Sunteți pe pagina 1din 16

NAVIGAȚIE PE CĂI NAVIGABILE INTERIOARE, Anul III

Semestrul II / 2020-2021
Note de curs 7_optimizare condiții navigație_tehnica semnalizării

OPTIMIZAREA CONDIȚIILOR DE NAVIGAȚIE

Condiţiile de navigaţie optime sunt rezultatul unui ansamblu de măsuri de natură


organizatorică corelate cu parametrii de siguranţă a căii navigabile şi a convoaielor care navigă pe
calea respectivă.
Este de la sine înţeles că transportul de mărfuri pe o cale navigabilă în condiţii optime
determină un rezultat economic eficient. Pentru atingerea scopului urmărit prin folosirea unei căi
navigabile, este necesară realizarea optimizării funcţionării căii respective.
Întreg ansamblu de măsuri privind organizarea transportului pe o cale navigabilă, coroborat
cu parametri tehnici în care se menţine această cale, îmbinate astfel încât să permită realizarea unui
volum de transport maxim într-un timp şi cu o cheltuială minimă, determină optimizarea
condiţiilor de navigaţie pe calea navigabilă respectivă.
Prin această optică deducem următorii parametri de siguranţă pe care este necesar să-i luăm
în considerare:
1. Condiţiile sectorului de navigaţie:
a) regimul hidrologic al căii navigabile;
b) regimul meteorologic al zonei geografice în care este amplasată calea navigabilă;
c) caracteristicile căii navigabile:
 gabarite, sinuozitate, raze de curbură etc.
 calitatea semnalizării şenalului navigabil
 densitatea traficului naval
2. Caracteristicile navelor şi ale convoaielor:
a) caracteristicile constructive ale navelor: calităţi nautice, puteri de propulsie,
gabarite, echipamente de navigaţie;
b) calitatea echipajului.
3. Organizarea informaţională:
a) caracteristica de monitorizare a navigaţiei: supraveghere radio, radar;
b) reţeaua de informare nautică;
c) reguli speciale de navigaţie
4. Organizarea intervenţiilor:
a) salvarea echipajelor;
b) salvarea navelor-incendiu, gaură de apă, eşuări;

1
NAVIGAȚIE PE CĂI NAVIGABILE INTERIOARE, Anul III
Semestrul II / 2020-2021
Note de curs 7_optimizare condiții navigație_tehnica semnalizării

c) limitarea poluării de orice fel.


Asamblarea tuturor acestor elemente ca reguli şi principii care duc la buna desfăşurare a
navigaţiei pe fluviu este realizată printr-un sistem informaţional complet. Pentru a trage anumite
concluzii, redăm câteva comentarii privind organizarea sistemului informaţional pe Rhin.

TEHNICA SEMNALIZARII PENTRU NAVIGATIE PE CAILE NAVIGABILE


INTERIOARE
Pentru a naviga în condiții de siguranță deplină, este nevoie și de amplasarea judicioasă a
semnalelor de navigație. Acestea conferă posibilități de orientare cu atât mai bune cu cât sunt mai
corect și complet amplasate.
Corectitudinea își are izvorul în aplicarea exactă a regulilor de marcare a limitelor stânga
și dreapta a șenalului navigabil precum și a axului șenalului. Semnalizare completă înseamnă o
amplasare continuă a semnalelor pe întreg sectorul de navigație, fără pauze mai mari decât cele
normate, care să permită navigația din semnal în semnal atât la vedere cât și pe radar, adică atât
noaptea și ziua cât și în condiții de vizibilitate redusă.
Pentru a înțelege cum se realizează o asemenea semnalizare este necesar să cunoaștem
definițiile balizajului plutitor și de coastă și regulile referitoare la distanțele de vizibilitate în
condiții normale și prin aparatura radar.

