Sectiunea V

Cod instalaţie: 7819000
MANUAL DE OPERARE Secţiune: V
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 1 din 91
V. REGULI PRIVIND SECURITATEA ŞI

SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂ ŞI APĂRAREA
ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 2 din 91
Istoricul revizuirii – Sectiunea V

OM2 Editie: 6.0

Pagina: 3 din 91
1. Securitatea şi sănătatea in munca
1.1 Pericole identificate si masurile necesare pentru controlul riscurilor
Densitate Temperatura Limite de
Solubilitate în
admisa CMA
explozie in %vol
Conc. max.
Denumirea
produsului
Inflamabilitat
in aer la 760
mg/m3
Aprindere
apă
Fierbere
Topire
mmHg si 20 ºC
Lichid
Gaz
e
Inf. Sup.
Izopentan 0.62 2.49 -160 <-20 28 420 1800 1.3 7.6 Nu

Izohexan 0.65 2.79 -98 <-20 63 260 300 1 7.4 Fp *
n-Hexan 0.66 9 -95 -22 69 260 1500 1.1 7.5 Fp
Hidrogen 0.77 0.07 -259 612 -253 585 240 4 75.6 Fp
n-Pentan 0.63 2.49 -130 -50 36 258 2400 1.3 7.8 Nu
*- foarte puţin
Instalatia IZOMERIZARE prezintã o serie de factori de risc care impun mãsuri de securitate si
sanatate in munca. Acestia sunt:
1. Curgere de fluide la autodeclansari, autoblocari: pompe, ventilatoare
2. Scurgere libera fluide – arsuri termice
3. Cadere libera – prezoane, componente, scule de la cote superioare
4. Deplasări cu mijloacele de transport în interiorul societăţii sau pe traseul până acasă - accidentare,
deces
5. Contactul cu suprafeţe înţepătoare, alunecoase
6. Accidentare prin proiectare bucati la ruperea sistemului de cuplare
7. Deversari accidentale fluide
8. Jet de abur datorita neetanseitatilor, la cuplarea furtunurilor pentru incalzirea ventilelor pe timpul
iernii – arsuri termice;
9. Contactul accidental cu conducte, utilaje dezizolate;
10. Contactul cu cuptorul fierbinte, conducte, – temperatură 400-800°C - arsuri 30%
11. Contactul cu obiecte cu temperatura scazuta in anotimpul friguros (conducte, vane, robinete);
12. Atingere accidentale motoare electrice – electrocutare
13. Pericol electrocutare prin atingere directa – electrocutare
14. Pericol de explozie: gaze combustibile, vapori fr. izobutan-butene, etiltertbutileter – deces.
15. Contact cu substanţe toxice - hidrogen sulfurat din instalatie – deces
16. Pericol de incendiu: substante inflamabile (fr. izobutan-butene, etiltertbutileter);
17. Temperatura aerului ridicata vara si scazuta in anotimpul friguros;
18. Zgomot sub limita admisă
19. Calamităţi naturale: vant, grindina, viscol, traznet, seism
20. Gaze combustibile – emisii la cuptor – sub limita admisă, conform buletinelor de determinari noxe.
21. Contactul cu urme de hidrocarburi: de la metan pana la C7+ .
22. Contactul cu produse utilizate in procesul tehnologic: materii prime , produse semifabricate, utilitati ,
uleiul uzat, catalizatori.
23. Lucrul la inaltime pe coloane, estacade, vase de proces , cuptor.
24. Manevre la echipamentele statice si dinamice din instalatie, interventii mecanice frecvente la pompe,
pe liniile tehnologice, la utilajele dimamice si statice.
25. Intrari in spatii inchise ( vase de proces, cuptor si coloane pe perioada reviziilor).
Noxele din instalatia Izomerizare:

OM2 Editie: 6.0

Pagina: 4 din 91
1)Monoxidul de carbon (CO) Este un gaz asfixiant, toxic, incolor și inodor, care ia naștere printr-o ardere
(oxidare) incompletă a substanțelor care conțin carbon. Acest proces are loc în cazul arderii la temperaturi
înalte într-un loc sărac în oxigen, formându-se monoxidul în locul bioxidului de carbon.
Monoxidul de carbon poate produce otraviri si accidente mortale. Concentratiile mortale sunt de 1-2%. Cea
mai importanta proprietate biochimica a monoxidului de carbon consta in combinarea sa cu hemoglobina din
sange. Patrunde pe o cale respiratorie si in urma combinarii cu oxihemoglobina da carboxihemoglobina
(HbCO), pigment care nu participa la transportul oxigenului in organism.
Fenomenele toxice apar ca rezultat al anoxiei care se creaza. Fixarea monoxidului de carbon pe
hemoglobina nu este singurul fenomen toxic al acestui gaz. El circula in sange si sub forma libera si
patrunde in creier, miocard si alte organe vitale unde poate fi regasit chiar daca este absent in sange.
Viteza cu care sangele ia monoxidul de carbon din aerul inhalat depinde de volumul respirator si de debitul
cardiac. Toxicitatea este agravata de munca fizica, anemie si un metabolism pronuntat rapid. Monoxidul de
carbon invalideaza organismul prin hipoxie si omoara prin asfixie. Simptomele se manifesta la o concentratie
de 15-20% HbCO. Eliberarea CO-ului din HbCO are loc incet si se elimina prin plamani. Moartea se produce
in general cand s-a ajuns la saturarea a 2/3 din sange cu CO, respectiv 16-17 cm3 de gaz la 100ml sange,
ceea ce corespunde unui coeficient mediu de 0,66.
Masuri tehnice
Pentru protecţia individuala a lucratorilor se recomanda folosirea echipamentului de protectie conform
Standardului EIP al OMV Petrom editia in vigoare si a echipamentului de protectie specific acestui tip de
expunere ( detectoare de gaze polivalente, aparate filtrante cu cartus dedicat,aparate izolante,etc ).Pentru
prevenirea riscului de incendiu si explozie se vor respecta cerintele rezultate in urma procesului de zonare
EX a instalatiei cat si activitatii contractorilor care lucreaza in instalatie in conformitate cu evaluarea riscurilor
asociata procesului de emitere a permiselor de lucru ( Sistemul de permise de lucru MR-PC03.03-5711
editia in vigoare). Personalul care isi desfasoara activitatea in zonele cu benzen va fi monitorizat medical
periodic conform expunerii .
2)Bioxidul de carbon (CO2): Gaz incolor cu gust acrisor, solubil in apa. Nu arde si nu intretine arderea.
Se gaseste normal in aerul atmosferei in proportie de 0.3-0.7 volume la litru rezultand din respiratia
animalelor si oamenilor, arderi diverse, fermentarea unor materii organice. Datorita densitatii sale (d=1,52)
se acumuleaza in locurile joase, putand produce intoxicatie.
Intoxicatiile cu CO2 sunt de obicei accidentale sau profesionale. Actiunea sa toxica se exercita asupra
sistemului nervos si muscular.
Toxicitatea incepe sa se manifeste de la o concentratie de 0,5-2%,cand apar primele simptome de dificultate
respiratorie insotita de iritarea si inrosirea pielii si mucoselor. La concentratia de 8-10% se constata
insuficienta respiratorie, nu rare ori convulsii, pierderea cunostintei, oprirea respiratiei; concentratia de 12%
este imediat mortala.
Masuri tehnice
3)Hidrocarburi gazoase: Studiul hidrocarburilor gazoase prezinta importanta deoarece s-au semnalat
frecvente intoxicatii in rafinariile de petrol. Aceste gaze se gasesc in disolutie de petrol; ele se degaja cu
ocazia prelucrarilor si au actiune asupra sistemului nervos.
Hidrocarburile gazoase ard cu flacara mai mult sau mai putin luminoasa. Ele au actiune paralizanta
asupra sistemului nervos central. Hidrocarburile pana la heptan sunt usor absorbite si produc o stare de
usoara iritatie a mucoaselor si anexite. La cele cu catene ramificate actiunea anestezica este mai
accentuata.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 5 din 91
Intoxicatia cu hidrocarburi saturate si ciclice poarta denumirea de petrolism.

