În 2004 a fost încheiatăo convenie între Direcia SilvicăFocani, ICAS Bucureti i Agenia pentru
Protecia Mediului Vrancea, prin care aria protejatăMuntioru-Ursoaia a fost restabilităpe o suprafaăde 102,6
ha, din cadrul terenului Ocolului Silvic Dumitreti, UP II, unităile de amenajare 7B,8BC, 9,10B.
Derularea proiectului “Conservarea in-situ a carnivorelor mari din judeul Vrancea” de către Agenia pentru
Protectie a Mediului Vrancea în colaborare cu o serie de instituii locale i Centrul de Cercetare a Mediului si
Efectuare a Studiilor de Impact din Universitatea Bucureti, finanat de Uniunea Europeanăprin programul LIFE
Nature, a contribuit la înfiinarea Reelei ecologice locale pentru carnivorele mari din judetul Vrancea, in cadrul
careia situl propus este desemnat ca Zonăde protecie insularăcu rol de coridor ecologic (de tip stepping
stone).

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
In prezent pentru situl propus nu existăun plan de management unitar, dar in conformitate cu prevederile
proiectului LIFE05NAT/RO/000170:”Intarirea sistemului de protectie a carnivorelor mari din judetul
Vrancea”, finanĠat de Comisia Europeană, AgenĠia pentru ProtecĠia Mediului are obligaĠia elaborării
planurilor de management pentru toate ariile protejate incluse in reĠeaua localăde protecĠie a carnivorelor
mari si in reĠeaua Natura 2000.
Situl propus face parte din ReĠeaua ecologicălocalăde protecĠie a carnivorelor mari, (definităin cadrul
proiectului LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeĠul Vrancea.) si urmareste
protecĠia úi conservarea habitaterlor naturale si a speciilor de carnivore mari.
989
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
990
B ROSCI0128
1.3 NUMELE SITULUI
Nordul Gorjului de Est

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0074055 45.0124027
49201.00 0.00
991

RO41 SUD-VEST
RO42 VEST
Stepică

conserv.
3230 492 Buna B C B B
3240 492 Buna A C A A
4060 984 Buna B C B B
4070 492 Buna A C A A
6210 X 49 Buna C C B B
6430 246 Buna B C B B
6520 4920 Buna B B B B
7220 0 Buna A B A A
8120 4 Buna B B B A
8210 0 Buna B B B B
9110 1722 Buna B B B B
9130 3444 Buna B B B B
9150 1230 Buna A B A A
9170 295 Buna B B B B
91M0 4 Buna B C B B
91Q0 1 Buna C C A B
91V0 27060 Buna A B A A
9260 492 Buna B A B B
9410 2164 Buna A C A A
992

M 1310 Miniopterus P C C B C B
lungi)
M 1323 Myotis P P B B C B
late)
M 1307 Myotis blythii() P C C B C B
M 1321 Myotis emarginatus P R C B C B
M 1304 Rhinolophus P C B B C B
ferrumequinum()
M 1303 Rhinolophus hipposideros() P P A B C B
moioaga)
mariae(Cicar)
Petroc)
F 1122 Gobio uranoscopus(Chetrar, C P C B C B
Petroc)
aurata(Dunăriă)
I 1083 Lucanus cervus P P B B C B
P 4116 Tozzia carpathica P V C B C B
R 1220 Emys orbicularis P G D

993
N14 Păúuni 2.42
Semnificativa este prezenta relictului glaciar Pinus Cembra sub forma de exemplare izolate sau in grupuri
compacte, alaturi de monumente ale naturii cum sunt floarea de colt si gentiana. Elementele de fauna sunt
caracteristice pentru munti impaduriti, aici gasindu-si linistea ursul, lupul si numeroase exemplare magnifice
de ras. Pe langa bogatul tezaur de specii animale si vegetale, unele endemice sau relicte, zona se impune
si prin peisajul sau pitoresc deosebit, cu vai salbatice si chei abrupte. ICAS - Stoiculescu C (cu unele
adaptări): Teritoriul, lipsit de localităi - cu excepia celor dispuse de-a lungul limitei sudice i a staiunii
Rânca (1.600 m), amplasat într-un vast amfiteatru natural aproape nealterat, cu un ecart altitudinal de 2.319
m dezvoltat pe o distanătransversalăde sub 25 km, se situeazăvn regiunea biogeograficăalpină, în
ecoregiunea Carpailor Meridionali pe versantul sudic al sectorului de vest al acestora, între interfluviul
Olte-Cerena, la răsărit i Parcul Naional Defileul Jiului la apus i între cumpăna apelor, la nord i
drumul submontan Apa Neagră- Bumbeti - Racovia, la sud. Principalele categorii funciare sunt
reprezentate de păduri, pajiti, stâncării, abrupturi, chei i poieni. O suprafaăvnsemnatăeste
reprezentatăde pădurile virgine. Poziia în SV arcului carpatic, cu influene climatice submediteraneene,
larga extensiune a calcarelor, expoziia preponderent sudică, corelate cu marea amplitudine altitudinalăi
fragmentarea accentuatăa reliefului, au determinat un specific aparte al covorului vegetal i al lumii
animale, aici înregistrându-se o interferenăcomplexăvntre elementele sudice cu caracter relativ xeroterm
(care urcăla unele dintre cele mai mari altitudini din ară, de ex. liliacul la 1400 m, scumpia la 1250 m) i
elementele arcto-alpine, care coboarădestul de mult pe înălimile afectate de efectul de culme.
Situl se intinde pe o suprafata mare a muntilor Parang fiind situat in regiunea alpina cu o mare bogatie de
elemente floristice si faunistice. Importanta acestui SCI consta si in padurile seculare de fag, in care se
intalnesc specii lemnoase de carpen, mesteacan, soc rosu etc. Se remarca impactul peisagistic deosebit de
impresionant.Remarcam de asemenea prezenta ferigilor: Pteridium aquillinum , Phyllitis scolopendrium,
alaturi de plante cu flori: vinarita-Asperula odorata, coltisorul -Dentaria bulbifera etc. Pajistile alpine sunt
bine reprezentate prin speciile : Nardus stricta, Festuca suspina, uneori aceste pajisti sunt intrerupte de
amestecul : Rhododendron kotshyi si Pinus mughus. Importanta si prezenta este si Floarea de colt-
Leontopodium alpinum -simbol al ocrotirii cadrului natural.
994

afară afară
L B Curatarea padurii N I L B Silvicultura N O
02.02
fara replantare sau
refacere naturala
01.02
L E01 Zone urbanizate, N O
habitare umana
(locuinte umane)
02.03
03.02 braconaj
.03
pentru rulote
dezechilibre umane
L H07 Alte forme de N O
poluare
Pajitile Permanente din Nordul Olteniei - Gheorghe Gămăneci-2001. Lucrările lui R.Jeannel i
E.Racoviă-1929. Alexandru Vlahua - România pitorească-1901. Comori ale Naturii Gorjene - Ion
Lăceanu i Ilie Huică-1982.
< - Juveloiu Elisabeta : amenajamente silvice(91L0)amenajamente silvice(9260)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu
privind constituirea Parcului Natural Nordul Gorjului.Manuscris ICAS Bucuresti.149 pp.(3220)Cr. D. Stoiculescu,
2005: Studiu privind constituirea Parcului Natural Nordul Gorjului.Manuscris ICAS Bucuresti.149 pp.(3230)Cr. D.
Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea Parcului Natural Nordul Gorjului.Manuscris ICAS Bucuresti.149 pp.
(3240)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea Parcului Natural Nordul Gorjului.Manuscris ICAS
Bucuresti.149 pp.(7220)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea Parcului Natural Nordul
Gorjului.Manuscris ICAS Bucuresti.149 pp.(9110)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea Parcului
Natural Nordul Gorjului.Manuscris ICAS Bucuresti.149 pp.(9130)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind
constituirea Parcului Natural Nordul Gorjului.Manuscris ICAS Bucuresti.149 pp.(9150)Cr. D. Stoiculescu, 2005:
Studiu privind constituirea Parcului Natural Nordul Gorjului.Manuscris ICAS Bucuresti.149 pp.(9170)Cr. D.
995
Bucuresti.149 pp.(91E0)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea Parcului Natural Nordul
Gorjului.Manuscris ICAS Bucuresti.149 pp.(91M0)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea Parcului
Natural Nordul Gorjului.Manuscris ICAS Bucuresti.149 pp.(9410)fara sursa(6170)fara sursa(8120)fara
sursa(8210)fara sursa(91V0)fara sursa(91Y0)>
< - Biris Iovu-Adrian : Harta vegetatiei Romaniei, Amenajamentele silvice(91Q0)>

< - Juveloiu Elisabeta : Cogalniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B., 2000. Amfibienii din Romania – determinator. Ed.
Ars Docendi, Bucuresti.(1193)Plattner, H., 1968. Bemerkungen uber die Larven und Exuvien der Odonata
Rumaniens. Faun. Abh.(1037)>
(1220)>
< - Otel Vasile : >

RO02 II 0.00 RO03 III 0.25 RO98 0.24

RO02 Parc naĠional / A.1. Parcul NaĠional Defileul Jiului
RO03 Monument al + 0.01 2.435. Peútera Iedului
naturii
RO03 Monument al + 0.24 2.444. Cheile OlteĠului úi Peútera Polovragi
naturii
RO98 Necunoscut + 0.09 2.424. Peútera Muierii
RO98 Necunoscut + 0.09 2.440. Pădurea Polovragi
RO98 Necunoscut + 0.06 2.454. Pădurea Bărcului

5.3. Desemnare sit
Cuprinde arii naturale protejate declarate prin Legea 5/2000 printre care amintim Cheile Olteului, Petera
996
Polovragi, Pădurea Polovragi i Petera Muierilor.
OrganizaĠie: S.C. Butterfly Effect S.R.L.

Adresă: Municipiul Craiova, Jud. Dolj, Str. Al. I. Cuza, Bl. 156, Sc.2, Ap.7
Email: office@btf.ro
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est
X Da
Linkuri:
Nu
Pânăvn prezent existăplanuri de management pentru ariile naturale protejate cuprinse în acest sit: Peútera
Muierii, Pădurea Polovragi, Peútera Polovragi úi Cheile OlteĠului.
997
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
998
B ROSCI0129
1.3 NUMELE SITULUI
Nordul Gorjului de Vest

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 1 1
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0101361 45.0020888
86980.50 0.00
999

RO41 SUD-VEST
RO42 VEST
Stepică

conserv.
3230 434 Buna B C B B
3240 434 Buna A C A A
4060 869 Buna B C B B
6430 434 Buna B C B B
6520 4349 Buna B B B B
7220 0 Buna A C A A
8120 8 Buna B C B B
8210 0 Buna B B B B
9110 3131 Buna B B B B
9130 3479 Buna B B B B
9150 1130 Buna A C A A
9170 521 Buna B C B B
91L0 1739 Buna B B B B
91M0 8 Buna B C B B
91V0 26094 Buna A A A A
9260 869 Buna B A B B
9410 1739 Buna A C A A
1000

M 1310 Miniopterus P V C B C B
lungi)
M 1316 Myotis P R B B B B
lungi)
M 1321 Myotis emarginatus P P B B C B
M 1305 Rhinolophus euryale P V C B B B
ferrumequinum()
M 1304 Rhinolophus R R C B C B
ferrumequinum()
M 1303 Rhinolophus hipposideros() R R C B C B
F 1138 Barbus P R C B C B
moioaga)
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) C P C C C C
F 1122 Gobio uranoscopus(Chetrar, P V C B C B
Petroc)
F 1146 Sabanejewia P V C B C B
aurata(Dunăriă)
I 1078* Callimorpha quadripunctaria P P C B C B
I 4036 Leptidea morsei P R B B C B
I 1037 Ophiogomphus cecilia P P B B C B
I 1084* Osmoderma eremita P P A B C B
P 4066 Asplenium adulterinum P R C B C B
P 4122 Poa granitica ssp. disparilis P 10 400 i V M C B B B
1001

N14 Păúuni 9.19
Nordul Gorjului de Vest este constituit dintr-o fasie subcarpatica cu doua aliniamente de dealuri alternand
cu depresiuni si dintr-o rama montana a carei morfologie este mult mai impunatoare si complexa. Desi sunt
unitati naturale distincte ele se completeaza intr-o armonie perfecta la care contribuie toate componentele
naturale precum si asezarile omenisti cu specificul lor economic si etnografic.
ICAS - Stoiculescu C (cu unele adaptări): Teritoriul, lipsit de localităi - cu excepia celor dispuse de-a
lungul limitei sudice, amplasat într-un vast amfiteatru natural aproape nealterat, se situeazăvn regiunea
biogeograficăalpină, în ecoregiunea Carpailor Meridionali, pe versantul sudic al sectorului de vest al
acestora, între grania cu Parcul National Defileul Jiului la răsărit i Culmea Cernei, la apus i între
cumpăna apelor, la Nord i drumul submontan Apa Neagră- Bumbeti - Racovia, la Sud. Principalele
categorii funciare sunt reprezentate de păduri, cu zone întinse virgine i cvasivirgine, pajiti, stâncării,
abrupturi, chei i poieni. Poziia în SV arcului carpatic, cu influene climatice submediteraneene, larga
extensiune a calcarelor, expoziia preponderent sudică, corelate cu marea amplitudine altitudinalăi
fragmentarea accentuatăa reliefului, au determinat un specific aparte al covorului vegetal i al lumii
animale, aici înregistrându-se o interferenăcomplexăvntre elementele sudice cu caracter relativ xeroterm
(care urcăla unele dintre cele mai mari altitudini din ară, de ex. liliacul la 1400 m, scumpia la 1250 m) i
elementele arcto-alpine, care coboarădestul de mult pe înălimile afectate de efectul de culme. Prin
valorile altitudinale extreme i prin ecartul altitudinal amintit, domeniul deine recordul absolut în raport cu
toate celelalte arii naturale protejate existente i poteniale din arăi probabil i din Europa, cel puin
în banda latitudinalămediană.
Situl se întinde pe suprafaămare, cuprinzând mare parte din munii Vâlcan si o parte micădin Godeanu.
Situat în regiunea alpinăcu o mare bogăie de elemente floristice i faunistice. Datorităcondiiilor
fizico-geografice situl cuprinde un numar mare de ecosisteme prezente toate zonele alpine i subalpine. În
hornurile stâncariilor de calcar se dezvoltăplante de talie mare, printre care specii de Trollius uropaeus i
1002
Lilium martagom, pe stâncile din zona Muntelui Oslea fiind prezentăfloarea de col-Leontopodium
alpinum i salcia pitica - Salix retusa, alături de garofia albă- Dianthus spiculifolius i clopoeii de munte
- edraiathus graminifolius. Importana tintificădeosebităse datoreazăexistenei alunului turcesc,
element sudic cu caracter relict, aflat în arboretul de la Tismana la limita nordica a arealului său european.
Este de remarcat prezena sa atât în asociaia forestieră, cu elemente sudice în pătura erbacee, cât i în
tufăriurile de liliac cu scumpie de tip carpato-balcanic. Prezena speciilor Ruscus aculeatus i Dictamnus
albus măresc valoarea tiinificăi peisagisticăa zonei. Aici vi găsesc habitatul propice 3 specii din
carnivorele mari protejate în întreaga Europă(urs, lup, râs), precum i alte specii de mamifere i păsări de
asemenea protejate prin legislaia internaională. ICAS - Stoiculescu C (comentariul realizat pentru
Nordul Gorjului): Cercetările româno-germane (Stoiculescu, 2005) relevăapartenena sitului la puinele
teritorii cu o valoare foarte înaltăa biodiversităii. Astfel, cu toate căocupăsub 0,64 % din suprafaa ării,
focalizeazăo considerabilădiversitate ecologicăi biologică. Aceasta, în curs de cercetare, e reprezentată
prin: 6 tipuri de ecosisteme (de pădure, de pajite, saxicol, acvatic, riparian i cavernicol); 17, respectiv 18
%, din cele 92 habitate naturale protejate de legislaia românăi comunitară, din care 6, respectiv 23 %,
din cele protejate, 12, respectiv 43 %, din cele 28 habitate naturale forestiere protejate de aceiai
legislaie, din care 3, respectiv 50 %, din cele 6 prioritar protejate, dispuse în 8 din cele 11 etaje
bioclimatice ale României; 28 unităi edafice forestiere grupate în 9 tipuri de sol i 6 clase de soluri; 62 din
cele 212 tipuri de staiune forestierăidentificate în ară22 din cele 50 formaii forestiere, cu 84 din cele
306 tipuri de pădure ; 1.758 specii, din care: 703 specii animale (mamifere – 45, păsări – 139, reptile – 23,
amfibieni – 14, peti – 11, nevertebrate – 471); 808 specii vegetale (spermatofite - 679, pteridofite –19,
briofite 110) i 247 specii de fungi i licheni (fungi – 234, licheni - 13). Din acestea, 242 specii (14 %) sunt
protejate prin legi române i comunitare, din care: 193 specii animale (mamifere – 19, păsări – 132, reptile
– 14, amfibieni – 11, peti – 3, nevertebrate - 14) i 49 specii vegetale (spermatofite); 3 specii noi pentru
România (coleopterele Metaclisa aurea, Eubrachium hispidulum i Protaetia angustata); 20 specii de
coleoptere relicte ale pădurii virgine; 11 taxoni endemici, din care 3 animali (reptile – 1, peti – 1,
nevertebrate 1) i 8 vegetali (spermatofite); 4 taxoni vegetali (spermatofite) subendemici; 27 specii vegetale
(spermatofite) foarte rare. Din totalul speciilor provizoriu inventariate, 50 se încadreazăvn Anexa 3 din
Legea nr. 462/2001 Specii de plante i animale a căror conservare necesitădesemnarea ariilor speciale de
conservare i a ariilor de protecie specialăavifaunistică, alte 104 specii se încadreazăvn Anexa 4 Specii
de animale i plante care necesităo protecie strictă, iar alte 21 specii în Anaxa 5 Specii de plante i
animale de interes comunitar ale căror prelevare din naturăi exploatare fac obiectul măsurilor de
management.

afară afară
L B03 Exploatare forestiera N I M B Silvicultura N I
fara replantare sau L B Replantarea padurii N I
refacere naturala 02.0
L E01 Zone urbanizate, N O 1
habitare umana
(locuinte umane)
L E Habitare dispersata N I
disperse)
1003
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
02.03
03.02 braconaj
.03
pentru rulote
dezechilibre umane
Pajitile Permanente din Nordul Olteniei, autor Gheorghe Gămăneci-2001. Comori ale naturii gorjene, autor
HuicăIlie i Ion Lăceanu.
< - Juveloiu Elisabeta : amenajamente silvice(91L0)amenajamente silvice(9260)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu
privind constituirea Parcului Natural Nordul Gorjului.Manuscris ICAS Bucuresti.149 pp.(3220)Cr. D. Stoiculescu,
2005: Studiu privind constituirea Parcului Natural Nordul Gorjului.Manuscris ICAS Bucuresti.149 pp.(3230)Cr. D.
Bucuresti.149 pp.(7220)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea Parcului Natural Nordul
Gorjului.Manuscris ICAS Bucuresti.149 pp.(9110)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea Parcului
Natural Nordul Gorjului.Manuscris ICAS Bucuresti.149 pp.(9130)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind
constituirea Parcului Natural Nordul Gorjului.Manuscris ICAS Bucuresti.149 pp.(9150)Cr. D. Stoiculescu, 2005:
Studiu privind constituirea Parcului Natural Nordul Gorjului.Manuscris ICAS Bucuresti.149 pp.(9170)Cr. D.
Bucuresti.149 pp.(91E0)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea Parcului Natural Nordul
Gorjului.Manuscris ICAS Bucuresti.149 pp.(91M0)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind constituirea Parcului
Natural Nordul Gorjului.Manuscris ICAS Bucuresti.149 pp.(91V0)Cr. D. Stoiculescu, 2005: Studiu privind
constituirea Parcului Natural Nordul Gorjului.Manuscris ICAS Bucuresti.149 pp.(91Y0)Cr. D. Stoiculescu, 2005:
Studiu privind constituirea Parcului Natural Nordul Gorjului.Manuscris ICAS Bucuresti.149 pp.(9410)fara
< - Nitu Eugen : >
< - Alexandru Iftime : Date teren 2010(1188)Date teren 2010(1220)>

< - Juveloiu Elisabeta : Baza de date A.P.M. Gorj(A229)Cogalniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B., 2000. Amfibienii
din Romania – determinator. Ed. Ars Docendi, Bucuresti.(1193)Plattner, H., 1968. Bemerkungen uber die Larven
und Exuvien der Odonata Rumaniens. Faun. Abh.(1037)>
Abstract(4046)>
distributiei speciilor criteriu de lepidoptere: S. MIHUT(4030)Referat analiza distributiei speciilor criteriu de
1004
lepidoptere: S. MIHUT(4036)>
< - Otel Vasile : >
Abstract(4046)>

RO02 II 0.00 RO03 III 0.18 RO04 IV 0.05
RO05 V 0.00 RO98 2.36

RO03 Monument al + 0.11 2.433. Peútera Gura Plaiului
naturii
RO03 Monument al + 0.07 2.495. Peútera cu Corali
naturii
RO04 RezervaĠie naturală / 2.422. Piatra Cloúanilor
RO04 RezervaĠie naturală / 2.423. Ciucevele Cernei
RO04 RezervaĠie naturală + 0.05 B5. Cheile úi Peútera Pătrunsa
RO98 Necunoscut + 0.00 2.429. Piatra Andreaua
RO98 Necunoscut + 0.51 2.431. Izvoarele Izvernei
RO98 Necunoscut + 0.02 2.432. Izbucul Jaleúului
RO98 Necunoscut + 0.03 2.436. Cotul cu Aluni
RO98 Necunoscut + 0.01 2.437. RezervaĠia botanicăCioclovina
RO98 Necunoscut + 0.06 2.438. Pădurea Tismana - Pocruia
RO98 Necunoscut + 0.72 2.442. Cheile Sohodolului
RO98 Necunoscut + 0.92 2.443. Muntele Oslea
RO98 Necunoscut + 0.06 2.445. Cornetul Pocruiei
RO98 Necunoscut + 0.03 2.446. Piatra Boroútenilor
RO98 Necunoscut + 0.00 2.457. Dealul Gornăcelu
1005

5.3. Desemnare sit
Cuprinde arii naturale protejate declarate prin Legea 5/2000.
OrganizaĠie: AsociaĠia Camera de ComerĠúi Industrie România Japonia

Adresă: Calea Bucureúti nr.71B, Târgu Jiu, judeĠul Gorj
Email: rezervatiagorjului@yahoo.ro
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0129 Nordul Gorjului de Vest
X Da
Linkuri:
Nu
Zona cuprinde propunerile de situri Valea Sohodolului, úuúiĠa Verde, Tismana, Muntele Oslea, Peútera
Fuúteica. Pînăvn prezent existăplanuri de management doar pentru urmatoarele arii naturale protejate
cuprinse în propunerea de sit Natura 2000: Cotul cu aluni, rezervaĠia botanicăCioclovina, Pădurea Tismana
-Pocruia, Cornetul Pocruiei, Piatra Boroútenilor úi Izbucul Jaleúului.
1006
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1007
B ROSCI0130
1.3 NUMELE SITULUI
Oituz - Ojdula

2 0 0 6 0 7 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0158805 46.0124111
15343.70 0.00
1008

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
9110 3667 Buna B C B B
9130 61 Buna D
91E0 15 Buna D
9410 1150 Buna C C B B

M 1352* Canis lupus(Lup) P 20 30 i C C B C B
M 1361 Lynx lynx(Râs) P 18 22 i C C B C B
M 1324 Myotis myotis() P C B C B
M 1354* Ursus arctos(Urs) P 75 95 i C C B C B
1009
N14 Păúuni 3.61
Situl este localizat la limita judeului Covasna cu judeele Bacău i Vrancea. Este situat în bazinul
superior al râului Oituz i cuprinde i fondul forestier situat în aria administrativăa comunei Ojdula. Relieful
este caracteristic zonelor de munte, cu energie de relief medie-ridicată. Situl este acoperit în proporie de
90% cu pădure, restul de 10% fiind compus din păuni alpine, fânee i păuni împădurite.
Populaiile de urs,lup i râs sunt bine reprezentate pe întreg situl. Fondul forestier precum i enclavele
existente în interiorul acestuia asigurăcondiii optime pentru carnivore.
05.0
1

afară afară
(copaci nenativi)
1010
La data completării fiei nu au fost disponibile documentaii tiinifice. Completarea formularului s-a făcut
pe baza amenajamentelor silvice i a evaluărilor realizate de gestionarii fondurilor cinegetice incluse în sit.
Lucrări nepublicate cu caracter oficial>

Ocolul Silvic Brecu – Amenajament silvic UP I Ojdula;
Ocolul Silvic Brecu – Amenajament silvic UP IV Calaslău;
Ocolul Silvic Brecu – Amenajament silvic UP V Oituz;
Ocolul Silvic Brecu – Amenajament silvic UP VI Ojdula;
< - Pop Ioan Mihai : amenajamente silvice(9110)amenajamente silvice(9130)amenajamente
silvice(91E0)amenajamente silvice(91V0)amenajamente silvice(91Y0)amenajamente silvice(9410)>
middle Olt river basin. Transylv. Rev. Syst. Ecol. Res., 1: 169 - 18.(1166)Obs. Iftime 2007-2008(2001)Obs. Iftime
2008(1193)>
(1324)>
< - Pop Ioan Mihai : Informatii de la personalul Ocolului Silvic Bretcu(1355)>

RO04 IV 0.00 RO05 V 0.00

RO04 RezervaĠie naturală / IV.8. Nemira
RO05 Parc natural / V.7. Parcul Natural Putna - Vrancea
5.3. Desemnare sit
În zonănu sunt suprafee constituite ca arii protejate. Existăarborete desemnate ca rezervaii de sămână, de
către ICAS.
1011

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
La data completării formularului standard situl nu avea un manager (administrator sau custode). În prezent
custodele sitului este Ocolul Silvic Privat BreĠcu, tel. 0267-368310, ospbretcu@yahoo.com.
Administratori de fond forestier: Ocolul Silvic Privat BreĠcu, Ocolul Silvic BreĠcu.
Administratori fonduri cinegetice: DirecĠia SilvicăCovasna, AsociaĠia Club Romsilva
1012
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1013
B ROSCI0131
1.3 NUMELE SITULUI
OlteniĠa - Mostiútea - Chiciu

2 0 0 6 0 9 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0130888 44.0015027
11521.20 0.00
1014

RO31 SUD


conserv.
3150 230 Buna D
3270 2304 Buna B C B B

F 4125 Alosa immaculata(Scrumbie P P B B B B
de Dunare)
F 4125 Alosa immaculata(Scrumbie R R B B B B
de Dunare)
F 1149 Cobitis taenia(Zvârlugă) P P C B C C
de nisip)
F 2511 Gobio kessleri(Petroc) P P D
Tipar)
F 1134 Rhodeus sericeus P P D
amarus(Boarcă)
F 2011 Umbra krameri(igănu) P P C C B C
1015
F 2011 Umbra krameri(igănu) C P C C B C
Pietrar)

N14 Păúuni 3.87
Subsectorul Oltenita Calarasi face parte din gruparea teraselor si luncii vaii Dunarii dintre gura Argesului si
Brailei, se caracterizeaza prin dezvoltarea aproximativ egala a teraselor si luncii.O denivelare de 10-12m,
tesita dar continua, prelungita aproape rectiliniu pana la est de Calarasi, pune in evidenta limita dintre
complexul morfologic al vaii Dunarii si campia de la nord.Intre Arges si Calarasi, lunca Dunarii are
dezvoltare laterala inegala, prezentand cateva largiri ca cele de la Manastirea si vest Calarasi.Din
neuniformitatea repartitiei formelor de relief ies in evidenta cateva portiuni mai inalte:la Oltenita, unde
aluviunile Argesului au fost imprastiate pe o mare suprafata , se individualizeaza un mare con de dejectie,
la Spantov se schiteaza un nivel intermediar intre terasa si lunca medie, iar intre Mostistea si Calarasi apare
o fasie continua de grinduri inalte.Partea luncii cu altitudine medie ocupa cea mai mare parte,avand o
extensie mai mare in dreptul Mostistei si in aval de Galatui.In cadrul acestuia se schteaza intinse suprafete
joase, cu contur lobat, reprezentand vechi cuvete lacustre, astazi desecate.Din aceasta categorie fac parte
lunca joasa din dreptul Ulmenilor si cuvetele mari ale Boianului si Iezerului Calarasi.Particularitatile
morfo-hidrologice ale luncii Dunarii dintre Oltenita si Calarasi confera acesteia un evident caracter de
tranzitie intre lunca propriu-zisa si Baltile Dunarii.
Situl propus cuprinde suprafete ocupate de culturi agricole,paduri,perdele de protectie a malurilor, lacuri,
terenuri degradate si pajisti.Comparativ cu fauna mamiferelor,pasarile sunt cele mai numeroase, aici au
conditii de hrana, de odihna , reproducere si chiar de cuibarit unele din specii.Pasarile cu cuiburile in malul
apelor:pescarelul albastru, prigoria, lastunul de mal,deasemenea prezenta pe langa ape este si
codobatura.Zavoaiele luncii constituie un mediu favorabil pentru privighetoare,mierla, cuc, dumbraveanca
etc.Pasarile rapitoare sunt reprezentate prin:acvila de camp, gaia neagra, soimul dunarean,cucuvele etc.In
baltile Dunarii sunt numeroase pasari de balta: rata mare, rata caraitoare, gaste, garlite,gasca cu gat rosu,
starci, egrete, pelicanul comun si cret, cormoranul mare si mic, lebada de vara , de iarna, lebada mica si
1016
multe altele
H A01 Cultivare N I
biocide, hormoni si
substante chimice

afară afară
03.02 braconaj
.03
Regiunea Inundabila a Dunarii-Gr.Antipa, Geografia Vaii Dunarii Romanesti.
< - NICHERSU IULIAN : Protection of wetlands of the Danube - a pilot project for Cama Dinu islets area, Final
Report, MMGA Romania, 25 november 2004(3150)Protection of wetlands of the Danube - a pilot project for
Cama Dinu islets area, Final Report, MMGA Romania, 25 november 2004(3270)Protection of wetlands of the
Danube - a pilot project for Cama Dinu islets area, Final Report, MMGA Romania, 25 november 2004(9170)>
< - NICHERSU IULIAN : Protection of wetlands of the Danube - A pilot project for Cama Dinu islets area, Final
Report, MMGA Romania, 14 February 2005.(1124)Protection of wetlands of the Danube - A pilot project for
Cama Dinu islets area, Final Report, MMGA Romania, 14 February 2005.(1134)Protection of wetlands of the
Danube - A pilot project for Cama Dinu islets area, Final Report, MMGA Romania, 14 February 2005.
(1141)Protection of wetlands of the Danube - A pilot project for Cama Dinu islets area, Final Report, MMGA
Romania, 14 February 2005.(1145)Protection of wetlands of the Danube - A pilot project for Cama Dinu islets
area, Final Report, MMGA Romania, 14 February 2005.(1149)Protection of wetlands of the Danube - A pilot
project for Cama Dinu islets area, Final Report, MMGA Romania, 14 February 2005.(1159)Protection of wetlands
of the Danube - A pilot project for Cama Dinu islets area, Final Report, MMGA Romania, 14 February 2005.
1017
project for Cama Dinu islets area, Final Report, MMGA Romania, 14 February 2005.(2484)Protection of wetlands
of the Danube - A pilot project for Cama Dinu islets area, Final Report, MMGA Romania, 14 February 2005.
project for Cama Dinu islets area, Final Report, MMGA Romania, 14 February 2005.(4123)>
< - Otel Vasile : >

RO04 IV 2.20

RO04 RezervaĠie naturală + 0.34 IV.20. Ostrovul Haralambie
RO04 RezervaĠie naturală + 1.86 IV.21. Ostrovul Ciocăneúti
5.3. Desemnare sit
Pe raza jud Calarasi situl propus nu are statut de protectie, in interiorul lui se afla o zona protejata: A.I.A
Ciocanesti.

1018
Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Situl propus nu are plan de management.
1019
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1020
B ROSCI0132
1.3 NUMELE SITULUI
Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu

2 0 0 6 1 0 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0162666 45.0056888
2910.50 0.00
1021

RO12 CENTRU
RO41 SUD-VEST
Stepică

conserv.
4060 0 Buna C C C C

M 1337 Castor fiber(Castorul) P C C B C B
M 1337 Castor fiber(Castorul) R C C B C B
M 1337 Castor fiber(Castorul) W C C B C B
moioaga)
F 2511 Gobio kessleri(Petroc) P P? DD D
Petroc)
Petroc)
F 2522 Pelecus cultratus(Sabita) P R C B C C
amarus(Boarcă)
aurata(Dunăriă)
F 1160 Zingel streber(Fusar) P P? DD D
F 1159 Zingel zingel(Fusar mare, P P? DD D
Pietrar)
1022
I 4056 Anisus vorticulus P R D
I 4057 Chilostoma banaticum P C A B A B
I 1032 Unio crassus P P A C C B
F 2500 Alburnoides C X
F Alburnus alburnus(Oblet) C X
F Barbatula barbatula(Grindel) C X
F 5085 Barbus barbus(Breana) C X X
F Esox reichertii C X
F Perca fluviatilis(Biban) C X
F Rutilus rutilus(Babuscä) V X
F Tinca tinca(Lin) R X
F Vimba vimba(Lostie) R X

N14 Păúuni 6.70
Pe o suprafaăcuprinzând 2054 ha., sit extins mai mult pe lungime decăt prin suprafaa acoperităefectiv,
aceasta fiind descrisăde cursurile râurilor care dau numele acestuia, aici se regasesc un număr de 7 tipuri
diferite de habitat (Râuri, lacuri; Mlatini, turbării; Culturi (teren arabil); Păuni; Alte terenuri arabile; Păduri
de foioase; Habitate de păduri (păduri în tranziie)) dar i o bogatăihtiofaunăprotejatăla nivel naional i
european.
1023
Zona importanta pentru conservarea speciilor Unio crassus, Chilostoma banaticum, Rhodeus sericeus.
Desi aria reflecta efectele impactului antropic indelungat, manifestat in deceniile 7 - 9 ale sec. XX, exista
inca unele zone umede care si-au pastrat aspectul si comunitatile remanente, fargamente ale structurilor
originare. Numerose populatii au fost izolate in aceste arii, relativ izolate, formand intr-un sens restrictiv
metapopulatii si metacomunitati. Desi de dimensiuni mici, sunt surse potentiale de regenerare si martori ai
diversitatii specifice de odinioara, reprezentative pentru flora, fauna si peisajul ardelenesc.

habitare umana
(locuinte umane)
H E Depozitarea N I
din baze de
agrement
H G05 Alte intruziuni si N I
dezechilibre umane
2 generalitati

afară afară
M E Depozitarea N I
M H Poluarea N I
suprafata (limnice,
terestre, marine si
salmastre)
1. Curtean, A., Sîrbu, I., Drăgulescu, C., Bănăduc, D., 1999 - Impactul antropic asupra biodiversităii
zonelor umede din bazinul superior i mijlociu al Oltului. Edit. Univ. „Lucian Blaga”,Sibiu, p. 1 – 103;
2. Gheoca, V., 2002 - Aspecte ale taxonomiei i distribuiei helicidelor din Depresiunea Făgăraului. Acta
1024
oecologica, Univ. Lucian Blaga, Sibiu, IX (1-2), 25-39;
3. Gheoca V., 2004 - Contribuii la studiul taxonomic, ecologic i genetic al helicidelor (Mollusca,
Gastropoda) din Depresiunile Sibiului i Făgăraului. Tezăde doctorat. Univ. Babe-Bolyai, Cluj-Napoca;
4. Grossu, Al.V., 1955 - Fauna Republicii Populare Române, Mollusca vol III, Gastropoda Pulmonata, Edit.
Academiei R. P. R., Bucureti;
5. Grossu, Al.V., 1983 - Gastropoda Romaniae. 4, Ed. Litera, Bucureti;
6. Grossu, A.V., 1987 - Gastropoda Romaniae, 2; Subclasa Pulmonata, I. Ordo Basommatophora, II. Ordo
Stylommatophora (Suprafamiliile Succinacea, Cochlicopacea, Pupillacea), Ed. Litera, Bucureti;
7. Grossu, A. V., 1993 - The catalogue of the molluscs from Romania. Trav. Mus. natl. Hist. nat.\"Grigore
Antipa\", 33, Bucureti, 291 – 366;
8. Grossu, A. V., 1993 - Gasteropodele din Romania, Compendiu. Bucureti;
9. Grossu, A. V., 1999 - A scientifical collection of Romanian molluscs (shells only) - Prof. dr. A. V. Grossu,
donation to “Grigore Antipa” National Museum of Natural History from Bucharest.Trav. Mus. natl. Hist. nat.
“Grigore Antipa”, XLI, 7 – 35;
9. Sîrbu, I., Sárkány-Kiss, A., Petrescu, M., Lazãr, B., Buian, G., 1999 - Contributions to the
knowledge of the freshwater molluskfauna from the upper and middle basin of the Olt River (Romania).
Transylvanian Review of Systematical and Ecological Research, 1, p. 111 –122;
10. Sîrbu, I., 2001 - Human impact effects on the freshwater mollusc fauna from Transylvania and Banat
(Romania). World Congress of Malacology - Vienna, Austria (Abstract), 329;
11. Sîrbu, I., 2005 - Aspects concerning the distribution and ecology of the freshwater molluscs from the
Romanian Inner Carpathian Basin. Heldia, Munchen, 6 (3-4), 133-152;
12. UNEP-WCMC – UNEP-WCMC Species Database: CITES-Listed Species – On the World Wide Web :
http://www.unep-wcmc.org;
Caracteristici: situl este situat în arealul geografic de confluenăa râurilor Olt, Cibin i Hârtiaciu,
aproximativ în centrul României. Aria conservăurmătoarelor specii (din Anexa II a Directivei Consiliului
92/43/CEE): Barbus meridionalis (moioagă), Cobitis taenia (zvârlugă), Gobio kessleri (porcuor de nisip),
Pelecus cultratus (sabiă), Rhodeus sericeus (boară), Sabanejewia aurata (dunăriă), Zingel streber
(fusar), Zingel zingel (pietrar) - dintre vertebrate, Chilstoma banaticum i Unio crassus - dintre
nevertebrate. Impactul atropic actual se situeazăvn limitele de toleranăale speciilor interes conservativ
comunitar; este o zonăde interfaăhidrograficăfoarte importantăcu o poziie geograficăfavorabilă
relaiilor intraspecifice continue ale speciilor de interes comunitar pentru sectoare lotice diferite geografic;
rolul speciilor de interes conservativ comunitar de specii umbrelăpentru bogatăbiodiversitate locală(peste
400 de specii).
Management: situl nu a fost preluat în custodie în urma celor douăsesiuni de atribuire, organizate de
Ministerul Mediului i Pădurilor.
< - Banaduc Angela Maria : Prof. dr. Constantin Dragulescu, Universitatea Lucian Blaga Sibiu com. pers.(91E0)>
< - Mihailescu Simona : Dragulescu, C., 1995, Flora si vegetatia din bazinul vaii Sadului. Editura Constant, Sibiu.
(4060)>
Folia naturae Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1220)Proiect BEAVER - Cercetari privind ecoetologia castorului in
Romania, ICAS 2007-2010(1337)>
Muzeul de Istorie Naturala Sibiu(1149)Dr. Doru Banaduc, Muzeul de Istorie Naturala Sibiu(2522)Dr. Ioan Sirbu,
Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu(1032)>
< - Tatole Victoria : Plattner, H., 1968 – Bemerkungen uber die Larven und Exuvien der Odonata Rumaniens,
Faun. Abh., 2, 7, 52 – 60(1037)Cosmin Manci 2012. Dragonfly Fauna (Insecta: Odonata) from Romania - PhD
Thesis Abstract(1037)Cosmin Manci 2012. Dragonfly Fauna (Insecta: Odonata) from Romania - PhD Thesis
Abstract(4045)>
< - Otel Vasile : >
1025
< - Otel Vasile : >
Abstract(4045)>
5.3. Desemnare sit
Situl de importanăcomunitarăOltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, a fost propus de O.N.G Coaliia Natura 2000.

Desemnarea sitului s-a realizat pe criterii tiinifice: număr mare de indivizi din speciile de interes comunitar;
indivizi sănătoi ale speciilor de interes comunitar; date tiinifice istorice asupra prezenei în arealul de interes
a acestor specii de peste 100 de ani; habitate naturale tipice/bune sub aspect calitativ;
OrganizaĠie: Societatea Progresul Silvic

Adresă: Sibiu, str. Dumbrăvii 140, judeĠul Sibiu
Email: marius.ureche@progresulsilvic.ro
Nume: Planul de management al ariilor naturale protejate ROSPA0099 Podiúul Hârtibaciului,
X Da ROSCI0227 Sighiúoara-Târnava Mare, ROSCI0144 Pădurea de gorun úi stejar de pe Dealul
PurcăreĠului, ROSCI0143 Pădurea de gorun úi stejar de la Dosul FânaĠului, ROSCI0132 Oltul
Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, ROSCI0303 Hârtibaciu Sud-Est, ROSCI0304 Hârtibaciu Sud-Vest,
RezervaĠia NaturalăÄStejarii seculari de la Breite municipiul Sighiúoara“, RezervaĠia „Canionul
Mihăileni“, „RezervaĠia de stejar pufos“ - sat Criú
Linkuri:
Nu
1026
1027
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1028
B ROSCI0133
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Bădeana

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0051666 46.0067277
62.30 0.00
1029

RO21 NORD-EST


conserv.


P Acer campestre P X
P Aristolochia clematitis C X
P Asparagus tenuifolius C X
P Bromus sterilis C X
P Buglossoides purpurocaerulea P X
P Cephalaria uralensis P X
P Dianthus membranaceus R X
P Euonymus europaeus R X
P Iris pumila P X
P Ligustrum vulgare C X
P Muscari neglectum R X
P Prunus spinosa(Porumbar) C X
P Pyrus pyraster(Păr pădureĠ) C X
1030
P Quercus dalechampii C X
P Quercus frainetto C X
P Quercus pubescens R X

Padurea Badeana prezinta un relief putin framantat, cu pante domoale (5 - 15◦) si expozitie
predominant NE. Altitudinea oscileaza intre 140 -175 m.
Climatul este temperat continental, de nuanăexcesivă, încadrându-se în provincia climaticăDfbx cu veri
călduroase i secetoase cu indici De Martone între 23-30i ierni umede i foarte reci.
Solul este cernoziom cambic cu grade diferite de eroziune i lenticular se găsete sol argiloiluvial i
cenusiu de pădure. Aceste condiii climatice i pedogenetice favorizeazăevident structura xericăa acestei
păduri.
În structura arboretului predominăstejarul pufos (Quercus pubescens), diveri goruni (Quercus petraea,
Q.virgiliana, Q.dalechampii ), stejarul brumariu (Q. pedunculiflora), garnia (Quercus frainetto), ararul
tătărăsc (Acer tataricum), mojdreanul (Fraxinus ornus).
Dintre elementele continentale amintim doar speciile: Adonis vernalis (ruscua de primavara), Amygdalus
nana (migdal pitic), Campanula sibirica (clopoei), Cephalaria uralensis (sipica).
Stratul arbustilor, puternic dezvoltat compus in special de Prunus spinosa si Crataegus monogyna.
În general, aceste păduri sunt într-un stadiu avansat de degradare, slab productive i continuu înlocuite cu
salcâm.
Padurea Badeana prezinta un climat temperat continental, de nuanta excesiva, cu veri calduroase si
secetoase si ierni umede si foarte reci. Solul este cernoziom cambic cu grade diferite de eroziune si
lenticular se gaseste sol argoloiluvial si cenusiu de padure. Conditiile climatice favorizeaza structura xerica,
specifica acestei paduri. Padurea Badeana este o padure naturala, tipica de silvostepa, in care predomina
stejarul pufos (Quercuspubescens), stejarul brumariu (Quercus pendunculiflora), etc.
1031

afară afară
L 690 Alte impacte N O L B Indepartarea N I
determinate de 02.0 arborilor uscati sau in
turism si recreere ce 4 curs de uscare
nu au fost
mentionate mai sus
prof. Dr. Ion Iordache, Studiul complex al ariilor protejate din Moldova si a situatiei lor actuale, 1997.
< - Grup N2000 : reîncadrare 91I0(91AA)>
< - Olteanu Gheorghe : amenajamente silvice(91I0)>
< - Biris Iovu-Adrian : Amenajamentele silvice, Harta Forestiera a Romaniei - 2008.(91I0)>


RO98 95.91

RO98 Necunoscut + 95.91 2.777. Pădurea Bădeana
1032
5.3. Desemnare sit
Padurea Badeana a fost declarata rezervatie naturala in anul 1973 prin Decizia nr. 220 a Comitetului executiv al
Consiliului Popular Judetean Vaslui si prin Decizia nr. 129/14.10.1994 a Consiliului Judetean Vaslui. Suprafata
initiala a rezervatiei a fost de 126.7 ha, iar in prezent este de 58.6 ha. Administratorul unic al rezervatiei Badeana
este Directia Silvica Vaslui - Ocolul Silvic Barlad. Aceasta rezervatie este inclusa si in Anexa I a Legii nr. 5/2000,
la pozitia 2777.
OrganizaĠie: RNP-ROMSILVA DirecĠia SilvicăVaslui

Adresă: str. Veteran Turcanu, nr. 61, Vaslui
Email: office@vaslui.rosilva.ro
Nume: Planul de Management al sitului ROSCI0133 Pădurea Bădeana úi rezervaĠiei naturale
X Da Pădurea Bădeana
Linkuri:
Nu
Planul de management a fost realizat de catre Directia Silvica Vaslui - Ocolul Silvic Barlad.
1033
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1034
B ROSCI0134
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Balta - Munteni

2 0 0 6 1 0 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0147305 45.0153444
85.80 0.00
1035

RO22 SUD-EST


conserv.

N14 Păúuni 1.36
Situl este localizat in lunca Barladului la o altitudine de 40-60m, pe depozite aluviale luto-argiloase. Situl
este compus din subparcelele silvice 66A, 67A si 70 din unitatea de productie V Munteni, Ocolul Silvic
Tecuci, Directia Silvica Galati. In marea majoritate situl prezinta un grad de inchidere al coronamentului de
70-80% cu exceptia unei benzi la marginea nordica, nord-estica unde acoperirea este mai redusa (40-50%)
iar intelenirea este mai puternica. O suprafata de 0.4ha (conform amenajamentului silvic – subparcelele
silvice 67B si C) nu este acoperita de habitatul 91F0 si reprezinta vegetatie forestiera fara cod Natura 2000.
Se remarca structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea speciilor arborescente
edificatoare pentru habitat (pe langa stejarul pedunculat, Q. robur, apar trei specii de frasini indigeni: F.
angustifolia, F. pallisiae si sporadic Fraxinus excelsior; trei specii de ulmi indigeni: Ulmus laevis, U. minor si
U. procera); prezenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (stejar, frasini
si ulmi). Exista portiuni unde subarboretul este foarte bine dezvoltat asigurand o buna protectie a solului.
1036
Speciile principale de subarboret sunt reprezentate de paducel (Crataegus monogyna), corn (Cornus mas),
sanger (Cornus sanguinea), lemn cainesc (ligustrum vulgare), maces (Rosa canina), salba moale
(Euonymus europaeus). Pe langa forma tipica de stejar pedunculat (Q. robur) s-a remarcat prezenta
sporadica a varietatii „puberula” (cu peri scurti fasciculati de-a lungul nervurii principale a frunzei) si a formei
„perrobusta” (cupe mari cu peretele gros si solzi bombati). In anumite portiuni existaun al doilea etaj de
arbori consituit din jugastru (Acer campestre), artar tatarasc (Acer tataricum), ulmi si frasini. De asemenea
apar exemplare rare de carpen (Carpinus betulus) si tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos).
·Plante din Lista Roie Europeană: Fritillaria orientalisPlante din Lista Roie Naională: Allium guttatum,
Dianthus guttatus, Frittilaria meleagris, Galanthus elwesii, Leucojum aestivum, Mercurialis ovata, Neottia
nidus-avis, Plantago schwarzenbergiana, Platanthera bifolia, Serratula wolffii.

afară afară
M J Modificarea structurii N O
.02 continentale
Amenajamentul Ocolului Silvic Tecuci (Unitatea de productie V Munteni).
< - Florentina Florescu : cercetare in teren ForestAlpNatura2000RO(91F0)>

1037
5.3. Desemnare sit
OrganizaĠie: AsociaĠia JudeĠeanăa Vânătorilor úi Pescarilor Sportivi GalaĠi

Adresă: str. Brăilei, nr. 86, bl. 5A, GalaĠi, judeĠul GalaĠi
Email: galati@ajvps.ro
Nume: Planul de management al sitului ROSCI0134 Pădurea Balta-Munteni
X Da
Linkuri:
Nu
Amenajamentul Ocolului silvic Galati (Unitatea de productie V Munteni)
1038
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1039
B ROSCI0135
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Bârnova - Repedea

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 1 1
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0165972 47.0073277
12236.20 0.00
1040

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
9130 4037 Buna B C B B
91Y0 6729 Buna A C B B

M 1308 Barbastella P V D
M 1355 Lutra lutra P P G C B C B
M 1323 Myotis P 17 i P C B A B
late)
M 1318 Myotis P P G C B C B
M 1321 Myotis emarginatus P P G C B C B
M 1324 Myotis myotis() P C C B A C
A 1193 Bombina variegata P P G C B C B
A 1166 Triturus cristatus P P G C B C B
I 4011 Bolbelasmus unicornis P R C B C B
I 1052 Hypodryas maturna P P G C B C B
1041
I 1060 Lycaena dispar P P G C B C B
I 1089 Morimus funereus P 200 i P C C C B
I 4026 Rhysodes sulcatus P V A B C B
R 1220 Emys orbicularis P P G C B C B
M 1320 Myotis brandtii() R X X

M 1330 Myotis mystacinus C X X
M 1322 Myotis C X X
nattereri(Liliacul-lui-Natterer)
M 1317 Pipistrellus nathusii C X X
A 2432 Anguis fragilis V X

N14 Păúuni 0.96
Situl este reprezentat în cea mai mare parte de păduri de foioase - păduri dacice de fag (aproximativ
70%)i păduri dacice de stejar i carpen (aproximativ 20%), cu o deosebităvaloare tiinificăi
peisagistică, unde vi găsesc habitat cca. 116 specii de păsări rare, vulnerabile sau periclitate, 1 specie de
plantăi 4 specii de mamifere mici de importantăcomunitară, precum i alte specii de plante i animale
enumerate în diferite convenii internaionale i liste roii.
1042
Situl este important atât din punct de vedere avifaunistic, cat i pentru habitate i specii de importană
comunitară. Specii: Cypripedium calceolus (papucul doamnei)- specie de orhidee; 4 specii de
microchiroptere - Myotis bechsteini, Myotis blythii, Myotis myotis, Barbastella barbastellus.
H E01 Zone urbanizate, N O H B Silvicultura N I

habitare umana
(locuinte umane)
01.0
3
H G Vandalism N I
05.0
4

afară afară
1. Flocea Felicia - Cercetări privind avifauna complexului de păduri Repedea-Bârnova, tezăde doctorat;
2. Codlea Gh., Cristea V., Negrean G., Cristurean I., Sîrbu I., Sârbu Anca, Oprea A., Popescu Gh. - 2003,
Ghid pentru identificarea importantelor arii de protecie i conservare a plantelor din România, 80 - 83,
editura Alo, Bucureti, Bucureti;
3. Ifrim, Irina; Valenciuc, N - The structure and dynamic of a mixed colony and the microclimate conditions
from Grota Mare (Repedea, Iai), 2005, Universitatea Bacău, Studii i Cercetări tiinifice, Biologie, Serie
Nouă, 10, p. 145 - 150.
3. Sârbu I., Oprea A., Lupu I.- 2005, Specii de plante vasculare ameninate din Moldova, Asociaia
Dendro-OrnamentalăAnastasie Fătu Iai, Iai
< - Donita Nicolae : amenajamente silvice(9130)amenajamente silvice(91Y0)>
1043
< - Loredana Mititiuc : Lucian Fusu, Univ."Al.I.Cuza" Iasi(1078)Lucian Fusu, Univ."Al.I.Cuza" Iasi(1083)Lucian
Fusu, Univ."Al.I.Cuza" Iasi(4011)Lucian Fusu, Univ."Al.I.Cuza" Iasi(4014)Lucian Fusu, Univ."Al.I.Cuza"
Iasi(4026)Magdalena Dascalu, Univ."Al.I.Cuza" Iasi(1088)Magdalena Dascalu, Univ."Al.I.Cuza" Iasi(1089)>
Abstract(4045)>

RO98 0.75

RO98 Necunoscut * 0.09 2.541. Locul fosilifer Dealul Repedea
RO98 Necunoscut + 0.04 2.543. Poiana cu Schit
RO98 Necunoscut + 0.08 2.544. Poieni - Cărbunăriei
RO98 Necunoscut + 0.54 2.547. Pietrosu

5.3. Desemnare sit
In site padurea Barnova-Repedea mai exista o a 3-a arie naturala protejata aflata in custodia D.S. Iasi si anume
padurea Poieni Carbunarie in suprafta de 9.2 ha. Acest masiv paduros compact de cca 11 mii ha nu prezinta
caracteristici certe pentru atribuirea statutului de site natura 2000 pentru intreaga suprafata, mai curand se poate
opta pentru reunirea tuturor ariilor protejate actuale (atestate de L5/2000) sub denumirea simbolica de padurea
Barnova -Repedea - arie protejata de tip insular la care eventual sa se adauge ariile protejate de interes local,
actualmente paduri cu functii speciale de protectie : Spital Padureni(O.s.Padureni, U.P.IV, u.a-rile 33-35 -
suprafata de 87ha), Radar Dopler (O.s. Padureni, U.P.IV,u.a rile 8,9,14-19,48,49,52,53 - suprafata de cca 350
ha), Rosu (O.s. Dobrovat, U.P. II, u.a.-rile 90-93 - suprafata de 114 ha), Poieni II(O.s. Ciurea;U.P. II, u.a.-rile
28A,29A,30A,67AB,68AB,69AB, 70AB -suprafata cca 144 ha), Poieni I (O.s.Ciurea U.P. II, u.a.-rile 59-61 -
suprafata de cca 67 ha) si Venias (O.s. Ciurea U.P.I, u.a.-rile 39-45 - suprafata cca 162 ha)
1044
Adresă: str. Gheorghe Asachi, nr. 2, Iaúi
Nume: Planul de management al sitului ROSCI0135 Pădurea Bârnova Repedea
X Da
Linkuri:
Nu
Pentru cele 3 rezervaĠii aflate în custodia D.S. Iaúi - RezervaĠia forestierăPietrosu, rezervaĠia forestieră
Poieni-Cărbunărie úi RezervaĠia floristicăPoiana cu Schit - planurile de mangement úi regulamentele sunt
elaborate úi avizate de către Academia Română- Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, urmând
săfie depuse spre aprobare la MMGA. Pentru suprafeĠele de pădure care nu au statut de protecĠie úi se
aflăvn administrarea D.S. Iaúi, existăun Plan amenajistic. Pentru rezervaĠia geologică-paleontologicăLocul
Fosilifer Dealul Repedea, planul de mangement úi regulamentul sunt elaborate úi se aflăvn stadiul de
corectură.
1045
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1046
B ROSCI0136
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Bejan

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0053888 45.0018972
98.20 0.00
1047

RO42 VEST

Stepică

conserv.
91L0 0 Buna C C B B

A 1193 Bombina variegata P P B B A B


câmp)
1048
P Centaurea rocheliana P X
P Danthonia alpina P X
P Dictamnus albus P X
P Rhamnus saxatilis ssp. P X
tinctorius
P Thymus longicaulis P X

N14 Păúuni 1.21
Din punct de vedere geologic Pădurea Bejan se caracterizeazăprin prezena formaiunilor cristaline,
care se aflăvn fundamentul zonei i aparin unităii epimetamorfice a Masivului Poiana Ruscăpeste
acestea s-au depus, pe direcie NE-SV, în strate de pânăla 750 m grosime, formaiuni sedimentare de
vârstăcretacică, acoperite transgresiv de sedimente neogene, apoi un strat subire de depozite
cuaternare(care apare izolat în câteva puncte).
Din punct de vedere petrografic depozitele sedimentare conin: un orizont marnos(Cretacic) având la
bazăgresii grosiere i conglomerate, alcătuind împreunăun complex grezos cunoscut sub denumirea de
strate de Deva. Formaiunile eruptive străpung cristalinul i sedimentarul sub forma unor corpuri
subvulcanice de andezite amfibolice cu biotit(andezite de Nucet) i macroporfirice.
Aspectul morfologic actual este cel de deal, cu pante mai accentuate la partea superioară(15-20 grd.) i
domoale spre bază, unde s-au depus materiale din alunecări vechi pe versani. În microrelieful actual se
poate observa prezena câtorva ravene datorate precipitaiilor bogate. Văile sunt înguste, cu profil
longitudinal sinuos i apar pe fracturile tectonice(văi de falie).
În ceea ce privete vegetaia, Pădurea Bejan se aflăsituatăvn etajul nemoral al pădurilor de foioase,
subetajul pădurilor de gorun i amestec. În acest subetaj înveliul vegetal are ca asociaii zonale
reprezentative păduri edificate de cele trei subspecii de gorun: Quercus petraea ssp. petraea, Q. petraea
ssp. dalechampii i Q. petraea ssp. polycarpa; alături de acestea în Pădurea Bejan apar Quercus robur, Q.
pubescens, Q. virgiliana, Q. frainetto i Q. cerris.
Situl este important pentru o serie de specii de păsări înscrise în anexa I a Directivei Păsări: Aquila
pomarina, Caprimulgus europaeus, Circaetus gallicus, Circus cyaneus, Dendrocopos medius, Dendrocopos
syriacus, Dryocopus martius, Hieraaetus pennatus, Lanius collurio, Lanius minor, Pernis apivorus, Picus
canus.
Pădurea Bejan prezintă, de asemenea, un interes dendrologic de excepie prin cadrul natural unic în
ară, unde, într-un areal restrâns, se regăsesc speciile i hibrizii majorităii speciilor de stejar care cresc
în România, inclusiv a unora dintre stejarii de silvostepăaici coabitează8 din cei 9 reprezentani indigeni
1049
ai genului Quercus împreunăcu hibrizii lor. Habitatele de interes comunitar identificate aici sunt: PĂduri
dacice de stejar i carpen i Vegetaie de silvostepăeurosiberianăcu Quercus ssp..

afară afară
L 690 Alte impacte N O M B Silvicultura N O
determinate de L B Curatarea padurii N I
turism si recreere ce 02.0
nu au fost 2
mentionate mai sus
L C Cariere de nisip si N O
01.01 pietris
.01
01.02
01.01
L E Depozitarea N I
/deseuri provenite
din baze de
agrement
L G Alte activitati N I
in aer liber
L H04 Poluarea aerului, N I
poluanti raspanditi
pe calea aerului
Stanciu Augustin(1997), tezăde doctorat, Cercetări taxonomice, morfologice i ecologice privind hibrizii
genului Quercus din rezervaia tiinificăBejan - Deva, Universitatea Transilvania, Braov
Schruber(1997), Notăasupra qvercineelor din Pădurea Bejan, Sargetia VII Acta Muzei Devensis, Series
Scientia Naturae, Muzeul Judeean Hunedoara-Deva/România.
Planul de management al rezervaiei.
1050
Amenajamentul Silvic(O.S. Simeria), revizuit în 2002
< - Grup N2000 : Iovu Biris com. pers.(91I0)Iovu Biris com. pers.(91Y0)>
< - Ungureanu Anca : Stanciu Augustin, 1997, teza de doctorat, Cercetari taxonomice, morfologice si ecologice
privind hibrizii genului Quercus dinrezervatia stiintifica Bejan-Deva, Univ. Transilvania, Brasov(9170)>
< - Biris Iovu-Adrian : investigatii de teren ICAS 2008(91L0)>


RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.512. Pădurea Bejan
0
5.3. Desemnare sit
Pădurea Bejan a fost recunscutăprima datăpentru valoarea sa tiinificăvn anul 1936i declaratămonument
al naturii prin Decizie a Ministerului Agriculturii i Domeniilor în 03.12.1936. În prezent are statut de arie naturală
protejatăde interes naional(Legea 5/2000) i este clasificată(potrivit clasificării IUCN) ca rezervaie naturalăde
tip forestier.
În Amenajamentul silvic din anul 2002 Pădurea Bejan este încadratăconform normelor tehniceîn grupa
funcionalăI(păduri cu funcii speciale de protecie), ca rezervaie tiinifică, atribuindu-i-se totodatăi
funcie de pădure situatăvn zonăcu poluare de intensitate slabă.
1051
Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Custodele rezervaĠiei naturale Pădurea Bejan a depus la Academia RomânăRegulamentul úi Planul de

1052
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1053
B ROSCI0137
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea BogăĠii

2 0 0 6 0 2 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0129111 45.0075750
6340.00 0.00
1054

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
9110 2853 Buna A C B B
9130 1204 Buna A C B B
9170 824 Buna B B B B
9180 6 Buna C C B B
91E0 63 Buna B C B C
91Y0 63 Buna D

M 1352* Canis lupus(Lup) P 5 i P C B B B
M 1361 Lynx lynx(Râs) P 3 i P C B B B
M 1323 Myotis P C B C B
late)
ferrumequinum()
M 1354* Ursus arctos(Urs) P 10 i P C B C B
A 1166 Triturus cristatus P 50 100 i P M D
1055
ampelensis()
I 1086 Cucujus cinnaberinus P 100 500 i P M D
I 1074 Eriogaster catax P P C B C B
I 4036 Leptidea morsei P 100 500 i P M D
I 1083 Lucanus cervus P 100 500 i P G D
I 1087* Rosalia alpina P 10 100 i P G D

A 1281 Elaphe longissima P? X X
I Liparus glabrirostris P X
P Waldsteinia geoides P X

N14 Păúuni 1.70
Siteul este situat in partea centrala a muntilor Persani.

Sub aspect climatic se caracterizeaza printr-un climat caracteristic muntilor josi si a unui climat al dealurilor
inalte, specific Podisului Transilvaniei, in partea vestica a siteului.
Apele regiunii fac parte din bazinul Oltului, drenate de paraul Bogata.
Solurile fac parte din clasa solurilor cambice , regasindu-se soluri brune podzolite, brune acide, brune acide
podzolite. In NV-ul siteului apar regosolurile si solurile slab erodate.
Natura din cuprinsul ariei protejate prin curiozităile sale geologice,botanice i zoologice,prin pitorescul
peisajelor,prin climatul reconfortant,constituie i un important obiectiv de atracie turistică.
1056
Padurea Bogatii este una dintre cele mai reprezentative paduri de foioase din tara fiind alcatuita
predominant din fag, carpen si gorun.
Unele studii botanice (Ularu, 1972) au aratat ca in distributia vegetatiei se remarca fenomenul de
inversiune, adica gorunul apare pe o pozitie superioara fata de fagete, care ocupa de regula baza
versantilor. Padurea Bogatii este cunoscuta si ca o importanta arie cinegetica, cu o fauna variata.
Sub aspect geologic teritoriul ariei protejate Pădurea Bogăii reflectăbine complexitatea
tectonică,stratigraficăi petrograficăcaracteristicăvntregului masiv muntos al Peranilor.Aproximativ 2/3
din aria siteului,respectiv treimea esticăi centrală,sunt ocupate de depozite sedimentare-conglomerate i
gresii-de flicretacic(predominant apiene i albiene),în timp ce restul teritoriului-adicătreimea vestică
–este dominatăde eruptivul bazaltic pus în loc la finele Neogenului i începutul Quaternarului,reprezentând
ultimele manifestări ale magmatismului vulcanic din ara noastră.Aceste roci afloreazăvn numeroase
puncte din cuprinsul ariei,ivirile reprezentând adeseori înfăiări de stânci spectaculoase care introduc în
peisaj o notăde pitoresc deosebit i care, prin poziia lor în apropierea imediatăa oselei,sunt foarte
bătătoare la ochi i uor accesibile.
În seria acestor aflorimente-care pot fi considerate ca monumente ale naturii-se înscriu succesiv,dinspre est
spre vest: stânca de conglomerat poligen( fragmente de calcar biogen,,gresie,cuarit,gnais,ist cloritos,
ist sericitos etc.) de vis-a-vis deFântâna Albă; stâncile brune- roietice de gresii feruginoase,din dreptul
km.47,avâd în aval de Fântâna Rece ; deschiderile de gresie calcaroasăalbă, dintre km.47i 49,unde roca
ia forme de stânci impunătoare,cu perei verticali,între care,pe unele poriuni Valea Bogăii se
îngusteatăpânăla profil de chei; ivirile de bazalt( culoare cenuie închisă, structurămicrolitică, textură
masivăpânăla vacuolară), dintre kilometrii 49 ,i 52, prezentând în câteva locuri, admirabile coloane
prismatice (pentagonale).
Interesani sunt i bolovanii poliedrici de bazalt risipii pe sub arboret, rezultai din fragmentarea i
dislocarea pânzelor bazaltice din zonă; între kilometrii 49i 50 , alături de bazalt apare la zi i tuful
dacitic,rocăvulcanogen-sedimentarăde vârstătortoniană, care se separăuor în plăci subiri i friabile
de culoare verde.
H C Extragere de nisip si N I
01.0 pietris
1

afară afară
M E Depozitarea N I
/deseuri provenite
din baze de
agrement
1057
ICAS Database 1966

CMN Documentation BV026 – Padurea Bogatii
Vasile Ciocârlan „ Flora ilustratăa României „ Ed. Ceres , Bucureti , 2000
Ioan oneriu i Pantelimon Ularu, Rezervaia naturalăPădurea Bogăii, Braov 1976
< - Ioanitescu Anca : amenajamente silvice(9110)amenajamente silvice(9130)amenajamente
silvice(9150)amenajamente silvice(9170)amenajamente silvice(91E0)amenajamente silvice(91V0)amenajamente
silvice(91Y0)>
Bihariae" XXIX, p. 145-201, Oradea(1193)Petri, K., 1912 – Siebenbürgens Käferfauna auf Grund ihrer
(4026)>
< - Barti Levente : Observatii în teren(1323)Observatii în teren.
(1324)>
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>
(4036)>
<INCDDD - Sos Tibor : Sos 2007, NWJZ 3(1): 34-52.(4008)>

RO98 100.00
1058

RO98 Necunoscut / 2.243. Cheile Dopca
RO98 Necunoscut = 100.0 2.257. Pădurea BogăĠii
0

5.3. Desemnare sit
arealul a fost declarat ca zonăprotejatăprintr-o HCJ din 1971, pe o suprafata de 8500 ha, dar ulterior a apărut în
Legea 5/2000 cu suprafaa de 8,5 ha.
Suprafaa realăa siteului este de 6329,6 ha ( prin măsurători GPS)CRUTA Bucureti.
OrganizaĠie: AsociaĠia Coridorul Verde,S.C. Doripesco S.A, Societatea OrnitologicăRomână-SOR, SC Wildlife

Management Consulting SRL
Adresă: Bucureúti, Aleea Barajul Cucuteni, nr. 10, bl. M8A, Sc. 1, et. 4, ap. 19, camera 3,Hălchiu, str.
Bisericii, nr. 224, judeĠBraúov,Bucureúti, str. Hristo Botev, nr. 3, ap. 6,Braúov, str. Molidului, nr. 37, bl. B45, ap.
19, judeĠBraúov
Nume: Planul de management al siturilor Natura 2000 ROSPA0093 Pădurea Bogata úi
X Da ROSCI0137 Pădurea BogăĠii
Linkuri:
Nu
nu are plan de management

Pentru fondul forestier din cuprinsul acestui sit exista amenajamente silvice, padurea fiind administrata de
OS Maierus si OS Padurea Bogatii Homorod
1059
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1060
B ROSCI0138
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Bolintin

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0046361 44.0027472
5638.00 0.00
1061

RO31 SUD

Stepică

conserv.
91Y0 4473 Buna A B B B


N14 Păúuni 0.12
1062
Teritoriul situat în regiunea biogeograficăcontinentală, în ecoregiunea Câmpiile Găvanu-Burdea, între

25o37¶i 25o42’ longitudine esticăi între 44o24¶i 44o30’ latitudine nordică, la 75 m altitudine pe terasa
înaltă, neinundabilă, din lunca cursului inferior al Argeului acoperă4.761 ha, parte oficializatăca
rezervaie naturalăi constituie cea mai reprezentativăpădure de stejar (Quercus robur) din întregul areal
al speciei din România. Pădurea ocupă4.546 ha (96%) i concentreazăun număr de 12 tipuri de staiune
forestierăi 21 tipuri de pădure, resepctiv 25% i 33% din numărul acestor unităi tipologice fundamentale
existente în zona de Câmpie a României, grupate în 8 din cele 50 formaii forestiere ale ării.
Este cea mai întinsăpădure de stejar din România, relict semnificativ al fotilor Codrii ai Deliromanului
care, pânăspre mijlocul sec. al XIX-lea, se întindea pânăla Dunăre. Astăzi, aici se conservăstructuri
forestiere arhetipale i exemplare seculare de staejar în 3 din cele 28 tipuri de habitate forestiere naturale
protejate din România (92A0, 91M0 i 91Y0).
H K Acumularea de N I H B Silvicultura N I
2

afară afară
L A Cresterea animalelor N I
05.01
M H Poluarea N O
1063
retelei de rezervatii naturale în fondul forestier. ICAS Bucuresti, 2 vol. 273 pp. + 1 harta color 1:1.000.000
(91M0)Cr. D. Stoiculescu, 1989: Cercetari privind starea actuala si perspectiva dezvoltarii retelei de rezervatii
naturale în fondul forestier. ICAS Bucuresti, 2 vol. 273 pp. + 1 harta color 1:1.000.000(91Y0)Cr. D. Stoiculescu,
ICAS Bucuresti, 2 vol. 273 pp. + 1 harta color 1:1.000.000(92A0)>
< - Alexandru Iftime : Date teren 2009(1060)Date teren 2010(1220)Date teren 2010(1355)Obs. Iftime 2008(1166)
>
5.3. Desemnare sit
Nu este desemnat printr-un act juridic.
OrganizaĠie: Regia NaĠionalăa Pădurilor - ROMSILVA-DirecĠia SilvicăGiurgiu

Adresă: Municipiul Giurgiu, str. 1 Decembrie 1918, nr 12, judeĠul Giurgiu
Email: office@giurgiu.rosilva.ro
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0138 Pădurea Bolintin
X Da
Linkuri:
1064
Nu
Nu are plan de management.
1065
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1066
B ROSCI0139
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Breana - Roúcani

2 0 0 6 0 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0114888 45.0098611
155.00 0.00
1067

RO22 SUD-EST


conserv.
40C0 0 Buna C C B B
91AA 139 Buna A C A A
91I0 15 Buna A C A A


Symphytum sp. V X
M Nannospalax P X
P Carex brevicollis C X
1068

Aria protejata se afla în zona Colinelor Covurluiului al căror relief este dezvoltat pe formatiuni neogene, cu
structurămonoclinală, fragmentat în culmi si poduri prelungi separate de văi paralele sculptate in pietrisuri
si nisipuri cu intercalatii de argile pliocene, pe alocuri însotite de cruste si alunecări. Geologic, se
caracterizeazăprintr-o cuverturădepusăvn cadrul a 4 cicluri de sedimentare: devonian, permian - triasic,
jurasic - cretacic - eocen si bedenian superior romanian. Peste acestea se adaugădepozitele cuaternare. În
cadrul ariei naturale se pot întâlni următoarele specii de arbori: stejar pufos, numeroase specii de arbuti
specifice asociaiilor de silvostepă, asociaii de specii ierboase cu participarea în majoritate a
gramineelor, bujorul românesc(Paeonia Peregrina). Arboretele provin din regenerări naturale pe cale
vegetativă, în cea mai mare parte dar i pe cale germinativă.Vârsta medie este de 48 ani. Caracterul
natural al arboretelor prmite prezena poienilor în care se creazăcondiii propice prezenei bujorului
românesc(Paeonia Peregrina), un element de bazăalături de celelelalte componente ale biocenozei. Fauna
este alcătiutădin numeroase specii de păsări, inclusiv prădătoare de talie mare i mijlocie, incluse între
speciile protejate de restricii naionale i internaionale. Numeroase specii de mamifere mari i mici ce
găsesc aici un loc retras, optim pentru activitatea de hrănire i reproducere (mistre, căprioară, iepure,
vulpe). Numeroase specii de insecte, cu rol important în continuarea lanului trofic specific zonei.
Aria naturalăprotejatăPădurea Breana-Rocani are suprfaa de 78,3 ha, conform Legii nr.5/2000. Se
situeazăpe teritoriul administrativ al comunei Băneasa, în apropierea satului Rocani, în parte de
centru-nord a judeului Galai, în zona fizico-geograficăa României: Dealurile Fălciului, respectiv regiunea
biogeograficăa Colinelor Covurluiului (dealuri de platforma de tip Tutova). Habitat de padure xerofila
naturala din zona de deal cu Quercus pubescens si Q. pedunculiflora; Specii de arbusti specifice asociatiilor
de silvostepa: Rosa sp., Crataegus sp., Ligustrum sp, Cornus sp., Prunus sp.; Asociatii de specii ierboase
cu participarea în majoritate a gramineelor; Flora endemica de Paeonia peregrina romanica, declarata
monument al naturii, prezenta în poienile specifice padurii de Q. pubescens.
H F04 Luare/prelevare de N I H B Silvicultura N O

plante terestre, in
general
1069
afară afară
ICAS Bucureti, 1997 - Amenajamentul Ocolului silvic Galai; Alesinschi Al.,Olaru V.,Gairling A., 1967 -
< - Florentina Florescu : cercetare in teren ForestAlpNatura2000RO(91AA)cercetare in teren
ForestAlpNatura2000RO(91I0)>
< - Mihailescu Simona : Sârbu I., Oprea A., Tanase C.,1995, Rezervatia naturala padurea Breana-Roscani (jud.
Galati) Bul. Grad. Bot. Iasi, 5,169-186(40C0)>


RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.404. Pădurea Breana - Roúcani
0
1070

5.3. Desemnare sit
zone de pe teritoriul judetului Galati Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
national - Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata în M. Of. 152/2000, pozitia 2.404. O.U. nr.236/2000,
publicata în M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei
si faunei salbatice aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.462/2001, publicata în M.Of. nr.433/2001
locale
OrganizaĠie: AsociaĠia Green East Corridor

Adresă: GalaĠi, str. Brăilei, nr. 171, et. 1, ap. 31, judeĠGalaĠi
Email: green.east.corridor@gmail.com
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0139 Pădurea Breana-Roúcani úi al
X Da ariei naturale protejate Pădurea Breana-Roúcani, cod 2.404
Linkuri:
Nu
Planul de Management úi Regulamentul de FuncĠionare al ariei protejate este avizat favorabil de Comisia
pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române.
1071
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1072
B ROSCI0140
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Călugărească

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0058833 44.0081722
676.70 0.00
1073

RO41 SUD-VEST

Stepică

conserv.
91AA 3 Buna B C B C

A 1188 Bombina bombina P 30 80 i R M D
I 1088 Cerambyx cerdo P 10 30 i R M C B C B
P 4067 Echium russicum P 10 15 i R M C B C B
P Paeonia peregrina C X

1074
In aceasta padure se afla specia Paeonia peregrina pe o suprafatăde circa 80 ha în asociaie cu Quercus
pubescens i Q. cerris i atipic pentru specie a fost identificat pe mai multe parcele în asociaie cu
Robinia pseudacacia.
Paeonia peregrina Mill. este o specie perenă, ale cărei rădăcini secundare sunt tuberizate în formăde
morcovi alungiti elipsoidali. Frunzele sunt divizate în 17 - 30 segmente înguste-eliptice, iar ultimile
segmente sunt trilobate.Florile sunt mari 7-13 cm în diametru, roii ca sângele. este o plantăfrumoasă,
cunoscutănu numai de specialiti ci i de localnici
Pădurea Călugăreasca este o oazăvn mijlocul câmpiei Boianu, relicvăa fotilor codri.
H B Plantare artificiala, N I
2 (copaci nenativi)

afară afară
Arealul speciei Paeonia peregrina Mill. în Oltenia. GH. Popescu, I. Costache, D. Răduoiu, C. Badea Vol.
4(XL) 1999.
Arii protejate i monumente ale naturii din judeul Olt N. Ciobanu, D. Rogojinaru, 2003
Ciobanu N. Monumente ale naturii în judeul Olt. t. i Cercet. C.O.M.N., Tg. Jiu 1972
< - Croitoru Ion : Ciobanu N. Monumente ale naturii în judetul Olt. St si Cercet. C.O.M.N. Tg. Jiu, 1972(91AA)>
< - Grup N2000 : Iovu Biris com. pers.(91I0)>
1075
< - Dorosencu Alexandru : INCDDD, investigatii in teren(91AA)INCDDD, investigatii in teren(91I0)>
< - Nitu Eugen : Date teren E. Nitu, 1986(1089)Observatii in teren E. Nitu(1083)>

< - Dorosencu Alexandru : INCDDD, investigatii in teren(1088)INCDDD, investigatii in teren(1188)INCDDD,
investigatii in teren(1303)INCDDD, investigatii in teren(4067)>

RO98 14.53

RO98 Necunoscut + 6.22 2.666. Pădurea Călugărească
RO98 Necunoscut + 8.31 2.668. RezervaĠia de bujori a Academiei
5.3. Desemnare sit
Pădurea are o suprafaăde 630 ha. O suprafaăde 58 ha au fost declarate rezervaie prin Decretul nr.
237/1950.
Prin Decizia nr. 5/1995 a Consiliului Judeean Olt i Legea 5/2000 au fost puse sub protecie 54,9 ha

Adresă: Municipiul Slatina, Jud. Olt, str. Valea Oltului, nr. 2
1076
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0140 Pădurea Călugărească
X Da
Linkuri:
Nu
Nu existăplan de management propus, ci numai pentru zona declaratăarie naturalăprotejată.
1077
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1078
B ROSCI0141
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Ciornohal

2 0 0 6 0 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0009111 47.0122000
274.30 0.00
1079

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
40C0 0 Buna C C B B

P 4097 Iris aphylla ssp. hungarica P R C B C C

Echium rossicum C X
P Cypripedium calceolus forma V X
viridiflorum
P Dianthus capitatus V X
P Hierochloe repens R X
P Phlomis herba-venti ssp. C X
pungens
P Prunus fruticosa R X
P Rumex tuberosus R X
P Serratula radiata C X
1080
P Symphytum ottomanum R X
P Trinia multicaulis C X

N14 Păúuni 0.76
Teritoriul in care se aflăsitul aparine MIOCENULUI reprezentat prin depozite sarmatice iar din punct de
vedere petrografic predominămarnele argiloase apoi argilele i mai puin loess-ul.
Pădurea Ciornohal aparine provinciei balcano-meossiace i este staiunea cea mai nordicăcu Cotinus
coggygria, element pontic-submediteranean de mare însemnătate fitogeografică. Aici se întâlnesc i
numeroase elemente continentale i sudice specifice stepei. Dintre numeroasele specii continentale unele
fiind chiar rare, cităm: Adonis vernalis, Amygdalus nana, Centaurea orientalis, Veronica spicata. Din grupul
speciilor pontice, enumerăm: pontice- Alyssum hirsutum, Dianthus membranaceus, Marrubium praecox;
pontico-submediteraneene- Ranunculus illyricus, Salvia pratensis, Trifolium pannonicus; pontico-panonice-
Acer tataricum, Ajuga laxmani, Carduus hamulosus, pontico-balcanice- Arum orientale, Cytisus austriacus,
Linum flavum. Numeroase sunt i speciile submediteraneene, iar dintre acestea cităm: Bupleurum
praealtum, Calamintha acinos, Herniaria incana. Elementul daco-balcanic este reprezentat numai prin
specia Rhinanthus rumelicus.
Pădurea Ciornohal este un eantion al ecosistemului relictar de silvostepădisjunct din nordul ării
constituit din numeroase elemente xerofite parte aflate la limita nordicăa arealului:Cotinus coggygria,
element pontico-submediteranean .
Aici se întâlnesc i numeroase elemente continentale i sudice specifice stepei. În sit s-au identificat 424
specii de plante vasculare, aparinând la 56 de familii.
Pe lângăflora bogatăi puternicul caracter conservativ, rezervaia forestierăCiornohal prezintăun interes
deosebit i sub aspectul vegetaiei. Fitocenozele întâlnite aici, cu toate perturbările suferite, se menin
încâ într-o stare cvasinaturală, cu particularităi evidente i de mare însemnătate fitogeografică.
Raritatea unor atât de autentice crâmpee de silvostepă, în special în Moldova, justificăpropunerea de a fi
supusăregimului de ocrotire a întregii suprafee ocupatăde pădurea Ciornohal. Ea constituie i un
important element de peisaj care se reînoiete în funcie de anotimp.
1081

afară afară
M A04 Pasunatul N O M B Curatarea padurii N O
02.0
2
in curs de uscare
L D Poteci,trasee,trasee N O
L F Vanatoare N O
03.01
03.02 braconaj
.03
1. Horeanu Cl., Horeanu Gh., 1981, Flora i vegetaia rezervaiei forestiere Ceornohal (Jud. Botoani).
Ocr. Nat. i Med. Înconj., t. 25, nr. 2: 211-220
2. Pacovschi S., DoniăN., 1967, Vegetaia lemnoasădin silvostepa României. Edit. Acad. RSR,
Bucureti
3. Sârbu I., Oprea Ad., 2002, Raport la Grantul nr. 41, Tema B17 (CNCSIS/MEC): Studii biocenologice i
de monitoring în ariile protejate din jud. Botoani
4. Enculescu P., 1909, Aria geograficăa genului Rhus cotinus L. în România. Rev. Păd., Bucureti
< - Mihailescu Simona : Horeanu C., Horeanu G., 1981, Flora si vegetatia rezervatiei forestiere Cernohal (jud.
Botosani). Ocrot. Nat. si a Med. Inconj., 25(2): 211-220.(40C0)>

1082

RO98 28.14

RO98 Necunoscut + 28.14 2.230. Pădurea Ciornohal
5.3. Desemnare sit
Aceastărezervaie are suprafaa de 77 ha

Este inclusăvn Anexa I a Legii nr. 5/2000, la poziia 2230 - "Pădurea Ciornohal". Din punct de vedere
administrativ aparine comunei Călărai, judeul Botoani. Este o rezervaie de interes botanic în principal,
fiind inclusăvn categoria IV - IUCN.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
1083
Existăplan de management întocmit de custode DirecĠia SilvicăBotoúani-Ocol Silvic Truúeúti ,avizat de
Academia Română.
Responsabil pentru managementul sitului este Savin Arsenie, responsabil cu ariile naturale protejate din
cadrul DirecĠiei Silvice Botoúani.
Str. Pacea nr 4,tel:0231512882,
fax:0231586831,
email:dsbt@rosilva.ro
DirecĠia SilvicăBotoúani aplicăplanurile de amenajamente, care se revizuiesc o datăla 10 ani.
1084
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1085
B ROSCI0142
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea DălhăuĠi

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0078194 45.0108777
201.20 0.00
1086

RO22 SUD-EST

Stepică

conserv.
9130 130 Buna B C B B

M 1352* Canis lupus(Lup) P P D
M 1361 Lynx lynx(Râs) P R C B B C
M 1361 Lynx lynx(Râs) C R C B B C
M 1354* Ursus arctos(Urs) P P C A B C
M 1354* Ursus arctos(Urs) C P C A B C
I 1088 Cerambyx cerdo P R C B C B

1087

P Carex sylvatica ssp. sylvatica P X
P Tamus communis R X

Situl propus se suprapune ariei protejate PĂdurea Schitul Dălhăui ce conserva habitate forestiere
reprezentative pentru etajul nemoral din zona piemontanăa Curburii Carpailor.
Sit reprezentativ pentru vegetaia caracteristicăetajului nemoral din zona piemontanăa Carpailor
Orientali
1088

afară afară
fara replantare sau
refacere naturala
L F Vanatoare N O
03.01
01.03
L L05 Prabusiri de teren, N O
alunecari de teren
1 - CONDREA, Ana, RENEA, A.- ” Studii etnobotanice, in satul Dalhauti, judetul Vrancea ” Complex Muz.
Vrancea- Stud. si Comunicari vol. III -1980, Focsani.
2 - HOREANU, Climent, CONDREA, Ana, ” Contributii la cunoasterea florei din rezervatia forestiera
Dalhauti ” , Complex Muz. Vrancea- Stud. si Comunicari vol. III -1980, Focsani.
4 - STEFAN, N., DAVIDESCU,G., LUPA{CU, Gh., RUSU, C., - 1989-” Caracterizarea ecologica a pajistilor
naturale din judetul Vrancea (II) ” , in: Cercetari agronomice in Moldova,anul XXII, vol 1 ( 90 ), p. 61-66,
Iasi.
< - Sandu Radu Mihai : Condrea, Ana, RENEA, A.- ” Studii etnobotanice, in satul Dalhauti, judetul Vrancea ”
Complex Muz. Vrancea- Stud. si Comunicari vol. III -1980, Focsani.(1088)Ion Iordache, Raport de cercetare
1996, Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale, Univ. Alex. Ioan Cuza
Iasi(1188)Ion Iordache, Raport de cercetare 1996, Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a
situatiei lor actuale, Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi(1193)Ion Iordache, Raport de cercetare 1996, Studiul complex al
ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale, Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi(1352)Ion Iordache, Raport
de cercetare 1996, Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale, Univ. Alex.
Ioan Cuza Iasi(1354)Ion Iordache, Raport de cercetare 1996, Studiul complex al ariilor protejate din judetul
Vrancea si a situatiei lor actuale, Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi(1361)>
1089

RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.817. Pădurea Schitu - DălhăuĠi
0
5.3. Desemnare sit
Sit desemnat ca arie protejatăin anul 1973 prin Hotărâre a Consiliului Judeean Vrancea (188 ha), menionat
in Legea nr. 5/2000 cu denumirea Rezervaia naturalăPădurea Dălhăui.

Adresă:
Email:
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0142 Pădurea DălhăuĠi úi al
X Da rezervaĠiei naturale Pădurea DălhăuĠi, cod 2.187
Linkuri:
Nu
1090
Managementul se realizeazăde către DirecĠia SilvicăFocúani, conform Amenajamentului silvic si a

planului de management întocmit si înaintat spre avizare la Academia Română.
1091
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1092
B ROSCI0143
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea de gorun úi stejar de la Dosul FânaĠului

2 0 0 6 1 0 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0080388 45.0086111
105.10 0.00
1093

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.


N14 Păúuni 0.54
Situl este localizat la limita altitudinala superioara a arealului habitatului R4138, in zona colinara din
sud-estul Transilvaniei, pe versanti cu expozitie sudica strabatuti pe alocuri de ogase stabilizate, la o
altitudine de 490-590m, pe depozite argilo-marnoase. Situl este compus din subparcelele silvice 26B, 27A,
28 A si B din padurea proprietate a comunei Soars si gospodarita de catre Ocolul Silvic Codrii Fagarasului.
Gradul de inchidere al coronamentului padurii este de 80-100% (sporadic 70%). Datorita inchiderii
masivului, in anumite portiuni stratul arbustiv este mai slab reprezentat. Situl este strabatut de vechiul drum
1094
care facea legatura intre Fagaras si Rupea in timpul Imperiului Austro-Ungar (in prezent abandonat dar
relativ bine conservat). Stejarul pedunculat se situeaza cu precadere in treimea inferioara a versantului.
Datorita substratului litologic argilo-marnos, solul este greu textural, fapt reliefat prin prezenta sporadica a
unor specii mezo-higrofite cum este crusinul (Frangula alnus) si dezvoltarea redusa a pivotului la cvercinee
(situatie remarcata la cateva exemplare uscate si doborate de vant). In anumite zone, pe culme, s-au gasit
exemplare rare de ienupar (Juniperus communis) cu inaltimi de pana la 1-2 m.
Se remarca structura naturala bine conservata reprezentata prin:

- vigoarea de crestere si starea buna de vegetatie a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat
(gorunul - Quercus petraea ssp. petraea si stejarul pedunculat - Q. robur) acestea dominand in compozitia
arboretelor si provenind din samanta;
- existenta exemplarelor de gorun si stejar pedunculat de dimensiuni notabile (pana la 70cm diametru
si inaltimi pana la 27-29m);
- abundenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat, in special a
gorunului;
- diversitatea speciilor arborescente si arbustive insotitoare: carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer
campestre), cires pasaresc (Prunus avium), par paduret (Pyrus pyraster), tei de deal (Tilia cordata), ulmul
de camp (Ulmus minor), fag (Fagus sylvatica), lemn cainesc (Ligustrum vulgare), paducel (Crataegus
monogyna), salba moale (Euonymus europaeus), salba raioasa (Euonymus verrucosus), maces (Rosa
canina), alun (Corylus avellana), sanger (Cornus sanguinea), darmox (Viburnum lantana), soc negru
(Sambucus nigra); cu exceptia carpenului celelalte specii arborescente sunt reprezentate prin exemplare
rare;
- in stratul ierbos au fost intalnite majoritatea speciilor mentionate in descrierea habitatului (R4138);
- s-au identificat exemplare de gorun transilvanean (Quercus petraea ssp. polycarpa), de gorun
balcanic (Quercus petraea ssp. dalechampii) si de fag balcanic (Fagus sylvatica ssp. moesiaca);
- nu s-a constatat prezenta unor specii atipice pentru habitat, cu tendinta de invadare (ex. salcamul).

afară afară
Amenajamentul ocolului silvic Fagaras(Unitatea de productie III Felmer).