I. GENERALITĂȚI
1. Semnale pe calea navigabilă.
Calea navigabilă, șenalul, cât și zonele periculoase și obstacolele pentru navigație nu sunt
întotdeauna balizate prin semnale (semnale pe șenal).
Semnalele plutitoare care ajută navigația sunt ancorate la o distanță de aproximativ 5 metri
de limitele pe care le indică. Epiurile și pragurile pot fi semnalizate cu ajutorul semnalelor
plutitoare sau fixe. Aceste semnale sunt în general plasate la marginea epiurilor și a pragurilor sau
în fața lor.
Este recomandat să se păstreze o distanță suficientă față de semnale pentru evitarea ciocnirii
de un obstacol sau atingerea fundului apei.
2. Definiţii.
Partea dreaptă/ Partea stângă: Termenii de «partea dreaptă», «partea stângă» a căii
navigabile sau a şenalului se înţeleg pentru un observator orientat cu faţa spre aval;
Pentru canale, lacuri şi căile navigabile de mare lăţime, termenii «dreapta şi stânga » sunt
definiţi de către autorităţi.
2
NAVIGAȚIE PE CĂI NAVIGABILE INTERIOARE, Anul III
Semestrul II / 2020-2021
Note de curs 7_optimizare condiții navigație_tehnica semnalizării

Lumină: Lumină caracteristică, care serveşte la balizare.


Lumină fixă: Lumină neîntreruptă de intensitate şi culoare constante.
Lumină ritmică: Lumină prezentând o succesiune caracteristică şi perioade repetate de
momente de lumină şi obscuritate şi ale cărei intensitate şi culoare rămân constante.
Ritmul luminilor Exemple
Lumină cu ocultaţii regulate

Lumină cu ocultaţii grupate

Lumină izofază

Lumină cu sclipiri regulate

Lumină cu sclipiri grupate

Lumină cu sclipiri divers grupate

Lumină intermitentă continuă sau


Lumină intermitentă rapidă continu

Lumină intermitentă grupată sau


Lumină intermitentă rapidă grupat

* În acest caz, o sclipire lungă permite asigurarea unei mai bune diferenţieri a ritmurilor.

II. BALIZAREA LIMITELOR ŞENALULUI PE CALEA NAVIGABILĂ


1. Partea dreaptă a şenalului:
Culoare: roșu,
Forma: geamandură, de preferință cilindrică, şcondru sau jaloane,
Semne: un semn cilindric roşu este obligatoriu pe geamanduri şi pe şcondri, dacă acestea
nu sunt cilindrice. Semnalele, de regulă, sunt prevăzute cu reflectoare radar.

3
NAVIGAȚIE PE CĂI NAVIGABILE INTERIOARE, Anul III
Semestrul II / 2020-2021
Note de curs 7_optimizare condiții navigație_tehnica semnalizării

Figura nr. 1
Lumini: roşii ritmice (dacă sunt instalate) (figura nr. 1a).
Aceste semnale servesc la balizarea limitelor şenalului
şi indicarea direcţiei; ele balizează limita dreaptă a şenalului şi
pericolele de la malul drept.

2. Partea stângă a şenalului:


Culoare: verde,
Forma: geamandură, de preferință conică, şcondru sau jaloane,
Semne: un semn conic verde este obligatoriu pe geamanduri şi pe şcondri, dacă acestea nu
sunt conice. Semnalele, de regulă, sunt prevăzute cu reflectoare radar.

Figura nr. 2

Lumini: verzi ritmice (dacă sunt instalate) (figura nr. 2a).


Aceste semnalele servesc la balizarea limitelor şenalului şi
indicarea direcţiei; ele balizează partea stângă a şenalului şi pericolele
de pe malul stâng.