Petrolismul acut se manifesta prin nesiguranta in echilibru, cadere si somn profund.
Inhalarea masiva poate produce moartea. Mai frecvent este petrolismul cronic caracterizat prin tulburari
respiratorii, conjuctivita si edem pulmonar. Cercetarea gazelor si vaporilor din atmosfera se face prin
adsorbtia lor pe carbune activ si desorbtie cu vapori de apa.
Masuri tehnice
4)Hidrogenul sulfurat (H2S) este rezultatul unor procese chimice, epurarea unor gaze naturale, rafinarea
petrolului etc. Cazurile de intoxicatie sunt rare.
Este un iritant al mucoaselor. Iritarea mucoasei oculare creeaza, datorita formarii de vezicule, senzatia de
fire de nisip in ochi. Inhalarea gazului produce senzatia de ameteala, dureri de cap si fenomene asfixice.
Moartea are loc prin paralizia centrilor respiratori. Produce anestezie olfactiva.
O concentratie de cel putin 1mg/l este mortala.
Proprietati fizico-chimice :
• gaz incolor, cu miros specific de oua clocite ( senzatia olfactiva nu creste in raport cu concentratia
gazului in aer).Mirosul particular, decelabil in concentratii mici , nu mai poate fi perceput, la concentratii mari,
datorita anesteziei olfactive.
• masa moleculara ( M ) : 34,08 gr.
• densitatea : 1,5392 g /l la 0 ºC;
• temperatura de autoaprindere: 250 ºC;
• tensiunea de vapori: 16,95 atm. la 18,7 ºC; 18,62 atm. la 20,0 ºC;
• limite de explozivitate, in vol., la % in aer: lim. inf. 4,5 %; lim. sup. 45,5 %
• CMA - medie: 10 mg / mc aer
- virf: 15 mg / mc aer,
• doza letala - 500-700 ppm, timp de 1/2h – 1h
• solubil in alcool etilic si destul de solubil in apa; la 15 ºC,1litru de apa dizolva aprox.3 litri H2S
Toxicitate
• Hidrogenul sulfurat patrunde in organism, in special pe cale respiratorie. Nu da fenomene de
acumulare. Produsul este rapid oxidat si eliminat in special prin caile intestinale si urinare.Pe linga o actiune
iritanta locala asupra parenchimului pulmonar, hidrogenul sulfurat are o actiune toxica generala;
• Intoxicatiile supraacute se produc ca urmare a unei inhalari masive de H 2S. Acestea se
caracterizea-za prin tulburari respiratorii, contractii,pierderea cunostintei, dupa un interval de timp variabil
aparind edemul pulmonar acut;
• Intoxicatia acuta si subacuta sint cele mai frecvente si se manifesta prin:
• semne de iritatie oculara, conjunctivite dureroase, lacrimare, fotofobie;
• tulburari nervoase:cefalee cu ameteli, tendinte de lipotimie, somnolenta, anemie si febra;
• tulburari pulmonare: iritarea cailor respiratorii, cu eventuale edeme acute pulmonare;
• tulburari gastrointestinale: stomatite cu respiratie fetida, greturi, vomismente etc.;
• Intoxicatia cronica: simptomatologia este difuza, caracterizata in special prin cefalee, astenie,
tulburari oculare, bronsite cronice cu alterarea starii generale si uneori reactii cutanate;
Primul ajutor:
• se scoate intoxicatul din zona poluata;
• in forme acute si subacute, in caz de oprire a respiratiei, se va scoate intoxicatul din atmosfera
poluata si i se va face respiratie artificiala;
• leziunile oculare pot fi remediate prin spalarea cu substante speciale sub supraveghere medicala;
• in cazul afectiunilor ochilor, accidentatul trebuie dus intr-o camera intunecoasa; i se vor pune
• comprese cu acid boric 3% si se va instila in ochi sol. de novocaina cu adrenalina.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 6 din 91
Masuri tehnice
5) Fractie C5-C6
Produsul este periculos. Poate cauza cancer, poate avea efect mutagen si poate provoca modificari genetice
ereditare.
Toxic: pericol de efecte grave asupra sanatatii la expunerea prelungita prin inhalare, in contact cu pielea si
prin inghitire.
Produsul este toxic pentru organismele acvatice, producand in mediul acvatic efecte adverse pe termen
lung.
Personalul instalatiei este obligat sa poarte echipament individual de protectie (salopeta, bocanci, ochelari
de protectie, casca protectie, manusi protectie).
Manipulare si depozitare:
Manipulare: Se va evita stropirea cu produs a personalului. Se va evita contactul cu agenti oxidanti
puternici. Se vor folosi numai unelte, scule si echipamente electrice de constructie anti-ex. Toate conductele
si echipamentul folosit la manipulare, transport sau transvazare trebuie sa fie legate la centura de
impamantare.
In spatii inchise se va asigura o aerisire si o ventilatie corespunzatoare a locului de munca si a depozitului,
inclusiv la nivelul solului.
Depozitare: Produsul se depoziteaza in recipiente sub presiune, conform prescriptiilor tehnice ISCIR. Nu se
depoziteaza langa butelii de oxigen sau alti oxidanti puternici.
Depozitarea produsului se face in rezervoare sau recipiente specifice, legate la centura de impamantare,
departe de substante sau materiale combustibile si/sau explozibile, caldura si surse de aprindere. Se asigura
dotarea parcului de rezervoare cu facilitati adecvate situatiilor de urgenta.
Masuri de siguranta
Protectia respiratorie: In aer liber, cand concentratia oxigenului este de minim 18%, se va folosi masca de
gaze cu cartus filtrant (filtru de gaze AX) pentru vapori organici. Cand concentratia de oxigen este sub 18%
se va folosi un aparat izolant cu aer sau oxigen.
Protectia pielii: manusi de protectie confectionate nitril sau fluoroelastomer.
Protectia ochilor: ochelari de protectie chimica. Nu se vor purta lentile de contact la munca.
Altele: echipament de protectie corespunzator. Sticle cu apa curata pentru spalarea ochilor.
Igiena industriala:
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 7 din 91
A se feri de surse de apindere. Spatiul de lucru va fi foarte bine ventilat. Se indeparteaza tot echipamentul
de protectie contaminat.
In caz de:
Inhalare: Se scoate imediat victima din zona contaminata si transportat intr-un loc aerisit corespunzator; se
mentine temperatura victimei si se tine la aer curat. Daca victima are probleme de respiratie, se transporta
de urgenta la medic si i se administreaza oxigen suplimentar.
In cazul pierderii cunostintei i se face respiratie artificiala, masaj cardiac.
Contactul cu pielea: se indeparteaza imediat imbracamintea contaminata. Hainele contaminate trebuie
inmuiata in apa inainte de a fi indepartate. Zonele contaminate se spala bine cu apa si sapun. Daca iritatia
persista, se consulta medicul.
Contactul cu ochii: se clatesc ochii cu apa din abundenta cel putin 15 minute, chiar si sub pleoape,
tinandu-le larg deschise. Se consulta medicul.
Ingerare: nu se provoaca voma deoarece exista pericolul de aspirare in plamani. Se clateste gura cu apa
curata. Se solicita asistenta medicala de urgenta. Nu se administreaza nimic pe cale orala unei persoane
incontiente sau in convulsii.
Trusa de prim ajutor din dotarea instalatiei –se utilizeaza in caz de raniri usoare, zgarieturi.
Medii de stingere:
- Corespunzatoare: pulbere si bioxid de carbon, gaz inert si praf, spuma, apa pulverizata ( sau ceata ).
- Necorespunzatoare: jeturi de apa.
Pericole de incendiu/explozie:
Produce vapori cu potential mare de incendiu si explozie. Este extrem de inflamabil.
Se va evita acumularea de sarcina statica; echipamentele trebuie sa fie impamantate. Se va evita/preveni
contactul vaporilor cu surse de aprindere (foc deschis, scantei, suprafete foarte fierbinti).
Masuri tehnice
6) Hidrogenul
Identificarea pericolelor: in concentratii inalte poate provoca asfixierea.
Este un gaz extrem de inflamabil.
Manipulare: Se vor utiliza dispozitivele dedicate actiunilor intreprinse.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 8 din 91
Se elimina aerul din sistem inainte de a se introduce gazul. Nu se va goli complet recipientul. Recipientele,
respectiv aparatura trebuie sa fie impamantate corespunzator. Se evita acumulqarile de sarcini
electrostatice.
Depozitare: Se va depozita la temperaturi mai mici de 50ºC, in spatii bine aerisite. Se va proteja recipientul
de lovituri. Depozitarea se va face departe de surse de aprindere (inclusiv sarcini electrostatice). Nu se
depoziteaza alaturi de gaze sau materiale oxidante. Toate buteliile trebuie sa fie prevazute cu protectie
pentru robinet (capac).
Masuri de siguranta:
Protectia personala:
Protectia respiratorie: Se va asigura o buna ventilatie.
Protectia pielii: manusi de protectie adecvate operatiunilor intreprinse.
Protectia ochilor: ochelari de protectie chimica sau ecran dedicat.
Altele: echipament de protectie corespunzator.
Igiena industriala:
de protectie contaminat. Produsul va fi manipulat conform procedurilor privind igiena industriala si
protectia/siguranta.
In caz de:
Contactul cu pielea: nu sunt prevazute interventii specifice.
Ingerare: este putin probabil. Nu sunt prevazute interventii specifice.
Medii de stingere:
- Necorespunzatoare: bioxid de carbon.
Masuri tehnice
7) Izopentan
Produsul este extrem de inflamabil. Este nociv putand provoca afectiuni pulmonare prin inghitire. Expunerea
repetata poate provoca uscarea sau craparea pielii. Inhalarea vaporilor poate provoca somnolenta si
ameteala.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 9 din 91
Produsul este toxic pentru organismele acvatice, producand in mediul acvatic efecte adverse pe termen
lung.
Manipulare: Se va evita stropirea cu produs a personalului. Se va evita contactul cu agenti oxidanti
puternici. Se vor evita socurile mecanice, loviturile, deteriorarile. Se vor folosi munai unelte, scule si
echipamente electrice de constructie anti-ex. Toate conductele si echipamentul folosit la manipulare,
transport sau trasvazare trebuie sa fie legate la centura de impamantare pentru prevenirea descarcarii
necontrolate a electricitatii statice.
Este interzis lucrul cu foc deschis. Se inspecteaza permanent scaparile ocazionale.
Depozitare: Se va depozita departe de substante incompatibile, de surse de caldura si aprindere, in locuri
racoroase, uscate si bine ventilate. Recipientele se vor pastra foarte bine inchiseTrebuie evitata depozitarea
la temperaturi ridicate. Containerele vor fi pastrate in spatii de depozitare prevazute cu instalatii electrice de
siguranta si protectie impotriva descarcarilor atmosferice. Se va evita acumularea de sarcina statica.
Echipamentele trebuie sa aiba impamantare.
Masuri de siguranta
Protectia personala:
Protectia respiratorie: in aer liber, cand concentratia oxigenului este de minim 18%, se va utiliza masca de
gaze cu cartus filtrant (filtru de gaze AX) pentru vapori organici. Cand concentratia oxigenului este sub 18%,
se va folosi un aparat izolant cu aer sau oxigen.
Protectia pielii: manusi de protectie.
Protectia ochilor: ochelari de protectie cu ecrane laterale.
Altele: echipament de protectie corespunzator. Sticle cu apa curata pentru spalarea ochilor.
Igiena industriala:
de protectie contaminat. Produsul va fi manipulat conform procedurilor privind igiena industriala si
protectia/siguranta.
In caz de:
Inhalare: Se scoate victima din zona contaminata si transportat la aer curat. Daca victima are probleme de
respiratie, se efectueaza respiratie artificiala si masaj cardiac, apoi se transporta de urgenta la medic si i se
administreaza oxigen suplimentar.
Ingestie: daca produsul este inghitit, nu se provoaca voma deoarece exista pericolul de aspiratie in
plamani. Se solicita asistenta medicala de urgenta.
Contactul cu pielea: se indeparteaza imediat imbracamintea contaminata. Se spala bine cu apa timp de 10-
15 minute. Inainte de indepartare, echipamentul contaminat se spala cu apa. Daca iritarea persista, se
solicita asistenta medicala..
Contactul cu ochii: se clatesc ochii cu apa din abundenta cel putin 15 minute, tinand pleoapele larg
deschise. Se consulta medicul.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 10 din 91
Medii de stingere:
- Corespunzatoare: spuma, apa si spuma.
- Necorespunzatoare: instalatii de stingere cu apa.
Masuri tehnice
8) Izohexan
Este un produs volatil, foarte inflamabil, iar vaporii formeaza cu aerul amestecuri explozive (factori de risc).
Inhalarea excesiva poate provoca iritarea tractului respirator, cefalee, ameteli, greata, varsaturi si pierderea
coordonarii, in functie de concentratie si de durata expunerii. Odata evacuate din zona de expunere, de
obicei persoanele afectate isi revin complet. Inhalarea poate provoca efecte toxice asupra sistemului nervos
central. Contactul cutanat este urmat de inrosirea zonei si aparitia senzatiei de uscaciune.
Manipulare: Se vor lua masuri de precautie si prevenire impotriva descarcarilor electrostatice in timpul
operatiilor de amestecare si transfer.
Depozitare: Se vor evita temperaturi extreme.
Masuri de siguranta
Altele: echipament de protectie corespunzator.
In caz de:
Contactul cu pielea: se indeparteaza imediat imbracamintea contaminata. Se spala bine cu apa si sapun.
Daca iritatia persista, se consulta medicul.
Contactul cu ochii: se clatesc ochii cu apa din abundenta cel putin 15 minute, tinand pleoapele larg
deschise. Se consulta medicul.
Ingerare: daca produsul este inghitit accidental, nu se provoaca voma. Se clateste gura cu apa curata. Se
administreaza apa din abundenta. Se consulta medicul. Nu se administreaza nimic pe cale orala unei
persoane incontiente sau in convulsii.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 11 din 91
Masuri tehnice
GAZ COMBUSTIBIL
În stare pură este un gaz incolor si inodor , este mai uşor decât aerul , inflamabil , exploziv în
amestec cu aerul. Pentru a putea fi sesizat,în cazul unor scăpări în atmosferă, prin neetanşeităţi, este
odorizat cu mercaptani.
Este un gaz, care în concentraţie mare, produce oprirea respiraţiei, prin lipsa de oxigen.
GAZE ARSE
Gazele arse provenite din cuptor, conţin oxigen în cantităţi foarte mici sau chiar deloc, astfel că dacă
o persoană intră în canalele de gaze nepurjate şi neaerisite corespunzător, se poate asfixia.
Asfixierea este precedată de ameţeli, dureri de cap, o respiraţie alertă. Gazele arse rezultate la o
ardere incompletă, prezintă un dublu pericol, ca urmare a faptului că ele conţin cantităţi însemnate de oxid
de carbon, care este foarte toxic , în circa o oră o concentraţie de numai 4 % vol. poate fi fatală.
1.2 Program de monitorizare/măsurare pentru agenţi chimici la locul de muncă, pentru zgomot si
ventilatie
1.2.1 Program de monitorizare / masurare pentru agenti chimici la locul de munca:
Denumire Denumire Limite de variatie

Nr produs Punct prelevare încercare U.M. prescrise (*) Frecvenţă
1. Agenti chimici la Zona pompe Gaze lichefiate mg/m3 La 8 h (**): max. 1/semestru
locul de munca IZOMERIZARE (C3, C4) 1200 (mai si
Termen scurt (15 noiembrie)
min.): max. 1500
* Conform HG 1218/2006 cu modificarile ulterioare.

(**) Din evaluarile efectuate pana in prezent, personalul nu este expus mai mult de 15 minute la agenti
1. chimici.
AgentiInchimici
acest la
context, nu sunt necesare determinari de agenti chimici de catre laborator, la o limita de
expunere
locul dede 8 ore.
munca
(**)In cazul in care apar depasiri ale valorilor limita de expunere pe termen scurt (la 15 minute), se vor
efectua determinari si pentru expunerea personalului la 8 ore.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 12 din 91
1.2.2. Nivel zgomot echivalent pe 8h la locul de munca

Evaluarea nivelului de zgomot se realizeaza anual pe fiecare loc de munca conform HG
493/2006.S-a intocmit si actualizat harta de zgomot a rafinariei Petrobrazi . Aceasta se actualizeza la
introducerea sau modificarea unor noi procese industriale in rafinaria Petrobrazi.
1.3 Zonarea din punct de vedere al pericolului de explozie
În cadrul instalaţiei de Izomerizare n-pentan, n-hexan, ariile pericolelor sunt încadrate în zona 2
pericol de explozie. Clasa de temperatură este T 3, grupa de explozie este IIC în zona cu hidrogen şi în restul
zonelor IIB.
Clasificarea mediilor cu pericol de explozie, este prezentată în tabelul următor:
Caracteristicile produselor Zonare

Nr. Limite de Grupa
Den. prod. Densitate Pct. Clas a conf.
Nr. încăperi / Punct Pct. de explozie de
explozive; / aprinde a de STAS
crt. Suprafaţa fierbere inflabil. în aer explozi
Formulă ch. aer re temp. 9954/1-
zonei (0C) (0C) (%vol.) e
(g/cm3) (0C) 74
Instalaţia - Hidrogen
-253 0.07 28 - 4.1 – 74.2 T3 IIC 2
1. Izom. (H2)
2. se află în - Izopentan
+29 2.49 28 425 1.3 – 7.6 T3 IIA 2
aer liber (C5H12)
şi se - Izohexani
3. întinde +60.2 2.79 28 306 1.18 – 6.95 T3 IIA 2
(C6H14)
pe o - n-pentan
4. suprafaţă +36.2 2.49 28 309 1.35 – 8.3 T3 IIA 2
(C5H12)
de 5046 m2 - n-hexan
5. +68.74 9 28 214 1.2 – 7.7 T3 IIA 2
(C6H12)
Planul de zonare detaliat, se află în ”DOCUMENTAŢIE TEHNICĂ DE CONFORMITATE PENTRU

ECHIPAMENTE ŞI SISTEME PROTECTOARE DIN INST.IZOMERIZARE N-PENTAN”- plan zonare nr.37-
0031.01-1, tabel nr.18,pag.18.
Clasificarea ariilor cu pericol de explozie, este prezentată în documentaţia menţionată mai sus,
documentaţie care se află la instalaţie.
1.4 Zonarea de acurateţe
Produsele care participă la procesul tehnologic de obţinere a izopentanului şi izohexanilor sunt:

fracţia C5-C6 şi hidrogenul. Toate produsele obţinute sunt volatile şi inflamabile. Pentru a evita pericolele ce
ar putea genera incendii, explozii, intoxicaţii, trebuiesc luate următoarele măsuri:
- punerea în funcţiune sau oprirea instalaţiei se face numai şi în prezenţa şefului de instalaţie;
- înainte de pornirea instalaţiei este necesar să se verifice dacă toate îmbinările au fost etanşate
corespunzător astfel:
Se montează discuri (se blindează) cu scopul izolării unor conducte sau utilaje pentru intervenţii de
întreţinere/reparaţie operative sau în timpul reviziilor;
Izolarea prin blindare a utilajelor supuse unor intervenţii de mentenanţă se face cu scopul evitării
pătrunderii accidentale în utilaje a substanţelor toxice, iritante, inflamabile, corozive;
Se blindează toate conductele tehnologice ale unui utilaj (inclusiv conductele prin care circula apa
sau aer) atunci când exista pericolul de neetanşeitate sau de pătrundere accidentala a fluidului. De
asemenea în acest caz se izolează prin blindare şi toate instalaţiile de ventilaţie cu aspiraţie sau refulare
comuna pentru doua sau mai multe utilaje;
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 13 din 91
Înainte de începerea lucrărilor şeful de instalaţie întocmeşte un plan de amplasare a blindelor şi

respectiv o lista de discuri de separare (blinde);
Completează Registrul de evidenta a operaţiilor de blindare/deblindare (conform Anexa 1, R PO PB
072 R - Controlul activităţii de blindare ) cu datele cerute de formular:
 Data efectuării operaţiei ( col 1 si col2)
 Locul montării/demontării blindei ( poziţie /denumire racord sau alt reper din schema de operare)
(col3);
 Motivul pentru care se efectuează operaţia (col 4);
 Felul blindei (material, diametrul x grosime) (col5);
 Tipul garniturii folosite (col 6):
 Numele şi semnătura celui care dispune operaţia de blindare/deblindare(col 7)
 Numele executantului şi semnătura acestuia (col 9 si 10)
 Numele verificatorului şi semnătura acestuia (col11 si 12)
1.5. Reguli prevazute in documentatia de proiect privind dotari cu aparatura si echipamente de