Amenajamentul silvic al padurilor comunei Soars (in curs de elaborare).
1095
< - Nitu Eugen : Nitu E. Investigatii zoogeografice si eco-faunistice.(1089)Observatii teren(1088)>

5.3. Desemnare sit

national.

Email: a_tmh@yahoo.com
Linkuri:
1096
Nu
Amenajamentul silvic al padurilor comunei Soars- judetul Brasov (in curs de elaborare)
1097
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1098
B ROSCI0144
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea de gorun úi stejar de pe Dealul PurcăreĠului

2 0 0 6 1 0 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0132666 45.0060277
42.50 0.00
1099

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.

Situl este localizat la limita altitudinala superioara a arealului habitatului R4138, in zona colinara din
sud-estul Transilvaniei la o altitudine de 450-600m, pe depozite de marne nisipoase. Situl este compus din
subparcelele silvice 60A la F din padurea proprietate a comunei Beclean si gospodarita de catre Ocolul
Silvic Codrii Fagarasului. Terenul este puternic fragmentat de ravene vechi stabilizate de vegetatia
forestiera existenta. Datorita formei terenului padurii i s-a atribuit functia speciala de protectie a solului
(categoria functionala 1-2A). In portiunea cu habitatul prioritar (91I0) gradul de inchidere al coronamentului
padurii este de 80-100% (sporadic 70%). O suprafata de 3.1ha (conform amenajamentului silvic –
subparcelele silvice 60C, E, F) nu este acoperita de habitatul 91I0 si reprezinta vegetatie forestiera fara cod
Natura 2000. Datorita inchiderii masivului, portiuni intinse sunt lipsite (sau aproape lipsite) de patura
erbacee, iar stratul arbustiv este mai slab reprezentat. Trebuie mentionata prezenta salcamului (Robinia
pseudaccacia) plantat atat in interiorul habitatului prioritar prin exemplare rare in zonele ravenate cat si in
afara acestuia in subparcelele silvice 60 E si F. Cu toate acestea, salcamul nu are o stare de vegetatie
buna: regenerarea naturala generativa si/sau vegetativa este foarte rar intalnita, sunt prezente exemplare
tinere uscate sau cu stare lanceda de vegetatie.
1100
Se remarca structura naturala bine conservata reprezentata prin:

- vigoarea de crestere si starea buna de vegetatie a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat
(gorunul - Quercus petraea ssp. petraea si stejarul pedunculat - Q. robur) acestea dominand in compozitia
arboretelor si provenind din samanta;
- existenta exemplarelor de gorun si stejar pedunculat de dimensiuni notabile (60-70cm diametru si 23
-25m inaltime);
- prezenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (gorun si stejar
pedunculat) in special in portiunile mai deschise; la data descrierii in teren a fost constatata fructificatie
relativ buna a gorunului si stejarului;
- diversitatea speciilor arborescente si arbustive insotitoare: carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer
campestre), cires pasaresc (Prunus avium), par paduret (Pyrus pyraster), frasin comun (Fraxinus excelsior),
tei de deal (Tilia cordata), fag (Fagus sylvatica) lemn cainesc (Ligustrum vulgare), paducel (Crataegus
monogyna), salba moale (Euonymus europaeus), salba raioasa (Euonymus verrucosus), maces (Rosa
canina), alun (Corylus avellana), sanger (Cornus sanguinea), soc negru (Sambucus nigra), curpen de
padure (Clematis vitalba); cu exceptia carpenului celelalte specii arborescente sunt reprezentate prin
exemplare diseminate sau chiar rare.
- s-au identificat rare exemplare de gorun transilvanean (Quercus petraea ssp. polycarpa) precum si
prezumtive exemplare hibridogene de Quercus x rosacea (Q. robur x Q. petraea).

afară afară
Amenajamentul silvic al padurilor comunei Beclean.
1101
5.3. Desemnare sit

national.

Email: a_tmh@yahoo.com
Linkuri:
Nu
Amenajamentul silvic al padurilor comunei Beclean (judetul Brasov)
1102
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1103
B ROSCI0145
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea de la Alparea

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0141277 47.0013027
455.90 0.00
1104

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
9170 455 Buna B C B B



P Narcissus poeticus ssp. P X
radiiflorus

N14 Păúuni 0.49
1105
Padure de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, bine conservatăcu pâlcuri de narcise, care înglobează
rezervaia naturală: Pădurea cu narcise de la Oorhei declaratăla nivel naional.Constituie habitat de
hrănire pentru liliecii de la Betfia
importantădin punct de vedere al habitatului i speciilor de herpetofaunăi narcise.

afară afară
Legea nr. 5/2000, I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas,
T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae
Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea
< - Radovet Dorina : amenajamente silvice(9170)>
1106

RO98 0.33

RO98 Necunoscut + 0.33 2.175. Pădurea cu narcise din Oúorhei
5.3. Desemnare sit
OrganizaĠie: RNP-ROMSILVA-DirecĠia SilvicăBihor

Adresă: Oradea, str. Mihai Eminescu, nr. 15, cod poútal 410339, judeĠul Bihor
Email: office@oradea.rosilva.ro
Nume: Planul de management al sitului de importanĠăcomunitarăROSCI0145 Pădurea de la
X Da Alparea úi al ariei naturale protejate de interes naĠional 2.175. Pădurea cu narcise din Oúorhei
Linkuri:
Nu
1107
planul de management este în curs de perfectare de către custode - DirecĠia SilvicăOradea
1108
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1109
B ROSCI0146
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea de stejar pufos de la Hoia

2 0 0 6 1 0 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0119194 46.0010305
12.00 0.00
1110

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
91H0 9 Buna B C B B

P Stipa pulcherrima P X
P Viola jooi 30 50 Numar R X
de
indivizi

N14 Păúuni 34.88
1111
Situl este localizat pe un versant repede cu expozitie sudica, sud-vestica, face parte din trupul de pădure
Hoia II (subparcela silvica 100, unitatea de productie IV, din Ocolul Silvic Cluj), mai precis în pe partea
stângătehnica a râului Some, în dreptul localităii Floreti. În partea inferioarăa sitului acesta este
constituit doar din stejar pufos, pentru ca spre culme acesta săfie înlocuit de către gorun. De asemenea în
cuprinsul sitului mai este întâlnit diseminat pinul silvestru i pinul negru.
Situl se remarca prin structura naturala bine conservata reprezentata prin: alternana între poriunile de
pădure încheiatăi rarite; diversitatea si starea buna de conservare a păturii erbacee.

afară afară
L K Eroziune N O
01.01
Anna Szabo – comunicare personala; Amenajamentul silvic al Ocolului silvic Cluj (Unitatea de productie IV)
< - Florentina Florescu : cercetare in teren ForestAlpNatura2000RO(91H0)cercetare in teren
ForestAlpNatura2000RO(91Y0)>
1112
5.3. Desemnare sit

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Amenajamentul silvic al Ocolului silvic Cluj (unitatea de productia IV)
1113
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1114
B ROSCI0147
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0086111 46.0069916
56.50 0.00
1115

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
6240 0 Buna D
9170 24 Buna D

I 1088 Cerambyx cerdo P P C A C B
I 1083 Lucanus cervus P C C A C B
I 1089 Morimus funereus P P C A C B
P 4067 Echium russicum P 100 200 i R C B C C
P 4097 Iris aphylla ssp. hungarica P 5 10 i V G D

I Cerambyx cerdo cerdo C X
I Heteropterus morpheus C X
I 1056 Parnassius mnemosyne C X X
1116
P Adonis vernalis 500 500 Numar C X

de
indivizi
P Allium flavum 10 15 Numar C X
de
indivizi
P Astragalus dasyanthus 10 25 Numar C X
de
indivizi
P Jurinea mollis ssp. 100 150 Numar C X
transylvanica de
indivizi

N14 Păúuni 1.61
Situl este localizat in sud-estul Muntilor Apuseni, pe dealurile joase ale Aiudului inspre lunca Muresului, in
apropierea localitatii Miraslau. Altitudinea este cuprinsa intre 300 si 550m. Substratul geologic este format
din marne si argile cu soluri luvice superficiale spre culmile unde este localizat stejarul pufos. Situl are in
componenta subparcelele silvice 87I, J, 88A, B, C si D din unitatea de productie VI Miraslau (Ocolul silvic
Aiud, Directia silvica Alba-Iulia). Gradul de inchidere al coronamentului este de 80-100%, stejarul pufos fiind
cantonat pe versanti sud-vestici in treimea mijlocie si superioara. La baza versantilor se întâlnesc culturi
agricole, iar pe culmi situl se învecineazăcu pădure. Pe langa habitatele 91H0 si 9170, diferenta de pana la
100% reprezinta padure de pin plantat fara cod Natura 2000. In subparcela silvica 88D exista un ochi stepic
mic in care trebuie mentionata prezenta habitatului prioritar 40A0*. Acesta fiind insular si ocupand mai putin
de 1% din suprafata sitului nu a putut fi inclus in tabelul 3.1.
Situl se remarca prin structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin:
- diversitatea structurilor (alternanta intre paduri incheiate, raristi si paduri cu ochiuri stepice);
- diversitatea mare de varste si dimensiuni (diametre de la 6 la 20 cm si inaltimi de la 2 la 14 m);
- prezenta regenerarii naturale a stejarului pufos (exista tendinta de extindere a speciei in zonele
invecinate - pasuni);
- provenienta mai ales din lastari dar si din samanta (in zonele de rariste si la marginea padurii) a
arborilor de stejar pufos;
- diversitatea si starea buna de conservare a paturii erbacee, intalnindu-se specii tipice precum:
Carex humilis, Lithospermum purpurocoeruleum, etc.
- prezenta speciilor arborescente si arbustive insotitoare caracteristice habitatului: calin (Viburnum
lantana), artar tatarasc (Acer tataricum), paducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa),
maces (Rosa canina), corn (Cornus mas) etc..
- prezenta migdalului pitic (Amygdalus nana) in subparcela silvica 88D
1117

afară afară
01.02
Amenajamentului Ocolului silvic Aiud (unitatea de productie VI Miraslau)
Gergely I., 1964. Flora si vegetatia regiunii cuprinse intre Mures si Masivul Bedeleu. Universitatea
Buucuresti – Facultatea de stiinte naturale. Autoreferat
Gergely I., 1960 – Relatii cenologice si date noi asupra raspandirii stejarului pufos (Quercus pubescens
Willd.) in regiunea Cluj; -
Szabo Anna cercetari de teren
< - Florentina Florescu : cercetare in teren ForestAlpNatura2000RO(9170)cercetare in teren
ForestAlpNatura2000RO(91H0)>
Biounivers(40A0)“Proiect integrat privind elaborarea planurilor de management pentru 3 arii protejate din
Biounivers(6240)>
< - Florentina Florescu : Cosmin Ovidiu Manci, cercetari teren(1060)Cosmin Ovidiu Manci, cercetari
teren(1074)Cosmin Ovidiu Manci, cercetari teren(1083)Cosmin Ovidiu Manci, cercetari teren(1089)Manci
Cosmin-Ovidiu(1088)Manci Cosmin-Ovidiu(1188)>
Biounivers(4097)>
1118
5.3. Desemnare sit
OrganizaĠie: AsociaĠia Biounivers

Adresă: Văliúoara, com. Livezile, nr. 3 A, judeĠul Alba
Email: biounivers2009@gmail.com
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0147 Pădurea de stejar pufos de la
X Da Mirăslău
Linkuri:
Nu
Amenajamentul Ocolului Silvic Aiud (Unitatea de productie VI Miraslau).
1119
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1120
B ROSCI0148
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea de stejar pufos de la Petiú

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0132138 46.0135944
92.70 0.00
1121

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
9130 19 Buna D
9170 15 Buna D

P 4067 Echium russicum P 2 3 i V G D

N14 Păúuni 0.90
Situl este localizat pe partea dreapta tehnica a paraului Petis cu inclinari intre 5-40G (alternante de versanti
cu portiuni terasate). Exista portiuni ravenate si de versant plantate cu salcam. Pe langa habitatul prioritar
exista portiuni de padure de fag si carpen regenerata din lastari cu stejar pedunculat introdus prin plantatii.
1122
De asemenea exista portiuni de padure partial derivata dominata de mesteacan. Situl include subparcela
silvica 2B, si parcelele 3 (cu exceptia subparcelei 3C) si 5 (cu toate subparcelele aferente) din unitatea de
productie XI Petis (conform amenajamentului Ocolului silvic Medias) cat si suprafata din afara fondului
forestier (pasuni si fanate). Suprafata mentionata la categoria „Păduri de monocultură(plopi sau arbori
exotici)” reprezinta plantatii de salcam pe terenuri erodate (ravene).
Situl se remarca prin suprafata mare ocupata de habitatul prioritar cu stejar pufos si prin structura naturala
foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea mare de varste si dimensiuni; alternanta intree
portiunile de padure incheiata si rariste; prezenta regenerarii naturale a stejarului pufos (exista tendinta de
extindere a speciei in zonele invecinate - pasuni); diversitatea si starea buna de conservare a paturii
erbacee. Pentru portiunea inclusa in fond forestier in amenajamentul silvic arboretelor din sit li s-a atribuit
functia speciala de protectie fiind supuse regimului de conservare deosebita.
in curs de uscare

afară afară
L A04 Pasunatul N I
Amenajamentul Ocolului Silvic Medias (Unitatea de productie XI Petis). Filip, F. (1963) – Cateva statiuni noi
de stejar pufos (Q. pubescens) in Ardeal. Rev. Pad. Nr. 4/1963: 203-205. Prof. Dragulescu Constantin –
Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu – comunicare personala
ForestAlpNatura2000RO(9170)cercetare in teren ForestAlpNatura2000RO(91H0)>
1123
Biounivers(4067)>
5.3. Desemnare sit
Situl a fost propus de către WWF, în urma cercetărilor în teren în cadrul proiectului
ForestAlpNatura2000RO(9130,9170,91HO).
OrganizaĠie: AsociaĠia Biounivers

Adresă: Văliúoara, com. Livezile, nr. 3 A, judeĠul Alba
Email: biounivers2009@gmail.com
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0148 Pădurea de stejar pufos de la
X Da Petiú
Linkuri:
Nu
Pentru portiunea aflata in fond forestier - Amenajamentul Ocolului Silvic Medias (Unitatea de productie XI
Petis). Pentru portiunea din afara fondului forestier nu exista un plan de management.
1124
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1125
B ROSCI0149
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Eseschioi - Lacul Bugeac

2 0 0 6 0 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0045083 44.0150750
2942.80 0.00
1126

RO22 SUD-EST


conserv.
3260 2 Buna B C B B
40C0 2 Buna B C B B
91AA 2 Buna B C A B
91I0 147 Buna A C A B

M 2633 Mustela eversmanii() P P DD C C B B
de nisip)
F 1134 Rhodeus sericeus P P? DD D
amarus(Boarcă)
P 2125 Potentilla emilii-popii P R D
1127
R 1219 Testudo graeca P P C B B B
R 1217 Testudo hermanni P M C B B B


N14 Păúuni 3.70
Din punct de vedere geologic formaiunile caracteristice sunt reprezentate de depozite de marne din
Cretacicul Inferior peste care este instalat loess. Climatul este temperat continental-excesiv, cu specific de
zonăsilvostepicădobrogeană. Vegetaia forestierăeste reprezentatăprin arborete de stejari xerofii i
cărpiniăi vegetaie ierboasăce cuprinde elemente sudice balcanice i mediteraneene.
Lacul Bugeac prezintămaluri înalte i abrupte, fundul plat având forma unui golf-depresiune. În parte a
vesticăa lacului este prezentăo fkie de pământ înaltăi stâncoasă(calcaroasă). Constituie un loc
prielnic pentru populaiile de păsări acvatice majoritatea deosebit de importante din punct de vedere
conservativ.
Acest SCI este singurul din Dobrogea in care a fost identificat subtipul 41.7697 (habitatul 91M0), suprafata
relativa a acestuia fiind apreciata la 0,2% (50/21000) raportat la suprafata nationala a subtipului (Donita et
al., 2005).
Impreuna cu SCI Dumbraveni-Urluia-Vederoasa si Padurea Canaraua Fetii-Iortmac, constituie singurele
situri de importanta comunitara din Dobrogea in care a fost identificat subtipul 41.7A223 (habitatul 91I0*),
ce ocupa o suprafata relativa de 0,18% (30/16000 ha) raportat la aria nationala de raspandire a subtipului
(Donita et al. 2005).
In acest sit a fost intilnit si subtipul 41.76812 (habitatul 91 M0), ce ocupa o suprafata relativa de 5,4%
(326,4/6000 ha) raportat la aria nationala de raspandire a subtipului (Donita et al. 2005).
1128
In acest sit a fost intilnit si subtipul 41.76812 (habitatul 91 M0), ce ocupa o suprafata relativa de 5,4%
(326,4/6000 ha) raportat la aria nationala de raspandire a subtipului (Donita et al. 2005).

afară afară
01.02
M F Vanatoare N O
03.01
Bucureti, 1990.
1999.
2002.
1129
< - Donita Nicolae : amenajamente silvice(91M0)>
< - Grup N2000 : Grup Natura 2000 com. pers.(3130)Negrean G. com. pers.(3260)Negrean G. com. pers.
(40C0)Sanda Arcus, 1999(62C0)>
naturale în fondul forestier si monitorizarea acestora. Manuscris ICAS Bucuresti: 217 pp.(91AA)Cr. D.
monitorizarea acestora. Manuscris ICAS Bucuresti: 217 pp.(91I0)>
Bucuresti.(1219)Obs. Iftime, 1997-2005(1188)>
< - Grup N2000 : >
< - Hegyeli Zsolt : Baza de date a Asociatiei \"Grupul Milvus\"(2633)Šálek, M., Spassov, N., AndČra, M., Enzinger,
K., Ottlecz, B., Hegyeli, Zs. 2013. Population status, habitat associations, and distribution of the steppe polecat
Mustela eversmanii in Europe. Acta Theriologica 58(3): 233-244(2633)>
< - Vintila Adrian : >
<INCDDD - Sos Tibor : Observatii în teren Sos Tibor(1217)Observatii în teren Sos Tibor(1993)>

RO04 IV 47.08 RO98 1.44

RO04 RezervaĠie naturală + 47.08 IV.28. Lacul Bugeac
RO98 Necunoscut + 1.44 2.365. Pădurea Esechioi
5.3. Desemnare sit
Rezervaia a fost iniial a fost pusăprotecie prin Decizia nr. 31/1980 a Consiliului Popular Judeean
Constana.
Rezervaia naturalăPădurea Esechioi este declaratărezervaie conform Legii 5/2000 privind planul de
amenajare a teritoriul naional- Seciunea a III-a arii protejate de interes naional, cod 2365. Suprafaa actuală
1130
prevăzutăvn Legea 5/2000 de 26,0 ha va fi extinsăca urmare a propunerii de extindere avizatăde C.M.N. a
Academiei Române (aviz nr. 1678/16.02.2006).Lacul Bugeac a fost declarat rezervaie naturalăprin H.G.
2151/2004.

Nume: Planul de management al siturilor Natura 2000 ROSCI0149 Pădurea Esechioi-Lacul
X Da Bugeac úi ROSPA0053 Lacul Bugeac úi ale ariilor naturale protejate de interes naĠional 2.365
Pădurea Esechioi úi IV.28 Lacul Bugeac
Linkuri:
Nu
Pentru RezervaĠia Naturala Pădurea Esechioi nu existăplan de management. S-a elaborat regulamentul
Pentru Lacul Bugeac nu existăplan de management.
1131
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1132
B ROSCI0151
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Gârboavele

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0145805 45.0100027
219.80 0.00
1133

RO22 SUD-EST


conserv.
40C0 6 Buna A C B B
91AA 116 Buna A C B B
91I0 30 Buna A C B B

I 1088 Cerambyx cerdo P P C A C B
I 1083 Lucanus cervus P P C A C B
P 4091 Crambe tataria P V C C C C
P 2093 Pulsatilla grandis P V C C C C

I 1056 Parnassius mnemosyne C X X
1134
I Tomares nogelii C X

Situl este localizat in sud-estul Podisului Moldovenesc, in etajul fitoclimatic de silvostepa la nord de orasul
Galati (in apropierea localitatii Tulucesti) la o altitudine de 65-80m, pe substrate loessoide si luturi, soluri
cernoziomuri levigate si ocupa o parte din padurea de agrement Garboavele (proprietar - Consiliul Judetean
Galati). Tipul dominant de vegetatie sunt padurile si raristile de stejar pufos (Quercus pubescens) si stejar
brumariu (Quercus pedunculiflora). Stejarul pufos este localizat preponderent pe zonele inclinate spre
paraul Manolache in timp ce stejarul brumariu se cantoneaza in zonele de platou si se grupeaza in palcuri
mici si fasii inguste la limita sitului. Limita exacta intre habitatul 91AA edificat de stejarul pufos si habitatul
91I0 edificat de cel brumariu este dificil de realizat avand in vedere raspandirea mozaicata a acestor doua
specii precum si gradul de amestec variabil. Procentul de suprafata din sit cuprins la categoria „Păduri de
monocultură(plopi sau arbori exotici)”, reprezinta plantatii de salcam. Situl este format din parcelele silvice
1A, B, C, D, 2A, B, C, V, 3A, B, C, 4A, B, C, 5A, B, C, 6A si parte din subpacela6B conform
amenajamentului silvic al padurii Garboavele.
Se remarca structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea de specii in etajul
arborilor, in subarboret si in patura erbacee si alternarea portiunilor de padure inchisa cu raristi si poieni.
Trebuie mentionata prezenta formelor „virescens” si „atrichoclados” la stejarul brumariu cat si a formei
hibridogene Q. x corcyrensis (Q. pedunculiflora x Q. pubescens). De asemenea este prezent Quercus
virgiliana (chiar exemplare de Q. virgiliana forma „pungens”). Pe langa stejarul pufos si cel brumariu, in
etajul arborilor mai apar jugastrul (Acer campestre) si visinul turcesc (Prunus mahaleb) iar in subarboret
macesul (Rosa canina), paducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), cornul (Cornus
mas), scumpia (Cotinus coggygria). Datorita subarboretului foarte dens regenerarea naturala a stejarilor
este redusa (prezenta doar in ochiuri si luminisuri). In patura erbacee trebuie mentionata prezenta bujorului
romanesc (Paeonia peregrina). Prin amenajamentul silvic arboretelor din sit li s-a atribuit functia speciala
de protectie fiind supuse regimului de conservare deosebita. In plus, portiunea de padure inclusa in sit este
propusa ca rezervatie.
Impacte Negative

1135
Impacte Pozitive

management afară

afară afară
01.02
L G01 Sport in aer liber si N I
activitati de
liber, activitati
recreative
Mititelu D., colab., 1968, Flora i vegetaia pădurii - parc Gârboavele-Galai, Anale ti. Univ. Al. I. Cuza
Iai, s. II, a. Biol., XIV, f. 1: 163-173 + o hartă+ 8 plane; SÂRBU I., OPREA Ad., TĂNASE C., 1997.
Vegetaia pădurii-parc Gârboavele-Galai, Bul. Grăd. Bot. Univ. Alexandru Ioan Cuza Iai, 6(2): 311-
332.Amenajamentul Pădurii Gârboavele - Silva Proiect 2000; Adriana Pătrascu - Flora si vegetatia Câmpiei
Covurluiului. Tezăde doctorat. Rezumat. Cluj, 1975;
< - Florentina Florescu : Manci Cosmin-Ovidiu(1060)Manci Cosmin-Ovidiu(1074)Manci

Cosmin-Ovidiu(1083)Manci Cosmin-Ovidiu(1088)Manci Cosmin-Ovidiu(1089)Manci Cosmin-Ovidiu(1188)>
1136

RO98 100.00

RO98 Necunoscut - 100.0 2.403. Pădurea Gârboavele
0
5.3. Desemnare sit
locale
OrganizaĠie: Consiliul JudeĠean GalaĠi

Adresă: GalaĠi, str. Eroilor, nr. 7, judeĠul GalaĠi
Email: conducere@cjgalati.ro
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0151 Pădurea Gârboavele úi al
X Da ariei naturale protejate de interes naĠional Pădurea Gârboavele, cod 2.403
Linkuri:
Nu
1137
Amenajamentul Padurii Garboavele (Consiliul Judetean Galati) si Planul de management al ariei protejate
Padurea Garboavele
1138
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1139
B ROSCI0152
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Floreanu - Frumuúica - Ciurea

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0000361 47.0005444
18917.20 0.00
1140

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
9130 964 Buna B C B B
9170 435 Buna B C B B
91Y0 10234 Buna A C B B


N14 Păúuni 0.29
1141
Situl Pădurea Floreanu–Frumuica–Ciurea este amplasat în Podiul Central Moldovenesc în zona de

întâlnire a trei mari unităi geomorfologice i anume: Podiul Sucevei, Câmpia Moldovei i Podiul
Bârladului. Situl include în limitele sale SCI-urile deja validate ROSCI0152 Pădurea Gheorghioaia i
ROSCI0150 Pădurea Frumuica. Situl este localizat pe teritoriul administrativ al judeelelor Iai
(comunele Sinesti, Dumesti, Tansa, Tibanesti, Dagata, Popesti,Tibana, Madarjac, Horlesti i Voinesti) i
Neam(în raza comunei Stania). Din punct de vedere al administraiei silvice, situl aparine direciilor
silvice Iai, în raza ocoalelor silvice Podul Iloaiei (UP III Popeti, UP V Gheorghioaia, UP VI Cenua),
Pădureni (UP I Tibana), Ciurea (UP IV Voineti); Neam, în raza Ocolului Silvic Horia (UP IV Vadu Vejei)
i Vaslui, în raza Ocolului Silvic Băceti (UP VII Tibăneti). Relieful podiului Moldovenesc este grefat pe
fundamentul platformei podolico-ruse, care a fost acoperităde materiale a căror depozite s-au suprapus în
diferite etape ale evoluiei. În zona Podiului Central Moldovenesc, reliefuri structurale de tipul coastelor
sunt foarte dezvoltate, având o structurădin roci siluriene i cretacice, peste care urmeazăcâteva sute de
metri de depozite mio-pliocene, cu o structurăde platformătubularăslab monoclinalăde la NV la SE. Se
evideniazăo localizare a marnelor spre baza versanilor, iar alternanele de marne i gresii spre culmi.
Unitatea geomorfologicăpredominantăeste versantul, având configuraia ondulatăi mai puin
frământat. Pe suprafee relativ mici, apare i platoul (predispus, în majoritatea cazurilor fenomenelor de
înmlătinare), coama, terasa sau lunca. Structura geologică, alcătuirea stratificatăvn succesiuni de roci
permeabile cu roci impermeabile i înclinarea acestora favorizeazădeclanarea proceselor de degradare
a solurilor prin eroziune i mai ales prin alunecari, fenomen ce se observăvn acest teritoriu atât în fondul
forestier cât mai ales în terenul agricol. Teritoriul sitului este amplasat în bazinul hidrografic al râurilor Siret,
Bahlui i Bârlad. În aceastăporiune Siretul are un caracter fluviatil cu multe meandre, cu muli aflueni:
pâraiele Bahna cu Valea Roie, Dăicua, Bârsa i Arinosu. În bazinul Bârladului se scurge paraiele
Sacovăce are ca afluenii: paraiele Cenuei, Gheorghiioaia, Pietrosu, Sec, Răchiii, Valea Vejii,
Pietrăriei, Nistria, etc. Bahluiul are ca aflueni următoarele pâraie: Pietri, Oii, Rediu, Buznea, Budăi,
Aluneti, Sineti, etc. Alimentarea apelor din reeaua hidrograficăeste mixtă, pluvio-nivală, regimul
hidrologic având caracter de regim hidrologic continental, ceva mai accelerat manifestat prin creterea
intensăa apelor de primăvară, unde se produc inundaii i prin viiturile destul de mari în timpul ploilor cu
caracter torenial din timpul verii. În general reeaua hidrograficăeste bine reprezentată. Stratificarea
depozitelor pliocene, alcătuite din complexe de nisipuri alternând cu argile i nisipuri, precum i luturi
impermeabile, favorizeazăformarea unor strate acvifere freatice bogate, situate la diferite niveluri în
funcie de adâncimea stratelor impermeabile. Aceste ape slab mineralizate participăla alimentarea reelei
hidrografice chiar i în perioadele cu precipitaii mai puin abundente. Altitudinal situl se întinde între 87
si 467 m (cea mai mare parte a pădurilor se localizeazăvntre 200-400 m), iar panta terenului este, în
general, uoarăpânăla moderată. Cea mai mare parte a sitului se încadreazădupă,,Monografia
geograficăa R.S.R.” în inutul climatic al Podiului Deluros al Moldovei i anume în districtul nordic IIBp2
corespunzător dealurilor, favorabil vegetaiei forestiere i o micăparte în districtul estic IIA3. După
raionarea climaticăa lui Koppen, teritoriul sitului face parte din douăprovincii climatice: D.f.b.x. (climat
ploios, boreal, cu ierni reci, cu temperaturi sub 22ºC în luna cea mai caldăa anului, cu maxim de
precipitaii la sfâritul primăverii i minimum de ploaie i zăpadăla sfîritul iernii.
Situl Padurea Floreanu-Frumusica-Ciurea acopera o suprafata compacta si intinsa de padure in zona

centrala a Podisului Moldovei. Toata suprafata sitului este inclusa in fond forestier, procentul de impadurire
fiind de cca. 98%. Situl este reprezentativ pentru tipurile de habitate: 91Y0 \\\"Păduri dacice de stejar i
carpen\\\", 9130 \\\"Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum\\\", 9170 \\\"Paduri de stejar cu carpen de tip
Galio-Carpinetum\\\". Pe suprafete restranse se intalneste si habitatul 92A0 \\\"Zăvoaie cu Salix alba i
Populus alba\\\".
1142
H A Cresterea animalelor N O H B Silvicultura N O

05.0
1

afară afară
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Padureni (2009, 1999)

ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Podul Iloaiei (2008, 1998)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Bacesti (2001)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Horia (2008, 1998)
ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Ciurea (2008, 1998)
< - Lorent Adrian : Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele
din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(91Y0)ICAS - Amenajamentul
Ocolului Silvic Padureni (2009, 1999)
ICAS - Amenajamentul(9130)ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Padureni (2009, 1999)
ICAS - Amenajamentul(9170)ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Padureni (2009, 1999)
ICAS - Amenajamentul(91Y0)ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Padureni (2009, 1999)
ICAS - Amenajamentul(92A0)>

1143
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>

RO98 0.58

RO98 Necunoscut + 0.58 2.545. Pădurea Frumuúica
5.3. Desemnare sit
situat in raza O.s. Podu Iloaiei, U.P. IV Frumusica, u.a.-ri 38A,38C,38D,39A,39B,39D. Suprafata este de 97.3 ha.

Nume:
Da
Linkuri:
1144
X Nu
Managementul actual al ariei protejate revine custodelui : Directia Silvica Iasi
1145
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1146
B ROSCI0153
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Glodeasa

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0143694 45.0016527
535.10 0.00
1147

RO31 SUD

Stepică

conserv.
4060 16 Buna D

M 1354* Ursus arctos(Urs) P P C B C A
carpatic)

M Felis silvestris cretensis P X
I Alopia plumbea doftanae P X
P Corydalis solida R X
P Epipogium aphyllum R X
P Euphrasia micrantha R X
1148
P Goodyera repens R X
P Herminium monorchis R X
P Larix decidua R X
P Rorippa islandica R X

N14 Păúuni 0.18
Glodeasa este o padure seculara virgina de fag si de brad, cu varste intre 200-300 ani si inaltimi de 40-45
m. Deoarece in zona nu se efectueaza exploatare forestiera, padurea pastreaza marturii ale evolutiei
invelisului forestier al muntilor nostri. Este una dintre putinele paduri virgine ramase in tara, constituind o
raritate pe plan european. Suprafata propusa pentru ocrotire prezinta o remarcabila varietate peisagistica:
paduri, stanci, roci la zi, pajisti, chei, ape dulci. Calitatea sitului este data de prezenta numeroaselor specii
de plante rare, aflate pe Lista Rosie nationala.
Aflata in administrarea OS Campina (UP V Orjogoaia), Glodeasa este o padure seculara virgina de brad si
de fag, de productivitate superioara cu varste intre 200-300 ani, inaltime 40-45 metri, diametrul de 55-65
centimetri.Este localizata pe Valea Doftanei (latit.45:15:00 N, longit.25:44:00 E, altit.max 890 m,altit.min.650
m ). Adaposteste numeroase specii din fauna si flora spontana de interes comunitar si pastreaza marturii
ale evolutiei invelisului forestier al muntilor nostri. Suprafata propusa spre conservare prezinta o
remarcabila varietate peisagistica (paduri,stanci,roci la zi,pajisti alpine si subalpine,chei,ape dulci
curgatoare) si de habitate. La habitatele deja amintite se poate adauga tipul 91V0 - Dacian beech forest cu
corespondentul R4109-Paduri sud-est carpatice de fag cu Syphytum cordatum (brusture negru),ramanand
insa de apreciat suprafata reala ocupata de acesta. Calitatea sitului este data de prezenta numeroaselor
specii de plante rare intre care numeroase specii din familia orhideelor, aflate pe Lista Rosie nationala.
Fauna se remarca prin existenta speciilor de pasari ce necesita protectie stricta si a carnivorelor mari, ursul
si lupul.
Impacte Pozitive

management afară
1149
Impacte Negative


afară afară
01.02
M F Vanatoare N I
03.01
pentru rulote
1.CORINE Biotopes Project - Institutul de Biologie -Oltean M, Negrean G.,Mihailescu S.

2.Gh.Mohan,M.Ielenicz,M.Patroescu- Rezervatii si monumente ale naturii din Muntenia
< - Anea Nicolae : DS PH(9110)DS PH(9130)Raport CORINE Biotopes, 1998(4060)>
< - Grup N2000 : APM PH, reincadrare 9130(91V0)>
< - Alexandru Iftime : Date teren 2009(2001)Date teren 2009 si inf. Grupul de lucru pt. Biodiversitate al Univ.
Ecologice Buc.(1193)Date teren, Grup lucru pt. biodiversitate, Univ. Ecologica Buc.(1352)Date teren, Grup lucru
pt. biodiversitate, Univ. Ecologica Buc.(1361)Negus S., com. pers.(1354)>
< - Anea Nicolae : >
< - Mirea Ion : Dr. Cr. Stoiculescu 2005(1354)>
< - Staicu Gabriela : Muzeul Jud.de Stiintele Naturii Prahova(4014)>
1150
5.3. Desemnare sit
De-a lungul timpului padurea Glodeasa a fost propusa de cateva ori spre constituire in rezervatie naturala in ideea
de a beneficia de un management adecvat. Ea a fost luata in evidenta de catre Academia Romana ca rezervatie
mixta (forestiera si zoologica) cu suprafata de 347 ha. In anul 1989 ICAS o avea in evidenta cu o suprafata de
453 ha.
OrganizaĠie: Muzeul JudeĠean de StiinĠele Naturii Prahova

Adresă: municipiul Ploieúti, str. Sblt. Erou Călin Cătălin, nr. 1, judeĠul Prahova
Email: office@muzbioph.ro
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0153 Pădurea Glodeasa
X Da
Linkuri:
Nu
In prezent Padurea Glodeasa nu are un plan de management propriu, dar in amenajamentul silvic este
incadrata in grupa functionala 1-5C.
1151
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1152
B ROSCI0154
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Glodeni

2 0 0 6 0 9 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0160638 46.0069777
1172.30 0.00
1153

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
9170 996 Buna D

A 1193 Bombina variegata P M C B C B
A 1166 Triturus cristatus P M C B C B
A 4008 Triturus vulgaris P G C B B B
ampelensis()

N14 Păúuni 4.08
1154
Pădure de deal, situatăvn apropierea unei vechi localităi, purtând acelai nume - Glodeni (atestatăla
1263), aceasta este poziionatăla vest de cursul văii Mureului, situl fiind alcătuit din mai multe corpuri de
pădure distincte între care se desfăoarărariti ce găzduiesc specii importante de florăi faună.
Păduri reprezentative i relativ bine conservate de gorun i stejar pedunculat cu Acer tataricum, cândva
larg răspândite în Podiul Transilvaniei. În pădurile din acest perimetru s-a păstrat o biodiversitate relativ
ridicatăatât în privina florei cât i a faunei de nevertebrate. Unul dintre cele mai importante habitate ale
lepidopterului Euphydrias maturna în Transilvania.

afară afară
< - Grup N2000 : fara sursa(9170)>
< - Kovacs Istvan : Kovács Sandor com. pers.(91Y0)>
Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1188)>
1155
5.3. Desemnare sit

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
amenajament silvic sumar in vigoare
1156
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1157
B ROSCI0155
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Goroniúte

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

21.0123916 46.0085666
952.50 0.00
1158

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
9170 666 Buna B C B B
91F0 142 Buna A B B B



radiiflorus
1159

Sit Natura 2000 : Poiana cu narcise de la Goronite cu S = 52 ha.

Include rezervaia naturalăbotanică
(2.179 L.nr.5/2000) Poiana cu Narcise de la Goronite: Narcissus augustifolius - narcisa, crete aici la cea
mai joasăaltitudine din ară- 100 m., dispersate în arborete de foioase, densitatea acestora fiind variabilă,
de la zone compacte cu diametrul de la 1 m la 10 m, pânăla zone în care exemplarele trăiesc izolat.
Poiana cu Narcise de la Goronite: Narcissus augustifolius - narcisa, crete aici la cea mai joasăaltitudine
din ară- 100 m., dispersate în arborete de foioase, densitatea acestora fiind variabilă, de la zone
compacte cu diametrul de la 1 m la 10 m, pânăla zone în care exemplarele trăiesc izolat. Situl este
important pentru multitudinea de specii atât de pe listele directivelor, cât i speciile înregistrate la alte specii

afară afară
L F Vanatoare N I
03.01
plante terestre, in
general
L F06 Alte activitati N O
sau colectare decat
cele de mai sus
1160
< - Grup N2000 : Iovu Biris com. pers.(91F0)>
< - Radovet Dorina : amenajamente silvice(9170)>
Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1193)>

RO98 0.13

RO98 Necunoscut + 0.13 2.179. Poiana cu narcise de la Goroniúte
5.3. Desemnare sit
Decizia nr. 261/1971, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
1161
OrganizaĠie: RNP-ROMSILVA-DirecĠia SilvicăBihor

Adresă: Oradea, str. Mihai Eminescu, nr. 15, cod poútal 410339, judeĠul Bihor
Email: office@oradea.rosilva.ro
Nume: Planul de management al sitului de importanĠăcomunitarăROSCI0155 Pădurea
X Da Goroniúte úi al ariei naturale protejate de interes naĠional 2.179. Poiana cu narcise de la
Goroniúte
Linkuri:
Nu
Planul de management este în curs de realizare de către custodele legal: DirecĠia SilvicăOradea
1162
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1163
B ROSCI0156
1.3 NUMELE SITULUI
MunĠii Goúman

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0023722 46.0030777
17152.00 0.00
1164

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
3220 8 Buna B C B B
6430 8 Buna A C B B
9130 857 Buna B C B B
9170 1715 Buna B C B B
91V0 10737 Buna B C B B
carpatic)
1165
P Campanula patula ssp. abietina R X

P Taxus baccata R X

N14 Păúuni 1.50
Situl este situat in Carpatii Orientali, pe partea dreapta a raului Bistrita, acoperind bazinetele paraielor
Oantu, Secu, Agarcia, Doamna, Manastirea, Sasca, Calul si Iapa. Altitudinea variaza intre 400m si 1290 m
(Vf. Murgoci). Relieful este fragmentat, cu numeroase vai, cu versanti abrupti, cu inclinare de peste 16
grade. Sub raport geologic, teritoriul este situat in zona externa a flisului carpatic, cu varsta cuprinsa intre
cretacicul superior si paleogen, in functie de succesiunea stratelor. Substratul litologic este usor
dezagregabil de factorii fizici externi, ceea ce a dus la formarea unor soluri mijlociu profunde, favorabile
dezvoltarii vegetatiei forestiere. Solurile apartin claselor Argiluvisoluri (25%) si Cambisoluri (75%). Din punct
de vedere fitoclimatic, situl se incadreaza in etajele fitoclimatice: FM2 - etajul montan de amestecuri,
FM1+FD4 - etajul montan-premontan de fagete si Fd3 - etajul deluros de gorunete, fagete si
gorunto-fagete.
Padurile ocupa in cadrul sitului peste 99% din suprafata, diferenta fiind detinuta de pajisti si fanete (cca. 150
ha), pasuni impadurite si cursuri de apa. Padurile sunt in proportie de peste 92% in proprietatea statului,
fiind administrate de RNP Romsilva, prin DS Neamt (OS Vaduri si OS Roznov), diferenta de cca 7% (aprox.
1000 ha) fiind fond forestier proprietate privata, apartinand persoanelor fizice din comunele Viisoara,
Pangarati, Piatra Soimului si municipiul Piatra Neamt. Pajistile si fanetele apartin fie locuitorilor din
comunele Viisoara si Piatra Soimului, fie primariilor din zona.
Padurea Gosman este importanta pentru conservarea habitatului: paduri de Asperulo-Fagetum. Situl
adaposteste specii rare de pasari si specii de plante importante pentru flora din zona.Specificul acestui
versant il constituie ondularea sa, inclinarea intre 25-45 grade, cu inaltimi cuprinse intre 700-1300 m,
arboretul natural de molid, brad, fag, in varsta de 140-260 de ani, la care se adauga ulmul, paltinul de
munte, alunul, scorusul.
1166
Padurea Gosman prezinta un stadiu de codru secular, ineinfluentat de om, al carui arboret variaza ca
varsta, inaltime si dimensiuni, de la uriasi batrani de sute de ani, ce ating inaltimi de peste 60 de metri cu
diametru la baza de 150 de cm-lucru rar intalnit in padurile virgine de molid din tara noastra- pana la puieti
mici, abia instalati; predominanti raman insa arborii batrani, cu inaltimi cuprinse intre 40-55 m si diametrul
intre 30 si 70 cm.Sit important pentru amfibieni (endemitul carpatic Triturus montandoni este foarte numeros
aici) dar si pentru carnivore mari.
H A10 Restructurarea N I
detinerii terenului
agricol
02.0
2
4 in curs de uscare
fara replantare sau
refacere naturala

afară afară
(copaci nenativi)
habitare umana
(locuinte umane)
sau colectare decat
cele de mai sus
M J01 Focul si combaterea N O
incendiilor
M K Eroziune N I
01.01
1167
Gheorghiu, Oana, 2010, Cercetări privind cunoaterea caracterelor fundamentale ale staiunilor forestiere
apte pentru brădete i brădeto-făgete de pe ultimele prelungiri estice ale munilor Gomanului. Teza de
doctorat, Universitatea Transilvania din Brasov.
RNP, ICAS, 2003, Amenajamentul OS Vaduri. Studiul General. Sef proiect. Ioan Popovici.
RNP, ICAS, 2003, Amenajamentul OS Vaduri.UP I Agarcia-Doamna. proiectant Dumitru Munteanu.
RNP, ICAS, 2003, Amenajamentul OS Vaduri.UP II Vaduri-Oantu. proiectant Liviu Mocanu.
RNP, ICAS, 2004, Amenajamentul OS Roznov. Studiul General. sef proiect Ioan Pavel.
RNP, ICAS, 2004, Amenajamentul OS Roznov. UP II Iapa. proiectant Cristian Rotariu.
RNP, ICAS, 2004, Amenajamentul OS Roznov. UP III Calu. proiectant Sorin Andries.
RNP, ICAS, 2004, Amenajamentul OS Roznov. UP IV Cut. proiectant Bardan Virgil.
< - APOSTOL BOGDAN : ICAS, Amenajamentul Ocolului Silvic Roznov(UP 2, UP3, UP 4), editia 2004
ICAS, Amenajamentul Ocolului Silvic Vaduri (UP 1, UP2), editia 2003(9110)ICAS, Amenajamentul Ocolului Silvic
Roznov(UP 2, UP3, UP 4), editia 2004
ICAS, Amenajamentul Ocolului Silvic Vaduri (UP 1, UP2), editia 2003(91E0)ICAS, Amenajamentul Ocolului Silvic
ICAS, Amenajamentul Ocolului Silvic Vaduri (UP 1, UP2), editia 2003(91V0)ICAS, Amenajamentul Ocolului Silvic
ICAS, Amenajamentul Ocolului Silvic Vaduri (UP 1, UP2), editia 2003(9410)>
< - Miron Roxana : amenajamente silvice(9130)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamentele silvice(3220)amenajamentele silvice(6520)amenajamentele silvice.(6430)
>
< - Alexandru Iftime : Date ICAS/RNP(1352)Date ICAS/RNP(1354)Date ICAS/RNP(1361)Iulian Gherghel, com.

pers.(1193)Iulian Gherghel, date teren, com. pers.(2001)>
< - Grigoras Ion : yxfcxcvcx(4125)>
< - Miron Roxana : Amenajament silvic(1352)Amenajament silvic(1354)>
< - Iftime Alexandru : Gherghel, I., Strugariu, A., Pricop, E., Zamfirescu, St., 2008. The Northern Goúmani
Mountains (Romania): An Important Herpetofaunal Area requiring urgent protection: Herpetologica Romanica, 2:
51-54(1166)>

RO98 2.29
1168

RO98 Necunoscut + 1.10 2.650. Pădurea Goúman
RO98 Necunoscut + 1.18 2.653. Locul fosilifer Cernegura
RO98 Necunoscut + 0.01 2.655. Locul fosilifer Agârcia

5.3. Desemnare sit

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Custodele a elaborat regulamentul de organizare si functionare a rezervatiei,acesta fiind avizat de

Academia Romana si inaintat Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor. Planul de management este
inaintat Academiei Romane.
1169
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1170
B ROSCI0157
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Hagieni - Cotul Văii

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

28.0111055 43.0092888
3680.10 0.00
1171

RO22 SUD-EST

X Stepică (98.41%)

conserv.

M 2609 Mesocricetus P P C B A B
nesc)
lungi)
M 1310 Miniopterus R C C B C B
lungi)
M 2633 Mustela eversmanii() P P C B B B
M 1316 Myotis P P A B C B
lungi)
ferrumequinum()
M 1302 Rhinolophus P V C B B B
I 4027 Arytrura musculus P R B B C B
1172
P 2253 Centaurea jankae P V B B A B
P 4067 Echium russicum P V C B C B
P 2125 Potentilla emilii-popii P R B A A A
R 1279 Elaphe quatuorlineata P M B B C B
R 1219 Testudo graeca P C B A B A
P Beta trigyna R X
P Centaurea napulifera ssp. R X
thirkei
P Centaurea rutifolia ssp. R X
jurineifolia
P Centaurea varnensis V X
P Chamaecytisus jankae R X
P 2287 Colchicum fominii R X
P Galanthus elwesii R X
P Heliotropium dolosum V X
P Myrrhoides nodosa V X
P Nepeta parviflora R X
P Ononis pusilla C X
P Onosma taurica R X
P Opopanax bulgaricus V X
P Orchis simia R X
P Ornithogalum comosum R X
P Ornithogalum oreoides R X
P Parietaria lusitanica ssp. R X
serbica
P Phleum subulatum V X
P Plumbago europaea V X
P Rindera umbellata R X
P Salvia ringens R X
P Scabiosa micrantha R X
1173
P Silene dichotoma R X
P Stachys obliqua R X
P Sternbergia colchiciflora R X
P Trigonella gladiata R X
P Trigonella monspeliaca R X

N14 Păúuni 58.40
Padurea Hagieni apare ca o insulăde arbori termofili în stepa dobrogeană. Are o deosebităimportană
tiinintificăpe plan naional i internaional prin poziia geograficăla intersecia căilor de migrare a
florelor pontică, balcanică, mediteraneană, central-europeană, aralo-caspicăi iliro-moesiacă, ceea ce a
determinat un amestec de elemente floristice numeroase i variate.
Rezervaia adăpostete peste 800 de taxoni vegetali i specii importante de animale (păsări, reptile i
nevertebrate), multe dintre ele ocrotite.
Peisajul unic este personalizat i prin tufăriurile mediteraneene denumite siblyak/ibleac greu de stabatut
i prin stâncării.
Nota caracteristica a acestui sit este conferita indeosebi de habitatul 62C0* reprezentat inclusiv prin pajisti
stepice cu Paeonia tenuifolia ( specie periclitata de importanta europeana, protejata prin Conventia de la
Berna – Rezolutia nr.6/1998).
Un alt habitat de mare valoare conservativa este 40C0*, cel mai important fiind subtipul 31.8B731.
Situl se remarca si prin prezenta unor specii foarte rare, de importanta comunitara, cum ar fi Centarea
jankae, Himantoglossum caprinum si Potentilla emilii-popii.
1174
jankae, Himantoglossum caprinum si Potentilla emilii-popii.
H A01 Cultivare N O
H A04 Pasunatul N O
habitare umana
(locuinte umane)
H F Luare / prelevare de N I
2
plante terestre, in
general
activitati de
liber, activitati
recreative

afară afară
Bucureti, 1990.
1175
1999.
2002.
< - Grup N2000 : Grup Natura 2000 com. pers.(62C0)Grup Natura 2000 com. pers.(91M0)>
< - MICU DRAGOS : Grup Natura 2000 com. pers(1160)>
< - Oprea Adrian : Cercetari în teren, 2005(3150)Cercetari în teren, 2005(40C0)Cercetari în teren, 2005
(6430)Cercetari în teren, 2005(91AA)>

RO03 III 0.00 RO98 12.78

RO03 Monument al / 2.358. Peútera Limanu
naturii
RO98 Necunoscut + 12.78 2.360. Pădurea Hagieni

5.3. Desemnare sit
Rezervaia Pădurea Hagieni a fost pusăsub protecie iniial prin Decizia 425/1970 a Consiliului Popular
Judeean Constana. A fost declaratărezervaie naturalăde interes naional prin Legea 5/2000 privind planul
de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a arii protejate de interes naional, cod de arie protejată
2360.
1176

Adresă: str. I.C. Brătianu, nr. 250, ConstanĠa, judeĠul ConstanĠa
Nume: Planul de management al ariilor naturale protejate ROSCI0157 Pădurea Hagieni - Cotul
X Da Văii, ROSPA0094 Pădurea Hagieni úi 2.360 Pădurea Hagieni
Linkuri:
Nu
Pentru RezervaĠia Naturala Pădurea Hagieni nu existăplan de management. S-a elaborat regulamentul
1177
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1178
B ROSCI0158
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Bălteni - Hârboanca

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0055388 46.0150055
535.20 0.00
1179

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
91Y0 535 Buna A C B C


câmp)
P Buglossoides purpurocaerulea P X
P Carex michelii R X
P Chrysopogon gryllus P X
P Convallaria majalis P X
P Galium mollugo P X
P Galium schultesii P X
P Iris aphylla R X
1180
P Iris graminea P X
P Iris sintenisii ssp. brandzae R X
P Poa nemoralis P X
P Polygonatum latifolium P X
P Quercus cerris C X
P Rhamnus saxatilis ssp. R X
tinctorius
P Rosa gallica C X
P Scutellaria altissima P X
P Sorbus domestica C X
P Viola jordanii R X

N14 Păúuni 0.16
Pădurea Hârboanca este localizatăpe versantul drept al văii Bârladului, în apropierea satului Brăhăoaia
i reprezintăo insulătipicădin silvostepa de altadatăa Podiului Central Moldovenesc.
Altitudinea variazăvntre 185i 240 metri i expoziia generalăeste V - SV.
Stratul geologic este format dintr-un complex de marne si marne nisipoase, care constituie mai ales baza si
un complex mai nisipos superior, in care se gasesc intercalatii de marne. In complexul inferior exista si un
orizont de calcar. Stratigrafic, complexul inferior apartine sarmatianului mediu, iar cel situat deasupra este
de varsta sarmatianului superior si a meotianului.
Climatul este specific stepei, cu întrepătrunderi ale nuanei de silvostepă. Cantitatea de precipitatii
anuale oscileaza intre 550 – 600 mm.
Solurile sunt cele de tip cernoziomului levigat in diferite grade de evolutie. Pe partile cu relief mai accident,
solul este mai putin evoluat. Substratul litologic pe care s-au format aceste soluri este reprezentat de marne
si nisipuri iesite la suprafata in unele puncte.
Flora instalata pe aceste soluri este una cu caracter mezo-xerofil sau chiar xerofil.
Pe lângăfondul de bazăal elementelor euroasiatice i europene, se remarcăo abundentăi largă
participare a elementelor continentale, pontice, pontice - submediteraniene i endemice. Dintre speciile
continentale enumeram: Amygdalus nana (migdal pitic), Echinops sphaerocephalus (măciuca ciobanului
sau rostogol),Viola jordanii var.iassiensis (toporai). s.a., din numărul mare al speciilor de origine pontică
citam: Dianthus membranaceus (garofia), Iris hungarica (stânjenel), Quercus pedunculiflora (stejar
1181
brumariu), etc.; din grupul elementelor submediteraniene merităa fi amintite speciile: Chrysopogon gryllus
(sadina), Quercus pubescens (stejar pufos), Sorbus domestica (scorus) , Rhamnus tinctoria (cruin), Viola
alba (toporai),s.a.; dintre elementele pontico - submediteraneene amintim doar speciile: Iris graminea
(stânjenel), Carex michelii (rogoz), Crocus variegatus (sofrănel, brândua), Rosa gallica (trandafir pitic sau
răsura), Scutellaria altisima (gura lupului) etc. Specia de stânjenel (Iris brandzae) este endemică. În liziera
pădurii se întâlnesc tufiuri de migdal pitic, viin pitic i porumbar, iar în poieni apare o vegetaie
ierboasăxerofilădominatăde sadina (Chrysopogon gryllus) i paiu(Festuca valesiaca).
Situl a fost desemnat datorităprezenei în cadrul acestuia a unui tip de habitat de interes pe 100% din
suprafaăreprezentând în acelai timp mai mult de 15% din prezena la nivel naional a acestuia: 91Y0 -
Păduri dacice de stejar i carpen.
Padurea Harboanca prezinta o importanta deosebita din punct de vedere floristic, corologic si genetic prin
identificarea mai multor specii si varietati de Quercus, si in special a unei serii de hibrizi interspecifici, dintre
care unii cu valoare de elemente endemice (Quercus x diversifrons var. homophylla, Quercus x dacica var.
tiszae, Quercus virgiliana f. pungens, Quercus x valachica, Quercus x kerneri, Quercus pubescens var.
macrocarpa, Quercus x budensis var. vasluiensis, Quercus x spinosa var. brachylepis, etc).
Prin hibrizii care vegeteaza aici, padurea Harboanca poate fi considerata pe drept cuvant, un veritabil
centru genetic hibridogen de Quercus.

afară afară
L 690 Alte impacte N O L B Indepartarea N I
determinate de 02.0 arborilor uscati sau in
turism si recreere ce 4 curs de uscare
nu au fost
mentionate mai sus
peisaj
prof. Dr. Ion Iordache, Studiul complex al ariilor protejate din Moldova si a situatiei lor actuale, 1997;
< - Olteanu Gheorghe : >
1182


RO98 11.90

RO98 Necunoscut + 8.42 2.778. Pădurea Hârboanca
RO98 Necunoscut + 3.48 2.779. Pădurea Bălteni
5.3. Desemnare sit
A fost declarata rezervatie naturala in baza Deciziei nr. 220/1973 a Comitetului executiv al Consiliului Popular
Judetean Vaslui si este inclusa in Anexa I a Legii nr. 5/2000 la pozitia 2778; suprafata rezervatiei fiind de 40.8 ha.

1183
X Da Bălteni-Hârboanca úi al RezervaĠiilor naturale Pădurea Bălteni úi Pădurea Hârboanca
Linkuri:
Nu
Planul de management a fost elaborat de Directia Silvica Vaslui - Ocolul Silvic Brodoc.
1184
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1185
B ROSCI0159
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea HomiĠa

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0162222 47.0045944
61.20 0.00
1186

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
91Y0 55 Buna B C B C


Pădure de stejar, în care se găsete disemintăspecia de orhidee Cypripedium calceolus.
1187
Sit important pentru habitatul 91I0* Vegetaie de silvostepăeurosiberianăcu Quercus sp. i pentru specia
Cypripedium calceolus.

afară afară
Lupu I., 1980, Flora i vegetaia pădurilor dintre Siret, Moldova i Bazinul omuzul Mare. Tezăde
doctorat. Inst. Agron. Iai; Mititelu D., Chifu T., Scarlat A. & Aniei Liliana. 1995. Flora i vegetaia
in custodie in judetul Neamt si Iasi" - cod proiect SMIS 36369(91Y0)>

1188
5.3. Desemnare sit
Situl nu este desemnat ca arie naturalăprotejată.

Adresă:
Email:
Nume: Planul de management al sitului de importanĠăcomunitarăROSCI0159 Pădurea HomiĠa
X Da
Linkuri:
Nu
Se aplicămanagementul specific Amenajamentului silvic.
1189
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1190
B ROSCI0160
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Icuúeni

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0048166 47.0122972
9.90 0.00
1191

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
91I0 9 Buna A C B B

Pădure de stejar, tipica silvostepei.
arie protejata de interes national, conform Legii 5/2000. Quercet secular cu un amestec atipic de stejar si
gorun din silvostepa pe terasa inalta din Moldova.
Impacte Pozitive
1192
Impacte Negative Intens. Cod ActivităĠi, Poluare În sit/ în
management afară
H A04 Pasunatul N I
habitare umana
(locuinte umane)
H G Vandalism N I
05.0
4

afară afară
Mititelu D., Chifu T., Scarlat A. & Aniei Liliana. 1995. Flora i vegetaia judeului Iai. Iai: Bul. Grăd.
Bot. Univ. „Al. I. Cuza”, 5: 99-124.
Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(91I0)>

RO98 100.00
1193
RO98 Necunoscut = 100.0 2.548. Pădurea Icuúeni
0

5.3. Desemnare sit
este situata in comuna Victoria (jud.Iasi), pe raza O.s. Iasi in U.P.II Jijia, u.a. 22A. Suprafata aferenta acestei
rezervatii este de 11.6 ha.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Planul de management a fost elaborat de către custode, avizat de către Academia Română- Comisia
pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii úi urmeazăa fi înaintat spre aprobare la MMGA.
1194
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1195
B ROSCI0161
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Medeleni

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0142611 47.0120055
129.80 0.00
1196

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
92A0 7 Buna B C B B



P Fritillaria meleagris R X
P Leucojum aestivum R X
1197
Padure de Quercus robur cu Acer campestre, Fraxinus excelsior si de Quercus robur cu Ulmus minor, in
varsta de 50-110 ani, specifica luncilor din Moldova. Specii de asociatii vegetale relevante: Asociatia
Convallario-Quercetum roboris (stejaret de terasa si lunca veche)
Padure de Quercus robur cu Acer campestre, Fraxinus excelsior si de Quercus robur cu Ulmus minor, in
varsta de 50-110 ani, specifica luncilor din Moldova.
Specii de asociatii vegetale relevante: Asociatia Convallario-Quercetum roboris (stejaret de terasa si lunca
veche)
102.6 ha

afară afară
Bot. Univ. „Al. I. Cuza”, 5: 99-124.
< - Loredana Mititiuc : Cercetari în teren Oprea A.(91F0)>
in custodie in judetul Neamt si Iasi" - cod proiect SMIS 36369(92A0)>
1198

in custodie in judetul Neamt si Iasi" - cod proiect SMIS 36369(1083)>

RO98 0.00

RO98 Necunoscut / 2.556. Râul Prut
5.3. Desemnare sit
hotararea consiliului judetean nr.8 din 1999
OrganizaĠie: RNP-ROMSILVA-DirecĠia SilvicăIaúi, judeĠul Iaúi

1199
X Da Medeleni
Linkuri:
Nu
Plan de management avizat de Academia Romana si urmeaza a fi depus la MMGA pentru aprobare
1200
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1201
B ROSCI0162
1.3 NUMELE SITULUI
Lunca Siretului Inferior

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 3
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0035861 45.0113333
24980.60 0.00
1202

RO21 NORD-EST
RO22 SUD-EST
X Stepică (70.68%)

conserv.
3260 4996 Buna B C C B
3270 124 Buna B C B B
6430 4 Buna B C B B
91E0 100 Buna C C C C
92A0 1891 Buna B B B C

M 1355 Lutra lutra P 30 50 i P G C B C B
M 1335 Spermophilus P 100 300 i P G C B C B
A 1166 Triturus cristatus P 500 1000 i P G C B B B
F 1130 Aspius aspius(Aun) P 500 1000 i P M C B C B
F 1149 Cobitis taenia(Zvârlugă) P 1000 5000 i P M C B C B
F 1124 Gobio albipinnatus(Porcuor P 1000 5000 i P M C B C B
de nisip)
F 2511 Gobio kessleri(Petroc) R P B B C B
F 2511 Gobio kessleri(Petroc) C P B B C B
F 2511 Gobio kessleri(Petroc) W P B B C B
1203
Tipar)
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, R P C B C B
Tipar)
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, C P C B C B
Tipar)
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, W P C B C B
Tipar)
F 2522 Pelecus cultratus(Sabita) R P C B C B
F 2522 Pelecus cultratus(Sabita) C P C B C B
F 2522 Pelecus cultratus(Sabita) W P C B C B
amarus(Boarcă)
F 1134 Rhodeus sericeus R P C B C B
amarus(Boarcă)
F 1134 Rhodeus sericeus C P C B C B
amarus(Boarcă)
F 1134 Rhodeus sericeus W P C B C B
amarus(Boarcă)
aurata(Dunăriă)
F 1146 Sabanejewia R P C B C B
aurata(Dunăriă)
F 1146 Sabanejewia C P C B C B
aurata(Dunăriă)
F 1146 Sabanejewia W P C B C B
aurata(Dunăriă)
F 1160 Zingel streber(Fusar) R P C B C B
F 1160 Zingel streber(Fusar) C P C B C B
F 1160 Zingel streber(Fusar) W P C B C B
Pietrar)
F 1159 Zingel zingel(Fusar mare, R P C B C B
Pietrar)
F 1159 Zingel zingel(Fusar mare, C P C B C B
Pietrar)
F 1159 Zingel zingel(Fusar mare, W P C B C B
Pietrar)
I 1014 Vertigo angustior P P? DD D

1204
N14 Păúuni 18.21
Situl Lunca Siretului Inferior cuprinde albia majora a raului in aval de Adjudul Vechi si Homocea, pana in
amonte de Municipiul Galati, la care se aduga mici portiuni de terasa (de ex. trupul de padure Hanu
Concachi), precum si partea inferioara a luncii unor afluenti ai Siretului (ex. Raul Trotus, in aval de
Urechesti, Ramnicu Sarat, Suha, Barladel, Buzau). Situl se intinde pe teritoriul judetelor Bacau (portiunea
superioara a sitului situata pe Raul Trotus), Vrancea, Buzau, Braila si Galati. Principalele clase de habitate
identificate in sit sunt: Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) - 45 %; Pajiti seminaturale umede,
preerii mezofile - 18%; Culturi cerealiere extensive - 5%; Alte terenuri arabile - 5 %; Păduri caducifoliate -
25 %; Alte terenuri (inclusiv zone urbane, rurale, căi de comunicaie, rampe de depozitare, mine, zone
industriale)- 2%. Situl este localizat preponderent in lunca inundabila a Siretului, o lunca joasa, cu relief
predominant plan, tanar, format din depuneri aluviale. Local apar grinduri, japse, privaluri, depresiuni.
Altitudinea variaza de la 5 m, in partea inferioara a sitului, la cca. 300 m in partea superioara a sitului, pe
Raul Trotus. Substratul geologic este reprezentat de argile, nisipuri si chiar pietrisuri in partea superioara,
de varsta cuaternara, care se prezinta sub forma de straturi suprapuse orizontal. Reteaua hidrologica este
reprezentata de Raul SIret si de afluentii acestuia. Regimul hidrologic al raului se caracterizeaza prin
revarsari perioadice, in principal in lunile februarie-martie, aprilie-iunie si noiembrie. Aceste revarsari au
influenta directa asupra vegetatiei forestiere. In zona de terasa, regimul hidrologic al raului nu influenteaza
vegetatia forestiera. Climatul variaza dinspre amonte inspre aval, fiind caracteristic etajului colinar in partea
superioara a sitului si stepei, in partea mijlocie si inferioara a sitului.. Solurile sunt preponderent soluri
aluviale (aluviosol), iar pe terase apar molisoluri (cernoziomuri).
Sit important pentru specile de pesti reofili, reprezentand o portiune de rau relativ putin afectata de activitati
antropice.
Impacte Negative

1205
Impacte Pozitive

management afară

afară afară
L A04 Pasunatul N I L B Plantare pădure, pe N I
1 nativi)
01.01 pietris
02.03
L F Vanatoare N O
03.01
naturale)
RNP, ICAS, 2009, Amenajamentul OS Braila. UP I Zavoaiele Siretului.

RNP, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Hanu Conachi. UP I Corbu, UP III Independenta, UP IV Hanu
Conachi.
RNP, ICAS,2000, Amenajamentul OS Focsani. UP VIII, IX, X.
RNP, ICAS,2008 , Amenajamentul OS Adjud. UP II, III, IV.
Investigatii proprii in teren octombrie 2010.
< - Grup N2000 : fara sursa(91F0)Negrean G. com. pers.(3270)>
< - Oprea Adrian : Obs. personale de teren(6510)Observatii personale(92A0)>
< - Biris Iovu-Adrian : RNP, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Hanu Conachi. UP IV Hanu Conachi.
Investigatii proprii in teren octombrie 2010.(91I0)RNP, ICAS, 2009, Amenajamentul OS Braila. UP I Zavoaiele
Siretului.
RNP, ICAS, 2005, Amenajamentul OS Hanu Conachi. UP I Corbu, UP III Independenta, UP IV Hanu Conachi.
RNP, ICAS,2000 , Amenajamentul OS Focsani.
RNP, ICAS,2008 , Amenajamentul OS Adjud.(91E0)RNP, ICAS, 2009, Amenajamentul OS Braila. UP I Zavoaiele
Siretului.
RNP, ICAS,2008 , Amenajamentul OS Adjud.(91F0)RNP, ICAS, 2009, Amenajamentul OS Braila. UP I Zavoaiele
Siretului.
RNP, ICAS,2008 , Amenajamentul OS Adjud.(92A0)>
1206
(91E0)Observatii în teren.
(91F0)Observatii în teren.
(91I0)Observatii în teren.
(92A0)>
< - Sandu Radu Mihai : Cercetari în teren, 2004 - 2005(40A0)Harta potentiala a habitatelor alpine, sub-alpine si
forestiere, Bogdan Candrea, Bogdan Florescu, 2006
Cercetari pe teren, APM Vrancea, Chiriac Silviu 2007-2009
Amenajamentul silvic, UPIX Biliesti - OS Focsani, editia 2000(91E0)Mazilu I., 2000 – Contributii la cunoasterea
ornitofaunei din zona Radulesti-Biliesti (Lunca Siretului), Oltenia, Studii si Comunicari, Stiintele Naturii, Craiova,
16: 187-190(3260)Mazilu I., 2000 – Contributii la cunoasterea ornitofaunei din zona Radulesti-Biliesti (Lunca
Siretului), Oltenia, Studii si Comunicari, Stiintele Naturii, Craiova, 16: 187-190(6440)>
< - Sarbu Ion : Observatii în teren.
(6430)>
< - Alexandru Iftime : ONG, Seminar biogeografic Sibiu 2008(1355)Sos, T., 2010. Monografia testoasei de apa
europene. Draft disponibil online la adresa http://tiborsos.webs.com/monographyofemys.htm(1220)>
< - Tatole Victoria : Grossu, A., 1993. The catalogue of molluscs from Romania. Travaux du Museum d’Histoire
naturelle “Grigore Antipa” 33: 291-366.(1014)Grossu, A., 1993. The catalogue of molluscs from Romania.
Travaux du Museum d’Histoire naturelle “Grigore Antipa” 33: 291-366.(1016)>
(4033)>
< - Otel Vasile : >
1207
RO04 IV 2.90 RO98 2.63

RO04 RezervaĠie naturală + 2.90 B12. Pădurea Meriúor - Cotul Zătuanului
RO98 Necunoscut / 2.411. Balta Potcoava
RO98 Necunoscut + 1.12 2.412. Balta Tălăbasca
RO98 Necunoscut * 1.51 2.827. Lunca Siretului

5.3. Desemnare sit
Aviz favorabil nr. 819/CJ/08.08.2005, pentru instituirea regimului de arie protejată, eliberat de Academia Română,
Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, in baza documentatiei stiintifice alcatuite si înaintate de
Asociatia pentru Conservarea Diversitaii Biologice.
OrganizaĠie: AsociaĠia pentru Conservarea DiversităĠii Biologice

Adresă: Municipiul Focúani, str. Ion Creangă, nr. 12, judeĠul Vrancea
Email: office@acdb.ro
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior úi al
X Da ariilor naturale protejate cu care se suprapune
Linkuri:
Nu
Situl se suprapune peste SPA Lunca Siretului Inferior, administrata de catre Asociatia pentru Conservarea
Diversitatii Biologice
1208
1209
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1210
B ROSCI0163
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Mogoú- MkĠele

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0153444 45.0052500
65.50 0.00
1211

RO22 SUD-EST


conserv.
40C0 0 Buna B C B B
91I0 6 Buna B C B C

P 2093 Pulsatilla grandis P V C B C B

Galati (in apropierea localitatii Cuca) la o altitudine de 125m, pe substrate
1212
loessuri si luturi, solurile fiind cernoziomuri puternic levigate (mai profunde in lungul vailor interioare) iar tipul
dominant de vegetatie sunt padurile si raristile de stejar pufos (Quercus pubescens) in special pe versanti
si stejar brumariu (Quercus pedunculiflora) de-a lungul vailor. Procentul de suprafata din sit cuprins la
categoria „Păduri de monocultură(plopi sau arbori exotici)”, reprezinta plantatii de salcam si frasin
american. De asemenea sunt prezente si plantatii de paltin care nu au cod Natura 2000. Situl este format
din parcelele silvice 45A la E, 47D, 48A la F conform amenajamentului silvic al unitatii de productie I Mogos
din Ocolul silvic Galati.
Se remarca structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea structurilor si alternarea
portiunilor de padure inchisa cu raristi si poieni, prezenta regenerarii naturale a speciilor de stejari,
abundenta si diversitatea subarboretului (paducel – Crataegus monogyna; maces – Rosa canina; corn –
Cornus mas). Trebuie mentionata prezenta bujorului romanesc (Paeonia peregrina).
Observaii în special privind prezena plantelor rare, ameninate, endemice·
Plante din Directiva Habitate 92/43: Iris aphylla ssp. hungarica, Echium rossicum·
Plante din Lista Roie Europeană: Fritillaria orientalisPlante din Lista Roie Naională: Asparagus
verticillatus, Carex brevicolis, Crocus reticulatus, Dictamnus albus, Echinops ritro ssp. ruthenicus,
Hierochloe repens, Lathyrus versicolor, Paeonia peregrina, Prunus tenella, Pyrus elaeagrifolia, Rumex
tuberosus, Salvia aethiopis.

afară afară
Iai: Bul. Grăd. Bot. Univ. „Al. I. Cuza”, 4: 69-101 + 3 tab.
Amenajamentul unitatii de productie I Mogos din Ocolul silvic Galati.
< - Grup N2000 : Sarbu, Oprea com .pers.(40C0)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamente silvice(91AA)Amenajamentele silvice, Harta forestiera a Romaniei - 2008,
proiectul FORESTALP NATURA 2000.(91I0)>
1213
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamente silvice(91AA)Amenajamentele silvice, Harta forestiera a Romaniei - 2008,
proiectul FORESTALP NATURA 2000.(91I0)>

5.3. Desemnare sit

Adresă: str. Brăilei, nr 86, bl. 5A, GalaĠi, judeĠul GalaĠi
Nume: Planul de management al sitului ROSCI0163 Pădurea Mogoú-MkĠele
X Da
Linkuri:
Nu
Amenajamentul unitatii de productie I Mogos din Ocolul silvic Galati
1214
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1215
B ROSCI0164
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Plopeni

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0004361 45.0046277
140.80 0.00
1216

RO31 SUD

Stepică

conserv.


P Aconitum variegatum ssp. P X
paniculatum
P Calamagrostis arundinacea P X
P Carex depressa ssp. P X
transsilvanica
P Carex montana P X
P Chaerophyllum aromaticum P X
P Coronilla elegans P X
P Epilobium montanum P X
P Galium tenuissimum P X
P Geranium palustre P X
P Hypericum montanum P X
1217
P Lapsana communis ssp. P X

intermedia
P Laserpitium prutenicum P X
P Luzula luzuloides P X
P Luzula multiflora P X
P Luzula pilosa P X
P Molinia caerulea C X
P Peucedanum rochelianum R X
P Pimpinella major P X
P Potentilla erecta P X
P Selinum carvifolia P X
P Sigesbeckia orientalis P X
P Silene gallica P X
P Spergula arvensis P X
P Succisa pratensis P X
P Ventenata dubia P X
P Vicia lutea P X

Padurea Plopeni (regiunea biogeografica continentala)este un sit cu o suprafata de 168 ha, specific
reliefului de campie inalta-piemont (270 m altitudine), incadrat in zona padurilor de foioase din periferia
regiunii muntos-deluroase, regiunea ecologica a silvostepei Campiei Romane. Padurea se afla la cca 15 km
nord de Ploiesti, fiind chiar la limita nordica a Campiei Romane, care formeaza aici o enclava.Speciile
descrise aici se dezvolta pe un sol argilos, cu regim hidric alternant (cu inundarea unor statiuni primavara).
Este o padure de stejar de cca 150 ani,gorun, carpen,plop si foarte rar fag in care vegeteaza o serie de
plante sudice.La o altitudine atat de joasa, 230-400 m, este deosebit de interesant faptul ca se remarca
prezenta unor specii caracteristice zonelor montane (Carex montana, Hepatica transsilvanica,Molinia
coerulea, Oxalis acetosella). Situl este foarte important pentru existenta endemismului Peucedanum
rochelianum care a fost semnalat in putine statiuni, in Banat si nordul Olteniei, arealul fiind in extindere spre
est. Padurea Plopeni este actualmente la marginea estica a arealului acestei specii. Este de remarcat
existenta asociatiei Peucedano(rocheliani)- Molinietum coeruleae, endemica in Romania, descrisa din
Banat si Tara Hategului.Speciile de recunoastere ca si conditiile stationale au fost identificate si in
dumbravile de la Plopeni.
1218
H B Replantarea padurii N I
02.0
1
H D Poteci,trasee,trasee N I
01.0 pentru ciclism
1
H D05 Imbunatatirea N O
accesului in zona
H G Mersul pe jos,calarie N I
01.0 si vehicule
2 non-motorizate
H H05 Poluarea solului si N I

afară afară
01.02
M E Depozitarea N I
/deseuri provenite
din baze de
agrement
plante terestre, in
general
M H04 Poluarea aerului, N I
poluanti raspanditi
pe calea aerului
1.Mihaela Pauca-Comanescu,Gavril Negrean - Studiul ecologic al unor populatii periclitate apartinand

speciei endemice Peucedanum rochelianum Heuffel, revista Ocrot.nat.si med.inconj.,Bucuresti 1994
2.M.Mosneaga,G.Negrean,Referat pentru propunere ca rezervatie naturala a unei portiuni din padurea
Plopeni
1219
< - Anea Nicolae : Pauca M., Negrean G. , 1994, Studiu(91Y0)>
< - Biris Iovu-Adrian : Pauca M., Negrean G. , 1994, Studiu(91Y0)>
< - Anea Nicolae : >

5.3. Desemnare sit
OrganizaĠie: Muzeul JudeĠean de StiinĠele Naturii Prahova

Adresă: municipiul Ploieúti, str. Sblt. Erou Călin Cătălin, nr. 1, judeĠul Prahova
Email: office@muzbioph.ro
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 Pădurea Plopeni
X Da
Linkuri:
Nu
Nu exista plan de management in vederea ocrotirii habitatului si speciilor. Desi padurea este incadrata in
grupa I de protectie, masurile de intretinere pe parte silvica nu sunt satisfacatoare (defrisare si replantare de
specii necorespunzatoare).Suprafata de 168 ha cuprinde urmatoarele unitati amenajistice din UP III: 19, 20,
21, 22, 23, 24, 25, 26.
1220
1221
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1222
B ROSCI0165
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Pogăneúti

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

28.0088333 45.0095250
173.50 0.00
1223

RO22 SUD-EST


conserv.
91AA 3 Buna A C A A



1224
Galati (in apropierea localitatii Suceveni) la o altitudine de 110 - 250m, pe substrate formate din depozite
argilo-nisipoase, soluri luvice puternic podzolite (in vai, pseodogleizate. Vegetatia forestiera este dominata
de gorun balcanic (Quercus petraea ssp. dalechampii), tei arginitiu (Tilia tomentosa), stejar pufos (Quercus
pubescens) in special pe versanti si stejar brumariu (Quercus pedunculiflora) de-a lungul vailor. Procentul
de suprafata din sit cuprins la categoria „Păduri de monocultură(plopi sau arbori exotici)”, reprezinta
plantatii de salcam iar cel cuprins la categoria „Paduri de conifere” reprezinta plantatii de pin. Situl este
format din parcelele silvice 117A, B, C, D, E, 121A, B, C, D, E, F, G, 122A, B, C, D, E, 123A, B, C, D, E
conform amenajamentului silvic al unitatii de productie IV Suceveni din Ocolul silvic Galati.
Se remarca structura naturala foarte bine conservata, prezenta regenerarii naturale la gorun, tei si a
speciilor de stejari, abundenta si diversitatea subarboretului (paducel – Crataegus monogyna; maces –
Rosa canina; scumpie – Cotinus coggygria). Trebuie mentionata prezenta bujorului romanesc (Paeonia
peregrina). Subparcelele silvice 123B, 122D si 122A sunt deja declarate rezervatie conform Legii 5/2000.
·Plante din Lista Roie Europeană: Fritillaria orientalis·
Plante din Lista Roie Naională: Achillea ochroleuca, Crocus reticulatus, Delphinium fissum, Dictamnus
albus, Lathyrus pannonicus, Limodorum abortivum, Paeonia peregrina, Pyrus elaeagrifolia, Prunus tenella,
Symphytum ottomanum, Fraxinus coriariaefolia, Carex brevicollis, Dianthus pontederae ssp. kladovanus,
Quercus virgiliana, Silene compacta

afară afară
1225
Iai: Bul. Grăd. Bot. Univ. „Al. I. Cuza”, 4: 69-101 + 3 tab.; SÂRBU I., OPREA Ad., TĂNASE C., 1995.
Rezervaia naturalăPădurea Pogăneti – Suceveni (jud. Galai). Bul. Grăd. Bot. Iai (ISSN 1224-2357),
5: 189–207.
ForestAlpNatura2000RO(91Y0)>
< - Biris Iovu-Adrian : Amenajamentele silvice, Harta Forestiera a Romaniei - 2008(91I0)>


RO04 IV 19.16

RO04 RezervaĠie naturală + 19.16 2.417. Pădurea Pogăneúti
5.3. Desemnare sit
locale
1226
OrganizaĠie: Regia NaĠionalăa Pădurilor-ROMSILVA-DirecĠia SilvicăGalaĠi

Adresă: GalaĠi, str. StiinĠei, nr. 95, judeĠul GalaĠi
Email: office@galati.rosilva.ro
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0165 Pădurea Pogăneúti úi al ariei
X Da naturale protejate Pădurea Pogăneúti, cod 2.417
Linkuri:
Nu
Amenajamentul unitatii de productie IV Suceveni din Ocolul silvic Galati si Planul de management al ariei
protejate Padurea Poganesti (pentru portiunea din sit care e rezervatie).
1227
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1228
B ROSCI0166
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Reúca Hotărani

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0046805 44.0151250
1647.60 0.00
1229

RO41 SUD-VEST

Stepică

conserv.


N14 Păúuni 1.85
1230
Pădurea Reca este aezatăvn lunca Oltului, pe terasa Câmpiei Caracalului, în vecinătatea satelor Reca
(comuna Dobrosloveni), Chilii (comuna Fărcasele) i Hotărani (comuna Fărcasele), la altitudinea cuprinsă
între 72 m i 107 m. Terenul este bordat în partea de sud-est de apa râului Teslui de Romanai i udat de
apa râului Potopin.
Pădurea fiind în lunca Oltului în imediata vecinătate a râului i chiar dacărâul a fost amenajat în sistem
hidroenergetic, pădurea încămai păstreazăcaracterul mlătinos.

afară afară
M F Vanatoare N I
03.01
Flora acestei păduri a fost studiatăde Alexandru Buia de la Institutul Agronomic din Craiova în jurul anului
1960, apoi de C. Maloi D. Câru. Recent, în anii 1997-1998, a fost alcătuit inventarul botanic al pădurii,
publicat în 1999, de un colectiv de botaniti de la Universitatea din Craiova, format din Gh. Popescu, I.
Costache i M. Niculescu.
Popescu Gh., Costache I., Niculescu M. - Date preliminare privind flora pădurii Romula, judeul Olt i
pădurii Bratovoieti, judeul Dolj.Acta Horti Botanici Bucurestiensis 1998 vol. 27, Bucureti 1999.
Bobârnac B., Popescu M., Câru D. - Rezervaii i monumente ale naturii din Oltenia. Editura Sport -
Turism. Bucureti, 1984.
Ciobanu N. - Rezervaii i monumente ale naturii din judeul Olt. Editura Didacticăi Pedagogică.
Bucureti, 1993.
Petrache O. - Contribuii la cunoaterea speciilor rare de plante i de animale din zona Caracal. În
volumul ““Studii i Cercetări”. Subcomisia Oltenia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii. Slatina, 1974
1231
< - Croitoru Ion : amenajamente silvice(91F0)amenajamente silvice(91Y0)amenajamente silvice(92A0)>
< - Croitoru Ion : >

< - Nitu Eugen : Date teren E. Nitu, 1986(1089)>

RO04 IV 3.12

RO04 RezervaĠie naturală + 3.12 IV.44. Pădurea Reúca
5.3. Desemnare sit
Prin HG 2151/2004 au fost desemnate o suprafaăde 50 ha rezervaie naturalădin cadrul acestei propuneri de
SCI.
1232
Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
1233
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1234
B ROSCI0167
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Roúcani

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0060750 47.0074361
63.50 0.00
1235

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
91Y0 41 Buna B A B B



N14 Păúuni 19.52
1236
Pădure de mestec (stejar, gorun, arar, tei i frasin), situatăvn zona deluroasăa câmpiei cuprinsăvntre
râurile Jijia i Prut; cărpiniă(Carpinus orientalis) la limita nordicăa arealului său; diseminatăscumpie
(Cotinus coggygria).
Situl propus este important pentru prezena din abundenăa speciei Carpinus orientalis (cărpiniă), aflată
la limita nordicăa arealului său natural în România i care crete într-o pădure de amestec cu
predominanăQuercus dalechampii(gorun).

afară afară
Bot. Univ. „Al. I. Cuza”, 5: 99-124; SÂRBU I., OPREA Ad., TĂNASE C., 1995. Rezervaia naturalăPădurea
Breana – Rocani (jud. Galai). Bul. Grăd. Bot. Iai (ISSN 1224-2357), 5: 169–189.
< - Iconomu Luminita : Cercetari în teren cu Oprea A.(62C0)Cercetari în teren cu Oprea A.(91I0)>
in custodie in judetul Neamt si Iasi" - cod proiect SMIS 36369(6240)Studii efectuate in cadrul proiectului - "Model
de management privind ariile naturale protejate atribuite in custodie in judetul Neamt si Iasi" - cod proiect SMIS
36369(91Y0)>

1237

RO98 48.64

RO98 Necunoscut + 48.64 2.539. Pădurea Roúcani
5.3. Desemnare sit
Situl are statut de protecie, rezervaia forestierăPădurea Rocani fiind declaratăprin Legea nr. 5/2000.

Nume: Planul de management al sitului ROSCI0167 Pădurea Roúcani úi al RezervaĠiei Naturale
X Da Pădurea Roúcani
Linkuri:
Nu
1238
Existăun plan de mangement úi un regulament al rezervaĠiei forestiere Pădurea Roúcani, elaborate de
către custode úi avizate de către Academia Română- Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii.
1239
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1240
B ROSCI0168
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Sarului

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0109527 44.0086027
6770.30 0.00
1241

RO41 SUD-VEST

Stepică

conserv.

I 1052 Hypodryas maturna P 100 200 i P M C B C B
I 1089 Morimus funereus P C B B C B

N14 Păúuni 1.22
1242
Arborete de gârniă, cer i gorun, pure i în amestec, cu vârsta medie de 60 ani, consistenăplină, care
creeazăun habitat propice pt foarte multe specii de animale sălbatice, i o florăspecifică.
Siteul propus este cea mai întinsăzonăforestiera din jude.

afară afară
.01
Păun M. - Vegetaia lemnoasăa raionului Bal, regiunea Oltenia. Lucrări tiinifice. Institutul Agronomic
Craiova. Volumul VII, 1958.
< - Cotet Adriel : >
< - Grup N2000 : fara sursa(91I0)>
< - Cotet Adriel : >
< - Nitu Eugen : >
1243
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>
< - Dorosencu Alexandru : INCDDD, investigatii in teren(1052)>
5.3. Desemnare sit
Siteul nu este desemnat ca zonăprotejatăvn prezent

Adresă: Municipiul Slatina, jud. Olt, str. Valea Oltului, nr. 2
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0168 Pădurea Sarului
X Da
Linkuri:
Nu
1244
Amenajamentul silvic UP V BistriĠa ed.2005
1245
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1246
B ROSCI0169
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Seaca - Movileni

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0166472 46.0049277
50.70 0.00
1247

RO21 NORD-EST


conserv.
91I0 2 Buna B C B B



câmp)
P Campanula macrostachya R X
P Fraxinus ornus R X
P Galanthus maximus R X
P Iris aphylla R X
1248
P Lychnis coronaria R X
P Quercus dalechampii C X
P Quercus petraea C X
P Symphytum ottomanum R X

Este un rest din pădurile xeroterme ale silvostepei ce se întindea odinioarăvn Colinele Tudovei
Climatul este specific stepei, iar solul este tip cernoziom cambic cu grade diferite de eroziune de
suprafaă.
Arboretele au o consistenăredusăi sunt formate din stejar pufos (Quercus oubescens), garniă
(Q.frainetto) , stejar brumăriu (Q. pedunculiflora). La aceste specii se mai adaugăgorunii (Quercus
virgiliana, Q.petrea, Q. dalechampii), ararul tătărăsc (Acer tataricum) i mojdreanul (Fraxinus ornus).
Pantele cu înclinare de pânăla 20º i expoziiile variabile (vestice , sud-estice i estice ), poienile
au permis infiltrarea i meninerea a numeroase elemente de nuanăsudicăi continentală, multe din
acestea fiind rare. Din aceste categorii importante de specii cităm: Campanula macrostacha (clopoei),
Lychnis coronaria (flocosele), Galanthus graecus (ghiocei), Silene otites (gua porumbelului), Symphytum
ottomanum (tătăneasăde pădure) etc.
Padurea Seaca - Movileni este un rest din padurile xeroterme ale silvostepei care se intindeau odinioara in
colinele Tutovei si care s-a mentinut in zona Seaca - Movileni - Coroiesti, apreciate initial la o suprafata de
500 ha. Aceasta rezervatie prezinta o flora bogata si variata, dar si o vegetatie interesanta sub raport
fitocenotic. O semnificatie fitogeografica o prezinta existenta garnitei, specie aflata la limita nordica a
arealului.
1249

afară afară
L B03 Exploatare forestiera N I L B Indepartarea N I
fara replantare sau 02.0 arborilor uscati sau in
refacere naturala 4 curs de uscare
prof. Dr. Ion Iordache, Studiul complex al ariilor protejate din Moldova si a situatiei lor actuale, 1997;
< - Grup N2000 : Sârbu I. com. pers.(91AA)>
< - Olteanu Gheorghe : amenajamente silvice(91I0)>


RO04 IV 100.00

RO04 RezervaĠie naturală = 100.0 IV.73. Seaca - Movileni
0
1250
5.3. Desemnare sit
Padurea Seaca - Movileni a fost declarata rezervatie naturala in baza Deciziei nr. 220/1973 a Consiliului Popular
Judetean Vaslui, prin Decizia nr. 129/1994 a Consiliului Judetean Vaslui si conform H.G. nr. 2151/2004 se
gaseste la pozitia IV 73.