4
NAVIGAȚIE PE CĂI NAVIGABILE INTERIOARE, Anul III
Semestrul II / 2020-2021
Note de curs 7_optimizare condiții navigație_tehnica semnalizării

3. Bifurcaţia şenalului:
Culoare: benzi orizontale roşii şi verzi,
Forma: geamandură, de preferință sferică, şcondru sau jaloane,
Semne: un semn sferic cu benzi orizontale roşii şi verzi este obligatoriu pe geamanduri şi
şcondri, dacă acestea nu sunt sferice. Semnalele, de regulă, sunt prevăzute cu reflectoare radar.

Figura nr. 3
Lumini: albă cu sclipiri regulate sau o lumină albă
izofază (poate fi o lumină albă cu trei sclipiri grupate) (dacă sunt
instalate – figura 3a).
Aceste semnalele servesc la balizarea bifurcaţiei şi
joncţiunii şenalului precum şi a diferitelor pericole situate în
limitele şenalului. Navele care navigă în aval precum şi cele care
navigă în amonte pot lăsa aceste semnale fie la babord fie la
tribord.
4. Balizarea locurilor de staționare Litera „P” vopsită cu alb pe semnalele descrise la
paragrafele de mai jos indică o zonă de staţionare aflată pe parcursul caii navigabile.

5
NAVIGAȚIE PE CĂI NAVIGABILE INTERIOARE, Anul III
Semestrul II / 2020-2021
Note de curs 7_optimizare condiții navigație_tehnica semnalizării

III. SEMNALIZARE COSTIERĂ CARE INDICĂ POZIŢIA ŞENALULUI.


A.Semnale care indică poziţia şenalului navigabil în raport cu malurile.
Aceste semnale indică poziția şenalului în raport cu malurile şi cu semnalele instalate pe
calea navigabilă, balizează şenalul acolo unde acesta se apropie de maluri; ele servesc de asemenea
ca puncte de reper.
1. Șenalul navigabil în apropierea malului drept
Culoare: lumini ritmice roşii (faruri);
Forma: panouri cu semne;
Semne: panouri pătrate (cu laturile orizontale şi verticale) roşii, mărginite de două benzi
orizontale albe.

Figura nr. 5
Lumini ritmice roşii (faruri)

Figura nr. 5a
6
NAVIGAȚIE PE CĂI NAVIGABILE INTERIOARE, Anul III
Semestrul II / 2020-2021
Note de curs 7_optimizare condiții navigație_tehnica semnalizării

2. Șenalul navigabil în apropierea malului stâng


Culoare: ritmice roşii (faruri)
Forma: panouri cu semn;
Semne: panouri pătrate (având diagonale orizontale şi verticale) vopsite în verde la
jumătatea superioară şi în alb la jumătatea inferioară.

Figura nr. 6
Lumini verzi ritmice (faruri)

Figura nr. 6a
3.Utilizarea semnalelor

Figura nr. 7
B. Balizarea traversărilor.
Dacă se doreşte îmbunătăţirea semnalizării de mai sus, se poate indica printr-o semnalizare
particulară, trecerea şenalului de la un mal la altul (traversare).
1. La malul drept
Culoare: galben/negru;
7
NAVIGAȚIE PE CĂI NAVIGABILE INTERIOARE, Anul III
Semestrul II / 2020-2021
Note de curs 7_optimizare condiții navigație_tehnica semnalizării

Forma: panouri cu semn;


Semne: panouri pătrate galbene (cu laturile orizontale şi verticale) cu o bandă pe centru
verticală neagră

Figura nr. 8
Lumini galbene (eventual un fascicul de lumină limitat) cu două sclipiri

Acest semnal (semnal de traversare de la malul drept), serveşte la indicarea începutului şi


sfârşitului direcţiei şenalului care trece de la malul drept la malul stâng.
2. La malul stâng
Culoare: galben/negru
Forma: panouri cu semn
Semne: Panouri pătrate galbene (având diagonale orizontale şi verticale) cu o bandă
verticală, pe centru, neagră.

Figura nr. 9
Lumini galbene, (eventual un fascicul de deschidere limitat) cu o sclipire.