protectie, mod de intretinere si functionare sau folosire
1.5.1. Echipamentul de protectie
Personalul operator care lucreaza in conditii toxice, se va dota cu echipament de protectie de lucru
conform proceduriilor in vigoare, in vederea inlaturarii posibilitatilor de accidentare sau imbolnavire.
Compania care acorda echipamentul de protectie este obligata sa-l pastreze in perfecta stare de
folosire.
Angajatii carora li se acorda echipamentul de protectie au obligatia de a-l folosi numai in timpul
indeplinirii muncii pentru care este acordat si a-l pastra in conditii de buna utilizare.
Scoaterea din incinta companiei a echipamentului de protectie este interzisa.
In cazul cand echipamentul de protectie a devenit inutilizabil, inainte de expirarea termenului de
folosinta, prevazut datorita unor cauze pentru care nu pot fi raspunzatori, compania este obligata sa-i
acorde gratuit un alt echipament. In cazul in care degradarea echipamentului s-a produs din vina angajatului,
compania este obligata sa-i acorde un alt echipament contra cost prin retineri de rate lunare.
1.5.1.1. Protectia capului
Pe teritoriul intregii instalatii, deoarece exista posibilitatea accidentarii ori caderea obiectelor de la
inaltime sau prin loviri, se vor utiliza casti de protectie. La locurile de munca cu temperaturi scazute la lucrari
in exterior sau in subteran, in anotimpurile reci, casca de protectie se va purta peste un capison calduros.
Verificarea zilnica inainte de inceperea lucrului a integritatii castii si a sistemului
de amortizare este obligatorie. In cazul cand se constata sparturi, fisuri sau defectiuniale sistemului de
amortizare, casca se va scoate imediat din uz. Sistemul de amortizare se va lega astfel incat intre acesta si
fundul castii sa ramana o distanta de minim 30 mm.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 14 din 91
1.5.1.2.Protectia ochilor
Pe teritoriul instalatiei, deoarece exista pericolul accidentarii la ochi datorita particulelor solide sau
lichide (metal, lemn, stropiri cu concentrat sau extract aromatic si rafinat) se vor purta ochlari de protectie
adecvati pentru lucrarea respectiva sau viziere de protectii.
In caz de ranire la ochi sau de intrare a unor corpuri straine in ochi, se va solicita ajutorul personalului
medical si a medicilor de specialitate de la centrul medical.
Se interzice personalului necalificat sa intervina.
Pentru protectia ochilor se va purta ochelari de protectie.
1.5.1.3. Protectia auzului
La locurile de munca unde intensitatea zgomotului depaseste limita admisa (87 dBA) se vor utiliza
dispozitive individuale pentru protectia auzului (antifoane, casti, etc) si se vor marca pe platforma cu vopsea
galbena, zonele cu zgmot peste 80 dB(A)
1.5.1.4. Protectia mainilor si bratelor
In cazul in care manipularea de materiale poate provoca taieturi, arsuri, eroziuni etc., se vor utiliza
manusi de protectie corespunzatoare.
In cazul lucrurilor unde exista pericolul de arsuri , leziuni cu materiale taioase,
stropiri cu substante nocive se vor utiliza cotiere pentru protectia bratelor.
1.5.1.5. Centuri de siguranta

Pentru lucrul la inaltime se vor utiliza centurile de siguranta.
Este interzisa utilizarea centurilor care prezinta urmatoarele defectiuni (se va face verificare
periodica):
-la controlul centurii: cusaturi desfacute, rosaturi, rupturi de fire, pete de mucegai, portiuni de putrezire;
-la partile metalice: fisuri, rupturi, defectiuni in functionarea carligului de siguranta;
-la franghiile de siguranta: parti mucegaite, putrezite, rupte, arse, destramate, fire rupte, lipsa de ocheti,
rosaturi de ocheti;
Este interzis a se lucra la inaltime, fara centuri de siguranta.
1.5.1.6. Protectia respiratiei
La locurile de munca unde concentratia in gaze sau vapori nocivi ar putea depasi pe o durata scurta
de timp limitele maxime admise, se vor utiliza masti de gaze cu filtre corespunzatoare agentilor chimici
respectivi.
In aceste locuri, mastile de gaze cu filtre se vor folosi numai in cazul cand se cunosc substantele
nocive sau sunt dotate cu filtre polivalente. Concentratia lor nu poate depasi 1% (in volume) si concomitent,
concentratia in oxigen a aerului nu poate scadea sub 18%.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 15 din 91
Mastile de gaze se vor pastra permanent asupra angajatilor, de la intrarea pana la iesirea din
schimb, pentru a putea fi folosite imediat in caz de nevoie.
In cazul lucrarilor unde natura gazelor sau vaporilor nocivi nu este cunoscuta, cand concentratia in
oxigen a aerului poate scadea sub 18%, se vor folosi masti izolante dupa cum urmeaza:
-masti cu aspiratie libera a aerului (cu furtun atunci cand locul de munca se afla la o distanta de maxim 15 m
de la o zona cu aer curat fara posibilitati de a fi viciat), zona in care poate fi fixat capatul liber al furtunului.
-masti cu aductie de aer curat (adus prin intermediul unui ventil, foale de la butelii cu aer comprimat), si cand
distanta de la locul de munca pana la zona de
aer curat depaseste 15 m.
In cazurile de remediere a unor avarii cand este necesara independenta purtatorului fata de mediul
ambiant cat si independenta sa in spatiu, se vor utiliza aparate izolante (cu butelii de aer comprimat sau cu
cartuse ce dezvolta oxigenul necesar respiratiei).
Este interzisa utilizarea mastilor cu aspiratie libera a aerului sau cu aductiune de aer curat la locurile
de munca cu aglomerari de utilaje sau material.
In timpul lucrului cu masti izolante cu aspirare libera a aerului sau cu aductiune de aer, purtatorul va
fi supravegheat in mod obligatoriu de o persoana care va sta in afara mediului nociv. Purtatorul va avea
asupra lui, in mod obligatoriu, un mijloc de comunicare (statie radio-receptie) pentru a pastra legatura cu
persoana care il supravegheaza (statie radio-receptie). La lucrul in spatii inchise (canale, cisterne,
rezervoare, vase etc.), purtatorul mastii va fi dotat cu o centura de siguranta si franghie cu ajutorul careia sa
poata fi scos afara in caz de nevoie.
Persoana sau persoanele care intra in spatiile mentionate mai sus, pentru a putea scoate afara un
accidentat sau in alt scop, vor purta in mod obligatoriu masti izolante (cu aspiratie libera a aerului curat sau
aparate izolante). Este interzisa utilizarea in acest scop a mastilor de gaze filtrante.
Este obligatorie verificarea zilnica, inainte de inceperea lucrului, a mastilor de gaze si mastilor de
praf, in ceea ce priveste etanseitatea, starea filtrelor, potrivit instructiunilor producatorului. Se vor inlocui
acele masti care au expirat sau care sunt deteriorate.
Mastile cu aspiratie libera a aerului si cele cu aductiune de aer curat se vor certifica obligatoriu,
inainte de fiecare utilizare, in ceea ce priveste etanseitatea si starea pieselor componente, potrivit
instructiunilor producatorilor.
Aparatele izolante se vor verifica, periodic, in ceea ce priveste etanseitatea, starea pieselor
componente, functionarea buteliilor, potrivit instructiunilor producatorului. In sectie, ele se vor pastra in locuri
dinainte stabilite si cunoscute de toti cei care sunt in situatia de a efectua interventii.
Este interzisa pastrarea lor in camere cu dulapuri incuiate, care nu au usa cu geam de sticla, care
poate fi usor spart la nevoie.
Este interzisa depozitarea sau pastrarea aparatelor izolante in locuri in care exista noxe in
atmosfera.
Este interzisa utilizarea mastilor de autosalvare, mastilor de gaze izolante care nu sunt in perfecta
stare de functionare sau integritate.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 16 din 91
La manipularea de solutii acide, bazice, solventi sau alte substante nocive sau in medii infectioase,
se vor utiliza masti de protectie adecvate.
Instructiuni de folosire a mastilor de gaze
Masca industriala contra gazelor este un mijloc de protectie a cailor respiratorii pentru cei care
lucreaza in medii viciate cu diverse gaze sau vapori toxici.
Principiul de functionare al acesteia se bazeaza pe filtrarea aerului viciat care inainte de inspirare
este trecut printr-o cutie sau cartus filtrant, umplut cu absorbanti specifici pentru fiecare gaz (a se vedea
capitolul filtre pentru toxice industriale).
In cazul utilizarii mastii cu cagula si cu cartus filtrant acestea se pot insuruba direct la fata de masca,
fara intermediul tubului grofat (nu se stranguleaza). Se utilizeaza si intretine conform specificatiilor
producatorului.
Domeniul de utilizare
Masca de gaze se utilizeaza numai in atmosfere viciate, in care oxigenul nu scade sub 18% avandu-
se grija sa se monteze cutia filtranta (cartusul) corespunzatoare toxicului existent in aer.
Filtrele de gaze cu care se doteaza masca se vor schimba dupa natura si concentratia gazelor in
concentratia gazelor in conformitate cu inscriptiile aflate pe acestea si cu instructiunile de livrare cu care se
livreaza.
Descrierea filtrelor
Dupa format si dimensiuni, filtrele pentru gaze si vapori toxici se impart in doua tipuri:
-semicutii filtrante
-cartuse filtrante (rotunde)
Dupa destinatie cartusele se impart in:
-cartuse filtrante incarcate cu absorbant pentru retinerea gazelor si vaporilor toxici
-cartuse filtrante incarcate cu absorbant pentru retinerea gazelor si vaporilor toxici plus filtre pentru aerosoli
(fum, ceata, praf foarte fin).
Filtrele se compun dintr-o carcasa de tabla care contine absorbantul respectiv avand sectiune ovala
in cazul cutiilor si circulara in cazul cartuselor.
Fundul carcasei este prevazut cu un orificiu circular care in timpul utilizarii filtrului se lasa liber, prin el
facandu-se admisia aerului din exterior.
La partea superioara, filtrul este prevazut cu un racord filetat prin intermediul caruia acesta se
cupleaza la racordul filetat al mastii, direct sau prin intermediul tubului de legatura.
Filtrele pentru gaze si vapori toxici se vopsesc in culoare gri sau kaki, iar cartusele pentru aerosoli si
fum se vopsesc in culoare rosie. Pe fiecare filtru este aplicata o banda colorata care indica gazul sau vaporii
toxici din mediul unde urmeaza sa se foloseasca filtru.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 17 din 91
Pe suprafata laterala a cutiei este inscris cu vopsea neagra timpul de retinere, concentratia gazelor,
numarul locului si data fabricatiei, iar pe banda colorata a filtrului este aplicata o marca a gazelor, numarul
locului si data fabricatiei, iar pe banda colorata a filtrului este aplicata o marca care indica gazele pentru care
poate fi folosit filtrul respectiv.
Denumirea gazului sau a vaporilor nocivi Banda culoare Marca

Acid clorhidric,clor,fosgen Galben-verzui HCl,Cl,COCl2
Dioxid de sulf,hidrogen sulfurat Galben SO2,H2S
Acid cianhidric Albastru HCN
Amoniac Verde NH3
Solventi organici,benzen Maro Solv.org.
Oxizi de azot,acid azotic Portocaliu NO2
Mercur Violet Hg
Paration-nicotex Rosu
Hidrogen arseniat Gri deschis AsH3
Polivalent Negru Polivalent
Clor,Mercur Galben,violet Cl,Hg
Acid aceti Rosu CH3COOH
Detox-acatox Rosu-albastru Duatox
Alcool metilic Rosu-verde CH3OH
Oxiclorura de fosfor Galben-maro POCl3
Dupa cum s-a specificat mai sus, filtrele constituie anexele mastii individuale de protectie astfel incat
utilizarea lor se face in conformitate cu indicatiile date pentru alegerea filtrului corespunzator mediului toxic.
Depozitarea si pastrarea filtrelor si cartuselor se face in depozite curate si uscate avandu-se grija ca
dopurile de cauciuc si capacele sa fie bine stranse pe orificiile respective.
La alegerea echipamentelor se va tine seama de urmatoarele doua reguli:
-procesul si conditiile care creaza expunerea;
-proprietatile periculoase chimice, fizice,toxice sau ale substantelor de care este necesara protectia;
-masura sarcinilor de serviciu care creaza expunerea;
-natura sarcinilor de serviciu care urmeaza a fi indeplinite de catre persoana care poarta echipamentul si
ingreuneaza restrictiile in miscarea impusa in zona de lucru;
-posibilitatile pentru mentinerea, intretinerea si supravegerea in uz a acestora.
Echipamentul de protectie a respiratiei este necesar sa poata fi adaptabil la diferite tipuri de contururi
ale fetei.
Cartusele filtrante vor fi controlate periodic de catre primitor-distribuitorul de materiale. Vor fi
schimbate cele care sunt considerate defecte sau care sunt expirate.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 18 din 91
Cartusele filtrante care au expirat se distrug (prin intepare de exemplu) si impreuna cu cele defecte
vor fi ambalate in saci, etichetate si declarate ca deseuri. NU se vor mai folosi.
In cazul mastilor cu furtun de aductiune, respectiv a celor cu cagula, verificarea se va face o data la
3 luni de catre SPSU FALCK.
In cazul aparatelor izolante verificarea se va face o data pe luna de catre SPSU FALCK.
In ambele cazuri se vor respecta prevederile din instructiunile pentru utilizarea si depozitarea acestor
masti, care se regasesc in cutia port masca.
Pentru a se putea interveni in cazuri speciale (avarii tehnice) instalatia este dotata cu un mijloc de
protectie colectiva - Aparatul autonom de respirat cu presiune normala PSS 7000 –
Aparatul autonom de respirat cu presiune normala PSS 7000 – Descriere
Aparatul PSS7000 este disponibil cu sau fara optiunea pentru 2 butelii, precum si in
varianta Bodyguard. Aparatul Bodyguard are in plus:
- presiunea aerului comprimat din butelie
- timpul ramas la dispozitia utilizatorului pentru interventie
- temperatura mediului ambiant
- este dotat cu senzor de miscare, care declanseaza o alarma acustica in situatia in care purtatorul
aparatului de respirat este inconstient/imobilizat
- este prevazut cu alarma acustica de panica, care poate fi declansata in situatia in care utilizatorul
este imobilizat (Nivelul acustic pentru alarma de pericol: 102-112 dBA)
- alarma pentru presiune minima aer in butelie; alarma pentru temperatura mediului ambiant.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 19 din 91
Dezvoltat de profesionisti pentru profesionisti, noul aparat Drager PSS 7000 reprezinta un salt major
inainte in evolutia aparatelor pentru respirat, pentru pompierii profesionisti.
Design
Aparatul Dräger PSS 7000 este rezultatul angajamentului continuu al Dräger de a furniza pompierilor
profesionisti aparate de respirat de clasă mondială. O masura cheie a performantei aparatului de respirat
este gradul in care ofera incredere si siguranta utilizatorului pe timpul utilizarii operationale. Multitudinea de
sarcini si cerinte operationale diferite cere ca aparatul de respirat sa fie configurat pentru a se potrivi usor la
gama larga de cerinte operationale. În plus, aparatele de respirat trebuie să se integreze perfect şi sa
formeze interfaţa cu masca pentru fata, cu echipamentele de comunicatii si cu sistemul de protecţie a
capului pentru a crea un nivel ridicat de performanţa a sistemului de securitate cu caracter personal. Noul
harnasament (ham) este un element cheie al lui Dräger PSS 7000.Umplutura pentru confort avansat, turnata
prin compresie, combină performanţa temperaturii ridicate,rezistenta exceptionala la uzura şi o aderenţă
mare anti-alunecare pe suprafata si astfel asigura ramanerea hamului (harnaşamentului) în poziţie şi
ramanerea setului sigur pe corp. Un mecanism de desprindere rapidă aflat pe centura din talie si pe hamul
de umar permite desprinderea rapid şi uşor pentru o curăţare şi o întreţinere uşoară.
Ergonomia
Designul ergonomic este o caracteristica importanta pentru ca este esential pentru a asigura ca
pompierul poate căra sigur si eficient sarcina cu mana si cu minim de efort. Dräger PSS 7000 încorporează
o serie de caracteristici care împreună, mareste la maxim confortul şi reduce stresul si oboseala conducand
la cel mai ridicat nivel de siguranta si incredere.
Durabilitatea si siguranta
Pompierii si echipamentul lor de protectie se confrunta de obicei cu medii ostile unde sunt expusi la
temperaturi extreme si/sau la substante chimice. Pentru a oferi siguranta si protectia cerute, Dräger PSS
7000 foloseste cele mai avansate materiale si sisteme pneuamtice care sunt probate în domeniu şi
împreună vin pentru a asigura viaţă lungă şi fiabilitate de durata.
Ingrijire si intretinere
Intretinerea simpla si usoara garanteaza raspunsul rapid in cadrul atelierelor şi veghează ca aparatul
dvs. de respirat sa fie intotdeauna gata de folosire. Designul lui Dräger 7000 PSS include o serie de
caracteristici care faciliteaza curăţarea uşoară şi decontaminarea precum şi montarea şi demontarea rapida
a tuturor componentelor majore.
Hi-tech pentru inalta performanta
Dräger PSS 7000 este platforma si piesa centrala pentru un sistem complet de siguranta personala
pentru pompieri. Designul modular permite nu doar o larga alegere de configuratii pentru a se potrivi la
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 20 din 91
nevoile voastre curente dar permite si extindera sistemului pentru a primi dezvoltari viitoare si cerintele
clientilor, in special in zona de monitorizare a sigurantei personale.
Date tehnice
Greutatea setului complet, impreuna cu masca pentru fata Dräger FPS 7000, cu robinet pentru
necesarul pulmonar si cilindrul pentru compusi de carbon de 300 bar, Draeger 6,8 litri (durata de viata 20
ani): aprox. 11,7 kg.
Presiunea de intrare: 200 sau 300 bar.
Presiunea de iesire, normala, prima treapta: 8 bar.
Debit de iesire, prima treapta: >1000 l/min.
Presiunea de activare a fluierului la presiune inalta: 50-60 bar.
Nivelul acustic al fluierului: >90 dBA.
Gama de frecventa a fluierului: 2000-4000 Hz.
Gama temperaturii de operare: -32 - +70.
Nota :
1. Conform Cartii tehnice aparatele se verifica:

- Dupa fiecare utilizare utilizare – firma Falck;
- Periodic (lunar) – firma Falck;
- Anual – firma producatoare (Drager) conform contract incheiat cu beneficiar Petrom
2. Periodic (anual) personalul operator este instruit cu modul de utilizare al aparatelor de respirat de catre
personalul firmei Falck.
Pentru a elimina posibilitatea intoxicarii cu H2S la anumite interventii cu riscuri majore de intoxicare
(blindari, purjari) se va purta masca de gaze cu cartus filtrant polivalent si detectorul individual de hidrogen
sulfurat aflat in dotarea fiecarui operator.
1.5.2. Aparate de salvare si reanimare
1.5.2.1. Aparatul cu oxigen
Se foloseste in toate cazurile in care se constata oprirea respiratiei si a inimii.

Mod de folosire:
-se curata bine cavitatea bucala de varsaturi, cheaguri de sange, proteze etc.;
-se aplica si fixeaza etans masca pe figura accidentatului;
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 21 din 91
-se deschide ventilul de la butelia de oxigen la care se indica presiunea in atmosfera printr-un manometru;
-se inchid ventilele de la masti si se urmareste eficienta oxigenarii prin miscarile ritmice de umflare-
dezumflare a balonului existent in masca;
-se continua oxigenarea pe timpul transportului pana cand se obtine rezultatul sigur de reanimare (aparitia
pulsului si respiratiei);
1.5.2.2. Aparatul de reanimare cu burduf
Se monteaza aparatul prin aplicarea furtunului pe de o parte la burduf si cealalta la blocul de supape
si la masca.
Se deschide gura accidentatului cu spatula linguala dreapta dupa care se introduce pipa Guedel
spre fundul gatului pana la arcada dentara cu scopul de a reduce limba la pozitia normala, lasand libera
cavitatea toracica pentru patrunderea aerului.
Se lasa pipa in gura accidentatului si se fixeaza masca etans pe figura si se incepe respiratia ritmica
prin miscarile de inchidere completa a burdufului. Ritmul de respiratie normal reprezinta deschiderea si
inchiderea burdufului de 14-16 ori pe minut.
Se continua respiratia pe timpul transportului pana la obtinerea unor rezultate sigure de reluare a
functiilor vitale.
FOARTE IMPORTANT: Creierul nu rezista fara oxigen decat 3-4 minute, motiv pentru care suntem obligati
sa intervenim pentru a obtine rezultate sigure in aceste minute.
1.6 Reguli generale si specifice de securitatea muncii
1.6.1 Reguli generale de securitatea muncii in rafinarii
Conducerea unitãtii si sectiei va lua mãsuri pentru a exista permanent la dispozitia personalului:
- regulamentul intern;
- manualul de operare OM2 al instalatiei;
- instructiuni de lucru, protectia muncii, situatii de urgenta si AII specifice locului de muncã;
- atributiile specifice fiecãrui post din instalatie conform fisei de post.
În fiecare instalatie tehnologicã vor fi afisate în locuri vizibile:
- regimul tehnologic de exploatare cu precizarea limitelor minime si maxime ale parametrilor, precum si
conditiile de calitate pentru materia primã si produsele finite;
- schema tehnologicã de principiu a instalatiei respective;
- planul de evacuare a personalului în caz de alarmã chimicã;
- lista echipelor de salvare pe fiecare schimb.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 22 din 91
Fiecare instalatie va fi dotatã cu registru pentru raport de activitate pe schimburi precum si cu foi de
operare, precum si cu raport de predare-primire schimb. Toate operatiile executate pe fiecare schimb vor fi
consemnate de catre maistru industria chimica in raportul electronic FINITO.
În timpul opririi, pornirii, reviziei instalatiilor, vor fi notate într-un registru toate lucrãrile si operatiile
executate atât de personalul instalatiei cât si cel al atelierelor de întretinere cu care se colaboreazã. Raportul
de activitate va fi semnat de cãtre personalul operator din echipa tip, atât la primirea serviciului cât si la
predarea lui si va fi parafat de cãtre seful de schimb si seful de instalatie.
Seful de instalatie va stabili zilnic programul de lucru, iar maistrul si personalul operator au obligatia
sã respecte acest program. Orice modificare în regimul tehnologic se va face numai cu aprobarea scrisã a
sefului de instalatie sau a sefului de sectie.
Ridicarea si reducerea temperaturilor, debitelor si presiunilor în timpul operãrii instalatiilor trebuie sã
se facã treptat, prevenindu-se o variatie bruscã care poate duce la dilatãri si contractãri.
Temperaturile maxime admise la intrarea produselor petroliere la rezervoarele de receptie si
depozitare sunt:
 benzinã medie, grea: - 40 ºC;
 motorinã + 5ºC (grea): - 90 ºC;
 gudron: - 150 ºC;
 bitum: - 240 ºC.
Orice operatie în instalatie se va executa numai din dispozitia maistrului .
Maistrii sunt obligati a anunta imediat sefului de instalatie sau sefului de sectie, toate defectiunile
ivite în exploatarea instalatiei, care ar putea conduce la accidente tehnice si la situatii periculoase.
Punerea în functiune si oprirea instalatiilor se va face numai la dispozitia si în prezenta sefului de
instalatie sau a sefului de sectie. În cazul în care situatia creatã impune oprirea fortatã a instalatiei, operatia
de oprire se poate face numai sub conducerea maistrului de schimb care va actiona în conformitate cu
instructiunile pentru oprirea fortatã a instalatiilor.
Lucrãrile si operatiile dificile stabilite în instructiunile de lucru ale instalatiei, vor fi executate ziua.
Atunci când este necesar ca aceste lucrãri sã fie executate noaptea, se va obtine aprobarea scrisã
din partea directorului întreprinderii si numai dupã ce au fost luate mãsurile de sigurantã.
Toate instalatiile de prelucrare din rafinãrii vor fi oprite pentru revizia generalã conform programului
stabilit si aprobat de forul tutelar.
Ca principiu verificarile si inspectiile la utilaje se fac conform specificatiilor utilajului si se
consemneaza in cartea acestuia.
La stabilirea frecventei inspectiei se va avea în vedere micsorarea grosimii peretelui pe timp de un
an datoritã coroziunilor si eroziunilor si anume: perioada între douã inspectii sã nu depãseascã un an pentru
coroziuni peste 10%, 2 ani pentru coroziuni între 4 - 10%, 5 ani pentru coroziuni sub 4%. Toate aparatele din
instalatia de prelucrare vor fi supuse inspectiei periodice pentru verificarea grosimii peretilor si a stãrii de
uzurã a aparatelor în general.
Rezultatele inspectiei se vor nota pe fise de inspectie care trebuie sã existe pentru fiecare aparat si
recipient.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 23 din 91
Când un aparat tehnologic din instalatiile de prelucrare nu a functionat un timp mai îndelungat
(minim 3 luni), el va fi supus unei inspectii si probelor manuale de presiune înainte de a fi pus în functiune.
Înainte de pornirea instalatiilor trebuie sã se verifice:
- starea armãturilor de sigurantã;
- starea liniilor de evacuare spre faclã sau spre rezervorul de golire rapidã, inclusiv ventilele;
- starea dispozitivelor de stins incendiu;
- starea aparatelor de mãsurã si control si mai ales a regulatoarelor de presiune, manometre etc.;
- dacã toate orificiile date pentru controlul grosimii peretilor la aparate si conducte, au fost astupate
corespunzãtor;
- dacã au fost scoase toate blindele montate în timpul opririi si dacã au fost puse la loc cele necesare în
timpul functionãrii, conform jurnalului pentru evidenta blindelor;
- dacã s-au montat la loc toate mijloacele de protectie (scãri, podete, capace de pe cãmine si canale,
apãrãtori) demontate la oprire;
- prezenta personalului care alcãtuieste echipa tip si a personalului ajutãtor (lãcãtusi, mecanici etc.);
- dacã au fost efectuate probele de etansare ale subansamblelor si sistemului;
- dacã s-a fãcut asigurarea cu utilitãti a instalatiei;
- dacã existã buletine de încercãri pentru armãturile de sigurantã si procese verbale pentru predarea -
primirea instalatiilor de stins incendiu si ale inspectiei instalatiei.
Pe platforma fiecarei instalatii se vor prevedea surse de apa potabila, de preferinta fantani arteziene.
Tabloul de comanda al instalatiei va fi dotat cu trusa medicala de prim ajutor echipata complet. .
Personalul tuturor instalatiilor de prelucrare si auxiliare va fi dotat cu echipamentul de lucru si
protectie corespunzator conditiilor de munca in conformitate cu normativul intern de acordare EIP
(echipament individual de protectie), respectiv cu procedura operationala EIP in vigoare.
Este interzisa folosirea echipamentului de protectie si de lucru in afara orelor de program. Dupa
terminarea programului, echipamentul de protectie va fi depus in dulapurile personale din vestiare.
Iluminatul la locul de munca in timpul exploatarii si reviziei instalatiei tehnologice va fi asigurat in
conformitate cu prevederile Hotararii de Guvern 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru locul de munca.
Este interzis ca personalul operator de la instalatii sa execute lucrari de interventie la instalatiile
electrice (schimbarea becurilor, sigurantelor, controlul tablourilor de distributie etc.). Aceste lucrari vor fi
executate numai de personalul de specialitate in baza permisului de lucru/de lucru cu foc, respectand
prevederle procedurii operationale “Sistemul de permise de lucru”.
Orice lucrare, de orice natura care se efectueaza in raza unei instalatii, trebuie sa aiba avizul sefului
de instalatie sau maistrului industria chimica.
Se interzice primirea la lucru a muncitorilor noi sau transferati de la alte sectoare de activitate,
inainte de a fi instruiti pentru noul loc de munca la care sunt repartizati si inainte de a fi consemnata aceasta
instruire in fisa de istruire individuala pentru securitatea si sanatate la in munca si in procesul verbal de
instruire.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 24 din 91
Persoanele straine care intra pe platforma PETROBRAZI-ului si care lucreaza sau circula in
instalatii, vor fi instruite in mod obligatoriu la intrarea pe platforma, de catre inginerul sau tehnicianul din
cadrul serviciului PPDSM, consemnand aceasta istruire in fisa colectiva de instructaj.
Este interzisa intrarea in gropi, camine, santier, canalizari, tuneluri, in care exista sau poate exista
pericol de intoxicare, fara:
-masca cu aductie de aer sau oxigen;
-centura de siguranta cu cordelina;
-un supraveghetor din afara ;
-buletin care sa confirme lipsa gazelor sau a substantelor toxice si inflamabile.
Se interzice:
-spalarea hainelor, a echipamentelor de protectie, a sculelor, utilajelor etc. in benzina sau in alte produse
volatile;
-spalarea si uscarea hainelor, carpelor, a bumbacului, scandurilor etc. prin asezarea lor pe conducte sau
aparate fierbinti;
-echipamentul pentru spalat va fi preluat de catre o societate specializata.
Toate utilajele componente ale instalatiilor din rafinarii, vor fi inscriptionate in locuri vizibile, cu
denumirea pozitiilor din schema tehnologica, conductele vopsite in culori conventionale conform Normelor
OMV si legislatiei in vigoare.
Pentru toate lucrările planificate ( mentenanță sau investiții) se întocmește de către beneficiarul
lucrării un plan de acțiune cu masuri SSM/AII/ SU cu termene si responsabilități privind desfășurarea in
condiții de siguranța a lucrărilor care va fi adus la cunoștința tuturor celor implicați (șefi departamente
/servicii externalizate : Falck ,Wabag).
Lucrarile care pot prezenta pericol de accidente si a caror executare nu este reglementata in Legea
319/2006 sau prin alte instructiuni scrise, aprobate , nu se vor putea executa decat pe baza unui program de
actiune aprobat de directorul de rafinarie cu indicarea masurilor de SSM, SU,AII si de Protectie a mediului
ce trebuie respectate de tot personalul lucrator participant la lucrarile respective, pe tot parcursul desfasurarii
acestora.
Responsabilitatea aplicarii si respectarii prevederilor Legii 319/2006 revine pentru:
 Proiectare: proiectantului ;
 Constructie: constructorului ;
 Exploatare: conducatorilor proceselor tehnologice si personalului operator;
 Inspectie: inspectorilor de instalatii si sefilor de instalatii;
 Reparatii: conducatorilor lucrarilor de reparatii si personalului executant (firmelor terte).
Toate locurile de muncã se vor mentine în permanentã curate.