Nume: Planul de Management al sitului Natura 2000 ROSCI0169 Pădurea Seaca - Movileni úi
X Da al rezervaĠiei naturale Seaca - Movileni
Linkuri:
Nu
Planul de management este in curs de elaborare.
1251
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1252
B ROSCI0170
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea úi mlaútinile eutrofe de la Prejmer

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0065833 45.0030083
350.10 0.00
1253

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
7210 3 Buna A A B B

M 1308 Barbastella P C B B B
M 1337 Castor fiber(Castorul) P C C B C C
M 1337 Castor fiber(Castorul) R C C B C C
M 1337 Castor fiber(Castorul) W C C B C C
ampelensis()
I 1065 Euphydryas aurinia P R C C C C
I 1059 Maculinea teleius P R C C C C
P 1758 Ligularia sibirica P P? DD D
P 1903 Liparis loeselii P R B C C C
1254

P Armeria maritima ssp. P X
barcensis
P Cladium mariscus P X
P Drosera anglica P X
P Iris sibirica P X
P Listera ovata P X
P Pedicularis sceptrum-carolinum P X
P Primula farinosa P X
P Schoenus ferrugineus P X
P Schoenus nigricans P X
P Scorzonera humilis P X
P Sesleria caerulea P X
P Swertia perennis P X

N14 Păúuni 2.22
Padurea si mlastina Prejmer constituie o rezervatie complexa ce adaposteste un ecosistem forestier si altul
de mlastina in cadrul caruia s-au pastrat diferite raritati floristice si faunistice , unele fiind monumente ale
naturii: Fritillaria, Adenophora. Pozitia geografica a acestei rezervatii în cadrul Depresiunii Barsei , imprima
unele caracteristici specifice si contureaza un topoclimat aparte cu un grad de continentalism ridicat.
Padurea Prejmer constituie un biotop de exceptie prin prezenta stejarului la limita de altitudine a acestuia in
tara noastra. In padure s-au conservat o serie de specii din perioada cuaternara – specii relicte de clima
rece.
Mlastina Prejmer adaposteste o serie de raritati bine conservate aici dar care se regasesc si in zonele
foarte umede din padurea Prejmer.
In cadrul rezervatiei cele mai raspandite soluri sunt cele hidromorfe si semihidromorfe. In partea centrala a
microdepresiunilor se formeaza soluri turboase si soluri turbo-gleice de mlastina joasa care sunt permanent
1255
submerse.
Padurea si mlastina de la Prejmer sunt de o importanta stiintifica deosebita deoarece reprezinta un

ecosistem de stejaret de limita altitudinala si de conditii edafice extreme a carei conservare asigura
perpetuarea nu numai a stejarului ci si ale microflorei si microfaunei.
Apar specii floristice rare sau vulnerabile, precum si specii care se constituie in asociatii vegetale
indicatoare de habitate de mlastini, cum sunt Cladium mariscus si Schoenus nigricans.
H 810 Drenaj N I
01.0
2
01.0
1
H E Alte zone N O
02.0 industriale/
3 comerciale
incendiilor

afară afară
M A04 Pasunatul N O
CMN Documentation BV 014 – Rezervatia stiintifica Mlastina si Padurea Prejmer

Morariu I – Mlastinile de la Prejmer, conservatoare de relicte floristice , Bucuresti 1966
Prof dr ing Darie Parascan - Referat stiintific: Cercetari privind masurile de conservare si protejare a
speciilor vegetale si animale endemice, rare sau periclitate din ecosistemele forestiere ale judetului Brasov
si imprejurimilor sale
Ularu Pantelimon, Gurean Dan – Aspecte fitocenologice din mlastinile eutrofe de la Prejmer
Ularu P, Gurean D – Rezervatia naturala „Padurea Prejmer – Podul Olt” judetul Brasov1. Morariu I.,
1966, Mlatinile de la Prejmer, conservatoare de relicte floristice, Ocrot. Nat, 10, 1, Bucureti.
2. OLTEAN, M., & al., 1994: Lista roie a plantelor superioare din România, Inst. De Biologie. Studii
1256
sinteze, documentaii de ecologie, 1:1-52, Bucureti.
3. Pop E., 1960, Mlatimile de turbădin RPR, Ed. Acad., Bucureti.
4. Ularu P. & Gurean D., 1996, Mlatinile eutrofe din ara Bârsei –trecut, prezent i viitor, Bul. Celei
de-a 3-a Conf. Na. Pt. Prot Med. Prin Mijl. Biol i Biotehn., Braov.
5. Ularu P. & Gurean D., 1997, Rezervaia naturalăÄPădurea Prejmer – Podu Olt”, jud Braov, Bul.
Celei de-a 4-a Conf. Na. Pt. Prot Med. Prin Mijl. Biol i Biotehn., Braov.
6. Ularu P. & Heltman H., 1994, Die Flachmoore des Burzenlandes und deren Beudeutung fur die
Aufrechternhaltung des okologishen Gleichgewichts in diesem Raum
< - Ioanitescu Anca : amenajamente silvice(91E0)amenajamente silvice(91Y0)Prof.dr.Danciu Marius din cadrul
Facultatii de Sivicultura, catedra botanica(7210)>
middle Olt river basin. Transylv. Rev. Syst. Ecol. Res., 1: 169 - 18.(1166)Negus S., com. pers.(1354)Obs. Iftime
2008(1193)Proiect BEAVER - Cercetari privind ecoetologia castorului in Romania, ICAS 2007-2010(1337)>
(1308)>
< - Kovacs Istvan : Kovacs Sandor, com. pers.(1059)Kovacs Sandor, com. pers.(1065)>

RO04 IV 0.00 RO98 100.00

RO04 RezervaĠie naturală / IV.31. Dealul Ciocaú- Dealul ViĠelului
RO98 Necunoscut = 100.0 2.258. Pădurea úi mlaútinile eutrofe de la Prejmer
0
1257
5.3. Desemnare sit
A fost desemnatăca arie protejatăprin HCJ nr.949/1962, Legea 5/2000

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
aria naturalăprotejatăare întocmit planul de management care se aflăspre avizare la Academia Română
din 2006
1258
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1259
B ROSCI0171
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea úi pajiútile de la Mârzeúti

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0138166 47.0070083
202.10 0.00
1260

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
1530 6 Buna B C B B
40C0 2 Buna B C B B
6510 2 Buna C C B B

M 2021 Sicista subtilis P R A B A B
M 2021 Sicista subtilis R R A B A B
M 1335 Spermophilus P C C B A B
M 1335 Spermophilus R C C B A B
A 1166 Triturus cristatus P C C B A B
I 1078* Callimorpha quadripunctaria P P C B C B
I 1089 Morimus funereus P P B B C B
P 4091 Crambe tataria P P B B C B
P 4067 Echium russicum P C B A C A
R 1298 Vipera ursinii P C B B A B
1261
M 1339 Cricetus cricetus(Hârciog) C X X

câmp)
M 2632 Mustela R X
M 1358 Mustela putorius(Dihor) C X X
M Nannospalax C X
I Archirileya inopinata C X
I Eridontomerus arrabonicus C X
I Scolopendra cingulata C X
P Adonis volgensis V X
P Beta trigyna P X
P Centaurea marschalliana P X
P Plantago schwarzenbergiana P X
P Potentilla patula P X
P Pulsatilla pratensis ssp. P X
nigricans
P Pulsatilla vulgaris ssp. grandis V X

N14 Păúuni 31.98
1262
Este un sit reprezentativ pentru silvostepa Moldovei, cuprinzând în proporie de cca. 30% pădure de
silvostepăeurosiberianăcu Quercus robur i Quercus daleshampii în principal, iar în proporie de cca.
60% pajiti cu caracter stepic pronunat - unul dinte puinele ochiuri de stepăsecularărămasăpuin
influenatăantropic.
Sit important pentru habitate i specii de florăi faunăsălbaticăenumerate în Directiva Habitate.
H A01 Cultivare N I
H A04 Pasunatul N I
fara replantare sau
refacere naturala

afară afară
05.01
1. Dobrescu C., Eftimie El., Mititelu D., Pascal P. - Aspecte floristice i geobotanice cu privire la pădurea i
pajitile de la Mârzeti-Iai, 1969, Analele tiinifice ale Universităii Al. I. Cuza din Iai, Seciunea II,
a. Biologie, Tomul XV, Fasc. 1;
2. Documentaie în teren 2005, 2006 - A.P.M. Iai;
1263
< - Grup N2000 : Grup Natura 2000 com. pers.(40C0)Grup Natura 2000, reîncadrare 1340(1530)>
< - Iconomu Luminita : fara sursa(62C0)fara sursa(6510)fara sursa(91I0)>
< - Grup N2000 : >

< - Loredana Mititiuc : Lucian Fusu, Univ."Al.I.Cuza" Iasi(1078)>
< - Nitu Eugen : conform datelor Popescu Irinel (corectate) si S. Panin, Fauna Romaniei, Fam. Cerambycidae.
(1089)>
< - Popescu Irinel Eugen : Zamfirescu Stefan, Popescu Irinel; observatii in teren 2005-2006(1166)Zamfirescu
Stefan, Popescu Irinel; observatii in teren 2005-2006(1188)Zamfirescu Stefan, Popescu Irinel; observatii in teren
2005-2006(1220)Zamfirescu Stefan, Popescu Irinel; observatii in teren 2005-2006(1298)>
5.3. Desemnare sit
Situl nu este desesemnat ca zonăprotejată.
OrganizaĠie: Societatea OrnitologicăRomână

Adresă: Bd. Hristo Botev, nr. 3/6, Bucureúti
1264
Nume: Planul de management al sitului ROSCI0171 Pădurea úi pajiútile de la Mârzeúti
X Da
Linkuri:
Nu
În prezent zona nu are statut de protecĠie úi nu existăun plan de management pentru situl propus.
1265
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1266
B ROSCI0172
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea úi Valea Canaraua Fetii - Iortmac

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 1 1
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0116305 44.0110388
13636.70 0.00
1267

RO22 SUD-EST


conserv.
6430 136 Buna B C B B

lungi)
M 1310 Miniopterus R P C B C B
lungi)
ferrumequinum()
M 1303 Rhinolophus hipposideros() P P C B B B
M 1302 Rhinolophus P V C B B B
M 2635 Vormela peregusna P P C B B B
1268
de nisip)
Tipar)
F 1134 Rhodeus sericeus P P? DD D
amarus(Boarcă)
I 1078* Callimorpha quadripunctaria P R C B C B
I 1074 Eriogaster catax P C B B C B
I 1060 Lycaena dispar P C C B C B
I 4053 Paracaloptenus P R B B B B
caloptenoides
I 4043 Pseudophilotes bavius P R B C C B
P 2327 Himantoglossum caprinum P 29 i C C A C
P 1428 Marsilea quadrifolia P 1000 i P C B A C
P 2125 Potentilla emilii-popii P R B B A B
R 1279 Elaphe quatuorlineata P P C B B B
R 1219 Testudo graeca P C B A B A
R 1217 Testudo hermanni P V C B B B

P Caragana frutex V X
P Carex hallerana R X
P Centaurea rutifolia ssp. V X
jurineifolia
P Centaurea varnensis V X
P Crocus flavus R X
P Crucianella angustifolia R X
P Cytisus agnipilus V X
P Dianthus pseudarmeria R X
1269
P Himantoglossum hircinum V X
P Koeleria lobata R X
P Koeleria nitidula R X
P Ononis pusilla V X
P Orchis purpurea V X
P Parietaria lusitanica ssp. R X
serbica
P Ranunculus oxyspermus C X
P 1849 Ruscus aculeatus V X X
P Vicia narbonensis V X

Rezervaia prezintăspecii floristice caracteristice regiunii ponto-caspice i regiunii

macaroneze-mediteraneene, fiind semnalate aproximativ 1000 de specii de plante superioare,
reprezentând 27% din flora României.
În ceea ce privete fauna aria naturalăprotejatăcuprinde numeroase specii de animale rare, de origine
submediteraneeană, balcanicăsau pontică.
Rezervaia este deosebit de importantăprin multitudinea de habitate i specii rare, protejate pe care le
deine, multe fiind specii de păsări migratoare care poposesc aici datorităcondiiilor climatice.
Habitatele caracteristice rezervaiei sunt: păduri termofile cu Quercus pedunculiflora i Carpinus orientalis,
zone de stepăcalcifilă, grote i suprafee mlătinoase.
1270
Valoarea remarcabilăa sitului este datăde prezena speciilor rare de floră, a speciilor de ornitofaună
protejate la nivel internaional, a speciilor submediteraneene, balcanice i pontice de mamifere,reptile i a
speciilor de nevertebrate, mai ales lepidoptere de o maximăvaloare.
H A04 Pasunatul N I
01.0 pietris
1.01
H D Poteci,trasee,trasee N I
01.0 pentru ciclism
1

afară afară
01.02
Bucureti, 1990.
1271
1999.
2002.

RO04 IV 22.37 RO98 1.42

RO04 RezervaĠie naturală + 17.69 IV.27. Lacul Oltina
RO04 RezervaĠie naturală + 4.68 IV.29. Lacul Dunăreni
RO98 Necunoscut + 1.42 2.363. Pădurea Canaraua Fetii

5.3. Desemnare sit
Rezervaia naturalăCanaraua Fetii a fost pusăsub ocrotire prima datăprin Decizia 31/1980 a Consiliului
Popular Judeean Constana. Rezervaia naturalăPădurea Canaraua Fetii este declaratărezervaie conform
Legii 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriul naional- Seciunea a III-a arii protejate de interes naional,
cod 2363. Suprafaa actualăprevăzutăvn Legea 5/2000 de 168,3ha va fi extinsăca urmare a propunerii de
extindere avizatăde C.M.N. a Academiei Române (aviz nr. 1679/16.02.2006).
1272

Adresă: str. I.C. Brătianu, nr. 250, ConstanĠa
Nume: Planul de Management al siturilor Natura 2000 ROSCI0172 Pădurea úi Valea Canaraua
X Da Fetii-Iortmac, ROSPA0008 Băneasa-Canaraua Fetii, ROSPA0054 Lacul Dunăreni, ROSPA0056
Lacul Oltina úi al rezervaĠiilor naturale 2.363 RezervaĠia NaturalăPădurea Canaraua Fetii, IV.29
RezervaĠia NaturalăLacul Dunăreni, IV.27 RezervaĠia NaturalăLacul Oltina
Linkuri:
Nu
Pentru RezervaĠia Naturala Pădurea Canaraua Fetii nu existăplan de management. S-a elaborat
regulamentul rezervaĠiei de către custodele DirecĠia SilvicăConstanĠa.
1273
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1274
B ROSCI0173
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Stârmina

2 0 0 6 0 1 2 0 1 6 0 9
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0133722 44.0013194
2779.80 0.00
1275

RO41 SUD-VEST

Stepică

conserv.

A 1993 Triturus dobrogicus P 100 1000 i C M C B A B
Tipar)
amarus(Boarcă)
I 1083 Lucanus cervus P 1000 10000 i C G C B C B
R 1217 Testudo hermanni P C C A B B
1276


N14 Păúuni 1.32
Situl conservăhabitate naturale i specii importante sub aspect forestier, fiind arie protejatăadministratăvn
special pentru conservare prin intervenii de gospodărire.
Valoarea acestei rezervaii se datoreazăsuprafeelor compacte cu ghimpe (Ruscus aculeatus) i

amestecului de diferite foioase. Valenele peisagistice nu sunt deosebite, interesantăfiind zona din
vecinătatea Dunării Mici.
1277
afară afară
L A04 Pasunatul N O M B Curatarea padurii N I
L A08 Fertilizarea (cu N O 02.0
ingrasamant) 2
01.02
M E Infrastructuri N O
peisaj
Planul de management al ariei naturale Pădurea Stârmina - R.N.P., Direcia SilvicăDr. Tr. Severin
< - Alexandru Iftime : fara sursa(91F0)>
< - Avedic Mihai Danut : Planul integrat de management al siturilor Natura 2000 ROSPA0011 BlahniĠa, ROSCI
0173 Pădurea Stârmina, ROSCI0306 Jiana úi ROSPA0024 Gruia-gârla mare (proiect), Societatea Ornitologică
Română, 2015(91I0)Planul integrat de management al siturilor Natura 2000 ROSPA0011 BlahniĠa, ROSCI 0173
Pădurea Stârmina, ROSCI0306 Jiana úi ROSPA0024 Gruia-gârla mare (proiect), Societatea Ornitologică
Română, 2015(91M0)Planul integrat de management al siturilor Natura 2000 ROSPA0011 BlahniĠa, ROSCI 0173
Română, 2015(92A0)>
< - Grup N2000 : Iovu Biris com. pers.(92A0)>
< - Biris Iovu-Adrian : Amenajamentul OS Simian, RNP-ROMSILVA, ICAS, 2000(91M0)Amenajamentul OS
Simian, RNP-ROMSILVA, ICAS, 2000(92A0)>
< - Alexandru Iftime : Cf date ICAS - M. Popa, introduse in situl Dunarea Veche, care este inclus in extinderea
propusa pt Padurea Starmina(1355)Cogalniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B., 2000. Amfibienii din Romania –
< - Avedic Mihai Danut : Planul integrat de management al siturilor Natura 2000 ROSPA0011 BlahniĠa, ROSCI
0173 Pădurea Stârmina, ROSCI0306 Jiana úi ROSPA0024 Gruia-gârla mare (proiect), Societatea Ornitologică
Română, 2015(1083)Planul integrat de management al siturilor Natura 2000 ROSPA0011 BlahniĠa, ROSCI 0173
Română, 2015(1993)>
1278
< - MICU DRAGOS : >
(1220)>
< - Otel Vasile : >

RO98 6.85

RO98 Necunoscut + 1.46 2.605. Pădurea Bunget
RO98 Necunoscut + 5.39 2.612. Pădurea Stârmina
5.3. Desemnare sit
Aria protejatăPădurea Stârmina este declaratărezervaie naturalăde tip mixt prin H.C.J. nr.26/1994 i
rezervaie forestierăde interes naional prin Legea 5/2000, cu o suprafaăde 100,3 ha.Corespunde categoriei
IV IUCN, arie protejatăadministratăvn special pentru conservare prin intervenii de gospodărire.
OrganizaĠie: Societatea OrnitologicăRomână-SOR

Adresă: Municipiul Bucureúti, Bd. Hristo Botev, Nr. 3-6
1279
Nume: Planul de management al siturilor Natura 2000 ROSPA0011 BlahniĠa, ROSCI0173
X Da Pădurea Stârmina, ROSCI0306 Jiana úi ROSPA0024 Gruia-Gârla Mare, doar trupul care se
suprapune parĠial cu ROSCI0306 Jiana
Linkuri:
Nu
În curs de avizare la Academia Română.
1280
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1281
B ROSCI0174
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea StudiniĠa

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0090750 43.0073027
66.40 0.00
1282

RO41 SUD-VEST

Stepică

conserv.
40C0 6 Buna B C B B

Pădurea Studinia este situatăvn Câmpul Leu-Rotunda, parte a Câmpiei Romanaiului, pe DN. 64
Caracal-Corabia, la 200-300m lateral dreapta, între satul Studinia (comuna Studina) i fostul IAS Studina.
Pânăla al doilea război mondial era cunoscutăsub numele de :Pădurea Fermei.
Vegetaia lemnoasăeste dominatăde stejar pufos (Quercus pubescens), care formeazăun arboret curat,
unic în judeul Olt i probabil în România. Majoritatea arborilor depăesc vârsta de 100 ani, distribuii la
distantăunii fatăde alii, lăsând spatii largi (poieni) acoperite de vegetaia ierboasă.
1283

afară afară
< - Grigoras Ion : fara sursa(40C0)fara sursa(91AA)>
< - Dorosencu Alexandru : INCDDD, investigatii in teren(1088)>

5.3. Desemnare sit
Padurea nu este desemnatărezervaie naturală.
1284

Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0174 Pădurea StudiniĠa
X Da
Linkuri:
Nu
Amenajamentul silvic UP VIII Vlădila ed. 2000
1285
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1286
B ROSCI0175
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Tălăúmani

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0073277 46.0054083
54.30 0.00
1287

RO22 SUD-EST


conserv.


M Nannospalax P X

N14 Păúuni 1.36
1288
Profilul are următoarea succesiune de straturi geologice: nisipuri, pietrisuri, argile si loessuri a căror vârstă
a fost situatăvn romanian (pliocen).
Relieful este cel de tip colinar, cu dealuri prelungi, desfăsurate între văi paralele. Pădurea este în cuesta
pârâului Jeravăt.
Habitat de padure naturala cu Quercus robur, Fagus orientalis, Fraxinus excelsior, Acer campestre si Tilia
cordata din zona de deal;
23 de exemplare marcate de arbori seculari din specia Fagus orientalis - specie rara în aceasta zona;
Arborii seculari, aflati în stare buna de vegetatie, existenti în masivul de padure Talasmani (padure de
quercinee), sunt marcati, pentru fiecare fiind întocmita câte o fisa de catre prof. dr. N. Bacalbasa;
Alături de exemplarele de arbori seculari sunt si speciile: Fagus sylvatica, Fraxinus excelsior, Fraxinus
angustifolia, Fraxinus prallisae.
În jurul acestor exemplare este protejatăsi zona tampon (pădure de foioase)
Asociatii de specii ierboase specifice padurilor de deal: Corydalis sp., Isopyrum sp., Anemone sp.,
Geranium sp., Pulmonaria sp., Symphitum sp.;
Flora endemica - Galanthus graecus (ghiocel balcanic).

afară afară
01.02
ICAS Bucureti, 1997 - Amenajamentul Ocolului silvic Tecuci; Alesinschi Al.,Olaru V.,Gairling A., 1967 -
< - Nazare Ana Gabriela : amenajamente silvice(91Y0)>
1289


RO98 100.00

RO98 Necunoscut - 100.0 2.408. Pădurea Talasmani
0
5.3. Desemnare sit
zone de pe teritoriul judetului Galati
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a -zone
protejate, publicata în M. Of. 152/2000, pozitia 2.408.
O.U. nr.236/2000, publicata în M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.462/2001,
publicata în M.Of. nr.433/2001
locale
OrganizaĠie: ConsorĠiul Local Pro Natura GalaĠi

Adresă: GalaĠi, str. Brânduúei, nr. 6, bl.B12, ap 68, judeĠGalaĠi
Email: manolacheionel78@yahoo.com
1290
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0175 Pădurea Tălăúmani úi al ariei
X Da naturale protejate Pădurea Tălăúmani, cod 2.408
Linkuri:
Nu
Planul de Management/Regulamentul de FuncĠionare al ariei protejate este avizatfavorabil de Comisia

pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii
1291
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1292
B ROSCI0176
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Tătăruúi

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0005361 47.0130777
53.20 0.00
1293

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.

P 1902 Cypripedium calceolus P R C C C C

Pădure secularăde fag, de un deosebit interes conservativ.
este arie protejata de interes national, conform legii 5/2000, actualmente in custodia Directiei Silvice Iasi.
Faget natural secular, reprezentativ pentru Podisul Central Moldovenesc; Insular apar si exemplare de
Fagus taurica cu varte de peste 150 ani.
1294
este arie protejata de interes national, conform legii 5/2000, actualmente in custodia Directiei Silvice Iasi.
Faget natural secular, reprezentativ pentru Podisul Central Moldovenesc; Insular apar si exemplare de
Fagus taurica cu varte de peste 150 ani.

afară afară
Lupu I., 1980, Flora i vegetaia pădurilor dintre Siret, Moldova i Bazinul omuzul Mare. Tezăde
doctorat. Inst. Agron. Iai; Mititelu D., Chifu T., Scarlat A. & Aniei Liliana. 1995. Flora i vegetaia
Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(91V0)>
< - Biris Iovu-Adrian : Popa C., DS IS, com. pers.(9130)>


RO98 100.00
1295

RO98 Necunoscut = 100.0 2.546. Pădurea Tătăruúi
0
5.3. Desemnare sit
Rezervatia forestierăPădurea Tătărui este desemnatăprin Legea nr. 5/2000.

Nume: Planul de management al sitului ROSCI0176 Pădurea Tătăruúi úi rezervaĠiei naturale
X Da Pădurea Tătăruúi
Linkuri:
Nu
pentru aria protejata Tatarusi este in vigoare un Plan de management intocmit de catre custode (Directia
Silvica Iasi) si vizat de catre Academia Romana
1296
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1297
B ROSCI0177
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Topana

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 1 1
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0140083 44.0094944
894.00 0.00
1298

RO41 SUD-VEST

Stepică

conserv.

A 1166 Triturus cristatus P 50 100 i P M C B C B
I 1088 Cerambyx cerdo P 50 100 i P M C B C B
I 1083 Lucanus cervus P 200 400 i P M C B C B
I 1060 Lycaena dispar P 20 50 i P M C B C B

N14 Păúuni 9.33
1299
Speciile de arbori din compozitia Padurii Topana sunt specii valoroase de garnita, stejar pedunculat, cer.
Prin starea buna de vegetatie si climatul specific pe care il creeaza, aceasta padure este o rarirate pentru
judetul Olt, iar din punct de vedere fitoclimatic padurea apartine etajului deluros de cvercete(de gorun,
garnita si amestecuri din acestea) si sleauri de deal.
Componentele valoroase ale teritoriului ariei naturale protejate sunt in primul rand de ordin stiintific: botanic,
zoologic, istoric, dar exista si elemente peisagistice care pot fi valorificate prin activitati de turism.

afară afară

investigatii in teren(1088)INCDDD, investigatii in teren(1089)INCDDD, investigatii in teren(1166)INCDDD,
1300
5.3. Desemnare sit
Din întreaga suprafaăa trupului de pădure, o suprafaăde 120 de ha a fost declaratăarie naturalăprotejată
prin HCJ nr.5/1995 .

Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0177 Pădurea Topana
X Da
Linkuri:
Nu
In cadrul Padurii se afla aria naturala protejata cu acelasi nume, dar pe o suprafata mai mica decat
propunerea de SCI, care a fost declarata prin HCJ nr. 5/1995 preluata in custodie de DS Slatina.
Intregul SCI nu are plan de management, ci numai zona declarata arie naturala protejata.
1301
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1302
B ROSCI0178
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Torceúti

2 0 0 6 1 0 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0070916 45.0140805
132.10 0.00
1303

RO22 SUD-EST


conserv.

Situl este localizat in lunca veche a Barladului la o altitudine de 20-35m, pe depozite aluviale. Situl este
compus din subparcelele silvice 19 la 25 din unitatea de productie II Torcesti, Ocolul Silvic Tecuci, Directia
Silvica Galati. In marea majoritate situl prezinta un grad de inchidere al coronamentului de 70-80%. Ca
urmare, speciile de graminee sunt slab reprezentate si in consecinta solul nu este intelenit. O suprafata de
14.4ha (conform amenajamentului silvic – subparcelele silvice 19 C, Z; 20 B; 22 A, B, E; 23 B, C, D, E; 24
B; 25 B) nu este acoperita de habitatul 91F0 si reprezinta vegetatie forestiera fara cod Natura 2000.
Se remarca structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea speciilor arborescente
edificatoare pentru habitat (pe langa stejarul pedunculat, Q. robur, apar doua specii de frasini indigeni: F.
angustifolia si sporadic F. pallisiae; trei specii de ulmi indigeni: U. procera, U. minor si mai rar Ulmus
laevis,); prezenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (stejar, frasini si
ulmi). In portiunile depresionare (foste brate inundabile din vechea albie a Barladului) apar insule de plop
alb (Populus alba) si cenusiu (Populus x canescens). Exista portiuni unde subarboretul este foarte bine
1304
dezvoltat asigurand o buna protectie a solului. Speciile principale de subarboret sunt reprezentate de
paducel (Crataegus monogyna), sanger (Cornus sanguinea), lemn cainesc (Ligustrum vulgare), maces
(Rosa canina), salba moale (Euonymus europaeus), alun (Corylus avellana), socul negru (Sambucus
nigra), curpenul de padure (Clematis vitalba) si izolat spinul cerbului (Rhamnus catharticus). Pe langa forma
tipica de stejar pedunculat (Q. robur) s-a remarcat prezenta sporadica a formei „perrobusta” (cupe mari cu
peretele gros si solzi bombati). In anumite portiuni exista un al doilea etaj de arbori consituit din jugastru
(Acer campestre), artar tatarasc (Acer tataricum), ulmi si frasini. De asemenea apar exemplare rare de
carpen (Carpinus betulus) si tei argintiu (Tilia tomentosa). In parcela 20 apare un ochi de mlastina de cca.
3000 mp cu vegetatie specifica.
·Plante din Lista Roie Europeană: Fritillaria orientalisPlante din Lista Roie Naională: Allium guttatum,
Cephalanthera rubra, Dianthus capitatus, Dianthus guttatus, Dianthus kladovanus, Delphinium fissum,
Dictamnus albus ssp. albus, Epipactis helleborine, Frittilaria tenella, Galanthus elwesii, Leucojum aestivum,
Neottia nidus-avis, Orchis morio, Platanthera bifolia, Serratula wolffii.

afară afară
M J Modificarea structurii N O
.02 continentale
Amenajamentul Ocolului Silvic Tecuci (Unitatea de productie II Torcesti).
Oprea A., 1998, Completări la flora i vegetaia Câmpiei Tecuciului (Jud. Galai), Bul. Grăd. Bot. Univ.
„Al. I. Cuza” Iai, 7: 119-122Oprea Ad., 1998, Flora i vegetaia din Câmpia Tecuciului i Bazinul Inferior
al Siretului (Jud. Galai). Tezăde doctorat. Univ. „Al. I. Cuza” Iai, 296 p. + 122 fig. + 113 tab. + 40 foto +
o hartă
< - Florentina Florescu : cercetare in teren ForestAlpNatura2000RO(91F0)>
< - Biris Iovu-Adrian : Harta Forestiera a Romaniei - 2008(91I0)>
1305
5.3. Desemnare sit

Adresă: str. Brăilei, nr. 86, bl. 5A, GalaĠi, judeĠul GalaĠi
Nume: Planul de management al sitului ROSCI0178 Pădurea Torceúti
X Da
Linkuri:
Nu
Amenajamentul Ocolului silvic Galati (Unitatea de productie II Torcesti)
1306
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1307
B ROSCI0179
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Troianu

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0118388 44.0043277
78.70 0.00
1308

RO31 SUD

Stepică

conserv.
40C0 3 Buna B C B B
91AA 3 Buna B C B B

câmp)
I Andricus curvator P X
I Bolothrips icarus P X
I Chirothrips manicatus C X
I Drymonia ruficornis P X
I Forficula auricularia P X
1309
I Frankliniella intonsa C X
I Gastrophysa polygoni P X
I Lymantria dispar P X
I Malacosoma neustria P X
I Tettigonia viridissima P X
I Tortrix viridana P X
I Vespa crabro P X
P Alliaria petiolata C X
P Amaranthus blitoides C X
P Amaranthus hybridus C X
P Ballota nigra C X
P Carduus hamulosus C X
P Centaurea biebersteinii ssp. C X
biebersteinii
P Chenopodium album C X
P Chenopodium polyspermum C X
P Chrysopogon gryllus C X
P Cirsium vulgare C X
P Crataegus monogyna C X
P Dianthus monadelphus ssp. R X
pallens
P Dichanthium ischaemum C X
P Digitalis lanata R X
P Echinochloa crus-galli C X
P Elymus repens C X
P Euphorbia esula ssp. C X
tommasiniana
P Hibiscus trionum C X
P Hypericum elegans R X
P Leonurus cardiaca(Talpa gkútei C X
)
P Melica ciliata C X
P Phlomis herba-venti ssp. R X
pungens
P Polycnemum verrucosum R X
P Portulaca oleracea C X
P Quercus cerris C X
P Rhamnus saxatilis ssp. C X
tinctorius
P Robinia pseudacacia(Salcâm ) C X
P Setaria pumila C X
P Silene bupleuroides R X
P Tribulus terrestris C X
P Veronica spicata C X
1310

Stratul arborescent este dominat de Quercus cerris (cerul) în proporie de 95%. În acest etaj se mai
întâlnesc Quercus farnetto (gârnia) 1-2%, Q. pubescens (1%) i Q. pedunculiflora (stejar brumăriu) 1%.
Iniial aceste arborete au fost de stejar brumăriu, cer i gârniă, dar prin extragerea selectivăa stajarului
brumăriu, esenăcu lemn mai valoros, s-a ajuns la starea actualăa arboretelor prin care dominăQuercus
cerris.
Acest deziderat susinut de noi se poate proba prin existena unor arbori cu diametrul de peste 100 cm
care au fost extrai destul de recent.
Acoperirea medie a stratului arborescent este de 75-80%.
Subarboretul se prezintăslab dezvoltat, ocupând în general o proporie de circa 5%i atingând o
înălime medie de 2-3 m. Speciile care alcătuiesc acest strat sunt următoarele: Crataegus mongyna, Acer
tataricum, Ulmus minor, Evonymus europaeus, Rosa dumetorum, Cornus sanguinea, Cornus mas,
Ligustrum vulgare, Rosa gallica, Viburnum lantana i Rhamnus tinctoria. Exemplare mai dese de
Crataegus monogyna i Cornus sanguinea se întâlnesc în ochiurile de pădure cu deschidere în
extremitatea sudicăa trupului 16 A.
Stratul ierbos cu o înălime medie de 40-60 cm i o acoperire de 40% este bine reprezentat de o serie de
specii xero-mezofile, fiind caracteristic prin prezena expresivăa bujorului (Paeonia peregrina i var.
romanica) specie vulnerabilăi rară.
Altitudinea scăzutăi apropierea de localitatea Troianu, limiteazăcompoziia macrofaunei, varietatea florei
i vegetaiei i accesibilitatea ei determinăvnsăefective ridicate de căpriori (Capreolus capreolus) i
mistrei (Sus scropha) i mai ales iepuri (Lepus europaeus). Răspândirea adulilor i puilor de căpriori a
fost semnalatăi prin locurile de înoptare, iarba presatăi mărimea acestei suprafee, în special în zona
plantaiei de salcâm.
Fauna de nevertebrate din coronamentul ceretului este slab reprezentatăatât calitativ cât i cantitativ;
foarte importantăi pozitivăeste lipsa insectelor dăunătoare: Lymantria dispar, Malacosoma neustria,
Tortrix viridana i Drymonia ruficornis.
Gradaiile defoliatorilor, a căror curbăcu valori maxime se repetăvn general la intervale scurte, aici, în
pădurea Troianu durata gradaiei i perioada de revenire a acesteia, a depăit 7 ani. Deci relevăm o stare
foarte bunăde sănătate a acestui ceret.
Cioturile tăiate, cu mici scorburi sunt locul unor cuiburi de viespi (Vespa crabo). S-au remarcat foarte
puine gale pe frunze (datorate speciilor de Cynips coloris.
Tulpinile arborilor, ca i coronamentele acestora, prezintăo foarte bunăstare de sănătate, nefiind atacate
nici de Cerambicide nici de Ipide (gândaci de scoară, Coleoptere) care diminueazăvitalitatea arborilor prin
canalele pe care le sapăvn interiorul copacilor.
În perioada iernii, animalele ierbivore se hrănesc i cu scoara arborilor, fenomen neîntâlnit în acest ceret,
ceea ce dovedete posibilitatea diversificării hranei pentru aceti macroconsumatori.
La nivelul hipergaionului, microartropodele sunt alcătuite din fitofagi, care constituie majoritatea, i puini
zoofagi; raportul lor, cu valoare supraunitară, indicăo cenozăcu evoluie pozitivă.
Orthopterele (Tettigonia viridissima) numeroase i thysanopterele (thripsi) sunt bioindicatori ai unei
comunităi echilibrate, bine închegate.
Numărul redus de diptere (mute) indicăo biocenozăstabilă, neinfluenatăde impactul uman.
1311
În concluzie, biocenozele de ceret, cu specii de amestec, de la Troianu, se pot considera printre cele mai
stabile biocenoze.
Echilibrul natural, valoarea tiinifică±faunisticăa pădurii, se constituie în elemente favorabile care au
dus la declararea Pădurii Troianu drept rezervaie naturalăconform legii proteciei mediului înconjurător,
sec. VI art. 29.

afară afară
L A04 Pasunatul N O L B Plantare pădure, pe N I
1 nativi)
01.02
L B Replantarea padurii N I
M D Linii electrice si de N O
02.0
1
.01
02.0 lastarisului
3
floristice)
4 curs de uscare
Studiul privind identificarea elementelor specifice Pădurii Troianu în vederea declarării acesteia ca arie
protejată, efectuat de Institutul de Biologie Bucureti prin contractul de cercetare-dezvoltare nr.531/2002.
< - Grup N2000 : descriere Oromulu(91AA)reîncadrare 40D0(91M0)Sarbu, Oprea, Iovu com. pers.(40C0)>
< - Oromulu Liliana : >

1312

RO04 IV 91.94

RO04 RezervaĠie naturală + 91.94 IV.48. Pădurea Troianu
5.3. Desemnare sit
H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone
Categoria IV IUCN - rezervatie botanica

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
1313
Conform prevederilor Ord. MMGA nr.494/2005 úi a legislaĠiei în vigoare, DirecĠia SilvicăAlexandria, în
calitate de custode, are obligaĠia ca în termen de 1 an de la încheierea convenĠiei de custodie sărealizeze
planul de management úi în termen de 6 luni de la încheierea convenĠiei de custodie săvntocmească
regulamentul rezervaĠiei naturale Pădurea Troianu. Pânăla realizarea acestora, AgenĠia pentru ProtecĠia
Mediului Teleorman a impus respectarea unor măsuri de conservare speciale DirecĠiei Silvice Alexandria
care administreazăvn prezent aceastăarie naturalăprotejatăprin Ocolul Silvic Roúiorii de Vede.
1314
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1315
B ROSCI0181
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Uricani

2 0 0 6 0 1 2 0 1 7 0 5
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0041583 47.0106638
114.00 0.00
1316

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
91I0 114 Buna B C A B


Quercus dacica C X
Quercus rosacea C X
P Luzula pallescens C X
P Quercus canariensis C X

1317
N14 Păúuni 0.19
pădure de foioase de amestec cu stejar, arar i tei, cu rare exemplare seculare
Acest sit este foarte important din punct de vedere botanic, prin existena aici a unui tip de pădure edificat
de specii de plante vasculare mezo-xerofile (Quercus dalechampii, Quercus pedunculiflora), specii ce sunt
i dominante în arboret. De asemenea, în aceastăpădure au fost identificate i alte 4 hibrizi interspecifici
din cadrul genului Quercus. Toate aceste specii hibride ating stadiul de maturitate, se găsesc i alte 4
specii de plante ierboase cuprinse pe Lista Roie Naională(Oltean M., colab., 1994). Toate aceste specii
îmbogăesc valoarea geneticăa acestei păduri.

afară afară
1. Dobrescu C., colab., 1966, Aspecte floristice i geobotanice cu privire la pădurea Uricani-Iai. An. t.
Univ. "Al. I. Cuza" Iai, t. XII, s. II, fasc. 1, Iai de Jassy, t. XXVII, fasc. 1; 2. RăvăruM., 1941, Flore et
vegetation du district de Jassy. Annales Scientifiques de l Universite de Jassy, tome XXVII, fasc. 1
in custodie in judetul Neamt si Iasi" - cod proiect SMIS 36369(91Y0)>
1318

RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.538. Pădurea Uricani
0
5.3. Desemnare sit
Aceastărezervaie are suprafaa de 68 ha

Este inclusăvn Anexa I a Legii nr. 5/2000, la poziia 2538 - "Pădurea Uricani". Din punct de vedere administrativ
aparine comunei Miroslava, judeul Iai. Este o rezervaie de interes botanic în principal, fiind inclusăvn
categoria IV - IUCN.

1319
Nume: Planul de management al sitului ROSCI0181 Pădurea Uricani úi al RezervaĠiei naturale
X Da 2.538 Pădurea Uricani
Linkuri:
Nu
Existăun plan de mangement úi un regulament al rezervaĠiei forestiere Pădurea Uricani, elaborate de către
custode (DirecĠia SilvicăIaúi - ing. Cătălin Popa)úi avizatăde către Academia Română- Comisia pentru
Ocrotirea Monumentelor Naturii.
1320
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1321
B ROSCI0182
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Verdele

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0007194 45.0144527
282.30 0.00
1322

RO22 SUD-EST

Stepică

conserv.
6430 2 Buna B C B B
6520 2 Buna D

M 1352* Canis lupus(Lup) P 4 4 i R C A C A
M 1352* Canis lupus(Lup) C 1 3 i R C A C A
M 1361 Lynx lynx(Râs) P 3 3 i R C A C B
M 1361 Lynx lynx(Râs) C 1 2 i R C A C B
M 1354* Ursus arctos(Urs) P 4 5 i R C A C B
M 1354* Ursus arctos(Urs) C 4 6 i R C A C B
carpatic)
1323
Situl propus este desemnat ca zonăcu rol de coridor ecologic de tip stepping stone in cadrul reelei
ecologice locale de protecie a carnivorelor mari din judeul Vrancea. Valoarea ecologicăa sitului este
susinutăde caracteristicile arboretelor forestiere de tip natural fundamental, pluriene i relativ pluriene,
cu vârste între 110i 150 ani (brad, fag, molid), la care se cadaugăpe suprafee restrânse, arborete
artificiale, relativ echiene, de 10 - 15 ani i trasaturile de topoclimate i de microrelief, care imprima
calitatea de favorabilitate ridicatăhabitatelor pentru carnivorele mari.
Situl Padurea Verdele, are o suprafaăde 266,1 ha si este situat în sectorul montan al Nărujei,
ocupând ambii versani din sectorul inferior al Cheilor Nărujei. Trăsătura caracteristicăeste puternica
fragmentare, cu energie de relief mare – valoarea maximăvnregistrându-se în cheile sapate de Năruja,
unde succesiunea sectoarelor înguste de tip canion, cu sectoare de luncăsau mici bazinete dau un aspect
de o mare valoare tiinificăi peisagistică.
In covorul ierbos au fost identificate cca 200 de specii de plante superioare având cele mai diferite
origini fitogeografice. .De un interes deosebit se bucurăi habitatele forestiere specifice acestui etaj :
Păduri de tip Asperulo-Fagetum, Păduri de tip Luzulo-Fagetum i Păduri acidofile cu Picea care
adapostesc pe lânga numeroasele specii de florăi faunăde interes comunitar, populaii reprezentative
de carnivore mari din speciile Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx, prioritare pentru desemnarea de arii
de protecie conform Directivei Habitate 92/43/CEE.
In cadrul Reelei ecologice locale de protecie a carnivorelor mari din judeul Vrancea, situl propus este
desemnat ca Zonăde protecte insularăcu rol de coridor ecologic (de tip stepping stone) i se suprapune
parial peste Zona de securitate pentru carnivore mari Vrancea Sud.
Trasatura caracteristica a regiunii este data de puternica fragmentare a reliefului ce duce la accentuarea
complexitatii peisajului Cheilor Narujei si, intregit de padurea Verdele, la idividualizarea unui spatiu de mare
valoare stiintifica si estetica. Arealul se suprapune unuia dintre cele mai reprezentative habitate pentru
carbivore mari, din sectorul central estic al Munilor Vrancei.Considerentele pe baza cărora a fost propus
acest sit sunt: respectarea Directivelor Habitate i Păsări ale Uniunii Europene; existena unor habitate
forestiere compacte,. protejarea i meninerea integralităii a cinci habitate de interes comunitar..
Desemnarea acestui areal ca sit Natura 2000 se înscrie în procesul de organizare a unei reele naionale
a ariilor protejate care săacopere întreaga diversitate a ecosistemelor la nivelul ării, acesta contribuind la
prezervarea unor elemente specifice spaiului carpatic de curbură, reprezentat aici de domeniul fliului.
Meninerea integralităii acestui sit este esenialăpentru asigurarea funcionalităii reelei de
protecie a carnivorelor mari, datoritărolului de coridor ecologic si zonăde refugiu în special pentru urii
care coboarăspre sfâritul verii spre zonele cultivate cu livezi si culturi agricole din vecinatatea satelor
Bradetu si Valea Neagra. Deasemenea o importanădeosebităpentru populaia de urs brun, este datăsi
de favorabilitatea reliefului pentru stabilirea unor barloage pe timpul perioadei de hibernare. Practic, in acest
areal, in zonele cu stâncărie si grohotiuri, au fost identificate 6 bârloage de urs brun.
Observaii directe i cercetari in cadrul proiectului LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a
carnivorelor mari din judeul Vrancea, au relevat o importanădeosebităa zonei pentru populaiile de
carnivore mari. S-au identificat i cartat areale de stîncărie care oferăcondiii optime pentru hibernarea
exemplarelor de Ursus arctos, dar i zone de adăpost i crestere a puilor pentru Canis lupus i Lynx Lynx,
unele exemplare fiind monitorizate pentru o perioadăde circa 8-14 luni..
1324
H A01 Cultivare N O H B Silvicultura N O

afară afară
fara replantare sau
refacere naturala
M K Eroziune N O
01.01
alunecari de teren
1. 1.CIURESCU,St.- 1996- ”Contributii la cunoasterea entomofaunei din ariile protejate ale judetului
Vrancea ”. XV Internat. Symp. uber Entomofaunitik in Mitteleuropa, 22-27 Sept.1996, Iasi, Bul. inf. Soc.
lepid. Rom. 1998
2. CIURESCU,St.-1997- ” Comori biogeografice Vrâncene ” ,APM Focsani
3. - PACOVSKI, S., LEANDRU, V. 1955 - Studiul tipurilor de păduri din bazinul mijlociu i superior
al râului Putna, Anal. ICEF, Bucureti
4. *** 2003, Raport – „Analiza GAP a sistemului de arii protejate raportat la distributia speciilor de
carnivore mari”, proiectul LIFE02/NAT/RO/8576 – „Conservarea in situ a carnivorelor mari din muntii
Vrancei”
5. *** 2003, Raport – „Inventarierea habitatelor populate de Ursus arctos, Lynx lynx, Canis lupus”,
proiectul LIFE02/NAT/RO/8576 – „Conservarea in situ a carnivorelor mari din muntii Vrancei”
6. *** 1996, Raport de cercetare - Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei
lor actuale, Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi
7. *** Planurile de amenajamente silvice i hările arboretelor (1:20 000), Direcia SilvicăVrancea
(pentru Ocoalele Silvice incluse în zona de implementare a proiectului)
< - Donita Nicolae : Donita, N., date inedite(91V0)fara sursa(9110)fara sursa(9130)>
< - Sandu Radu Mihai : Ciurescu, St.- 1996- ”Contributii la cunoasterea entomofaunei din ariile protejate ale
judetului Vrancea ”. XV Internat. Symp. uber Entomofaunitik in Mitteleuropa, 22-27 Sept.1996, Iasi, Bul. inf. Soc.
lepid. Rom. 1998 2. Ciurescu, St.-1997- ” Comori biog(3220)Ciurescu, St.- 1996- ”Contributii la cunoasterea
entomofaunei din ariile protejate ale judetului Vrancea ”. XV Internat. Symp. uber Entomofaunitik in Mitteleuropa,
22-27 Sept.1996, Iasi, Bul. inf. Soc. lepid. Rom. 1998 2. Ciurescu, St.-1997- ” Comori biog(6430)Ciurescu, St.-
1996- ”Contributii la cunoasterea entomofaunei din ariile protejate ale judetului Vrancea ”. XV Internat. Symp.
uber Entomofaunitik in Mitteleuropa, 22-27 Sept.1996, Iasi, Bul. inf. Soc. lepid. Rom. 1998 2. Ciurescu, St.-1997-
” Comori biog(6520)Ciurescu, St.- 1996- ”Contributii la cunoasterea entomofaunei din ariile protejate ale judetului
1325
Vrancea ”. XV Internat. Symp. uber Entomofaunitik in Mitteleuropa, 22-27 Sept.1996, Iasi, Bul. inf. Soc. lepid.
Rom. 1998 2. Ciurescu, St.-1997- ” Comori biog(9110)Ciurescu, St.- 1996- ”Contributii la cunoasterea
entomofaunei din ariile protejate ale judetului Vrancea ”. XV Internat. Symp. uber Entomofaunitik in Mitteleuropa,
22-27 Sept.1996, Iasi, Bul. inf. Soc. lepid. Rom. 1998 2. Ciurescu, St.-1997- ” Comori biog(9130)>


RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.814. Pădurea Verdele - Cheile Nărujei II
0
5.3. Desemnare sit
arie protejatădesemnatăprin HCJ Vn. nr. 18/1992iLegea nr. 5/2000

contribuit la înfiinarea Reelei ecologice locale pentru protecia carnivorelor mari din judetul Vrancea, în cadrul
careia situl propus este desemnat ca Zonăde protecie
Situl propus a fost declarat arie naturalăprotejatăprin Legea nr. 5/2000, dar arealul este protejat ca rezervaie
natural încădin anul 1992, prin declararea ca zonăprotejatăde interes local (Hotărârea Consiliului Judetean
Vrancea nr.12/1992)
1326
Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
În present, pentru situl propus existăun plan de management unitar, elaborat de către custodele rezervaĠiei
naturale (DirecĠia SilvicăFocúani – OS Nereju) dar in conformitate cu prevederile proiectului
LIFE05NAT/RO/000170: ”Întărirea sistemului de protecĠie a carnivorelor mari din judeĠul Vrancea”, finanĠat
pentru toate ariile protejate incluse în reĠeaua localăde protecĠie a carnivorelor mari úi în reĠeaua Natura
2000.
management al carnivorelor mari elaborat si aprobat de către autoritaĠile publice locale úi judeĠene în
cadrul proiectului LIFE02NAT/RO/8576 :” Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeĠul Vrancea”. In
prezent prevederile acestui plan de management se aplicăúi pe suprafaĠa sitului propus.
1327
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1328
B ROSCI0183
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Vlădila

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 1 1
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0052583 44.0067777
406.80 0.00
1329

RO41 SUD-VEST

Stepică

conserv.

M 1355 Lutra lutra P 1 3 i P G C C C C
A 1188 Bombina bombina P 100 300 i P G C B C B
I 1083 Lucanus cervus P 20 50 i R M C B C B
R 1220 Emys orbicularis P 5 10 i P G C B C B

N14 Păúuni 6.57
În decursul timpului padurea s-a degradat treptat datoritărenunării la tipului specific de arboret
1330
reprezentat de Quercus sp. înlocuit treptat cu Robinia pseudoccacia.
În judeau fost identificate doua situri cu tipul de habitat Pannonian woods with Quercus pubescens a
căror valoare conservativăeste prioritară.
2 (copaci nenativi)

afară afară
Amenajamentul UP VIII Vlădila ed. 2000

Păun M. - Vegetaia lemnoasăa raionului Bal, regiunea Oltenia. Lucrări tiinifice. Institutul Agronomic
Craiova. Volumul VII, 1958.
< - Croitoru Ion : amenajamente silvice(91I0)>
< - Dorosencu Alexandru : INCDDD, investigatii in teren(91I0)>

investigatii in teren(1188)INCDDD, investigatii in teren(1220)INCDDD, investigatii in teren(1355)>
1331
5.3. Desemnare sit
Situl nu a fost desemnat prin legislatia naionalăzonăprotejată.

Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0183 Pădurea Vlădila
X Da
Linkuri:
Nu
Amenajamentul silvic UP VIII Vlădila ed. 2000
1332
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1333
B ROSCI0184
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurea Zamostea - Lunca

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0166000 47.0110305
320.40 0.00
1334

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.

M 1324 Myotis myotis() P 6 10 i C C B C B
F 1130 Aspius aspius(Aun) P C C C C C
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, P P C A C A
Tipar)
F 1146 Sabanejewia P P C C C C
aurata(Dunăriă)
F 1146 Sabanejewia C P C C C C
aurata(Dunăriă)
P 1902 Cypripedium calceolus P 20 30 i R C B C B
R 1220 Emys orbicularis P 8 12 i P C A C A

1335

I 1034 Hirudo medicinalis C X X
P Euonymus nanus V X
P Leucojum vernum R X

N14 Păúuni 2.57
Rezervaia este un stejăret de luncăcu stratul freatic la suprafaăla care se adaugăvn anii cu
precipitaii, inundaiile râului Siret.
Arboretul este format în principal din stejar bătrân(120 ani),în asociaie cu frasin, plop tremurător,paltin de
câmp,carpen.
Dintre speciile arbustive se remarcăjugastru, alunul, sângerul, păducelul, salba moale i salba pitică.
Reprezintăun vechi fragment din pădurile de luncă.
1336
H J02 Schimbari provocate N O H K02 Evolutie N I

de oameni in biocenotica,
sistemele hidraulice succesiune
(zone umede si
mediul marin)

afară afară
naturale)
Seghedin T., Filipacu A.&Bocaiu N. - Cercetări biocenologice în rezerevaia naturalăLunca Zamostei

(Jud. Suceava), Suceava, 1977;
Oltean M. Muntean D (Coord.) - Conservarea fondului genetic din rezervaia naturalăZamostea - Lunca.
Inst. of Biol.,, Res. Rep. nr. 5300 (unpubl.), Bucureti, 1988.
< - Donita Nicolae : >
< - Biris Iovu-Adrian : fara sursa.(91Y0)>

< - Nitu Eugen : Date teren(1083)>
< - Otel Vasile : >
1337
RO98 39.04

RO98 Necunoscut + 39.04 2.727. Pădurea Zamostea - Luncă
5.3. Desemnare sit
Situl include rezervaia naturalăPădurea Zamostea- Lunca cu o suprafaăde 116 ha, având statut de
rezervaie naturalăprin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0184 – Pădurea Zamostea – Lunca a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvoltării
durabile nr.1964/2007.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
1338
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1339
B ROSCI0185
1.3 NUMELE SITULUI
Păduricea de la Santău

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

21.0114722 47.0090500
87.10 0.00
1340

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.


N14 Păúuni 29.65
habitat foarte bine reprezentat cu Anin negru, Umbra krameri, Misgurnus, tot aici a fost identificaăStratoites
alloides - specie din lista roie (1994), Bombina bombina
1341
Situl a fost desemnat pentru prezena tipului de habitat de interes:

91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion
albae)
De asemenea, dintre speciile de amfibieni de interes, în cadrul sitului a fost identificată: Bombina bombina
(Buhai de baltăcu burta roie)

afară afară
sus
observaii teren Nagy Attila - APM Bihor
< - Radovet Dorina : Cercetari în teren Nagy Attila(3150)Cercetari în teren Nagy Attila(91E0)>
< - Biris Iovu-Adrian : investigatii de teren, amenajamentele silvice.(92A0)>

1342
5.3. Desemnare sit
nu este declaratăca arie protejată

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
1343
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1344
B ROSCI0186
1.3 NUMELE SITULUI
Pădurile de Stejar Pufos de pe Târnava Mare

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0086777 46.0069250
234.50 0.00
1345

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
9130 134 Buna D
9170 114 Buna B C B B
91H0 26 Buna A C C C

I 1083 Lucanus cervus P C B C B

N14 Păúuni 6.35
Situl este localizat la limita superioara a habitatului 91H0. Din acest motiv exista zone de interferenta a
1346
stejarului pufos cu speciile mezofile (gorun, fag, carpen, tei) existenta acestui habitat fiind conditionata de
expozitiile insorite, a naturii substratului litologic si inclinarii mari (peste 35-40 grade). Arealul in care se afla
situl este fragmentat in ceea ce priveste categoriile de folosinta: terenuri agricole, paduri, pasuni, fanete.
Situl este format din urmatoarele subparcele silvice: 80A, 82A,B,C,D, 87A si 95 B conform
amaenajamentului silvic al unitatii de productie I din cadrul Ocolului silvic Sighisoara (actualmente padurea
este retrocedata Comunei Danes si subparcelele silvice au urmatoarele notatii: 10A, 12A, B, C, D, 17A si
25B din unitatea de baza VII Danes, conform amenajamentului silvic al padurilor comunei Danes).
Substratul geologic predominant este reprezentat de marne nisipoase (in subparcelele silvice 80A,
82A,B,C,D, 87A). In subparcela silvica 95B apar marne argiloase feruginoase (aici exista si o alunecare de
teren). In latura vestica (subparcelele silvice 80A, 82 B, D) alaturi de specia edificatoare apar teiul pucios,
jugastrul si chiar carpenul (si sub forma de regenerare naturala). In subarboret predomina cornul alaturi de
lemnul cainesc si paducel. Datorita inchiderii coronamentului (arboret si subarboret) patura erbacee este
mai slab reprezentata decat in restul sitului (subparcelele silvice 95B, 87A). In ochiul strepic din subparcela
silvica 87A trebuie mentionata prezenta habitatului prioritar 40A0* care insa este insular si ocupa mai putin
de 1% din suprafata sitului si nu a putut fi inclus in tabelul 3.1. Suprafata inscrisa la categoria „Păduri de
monocultură(plopi sau arbori exotici)” se refera la salcam plantat pe terenuri erodate (in subparcela 87A).
Diferenta de pana la 100% (pe langa cele doua habitate identificate) il reprezinta atat salcamul plantat cat si
vegetatie forestiera fara cod Natura 2000.
Situl cuprinde un mozaic de structuri in ceea ce priveste habitatul 91H0: arborete pure de stejar pufos
(subparcelele silvice 95B si parte din 87A), raristi de stejar pufos (parte din subparcela silvica 87A), ochiuri
stepice (parte din subparcelele silvice 95B si 87A) si zone de tranzitie de la stejarete termofile spre arborete
cu specii mezofile (pe limite de culme, la poalele versantilor si la schimbarile de expozitie). Speciile
caracterisitice acestor zone de tranzitie sunt gorunul (Q. petraea), stejarul pedunculat (Q. robur), teiul
pucios (Tilia cordata), carpenul (Carpinus betulus), jugastrul (Acer campestre), artar (Acer platanoides),
cires (Prunus avium), sorb (Sorbus torminalis). Arboretele de stejar pufos au structuri diversificate sub
raport dimensional dar si datorita prezentei ambelor specii de steajr pufos: Q pubescens si Q. virgiliana).
Notabila in acest sens este existenta cu precadere spre culme a unor arbori de stejar pufos de mari
dimensiuni. De asemenea trebuie mentionate specii stepice rare ca: Amygdalus nana (foarte abundent in
subparcela silvica 87A, unde formeaza insule de habitat 40A0*), Iris hungarica, Iris ruthenica si Sorbus
domestica. Situl se remarca si prin capacitatea de regenerare a speciei arborescente edificatoare
concretizata prin existenta tineretului provenit din samanta, drajoni si lastari.

afară afară
sus
L J01 Focul si combaterea N O
incendiilor
1347
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
alunecari de teren
Amenajamentul Ocolului Silvic Sighisoara (Unitatea de productie I)si cercetari in teren cu cadre didactice
ale Facultatii de silvicultura si exploatari forestiere din Brasov.
ForestAlpNatura2000RO(91H0)>
< - Nagy András Attila : "Biodiverisiate si dezvoltare durabila in Valea Nirajului si a Tirnavei Mici", cod
SMIS-CSNR 37219(9130)"Biodiverisiate si dezvoltare durabila in Valea Nirajului si a Tirnavei Mici", cod
SMIS-CSNR 37219(9170)>
< - Grigoras Ion : "Biodiverisiate si dezvoltare durabila in Valea Nirajului si a Tirnavei Mici", cod SMIS-CSNR
37219(91H0)>
< - Nagy András Attila : "Biodiverisiate si dezvoltare durabila in Valea Nirajului si a Tirnavei Mici", cod
SMIS-CSNR 37219(1083)>
5.3. Desemnare sit
Sit desemnat in principal pentru conservarea habitatului prioritar 91H0/ arborete pure de stejar pufos.
1348
OrganizaĠie: AsociaĠia Microregiunea Valea Nirajului; AsociaĠia MicroregionalăTârnava MicăBălăuúeri-Sovata

úi AsociaĠia Grupul MILVUS
Adresă: Str. PiaĠa Bocskai Istvan nr.48, Miercurea Nirajului, judeĠul Mureú
Email: office@valeanirajului.ro
Nume: Planul de management al siturilor Natura 2000 ROSPA0028 Dealurile Târnavelor úi
X Da Valea Nirajului, ROSCI0186 Pădurile de Stejar Pufos de pe Târnava Mare, ROSCI0297
Dealurile Târnavei Mici - Bicheúúi ROSCI0384 Râul Târnava Mică
Linkuri:
Nu
Amenajamentul silvic al padurilor comunei Comunei Danes (unitatea de baza VII Danes).
Amenajamentul Ocolului Silvic Sighisoara (Unitatea de productie I).
1349
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1350
B ROSCI0187
1.3 NUMELE SITULUI
Pajiútile lui Suciu

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0141361 46.0112138
16017.40 0.00
1351

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
6240 13614 Buna B C B B
91Y0 1601 Buna C C C C

A 1188 Bombina bombina P P C B C C
ampelensis()
P 4091 Crambe tataria P R C B C B
R 4121* Vipera ursinii rakosiensis P P A B A B

1352
P Chamaecytisus albus R X
P Daphne mezereum V X
P Epipactis helleborine V X
P Iris humilis R X
P Iris variegata R X
P Lilium martagon R X
P Melittis melissophyllum V X
P Salvia nutans R X
P Scutellaria alpina ssp. supina V X
P Veratrum nigrum R X

N14 Păúuni 39.96
Podiul Lopadei face parte din unitatea Dealurile Târnavei Mici. Relieful podiului este dat de asocierea
culmilor prelungi, retezate de douănivele de eroziune i a văilor puternic adâncite. Versanii, sculptai în
roci moi, friabile, sunt puternic atacai de ravenaie, alunecări de teren i deraziune, creându-se o
micromorfologie de detaliu extrem de variată, unde eroziunea a dezvelit microconglomeratele oligocene,
sculptând în acestea turnuri, piramide coafate, rigole, ogae etc).
Subspeciile de Vipera ursini rakosiensis au fost declarate oficial disparute din Transilvania, ultima apariie
fiind înregistratăvn 1962. În 2002 membrii Societăii Herpetologice Române au descoperit aceastănouă
populaie. Studiile preliminare făcute pe un număr de aproximativ 50 de aduli i 50 de juvenili au condus
la concluzia căeste vorba de subspecia Vipera ursini rakosiensis. Pajitile sunt dominate de asociaii
xerofile i xero-mezofile edificate de Stipa lessingiana, S. pulcherrima, Festuca valesiaca, Brachypodium
1353
pinnatum i Carex humilis. Aceste comunităi vegetale adăpostesc specii endemice, rare, periclitate sau
vulnerabile de importanănaionalăi comunitară(Scutellaria supina, Globularia punctata, Salvia
trassilvanica, Serratula radiata, Haplophyllum suaveolens, Echium russicum, Crambe tataria etc).
H A04 Pasunatul N O

afară afară
L A02 Modificarea N O
practicilor de
cultivare
pasunii
incendiilor
L K Daune cauzate de N O
specii de vanat)
Ghira I. 2010. Observatii personale din teren
< - Grigoras Ion : Formular standard pt ariile protejate(6250)>
< - Oprea Adrian : Ghira I. 2010. Observatii personale de teren.(6240)Ghira I. 2010. Observatii personale din
teren(40A0)Ghira I. 2010. Observatii personale din teren.(91Y0)>
< - Alexandru Iftime : Date teren I. Ghira(4008)I. Ghira, date teren(1166)I. Ghira, date teren(1193)I. Ghira, date
teren(1220)>
< - Grigoras Ion : Fisa(1188)Fisa(4121)>
1354
5.3. Desemnare sit
Situl a fost pus sub protecie începând cu 2005 când cu sprijinul Societăii Herpetologice Britanice au fost
închiriate anual în jur de 40 ha de teren unde se aflăcentrul populaiei.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
1355
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1356
B ROSCI0188
1.3 NUMELE SITULUI
Parâng

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0026277 45.0045916
30290.00 0.00
1357

RO41 SUD-VEST
RO42 VEST
Stepică

conserv.
3220 302 Buna B C B B
3230 302 Buna B C B B
4060 302 Buna A C B B
4070 1514 Buna B B B B
6170 151 Buna B C B B
6520 1514 Buna B B B B
7240 3 Buna B B B B
8220 151 Buna B B B B
9110 6512 Buna A B A A
9410 9087 Buna A B B B
9420 605 Buna B B B B

1358
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) P P B A C A
I 4054 Pholidoptera transsylvanica P P B A A A
I 4024* Pseudogaurotina excellens P P B B A B
P 1386 Buxbaumia viridis P R C B C B

P Agrostis stolonifera P X
P Aquilegia transsilvanica P X
P Cardamine glauca V X
P Luzula luzulina R X
P Lycopus europaeus P X
P Myricaria germanica P X
P Pinus cembra R X
P Pinus mugo P X
P Potentilla haynaldiana R X
P Ranunculus repens P X
cymosa
P Symphyandra wanneri R X
P Symphytum cordatum C X

N14 Păúuni 0.46
1359
Muntii Parang reprezinta sectorul cel mai inalt si cel mai spectaculos al Muntilor dintre Olt si Jiu in Carpatii
Meridionali.Culmea principala a Muntilor Parang orientata pe directia est-vest , atinge altitudinea maxima in
vf.Parangul Mare -2.519 m. La nord de aceasta culme se deschid impresionante circuri glaciare:Sliveiu,
Rosiile, Gauri, Zanoaga si Calcescu ce adapostesc lacuri glaciare, drenate de izvoarele Jietului si Lotrului.
Spre est sunt remarcabile caldarile Muntinu si mai ales Urdele din care porneste o vale glaciara tipica.
Interesante sunt si caldarile glaciare Balcescu, Cioara, Galbenu, Igoiu cu deschidere nordica din care
pornesc paraie ce se unesc cu Latorita. In ceea ce priveste alcatuirea geologica in Muntii Parang s-a
remarcat prezenta a doua complexe cristaline : Cristalinul I sau Panza Getica situat in nord cu micasisturi si
gneise micacee si Cristalinul II sau Autohtonul danubian, reprezentat prin sisturi cloritoase, cuartite, mai rar
gneise si amfibolite. Vegetatia este bine reprezentata de aproape toate formatiunile din etajele subalpin si
alpin.Semnificativa este si prezenta relictului glaciar Pinus Cembra sub forma de exemplare izolate sau in
grupuri compacte , alaturi de monumente ale naturii: Floarea de colt, gentiana etc.
Elementele de fauna sunt caracteristice pentru munti inalti si bogat reprezentate. Masivul Parang , pe langa
bogatul tezaur de specii vegetale , unele endemice sau relicte, se impune si prin peisajul sau pitoresc
deosebit, cu creste si vai salbatice, cu zanoage in care se oglidesc lacuri glaciare cu paraie ce cad in
cascade printre blocuri uriase de granit.
Importanta acestui SCI consta si in padurile seculare de fag, in care se intalnesc specii lemnoase de
carpen, mesteacan, soc rosu etc. Se remarca impactul peisagistic deosebit de impresionant.Remarcam de
asemenea prezenta ferigilor: Pteridium aquillinum , Phyllitis scolopendrium, alaturi de plante cu flori:
vinarita-Asperula odorata, coltisorul -Dentaria bulbifera etc. Pajistile alpine sunt bine reprezentate prin
speciile : Nardus stricta, Festuca suspina, uneori aceste pajisti sunt intrerupte de amestecul :
Rhododendron kotshyi si Pinus mughus. Importanta si prezenta este si Floarea de colt- Leontopodium
alpinum -simbol al ocrotirii cadrului natural. În Parâng vi găsesc habitatul propice 4 specii din carnivorele
mari protejate în întreaga Europăi numeroase specii de păsări de asemenea protejate prin legislaia
internaională. În acest sit se aflăunica staiune sigurădin arăvn care apare specia balcano-dacică
Potentilla haynaldiana, alături de alte specii saxicole de origine daco-balcanică, cu care contureazăcenoze
saxicole de o deosebităimportanăpentru aceastăzonădeoarece ele se întâlnesc numai în unele masive
muntoase din Balcani.
H E01 Zone urbanizate, N O H B Silvicultura N O

habitare umana
(locuinte umane)
03.0 braconaj
2.03
1360

afară afară
M 690 Alte impacte N I L B Curatarea padurii N I
determinate de 02.0
turism si recreere ce 2
nu au fost
mentionate mai sus
pasunii
L A04 Pasunatul N O
05.01
fara replantare sau
refacere naturala
02.03
M G01 Sport in aer liber si N O
activitati de
liber, activitati
recreative
M G02 Complexe sportive si N O
de odihna
pentru rulote
Buia Al., colab., 1963, Materiale pentru flora Masivului Parâng, Acta Bot. Horti Bucurest., /1961-1962/, f. 1:
267-297; Ploaie Gh., 1990, Allium obliquum L. în Munii Parâng, Anale Univ. Bucureti, Ser. Biol.: 66-67;
Dumitru M., 2004, Contribuii la studiul florei i vegetaiei munilor Parâng (Judeul Gorj), Anale Univ.
din Craiova, Fac. Hort. /Vol. Omagial/, VII (XLIII): 101-104; Ploaie Gh., colab., 2004, Date preliminare
privind înfiinarea unei rezervaii naturale Dengheru - Cioara din Munii Parâng, Anale Univ. din Craiova,
Fac. Hort. /Vol. omagial/, VII (XLIII): 111-120;
< - Badea Adriana : Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele
< - Donita Nicolae : fara sursa(91D0)fara sursa(9420)>
< - Grup N2000 : Grup Natura 2000 com. pers.(3220)Grup Natura 2000 com. pers.(6520)Iovu Biris com. pers.
(9180)Oprea A. com. pers.(7240)>
< - Juveloiu Elisabeta : Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005).
1361
Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(91D0)>
< - Stoiculescu Cristian : Cr. D. Stoiculescu, 2002: Cercetari asupra biodiversitatii în ecosisteme forestiere
pp. + 35 fig. + 62 tabele + 27 anexe.(9110)Cr. D. Stoiculescu, 2002: Cercetari asupra biodiversitatii în ecosisteme
forestiere naturale cuprinse si propuse în arii protejate reprezentative din sudul Transilvaniei. Manuscris ICAS
Bucuresti, 69 pp. + 35 fig. + 62 tabele + 27 anexe.(91V0)Cr. D. Stoiculescu, 2002: Cercetari asupra biodiversitatii
în ecosisteme forestiere naturale cuprinse si propuse în arii protejate reprezentative din sudul Transilvaniei.
Manuscris ICAS Bucuresti, 69 pp. + 35 fig. + 62 tabele + 27 anexe.(9410)>
< - Ungureanu Anca : Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005).

< - Grigoras Ion : Cogalniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B., 2000. Amfibienii din Romania – determinator. Ed. Ars
Docendi, Bucuresti.(1193)>
< - Grup N2000 : >
< - Juveloiu Elisabeta : >
< - Ungureanu Anca : Corine Biotopes(1355)>

RO02 II 0.00 RO98 2.31

RO98 Necunoscut + 0.01 2.498. Piatra Crinului
1362
RO98 Necunoscut + 1.25 2.528. Cheile JieĠului
RO98 Necunoscut + 0.63 2.799. Căldarea Gâlcescu
RO98 Necunoscut + 0.27 2.800. Miru - Bora
RO98 Necunoscut + 0.15 2.803. Iezerul LatoriĠa

5.3. Desemnare sit
Pe teritoriul judetului Gorj, suprafata a fost supusa unui regim de protectie si conservare inca din anii 1982 prin
Decretul 176/1982 , regim confirmat prin Decizia 82/1994 a Consiliului judetean Gorj. Pentru acest sit au fost
realizate studii de fundamentare tiinificăi depusădocumentaie (de către prof. Gh. Ploaie) la Academia
Română- C.M.N. - în vederea declarării Munilor Parâng ca Parc Naional. În prezent, în interiorul acestei
propuneri de sit Natura 2000 sunt cuprinse i 2 arii naturale protejate, situate pe teritoriul judeului Hunedoara:
Cheile Jieului i Piatra Crinului (ambele declarate ca atare prin Legea 5/2000, privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a- zone protejate)
OrganizaĠie: FundaĠia Guard Forest

Adresă: Municipiul Râmnicu Vâlcea, Jud. Vâlcea, Str. Liviu Rebreanu Nr. 17
Email: guard.forest@ymail.com
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0188 Parâng úi al ariilor protejate
X Da de interes naĠional 2.800 Miru Bora, 2.803 Iezerul LatoriĠa, 2.799 Căldarea Gâlcescu, 2.528
Cheile JieĠului úi 2.498 Piatra Crinului
Linkuri:
Nu
Pentru situl Parâng nu existăPlan de management.
1363
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1364
B ROSCI0189
1.3 NUMELE SITULUI
Pârâul Barlangos

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0071388 46.0161750
66.40 0.00
1365

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
8310 1 Buna B C B B

M 1307 Myotis blythii() P P C C C B
M 1307 Myotis blythii() C 100 200 i P C C C B
M 1307 Myotis blythii() W 40 70 i P C C C B
M 1324 Myotis myotis() P P C C C B
M 1324 Myotis myotis() C 100 200 i P C C C B
M 1324 Myotis myotis() W 40 60 i P C C C B
M 1303 Rhinolophus hipposideros() C P C B C B
A 1193 Bombina variegata P 600 800 i P C A C A
A 1166 Triturus cristatus P 15 30 i P D
A 2001 Triturus montandoni(Triton P 100 200 i P C B C C
carpatic)
1366
N14 Păúuni 0.33
Situl propus se găsete pe versantul vestic al muniilor Giurgiului în bazinetul hidrografic al pârâului
Barlangos (afluent al pârâului Heveder) pe un substrat format din roci mezometamorfice din seria
Rebra-Barnar, constituite din calcare cristaline i isturi cristaline.
Situl este situat în jurul rezervaiei naturale Petera ugău, cu o suprafaăde apr. 65 ha. În acest sit se
găsete o populaie însemnatăde Cypripedium calceolus. Petera inclusăvn sit are o lungime de cca.
800 m (galeria principală560 m, galeria secundară240 m)i constituie locul de iernare i reproducere mai
multor specii de lilieci de importanăcomunitară.
plante terestre, in
general

afară afară
fara replantare sau
refacere naturala
M E Urbanizare N O
01.02 discontinua
activitati de
liber, activitati
recreative
1367
1.Dénes I.: Szekelyföldi Barlangvilág, Editura T3, Sfantu Gheorghe, 2002; 2. Orghidan, Traian, Pucariu,
Valeriu & alii: harta regiunilor carstice din România, Lucr. de speologie Emil Racovia, Bucureti, 1965;
3. Notele de consatatre a observaiilor directe realizate de reprezentanii APM Harghita, 2003-2006.
< - Szabo Szilard : APM HR(8310)>


RO03 III 33.92

RO03 Monument al + 33.92 2.463. Peútera Sugău
naturii
5.3. Desemnare sit
Rezervaia naturalăPetera ugău, înclusăvn întregime în sit, este protejatăprin Hotărârea Consiliului
Judeean Harghita nr. 162/2005 i Legea nr. 5/2000.
1368

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Regulamentul de funcĠionare úi planul de management a rezervaĠiei Peútera úugău sunt în curs de

elaborare de către custodele rezervaĠiei.
1369
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1370
B ROSCI0190
1.3 NUMELE SITULUI
Penteleu

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0076666 45.0042361
11275.70 0.00
1371

RO22 SUD-EST

Stepică

conserv.
3230 0 Buna D
4060 5 Buna C C A B
6430 112 Buna B C B B
9110 1127 Buna B C B B
9410 902 Buna A C B B

M 1355 Lutra lutra P G D
M 1354* Ursus arctos(Urs) P C C A C A
A 1166 Triturus cristatus P R D
carpatic)
moioaga)
I 1078* Callimorpha quadripunctaria P C C A C A
I 4014 Carabus variolosus P P C B C B
I 1087* Rosalia alpina P P C A C A
1372
P 1393 Drepanocladus vernicosus P P C B C B
M Arvicola terrestris scherman P X

M 2645 Cervus elaphus(Cerb-nobil) 40 50 Numar C X
de
indivizi
de
indivizi
M 1357 Martes martes(Jderul-de-copac) 10 13 Numar R X X
de
indivizi
M 1358 Mustela putorius(Dihor) 5 10 Numar R X X
de
indivizi
M 2607 Sciurus vulgaris 10 20 Numar P X
de
indivizi
M Vulpes vulpes(Vulpe) 10 15 Numar C X
de
indivizi
F 5085 Barbus barbus(Breana) P X X
nasus(Mate-negre)
P Aconitum anthora R X
P Allium schoenoprasum ssp. V X
schoenoprasum var. sibiricum
P Allium ursinum P X
P Cephalanthera rubra V X
P Coeloglossum viride V X
1373
P Dianthus carthusianorum R X
P Drosera rotundifolia V X
P Empetrum nigrum V X
P Epipactis helleborine V X
P Epipogium aphyllum R X
P Euphorbia amygdaloides P X
P Fragaria vesca(Fragi) C X
P Geranium sylvaticum ssp. R X
caeruleatum
P Goodyera repens V X
P Hypericum richeri ssp. P X
grisebachii
P Linum austriacum P X
P Listera cordata V X
P Listera ovata V X
P Maianthemum bifolium P X
P Mercurialis perennis C X
radiiflorus
P Nigritella nigra P X
P Ophioglossum vulgatum R X
P Orchis laxiflora P X
P Orchis morio R X
P Pteridium aquilinum P X
P Pulsatilla alpina P X
P Rubus sulcatus C X
P Scheuchzeria palustris V X
P Vincetoxicum hirundinaria P X
1374
N14 Păúuni 0.62
Munii Pentelu constituie un masiv muntos de formăpiramidală, situat în sud-estul Carpailor Orientali (în
Carpaii de Curbură), între râurile Bâsca Mare (la vest) i Bâsca Mică(la est), fiind principala unitate a
Munilor Buzăului. Impresioneazăvndeosebi prin culmile sale prelungi, pajitile întinse i prin perspectiva
extrem de largăpe care o oferăasupra Carpailor de Curbură. Astfel, în zilele cu vizibilitate bună, din
culmea principalăa Penteleului pot fi observate masivele muntoase cuprinse între Munii Ciucai
Munii Vrancei. Văile Bâsca Mare i Bâsca Mică, care separămasivul din cuprinsul Munilor Buzăului, au
o desfăurare în general nord-sud i îmbracăaspecte diferite de la un sector la altul, în funcie de rocăi
structură. Altitudinea maximăeste de 1.772 m în vârful Penteleu.
Defriările îndelungate de pe culmile domoale au dus la extinderea pajitilor montane, alcătuite

predominant din păiurou, care au determinat o intensăactivitate pastoral. Pe vremuri, pe acest munte
se ineau nedeile sau târgurile anuale, denumite popular Drăgaica, târguri care în secolul XIX au coborât
în câmpie, lângăoraul Buzău, unde se in i în prezent.
Din punct de vedere geologic, Masivul Penteleu, este format din complexul gresiei de Tarcău (fli
paleogen), denumire datăde geologul Sava Athanasiu, strâns cutat uneori pânăla cute solzi, dar se
remarcăi câteva sinclinale i anticlinale, mai largi, cum ar fi sinclinalul care trece peste creasta
Cernatu-Penteleu i anticlinalul Viforîtei. Gresia propriu-zisăare culoare cenuie, conine mult cuar,
micăi un ciment calcaros. Adesea are caracter microconglomeratic. Rezistena mai mare la eroziune a
făcut ca fizionomia interfluviilor sădegaje masivitate, iar văile săprezinte caractere specifice depresiunilor.
De asemenea, pe lângăformaiunile de fligrezos (gresia de Tarcău), care sunt dominante, se mai
întâlnesc intercalaii istoase (facies de Fusaru), marne i marno-calcare, flibituminos cu gresie de
Kliwa, conglomerate. Acest facies se întâlnete i în celelalte masive ale Munilor Buzăului, cu excepia
Siriului, precum i în Munii Vrancei. Faciesurile de Fusaru i Kliwa se remarcăprin existena unor
orizonturi extrem de variate ca alcătuire i duritate. Gresiile, tari, gălbui-albicioase, predominant silicioase,
formeazăstrate de 0,5-2 m grosime ce alterneazăcu formaiuni moi, friabile, uor de dislocat,
reprezentate prin isturi disodilice, argile, etc.
Orizonturile i stratele de gresii, argile i marne sunt cutate, cutele având o direcie în general nord-est –
sud-vest. Stratele au o cădere foarte mare, adesea fiind chiar verticale. Caracteristicile structurale se
reflectăatât în fizionomia generalăa reliefului, cât mai ales în detaarea unor forme aparte de tipul zidurilor
de gresie, jgheaburilor, cuestelor (forme de relief apărute într-o regiune în care stratele cu roci dure
alterneazăcu cele moi, datorităeroziunii apelor curgătoare i retragerii treptate a versanilor).
Masivul Penteleu, cuprins între văile Bâsca Mare i Bâsca Mică, reprezintăunitatea principalăa Munilor
Buzăului, atât prin altitudine (1.772 m) cât i prin faptul căvârful său piramidal se zărete, în zilele însorite
de iarnă, chiar din oraul Buzău. Este constituit dintr-o creastăcentrală, care începe în sud, cu vârful
Piciorul Caprei (1.520 m) i continuăcu vârful Penteleu (1.772 m), Crucea Fetei (1.578 m) i Ciuliano
(1.602 m), din care se desprind o serie de culmi secundare ce coboarăvn trepte spre cele douăvăi. De o
parte i de alta a acestui aliniament de vârfuri se întind plaiuri, relativ netede, la altitudini ce ajung pânăla
1.400 m, dar coboarăadesea i la 1.200 m; mai cunoscute sunt plaiurile Viforîtei, Penteleului, Cernatului.
Sub unele vârfuri se găsesc i mici lacuri: Lacul Rou i Lacul Negru. La obâria câtorva văi, cum ar fi
apte Izvoare, se pot observa i circuri nivale incipiente.
1375
Văile principale care dreneazăMasviul Penteleu sunt dirijate fie către Bâsca Mare, fie către Bâsca Micăi
prezintămulte alunecări în poriunile în care traverseazăfaciesul de Fusaru i îngustări la trecerea prin
gresia de Tarcău. Spre prima se îndreaptăPatacul, Bâsculia, Cernatul, Milea, iar către Bâsca Mică: Valea
Neagră, Paltinul, Brebu, apte Izvoare i Bălescu. Majoritatea afluenilor dinspre Bâsca Mare reprezintă
văi longitudinale faăde structură, pe când cei dinspre Bâsca Micăsunt văi transversale, cu unele adaptări
locale longitudinale.
Masivul Penteleu se găsete sub influena periodicăa maselor de aer din nord-vest i nord-est.
Proprietăile acestora, desfăurarea i configuraia principalelor culmi, văi i depresiuni duc la apariia
unor deosebiri notabile în regimul parametrilor climatici atît pe verticală, cît i de la un sector la altul. Clima
din aceastăzonăse caracterizeazăprin temperaturi medii anuale de 4-60C (temperaturile medii anuale
cele mai ridicate sunt în luna iulie, iar cele mai scăzute în lunile ianuarie i februarie), prin gradienii
termici verticali cu valori medii de 0,3-0,40/ 100m, prin precipitaii ce cresc cu altitudinea.
Reeaua hidrograficădin Munii Penteleu este tributarărâurilor Bâsca Mare, în partea de vest i Bâsca
Micăvn partea de est. Bâsca Mare prezintăun bazin asimetric, cu cei mai importani aflueni (lungi de
peste 10 km) situai pe clina vesticăa Penteleului (Tămăoiu, Corâiu, Pârâul Porcului, Izvorul cu Ulii,
Izvorul Calului, Bâsculia, Cernatu, Milea, Cursele Dogari). Dupăce vi adunăizvoarele de sub vârful
Lăcăui i vârful Zârna, Bâsca Mare străbate Depresiunea Comandău, iar de la confluena cu Dârnăul i
pânăla unirea cu Bâsca Mică, pe mai mult de 40 km, separămunii Penteleu de Podu Calului. Bâsca Mică
primete numeroase pâraie ce coboarădin Munii Penteleu, cu lungimi aproape egale (4-6 km), situate pe
clina estică(Bălescuu, Bălescu Mare, Zănoaga, Izvorul Sărat, apte Izvoare, Ciuta Mare, Brebu, Pârâul
Stânii, Paltinu, Neagra).Aluviunile în suspensie transportate de râurile din aceastăzonăreflectăcondiiile
litologice existente i caracterul scurgerii în timpul anului. În aceastăregiune, aluviunile în suspensie sunt
ceva mai ridicate în raport cu râurile care dreneazăformaiunile eruptive i metamorfice. Aici scurgerea
specificăeste de 1-1,5 t/ ha/ an (250-400 g pe m3 turbiditate).
Referitor la lacuri, este de menionat călacurile naturale sunt cele mai numeroae.
De asemenea, i lacurile formate între valurile de alunecare sunt destul de numeroase, datorităintensităii
i frecvenei alunecărilor de teren din bazin. Un astfel de exemplu este Lacul Negru din Munii Penteleu,
aflat sub muchia Steghii la o altitudine de 1050 m, la ora actualăaflat într-o stare avansatăde colmatare i
eutrofizare. Sub culmea Penteleu, la nord-est de vârful principal, pe o treaptăstructuralăsituatăla 1510 m,
pe locul unui fost lac, s-a dezvoltat un tinov numit Lacul Rou, cu ochiuri de apăexistente numai
primăvara.
De asemenea, în numeroasele microdepresiuni de alunecare sau nivale, îndeosebi de pe Viforâta,

Zănoaga i culmea Penteleu, primăvara se menin ochiuri de apăcirculare sau alungite, adânci pânăla 1
m.
Solurile se compun din podzoluri humico-feriiluviale i soluri brune argilo-humice, iar în locurile acoperite cu
pajiti apar solurile brune i brun acide de pajite. În Penteleu, influenele bioclimatice sunt deosebit de
puternice în aria pădurilor de conifere i a pajitilor secundare. Aici, umiditatea accentuatăi temperaturile
scăzute fac ca descompunerea masei organice săse realizeze mai greu, iar humusul rezultat săaibăo
puternicăaciditate. Pe pantele accentuate se dezvoltăsolurile brune acide, pe când în locruile puin
înclinate, care permit meninerea umezelii i chiar dezvoltarea de sfagnete, apar podzoluri de destrucie
cu mult humus brut. Vegetaia naturalăde pe solurile brune acide este reprezentatăde păduri de molid,
molid-brad i fag însoităde o vegetaie ierboasăacidofilă. Cea mai mare parte a resturilor organice nu
sunt descompuse complet, ele fiind acumulate sunb formăde humus brut. Textura solului este
grosieră-mijlocie, nedifereniatăpe profil. Fertilitatea este mai scăzutădecât a solurilor din aceastăclasă
(clasa cambisoluri), fiind utilizate în silviculturăi ca pajiti alpine.
La altitudini mai mici (corespunzătoare pădurilor de fag, fag i răinoase) intervine ca factor important i
roca. Pe faciesul gresiei de Tarcău se dezvoltăsoluri brune i brune acide mezobazice, bogate în material
scheletic cu un grad de podzolire argiloiluvialăredus. Pe versanii nordici i ai văilor înguste, acidificarea
este mai accentuată. Solurile brune acide mezobazice s-au format în principal pe roci precum
conglomeratele, gresiile, depozitele de pantărezultate din dezagregarea i alterarea unor roci metamorfice
bazice. S-au format sub păduri de gorun, fag-gorun, fag sau fag-răinoase i cu o bogatăvegetaie
ierboasăneacidifilă. Textura acestui sol este de obicei mijlocie, nedifereniatăpe profil, având proprietăi
hidro-fizice bune. Datorităacestor însuiri ele prezintăo fertilitate naturalăbună, având folosine variate,
precum plantaii cu pomi fructiferi. În general rocile pe care au evoluat aceste soluri sunt bogate în calciu
sau alte elemente bazice.
Faciesul de Kliwa, mult mai variat petrografic (menilite, disodile, gresii), permite dezvoltarea unei game mai
1376
largi de soluri podzolice, ce fac trecerea de la podzolul argilo-iluvial puternic pseudogleizat (menilite), la
podzolul ferihumico-iluvial (pe gresia de Kliwa). Pe deluviile de alunecare se dezvoltăsoluri brune, în
diferite grade de gleizare, iar în luncile râurilor principale (Bâsca Mare, Bâsca Rozilei), soluri aluviale. Pe
bârnele structurale din Penteleu, Viforîta i în zona râpelor de desprindere a alunecărilor se
individualizeazălitosoluri. În cazul litosolurilor, datorităprezenei rocii consolidate la suprafaăsolificarea
este slabă, formându-se un profil scurt. La aceste soluri nu se poate vorbi de structurăi texturădecât
dacăau orizontul superior mai bine reprezentat. Prezena rocii foarte aproape de suprafaădeterminăo
capacitate redusăde înmagazinare a apei. Coninutul solului în humus este foarte sărac, pe ele fiind
întâlnite pajiti cu productivitate slabă.
Solurile brune feriiluviale sunt întâlnite în cadrul bazinului mijlociu-superior al Bâscelor (Bâsca Micăi
Bâsca Mare) ocupând astfel mai mult de jumătate din suprafaa bazinului hidrografic. Este de altfel un tip
de sol specific etajului montan superior, ce s-a format pe roci consolidate sau rezultate din acestea:
conglomerate, gresii i pietriuri necalcaroase. În condiiile de climat umed i rece transformarea
resturilor organice este anevoiaosă, formându-se puin humus. Ele au o texturăgrosieră-mijlocie,
nedifereniatăpe profil. Ele nu prezintăexces de apă, datoritădrenajului extern foarte bun. Solurile au o
fertilitate micăfiind folosite în silviculturăsau ca pajiti.
Podzolurile se întâlnesc la altitudini mai mari decât solurile brun iliuviale, ele formându-se pe roci sinonime,
tot în bazinul Bâscelor, dar pe cele mai mari înălimi, delimitând astfel zona cea mai înaltădin acest bazin.
Vegetaia care se formeazăpe acest tip de sol este cea specificămolidului, jneapănului sau pajitilor.
Podzolurile au o texturăvariată, de cele mai multe ori mijlocie-grosieră, nedifereniatăpe profil. Dei
proprietăile fizice sunt puin favorabile, iar clima este foarte umedă, datoritădrenajului foarte bun, nu
prezintăexces de apă.
Vegetaia natural potenialăa masivului Penteleu este cea forestieră, distingându-se următoarele
unităile zonale de vegetaie, difereniate dupăgradientul altitudinal:
• etajul nemoral (al pădurilor de foioase) cu următoarele subetaje:
o subetajul pădurilor de fag;
o subetajul amestecurilor de fag cu răinoase.
• etajul boreal al pădurilor de molid.
Prin defriarea pădurilor din partea superioarăa masivului, au luat natere pajiti secundare de Festuca
rubra i de Nardus stricta, precum i tufăriuri alpine de ienupăr, Vaccinium myrtilus.
Vegetaia intrazonalăcuprinde asociaii de stâncării i grohotiuri, de pâraie de munte, de mlatini, de

luncă.
Fondul de bazăal florei din zonăeste compus din elemente europene i euroasiatice la care se adaugă
elemente boreale i submediteraneene.
Din suprafaătotalăa sitului de 11232.6 ha, cca. 10.665,3 ha (95%) sunt incluse în fondul forestier, dintre
acestea 10.553,2 ha fiind reprezentate de păduri (94%). Diferenta de 112,1 ha o reprezintăalte folosine
incluse în fondul forestier (drumuri forestiere, construcii silvice, terenuri destinate administraiei silvice,
poieni pentru hrana vânatului, terenuri neproductive, etc.). Diferena de 567,3 ha (5%) este reprezentată
de alte categorii de folosine ale terenului (vegetaie forestierăsituatăvn afara fondului forestier, pajiti,
drumuri tehnologice, etc). Trebuie menionat căpeste jumătate din aceastăsuprafaăo constituie de
asemenea păduri i păuni împădurite situate în afara fondului forestier (ex. Vf. Groapa, Vf. Ciulianos, Vf.
Cuzinului, Vf. Crucea, stâna Tămaului, izvorul Porcului, Vf. Penteleu, Cernatu, Viforâta, etc.).
Sit de importanta deosebita pentru habitate (forestiere, tufarisuri alpine), carnivorele mari (urs, lup, ras) si
Rosalia alpina, aflate intr-o stare favorabila de conservare. Speciile Ursus arctos, Canis lupus i Felis lynx
sunt reprezentate prin populaii optime sub aspectul densităii, frecvenei în zonăi al efectului lor
regulator în populaiile prăzilor (artiodactile i păsări) preferate. Culoarele de schimb între indivizii
populaiilor celor trei specii de carnivore mari, aflai pe versani diferii, încăpot permite fluxul genetic,
pentru evitarea izolării i consangvinizării unor eventuale populaii prea mici.
1377
H F Capcane, otravire, N I H B Silvicultura N I

03.0 braconaj
2.03
H L03 Cutremure N I

afară afară
L A02 Modificarea N O M A Furajare N I
practicilor de 05.0
cultivare 2
L A07 Utilizarea produselor N O M B Plantare pădure, pe N O
biocide, hormoni si 01.0 teren deschis (copaci
substante chimice 1 nativi)
02.02
01.01 pietris
.01
.02
01.02
L E02 Zone industriale sau N O
comerciale
M E Depozitarea N I
/deseuri provenite
din baze de
agrement
L F01 Acvacultura marina N I
si de apa dulce
M F Pradarea statiunilor N I
floristice)
dezechilibre umane
1378
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
M J01 Focul si combaterea N O
incendiilor
L L10 Alte catastrofe N I
naturale
Rapoarte ale expertilor in cadrul contractului nr. 21/14.04.2010 “Servicii de consultanăpentru elaborarea,
dezbaterea i avizarea Planului de management, Realizarea strategiei de vizitare, Realizare i alimentare
site, Concepere coninut informaional pentru brouri i pentru manualele de ecologie aferente
implementării proiectului “Managementul conservativ i participativ al sitului ROSCI0190 Penteleu ”, SMIS
– CSNR 7164, intre Natura Management si CJ Buzau (Iovu-Adrian Biris, Dan Cogalniceanu, Calin Cengher,
Iuliana Florentina Gheorghe, Dumitru Murariu, Oliviu Pop).
< - Toma Georgeta : APM BZ(4080)APM BZ(6230)APM BZ(6430)APM BZ(9130)APM BZ(9170)APM
BZ(91V0)APM BZ(9410)>
< - Biris Iovu-Adrian : investigatii in teren efectuate in cadrul contractului nr. 21/14.04.2010 “Servicii de
consultanta pentru elaborarea, dezbaterea si avizarea Planului de management, Realizarea strategiei de vizitare,
Realizare si alimentare site, Concepere continut informa(3230)investigatii in teren realizate in cadrul contractului
nr. 21/14.04.2010 “Servicii de consultanta pentru elaborarea, dezbaterea si avizarea Planului de management,
Realizarea strategiei de vizitare, Realizare si alimentare site, Concepere continut informa(4060)>
< - Mihailescu Simona : Serbanescu I., 1939, Flora si vegetatia masivului Penteleu, Bucuresti(3230)>
Ars Docendi, Bucuresti.(2001)Negus S., com. pers.(1361)>
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>
< - Toma Georgeta : Gladiola Bogzoiu Leonte- geograf, localnica(1078)Gladiola Bogzoiu Leonte- geograf,
localnica(1087)Gladiola Bogzoiu Leonte- geograf, localnica(1138)Gladiola Bogzoiu Leonte- geograf,
localnica(1193)Gladiola Bogzoiu Leonte- geograf, localnica(4014)>
1379
5.3. Desemnare sit
Desi Cernatu Viforata a figurat ca Rezervatie a Academiei Romane, astazi suprafetele sunt in litigiu cu localnicii
care le revendica .In rest celelalte suprafete nu au statut de protectie pe linie de protectia naturii.
OrganizaĠie: Consiliul JudeĠean Buzău

Adresă: B-dul Nicolae Bălcescu, nr.48, Municipiul Buzău, judeĠul Buzău
Email: cjbuzau@cjbuzau.ro
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0190 Penteleu
X Da
Linkuri:
Nu
Padurile sunt administrate conform planului de management silvic.
1380
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1381
B ROSCI0191
1.3 NUMELE SITULUI
Peútera Limanu

2 0 0 6 0 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

28.0054083 43.0070694
21.40 0.00
1382

RO22 SUD-EST


conserv.

lungi)
M 1310 Miniopterus C P C B C B
lungi)
M 1310 Miniopterus W P C B C B
lungi)
M 1302 Rhinolophus P P A B B B
M 1302 Rhinolophus R P A B B B
M 1302 Rhinolophus W 63 i P A B B B
M Apodemus sylvaticus C X
1383
câmp)
I Aglenus brunneus C X
I Atelura formicaria C X
I Cataglyphis aenescens C X
I Centromerus sylvaticus C X
I Ceratozetes gracilis C X
I Chondrula tridens C X
I Chthonius tetrachelatus P X
I Cicurina cicur C X
I Cryptophagus pseudodentatus C X
I Culex pipiens C X
I Cylisticus convexus C X
I Entomobrya atrocincta C X
I Entomobrya handschini C X
I Entomobrya multifasciata C X
I Entomobrya pazaristei C X
I Eulaelaps stabularis C X
I Fridericia bulboides C X
I Fridericia leydigi C X
I Galumna lanceata C X
I Galumna tarsipennata C X
I Harpactea rubicunda C X
I Heteromurus major C X
I Heteromurus nitidus C X
I Isotomiella minor C X
I Lepthyphantes leprosus C X
I Lepthyphantes sp. X
I Leptothorax tuberum C X
I Leptotrichus medius X
I Lithobius aeruginosus C X
I Lithobius crassipes C X
I Lithobius forficatus C X
I Lithobius nigripalpis C X
I Lithobius piceus C X
I Lophoproctus lucidus C X
I Messor structor C X
1384
I Meta bourneti C X
I Microcreagris callaticola X
I Monacha cartusiana C X
I Monopis crocicapitella C X
I Myrmica ruginodis C X
I Nais elinguis C X
I Nycteribia schmidlii C X
I Oribella pectinata C X
I Penicillidia conspicua C X
I Penicillidia dufourii C X
I Plagiolepis pygmaea C X
I Polyxenus lagurus C X
I Proisotoma minuta C X
I Pseudosinella decipiens C X
I Pseudosinella sexoculata C X
I Quedius fulgidus C X
I Scheloribates laevigatus C X
I Scolopendra cingulata C X
I Seira dollfusi C X
I Tegenaria domestica C X
I Tetramorium semilaeve C X
I Trachysphaera dobrogica X
I Trechus austriacus C X
I Vallonia pulchella C X
I Vitrea crystallina P X
I Willowsia nigromaculata C X
I Zebrina detrita C X
I Zebrina varnensis C X
I Zetorchestes micronychus C X
P Anagallis arvensis P X
P Carduus acanthoides P X
P Consolida regalis P X
P Convolvulus cantabrica P X
P Elaeagnus angustifolia P X
P Euphorbia seguierana P X
P Medicago rigidula P X
P Mentha longifolia P X
P Odontites verna ssp. serotina P X
P Ononis spinosa(Osul iepurelui) P X
P Pinus nigra P X
P Plumbago europaea P X
P Scolymus hispanicus P X
1385
Petera Limanu este cel mai tipic sistem de galerii de tip labirintic din România. Este o cavitate fosilă,
monoetajată, orizontală, cu o dezvoltare de 5000 m. Fauna cavernicolăeste bine reprezentatăprin specii
de nevertebrate (specii de insecte i arahnide) i vertebrate, în special chiroptere.
Cap.3.2 (Motivaie: D) include specii de nevertebrate troglobionte slab reprezentate numeric i al căror
areal este limitat la un număr foarte mic de situri cu mediu cavernicol favorabil metabolismului lor
Adăpostul de hibernare a liliecilor din Petera Limanu este unul dintre cele trei adăposturi cunoscute în
Romania pentru specia Rhinolophus mehelyi, dar lipsa de protecie a acestui sit a dus la degradarea lui
i reducerea drasticăa populaiei de lilieci. Specia Rhinolophus mehelyi a fost descrisa în 1901 de
Metschie pe exemplare din Romania. Populaia acestei specii în România a fost diminuatăde la peste
5000 de indivizi la cca. 300 de indivizi.
Protecia eficientăa acestui sit va duce în mod cert la creterea populaiei de chiroptere, fiind extrem de
importantăpentru salvarea speciei Rhinolophus mehelyi, care poate ajunge la extincie în România.
H A04 Pasunatul N I
H E Depozitarea N O
din baze de
agrement
H G Vandalism N I
05.0
4

afară afară
habitare umana
(locuinte umane)
1386
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
activitati de
liber, activitati
recreative
Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003 - Chiropterele din Romania, Institutul de Speologie "Emil
Racoviă" i Muzeul de Istorie Naturala "Grigore Antipa", 1 - 521, Bucureti
1. Decu V., Gheorghiu V., Murariu D., 2005 - Contribution to the knowledge of the distribution Rhinolophus
mehely, Matschie, 1901 (Chiroptera: Rhinolophidae), from Romanian. Trav. Inst. Speol. "Emile Racovitza",
43: (cca.10 pp sub tipar), Bucureti
2. Decu V., Negrea S., 1969 - Aperçu zoogeographique sur la faune cavernicole terrestre de Roumanie,
Acta Zoologica Cracoviensia, Zaklad Zoolgii Systematycznej, Polskiej Akademii Nauk, 471-545, Krakow,
Polnia.
3. Dumitrescu M., Tanasacche J., Orgidan T., 1962-1963 - Răspândirea chiropterelor în R.P.Română, Lucr.
Inst. Speo. "Emil Racovitză", 1-2: 509-576, Bucureti.
4. Lascu C., 2002 - Petera Limanu o speleogenezăcontroversată, Ecocarst, Rev. Soc. Rom. Carst.
Speol., 34-36, Bucureti
5. Dumitrescu M., Orghidan T., Tanasachi J., Georgescu M., 1965 - Contribuii la studiul monografic al
Peterii Limanu
< - Gheorghiu Victor : fara sursa(8310)>

< - Dragu Anca : >
< - Gheorghiu Victor : >
< - Nitu Eugen : >
< - Hillebrand Alexandra : D. Cogalniceanu, Univ. Bucuresti, com. pers.(1219)V. Gheorghiu, GESS/ISER(1308)>
1387
RO03 III 59.92

RO03 Monument al + 59.92 2.358. Peútera Limanu
naturii
5.3. Desemnare sit
La aria naturala protejata Pestera Limanu se refera urmatoarele norme legislative:
1) Ordonana de Urgenănr. 236 /24.11.2000 (Reglementări privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei sălbatice)
2) Legea nr. 462/2001 (Pentru aprobarea Ordonanei de urgenăa Guvernului nr. 236/2000 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei sălbatice)
3) Ordin al MMGA nr. 850/11.11.2003 (Reglementări privind procedura de încredinare a administrării sau de
atribuire a custodiei ariilor naturale protejate)
4) Ordin al MMGA nr. 604/22.07.2005 (Pentru aprobarea Clasificării peterilor i a sectoarelor de peteri - arii
naturale protejate)
5) Ordin al MMGA nr. 1198/25.11.2005 (Actualizarea anexelor nr. 2 – 5 ale Ordonanei de Urgenăa
Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i
faunei sălbatice, aprobatăcu modificări i completări prin Legea nr. 462/2001)

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
1388
Planul de Management al ariei elaborat de catre Grupul de Explorari Subacvatice si Speologice (GESS) -
custodele ariei a fost inaintat spre avizare Comisiei Monumentelor Naturii a Academiei Romane (AR Nr.
1022/31.03.2006; CMN Nr. 1781/03.04.2006)
1389
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1390
B ROSCI0192
1.3 NUMELE SITULUI
Peútera Măgurici

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0088305 47.0110527
90.10 0.00
1391

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.