8
NAVIGAȚIE PE CĂI NAVIGABILE INTERIOARE, Anul III
Semestrul II / 2020-2021
Note de curs 7_optimizare condiții navigație_tehnica semnalizării

Acest semnal (semnal de traversare de la malul stâng) serveşte la indicarea începutului şi


sfârşitului şenalului care trece de la malul stâng la malul drept.
3. Utilizarea semnalelor
3.1. Indicarea simplei traversări

Figura nr. 10

3.2. Indicarea aliniamentului unei lungi traversări


Două semnale de traversare identice (fig.8 sau fig.9 ) plasate unul în spatele celuilalt,
semnalul anterior fiind mai jos decât semnalul posterior; linia care uneşte semnalele indică axa
traversării.

9
NAVIGAȚIE PE CĂI NAVIGABILE INTERIOARE, Anul III
Semestrul II / 2020-2021
Note de curs 7_optimizare condiții navigație_tehnica semnalizării

Figura nr. 11
Aliniament de traversare la malul drept: două panouri galbene ca cele de la figura nr. 8 (panou
anterior şi posterior)

Figura nr. 11a


Lumini galbene, lumina anterioară intermitentă, lumina posterioară continuă.

10
NAVIGAȚIE PE CĂI NAVIGABILE INTERIOARE, Anul III
Semestrul II / 2020-2021
Note de curs 7_optimizare condiții navigație_tehnica semnalizării

Figura nr. 11b


Aliniament de traversare la malul stâng: două panouri galbene ca cele de la figura nr. 9
(panou anterior si posterior) Lumini galbene, lumina anterioară intermitentă, lumina posterioară
continuă.

Figura nr. 11c

Figura nr. 11d

IV. BALIZAREA PUNCTELOR PERICULOASE ŞI OBSTACOLELOR


A.Balizarea costieră
1. Semnale de la malul drept care balizează puncte periculoase
Culoare: roșu;
Forma: panouri cu semn;

11
NAVIGAȚIE PE CĂI NAVIGABILE INTERIOARE, Anul III
Semestrul II / 2020-2021
Note de curs 7_optimizare condiții navigație_tehnica semnalizării

Semne: Triunghi alb, mărginit cu banda roşie, cu vârful în jos

Semnalul costier care indică punctele periculoase de la malul


drept, este un semnal auxiliar, care marchează orice lucrare care
pătrunde în albie (dig, epiu etc); el poate servi de asemenea la
balizarea punctelor proeminente submersibile în perioada apelor
mari.

2. Semnale de la malul stâng care balizează punctele periculoase


Culoare: verde:
Forma: panouri cu semn;
Semne: triunghi alb, mărginit cu bandă verde, cu vârful în sus.

Semnalul costier care indică punctele periculoase de la malul stâng, este un


semnal auxiliar care marchează orice lucrare care pătrunde în albie (dig, epiu
etc); el poate servi de asemenea la balizarea punctelor proeminente
submersibile în perioada apelor mari.

3. Semnale costiere mediane care se instalează acolo unde trecerea este posibilă pe
ambele părţi (faruri)
Culoare: roșu/verde;
Forma: panouri cu semn;
Semne: două panouri triunghiulare albe, suprapuse şi opuse la vârfuri, cel de deasupra
mărginit cu banda roşie iar cel de dedesubt cu banda verde.

12
NAVIGAȚIE PE CĂI NAVIGABILE INTERIOARE, Anul III
Semestrul II / 2020-2021
Note de curs 7_optimizare condiții navigație_tehnica semnalizării