M 1310 Miniopterus P P C A C A
lungi)
M 1304 Rhinolophus P P C A C A
ferrumequinum()
M 1303 Rhinolophus hipposideros() P P C A C A

N14 Păúuni 15.92
1392
Petera este situatăvn Podiul Purcăre-Boiu Mare, zona carsticăMesteacăn-Răstoci, aflatăpe teritoriul
satului Răstoci, comuna Ileanda. Intrarea peterii se aflăvntr-o dolinăsituatăpe versantul sudic al Dealului
Măguriei. Habitat de însemnătate crescutăpentru fauna de chiroptere din Podiul Somean.
Dintre cele 5 specii de microchiroptere identificate în Petera Măgurici, 3 specii, Rhinolophus

ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros i Miniopterus schreibersii sunt priorităi EUROBATS, iar
prezena lor presupune desemnarea unei arii speciale de conservare (conform actelor normative O.U.G.
236/2000, i a Legii 462/2001). În plus, va fi imperios necesarăidentificarea i protejarea zonelor de
hrănire a liliecilor împotriva impactelor negative i perturbărilor. La suprafaă, pe întreaga suprafaăde
lângăpeterăexistăculturi de Poaceae (în principali de porumb), Fabaceae i cartofi. Prin urmare, zona
de lângăpeterăreprezintăun teritoriu de hrănire bun pentru aceste populaii de lilieci. Datorită
importanei acestei peteri pentru populaiile de lilieci din platoul somean, a fost inclusă, începând cu
anul 2002, într-un program naional de monitorizare a liliecilor, care continuăi în prezent.

afară afară
determinate de
nu au fost
mentionate mai sus
M C Minerit si activitati de N I
se refera mai sus
- C.P. II dr. Bogdan T. Onac, C.P. III dr. Daniela Borda, asist. Dr. Tudor Tăma±Petera Măgurici
(Răstoci, jud. Sălaj) - Documentaie privind instituirea regimului de arie naturalăprotejată, Institutul de
Speologie Emil Racovita Cluj-Napoca, 2004;
- Babo, R., (1981). Sintezăa rezultatelor cercetărilor de speologie fizicăvn zona carsticăRăstoci. Buletinul
speologic 5: 72-92.
- Bieltz, E.A. (1886): Die fauna der Wirbelthiere Siebenbürgers - Hermannstadt. Borda, D., RacoviăG.,
(2000-2001). Données thermo-hygrométriques sur la Grotte de Ciungi et la Grotte de Măgurici (Plateau du
Some, Transylvanie). Trav. Inst. Speol. Emile Racovitza, XXXIX-XL: 207-226. Borda D., Borda, C,
1393
Tăma, T., (in press). Bats, climate and air microorganisms in a Romanian Cave. Mammalia, Frana.
- Călinescu, R. (1931): Mamiferele României - Imprimeria naională. Bucureti. Giurgiu, I., Vădeanu T.,
Done, A., Negru, M., Sandeschi. N. Silvăanu, G., Codescu. M.. Ciuculescu, O., Solomon, E., Sfkie, M,
Cucu, F., (1983). Descoperiri i explorări în podiul Somean (bazăpentru inventarul zonei) - Buletinul
Clubului de Speologie Emil Racoviă8:11-82. Nedopaca, M., Onac, B. P., Todoran, V. (1989). Aspecte ale
micromorfologiei cristalelor de gips din peteri. Buletin speologic 12: 9-14.
- Onac, B. P. (1991). New data on some gypsum speleothems in the caves Vintului (Pădurea Craiului
Mountains) and Răstoci (SomePlateau). Trav. Inst. Speol. Emile Racovitza, XXX, 189-193. Onac, B. P.
(2003). Minerals of the Carpathians: first update. Acta Mineral.-Petrog. Szeged, 44: 55-58.
- Onac, B. P., Todoran, V. (1987). Contribution a la connaissance des formations de gypse de la grotte de R
ăstoci (NO de la Roumanie). In The Eocene from the Transylvanian Basin (Eds. Petrescu, I & al), 301-306,
Cluj-Napoca.
- Onac, B. P., Vere, D. . (2003). Sequence of secondary phosphates deposition in a karst environment:
evidence from Măgurici Cave (România). European Journal of Mineralogy 15 (4): 741-745. Pazslawsky, J.
(1918). Fauna Regni Hungariae, Mammalia, Budapesta.
< - Ardelean Alina-Sorana : Institutul Speologic Emil Racovita Cluj-Napoca(8310)>

< - Ardelean Alina-Sorana : >

RO03 III 0.00

RO03 Monument al / III.3. Peútera Măgurici
naturii
5.3. Desemnare sit
Petera Măgurici este printre puinele cavităi din arăcare adăpostete antodite i monocristale de gips. Din
punct de vedere mineralogic, observaiile efectuate au scos în evidenăpentru prima datăvn carstul din
1394
România a crustelor de gips de tip starburst, precum i a unor splendide agregate (maclate sau nemaclate) de
gips formate în masa argilei existentăpe podeaua peterii. Dintre speciile minerale descoperite, se semnalează
câteva noutăi remarcabile; phosphammitul este citat pentru a doua oarăvn lume (se cunoate doar dintr-o
peterădin Australia), în aceeai situaie aflându-se francoanellitul, care, a fost semnalat pânăvn prezent doar
din 3 peteri învecinate din Italia (Onac i Vere, 2003). Într-o situaie similarăse aflăi mineralele mirabilit,
bassanit, Cesanit, monetit i taranakit, care sunt rarităi pentru mineralogia peterilor din România.
Situl a fost declarat monument al naturii prin H.G. nr. 2151 din 2004.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Acces limitat la vizitele cu caracter profesional, interzicerea utilizării pesticidelor în zonele de hrănire a
liliecilor.
1395
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1396
B ROSCI0193
1.3 NUMELE SITULUI
Peútera Tăuúoare

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0120555 47.0096305
131.30 0.00
1397

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
9410 42 Moderata C B B B

M 1304 Rhinolophus P 70 200 i P G D
ferrumequinum()
I Ischyropsalis manicata P X
I Litocampa humilis P X
I Megacyclops viridis P X
I Micrargus herbigradus P X
I Porrhomma microphthalmum P X
I Romanosoma birtei P X
1398
N14 Păúuni 7.72
Petera de la Izvorul Tăuoarelor s-a format pe un sistem complex de diaclize în calcare bituminoase
eocene, compacte, fosilifere, uneori grezoase, cu vine de calcit. Petera are o dezvoltare de 16.107 metri
i o adâncime de 461.6 metri., ea dreneazăvn subteran cursul epigeu al pârâului Izvorul Tăuoarelor.
Acest curs dispare la cota 350 metri, pentru ca săreaparăvn valea Telciorului printr-o puternică
resurgenă- izbucul Izvorul Rece (550 m altitudine) situat la 7 km. distanăde punctul de pierdere al apei
în interiorul peterii. Galeriile lungi i nu de puine ori înguste leagăsălile mari ale acestei peteri tinere
i active ce adăpostete relativ puine formaiuni carstice (stalactite, stalagmite, draperii, etc.). Cavitatea
fiind o captare carsticăpentru apele Văii Izvorul Tăuoarelor ce se pierd în subteran pe o lungime de circa
300 m amonte de intrarea în peteră, pe malul stâng al pârâului. Petera este un model tipic de reflectare
a tectonicii în carst, întru-cât majoritatea galeriilor s-au dezvoltat pe diaclaze. Factorul tectonic a avut rolul
cel mai important în geneza acestui cavernament, care a dus la formarea unor sălii mari, săritori i
cascade. Au fost evideniate 4 falii majore: falia Parva-Cormaia, falia Telcior-Văratic, falia Valea
Rebrioarei i falia Valea Seacă. Principalele direcii de fisurare, determinate prin microtectonice
executate în subteran(Silvestru, Viehmann, 1982) sunt: V-E, N-S i N 35 E . Galeriile peterii au o
dezvoltare preferenialăV-E i N 40 V. Cavitatea preia direcia de cădere a depozitelor eocene, astfel că
60% din galerii sunt situate în pantă, fiind deosebit de caracteristic faptul căpentru o extensie aerianăde
1000 m petera prezintăo denivelare de 461 m. Petera este renumităpentru antoditele de ghips pe care
le adăpostete i pentru mineralul numit kassanit, care a fost citat pentru prima datăvn lume, în literatura
speologicăde către Jude (1972). Interesante sunt i cristalele aciculare („păr de peteră´) pe care le
formeazămirabilitul din Sala de Mese, asupra cărui genezăs-au emis mai multe ipoteze. O enigmă
geneticăo constituie încăaa numitele „bile de Tăuoare”, care se găsesc fie încastrate în peretele
calcaros, fie pe podeaua Sălii Bilelor. Speleotemele sunt destul de rare, acestea fiind ceva mai numeroase
în Sala de Mese, Sala Bilelor i Galeria Gipsului. Din punct de vedere geologic, în vecinătatea peterii
afloreazădepozitele sedimentare paleogene-priabonian (calcare lumaselice, calcare grezoase cu
intercalaii de isturi bituminoase i gresii calcaroase), care se dispun transgresiv i discordant peste
cristalinul Munilor Rodnei format din roci magmatice i metamorfice (substrat impermeabil). Contractul
dintre aceste doua unităii se face de-a lungul unei falii de orientare N-S. Trebuie specificat căpetera
face parte dintr-un sistem carstic cunoscut sub denumirea de Complexul Carstic Tăuoare - Zalion. Zona în
care apare petera este acoperităde pădure, ceea ce a contribuit la meninerea neschimbatăa factorilor
climatici din interior, la conservarea tuturor valorilor naturaliste din acest sistem carstic. Obiect de
admiraie, explorare i cercetare tiinifică, Complexul carstic Tăuoare - Zalion trebuie ocrotit în
întregime, atât în adânc cât i la suprafaă, în scopul conservării condiiilor naturale ale mediului
înconjurător cu care carstul este în relaii directe. Meninerea echilibrului natural stabilit între fenomenele
carstice de suprafaăi cele subterane, determinant în conservarea proceselor biologice caracteristice
acestui mediu, a evoluiei fenomenelor endocarstice, necesităinstituirea unui perimetru de protecie cu
atât mai mult cu cât prezena a numeroase alte goluri carstice în vecinătate i mai departe, pânăpe
Cobăel (în Parcul Naional Munii Rodnei), ne sugereazăun complex carstic de mari dimensiuni, care
Äese” în subteran partea sudicăa Munilor Rodnei. Pentru valoarea ei tiinificăpetera Tăuoare a
fost declaratămonument al naturii cu caracter de rezervaie.
Pe lângăprezena faunei eocene în Sala Urilor au fost descoperite piese osoase, provenind atât de la
Ursus speleus ROSENMÜLLER-HEINROTH, cât i de la Ursus arctos LINNÉ, amalgamate în cadrul
sitului, precum i un schelet în conexiune anatomică, ceea ce a permis formularea teoriei potrivit căreia
1399
cele douăspecii au convieuit în Cuaternar, pe teritoriul Munilor Rodnei (DOMA & POPA, 1988).
În prezent, ecosistemul cavernicol cuprinde o serie de nevertebrate: ciclopide (Megalocyclopus viridis
JURINE), amfipode (Niphargus puteanus baloghi DOBREANU), diplopode (Romanosoma bârtei CEUCA),
acarieni (Parasitus loricatus WANKEL), trichoptere (Drusus sp.), diptere (Trichocera regelationis LINNei
Sciara sp.) .a., fiecare dintre ele adaptându-se la un biotop extrem de selectiv.
În lunile de iarnă, mai ales în proximitatea intrării peterii, tavanul este ocupat de diverse populaii de
chiroptere (Myotis myotis BORKHAUSEN i Rhinolophus hipposideros BECHSTEIN) (VIEHMANN &
ERBAN, 1962-1963; VIEHMANN, 1995).
H G Drumetii montane, N I
4

afară afară
1. Studii privind organizarea reelei de arii protejate pe teritoriul ării (elaborarea studiului de
fundamentare pentru Parcul Naional Rodna), Univ. Bucureti, dr. C. Ciubuc, 1993 (manuscris).
2. Chintăuan, I., tefan, V., Marquier, I., Coldea, Gh., 2004: Arii protejate din Bistria-Năsăud, ed.
Supergraph.
3. Coldea, Gh.,1990: Munii Rodnei-studiu geobotanic, Ed. Academiei Române, Bucureti.
< - Steopan Alina : Chintauan, I., Stefan, V., Marquier, I., Coldea, Gh., 2004: Arii Protejate din Bistrita-Nasaud,
Ed. Supergraph.(8310)>
< - Theodorescu Crin Triandafil : dr. Oana Moldovan, Institutul de Speologie "Emil Racovita" Cluj(9410)dr. Oana
Moldovan, Institutul de Speologie "Emil Racovita" Cluj(9420)>
< - Alexandru Iftime : Cf. date Coroiu - ap. ISER(1321)>

< - Theodorescu Crin Triandafil : dr. Oana Moldovan, Institutul de Speologie "Emil Racovita" Cluj(1304)>
1400

RO98 100.00

RO98 Necunoscut + 60.96 2.206. Peútera Tăuúoare
RO98 Necunoscut = 100.0 2.206. Peútera Tăuúoare
0

5.3. Desemnare sit
A fost declaratăarie protejatăde interes naional prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare
a teritoriului naional - Seciunea a III - a zone protejate, cu o suprafaăde 71 ha.
OrganizaĠie: Complexul Muzeal BistriĠa-Năsăud

Adresă: BistriĠa, str. General Grigore Bălan, nr. 19
Email: complexmuzealbn@yahoo.com
Nume: Planul de Management úi Regulamentul sitului de importanĠăcomunitarăROSCI0193
X Da Peútera Tăuúoare úi ale ariei naturale protejate de interes naĠional 2.206 Peútera Tăuúoare
Linkuri:
1401
Nu
Incepând cu luna februarie 2010, custode al sitului este Complexul Muzeal BistriĠa-Năsăud. A fost elaborat
Regulamentul ariei úi transmis spre aprobare, iar Planul de management este în curs de elaborare.
1402
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1403
B ROSCI0194
1.3 NUMELE SITULUI
Piatra Craiului

2 0 0 6 0 2 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0079583 45.0006777
15904.80 0.00
1404

RO12 CENTRU
RO31 SUD
Stepică

conserv.
3220 159 Buna C C B B
3230 159 Buna C C C B
4060 318 Buna A C A A
4070 159 Buna A C A A
4080 1 Buna C C C B
6110 159 Buna A B A A
6430 159 Buna B C B B
6520 795 Buna B C B B
8120 318 Buna A A A A
8210 477 Buna A A A A
8310 318 Buna B B B B
9110 2385 Buna B C B B
9150 954 Buna A B A A
91Q0 15 Buna A C A A
9410 2385 Buna B C A B

M 1308 Barbastella P P C C C C
1405
M 1308 Barbastella R P C C C C
M 1308 Barbastella C P C C C C
M 1308 Barbastella W 2 i P C C C C
M 1361 Lynx lynx(Râs) P C C B C B
lungi)
late)
M 1321 Myotis emarginatus P P D
M 1321 Myotis emarginatus W P D
M 1324 Myotis myotis() P P C C C C
M 1324 Myotis myotis() W 220 i P C C C C
M 1304 Rhinolophus P P B C C C
ferrumequinum()
M 1304 Rhinolophus W 340 i P B C C C
ferrumequinum()
M 1303 Rhinolophus hipposideros() P P C C C C
M 1303 Rhinolophus hipposideros() W 20 i P C C C C
A 2001 Triturus montandoni(Triton P C C B B B
carpatic)
moioaga)
F 2484 Eudontomyzon P V C B C B
mariae(Cicar)
I 4045 Coenagrion ornatum P R B A C A
I 4054 Pholidoptera transsylvanica P C B A A A
I 1087* Rosalia alpina P R C C C C
P 1386 Buxbaumia viridis P R A A C B
P 1902 Cypripedium calceolus P R C A C B
P 1898 Eleocharis carniolica P C C B C B
P 1903 Liparis loeselii P V B B C B
P 1379 Mannia triandra P C A B C B
P 4116 Tozzia carpathica P R C A C A
1406
Aubrieta intermedia ssp. falcata V X

Helictrotrichon decorum R X
transsilvanica
transsilvanica
M Micromys R X
M Microtus agrestis R X
M 2632 Mustela R X
M 1314 Myotis daubentonii V X X
M 1322 Myotis V X X
M Myoxus glis R X
M 2598 Sorex alpinus V X
M 2601 Sorex minutus R X
A 1203 Hyla arborea V X X
1407
I 1067 Lopinga achine R X X

I Lycaena dispar rutilus R X
I 1058 Maculinea arion() C X X
I Miramella ebneri R X
P Achillea oxyloba ssp. schurii C X
P Aconitum lycoctonum ssp. C X
moldavicum
vulparia
P Alnus viridis R X
P Androsace arachnoidea R X
P Androsace chamaejasme C X
P Anthemis macrantha R X
P Aquilegia transsilvanica C X
P Arabis hornungiana R X
P Artemisia petrosa R X
P Astragalus alpinus R X
P Aubrieta deltoidea V X
P Bupleurum ranunculoides R X
P Callianthemum coriandrifolium R X
P Carex fuliginosa R X
P Cephalanthera damasonium C X
P Cephalanthera longifolia C X
P Cerastium arvense ssp. C X
lerchenfeldianum
P Conioselinum tataricum R X
P Cystopteris sudetica R X
P Dianthus R X
callizonus(GarofiĠa-Pietrei
Craiului)
banaticus
1408
P Draba haynaldii R X
P Epipactis microphylla R X
P Erigeron atticus R X
P Erigeron nanus V X
P Erigeron uniflorus R X
P Galium lucidum R X
P 1657 Gentiana lutea R X X
P Gentianella bulgarica R X
P Gymnadenia odoratissima V X
P Gypsophila petraea R X
P Helictotrichon decorum C X
P Kobresia myosuroides R X
P Koeleria macrantha C X
P Leontopodium alpinum ssp. R X
alpinum(Floare de col)
P Leucanthemum waldsteinii C X
P Linaria alpina V X
extraaxillare
P Listera ovata V X
P Loiseleuria procumbens R X
P 5104 Lycopodium annotinum C X X
P 1379 Mannia triandra R X
P Nigritella nigra ssp. nigra V X
P Onobrychis montana ssp. R X
montana
P Orchis morio R X
1409

P Pedicularis exaltata V X
P Phyteuma confusum R X
P Phyteuma tetramerum V X
P Plantago atrata R X
P Pleurospermum austriacum R X
P Primula halleri R X
P 2180 Primula wulfeniana ssp. V X
baumgarteniana
P Pritzelago alpina R X
P Ranunculus alpestris R X
P Ranunculus crenatus R X
P Salix retusa R X
pseudobanatica
P Sempervivum marmoreum V X
P Sempervivum montanum ssp. V X
carpaticum
P Sesleria rigida C X
hungarica
P Spiraea salicifolia R X
P Taxus baccata V X
P Thlaspi dacicum ssp. banaticum R X
P Tozzia alpina ssp. carpathica V X
P Vaccinium uliginosum ssp. R X
microphyllum
P Veronica alpina R X
P Viola dacica R X
P Viola jooi R X
P Woodsia glabella ssp. pulchella R X
1410

N14 Păúuni 8.92
Parcul este localizat in partea estica a Carpatilor Meridionali si este polarizat de creasta calcaroasa a
Muntilor Piatra Craiului. Din punct de vedere administrativ se intinde pe doua judete Brasov si Arges. In
cadrul Carpatilor romanesti, Muntii Piatra Craiului sunt unicat datorita alcatuirii si structurii lor geologice.Cu
putine exceptii intregul masiv este alcatuit din calcare de varsta mezozoica, depuse sub forma unor strate a
caror pozitie este verticala pe alocuri.Calcarele constituente au permis formarea unui relief carstic
reprezentativ mai ales prin formele de suprafata, dar nu lipsesc nici formele endocarstice. Datorita
calcarelor constituente, vaile care s-au adancit in relieful Muntilor Piatra Craiului sunt seci in cea mai mare
parte a anului. Apa provine din precipitatii sau din topirea zapezilor. Altitudinea, orientarea crestei si rocile
constituente concureaza la prezenta unor topoclimate cu specific local, pe fondul unei scaderi a temperaturii
medii anuale o data cu altitudinea.Precipitatiile depasesc 1200mm/an. Fenomenul de foehn apare sporadic
pe versanti. In PN Piatra Craiului apar numeroase specii de flora si fauna protejate, endemice sau de
interes comunitar, precum si o varietate de tipuri de habitate. Rocile mari de calcar acopera pantele abrupte
ale cheilor. Deasupra acestora se afla marne din Cretacicul Inferior cu depozite de conglomerate din
Cretacicul Inferior. Aceasra arie contine 2 vai calcaroase.(Dambovita si Cheile Ghimbavului) avand in total
o lungime de 9 km, cu pereti verticali sau aproape verticali inconjurati de paduri mixte de molid, brad si fag,
paduri de fag protejate prin planurile de management forestiere. In trecut, inainte ca partile superioare sa se
prabuseasca, cheile formau o pestera, de aceea ele sunt cunoscute ca fiind chei speleopigenetice?.
(Constantinescu 1997). In Piatra Craiului exista peste 500 de pesteri. Nu exista harti si nu se cunoaste
locatia exacta pentru multe din ele, de aceea multe din ele sunt necunoscute. Multe din pesterile care nu
sunt deschise publicului sunt folosite ca adaposturi de lilieci si diferite specii de nevertebrate. Pe peretii
cheilor se afla o bogata populatie chasmofitica, cu specii protejate de flora, in acord cu Lista Rosie a
plantelor superioare. In interiorul ariei se afla o specie de muschi din Directiva Habitate (Anexa 2) si
Conventia de la Berna (rezolutia 6). Fauna este bogata, cu 2 specii de nevertebrate, 8 specii de lilieci, 1
specie de peste din Directiva Habitate (anexa II) si Conventia de la Berna (rezolutia 6). Exista 16 specii de
pasari din Directiva Pasari –anexa I si 18 din Conventia de la Berna-rezolutia 6. Am inregistrat pana in
prezent alte 28 specii migratoare, direct urmarite de proiect.
Parcul este localizat in partea estica a Carpatilor Meridionali si este polarizat de creasta calcaroasa a
Muntilor Piatra Craiului. In cadrul Carpatilor romanesti, Muntii Piatra Craiului sunt unicat datorita alcatuirii si
structurii lor geologice.Cu putine exceptii intregul masiv este alcatuit din calcare de varsta mezozoica,
1411
depuse sub forma unor strate a caror pozitie este verticala pe alocuri.Calcarele constituente au permis
formarea unui relief carstic reprezentativ mai ales prin formele de suprafata, dar nu lipsesc nici formele
endocarstice. Lista floristica a masivului cuprinde 1108 taxoni. Numeroase specii sunt endemite locale , ca
de ex: Dianthus callizonus (garofita Pietrei Craiului), Aubrieta intermedia ssp falcata. Dintre endemitele
carpatice se regasesc: Primula wulfeniana ssp baumgarteniana, Koeleria macrantha ssp transsilvanica,
Hesperis matronalis ssp. moniliformis, Papaver alpinum ssp. corona -sancti-stephani, Thesium
kernerianum. Apar numeroase specii protejate: floarea de calt, ghintaura galbena, sangele voinicului,
bulbucii, iedera alba, etc. Fauna Masivului Piatra Craiului este deosebit de bogata si variata, aparand specii
rare si endemice: de ex Nesticus constantinescui, Rhagidia carpatica (specii de nevertebrate care se
gasesc numai in PN Piatra Craiului). Dintre vertebrate: Triturus cristatus, Triturus alpestris, Bombina
variegata, Vipera berus; peste 108 sp de pasari: Aquila crisaetos, Aquila pomarina, Tichodroma muraria,
Apus apus, etc. Au fost semnalate 8 specii de lilieci. Carnivorele mari (urs, lup, ras) circula intre masivele
Piatra Craiului si Bucegi de-a lungul unor culoare. Dintre erbivorele din Piatra Craiului se poate mentiona
capra neagra (Rupicapra rupicapra). Arealul este renumit pentru diversitatea sa floristica, din totalul de
1108 specii, 200 fiind incluse in Lista Rosie a Plantelor Superioare din Romania, ca specii rare,
endemice,vulnerabile sau periclitate.O specie de importanta comunitara o reprezinta galbenelele-Ligularia
sibirica intalnita pe Valea Brusturetului. Fauna este bogata dar insuficient cunoscuta. Se remarca prezenta
a 35 de specii de nevertebrate endemice.De aicic au descrise 91 de specii de nevertebrate noi pentru
stiinta.Mentionam existenta a 2 specii endemice pentru Piatra Craiului Nesticus constantinescui (Arahnida)
si Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari, care au fost semnalate in Pestera Mare a lui Prepeleac si Pestera
Mica a lui Prepeleac situate in Prapastiile Zarnestilor.Aceste specii au o importanta stiintifica, habitatul lor
fiind ameninatat de influenta antropica.Din cele 108 specii de pasari identificate pana in prezent,50 se
regasesc in conventiile internationale ca fiind specii importante si protejate ca atare.Sunt caracteristice si
importante in special speciile caracteristice zonelor stancoase din areal (fluturasul de stanca-Trichodroma
muraria. S-a inregistrat un numar extrem de mic de exemplare de acvila de munte Aquila chysaetos
existand pericolul disparitiei acestora din masiv datorita antropizarii si a intensificarii turismului in zonele de
cuibarit. In areal s-a inregistratcun nr. mare de specii de lilieci (18 specii). Acestia au un rol ecologic
important. prezenta unor specii vulnerabile la nivel mondial impune stabilirea unor masuri adecvate de
protejare a lor.
H A04 Pasunatul N I
03.0 braconaj
2.03
plante terestre, in
general

afară afară
determinate de
nu au fost
mentionate mai sus
1412
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
fara replantare sau
refacere naturala
M E Urbanizare continua N O
01.01
M E Depozitarea N O
/deseuri provenite
din baze de
agrement
Catalogul Parcuri Nationale, Naturale si Rezervatii ale Biosferei din Romania-Ministerul Agriculturii,
Padurilor, Apelor si Mediului-2003. Planul de Management pentru Parcul National Piatra Craiului aprobat
prin Ordinul nr 643 din 18 iulie 2005
< - Bucin Liliana : >
< - Dumitru Magdalena : >
< - Pop Oliviu : Baza de date a Parcului National Piatra Craiului(91Q0)Constantinescu T. Dobrescu I, 2006, The
caves Catalogue of Piatra Craiului National Park, in POP O.G. Hanganu H. (eds.), Research in Piatra Craiului
National Park, vol. 3, 9-30, Ed. Universitatii Transilvania, Brasov.(8310)Pop O.G. Vezeanu C., 2006, Mapping of
the main habitats in the Piatra Craiului National Park, in Pop O.G. (ed.), Research in Piatra Craiului National
Park, vol. 2, 144-151, Ed. Universitatii Transilvania, Brasov.(9110)Pop O.G. Vezeanu C., 2006, Mapping of the
main habitats in the Piatra Craiului National Park, in Pop O.G. (ed.), Research in Piatra Craiului National Park,
vol. 2, 144-151, Ed. Universitatii Transilvania, Brasov.(9150)Pop O.G. Vezeanu C., 2006, Mapping of the main
habitats in the Piatra Craiului National Park, in Pop O.G. (ed.), Research in Piatra Craiului National Park, vol. 2,
144-151, Ed. Universitatii Transilvania, Brasov.(91E0)Pop O.G. Vezeanu C., 2006, Mapping of the main habitats
in the Piatra Craiului National Park, in Pop O.G. (ed.), Research in Piatra Craiului National Park, vol. 2, 144-151,
Ed. Universitatii Transilvania, Brasov.(91V0)Pop O.G. Vezeanu C., 2006, Mapping of the main habitats in the
Piatra Craiului National Park, in Pop O.G. (ed.), Research in Piatra Craiului National Park, vol. 2, 144-151, Ed.
Universitatii Transilvania, Brasov.(9410)>
< - Vladescu Nicoleta : >
< - Mihailescu Simona : Sanda V., Bararas N., Stefanut S., 2005, Atlas Florae Romaniae.IV Genul Salix., Ed. Ion
Borcea Bacau, 172p.(4080)>
< - Alexandru Iftime : Cârdei, F. Bulimar, F., 1965 – Fauna RPR Odonata, Vol. VII, Fasc. 5(1044)Cârdei, F.
Bulimar, F., 1965 – Fauna RPR Odonata, Vol. VII, Fasc. 5(4045)D. Murariu, com. pers.(1318)Iftime A., 2003:
Observations upon the fishes, amphibians and reptiles of the Piatra Craiului National Park and surrounding areas,
Research in Piatra Craiului National Park, nr. 1: 267-272(1166)Iftime A., 2003: Observations upon the fishes,
amphibians and reptiles of the Piatra Craiului National Park and surrounding areas, Research in Piatra Craiului
1413
National Park, nr. 1: 267-272(1193)Iftime A., 2003: Observations upon the fishes, amphibians and reptiles of the
Piatra Craiului National Park and surrounding areas, Research in Piatra Craiului National Park, nr. 1: 267-272
(2001)Murariu, D., 2003. The faunal state and the estimation of the preservation categories of the mammal
species of Piatra Craiului National Park. Research in Piatra Craiului National Park, 1: 289-300.(1303)Murariu, D.,
2003. The faunal state and the estimation of the preservation categories of the mammal species of Piatra Craiului
National Park. Research in Piatra Craiului National Park, 1: 289-300.(1304)Murariu, D., 2003. The faunal state
and the estimation of the preservation categories of the mammal species of Piatra Craiului National Park.
Research in Piatra Craiului National Park, 1: 289-300.(1305)Murariu, D., 2003. The faunal state and the
estimation of the preservation categories of the mammal species of Piatra Craiului National Park. Research in
Piatra Craiului National Park, 1: 289-300.(1323)Murariu, D., 2003. The faunal state and the estimation of the
preservation categories of the mammal species of Piatra Craiului National Park. Research in Piatra Craiului
National Park, 1: 289-300.(1324)Toader, T., Dumitru, I. (ed.), 2005. Romanian forests. National parks and natural
parks. Ed. ROMSILVA, 267 pp.(1352)Toader, T., Dumitru, I. (ed.), 2005. Romanian forests. National parks and
natural parks. Ed. ROMSILVA, 267 pp.(1354)Toader, T., Dumitru, I. (ed.), 2005. Romanian forests. National parks
and natural parks. Ed. ROMSILVA, 267 pp.(1361)>
< - Dragu Anca : Barti Levente, Doczy Annamaria, Jere Csaba, Dragu Anca - 29.01.2006(1303)Barti Levente,
Doczy Annamaria, Jere Csaba, Dragu Anca - 29.01.2006(1304)Barti Levente, Doczy Annamaria, Jere Csaba,
Dragu Anca - 29.01.2006(1324)>
< - Pop Oliviu : Baza de date a Parcului National Piatra Craiului(1083)Baza de date a Parcului National Piatra
Craiului(1087)Baza de date a Parcului National Piatra Craiului(1088)Baza de date a Parcului National Piatra
Craiului(1355)Observatii în teren.
(1078)>
< - Otel Vasile : >

RO02 II 81.01 RO03 III 1.86 RO04 IV 8.25
RO98 4.94

RO02 Parc naĠional * 81.01 M Parcul NaĠional Piatra Craiului
RO03 Monument al * 0.20 2.107. Peútera Dobreútilor
naturii
RO03 Monument al + 0.05 2.108. Peútera nr. 15
naturii
RO03 Monument al + 1.61 2.112. Avenul din Grind
naturii
1414
RO04 RezervaĠie naturală * 8.05 2.104. Zona carsticăCheile DâmboviĠa - Dâmbovicioara - Brusturet
RO04 RezervaĠie naturală + 0.11 2.109. Peútera Dâmbovicioara
RO04 RezervaĠie naturală + 0.04 2.110. Peútera Uluce
RO04 RezervaĠie naturală + 0.05 2.111. Peútera Stanciului
RO98 Necunoscut + 4.18 2.236. Piatra Craiului
RO98 Necunoscut + 0.76 2.237. Cheile Zărneútilor

5.3. Desemnare sit
Parcul National Piatra Craiului a fost declarat prin L5/2000 cuprinzand teritorii din judetele Brasov si Arges, cu o
suprafata de 14800ha.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Parcul National Piatra Craiului are plan de management aprobat prin Ordin nr 643/2005 al Ministrului
Mediului si Gospodaririi Apelor.
1415
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1416
B ROSCI0195
1.3 NUMELE SITULUI
Piatra Mare

2 0 0 6 0 7 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0052777 45.0056388
4281.40 0.00
1417

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
3240 21 Buna C C C B
4080 0 Buna C C C B
6230 1 Buna B C B B
7220 0 Buna C C B B
8120 0 Buna C C B B
8210 0 Buna B C B B
91E0 85 Buna B C C B
9410 1926 Buna A C A B

M 1352* Canis lupus(Lup) P 6 i C M C B C C
M 1361 Lynx lynx(Râs) P 4 i C M C B C C
M 1303 Rhinolophus hipposideros() P C B C B
A 2001 Triturus montandoni(Triton P P? DD D
carpatic)
1418

A 1263 Lacerta viridis R X X
P Allium victorialis V X
P Alnus viridis P X
P Antennaria dioica P X
P Athyrium filix-femina P X
P Blechnum spicant P X
P Bruckenthalia spiculifolia P X
P Doronicum carpaticum C X
P Festuca tenuifolia V X
P Festuca versicolor R X
P Helianthemum nummularium P X
P Hesperis matronalis R X
P Jovibarba globifera ssp. R X
globifera
P Mercurialis perennis P X
P Moneses uniflora P X
P Orchis mascula R X
P Ornithogalum pyrenaicum R X
P Ornithogalum umbellatum R X
P Oxytropis carpatica R X
P Paris quadrifolia P X
P Pinus mugo C X
1419
P Rubus hirtus P X
P Thymus comosus C X
P Traunsteinera globosa V X
P Viola biflora P X

N14 Păúuni 2.63
Inventarierea floristicăa masivului a dus la consemnarea unui număr de 800 taxoni vegetali. Asociatii
vegetale mai importante mentionam: Nardo – Festucetum tenuifoliae (Klika et Smarda 1943) Buiculescu
1972 (descrisa din acest masiv de I. Buiculescu); Stellario nemori – Alnetum (Köstner 1938) Lohm 1957;
Vaccinio – Callunetum vulgaris Bük. 1942; Salici-Alnetum viridis Colic et al. 1962 ; Pulmonario
rubrae-Fagetum (Soó 1964) Täber 1987;Leucanthemo waldsteinii – Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987;
Phyllitidi – Fagetum Vida (1959) 1963; Hieracio rotundati-Piceetum Pawl. et Br.-Bl. 1931.
Herpetofauna este abundenta pe vaile intramontane, mai ales pe Valea Timisului.
De subliniat unele specii de plante incluse în lista roie naionalăsi specii endemice, dintre care
menionăm:Achillea schurii Schultz Bip.,
Cerastium transsilvanicum Schur,Coeloglossum viride (L.) Hartman,Dianthus tenuifolius Schur, Doronicum
carpaticum (Griseb. & Schenk) Nyman, Epilobium alpestre (Jacq.) Krocker, Epipactis helleborine (L.)
Crantz, Erysimum witmannii Zaw. ssp. transsilvanicum (Schur) P.W.Ball, Festuca versicolor Tausch
1420
Hepatica transsilvatica Fuss, Heracleum carpaticum Porcius, Hesperis matronalis L. ssp. candida (Kit.)
Hegir. & E. Schmid (incl. H. moniliformis Schur), Hesperis nivea Baumg., Hesperis oblongifolia Schur,
Jovibarba heuffelii (Schott) A. & D. Löve, Jovibarba sobolifera (J. Sims) Opiz
Neottia nidus-avis (L.) L. C. M. Richard, Orchis mascula (L.) L. ssp.signifera (West) Soó,Ornithogalum
pyrenaicum L.,Oxytropis carpatica Uechtr.,Thymus comosus Heuffel, Thymus pulcherrimus Schur,
Traunsteinera globosa (L.)Reichenb.
Trollius europaeus L.
H A04 Pasunatul N I
habitare umana
(locuinte umane)

afară afară
determinate de
nu au fost
mentionate mai sus
M D01 Drumuri, poteci si cai N I
ferate
BUICULESCU I., 1972, Asociaii de tufăriuri subalpine din masivul Piatra Mare. Stud. i Cerc. Biol.,
Seria Bot. Bucureti, 24(6): 483-506.
BUICULESCU I., 1972, Nardeto-Festucetum tenuifoliae (Klika et Smarda 1943) com. nov. o nouăasociaie
în vegetaia tării noastre. Stud. i Cerc. Biol., Seria Bot. Bucureti, 24(4): 261-272.
BUICULESCU I., 1975, Asociaiile de pădure din masivul Piatra Mare. Stud. i Comunic. ti. Nat. Muz.
Brukenthal, Sibiu, 19: 145-177.
DONIĂN., POPESCU A., PAUCĂ-COMĂNESCU M., MIHĂILESCU SIMONA, BIRII., 2006, Modificari
conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC.) Edit. Tehnică
Silvică, Bucureti, 95 p. (ISBN 973-96001-4-X)
1421
< - Florentina Florescu : Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005).
România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(91E0)Donita, N., Popescu, A.,
500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(91V0)Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A.
(2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(9410)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamente silvice(9180)amenajamentele silvice, investigatii proprii in teren.(9180)>
< - Mihailescu Simona : Sanda V., Bararas N., Stefanut S., 2005, Atlas Florae Romaniae.IV Genul Salix., Ed. Ion
Borcea Bacau, 172p.(4080)>
(1324)>
< - Miria Adrian : Date ICAS(1361)Studiu privind estimarea populatiilor de carnivore mari -ICAS - 2006-2010
(1352)>
5.3. Desemnare sit
Situl nu este arie naturala protejata la nivel local sau national.
1422

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Nu exista un Plan de Management particular pentru aceasta zona, cu exceptia amenajamentelor silvice in
baza carora se gestioneaza fondul forestier.
1423
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1424
B ROSCI0196
1.3 NUMELE SITULUI
Pietrosul Broútenilor - Cheile Zugrenilor

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0146472 47.0111944
456.00 0.00
1425

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
4060 4 Buna A C A A
6150 9 Buna A C A A
6430 4 Buna B C B B
8220 0 Buna B C B B
9410 424 Buna A C A B

M 1324 Myotis myotis() P 8 12 i C C A C B
M 1354* Ursus arctos(Urs) P 3 5 i C C A C A
A 2001 Triturus montandoni(Triton P C C A C B
carpatic)
F 1105 Hucho hucho(Lostrita) P V B B B B

1426
P 2241 Andryala levitomentosa V X

P Campanula kladniana R X
P Hieracium pojoritense R X
P Leontopodium alpinum C X
P Polemonium caeruleum R X

N14 Păúuni 6.67
Situl este localizat în M-ii Bistriei, cuprinzînd Vf. Pietrosul Bistriei i Vf. Bogolin. La limita nordicăa
sitului se aflărâul Bistria care formeazăCheile Zugrenilor pe o lungime de 2,5 km.
Vegetaia forestierăeste reprezentatăde arborete de molid în care sporadic apare fagul, paltinul,
mesteacănul.
Vegetaia arbustivăeste reprezentatăde afin i merior.
Flora este specificăstâncăriilor, aici regăsindu-se floarea de colvn cea mai joasăstaiune din Moldova.
Pe stâncile din masiv se aflăendemismul petrosia (Andryala laevitomentosa) cu o populaie foarte
restrânsă.
H G Locuri de campare si N O
8 pentru rulote
1427
afară afară
determinate de
nu au fost
mentionate mai sus
M L10 Alte catastrofe N I
naturale
Seghedin,T. - Rezervaiile naturale din Bucovina, Bucureti, 1983
< - Oprea Adrian : Cercetari în teren, 2004, 2006, Ion Sarbu, Adrian Oprea(4060)Cercetari în teren, 2004, 2006,
Ion Sarbu, Adrian Oprea(6150)Cercetari în teren, 2004, 2006, Ion Sarbu, Adrian Oprea(6430)Cercetari în teren,
2004, 2006, Ion Sarbu, Adrian Oprea(8220)Cercetari în teren, 2004, 2006, Ion Sarbu, Adrian Oprea(9410)>

< - Asurdului Cezar-Dimitrie : Seghedin T.G., 1983, Rezervatii naturale din Bucovina, Ed.Sport-Turism,
Bucuresti(1105)>

RO98 82.60

RO98 Necunoscut + 82.60 2.728. Cheile Zugrenilor
1428
5.3. Desemnare sit
Situl include rezervaia naturalăCheile Zugreni cu o suprafaăde 314 ha, având statut de rezervaie naturală
prin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0196 – Pietrosul Brotenilor – Cheile Zugrenilor a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i
dezvoltării durabile nr.1964/2007.

Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0196 Pietrosul Broútenilor - Cheile
X Da Zugrenilor
Linkuri:
Nu
1429
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1430
B ROSCI0197
1.3 NUMELE SITULUI
Plaja submersăEforie Nord - Eforie Sud

2 0 0 6 0 6 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

28.0030055 44.0090055
5716.70 100.00
1431

Stepică

conserv.
1140 2 Buna A C A A
1170 1543 Buna B C B B

M 1351 Phocoena phocoena P P C A C B
M 1351 Phocoena phocoena C C C A C B
M 1349 Tursiops truncatus P P C A C B
M 1349 Tursiops truncatus C C C A C B
F 4125 Alosa immaculata(Scrumbie P P C A C B
de Dunare)
F 4125 Alosa immaculata(Scrumbie C 100 1000 i C C A C B
de Dunare)
F 4127 Alosa tanaica(Rizeafca) P P C A C B
F 4127 Alosa tanaica(Rizeafca) C C C A C B
F 5040 Acipenser P X X
gueldenstaedtii(Nisetru)
F 2488 Acipenser stellatus(Pastruga) P X X
F Belone belone belone(Zargan) P X
F Callionymus risso C X
F Chelidonichthys P X
lucerna(Rândunica-de-mare)
1432
F Gymnammodytes cicerelus C X
F Mullus barbatus P X
ponticus(Barbun)
F Ophidion rochei(Cordea) P X
F 2551 Pomatoschistus minutus C X
F Sarda sarda(Lacherda) P X
F Scomber scombrus(Macrou) P X
F Solea nasuta(Limba de mare) C X
F Synchiropus phaeton C X
F Trachinus draco(Drac-de-mare) P X
F Uranoscopus C X
scaber(Bou-de-mare)
I Carcinus aestuarii P X
I Chamelea gallina C X
I Diogenes pugilator C X
I Donacilla cornea C X
I Donax trunculus C X
I Eteone picta P X
I Ophelia bicornis P? X
I Tellina tenuis C X

Plaja submersăde la Eforie este singura plajădin zona sudicăa litoralului românesc care nu a fost
modificată, pânăvn prezent, prin construcia de structuri masive de protecie costieră. Doar aici, se
păstreazăhidrodinamica naturalăi habitatele caracteristice unei plaje nisipoase expuse.
Este singurul loc de pe intreg cuprinsul litoralului romanesc in care speciile de moluste bivalve Donacilla
cornea si Donax trunculus mai supravietuiesc in prezent.
In trecut (anii ‘50-‘60), Donacilla cornea si Donax trunculus erau larg raspandite in toate habitatele cu
nisipuri de granulatie medie si grosiera din mediolitoralul si infralitoralul superior al sectorului romanesc al
Marii Negre. Datorita cerintelor lor ecologice (puritatea apei, continut de oxigen, salinitate), simpla prezenta
a celor doua specii era un indicator al apei marine de buna calitate.
Ambele specii, edificatoare de biocenoze caracteristice in trecut, au fost declarate disparute de la litoralul
romanesc in toate lucrarile de specialitate din perioada 1980-2000, perioada de maxima eutrofizare si declin
ecologic al Marii Negre.
1433
naturale)

afară afară
L D Navigatie N I
03.02
M E Alte tipuri de N I
03.04 depozitari
02.03
L F Alte forme de N I
.09 fauna
01.01
L G Alte activitati N I
in aer liber
M J Stavilare, diguri, N O
generalitati
M J Lucrari de protectie a N O
02.12 marii sau a coastei,
.01 baraje maree
Micu D., Micu S.,2005 - Recent records, growth and proposed IUCN status of Donacilla cornea (Poli 1795)
from the Romanian Black Sea, Cercetari Marine 36 (in press.)
Dumont H.J., 1999. Black Sea Red Data Book
Black Sea Biological Diversity, Romania, 1997
M.T.Gomoiu, M.Skolka, 1998 – Evaluation of marine and coastal biological diversity at the Romanian
littoral, An.Univ. ”Ovidius” Constanta, Seria Biologie –Ecologie, vol.II, anII supliment
1434
2009-2010, rapoarte INCDM(1140)Observatii in teren D. Micu 2009-2010, rapoarte INCDM(1170)>
< - Zaharia Tania : Micu D., Micu S.,2005 - Recent records, growth and proposed IUCN status of Donacilla
cornea (Poli 1795) from the Romanian Black Sea, Cercetari Marine 36 (in press.)(1110)Micu D., Micu S.,2005 -
Recent records, growth and proposed IUCN status of Donacilla cornea (Poli 1795) from the Romanian Black Sea,
Cercetari Marine 36 (in press.)(1140)>
< - Raportare2016 Grup : Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0197 Plaja submersăEforie Nord -
Eforie Sud (aprobat prin OM 1432/2016, publicat în MO 916/15.11.2016)(1110)Planul de management al sitului
Natura 2000 ROSCI0197 Plaja submersăEforie Nord - Eforie Sud (aprobat prin OM 1432/2016, publicat în MO
916/15.11.2016)(1140)>
2009-2010, rapoarte INCDM(1351)Observatii in teren D. Micu 2009-2010, rapoarte INCDM(2553)Observatii in
teren D. Micu 2009-2010, rapoarte INCDM(4125)Observatii in teren D. Micu 2009-2010, rapoarte INCDM(4127)>
5.3. Desemnare sit

Adresă:
Email:
1435
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0197 Plaja submersăEforie Nord -
X Da Eforie Sud
Linkuri:
Nu
1436
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1437
B ROSCI0198
1.3 NUMELE SITULUI
Platoul MehedinĠi

2 0 0 6 0 2 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0143916 44.0112194
53555.90 0.00
1438

RO41 SUD-VEST
RO42 VEST
Stepică

conserv.
40A0 1071 Buna A A B B
6430 535 Buna B C B B
6520 2677 Buna B C B B
8310 1606 Buna A B A A
9110 1071 Buna C C B C
9150 535 Buna B C C C
9180 107 Buna B C B B
91K0 1606 Buna B B B B
91L0 2142 Buna A B B B
M 1352* Canis lupus(Lup) P P D
lungi)
M 1310 Miniopterus R C B B C B
lungi)
M 1323 Myotis P V B B C B
late)
1439
M 1316 Myotis P P B B B B
lungi)
M 1316 Myotis R R B B B B
lungi)
ferrumequinum()
M 1304 Rhinolophus W P B B C B
ferrumequinum()
A 1193 Bombina variegata P C B A C B
A 1166 Triturus cristatus P P C A C A
moioaga)
aurata(Dunăriă)
I 1088 Cerambyx cerdo P R B A C A
I 1089 Morimus funereus P R C A C A
I 4053 Paracaloptenus P R A A B A
caloptenoides
P 4070* Campanula serrata P R C B B B
P 2327 Himantoglossum caprinum P V B B C B
R 1220 Emys orbicularis P P C A C A
R 1217 Testudo hermanni P R A B B B

M Eptesicus V X
nilssonii_del(Liliacul-nordic)
M Micromys R X
M 1314 Myotis daubentonii V X X
M Myoxus glis R X
1440
F Sabanejewia romanica(Fâsa) R X
P Cardamine graeca R X
P Celtis australis R X
banaticus
P Medicago arabica R X
P Moenchia mantica V X
P Myrrhoides nodosa R X
P Notholaena marantae R X
P Orchis morio R X
P Orchis papilionacea V X
P Orchis simia V X
P Trigonella monspeliaca R X

N14 Păúuni 24.96
1441
Climatul temperat - continental cu influene submediteraneene i relieful foarte variat au creat condiii
pentru nemeroase specii de plante i animale rare. Structura geologicăunicăa acestei zone a condus la
apariia a numeroase formaiuni geologice i speologice. O mare parte din aceste valori sunt protejate în
17 rezervaii naturale.
Se remarcăprin fenomene carstice deosebite: depresiuni închise, sisteme hidrocarstice, doline i lapiezuri,
peteri renumite prin dimensiuni i ornamentaie ( Topolnia, Epuran, Bulba, Gramei, Isverna etc.).
Pe rocile calcaroase se întâlnesc tufăriuri de tip submediteraneean, cunoscute sub numele de ibleacuri.
Compoziia floristicăa pajitilor este abundentăvn elemente sudice, iar pădurile păstreazăamestecuri de
fag, brad i pin neafectate de tăieri.
În cadrul covorului vegetal, ca urmare a diversităii mediilor de viaă, se întâlnete o bogatăi
heterogenăfaunăde origini diferite, dar cu preponderenăa elementelor sudice.
H F Vanatoare N I H B Plantare artificiala, N I

03.0 01.02 pe teren dechis
1 (copaci nenativi)
H F Capcane, otravire, N I H B Replantarea padurii N I
03.0 braconaj 02.01
2.03 H B Curatarea padurii N I
H F04 Luare/prelevare de N I 02.02
plante terestre, in
general
1442
afară afară
M A01 Cultivare N O M B Silvicultura N I
M A04 Pasunatul N I
L A Cresterea animalelor N O
05.01
biocide, hormoni si
substante chimice
ingrasamant)
L C Mine N I
01.04
01.02
habitare umana
(locuinte umane)
L E Depozitarea N O
03.03 materialelor
inerte(nereactive)
incendiilor
Roman N. 1974. Flora i vegetaia din sudul Podiului Mehedini. Bucureti: Edit. Acad. Române: 222
pp. + 33 fig. + 23 tab. + o hartă; Roman N., 1966, Plante noi i rare pentru flora României din regiunea
Porile-de-Fier (R. Tr.-Severin, Reg. Oltenia), Stud. cerc. Biol., Ser. Bot., 18, 3: 193-198 + o fig.; Roman
N., 1971, Elemente noi pentru caracterizarea fitogeograficăa Porilor de Fier, Stud. cerc. Biol., Ser. Bot.,
23, 6, p. 477-484 + o fig. + 2 foto; Dihoru Gh. & Roman N. 1977. Stipa crassiculmis subsp. heterotricha,
Rev. Roumaine Biol., Biol. Végét., 22(1): 21-25 + 2 plane + un tab.;
< - Grup N2000 : Grup Natura 2000 com. pers.(40A0)Iovu Biris com. pers.(91K0)Iovu Biris com. pers.
(91L0)Negrean G. com. pers.(6210)>
< - Oprea Adrian : Roman N., 1974, Flora si vegetatia din sudul Podisului Mehedinti, Edit. Acad. Române: 1-222
+ 33 fig. + 23 tab. + o harta(6210)Roman N., 1974, Flora si vegetatia din sudul Podisului Mehedinti, Edit. Acad.
Române: 1-222 + 33 fig. + 23 tab. + o harta(6430)Roman N., 1974, Flora si vegetatia din sudul Podisului
Mehedinti, Edit. Acad. Române: 1-222 + 33 fig. + 23 tab. + o harta(6510)Roman N., 1974, Flora si vegetatia din
sudul Podisului Mehedinti, Edit. Acad. Române: 1-222 + 33 fig. + 23 tab. + o harta(6520)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamente silvice(9150)amenajamente silvice(9180)Amenajamentele silvice,
investigatii de teren 2008 ICAS.(9110)>
1443
< - Alexandru Iftime : Fuhn, I., 1960, Fauna R.P.R. – vol. XIV, fasc. I: Amphibia. Editura Academiei Romane,
Bucuresti.(1193)Obs. Iftime 2007(1166)Obs. Iftime 2007(1220)>
< - Dragu Anca : >
< - Grup N2000 : >
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>
< - Tatole Victoria : MNINGA, 2007(4053)Cosmin Manci 2012. Dragonfly Fauna (Insecta: Odonata) from
Romania - PhD Thesis Abstract(4045)>
Abstract(4045)>

RO02 II 0.00 RO03 III 1.32 RO04 IV 0.29
RO05 V 95.85 RO98 9.68

RO03 Monument al / 2.425. Peútera Martel
naturii
RO03 Monument al + 0.09 2.434. Peútera Lazului
naturii
RO03 Monument al + 1.23 2.613. Complexul carstic de la Ponoarele
naturii
RO04 RezervaĠie naturală / 2.292. Domogled
RO04 RezervaĠie naturală / 2.422. Piatra Cloúanilor
RO04 RezervaĠie naturală * 0.14 2.602. Vârful lui Stan
RO04 RezervaĠie naturală + 0.15 IV.37. Peútera Izverna
RO05 Parc natural / D Parcul Natural PorĠile de Fier
RO05 Parc natural * 95.85 V.6. Geoparcul Platoul MehedinĠi
RO98 Necunoscut + 0.32 2.439. Pădurea Gorganu
RO98 Necunoscut + 0.15 2.595. Peútera Epuran
1444
RO98 Necunoscut * 0.22 2.596. Izvorul úi stâncăriile de la Câmana
RO98 Necunoscut + 1.19 2.600. Pădurea de liliac Ponoarele
RO98 Necunoscut + 0.93 2.601. Tufăriúurile mediteraneene de la Isverna
RO98 Necunoscut + 0.06 2.604. Pădurea BorovăĠ
RO98 Necunoscut + 0.11 2.606. Pădurea Drăghiceanu
RO98 Necunoscut * 0.19 2.614. PereĠii calcaroúi de la Izvoarele Coúuútei
RO98 Necunoscut + 1.34 2.615. Cheile Coúuútei
RO98 Necunoscut + 1.59 2.616. Cornetul Babelor úi Cerboaniei
RO98 Necunoscut + 0.89 2.617. Cornetul Piatra Încălecată
RO98 Necunoscut + 0.42 2.618. Cheile TopolniĠei úi Peútera TopolniĠei
RO98 Necunoscut + 1.74 2.619. Cornetul BălĠii
RO98 Necunoscut + 0.28 2.620. Cornetul Văii úi Valea Mănăstirii
RO98 Necunoscut + 0.25 2.623. Tufăriúurile mediteraneene Cornetul Obârúia-Cloúani

5.3. Desemnare sit
Geoparcul Platoul Mehedini este arie protejatăde interes naional, declaratăprin Hotarârea de Guvern nr.
2151 / 30.11.2004.
Geoparcul Platoul Mehedini face parte din categoria parcurilor naturale i corespunde categoriei V IUCN - arie
protejatăadministratăvn principal pentru conservarea peisajului terestru i pentru recreere.
OrganizaĠie: Consiliul JudeĠean MehedinĠi

Adresă: Calea Traian nr.89, Drobeta Turnu Severin, judeĠul MehedinĠi
Email: geoparcmehedinti@gmail.com
Nume: Planul de Management al Geoparcului Platoul MehedinĠi úi al ariilor naturale protejate cu
X Da care se suprapune
Linkuri:
Nu
1445
Nu a fost realizat.Responsabilitatea realizării aparĠine AdministraĠiei Geoparcului.
1446
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1447
B ROSCI0199
1.3 NUMELE SITULUI
Platoul Meledic

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0021361 45.0132500
163.40 0.00
1448

RO22 SUD-EST

Stepică

conserv.
40C0 40 Buna C C B B

A 1166 Triturus cristatus P 100 300 i G C A C A
R 1220 Emys orbicularis P 50 150 i G C A C A


I Euscorpius carpathicus P X
I Euxoa hastifera P X
I Mantis religiosa R X
I Reticulitermes lucifugus P X
P Acer campestre C X
P Agrostis capillaris P X
P Campanula patula P X
P Carex digitata C X
P Carpinus betulus C X
P Cornus sanguinea R X
P Galium sylvaticum P X
1449
P Hepatica transsilvanica 200 500 Numar P X

de
indivizi
P Hippophae rhamnoides(Cătină) C X
P Leontodon hirtus P X
P Leucanthemum vulgare C X
P Linum bienne C X
P Oenanthe pimpinelloides C X
P Phragmites australis P X
P Quercus robur(Stejar ) C X
P Ranunculus serpens C X
P Tilia cordata(Tei) P X
P Tragopogon pratensis C X
P Trifolium pratense C X

N14 Păúuni 0.94
Zona colinara , cu pasuni si fanete impresionante,o pestera de sare unica in Europa si un lac de apa dulce
pe substrat de sare. Suprafata declarata de L5/2000 este de 67,5ha iar vectorizata in 2004 de Academie
144ha.Zona incadrata in Subcarpatii de Curbura, aflata la 60km de Buzau, pe DJ 203K Buzau- Manzalesti
-Lopatari. Indicativul hartilor topografice L-35-90-A respectiv L-35-90-C(1:50 000).
In partea nordica a platoului Meledic se gaseste pestera 6S cu intrarea in fundul unei doline, ce face parte
dint-o uvala in care au fost identificate alte 4 pesteri. Pestera are o lungime de 1220m, are in interior
stalactite in culori variate, alb, roz, galben, rosu aprins, cenusiu si maroniu. Celelalte pesteri au dimensiuni
relativ reduse, cu lungimi de 2-10m, intrarile fiind impodobite cu ansambluri de stalactite si concretiuni de
sare.
Datorităsubstratelor geologice de vârstămiocenă, la limita montanăcu cea subcarpaticăapar formaiuni

de cute diapire ce conin sâmburi de sare pe seama căruia pe Platoul Meledic au luat natere forme de
relief carstic. Aici se găsesc lacuri carstice cantonate în doline i uvalas-uri datorităformaiunilor de sare
aquitaniană, care apar insular în zona mio-pliocenă. Formaiunea de sare i brecia sării duc la apariia
unor goluri carstice prin dizolvarea sării de către apa infiltrată, ceea ce, în ultimăinstană, produce
prăbuirea stratului acoperitor.
1450
Pe seama dizolvării sării la suprafaăsau la micăadâncime s-a format aici un adevărat complex de forme
de relief extrem de variate i cu dimensiuni foarte mari. Acest aspect constituie poate cel mai interesant
fenomen de carst salin din ara noastră, formele de microrelief i peisajul asemănându-se cu cele întâlnite
pe calcare. Se remarcăversantul estic al Slănicului, cu blocuri de sare îngropate în argilăi marne
sărăturoase, pe care s-au dezvoltat lapiezuri i ravene. Dintre acestea, în partea nordicăa platoului
Meledic se găsete petera „6S” cu intrarea în fundul unei doline, ce face parte dintr-o uvalăvn care au
fost identificate alte 4 peteri.
Dacăar fi vizitatăar putea fi văzute diferite tipuri de formaiuni : stalactite cu culori variate, alb, roz,
galben, rou aprins, cenuiu i maroniu i un mic număr de stalagmite cu înălimi de ckiva centimetri
i grosimi de 5 – 8 cm. Petera are o lungime de 1220 m, fiind cea mai lungăpeterăvn sare pe plan
mondial. Celelalte peteri au dimensiuni relativ reduse, cu lungimi de 2-10 m, intrările fiind împodobite cu
ansambluri de stalactite i concreiuni de sare.
Tot în cadrul complexului carstic Meledic întâlnim numeroase depresiuni ovale sau rotunde acoperite de
apă,mlătinoase sau uscate. Ele reprezintădoline ce s-au format în condiiile în care sarea se aflăla
adâncime mai mare. Prin îngemănarea dolinelor au apărut microdepresiuni în care s-au cantonat lacuri,
cele mai reprezentative fiind Lacul Mare i Lacul Castelului.Dintre animalele caracteristice
Euscorpius Carpathicus (Scorpionul) inclus la vulnerabilitateT si Broasca testoasa de uscat (Testudo
hernanni) de vulnerabilitate E.
Prezeta tufarisurilor de catina alba(Hippophae rhamnoides)si a pajistilor si fanetelor bogate in specii,
mareste valoarea conservativa a habitatului.
H 810 Drenaj N I H B Silvicultura N O

H A02 Modificarea N I H J Modificarea N O
practicilor de 02.05 functiilor
cultivare hidrografice,
H C Minerit de suprafata N O generalitati
01.0
4.01
H G Locuri de campare si N I
8 pentru rulote
5.02 continentale
H K Eroziune N I
01.0
1
02.0
3
H L03 Cutremure N I
H L05 Prabusiri de teren, N O
alunecari de teren
1451
afară afară
M E05 Depozite de N I M B Plantare pădure, pe N I
materiale 01.0 teren deschis (copaci
1 nativi)
DONIĂ, N., POPESCU, A., PAUCĂ-COMĂNESCU, M., MIHĂILESCU, S., BIRI, I.A. (2005). Habitatele
din România. Edit. TehnicăSilvică, Bucureti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X.
Dragu.I-Vegetatia judetului Buzau, IGB, 1986
Posea G., Ielenicz M -Muntii Buzaului, Ed. Sport Turism, Bucuresti, 1977
< - Toma Georgeta : APM BZ(40C0)APM BZ(7230)APM BZ, Ciupercescu Dumitru(91Y0)>
U.E.B. între 1 iulie 2012 - 31 decembrie 2015(1166)”Plan de management, consultare publicăúi campanie de
POS Mediu, axa 4, derulat de U.E.B. între 1 iulie 2012 - 31 decembrie 2015(1220)>
< - Toma Georgeta : APM BZ(1060)APM BZ(4036)APM BZ, Dumitru Ciupercescu(1307)>

RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.267. Platoul Meledic
0
1452

5.3. Desemnare sit
Unicitatea pesterii cere masuri de conservare.Combinata cu microuniversul faunistic si splendidele fanete zona
are o valoare de patrimoniu natural incontestabila.Propun arealul ca Sit de Importanta Comunitara.Are statut de
arie protejata prin L5/2000.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Tipul de management se va definitiva dupa atribuirea in custodie.

Pentru detalii la Primaria com Manzalesti, jd. Buzau, tel.0238 525613, fax. 0238/529 508.
1453
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1454
B ROSCI0200
1.3 NUMELE SITULUI
Platoul Vaúcău

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0105472 46.0127500
5001.30 0.00
1455

RO11 NORD-VEST
RO42 VEST
Stepică

conserv.
8310 210 Buna B C B B
9150 750 Buna B C B B

lungi)
M 1324 Myotis myotis() P P B A C A
ferrumequinum()
ampelensis()

1456

N14 Păúuni 36.08
Platoul Vacău-Briheni - Câmp MoCuprinde:2.161 Izbucul Intermitent de la Călugări: este situat la

obâria pârâului Tomnatecul. Izbuc intermitent, care debiteazăla un interval scurt de cca.20 minute i unul
lung de cca.1 oră, datorităa douăcamere subterane care se umplu alternativ cu apă. Petera Ponor -
microfaunăcavernicolă. 2.164. Avenul Câmpeneasa cu Izbucul Boiu: Peterăactivăcu o lungime de 1314
m - râul care străbate petera apare în izbucul Boiu. Intrarea în Avenul Câmpeneasa este posibilănumai
speologilor, prin douăgrote succesive: I-a de 5 m, în I-a treaptăi a II -a de cca. 8 - 10 m. În a II-a treaptă,
foarte greu accesibile. Avenul Câmpeneasa este format de apele pârâului Izbuc, care dupăce străbat
localităile Ponoare i Izbuc, intrăvn subteran prin acest aven. - Apele Pârâului Izbuc, intrate în subteran
prin Avenul Câmpeneasa, străbat culmea muntoasăce desparte localitatea Izbuc de oraul Vacău i ies
la suprafaădupăun traseu necunoscut prin Izbucul Boiu, aflat la capătul Străzii Cerbului din oraul
Vacău. La ieire, resurgena apelor din peterăeste amplasatăvntr-o zonăgreu accesibilă, datorită
vegetaiei, apa ieind la luminăla baza unui con de grohoti. În continuare, pe cursul Pârâului, la cca. 1,5
km. în aval, este amplasatăo prizăcu prag de fund, care alimenteazăPăstrăvăria Vacău.- Cascadă
subteranăde 54 m înălime, accesibilănumai echipelor de speologi dotai cu echipament de alpinism
subteran
sit foarte important din punct de vedere al habitatelor i speciilor menionate inclusiv la lista cu alte specii
Impacte Pozitive
management în
afară
1457
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
01.02
M D05 Imbunatatirea N I
accesului in zona
M F Vanatoare N I
03.01
03.02 braconaj
.03
M G Vehicule cu motor N O
01.03
pentru rulote
amenajamente silvice, I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas,
T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae
Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea, evaluările anuale de spceii strict protejate
România(91M0)>
< - Radovet Dorina : amenajamente silvice(9150)amenajamente silvice(91V0)amenajamente silvice(9410)Baza
de date biospeologice si cadastrul ISERB(8310)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamentele silvice. investigatii de teren.(9180)>

< - Radovet Dorina : Dr. Covaciu - Marcov Severus, Universitatea din Oradea(4008)>
1458

RO98 0.49

RO98 Necunoscut + 0.49 2.161. Izbucul intermitent de la Călugări
5.3. Desemnare sit
2,161 Izbucul Intermitent de la Călugări: Decizie nr. 261/1971, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000 2.164. Avenul
Câmpeneasa cu Izbucul Boiu: Decizie nr. 251/1981, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
OrganizaĠie: Consiliul JudeĠean Bihor

Adresă: Oradea, Parcul Traian, Nr. 5, cod 410033, Jud. Bihor
Email: registratura@cjbihor.ro
Nume: Planul de Management al sitului de importanĠăcomunitarăROSCI0200 Platoul Vaúcău
X Da
Linkuri:
Nu
nu este alcătuit plan de management
1459
1460
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1461
B ROSCI0201
1.3 NUMELE SITULUI
Podiúul Nord Dobrogean

2 0 0 6 0 8 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

28.0059166 44.0163527
84875.00 0.00
1462

RO22 SUD-EST


conserv.
40C0 1697 Buna A A B B
62C0 23654 Buna A A B A
8230 848 Buna B A B B
8310 0 Buna C C B C
91AA 14488 Buna A A B A
91I0 1909 Buna A B A A
91M0 20964 Buna A B B A
91X0 8 Buna B A B B
91Y0 20013 Buna A B B A
92A0 16 Buna C C B C

M 2609 Mesocricetus P R A B A B
nesc)
M 2633 Mustela eversmanii() P V A B B B
ferrumequinum()
M 1335 Spermophilus P C A A C A
M 2635 Vormela peregusna P V A B B B
A 1188 Bombina bombina P P D
1463
I 1089 Morimus funereus P P A B C B
caloptenoides
I 4055 Stenobothrus eurasius P 500 1000 i P G B A B A
P 2236 Campanula romanica P R A A A A
P 2253 Centaurea jankae P P? DD D
P 2327 Himantoglossum caprinum P R A B C B
P 2079 Moehringia jankae P V A A A A
P 2125 Potentilla emilii-popii P P? DD D
R 1279 Elaphe quatuorlineata P V B B A B
R 1219 Testudo graeca P C A B B A
P Achillea ochroleuca R X
P Agropyron cristatum ssp. P X
brandzae
P Asphodeline lutea V X
P Astragalus ponticus R X
P Asyneuma anthericoides V X
P Corydalis solida ssp. C X
slivenensis
P Crocus flavus R X
P Gagea bulbifera V X
P Gagea szovitsii R X
P Galanthus plicatus R X
P Globularia bisnagarica V X
P Goniolimon collinum R X
P Gymnospermium altaicum R X
P Himantoglossum hircinum V X
P Lactuca viminea R X
P Lathyrus pannonicus R X
P Limodorum abortivum V X
P Lunaria annua ssp. pachyrhiza V X
P Mercurialis ovata C X
P Muscari neglectum C X
P Myrrhoides nodosa C X
P Nectaroscordum siculum ssp. C X
bulgaricum
P Neottia nidus-avis V X
1464
P Orchis morio R X
P Ornithogalum amphibolum R X
P Paeonia peregrina C X
P 2098 Paeonia tenuifolia V X
P Paliurus spina-christi V X
lithophila
P Piptatherum virescens C X
P Rumex tuberosus C X
P Satureja coerulea R X
P Silene compacta R X
P Spiraea hypericifolia R X
P Stachys angustifolia R X
P Tanacetum millefolium C X
P Thymus zygioides C X
P Veratrum nigrum R X

N14 Păúuni 10.08
Prin adăugarea la acest sit a sitului Colina Neagră(31ha), propus iniial ca SCI distinct, suprafaa sitului
este de 89041,5 ha. Acest SCI (Colina Neagră)a fost adăugat în primul rând datorităcaracterului său unic
-cel puin în Dobrogea,posibil i la nivel naional- aici fiind întâlnităcea mai întinsăi bine conservată
1465
suprafaădin respectiva provincie a asociaiei foarte rare Prunetum tenellae, edificatăde specia
ameninatăla nivel naional Prunus tenella (încadratăvn habitatul prioritar 40 C0* Ponto-Sarmatic
deciduous thickets). În cadrul SCI Podiul Dobrogei au mai intervenit i alte modificări, în primul rând
datorităneaprobării unor habitate de către Comisia Europeană, respectiv habitatele 91DA, 40 D0,
suprafeele iniial calculate ale acestora pt acest sit fiind redistribuite în alte habitate ce le includ ca
subtipuri. este necesarăadugarea variantei actualizate referitoare la importana sitului, modificările
intervenite fiind în special datorită: - adăugării sitului Colina Neagră- 31 ha - neaprobării habitatului 40D0
Ponto- Sarmatic wooded steppe, fapt pentru care suprafaa acestuia a fost redistribuităvntre habitatele
componente, respectiv 60% fiind adăugatăla habitatul 62CO* Stepe Ponto-Sarmatice iar 40% fiind
cumulatăla habitatul 91AA Vegetaie forestierăPonto-Sarmaticăcu stejar pufos. - neaprobării habitatului
91 DA ca habitat prioritar de sine stătător urmatăde includerea suprafeei acestuia în habitatul 91 MO
Păduri panonic- balcanice de cer i gorun, în care se încadreazăca subtip. -reîncadrării asociaiilor
Prunetum tenellae i
Spireetum crenatae de la habitatul 40A0 la Habitatul 40C0*. Aceasta a impus reintroducerea în baza de
date a majorităii habitatelor i a altor date necesare, pentru a figura în forma actualizată.
Clase de habitat : Ape dulci continentale - 0,22% (200ha) Mlatini (vegetaie de centură), smârcuri -
0,11% (100ha) Tufăriuri - 0,33% (320ha) Stepe (inclusiv stepe împădurite i stâncării) - 33, 74%
(30007ha) Pajiti seminaturale umede, preerii mezofile – 0,22% (200ha) Alte terenuri arabile – 0,16% (150
ha) Păduri caducifoliate – 61,79% (55014ha) Plantaii de arbori sau plante lemnoase – 3,37% (3000ha)
Alte terenuri -0,06% (50,5ha) Total = 100%
În ceea ce privete speciile de plante de interes comunitar, în sit au fost identificate pânăvn prezent două
specii din aceastăcategorie, respectiv : Campanula romanica, specie endemicăpentru Dobrogea – cea mai
mare parte a ariei de distribuie la nivel naional i mondial fiind inclusăvn sit ; Moehringia jankae, taxon
subendemic, întâlnit în arănumai în Dobrogea; Centaurea jankae, taxon endemic; Himatoglossum
caprinum; Potentilla emilii-popii.
În afarăde acestea în sit au mai fost identificate/citate 77 de specii de plante superioare din lista roie
naională(Oltean, 1994), din care 5 sunt incluse i în lista roie europeană(***).
În sit sunt cuprinse 22 de rezervaii naturale legal constituite, de importanănaională, totalizând 7467,55
ha. La cestea se mai adaugăo rezervaie protejatăla nivel local (“La Monument” Niculiel – 18 ha) prin
planul urbanistic general al comunei Niculiel, precum i 4 rezervaii aflate în faza de propunere, ce
reunesc o suprafaăde 658,33 ha.
La nivel naional ( dupătoate probabilităile i la scarăeuropeană) situl este cel mai întins i
reprezentativ pentru bioregiunea stepică, fiind constituit în proporie de 95,5% (85046 ha) din habitate de
interes comunitar, din care habitatele de stepă(24807ha-27,85%). Habitatele de pădure, de asemenea de
interes comunitar, sunt dominate de grupa de habitate 41.7 Thermophilous and supra - mediterranean oak
woods (ce cuprinde tipurile 91IO, 91 MO, 91AA) – 34000 ha (38,19%), urmat de habitatul 41.2 (reprezentat
prin tipul 91YO) – 21000ha (23, 591%), alte habitate forestiere având o pondere restrânsă, respectiv 91XO
-1 ha (0,001 %); 92AO – 10ha (0,011%). Habitatele de tufăriuri de importanăcomunitarăsunt de
asemenea reprezentative, ocupând o suprafaărelativăde 35,6% (1780,8ha).
În cadrul habitatelor o proporie importantădintre asociaii au un caracter endemic pentru Dobrogea
(Sanda, Arcu, 1999 ; Dihoru, Doniă, 1970) - asociaiile din alianele Pimpinello-Thymion zygioidi,
Asparago verticillati – Paliurion, respectiv din subaliana Carpino-Tilienion tomentosae. Pentru aceste
aceste asociaii endemice i pentru unele tipuri/ subtipuri de habitate în care se încadreazăsitul reunete
cea mai mare parte a ariei de răspândire la nivel naional i mondial (Subtipul de habitat 417683 din
habitatul 91M0 ; subtipul 34.9211 din habitatul 62C0*; subtipul 41.73724 din habitatul 91AA). Subtipurile de
habitat sunt codificate conform bazei de date PHYSIS.
Pentru unele tipuri i/sau subtipuri de habitate (62C0*, inclusiv subtipul 34.9213 ; 91YO-subtipul 41.C22 ;
91AA – subtipul 41.73723 ; 91MO – subtipul 41.76813) situl reunete cea mai mare proporie din
suprafaa de răspândire la nivel naional. Acest aspect este valabil , dupătoate probabilităile i pentru
subtipul 31.8B711 Ponto-Sarmatic dwarf almond scrub al habitatului 40C0*, identificat pe Colina Neagrăpe
suprafaa cea mai extinsădin Dobrogea.
Este important de subliniat căsitul conservăfitocenozele ce au servit pentru descrierea fitocenologică
iniialăa majorităii asociaiilor forestiere i a numeroase asociaii de pajiti i tufăriuri caracteristice
pentru Dobrogea (Dihoru, Doniă, 1970) conservarea acestora fiind deosebit de importantădin punct de
vedere tiinific.
Habitatul 62CO* este cel mai reprezentativ pentru bioregiunea stepicăvn care este situat situl, de aceea
1466
este important de detaliat anumite aspecte referitoare la acesta.
Suprafaa la nivel naional a stepelor ponto-sarmatice este estimatăla maximum 60.000, din care 40000
ha sunt în Dobrogea (30000 în judeul Tulcea, 10000 în judeul Constana). Restul de maximum 20000
sunt răspîndite în alte zone ale ării, însăvn general pe suprafee fragmentate i expuse păunatului
intensiv, în special în bioregiunea stepică, suprafeele din afara acesteia nefiind în general stepe tipice,
climax, ci rezultatul stepizării în urma defriării pădurilor.
In consecinănu existăposibilitatea constituirii de situri reprezentative pentru acest habitat (pe suprafee
suficient de întinse pentru a asigura un procent satisfăcător pentru acest habitat prioritar) decât în
Dobrogea i în special în judeul Tulcea, unde existăcele mai mari i compacte suprafee din acest
habitat.
Habitatul este reprezentat prin asociaii din alianele Stipion lessingianae, Festucetum valesiacae,
Pimpinello-Thymion zygioidi, Agropyro- Kochion.
În cadrul acestui habitat subtipul 34.9211 (ce cuprinde asociaiile din aliana Pimpinello-Thymion zygioidi)
este endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcu, 1999 ; Dihoru, Doniă, 1970) -, situl reunind cea mai mare
parte a ariei de răspândire la nivel naional i mondial. Aceastăsituaie este valabilăi pentru unele
asociaiile regionale specifice acestei provincii, respectiv asociaiile Stipo ucrainicae – Festucetum
valesiacae, Bombycilaeno –Botriochloetum ischaemi, subasociaiile dobrogicum ale cenotaxonilor
Stipetum capillatae, Thymio pannonici – Chrysopogonetum grylli Dihoru, Doniă, 1970, Horeanu,1976).

afară afară
Ciocârlan, V. - Flora ilustratăa României, Ed.Ceres, Bucureti, 2000.

Bucureti, 1990.
1467
2003.
1999.
2002.
< - Mihailescu Simona : Sanda Arcus, 1999(40A0)Sanda Arcus, 1999(40C0)>
Rom., Bucuresti.(1219)Fuhn, I., Vancea, S., 1961. Fauna R.P.R. – vol. XIV, fasc. II: Reptilia. Ed. Acad. Rom.,
Bucuresti.(1279)>
< - Banaduc Angela Maria : Ana-Maria Benedek, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu(2021)>
< - Grigoras Ion : Mann 1866(1065)N. Savulescu, colectie(1088)>
< - Grup N2000 : >
< - Stănescu Mihai : IonuĠStefan IORGU, Elena Iulia IORGU (2019) - The rediscovery of Stenobothrus eurasius
in Romania, after half a century (Orthoptera: Acrididae), Travaux du Museum National D'Histoire Naturelle
"Grigore Antipa"(4055)>
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>
1468
RO02 II 0.00 RO04 IV 8.93 RO08 0.00
RO98 0.18

RO02 Parc naĠional / P Parcul NaĠional MunĠii Măcinului
RO04 RezervaĠie naturală / 2.764. Pădurea Valea Fagilor
RO04 RezervaĠie naturală + 0.74 IV.49. Pădurea Babadag - Codru
RO04 RezervaĠie naturală * 2.21 IV.51. Muchiile Cernei - Iaila
RO04 RezervaĠie naturală + 1.35 IV.52. Beidaud
RO04 RezervaĠie naturală + 1.24 IV.53. Valea Mahomencea
RO04 RezervaĠie naturală + 1.67 IV.54. Dealul Ghiunghiurmez
RO04 RezervaĠie naturală + 0.36 IV.57. Muntele Consul
RO04 RezervaĠie naturală + 0.12 IV.58. Dealul Sarica
RO04 RezervaĠie naturală + 0.31 IV.61. Carasan - Teke
RO04 RezervaĠie naturală + 0.08 IV.62. Valea Ostrovului
RO04 RezervaĠie naturală + 0.03 IV.63. Uspenia
RO04 RezervaĠie naturală + 0.03 IV.64. Edirlen
RO04 RezervaĠie naturală + 0.16 IV.65. Casimcea
RO04 RezervaĠie naturală + 0.07 IV.66. ColĠanii Mari
RO04 RezervaĠie naturală + 0.16 IV.67. Peceneaga
RO04 RezervaĠie naturală + 0.34 IV.68. Măgurele
RO04 RezervaĠie naturală + 0.05 IV.69. Războieni
RO04 RezervaĠie naturală + 0.00 IV.71. Dealul Mândreúti
RO04 RezervaĠie naturală + 0.01 IV.72. Mânăstirea Cocoú
RO08 Altele (RBDD) / A RezervaĠia Biosferei Delta Dunării
RO98 Necunoscut + 0.06 2.765. Dealul Bujorului
RO98 Necunoscut + 0.01 2.767. RezervaĠia de liliac Fântâna Mare
RO98 Necunoscut + 0.04 2.768. Vârful Secarul
RO98 Necunoscut + 0.01 2.769. RezervaĠia botanicăKorum Tarla
RO98 Necunoscut * 0.06 2.772. Pădurea NiculiĠel

5.3. Desemnare sit
În cadrul sitului sunt incluse 22 de rezervaii naturale legiferate la nivel naional (Legea 5/2000, H.G.
2151/2004)
LISTA REZERVAIILOR NATURALE DIN CADRUL SITULUI:

Carasan – Teke 244,00;
Valea Ostrovului 61,80;
1469
Dealul Bujorului 50,80;
Valea Oilor 0,35;
Fântâna Mare 0,30;
Vârful Secarul 34,50;
Korum Tarla 2,0;
Pădurea Babadag – Codru 524,60;

Muchiile Cernei – Iaila 1891,00;
Beidaud 1121,00;
Valea Mahomencea 1029,00;
Dealul Ghiunghiurmez 1421,00;
Muntele Consul 328,00;
Dealul Sarica 100,10;
Uspenia 22,00;
Edirlen 25,50;
Casimcea 137,00;
Războieni 41,00;
Peceneaga 132,00;
Dealul Mândreti 5,00;
Măgurele 292,00;
Mânăstirea Coco4,60;
TOTAL rezervaii legal constituite =7467,55 ha;
Rezervaii protejate la nivel local :

„La Monument”- Niculiel- 18,00ha;
În afara acestor arii protejate pe teritoriul sitului au mai fost propuse i următoarele rezervaii:
Dealul Izvorului – 649, 2391ha;
Arleanca – 1,48ha;
Dealul Lung - 2,347ha;
Coarul Mare – 5, 2639 ha;
Total rezervaii propuse = 658,33 ha;

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
în prezent nu existăplanuri de management pentru acest sit úi nici pentru rezervaĠiile naturale pe care le
conĠine.
1470
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1471
B ROSCI0202
1.3 NUMELE SITULUI
Silvostepa Olteniei

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0127555 44.0151472
9295.30 0.00
1472

RO41 SUD-VEST

Stepică

conserv.
40C0 4 Buna B C B B
62C0 929 Buna C C C C
91I0 929 Buna A C B B

I 4013 Carabus hungaricus P P C C C C
I 1088 Cerambyx cerdo P R D
I 1083 Lucanus cervus P P D
1473
N14 Păúuni 0.25
Situl propus este constituit din 6 poligoane, reprezentand 6 trupuri de padure. Din punct de vedere al
administratiei silvice, padurile apartin la OS Perisor (cca. 6 800 ha -trupurile de padure
Caprioara-Tencanau-Maracine, Tarnava-Intorsura, Perisor, Plenita si Verbicioara) si la OS Craiova (trupul
de padure Seaca-Stiubei- cca. 2500 ha).
Din cele 6 poligoane forestiere delimitate în suprafaătotalăde 9.296,7 ha (100 %), suprafaa tipurilor de
habitate forestiere de interes comunitar totalizează7.573,8 ha (81,5 %), dupăcum urmează:
- 91E0* ocupă108, 4 ha (1,2 %)
- 91M0 - 6.487 ha (70,7 %)
- 91I0* - 975,4 ha (10,5 %)
Din punct de vedere geografic, situl este situat in partea vestica a Campiei Olteniei, mai exact in Campia
Desnatuiului, la contactul cu Platforma Piemontana Getica. Terenul este in general orizonatal, cu depresiuni
mai mult sau mai putin adanci si versanti scurti. Altitudinea terenului variaza intre 60m si 230 m. Substratul
litologic este alcatuit din loessuri si , mai putin din dune de nisip, in partea de sud. Valea Desnatuiului care
strabate situl are o lunca bine dezvoltata , meandrata, iar debitul este scazut si fluctuant. Apa freatica este
situata pe terase la peste 10 m adancime, apropiindu-se de suprafata doar in lunca. Solurile apartin claselor
Cernisoluri - cernoziom- si Luvisoluri- preluvosol si luvosol - , iar in lunca Hidirisol/aluvisol.
Vegetatia forestiera este specifica zonelor fitoclimatice de campie forestiera si celei de silvostepa.
Predomina ceretele, garnitele, cereto-garnitetele, care insumeaza peste 80 % din suprafata padurilor,
stejaretele de stejar pedunculat, stejaretele de stejar brumariu si amestecurile de cvarcinee.
Padurile sunt in proportie de peste 85 % de tip natural fundamental si se incadreaza in doua tipuri de
habitate forestiere de interes comunitar -91M0 si 91I0. Sunt cele mai reprezentative paduri din partea de
vest a Campiei Olteniei, avand o stare buna de conservare, suprafete compacte destul de mari (peste 1500
-2000 ha), ceea ce le confera o mai mare stabilitate.
De asemenea, aceste paduri adapostesc si elemente de flora si fauna foarte valoroase.
1474
H A10 Restructurarea N O H B Silvicultura N I

detinerii terenului
agricol
01.0 teren deschis
1 (copaci nativi)
4 in curs de uscare

afară afară
M A04 Pasunatul N O
plante terestre, in
general
floristice)
Anonimus, 2005: Tratatul de aderare. Cap. 22 Mediu. Revizuit pe baza negocierilor de aderare ale
României i Bulgariei. Brusseles, 24. ian. 2005. Text computerizat: 152 pp.
Doniă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, BiriI.-A., 2005-a: Habitatele
din România. Editura TehnicăSilvică. Bucureti, 496 pp.
Doniă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, BiriI.-A., 2005-b: Habitatele
din România. Modificări conform amendamentelor propuse de România i Bulgaria la Directiva Habitate
(92/43/EEC)-2006. Editura TehnicăSilvică. Bucureti, 95 pp.
Caraghiaur, Al., 1998: Amenajamentul Ocolului Silvic Perior. Studiu general.Manuscris I.C.A.S. Craiova.
281 pp + 3 hări.
Cojoacă, Fl. D., 2007: Amenajamentul U.P. III Seaca, Ocolul Silvic Craiova. Manuscris I.C.A.S. Craiova:
480 pp + 2 hări.
Stoiculescu, Cr. D., 1999: Pădurile virgine i cvasivirgine româneti, un patrimoniu natural european de
excepie. In: Revista pădurilor, An. 114, nr. 2, p: 14 – 22.
1475
< - Grup N2000 : Oprea A. com. pers.(40C0)>
< - Oprea Adrian : Investigatii proprii(62C0)>
< - Biris Iovu-Adrian : Biris, I.A., 2009-2010, investigatii in teren.(40C0)Caraghiaur, Al., 1998: Amenajamentul
Ocolului Silvic Perisor. Studiu general.Manuscris I.C.A.S. Craiova. 281 pp + 3 harti.
Cojoaca, Fl. D., 2007: Amenajamentul U.P. III Seaca, Ocolul Silvic Craiova. Manuscris I.C.A.S. Craiova: 480 pp +
2 harti.
(91E0)Caraghiaur, Al., 1998: Amenajamentul Ocolului Silvic Perisor. Studiu general.Manuscris I.C.A.S. Craiova.
281 pp + 3 harti.
2 harti.
(91I0)Caraghiaur, Al., 1998: Amenajamentul Ocolului Silvic Perisor. Studiu general.Manuscris I.C.A.S. Craiova.
281 pp + 3 harti.
2 harti.
(91M0)>

< - Nitu Eugen : Colectia M. Al. Ienistea(1083)Colectia M. Al. Ienistea (leg. 1968)(1088)M. Al. Ienistea (leg. 1965)
(4013)>

RO98 0.96

RO98 Necunoscut + 0.58 2.384. Poiana Bujorului din Pădurea PleniĠa
RO98 Necunoscut * 0.38 2.399. Râurile DesnăĠui úi TerpeziĠa amonte de Fântânele
1476
5.3. Desemnare sit
Legea 5/2000
OrganizaĠie: AgenĠia pentru ProtecĠia Mediului Dolj

Adresă: Mun. Craiova, Jud. Dolj, Str. Petru Rareú, Nr. 1
Email: office@apmdj.anpm.ro
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0202 Silvostepa Olteniei
X Da
Linkuri:
Nu
1477
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1478
B ROSCI0203
1.3 NUMELE SITULUI
Poiana cu narcise de la Negraúi

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0102250 44.0012527
4.60 0.00
1479

RO31 SUD

Stepică

conserv.
3260 0 Buna B C B B

N14 Păúuni 87.61
Situl Poiana cu narcise-Negrasi se afla in Lunca Dambovnicului, la 1 Km de centrul comunei Negrasi, inspre
Mozacu, avand o suprafata de 4,10 ha.Plantele de aici s-au dezvoltat ca urmare a suprafetei
mlastinoase.Are drept coordonate geografice:longitudine 25 grade si 05 minute, latitudine 44 grade si 35
minute.
Importanta sitului este data de specia Narcissus poeticus, subspecia Stellaris.Florile sunt cu petale albe, cu
o cornula cu marginile rosii, avand tulpinile mai subtiri si frunzele mai inguste decat alte specii de
narcise.Din cauza pozitiei sudice a localitatii narcisele infloresc la sfarsitul lunii aprilie si se mentin in floare
pana la sfarsitul lunii mai.
Zona respectiva este ocrotita pentru valoarea stiintifica a speciei si pentru valoarea peisagistica a covorului
de narcise.
Foarte important este si habitatul din aceasta zona, Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele
1480
montane, cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion.

afară afară

RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.103. Poiana cu narcise Negraúi
0
1481

5.3. Desemnare sit
A fost desemnata rezervatie floristica la 24 iunie 1966 psin Decretul 659, redefinita printr-o hotarare a Consiliului
Judetean Arges nr. 18/21.12.1994.
OrganizaĠie: AgenĠia Românăde ConsultanĠă(ARC)

Adresă: Str. Berzei, nr. 16A, Municipiul Bucureúti, Sector 1,
Email: mediu@a-r-c.ro
Nume: Plan de management pentru situl Natura 2000 ROSCI0203 Poiana cu narcise de la
X Da Negraúi
Linkuri:
Nu
Nu a fost desemnat un costode pentru aceastăzonă.
1482
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1483
B ROSCI0204
1.3 NUMELE SITULUI
Poiana Muntioru

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0110583 45.0043583
24.10 0.00
1484

RO22 SUD-EST

Stepică

conserv.

M 1352* Canis lupus(Lup) C 2 8 i P C B C C
M 1361 Lynx lynx(Râs) P P C B C C
M 1361 Lynx lynx(Râs) C 1 4 i P C B C C
M 1354* Ursus arctos(Urs) P P C B C C
M 1354* Ursus arctos(Urs) C 3 5 i P C B C C

P Trollius europaeus C X
1485
N14 Păúuni 91.46
Arie protejatăde interes conservativ deosebit, situl propus se suprapune peste o fâneaăvmpădurită
bogatăvn specii de orhidee. Vegetaia ierboasăabundentăi caracteristicile arboretului din vecinătate fac
din acest sit un areal intens frecventat de specii de ungulate i implicit de carnivore mari.
Numeroasele specii de orhidee, precum si densitatea ridicatăa ungulatelor i a carnivorelor mari, care
tranziteazaăacest areal sau îl folosesc drept spaiu principal de hrănire, constituie elemente cheie ale
achilibrului ecosistemelor pe care le cuprinde. Gradul accentuat de naturalitate al acestui habitat în care
activităile antropice se practicădoar în mod tradiional, dau reprezintămotive in plus de susinere a
importanei sitului.

afară afară
M F Vanatoare N O
03.01
4. Studiul de fundamentare tiinificăpentru obinerea statutului de arie protejată, APM Vrancea, 2003
1486
< - Sandu Radu Mihai : Raport „Inventarierea habitatelor din punct de vedere al favorabilitatii pentru speciile de
carnivore mari” - LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din judetul Vrancea(6230)Raport
„Inventarierea habitatelor din punct de vedere al favorabilitatii pentru speciile de carnivore mari” -
LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din judetul Vrancea(6520)>


RO04 IV 100.00

RO04 RezervaĠie naturală - 100.0 IV.74. Poiana Muntioru
0
5.3. Desemnare sit
Situl a fost declarat ca arie protejatăprin HG 2151/2005, fiind încadrat la categoria de management: rezervaie
naturală( de interes botanic).

1487
Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Regulamentul úi Planul de Management al ariei protejate este în curs de elaborare.

Situl propus face parte din ReĠeaua ecologicălocalăde protecĠie a carnivorelor mari, (definităin cadrul
proiectului LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeĠul Vrancea.) si urmareste
protecĠia úi conservarea habitaterlor naturale si a speciilor de carnivore mari.
1488
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1489
B ROSCI0205
1.3 NUMELE SITULUI
Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului

2 0 0 6 0 3 2 0 1 8 0 3
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0026666 45.0061027
401.90 0.00
1490

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
6410 2 Buna A C A A
6430 4 Buna B C B B
6440 4 Buna B C B B
6510 8 Buna B C B B

M 1354* Ursus arctos(Urs) C G D
I 1065 Euphydryas aurinia P C C B C B
I 4036 Leptidea morsei P 100 200 i C G C B C B
I 1060 Lycaena dispar P C C B C B
I 4038 Lycaena helle P P A B C B
I 1059 Maculinea teleius P C C B C B
P 1898 Eleocharis carniolica P V C B C B
P Achillea ptarmica R X
P Cnidium dubium R X
1491
P Dactylorhiza maculata C X
P Listera ovata R X
P Lysimachia thyrsiflora V X
P Narcissus poeticus ssp. C X
radiiflorus
P Orchis morio C X
P Salix rosmarinifolia V X
P Scorzonera humilis V X
P Spiraea salicifolia V X
P Trollius europaeus C X

N14 Păúuni 2.26
Teritoriul rezervatiei este situat in cadrul Depresiunii Fagarasului pe latura nordica a muntilor Fagaras,
incadrata de m-tii Persani la est si podisul Hartibaciului la nord. Muntii de pe marginea depresiunii impiedica
deplasarea maselor de aer rece boreal si in acelasi timp bareaza accesul liber al celor tropicale din sud, ca
urmare temperatura aerului este destul de scazuta. Reteaua hidrografica este formata din raul Sercaia si o
serie de paraie cum ar fi: Vl. Scurta, afluent al Sincai, Pr Rachitei si Pr Zambrita care traverseaza
Dumbrava Vadului in partea estica si centrala.
Rezervatia este o padure de stejar rarita, cu poieni mari in care in mai si iunie infloresc florile de
narcise.Aceasta padure de stejar este unica in intreaga Depresiune a Fagarasului
Dumbrava Vadului este importanta deoarece este un rest din padurea care acoperea alta data intreaga
Depresiune a Fagarasului, ramanand unica padure de stejari seculari pastrata in aceasta regiune.
Cea mai interesanta asociatie de plante este cea care adaposteste poienile cu narcise, reprezentata prin
urmatoarele specii: Narcissus stellaris, N. angustifolius, N. radiiflorus, N.serior – florens.
1492
H A04 Pasunatul N I H A03 Cosire/Taiere a N I

pasunii
plante terestre, in H B Silvicultura N I
general

afară afară
determinate de
nu au fost
mentionate mai sus
M E Depozitarea N O
/deseuri provenite
din baze de
agrement
CMN Documentation BV004 „Padurea Dumbrava Vadului”

Serbanescu I – Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului – 1960
Consiliul Judetean Brasov – Rezervatia naturala „Dumbrava Vadului” Sercaia Trecut, Prezent i Viitor, jud
Brasov -2002-lucrare care face parte din Proiectul LIFE Nat/99/RO/006391 intitulat Conservarea unei
păduri de stejari ( Quercus robur)
< - Donita Nicolae : fara sursa(91Y0)>
< - Oprea Adrian : Anonim, 2002, Rezervatia naturala Dumbrava Vadului Sercaia - Jud. Brasov, Cons. Jud.
Brasov, 121 pag.(6410)Anonim, 2002, Rezervatia naturala Dumbrava Vadului Sercaia - Jud. Brasov, Cons. Jud.
Brasov, 121 pag.(91F0)>
< - Lupu Gabriel : Cosiliul Judetean Brasov, Plan de management - Rezervatia naturala Dumbrava Vadului -
Sercaia - Proiect Life 99/RO/6391(6410)Cosiliul Judetean Brasov, Plan de management - Rezervatia naturala
Dumbrava Vadului - Sercaia - Proiect Life 99/RO/6391(91I0)>
1493
< - Claudiu Paúca : Observatii în teren.

(1354)>
(4036)>

RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.250. Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului
0
5.3. Desemnare sit
arie protejatădeclaratăprin HCM 485/1964,HCJ Braov nr.124/1995 , Legea 5/2000.
1494
OrganizaĠie: AsociaĠia pentru EducaĠie úi Conservarea Naturii

Adresă: Rkúnov, str. Vânători, nr. 74, judeĠul Braúov
Email: claudiu_tasi@yahoo.com
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0205 Poienile cu narcise de la
X Da Dumbrava Vadului úi RezervaĠiei naturale Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului
Linkuri:
Nu
aria protejatăare plan de management care are avizul Academiei Române si Ordin de Ministru nr.87/2003
1495
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1496
B ROSCI0206
1.3 NUMELE SITULUI
PorĠile de Fier

2 0 0 6 0 3 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

21.0147861 44.0114138
125502.50 0.00
1497

RO41 SUD-VEST
RO42 VEST
Stepică

conserv.
3130 1255 Buna B B B B
3140 125 Buna B C B B
3150 3765 Buna B B B B
3260 1255 Buna B B B B
6110 1255 Buna B C B B
6120 1255 Buna B C B B
6190 125 Buna B B B B
6210 X 125 Buna B C B B
6430 2510 Buna B C B B
8210 125 Buna B B B B
8230 1255 Buna B A B B
8310 3137 Buna A B B B
9110 1255 Buna B C B B
9130 25100 Buna A B A A
9150 6275 Buna B A B B
9170 753 Buna B B B B
9180 251 Buna A B A A
91K0 25100 Buna A A A A
91L0 21335 Buna A A A A
1498
9530 125 Buna B C B B

M 1352* Canis lupus(Lup) P V C B C B
lungi)
M 1310 Miniopterus R R B B C B
lungi)
M 1323 Myotis P V A B C B
late)
M 1316 Myotis P P B B B B
lungi)
M 1316 Myotis W 90 i P B B B B
lungi)
M 1318 Myotis P R A B A B
M 1306 Rhinolophus blasii P B B B B
ferrumequinum()
M 1302 Rhinolophus P P A B B B
F 1130 Aspius aspius(Aun) P C C A C A
F 1138 Barbus P C B B C B
moioaga)
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) P V C B C B
de nisip)
F 2555 Gymnocephalus P V C B B B
1499
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, P R C B C B
Tipar)
F 2522 Pelecus cultratus(Sabita) P C C B C B
F 1134 Rhodeus sericeus P C B B C B
amarus(Boarcă)
F 1146 Sabanejewia P R C C C C
aurata(Dunăriă)
F 2011 Umbra krameri(igănu) P P? DD D
F 1159 Zingel zingel(Fusar mare, P R B B C B
Pietrar)
I 1088 Cerambyx cerdo P R B A C A
I 4046 Cordulegaster heros P A B B B
I 1074 Eriogaster catax P P B A C A
I 1059 Maculinea teleius P P B A C A
I 1089 Morimus funereus P R B A C A
I 1084* Osmoderma eremita P P B B C B
P 4066 Asplenium adulterinum P R A B C B
P 2285 Colchicum arenarium P R A B B B
P 4096 Gladiolus palustris P P? DD D
P 2097 Paeonia officinalis ssp. P R B B A B
banatica
P 2093 Pulsatilla grandis P V B B C B
P 2318 Stipa danubialis P V A B A B
P 2120 Thlaspi jankae P R A B C B
P 2300 Tulipa hungarica P 800 1000 i R A B A B
R 1217 Testudo hermanni P R A A B B
Cephalaria uralensis ssp. R X

multifida
1500
Pinus nigra ssp. banatica C X

Tulipa hungarica ssp. V X
undulatifolia
M Arvicola terrestris R X
M Eptesicus C X
M 1327 Eptesicus R X X
M Erinaceus concolor(Arici) R X
M Micromys R X
M Myocastor coypus(Nutria) R X
M 1323 Myotis R X X
late)
M Myotis capaccinii capaccinii R X
M 1330 Myotis mystacinus R X X
M 1322 Myotis R X X
M Myoxus glis R X
M 1309 Pipistrellus R X X
1501

A 2415 Lacerta praticola C X
A 2424 Lacerta vivipara R X
A 1248 Podarcis taurica V X X
F Abramis brama(Albitura) R X
F 2487 Acipenser ruthenus(Cega) R X X
F 3019 Anguilla anguilla(Anghila) R X
F Carassius carassius(Caracuda) C X
F Cyprinus carpio(Crap) C X
F Esox lucius C X
F Sander lucioperca(Alâar) P X
F 2537 Silurus glanis C X
F Tinca tinca(Lin) R X
F 2011 Umbra krameri(igănu) R X
I Aglais urticae R X
I Amata phegea R X
I Apatura iris R X
I Argynnis paphia R X
I Carabus gigas V X
I Inachis io R X
I Iphiclides podalirius R X
I Nymphalis antiopa V X
I Unio pictorum C X
I Vanessa atalanta R X
I Zygaena filipendulae R X
P Acer monspessulanum C X
P Acinos rotundifolius R X
P Alyssum pichleri V X
P Alyssum pulvinare R X
P Ammannia verticillata V X
P 2104 Armoracia macrocarpa V X
P Bassia laniflora R X
P Campanula crassipes V X
1502
P Campanula grossekii R X
P Campanula lingulata R X
P Cardamine graeca R X
P Carex hallerana R X
P Carlina acanthifolia ssp. R X
acanthifolia
P Centaurea atropurpurea ssp. R X
atropurpurea
P Cirsium creticum V X
P Colchicum autumnale R X
P Comandra elegans R X
P Convolvulus althaeoides ssp. V X
tenuissimus
P Coronilla emerus ssp. V X
emeroides
P Corylus colurna R X
P Crocus flavus R X
P Cynosurus echinatus R X
P Cyperus longus R X
P Cyperus serotinus R X
banaticus
P Dianthus pinifolius R X
P Digitalis ferruginea R X
P Elymus panormitanus R X
P Erysimum comatum R X
P Erythronium dens-canis var. R X
niveum
P Euphorbia myrsinites R X
P Festuca vaginata V X
P Fimbristylis bisumbellata V X
P Fumana procumbens R X
P Fumaria kralikii R X
P Fumaria thuretii R X
P Gagea bohemica V X
P Gladiolus illyricus V X
P Goniolimon tataricum R X
P Heliotropium supinum R X
P Hypericum rochelii V X
P Iris pseudacorus P X
P Jasione dentata R X
P Jasione montana R X
P Jurinea glycacantha R X
P Lemna minor P X
1503
P Ludwigia palustris V X
P Minuartia cataractarum R X
P Minuartia hamata V X
P Minuartia hirsuta ssp. V X
frutescens
P Notholaena marantae R X
P Onobrychis alba R X
P Onosma arenaria R X
P Onosma heterophylla R X
P Ophrys apifera R X
P Orchis morio ssp. morio R X
P Orchis morio ssp. picta R X
P Orchis pallens R X
P Orchis papilionacea R X
P Orchis simia R X
P Paeonia daurica R X
P Paeonia officinalis R X
P Paspalum paspalodes C X
P Petrorhagia illyrica ssp. R X
haynaldiana
P Petrorhagia saxifraga V X
P Polycarpon tetraphyllum V X
P Polygala supina ssp. hospita R X
P Prangos carinata V X
P Salix alba(Salcie albă) P X
P Salix fragilis P X
P Satureja montana ssp. kitaibelii V X
P Scorzonera lanata V X
P Sedum dasyphyllum R X
P Stipa bromoides V X
P Stipa eriocaulis R X
P Tragopogon balcanicus R X
P Tragopogon floccosus R X
P 2165 Trapa natans P X
P Veronica spicata ssp. crassifolia R X
1504
P Vulpia ciliata V X
P Wolffia arrhiza V X

N14 Păúuni 10.49
Geologia sitului „Porile de Fier” este deosebit de complexă, având în vedere căse suprapune unităii de
orogen a Munilor Carpai.
Diversitatea ridicatăa habitatelor, în acest spaiu existând 171 de habitate, din care 26 sunt unice pentru
România i 21 de interes comunitar
Zona de sedimentare Cerna – Jiu cuprinde în arealul „Porile de Fier”, sectorul cel mai spectaculos al
văii transversale a Dunării – Cazanele Mari i Cazanele Mici.
Zona Porilor de Fier se prezintădeci sub forma unui adevărat muzeu geologic în aer liber, existând o
serie de puncte de atracie geologicăi paleontologicărenumite la nivel naional (sinclinalul suspendat
Munteana, punctele fosilifere Svinia i Bahna, neck-ul vulcanic permian Trescovă, Defileul Dunării,
formaiunile carstice etc.).
La vest de localitatea Belobreca, pe o distanăde aproximativ 11 km în lungul Dunării se evideniază
o serie de depozite loessoide cuaternare, ce formeazăadevărate abrupturi, unele fiind declarate rezervaii
naturale (Râpa cu lăstuni – loc de cuibărit pentru unele specii de lăstuni).
Între localităile Baziai Gura Văii apare ca unitate geomorfologicădistinctăvn peisajul Porilor de
Fier, Defileul Dunării, cu o lungime totalăde 134 km, cel mai spectaculos defileu european.
Cel mai spectaculos i mai interesant din punct de vedere peisagistic este relieful carstic.
Existăpatru zone umede, douăvn lacul de acumulare ( Ostroavele - Moldova Veche i Insula Calinovă)
i pe malul stâng al Fluviului ( Balta Nera- Dunăre i Pojejena – Divici).
Zonele umede oferăcondiii favorabile de reproducere a unui număr mare de specii migratoare, datorită
posibilităilor optime de hrănire în sezonul cald din acest complex biocenotic i datorităfaptului căspeciile
de păsări acvatice cuibăresc aici, având cuiburile amplasata aproape exclusiv în habitatul de stufăriuri i
păpuniuri.
.
1505
Importana conservarii florei în zona Defileului Dunării (în special Cazanele si Ostrovul Moldova Veche)
considerate rezervaii naturale i Cazanele de la Dunăre cu pădurea i vegetaia stâncilor, de un colorit
meridional, locul clasic al plantelor Tulipa hungarica i Campanula crassipies (azi în lista speciilor rare i
respectiv pericilitate) i rezervaia Porile de Fier-Gura Văii cu speciile Prangos carinata i Dianthus
serbicus.
Pădurea dominăpeisajul general, indicele de naturalitate calculat pentru situl Porile de Fier înregistrând
valori frecvente de 80%.
Formaiile vegetale, condiionate de dinamica în timp a asociaiilor (grupărilor) i de parametrii
topoedafici sunt atribuite etajului nemora
În locul pădurilor termofile defriate s-au instalat tufăriuri termofile (ibleac), o formaiune vegetală
secundarăde stejar pufos cu multăcărpiniă, mojdrean i liliac sălbatic căreia i se adaugăspecii
submediteraneene, saxicole i calcicole.În zonele de luncăinundabilăapar înmlătiniri în care domină
trestia.
O proporie importantăa mamiferelor este datăde microchiroptere, specii de interes comunitar,
reprezentate prin membrii a douăfamilii: Vespertilionidae (Myotis bechsteinii, Myotis capacinii, Vespertilio
murinus) i Rhinolophidae (Rhinolophus eurialis, Rhinolophus ferrum-equinum, Rhinolophus blasii).
Carnivorele sunt prezente atât prin speciile de mari dimensiuni, cum ar fi ursul (Ursus arctos), lupul (Canis
lupus), râsul (Lynx lynx) cât i prin specii de dimensiuni reduse, cum sunt mustelidele Meles meles, Martes
martes. Din fauna parcului nu lipsesc ierbivorele, ele fiind reprezentate de Cervus elaphus (cerbul),
Capreolus capreolus (căprior).
Dintre cele 4873 nevertebrate întâlnite în situl Porile de Fier, statut special au:
- patru specii de gasteropode- Theodoxus traversalis Anisus vorticulus, Herilla dacica, Helix pomatia
- Clasa Insecta are cinci reprezentani cu statut aparte, unul din ordinul Coleoptera (Lucanus cervus L.), iar
ceilali patru din ordinul Lepidoptera (Eriogaster catax L., Lycaena dispar rutilus Wernb., Parnassius
mnemosyne wagneri Bryk, Kirinia roxelana Cr.),
Numărul mare de plante superioare (1668), din care 14 endemice pentru România.
Numărul mare de plante superioare (1668), din care 14 endemice pentru România.
Din cercetările întreprinse pânăvn prezent rezultăcăfauna situl „Porile de Fier” se compune din 5205
taxoni, dintre care 4873 nevertebrate i 332 vertebrate. Dintre vertebrate, o prezenăridicatăvnregistrează
clasa Aves, cu 205 de reprezentani, urmatăde clasa Pisces, cu 63 de reprezentani, cea mai slab
reprezentatăclasăfiind Amfibia, cu doar 12 taxoni.
În situl „Porile de Fier” au fost semnalate 14 specii de amfibieni i 17 specii de reptile. Dintre acestea,
amfibianul Pelobates syriacus i reptilele Testudo hermanni, Ablepharus kitaibelii, Lacerta praticola, L.
muralis, L. taurica, L. viridis, Coluber jugularis i Vipera ammodytes sunt elemente est-mediteraneene,
respectiv mediteraenene strict protejate .

fara replantare sau
refacere naturala
H C Mine N I
01.0
4
01.0
1506
1
03.0 braconaj
2.03
H H Poluarea N I
02.0
3

afară afară
M 853 Managementul N O
nivelelor de apa
M A04 Pasunatul N I
M A Abandonarea N I
lipsa pasunatului
05.01
biocide, hormoni si
substante chimice
ingrasamant)
in curs de uscare
01.02
M D Navigatie N O
03.02
02.01 pasiv
L F Cu capcane, varse, N I
02.01 vintire etc.
.01
M F Pescuit de agrement N O
02.03
M F Vanatoare N I
03.01
01.01
1507
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
M G Vandalism N I
05.04
suprafata (limnice,
terestre, marine si
salmastre)
M H04 Poluarea aerului, N I
poluanti raspanditi
pe calea aerului
M H05 Poluarea solului si N I
non-native(alogene)
incendiilor
M K Eroziune N I
01.01
MATACĂS., 2000: Protecia florei din teritoriul Parcului Natural Porile de Fier, Drobeta, X: 138-144,
Drobeta Turnu Severin
MATACĂSORINA TEFANIA, 2003: Gestiunea ecologică, valoarea socialăi potenialul turistic al
Parcului Natural Porile de Fier, Drobeta, vol. XIII: 239-246, Drobeta Turnu Severin
pers.(6120)Iovu Biris com. pers.(9180)Iovu Biris com. pers.(91K0)Iovu Biris com. pers.(91L0)>
< - Milanovici Sretko : >
< - Oprea Adrian : Ion Sarbu, 1988, Investigatii de teren.(6120)Mataca Sorina Stefania, 2003, Parcul Natural
Portile de Fier. Flora, vegetatie si protectia naturii. Teza de doctorat. Inst. Biol. Bucuresti. Acad.
Româna(8230)Mataca Sorina Stefania, 2005, Parcul Natural Portile de Fier. Flora, vegetatie si protectia naturii,
Edit. Universitaria Craiova(8120)Mataca Sorina Stefania, 2005, Parcul Natural Portile de Fier. Flora, vegetatie si
protectia naturii, Edit. Universitaria Craiova(9530)>
< - Popescu Aurel : Coste I., 1975, Flora si vegetatia muntilor Locvei. Rezumatul tezei de doctorat. Cluj-Napoca.
(3150)Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România.
Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(8220)>
< - Stoiculescu Cristian : Cr. D. Stoiculescu, 2000: Studiul ecosistemelor de padure în cederea definitivarii retelei
nationale de arii protejate din fondul forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 249 pp. + 23 anexe.(9110)Cr. D.
Stoiculescu, 2000: Studiul ecosistemelor de padure în cederea definitivarii retelei nationale de arii protejate din
fondul forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 249 pp. + 23 anexe.(9130)Cr. D. Stoiculescu, 2000: Studiul
ecosistemelor de padure în cederea definitivarii retelei nationale de arii protejate din fondul forestier. Manuscris
ICAS Bucuresti, 249 pp. + 23 anexe.(9150)Cr. D. Stoiculescu, 2000: Studiul ecosistemelor de padure în cederea
1508
definitivarii retelei nationale de arii protejate din fondul forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 249 pp. + 23 anexe.
(9170)Cr. D. Stoiculescu, 2000: Studiul ecosistemelor de padure în cederea definitivarii retelei nationale de arii
protejate din fondul forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 249 pp. + 23 anexe.(91E0)Cr. D. Stoiculescu, 2000:
Studiul ecosistemelor de padure în cederea definitivarii retelei nationale de arii protejate din fondul forestier.
Manuscris ICAS Bucuresti, 249 pp. + 23 anexe.(91M0)Cr. D. Stoiculescu, 2000: Studiul ecosistemelor de padure
în cederea definitivarii retelei nationale de arii protejate din fondul forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 249 pp. +
23 anexe.(91V0)Cr. D. Stoiculescu, 2000: Studiul ecosistemelor de padure în cederea definitivarii retelei
nationale de arii protejate din fondul forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 249 pp. + 23 anexe.(91Y0)Cr. D.
Stoiculescu, 2000: Studiul ecosistemelor de padure în cederea definitivarii retelei nationale de arii protejate din
fondul forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 249 pp. + 23 anexe.(92A0)>
< - Mihailescu Simona : Coste I., 1975, Flora si vegetatia Muntilor Locvei, Teza de doctorat, Univ. „Babes –
Bolyai” Cluj – Napoca.(3270)>
< - Alexandru Iftime : Cârdei, F. Bulimar, F., 1965 – Fauna RPR Odonata, Vol. VII, Fasc. 5(4046)Cogalniceanu,
D., Aioanei, F., Matei, B., 2000. Amfibienii din Romania – determinator. Ed. Ars Docendi, Bucuresti.(1188)D.
Murariu, com. pers.(1318)Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003 Chiroptere din Romania, Insitutul de
Speologie "Emil Racovita", Muzeul National Grigore Antipa Bucuresti(1302)Popescu-Gorj A., 1964 - Catalogue de
la collection de Lépidopteres Prof. A. Ostrogovich du Muséum dHistoire Naturelle Grigore Antipa, Bucarest, 293
pp.(1052)Popescu-Gorj A., 1964 - Catalogue de la collection de Lépidopteres Prof. A. Ostrogovich du Muséum
dHistoire Naturelle Grigore Antipa, Bucarest, 293 pp.(1078)Sârbu, I., Sarkany-Kiss, A., Sârbu, M., Benedek,
A-M., 2005. The Unionidae from Transsylvania and neighbouring regions (Romania). Heldia, 6 (3/4), 183-192.
ROMSILVA, 267 pp.(1354)Toader, T., Dumitru, I. (ed.), 2005. Romanian forests. National parks and natural
parks. Ed. ROMSILVA, 267 pp.(1361)>
< - Claudiu Paúca : Murariu, D., 2005: Mammalia. În: Botnariuc, N., Tatole, V. (ed.): Cartea Rosie a vertebratelor
României, Ed. Curtea Veche, Bucuresti. P. 32(1306)>
< - Dragu Anca : Date personale: 11.02.2006(1304)Date personale: 11.02.2006(1316)>
< - Milanovici Sretko : Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003 Chiroptere din Romania, Insitutul de Speologie
"Emil Racovita", Muzeul National Grigore Antipa Bucuresti(1302)Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003
Chiroptere din Romania, Insitutul de Speologie "Emil Racovita", Muzeul National Grigore Antipa
Bucuresti(1303)Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003 Chiroptere din Romania, Insitutul de Speologie "Emil
Racovita", Muzeul National Grigore Antipa Bucuresti(1304)Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003 Chiroptere
din Romania, Insitutul de Speologie "Emil Racovita", Muzeul National Grigore Antipa Bucuresti(1305)Decu V.,
Murariu D., Gheorghiu V., 2003 Chiroptere din Romania, Insitutul de Speologie "Emil Racovita", Muzeul National
Grigore Antipa Bucuresti(1307)Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003 Chiroptere din Romania, Insitutul de
Speologie "Emil Racovita", Muzeul National Grigore Antipa Bucuresti(1308)Decu V., Murariu D., Gheorghiu V.,
2003 Chiroptere din Romania, Insitutul de Speologie "Emil Racovita", Muzeul National Grigore Antipa
Speologie "Emil Racovita", Muzeul National Grigore Antipa Bucuresti(1324)>
Abstract(4046)>
1509

RO02 II 0.00 RO04 IV 2.34 RO05 V 100.00
RO07 0.02 RO98 0.74

RO02 Parc naĠional / E Parcul NaĠional Cheile Nerei - BeuúniĠa
RO04 RezervaĠie naturală + 0.93 2.298. Valea Mare
RO04 RezervaĠie naturală + 0.09 2.299. Balta Nera - Dunăre
RO04 RezervaĠie naturală + 0.59 2.597. Gura Văii - Vârciorova
RO04 RezervaĠie naturală + 0.30 2.609. Cazanele Mari úi Cazanele Mici
RO04 RezervaĠie naturală + 0.13 2.610. Locul fosilifer SviniĠa
RO04 RezervaĠie naturală + 0.02 2.611. Locul fosilifer Bahna
RO04 RezervaĠie naturală + 0.02 2.622. Cracul Găioara
RO04 RezervaĠie naturală + 0.09 2.624. Cracul Crucii
RO04 RezervaĠie naturală + 0.13 2.625. FaĠa Virului
RO04 RezervaĠie naturală + 0.04 IV.13. Peútera cu Apădin Valea Polevii
RO05 Parc natural - 100.0 D Parcul Natural PorĠile de Fier
0
RO98 Necunoscut + 0.00 2.307. Râpa cu lăstuni din Valea Divici
RO98 Necunoscut + 0.18 2.312. Baziaú
RO98 Necunoscut + 0.13 2.598. Valea Oglănicului
RO98 Necunoscut + 0.24 2.607. Dealul Duhovnei
RO98 Necunoscut * 0.19 2.608. Dealul Vărănic

5.3. Desemnare sit
Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului ;
- Legea nr. 5/2000- privind amenajarea teritoriului - seciunea III Arii Protejate;
- H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale , si constituirea
administratiilor acestora ;
1510
OrganizaĠie: Administratia Parcului Natural Portile de Fier

Adresă: Mun. Orúova, Centrul Civic, nr. 2, cod 225200, judeĠul MehedinĠi
Email: parc@drobeta.rosilva.ro
Nume: Planul de management al Parcului Natural PorĠile de Fier
X Da
Linkuri:
Nu
1511
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1512
B ROSCI0207
1.3 NUMELE SITULUI
Postăvarul

2 0 0 6 0 2 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0118305 45.0154472
1288.20 0.00
1513

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
4080 0 Buna C C B B
6170 1 Buna C C B B
6520 257 Buna B C B B
8120 0 Buna B C B B
8210 0 Buna B C B B
9110 425 Buna B C B B
9180 6 Buna B C B B

M 1361 Lynx lynx(Râs) P P C B B B
M 1304 Rhinolophus P C B C B
ferrumequinum()
M 1303 Rhinolophus hipposideros() P C B C B
1514
carpatic)
P 1758 Ligularia sibirica P P C B C B

I Liophloeus liptoviensis P X
P Allium victorialis P X
P 2055 Botrychium matricariifolium P X
P Cystopteris sudetica P X
P Gagea fistulosa P X
P Larix decidua P X
P Lloydia serotina P X
P Nigritella nigra ssp. nigra P X
P Orchis morio R X
P Pinus cembra P X
P Taxus baccata P X
1515
N14 Păúuni 4.64
situl Muntele Postavaru este situat intre Valea Cheii, Valea Timisului si Poiana Brasov.Temperaturile medii
anuale sunt etajate conform altitudinii, avand valori de la 6-0g.Reteaua hidrografica este densa cu caracter
radiar, apartinand in cea mai mare parte bazinului hidrografic al Oltului.Afluentii mai importanti: Timisul,
Ghimbaselul si Valea Rasnoavei.
Importanta masivului Postavaru este atat de natura ecologica – habitate de padure : fagete, amestecuri,
rasinoase valoroase si nu numai, specii de flora si fauna protejate, cat si de mare interes turistic.
H A04 Pasunatul N I H B Silvicultura N I

01.0
1
H E Depozitarea N I
din baze de
agrement

afară afară
determinate de
nu au fost
mentionate mai sus
1516
ICAS – Brasov.Bocaiu N,1971 : „Flora i vegetaia munilor arcu, Godeanu i Retezat”

,Bucureti.Csuros,St. ,Pop,I,1965 :” Consideraii generale asupra florei i vegetaiei masivelor
calcaroase din Munii Apuseni”,Contrib.Bot.Cluj.Fink, H.G.1970, :”Contribuii la cunoaterea florei i
aspectul general al vegetaiei Masivului Postăvarul”,Lucrare de Diplomă,Cluj.Heltmann,H., Fink ,H, 1971
:”Despre o nouălocalitate cu Cyclamen purpurascens Mill.în R.S.România”,Comunicări de
botanică,Bucureti.XII.Morariu,I 1957, :” Câteva date i noutăi din flora ării
Bârsei”,Lucr.tiin.Inst.Politehn. Braov,III.Pascovschi,S.,1967 :”Succesiunea speciilor forestiere”,
Bucureti.Stănescu,V.,Parascan,D. ,1971 :”Contribuii la studiul florei i vegetaiei din tăieturi,Comunicări
de botanică,Bucureti,XII.„Flora Rumaniens”, 1952-1972:-„Flora Republicii Socialiste România”;
Bd.I-XII,Bucureti.Oltean,M.,Negrean,G.,Popescu,A., Roman,N., Dihoru,G., Sanda,V., Mihăilescu,S.,
:”Studii,sinteze,documentaii de ecologie.”Prof. Dr. Ing. Marius Danciu- Facultatea de Silviculturăi
Exploatări Forestiere.Vasile Coicârlan : „Flora ilustratăa româniei”.Ed. Ceres ,Bucureti 2000. Fink,H.G. :
„Flora din Masivul Postăvarul”.
< - Donita Nicolae : amenajamente silvice(9180)amenajamente silvice(9410)fara sursa(9110)>
< - Ioanitescu Anca : amenajamente silvice(9110)amenajamente silvice(9150)amenajamente silvice(91V0)>
Adrian Oprea(6430)Cercetari în teren, 2002, Ion Sarbu, Adrian Oprea(6520)>
Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(6170)Sanda V., Bararas
N., Stefanut S., 2005, Atlas Florae Romaniae.IV Genul Salix., Ed. Ion Borcea Bacau, 172p.(4080)>
Ars Docendi, Bucuresti.(2001)Knechtel Wilhelm K., Andrei Popovici-Baznosanu – 1959 – Fauna RPR: vol. VII,
Fasc IV(4054)Negus S., com. pers.(1352)Petri, K., 1912 – Siebenbürgens Käferfauna auf Grund ihrer
(1084)Petri, K., 1912 – Siebenbürgens Käferfauna auf Grund ihrer Erforschung bis zu Jahre 1911.
Naturwissenschaften zu Hermannstadt, 1-376.(1927)Petri, K., 1912 – Siebenbürgens Käferfauna auf Grund ihrer
(4026)>
(1324)>
1517

RO98 93.93

RO98 Necunoscut + 93.93 2.253. Muntele Postăvarul
5.3. Desemnare sit
Aria protejata Muntele Postavarul a fost declarata prima data prin HCJ 421/1980, iar pe plan national, prin
L5/2000

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
nu are plan de management

are amenajamente silvice dupa care RPLP Krondstadt RA si RPLP Rasnov administreaza fondul forestier
din cuprinsul ariei protejate
1518
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1519
B ROSCI0208
1.3 NUMELE SITULUI
Putna - Vrancea

2 0 0 6 0 2 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0034805 45.0046138
38060.20 0.00
1520

RO12 CENTRU
RO21 NORD-EST
RO22 SUD-EST
Stepică

conserv.
3220 1141 Buna B C B B
3230 1141 Buna B C A B
3240 3 Buna C C B B
4030 380 Buna B C B C
4060 0 Buna C C B B
4070 380 Buna A C A A
6230 1 Buna B C B B
6430 380 Buna B C B B
6520 1141 Buna B C A B
8110 38 Buna D
9110 5709 Buna B C A B
9130 5709 Buna B C A B
9410 5709 Buna A C A B

M 1352* Canis lupus(Lup) P 35 60 i C B A C C
M 1352* Canis lupus(Lup) C 10 20 i C B A C C
M 1355 Lutra lutra P C C B C C
1521
M 1361 Lynx lynx(Râs) P 20 25 i C B A C C
M 1361 Lynx lynx(Râs) C 5 8 i C B A C C
M 1324 Myotis myotis() P P C B C C
M 1324 Myotis myotis() C R C B C C
M 1354* Ursus arctos(Urs) P 70 110 i C B A C C
M 1354* Ursus arctos(Urs) C 25 35 i C B A C C
A 1166 Triturus cristatus P R C B C C
A 2001 Triturus montandoni(Triton P C C B C C
carpatic)
moioaga)
Petroc)
Petroc)
I 4054 Pholidoptera transsylvanica P C B B A B
I 1014 Vertigo angustior P R C B C B
P 1902 Cypripedium calceolus P R C A C B
A 1261 Lacerta agilis P? X X

A 2473 Vipera berus P? X
P 2322 Typha minima P X

N14 Păúuni 4.02
1522
Cu o suprafaătotalăde 38 204 ha ( 41,32% din suprafaa Munilor Vrancei), Parcul Natural Putna
Vrancea constituie elementul cheie pentru protecia si conservarea populaiei viabile de urs, lup i râs din
cadrul Reelei ecologice locale de protecie a carnivorelor mari din judeul Vrancea. Constituit in baza
studiului de fundamentare tiintificăvntocmit in cadrul Proiectului LIFE02NAT/RO/8576 “Conservarea in situ
a carnivorelor mari din judeul Vrancea”, Parcul Natural Putna-Vrancea adăpostete pe lângăcele 14
tipuri de habitate de interes comunitar circumscrise parcului, populaii reprezentative de carnivore mari din
speciile Ursus arctos, Canis lupus i Lynx lynx, prioritare pentru desemnarea de arii de protecie conform
Directivei Habitate 92/43/CEE.
In cadrul Reelei ecologice locale de protecie a carnivorelor mari din judeul Vrancea, Parcul Natural
Putna-Vrancea este desemnat Zona de protecie cu rolul de reducere a barierelor antropice. In acest sens,
situl propus va avea rolul de a reduce impactul negativ indus asupra populaiilor de carnivore mari din
vestul judeului Vrancea, prin constituirea unor bariere antropice (refacerea drumurilor nationale 2D si 2L,
dezvoltarea infrastructurii turistice i a localităilor Coza, Tulnici, Lepa, Greu)
Aproape 80% din suprafaa ocupatăde parc revine habitatelor forestiere, fiind incluse aici i o serie de arii
protejate i zone de conservare specialăce ocupă19,23% din suprafaa parcului
Considerentele pe baza cărora a fost instituit Parcul Natural Putna-Vrancea sunt: respectarea Directivelor
Habitate i Păsări din Uniunea Europeanăexistena unor habitate forestiere compacte, ideale pentru
carnivorele mari; protejarea i meninerea integralităii a 14 habitate de interes comunitar; prezervarea
tradiiilor meteugăreti i a obiceiurilor locale; asigurarea unui turism controlat axat i pe exploatarea
patrimoniului cultural; dorina instituiilor locale, secondate de foruri tiinifice importante, de a păstra
patrimoniul biologic i cultural al zonei. Constituirea acestui parc se înscrie în procesul de organizare a
unei reele naionale a ariilor protejate care săacopere întreaga diversitate a ecosistemelor la nivelul
ării, acesta contribuind la prezervarea unor elemnte specifice spaiului carpatic de la Curbură,
reprezentat în speăde domeniul fliului.
Habitatele protejate circumscrise parcului sunt specifice speciilor de carnivore mari Ursus arctos, Canis
lupus si Lynx lynx, prioritare pentru desemnarea de arii de protecie conform Directivei Habitate
92/43/CEE. Este estimatăexistena în spaiul aferent parcului a 80 de uri, 30 de lupi i 30 de rki.
Deasemenea foarte important este faptul căvn acest sit au fost identificate numeroase specii de floră
si faunăendemice sau de interes comunitar precum: capra neagră( Rupricapra rupricapra), vidra (Lutra
lutra), pisica salbatică(Felis sylvestris) - dintre animale i papucul doamnei (Cypripedium calceolus), tisa(
Taxus baccata) - dintre plante.

afară afară
L A04 Pasunatul N I L A Abandonarea N I
M F Vanatoare N I
3 lipsa pasunatului
03.01
1523
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
03.02 braconaj
.03
L K Daune cauzate de N I
specii de vanat)
1. APM Vrancea, Universitatea Bucuresti - Parcul Natural Putna Vrancea, Studiu de fundamentare
stiinsifica, Focsani 2004
2 *** 2003, Raport – „Analiza GAP a sistemului de arii protejate raportat la distributia speciilor de
carnivore mari”, proiectul LIFE02/NAT/RO/8576 – „Conservarea in situ a carnivorelor mari din muntii
Vrancei”
3. *** 2003, Raport – „Inventarierea habitatelor populate de Ursus arctos, Lynx lynx, Canis lupus”,
proiectul LIFE02/NAT/RO/8576 – „Conservarea in situ a carnivorelor mari din muntii Vrancei”
4. *** 1996, Raport de cercetare - Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei
lor actuale, Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi
5. *** Planurile de amenajamente silvice i hările arboretelor (1:20 000), Direcia SilvicăVrancea
(pentru Ocoalele Silvice incluse în zona de implementare a proiectului)
6. Nicolae Doniă, Aurel Popescu, Mihaela Păuca- Constantinescu, Simona Mihăilescu, Iovu Adrian Biri-
Habitatele din Romania, Editura TehnicăSilvică, Bucuresti- 2005
< - Oprea Adrian : Stefan N., colab., 1999, Flora si vegetatia rezervatiei naturala Virful Goru (jud. Vrancea), Bul.
Grad. Bot. Iasi, t. 8: 93-101(4070)>
< - Mihailescu Simona : Sârbu, I., Stefan, N., Oprea, A.,1999, Rezervatia Naturala Lacauti – Izvoarele Putnei (jud.
Vrancea), Bul. Grad. Bot. Iasi, 8, 83-92(4060)Stefan N., 1997, Rezervatia naturala Cheile Tisitei (jud. Vrancea).
Bul. Grad. Bot. Iasi, 6, fasc. 1: 251-274.(3240)Stefan N., Sârbu I., Oprea A., 1999, Rezervatia naturala Vârful
Goru (judetul Vrancea). Bul. Grad. Bot. Iasi, 8: 93-101(4030)>
< - Sandu Radu Mihai : Agentia de Protectie a Mediului,Universitatea Bucuresti, Directia Silvica Focsani - Parcul
Natural Putna Vrancea - studiu de fundamentare stiintifica, 2004(3220)Agentia de Protectie a
Mediului,Universitatea Bucuresti, Directia Silvica Focsani - Parcul Natural Putna Vrancea - studiu de
fundamentare stiintifica, 2004(3230)Agentia de Protectie a Mediului,Universitatea Bucuresti, Directia Silvica
Focsani - Parcul Natural Putna Vrancea - studiu de fundamentare stiintifica, 2004(4070)Agentia de Protectie a
1524
fundamentare stiintifica, 2004(9410)>
< - Alexandru Iftime : Grossu, A., 1993. The catalogue of molluscs from Romania. Travaux du Museum d’Histoire
naturelle “Grigore Antipa” 33: 291-366.(1015)Negus S., com. pers.(1354)>
(1308)>
< - Grigoras Ion : Grossu, A., 1993. The catalogue of molluscs from Romania. Travaux du Museum d’Histoire
naturelle “Grigore Antipa” 33: 291-366.(1015)>
< - Otel Vasile : >

RO04 IV 7.13 RO05 V 100.00 RO98 2.30

RO04 RezervaĠie naturală + 7.13 VII.13. TiúiĠa
RO04 RezervaĠie naturală / VII.14. Lacul Negru
RO05 Parc natural = 100.0 V.7. Parcul Natural Putna - Vrancea
0
RO98 Necunoscut + 1.42 2.812. Muntele Goru
RO98 Necunoscut + 0.74 2.816. Pădurea Lepúa - Zboina
RO98 Necunoscut + 0.04 2.819. Groapa cu Pini
RO98 Necunoscut + 0.04 2.822. Strâmtura - Coza
RO98 Necunoscut + 0.06 2.824. Cascada Putnei

5.3. Desemnare sit
1525
contribuit la înfiinarea Reelei ecologice locale pentru carnivorele mari din judeul Vrancea, aceasta din urmă
impunând declararea Parcului Natural Putna-Vrancea ca element esenial pentru conservarea populatiilor viabile
de urs, lup si râs.
Legiferat prin Hotararea de Guvern 2151/2004, Parcul Natural Putna-Vrancea se suprapune si unor zone
declarate arii protejate prin Legea nr.5/2000 ( rezervaiile naturale Cheile Tiiei, Cascada Putnei, Pădurea
Lepa-Zboina, Râpa Roie, Groapa cu Pini, Strâmtura Coza, Muntele Goru).
Odatăcu legiferarea înfiintarii ca parc natural s-a definitivat si aprobat si zonarea interioară, astfel încât cele 11
Zone Speciale de Conservare acoperă7288,87 ha din suprafata totala a parcului.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
In prezent pentru situl propus nu existăun plan de management unitar, dar in conformitate cu prevederile
proiectului LIFE05NAT/RO/000170 ”Intărirea sistemului de protecĠie a carnivorelor mari din judeĠul
Vrancea”, finanĠat de Comisia Europeană, AgenĠia de ProtecĠie a Mediului si AdministraĠia Parcului Natural
Putna-Vrancea au obligaĠia elaborării planurilor de management pentru toate ariile protejate incluse in
reĠeaua localăde protecĠie a carnivorelor mari si in reĠeaua Natura 2000.
Ariile protejate incluse in cadrul Parcului Natural Putna Vrancea sunt administrate in prezent in baza
planurilor de management realizate de catre custozii acestora, respectiv de către DirecĠia SilvicăFocúani,
AsociaĠia pentru Dezvoltare DurabilăFocul Viu si AsociaĠia Obútilor Vrâncene.
Planul de management pentru acest sit va fi elaborat in concordanĠăcu Planul de management al
carnivorelor mari elaborat si aprobat de catre autorităĠile publice locale si judeĠene in cadrul proiectului
LIFE02NAT/RO/8576 :” Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeĠul Vrancea”. În prezent prevederile
acestui plan de management se aplicăsi pe suprafaĠa sitului propus.
1526
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1527
B ROSCI0209
1.3 NUMELE SITULUI
Rackú- Hida

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 0 9
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0086027 47.0081277
239.70 0.00
1528

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
91Y0 91 Buna B C C C

M 1352* Canis lupus(Lup) P 1 1 i R
P 4097 Iris aphylla ssp. hungarica P G B B B B

N14 Păúuni 49.04
Situl cuprinde păduri caducifoliate cu stejar i carpen, păduri dacice cu Melampyrum bihariense, stepe i
pajiti calcaroase. Poriuni largi ale sitului sunt acoperite primăvara cu asociaii de Narcissus stellaris.
1529
Sit de interes botanic, ecologic i peisagistic, cuprinzând păduri dacice cu Melampyrum bihariense - aflat
printre alte maximum 100 situri similare în Europa Centrală, precum i alte specii rare i endemice
(Narcissus stellaris, Hepatica transsilvanica, Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum, Lathyrus
transsilvanicus).
pasunii
H A11 Alte activitati N I
agricole decat cele
listate mai sus

afară afară
L A04 Pasunatul N I
L G Mersul pe jos,calarie N O
01.02 si vehicule
non-motorizate
01.03
CORINE Biotopes Project - Romania, C.C.B. Cluj - Contract de cercetare nr. 282/1980 - Identificarea unor
ecosisteme reprezentative în zona subcarpaticădin Nord-Vestul Transilvaniei (judeul Sălaj) în scopul
propunerii lor ca rezervaii naturale.
< - Ardelean Alina-Sorana : Raport CORINE Biotopes, 1998(91Y0)>
< - Horotan Carmen : Donita, N., et al, 2005: Habitatele din Romania
(91M0)>
Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1193)>
1530
< - Fodor Claudiu Vasile : Fisele de evaluare ale gestionarilor fondurilor de vanatoare.(1352)>
< - Horotan Carmen : Observatii în teren.
(4097)>

RO98 1.54

RO98 Necunoscut + 1.54 2.684. Poiana cu narcise de la Rackú- Hida
5.3. Desemnare sit
Păduri mezofile de stejar, cu strat ierbos mezohigrofil. Poriuni largi din sit sunt acoperite primăvara de asociaii
vegetale cu Narcissus stellaris. Situl include aria naturalăprotejatăPoiana cu narcise de la Rack-Hida,
declaratăprin Legea nr. 5 din 2000.
OrganizaĠie: Nu existăstructurăde administrare.

Adresă:
Email:
1531
Nume: Planul de management al sitului de importanĠăcomunitarăROSCI0209 Rackú- Hida úi
X Da al ariei naturale protejate de interes naĠional 2.684. Poiana cu narcise de la Rackú- Hida
Linkuri:
Nu
Amenajamente silvice.
1532
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1533
B ROSCI0210
1.3 NUMELE SITULUI
Râpa LechinĠa

2 0 0 6 0 9 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0127444 46.0025555
323.60 0.00
1534

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.

F 1124 Gobio albipinnatus(Porcuor P P C C C C
de nisip)
amarus(Boarcă)
I 4031 Cucullia mixta P C A B B B

N14 Păúuni 35.39
1535
Situl, situat pe malul estic al Mureului, în apropierea localităii Lechina, reprezintăun mozainc de
habitate - de la cele specifice luncii râului Mure, cu vegetaie specificăde luncă, o zonăvmpădurităvn est,
pajite pe coastăde deal i pânăla zonele de la limita localităii, spre nord, unde influena antropicăi-a
făcut prezena.
Mozaic de pajiti stepice ponto - panonice de colilie i de Festuca valesiaca formate pe soluri scheletice
i slab sărăturoase, habitate preferate ale unor taxoni endemici de lepidoptere: Cucullia mixta lorica,
Hadula dianthi hungarica (endemisme panonice) respectiv Conisania poelli ostrogovichi (endemism
transilvan). Alte lepidoptere rare Autophila dilucida, Cucullia xeranthemi, Colias chrysotheme, Plebejus
sephirus.

afară afară
M A02 Modificarea N O
practicilor de
cultivare
M A04 Pasunatul N I
05.01
< - Kovacs Istvan : Kovács Sandor com. pers.(6240)Kovács Sandor com. pers.(62C0)Kovács Sandor com. pers.
(91I0)>
1536
Folia naturae Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1220)V. Otel, com. pers.(1124)V. Otel, com. pers.(1134)V. Otel,
com. pers.(2511)>
< - Otel Vasile : >
5.3. Desemnare sit

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
1537
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1538
B ROSCI0211
1.3 NUMELE SITULUI
Podiúul Secaúelor

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0083944 46.0025250
7004.00 0.00
1539

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
6210 X 700 Buna B C B B
6240 700 Buna B C B B
6440 210 Buna C C C C
9170 350 Buna B C B C
91E0 14 Buna B C B C
91I0 210 Buna B C B C
91Y0 4552 Buna A C B C
I 4028 Catopta thrips P R C B B B
I 4036 Leptidea morsei P R C B B B
I 4039* Nymphalis vaualbum P R C B B B
I 4043 Pseudophilotes bavius P R C B B B
P 4068 Adenophora lilifolia P V C C C B
P 4091 Crambe tataria P V C C C B
P 4067 Echium russicum P C C B B B
P 4097 Iris aphylla ssp. hungarica P V C C C B
1540
P Ephedra distachya V X
P Lythrum hyssopifolia R X

N14 Păúuni 34.29
SCI-ul Podisul Secaselor se suprapune din punct de vedere teritorial-administrativ peste teritoriul
apartinand la doua judete: Alba si Sibiu. Teritoriul SCI-ului apartinand judetului Alba este situat la limita
Tinutului Piemonturilor Vestice cu cea a Subcarpatilor Interni ai Transilvaniei, districtul Piemontului colinar al
Apoldului. Din punct de vedere geologic, in aceasta zona se gasesc depozite din Cretacicul Inferior si
Superior, Neogen si Cuaternar (depozite pannoniene constituite din complexe marnoargiloase,gresii friabile
si pietrisuri). Principalele cursuri de apa din zona sunt: Secasul Tarnavei si Secasul Sebesului.
Zona SCI-ului apartinand judetului Sibiu ocupa partea sud-estica a Podisului Secaselor. Din punct de
vedere geologic, teritoriul se incadreaza in zona deluroasa aparand pietrisuri, nisipuri, calcare, gresii.
Principalele cursuri de apa sunt Rosia de Secas, Visa, Sangatin.
Dupa Koppen, SCI-ul face parte din provincia climatica D.f.b.k.
Situl, cu o suprafata de 4861 ha de padure, se afla cuprins intre 230m si 730m altitudine, in etajele:
- deluros de gorunete, fagete si goruneto-fagete,
- deluros de cvercete (de gorun, cer, garnita, amestecuri dintre acestea) si sleauri de deal,
- deluros de cvercete cu stejar (i cu cer, gârniă, gorun i amestecuri ale acetora).
Padurile detin in jur de 71% din sit, restul fiind detinut de pajisti.
Situl \\\"Podisul Secaelor\\\" este desemnat pentru protejarea a trei specii de plante vasculare din Anexa II
a Directivei Habitate, i anume: Adenophora lilifolia, Crambe tataria, Iris aphylla ssp. hungarica. De
asemenea, pajitile din poligoanele respective, găzduiesc habitate din Anexa II a Directivei Habitate,
precum: - 40A0* Tufăriuri subcontinentale peri-panonice - 6210 Pajiti uscate seminaturale i faciesuri cu
tufăriuri pe substrate calcaroase(Festuco Brometalia) - 6240* Pajiti stepice subpanonice - 6440 Pajiti
aluviale din Cnidion dubii - 6510 Pajiti de altitudine joasă(Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis).
Padurile din cadrul sitului se incadreaza in 4 tipuri de habitate: 91Y0– Dacian oak – hornbeam forests, 91I0-
1541
Euro-siberian steppic woods with Quercus ssp., 91E0 – Alluvial forest with Alnus glutinosa and Fraxinus
excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), 9170 – Galio-Carpinetum oak – hornbeam forest.
Pentru tipurile 91Y0, 91I0* si 91E0* s-a acordat calificativul IN MOD cu ocazia seminariilor biogeografice
de la Sibiu din iunie 2008, fiind necesara desemnarea de noi situri.
4 in curs de uscare
H J01 Focul si combaterea N O
incendiilor

afară afară
L A04 Pasunatul N O L A03 Cosire/Taiere a N I
pasunii
detinerii terenului
agricol
fara replantare sau
refacere naturala
habitare umana
(locuinte umane)
M K Eroziune N I
01.01
RNP, ICAS,Amenajamentul Silvic al U.P. III Vingard, O.S. Petresti, Studiul Genaral al O.S. Petresti,
Amenajamentul Silvic al U.P. IV Sangatin, O.S. Saliste, Amenajamentul Composesoratului Apoldu de Jos,
Amenajamentul fondului forestier al Comunei Loamnes.
Investigatii in teren septembrie 2010, Brad Radu, ICAS Timisoara.Cristea, V. 1979 Flora i vegetaia
Podiului Secaelor, Teza de doctorat, UBB Cluj-Napoca. Cristea V. 1981. Flora i vegetaia Podiului
Secaelor. Rezumat tezădoctorat. Univ. \\\\\\\\\\\\\\\"Babe-Bolyai\\\\\\\\\\\\\\\", Cluj-Napoca. Cristea V. 1977.
Contribuii la studiul fitocenologic al pădurilor din Podiul Secaelor. Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 79-90.
Drăgulescu C. 1977. Caracterizarea generalăa florei i vegetaiei împrejurimilor comunei Păuca (jud.
Sibiu), Stud. Com., Muz. ti. Nat. Brukenthal, Sibiu: 79-89.
1542
< - Grigoras Ion : Universitatis Babes-Bolyai(6240)>
< - Oprea Adrian : Oprea Ad. 2010. Investigatii proprii de teren.(40A0)Oprea Ad. 2010. Investigatii proprii de
teren.(6210)Oprea Ad. 2010. Investigatii proprii de teren.(6240)Oprea Ad. 2010. Investigatii proprii de teren.
(6440)Oprea Ad. 2010. Investigatii proprii de teren.(6510)>
< - Biris Iovu-Adrian : RNP, ICAS,Amenajamentul Silvic al U.P. III Vingard, O.S. Petresti, Studiul Genaral al O.S.
Petresti, Amenajamentul Silvic al U.P. IV Sangatin, O.S. Saliste, Amenajamentul Composesoratului Apoldu de
Jos, Amenajamentul fondului forestier al Comunei Loamnes.(9170)RNP, ICAS,Amenajamentul Silvic al U.P. III
Vingard, O.S. Petresti, Studiul Genaral al O.S. Petresti, Amenajamentul Silvic al U.P. IV Sangatin, O.S. Saliste,
Amenajamentul Composesoratului Apoldu de Jos, Amenajamentul fondului forestier al Comunei Loamnes.
(91E0)RNP, ICAS,Amenajamentul Silvic al U.P. III Vingard, O.S. Petresti, Studiul Genaral al O.S. Petresti,
Amenajamentul Silvic al U.P. IV Sangatin, O.S. Saliste, Amenajamentul Composesoratului Apoldu de Jos,
Amenajamentul fondului forestier al Comunei Loamnes.(91I0)RNP, ICAS,Amenajamentul Silvic al U.P. III
Vingard, O.S. Petresti, Studiul Genaral al O.S. Petresti, Amenajamentul Silvic al U.P. IV Sangatin, O.S. Saliste,
Amenajamentul Composesoratului Apoldu de Jos, Amenajamentul fondului forestier al Comunei Loamnes.(91Y0)
>

< - Nitu Eugen : >

RO98 0.38

RO98 Necunoscut + 0.38 2.2. Râpa Roúie
5.3. Desemnare sit
1543
Acest sit nu conine zone aflate sub regim de protecie legală. Insăvn preajma unui poligon se aflăun alt sit
N2000 i anume: Râpa Roie de la Sebe(Jud. Alba).

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Nu existăplanuri de management pentru poligoanele desemnate pentru situl nou propus \"Podisul
Secaselor\".
1544
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1545
B ROSCI0212
1.3 NUMELE SITULUI
Rarău - Giumalău

2 0 0 6 0 9 2 0 1 6 1 1
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0025222 47.0142000
2526.80 0.00
1546

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
3220 2 Buna C C B B
4030 2 Buna B C B B
6150 2 Buna B C B B
6230 0 Buna B C B B
8120 0 Buna B C B B
8210 0 Buna B C B B
9410 1010 Buna A C A A

M 1308 Barbastella W 50 100 i P C B C B
M 1352* Canis lupus(Lup) P 5 20 i R P B C B C
M 1355 Lutra lutra P R DD B C C C
1547
M 1323 Myotis C 50 100 i P C B C B
late)
M 1307 Myotis blythii() P 1500 1700 i P C B C B
M 1318 Myotis P 5 10 i P C B C B
M 1324 Myotis myotis() P 1500 1700 i P C B C B
M 1354* Ursus arctos(Urs) P 10 15 i P M A B B B
A 1193 Bombina variegata P 800 1200 i P C B C B
A 2001 Triturus montandoni(Triton P 1500 2000 i P C B C B
carpatic)
P 4066 Asplenium adulterinum P R B B C B
P 4070* Campanula serrata P C C A C B
P Pinguicula vulgaris P X

Ape dulci continentale = 0,5%

Mlastini (vegetatie de centura), smarcuri, turbarii = 0,5%
Pajisti seminaturale umede, preerii mezofile = 5%
Pajisti alpine si subalpine = 40%
Paduri de conifere = 40%
Paduri mixte = 13,9%
Stancarii interioare, greohotisuri, zapezi, gheturi = 5%
Alte terenuir (incl.zone urbane, rurale, cai de comunic., rampe de depozitare, mine, zone industriale = 0,1%
1548
Biotopirile existente, cu o flora nealterata de factorul antropogen, poseda o microfauna bogata si variata.
Aria propusa contine un numar important de rezervatii ;i este putin locuit, fapt ce a permis pastrarea
biodiversitatii.

afară afară
BÂTĂOV., Rezervaii naturale din Judeul Suceava, Anale Bucov., Acad. Română, Fil. Iai, Centr.
Rădăui, 1998, an V, 1, 167-177; BÂTĂOV., Rezervaia geologicăÄPietrele Doamnei”- Rarău, Anale
Bucov., Acad. Română, Fil. Iai, Centr. ti. Rădăui, 1998, an V, 2, 387-398; BÂTĂOV., Rezervaia
geologică-geomorfologicăCheile „Moara Dracului” - Rarău, Anale Bucov., Acad. Română, Fil. Iai, Centr.
Rădăui, 1999, an VI, 1, 181-186; BOCAIU N., COLDEA GH., HOREANU CL., Ocr. nat. med. înconj.,
1994, 38, 1, 45-46; BRÂNDZĂD. 1879-1883, Prodromul Florei Române, Tipogr. Acad. Române, Bucureti,
1879-1883; CIOCÂRLAN V., Flora ilustratăa României. Pteridophyta et Spermatophyta. Ed. a doua
revăzutăi adăugită, Edit. Ceres, Bucureti, 2000; DAVIDESCU G., Observaii geomorfologice pe
teritoriul Codrului secular Slătioara. Anuarul Muz. Jud. Suceava, Fasc. ti. Nat., 1980, VI, 154-155;
DIHORU G., PÂRVU C., Plante endemice în flora României, Edit. Ceres, Bucureti, 1987; DIHORU G.,
DIHORU A., Plante rare, periclitate i endemice în flora României – lista roie, Acta Bot. Horti
Bucurestiensis, 1993-1994, 173-179; DIHORU G., NEGREAN G., Cartea roie a plantelor vasculare din
România, Edit. Academiei, Bucureti, 2009; DONIĂN., POPESCU A., PAUCĂ-COMĂNESCU M.,
MIHĂILESCU S., BIRII. A., Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor propuse de
România i Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Edit. TehnicăSilvică, Bucureti, 2006; GAFTA D.,
MOUNTFORD J. O. (coord.), Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Edit. Risoprint,
Cluj-Napoca, 2008; GRECESCU D., Conspectul Florei României. Plantele vasculare indigene i cele
naturalizate ce se găsesc pe teritoriul României, considerate subt punctul de vedere sistematic i
geografic, Tipografiea Dreptatea, Bucureti, 1898; GUULEAC M., Consideraiuni geobotanice asupra
pinului silvestru din Bucovina, Bul. Fac. ti., Cernăui, 1930, IV, 2, 310-375; GUULEAC M., Codrul
secular Slătioara. Calendarul al IV-lea de Turism al Touring-Clubului Român, 1937.
Herbich Fr. (1836, 1865); Hormuzaki C. (1911); Knapp J. (1972); LEANDRU V., STANCIU G., Contribuii
la cunoaterea vegetaiei forestiere din Rezervaia tiinificăSlătioara. Comunic. Bot., S. S. N. G., 1967,
131-141; MITITELU D., DĂSCĂLESCU D., TEFAN N., VIĂLARIU GH., BARABAN., DAVIDESCU G.,
LUPACU GH., TODERIĂMARIA, Cercetări sinecologice în rezervaia “Codrul secular Slătioara” – jud.
Suceava. Stud. Comunic. Muz. ti. Nat. Bacău, 1979-1980, 135-182; MITITELU D., COLAB., La flore et la
végétation des environs de Vatra Dornei, Analele ti., Univ. “Al. I. Cuza” Iai, 1988; MITITELU D., COLAB.,
Flora i vegetaia Judeului Suceava, An. Muz. Jud. Suceava, 1989, 93-120; MITITELU D., COLAB.,
Bibliografia floristicăi geobotanicăasupra Moldovei, Bucovinei i Maramureului, Stud. Com. Muz. ti.
Nat. Bacău, 1994, 127-165; MORARIU I., Vegetaia i flora Masivului Rarău, S. S. N. G., a V-a Consf. de
geobot. (ghid). Bucureti, 1965; MORARIU I., Semnificaia unor date corologice noi la plante, Stud. Com.
Ocr. Nat., Suceava, 1972, 2, 191-200; MORARIU I., BELDIE AL., Endemismele din flora R. S. R., In
1549
SĂVULESCU TR. (ed.), Flora R. S. R., Bucureti: Edit. Acad. Române, 1976, XIII, 97-105; MORARIU I.,
Revizuirea speciilor de Asperula din Flora României, Bucureti: Stud. cerc. Biol., Ser. biol. veget., 1979, 31,
2, 7-94; NEGREAN G., OLTEAN M., Endemite i zone endemoconservatoare din Carpaii Sud-Estici, Ocr.
nat. med. înconj., 1989, 33, 1, 15-25; OLTEAN M., NEGREAN G., POPESCU A., ROMAN N., DIHORU G.,
SANDA V., MIHĂILESCU S., Lista roie a plantelor superioare din România, Stud., Sint., Doc. Ecol., Acad.
Română- Inst. de Biol., 1994; Pax F. (1898),
Prodan I. (1930, 1931); RACLARU P., Flora i vegetaia munilor Rarău. Abstract. PhD thesis. Univ. of
Bucharest, 1970; RACLARU P., Flora de la Pietrele Doamnei. Stud. Comunic., Ocr. Nat., Suceava, 1973, 3:
121-133; RACLARU P., Completări la flora cormofitelor din M-ii Rarău (I). Stud. Comunic. Muz. ti. Nat.
Bacău, 1974, 41-46; RACLARU P., Completări la flora cormofitelor din M-ii Rarău. Stud. Cerc. Biol., Biol.
veget., 1977, 29, 2;
RACLARU P., Graminées des Monts Rarău, Analele Univ. Bucureti, Biol., 1977;
RACLARU P., Completări la flora cormofitelor din Munii Rarău (II). Stud. Cerc. Biol., Biol. veget., 1979, 31,
1; RACLARU P., Espèces de Carex L. des monts Rarău, écologie et répartition, Acta Bot. Horti
Bucurest., 1979, 217-220; RACLARU P., TEFUREAC TR., Vegetaia din rezervaia naturalăPlaiul
Todirescu-Slătioara (jud. Suceava), Stud. Cerc. Biol., Ser. Biol. veget., 1980, 32, 2, 9-17; RACLARU P., Les
endémismes carpatiques et les éléments carpato-balkaniques des monts Rarău, Anale Univ. Bucureti,
Biol., 1980, 19-22; RĂVĂRUM., O excursie tiinificăpe Muntele Rarău, Rev. ti. „V. Adamachi”, 1938,
XXIV, 2-3, 113-114; Rehmann A. (1873); RESMERIĂI., Aspecte de florăi vegetaie din împrejurimile
staiunii balneare Vatra Dornei (Jud. Suceava), Stud. Comun. Ocr. Nat., 1981, 5, 420-423; RUSU C.,
Masivul Rarău. Studiu de geografie fizică, Edit. Academiei, Bucureti, 2002; SĂVULESCU TR. (ed.), Flora
României, Edit. Academiei, Bucureti, 1952-1976; SÂRBU A., SÂRBU I., OPREA A., NEGREAN G.,
CRISTEA V., COLDEA G., CRISTUREAN I., POPESCU G., OROIAN S., TĂNASE C., BARTÓK K., GAFTA
D., ANASTASIU P., CRIAN F., COSTACHE I., GOIA I., MARUCA TH., OEL V., SĂMĂRGHIAN M.,
HENTEA S., PASCALE G., RĂDUOIU D., BAZ A., BORUZ V., PUCAM., HIRIIU M., FRINK J., Arii
speciale pentru protecia i conservarea plantelor în România, Edit. Victor B. Victor, Bucureti, 2007;
Seghedin T. G. (1969); Seghedin T. G. (1970); SEGHEDIN T., Istoricul cercetărilor cu privire la flora i
vegetaia munilor din bazinele Moldovei i Bistriei, An. Muz. Jud. Suceava, Fasc. ti. Nat., 1980, VI,
117-144; SEGHEDIN, T. G., Rezervaii Naturale din Bucovina. Edit. Sport-Turism, Bucurti, 1983;
SEGHEDIN T. G., Propuneri de noi rezervaii naturale în Bucovina, Acad. Română, Fil. Iai, Centr.
Rădăui, 1995, an II, 1, 165-168;
SEGHEDIN T. G., Cercetări privind flora i vegetaia Carpailor din Bucovina istorică, Acad. Română, Fil.
Iai, Centr. Rădăui, 1996, an III, 2, 445-447; Sokolowski A. (1973); tefureac Tr. (1941); TEFUREAC
TR., Rezervaia “Codrul secular Slătioara”, In: „Ghid geobotanic pentru Moldova de Nord”. Bucureti,
1965; TEFUREAC TR., Relicte i endemisme în flora rezervaiilor naturale din Bucovina, Stud. Comunic.
Ocr. Nat., Suceava, 1970; TEFUREAC TR., COL., Cercetări ecologice asupra sinuziilor muscinale ale
unor rezervaii păduroase din Bucovina. Stud. Comunic. Ocr. Nat., Suceava, 1973, 3, 135-157;
TEFUREAC TR., TĂCINĂA., Unele consideraii asupra endemismelor i corologia taxonilor endemici în
România, Bucureti. Stud. cerc. Biol., Ser. biol. veget., 1978, 30, 1, 85-92; TEFUREAC TR., COL.,
Consideraii asupra caracterului florei din rezervaia Plaiul Todirescu-Slătioara (Bucovina), Acta Horti Bot.
Bucurest., 1979, 191-208; TONIUC N., OLTEAN M., ROMANCA G., ZAMFIR M., List of protected areas in
Romania (1932-1991). Ocr. Nat. Med. Înconj., 1992, 36, 23-33; opa Em. (1932); OPA EM., Călăuza
monumentelor naturii din Moldova, Iai, 1969.
WOàOSZCZAK E. (1904); Brega P., colab., 1970, Codrul Secular Giumalău, Stud. Com. Ocr. Nat.,
Suceava, I: 139-162 + 6 fig. + 4 foto; Dobrescu C., colab., 1989, Phytoceonological contributions refering to
the Giumalău massive (Suceava district), Wooden vegetation. Iai: Anale ti. Univ. „Al. I. Cuza”, Ser. nouă,
Sec. II, a. Biol., XXXV: 24-27; Dobrescu C., opa Em. & Lazăr Maria. 1986. Contribuii la studiul
cormoflorei din Muntele Giumalău (Jud. Suceava). I. Analele ti. Univ. \"Al. I. Cuza\" Iai, XXXII, s. II, a.
Biol.(supl.): 33-37.
< - Adrian Done : Cercetari în teren 2005-2006, proiect GEF implementat de Fundatia de Speologie, cu
doctoranzi de la Universitatea Iasi.(4060)Cercetari în teren 2005-2006, proiect GEF implementat de Fundatia de
Speologie, cu doctoranzi de la Universitatea Iasi.(6150)Cercetari în teren 2005-2006, proiect GEF implementat
de Fundatia de Speologie, cu doctoranzi de la Universitatea Iasi.(6170)Cercetari în teren 2005-2006, proiect GEF
implementat de Fundatia de Speologie, cu doctoranzi de la Universitatea Iasi.(6230)Cercetari în teren 2005-2006,
proiect GEF implementat de Fundatia de Speologie, cu doctoranzi de la Universitatea Iasi.(6430)Cercetari în
teren 2005-2006, proiect GEF implementat de Fundatia de Speologie, cu doctoranzi de la Universitatea Iasi.
(7230)Cercetari în teren 2005-2006, proiect GEF implementat de Fundatia de Speologie, cu doctoranzi de la
Universitatea Iasi.(8120)Cercetari în teren 2005-2006, proiect GEF implementat de Fundatia de Speologie, cu
1550
doctoranzi de la Universitatea Iasi.(8210)Cercetari în teren 2005-2006, proiect GEF implementat de Fundatia de
Speologie, cu doctoranzi de la Universitatea Iasi.(9110)Cercetari în teren 2005-2006, proiect GEF implementat
de Fundatia de Speologie, cu doctoranzi de la Universitatea Iasi.(91V0)Cercetari în teren 2005-2006, proiect GEF
implementat de Fundatia de Speologie, cu doctoranzi de la Universitatea Iasi.(9410)>
< - Arcalianu Angela : ExperĠii în mamifere mari Nicolae Crăciun, Bogdan Mihai Negrea - observaĠii de teren în
situl ROSCI0212 Rarău - Giumalău, 2015(8310)>
< - Grup N2000 : fara sursa(91D0)fara sursa(9410)Grup Natura 2000 com. pers.(3240)Grup Natura 2000 com.
pers.(6520)Iovu Biris com. pers.(91E0)Oprea A. com. pers.(4030)>
< - Oprea Adrian : Cercetari în teren 2005-2006, proiect GEF implementat de Fundatia de Speologie, cu
doctoranzi de la Universitatea Iasi.(7230)>
< - Mihailescu Simona : Dobrescu, C., Topa E., Lazar M., 1989, Phytocenological contributions refering to the
Giumalau massive (Suceava district). Wooden Vegetation. Analele Sti. Univ. “Al.I. Cuza” Iasi. Serie Noua. Sect.
II-a. Biol.: 24-26(3220)>
< - Adrian Done : Adrian Done, drd. Irina Ifrim(1303)Adrian Done, drd. Irina Ifrim(1307)Adrian Done, drd. Irina
Ifrim(1308)Adrian Done, drd. Irina Ifrim(1323)Adrian Done, drd. Irina Ifrim(1324)Doctoranzi Univ.
Iasi(1193)Doctoranzi Univ. Iasi(2001)Dr. Grigore Davideanu, Muzeul de Istorie Naturala Iasi(1149)drd. Lucian
Fusu(1087)drd. Lucian Fusu(1089)drd. Lucian Fusu(4014)drd. Lucian Fusu(4054)ExperĠii ornitologi Constantin
Ion, Emanuel Baltag, Lucian Eugen Bolboacă, Sorin Trelea úi Alina Ignat - observaĠii de teren în situl ROSCI0212
Rarău - Giumalău, 2015(A072)ExperĠii ornitologi Constantin Ion, Emanuel Baltag, Lucian Eugen Bolboacă, Sorin
Trelea úi Alina Ignat - observaĠii de teren în situl ROSCI0212 Rarău - Giumalău, 2015(A087)ExperĠii ornitologi
Constantin Ion, Emanuel Baltag, Lucian Eugen Bolboacă, Sorin Trelea úi Alina Ignat - observaĠii de teren în situl
ROSCI0212 Rarău - Giumalău, 2015(A108)ExperĠii ornitologi Constantin Ion, Emanuel Baltag, Lucian Eugen
Bolboacă, Sorin Trelea úi Alina Ignat - observaĠii de teren în situl ROSCI0212 Rarău - Giumalău, 2015
(A212)ExperĠii ornitologi Constantin Ion, Emanuel Baltag, Lucian Eugen Bolboacă, Sorin Trelea úi Alina Ignat -
observaĠii de teren în situl ROSCI0212 Rarău - Giumalău, 2015(A220)ExperĠii ornitologi Constantin Ion, Emanuel
Baltag, Lucian Eugen Bolboacă, Sorin Trelea úi Alina Ignat - observaĠii de teren în situl ROSCI0212 Rarău -
Giumalău, 2015(A232)ExperĠii ornitologi Constantin Ion, Emanuel Baltag, Lucian Eugen Bolboacă, Sorin Trelea úi
Alina Ignat - observaĠii de teren în situl ROSCI0212 Rarău - Giumalău, 2015(A234)ExperĠii ornitologi Constantin
Giumalău, 2015(A372)>
Ars Docendi, Bucuresti.(1166)Date ICAS(1354)>
< - Arcalianu Angela : ExperĠii în mamifere mari Nicolae Crăciun, Bogdan Mihai Negrea - observaĠii de teren în
situl ROSCI0212 Rarău - Giumalău, 2015(1352)ExperĠii în mamifere mari Nicolae Crăciun, Bogdan Mihai Negrea
- observaĠii de teren în situl ROSCI0212 Rarău - Giumalău, 2015(1354)ExperĠii în mamifere mari Nicolae Crăciun,
Bogdan Mihai Negrea - observaĠii de teren în situl ROSCI0212 Rarău - Giumalău, 2015(1355)ExperĠii în
nevertebrate terestre Emilian Pricop, Bogdan Mihai Negrea, Nicolae Craciun - observaĠii de teren în situl
1551
ROSCI0212 Rarău - Giumalău, 2015(1083)ExperĠii în nevertebrate terestre Emilian Pricop, Bogdan Mihai
Negrea, Nicolae Craciun - observaĠii de teren în situl ROSCI0212 Rarău - Giumalău, 2015(4054)ExperĠii
ornitologi Constantin Ion, Emanuel Baltag, Lucian Eugen Bolboacă, Sorin Trelea úi Alina Ignat - observaĠii de
teren în situl ROSCI0212 Rarău - Giumalău, 2015(A155)ExperĠii ornitologi Constantin Ion, Emanuel Baltag,
Lucian Eugen Bolboacă, Sorin Trelea úi Alina Ignat - observaĠii de teren în situl ROSCI0212 Rarău - Giumalău,
2015(A207)ExperĠii ornitologi Constantin Ion, Emanuel Baltag, Lucian Eugen Bolboacă, Sorin Trelea úi Alina
Ignat - observaĠii de teren în situl ROSCI0212 Rarău - Giumalău, 2015(A208)ExperĠii ornitologi Constantin Ion,
Emanuel Baltag, Lucian Eugen Bolboacă, Sorin Trelea úi Alina Ignat - observaĠii de teren în situl ROSCI0212
1552
ROSCI0212 Rarău - Giumalău, 2015(A373)>
< - Tatole Victoria : Fusu Lucian(1087)Fusu Lucian(4054)>
(1166)>

RO01 I 0.23 RO04 IV 39.75 RO98 54.47

RO01 RezervaĠie + 0.23 I.2. Peútera Liliecilor
útiinĠifică
RO04 RezervaĠie naturală + 39.75 VII.11. Rarău - Pietrele Doamnei
RO98 Necunoscut + 1.34 2.716. FânaĠele montane Todirescu
RO98 Necunoscut + 39.66 2.723. Codrul Secular Slătioara
RO98 Necunoscut + 13.47 2.724. Codrul Secular Giumalău

5.3. Desemnare sit
Desemnare: situl include rezervaiile naturale: Rarău – Pietrele Doamnei cu o suprafaăde 970,5 ha, Fâneele
montane Todirescu cu o suprafaăde 38,1 ha, Codrul Secular Slătioara cu o suprafaăde 1064 ha i Codrul
Secular Giumalău cu o suprafaăde 309,5 ha, având statut de rezervaii naturale prin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0212 – Rarău – Giumalău a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvoltării durabile
nr.1964/2007.
1553

Nume: Planul de management al siturilor ROSCI0212 Rarău-Giumalău, ROSPA0083 MunĠii
X Da Rarău-Giumalău úi ale rezervaĠiilor incluse
Linkuri:
Nu
Planul de management urmeazăa fi întocmit de către custode, în acest caz RNP- DirecĠia SilvicăSuceava.
1554
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1555
B ROSCI0213
1.3 NUMELE SITULUI
Râul Prut