Lumină albă intermitentă

Acest semnal este instalat la extremităţile unei insule, în punctele unde aceasta împarte
albia în două braţe navigabile, şi de asemenea pe mal, la gurile canalelor şi afluenţilor navigabili.
4. Derivații, guri de vărsare și intrări în porturi
In vecinătatea derivațiilor, a gurilor de vărsare și a intrărilor în porturi, protecțiile de maluri
pe ambele părți ale căii navigabile pot fi semnalizate până la vârful digului de separare prin balizele
fixe vizate la punctele 1 si 2 , figurile 12 si 13. Navigația pentru intrarea în port este considerată
ca fiind navigație amonte.
IV. Balizajul suplimentar pentru navigaţia cu radar
A. Semnalele de balizare a pilelor podurilor
1. În acest scop se folosesc geamandurile conforme cu figurile 1 şi 2 cu reflectoare radar (plasate
în amonte şi în aval de pile);
2. Pe pilele podurilor sunt montaţi suporţi cu reflectoare radar.

Figura nr. 15

13
NAVIGAȚIE PE CĂI NAVIGABILE INTERIOARE, Anul III
Semestrul II / 2020-2021
Note de curs 7_optimizare condiții navigație_tehnica semnalizării

B. Balizarea liniilor aeriene


1. Pe linia aeriană sunt fixate, dacă este necesar, reflectoare radar (care produc pe ecranul
radarului imaginea unui rând de puncte pentru identificarea liniei aeriene).

Figura nr. 16
2. Reflectoare radar instalate pe geamanduri de culoare galbenă dispuse, în caz de necesitate,
perechi în apropiere de fiecare mal (fiecare pereche de reflectoare produce în radar
imaginea a două puncte unul lângă altul care permit identificarea liniei aeriene).

Figura nr. 17

V. COMENTARII PRIVIND AMPLASAREA SEMNALELOR DE NAVIGAȚIE


In conformitate cu Regulamentul de navigație pe Dunăre, în sectorul românesc, al Codului
European al semnalizării pe căile navigabile interioare - CEVNI, coroborat cu analiza și
comentariile RECOMANDARILOR CD/SES29/34 semnalizarea plutitoare și de coastă este
esențiala pentru navigația navelor și convoaielor în siguranță.
Daca ținem cont de definițiile semnalelor observăm că:

14
NAVIGAȚIE PE CĂI NAVIGABILE INTERIOARE, Anul III
Semestrul II / 2020-2021
Note de curs 7_optimizare condiții navigație_tehnica semnalizării

 sunt semnalizate limitele stânga și dreapta a șenalului, astfel încât conducătorul


navei să le sesizeze permanent,
 este semnalizat axul șenalului navigabil astfel încât conducătorul să știe exact și
permanent pe ce parte a șenalului se află,
 distantele minime de semnalizare trebuie să nu fie mai mari decât distanțele maxime
de vizibilitate optică și radar a luminilor semnalelor roșii si verzi precum și a
reflectoarelor pasive radar de pe geamanduri si faruri,
 în cazul semnalizării radar distanța maximă de amplasare a semnalizării plutitoare
purtătoare de reflectoare radar nu trebuie să depășească 1600 metri pe sectorul
Dunării cuprins între Kelheim și Gonyu și 2000 metri în aval de Gonyu pana la
Sulina.
Exemplu de amplasare semnale:
 liniile 1,2,3,4,5, sunt tangente la curbă și intersecția lor determină poziția
aproximativă a semnalelor plutitoare;
 în cazul în care tangentele se intersectează pe mal, este posibil, dacă limita șenalului
navigabil se confundă cu malul, înlocuirea semnalului plutitor cu semnal de coastă.

15
NAVIGAȚIE PE CĂI NAVIGABILE INTERIOARE, Anul III
Semestrul II / 2020-2021
Note de curs 7_optimizare condiții navigație_tehnica semnalizării

Figura nr. 18
Bibliografie
Regulamentul de navigație pe Dunăre în sectorul Românesc
CEVNI - European code for inland waterways (Cod european pentru căile navigabile interioare)

Data întocmirii / revizuirii : 21.04.2021

S.l. Ghiba Mihai Gheorghe


Drd. ing. Baloșin Ionel

16

S-ar putea să vă placă și