2 0 0 6 0 2 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

28.0103888 46.0129555
10583.40 0.00
1556

RO21 NORD-EST
RO22 SUD-EST
X Stepică (67.65%)

conserv.
3150 529 Buna B B B B
3160 317 Buna B B B B
3270 3175 Buna B B B B
6430 529 Buna B B B B
6510 211 Buna B B B B

M 1324 Myotis myotis() P R C B C B
M 1335 Spermophilus P 1000 i C C B C B
F 1149 Cobitis taenia(Zvârlugă) P P B B C B
F 1124 Gobio albipinnatus(Porcuor P C B C B
de nisip)
F 1157 Gymnocephalus P P C C C C
F 1157 Gymnocephalus C P C C C C
Tipar)
1557
F 1134 Rhodeus sericeus P P B B C B
amarus(Boarcă)
Pietrar)

I 1034 Hirudo medicinalis R X X
P Ceratophyllum demersum C X
P Hippuris vulgaris V X
P Hydrocharis morsus-ranae C X
P Nuphar lutea R X
P Nymphaea alba R X
P Nymphoides peltata R X
P Orchis laxiflora ssp. elegans V X
P Polygonum amphibium R X
P Potamogeton lucens C X
P Schoenus ferrugineus R X
P Stratiotes aloides V X
P Vallisneria spiralis V X

N14 Păúuni 31.03
1558
Aspecte geologice/morfologice : aria este amplasata in albia minora si cea majora a raului Prut;este
sedimentara, de varsta halocenului superior.
Aspecte hidrologice: rau indiguit;prin barajul Stanca Costesti se regleaza debitul, evitandu-se inundatiile.
Raul Prut se remarca printr-o bogata ihtiofauna reprezentata prin: crap (Cyprinus caprio), caras argintiu
(Carasius auratus gibelio), rosioara (Scardinus erythrophtalmus), salau (Stizostedion lucioperca), biban
(Perca fluviatilis), etc. In timpul migratiei apar si alte specii, cum ar fi: morunasul (Vimba vimba), scobarul
(Chronrostoma nasus), sabita (Pelecus cultratus) si porcusorul(Gogio gogio). In baltile neamenajate ale
Prutului traiesc specii cum sunt: caracuda, linul, obletul si foarte rar poate fi pescuita si cega (Acipenser
ruthenus).
H J Modificarea functiilor N I
02.0 hidrografice,
5 generalitati
naturale)

afară afară
M A01 Cultivare N I L A09 Irigarea N O
M F01 Acvacultura marina N O
si de apa dulce
02.03
L F Vanatoare N O
03.01
< - Grup N2000 : Sârbu I. com. pers.(91F0)>
1559
< - Popescu Aurel : Mititelu D., Barabas N., 1973, Contributii la studiul distributiei asociatiilor vegetale în lunca
Prutului inferior. Stud. si Comunic. Muz. Sti. Nat. Bacau, 6: 351-356.(3150)Mititelu D., Barabas N., 1973,
Contributii la studiul distributiei asociatiilor vegetale în lunca Prutului inferior. Stud. si Comunic. Muz. Sti. Nat.
Bacau, 6: 351-356.(3160)Mititelu D., Barabas N., 1973, Contributii la studiul distributiei asociatiilor vegetale în
lunca Prutului inferior. Stud. si Comunic. Muz. Sti. Nat. Bacau, 6: 351-356.(3270)>

< - Grigoras Ion : Prut(2511)>
< - Iconomu Luminita : Dr. Grigore Davideanu, Muzeul de Istorie Naturala Iasi(1157)Dr. Grigore Davideanu,
Muzeul de Istorie Naturala Iasi(1158)>
< - Ion Constantin : Ion Constantin, asist. univ. dr., Univ. "Al. I. Cuza" Iasi(1335)>
< - Loredana Mititiuc : M.Nicoara, E.Bomher - Ghidul ariilor protejate din judetul Iasi(1130)M.Nicoara, E.Bomher -
Ghidul ariilor protejate din judetul Iasi(1145)M.Nicoara, E.Bomher - Ghidul ariilor protejate din judetul
Iasi(1149)M.Nicoara, E.Bomher - Ghidul ariilor protejate din judetul Iasi(1160)M.Nicoara, E.Bomher - Ghidul
ariilor protejate din judetul Iasi(1188)M.Nicoara, E.Bomher - Ghidul ariilor protejate din judetul
Iasi(1220)M.Nicoara, E.Bomher - Ghidul ariilor protejate din judetul Iasi(1355)>
< - NASTASE AUREL : INCDDD, investigatii in teren(1124)>
< - Otel Vasile : >

RO05 V 0.00 RO98 41.48

RO05 Parc natural / 0.00 V.2. Parcul Natural Lunca Joasăa Prutului Inferior
RO98 Necunoscut / 0.00 2.414. Lunca Joasăa Prutului
RO98 Necunoscut + 0.41 2.554. Cotul Bran pe Râul Prut
RO98 Necunoscut / 0.00 2.555. Cotul Sălăgeni
RO98 Necunoscut * 41.07 2.556. Râul Prut
1560
5.3. Desemnare sit
Din sit fac parte rezervaiile acvatice Râul Prut, Cotul Bran i Cotul Sălăgeni pe râul Prut, declarate ca arii
naturale protejate de interes naional prin Legea nr.5/2000.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Întrucât rezervaĠia nu este atribuităvn custodie, nu a fost elaborat un plan de management.
1561
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1562
B ROSCI0214
1.3 NUMELE SITULUI
Râul Tur

2 0 0 6 0 2 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0080277 47.0113833
20537.80 0.00
1563

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
3150 410 Buna B C B B
3160 616 Buna B C B B
40A0 2 Buna C C C B
6120 205 Buna B C B B
6410 205 Buna B C B B
6430 410 Buna B C B B
6440 2299 Buna B C B B
6510 1026 Buna B C B B
9130 1026 Buna C C B B
91F0 1643 Buna B B B B

M 1308 Barbastella P 84 150 i P G C A B B
M 1355 Lutra lutra P 24 37 i C G C A C A
M 1310 Miniopterus P 437 500 i P G C A B B
lungi)
1564
M 1323 Myotis P 6 50 i R G C C A C
late)
M 1323 Myotis R P C B C C
late)
M 1307 Myotis blythii() R P D
M 1307 Myotis blythii() P 50 150 i P G C B B B
M 1318 Myotis P 15 50 i P G C B B B
M 1321 Myotis emarginatus P 7 100 i R G C C B C
M 1324 Myotis myotis() P 84 150 i P G C B B B
M 1304 Rhinolophus P 3 15 i V G C C A C
ferrumequinum()
M 1303 Rhinolophus hipposideros() P 1 10 i V G D
A 1188 Bombina bombina P 3000 i C G C A C A
A 1193 Bombina variegata P 3000 i P G C B B B
A 1166 Triturus cristatus P 1900 i C G C A C A
A 1993 Triturus dobrogicus P 500 i R G C C B C
F 1130 Aspius aspius(Aun) P 3491 i P G C C B C
F 1138 Barbus P 2492 i P G C A B B
moioaga)
F 1149 Cobitis taenia(Zvârlugă) P 1004 i C G C A C A
31
F 1124 Gobio albipinnatus(Porcuor P 6734 i P C A C B
de nisip) 2
F 2511 Gobio kessleri(Petroc) P 870 870 i P G C B C B
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, P 1241 1241 i P G C C C C
Tipar)
F 1134 Rhodeus sericeus P 1815 i C G C A C A
amarus(Boarcă) 11
F 1114 Rutilus pigus() P P? DD D
F 1146 Sabanejewia P 4287 i P G C B C B
aurata(Dunăriă)
I 1088 Cerambyx cerdo P 30 1373 i R G C C B C
I 1074 Eriogaster catax P 163 639 i P G C B C B
I 1065 Euphydryas aurinia P P C B C B
I 1082 Graphoderus bilineatus P P C B C B
I 1060 Lycaena dispar P 303 684 i C G C B C B
I 4038 Lycaena helle P 8 i V G C C A C
I 1059 Maculinea teleius P P B B C B
P 4097 Iris aphylla ssp. hungarica P 1645 17000 i P G B A A A
0
P 1428 Marsilea quadrifolia P 1600 i P G C A B A
0
R 1220 Emys orbicularis P 2000 i C G C A C A
1565

M 1339 Cricetus cricetus(Hârciog) C X X
M 2646 Dama dama(Cerb lopătar) R X
M Micromys R X
A 1207 Rana lessonae R X X
A 2351 Salamandra salamandra V X
I Catephia alchymista R X
I Endromis versicolora R X
P Fritillaria meleagris R X
P Orchis morio R X
P 2165 Trapa natans P X

N14 Păúuni 31.72
1566
I. BIOTOPUL
Râul Tur izvorăte din munii Oala cca 1050 m i se varsăvn râul Tisa, pe teritoriul Ungariei cu o
direcie de curgere de la est la vest. Solurile sunt de tip brun eu-mezobazice, pseudogleizate,
amfigleizate, vertice, local salinizate i alcalinizate inclusiv luvice slab.
Râul Tur are în general o albie majorălargă, limitatăvn prezent de diguri, iar albia minorăputernic
meandrată, în special în partea inferioarăpânăla frontieră.
Climatul este continental cu influenăbalticăvn zona montanăi continentalăcu influenăoceanicăvn
zona de câmpie.Temperatura medie anualăeste 8-9oC cu o valoare minimăde -2oC i maxima de 20oC.
Precipitaiile: media anualăeste de 640 mm. Maximele se înregistreazăvn lunile martie, aprilie, mai.
II.BIOCENOZA
a)Vegetaia
Aceastăzonăeste un coridor verde prezentând o vegetaie azonalăcu fitocenoze i specii floristice rare
alături de o florăspontanăbogată. Aici se întrepătrund 3 tipuri de vegetaie: palustră, de păune i de
pădure.
Vegetaia variatădin aceastăzonăi în special din cele 3 sisteme de heletee: Adrian (307 ha) , Bercu
(346 ha) i Porumbeti (25 ha ) oferăcondiii favorabile de cuibărit i hranăpentru păsări aparinând
tuturor tipurilor ecologice.
Dintre speciile de plante se remarcă: Dryopteris cathusiana, Salvinia natans, Trapa natans, Gagea
spathaceac ssp. transcarpatica (taxon nou în flora României)
Frtillaria meleagris (monument al naturii), Scilla kladnii,Galanthus nivalis, Leucojum vernum, Leucojum
aestivum, Crocus heuffelianus, Gladiolus imbricatus, Iris pseudacorus, Cephalanthera longifolia,
Platanthera bifolia, Orhis morio, Orhis mascula ssp. signifera, Dactylorhiza incarnata,Limosella aquatica,
Proasellus meridianus,Peucedanum palustre, Trollius europaeus (relict glaciar, monument al naturii), Carex
elongata (relict glaciar), Iris aphylla ssp. hungarica (Directiva 92/43 CEE, anexa II) .
b)Fauna
Fauna terestrăeste una caracteristicăzonelor antropizate , de păune, luncă, pădure i ape curgătoare
sau stătătoare.Este foarte bine reprezentatăavifauna, reptilele, amfibienii, nevertebratele. Lunca Turului are
o entomofaunăbogatăcu specii foarte rare de fluturi.
În perioada migraiilor zonele heleteelor Adrian, Bercu i Porumbeti devin loc de pasaj pentru păsări
migratoare, observându-se un amestec de specii autohtone cu specii aparinând arealelor nordice (unele
fiind rarităi ornitologice sau specii vulnerabile).
Fauna cursului râului Tur este mai complexădecât a Someului.Habitatele existente asigurăcondiii
foarte bune de cretere i dezvoltare pentru amfibieni i reptile (14 specii).
Protozoarele sunt bogat i diversificat reprezentate .
Fauna de molute este foarte bine reprezentatăatât ca număr de specii cât i de indivizi. Insectele sunt
mult mai bine reprezentate decât în Some, fiindu-le prielnice cursurile superioare Ihtiofauna este
diversificată: Abramis sapa( cosacul cârn – cunoscut numai din Dunăre, Delta Dunării i din râul
Tur),Gobio albipinnatus (porcuor de es),Rutilus pigus (babuca de Tur), Sabanejewia aurata (dunăria
– populaia din Tur poate fi consideratăca fiind cel mai tipic reprezentant al subspeciei balcanice),
Misgurnus fossilis (ipar ),Rhodeus sericeus amarus (boarca ), Umbra krameri (igănu) etc .
Acest sit este important din punct de vedere conservativ conform Directivei Habitate deoarece ar asigura
conservarea favorabilăa 7 specii de mamifere, 5 specii de amfibieni,9 specii de peti ,8 specii de
nevertebrate i 9 habitate de interes conservativ (Directiva Habitate anexele I ci II; Ordinul 1198/2005
anexele nr. 1i 2).
Ihtiofauna cuprinde un număr de 17 specii dintre care, din punct de vedere conservativ, prezintăo
importanămai mare speciile : Misgurnus fossilis, Cobitis elongata, Cobitis taenia, Sabanejewia aurata,
Rutilus pigus virgo , Aspius aspius, Gobio albipinnatus, Gobio kessleri, Rhodeus sericeus amarus, Umbra
1567
krameri i Zingel streber ( Directiva 92/43 CEE, anexa II; Legea 462/2001, anexele III i IV).
Dintre mamiferele semnalate în zonăconservarea a 7 specii necesitădesemnarea de arii speciale de
conservare ( Directiva 92/43 CEE, anexa II; Legea 462/2001, anexa III).
Dintre speciile de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE în această
rezervaie naturalăsunt prezente următoarele: Cerambyx cerdo, Lucanus cervus, Maculinea teleius
,Lycaena dispar i Leptidea morsei.
Rezervaia Râul Tur are i rolul unui „coridor ecologic” între bioregiunile alpină, continentalăi panonică
( din Republica Ungară).
Rezervaia complexăÄRâul Tur” ( Cursul inferior al râului Tur ) prezintăimportanăatât ca arie de
protecie specialăavifaunistică(ASP) cât i ca sit de importanăcomunitară(SIC).
H 810 Drenaj N I H 853 Managementul N I

nivelelor de apa
5.02 continentale

afară afară
M A01 Cultivare N O M G01 Sport in aer liber si N I
activitati de petrecere
a timpului liber,
pasunii
activitati recreative
M A04 Pasunatul N I
M J “polderizare” – N I
M A07 Utilizarea produselor N O 02.0 îndiguire în vederea
biocide, hormoni si 1.01 creării unor incinte
substante chimice agricole, silvice,
M A08 Fertilizarea (cu N O piscicole etc.
ingrasamant)
fara replantare sau
refacere naturala
01.02
M E Depozitarea N I
/deseuri provenite
din baze de
agrement
L F Vanatoare N O
03.01
1568
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
non-native(alogene)
incendiilor
1. Carol Karácsony – Flora i vegetaia judeului Satu Mare, Editura Muzeului Judeean Sătmărean,
Satu Mare,1995.
2. Ardelean Gavril – Fauna judeului Satu mare, ara Oaului, Culmea Codrului i Câmpia
Someului,Editura „ Vasile GoldiÚniversity Press, 1998.
3. Asvadurov H. , Boieriu I. – solurile judeului Satu Mare.
4. Ioan Ghira i colab. – Mapping of Transilvanian Herpetofauna, pag. 145 -201, NYMPHEAEA, Folia
naturae Bihor, Vol. XXIX, Oradea ,2002.
5. Dan Manoleli i colab. – Studiul ecologic privind conservarea fondului genetic în spaiul Crasna –
Some±Tur (judeul Satu Mare), 1985, pag. 1 – 125, Contract de cercetare nr. 7/15.09.1985.
6. S.D. Covaciu – Marcov, I. Ghira i I. Sas – Contribuii la studiul herpetofaunei zonei Oaului ( judeul
Satu Mare, România ), Environment and Progress, nr. 2/2004, Cluj – Napoca, p.107 – 112.
7. Alexandru Wilhelm – modificări survenite în compoziia ihtiofaunei râurilor din nord – vestul României,
Editura Muzeului Judeean Sătmărean, Satu Mare,2000, vol. I, pag. 151- 153.
8. Alexandru Wilhelm, Gavril Ardelean, Akos Harka, Zoltan Sallai – Fauna ihtiologicăa bazinului râului Tur,
Editura Daya Satu Mare,Muzeul Judeean Satu Mare, Studii i comunicări, seria tiinele naturale, Satu
Mare,2001 - 2002, vol. II - III, pag. 147- 157.
9. Nicolae Botnariuc, Victoria Tatole – Cartea roie a vertebratelor din România, Bucureti, 2005.
10.S.D.Covaciu - Marcov, I. Sas i al., Herpetofauna Câmpiei Turului,2006 (date în curs de publicare).
11. Maikel van Bregel i al. - Raport de cercetări ihtiologice - Râul Some,râul Tur i lacul
Porumbeti,Organisatie ter verbetering van de binnenvisserij,2006,pag.1 - 49.
Sârbu, I., 2005. Aspects concerning the distribution and ecology of the freshwater molluscs from the
Romanian Inner Carpathian Basin. Heldia, Munchen, 6 (3-4), 133-152.
< - Donita Nicolae : amenajamente silvice(9130)amenajamente silvice(91M0)amenajamente silvice(91Y0)>
< - Man Ioan : Societatea Carpatina Ardeleana Satu Mare - evaluare habitate - Mark Ianos(3150)Societatea
Carpatina Ardeleana Satu Mare - evaluare habitate - Mark Ianos(3160)Societatea Carpatina Ardeleana Satu
Mare - evaluare habitate - Mark Ianos(6410)Societatea Carpatina Ardeleana Satu Mare - evaluare habitate -
Mark Ianos(6420)Societatea Carpatina Ardeleana Satu Mare - evaluare habitate - Mark Ianos(6510)Societatea
Carpatina Ardeleana Satu Mare - evaluare habitate - Mark Ianos(91Y0)Societatea Carpatina Ardeleana Satu
Mare - evaluare habitate - Mark Ianos(92A0)>
< - Mark-Nagy Janos : Planificarea participativa a managementului ariilor naturale protejate de pe cursul inferior
al raului Tur - SMIS 16831; Beneficiar: Societatea Carpatina Ardeleana - Satu Mare; Partener: APM Satu Mare;
Firma care a realizat inventarierile: SC Ocellus SRL(6440)>
< - Oprea Adrian : Karácsonyi C., 1995, Flora si vegetatia judetului Satu Mare, Edit. Muz. Satmarean: 1-182 + 22
fig. + o harta(6410)>
< - Papp Tamas : >
< - Mihailescu Simona : Karacsonyi C., 1995, Flora si vegetatia judetului Satu Mare. Ed. Muzeului Satmarean,
Satu-Mare, p.182.(40A0)>
1569

RO04 IV 37.48

RO04 RezervaĠie naturală + 30.14 VII.10. Râul Tur
5.3. Desemnare sit
Rezervaia complexăÄRâul Tur” (Cursul inferior al râului Tur) este ocrotităca rezervaie naturală, care este
înscrisăvn lista zonelor protejate din România sub nr. 2.680 ( conform Legii nr.5/2000 privind aprobarea Planului
Naional de Amenajare a Teritoriului Naional – seciunea III – Zone protejate – suprafaa protejată: 1391 ha).
Categoria de arie naturalăprotejatăconform Legii nr.462/2001: rezervaie naturală, categoria IV UICN, tipul
rezervaiei: mixtă(m).
Prin HG nr. 2151/2004 a fost extinsăpânăla suprafaa de 6212 ha ( Cod VII. 10 ).Acest sit include i rezervaia
naturalăde interes judeean Pădurea Noroieni declaratăprin HCJ Satu Mare nr. 4/1995 (1198,0 ha).
OrganizaĠie: Societatea CarpatinăArdeleanăSatu Mare

Adresă: Satu Mare, str. Aurel Popp, nr. 14,judeĠSatu Mare
Email: office@eke.ro
Nume: Planul de management al sitului de importanĠăcomunitarăROSCI0214 Râul Tur, ariei
X Da de protecĠie specialăavifaunisticăROSPA0068 Lunca Inferioarăa Turului, ariei naturale
protejate de interes naĠional VII.10 Râul Tur úi rezervaĠiei naturale
Linkuri:
1570
Nu
Pentru rezervaĠia Râul Tur (Cursul inferior al râului Tur) este elaborat Regulamentul care a fost trimis spre
avizare la CMN - Academia Română.
Planul de management este în stadiul de proiect urmând săfie definitivat în anul 2006.
Amenajamente silvice elaborate de RA ROMSILVA SA pentru pădurile din fondul foerestier de stat.
1571
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1572
B ROSCI0215
1.3 NUMELE SITULUI
Recifii Jurasici Cheia

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 1 1
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

28.0030944 44.0005583
5654.50 0.00
1573

RO22 SUD-EST


conserv.
62C0 3958 Buna A B A A

M 2609 Mesocricetus P R C B C B
nesc)
M 1310 Miniopterus P P C C C C
lungi)
M 1310 Miniopterus R P C C C C
lungi)
M 1310 Miniopterus W 100 100 i P C C C C
lungi)
M 2633 Mustela eversmanii() P P DD C C B C
M 1307 Myotis blythii() R P C B C B
ferrumequinum()
M 1304 Rhinolophus C 2 i P D
ferrumequinum()
1574
M 1304 Rhinolophus W 11 i P D
ferrumequinum()
M 1302 Rhinolophus P P C B B B
P 2236 Campanula romanica P R B A A A
P 2253 Centaurea jankae P V B B A B
P 2079 Moehringia jankae P V C A A A
R 1279 Elaphe quatuorlineata P V A B A B
R 1219 Testudo graeca P C C B B B
P Achillea coarctata C X
P Allium saxatile R X
P Alyssum caliacrae V X
P Alyssum minutum R X
P Anchusa leptophylla R X
P Anchusa thessala R X
P Astragalus corniculatus V X
P Astragalus cornutus R X
P Astragalus pseudoglaucus R X
P Bufonia tenuifolia V X
P Bupleurum apiculatum R X
P Bupleurum asperuloides R X
P Carduus uncinatus V X
P Carex hallerana V X
P Carex liparocarpos ssp. R X
liparocarpos
P Celtis glabrata R X
P Centaurea gracilenta C X
P Centaurea napulifera ssp. V X
thirkei
P 2287 Colchicum fominii R X
P Colchicum triphyllum V X
P Crocus chrysanthus V X
P Dianthus monadelphus ssp. V X
pallens
1575
P Dianthus pseudarmeria C X
P Gagea bulbifera V X
P Gagea granatellii V X
P Gagea szovitsii V X
P Galanthus elwesii V X
P Galium verticillatum R X
P Gypsophila pallasii C X
P Helianthemum salicifolium R X
P Helichrysum arenarium ssp. R X
ponticum
P Hyacinthella leucophaea V X
P Knautia macedonica R X
P Koeleria lobata R X
P Lactuca viminea V X
P Lappula marginata R X
P Medicago orbicularis R X
P Melica ciliata ssp. taurica C X
P Minuartia adenotricha C X
P Moehringia grisebachii V X
P Ornithogalum amphibolum R X
P Ornithogalum sibthorpii R X
P Parietaria lusitanica ssp. V X
serbica
lithophila
P Piptatherum holciforme R X
P Polycnemum heuffelii R X
P Potentilla astracanica R X
P Ranunculus oxyspermus R X
P Rumex tuberosus ssp. R X
tuberosus
P Sedum caespitosum R X
P Seseli campestre C X
P Silene bupleuroides R X
P Silene csereii R X
1576
P Trigonella gladiata R X

N14 Păúuni 34.39
Din punct de vedere paleontologic calcarele din zona Cheile Dobrogei adăpostesc cel mai bogat punct
fosilifer cu faunămezojurasicădin întreg sinclinalul Casimcei. Stul este important nu numai prin
caracteristicile geomorfologice, paleontologice, botanice i peisagistice ci i prin elementele de faună.
Foarte bine reprezentate sunt speciile de reptile, păsări i chiroptere. În perimetrul sitului se aflădouă
peteri importante din punct de vedere speologic i paleontologic. Studiile speologice efectuate în petera
La Adam,au dus la descoperiri de importanta paleontologica i arheologica ce claseaza acest loc printre
cele mai importante din Europa. Din punct de vedere paleontologic s-au determinat numeroase specii de
mamifere cuaternare, au fost studiate 80 specii de fosile jurasice i tot de aici a fost scoas la ivealăun
molar de Homo sapiens fossilis.Petera adaposteste numeroase specii de lilieci protejate la nivel
european, printre care Pipistrellus nathusii, întâlnit numai aici. Petera Gura Dobrogei are peste 480 m
lungime, trei intrari i douăgalerii importante. Ultima se remarcăprin acumularea unei mari cantităi de
guano tasat, constituind movile apreciabile sub coloniile de lilieci adapostii în timpul verii pe tavanul
peterii, care au dat i numele de Petera liliecilor. Majoritatea sunt specii protejate i cu statut de specii
periclitate. Vegetaia din zona de proiecie exterioarăi din limita peterii este caracteristic stepic
dobrogeană.
Caracteristic acestui sit este indeosebi habitatul 62C0*, acesta inculzând numeroase asociaii, incusiv
endemice pentru Dobrogea (subtipul 34.9211 - aliana Pimpinello-Thymion zygioidi), atât pe substrat
calcaros cât i silicios. De aici sunt citate (Horeanu 1976 - C) cele mai întinse pajisti stepice din arăcu
Paeonia tenuifolia - specie periclitata de importanăeuropeană, protejatăprin Conventia de la Berna –
Rezolutia nr.6/1998).
Un alt habitat de mare valoare conservativa este 40C0*, ce ocupăsuprafee întinse, cel mai important fiind
subtipul 31.8B731, reprezentat prin asociaia rarăRhamno catharticae – Jasminietum fruticantis,
identificatădoar în SCI Dumbrăveni-Urluia, Pădurea Canaraua Fetii -Iortmac i Canaralele Dunării.
jankae, Campanula romanica, Moehrigia jankae.
1577
H A04 Pasunatul N I
01.0 pietris
1.01
01.0
2
H F Vanatoare N I
03.0
1
activitati de
liber, activitati
recreative

afară afară
habitare umana
(locuinte umane)
Bucureti, 1990.
Horeanu, Cl. (A)- Vegetaia pajitilor xerofile din Podiul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976.
Horeanu, Cl. (B)- Vegetaia lemnoasădin Podiul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976.
Horeanu, Cl. (C) – Propuneri pentru înfiinarea unor noi rezervaii în Podiul Casimcei, Ocrotirea naturii
dobrogene, Academia R.S.R., Cluj-Napoca, 1976
1578
1999.
2002.
< - Grigoras Ion : Eugen Nitu(8310)>
< - Grup N2000 : Grup Natura 2000 com. pers.(91AA)>
< - Oprea Adrian : Horeanu Cl., 1973, Aspecte floristice de la Cheia (Dobrogea), Ocr. nat. med. înconj., 17, nr. 1:
83-88 + 7 foto + o fig.(40C0)Horeanu Cl., 1973, Aspecte floristice de la Cheia (Dobrogea), Ocr. nat. med. înconj.,
17, nr. 1: 83-88 + 7 foto + o fig.(62C0)>
Bucuresti.(1279)Murariu, D., Stanciu, C. R., 2009. Data on the presence of the species Mesocricetus newtoni
(Nehring, 1898) (Mammalia: Muridae: Cricetinae) in Dobrogea (Romania). Trav. Mus. Nat. Hist. Nat. Gr. Antipa,
LII: 363-369.(2609)>
< - Grigoras Ion : Iftime A. com. pers.(1302)Iftime A. com. pers.(1304)Torok 2006(1279)>
< - Hegyeli Zsolt : Baza de date a Asociatiei \"Grupul Milvus\"(2633)Šálek, M., Spassov, N., AndČra, M., Enzinger,
K., Ottlecz, B., Hegyeli, Zs. 2013. Population status, habitat associations, and distribution of the steppe polecat
Mustela eversmanii in Europe. Acta Theriologica 58(3): 233-244(2633)>
Abstract(4045)>

RO03 III 1.28 RO04 IV 4.22 RO98 6.82
1579
RO03 Monument al + 0.63 2.356. Peútera La Adam
naturii
RO03 Monument al + 0.65 2.357. Peútera Gura Dobrogei
naturii
RO04 RezervaĠie naturală + 4.22 B2. Gura Dobrogei
RO98 Necunoscut + 6.82 2.362. Recifii Jurasici Cheia

5.3. Desemnare sit
Rezervaia Recifii Jurasici Cheia sau Masivul Geologic Cheia a fost pusăsub protecie iniial prin Decizia
425/1970 a Consiliului Popular Judeean Constana. A fost declaratărezervaie naturalăde interes naional
prin Legea 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului naional - Seciunea a III-a arii protejate de interes
naional, cod de arie protejată2362.

Adresă: str. I.C. Brătianu, nr. 250, ConstanĠa
Nume: Planul de management al ariilor naturale protejate ROSPA0019 Cheile Dobrogei,
X Da ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia, 2.362 RezervaĠia naturalăRecifii Jurasici Cheia, 2.356
RezervaĠia naturalăPeútera La Adam, 2.357 RezervaĠia naturalăPeútera Gura Dobrogei, B.2
RezervaĠia naturalăGura Dobrogei
Linkuri:
Nu
Pentru RezervaĠia Naturala Masivul Geologic Cheia nu existăplan de management. S-a elaborat
regulamentul rezervaĠiei de către custodele DirecĠia SilvicăConstanĠa.
1580
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1581
B ROSCI0216
1.3 NUMELE SITULUI
Reghiu Scruntar

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0103833 45.0023972
127.60 0.00
1582

RO22 SUD-EST

Stepică

conserv.
91Y0 19 Buna C C B B

M 1352* Canis lupus(Lup) C R C B C C
M 1354* Ursus arctos(Urs) P P C B B C
M 1354* Ursus arctos(Urs) C 2 8 i R C B B C

1583
P Sesleria heuflerana P X
P Silene vulgaris P X
P Viola tricolor ssp. subalpina P X

N14 Păúuni 0.65
Situl se suprapune sectorelor de vale longitudinalăsi respectiv transversalăa Milcovului, sapate in strate
alternante de gresii, argile, marne si calcare, cutate si redresate la verticală. Efectul este apariia unui
spectaculos relief ruiniform, a cărui valoare tiintificăse amplificăprin axistena resturilor fosile de
nevertebrate din Miocen si de mamifere de vârstăsarmato-pliocenă.
Spectaculozitatea reliefului in cadrul sitului npropus este datăde alternana sectoarelor de vale
longitudinalăsi respectiv transversalăa Milcovului, săpate in strate alternante de gresii, argile, marne si
calcare, cutate si redresate la verticală. Efectul este aparita unui relief ruiniform, a cărui valoare
peisagisticăeste dublatăde cea tiinificăjustificatăprin existena resturilor fosile de nevertebrate din
Miocen si de mamifere de vârsta sarmato-pliocenă.
1584

afară afară
L F Vanatoare N O
03.01
01.03
M K Eroziune N I
01.01
alunecari de teren
1. HOREANU, Climent., - ”Însemnatatea botanica a rezervatiei geologice si peisagistice Reghiu- Scruntaru,

jud. Vrancea ” Complex Muz. Vrancea- Stud. si Comunicari vol. III Focsani, 1980
2 ION, Iordache, -1996- ” Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale ”,
3 IONIA , Stan, -” Zacamântul de mamifere de la Reghiu-Vrancea si importanta lor strategica ” - Asoc.
Geolog. Carpato-Balcanica. Congr. al V-lea, 4-19 Sept., 1961, Bucuresti; Com. St., Sec. II, Stratigrafie, vol
IIIA1, Buc., 1963, pag. 199-213.
4 MITITELU,D., {TEFAN,N., COROI, Ana., DIACONU, M., - 1996- ” Flora si vegetatia judetului Vrancea ”
Stud. Com. Muz. Piatra-Neamt, Vol.VIII, p. 163-192,
< - Grup N2000 : reîncadrare 9170(91Y0)>
< - Biris Iovu-Adrian : Amenajamentele silvice. investigatii de teren, ICAS 2008.(9110)>

< - Sandu Radu Mihai : Ion Iordache, Raport de cercetare 1996, Studiul complex al ariilor protejate din judetul
Vrancea si a situatiei lor actuale, Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi(1083)Ion Iordache, Raport de cercetare 1996, Studiul
complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale, Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi(1188)Ion
Iordache, Raport de cercetare 1996, Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor
actuale, Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi(1193)>
1585

RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.820. Pădurea Reghiu - Scruntaru
0
5.3. Desemnare sit
Situl a fost pus sub protecie incădin anul 1973 prin Hotărârea Consiliului Judeean Vrancea, statutul de arie
protejatăfiind reconfirmat prin Legea nr. 5/2000.
OrganizaĠie: AgenĠia pentru ProtecĠia Mediului Vrancea

Adresă: Focúani, str. Dinicu Golescu, nr.2, judeĠul Vracea
Email: office@apmvn.anpm.ro
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0216 Reghiu Scruntar úi al
X Da RezervaĠiei naturale Pădurea Reghiu - Scruntaru - cod 2.820
Linkuri:
Nu
1586
Managementul se realizeaza de catre, Directia Silvica Focsani, conform Amenajamentului silvic si a planului
de management intocmit in calitate de custode.
1587
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1588
B ROSCI0217
1.3 NUMELE SITULUI
Retezat

2 0 0 6 0 2 2 0 1 6 1 1
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0048888 45.0136250
43528.50 0.00
1589

RO41 SUD-VEST
RO42 VEST
Stepică

conserv.
3220 870 Buna A B B B
3230 435 Buna B C B B
3240 435 Buna B C B B
4060 2176 Buna A C A A
4070 1305 Buna A A A A
4080 4 Buna B B B B
6230 4 Buna A B A A
6430 435 Buna A C A A
6520 4352 Buna A B A A
7240 4 Buna A B A A
8120 4 Buna B C A B
8220 2176 Buna A A A A
9110 609 Buna A C A A
9150 261 Buna A C A A
9410 8226 Buna A B A A
9420 739 Buna A A A A
1590

M 1324 Myotis myotis() P R C B C B
M 1305 Rhinolophus euryale P P C B B B
M 1304 Rhinolophus P R C B C B
ferrumequinum()
M 1303 Rhinolophus hipposideros() P R C B C B
moioaga)
danfordi(Chiscar)
I 1078* Callimorpha quadripunctaria P R B A C A
I 4034 Glyphipterix loricatella P P A A A A
I 4036 Leptidea morsei P R B B C B
I 4039* Nymphalis vaualbum P P? DD D
I 4024* Pseudogaurotina excellens P P A B A B
I 1087* Rosalia alpina P V C B C B
P 4070* Campanula serrata P C B A C A
P 1902 Cypripedium calceolus P V C A C A
P 2113 Draba dorneri P V A A A A
P 1389 Meesia longiseta P R C A C A
P 4122 Poa granitica ssp. disparilis P 10 300 i V M C B B B
Cetraria laureri V X
Cetraria oakesiana V X
transsilvanica
transsilvanica
1591

Thlaspi pawlowskii V X
M 2593 Crocidura suaveolens P X
M 2606 Marmota marmota C X
M 2632 Mustela P X
M Myoxus glis P X
M 1317 Pipistrellus nathusii P X X
M 5009 Pipistrellus pygmaeus P X X
M 1332 Vespertilio P X X
1592

I Boloria titania P X
I Erebia gorge X
I Erebia melas X
I Erebia pharte X
I 1069 Erebia sudetica X X
I Sciocoris umbrinus R X
P Aconitum napellus ssp. C X
tauricum
sibiricum
laguriformis
P Barbarea lepuznica R X
P Carex curta C X
P Carex dacica C X
P Carex limosa R X
P 1383 Dichelyma capillaceum R X
P Draba simonkaiana V X
P Edraianthus graminifolius ssp. V X
graminifolius
P Gentiana punctata R X
P Juncus filiformis P X
P Luzula sudetica C X
P 1389 Meesia longiseta V X
1593
P Pedicularis baumgartenii R X
P Pinus cembra R X
P Pinus mugo P X
P Plantago gentianoides C X
P Pseudorchis frivaldii V X
P Saxifraga stellaris C X

Complex de mlastini active, alpine si subalpine, de margini de izvoare si lacuri alpine.
Vegetatia turbicola higrofila a mlastinilor este caracteristica pentru Carpatii Meridionali.

turbariilor de tranzitie: Carex curta,Carex dacica,Carex echinata,Carex rostrata,Luzula sudetica.
1594

afară afară
pasunii
L A04 Pasunatul N I
03.02 braconaj
.03
incendiilor
Borza Al., 1934, Studii fitosociologice în Munii Retezatului, Bul. Grăd. Bot. Muz. Bot., Univ. Cluj, XIV, 1-2:
1-84; CsĦrös t., colab., 1956, Contribuiuni la studiul vegetaiei zonei de calcar din vecinătatea sudicăa
munilor Retezat, Stud. cerc. Biol., Acad. R.P.R., fil. Cluj, an VII, 1-4: 33-56 + 11 fig. + 4 tab.; CsĦrös t.,
colab., 1956, Contribuiuni la studiul vegetaiei alpine a regiunii centrale a Munilor Retezat, Stud. Cerc.
Biol., Acad. R.P.R., fil. Cluj, an VII, 1-4: 57-77 + 3 tab. + 8 fig.; CsĦrös t., colab., 1964, Cercetări de
vegetaie în rezervaia tiinificăa Parcului Naional Retezat, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 167-188;
Coldea Gh., colab., 1972, Specii noi i rare pentru flora Munilor Retezat, Studia Univ. Babe-Bolyai, Ser.
Biol., Cluj, f. 2: 23-25; Lupa Viorica, 1975-1976, Plante ocrotite în Parcul Naional Retezat i alte masive
din Carpaii Româneti. Daphne cneorum L., Daphne blagayana Freyer, Daphne laureola L., Acta Musei
Devensis, Sargetia, Ser. Scientia Naturae, XI-XII: 95-101; Borza Al., 1933, Retezatul, viitor parc naional al
României, Rev. „Carpaii”, I, 12: 1-7 + 11 foto + o fig.; Bocaiu, N., Plămadă, E., Peterfi, L. 1972. Studii
fitocenologice asupra complexului de mlatini alpine i subalpine din valea Judele-Parcul Naional
Retezat. Ocrot. Nat. 16/2:175-184; Nyárády E. I. 1958. Flora i vegetaia Munilor Retezat. Bucureti:
Edit. Acad. Române. 195 pp.
< - Ciobanu Marcel : Boscaiu, N., Plamada, E., Peterfi, L. 1972. Studii fitocenologice asupra complexului de
mlastini alpine si subalpine din valea Judele-Parcul National Retezat. Ocrot. Nat. 16/2:175-184.(7140)>
< - Grup N2000 : Grup Natura 2000 com. pers.(3240)Oprea A. com. pers.(7240)>
< - Oprea Adrian : Csurös St., colab., 1956, Contributiuni la studiul vegetatiei zonei de calcar din vecinatatea
sudica a muntilor Retezat, St. cerc. Biol., Acad. R.P.R., fil. Cluj, an VII, nr. 1-4: 33-56 + 11 fig. + 4 tab.
(4060)Csurös St., colab., 1956, Contributiuni la studiul vegetatiei zonei de calcar din vecinatatea sudica a
muntilor Retezat, St. cerc. Biol., Acad. R.P.R., fil. Cluj, an VII, nr. 1-4: 33-56 + 11 fig. + 4 tab.(4070)Csurös St.,
colab., 1956, Contributiuni la studiul vegetatiei zonei de calcar din vecinatatea sudica a muntilor Retezat, St. cerc.
Biol., Acad. R.P.R., fil. Cluj, an VII, nr. 1-4: 33-56 + 11 fig. + 4 tab.(6150)Csurös St., colab., 1956, Contributiuni la
studiul vegetatiei zonei de calcar din vecinatatea sudica a muntilor Retezat, St. cerc. Biol., Acad. R.P.R., fil. Cluj,
an VII, nr. 1-4: 33-56 + 11 fig. + 4 tab.(6230)Csurös St., colab., 1956, Contributiuni la studiul vegetatiei zonei de
calcar din vecinatatea sudica a muntilor Retezat, St. cerc. Biol., Acad. R.P.R., fil. Cluj, an VII, nr. 1-4: 33-56 + 11
fig. + 4 tab.(6430)Csurös St., colab., 1956, Contributiuni la studiul vegetatiei zonei de calcar din vecinatatea
sudica a muntilor Retezat, St. cerc. Biol., Acad. R.P.R., fil. Cluj, an VII, nr. 1-4: 33-56 + 11 fig. + 4 tab.(6520)>
< - Simionescu Mihai : Cr. D. Stoiculescu, 1992: Cercetari privind starea actuala si perspectiva dezvoltarii retelei
de rezervatii naturale în fondul forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 234 pp.(9110)Cr. D. Stoiculescu, 1992:
1595
Cercetari privind starea actuala si perspectiva dezvoltarii retelei de rezervatii naturale în fondul forestier.
dezvoltarii retelei de rezervatii naturale în fondul forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 234 pp.(91V0)Cr. D.
forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 234 pp.(9410)Cr. D. Stoiculescu, 1992: Cercetari privind starea actuala si
perspectiva dezvoltarii retelei de rezervatii naturale în fondul forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 234 pp.(9420)>
< - Ungureanu Anca : Cercetari în teren Calin Hodor(3140)Cercetari în teren, administratia
parcului(6170)Cercetari în teren, administratia parcului(7110)>
România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(8220)Sanda V., Bararas N., Stefanut S.,
2005, Atlas Florae Romaniae.IV Genul Salix., Ed. Ion Borcea Bacau, 172p.(4080)>
< - Alexandru Iftime : Petri, K., 1912 – Siebenbürgens Käferfauna auf Grund ihrer Erforschung bis zu Jahre 1911.
Sieberbürgischen Vereins für Naturwissenschaften zu Hermannstadt, 1-376.(1087)Toader, T., Dumitru, I. (ed.),
2005. Romanian forests. National parks and natural parks. Ed. ROMSILVA, 267 pp.(1304)Toader, T., Dumitru, I.
(ed.), 2005. Romanian forests. National parks and natural parks. Ed. ROMSILVA, 267 pp.(1352)Toader, T.,
267 pp.(1361)>
< - Ruicanescu Adrian : >
< - Ungureanu Anca : studiile biologului parcului(1146)studiile biologului parcului(1166)>
< - Otel Vasile : >

RO02 II 88.02 RO03 III 0.12 RO04 IV 4.47
RO05 V 1.47 RO98 0.02
1596

RO02 Parc naĠional + 88.02 C Parcul NaĠional Retezat
RO03 Monument al / 2.495. Peútera cu Corali
naturii
RO03 Monument al + 0.12 2.496. Peútera Zeicului
naturii
RO04 RezervaĠie naturală / 2.423. Ciucevele Cernei
RO04 RezervaĠie naturală + 4.47 2.494. Gemenele
RO05 Parc natural * 1.47 V.4. Geoparcul Dinozaurilor Tara HaĠegului
RO98 Necunoscut + 0.02 2.508. Calcarele de la FaĠa Fetii

5.3. Desemnare sit
Situl se suprapune peste Parcul Naional Retezat, înfiinat prin Jurnalul Consiliului de Minitrii nr.
593/22.03.1935, la acea vreme având o suprafaăde 10.000 ha. Legea 5/2000 extinde Parcul Naional pe
38.047 ha.
A fost desemnat Rezervaie a Biosferei în 1979 pe 20.000 ha, cât era suprafaa P.N.R. în amenajamentele
silvice la acea dată.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
ExistăPlan de management úi Regulament avizat de Comisia Monumentelor Naturii a Academiei Române,

cu nr. 502/14.03.2003 úi aprobat prin Ord. Ministrului Apelor úi ProtecĠiei Mediului nr. 372/19.06.2003.
1597
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1598
B ROSCI0218
1.3 NUMELE SITULUI
Dealul Mocrei - Rovina - Ineu

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

21.0105666 46.0060444
4190.80 0.00
1599

RO42 VEST

Stepică

conserv.

I 4027 Arytrura musculus P P B B A B
I 4032 Dioszeghyana schmidtii P P A B A B
I 4048 Isophya costata P V C B C B
I 4039* Nymphalis vaualbum P P B B C B
I 1037 Ophiogomphus cecilia P P B B C B
I 4020 Pilemia tigrina P R A B B B
R 1220 Emys orbicularis P M C B C B
1600
N14 Păúuni 58.91
Dealul Mocrei este un con vulcanic tocit, alcatuit din roci vulcanice de tipul andezitelor, cu o altitudine
maxima de 380 m, localizat la contactul Depresiunii Zarandului cu Campia de Vest (Tisei). Alaturi de Dealul
Mocrei, situl cuprinde si o portiune din lunca Crisului Alb, situata pe malul stang al raului.
Substatul este constituit din depozite sedimentare - argile, nisipuri si leoss - , apartinand Cuaternarului, pe
care s-au format soluri apartinand clasei Luvisoluri.
Statiunile sunt de cvercinee (gorun, cer, garnita, stejar). Apar si numeroase tufarisuri de porumbar, paducel,
maces, etc. In portiunea de lunca a sitului sleauri de lunca de stejar.
Dealul Mocrei este propus pentru solutionarea calificativului IN MOD pentru tipul de habitat 91M0 in
regiunea continentala, dar situl are o relevanta deosebita si pentru alte tipuri de habitate (40A0, 6240).
Importanta Dealului Mocrei este data de habitatele de paduri termofile de cer, garnita si gorun (91M0) si de
tufarisuri (40A0) care pe acest deal avanseaza pana in Campia de Vest. Dealul, cu precadere pe versantul
sud-vestic, are un pronuntat caracter silvostepic prin flora si vegetaatia pe care o adaposteste. Padurile
sunt zonate in categoria padurilor cu functii speciale de protectie in totalitate.

afară afară
M A04 Pasunatul N O
detinerii terenului
agricol
1601
Amenajamentul OS Ineu, UP III Rovina. Ardelean, Aurel, 2006, Flora i vegetaia judeului Arad. Editura
Academiei Romane, Bucuresti.
Investigatii proprii in teren 2009, 2010.DoniăN., Popescu A., Pauca-Comănescu Mihaela, Mihailescu
Simona, BiriI. A., 2005. Habitatele din România, Ed. TehnicăSilvică, Bucureti. DoniăN., Popescu A.,
Pauca-Comănescu Mihaela, Mihailescu Simona, BiriI. A., 2005. Habitatele din România. Modificari
conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC) 2006. Ed.
TehnicăSilvică, Bucureti. Pop I., 2002. Vegetaia solurilor sărăturate din România. Contribuii Botanice,
XXX(2) (1999-2000): 285-332, Grădina Botanică³Alexandru Borza” Cluj-Napoca.
< - Grigoras Ion : fara sursa(91Y0)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamentele silvice(91F0)amenajamentele silvice. investigatii in
teren(91Y0)Amenajamentul OS Ineu, UP III Rovina. Cercetari personale de teren 2009.(91M0)Biris, I.A., 2009-
2010, investigatii proprii in teren.(6240)Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A.
(2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)(92A0)fara
sursa(91Y0)>
< - Mihailescu Simona : Cercetari in teren in 2010, S. Mihailescu(6240)>
Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1166)>
< - Nitu Eugen : Date teren 2009(1083)>
< - Tatole Victoria : Dr. Ionut Iorgu, date teren(4048)Plattner, H., 1968 – Bemerkungen uber die Larven und
Exuvien der Odonata Rumaniens, Faun. Abh., 2, 7, 52 – 60(1037)>
< - Iftime Alexandru : Sos, T., date teren 2013; Doroúencu, Al., date teren 2002-2004(1220)>

RO98 2.39
1602
RO98 Necunoscut + 0.07 2.88. Poiana cu narcise Rovina
RO98 Necunoscut + 2.32 2.89. Balta Rovina

5.3. Desemnare sit
OrganizaĠie: AsociaĠia Terra Nobillis

Adresă: Arad, Jud. Arad, Str. Hector, Nr. 32
Email: terra.nobillis@yahoo.com
Nume: Planul de management a sitului Natura 2000 ROSPA0014 Câmpia Cermeiului úi al ariilor
Linkuri:
Nu
Nu exista un Plan de Management aprobat.
1603
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1604
B ROSCI0219
1.3 NUMELE SITULUI
Rusca Montană

2 0 0 6 1 1 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0069388 45.0081472
12771.80 0.00
1605

RO42 VEST

Stepică

conserv.
9110 536 Buna B C B B
9130 1860 Buna B C B B
91V0 8365 Buna A B B B

M 1355 Lutra lutra P P M C B C B
I 1052 Hypodryas maturna P P G C B C B
I 1060 Lycaena dispar P P G C B C B
I 4039* Nymphalis vaualbum P 500 1000 i R G B C B C

1606

N14 Păúuni 0.54
Teritoriul nepopulat, cu excepia intravilanului comunei Rusca Montană, cu centrul aflat la intersecia
meridianului estic de 22030’ cu paralela nordicăde 45030’, se situeazăpe versantul sudic al munilor
omonimi constituit din isturi cristaline i petice de calcar, din regiunea biogeograficăalpină, în sectorul
extrem vestic al ecoregiunii Carpailor Meridionali, dispus pe un ecart altitudinal de peste 1.000 m, între
extremele de 300 m (Valea Bistra) ii 1.374 m (Vf. Pade). Fondul forestier (13.874 ha, din care 13.760 ha
pădure) concentreazăecosisteme preponderent naturale, din care 5.219 păduri virgine, cvasivirgine i
seculare de valoare deosebită, include Rezervaia naturalăPădurea Pleu (2.504 ha). Dei acoperădoar
0,2% din suprafaa păduroasăa ării, totui situl comasează3 din cele 9 etaje bioclimatice, 25 din cele
212 tipuri de staiune forestieră, 26 din cele 306 tipuri naturale de pădure grupate în 8 din cele 50 formaii
forestiere.
Situl a fost desemnat datorităprezenei în cadrul acestuia a următoarelor tipuri de habitate de interes:
9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, pe 4,2% din suprafaă;
9130 - Păduri de fag de tip Asperulo- Fagetum, pe 14,57% din suprafaă;
91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa i Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion
albae), pe 0,13% din suprafaă(habitat prioritar);
91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), pe 65,5% din suprafaă.
H A04 Pasunatul N I
habitare umana
(locuinte umane)
1607
habitare umana
(locuinte umane)
H F Vanatoare N I
03.0
1

afară afară
M A11 Alte activitati agricole N I
sus
03.02 braconaj
.03
plante terestre, in
general
01.03
Studiu de fundamentare stiintifica pentru Rezervatia Rusca Montana si Rezervatia Padurea Plesu
< - NAICU GABRIEL : Studiu de fundamentare stiintifica pt. declararea ariei protejate(9110)Studiu de
fundamentare stiintifica pt. declararea ariei protejate(9130)Studiu de fundamentare stiintifica pt. declararea ariei
protejate(91V0)Studiu de fundamentare stiintifica pt. declararea ariei protejate(9410)>
< - Oprea Adrian : Proiectul LIFE 05NAT/RO/00176 Habitate prioritare forestiere, alpine si subalpine din România
(9110)Proiectul LIFE 05NAT/RO/00176 Habitate prioritare forestiere, alpine si subalpine din România
(91V0)>
< - Stoiculescu Cristian : Stoiculescu Cr.D. si W. Frank: Conservarea Padurii virgine Plesu printr-o arie protejata
relevanta. În: Studii si cercetari de geografie. Tom. nr. 49/2002. edit. Academiei Române, Bucuresti.
(9110)Stoiculescu Cr.D. si W. Frank: Conservarea Padurii virgine Plesu printr-o arie protejata relevanta. În: Studii
si cercetari de geografie. Tom. nr. 49/2002. edit. Academiei Române, Bucuresti.(9130)Stoiculescu Cr.D. si W.
Frank: Conservarea Padurii virgine Plesu printr-o arie protejata relevanta. În: Studii si cercetari de geografie.
Tom. nr. 49/2002. edit. Academiei Române, Bucuresti.(91E0)Stoiculescu Cr.D. si W. Frank: Conservarea Padurii
virgine Plesu printr-o arie protejata relevanta. În: Studii si cercetari de geografie. Tom. nr. 49/2002. edit.
Academiei Române, Bucuresti.(91V0)>
1608
< - Abran Peter : >
Ars Docendi, Bucuresti.(1193)Date ICAS(1352)Date ICAS(1361)>
< - Papp Tamas : >
< - Stănescu Mihai : C.Stanescu -Muzeul Judetean de Stiintele Naturii PH-Comunicari si referate,Ploiesti 1997
(4039)>
< - Otel Vasile : >

RO04 IV 20.25

RO04 RezervaĠie naturală + 15.51 IV.16. Pădurea Pleúu
RO04 RezervaĠie naturală + 4.74 IV.17. Rusca Montană
5.3. Desemnare sit
Declarata Rezervatie Naturala prin H.G. 2151/2004
1609

Adresă:
Email:
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0219 Rusca Montană
X Da
Linkuri:
Nu
1610
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1611
B ROSCI0220
1.3 NUMELE SITULUI
Săcueni

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0104750 47.0018611
741.40 0.00
1612

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.

P 4110* Pulsatilla pratensis ssp. P V C C B C
hungarica()


1613
N14 Păúuni 6.85
Situl cuprinde: 2.184. Lacul Cico: Vegetaie arborescentăbine conservatăprintre ochiurile de apă.
Mlatinăcu specii relictare, sfagnete, plauri i arnise plutitoare compacte. Rezervaia de Stârci (Ardea
cinerea cinerea) din pădurea secularăde stejari de la Săcueni (Quercus robur), OS Săcuieni, UP II
Săcueni, ua.32 B, trupul de pădure TR. Pucioasa arboret natural rezervăsemincer de stejar cu vârstă110
ani, grupa I funcională- de protectie, care adăpostete în ua 32 B o colonie de cca. 40 - 50 de cuiburi de
stârci (Ardea cinerea cinerea) Situatăvn apropierea Lacului Cico, rezervaie naturalămixtă, cu S=10,0
ha, OS Săcuieni, UP II Săcueni, Ua 42N = 4,5ha i 5,5 ha în afara fondului forestier.
sit declarat pentru habitatele 91F0 i 92A0, i pentru speciile menionate inclusiv la alte specii

afară afară
L C02 Exploatarea si N O
gaze
Sârbu A., Smarandache D., Pascale G.,Îndrumător de practicăbotanicăKoracsonyi Carol, Lacul Cico-
Săcueni.; I.Ghira i colab., 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, Nymphaea. Folia naturae
Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea.; Botnariuc N., Tatole V., 2005, Cartea rosie a vertebratelor din
România, Ed. Academiei Române
1614
< - Radovet Dorina : amenajamente silvice(91F0)amenajamente silvice(92A0)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamentele silvice.(91F0)>


RO98 1.67

RO98 Necunoscut + 1.67 2.184. Lacul Cicoú
5.3. Desemnare sit
Lacul CicoDecizie nr. 22/1991, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000 Valea Rece Decizie nr. 251/1981, HCJ nr.
19/1995, Legea nr. 5/2000 Rezervatia de Stârci ( Ardea cinerea cinerea) din pădurea secularăde stejari de la
Săcueni ă- Avizul CMN - Academia Românănr. 812/CJ/08.08.2005
1615

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Pentru rezervaĠia Lacul Cicoúplanul de management este în curs de perfectare
1616
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1617
B ROSCI0221
1.3 NUMELE SITULUI
Sărăturile din Valea Ilenei

2 0 0 6 0 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0060388 47.0017388
108.50 0.00
1618

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
6430 1 Buna B C B B


P Camphorosma monspeliaca V X
P Carex secalina C X
P Dianthus guttatus R X
P Lepidium cartilagineum ssp. V X
crassifolium
P Leuzea altaica C X
P Plantago schwarzenbergiana R X
P Zannichellia palustris R X
1619
N14 Păúuni 67.64
Pajite sărăturatăcontinentală.
Acest sit este unul important din punct de vedere botanic, datorităfaptului căaici cresc unele specii de
plante halofile rare în flora României, precum: Lepidium cartilagineum ssp. crassifolium, Leuzea altaica,
Camphorosma monspeliaca, Dianthus guttatus, and Plantago schwarzenbergiana.
H A04 Pasunatul N I

afară afară
1. Mititelu D., colab., 1987, Flora i vegetaia rezervaiei "Valea Ilenei"-Lecani (Jud. Iai). Anuarul Muz.
Suceava, p. 47-50
2. Burduja C., 1939, O nouăstaiune de Lepidium crassifolium în Moldova. Rev. t. "V. Adamachi", t. 4,
Iai
3. Sârbu I., Oprea Ad., 2001, Inventarierea i caracterizarea pajitilor seminaturale din România. Project
Romania (PIN-MATRA 00.B.4.21)
< - Grup N2000 : Grup Natura 2000 com. pers.(1310)Grup Natura 2000, reîncadrare 1340(1530)>
1620

RO98 20.24

RO98 Necunoscut + 20.24 2.551. Sărăturile din Valea Ilenei
5.3. Desemnare sit
Aceastărezervaie are suprafaa de 5,90 ha.

Este inclusăvn Anexa I a Legii nr. 5/2000, la poziia 2551 - "Sărăturile din Valea Ilenei". Din punct de vedere
administrativ aparine comunei Dumeti, judeul Iai. Este o rezervaie de interes botanic în principal, fiind
inclusăvn categoria IV - IUCN.
OrganizaĠie: Societatea OrnitologicăRomână

Adresă: Bd. Hristo Botev, nr. 3/6, Bucureúti
1621
Nume: Planul de management al sitului ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei
X Da
Linkuri:
Nu
Nu existăun plan de management.
1622
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1623
B ROSCI0222
1.3 NUMELE SITULUI
Sărăturile Jijia Inferioară- Prut

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0062972 47.0071972
10667.10 0.00
1624

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
1310 533 Buna A B B B
1530 5333 Buna A B B B
3150 533 Buna B C B B
6430 533 Buna B C B B
6510 746 Buna B C B B

M 1335 Spermophilus P G C C A A
F 1149 Cobitis taenia(Zvârlugă) P C C C C C
F 1149 Cobitis taenia(Zvârlugă) C C C C C C
P Fritillaria meleagris ssp. R X

meleagris
1625

N14 Păúuni 59.49
Situl cuprinde importante suprafee de sărăturădin lunca comunăa râurilor Jijia i Prut, între localităile
Cotu Morii i Probota, din judeul Iai.
Sit important in principal pentru habitatul prioritar *1340 - sărături continentale.

afară afară
L A07 Utilizarea produselor N O
biocide, hormoni si
substante chimice
ingrasamant)
1626
Bot. Univ. „Al. I. Cuza”, 5: 99-124.
< - Grup N2000 : Grup Natura 2000 com. pers.(1310)Grup Natura 2000 com. pers.(1530)Sârbu I. com. pers.
(3270)>
< - Oprea Adrian : Cercetari în teren, 2005, 2006, Ion Sarbu, Adrian Oprea(1310)Cercetari în teren, 2005, 2006,
Ion Sarbu, Adrian Oprea(3150)Cercetari în teren, 2005, 2006, Ion Sarbu, Adrian Oprea(6430)Cercetari în teren,
2005, 2006, Ion Sarbu, Adrian Oprea(6510)>

< - Hegyeli Zsolt : Baltag, E. ù., Zaharia, G., Fasolă, L., Ion, C. 2014. European ground squirrel (Mammalia:
Rodentia) population from Eastern Romania: density, distribution and threats. European Scientific Journal, May
2014, special edition: 94-101(1335)Proiectul „SusĠinerea eforturilor MMDD de a răspunde cerinĠelor UE, prin
identificarea úi fundamentarea de noi situri de importanĠăeuropeană±Natura 2000”(1335)>
< - Otel Vasile : Costiniuc C., Davideanu Gr. (2006). Some data concerning the fish communities of the Jijia
river.Acta Ichthiologica Romanica, I:55-65(1149)>

RO98 0.06

RO98 Necunoscut * 0.06 2.553. Teiva - Viúina
5.3. Desemnare sit
1627
Din sit fac parte rezervaiile acvatice de interes naional Balta Teiva - Viina i Pruteul Bălătău, declarate prin
Legea 5/2000. Cea mai mare parte a sitului nu are statut de protecie.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Nu existăun plan de management, cu excepĠia rezervaĠiilor Balta Teiva - Viúina úi PruteĠul Bălătău, pentru
care existăplanuri de management avizate de Academia Română-Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor
Naturii.
1628
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1629
B ROSCI0223
1.3 NUMELE SITULUI
Sărăturile Ocna Veche

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0046166 46.0097194
140.30 0.00
1630

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
1310 112 Buna A C A A

P 1903 Liparis loeselii P V C B C B
P 1389 Meesia longiseta P V B B C B
P 4087* Serratula lycopifolia P V A C C C

N14 Păúuni 14.68
1631
Ocna Veche de sare, este rezultatul activităii de extracie a sării începutăde timpuriu, încădin preajma
sec. XIII. În urma acestor activităi extracvtive, a rezultat un complex ansamblu de reele ce fac legătura
cu principalele mine de exploatare. Existena masivului de sare la suprafaăvn cadrul unei microdepreiuni
(Microdepresiunea Băile Sărate), a favorizat apariia unor întinderi mai mult sau mai puin umede
sărăturate. În urma exploatărilor de suprafaă, sau a alunecărilor de teren, au apărut lacuri saline în diferite
stadii de evoluie, cu concentraii saline diferite. În mecanismul de formare a lacurilor au colaborat 3
factori: morfogeneza depresiunii formatăvn podi, prezena masivului de sare i aciunile antropice de
exploatare a sării. Pentru formarea nămolului cu utilizări terapeutice, factorilor amintii li se asociază
caracteristicile particulare biotice.
În cadrul complexului de galerii i mine, existăun complex de biocenoze algale i de micro-organisme

particulare, adaptate unei salinităi crescute a mediului. În cadrul Băilor Sărate, în special în zonele
înmlătinite, s-au instalat asociaii vegetale halofile caracteristice (Salicornia herbacea).

determinate de
nu au fost
mentionate mai sus
H A08 Fertilizarea (cu N O
ingrasamant)
habitare umana
(locuinte umane)
01.0
1
H E Depozitarea N O
din baze de
agrement

afară afară
M D01 Drumuri, poteci si cai N O
ferate
M E Fabrici N O
02.01
1632
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
M G02 Complexe sportive si N O
de odihna
M G Alte N I
02.10 sporturi/complexe de
agrement
Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Cluj -harti 1982, modificata ulterior in urma aplicarii Legii
18/1991;
Crian,R.,Paca,D.,Marinel,V.,Zborovski,E.,Drăgan-Buladra,M.,Kiss,S. (1988): Enzymological study of
muds from salt lakes in Turda, Stud. UBB sect. Biol. Cluj-Napoca, Ed.St.,32(2): 76-86;
(1994): Contract 5936/1994, Ariile protejate de importanănaională, Prefectura Cluj-Napoca, responsabil
Contract I.Bedeleanu, manuscris;
(1999): Turda - 20 de secole de istorie, Primăria Turda, Ed. Promedia Plus, Cluj-Napoca;
< - Grup N2000 : Simona Mihailescu, Sârbu I. com. pers.(1530)>
< - Oprea Adrian : Cercetari în teren, 2005, Adrian Oprea(1530)Cercetari în teren, 2006(1310)>


RO98 71.93

RO98 Necunoscut + 71.93 2.343. Sărăturile úi Ocna Veche
1633

5.3. Desemnare sit
2000-statut de arie protejatăde interes naional, prin Legea nr.5/2000 de amenajare a teritoriului/Sectiunea a
III-a, poziia 2343, cu o suprafata de protecie de 10 ha;
OrganizaĠie: AsociaĠia pentru ProtecĠia Păsărilor úi a Naturii "Grupul Milvus"

Adresă: Târgu Mureú, str. Crinului, nr. 22, jud. Mureú
Email: office@milvus.ro
Nume: Planul de management úi Regulamentul sitului de importanĠăcomunitarăROSCI0223
X Da Sărăturile Ocna Veche
Linkuri:
Nu
1.Plan de Urbanism,Municipiul Turda; 2.Legislatia nationala in vigoare.
1634
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1635
B ROSCI0224
1.3 NUMELE SITULUI
Scroviútea

2 0 0 6 0 5 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0033972 44.0120638
3347.00 0.00
1636

RO32 BUCURESTI-ILFOV

Stepică

conserv.
3150 133 Buna B C B B
3160 133 Buna C C B B

A 1188 Bombina bombina P 5000 10000 i P P C B C B
A 1166 Triturus cristatus P 1000 5000 i P P C B C B
F 1145 Misgurnus fossilis(Chiscar, P 1000 50000 i P M C B C B
Tipar) 0
F 2011 Umbra krameri(igănu) P P? DD D
I 1052 Hypodryas maturna P P C B C C
P 1428 Marsilea quadrifolia P P? DD D
R 1220 Emys orbicularis P G C B C B
1637
Zona naturala protejata Scrovistea este declarata prin HG 792/1990). Ca specii de flora si fauna , de
importanta biologica regasim: Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior,
Crataegus monogyna, Polygonatum latifolium, Branchypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides,
Lamiastrum galeobdolon, Lamiastrum galeobdolon, Carex pilosa, Dactylus glomerata, Dactylus glomerata,
Lathyrus niger, Ligustrum vulgare, Ligustrum vulgare, Asarum europaeum, Melica uniflora, Nymphaea alba,
Galanthus nivali, Sciurus vulgaris, Trapa natas, Nuphar luteum, Potomogeton natans, Crocus heuffelianus,
Helix pomatia, Hirudo medicinalis, Capreolus capreolus, Lepus europaeus. Padurile din zona Scrovistea
(paduri mixte de campie cu Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus) sunt o parte din ramasitele
Codrii Vlasiei care candva au acoperit Campia Romana. Aria este bine conservata, situl reprezentand un
complex -mozaic de habitate: padure, acvatic, pajisti.
Pădurea din aria naturala protejata Scrovistea este o ramasita din Codrii Vlasiei, care acopereau in trecut
Campia Romana. Zona este bine conservata, situl reprezentand un mozaic complex de habitate de padure
(9160, 91E0, 91F0 - habitate Natura 2000), acvatice (3150, 3160), păuni (6150, 6250).

afară afară
01.02
L E Infrastructuri N I
peisaj
1638
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
M F Vanatoare N I
03.01
sau colectare decat
cele de mai sus
Documnetatia a fost intocmita de Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice .

RO04 IV 70.35

RO04 RezervaĠie naturală * 70.35 1.1990 Zona naturalăprotejatăScroviútea
5.3. Desemnare sit
Scrovistea, a fost desemnata ca arie naturala protejata, prin H.G.nr. 792/1990.
1639

Adresă:
Email:
Nume: Planul de management al siturilor Natura 2000 ROSCI0224 Scroviútea úi ROSPA0140
X Da Scroviútea
Linkuri:
Nu
1640
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1641
B ROSCI0225
1.3 NUMELE SITULUI
Seaca - Optăúani

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0030916 44.0002444
2118.60 0.00
1642

RO41 SUD-VEST

Stepică

conserv.

A 1166 Triturus cristatus P 100 500 i P M C B C B
I 1089 Morimus funereus P P B B C B

N14 Păúuni 3.19
1643
Prin H.C.M. nr. 518/1954, a fost pusăsub protecie i în anul 1969 a fost declarată³rezervaie forestieră´
a Academiei Române, aici existând cel mai curat i mai valoros arboret de gârniă(Quercus frainetto) din
România i unul dintre cele mai curate din Europa. Specia ocupă82% din suprafaa pădurii, iar arborii au
vârsta medie de 75 de ani. Multe exemplare depăesc 100 de ani.
Pădurea etaleazăla dimensiuni reduse vegetaia veche, caracteristicămasivului Făgăra( E. Pop, N.
Sălageanu, 1965) Ea este un vestigiu al pădurilor din subboreal (3000 - 1000 de ani Î. Hr.) care se
întindeau din bazinul Mediteranei pânăvn nordul Câmpiei Române, cu un pronunat caracter termofil (C.
Chiriăi colab., 1981).
În literatura de specialitate, pădurea Seaca - Optăani este menionatăca rezervaie forestieră-botanică,
pe suprafaa de 218,9 ha.
In acest sit exista cel mai curat i mai valoros arboret de gârniă(Quercus frainetto) din România i unul
dintre cele mai curate din Europa.
2 (copaci nenativi)

afară afară
Popescu A. & al. Vegetatia Campiei Munteniei, Sibiu 1984.

Bobârnac B., Popescu M., Câru D. - Rezervaii i monumente ale naturii din Oltenia. Editura Sport -
Turism. Bucureti, 1984.
Ciobanu N. - Rezervaii i monumente ale naturii din judeul Olt. Editura Didacticăi Pedagogică.
Bucureti, 1993
1644
Păun M., Georgescu L., Fulga Gh. - Importante puncte floristice i de vegetaie din cuprinsul Olteniei. În
volumul “Studii i Cercetări”. Subcomisia Oltenia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii. Craiova, 1971.
< - Biris Iovu-Adrian : fara sursa(91M0)>
< - Dorosencu Alexandru : INCDDD, investigatii in teren(91M0)>

< - Nitu Eugen : Eugen Nitu, Teza licenta. 1986, E. Nitu (1988) Beitrage zur Kentnntnis der Kaferfauna der
Rumanischen ebene. A IV-a Conferinta Nationala de Entomologie, 29-31 Mai, 1986, Cluj-Napoca. 247-248.
(1089)>
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>
< - Dorosencu Alexandru : INCDDD, investigatii in teren(1166)INCDDD, investigatii in teren(1193)>

RO98 11.73

RO98 Necunoscut + 6.66 2.664. Pădurea Seaca Optăúani
RO98 Necunoscut + 5.07 2.669. RezervaĠia de arborete de gârniĠă
5.3. Desemnare sit
Prin Legea 5/2000 au fost desemnate doua zone din acest SCI arii naturale protejate Padurea Seaca Optasani si
Rezervatia de arborete de garnita.
1645

Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0225 Seaca - Optăúani
X Da
Linkuri:
Nu
In cadrul propunerii de sit SCI Seaca Optasani se afla 2 arii protejate declarate prin Legea 5/2000 pt care
custodele, Directia Silvica Olt, a intocmit planul de management.
1646
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1647
B ROSCI0226
1.3 NUMELE SITULUI
Semenic - Cheile Caraúului

2 0 0 6 0 2 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

21.0066666 45.0092805
37458.70 0.00
1648

RO42 VEST

Stepică

conserv.
3220 374 Buna B C B B
3240 374 Buna B C B B
4060 374 Buna D
6110 374 Buna B C B B
6210 X 37 Buna A B A A
6430 374 Buna B C B B
6510 374 Buna B C B B
7120 74 Buna C B C B
7140 374 Buna B C B B
7220 0 Buna B B B B
8120 3 Buna C C B B
8310 1872 Buna A B B B
9110 262 Buna B C B B
9130 2734 Buna B C B B
9150 4157 Buna A B A A
91K0 18729 Buna A A A A
91L0 187 Buna C C B B
91Y0 37 Buna C C C C
1649

lungi)
M 1310 Miniopterus R C B B C B
lungi)
late)
M 1307 Myotis blythii() R C B B C B
M 1316 Myotis P P A B B B
lungi)
M 1316 Myotis R R A B B B
lungi)
M 1321 Myotis emarginatus P R A B C B
M 1324 Myotis myotis() P P A B C B
M 1324 Myotis myotis() R C A B C B
M 1304 Rhinolophus P P A B C B
ferrumequinum()
F 1138 Barbus P C B A C B
moioaga)
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) P R D
F 2511 Gobio kessleri(Petroc) C P C B C B
aurata(Dunăriă)
F 1146 Sabanejewia C P C B C B
aurata(Dunăriă)
I 1093* Austropotamobius torrentium P C B A B A
I 4014 Carabus variolosus P P B A C B
I 1088 Cerambyx cerdo P C C B C B
I 4057 Chilostoma banaticum P P? DD D
I 4048 Isophya costata P R B A A A
I 1089 Morimus funereus P R B A C A
I 4039* Nymphalis vaualbum P R A B C B
I 1032 Unio crassus P R B A C A
1650
Piptaptherum holciforme R X
M Eptesicus R X
M Myoxus glis R X
F Abramis brama(Albitura) C X
F 5094 Barbus peloponnesius P? X X
nasus(Mate-negre)
F Gobio kesslerii C X
F Gymnocephalus schraetser P? X
I Euscorpius carpathicus R X
1651
I Holandriana holandrii R X
I Lucanus cervus cervus P X
I 1061 Maculinea nausithous R X X
I Mecidea lindbergi V X
I Unio pictorum C X
I Zubovskya banatica R X
P Acanthus balcanicus R X
P Allium moschatum R X
P Asperula purpurea V X
P Cardamine pratensis ssp. P X
rivularis
P Carex curta C X
P Carex lasiocarpa R X
P Carex limosa R X
P Carex nigra C X
P Carex ovalis C X
P Carlina acanthifolia ssp. R X
acanthifolia
P Centaurea calvescens R X
P Chamaecytisus glaber R X
P Crocus banaticus C X
P Crocus flavus R X
banaticus
P Dorycnium pentaphyllum ssp. R X
germanicum
P Epilobium palustre P X
P Gladiolus illyricus V X
P Homogyne alpina C X
P Iris reichenbachii R X
P Juncus filiformis R X
P Jurinea glycacantha V X
P Lathyrus sphaericus R X
1652
P Myrrhoides nodosa R X
P Ophioglossum vulgatum R X
P Orchis pallens R X
P Orchis papilionacea R X
P Orchis tridentata V X
P Petrorhagia saxifraga R X
P Peucedanum longifolium R X
P Satureja montana ssp. kitaibelii R X
P Sedum cepaea R X
P Sempervivum marmoreum V X
P Seseli rigidum R X
P Sesleria filifolia R X
P Silene flavescens V X
P Stipa pennata ssp. eriocaulis R X
P Trifolium scabrum R X

N14 Păúuni 5.57
1653
În perimetrul de referinăau fost inventariate pânăvn prezent următoarele resurse naturale,
cultural-istorice i antropice.
Peisajul sitului i zona limitrofăeste un peisaj natural, ce conine zone antropizate, zone renaturalizate i
zone degradate. Datoritămorfologiei i petrografiei regiunii, sunt douăpeisaje caracteristice parcului
naional corespunzătoare Munilor Semenic (roci metamorfice ±isturi cristaline) i Munilor Aninei (roci
sedimentare - calcare)
Principalele habitate în parc sunt habitatele de pădure, habitatele de păuni i fânee, habitatele
cavernicole i habitatele acvatice, din care 10 habitate de interes comunitar.
Cel mai bine investigat este grupul Cormophyta reprezentat de un număr de 1277 de specii,
răspândite în diferite biotopuri caracteristice perimetrului de referinăal sitului Semenic – Cheile Caraului.
Abundena mare a speciilor saxicole este urmare a prezenei prin excelenăa reliefului carstic care dă
nota caracteristicăsitului Semenic – Cheile Caraului.
Din punct de vedere al vegetaiei principalele caracteristici ale peisajului sunt:
• Suprafee întinse cu păduri de foioase (preponderent fag) i răinoase (brad introdus artificial) ce se
regăsesc pe tot cuprinsul parcului, în văi i platouri. Vârsta arborilor în anumite zone depăete 130 ani.
• Elementul principal din acest punct de vedere îl constituie cea mai întinsăsuprafaăde pădure virginăde
făgete (vârsta medie peste 350 ani) situatăla Izvoarele Nerei.
• Păuni cu tufăriuri, ienupăr, împăduriri naturale în pâlcuri.
Ecosistemul cavernicol la rândul lui are în componenăun ecosistem terestru (nivelul de galerii fosile), un
ecosistem aluvionar (nivelul galeriilor subfosile) i un ecosistem acvatic (nivelul galeriilor active, nivelul
galeriilor subfosile, bazinele cu apă). Abundena în general a speciilor de faunăeste în primi 25-50m faă
de intrări i în galeriile etajului subfosil/activ.
Condiiile deosebit de variate din zona Munilor Banatului au determinat instalarea unei flore bogate în
specii atât din punctul de vedere al plantelor inferioare dar mai ales din punctul de vedere al speciilor de
cormofite. O caracteristicăesenialăpentru aceastăzonă, reflectatăvn structura florei i vegetaiei este
existena a numeroase specii termofile de origine mediteraneană, balcanică, balcano-ilirică,
balcanico-panonicăi moesică. .
Situl se caracteriseazăprin prezena a numeroase de tipuri de habitate dintre care 10 habitate de interes
comunitar: dintre care : *Pajisti rupicole calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi, *Pajisti calcaroase
din nisipuri xerice, Pajisti uscate semi-naturale si faciesuri de acoperire cu tufisuri pe substrat calcaros
(*situri importante pentru orhidee), *Pajisti bogate in specii de Nardus, pe substratele silicioase ale zonelor
muntoase (si ale zonelor submuntoase din Europa continentala)
*Turbarii inalte active, *Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), * Grohotisuri
medio-europene calcaroase ale etajelor muntoase, *Paduri de panta, grohotis sau ravene cu Tilio-Acerion,
*Turbarii impadurite.
Din punct de vedere fitogeografic flora este alcătuităvn principal din elemente eurasiatice (33,33 %) care
formeazăfondul general al florei din regiunea temperat europeană. La acestea se adaugăcu procente
ridicate elementele european centrale (12,70 %), europene (14,89 %).
Cel mai bine investigat este grupul Cormophyta reprezentat de un număr de 1277 de specii, răspândite în
diferite biotopuri caracteristice perimetrului de referinăal sitului Semenic – Cheile Caraului. Abundena
mare a speciilor saxicole este urmare a prezenei prin excelenăa reliefului carstic care dăo nota
caracteristicăsitului.
Pădurile subxerofile de cer, gărniăi gorun sunt slab reprezentate, dar în stratul ierbos s-au păstrat
elemente meridionale precum Orchis simia, Himantoglossum hircinum, Lithospermum purpureo-coeruleum,
Arabis turrita, Helleborus odorus, Lychnis coronaria, Ruscus aculeatus-specii de interes european i
naional.
În urma studiului faunistic realizat, cât i din informaiile bibliografice s-a putut observa o diversitate
faunisticăimportantăvn ceea ce privete numărul de specii (672 – din care 509 de specii sunt nevertebrate
i 162 sunt vertebrate) cât i valenta ecologicăa acestora
Din cele 509 de specii de nevertebrate identificate pe teritoriul parcului 56 de specii sunt endemice.
Aceastăzonăa fost o zonărefugialăvn timpul glaciaiunilor, în care au supravieuit specii relicte teriare
cum sunt gasteropodele Amphimelania holardi (endemit balcanic), Herilla ziegleri dacica (specie endemică
pentru Banat, ortopterul Zubovskia banatica (specie endemicăpentru România). Cele mai multe specii sunt
europene în sens larg ( 274 de specii, dintre care cele mai multe sunt central europene sau eurosiberiene,
specii în general higrofile, proprii pădurilor de foioase în cazul faunei terestre). O pondere destul de mare o
au speciile palearctice (40 de specii) i cele holarctice (36 de specii) i de asemenea cele mediteraneene
1654
(20 de specii). Dei în număr mic speciile mediteraneene ne aratăinfluena climatului mediteraneam
asupra zonei de referinăi a posibilităilor de colonizare de la sud spre nord sub influenăcondiiilor
climatice i a reliefului din aceastăzonă.
Amfibienii sunt remarcai prin prezena a 11 specii europene protejate pe plan mondial prin conveniile
de mediu Ratificate i de România cum ar fi : Triturus cristatus, Triturus alpestris, Triturus vulgaris,
Bombina variegata, Bufo viridis, Hyla arborea, Rana dalmatina, .
Existăvn acest site 9 specii de reptile , protejate prin diferite convenii naionale i internaionale,
acestea sunt Lacerta viridis, Lacerta agilis i Vipera ammodytes ammodytes.
Deoarece situl se aflăaezat între regiunile boreale i tropicale, prin România trec unele dintre cele mai
importante drumuri de migraie ale păsărilor, toamna spre sud (pasajul de toamnă) i primăvara spre nord
(pasajul de primăvară). Dintre speciile de păsări care migreazăi sunt oaspei de varăsau toamnăpe
teritoriul sitului specificăm prezena a 48 de specii protejate la nivel european i naional.
De asemenea, pe teritoriul sitului Semenic – Cheile Caraului existăcolonii sau exemplare izolate de
lilieci Sunt 16 specii de lilieci protejate la nivel european cum ar fi: Rhinolophus hipposideros Bechstein
Rhinolophus mehely Matschie, Rhinolophus euryale Blasius. Rhinolophus blasii Peters, Myotis myotis
Borkhausen. Myotis oxygnatus Monticelli, Myotis bechsteinii Kuhl. Myotis capaccinii Bonaparte Myotis
emarginatus Geoffroy Myotis mystacinus Kuhl. Miniopterus schreibersi Kuhl.
Fauna de mamifere mari este bine reprezentatăde mamifere mari ca Lynx Lynx, Felix sylvestris , Canis
Lupus , Ursus arctos specii care atât la nivel european cât i naional sunt protejate .
H K Eroziune N I
01.0
1
H L Evenimente N I
naturale

afară afară
M A04 Pasunatul N I
M A Abandonarea N I
lipsa pasunatului
05.01
02.02
fara replantare sau
refacere naturala
L C Cariere de nisip si N O
01.01 pietris
.01
1655
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
M C Mine N O
01.04
habitare umana
(locuinte umane)
M F Vanatoare N I
03.01
L G Drumetii montane, N O
M G Complex de ski N I
02.02
suprafata (limnice,
terestre, marine si
salmastre)
L H07 Alte forme de N O
poluare
incendiilor
Pop, E. 1960. Mlatinile de turbădin Republica PopularăRomână. Ed. Academiei R.P.R., 511pp. Studiu de
fundamentare pentru Parcul Naional Munii Aninei, Universitatea Bucureti 1993
< - Banatean Liliana-Crina : >
511pp.(7110)>
< - Coman Magda : Baza de date de la Administratia P.N.Semenic-Cheile Carasului.(91K0)>
< - Donita Nicolae : amenajamente silvice(9180)amenajamente silvice(91Y0)Amenajamente silvice, Biris, I. et al.
, 2005, Inventarul padurilor virgine din Romania(91K0)fara sursa(91D0)>
< - Oprea Adrian : Sanda V., colab., 1988, La végétation du massif de Semenic, Anale Univ. Bucuresti, Ser. Biol.:
90-97(7140)>
< - SANDRU ION : amenajamente silvice(6210)amenajamente silvice(6230)amenajamente
silvice(8120)amenajamente silvice(8160)amenajamente silvice(8210)>
< - Sorescu Carmen : Baza de date de la Administratia P.N.Semenic-Cheile Carasului.(6190)Baza de date de la
Administratia P.N.Semenic-Cheile Carasului.(6210)Baza de date de la Administratia P.N.Semenic-Cheile
Carasului.(6230)Baza de date de la Administratia P.N.Semenic-Cheile Carasului.(7120)Baza de date de la
1656
Administratia P.N.Semenic-Cheile Carasului.(91D0)>
forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 234 pp.(91E0)Cr. D. Stoiculescu, 1992: Cercetari privind starea actuala si
(91V0)Cr. D. Stoiculescu, 1992: Cercetari privind starea actuala si perspectiva dezvoltarii retelei de rezervatii
naturale în fondul forestier. Manuscris ICAS Bucuresti, 234 pp.(91Y0)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamentele silvice. investigatii de teren 2007.(91L0)>
< - Alexandru Iftime : Panin, S., 1955. – Fauna României, Coleoptera, Carabidae, Vol. X Insecta (IV), fasc. 2, 148
p.(4014)Popescu-Gorj A., 1964 - Catalogue de la collection de Lépidopteres Prof. A. Ostrogovich du Muséum
dHistoire Naturelle Grigore Antipa, Bucarest, 293 pp.(1078)Toader, T., Dumitru, I. (ed.), 2005. Romanian forests.
National parks and natural parks. Ed. ROMSILVA, 267 pp.(1352)Toader, T., Dumitru, I. (ed.), 2005. Romanian
forests. National parks and natural parks. Ed. ROMSILVA, 267 pp.(1354)Toader, T., Dumitru, I. (ed.), 2005.
Romanian forests. National parks and natural parks. Ed. ROMSILVA, 267 pp.(1361)>
< - Coman Magda : >
< - Dragu Anca : >
< - Grup N2000 : >
< - Nitu Eugen : >
< - SANDRU ION : Studiu de fundamentare pentru parcul national Muntii Aninei(2511)Studiu de fundamentare
pentru parcul national Muntii Aninei(2533)>
< - Sinculet Teodora : Barloy J., Prunar F., 2000 Observation preliminaires sur l evolution saisonniere d especes
des genres Carabus et Cycrus dans les dolines de Carasova, Ed.Agroprint Timisoara(4014)Decu V., Murariu D.,
Gheorghiu V., 2003 Chiroptere din Romania, Insitutul de Speologie "Emil Racovita", Muzeul National Grigore
Antipa Bucuresti(1302)Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003 Chiroptere din Romania, Insitutul de Speologie
"Emil Racovita", Muzeul National Grigore Antipa Bucuresti(1303)Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003
Chiroptere din Romania, Insitutul de Speologie "Emil Racovita", Muzeul National Grigore Antipa
Speologie "Emil Racovita", Muzeul National Grigore Antipa Bucuresti(1308)Decu V., Murariu D., Gheorghiu V.,
2003 Chiroptere din Romania, Insitutul de Speologie "Emil Racovita", Muzeul National Grigore Antipa
Grigore Antipa Bucuresti(1324)>
< - Otel Vasile : >
1657

RO02 II 96.32 RO03 III 0.41 RO04 IV 38.46
RO98 0.66

RO02 Parc naĠional / E Parcul NaĠional Cheile Nerei - BeuúniĠa
RO02 Parc naĠional * 96.32 O Parcul NaĠional Semenic - Cheile Caraúului
RO03 Monument al + 0.09 2.289. Peútera PopovăĠ
naturii
RO03 Monument al + 0.10 I.1. Peútera Răsuflătoarei
naturii
RO03 Monument al + 0.22 IV.15. Peútera Exploratorii '85
naturii
RO04 RezervaĠie naturală + 13.25 2.282. Cheile Caraúului
RO04 RezervaĠie naturală + 1.56 2.283. Izvoarele Caraúului
RO04 RezervaĠie naturală + 13.57 2.284. Izvoarele Nerei
RO04 RezervaĠie naturală + 2.12 2.285. Cheile Gârliútei
RO04 RezervaĠie naturală + 7.37 2.286. BârzaviĠa
RO04 RezervaĠie naturală + 0.25 2.288. Peútera Comarnic
RO04 RezervaĠie naturală + 0.34 2.290. Peútera Buhui
RO98 Necunoscut + 0.66 2.287. Buhui - Marghitaú

5.3. Desemnare sit
Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului ; - Legea
nr. 5/2000- privind amenajarea teritoriului ; - H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri
nationale si naturale , si constituirea administratiilor acestora ;
1658

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Situl deocamdatănu are plan de management.El va fi efectuat pânăla 30.05.2006, de către AdministraĠia
Parcului NaĠional Semenic-Cheile Caraúului.
1659
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1660
B ROSCI0227
1.3 NUMELE SITULUI
Sighiúoara - Târnava Mare

2 0 0 6 0 2 2 0 1 6 0 3
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0099194 46.0047972
89264.90 0.00
1661

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
3130 446 Buna B C C C
6240 3570 Buna B A B B
6430 446 Buna C C C C
6510 1785 Buna B B B B
9110 4463 Buna B C B B
9130 10711 Buna A B B B
9170 8926 Buna A A B B
9180 8 Buna B C B B
91H0 267 Buna A A B A
91V0 892 Buna C C B B
92A0 446 Buna B C C C

M 1308 Barbastella W P? DD D
M 1308 Barbastella P P C C C B
M 1308 Barbastella R P C C C B
1662
M 1308 Barbastella C R C C C B
M 1337 Castor fiber(Castorul) P 4 6 i P G C B C B
M 1355 Lutra lutra P P C C C B
M 1354* Ursus arctos(Urs) P P C B B B
A 1166 Triturus cristatus P 1500 i P B B C B
ampelensis()
F 1138 Barbus P C C A C B
moioaga)
Petroc)
Petroc)
amarus(Boarcă)
F 1146 Sabanejewia P C C A C B
aurata(Dunăriă)
I 1078* Callimorpha quadripunctaria P R C B C B
I 4028 Catopta thrips P R C B C B
I 1088 Cerambyx cerdo P C B B C B
I 1074 Eriogaster catax P R C B C B
I 1052 Hypodryas maturna P P B B C C
I 4036 Leptidea morsei P R C B C A
I 1059 Maculinea teleius P P C B C B
I 1084* Osmoderma eremita P R C B C B
I 1014 Vertigo angustior P B B C B
P 4068 Adenophora lilifolia P R A B C B
P 4091 Crambe tataria P R C B C B
P 4067 Echium russicum P V C C C C
R 1220 Emys orbicularis P R C B C C
1663
M Apodemus agrarius C X
M Apodemus flavicollis C X
M Apodemus sylvaticus C X
M Arvicola terrestris C X
M Clethrionomys glareolus V X
M 2593 Crocidura suaveolens C X
M Eptesicus P X
M 1327 Eptesicus P X X
M Micromys R X
M Mus musculus C X
M Mustela erminea erminea P X
M 1320 Myotis brandtii() P X X
M 1322 Myotis P X X
M Myoxus glis P X
M 5009 Pipistrellus pygmaeus P X X
M Rattus norvegicus R X
M 2601 Sorex minutus C X
M 1332 Vespertilio C X X
1664

A 1214 Rana arvalis V X X
F Cobitis taenia taenia(Zmorla) P X
F Rhodeus amarus(Behlita) P X
I Apatura ilia P X
I Apatura iris P X
I Argynnis laodice C X
I 1091 Astacus astacus P X X
I Brenthis daphne P X
I Brenthis ino P X
I Carcharodus lavatherae P X
I Colias chrysotheme R X
I Hemaris fuciformis P X
I 1052 Hypodryas maturna P X X
I 1067 Lopinga achine P X X
I Lucanus cervus cervus P X
I Lycaena alciphron P X
I Neptis sappho C X
I Nymphalis polychloros P X
I Oberea linearis P X
I Pericallia matronula V X
I 1076 Proserpinus proserpina P X X
I Pyrgus sidae P X
P Aristolochia lutea R X
P Carex appropinquata R X
P Carex panicea P X
P Cephalaria radiata P X
1665
P Gladiolus imbricatus R X
P Gypsophila fastigiata V X
P Iris graminea P X
radiiflorus
P Orchis laxiflora ssp. elegans P X
P Orchis morio R X
P Ranunculus circinatus R X
P Ranunculus lingua P X
P Sagittaria sagittifolia P X
P Seseli peucedanoides P X
P Stachys palustris R X

N14 Păúuni 23.03
1666
Zona se încadreazăvn Podiului Târnavelor i parial Podiul Hârtibaciului, acestea caracterizându-se

printr-un relief colinar-deluros, cu văi însoite de terase i lunci bine individualizate. Actuala înfăiare a
reliefului este de podiputernic fragmentat de văi – culoare cu interfluvii care se menin în general în jur
de 500 – 550 m si numai în mod excepional ajung la valori de circa 700 m (Pădurea Dumbrava, 642 m,
altitudinea maxima fiind de 839m - Dl. Pietri).
Eroziunea intensă, generatăde colectarea apelor de către Târnava Mare i râul Hârtibaci, a fărâmiat
vechea suprafaăde eroziune, reducând-o la interfluvii înguste dispuse paralel. Interfluviile sunt asimetrice
de tip cuestă, a căror pantălinăse grefeazăaproximativ pe un strat dur (gresie), înclinând la fel cu el, iar
versanii abrupi reteazăvn cap un număr de cel puin douăstraturi (argilă, marne nisipoase). Frecvena
mare a cuestelor dispuse în iruri paralele care însoesc Târnava Mare, fragmentate de văi subsecvente,
reprezintăo consecina a adaptării reliefului la structuri de domuri i branhianticlinale.
În ansamblu, suportul geo-structural a impus prezena unor biotopuri specifice bine individualizate,
favorizând existena unor ecosisteme variate bine conservate. La acest fapt se adaugăgradul relativ
scăzut al presiunii antropice, zona fiind puin populată, exploatarea biologicăvncadrându-se în liniile unei
dezvoltări durabile.
Temperatura medie anualăse încadreazăvn izoterma de 90 C. Aceasta coroboratăcu o expunere
dominant vestică/esticăa versanilor i cu valorile relative ridicate ale radiaiei globale induce dezvoltarea
sezonului vegetativ pe cca 195 zile – ca factor de favorabilitate pentru starea i evoluia habitatelor i
speciilor de interes conservativ.
Utilizarea tradiionalăa terenurilor a păstrat o diversitate biologicăridicată. Aria este de importană

internaională, având în vedere căprobabil ultimele pajiti de mare întindere în Europa sunt perfect
funcionabile din punct de vedere ecologic. Managementul tradiional a stabilit un echilibru între
activităile umane i natură, acesta rămânând neschimbatădin evul mediu.
Studiile efectuate pentru ADEPT cu ajutorul WWF DCB aratăcăaria cuprinde numeroase specii de faună
i floră, care sunt periclitate la nivel naional i internaionalaici fiind incluse:
Floră:
• 10 taxoni vegetali periclitai în Europa, inclui în anexele Directivei Habitate i ale Conveniei de
la Berna (includ Larix polonica, angelica, arnica, papucul doamnei, Echium rossicum, narcisele, dedieii)
• 77 taxoni periclitai la nivel naional, inclui în Lista Roie naională
Faună
• 23 specii de mamifere periclitate în Europa i protejate prin Directiva Habitate i Convenia de la
Berna, incluzând lupul., ursul, pisica sălbatică, vidra
• 55 specii de păsări periclitate în Europa, incluse în Directiva Păsări i Convenia de la Berna,
incluzând uliul păsărar, uliul porumbar, cârstelul de câmp i 76 specii protejate la nivel naional
• 10 specii de reptile i amfibieni protejate prin Directiva Habitate i Convenia de la Berna,
incluzând buhaiul de baltăcu burtăroie
• 11 specii protejate de peti prin Directiva Habitate i Convenia de la Berna
• 600 specii de fluturi sunt descrise în cadrul acestui spaiu - 6 fiind protejate prin Directiva Habitate
i Convenia de la Berna i 22 protejate la nivel naional.
În acest spaiu diversitatea cuturilor agricole coexistăcu o bogatăbiodiversitate naturalăatât sub aspect
cantitativ cât i calitativ.
Aria proiectului este e 74493 hectare, cu o populaie de cca.19000 locuitori , repartizatăvn 30 sate puin
1667
extinse în suprafaă. Populaia încătrăiete în strânsălegăturăi peisajul înconjurător, care include
pajitile cele mai bogate ale Europei i întinsele păduri caducifoliate. Aici existămulte habitate i specii ce
sunt în Lista Roie IUCN i de asemenea au un statut prioritar în Directiva Habitate, inclusiv cele mai mari
populaii de carnivore mari din etajul deluros (urs i lup).

afară afară
L A07 Utilizarea produselor N O L D Poteci,trasee,trasee N I
biocide, hormoni si 01.0 pentru ciclism
substante chimice 1
ingrasamant)
(copaci nenativi)
02.03 lastarisului
gaze
M F Vanatoare N I
03.01
M K Eroziune N I
01.01
L K Eutrofizare(naturala) N I
02.03
1. Akeroyd, J.R. (2002) Protecting Romania’s Lost World. Plant Talk, 30: 19–24.
2. Akeroyd, J. R. (2003). A Transylvanian wood-pasture. Plant Talk, 34: 34–37.
3. Akeroyd, J. [R.], Sârbu, A., Oroian, S. & Hiritiu, M. (2003). Botanical assessment of the Saxon
Villages region (Târnave plateau) of southern Transylvania, Romania. Unpublished report to International
Finance Corporation, Washington DC, USA.
4. Coldea Gh., Sârbu I., Sârbu A. & Negrean G. (2001) Ghid pentru identificarea i inventarierea pajitilor
seminaturale din România, Editura alo, Bucureti.
1668
5. Jones, A. (2003) Grassland Management Strategy – Transylvanian grasslands. Unpublished report to
ADEPT project, Salisbury, UK.
6. Mountford, J.O. & Akeroyd, J.R. (in press, 2005) A biodiversity assessment of the Saxon villages region
of Transylvania. Transylvanian Review of systematical and ecological Research
7. Oroian, S., Samarghitan, M & Hiritiu, M. (2003) Information concerning the Târnave Plateau
vegetation. Unpublished report to ADEPT project, Salisbury, UK.
8. Puscaru-Soroceanu, E. (ed.) et al. (1963) Pasuni si fînetele din Republica Populara Romîna. Academiei
Republicii Populare Romîna, Bucureti.
9. Rakosy L. obs. pers (1970-2006)
10. . Moga, C., (2005)- Lucrare de doctorat, Univ. Babe-Bolyai Cluj
11. Amenajamentele silvice (2000) de la Direciile silvice Mure, Sb, Bv
12. Tibor Hartel, Raport referitor la statutul populaiilor de amfibieni, trimestrul II (15 decembrie 2005 – 14
martie 2006), Colegiul Naional Mircea Eliade, Sighioara, Institutul de Biologie al Academiei Române,
Bucureti;
13. Botnariuc,N., Tatole,V., (2005) Cartea Roie a Vertebratelor din România, Academia Română, Muzeul
Naional Grigore Antipa14. Rapoarte de evaluare carnivore 2005, 2006 APM Mures
< - Abran Peter : Cercetari în teren, dr.ing.Abran P., CFBC raport (MET)(9110)Cercetari în teren, dr.ing.Abran P.,
CFBC raport (MET)(9130)Cercetari în teren, dr.ing.Abran P., CFBC raport (MET)(9170)Cercetari în teren,
dr.ing.Abran P., CFBC raport (MET)(91E0)Cercetari în teren, dr.ing.Abran P., CFBC raport (MET)(91V0)>
< - Banaduc Angela Maria : Dr. Dragulescu Constantin, Universitatea Lucian Blaga Sibiu(91E0)>
< - Cristea Vasile : Cristea et al., 2005, Raport pre-proiect LIFE (nepublicat)(3130)Cristea et al., 2005, Raport
pre-proiect LIFE (nepublicat)(40A0)Cristea et al., 2005, Raport pre-proiect LIFE (nepublicat)(6430)Cristea et al.,
2005, Raport pre-proiect LIFE (nepublicat)(91H0)>
< - Donita Nicolae : amenajamente silvice(9170)amenajamente silvice(91V0)amenajamente silvice(91Y0)fara
sursa(9130)>
< - Gafta Dan Calin : Cercetari în teren, proiect ADEPT(3240)Cercetari în teren, proiect ADEPT(9110)Cercetari în
teren, proiect ADEPT(9130)Cercetari în teren, proiect ADEPT(9170)Cercetari în teren, proiect
ADEPT(9180)Cercetari în teren, proiect ADEPT(91E0)Cercetari în teren, proiect ADEPT(91H0)Cercetari în teren,
proiect ADEPT(91I0)Cercetari în teren, proiect ADEPT(91Y0)Cercetari în teren, proiect ADEPT(92A0)>
< - Mandache Mihaela : >
< - Moise Silvia : >
< - Oroian Silvia : Oroian S. et al., Raport preproiect LIFE(3150)>
< - Stefanescu Izabela : >
< - Teodorescu Luiza : >
< - Rasnoveanu Mihaela : >
< - Abran Peter : >

< - Alexandru Iftime : P. Abran, verificat Negus S. si Iftime A.(1352)P. Abran, verificat Negus S. si Iftime A.
(1354)Sos, T., 2007. NWJZ 3(1): 34-52.(4008)>
< - Banaduc Angela Maria : Dr. Ioan Ghira, Societatea Romana de Herpetologie(1220)>
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1337)>
< - Coroiu Ioan : Informatii de la vanatori si paznici de vanatoare(1361)Informatii paznici de
vanatoare(1354)Informatii vanatori(1352)>
< - Cristea Vasile : >
1669
< - Ioan Ghira : I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas, T.Racz,
Z.Farkas, T.Brad, 2002, "Mapping of Transilvanian Herpetofauna", In: "Nymphaea. Folia naturae Bihariae" XXIX,
p. 145-201, Oradea(1220)>
< - Oroian Silvia : >
< - Page Nat : ADEPT pre-project LIFE 2005 / UBB-CJ (Coroiu I.)(1308)ADEPT pre-project LIFE 2005 / UBB-CJ
(Coroiu I.)(1324)ADEPT pre-project LIFE 2005 / UBB-CJ (Coroiu I.)(1355)ADEPT pre-project LIFE 2005 /
UBB-CJ (Rakosy L.)(1052)ADEPT pre-project LIFE 2005 / UBB-CJ (Rakosy L.)(1059)ADEPT pre-project LIFE
2005 / UBB-CJ (Rakosy L.)(1060)ADEPT pre-project LIFE 2005 / UBB-CJ (Rakosy L.)(1074)ADEPT pre-project
LIFE 2005 / UBB-CJ (Rakosy L.)(1078)ADEPT pre-project LIFE 2005 / UBB-CJ (Rakosy L.)(1083)ADEPT
pre-project LIFE 2005 / ULB-Sibiu (Dr. Doru Banaduc)(1134)ADEPT pre-project LIFE 2005 / ULB-Sibiu (Dr. Doru
Banaduc)(1138)ADEPT pre-project LIFE 2005 / ULB-Sibiu (Dr. Doru Banaduc)(1146)ADEPT pre-project LIFE
2005 / ULB-Sibiu (Dr. Doru Banaduc)(2511)Dr. Ioan Ghira, Societatea Romana de Herpetologie(1166)Dr. Ioan
Ghira, Societatea Romana de Herpetologie(1193)Dr. Ioan Ghira, Societatea Romana de Herpetologie(1220)>
< - Tatole Victoria : confirmare Dr. L. Rakosy(1059)Panin, S. 1957 – Fauna României, Coleoptera, Scarabaeidae,
Vol. X Insecta (IV), fasc. 4, 319 p.(1084)SÎRBU Ioan 2005, The freshwater mollusks from the Târnava rivers basin
(Transylvania, Romania). Transylv. Rev. Syst. Ecol. Res. 2, pp. 51-60(1032)Gheoca VoichiĠa, 2007. Aspects
Regarding The Terrestrial Malacofauna Of The Saxon Villages Area Of Southern Transylvania (Romania).
Transylv. Rev. Syst. Ecol. Res. 4, 127-131(1014)>
distributiei speciilor criteriu de lepidoptere: S. MIHUT(1078)Referat analiza distributiei speciilor criteriu de
lepidoptere: S. MIHUT(4028)Referat analiza distributiei speciilor criteriu de lepidoptere: S. MIHUT(4036)>
< - Otel Vasile : >
< - Sarbu Ion : >
< - Tatole Victoria : Gheoca VoichiĠa, 2007. Aspects Regarding The Terrestrial Malacofauna Of The Saxon
Villages Area Of Southern Transylvania (Romania). Transylv. Rev. Syst. Ecol. Res. 4, 127-131(1014)>

RO98 0.17

RO98 Necunoscut + 0.03 2.632. RezervaĠia de stejar pufos
RO98 Necunoscut + 0.14 2.635. Stejarii seculari de la Breite
1670
5.3. Desemnare sit
Desemnarea este sustinuta din urmatoarele considerente:

1.Este sit reprezentativ pentru zona continentalătransilvăneană, cu alternante de paduri si pajisti pastrate in
conditii naturale,insumand 18 habitate de interes european (Directiva Habitate).
3.Pădurile sunt majoritar de tip natural fundamental, concentrate pe o suprafaăde 50 km x 20 km (procent
pădure 40%), în bazinul Târnava Mare.
3. Florăi faunădiversificată, inclusiv populaii permanente de uri i lupi , rarităi de fluturi (prof. Rakosy L.,
UBB CJ), respectiv valori botanice deosebite (prof. Cristea I. UUB CJ ).
4. Zonăgospodăritădurabil de a lungul secolelor de comunităile locale de sai, aezări umane rare, rustice cu
valoare de patrimoniu.
5. Douăfundaii britanice recunoscute MET i ADEPT sprijinăsusinut necesitatea conservării acestei zone
prin situl Natura 2000 propus de APM Mure.
OrganizaĠie: Societatea Progresul Silvic, filiala Sibiu

Email: marius.ureche@progresulsilvic.ro
Linkuri:
Nu
1671
Justificarea tehnicăpentru forma propusă(mărime, localitaĠile incluse sau excluse)pentru Situl Natura 2000
1. Management:
• OficialităĠi UE de la DirecĠia Generalăpentru Mediu (Hernandez

Placido, 07.08.06) au confirmat căsatele din ariile administrate sunt
mai bine incluse în siturile Natura 2000. Aceasta imbunătăĠeúte
eficienĠa managementului úi nu are nici un efect asupra administrării
clădirilor/ activităĠilor de dezvoltare din sate, Sarcina de a duce la
bun sfârúit estimarea impactului de mediu din cadrul articolului 6 al
Directivei Habitate UE va fi aceeaúi dacăun sat este inclus sau se
învecineazăcu un habitat protejat de Directiva Habitate UE.
• Conservarea la nivel de peisaj s-a dovedit a fi mai eficientădecât
conservarea minimalistăa unui singur habitat.
• Zootehnia este cu atât mai viabilădin punct de vedere economic, cu cât
zona este mai extinsă.
2. Specii, Procese Genetice úi Flux Genetic:

• Fluturii – de exemplu Eurodryas aurinia au nevoie de 90 ha pentru o
populaĠie viabila (studii ale ONG Butterfly Conservation , UK)
• Păsările răpitoare – de exemplu Acvila Tipătoare Mică(annex II al
Directivei Habitate UE) au o arie de desfăúurare aproximativ intre 800-
4,400ha, o arie medie de aproximitiv 2.500 ha pe pereche, dar
interacĠiunea dintre perechi are loc pe distante de sute de km
• Animalele ierbivore – sunt necesare arii extinse pentru a permite
miúcarea populaĠiilor către noi arii de creútere
• Dispersia speciilor. Siturile mici inhibădispersia úi produc
încruciúare negativă, atât pentru plante, cât úi pentru animale.
3. Habitate:
• Efectele de graniĠă±este important săexiste o formăcircularăsau
rectangularăpentru a reduce zonele de hotar. O abordare
gen „Schweitzer” sau crearea multor arii mai mici va duce la creúterea
efectului de graniĠăúi la reducerea eficienĠei în ce priveúte
protecĠia biodiversităĠii.
• Zonele mici sunt expuse cu precădere evenimentelor meteorologice cum ar
fi cele din verile mai uscate si iernile mai umede.
• Zonele largi compenseazăefectele schimbărilor din habitatele naturale.
4. Aspecte de mediu:
• Efectele de graniĠă±hotarele mai lungi, în comparaĠie cu zonele
compacte, sunt mai expuse poluării din afara ariei respective.
• Studii (ex. studii efectuate de Joint Nature Conservation Commitee, UK)
au arătat cămiúcarea vaporilor de azot rezultatădin agricultura
intensivăse pot întinde pe arii de sute de metri.
• Pajiútile bogate în specii sunt extrem de sensibile la poluarea cu
azot. Acesta afecteazăflorile, dar nu úi iarba, ceea ce înseamnăcă
iarba va disloca în scurt timp toate florile.
• Pajiútile amortizeazăpoluarea mediului úi absorb carbonul.
• Pajiútile opresc eroziunea pe cursul apelor úi amortizeazăpoluarea
râurilor, protejând speciile acvatice.
1672
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1673
B ROSCI0228
1.3 NUMELE SITULUI
SindriliĠa

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0105416 45.0045527
870.30 0.00
1674

RO22 SUD-EST

Stepică

conserv.
9110 261 Buna B C B B
9410 348 Buna A C B B

M 1352* Canis lupus(Lup) P 3 4 i P C B C C
M 1352* Canis lupus(Lup) C 6 10 i P C B C C
M 1361 Lynx lynx(Râs) P P C B C C
M 1361 Lynx lynx(Râs) C 1 2 i P C B C C
M 1354* Ursus arctos(Urs) P P C B C C
M 1354* Ursus arctos(Urs) C 3 5 i P C B C C
carpatic)

1675
Caracterizat prin existena unor habitate cvasioriginare, situl este suprapus unui bazin forestier în care
grohotiurile fosile acoperite de molidiuri i brădete constituie un element de favorabilitate pentru
stabilirea unor zone de cretere a puilor i hibernare pentru exemplare din speciile de Ursus arctos i
Canis lupus. În aciunile de monitorizare din cadrul proiectului LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a
carnivorelor mari din judeul Vrancea, au fost identificate ase vizuini folosite alternativ de haitele de lup
ale caror teritorii se suprapun în zonă.
În acelai context, zona numita de localnici Äindrilia – Afiniul” constituie prin habitatele bogate in
fânee i afiniuri compacte un pol de atractie in perioada de fructificatie, pentru ungulate i pentru Ursus
arctos.
Gradul accentuat de naturalitate, existena habitatelor specifice grohotiurilor fosile i a padurilor

caracteristice etajului boreal, dublate de favorabilitatea reliefului pentru alegerea ca zone de fătare,
cretere a puilor, hibernare i hranire, fac din acest sit un element cheie pentru funcionarea Reelei
ecologice locale de protecie a carnivorelor mari din judeul Vrancea, reea constituităi aprobatăin
cadrul proiectului LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeul Vrancea. In
cadrul acestei reele, situl propus este incadrat in categoria coridoarelor ecologice de tip „steping stones”.

afară afară
fara replantare sau
refacere naturala
L F Vanatoare N I
03.01
1676
2. Raport „Analiza GAP a sistemului de arii protejate raportat la distribuia speciilor de carnivore mari”-
3. „Planul de management al carnivorelor mari din judeul Vrancea” - LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in
situ a carnivorelor mari din judeul Vrancea
5. - CIURESCU,St.-1997- ” Comori biogeografice Vrâncene ” ,APM Focsani
7. Inventarierea capitalului natural in bazinul hidrografic al râului Năruja – Centrul Focal de Monitorizare a
Diversităii Biologice, 2004
8. „Studiul de fezabilitate pentru desemnarea reelei ecologice de protzecie a carnivorelor mari din
judeul Vrancea” - LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeul Vrancea
< - Sandu Radu Mihai : Documentatie realizata de APM Vrancea, 2004(6520)Documentatie realizata de APM
Vrancea, 2004(9110)Documentatie realizata de APM Vrancea, 2004(9410)>

5.3. Desemnare sit
Situl face parte din Zona de securitate Vrancea Sud – parte componenta a Reelei ecologice locale de
protecie a carnivorelor mari din judeul Vrancea, reea constituităi aprobatăin cadrul proiectului
LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeul Vrancea. Statutul acestei reele a fost
aprobat i aplicat la nivel judeean prin protocolul încheiat între instituiile care administreazăarealul i
autarităile publice judeene.
1677

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Planul de management al sitului este corelat cu Planul local de management al carnivorelor mari din judeĠul
Vrancea (LIFE02NAT/RO8576 Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeĠul Vrancea.) si urmareste
protectia úi conservarea habitaterlor naturale si a speciilor de carnivore mari.Aria sitului propus face parte
din suprafaĠa administratăde O. S. Năruja, pentru care managementul se face conform sistemului de
certificare a pădurilor, cod FSC SW-FN/COC - 1428.
1678
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1679
B ROSCI0229
1.3 NUMELE SITULUI
Siriu

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0051611 45.0024222
6242.20 0.00
1680

RO12 CENTRU
RO22 SUD-EST
Stepică

conserv.
3230 0 Buna D
4060 187 Buna B C B B
7110 3 Buna C C B B
9110 1161 Buna A C A B
9130 799 Buna A C A B
9180 3 Buna D
9410 387 Buna A C A B

M 1361 Lynx lynx(Râs) P 10 15 i P C B C B
M 1354* Ursus arctos(Urs) P P C A C A
A 1166 Triturus cristatus P P D
moioaga)
1681

M 1369 Rupicapra rupicapra P X X
F Barbatula barbatula(Grindel) P X
I Ena montana P X
P Achillea pannonica P X
P Alyssum murale R X
P Amaranthus blitoides P X
P Arctostaphylos uva-ursi R X
P Artemisia annua P X
P Artemisia austriaca P X
P Asperula cynanchica P X
P Botrychium lunaria P X
P Brassica juncea P X
P Bryonia alba R X
P Cardaria draba P X
P Carex appropinquata P X
P Carex atrata P X
P Carex pediformis R X
P Colchicum autumnale P X
P Conioselinum tataricum R X
P Consolida regalis P X
P Cornus mas(Coarne ) P X
P Crocus banaticus P X
P Cynodon dactylon P X
P Dianthus giganteus P X
1682
P Digitalis grandiflora P X
P Empetrum nigrum ssp. R X
hermaphroditum
P 1657 Gentiana lutea R X X
P Gentiana utriculosa P X
P Geranium sanguineum P X
P Heliotropium europaeum P X
P Hordelymus europaeus P X
P Inula salicina R X
P Juncus alpinus R X
P Juncus thomasii P X
P Lembotropis nigricans R X
P Lepidium ruderale R X
P Ligularia glauca P X
P Ligustrum vulgare P X
P Listera ovata R X
P Lunaria rediviva R X
P Mercurialis perennis P X
P Myosotis scorpioides P X
P Nigritella nigra P X
P Onobrychis viciifolia P X
P Phyteuma orbiculare P X
P Poa remota P X
P Prunella laciniata P X
P Ribes alpinum P X
P Rosa pimpinellifolia P X
P Rubus sulcatus P X
P Sclerochloa dura P X
P Sisymbrium orientale R X
P Spergularia rubra P X
P Taxus baccata V X
P Thalictrum foetidum P X
P Triglochin palustris C X
P Trigonella procumbens P X
P Veronica prostrata P X
1683
P Vicia sylvatica P X

N14 Păúuni 7.99
Munii Siriu reprezintăun masiv muntos în sud-estul Carpailor Orientali (Carpaii de Curbură), în grupa
Munilor Buzăului, cuprins între cursurile superioare ale râurilor Buzău la est i Bâsca Chiojdului la vest,
având orientare generalănord-vest – sud-est. In sens restrâns, Munii Siriu sunt cuprini între văile
Buzăului la est, Crasnei la nord, Siriului Mic în sud-vest i Siriului Mare în sud, dominând unităile
muntoase cu altitudini mai mici din jur: Munii Intorsurii la nord, Munii Tătaru în vest, Munii
Zmeuret-Munteanu în sud – sud-est i Podu Calului în vest.
Munii Siriu sunt alcătuii din gresii dure (“gresia de Siriu”), isturi i marne cretacice. Versanii cu pantă
mare i abrupturi sălbatice au la bazătrene de grohotiuri, iar în sud i sud-est sunt afectai de frecvente
alunecări de teren. Pe platourile din partea de vest a Vîrfului Mălîia sunt prezente o serie de lacuri nivale.
Altitudinea maximă, de 1662 m, este atinsăvn Vîrful Mălîia. Vîrful Siriu, vârf situate în partea de nord a
Munilor Siriu care are formăde cupolăi este cunoscut i sub numele de Bocârnea, are o altitudine de
1657 m.
Sub aspect petrografic, Masivul Siriu este alcătuit din bancuri groase de gresii, care adesea trec în
microconglomerate. În partea de est apare i o fkie de depozite oligocene, constituitădin alternane de
gresii, marne, disodile i menilite. Aceastăformaiune grosieră, de culoare cenuie, care alcătuiete
principalele culmi ale acestor muni a fost denumităde geologul I. Popescu Voiteti „gresia de Siriu” dat
fiind desfăurarea ei în acest masiv. Privit din orice parte, apare ca un masiv bine individualizat, înconjurat
de zone mai joase.
O mare parte din masiv este reprezentatăde un sinclinal suspendat cu flancul estic faliat i dispus în cel
puin douătrepte, al cărui ax se desfăoarăvn lungul văilor Mălîia i Urlătoarea. Flancul vestic dănatere
la abruptul dintre văile Crasna i Siriu Mare, fiind alcătuit din gresii dure; numai în partea esticăse adaugă
o fkie de oligocen cu alternane de gresii, marne, disodile i menilite.
Rocile din care sunt formai Munii Siriului sunt predominant reprezentate prin gresii, argile i marne. La
acestea se adaugă, secundar, microconglomerate, marno-calcare, menilite, isturi disodilice etc. Ele
alcatuiesc strate cu grosimi de la cativa centimetri pana la 2-10 m, dispuse în alternanta. Cea mai mare
parte a masivului Siriu este formatădin bancuri groase de gresii, care, frecvent, trec în microconglomerate.
Este o formaiune grosiera, dură, rezistentă, de culoare cenuie, care alcătuiete principalele culmi ale
acestor muni.
Orizonturile i stratele de gresii, argile i marne sunt cutate, cutele având o direcie în general nord-est –
1684
sud-vest. Stratele au o cădere foarte mare, adesea fiind chiar verticale. Caracteristicile structurale se
reflectăatât în fizionomia generalăa reliefului, cât mai ales în detaarea unor forme aparte de tipul zidurilor
de gresie, jgheaburilor, cuestelor (forme de relief apărute într-o regiune în care stratele cu roci dure
alterneazăcu cele moi, datorităeroziunii apelor curgătoare i retragerii treptate a versanilor).
Munii Siriu, cuprini între râurile Buzău, Crasna i Siriu sunt formai din mai multe sinclinale i
anticlinale orientate nord-est – sud-vest, unele aparinând pânzei de Siriu, celelalte autohtonului paleogen.
Numele acestor muni nu se trage de la Vârful Siriu (frecvent cunoscut sub numele de Bocîrnea), ci de la
râul care îl înconjoarăla sud i sud-vest. Altitudinal depăete 1600 m prin Culmea Mălâia (1662 m) i
Vîrful Bocârnea (1657 m), în rest, culmile ce se desprind coboarăvn trepte de la 1400 la 1000 m. Unele din
acestea sunt foarte netede, pe alocuri au caracter de suprafee structurale (în special acelea de la 1400
m). Ele sunt delimitate de obicei de abrupturi de cuestăde câteva sute de metri (abruptul Bocîrnei, abruptul
Mălîiei, Colii Măgăreii, Colii Babei, etc.). Existătrepte de modelare i numeroase forme de relief
structural i periglaciar. Văile principale sunt largi i puin adânci la obârii, cu rupturi de pantăi largi în
sectorul din aval, cu formăchiar de bazinete. În estul crestei Mălâia pe o largăsuprafaăcvasistructurală,
existădouămicrodepresiuni a căror genezăpare a fi periglaciară.
Văile principale sunt largi la obârii (pe platourile de la 1400m), se îngusteazăla trecerea prin sectorul
abrupt, unde prezintăchiar cascade, iar în avale se lărgesc i dau bazinete, mai tipice fiind cele din spatele
îngustărilor de la vărsare, unde unele văi taie pachete de strate dure (Mreaja, Milea). În estul Mălîiei, pe o
largăsuprafaăcvasistructurală, existămai multe microdepresiuni din care douăsunt mai mari, geneza lor
suscitând mai muli ani interesul cercetătorilor. Cei mai muli susin formarea cuvetei în condiii de
climat rece, periglaciar. Existăi părerea căau luat natere în urma unor mari alunecări.
Pe platoruile din vestul Mălîiei sau din nordul Bocîrnei se găsesc pajiti alpine, ochiuri de apăi sfagnete.
Poienile sunt delimitate de abrupturi de cuestă, de câteva sute de metri, pe care năruririle sunt foarte
frecvente. De un deosebit pitoresc sunt colii Bocîrnei i abruptul Măgăreii. Alături de grohotiuri vechi
i recente, la baza abrupturilor se dezvoltăuneori i alunecări. În estul Mălîiei, pe o largăsuprafaă
cvasistructurală, se aflăLacul Vulturilor sau Lacul fărăFund.
Alunecările de teren se evideniazăcu precădere în poriunile unde au distrus recent culturi sau au
afectat oseaua. Se întâlnesc de la distrugerea superficialăa păturii înierbate i a solului pânăla alunecări
dintre cele mai grandioase, gama formelor de distrugere fiind aproape completăi, toate acestea având, în
mod obinuit, drept cauzăimediată, defriările anterioare i folosirea neraionalăa terenurilor.
Alunecările din aceastăzonăsunt în strânsălegăturăcu evoluia văii Buzăului; pe fiecare buclăde
meandru s-a declanat câte o alunecare masivă, care stagneazăi se reactiveazăperiodic. Sub aspect
economic, este de reinut faptul că, aproape fiecare din aceste alunecări, sunt traversate de osea i de
calea ferată, ambele suferind distrugeri periodice. De aceea, dinamica evoluiei văii i a versanilor se
impune a fi luatăvn considerare la fixarea traseului local al căilor de comunicaie.
În cazul torenilor noroioi, spre deosebire de alunecări, este vorba de o umezire maximăce depăete
stadiul de plasticitate i de alunecare, ducând la curgeri efective. Cantităile de aluviuni depozitate de
aceti toreni, în timpul ploilor, sunt enorme. Formarea unor vaste conuri de dejecie este legatăi de
stratele conglomeratice, în care sunt instalate bazinele de recepie i care sunt distruse cu uurină.
În ceea ce privete formele de relief dezvoltate în complexul gresiei de Siriu, se remarcăexistena unor
pachete groase de gresie dură, uneori având caracter microconglomeratic, cu ciment calcaros. În
sectoarele de abrupturi structurale, modelarea a detaat turnuri, coloane, babe; pe platourile structurale în
afara unor microdepresiuni nivale dezvoltate i ca urmare a favorizării proceselor de alterare i dizolvare
de către compoziia rocii apar i alveole circulare cu diametre de pânăla 15-20 cm i adâncimi de 5-10
cm, cum ar fi cele de pe culmea Mălîia.
Varietatea de faciesuri petrografice, alternana i desfăurarea nord-est – sud-vest a lor (îndeosebi cele
aparinând fliului paleogen) impun o serie de aspecte în profilul văilor dar i unele trăsăsturi în
desfăurarea treptelor de modelare.
Caracteristicile pe care le îmbracăvăile sunt strâns legate de raportul dintre desfăurarea acestora i
orientarea faciesurilor petrografice. În acest sens se pot distinge următoarele situaii:
- Văi transversale desfăurate pe faciesurile petrografice, cum ar fi pe Buzău, caracterizate prin: chei în
calcare, conglomerate i gresii dure; bazine i sectoare largi de vale în faciesuri marno-argilo-grezoase;
frecvente rupturi de pantăde naturălitologică, etc..
- Văi desfăurate pe contacte petrografice la care se impun asimetria în profil transversal (un versant
1685
alcătuit din roci dure aproape vertical i un versant format din roci moi, slab înclinat) i deosebiri pe
versani în morfodinamicăi micromorfologie.
- În faciesurile cu roci preponderent dure, cum ar fi gresiile de Siriu, văile sunt înguste iar versanii sunt
aproape verticali; în faciesurile unde rocile moi, friabile predomină, văile sunt largi i cu versanii slab
înclinai cu numeroase pornituri de teren.
- Văi cu sectoare transversale i longitudinale pe faciesurile petrografice, cum ar fi cele de la Siriu i
Milea, care îmbracăcele mai variate aspecte în profil transversal (sectoare simetrice i asimetrice cu
versani înclinai, diferite chei i bazinete, etc.) i longitudinal (alternane de sectoare cu pante diferite).
Depozitele, relieful i structurile periglaciare
Depozitele periglaciare sunt reprezentate prin grohotiuri i deluvii de alunecare. Primele sunt frecvente pe
culmile alcătuite predominant din roci tari i cu grad de gelivitate mare (conglomerate, gresii). Deluviile s-au
format îndeosebi pe versanii în alcătuirea cărora existăorizonturi de marne, argile, disodile, isturi.
Gelivaia a produs în ambele situaii dezagregări, dar materialele rezultate au avut dimensiuni i au
suferit deplasări diferite.
Grohotiurile se întâlnesc la peste 1400 m îndeosebi la baza abrupturilor de naturăstructuralădin estul

Mălîiei, precum i în jurul vârfului Bocîrnea. Volumul cel mai mare de gelifracie se aflăla baza
versanilor abrupi alcătuii din calcare, conglomerate i gresii mai puin compacte, cu expoziie sudică
i vestică. Acolo unde rocile sunt compacte, iar orizonturile depăesc în grosime 2 m, procesul s-a
desfăurat lent, iar volumul dislocat este redus (în unele sectoare din aria gresiei de Siriu). Mărimea i
forma gelifractelor sunt în funcie de rocăi de gradul de fisurare-diaclazare al rocii. Grohotiurile de la
baza abrupturilor din gresie de Siriu sunt formate din blocuri ce depăesc frecvent 0,5 m3i la care de
asemenea alterarea a dus la rotunjirea muchiilor i colurilor.
La altitudini mai mici i îndeosebi pe versanii văilor, modelarea se realiza mai ales prin nivaie i
solifluxiune. În perioade de dezghei de umectare accentuată, se produceau alunecări. Deluviile
alcătuiesc pături groase dispuse în trepte i valuri. Topografia i structura iniialăau suferit însămodificări
radicale în urma reluării proceselor de alunecare în holocen, când au fost antrenate i alte mase de rocăi
depozite de alterare mai noi. De aceea nu se poate vorbi de depozite periglaciare, ci de deluvii de
alunecare realizate în mai multe faze începând cu pleistocenul superior.
În ceea ce privete relieful periglaciar, formele reziduale, variate ca fizionomie (turnuri, ciuperci, coloane,
creste, vârfuri piramidale) apar pe culmile principale i pe abrupturile structurale. Aspectul i dimensiunile
acestora depind de gradul de gelivaie al rocilor, de structura i panta versantului. Turnurile din
litofaciesurile gresiei de Siriu (Vârful Bocârnea, Colii Balei, în estul platoului Măgăreii) apar numai pe
abrupturile structurale i au dimensiuni modeste. Acestea au rezultat din fragmentarea crestelor dintre văile
obsecvente i au înălime de pânăla 10 m i diametru de 0,5-2 m. Situaia este explicatăde
compactitatea mai mare a gresiilor i de altitudinea joasă(1300-1800 m) la care se găseau principalele
culmi în pleistocen i unde condiiile climatice au fost mai puin riguroase.
Văiugile crionivale se întâlnesc de regulăpe marile abrupturi structurale i sunt legate de lărgirea i
adâncirea unor ogae prin gelifracie i avalane. Cu dimensiuni de sub 100 m lungime se aflăpe
abruptruile culmilor Mălîia, Măgăreaa, Bocîrnea. Văiugile au formăde pâlnie, în profil longitudinal prezintă
rupturi de pantă, iar în cel transversal sunt semicirculare.
Pe majoritatea suprafeelor slab înclinate existăexcavaii circulare sau alungite cu lungimi de la ckiva
metri pânăla peste 100 m i adâncime de 2-15 m, denumite depresiuni nivale. Majoritatea sunt actuale,
fiind legate de nivaie i alunecări. Din formele vechi câteva au suscitat interes, interpretările genetice fiind
diferite. Mai semnificative sunt cele din Siriu i Penteleu. În Munii Siriu, în estul Culmii Mălîia sunt două
depresiuni. În prima depresiune, care are o formădreptunghiularăi se desfăoarăla 1540 m, se aflăo
mlatină. La sud de aceasta i cu circa 50 m mai jos se aflăcea de-a doua depresiune, ocupatăvn mare
parte de Lacul Vulturilor, cu o suprafaăde 6 800 m2, lungime de 103 m, lăime de 67 m i adâncime de
2 m (P.Gktescu, Gh. Popa, 1960). N. Orghidan (1932) atribuie depresiunilor origine glacionivală, iar
depozitelor caracter morenic, părere reluatăi de N. Macarovici (1963). Tr. Naum (1957) le leagăde
existena a douăcircuri de nivaie la a căror modelare, în afara crionivaiei, au participat i alte procese.
P. Gktescu i Gh. Popa (1960) susin originea complexădatăde procese de nivaie, spălare i tasare
într-o masăde materiale acumulate pe polie structurale. I. Sîrcu (1964) le considerăca rezultat al
producerii unor alunecări pe creasta Mălîiei. Acestei ipoteze i se alăturăGh. Niculescu i D. Bălteanu (1970
). Cartările realizate au condus la concluzia căla formarea lor au conlucrat un complex de procese, din care
crionivaiei i-a revenit un rol esenial. Trebuie precizat că, dacăprocesele care le-au generat au fost
similare, configuraia iniialăa terenului unde s-au format a fost diferită. Astfel, depresiunea de la Lacul
1686
Sec a apărut pe o suprafaăde eroziune cu caracter structural la ± 1450 m, pe când aceea de la Lacul
Vulturilor într-un bazin de recepie torenial larg, tăiat în suprafaa anterioară. El era alungit pe direcia
nord-sud i suspendat la contactul gresiei de Siriu cu solzii oligoceni; configuraia era probabil
asemănătoare cu aceea din sectorul actual de obârie a pîrîului Mreaja dintre vîrful Bocîrnea i Culmea
Mălîia.
În sectorul central al Culmii Mălîia, faciesul gresiei de Siriu este reprezentat de orizontul de gresii masive i
microconglomeratice cu grad ridicat de compactitate. Ca urmare, în condiiile climatice ale pleistocenului
superior un abrupt structural grezos cu o pantăde peste 450 nu evolua prin alunecări, ci numai prin
dezagregări, avalane. De altfel, nici astăzi – când gelivaia este mult mai slabăfaăde cea din wĦrm, iar
cantităile de precipitaii sunt ceva mai mari (wĦrmul s-a remarcat prin ger i nu prin umezealăbogată) –
nu se întâlnesc aici sectoare unde alunecările sădisloce roca în loc. Porniturile care se produc afectează
doar pătura de gelifracte pleistocene. La cei trei martori situai sub Culmea Mălîia, dar la sud de Lacul
Vulturilor cu circa 500 m, stratele în loc săvncline spre vest (ca în Culmea Mălîia) sunt orizontale sau chiar
cad spre est. Aici, unitatea isturilor negre, a căror parte superioarăeste gresia de Siriu, este reprezentată
prin mai multe cute normale (în vest) sau faliate i transformate în solzi (est i nord-est). Din valea Siriului
Mare i pânăvn sud-vestul Mălîiei poate fi urmărit un anticlinal faliat (I. Marinescu, 1962) care spre nord-est
dispare, în locul său dezvoltându-se un solz. Ca urmare, cei trei martori nu reprezintătrepte de deplasare
ca în cazul glimeelor, ci fragmente din flancul estic al anticlinalului amintit. De altfel, este greu de admis că
nite ridicături imense ca acestea, deplasate în lungul unui plan de alunecare pînăla modificarea radicală
a poziiei stratelor s-ar fi oprit brusc deasupra unui abrupt de 250-350 m aflat în sud-estul lor, în bazinul de
recepie al văii Milea.
În ceea ce privete depresiunile dintre martori i Culmea Mălîia, acestea au origine crionivalăi s-au
dezvoltat în sectoare uor de atacat de eroziune (axul anticlinalului i liniile de falie). i alte argumente –
configuraia uor semicircularăa abruptului, alcătuirea, grosimea mare i dispunerea depozitului, faptul
căvn alte sectoare din masiv versanii sunt acoperii de deluvii de alunecare etc. – nu constituie probe
care săimpunăadmiterea genezei depresiunilor prin alunecări. Existăabrupturi la fel de „arcuite” în gresia
de Siriu (Bocîrnea, Colii Măgăreii), la baza cărora sunt poale de grohotii nu trepte de alunecare.
Dispunerea i grosimea depozitelor au depins mult de configuraia terenului, iar aspectul haotic actual din
unele sectoare este legat de curgerile solifluidale i ravenarea care le afectează. Alunecări de mari
proporii nu se întâlnesc pe versanii văilor din Siriu decât în aria depozitelor oligocene, adicăacolo unde
existăi orizonturi plastice.
Originea celor douădepresiuni trebuie legatăde procese periglaciare. Manifestarea intensăa crionivaiei a
fost favorizatăde existena unor condiii specifice: Culmea Mălîia orientatănord-est - sud-vest cu un
abrupt cuestic de 200-250 m spre est (paravan în calea maselor de aer vestice i nordice, la adăpostul
căruia se acumulau în est mari cantităi de zăpadă); panta redusăca valoare i orientatăuor spre vest a
suprafeelor pe care se realiza acumularea; existena unor roci favorabile dezagregării. Aciunea gerului
s-a manifestat intens pe abruptul Mălîiei, determinând retragerea acestuia. Avalanele, în principal, au
transportat materialele dezagregate de pe versant, oferind noi suprafee dezgolite gerului, dar au i împins
o parte din gelifracte către exterior. Pantele mici ale suprafeei de eroziune i din bazinul de recepie au
favorizat acumularea grohotiurilor în valuri în spatele cărora rămîneau microdepresiuni longitudinale. În
ele se acumulau materiale dezagregate (la exterior), gheaăi zăpadă(la interior). Masa neomogenă,
îngheată, reprezenta un pat de alunecare (pat geliv) pentru noile materiale dezagregate. Acestea se
acumulau la exterior în funcie de mărimea lor i de înclinarea patului geliv. În perioadele de dezghe,
materialele dezagregate se depuneau, în sezoanele reci, zăpada se acumula în primul rând în excavaii
ducând în final la refacerea patului geliv pe care se rostogoleau i, mai ales, aluneacu noi materiale.
Acestea, ulterior, în noi etape de topire completăa zăpezii i gheii fie căastupau parial depresiunile,
micorându-le, fie căaccentuau i mai mult valurile anterioare.
În postglaciar, în depresiuni s-a acumulat apa rezultând lacuri. În sud i est, trecerea de la bazinetul
suspendat către valea Milea se realiza prin mai multe trepte structurale; pe acestea, o parte din masa de
gelifracte ce depăea marginea bazinetului se acumula sub formăde valuri arcuite. Situaia actualăeste
complicatăde deplasări solifluidale în perioade de puternicăumectare (în special primăvara) i tasări
nivale care creeazămicrodepresiuni noi. Procesul este favorizat de faptul căalterarea gelifractelor este
însoită, pe de o parte, de îmbogăirea treptatăa depozitului cu argilăconcentratăprin iluviere, pe de altă
parte, de creterea volumului de nisip i de elemente pânăla 3 cm diametru.
În ceea ce privete suprafeele care au evoluat prin crioplanaie, sub vîrful Bocîrnea existăo treaptăla
1480 m dominatăde acesta cu 180 m; în sud, poalele vârfului sunt acoperite de o manta de gelifracte ce
formeazăun glacis. O situaie similarăpoate fi remarcatăla baza abruptului vestic al Mălîiei (un glacis
1687
extins periglaciar, la 1510-1530 m). În toate aceste cazuri apar trepte tăiate în gresie de Siriu, care la
exterior se terminăprin abrupturi structurale, iar la interior sunt dominate de vîrfuri sau de pante accentuate,
îmbrăcate de materiale dezagregate; pe ele existăo păturăde gelifracte din ce în ce mai finăcătre exterior
cu o grosime ce scade de la 1,5-2 m la 10-15 cm. Aceste trepte sunt rezultatul unei modelări de tipul
crioplanaiei. Specificul evoluiei este dat de existena, în relieful pre-periglaciar, a unor suprafee
dominate de abrupturi i vârfuri structurale apoi de expunerea lor nefavorabilăacumulării de zăpadă. Ca
urmare, gelivaia a acionat în primul rând asupra vârfurilor i abrupturilor, unde s-au produs dezagregări
importante, apoi pe treptele structurale neacoperite de zăpadă. Deplasarea gelifractelor se realiza prin
prăbuiri sau avalane. Ea era mai intensăvn timpul dezgheului din sezonul călduros, când intervenea i
solifluxiunea, iroirea, rostogolirile etc. În timp, se ajungea la o pantăprelungăcare rezulta atât din
retragerea gelivalăa vîrfului sau abruptului, cât i din acumularea materialelor pe trepte structurale.
Altitudinea coborîtăi regimul periglaciar mai puin riguros n-au permis dezvoltarea unor trepte de
crioplanaie tipică, aa cum sunt în Carpaii Meridionali, la peste 2000 de m. Aici, mecanismul
crioplanaiei a fost mai slab. Totui, el a creat forme incipiente, a nivelat diferite trepte strcuturale, a redus
unele vîrfuri acoperindu-le de gelifracte, a estompat pante abrupte.
Peisajul morfostructural al Siriului poate fi urmărit în aria gresiei de Siriu, îndeosebi la sud de valea
Buzăului, unde apar evident: un siclinal larg (între văile Buzău i Siriu Mare), un anticlinal faliat (Mălîia) i
un aliniament de ariaj. Spre est, în unitatea medio-internă, se adaugăi douăcute solzi.
Eroziunea mai intensăvn lungul liniei de ariaj i faliei Mălîia i roca rezistentă(gresia de Siriu) au impus
în peisaj douăinterfluvii axate în principal pe sinclinal. Interfluviul vestic defăurat între văile Vîna
Mare-Urlătoarea i Crasna-Siriu are caracter cuestic, fiind dezvoltat pe flancul sinclinalului. Frontul cuestic
are o lungime de 6 km i un abrupt de 75-200m. Pe el apar ei de flanc i martori de eroziune structurali.
Baza cuestei este acoperităde grohoti. Pe suprafaa structurală, în jumătatea sudică, s-a adâncit pârâul
Bradului, care a dat natere la un front cuestic secundar cu amplitudine de 25-35 m. La est de rîurile Vîna
Mare-Urlătoarea, interfluviul prezintăun caracter complex, în alcătuirea sa intrând flancul estic al
sinclinalului, anticlinalul faliat Mălîia i doi solzi. Este fragmentat transversal de afluenii văilor Buzău,
Siriu, Crasna. Impunătoare sunt abrupturile din estul culmilor Mălîia i Bocîrnea desfăurate pe un plan de
falie. Eroziunea l-a accentuat îndeosebi în jumătatea nordică, unde, în urma retragerii la vest de axul
anticlinalului, s-a ajuns la relevarea unui abrupt cuestic cu o diferenăde înălime de 150-200 m. Cueste
existăi în estul vârfului Bocîrnea platoul Măgăreii, culmea Colii Balei, iar suprafee structurale tipice
doar în platoul Măgăreii. Poliele structurale i martorii de eroziune structurali se desfăoarăvn faa
abrupturilor cuestice, pe interfluviile secundare cu aspect ascuit dintre afluenii rîurilor Mreaja, Milea,
Valea Neagră. Între văile Siriu Mare i Siriu Mic existăun sinclinal suspendat (Gîlma), un sinclinal nivelat
i o a largăla contactul dintre unităile est-internăi medio-internă.
Văile sinclinale Vîna Mare i Urlătoarea sunt în cursul superior largi i puin adâncite, pentru ca în aval să
devinătot mai înguste. Văile obsecvente sunt dezvoltate fie pe flancurile sinclinalelor, fie transversal pe
cutele-solzi. În prima situaie, ele au panta foarte mare, caracter torenial i sunt puin adâncite
(afluenii Crasnei i Siriului Mare). În a doua situaie se încadreazătoate văile ce formeazăbazinele de
recepie ale rîurilor Milea, Mreaja, Valea Neagră. Ele taie flancurile ridicate ale cutelor-solzi i au profil
transversal îngust, profil longitudinal accentuat în trepte.
Văile axate pe linia de ariaj dintre unităile medio-internăi est-internă(Crasna, Siriul Mare) formeazăun
culoar larg de 0,5-1 km, asimetric, dominat de frontul cuestic din vestul Siriului.
În general, clima se caracterizeazăprin temperaturi medii anuale de 4-60C (temperaturile medii anuale cele
mai ridicate sunt în luna iulie, iar cele mai scăzute în lunile ianuarie i februarie), prin gradienii termici
verticali cu valori medii de 0,3-0,40/ 100m, prin precipitaii ce cresc cu altitudinea. Versanii nordici i
nord-vestici sunt expui activităii frontale i adveciei maselor de aer din vest, fiind frecvent acoperii de
nori, iar cei orientai spre est au, în general, un cer mai senin. Suma precipitaiilor depăete
evapotranspiraia potenială, fapt care asigurăscurgerea de suprafaăi cea subterană.
Mai sus de 1400 m se individualizeazăun etaj al vîrfurilor i crestelor, în cea mai mare parte despădurite
i puternic expuse.
Reeaua hidrograficădin masivul Siriu este tributarărîului Buzău, care adunăapele pâraielor care coboară
de pe culmile cele mai înalte. Dintre pâraiele cu bazinele cele mai extinse menionăm: Izvorul Negru i
Bradu la est, Mreaja, Milea, Siriu Mare i Vâna Mălâei la sud i Manea, Urlătoarea Mare i Urlătoarea
Micăla nord.
Hidrografia masivului este întregităde prezena lacurilor, dintre care cele mai numeroase i mai bine
reprezentate sunt lacurile naturale. Existena lacurilor naturale este condiionatăde cantitatea de apă
1688
intratăi respectiv ieitădin cuveta lacustrăvntr-o anumităperioadăde timp. La formarea lor au contribuit
numeroi factori, dintre care cei mai importani sunt: procesele fluviale, climatul, varietatea petrograficăa
rocilor, alunecările de teren, i altele.
Climatul caracterizat de temperaturi scăzute din Pleistocen a condus la formarea reliefului galciar luând
natere circurile i văile glaciare în care ulterior topirii ghearilor s-a acumulat apăformându-se lacurile
glaciare. Dei în aceastăzonănu întâlnim un astfel de tip de lac, climatul glaciar a generat un alt tip de lac
denumit nival, unde cuveta acestuia a luat fiinăprin lefuirea unor pante de către avalanele de zăpadă
sau prin aciunea de sufoziune a apei rezultatădin topirea zăpezii, acesta fiind Lacul Vulturilor (sau Lacul
fărăFund). Lacul Vulturilor, aflat la est de culmea Mălâia, la o altitudine de 1420 m este cantonat într-o
cuvetăde origine crio-nivală, are o suprafaăde 1 ha, o adâncime maximăde 2 m i este alimentat din
ploi i din izvoarele de la baza grohotiului. El este lipsit de vegetaie i este situat în spatele unor valuri
de grohotivechi acumulat aici în timpul pleistocenului superior, când pe marile înălimi carpatice dominau
ghearii, iar aici procesele de înghe-dezghe. Pe latura de vest, la poalele culmii Mălîia, se găsete o
manta de grohotiuri, ele reprezentând depozitul în care se cantoneazăvnsemnate cantităi de apăce
asigurăalimentarea lacului.
Lacul Vulturilor constituie chiar i în prezent un important obiectiv de disputătiinifică. Aceasta a fost
declanatăiniial de N. Orghidan (1932), care presupunea căar fi un lac de origine glaciară; continuatăde
Tr. Naum (1957), care insista asupra originii nivale a depresiunii, de P. Gktescu i Gh. Popa (1960), care
pun accentul pe existena unor polie structurale pe care fenomenele de nivaie, de spălare i tasare în
materialul de cuverturăau format depresiunea, i reluatărecent de Gh. Niculescu i D. Bălteanu (1970),
care considerăcădepresiunea lacustrăs-a format într-un relief de alunecare.
Lacul Vulturilor are o formăaproape ovală, cu axa mare orientatăpe direcia nord-est – sud-vest de circa
103 m, i o lăime maximăde 67 m. Obiectivul lacustru nu este de mare extindere. Suprafaa măsurată
cu fototeodolitul terestrul (1960) era de 6800 m2, adâncimea maximăde 2 m, medie de 1.15 m i volumul
de numai 7 860 m3, iar în urma măsurătorilor din 1971, aceste dimensiuni diferă(3 m adâncime maximăi
10 000 m2 suprafaa), ceea ce indicăclar o variabilitate datăde cantităile de precipitaii căzute pe acest
versant; în versantul vestic apărând 2-3 izvoare cu un debit redus, alimentarea subteranăfiind relativ
redusă.
Bazinul de recepie al lacului, de circa 4.5 km2, este reprezentat prin versantul culmii Mălîia (1668 m), sub
care este situat la 1420 m altitudine. Ca urmare a lipsei unui aport superficial mai semnificativ, lacul nu are
o scurgere superficială. Excedentul de apărezultat din valorile principale ale bilanului hidric (precipitaii 1
000 mm/an i evaporaia apei 500 mm/an) se pierde subteran. Este un caz similar cu cel semnalat la
Lacul Sf. Ana.
Malurile lacului sunt acoperite de grohotigenerat de dezagregarea gresiei de Siriu iar fundul lacului este
căptuit de un strat de nămol cu o grosime de 20-30 cm. Apa din lac are o culoare verde gălbuie, cu o
transparenăredusă, de circa 0,5 m. Numele acestui lac, spune tradiia populară, căprovine de la faptul
căvn împrejurimi existau o mulime de vulturi care se adunau aici pentru a bea apăi a întineri.
Ipoteza amintitămai sus de P. Gktescu i Gh. Popa în 1960 este meninutăi astăzi, i anume că
cuveta lacustrăa Lacului Vulturilor din Siriu împreunăcu cea a mlatinei din apropiere, este situatăpe o
poliăstructurală, dar formatăvntr-un material de cuverturăprin procese mecanice nivale, procese de
spălare pe verticalăa particulelor fine care conduc la tasarea depozitului. Cuveta Lacului Vulturilor din Siriu
poate fi consideratătipicăvn acest sens, iar posibilitatea formării ei în material de alunecare, se consideră
ca i exclusă.
In acelai mod se considerăcăs-au format i Lacurile Negru de sub Piciorul Caprei din Masivul Penteleu
i Lacul Hânsarului, de pe partea stângăa Bktii Rozilei la Furtuneti. Asadar, acest mod de formare – pe
polie structurale – nu este singular, ci se repetăvn zona carpatică, ca urmare a litologiei i structurii.
În apropierea Lacului Vulturilor, la nord de el, la o altitudine de 1450 m, existăo microdepresiune cunoscută
sub numele de Lacul Sec; de formăsinonimăcu cel al Vulturilor, cu o suprafaăde 2,5 ha i acoperită
apropae în întregime cu vegetaie, păstrând doar în partea de nord-vest câteva ochiuri de apă. Prezintă
mici ochiuri de apă, adânci de 10-20 cm, alimentate din ploi i mai puin din izvoarele de la poalele culmii
Mălâia. Mlatina s-a dezvoltat prin colmatarea, în special cu Sphagnum, a unui lac de adâncime mică.
În Masivul Siriu mai existăcâteva ochiuri de apăvntre valurile de alunecare. De asemenea, existăurme ce
atestăexistena în trecut a unor lacuri de baraj natural pe văile Mreaja i Siriu (în amonte de Prigonu)
1689
care, ulterior, au fost drenate.
Solurile se compun din podzoluri humico-feriiluviale i soluri brune argilo-humice, iar în locurile acoperite cu
pajiti apar solurile brune i brun acide de pajite. În Masivul Siriu, influenele bioclimatice sunt deosebit
de puternice în aria pădurilor de conifere i a pajitilor secundare. Aici, umiditatea accentuatăi
temperaturile scăzute fac ca descompunerea masei organice săse realizeze mai greu, iar humusul rezultat
săaibăo puternicăaciditate. Pe pantele accentuate se dezvoltăsolurile brune acide, pe când în locurile
puin înclinate, care permit meninerea umezelii i chiar dezvoltarea de sfagnete, apar podzoluri de
destrucie cu mult humus brut. Vegetaia naturalăde pe solurile brune acide este reprezentatăde păduri
de molid, molid-brad i fag însoităde o vegetaie ierboasăacidifilă. Cea mai mare parte a resturilor
organice nu sunt descompuse complet, ele fiind acumulate sunb formăde humus brut. Textura solului este
grosieră-mijlocie, nedifereniatăpe profil. Fertilitatea este mai scăzutădecât a solurilor din aceastăclasă
(clasa cambisoluri), fiind utilizate în silviculturăi ca pajiti alpine. La altitudini mai mici (corespunzătoare
pădurilor de fag, fag i răinoase) intervine ca factor important i roca.
Pe versanii nordici i ai văilor înguste, acidificarea este mai accentuată. Solurile brune acide mezobazice
s-au format în principal pe roci precum conglomeratele, gresiile, depozitele de pantărezultate din
dezagregarea i alterarea unor roci metamorfice bazice. S-au format sub păduri de gorun, fag-gorun, fag
sau fag-răinoase i cu o bogatăvegetaie ierboasăneacidifilă. Textura acestui sol este de obicei
mijlocie, nedifereniatăpe profil, având proprietăi hidro-fizice bune. Datorităacestor însuiri ele prezintă
o fertilitate naturalăbună, având folosine variate, precum plantaii cu pomi fructiferi. În general rocile pe
care au evoluat aceste soluri sunt bogate în calciu sau alte elemente bazice. Pe deluviile de alunecare se
dezvoltăsoluri brune, în diferite grade de gelizare, iar în luncile râurilor principale (Buzău, Siriu), soluri
aluviale. Pe bârnele structurale din Siriu i în zona râpelor de desprindere a alunecărilor se
individualizeazălitosoluri. În cazul litosolurilor, datorităprezenei rocii consolidate la suprafaăsolificarea
este slabă, formându-se un profil scurt. La aceste soluri nu se poate vorbi de structurăi texturădecât
dacăau orizontul superior mai bine reprezentat. Prezena rocii foarte aproape de suprafaădeterminăo
capacitate redusăde înmagazinare a apei. Coninutul solului în humus este foarte sărac, pe ele fiind
întâlnite pajiti cu productivitate slabă.
Solurile brune podzolite i podzolurile argilo-iluviale sunt legate de isturile argiloase sau marnoase din
formaiunile fliului; de aceea alături de aceste soluri se găsesc soluri gelice, brune gelice i regosoluri,
pe suprafeele vălurite de alunecări. Solurile brune gălbui i mai ales brune acide sunt legate de stratele
grezoase sau conglomeratice, poroase i relativ acide. Alături de aceste soluri evoluate se găsesc i soluri
tinere, regosoluri i mai ales litosoluri, i chiar roca la zi, pe întinderi apreciabile.
Vegetaia natural potenialăa masivului Siriu este cea forestieră, distingându-se următoarele unităile
zonale de vegetaie, difereniate dupăgradientul altitudinal:
• etajul nemoral (al pădurilor de foioase) cu următoarele subetaje:
o subetajul pădurilor de fag;
o subetajul amestecurilor de fag cu răinoase.
• etajul boreal al pădurilor de molid.
Golul de munte din masivul Siriu (Siriu, Mălâia, etc.) este de origine antropică, rezultat prin defriarea
pădurilor din partea superioarăa masivului. Au luat natere pajiti secundare de Festuca rubra i de
Nardus stricta, precum i tufăriuri alpine.
Vegetaia intrazonalăcuprinde asociaii de stâncării i grohotiuri, de pâraie de munte, de mlatini, de

luncă.
Sit de importanta deosebita pentru habitate (forestiere, tufarisuri alpine) si carnivorele mari (urs, lup, ras)
aflate intr-o stare favorabila de conservare. Speciile Ursus arctos, Canis lupus i Felis lynx sunt
reprezentate prin populaii optime sub aspectul densităii, frecvenei în zonăi al efectului lor regulator
în populaiile prăzilor (artiodactile i păsări) preferate. Culoarele de schimb între indivizii populaiilor celor
trei specii de carnivore mari, aflai pe versani diferii, încăpot permite fluxul genetic, pentru evitarea
izolării i consangvinizării unor eventuale populaii prea mici.
1690
H B Plantare artificiala, N I H B Silvicultura N I

H D05 Imbunatatirea N O
2 (copaci nenativi)
accesului in zona
02.0
2
01.0 pietris
1.01
01.0
2
03.0 braconaj
2.03
incendiilor
alunecari de teren

afară afară
M A11 Alte activitati agricole N O M A Furajare N I
decat cele listate mai 05.0
sus 2
.02
02.01 telefonie
L E Alte modele(tipuri) N I
pentru rulote
1691
Impacte Negative
presiuni (Cod) în
afară
M L03 Cutremure N I
Rapoarte ale expertilor in cadrul contractului nr. 11/04.03.2010 “Servicii de consultanăpentru elaborarea,
dezbaterea i avizarea Planului de management, Realizarea strategiei de vizitare, Realizare i alimentare
site, Concepere coninut informaional pentru brouri i pentru manualele de ecologie aferente
implementării proiectului “Managementul conservativ i participativ al sitului ROSCI0229 SIRIU”, SMIS –
CSNR 7083, intre Natura Management si CJ Buzau (Iovu-Adrian Biris, Dan Cogalniceanu, Calin Cengher,
Iuliana Florentina Gheorghe, Dumitru Murariu, Oliviu Pop).
< - Grup N2000 : revizuire info APM BZ(9130)revizuire info APM BZ(91V0)>
< - Toma Georgeta : APM BZ(9180)APM BZ(91Q0)APM BZ, Ciupercescu Dumitru(9110)APM BZ, Ciupercescu
Dumitru(9130)APM BZ, Ciupercescu Dumitru(91V0)APM BZ, Ciupercescu Dumitru(9410)Donita, N., Popescu, A.,
< - Biris Iovu-Adrian : contractul nr. 11/04.03.2010 “Servicii de consultanta pentru elaborarea, dezbaterea si
avizarea Planului de management, Realizarea strategiei de vizitare, Realizare si alimentare site, Concepere
continut informational pentru brosuri si pentru manualele de(91E0)contractul nr. 11/04.03.2010 “Servicii de
consultanta pentru elaborarea, dezbaterea si avizarea Planului de management, Realizarea strategiei de vizitare,
Realizare si alimentare site, Concepere continut informational pentru brosuri si pentru manualele
de(9410)dezbaterea si avizarea Planului de management, Realizarea strategiei de vizitare, Realizare si
alimentare site, Concepere continut informational pentru brosuri si pentru manualele de ecologie aferente
implementarii proiectului “Managementul conservativ s(9110)dezbaterea si avizarea Planului de management,
Realizarea strategiei de vizitare, Realizare si alimentare site, Concepere continut informational pentru brosuri si
pentru manualele de ecologie aferente implementarii proiectului “Managementul conservativ s(9130)dezbaterea
si avizarea Planului de management, Realizarea strategiei de vizitare, Realizare si alimentare site, Concepere
continut informational pentru brosuri si pentru manualele de ecologie aferente implementarii proiectului
“Managementul conservativ s(9180)dezbaterea si avizarea Planului de management, Realizarea strategiei de
vizitare, Realizare si alimentare site, Concepere continut informational pentru brosuri si pentru manualele de
ecologie aferente implementarii proiectului “Managementul conservativ s(91V0)>
< - Mihailescu Simona : Flora RSR, 1955, vol.III(3230)>

(1308)>
1692
(1308)>
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>
< - Toma Georgeta : APM BZ(1138)APM BZ(1193)APM BZ(1354)APM BZ(1361)>
5.3. Desemnare sit
Nu dein informaii despre statutul de protecie al acestor locuri dar consider necesar ca Comisia
Monumentelor Naturii săaibăvn vedere zone cum ar fi: Colii Balei, Colii Bocârnei, Piatra Zăpezii, Lacul Sec,
Lacul Pietricica, Vârful Soimului, Plaiul Bloji.
OrganizaĠie: Consiliul JudeĠean Buzău

Adresă: B-dul Nicolae Bălcescu, nr.48, Municipiul Buzău, judeĠul Buzău
Email: cjbuzau@cjbuzau.ro
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0229 Siriu
X Da
Linkuri:
Nu
Nu exista un plan de management special pentru situl propus.
1693
1694
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1695
B ROSCI0230
1.3 NUMELE SITULUI
Slănic

2 0 0 6 0 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0087388 46.0146555
1393.40 0.00
1696

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
9110 167 Buna A C B A
9130 139 Buna B C B B
9410 557 Buna B C B B

A 1193 Bombina variegata P C A A C C


I Allogamus dacicus R X
1697
I Annitella lateroproducta R X
I Chloroperla kisi R X
I Drusus brunneus R X
I Hyloniscus siculus V X
I Isophya brevipennis R X
I Nemoura fusca V X
I Protonemura aestiva R X
P Aconitum toxicum C X
P Cardamine glanduligera C X
P Hepatica transsilvanica C X
P Ranunculus carpaticus C X
P Saxifraga cymbalaria C X

Situl se încadreazăatât în etajul forestier superior, care este ocupat de Piceetum carpaticum, cât i etajului
forestier mijlociu, reprezentat prin Fagetum carpaticum. Datorităexploatării prefereniale a răinoaselor
din primul etaj, aici locul acestora a fost luat de fag, iar asociaia nou creatăeste de tip Piceeto –
Fagetum. În cel de-al doilea etaj, de unde s-a exploatat mai ales fag, locul acestuia a fost ocupat de
carpen, apărând o asociaie nouă- Carpino – Fagetum.
Izolat i cu caracter relictant, apar pinete de tip Myrtillo – Pinetum spre partea superioarăa culmilor, sau de
tip Pino – Quergetum în zona montanăinferioară.
În acest sit au fost semnalate 10 habitate specificate în Legea 462/2001 reprezentate de pajiti cu Nardus
pe substrat silicios, râuri alpine i vegetaia lor lemnoasă, fânee montane, depresiuni pe substrat turbos,
grohotiuri silicioase ale regiunilor înalte, stânci silicioase cu vegetaie pionieră, păduri batrâne
caducifoliate, păduri de tip Luzulo-Fagetum, păduri de tip Asperulo-Fagetum i păduri acidofile cu Picea din
etajele alpine montane.
Din confruntarea anexei I la Directiva Consiliului 70/409/CEE cu situaia populaiilor de organisme din
cadrul sitului, se poate meniona cănecesitămăsuri de conservare un număr de 7 specii de păsări
enumerate în anexa I, 47 de specii de păsări cu migraiune regulatănemenionate în anexă. Dintre
vieuitoarele enumerate la anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE, necesitămăsuri de protecie 4
specii de mamifere, 3 specii de amfibieni i 3 specii de plante.
Dintre reptile în sit se regăsesc 5 amfibieni i 4 reptile nominalizate în Convenia de la Berna. Sunt
1698
endemice un număr de 8 nevertebrate i 7 plante.
Tot la tabelul 3.3 a fost nominalizatăspecia Saxifraga cymbalaria a cărei arie de deyvoltare, pentru tot
continentul european, se limiteazădoar la aria Munilor Nemira, versantul estic al acestora. Cea mai
apropiatăarie de prezenăa acestei specii este localizatăvn Munii Caucay. Fragilitatea habitatului
acestei plante (în lungul pârâurilor pietroase) impune protecie.
Obs. Seciunea va fi completatî cu texte care indicăcalitatea i importana sitului d.p.d.v. al obiectivelor
referitoare la conservare al directivelor europene sau alte acte internaionale (de exemplu dacăsitul este
Sit Ramsar). La completarea acestei seciuni se va ine cont i de speciile nominalizate în seciunea
3.3. a prezentei fie.

afară afară
1. BARABAVICTORIA, 1982 - Conspectul asociaiilor vegetale din Munii Nemira, Studii i Comunicări
(1978-1980), Muzeul de tiinele Naturii "I. Borcea" Bacău, p. 53-82, Bacău.
2. GURĂU GABRIELA, 2002 - The biodiversity of Cerambicids from Nemira Mountains (Sărărie - Dofteana
Basin), Studii i cercetări, Biologie nr. 7, Complexul Muzeal Bistria Năsăud, p. 135-142, Bistria.
3. LUPU AL., 1994 - Studiu pedologic i de bonitare scara 1:10.000 pentru terenurile agricole din teritoriul
Dofteana, jud. Bacău (memoriu tehnic, 60 pag. i 8 hări), arhiva OSPA, Bacău.
4. MARĂM., 1988 - Studiul pedologic pentru amenajarea pajitii Slănic-Moldova (memoriu 24 pag. i 3
plane), arhiva OSPA, Bacău.
5. MIHAI GH., BARABAVICTORIA, 1969 - Contribuii la cunoaterea briofitelor din Valea Uzului, Studii
i Comunicări, Muzeul de tiinele Naturii "I. Borcea" Bacău, p. 69-80, Bacău.
6. MITITELU D., BARABAN., 1969 - Contribuii la flora montanăa judeului Bacău, Studii i
Comunicări, Muzeul de tiinele Naturii "I. Borcea" Bacău, p. 125-128, Bacău.
7. MITITELU D., BARABAN., 1972 - Vegetaia văii Trotuului sectorul 2 Târgu TrotuDărmăneti,
Studii i Comunicări, Muzeul de tiinele Naturii "I. Borcea" Bacău, p. 159-176, Bacău.
8. MITITELU D., BARABAN., 1975 - Caracterizarea geobotanicăa văii trotuului, Studii i Comunicări,
Muzeul de tiinele Naturii "I. Borcea" Bacău.
9. MITITELU D., BARABAN., 1998 - Flora i vegetaia judeului Bacău, Studii i Comunicări, Muzeul
de tiinele Naturii "I. Borcea" Bacău, p. 195-274, Bacău.
10. MITITELU D., BARABAN., 1994 - Flora i vegetaia munilor Nemira, Studii i Comunicări, Muzeul
de tiinele Naturii "I. Borcea" Bacău, p. 29-48, Bacău.
11. RANG C., 1974 - Contribuii la cunoaterea avifaunei din bazinul pârâului Uz, Studii i Comunicări,
Muzeul de tiinele Naturii "I. Borcea" Bacău, p. 257 - 264, Bacău.
12. RANG C., 1974 - Cercetări asupra rotitului cocoului de munte în Carpaii Orientali, Studii i
13. RANG C., 2002 - Studiul dinamicii unor comunităi de păsări din bazinul mijlociu al râului Siret,
1699
incluzând zonele lacurilor de acumulare, Ed. S.O.R., 249 pag., Cluj-Napoca.
14. RUSU C., BARBU N., LUPACU GH., CARAMAN L., 1988 - Les sols des montagnes Nemira,
Analele t. Ale univ. "Al. I. Cuza" Iai, tom. XXXIV, seria 2 b Geologie-Geografie, p. 75-81, Iai.
15. SANDALĂV., BARABAN., 1993 - Răspândirea genului Lycopodium în Carpaii României, Studii i
cercetări, Biologie, Ed Acad. Tom. 45, nr. 1, pag. 27-46, Bucureti.
16. 15. SANDALĂV., BARABAN., 1993 - Răspândirea genului Lycopodium în Carpaii României, Studii
i cercetări, Biologie, Ed Acad. Tom. 45, nr. 2, pag. 145-160, Bucureti
17. SAVA GH., 1971 - Lichenii din bazinul Uzului, regiunea munilor Nemira i Ciucului, Studii i
18. ERBĂNESCU MARIA, 1960 - Despre Saxifraga cymbalaria în R.P.R., Ocrotirea naturii, nr. 5, p. 105-
127, Bucureti.
< - Anea Nicolae : Dr.Cristian Stoiculescu,Studiul privind domeniul forestier din viitorul parc Ciucas(91V0)>
< - Maftei : fara sursa(3230)fara sursa(6230)fara sursa(6520)fara sursa(7150)fara sursa(8230)fara
< - Alexandru Iftime : Obs. A. Iftime 1999-2008(1193)>

< - Maftei : >
5.3. Desemnare sit
Situl Sărărie-Slănic este poziionat la contactul dintre Pînza de Tarcău i Pânza de Vrancea, cu depozite
litologice diverse i în alternană(de la psamite la pelite). Aceastăalternanăa generat o accentuatăadâncime
a văilor, adâncimea fragmentării reliefului fiind de 360 m în vest i 450 m în dreptul Vârfului Pufu. Efectul acestei
adâncimi asupra proceselor geomorfologice este important mai ales sub aspectul extinderii eroziunii de
suprafaă. Pe Coama Pufului, la sud de aceasta, sunt prezente numeroase urme ale aciunilor desfăurate de
armata românăvn timpul Primului Război Mondial, care prin conservare, vor reprezenta pentru generaiile
viitoare, un argument în plus în susinerea vitejiei poporului român.
Situl aparine în totalitate bazinului hidrografic al pâraielor Dofteana i Slănic. Înveliul de soluri caracterizează
clasa cambisolurilor pe spaiul versanilor, unde, cel mai răspândit sol este cel districambosol; în zona culmilor,
cele mai răspândite soluri sunt prepodzolurile.
De asemenea, rezervaia se caracterizeazăprintr-un climat montan, cu temperatura medie anualăapreciatăla 5
-7 grade C i o cantitate medie anualăa precipitaiilor de 700-800 mm.
Situl se încadreazăatât în etajul forestier superior, care este ocupat de Piceetum carpaticum, cât i etajul
forestier mijlociu, reprezentat prin Fagetum carpaticum. Datorităexploatării prefereniale a răinoaselor din
primul etaj, aici locul acestora a fost luat de fag, iar asociaia nou creatăeste de tip Piceeto-Fagetum. În cel de-al
doilea etaj, de unde s-a exploatat mai ales fagul, locul acestuia a fost ocupat de carpen, apărând o asociaie
nouă- Carpino-Fagetum.
1700
Izolat i cu caracter relictant, apar pinete de tip Myrtillo-Pinetum spre partea superioarăa culmilor, sau de tip
Pino-Quergetum în zona montanăinferioară.
Specific pentru situl Sărărie-Slănic este frecvena mare a speciei Saxifraga cymbalaria, cu arie de dezvoltare
pentru ara noastrădoar în spaiul munilor Nemira, prezentăvn asociaii de tip Cardamino (flexuosae) -
Saxifragetum cymbalariae.
Flora i fauna acestei zone este bogatăi bine reprezentatăla fiecare clasăde organisme.
Obs. Se completeazăcu detalii care nu au putut fi abordate corespunzător la seciunile unde s-au utilizat coduri
standard.
OrganizaĠie: RNP-ROMSILVA-DirecĠia SilvicăBacău

Adresă: Parcul Dendrologic, satul Lilieci, Comuna Hemeiuúi, judeĠul Bacău
Nume: Planul de management al sitului ROSCI0230 Slănic
X Da
Linkuri:
Nu
Directia Silvica Bacau, conventie de custodie 89/03.03.2101, valabila 5 ani.
1701
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1702
B ROSCI0231
1.3 NUMELE SITULUI
Nădab - Socodor - Vărúad

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

21.0054305 46.0117083
7802.60 0.00
1703

RO42 VEST

Stepică

conserv.
1530 2730 Buna D

M 2633 Mustela eversmanii() P P C B C C
M 1335 Spermophilus P P C B B A
A 1188 Bombina bombina P P C B B B
A 1166 Triturus cristatus P P C B B B
R 1220 Emys orbicularis P G C B C B
M Erinaceus concolor(Arici) P X
I Pontia edusa R X
I Sympetrum fonscolombii P X
I Sympetrum sanguineum R X
P Achillea setacea P X
P Alopecurus geniculatus P X
P Ambrosia artemisiifolia P X
P Artemisia santonicum C X
1704
P Artemisia santonicum ssp. P X

santonicum
P Aster tripolium ssp. pannonicus P X
P Atriplex littoralis P X
P Bassia prostrata P X
P Bromus arvensis P X
P Bromus hordeaceus ssp. P X
hordeaceus
P Camphorosma annua P X
P Cerastium dubium C X
P Chamomilla recutita C X
P Cichorium intybus(Cicoare ) P X
P Conyza canadensis P X
P Cynodon dactylon P X
P Daucus carota P X
P Digitaria ischaemum P X
P Dipsacus laciniatus P X
P Erophila verna P X
P Eryngium campestre C X
P Festuca pseudovina P X
P Gypsophila muralis P X
P Hordeum hystrix C X
P Lactuca saligna P X
P Lepidium perfoliatum P X
P Lepidium ruderale P X
P Limonium gmelinii C X
P Lotus angustissimus P X
P Lotus tenuis P X
P Myosurus minimus P X
P Phleum paniculatum P X
P Pholiurus pannonicus P X
P Plantago schwarzenbergiana P X
P Plantago tenuiflora P X
P Poa annua P X
P Poa bulbosa C X
P Polygonum aviculare P X
P Puccinellia distans C X
P Puccinellia distans ssp. limosa P X
P Scirpus maritimus ssp. P X
maritimus
P Sclerochloa dura C X
P Scorzonera cana P X
P Scorzonera laciniata P X
P Sedum caespitosum P X
P Spergularia marina P X
1705
P Trifolium angulatum P X
P Trifolium fragiferum P X
P Trifolium micranthum P X
P Trifolium ornithopodioides P X
P Trifolium repens P X
P Trifolium retusum P X
P Trifolium striatum P X
P Trifolium strictum P X
P Xanthium strumarium ssp. P X
italicum

N14 Păúuni 91.20
Flora si vegetatia din vestul Romaniei (bioregiunea Panonica) se deosebeste printr-o serie de elemente
caracteristice de cea aflata pe terenurile saraturoase din restul tarii. Aceste deosebiri se datoreaza
conditiilor diferite de clima si sol.
In Campia Crisurilor (unde se afla si situl SCI: Saraturile de la Sanmartin) solul apartine tipului de solonet
de salinizare sulfato-clorurat la suprafata (pana la 60 cm) si apoi cloruro-sulfatat, dar in unele situatii, s-a
constatat o salinizare sulfato-sodata la suprafata (pana la 40 cm) apoi sodata in adancime.
Saraturarea accentuata a acestor soluri se caracterizeaza prin diferitele specii de plante halofile care cresc
si se dezvolta din belsug, formand separat sau impreuna fitocenoze si faciensuri variabile cum sunt:
Puccinellia distans, Pholiurus pannonicus, Camphorosma ovata, Statice gmelini, Artemisia santonicum,
Hordeum hystrix, Poa bulbosa ssp. vivipara, Matricaria chamomilla v. salina, Lepidium ruderale, Poligonum
aviculare, Aster tripolium v. pannonicus. Nelipsite din flora saraturilor de aici sunt unele specii de patlagina
Plantago tenuifolia si P. schwaezenbegiana, specii de loboda cum sunt Atriplex litoralis, A. patula, A.
hastata, la care se mai adauga si alte specii ca Bassia prostrata, Sueda maritima, Spergularia salina,
Sedum caespitosum, Myosurus minimus, Gypsophila muralis, Lactuca saligna si altele, pe langa un numar
mare de specii de trifoi.
Covorul vegetal al acestor soluri prezinta o mare variatie legata de denivelarile ce apar de la un loc la altul.
Variate si numeroase sunt fitocenozele ce se formeaza uneori mozaicat in functie de microrelief, dar si de
gradul de salinitate. Aceste fenomene se pastreaza in toata perioada de vegetatie.
Suvitele de apa, sau urmele acestora cand apele s-au retras, sunt ocupate de Poa annua, Atropis distans,
Pholiurus pannonicus, Alopecurus geniculatus, Myosurus minimus, Roripa kerneri, Juncus gerardi,
Camphorosma ovata si altele, aceasta din urma aparand uneori exclusivista.
Complexitatea floristica si fitocenologica este remarcabila, mentionam asociatiile vegetale de pe solurile
saraturate Socodor: Limonio gmelini – Artemisietum monogynae opa 1939 (syn.: Staticeto –
Artemisietum monogynae (santonicum) Topa 1939), Hordeetum hystricis (Soó 1933) Wendelberger 1943;
Peucedano-Festucetum pseudovinae (Rapaics 1927) Pop 1968, Artemisio santonici – Festucetum
pseudovinae (Magyar 192) Soó (1933) 1945, Achilleo – Festucetum pseudovinae Soó (1933) corr. Borhidi
1706
1996, Peucedano – Asteretum (puctati) sedifoliae (Rapaics 1927) I. Pop1968
Habitate (conf. codurilor din publicatia: Habitatele din România): R1510, R1529, R1530, R1531, R1532.
Tipuri de vegetatie de saraturi reprezentative pentru pajisti si mlastini halofile panonice, care se dezvolta
mozaicat. In trecut, terenul a fost partial imbunatatit pentru agricultura. In prezent, pe suprafete importante
s-a reinstalat vegetatia potentiala.
Specia Pontia edusa (Fabricius, 1777)apare pe lista rosie pentru fluturii diurni din Romania cu statutul LC
(sursa date personale Ion Constanta Mihaela August 2010)

afară afară
DoniăN., Popescu A., Pauca-Comănescu Mihaela, Mihailescu Simona, BiriI. A., 2005. Habitatele din
România, Ed. TehnicăSilvică, Bucureti.
DoniăN., Popescu A., Pauca-Comănescu Mihaela, Mihailescu Simona, BiriI. A., 2005. Habitatele din
România. Modificari conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate
(92/43/EEC) 2006. Ed. TehnicăSilvică, Bucureti. Pop I., 2002. Vegetaia solurilor sărăturate din
România. Contribuii Botanice, XXX(2) (1999-2000): 285-332, Grădina Botanică³Alexandru Borza”
Cluj-Napoca. Bujorean G., Oprea C. V., Grigore St., 1961. Rezervaia de sărături de la Socodor, regiunea
Criana. Stud. i Cerc. Biol. i t. Agricol., 8(3-4): 317-328, Timioara.
S. Mihailescu, I. Cobzaru, M. Ion, R. Ion, 2010, Designation of new Sites of Community Importance in
Romania for the Natura 2000 priority habitat: *1530 Pannonic and Ponto-Sarmatic salt steppes and salt
marshes, The Anniversary Conference of the Institute of Biology, 50 Years of Academic Research in
Biology, Bucharest, Book of Abstracts, p.129-130. Mihailescu Simona, 2009, Characterization and
distribution in Romania of the priority Natura 2000 habitat: Pannonic and Ponto-Sarmatic salt-steppes and
salt-marshes. 2nd European Congress of Conservation Biology „Conservation biology and beyond: from
science to practice”, Praga, Republica Cehă, 1-5 sept. 2009, Book of Abstracts, p.211
Dan Munteanu, 2009, Pasari rare, vulnerabile si periclitate in Romania, Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca
RÁKOSY L., 2003, Lista roie pentru fluturii diurni din România (Rote Liste der Tagfalter Rumäniens). Bul.
inf. Soc. lepid. rom. 13(1-4):7-18.
Pop I., 2002. Vegetaia solurilor sărăturate din România. Contribuii Botanice, XXX(2) (1999-2000): 285-
332, Grădina Botanică³Alexandru Borza” Cluj-Napoca.
1707
< - Grup N2000 : Sarbu, Negrean com. pers.(1530)>
< - Oprea Adrian : Negrean, 2006(1530)>
< - Mihailescu Simona : Cercetari in teren in 2010, S. Mihailescu(1530)>

RO98 1.50

RO98 Necunoscut + 1.50 2.97. RezervaĠia de soluri sărăturate
5.3. Desemnare sit

Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSPA0015 Câmpia Criúului Alb úi
X Da Criúului Negru úi ariile naturale protejate conexe
Linkuri:
Nu
1708
Nu exista un Plan de Management aprobat.
1709
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1710
B ROSCI0232
1.3 NUMELE SITULUI
Someúul Mare Superior

2 0 0 6 1 0 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

24.0162000 47.0122500
152.00 0.00
1711

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
91V0 3 Buna C C B B

danfordi(Chiscar)
F 1122 Gobio uranoscopus(Chetrar, P R C C C C
Petroc)
aurata(Dunăriă)
F 1109 Thymallus thymallus(Lipan) V X X

1712
În aceastăzonăhabitatele caracteristice sunt prezente in stare naturala, iar impactul antropic este in
limitele de tolerana ale speciilor pentru care a fost declaratăaria de importanăcomunitară.
Zona este importanta pentru conservarea speciilor de pesti Cottus gobio, Sabanejewia aurata si Gobio
uranoscopus. Sunt prezente habitatele caracteristice in stare naturala, iar impactul antropic este in limitele
de toleranta ale speciilor amintite.

afară afară
A fost propus de către Ecotur Sibiu, ca rezultat al proiectului \"Important areas for fish in Romania -
Preinventory for a draft list of Natura 2000 sites (SCIs) for five fish species\"
< - Banaduc Angela Maria : Prof. dr. Constantin Dragulescu, Universitatea Lucian Blaga Sibiu com. pers.(9410)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamentele silvice.(91V0)Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu,
S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din România. Edit. Tehnica Silvica, Bucuresti, 500 p. (ISBN 973-96001-4-X)
(92A0)>
1713
de Istorie Naturala Sibiu(1146)Dr. Ilei Telcean, Universitatea din Oradea(1163)>
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>
5.3. Desemnare sit
Nu a fost declarat anterior ca si arie protejata.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Nu este elaborat plan de management.
1714
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1715
B ROSCI0233
1.3 NUMELE SITULUI
Someúul Rece

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0102944 46.0048694
8499.60 0.00
1716

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
6150 8 Buna B C B B
6520 424 Buna B C B B
7110 254 Buna A C A A
91D0 42 Buna A B B B
9410 4674 Buna A C B B

M 1354* Ursus arctos(Urs) P 3 i C G C B C B
danfordi(Chiscar)
Petroc)
aurata(Dunăriă)
I 4012 Carabus hampei P R C B B B
1717
M 2644 Capreolus capreolus(Căprior ) 20 20 Numar R X

de
indivizi
M 2645 Cervus elaphus(Cerb-nobil) 7 7 Numar R X
de
indivizi
M 1363 Felis silvestris(Pisica salbatica) 3 3 Numar R X X
de
indivizi
câmp)
M Vulpes vulpes(Vulpe) 40 40 Numar R X
de
indivizi
F 1109 Thymallus thymallus(Lipan) R X X
P 1762 Arnica montana(Arnică) V X X

N14 Păúuni 2.37
Caracteristic sitului este prezena unor specii de mamifere i păsări rare i vulnerabile la presiunile
antropice, incluzând o mare parte a arealului de răspândire a speciilor semnalate, specifice habitatelor de
pădure din zona de deal i de munte.
1718
În perimetrul de protecie sunt semnalate 8 tipuri de habitate aflate în Anexa II a Directivei Habitate, ce
acoperăvn proporie de 86% suprafaa de protecie propusă, patru dintre acestea, acoperind 20%, din
suprafaa totală, fiind considerate prioritare.
H B03 Exploatare forestiera N O H B Silvicultura N I

fara replantare sau
refacere naturala
H E Alte tipuri de N O
03.0 depozitari
4
03.0 braconaj
2.03

afară afară
M E Urbanizare continua N O
01.01
suprafata (limnice,
terestre, marine si
salmastre)
naturale)
1) Baza de date APM Cluj 2005

2) Fia de caracterizare Corine Biotop Someul Rece, 1996
3) Habitatele din România Nicolae Doniăet al. Ed. Teh. Silvică, Bucureti 2005
4) Academia Română, Muzeul Naional de Istorie NaturalăGrigore Antipa, Cartea roie a vertebratelor din
România, Bucureti 2005, pg 121
5) Bruum, B et al., Păsările din România i Europa - Determinator ilustrat-, versiun româneascăMunteanu,
Dan, Octopus Publishing Group Ltd, 1999
6) Ocolul Silvic Someul Rece, Amenajament silvic, UP I Negrua, 1996
7) Ocolul Silvic Someul Rece, Amenajament silvic, UP III Izvoarele Someului Rece, 1996
8) Ocolul Silvic Someul Rece, Amenajament silvic,
UP IV izvoarele Răcătăului, 1996
9) Olteanu et. al., Lista roie a plantelor superioare din România, Studii, Sinteze, Documentaii de
Ecologie nr. I/1994
1719
8) Ocolul Silvic Someul Rece, Amenajament silvic,
UP IV izvoarele Răcătăului, 1996
9) Olteanu et. al., Lista roie a plantelor superioare din România, Studii, Sinteze, Documentaii de
Ecologie nr. I/1994
< - Banaduc Angela Maria : Dr. Dragulescu Constantin, Universitatea Lucian Blaga Sibiu(7110)>
< - Bucin Liliana : Baza de date APM CJ(6150)Baza de date APM CJ(6230)Baza de date APM CJ(6520)Baza de
date APM CJ(9110)Baza de date APM CJ(9130)Baza de date APM CJ(91D0)Baza de date APM CJ(91E0)Baza
de date APM CJ(9410)>
< - Constantinescu Mihai : ii personale(8220)>
< - Bucin Liliana : Baza de date APM CJ 2005(1083)Baza de date APM CJ 2005(1088)Baza de date APM CJ
2005(1193)Baza de date APM CJ 2005(1352)Baza de date APM CJ 2005(1354)Baza de date APM CJ 2005
(1361)>
< - Constantinescu Mihai : ii personale(1354)>
< - Grigoras Ion : Petri, K., 1912 – Siebenbürgens Käferfauna auf Grund ihrer Erforschung bis zu Jahre 1911.
Sieberbürgischen Vereins für Naturwissenschaften zu Hermannstadt, 1-376.(4012)>
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>
5.3. Desemnare sit
În anul 1994, prin Decizia a Consiliului Judeului Cluj nr. 147, în bazinul superior al Văii Someul Rece au fost
desmnate zone protejate de interes judeean cu valoare peisagistică, următoarele obiective:
1) Obâria Someului Rece
2) Cheile Dumitresei
3) Defileul Someului Rece
4) Valea Someului Rece
1720
OrganizaĠie: Asociatia Natura Transilvaniei, AsociaĠia Ecouri Verzi
Adresă: Mun. Cluj-Napoca, Str. Kovari, nr. 35, jud. Cluj; Mun. Cluj-Napoca, Str. Ciucaú, nr. 7, ap. 78, Jud.
Cluj
Email: naturatransilvaniei@yahoo.com
Nume: Planul de Management al sitului de importanĠăcomunitarăROSCI0233 Someúul Rece
X Da
Linkuri:
Nu
1) Amenajamente silvice, DirecĠia SilvicăCluj, ocolul Silvic someúul Rece, 1996

2) Amenajamente silvice păduri private
3) Plan de Urbanism, Comuna Măguri Răcătău
4) Regulament general de executarea de construcĠii úi defăúurarea unor activităĠi în zonele natural protejate
de interes judeĠean, JudeĠul Cluj- emitent Consiliul judeĠean Cluj, 1995
1721
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1722
B ROSCI0234
1.3 NUMELE SITULUI
Stânca Stefăneúti

2 0 0 6 0 5 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

27.0100222 47.0056305
0.30 0.00
1723

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
6110 0 Buna B C B B

P Ajuga laxmannii P X
P Allium saxatile R X
P Astragalus austriacus R X
P Aurinia saxatilis P X
P Centaurea orientalis P X
P Dianthus capitatus P X
P 2116 Schivereckia podolica V X
P Sempervivum ruthenicum R X
P Silene chlorantha R X
P Sisymbrium polymorphum R X
P Veronica spicata ssp. incana R X
1724

Situl este situat în partea de est a judeului Botoani, în Câmpia Moldovei.

Stâncăria principalăeste constituitădin calcare recifale sarmatice, acoperite parial cu loess.Pantele sunt
acoperite cu cernoziomuri de pantăcarbonatice i cu cernoziom levigat.Clima este temperat continentală
de tip est-european .
Situl prezintăun mare număr de specii continental- sud -estice (cont.+pont.+medit.

-pont.+submedit.+balcano-dacice) care împreunăcu speciile europene si eurasiatice dau un caracter
ponto-sarmatic particular acestei regiuni, unica staiune în România cu Schiverekia podolica ce intrăaici
într-o asociaie rupestrăcalcicolăcu totul deosebităde cele montane. Specia se aflăvn aceastăstaiune
floristicăla limita vesticăa arealului ei de răspândire.
Importana sitului rezidăi din faptul căvn acest areal vegeteazăcâteva specii endemice dintre care
amintim:Veronica incana, Astragalus austriacus, Sempervivum ruthenicum.

afară afară
M F Pescuit profesional N O
02.01 pasiv
L K Fertilitate N I
05.01 redusa/depresie
genetica la
animale(
consangvinizare)
1725
Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V., Mihăilescu S., 1994- Lista Roie a
plantelor superioare din România. Institutul de biologie- Studii, Sinteze, documentaii de ecologie, 1: 1-52
Mititelu D., Barabas N., Haja S., 1971-Flora i vegetaia rezervaiei Stânca-tefăneti (jud. Botoani).
Muzeul de tiine ale naturii Bacău-Studii i comunicări, pag.731-750
Vasile Băcăuanu-Câmpia Moldovei studiu geomorfologic, Editura Academiei Române, 1968
< - Gafencu Rocsana : Oprea A. com. pers.(6110)>
< - Gafencu Rocsana : >


RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.226. Stânca Stefăneúti
0
5.3. Desemnare sit
Ultima lege prin care situl a fost declarat rezervaie naturalăde interes naional este Legea nr.5/2000.
1726

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
ExistăPlan de Management pentru Aria de ProtecĠie SpecialăAvifaunisticăLac Stânca-Costeúti care

cuprinde în întregime situl, plan care prevede măsuri de conservare úi gestionare durabilăúi pentru
rezervaĠia floristicăStânca-útefăneúti;planul va fi implementat de custode.
1727
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1728
B ROSCI0235
1.3 NUMELE SITULUI
Stânca Tohani

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 1 1
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0007250 45.0022916
47.40 0.00
1729

RO31 SUD

Stepică

conserv.
40C0 0 Buna C C B B
8230 0 Buna B A B B

P Agropyron cristatum ssp. P X
brandzae
P Allium flavum R X
P Allium moschatum V X
P Allium saxatile P X
P Alyssum caliacrae V X
P Anchusa officinalis P X
P Astragalus vesicarius R X
P Campanula sibirica ssp. R X
divergentiformis
P Cephalaria uralensis V X
1730
P Cirsium ligulare V X
P Crocus reticulatus P X
P Euphorbia nicaeensis P X
P Fumana procumbens R X
P Knautia macedonica R X
P Minuartia hybrida P X
P Nepeta ucranica V X
P Plantago argentea V X
P Potentilla aurea ssp. P X
chrysocraspeda
P Salvia nutans R X
P Scorzonera austriaca R X
P Silene rupestris P X
P Sternbergia colchiciflora V X
P Tetragonolobus maritimus V X
P Teucrium montanum R X
P Thymus glabrescens(Cimbriúor R X
)
P Trifolium montanum R X
P Trinia multicaulis R X
P Valerianella coronata R X

1731
H A04 Pasunatul N I
H A Furajare N I
05.0
2
2 (copaci nenativi)

afară afară
biocide, hormoni si
substante chimice
01.02
1.Vasile Ciocarlan, Flora ilustrata a Romaniei Ed.Ceres, Bucuresti 1988

2.Referat pentru propunere ca rezervatie naturala a Stancii Tohanilor - prof.Margareta Mosneaga (Muzeul
Judetean de Stiintele Naturii PH) si biolog Gavril Negrean (Institutul de Stiinte Biologice
Bucuresti);3.G.Negrean,M.Mosneaga -Florula Stancii Tohanilor, Comunicari si Referate ale Muzeului de
Stiintele Naturii Ploiesti,1976
4.Determinari facute in laboratorul APM PH
< - Anea Nicolae : Institutul de Biologie Bucuresti, G. Negrean, Margareta Mosneaga(8210)>
< - Grup N2000 : Negrean G. com. pers.(6210)Negrean G. com. pers.(8230)>
< - Soare Georgiana-Victoria : Observatii în teren.
(40A0)Observatii în teren.
(6510)>
1732

< - Soare Georgiana-Victoria : Observatii în teren.
(A373)>
1733
5.3. Desemnare sit
Situl a fost propus ca rezervatie botanica inca din anii 70, in urma numeroaselor studii ce au evidentiat importanta
inventarului floristic (D.Grecescu -1898, C.Dobrescu-1962,I.Serbanescu-1962,V.Ciocarlan -1965,lucrari speciale
publicate de V.Ciocarlan-1968 si G.Dihoru&G.Negrean-1969,G.Anghel-1970,1971 ). Inainte de anul 1989 zona
se afla listata ca rezervatie in evidenta Comisiei Monumentelor Naturii Prahova,organism care nu mai exista in
prezent.
OrganizaĠie: AgenĠia pentru ProtecĠia Mediului Prahova

Adresă: Ploieúti,str. Gheorghe Grigore Cantacuzino, nr. 306, cod poútal 100466, judeĠul Prahova
Email: office@apmph.anpm.ro
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0235 Stânca Tohani
X Da
Linkuri:
Nu
Nu exista un plan de management al zonei si nu au fost luate masuri speciale pentru ocrotirea acesteia.
1734
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1735
B ROSCI0236
1.3 NUMELE SITULUI
Strei - HaĠeg

2 0 0 6 0 2 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0030500 45.0045611
24977.50 0.00
1736

RO42 VEST

Stepică

conserv.
6240 124 Buna B B B B
8310 249 Buna C C C C
9110 749 Buna B C B B
9170 124 Buna C C C C
91Y0 499 Buna B C C C

lungi)
ferrumequinum()
ampelensis()
F 1138 Barbus P C C A C A
moioaga)
1737
F 4123 Eudontomyzon P V C B C B
danfordi(Chiscar)
F 1146 Sabanejewia P R D
aurata(Dunăriă)
I 4035 Gortyna borelii lunata P P C B C B
I 1052 Hypodryas maturna P P C B C B
I 4048 Isophya costata P P B B A B
I 4050 Isophya stysi P P A B A B
I 1059 Maculinea teleius P P C B C B
I 1084* Osmoderma eremita P V C B C B

M Myoxus glis P X
F Sabanejewia romanica(Fâsa) P X
F 1109 Thymallus thymallus(Lipan) V X X
I Coptosoma mucronatum R X

1738
N14 Păúuni 9.96
ara Haegului, beneficiara unui patrimoniu natural i cultural unic în lume, este mărginităla sud de
masivul Retezat, la est de munii ureanu, iar la nord-vest de munii Poiana Ruscă. Geoparcul
Dinozaurilor ara Haegului reprezintăun nou tip de arie naturalăprotejată, care îmbinăconservarea
geodiversităii, a biodiversităii, a patrimoniului cultural i istoric cu activităile de dezvoltare
socio-economică. Acesta se întindepe o suprafaăde 102.392 ha i cuprinde oraul Haeg i 10
comune. El asigurăprotejarea, în principal, a siturilor cu resturi fosile de dinozauri pitici, unici în lume.
Situl cuprinde 8 zone de conservare specială, dintre care 6 sunt rezervaii botanice: Mlatina de la
Peteana, una din cele mai sudice mlatini oligotrofe din ara noastrăvn flora căreia s-au identificat
populaii de Drosera rotundifolia, un adevărat relict glaciar; Pădurea Slivu, rezervaie naturalăde o
importanădeosebită, fiind un ecosistem natural specific pentru zona colinarăa ării Haegului;
Fânaele cu narcise de la Nucoara, reprezintăun vestigiu al unor străvechi asociaii hidrofile cu
endemismul Peucedanum rochelianum, iar aspectul peisagistic deosebit îl conferăprezena populaiilor
de narcise(Narcissus stellaris); Vârful Poieni: stâncăriile dealului adăpostesc o vegetaie xerică, cu
elemente floristice remarcabile; reprezintăsingura staiune certădin România pentru specia Plantago
holosteum i locul clasic pentru Astragallus var. Lineariforicus; Fânaele Pui, ce cuprind asociaia
relictarăPeucedano-Molinietum), Calcarele de la Faa Fetii: pe stâncăriile acestui masiv calcaros apare
unul din cele 39 endemisme ale Retezatului, Centaurea retezatensis;adăpostete i alte specii de plante
de interes excepional, protejate prin legislaia naională(Lista Roie) sau specii endemice, specifice
acestor locuri(Hepatica transilvanica, Hepatica Media, Lilium jankae, etc.); aici se întâlnesc specii de păsări
care ocupăun loc prioritar în ceea ce privete protecia acestora, fiind cuprinse în anexele conveniilor
de la Berna, Bonn sau în Directiva Păsări(Aquila chrysaetos, Ficedula albicolis, Ficedula parva, Pernis
apivorus).
1739
afară afară
L A04 Pasunatul N I L B Silvicultura N O
02.02
habitare umana
(locuinte umane)
L E Depozitarea N I
/deseuri provenite
din baze de
agrement
Bocaiu N.,1971-Flora i vegetaia Munilor arcu, Godeanu i Cernei, Edit. Academiei E.S.R.,
Bucureti; Toniuc N., Oltean M., Romanca G., Zamfir M., 1992-List of protected areas in Romania(1932-
1991), Ocrotirea naturii i mediului înconjurător, t.36, nr.1, p.23-33; Amenajamentul silvic; Joszef
Sandor-Studiul calitativ al avifaunei zonei Râul es. Ruti D., Palcu D.,Andrăanu Alex., Fluturii din ara
Haegului, Edit. Cartea Universitară, Bucureti, 2004
< - Ungureanu Anca : amenajamente silvice(8210)Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu,
(6410)Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane Deva - Sectia Stiintele Naturii (dr. Silvia Burnaz)(7110)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamentele silvice(9170)amenajamentele silvice(9180)Amenajamentele silvice,
investigatii de teren ICAS Simeria 2008.(9110)>
< - Alexandru Iftime : Date ICAS(1352)Date ICAS(1361)Kis B, 1959 - Adatok a Pholidoptera aptera Fabr.
Elterjedesehez a Keleti- es Deli-Karpatokban, Rovartani Kozlemenyek Folia Entomologica Hungarica - series
nova, tom XII, nr. 7, p. 83-90(4050)Knechtel Wilhelm K., Andrei Popovici-Baznosanu – 1959 – Fauna RPR: vol.
VII, Fasc IV(4048)Petri, K., 1912 – Siebenbürgens Käferfauna auf Grund ihrer Erforschung bis zu Jahre 1911.
Naturwissenschaften zu Hermannstadt, 1-376.(1089)>
< - Andrasanu Alexandru : >
Abstract(4045)>
Abstract(4045)>
1740

RO02 II 0.00 RO05 V 100.00 RO98 0.67

RO05 Parc natural / N Parcul Natural Grădiútea Muncelului - Cioclovina
RO05 Parc natural - 100.0 V.4. Geoparcul Dinozaurilor Tara HaĠegului
0
RO98 Necunoscut / 2.499. Peútera Sura Mare
RO98 Necunoscut + 0.01 2.505. FânaĠele Pui
RO98 Necunoscut + 0.09 2.506. FânaĠele cu narcise Nucúoara
RO98 Necunoscut + 0.57 2.516. Pădurea SlivuĠ

5.3. Desemnare sit
Situl se suprapune peste Geoparcul Dinozaurilor ara Haegului, declarat Parc Natural prin H.G. nr.
2151/30.11.2004.

1741
Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Planul de management al Geoparcului Dinozaurilor Ġara HaĠegului este în curs de elaborare, urmând a fi
finalizat pânăla sfârúitul anului 2007.
1742
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1743
B ROSCI0238
1.3 NUMELE SITULUI
Suatu - Cojocna - Crairât

2 0 0 6 1 0 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0089388 46.0064000
4157.70 0.00
1744

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
1310 9 Buna A C A A
1530 207 Buna B C B B
6210 X 836 Buna A B B B
6240 623 Buna A C A B
6510 415 Buna B C B B
91I0 1247 Buna B C B C

M 1303 Rhinolophus hipposideros() P P? DD D
ampelensis()
I 4028 Catopta thrips P R C B C B
I 4031 Cucullia mixta P P A A B A
I 4043 Pseudophilotes bavius P C B B C C
P 2132 Astragalus peterfii P R B B A B
P 4091 Crambe tataria P R C B C C
P 4067 Echium russicum P R C A C C
P 4097 Iris aphylla ssp. hungarica P C B A B A
P 4098 Iris humilis ssp. arenaria P R B B C B
P 4087* Serratula lycopifolia P C B B A B
1745
I Colias chrysotheme R X
I Conisania poelli ostrogovichi R X
I Cucullia mixta lorica P X
I Cucullia xeranthemi V X
I Eupithecia gratiosata R X
I 1058 Maculinea arion() V X X
I Muschampia cribrellum R X
I Plebeius sephirus R X
I 1076 Proserpinus proserpina R X X
I Pyrgus sidae R X
I Sphenoptera antiqua R X
P Allium albidum R X
P Arenaria procera ssp. procera 1000 2000 Numar C X
de
indivizi
P Astragalus dasyanthus R X
P Astragalus exscapus R X
P Bulbocodium versicolor R X
P Centaurea ruthenica R X
P Centaurea trinervia 347 348 Numar R X
de
indivizi
P Centaurea triumfetti R X
P Centaurea triumfetti ssp. aligera R X
P Dianthus giganteus R X
P Ferulago sylvatica R X
P Iris pontica R X
P Iris spuria 3000 4000 Numar C X
de
indivizi
P Jurinea mollis ssp. 50 100 Numar C X
transylvanica de
indivizi
P Lathyrus pannonicus R X
P Nepeta ucranica R X
P Onosma pseudarenaria R X
P Peucedanum latifolium P X
P Peucedanum officinale 5000 60000 Numar C X
0 de
indivizi
P Peucedanum tauricum 4000 50000 Numar R X
0 de
indivizi
1746
P Plantago cornuti 3000 8000 Numar C X

de
indivizi
P Salvia nutans C X
P Salvia transsylvanica C X
P Serratula wolffii V X
P Stipa joannis C X
P Stipa lessingiana C X
P Stipa pulcherrima C X
P Stipa tirsa C X

N14 Păúuni 39.77
Masivul de sare de la Valea Florilor, de formăovalizată, apare foarte aproape de suprafaă, uneori la abea
0,5 m adâncime, în luncile Văilor Bogomirii (Călmanilor) i Lupului. Sarea gemăstrăpunge stratele
acoperitoare tortonian-sarmaiene, în sâmburele anticlinalului diapir Cojocna-Valea Florilor. Diapirul de
sare, lung de 2 km i lat de 0,1-0,5 km, este acoperit de strate subiri argilo-marnoase. Grosimea
masivului este apreciatăla cca 0,7 km. Sarea a fost exploatatăla suprafaă(prin mici cariere) i de către
romani.
Pe teritoriul acestei localităi se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuinatădin vechi timpuri de
către localnici.
Situl cuprinde tot ce a mai rămas nedegradat din ecosistemele de pajiti i tufăriuri stepice ale vestului
Câmpiei Transilvaniei (alături de ROSCI 0017, 0238, 0261 care sunt însămult prea mici i restrânse) cu
specii extrem de rare, precum Centaurea ruthenica (una din cele douăpopulaii. extrem de fragile azi, din
UE i din toatăflora României), Serratula wolffii, Serratula lycopifolia, Centaurea trinervia, Bulbocodium
versicolor, Astragalus exscapus ssp. tramssilvanicus, Iris pontica (cel mai mare număr de populaii ale
1747
acestei specii, 15, care în UE se aflădoar în Transilvania, se aflăvn limitele acestui sit, alcătuind probabil
singura metapopulaie viabilăa acesteia).
Situl e este alcătuit din segmente disjuncte pentru căni s-a părut inutil săincludem în proiectul unui sit
compact vastele perimetre de terenuri agricole, păuni complet degradate, arii construite i căi de
comunicaii, care ar pune probleme proprietarilor i ar genera adversitatea acestora faăde
reprezentanii autorităilor de mediu. Segmentele prezentate aici cuprind ceea ce a mai rămas
nedegradat din pajitile naturale i vegetaia arbustivăstepicădin vestul Câmpiei Transilvaniei, sunt
identice din punct de vedere tipologic-ecologic i ca atare va fi mult mai bine săfie administrate i
monitorizate unitar, de către aceleai echipe de custozi i tiinifice i nu ca un număr mare de situri
diferite. Totui, în viitor studierea creerii de coridoare ecologice sau situri intermediare de tipul „stepping
stones” care săasigure conectivitatea metapopulaiilor de plante, nevertebrate i vertebrate mici din
ecosistemele de pajiti i tufăriuri stepice, va fi o necesitate.
H A01 Cultivare N O
H A04 Pasunatul N I

afară afară
M 690 Alte impacte N I L A03 Cosire/Taiere a N I
determinate de pasunii
nu au fost
mentionate mai sus
L A Abandonarea N I
lipsa pasunatului
(copaci nenativi)
M B Curatarea padurii N I
02.02
non-native(alogene)
1. Bădărău, Al.S., Groza, Gh. 1997: Bulbocodium versicolor (Ker.-
1748
Universitatis Babe-Bolyai, Geographia, 42: 147-150
2. Bădărău, Al.S., Dezsi, ., Comes, O. 2001. Cercetări biogeografice asupra speciilor stepice-silvostepice
de Astragalus L. din Depresiunea Transilvaniei (II). Studia Universitatis Babe-Bolyai, Geographia 46: 51-
67
3. Ghia, E., 1942 Staiunile cu Nepeta ucranica din România, Buletinul Grădinii Botanice i al Muzeului
Botanic din Cluj, 22.
4. Resmeriă, I., 1967 Fitocenozele din Câmpia Transilvaniei cu Nepeta ucranica, Studii i Cercetări de
Biologie, seria Botanică, 9(1).
5. Bădărău, Al.S., Dezsi, t., Comes, O. 2000 Analiza biogeograficăa douăspecii relicte xerofile din
Câmpia Transilvaniei: Nepeta ucranica L. i Centaurea trinervia Steph., Studia Universitatis Babe-Bolyai,
Geographia, 45(1):51-68.
6. Coldea, Gh., Bădărău, Al.S., Pendea, F. 2000 Centaurea ruthenica Lam. nu a dispărut din flora
Transilvaniei. Contribuii Botanice, 41.
7. Bădărău, Al. S., Dezsi, t., Coldea, Gh., Groza, Gh. 2002, New Data upon the Chorology of some
Steppical and Submediterranean Species from the Transylvanian Basin, Studia Universitatis Babe-Bolyai,
seria Geographia, 47 (1): 67-72
8. Bădărău Al. S., Dezsi t., Pendea Fl., Dura, N. 2001, Centaurea ruthenica Lam. (Asteraceae) within the
forest-steppe of the Transylvanian Basin, Kitaibelia, 6(1): 259-266.
9.Podlech, D. 2008 - The genus Astragalus L. (Fabaceae) in Europe with exclusion of the former Soviet
Union. Feddes Repertorium, 119(5-6):310-387
< - Bucin Liliana : >
< - Kovacs Istvan : Ruprecht Eszter, Szabó Anna(1530)Ruprecht Eszter, Szabó Anna(40A0)Ruprecht Eszter,
Szabó Anna(6240)Ruprecht Eszter, Szabó Anna(62C0)Ruprecht Eszter, Szabó Anna(6510)Szabó Anna,
Ruprecht Eszter(91I0)Szabó Anna, Ruprecht Eszter(91Y0)>
< - Oprea Adrian : Ruprecht Eszter, Szabó Anna(6240)>
< - Beldean Paul Vasile : Proiect POS Mediu: Managementul durabil al sitului Natura 2000 ROSCI0238 Suatu –
Cojocna – Crairât, Beneficiar: AgenĠia pentru ProtecĠia Mediului Cluj.(1310)Proiect POS Mediu: Managementul
durabil al sitului Natura 2000 ROSCI0238 Suatu – Cojocna – Crairât, Beneficiar: AgenĠia pentru ProtecĠia
Mediului Cluj.(6210)>
< - Biris Iovu-Adrian : 1. Badarau, Al.S., Groza, Gh. 1997: Bulbocodium versicolor (Ker.-
Universitatis Babes-Bolyai, Geographia, 42: 147-150
2. Badarau, Al.S., Dezsi, S., Comes, O. 2001. Cer(1530)1. Badarau, Al.S., Groza, Gh. 1997: Bulbocodium
versicolor (Ker.-
2. Badarau, Al.S., Dezsi, S., Comes, O. 2001. Cer(40A0)1. Badarau, Al.S., Groza, Gh. 1997: Bulbocodium
versicolor (Ker.-
2. Badarau, Al.S., Dezsi, S., Comes, O. 2001. Cer(6240)1. Badarau, Al.S., Groza, Gh. 1997: Bulbocodium
versicolor (Ker.-
2. Badarau, Al.S., Dezsi, S., Comes, O. 2001. Cer(6510)>
< - Alexandru Iftime : Baza de date APM CJ 2005(4028)Ghira, I., Venczel, M., Covaciu-Marcov, S., Mara G.,
Ghile P., Hartel T., Torok Zs., Farkas L., Racz T., Farkas Z., Brad T., 2002. Mapping of Transsylvanian
Herpetofauna. Nymphaea – Folia naturae Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1166)Ghira, I., Venczel, M.,
Covaciu-Marcov, S., Mara G., Ghile P., Hartel T., Torok Zs., Farkas L., Racz T., Farkas Z., Brad T., 2002.
Mapping of Transsylvanian Herpetofauna. Nymphaea – Folia naturae Bihariae, 29: 145-201, Oradea(1188)Ghira,
I., Venczel, M., Covaciu-Marcov, S., Mara G., Ghile P., Hartel T., Torok Zs., Farkas L., Racz T., Farkas Z., Brad
1749
T., 2002. Mapping of Transsylvanian Herpetofauna. Nymphaea – Folia naturae Bihariae, 29: 145-201,
Oradea(1193)Ghira, I., Venczel, M., Covaciu-Marcov, S., Mara G., Ghile P., Hartel T., Torok Zs., Farkas L., Racz
T., Farkas Z., Brad T., 2002. Mapping of Transsylvanian Herpetofauna. Nymphaea – Folia naturae Bihariae, 29:
145-201, Oradea(1220)Ghira, I., Venczel, M., Covaciu-Marcov, S., Mara G., Ghile P., Hartel T., Torok Zs., Farkas
Bihariae, 29: 145-201, Oradea(4008)Murariu, 2005, Cartea Rosie a vertebratelor Romaniei(1303)Rakosy, L.,
2000. Lepidopterologische Biodiversitat eines kleinraumigen steppenartigen Naturshutzgebietes in Siebenburgen
(Suatu, Transsylvanien, Rumanien). Entomologica Romanica, 4: 49-68.(4031)>
< - Bucin Liliana : Baza de date APM CJ 2005(1083)Baza de date APM CJ 2005(4028)>
< - Dinca Vlad-Eugen : Dinca Vlad, observatii teren(1060)Dinca Vlad, observatii teren(4043)Rakosy 1996(4031)>
< - Grup N2000 : >
< - Iftime Alexandru : I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas,
T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002, \"Mapping of Transilvanian Herpetofauna\", In: \"Nymphaea. Folia naturae
Bihariae\" XXIX, p. 145-201, Oradea(4008)>

RO04 IV 0.28

RO04 RezervaĠie naturală + 0.28 VII.5. Suatu
5.3. Desemnare sit
Pe teritoriul acestui sit nu a fost desmnatănici o arie protejatăde interes judeean sau naional.
1750
OrganizaĠie: AsociaĠia pentru ProtecĠia Păsărilor úi a Naturii "Grupul Milvus"; SC Greenviro SRL (doar partea
care se suprapune cu ROSPA0113 Cânepiúti)
Adresă: Str. Crinului, nr. 22, Târgu Mureú, cod poútal 540343, jud. Mureú; Bld. 21 Decembrie 1989, nr. 37,
municipiul Cluj – Napoca, cod poútal 400124, jud. Cluj
Email: office@milvus.ro
Nume: Planul de management al sitului de importanĠăcomunitarăROSCI0238 Suatu - Cojocna
X Da - Crairât
Linkuri:
Nu
1751
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1752
B ROSCI0239
1.3 NUMELE SITULUI
Târnovu Mare - LatoriĠa

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0040472 45.0006833
1361.80 0.00
1753

RO41 SUD-VEST

Stepică

conserv.
3220 0 Buna C C B B
3240 0 Buna C C B B
9410 204 Buna B C B B
9420 204 Buna A B B B

1754
Zonămontanăcu înălimi mari (peste 1800 m.) i fragmentare puternică, acoperităcu pădure de conifere.
Masivul Tarnovu reprezinta o intruziune calcaroasa in cadrul masivelor muntoase inconjuratoare (Parang,
Capatanii, Cindrel) toate de origine metamorfica, ceea ce creaza conditii specifice pentru dezvoldarea unor
ecosisteme tipice.

afară afară
< - Stetca Ioan : Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu, S., Biris, I.A. (2005). Habitatele din
96001-4-X)(9420)>
< - Biris Iovu-Adrian : amenanajamentele silvice, investigatii in teren.(9180)>
1755

RO98 1.69

RO98 Necunoscut + 1.69 2.805. Pădurea LatoriĠa
5.3. Desemnare sit
OrganizaĠie: Nu existăcustode
Adresă: -
Email:
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0239 Târnovu Mare – LatoriĠa
X Da
Linkuri:
Nu
1756
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1757
B ROSCI0240
1.3 NUMELE SITULUI
Tăúad

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0055722 46.0140750
1589.00 0.00
1758

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.

M 1310 Miniopterus P P C B B C
lungi)
M 1310 Miniopterus R P C B B C
lungi)
M 1310 Miniopterus C P C B B C
lungi)
M 1310 Miniopterus W P C B B C
lungi)
M 1307 Myotis blythii() W R C B C B
M 1324 Myotis myotis() P P C B C C
M 1324 Myotis myotis() R P C B C C
M 1324 Myotis myotis() C P C B C C
M 1324 Myotis myotis() W P C B C C
M 1305 Rhinolophus euryale P P C C B B
ferrumequinum()
M 1303 Rhinolophus hipposideros() P P D
M 1303 Rhinolophus hipposideros() W P D
1759


N14 Păúuni 18.81
Sit Natura 2000 : Tăad cu S = 833 ha.

Cuprinde:
Petera Tăad, Petera Straco, situl arheologic de pe Dealul Cetăuia, situat în imediata apropiere a
punctelor fosilifere de pe Valea Stracoului, unde se aflăcetatea dacicăde la Tăad.
Depozite fosilifere de vârstăBadeniană- miocen mediu, constituind strate concordante de tipul calcarelor
de Leitha:
spongieri, corali, echinide, briozoare, molute i viermi., resturi.de rinoceratid, cel mai vechi mamifer de
uscat în zona Criurilor.
Calcarele Tortoniene prezintăpe lângăinteresul paleontologic i interes speologic, dat fiind dezvoltarea în
aceste calcare a douăpeteri, Petera Tăad i Petera Straco, în calcarele tinere de vârstă
sarmatiană, fapt care reprezintăo raritate pe teritoriul ării noastre; este necesarăextinderea rezervaiei
cu Peterile Tăad i Stracoi cu situl arheologic de pe Dealul Cetăuia, situat în imediata apropiere a
punctelor fosilifere de pe Valea Stracoului, unde se aflăcetatea dacicăde la Tăad . Majoritatea
materialului provenit din zona Tăad - Straco- colecie paleontologicăcare cuprinde specii fosile
provenite din rezervaie, se aflăvn colecia Muzeului ării Cririlor, iar lucrările iinfice sunt publicate în
anuarele Muzeului: Crisia i Nymphaea.
Depozite fosilifere de vârstăBadeniană- miocen mediu, constituind strate concordante de tipul calcarelor
de Leitha: spongieri, corali, echinide, briozoare, molute i viermi., resturi.de rinoceratid, cel mai vechi
mamifer de uscat în zona Criurilor. Calcarele Tortoniene prezintăpe lângăinteresul paleontologic i
1760
interes speologic, dat fiind dezvoltarea în aceste calcare a douăpeteri, Petera Tăad i Petera
Straco, în calcarele tinere de vârstăsarmatiană, fapt care reprezintăo raritate pe teritoriul ării noastre;
este necesarăextinderea rezervaiei cu Peterile Tăad i Stracoi cu situl arheologic de pe Dealul
Cetăuia, situat în imediata apropiere a punctelor fosilifere de pe Valea Stracoului, unde se aflăcetatea
dacicăde la Tăad . Majoritatea materialului provenit din zona Tăad - Straco- colecie paleontologică
care cuprinde specii fosile provenite din rezervaie, se aflăvn colecia Muzeului ării Cririlor, iar lucrările
iinfice sunt publicate în anuarele Muzeului: Crisia i Nymphaea.

afară afară
pentru rulote
Crisului Repede, Universitatea Babes - Bolyai Cluj, Facultatea de Biologie - Geografie. ; I.Ghira i colab.,
2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201,
Oradea.; Botnariuc N., Tatole V., 2005, Cartea rosie a vertebratelor din România, Ed. Academiei Române.
< - Radovet Dorina : APM BH biol. Drd. Radovet Dorina(8310)>

< - Szodoray-Paradi Farkas : Baza de date a Asociatiei pentru Protectia Liliecilor din Romania(1303)Baza de date
a Asociatiei pentru Protectia Liliecilor din Romania(1304)Baza de date a Asociatiei pentru Protectia Liliecilor din
Romania(1305)Baza de date a Asociatiei pentru Protectia Liliecilor din Romania(1307)Baza de date a Asociatiei
pentru Protectia Liliecilor din Romania(1310)Baza de date a Asociatiei pentru Protectia Liliecilor din
Romania(1324)>
1761

RO98 15.45

RO98 Necunoscut + 15.45 2.188. Calcarele tortoniene de la Tăúad
5.3. Desemnare sit
Dec.nr. 261/1971, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
OrganizaĠie: Nu existăstructurăde administrare.

Adresă:
Email:
Nume: Planul de management al sitului de importanĠăcomunitarăROSCI0240 Tăúad
X Da
Linkuri:
Nu
1762
Planul de Management este în curs de realizare de către Societatea de Istorie Naturala Nymphaea
1763
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1764
B ROSCI0241
1.3 NUMELE SITULUI
Tinovul Apa Lina - Honcsok

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0074444 46.0110638
7830.10 0.00
1765

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
4060 7 Buna A B B B
6230 391 Buna B C B B
6520 783 Buna B C B B
91D0 117 Buna B C B B
9410 78 Buna D
M 1352* Canis lupus(Lup) P C B C B
P 1758 Ligularia sibirica P R B B C B


1766
I Saperda carcharias C X
P Alnus incana C X
P Betula humilis P X
P Betula pubescens R X
P Bruckenthalia spiculifolia C X
P Calamagrostis canescens 10 50 Numar C X
de
indivizi
P Calluna vulgaris P X
P Carex diandra P X
P Carex flava P X
P Carex riparia P X
P Dactylorhiza maculata 50 50 Numar C X
de
indivizi
P Drosera rotundifolia 100 200 Numar C X
de
indivizi
P Epilobium hirsutum P X
P Epilobium roseum P X
P Mentha longifolia P X
P Menyanthes trifoliata 50 100 Numar C X
de
indivizi
P Potentilla palustris 300 300 Numar C X
de
indivizi
P Salix pentandra 50 100 Numar C X
de
indivizi
P Salix starkeana 10 20 Numar C X
de
indivizi
P Spiraea salicifolia 200 300 Numar C X
de
indivizi
P Trientalis europaea 50 70 Numar C X
de
indivizi
P Trollius europaeus 50 100 Numar C X
de
indivizi
P Vaccinium myrtillus(Afin negru ) P X
P Valeriana dioica ssp. 5 10 Numar C X
simplicifolia de
indivizi
1767

N14 Păúuni 12.03
Situl este situat in Muntii Nemira bazinetul paraului Apa Lina la o altitudine de 940-980m, pe substrat de flis
(gresii). Situl este complex, în alcătuirea sa regăsim rariti de tinov cu pin silvestru, molid i mesteacăn
pufos, care alterneazăcu turbării oligotrofe de Eriophorum vaginatum i Sphagnum recurvum, cu turbării
mezo-oligotrofe cu Carex rostrata i Sphagnum recurvum precum i pajiti umede cu Deschampsia
caespitosa i Agrostis stolonifera. Pe locurile mai ridicate se întâlnesc suprafee reduse de molidiuri
acidofile. Structura naturalăa fiecărui habitat din sit este foarte bine conservată. Arboretele se caracterizeaz
ăprintr-o mare variabilitate dimensională, regenerarea naturalăfiind activă. Asociaiile de plante erbacee
au o ridicatădiversitate floristică(cu ocazia descrierii habitatelor au fost identificate unele specii care nu au
fost citate anterior – Gentiana pneumonanthe, Comarum palustre). O parte din suprafaa sitului face parte
din fondul forestier i o micăparte din rest este rezervaie naturală. Folosina terenului din afara fondului
forestier este de păune i de păune împădurită. Suprafata inclusa in fond forestier reprezinta parte din
subparcela silvica 22A din unitatea de productie IX Apa Lina (Ocolul silvic Bretcu).
Se remarca structura naturala foarte bine conservata a habitatelor forestiere, reprezentata prin: diversitatea
mare de varste si dimensiuni; prezenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru
habitat; vigoarea de crestere a pinului silvestru i a mesteacănului pufos. De asemenea habitatele de
mlatini i pajiti se aflăvntr-o stare naturală. Asociaiile de plante erbacee au o ridicatădiversitate
floristică(cu ocazia descrierii habitatelor au fost identificate unele specii care nu au fost citate anterior –
Gentiana pneumonanthe, Comarum palustre). In sit este prezentăi Ligularia sibirica, populaia fiind bine
reprezentată(~ 700 de exemplare cantonate în ~ 1 ha). Situl este alimentat si strabatut de o retea densa de
paraie care creaza si intretin mediul specific de zona inmlastinita oligotrofa.
Prin amenajamentul silvic arboretelor din fondul forestier li s-a atribuit functia speciala de protectie fiind
supuse regimului de conservare deosebita.
Impacte Negative
1768
presiuni (Cod) afară Impacte Pozitive

management afară

afară afară
M A04 Pasunatul N I
naturale
-Amenajamentul Ocolului Silvic Brecu (Unitatea de productie IX Apa Lina).

-Pop E., 1960. Mlastinile de turba din Republica Populara Romana. Editura -Academiei Republicii Populare
Romane
< - Oprea Adrian : Date din teren, 2010, ONG, Voloncs C.
Coldea Gh., Kovács A. (1969) Cercetari fitocenologice în Muntii Nemirei. St. si Cerc. Biol. Ser. Bot., 21(2):
95–104.(6230)Date din teren, 2010, ONG, Voloncs C.
95–104.
(6410)Date din teren, 2010, ONG, Voloncs C.
95–104.
(6520)Date din teren, 2010, ONG, Voloncs C.
95–104.
(7230)>
< - Biris Iovu-Adrian : cercetare in teren ForestAlpNatura2000RO(91D0)cercetare in teren
ForestAlpNatura2000RO(9410)date din teren(6410)date din teren(6520)date din teren(91E0)date din teren 2009-
2010(7230)date din teren 2009-2010 ale ONG Voloncs C,(91V0)date din teren 2010(6230)date din teren din
2009-2010.(91V0)>
< - Mihailescu Simona : Mititelu D., Barabas N., 1980-1993, Flora si vegetatia Muntilor Nemira, Studii si
Comunic., 29-48(4060)>
1769

RO98 1.82

RO98 Necunoscut + 1.82 2.467. Tinovul de la Plăieúii de Jos
5.3. Desemnare sit
Situl a fost desemnat ca arie protejata prin H.C.J. Covasna nr. 39/2001

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Amenajamentul Ocolului silvic Bretcu

Amenajamentul silvic al padurilor proprietate privata a composesoratului Bela Falva
Planul de management al rezervaĠiei naturale Tinovul Plaiesii de Jos
1770
1771
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1772
B ROSCI0242
1.3 NUMELE SITULUI
Tinovul Apa Roúie

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0011416 46.0076444
66.80 0.00
1773

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
7110 6 Buna A C A A
7140 3 Buna A C A A
91D0 37 Buna A C A A

P 1758 Ligularia sibirica P R C A C C

P Alnus incana C X
P Betula humilis R X
P Carex diandra P X
P Carex nigra P X
P Carex riparia P X
P Circaea lutetiana C X
P Dactylorhiza maculata 10 50 Numar C X
de
indivizi
1774
P Dryopteris cristata 5 10 Numar C X

de
indivizi
P Epilobium hirsutum P X
P Equisetum sylvaticum P X
P Juncus compressus P X
P Juncus conglomeratus P X
P Juncus effusus P X
P Lycopodiella inundata P X
P Menyanthes trifoliata 10 50 Numar C X
de
indivizi
P Plagiomnium affine P X
P Potentilla palustris 300 300 Numar C X
de
indivizi
P Salix pentandra 10 20 Numar C X
de
indivizi
P Spiraea salicifolia 50 100 Numar C X
de
indivizi

Situl este situat in Muntii Nemira bazinetul paraului Apa Roie la o altitudine de 990-1030m, pe substrat de
flis (gresii). Situl este complex, în alcătuirea sa regăsim rariti de tinov cu pin silvestru, molid i mesteacăn
pufos, care alterneazăcu turbării oligotrofe de Eriophorum vaginatum i Sphagnum recurvum, cu turbării
mezo-oligotrofe cu Carex rostrata i Sphagnum recurvum precum i pajiti umede cu Deschampsia
caespitosa i Agrostis stolonifera. Pe locurile mai ridicate se întâlnesc suprafee reduse de molidiuri
acidofile. Structura naturalăa fiecărui habitat din sit este foarte bine conservată. Arboretele se caracterizeaz
ăprintr-o mare variabilitate dimensională, regenerarea naturalăfiind activă. Asociaiile de plante erbacee
au o ridicatădiversitate floristică. Situl este alcatuit din subparcelele silvice 115 C, 115N, 133A, B, C, D, E si
N din unitatea de productie VIII Apa Roie (Ocolul silvic Bretcu – Directia silvica Covasna).
1775
Se remarca structura naturala foarte bine conservata a habitatelor forestiere, reprezentata prin: diversitatea
mare de varste si dimensiuni; prezenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru
habitat; vigoarea de crestere a pinului silvestru i a mesteacănului pufos. De asemenea habitatele de
mlatini i pajiti se aflăvntr-o stare naturală. Situl este alimentat si strabatut de paraie care creaza si
intretin mediul specific de zona inmlastinita oligotrofa. Situl se afla intr-o zona izolata din care cauza
presiunea antropica asupra lui este nesemnificativă. Întreaga suprafaăa sitului face parte din fondul
forestier.
Prin amenajamentul silvic arboretelor din fondul forestier li s-a atribuit functia speciala de protectie fiind
supuse regimului de conservare deosebita.

afară afară
naturale
Amenajamentul Ocolului Silvic Brecu (Unitatea de productie VIII Apa Roie).

Pop E., 1960. Mlastinile de turba din Republica Populara Romana. Editura Academiei Republicii Populare
Romane;
Kató Zoltán (1998): ReliktummegĘrzĘzsombékosok Veresvízen. Collegium Biologikum 1. 61-70.
(91D0)>
ForestAlpNatura2000RO(7140)cercetare in teren ForestAlpNatura2000RO(91D0)cercetare in teren
< - Gog Mircea : Cercetari în teren cu Dr. Iuliana Florentina Gheorghe(91D0)>
1776

< - Gog Mircea : >
< - Grup N2000 : >
5.3. Desemnare sit
Situl este inclus in Rezervaia Nemira, stabilităprin Hotărârea Consiliului Judeean Covasna cu nr. 39/2001.

Adresă: Sfântu Gheorghe, PiaĠa LibertăĠii, nr. 4, jud. Covasna
Email: vicepresident2@kvmt.ro
Nume: Planul de management al Sitului ROSCI0242 Tinovul Apa Roúie
X Da
Linkuri:
Nu
1777
Pentru portiunea aflata in fond forestier - Amenajamentul silvic al padurilor proprietate privata a
composesoratului Estelnic
1778
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1779
B ROSCI0243
1.3 NUMELE SITULUI
Tinovul de la Dealul Albinelor

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0107416 46.0085805
29.60 0.00
1780

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
91D0 6 Buna B C B B

Situl este localizat in Muntii Gurghiului in bazinul raului Lapusna la N-E de Varful Albinelor la o altitudine de
1130 m, pe substrat vulcanic (andezite). Stratul de turba este relativ subtire (nedepasind un metru grosime)
si se formeaza direct pe roca. Habitatul prioritar se afla intr-o faza evolutiva avansata, molidul fiind intalnit
pe intreg cuprinsul tinovului (acoperirea realizata de coronamentul lui fiind intre 50% si 80%). Diseminat
apar mestecenii (Betula pendula, Betula pubescens) si scorusul (Sorbus aucuparia). Situl este strabatut de
o retea de canale de drenaj vechi dar inca necolmatate (decat in mica parte). Tinovul este inconjurat de
paduri acidofile de molid cu muschi. Situl include subparcelele silvice 114C, B si parte din 114A.
Se remarca structura naturala bine conservata reprezentata prin: diversitatea mare de varste si dimensiuni;
prezenta regenerarii naturale a speciei arborescente edificatoare pentru habitat; vigoarea de crestere a
molidului. Prin amenajamentul silvic arboretului din subparcela silvica 114C (care include si habitatul
prioritar) i s-a atribuit functia speciala de protectie fiind supus regimului de conservare deosebita.
1781
prezenta regenerarii naturale a speciei arborescente edificatoare pentru habitat; vigoarea de crestere a
molidului. Prin amenajamentul silvic arboretului din subparcela silvica 114C (care include si habitatul
prioritar) i s-a atribuit functia speciala de protectie fiind supus regimului de conservare deosebita.

afară afară
M 810 Drenaj N I
fara replantare sau
refacere naturala
Amenajamentul Ocolului Silvic Valea Gurghiului (Unitatea de productie VI Lapusna).
ForestAlpNatura2000RO(91D0)cercetare in teren ForestAlpNatura2000RO(9410)>
5.3. Desemnare sit
1782
Situl nu se suprapune cu nici o arie naturalăprotejată.

Adresă:
Email:
Nume: Planul de Management al Parcului Natural Defileul Mureúului Superior úi al ariilor
Linkuri:
Nu
Amenajamentul Ocolului Silvic Valea Gurghiului (Unitatea de productie VI Lapusna) si Amenajamentul silvic
al padurilor Asociatiei Becsi (comuna Remetea, jud. Harghita)
1783
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1784
B ROSCI0244
1.3 NUMELE SITULUI
Tinovul de la Fântâna Brazilor

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0056944 46.0072138
41.50 0.00
1785

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.

ampelensis()



N14 Păúuni 0.19
1786
Situl ocupăo zonădepresionară, de pe un platou montan pe substrat alcătuit de andezite. Sub raportul
vegetaiei avem de a face cu o rarite de pin i molid înconjuratăpe o treaptăsuperioarăde o bandăde
molid. Situl include trupul Dotca - parcela silvica 1 (cu toate subparcelele aferente) din Unitatea de
productie II Creanga Mica (conform amenajamentul Ocolului Silvic Praid editia 1994)
Se constatăo variabilitate dimensionalăa speciilor edificatoare (pinul silvestru si molidul), cu o regenerare

activăa acestora, la care se adaugăo foarte bunăreprezentare a speciilor floristice caracteristice
H B03 Exploatare forestiera N I H B Silvicultura N I

fara replantare sau
refacere naturala

afară afară
Amenajamentul Ocolului Silvic Praid (Unitatea de productie II Creanga Mica editia 1994)
< - Florentina Florescu : Manci Cosmin-Ovidiu(1060)Manci Cosmin-Ovidiu(1193)Manci Cosmin-Ovidiu(4038)>
1787
< - Florentina Florescu : Manci Cosmin-Ovidiu(1060)Manci Cosmin-Ovidiu(1193)Manci Cosmin-Ovidiu(4038)>
5.3. Desemnare sit
Situl propus nu se suprapune cu nici o arie naturalăprotejată.
OrganizaĠie: AsociaĠia MicroregionalăSóvidék

Adresă: Praid, comuna Praid, nr. 141, ap. 3, judeĠul Harghita
Email: sovidek.kisregio@gmail.com
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0244 Tinovul de la Fântâna Brazilor
X Da
Linkuri:
Nu
Amenajamentul Ocolului silvic Praid (Unitatea de productie II Creanga Mica)
1788
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1789
B ROSCI0245
1.3 NUMELE SITULUI
Tinovul de la Româneúti

2 0 0 6 0 7 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0004861 47.0089388
21.00 0.00
1790

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
7110 1 Buna B C B B
9410 6 Buna C C B C

P 1758 Ligularia sibirica P P C B C B


1791
Situl este localizat in Depresiunea Dornelor in raza localitatii Romanesti si include parcela silvica 127 si
parte din parcela 136 din unitatea de productie II Cucureasa (Ocolul silvic Cosna) cat si portiuni din afara
fondului forestier. Insulele de tinov cu pin silvestru sunt inconjurate de paduri acidofile de molid cu muschi.
De asemenea situl include turbarii active
Tinoavele de pin se remarca prin diversitatea structurala si floristica deosebita. Stratul de turba are grosimi
considerabile (in jur de 3m). Trebuie mentionata capacitatea de regenerare deosebita a speciilor
arborescente edificatoare pentru habitat subliniata de prezenta si vitalitatea deosebita a puietilor de molid si
pin. In prezent suprafetele aflate in fond forestier sunt incadrate in Grupa I functionala (functia speciala de
protectie) fiind supuse regimului de conservare deosebita.Prezintăo importantăpopulaie de Drosersa
rotundifolia apoximativ, 5000 de exemplare cantonate într-o suprafaa de aproximativ 0,15 ha. Prezena
unei populaii foarte restrânse de Ligularia sibirica mărete importanta sitului.

afară afară
M A04 Pasunatul N I M K Acumularea de N I
M E Habitare dispersata N O
2
disperse)
L E Depozitarea N O
/deseuri provenite
din baze de
agrement
Amenajamentul Ocolului Silvic Cosna - Directia Silvica Suceava (Unitatea de productie II Cucureasa).
ForestAlpNatura2000RO(91D0)cercetare in teren ForestAlpNatura2000RO(9410)>
1792
< - Florentina Florescu : Rodica Plaiasu(1193)>

5.3. Desemnare sit
A fost desemnat sit Natura 2000 prin Ordinul ministrului mediului i dezvoltării durabile nr.1964/2007.

Adresă:
Email:
Nume: Planul de management al sitului ROSCI0245 Tinovul de la Româneúti
X Da
Linkuri:
Nu
1793
Pentru partea aflata in fond forestier (de stat si privat) - Amenajamentul Ocolului silvic Cosna (Unitatea de
productie II Cucureasa)- Directia Silvica Suceava
Pentru partea aflata in afara fondului forestier, la momentul actual, nu exista planuri de management
1794
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1795
B ROSCI0246
1.3 NUMELE SITULUI
Tinovul Luci

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0018777 46.0165666
274.40 0.00
1796

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
91D0 246 Buna A A A A



I Colias hyale P X
I Lycaena tityrus P X
P Betula nana V X
P Betula pubescens C X
P Carex curta C X
P Carex flava P X
P Carex nigra P X
1797
P Carex vesicaria R X
P Doronicum austriacum P X
P Eriophorum angustifolium R X
P Eriophorum latifolium P X
P Galium uliginosum P X
P Geum rivale P X
P Melampyrum sylvaticum P X
P Nardus stricta P X
P Pedicularis palustris R X
P Salix aurita P X
P Salix cinerea P X
P Sparganium minimum V X
P 5117 Sphagnum angustifolium C X X
P Spiraea chamaedryfolia P X
P Stellaria longifolia V X
P Stellaria palustris R X
P Valeriana dioica ssp. C X
simplicifolia
P Viola epipsila R X

Mlastina activa, tipic oligotrofa, cu un sediment de turba de cca. 5 m grosime in partea sudica a sitului si de
1.5-2 m in partea nordica a lui. In partea nord-vestica a sitului, unde in perioada anilor 1945-1946 a avut loc
un incendiu, se afla in prezent fitocenoze mezotrofe de Carex rostrata, C. nigra si C. echinata.
1798
Situl are o importanta stiintifica deosebita datorita structurii ecosistemului forestier, in care vegeteaza o
populatie reprezentativa de Betula nana si numeroase alte specii oligotrofe considerate relicte glaciare.
impadurite: Doronicum austriacum, Galium uliginosum, Geum rivale, Salix aurita, Salix cinerea, Spiraea
chamaedryfolia.
accesului in zona

afară afară
M 810 Drenaj N I
plante terestre, in
general
511pp.(91D0)>

1799

RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.465. Tinovul Luci
0
5.3. Desemnare sit
Aria protejatăTinovul Luci este protejat conform Hotărării Consiliului Judeean Harghita nr. 162/2005 i a Legii
nr. 5/2000.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
RezervaĠia nu este datăvn custodie, nu are plan de management nici regulament de funcĠionare la
momentul de faĠă.
1800
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1801
B ROSCI0247
1.3 NUMELE SITULUI
Tinovul Mare Poiana Stampei

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 9
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0085527 47.0053611
695.90 0.00
1802

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
6430 1 Moderata D
6520 0 Moderata D
7110 626 Buna A A A A
7120 6 Buna A C A A
91E0 4 Moderata D
9410 120 Moderata C B B B

M 1355 Lutra lutra P 2 10 p R M C B B C
M 1354* Ursus arctos(Urs) P 1 3 i R M C B A C
A 1193 Bombina variegata P 50 200 i C M C B B C
A 2001 Triturus montandoni(Triton P 5 10 i P C B C B
carpatic)
I 4046 Cordulegaster heros P P B A A A
I 1042 Leucorrhinia pectoralis P P A A C A
P 1381 Dicranum viride P V C A C A
P 1393 Drepanocladus vernicosus P R A A C A
1803
Gomphus clavatus R X
Sphagnum warnstorhii C X
M Micromys P X
I Callophrys rubi P X
I Colias croceus P X
I Colias hyale P X
I Hepialus humuli P X
I Leptidea sinapis P X
I Pararge aegeria P X
I Triodia sylvina P X
P Betula humilis V X
P Calamagrostis neglecta V X
P Campanula patula ssp. abietina R X
P 4070* Campanula serrata R X X
P Campylopus pyriformis R X
P Carex curta C X
P Cirsium helenioides V X
P Crepis paludosa P X
P Doronicum austriacum P X
P 1393 Drepanocladus vernicosus R X
P Dryopteris cristata V X
P Equisetum sylvaticum P X
P Geum rivale P X
1804
P Listera ovata R X
P Potentilla palustris V X
P Salix aurita R X
P Salix rosmarinifolia V X
P 5125 Sphagnum capillifolium C X X
P 5177 Sphagnum wulfianum C X X
P Spiraea chamaedryfolia P X
P 2172 Vaccinium arctostaphylos X
simplicifolia
P Viola biflora P X

Mlastina activa, oligotrofa, impadurita cu Pinus silvestris, iar in zona de lagg cu molidis inmlastinit si cenoze
higrofile de specii ierboase inalte.
Situl este reprezentativ pentru Bazinul Dornelor si adaposteste majoritatea speciilor oligotrofe de tinov, iar in
zona de tampon din partea nord-estica a tinovului se afla si o populatie compacta de Sphagnum wulfianum,
foarte rara in Romania.
impadurite: Crepis paludosa, Doronicum austriacum, Filipendula ulmaria, Geum rivale, Salix aurita, Spiraea
1805
chamaedryfolia.
H K02 Evolutie N I
biocenotica,
succesiune

afară afară
< - Asurdului Cezar-Dimitrie : Pop, E. 1960. Mlastinile de turba din Republica Populara Româna. Ed. Academiei
R.P.R., 511pp.(7110)Pop, E. 1960. Mlastinile de turba din Republica Populara Româna. Ed. Academiei R.P.R.,
511pp.(91D0)>
511pp.(7110)Pop, E. 1960. Mlastinile de turba din Republica Populara Româna. Ed. Academiei R.P.R., 511pp.
(91D0)>
< - Elena Leberciuc : Proiect POS MEDIU SMIS CSNR 36219 Conservarea speciilor si habitatelor de interes
comunitar din cinci arii protejate ale judetului Suceava(6430)Proiect POS MEDIU SMIS CSNR 36219
Conservarea speciilor si habitatelor de interes comunitar din cinci arii protejate ale judetului
Suceava(6520)Proiect POS MEDIU SMIS CSNR 36219 Conservarea speciilor si habitatelor de interes comunitar
din cinci arii protejate ale judetului Suceava(7110)Proiect POS MEDIU SMIS CSNR 36219 Conservarea speciilor
si habitatelor de interes comunitar din cinci arii protejate ale judetului Suceava(91D0)Proiect POS MEDIU SMIS
CSNR 36219 Conservarea speciilor si habitatelor de interes comunitar din cinci arii protejate ale judetului
Suceava(91E0)Proiect POS MEDIU SMIS CSNR 36219 Conservarea speciilor si habitatelor de interes comunitar
din cinci arii protejate ale judetului Suceava(9410)>
< - Oprea Adrian : Adrian Oprea, 2007, Investigatii de teren(7120)>
< - Seghedin Georgeta : amenajamente silvice(91D0)amenajamente silvice(9410)>
< - Alexandru Iftime : Cârdei, F. Bulimar, F., 1965 – Fauna RPR Odonata, Vol. VII, Fasc. 5(1042)Cârdei, F.
Bulimar, F., 1965 – Fauna RPR Odonata, Vol. VII, Fasc. 5(4046)Negus S., com. pers.(1352)>
1806
Conservarea speciilor si habitatelor de interes comunitar din cinci arii protejate ale judetului
Suceava(1354)Proiect POS MEDIU SMIS CSNR 36219 Conservarea speciilor si habitatelor de interes comunitar
din cinci arii protejate ale judetului Suceava(1355)>

RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.715. Tinovul Poiana Stampei
0
5.3. Desemnare sit
Aceastărezervaie are suprafaa de 682 ha, din anul 1955, prin Decizia nr. 1625 a Consiliului de Minitri a
României.
Este inclusăvn Anexa I a Legii nr. 5/2000, la poziia 2715 - "Tinovul Poiana Stampei". Din punct de vedere
administrativ aparine comunei Poiana Stampei, judeul Suceava. Este o rezervaie de interes botanic în
principal, fiind inclusăvn categoria IV - IUCN.
OrganizaĠie: RNP-ROMSILVA - AdministraĠia Parcului NaĠional Călimani R.A.

Adresă: comuna ùaru Dornei, sat ùaru Dornei, nr.54C, judeĠSuceava
Email: office@calimani.ro
1807
Nume: Planul de Management al sitului de importanĠăcomunitarăROSCI0247 Tinovul Mare
X Da Poiana Stampei
Linkuri:
Nu
Planul de management urmeazăa fi întocmit de către custode, în acest caz RNP- AdministraĠia Parcului
NaĠional Călimani.
1808
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1809
B ROSCI0248
1.3 NUMELE SITULUI
Tinovul Mohoú- Lacul Sf. Ana

2 0 0 6 0 3 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0125611 46.0141694
434.40 0.00
1810

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.
6430 0 Buna B C B B
91E0 8 Buna B C B B

carpatic)
P 1389 Meesia longiseta P V C A C A

I Apatura iris P X
1811
I Callophrys rubi P X
I Colias croceus P X
I Colias hyale P X
I Cupido minimus P X
I Erebia medusa P X
I Erynnis tages P X
I Hepialus humuli P X
I Leptidea sinapis P X
I Limenitis camilla P X
I Melitaea athalia P X
I Pararge aegeria P X
I Polygonia c-album P X
I Polyommatus icarus P X
I Sphinx ligustri P X
I Triodia sylvina P X
P Betula pubescens C X
P Calamagrostis stricta R X
P Calluna vulgaris P X
P Carex curta C X
P Carex elongata P X
P Carex limosa V X
P Carex nigra R X
P Carex vesicaria P X
P Equisetum fluviatile R X
P Salix aurita P X
P Stellaria longifolia V X
1812

N14 Păúuni 9.46
Mlastina activa tipic oligotrofa, formata prin colmatarea lacului de origine vulcanica, care are un depozit de
turba in zona centrala de cca. 10 m. In zona de lagg a mlastinei sunt prezente cenoze edificate de Betula
pubescens si Pinus silvestris, iar in partea centrala a tinovului sunt prezente, in laculete, cenoze higrofile cu
Scheuchzeria palustris, Carex pauciflora, C. limosa si Eriphorum vaginatum.
Situl este reprezentativ pentru tinoavele oligotrofe din Romania, care in zona de lagg sunt impadurite cu
Pinus silvestris si Betula pubescens, iar in zona centrala au fitocenoze ierboase oligotrofe, iar populatiile de
pin sunt pipernicite si disparate din cauza conditiilor ecologice nefavorabile.
impadurite: Calamagrostis stricta, Equisetum fluviatile, Galium palustre, Molinia caerulea, Salix aurita.
H 810 Drenaj N I
accesului in zona
plante terestre, in
general
1813

afară afară
M A04 Pasunatul N O
pentru rulote
511pp.(7110)Pop, E. 1960. Mlastinile de turba din Republica Populara Româna. Ed. Academiei R.P.R., 511pp.
(91D0)>
< - Grup N2000 : Grup Natura 2000 com. pers.(7140)Oprea A. com. pers.(6430)Oprea A. com. pers.(91E0)Oprea
A. com. pers.(91V0)Oprea A. com. pers.(9410)>
< - Szabo Szilard : drd. bot. Csergo Annamaria, APM Harghita(7110)>

< - Grup N2000 : >

RO98 99.30
1814

RO98 Necunoscut + 46.36 2.486. Lacul Sfânta Ana
RO98 Necunoscut + 52.94 2.487. Tinovul Mohoú
5.3. Desemnare sit
Aria protejatăTinovul Mohoeste protejat conform Hotărării Consiliului Judeean Harghita nr. 162/2005 i a
Legii nr. 5/2000.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Regulamentul de funcĠionare úi planul de management întocmite de SC Ecos Club SRL, Lăzarea,custodele

rezervaĠiei, au fost avizate de Comisia de Monumente ale Naturii din cadrul Academiei Române.
1815
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1816
B ROSCI0249
1.3 NUMELE SITULUI
Tinovul Saru Dornei

2 0 0 6 0 6 2 0 1 6 0 9
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0055222 47.0069916
41.80 0.00
1817

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.

P 1758 Ligularia sibirica P V C A B A

P Carex echinata P X
1818
N14 Păúuni 5.59
Fondul vegetaiei îl alcătuiete muchiul arctic de tipul Sphagnum, peste care în condiii austere de
troficitate s-a dezvoltat un arboret cu o consistenăplinăde pin silvestru (Pinus silvstris forma turfosa) pe
un strat de turbă.
Important pentru conservarea speciei de pin silvestru (Pinus silvestris forma turfosa).

afară afară
Pop, E. - Mlatinile de turbădin R. P. Română, Bucureti, 1960.

Seghedin, T. - Rezervaiile naturale din Bucovina, Bucureti, 1983.
< - Asurdului Cezar-Dimitrie : Pop, E. 1960. Mlastinile de turba din Republica Populara Româna. Ed. Academiei
R.P.R., 511pp.(7110)Pop, E. 1960. Mlastinile de turba din Republica Populara Româna. Ed. Academiei R.P.R.,
511pp.(91D0)>
Conservarea speciilor si habitatelor de interes comunitar din cinci arii protejate ale judetului Suceava(91D0)>

1819

RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.717. Tinovul Saru Dornei
0
5.3. Desemnare sit
Situl include rezervaia naturalăTinovul arul Dornei cu o suprafaăde 36 ha, având statut de rezervaie
naturalăprin Legea 5/2000.
Situl ROSCI0294 Tinovul aru Dornei a fost desemnat prin Ordinul ministrului mediului i dezvoltării durabile
nr.1964/2007.
OrganizaĠie: RNP ROMSILVA - AdministraĠia Parcului NaĠional Călimani R.A.

Adresă: Sat Saru Dornei, Nr. 54C, Comuna Saru Dornei, JudeĠul Suceava
Email: calimanipark@gmail.com
Nume: Planul de management al sitului ROSCI0249 Tinovul Saru Dornei
X Da
Linkuri:
1820
Nu
1821
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1822
B ROSCI0250
1.3 NUMELE SITULUI
Tinutul Pădurenilor

2 0 0 6 0 4 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

22.0077611 45.0141472
7064.00 0.00
1823

RO42 VEST

Stepică

conserv.
9110 211 Buna C C B B
9130 5651 Buna B C B B

M 2644 Capreolus capreolus(Căprior ) 4 4 Numar V X

de
indivizi
M 2645 Cervus elaphus(Cerb-nobil) 4 4 Numar V X
de
indivizi
de
indivizi
M Lepus europaeus(Iepure de 10 10 Numar V X
câmp) de
indivizi
1824
M 1357 Martes martes(Jderul-de-copac) 2 2 Numar P X X

de
indivizi
M 2631 Meles meles(Bursuc) 3 3 Numar C X
de
indivizi
M Sus scrofa(MistreĠ) 6 6 Numar V X
de
indivizi
M Vulpes vulpes(Vulpe) 4 4 Numar V X
de
indivizi

N14 Păúuni 3.59
Zona aparine unităii epimetamorfice din partea de NE a masivului Poiana Ruscă. Din punct de vedere
al petrografiei semnalăm prezena isturilur epimetamorfice, care sunt străbătute de numeroase corpuri
magmatice puse în zonăvn diferite perioade geologice, isturi sericito-cloritoase, care prezintă
mineralizaii de hematit, oligist i magnetit.
Aspectul actual este de panou înalt(peneplenăpretortoriană); văile au profile largi, sunt puin adânci, cu
versani domoli i curs meandrat în amonte. Vegetaia dominantăeste cea de arborete naturale de fag
cu structuri pluriene, cvasivirgine.
Acest sit este constituit aproape în totalitate din arborete de fag cu vârste de peste 100 ani conservate în
starea lor naturală. Arboretele conin elemente în vârstăde pânăla 180-200 ani, cu dimensiuni
excepionale(diametre peste 1,5 m i înălimi peste 40 m). Habitatele de interes comunitar întâlnite aici
sunt: Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum i Păduri dacice de fag
(Symphyto-Fagion).
1825

afară afară
M F Vanatoare N O
03.01
03.02 braconaj
.03
01.03
M K Antagonism cu N I
Amenajamentul silvic(O.S. Dobra),1997
< - Badea Adriana : ing. silv. V. Rados (DS Deva, OS Dobra)(9110)>
România(91V0)>
< - Ungureanu Anca : amenajamente silvice(9130)>
< - Alexandru Iftime : Date ICAS(1352)Ghira, I., Venczel, M., Covaciu-Marcov, S., Mara G., Ghile P., Hartel T.,
finanĠare nr.128261/01.03.2012(1355)>
1826

RO98 7.07

RO98 Necunoscut + 7.07 2.525. Codrii seculari de pe valea Dobriúoarei úi Prisloapei
5.3. Desemnare sit

Adresă:
Email:
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0250 Tinutul Pădurenilor
X Da
Linkuri:
1827
Nu
Custodele rezervaĠiei naturale Codrii seculari de pe văile Dobriúoarei úi Prisloapei a depus la Academia
RomânăRegulamentul úi Planul de management al ariei naturale protejate în vederea obĠinerii avizului.
1828
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1829
B ROSCI0251
1.3 NUMELE SITULUI
Tisa Superioară

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0150416 47.0002000
6283.00 0.00
1830

RO11 NORD-VEST

Stepică

conserv.
9110 314 Buna B C B C
91E0 62 Buna B C C C

A 1166 Triturus cristatus P P C A C B
moioaga)
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) P P C A C A
danfordi(Chiscar)
F 2511 Gobio kessleri(Petroc) P C B B C B
F 2511 Gobio kessleri(Petroc) C C B B C B
F 1105 Hucho hucho(Lostrita) P V A B B B
F 1131 Leuciscus souffia(Albisoara) P P B A B B
F 1131 Leuciscus souffia(Albisoara) R P B A B B
F 1131 Leuciscus souffia(Albisoara) C P B A B B
F 1131 Leuciscus souffia(Albisoara) W P B A B B
F 1146 Sabanejewia P P C A C A
aurata(Dunăriă)
1831
Pietrar)

N14 Păúuni 7.22
Cursul Tisei pe granita romano-ucraineana reprezinta un rau mare putin poluat, cu zavoaie si sectiuni de
lunca inundabila.
Sit foarte important pentru ihtiofauna foarte bogata, putin afectata de activitati antropice, cu specii foarte
rare si localizate (lostrita, clean dungat).

afară afară
1832
1. Ardelean, G.; BéreI. – 2000, Fauna de vertebrate a Maramureului, Colecia Universitaria, Ed. Dacia,
2. BéreI. – 1972, Contributii la cunoasterea unor fenomene ale migratiei pasarilor in bazinul superior al
Tisei Superioare (Depresiunea Maramuresului), Centenarul Muzeului Oradean, Oradea, pg 783-790.
3. BéreI. – 1990, Influenta zonelor umede in repartitia si conservarea vertebratelor din Maramuresului,
Rev. Muzeelor, nr. 5, Bucuresti, pg 65-72
4. ChiV.T. – 2003-2004, Date despre avifauna zavoillui Tisa si a Lacului Teplita, Studii si Comunicati , vol.
IV-V, pg 181-188, Muzeul Judetean Satu Mare,
5. ChiV.T. – 2007, Zone umede din ara Maramureului, Sighetu Marmaiei, 1-126.
6. ChiV.T. – 2007, Rezervatia Naturala Padurea Ronisoara, Sighetu Marmaiei, 1-126.
< - Biris Iovu-Adrian : amenajamente silvice(91E0)Donita, N., Popescu, A., Pauca-Comanescu, M., Mihailescu,
(9110)>
< - Alexandru Iftime : Ardelean G., Beres I., 2000. Fauna de vertebrate a Maramuresului. Ed. Dacia, Cluj-Napoca.
(1355)Ardelean, G., Beres, I, 2000. Fauna de vertebrate a Maramuresului. Ed. Dacia, Cluj-Napoca.
(1160)Ardelean, G., Beres, I, 2000. Fauna de vertebrate a Maramuresului. Ed. Dacia, Cluj-Napoca.(1163)>
< - Otel Vasile : >
< - ğÌBÎRNAC Marcel : ObservaĠii în teren asupra biodiversităĠii din cadrul ROSCI0251 Tisa Superioarărealizate
de către AsociaĠia Heidenroslein în perioada septembrie 2015–martie 2017 – date validate de către Dr. Monica
Marian(1337)>

RO05 V 5.17 RO98 1.49
1833
RO05 Parc natural * 5.17 V.5. Parcul Natural MunĠii Maramureúului
RO98 Necunoscut + 1.49 2.573. Pădurea Roniúoara

5.3. Desemnare sit
Raul Tisa (inclusiv raul Viseu) a fost declarat ca zona de protectie a lostritei (Hucho hucho) prin HCJ nr. 37/1994
cu privire la masurile de ocrotire si conservare a rezervatiilor naturale si monumentelor naturii de pe raza judetului
Maramures.

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Institutii si asociati care deruleaza activitati de cercetare si conservare in sit

Muzeul Maramuresului, Stiintele Naturii
Piata Libertatii, Nr 15, Sighetu Marmatiei
Tel. 0262311521
Asociatia Centrul de Ecologie si Turism Maramures Sighet

Valea Hotarului, Nr 276, Sighetu Marmatiei
Tel. 0746037103
Asociatia Valea Verde Sighet

Sugau, Nr. 75, Sighetu Marmatiei
Tel. 0262330602
1834
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1835
B ROSCI0252
1.3 NUMELE SITULUI
TopliĠa - Scaunul Rotund Borsec

2 0 0 6 0 7 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

25.0082722 46.0141833
5617.20 0.00
1836

RO12 CENTRU

Stepică

conserv.

M 1361 Lynx lynx(Râs) C P C B C B

N14 Păúuni 12.81
1837
Situl cuprinde un depozit masiv de travertină, de vârstăcvaternară, cu o grosime de cca. 100 m, care a luat
natere prin precipitare din apele minerale bicarbonatate calcice i magneziene. O caracteristicăa sitului o
reprezintăprezena unor activităi postvulcanice de tip mofetic, prin emanarea bioxidului de carbon i a
hidrogenului sulfurat. Dintre fenomenele carstice deosebite amintim Petera Urilor, Petera de Gheaă,
Petera Scaunul Rotund, Cetatea Bufnielor, precum i numeroase doline.
Habitat prioritar cu valoare de conservare foarte mare, rar chiar i la nivel naional.
H C Minerit de suprafata N I
01.0
4.01

afară afară
determinate de
nu au fost
mentionate mai sus
habitare umana
(locuinte umane)
Documentaia depusăvn vederea preluării în ustodie a rezervaiei, elaborat de SC Romaqua Group SRL,
Borsec; Denes I. Szekelyfoldi barlangvilag, ed. T3, Sfântu Gheorghe.
1838


RO98 1.18

RO98 Necunoscut + 1.18 2.479. Scaunul Rotund
5.3. Desemnare sit
Situl include în întregime rezervaia geologicăScaunul Rotund, cu o suprafaăde 75 ha, ocrotit pe plan local i
naional.
OrganizaĠie: S.C. Romaqua Group Borsec S.A.

Adresă: Localitatea Borsec, str. CarpaĠi, nr. 46, judeĠul Harghita
Email: secretariat@romaqua.ro
1839
Nume: Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0252 TopliĠa - Scaunul Rotund
X Da Borsec
Linkuri:
Nu
RezervaĠia naturalăScaunul Rotund are planul de management úi regulament de funcĠionare elaborate de

custodele SC. Romaqua Group SA Borsec, avizate de Academia Română.
1840
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1841
B ROSCI0253
1.3 NUMELE SITULUI
Trascău

2 0 0 6 0 6 2 0 1 8 1 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0003611 46.0071138
49963.50 0.00
1842

RO12 CENTRU
RO11 NORD-VEST
Stepică

conserv.
4060 0 Buna C C B B
6170 249 Buna A B A B
8160 4 Buna B C A B
9110 1900 Buna C C A B
9130 2198 Buna B C B B
9150 3147 Buna A B A B
9170 849 Buna B B A B
91H0 4 Buna A B B B
91Q0 0 Buna C C B B
91V0 10842 Buna A B A A
9410 849 Buna C C B C
9420 49 Buna B B A B

M 1308 Barbastella P P B B C B
M 1355 Lutra lutra P P B B B B
1843
M 1310 Miniopterus P A B C B
lungi)
M 1307 Myotis blythii() P 3000 6000 i C M B B C B
M 1305 Rhinolophus euryale P R B B B B
M 1303 Rhinolophus hipposideros() P V B B C B
ampelensis()
F 1138 Barbus P C C C C
moioaga)
F 1163 Cottus gobio(Zglavoc) C P C B C B
I 4028 Catopta thrips P P B B C B
I 4030 Colias myrmidone P R B B C B
I 1074 Eriogaster catax P C A B C B
I 1052 Hypodryas maturna P C C B C B
I 4048 Isophya costata P R B B A B
I 1083 Lucanus cervus P P B A C B
I 4052 Odontopodisma rubripes P R B B A B
P 1477 Pulsatilla patens P R C A A C

N14 Păúuni 27.73
1844
În Munii Trascăului i Muntele Mare s-a constatat extinderea pânăla altitudini destul de mari a
elementelor xerofile i termofile, dar i coborârea unor elemente montane i chiar arcto-alpine pânăla
altitudini destul de mici, toate acestea avînd ca rezultat formarea unor complexe de vegetaie de mare
interes fitogeografic. Situl se remarcăprin valoarea conservativămare a habitatelor de pădure i pajitilor
montane, dar i prin prezena unor specii de păsări ce se regăsesc în anexa I din Directiva Păsări. În
interiorul acestui sit sunt localizate 31 de rezervaii naturale de interes naional, declarate prin Legea
5/2000.
În Munii Trascăului i Muntele Mare s-a constatat extinderea pânăla altitudini destul de mari a
elementelor xerofile i termofile, dar i coborârea unor elemente montane i chiar arcto-alpine pânăla
altitudini destul de mici. S-au format astfel unele complexe de vegetaie de mare interes fitogeografic,
cazul cel mai interesant fiind cel de la esul Craiului - Scăria Belioara, unde coboarăla altitudini de circa
1300 m, câteva elemente circumpolar arcto-alpine (Dryas octopetala, Arcto staphyllos uva-ursi, Pinguicula
alpina, Gentiana clusii). În acelai aici timp se întâlnesc specii submediteraneene, printre care Saponaria
bellidifolia, în cel mai nordic punct al arealului său, precum i o serie de specii carpato-balcanice (de
exemplu Dianthus kitaibelii ssp. simonkaianus). Floarea de col(Leontopodium alpinum) se găsete la
cele mai mici altitudini din ară(uteu, 1968) la Cheile Întregalde (550 m) i Cheile Râmeului (500 m).
Pe latura esticăa Munilor Trascăului se constatăpătrunderea masivăa unor elemente mezoxerofile i
chiar xerofile în spaiul muntos. Remarcăm aici prezena stejarului pufos (Quercus pubescens), care
avea probabil o extindere chiar mai mare în trecut.
H B03 Exploatare forestiera N O H B Silvicultura N O

fara replantare sau
H B Plantare pădure, pe N O
refacere naturala
01.01 teren deschis
H C Cariere de nisip si N O (copaci nativi)
01.0 pietris
1.01
01.0
1
03.0 braconaj
2.03
suprafata (limnice,
terestre, marine si
salmastre)
Impacte Pozitive
1845
management în
presiuni (Cod) în
afară
M A04 Pasunatul N I
L E01 Zone urbanizate, N I
habitare umana
(locuinte umane)
M E Depozitarea N I
/deseuri provenite
din baze de
agrement
plante terestre, in
general
M J Inundare N I
02.04
.01
Gergely I., 1968, Date floristice din partea nordicăa Munilor Trascăului, Stud. cerc. Biol., Ser. Bot., 20, 2:
133-136; Gergely I., 1969, Pajiti mezofile din partea nordicăa munilor Trascăului, Cluj-Napoca: Contrib.
Bot.: 191-209 +3 fig. + 3 tab.; Gergely I., 1966, Vegetaia helofilă(palustră) din Depresiunea Trascăului,
Cluj-Napoca: Contrib. Bot., II. p. 57-67; Gergely I., 1967, Pajiti de stâncării din partea nordicăa Munilor
Trascăului, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 131-143; Gergely I., colab., 1962, Plante rare în flora Munilor
Trascăului, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 151-153; Gergely I., colab., 1962, Contribuii la studiul fitocenologic
al pădurilor din partea nordicăa Munilor Trascăului, Cluj-Napoca: Contrib. Bot.: 263-298
< - Alexandru Iftime : Date ICAS(1354)>

< - Macaveiu Lucian : ”Elaborarea planului de management integrat al ROSPA0087 MunĠii Trascăului úi
ROSCI0253 Trascău”, proiect derulat in cadrul Programului de finantare POS Mediu axa 4 de catre CETM
Albamont(1307)>
< - Nagy András Attila : ”Elaborarea planului de management integrat al ROSPA0087 MunĠii Trascăului úi
ROSCI0253 Trascău”, proiect derulat in cadrul Programului de finantare POS Mediu axa 4 de catre CETM
Albamont(1138)>
< - Nitu Eugen : Dr. Rakosy Laszlo(1078)>
< - Oprica Nicolae : Observatii în teren 1983-1987(1354)Observatii în teren.
(1477)>
< - Tatole Victoria : Cosmin Ovidiu Manci, cercetari teren(1083)Kis Bela, 1985(4048)Popescu-Gorj A., 1964 -
Catalogue de la collection de Lépidopteres Prof. A. Ostrogovich du Muséum dHistoire Naturelle Grigore Antipa,
1846
Bucarest, 293 pp.(4036)>
< - Mihut Sergiu : Date de colectare: Bere C., Goia M., Dinca V., Mihut S.(4028)>
< - Oprica Nicolae : Observatii în teren 1983-1987(1354)Observatii în teren.
(1477)>
< - Otel Vasile : >

RO04 IV 0.44 RO98 4.50

RO04 RezervaĠie naturală + 0.13 2.13. Huda lui Papară
RO04 RezervaĠie naturală + 0.24 2.36. Cheile Pociovaliútei
RO04 RezervaĠie naturală + 0.06 2.79. Peútera de la Groúi
RO04 RezervaĠie naturală + 0.01 2.9. Peútera Vânătările Ponorului
RO98 Necunoscut + 0.40 2.12. Cheile RâmeĠului
RO98 Necunoscut + 0.11 2.14. Pădurea Vidolm
RO98 Necunoscut + 0.10 2.15. Poiana cu narcise de la Negrileasa
RO98 Necunoscut + 0.02 2.17. Poienile cu narcise din Tecúeúti
RO98 Necunoscut + 0.21 2.20. Cheile Întregalde
RO98 Necunoscut + 0.19 2.21. Cheile Văliúoarei
RO98 Necunoscut + 0.26 2.22. Sesul Craiului - ScăriĠa - Belioara
RO98 Necunoscut / 2.25. Pârâul Bobii
RO98 Necunoscut + 0.13 2.27. Pădurea Sloboda
RO98 Necunoscut + 0.81 2.28. Iezerul Ighiel
RO98 Necunoscut * 0.06 2.34. Cheile Poúegii
RO98 Necunoscut + 0.46 2.35. Cheile Runcului
RO98 Necunoscut + 0.27 2.39. Cheile Caprei
RO98 Necunoscut + 0.12 2.40. Cheile AmpoiĠei
RO98 Necunoscut + 0.07 2.41. Cheile Văii CeĠii
RO98 Necunoscut + 0.34 2.42. Cheile GăldiĠei úi Turcului
RO98 Necunoscut + 0.21 2.45. Piatra CeĠii
RO98 Necunoscut + 0.00 2.53. Bulzul Gălzii
1847
RO98 Necunoscut * 0.06 2.54. Cheile Gălzii
RO98 Necunoscut + 0.06 2.55. Cheile Tecúeútilor
RO98 Necunoscut + 0.13 2.56. Cheile Pravului
RO98 Necunoscut + 0.02 2.57. Cheile Piatra BălĠii
RO98 Necunoscut + 0.03 2.58. Cheile Geogelului
RO98 Necunoscut + 0.22 2.59. Cheile Plaiului
RO98 Necunoscut + 0.05 2.81. Cheile Silosului
RO98 Necunoscut + 0.17 2.82. Cheile Mănăstirii

5.3. Desemnare sit
Pe partea din acest sit ce intrăpe teritoriul judeul Cluj, nu a fost desmnatănici o arie protejatăde interes
judeean sau naional.

Adresă:
Email:
Linkuri:
Nu
1) Amenajamente silvice, DirecĠia SilvicăCluj, Ocolul Silvic Turda 2) Amenajamente silvice păduri private 3)
Plan de Urbanism, Comuna Iara, Moldoveneúti.
1848
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1849
B ROSCI0254
1.3 NUMELE SITULUI
Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna

2 0 0 6 1 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

23.0133888 45.0029972
18.60 0.00
1850

RO42 VEST

Stepică

conserv.
7220 0 Buna A B B B

Rezervaia se aflăvn sudul munilor vulcanici care dominăvalea Mureului în partea de nord i constituie
un important document privitor la geneza structurilor întâlnite aici; pe acest tronson pârâul Bobâlna
traverseazăcristalinul de Rapolt reprezentat prin complexul isturilor sericito-cloritoase+filite
sericitoase+metatufuri riolitice. Întreaga structurăaparine Carboniferului inferior. Amonte de acest
complex, cristalinul de Rapolt apare într-un facies carbonatic, alcătuit din masive depozite de calcare
cristaline. În imediata apropiere a contactului dintre calcare i complexul de Bobâlna, valea primete
aportul câtorva izvoare termale carbo-minerale, în mare măsurărăspunzătoare de intensa activitate de
depunere a carbonatului de calciu, sub formăde tuf calcaros în timpul Cuaternarului. DEpozitele de tuf
formeazăumplutura văii, fiind depuse peste formaiunile cristalofiliene i au o extindere de cca. 2,5 km cu
lăimi cuprinse între 50-150 m. Pe aceastăporiune valea a realizat câteva rupturi de pantăprin
depunerea unor praguri de tuf. Mecanismul de formare al acestor praguri asociazăo serie de fenomene de
depunere începând de la simpla descărcare a carbonatului de calciu din ape(sub formăde cruste), pânăla
cavernamente singenetice de cascadă(aa zisele peteri în tuf), marmite i bazine de tip gur. Pe o
distanăde numai 1,5 km aflăm aici 6 praguri de cascadăcare constituie un interesant domeniu de
documentare asupra genezei i morfologiei depunerilor de tuf calcaros.
1851
depunere începând de la simpla descărcare a carbonatului de calciu din ape(sub formăde cruste), pânăla
cavernamente singenetice de cascadă(aa zisele peteri în tuf), marmite i bazine de tip gur. Pe o
distanăde numai 1,5 km aflăm aici 6 praguri de cascadăcare constituie un interesant domeniu de
documentare asupra genezei i morfologiei depunerilor de tuf calcaros.
Pe tronsonul rezervaiei, Valea Bobâlna, la contactul dintre calcare i complexul cristalinului de Rapolt,
adăpostete izvoare termale, carbonatice, răspunzătoare de intensa activitate de depunere a carbonatului
de calciu sub forma tufurilor calcaroase. La acestea se adaugăpragurile de cascadăi cavernele săpate în
tuful calcaros. Habitatul de interes comunitar pentru care este important acest sit este prioritar, cu valoare
conservativăfoarte mare.

afară afară
- N. Donira; A. Popescu; M. Pauca Comanescu; S. Mihailescu; lovu A. Biris Habitatele din Romania - Ed.
Tehnica Silvica - 2005;
- Sabin Adrian Luca - Repertoriul arheologic al juderului Hunedoara - Ed. Altip, Alba Tulia - 2005.
< - Grigoras Ion : APM HD(7220)>
1852
RO98 100.00

RO98 Necunoscut = 100.0 2.520. Tufurile calcaroase din Valea Bobâlna
0
5.3. Desemnare sit

Nume:
Da
Linkuri:
X Nu
Pentru acest sit nu existăPlan de management.
1853
7. HARTA SITULUI
X Da Nu
Site GML:
1854
B ROSCI0255
1.3 NUMELE SITULUI
Turbăria de la Dersca

2 0 0 6 0 1 2 0 1 6 0 2
1.6 Responsabili


Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M

Y Y Y Y M M
Y Y Y Y M M
Explicatii

26.0123722 47.0000722
19.40 0.00
1855

RO21 NORD-EST

Stepică

conserv.
3150 1 Buna B C B B
6430 0 Buna C C C C

P 1617 Angelica palustris P V C C C C

Min. Max.

Formular Standard Natura 2000 - SCI - Actualizat - 11.01.2019

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Formular Standard Natura 2000 - SCI - Actualizat - 11.01.2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Timpul de executie al

FORMULARUL STANDARD NATURA 2000

1.3 NUMELE SITULUI

1.4 Data completării 1.5 Data actualizării

Nume/OrganizaĠie: Ministerul Mediului

1.7 Datele indicării úi desemnării/clasificării sitului

Data confirmării ca sit SPA

Data propunerii ca sit SCI 2 0 0 7 1 2

Data confirmare ca sit SCI

2.1 Coordonatele sitului

2.2 SuprafaĠa sitului (ha) 2.3 SuprafaĠa marină(%)

2.4 Lungimea sitului (km)

2.5 Regiunile administrative

NUTS Numele regiunii

2.6 Regiunea biogeografică

3.1 Tipuri de habitate prezente în sit úi evaluarea sitului în ceea ce le priveúte

Tipuri de habitate Evaluare

Min. Max. masura CIRIVIP date Pop. Conserv. Izolare Global

4.1. Caracteristici generale ale sitului

Cod Clase habitate Acoperire (%)

Alte caracteristici ale sitului:

Situl Aninisurile de pe Tarlung se desfasoara de o parte si alta a DN 1A Sacele-Cheia, incepand de la malul

4.2. Calitate si importanta

Situl prezinta importanta datorita habitatului prioritar de anin din zona.

4.3. AmeninĠări, presiuni sau activităĠi cu impact asupra sitului

Cele mai importante impacte úi activităĠi cu efect mare asupra sitului

Impacte Negative Impacte Pozitive

Cele mai importante impacte úi activităĠi cu efect mediu/mic asupra sitului

Impacte Negative Impacte Pozitive

4.4. Tip de proprietate (optional)

4.5 Documentatie (optional)

< - Alexandru Iftime : >

5. STATUTUL DE PROTECğIE AL SITULUI

5.1. Clasificare la nivel naĠional , regional si internaĠional

5.2. RelaĠiile sitului cu alte arii protejate

- desemnate la nivel naĠional sau regional

5.3. Desemnare sit

Situl a fost declarat prin Ordinul MMDD 1964/2007; situl nu

6.1. Organismul responsabil pentru managementul sitului

6.2. Planuri de management ale sitului

Nu, dar exista un plan in pregatire

6.3. Masuri de conservare a sitului

Situl natura 2000 nu este dat in custodie/administrare; situl

SpecificaĠi dacălimitele sunt disponibile în format digital:

Referinta(e) catre harta initiala folosita pentru digitizarea granitelor (optional):

1.3 NUMELE SITULUI

1.4 Data completării 1.5 Data actualizării

Nume/OrganizaĠie: Ministerul Mediului

1.7 Datele indicării úi desemnării/clasificării sitului

Data confirmării ca sit SPA

Data propunerii ca sit SCI 2 0 0 7 1 2

Data confirmare ca sit SCI

2.1 Coordonatele sitului

2.2 SuprafaĠa sitului (ha) 2.3 SuprafaĠa marină(%)

2.4 Lungimea sitului (km)

NUTS Numele regiunii

3.1 Tipuri de habitate prezente în sit úi evaluarea sitului în ceea ce le priveúte

Tipuri de habitate Evaluare

Min. Max. masura CIRIVIP date Pop. Conserv. Izolare Global

3.3. Alte specii importante de florăsi faună

Min. Max. măsură CIRIVIP IV V A B C D

Bromus riparius ssp. barcensis V X

Min. Max. măsură CIRIVIP IV V A B C D