Produsele petroliere vãrsate trebuie îndepãrtate imediat, locul respectiv acoperit cu nisip sau spãlat
bine cu apã caldã.Pe platforma fiecãrei instalatii vor fi prevãzute surse da apã potabilã feritã de pericolul
infestãrii cu alte produse.Personalul tuturor instalatiilor de prelucrare si auxiliare, va fi dotat cu echipamentul
de lucru si protectie corespunzãtor conditiilor de muncã în conformitate cu normativul în vigoare pentru
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 25 din 91
echipamentul de protectie si de lucru.Se interzice primirea la lucru a muncitorilor noi sau transferati de la alte
sectoare de activitate înainte de a fi instruiti pentru noul loc de muncã la care sunt repartizati;.
Este interzisã spãlarea hainelor, a echipamentului de protectie, a sculelor, utilajelor în benzinã sau
alte produse volatile.
Toate utilajele componente ale instalatiilor vor fi inscriptionate în locuri vizibile.
Lucrãrile care pot prezenta pericol de accidentare si a cãror executare nu este reglementatã prin
normele departamentale sau prin alte instructiuni scrise si aprobate, nu se pot executa decât pe baza unor
dispozitii scrise ale directorului rafinãriei cu indicarea mãsurilor de protectie corespunzãtoare.
Îmbinãrile prin flanse ale conductelor prin care se transportã reactivi chimici, acizi, baze, gudroane
acide de produse fierbinti vor fi prevãzute cu mansoane demontabile de protectie din tablã.
Conductele de acid, sodã, dupã fiecare pompare se sufla cu aer.
Conductele aparatelor tehnologice vor fi prevãzute cu clapete de retinere care, se vor monta pe linia
de intrare în aparatele tehnologice.
Conductele de scurgere de la utilajele tehnologice care sunt folosite numai la punerea în functiune si
la oprirea utilajelor, vor fi prevãzute numai cu un singur robinet montat lângã utilaj. Acest robinet va fi blindat
sau va avea dop pe tot timpul functionãrii utilajului.
Conductele de scurgere si conductele de recoltat probe de la recipiente sau utilaje, la care
conductele respective se folosesc curent în procesul tehnologic, vor fi prevãzute cu douã ventile, care se
probeazã periodic pentru a fi mentinute continuu în bunã stare.
În timpul functionãrii în regim normal a unei conducte se va asigura permanent etanseitatea perfectã
prin strângerea suruburilor de la flanse si a presgarniturilor de la ventile.Nu este permisã deschiderea la
flanse sau armãturi, ori demontarea unei conducte înainte ca aceasta sã fie golitã de material si înainte de a
fi depresurizatã.
Conductele de produse cu inflamabilitate mai micã de 38ºC (benzinã, gaze lichefiate etc.) se vor goli
numai prin deplasarea produselor cu apã sau suflare de gaz inert; Golirea conductelor de presiune aflate la
temperaturi ridicate si care în contact cu aerul s-ar putea autoaprinde, se va face prin intermediul unui
rãcitor.
Conductele de distantã pentru produsele petroliere, gaze, reactivi chimici, apã, abur, vor fi etichetate
grupate din loc în loc, astfel:
 la cãminele de ventile se vor monta tãblite direct pe ventil;
 la conductele aeriene, la intrarea si la iesirea din casele de pompe si la schimbarea directiei, se va
scrie direct pe conductã;
 pe traseele conductelor îngropate vor fi montate tãblite la schimbãrile de directie.
Toate conductele folosite la transportul produselor petroliere se prevãd flanse cu legãturi
echipotentiale pentru scurgerea electricitãtii statice.
Curãtirea robinetelor prin ardere cu flacãrã, chiar dacã acestea sunt din otel, este interzisã.
Este interzisã folosirea focului deschis pentru dezghetarea conductelor sau a armãturlor în instalatii
de prelucrare a titeiului. De asemenea este interzisã fortarea cu cârligul a ventilelor înghetate sau congelate.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 26 din 91
Personalul instalatiei are obligatia de a respecta urmatoarele reglementari:

 MR-PC03.03-5711 -Sistemul de permise de lucru ;
 MR-PC03.03-5707- Lucru la inaltime
 R PO PB 020 -Instruirea in domeniul SSM si al protectiei mediului
 R IL PB 002 Efectuarea lucrarilor in spatii inchise
 R PO PB 072 Controlul activitatii de blindare
 R PO PB 111Controlul activitatilor de interventie la conducte
 Standardul OMV Petrom 4044_v101102 “Echipament individual de protectie”.
Pentru masurarea vaselor de produse petroliere si luarea probelor cu aparatul se face utilizeza EIP
specific: manusi de cauciuc, ochelari etansi si salopeta antiacida;
Inlocuirea tuburilor de amoniac se va face obligatoriu folosind echipamentul EIP specific: salopeta
NOMEX, ochelari etansi, masca de gaze cu cartus corespunzator. Tuburile de amoniac se vor aseza in
cabine etanse;
In timpul sezonului rece:

Se vor lua masuri de indepartare a turturilor de gheata de pe coloane, conducte, case de pompe si
alte utilaje cu inaltimi mai mari de 2 metri pentru evitarea producerii unor accidente.
Drumul de intrare in instalatie cat si platforma se vor mentine permanent in perfecta stare de
curatenie prin inlaturarea zapezii si a materialelor, pentru a se permite accesul masinilor de pompieri in orice
moment.
Pentru evitarea alunecarilor, scarile de acces si podetele vor fi curatate de zapada si gheata utilizand
material antiderapant).
1.7 Reguli de securitatea muncii specifice perioadelor de probe tehnologice si punere în funcţiune,
de oprire normala sau in cazuri de avarii
Pe perioada de oprire normala se vor respecta in totalitate regulile de securitatea muncii enumerate
la subcapitolul 1.5.
In caz de avarie se vor lua si masuri speciale in functie de situatia creata. In astfel de situatii este
obligatorie folosirea echipamentului individual de protectie si de lucru adecvat situatiilor create. Vor fi utilizate
mijloace de protectie din dulapul de interventie care trebuie sa contina:
-masti cu cagula
- aparate izolante
-masca cu furtun de aductiune
-pelerine
-cizme
-ochelari
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 27 din 91
Inainte de predarea utilajelor statice si dinamice, a conductelor tehnologice pentru reparatii, seful de
instalatie va asigura toate masurile necesare pentru evitarea accidentalor specifice tehnologiilor respective
pe baza permisului de lucru eliberat in conformitate cu procedura operationala Sistemul de permise de lucru,
respectand urmatoarele:
-utilajele vor fi racite, aduse la presiunea atmosferica, golite, curatate si ventilate in interior de orice urma de
substanta toxica, corosiva, iritanta, inflamabila etc.
Unde este cazul se iau probe pentru determinarea noxelor, a continutului de oxigen/gaze toxice/Ex.
Se vor deconecta si izola toate legaturile tehnologice, pentru evitarea patrunderii accidentale in vasul
respectiv a unor substante sau gaze ce prezinta pericol.
In cazul in care este necesara o interventie la un utilaj actionat electric, sursa de energie va fi intrerupta in
conformitate cu prescriptiile electrice in vigoare privind instalatiile electrice:
 oprirea si punerea in functiune a utilajelor, instalatiilor si masinilor de orice fel nu se face decat in
prezenta si cu avizul sefului de echipa electrician. Orice interventie neorganizata este strict interzisa.
 reparatiile la sistemele de canalizare se fac numai dupa degazarea si spalarea lor, dupa eliberarea
buletinului de analiza , utilizandu-se echipamentul individual de protectie si de lucru conform
procedurii EIP: centura de siguranta si masca cu furtun de aductiune- se interzice interventia la
canalizari fara supravegherea din exterior.
 atat pentru lucrul la inaltime cat si pentru lucrarile efectuate sub nivelul solului sau in vase mari, fara
posibilitati de acces la partea de jos, vor fi folosite scari in stare buna de functionare cu treptele
complete si rezistente, iar la capatul din zona nepericuloasa a scarii va sta cel care asigura
securitatea muncitorului respectiv.
In cazul avariilor la o sudura pe un vas, pe o coloana, pe o portiune de conducta, la armaturi sau la
flansele conductelor de legatura se vor lua urmatoarele masuri:
-se anunta imediat avaria maistrului industria chimica (maistru tehnolog) care impreuna cu operatul din
sector se deplaseaza imediat in zona periculoasa pentru a aprecia gravitatea avariei.
In functie de caracterul avariei maistru industrie chimica (maistru tehnolog) va aprecia daca se va
goli instalatia sau nu.
Daca este necesar si posibil se izoleaza zona periculoasa cu placute de avertizare „Trecerea oprita-
pericol de accidentare” si banda de semnalizare.
Pentru orice fel de interventie, revizie si reparatie planificata la utilajele statice si dinamice, la
conductele tehnologice, vase, rezervoare etc. care dureaza mai mult de 3 zile se va intocmi un plan de
actiune cu sarcini precise defalcate pe persoane si termene de executie.
Pentru toate lucrările planificate (mentenanță sau investiții) se întocmește de către beneficiarul
lucrării un plan de acțiune cu masuri SSM/AII/ SU cu termene si responsabilități privind desfășurarea in
condiții de siguranța a lucrărilor care va fi adus la cunoștința tuturor celor implicați (șefi departamente
/servicii externalizate : Falck ,Wabag).
La efectuarea lucrarilor de reparatii, interventii, revizii etc. se vor intocmi permise de lucru conform
procedurii operationale ”Sistemul de permise de lucru”, acestea constituind documentul care atesta
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 28 din 91
realizarea masurilor de protectie necesare efectuarii in conditii de securitate a unor operatii ce pot provoca
accidente de munca sau imbolnaviri profesionale.
Înainte de începerea lucrărilor planificate a căror durata depaseste trei zile, beneficiarul lucrării sau
responsabilul de zona (in situația in care lucrarea se desfasoara si pe alte arii de responsabilitate) va preda
amplasamentul executantului pe baza procesului verbal de predare – primire amplasament. Procesul verbal
de predare/primire a amplasamentului se face după ce beneficiarul împreuna cu executantul lucrării au
efectuat analiza riscurilor locației si vecinatatilor si au stabilit condițiile de lucru in siguranța. In acest proces
verbal se definesc clar responsabilitățile beneficiarului si executantului lucrării. După primirea
amplasamentului, executantul lucrării răspunde integral de respectarea prevederilor legale privind
securitatea muncii, protecția mediului, SU si AII stabilite in standardele OMV Petrom si in “Convenția de
securitatea muncii, protecția mediului ,SU si AII” anexată la contract. Predarea/primirea amplasamentului
este valabilă pana la data recepției lucrării . Predarea/primirea amplasamentului nu se aplica in cazul
lucrărilor curente de mentenanța sau in cazurile in care beneficiarul face manevre in amplasament (are in
funcțiune conducte tehnologice, utilaje statice sau dinamice, echipamente electrice, etc).
-Utilajele respective vor fi racite, aduse la presiunea atmosferica, golite, curatate si ventilate in interior de
orice urma de substanta toxica sau inflamabila.
-Se vor izola prin blindare toate conductele utilajului respectiv.
Imediat ce s-a executat o reparatie la un loc de munca, se vor monta toate aparatorile si dispozitivele
de protectie de la aparatul sau locul respectiv . Este interzisa montarea aparatorilor si dispozitivelor de
protectie aparatelor care nu au fost revizuite/reparate .
Este obligatorie purtarea centurii de siguranta, cu franghia legata la un punct fix apropiat in cazul in
care se lucreaza la inaltime.
In cazul in care se procedeaza la golirea rapida a instalatiei se vor asigura conditiile necesare la
bazinul de golire rapida si se va evacua produsul treptat pentru a nu deteriora utilajele care se golesc.
Toate lucrarile efectuate in perioada premergatoare probelor si punerii in functiune a instalatiilor si
utilajelor vor fi receptionate de beneficiar, verificandu-se daca acestea vor fi corespunzatoare in functiune
atat din punct de vedere al sigurantei si sanatatii in munca cat si din punct de vedere tehnic si tehnologic.
Nu vor fi receptionate lucrarile care nu au fost finalizate si din punct de vedere al sigurantei si
sanatatii in munca.
Lucrarea se considera terminată numai daca este consemnata recepția din punct de vedere a securității
muncii, protecției mediului, SU si AII. Executantul lucrării atesta prin semnătura ca lucrarea este terminată,
zona curată, uneltele si ca echipamentele folosite au fost îndepărtate. Seful de instalație atestă prin
semnătură ca zona este verificată, lucrarea corespunde din punct de vedere SSM, al protecției mediului, SU
si AII.
Punerea in functiune a oricarei instalatii, utilaj, aparat etc. este admisa numai cu urmatoarele conditii:
a)sa existe toate autorizatiile cerute de legislativa in vigoare;
b)sa fie asigurate toate masurile de securitate , sanatatate si igiena a muncii conform legislatiei in vigoare;
c)sa fie montate corect si in buna stare toate dispozitivele, aparatele si instalatiile de protectie.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 29 din 91
d)intregul personal sa fie instruit atat din punct de vedere tehnologic cat si din punct de vedere al securitatii
si sanatatii muncii.
e)sa existe afisate toate instructiunile de lucru.
f)instalatia, utilajul, aparatul, masina, sa fi fost receptionate si supuse probelor mecanice si tehnologice,
conform legislatiei in vigoare.
La punerea in functiune a instalatiei se vor lua urmatoarele masuri de protectia muncii:

Se vor verifica urmatoarele:
 starea armaturilor de siguranta, in special supape de siguranta;
 starea liniilor de evacuare spre facla;
 starea de functionare a dispozitivelor AII;
 starea AMC-urilor, mai ales regulatoare de presiune, manometre, semnalizari, blocari, etc;
 daca toate orificiile date pentru controlul grosimii peretilor la aparate si conducte au fost astupate
corespunzator;
 daca au fost scoase blindele montate la oprire si daca s-au montat cele necesare in
 timpul functionarii;
 daca s-au montat la loc dispozitivele si mijloacele de protectie demontate la oprire;
 daca s-au efectuat probele de etansare;
 daca sint curate caminele de canalizare ,care trebuie sa aiba pantele de scurgere si
 inchiderile hidrauluce asigurate;
 daca s-au indepartat de pe platforma toate materialele ramase de la raparatii si se
 deblocheaza caile de acces;
 daca exista buletine care sa ateste ca s-au verificat armaturile de siguranta.
Se vor asigura utilitatile la limita instalatiei si se vor respecta urmatoarele:
 la introducerea aburului:se vor deschide robinetele de drenaj de pe conductele de abur si by-pass-
urile oalelor de condens si se deschide robinetul principal de abur, cite putin, urmarind incalzirea
treptata a conductelor din instalatie si iesirea aburului, condensului, prin robinetele de drenaj. Dupa
incalzirea suficienta a conductelor din instalatie si scurgerea condensului, se inchid robinetele de
drenaj, se deschide complet robinetul principal si se introduc in circuit oalele de condens, inchizind
robinetele de by-pass. Se verifica functionarea circuitelor de abur in toate punctele din instalatie;
 la introducerea apei:se vor deschide incet robinetele de pe liniile de alimentare cu apa
recirculate,apoi robinetele de intrare a apei recirculate in aparate.Se deschide robinetul principal de
pe linia de iesire a apei recirculate din instalatie,dupa ce s-au deschis robinetele pe iesire din aparat.
Se verifica daca apa circula prin toate liniile si aparatele conectate :
 la introducerea aerului tehnic:se va deschide robinetul principal de pe estacada,atit pentru aerul
tehnic, cit si pentru aerul AMC. Se va evacua prin robinetele de drenaj condensul antrenat.
 Se verifica daca este asigurata alimentarea tuturor punctelor de consum:
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 30 din 91
 la introducerea gazului inert:se deschide partial robinetul de pe conducta de gaz inert si se purjeaza
in vederea eliminarii aerului din conducte.Dupa terminarea purjarii se deschide complet robinetul
principal;
 la asigurarea energiei electrice:se vor porni motoarele in gol,necuplate la pompe si se va controla
sensul de rotatie,vibratiile,etc.daca motoarele functioneaza corect se cupleaza la pompe.
 Pornirea pompelor se va face de catre operatorul sectorului in care se afla pompa. Comanda se face
prin butoanele automate aflate la pompe. Pornirea se face direct la tensiunea retelei.
Se vor deschide toate ventilele de la scurgerile vaselor pentru a se elimina tot aerul din sistem.
Se vor efectua probele de etansitate la fiecare sector in parte, folosind gaz inert sau gaze
combustibile.
Se vor blinda toate ventilele de scurgere cu exceptia celor de la regulatoarele AMC.
La toate pompele inainte de pornire se vor deschide robinetele de pe aspiratie si aerisire (cu
refularile inchise) pentru a se evita formarea pungilor de gaze in corpul pompelor.
In timpul scurgerii apei sau aerisirii aparatelor tehnologice, robinetele respective vor fi supravegheate
permanent.
Se vor verifica toate utilajele la intervale regulate, iar platforma va fi permanent supravegheata.
Se controleaza ungerile si etansarile la utilaje, conducte, armaturi.
Se controleaza permanent nivelele la utilaje,asigurindu-se ca functioneaza toate regulatoarele de
nivel.
Punerea în functiune a oricãrei instalatii, utilaj, aparat etc., este admisã numai cu urmãtoarele
conditii:
 sã existe toate autorizatiile cerute de legislatia în vigoare;
 sã fie asigurate toate mãsurile de protectie si igienã a muncii conform actelor normative în vigoare;
 sã existe montate corect si în bunã stare de functionare toate dispozitivele, aparatele si instalatiile de
protectie;
 întregul personal sã fie instruit atât din punct de vedere tehnologic cât si din punct de vedere al
protectiei muncii;
 sã existe afisate toate instructiunile de lucru si de protectie a muncii;
 instalatia, utilajul, aparatul, masina, sã fie receptionate si supuse probelor mecanice si tehnologice,
conform reglementãrilor în vigoare.
 In cazul opririi normale,se vor lua urmatoarele masuri:
 se respecta cu strictete regulile de oprire normala prezentate la cap.4 ,Sectiunea III;
 se face instructajul personalului pentru oprire.
În caz de avarie se vor lua si mãsuri speciale dictate de situatia creatã. În astfel de situatii este
obligatorie folosirea echipamentului de protectie individual adecvat situatiilor create. Vor fi folosite mijloacele
de protectie din dulapul de interventie care trebuie sã continã:
- mãsti cu cagulã;
- aparate izolante;
- mascã cu furtun de aductiune;
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 31 din 91
- pelerine;
- cisme;
- ochelari.
In cazul avariilor la o sudurã pe un vas, pe o coloanã, pe o portiune de conductã la armãturi sau la
flansele conductelor de legãturã, se vor lua urmãtoarele mãsuri:
- se anuntã imediat avaria conducãtorului de schimb care, împreunã cu operatorul din sector, se deplaseazã
imediat în zona pericuoasã pentru a aprecia gravitatea avariei;
- în functie de caracterul avariei, seful de schimb va aprecia dacã se va goli instalatia sau nu;
- dacã este necesar si posibil, se izoleazã zona periculoasã cu plãcute avertizoare: "Trecerea opritã - pericol
de accidentare".
Înainte de predarea utilajelor, instalatiilor, masinilor pentru reparatii, seful de instalatie va asigura
toate mãsurile pentru evitarea accidentelor specifice tehnologiei respective, pe baza permisului de lucru
întocmit, respectând urmãtoarele:
- utilajele vor fi rãcite, aduse la presiunea atmosfericã, golite, curãtate si ventilate în interior de orice urmã de
substantã toxicã, corosivã, iritantã, inflamabilã,luindu-se masuri pentru determinarea noxelor,continutului de
oxigen,acolo unde este cazul ;
- se vor deconecta si izola toate legãturile pentru evitarea pãtrunderii accidentale în vas respectiv a unor
substante sau gaze ce prezintã pericol;
- în cazul în care este necesarã o interventie la un utilaj actionat electric, sursa de energie va fi întreruptã în
conformitate cu Normelor de protectia muncii în vigoare privind instalatiile electrice;
- oprirea si punerea în functiune a utilajelor, instalatiilor si masinilor de orice fel nu se face decât în prezenta
si cu avizul conducãtorului locului de muncã respectiv. Orice interventie neorganizatã este strict interzisã;
- reparatiile la instalatiile de canalizare se fac numai dupã degazarea si spãlarea lor si folosindu-se
echipamentul prescris de normativ:centurã de sigurantã si masca cu furtun de aductiune; se interzice
interventia la canalizãri fãrã supraveghere din exterior;
- atât pentru lucru la înãltime cât si pentru lucrãrile efectuate sub nivelul solului sau în vase mari, fãrã
posibilitãti de acces la partea de jos, vor fi folosite scãri în bunã stare, cu treptele complete si rezistente, iar
la capãtul din zona nepericuloasã a scãrii va sta cel care asigurã securitatea muncitorului respectiv;
Pentru orice fel de interventie, revizie si reparatie la instalatii, masini, utilaje etc. se va întocmi un
plan de actiune cu sarcini precise defalcate pe persoane si termene de executie.
Planul de actiune va fi întocmit de seful de instalatie, sectie atelier, unde se executã reparatia sau
revizia, împreunã cu seful sectorului mecanic si va fi analizat de compartimentul productie. Pentru reparatii
capitale si pentru reviziile periodice ale instalatiilor, planul de actiune va fi aprobat de conducãtorul tehnic al
unitãtii.
La efectuarerea lucrãrilor de reparatii, interventii, revizii etc. se vor întocmi permise de lucru tipizate,
acestea constituind documentul care atestã realizarea mãsurilor de protectie necesare efectuãrii, în conditii
de securitate a unor operatii ce pot provoca accidente de muncã sau îmbolnãviri profesionale.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 32 din 91
Imediat ce s-a executat o reparatie la un loc de muncã, se vor monta toate apãrãtorile si dispozitivele
de protectie de la aparatul sau locul respectiv. Este interzisã montarea la loc dacã apãrãtorile si dispozitivele
de protectie nu au fost revizuite si reparate cu ocazia demontãrii lor.
Este obligatorie purtarea centurii de sigurantã, cu frânghia legatã la un punct fix apropiat si în cazul
în care se lucreazã la înãltime.
Toate lucrãrile efectuate în perioada premergãtoare probelor si punerii în functiune a instalatiilor si
utilajelor vor fi receptionate de beneficiar, verificându-se dacã acestea vor corespunzãtoare în functionare
atât din punct de vedere al protectiei muncii cãt si din punct de vedere tehnic si tehnologic.
În cazul în care se constatã cã nu s-au realizat fizic si calitativ corespunzãtor lucrãrile de protectia
muncii, lucrãrile respective nu vor fi receptionate.
OPRIREA ÎN CAZ DE AVARIE: - se execută în cazul următoarelor situaţii:

1. Lipsa alimentării cu energie electrică;
2. Lipsa alimentării cu apă industrială;
3. Lipsa alimentării cu abur;
4. Lipsă aer instrumental;
5. Lipsa alimentării cu hidrogen de la instalaţia Reformare Catalitică (RC1, RC2).
1.7.1 Intreruperea alimentării cu energie electrică: se opresc automat toate pompele,

compresoarele, răcitoarele cu aer, suflantele. În această situaţie, se trece imediat la oprirea blocului de
fracţionare. Se opreşte aburul de alimentare la coloane (refierbătoare). Alimentarea instalaţiei cu fracţie C 5-
C6, din Depozit, se opreşte, ca şi livrarea de produse (izopentan, izohexani, fracţie grea) la Depozit. Se
urmăreşte continuu presiunea de pe sistemele de coloane şi, dacă este cazul, se depresurizează la faclă. Se
menţine blocul de fracţionare sub pernă de azot.
Se trece imediat la oprirea blocului de reacţie. Se opreşte cuptorul şi se întrerupe alimentarea cu
hidrogen. Se menţine sistemul de reacţie sub presiune de hidrogen. La nevoie, se trece la îndepărtarea
hidrocarburilor din masa de catalizator a reactorului, cu azot şi se scade temperatura la 200 0C.
1.7.2 Lipsa apei de răcire impune următoarele măsuri:

Se întrerupe alimentarea instalaţiei cu fracţie C 5-C6, din Depozit şi se trec coloanele din blocul de
fracţionare pe recirculare (reflux total). Excepţie face coloana C-17, care se va opri imediat cu zestre de
produs şi se va menţine sub pernă de azot. Se opreşte livrarea de produse la Depozit.
Blocul de reacţie se opreşte prin oprirea compresorului de recirculare hidrogen pe sistem (blocare
lipsă apă răcire). La nevoie, se trece la îndepărtarea hidrocarburilor din masa de catalizator a reactorului, cu
azot şi se scade temperatura la 2000C.
1.7.3 Intreruperea alimentării cu abur: in acest caz se iau următoarele măsuri:
Se întrerupe alimentarea instalaţiei cu fracţie C 5-C6, din Depozit şi se opreşte blocul de fracţionare
cu zestre de produs, sub pernă de azot. Se opreşte livrarea de produse la Depozit.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 33 din 91
Se opreşte alimentarea blocului de reacţie cu fracţie uscată (n-pentan şi fracţie hexanică cu n-hexan)
şi se menţine sistemul pe recirculare la cald la o temperatură care va fi cu 20 0C mai mică decât temperatura
menţinută în flux, înainte de oprire.
1.7.4 Intreruperea alimentarii cu aer instrumental: in acest caz se iau următoarele măsuri:
Se întrerupe alimentarea instalaţiei cu fracţie C 5-C6, din Depozit şi se opreşte blocul de fracţionare
cu zestre de produs, sub pernă de azot, prin blocarea alimentării cu abur (la lipsa aerului instrumental,
robinetele de reglare pe abur sunt normal închise). Se opreşte livrarea de produse la Depozit.
Se opreşte alimentarea sistemului de reacţie cu fracţie uscată (n-pentan şi fracţie hexanică cu n-
hexan) prin închiderea automată a ventilului cu comandă de la distanţă din aspiraţia pompei de alimentare
sistem cu hidrocarburi. De asemenea, se închid automat, la lipsa aerului instrumental, robinetele de reglare
pe hidrogen şi gaz combustibil. În acest caz, se opresc compresoarele, cuptorul şi se trece la oprirea
blocului de reacţie, îndepărtarea hidrocarburilor din masa de catalizator a reactorului, cu azot şi răcirea la
2000C.
1.7.5 Intreruperea alimentării cu hidrogen de la R.C.: in acest caz, se iau următoarele măsuri:
Se opreste compresorul K-65 de pe circuitul de hidrogen şi alimentarea blocului de reacţie cu fracţie
uscată (n-pentan şi fracţie hexanică cu n-hexan). Se menţine blocul de reacţie pe recirculare la cald.
Compresorul K-55 va funcţiona pe recirculare cu hidrogenul existent în sistem şi se va menţine pe reactor o
temperatură care va fi cu 200C mai mică decât temperatura menţinută în flux, înainte de oprire.
Se opreşte alimentarea instalaţiei cu fracţie C 5-C6, din Depozit şi se trec coloanele din blocul de
fracţionare pe recirculare (reflux total). Se opreşte livrarea de produse la Depozit.
1.8 Reguli de securitatea muncii la întreţinerea utilajelor şi aparatelor din instalaţie
1.8.1 Masuri SSM pentru exploatarea utilajelor:

1.8.1.1 Pentru cuptoare:
La fiecare revizie se va controla starea gurilor de vizitare, vizoarelor, scarilor de acces si tot ce se
gaseste defect se va remedia.
Scarile de acces, podele de la cuptor se vor mentine in permanenta libere si in perfecta stare de
curatenie.
Ventilele de actionare a conductelor de abur din colector vor fi prevazute cu tablite indicatoare.
Toate aparatele de masura si control, indicatoare, inregistratoare, regulatoare de debit, temperatura,
presiune, pentru produsele din circuitele cuptoarelor, camerelor de combustie, canalelor de gaze arse,
circuitelor de combustie vor fi utilizate permitand astfel o reglare automata din toate punctele de vedere.
Ventilele actionate hidraulic vor fi mereu pe pozitia automat astfel ca in caz de nevoie sa permita
manevrarea lor de la distanta.
Inainte de aprinderea focului in cuptor se va asigura:
-curatenia in si in jurul cuptorului;
-ventilatia .
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 34 din 91
Se va verifica daca la toate prizele de abur incendiu sunt montate furtune corespunzatoare cu pusti
izolante conform legislatiei in vigoare.
Se va efectua proba de presiune pentru a se asigura de etanseitatea perfecta a tubulaturii cuptorului.
Se va indeparta condensul de pe linia de gaze prin scurgerea vasului de condens la facla.
Pentru aprinderea focurilor la cuptor, se procedeaza astfel:
a) Se introduce abur in camera de combustie timp de 15-20 minute cu un debit suficient pentru indepartarea
eventualelor gaze.
b) In timpul functionarii se va respecta regimul tehnologic prescris privitor la debite, presiuni si temperaturi.
c) Se va controla prin vizoare starea exterioara a tuburilor, ancorele, zidaria, lungimea si culoarea flacarii si
se va urmari tirajul, analiza gazelor arse si presiunea din conducta de combustibil. Nu este permis ca
flacarile sa atinga tuburile. Separatorul de condens va fi scurs periodic de lichid in linia de facla.
d) Nu este admisa functionarea cuptorului cand presiunea maxima admisa pentru exploatare si cand
temperatura pe teava depaseste temperatura admisa pentru calitatea otelului utilizat.
La oprirea normala a cuptoarelor, scaderea temperaturii se va face progresiv si dupa stingerea
focurilor se inchid toate ventilele de pe linia de gaze si apoi linia respectiva se blindeaza.
Golirea produsului din serpentinele cuptorului se va face numai dupa ce presiunea din tuburi a
scazut sub presiunea aburului.
Inainte de introducerea aburului pentru suflare se scurge condensul din liniile de abur.
In caz de defectiuni ca: spargerea de conducte, defectarea coturilor de intoarcere, neetanseitati in
circuitele tehnologice, daramaturi de zidarie in cuptor, cresteri bruste de presiuni peste limita admisa sau alte
accidente care pun in pericol securitatea instalatiei, se va proceda la oprirea fortata a instalatiei.
Pentru opirea fortata a cuptorului se vor lua urmatoarele masuri: stingerea focurilor, oprirea
pompelor de alimentare a convectiei si radiatiei, golirea, introducerea de abur in serpentina cuptorului si in
cutiile coturilor de introducere, oprirea ventilatoarelor, separarea cuptorului de celelalte utilaje ale instalatiei
prin inchiderea ventilelor de intrare si iesire.
In caz de incendiu la cuptor nu vor fi stropite cu apa sau spuma chimica zidaria, constructia sau
acoperisul si circuitele tehnologice.
Folosirea spumei chimice se va face numai in cazurile cand sunt deversari de produse incendiate in
exteriorul cuptorului. In interiorul cuptorului se va actiona numai cu abur.
Pentru limitarea raspandirii produselor incendiate, in jurul cuptorului se va folosi nisip de incendiu si
abur.
Dupa oprire, golire si aburire se procedeaza la deschiderea dopurilor in vederea turbinarii.
Pentru scoaterea dopurilor se iau urmatoarele masuri:

-folosirea sculelor adecvate de lucru de la distanta;
-este inerzisa stationarea in dreptul dopului in timpul slabirii acestuia;
-slabirea dopului nu se va face decat dupa degajarea presiunii din serpentine si dupa ce cuptorul a fost
complet izolat.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 35 din 91
La operatia de turbinare se vor respecta:

-turbina se va aseza intotdeauna pe aceeasi parte;
- se va interzice circulatia pe podete, in partea opusa a tuburilor aflate in curs de turbinare;
-lungimea cursei de turbinare se stabileste fixand pe un furtun un semn vizibil;
-turbina nu se va pune in functiune decat dupa ce a fost introdusa suficient de adanc in interiorul tubului.
Inchiderea cuptorului se va face respectand urmatoarele:
-toate tuburile, coturile de intoarcere si aparatele de masura si control sa fie curatate de depuneri si verificate
sa nu ramana in ele obiecte straine;
-suruburile se strang la rece cu chei cu prelungitor.
Inainte de punerea in functiune, cuptorul va fi probat pentru executarea acestei probe. Se va avea in
vedere:
-evacuarea completa a aerului din tuburi.
-cresterea progresiva a presiunii in tuburi.
-in timpul cresterii presiunii, personalul stabilit pentru observare nu va sta in fata coturilor de introducere.
1.8.1.2 Coloane si vase

Orice coloana sau vas cu regim de presiune este prevazut cu una sau mai multe supape de
siguranta. Aceste supape vor fi reglate la presiune stabilita prin norme. Se interzice manevrarea acestor
supape in timpul functionarii.
Toate scarile verticale de acces la coloane si vase vor avea cos de protectie pe toata inaltimea.
Toate podetele si scarile de pe coloane si vase vor fi libere si mentinute in perfecta curatenie.
La prizele de abur de pe conducta de incendiu se vor monta furtune.
Ventilele de evacuare la golirea rapida vor fi mentinute intotdeauna pe pozitia ’’automat” inchis.
Toate aparatele A.M.C. pentru nivele, temperaturi, presiuni si debite, vor fi in stare de functionare
pentru a se asigura controlul parametrilor in toate punctele de interes tehnologic.
Inainte de punerea in functiune a unui aparat tehnologic (vas, coloana), se va face o verificare
amanuntita privind:
-starea armaturilor de siguranta;
-starea conductelor si a ventilelor de evacuare spre facla sau zumph;
-daca au fost scoase toate blindele montate in timpul opririi, daca au fost puse blindele necesare pe timpul
functionarii si daca au fost efectuate corect liniile;
-starea instalatiilor de incendiu;
-starea aparatelor de masura si control;
-daca au fost astupate si sudate gaurile de control
-daca s-au montat la loc toate mijloacele de protectie: scari, podete, capace pe camine si canale, aparatori;
-daca au fost demontate schelele metalice.
La punerea in functiune a aparatelor tehnologice se va scurge in mod continuu condensul, pana se
ajunge la temperatura materialului la (120°C).
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 36 din 91
Desfundarea legaturilor de scurgere infundate se va face numai prin presiune de abur ce se va

introduce prin legatura speciala de abur. Se interzice desfundarea legaturilor de scurgere a sticlelor de nivel
daca nu au ventile de izolare.
De asemenea se interzice incercarea desfundarii lor prin lovire sau prin introducerea sarmei prin
ventile.
In timpul scurgerii aparatelor tehnologice sau a conductelor e interzis a se lasa nesupravegheate
ventilele de scurgere deschise.
Daca este necesara parasirea locului de scurgere pentru a se executa alte lucrari urgente, se vor
inchide ventilele de scurgere inainte de a pleca de langa ele. In cazul cand la deschiderea ventilelor de
scurgere se observa ca acestea sunt infundate, se interzice parasirea lor si lasarea ventilelor deschise.
Plecarea de langa ventile este permisa numai dupa inchiderea lor.
Se interzice functionarea aparatelor tehnologice care au neetanseitati.
Orice neetanseitate va fi imediat remediata, iar in cazul cand nu se poate remedia, aparatul va fi
oprit si separat. Toate aparatele tehnologice vor fi tinute permanent sub supraveghere si cel putin de doua
ori pe schimb se vor controla pe toata inaltimea lor.
La umplerea vaselor si coloanelor cu apa, in vederea efectuarii probelor de presiune, se va proceda
astfel:
-se va demonta un manloc superior sau se va deschide o legatura de la varful aparatului de minim 3’’ pentru
a se evacua aerul.
- se va introduce apa cu furtunul sau cu pompa (la care debitul orar trebuie reglat astfel incat sa nu
depaseasca 10% din volumul total al vasului sau coloanei).
1.8.1.3 Schimbatoare de caldura, racitoare, condensatoare, refierbatoare:

Toate platformele, zidaria aferenta, balustradele, scarile de acces ale aparatelor de schimb de
caldura se vor mentine in perfecta stare de curatenie si siguranta.
In timpul functionarii schimbatoarelor de caldura , legaturile de abur si apa pentru aburire si spalare
vor fi blindate.
La punerea in functiune a schimbatoarelor de caldura se vor respecta urmatoarele reguli:
-izolarea prin blindare a conductelor de legatura pentru abur si apa;
-scurgerea de apa a schimbatoarelor;
-deschiderea ventilului dupa conducta de iesire a produsului rece;
-deschiderea progresiva a ventilului de pe conducta de intrare a produsului rece in schimbatorul de caldura;
-deschiderea ventilului de iesire a produsului fierbinte.
-deschiderea progresiva a ventilului de pe conducta de intrare a produsului fierbinte in schimbator.
1.8.1.4 Condensatoare si racitoare:

La punerea in functiune-se vor respecta urmatoarele reguli
-se deschid ventilele de intrare a apei in condensator-racitor.
-se va controla, apoi, daca se face evacuarea normala a apei folosite.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 37 din 91
-se deschid treptat ventilele de pe conductele de intrare in condensator/racitor ale produsului petrolier.
In fiecare schimbator se va efectua controlul etanseitatii iar cele gasite sparte se vor izola.
Intai se scoate din flux produsul cald, prin inchiderea ventilului de intrare si apoi se inchide ventilul de
pe conducta de iesire din schimbator.
Se lasa in circuit produsul rece pana cand temperatura la iesire a ajuns aproape de temperatura de
intrare ( pentru a evita socul termic).
1.8.1.5 Pompe:
Partile in miscare ale pompelor, volanti, roti motrice, sursele de transmisie, lanturi de transmisie,
cuplaje etc., care se afla la inaltime mai mica de 2 m de pardoseala vor fi prevazute obligatoriu cu dispozitive
de protectie (aparatori).
Fiecare pompa (sau grup de pompe) va avea instructiuni de operare specifice, afisate la locul de
munca care vor fi reactualizate din timp. Aceste instructiuni trebuie sa cuprinda masuri pentru:
-sistemul de ungere si calitatea lubrefiantilor-sistemul de etansare;
-sistemul de rapire;
-operatiile ce trebuie efectuate la punerea in functiune;
-regulile de purjare a masinii;
-date asupra parametrilor in mers;
-regulile de exploatare a pompei in functiune;
-operatii pentru oprirea accidentala.
In timpul fuctionarii pompelor se urmaresc urmatoarele:
-ungerea sa se faca normal si la timp, iar sistemul de ungere sa functioneze continuu la presiunea si
temperatura prescrisa de furnizor;
-etansarea;
-pompele sa functioneze cu numarul de curse sau turatii prescrise;
-manometrele sa indice presiuni normale de lucru;
-temperaturile lagarelor si ale apei de racire la iesire sa fie normale;
-temperaturile si presiunile fluidului manipulat sa fie normale;
-in jurul pompelor sa fie permanenta ordine si curatenie;
-aburul, apa si curentul electric utilizate sa corespunda parametrilor prescrisi in instructiuni.
Se interzice punerea in functiune a pompei, chiar pentru a o proba, inainte de a avea toate dispozitivele de
protectie montate.
Pompele trebuie sa fie imediat oprite cand se observa urmatoarele defectiuni (care nu pot fi
remediate in in timpul functionarii) la:
-deranjamente la sistemul de ungere;
-intreruperea alimentarii cu apa de racire la lagare;
-incalziri anormale la legare sau alte parti ale pompei;
-aparitia de vibratii puternice;
-zgomote, “lovituri” sau alte manifestari anormale;
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 38 din 91
Toate neetanseitatile care apar la pompele in fuctiune vor fi remediate imediat.

Se interzice functionarea pompelor ale caror neetanseitati nu pot fi remediate si produc vicierea atmosferei.
In timpul functionarii pompelor se interzice curatarea pieselor in miscare sau a celor care prezinta
posibilitati de accidentare.
Inainte de inceperea lucrarilor de revizie se vor blinda conductele de aspiratie, de refulare si de abur.
Lucrarile de reparatii sau orice interventie se vor efectua cu scule antiex.
Toate pompele vor fi prevazute cu conducte de refulare cu manometre inscriotionate cu dunga la
presiune maxima de regim. Manometrele de la pmpele de produse fierbinti (peste 150°C) vor fi montate prin
intermediul unei cale de presiune.
Toate pompele cu piston vor fi echipate cu supape de siguranta.
Se interzice punerea in functiune a pompelor cu abur inainte de scurgerea condensatului si
incalzirea cilindrilor cu abur.
Se interzice ca operatorii turbopompelor ce alimenteaza cuptorul sa paraseasca sala de pompe fara
aprobarea maistrului.
1.8.1.6 Sali de pompe:

Pardoselile salilor de pompe vor fi mentinute in perfecta stare de curatenie.
Toate canalele din salile de pompe vor fi acoperite cu gratare sau table.
Se interzice pastrarea benzinei si a altor produse petroliere in sala pompelor. Totodata se interzice
spalarea cu benzina a podelelor sau a pieselor din sala de pompe.
Se interzice depozitarea materialelor de orice fel si in orice cantitati in sala pompelor.
Este interzis accesul persoanelor fara interes de serviciu in salile de pompe.
1.8.1.7 Conducte, armaturi, ventile, supape de siguranta, blinde si garnituri:

Caminele de ventile vor fi in permanenta acoperite cu capace rezistente. Caminul va fi prevazut cu
scari fixate de peretii caminului pentru asigurarea accesului la ventile.
Caminele vor fi mentinute in perfecta stare de curatenie.
Pardoseala canalelor de conducte va fi prevazuta cu inclinarea necesara pentru indepartarea
eventualelor scurgeri iar din loc in loc scurgerile vor fi dirijate catre canalizarea industriala prin camine cu
inchidere hidraulica.
La orice revizie, caminele se vor curata, se vor goli de lichid si se va controla starea inchiderilor
hidraulice.
Canalele de conducte din instalatie se vor mentine acoperite cu tabla striata, gratare sau placi
prefabricate din beton.
Aparatele tehnologice care lucreaza cu regim de presiune vor fi prevazute cu supape de siguranta
care se vor monta direct de racordul pentru aceasta armatura.
Supapele de siguranta din zonele de vapori se vor lega la facla, iar cele in liniile de lichid, la golirea
rapida. La montarea supapelor de siguranta se vor respecta urmatoarele:
-supapa sa fie sigilata cu plumb pentru presiunea la care a fost reglata pe bancul de probe;
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 39 din 91
-daca este cu contragreutate, sa aiba montate splinturi pe baza, in ambele parti ale urechii de
contragreutate;
Supapele de siguranta vor fi reglate sa intre in functiune la depasirea presiunii norminale si vor fi
aprobate in prezenta sefului de instalatie si a inspectorului de la instalatie.
Conductele de soda si in general de reactiv chimic neinflamabil se golesc dupa fiecare pompare, prin
suflare cu aer.
Nu se admite functionarea conductelor care prezinta vibratii puternice.
Golirea produsului dintr-o conducta se va face numai prin ventile de legatura sau prin ventile de
scurgere.
In cazul produselor aflate la temperaturi ridicate (mai mari de 60°C) si care la contactul cu aerul s-ar
putea autoaprinde, scurgerea se va face prin intermediul unui racitor.
In timpul interventiilor mecanice la conductele de reactivi chimici (chimicale), contractorul va fi dotat
cu echipament de protectie conform normativului in vigoare (ochelari de protectie,salopeta Nomex ,manusi si
cizme de cauciuc).
Remedierea neetanseitatilor pe linie de reactivi chimici (chimicale) si produse toxice, se va face
numai dupa oprirea si evacuarea produsului de pe conducta respectiva.
Canalele de conducte sau caminele de conducte se vor acoperi la terminarea interventiilor.
Pentru golirea stocului de produse din conducte se vor respecta urmatoarele:
 conductele cu produse cu inflamabilitate mai mica de 38 °C (titei, benzina) se vor goli numai prin
deplasare cu apa sau prin suflare cu gaz inert.
 suflarea acestor conducte cu aer este interzisa pentru ca formeaza amestecuri explozive.
 conductele cu produse cu inflamabilitate peste 38°C si care se gasesc la temperaturi mai mici decat
temperatura lor de inflamare, se vor goli prin suflare directa cu aer. La fel se procedeaza si in cazul
produselor sunt vascoase sau usor congelabile.
 conductele cu produse cu inflamabilitate peste 38°C si care se afla la temperaturi egale sau mai mari
decat temparatura lor de inflamare, se vor goli numai prin suflare cu abur.
Cand se damfuiesc utilajele, ventilele de la conductele de scurgere se vor tine complet deschise, iar
conductele de scurgere vor fi desfundate.
Distribuitorul de abur pentru incendiu, va fi etichetat ca atare si va avea permanent un carlig pentru
manevra.
Se interzice folosirea aburului in procesele tehnologice fara scurgerea prealabila a condensului.
Toate flansile de legatura a conductelor prin care se manipuleaza reactivul chimic, vor fi prevazute in
permanenta cu aparatori metalice.
Pentru operatiunile de blinadre /deblindare se vor aplica prevederile procedurii operationale
Operatia de blindare este obligatorie in urmatoarele situatii:
-cand intra o instalatie in functiune, cand se executa lucrari de deschidere pentru control, separare la pompe,
masini, vase, conducte.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 40 din 91
-cand la utilajele in functiune, exista legaturi de produse necesare in timpul opririi, dar care in timpul
functionarii nu trebuie sa ajunga in utilaj (cazul legaturilor de apa pentru spalarea coloanelor - pentru
damfuire).
-cand exista riscul contaminarii unor produse.
-cand se executa lucrari in interiorul coloanelor, rezervoarelor, vaselor, camerelor care nu sunt deflansate
precum si la capetele conductelor deflansate de la aceste utilaje.
-cand se opreste alimentarea cu gaze a cuptorului.
Blindele vor avea grosimea corespunzatoare si vor fi prevazute cu coada, care sa fie lasata in afara
flanselor, cu o lungime egala cu diametrul blindei.
La utilajele sau la conductele care sunt sau vor fi in functiune, blinda se va monta imediat langa
ventil.
Deschiderea flansei la care trebuie montata blinda nu se va face decat dupa ce presiunea a fost
evacuata iar temperatura coborata sub 40°C pentru realizarea conditiilor de lucru nepericuloase.
Nu este admis sa se puna in functie un utilaj sau o conducta la care nu s-au scos blindele
respective.
Montarea si demontarea blindelor vor fi mentionate in registrul de blinde existent la fiecare instalatie.
Inainte de montarea unei conducte care a fost deschisa se va controla vizual interiorul, curatindu-se
de corpurile straine.
La infiletarea suruburilor, prezoanelor de pe conducte si aparate tehnologice, nu este permis ca
piulita sa ramana infiletata numai partial.
Pe timp friguros se vor lua masurile necesare contra inghetului. In cazul unei conducte inghetate se
procedeaza astfel:
-se controleaza ventilele si conductele pentru a sti daca acestea sunt sau nu crapate, pentru ca in functie de
acestea sa se stabileasca modul de interventie;
-daca analiza arata ca nu este cazul scoaterii din functiune a utilajelor, se procedeaza la dezghetare folosind
apa calda, iar in situatii nepericuloase, se va folosi direct aburul.
Este interzisa folosirea focului pentru dezghetat conducte tehnologice sau conducte auxiliare. Este
interzisa fortarea deschiderii cu carligul a ventilelor inghetate sau congelate.
Cazurile accidentale la conducte se remediaza astfel:
-neetanseitatile la flansi se remediaza prin strangerea prezoanelor in cazul cand presiunea in conducta este
mica (1atm) sau prin evacuarea presiunii urmata de strangerea prezonelor.
Este interzisa strangerea prezoanelor peste presiunea de 1 atm.
In cazul spargerii de conducte, ruperea filetelor, ruperea suruburilor la presgarnituri si in general in
cazul scurgerilor apreciabile de produse din conducte, se va opri fortat instalatia.
Canalizarea de produse petroliere: se interzice efectuarea oricarei legaturi intre canalizarea apelor
industriale si cea pentru ape menajere.
Zumphurile instalatiei: se controleaza permanent de care personalul instruit in acest scop.
Canalizarea existenta intre instalatie si zumph sau cea centrala trebuie sa fie prevazuta cu
inchiderea hidraulica a carei functionare trebuie sa fie sigura si usor accesibila in vederea curateniei.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 41 din 91
Inchiderea hidraulica se asigura de un strat de apa de min. 0,25m.

Este interzisa descarcarea in canalizarea industriala a reziduurilor ce contin pamant, slam, pietris.
Instalatiile sau dizpozitivele de stins incendiu de la zumph se vor mentine in permanenta stare de
funcionare.
In jurul zumphului se va mentine o curatenie perfecta iar instalatia de iluminat trebuie sa functioneze.
1.8.1.8 Reguli SSM pentru lucrul in vase, coloane si rezervoare:

Se vor respecta prevederle procedurii opertationale “Efectuarea lucrarilor in spatii incise”.
Rezervoarele atmosferice pentru depozitarea produselor petroliere trebiue sa fie echipate cu:
-legatura de punere la pamant
-legaturi de spuma aeromecanica
-supape de aerisire si respiratie
Racordurile sau deschiderile pentru introducerea aparatelor de luat probe si pentru efectuarea
masuratorilor de pe capacele rezervoarelor trebuie sa fie captusite cu tabla de plumb sau alama.
Rezervoarele vor fi inscriptionate vizibil, idem se va scrie temperatura maxima admisa.
Scarile de acces, cele cu panta vor fi prevazute cu balustrada iar cele pisica, cu spatare.
Aceste scari se vor mentine in stare de perfecta curatenie.
Scarile pisica vor avea barele laterale si spatarele prelungite cu minim 1,5m deasupra ultimei trepte.
La partea superiora, barele vor fi curbate in fata si asigurate cu lant.
Podetul orizontal din jurul manlocului de masurare va fi mentinut in permanenta in perfecta stare de
curatenie.
Produsele deversate in jurul rezervoarelor, pe podete si scari, vor fi imediat evacuate.
In timpul luarii probelor si efectuarii masurarii rezervoarelor, muncitorii vor sta cu spatele spre vant.
Masuratorii sunt obligati de a purta geanta respectiva in care sa fie pastrata ruleta. Geanta se pune
dupa gat astfel ca atunci cand urca sau coboara scarile sa aiba ambele maini libere.
In spatiul indiguit din parcurile de rezervoare vegetatia nu va fi admisa.
Caile de acces spre rezervoare se vor mentine permanent libere.
In vederea curatirii unui rezervor, acesta trebuie mai intai pregatit. Pregatirea consta in urmatoarele:
-golirea completa a produsului din rezervor.
-blindarea rezervorului la toate legaturile;
-evacuarea gazelor si a vaporilor de produse din rezervor prin damfuire;
-deschiderea gurilor de vizitare (manlocuri);
-luarea probelor de gaze din atmosfera continua a spatiului liber al rezervorului (probele se vor lua de la varf,
mijloc si baza).
Pe baza buletinului Ex/O2/H2S emis de catre personalul instalatiei DAV (instruit in acest sens), se va
elibera permisul de lucru de intrare in rezervor pentru curatire.
Toate aceste operatiuni se vor executa conform unui plan de actiune elaborat de seful de instalatie
care, totodata, pentru fiecare operatie, va numi si responsabilul respectiv.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 42 din 91
Damfuirea rezervoarelor se va face pana cand la gurile de vizitare de pe capac nu se mai simte
miros de vapori de produse petroliere.
Spatiul din jurul rezervorului trebuie sa fie liber si astfel asigurat incat sa nu se iveasca pericole de
foc sau gazare din zonele invecinate pentru rezervorul in curatire si nici de la acesta in zonele din jur.
In timpul lucrarilor de curatire a rezervoarelor se va avea grija ca:
-lucrarile sa inceapa numai dupa obtinerea permisului de intrare in rezervor, eliberat conform procedurii
operationale “Sistemul de permise de lucru”.
-permisul se va elibera numai pe baza unei analize zilnice confirmata de un buletin de analiza;
-seful de echipa (maistrul) al muncitorilor ce executa curatenia va instrui personalul sa lucreze numai cu
scule antiex (care nu produc scantei);
-pentru iluminatul din rezervor in timpul curateniei se vor utiliza numai lampi capsulate (antiex):
In pregatirea rezervoarelor pentru lucrul cu foc in exterior sau interior se vor repeta urmatoarele:
-se va emite un buletin de analiza EX (0%) si oxigen (minim 18%) a carui numar va fi trecut pe permisul de
lucru;
-se va controla daca mantaua, fundul si capacul sunt curatate de produse inflamabile sau toxice. Se emite
permis de lucru cu foc.
-se controleaza daca nu sunt scurgeri / pete de produse petroliere pe fundul rezervorului;
-se controleaza cu detectorul de gaze ca in jurul rezervorului sa nu existe surse de gaze sau vapori
infamabili;
-se vor adoperi canalizarile, se vor blinda conductele invecinate, se vor opri pomparile pe conductele
invecinate si se vor umple cu apa rezervoarele din apropiere;
-se blindeaza toate legaturile excluziv conductele de apa de incendiu si spuma PSI;
-analiza atmosferei din rezervor, trebuie sa arate lipsa de amestec exploziv;
-sa fie la indemana, mijloacele de interventie impotriva incendiilor;
-in timpul lucrului cu foc va fi desemnata o persoana care din partea instalatiei care sa urmareasca lucrarea.
Interventii la rezervoare in cazuri speciale:
Sunt unele cazuri cand din forta majora, trebuie sa se execute unele interventii la rezervoare din
care nu s-a facut indepartarea completa a produsului petrolier si ca urmare, nu este posibila completa
eliminare a vaporilor inflamabili sau toxici.
Acest fel de a proceda este justificat numai in conditii extreme si nu va fi aplicat decat cu aprobarea
directorului productie.
In eventualitatea ca, in caz cu totul exceptional, dupa cum s-a aratat mai sus, este nevoie de a se
intra intr-un rezervor din care nu s-au evacuat gazele sau vaporii inflamambili (hidrogen sulfurat, benzina),
pentru o operatie bine intemeiata, va fi folosita masca cu furtun de aductiune aer, de tip omologat si
respectandu-se prevederle instructiunii de lucru R IL PB 002R “Efectuarea lucrarilor in spatii incise”
Masca cu cartus filtrant este apta numai pentru inlaturarea unor componente periculoase in
concentratie peste limita maxima admisa de norme in aerul care contine in proportie aproape normala (cca
21% in vol).
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 43 din 91
In cazul cand conditiile permit folosirea mastii de gaze cu cartus filtrant, se va avea grija sa se
utilizeze cartus de filtrare corespunzator gazelor si vaporilor toxici ce se afla in atmosfera respectiva.
Pentru evitarea de confuzii, cartusele sunt vopsite in culori standardizate si au inscris pe ele
produsul pentru care au fost prevazute.
Natura produsului toxic va fi stabilit cu cea mai mare atentie. Cartusele uzate vor fi imediat distruse
pentru a se evita confuzii, prin folosire si deci sa se inlature posibilitatea de accidentare.
Spre deosebire de masca cu cartus filtrant, masca cu furtun de aductiune, alimenteaza cu aer
proaspat pe cel ce o inrebuinteaza, prin furtunul conectat la pompa de mana sau cu motor cu care se
pompeaza aer proaspat din afara zonei viciate in care lucreaza omul respectiv.
Este preferabila folosirea alimentarii prin pompare fata de aceea a aspirarii de catre persoanele care
folosesc masca, deoarece in ultimul caz se pot naste mai usor accidente din lipsa de etansare suficienta a
sistemului masca.
In cazurile in care oamenii lucreaza in rezervor cu atmosfera toxica sau exploziva, necesitand
folosirea de masti de orice fel, cu cartus filtrant sau cu furtun, trebuie sa fie legati cu o franghie avand
capatul liber in afara rezervorului, in permanenta supravegheati de unul sau mai multi oameni cu scopul de a
observa orice neregula, de a interveni prompt pentru salvarea celui ce lucreaza in rezervor.
Lucrarile in aceste conditii vor fi de mai scurta durata si in interiorul rezervorului vor lucra cat mai
putini oameni.
In cazul cand conditiile locale au permis folosirea de masti cu cartus, iar oamenii care le folosesc au
permis de lucru, vor lucra continuu numai 5 min, dupa care va iesi din rezervor, odihnindu-se in aer liber 1
min si asa mai departe.
Pentru a putea veni in ajutorul celor in primejdie din rezervorul in care se lucreaza in conditii
exceptionale cu atmosfera viciata la locul de munca, se vor gasi totdeauna la dispozitie mai multe masti cu
cartus filtrant si furtun de aductiune aer, precum si franghi cu ajutorul carora cel gazat poate fi mai usor scos
din zona.
1.9 Reguli privind prevenirea riscurilor şi securitatea lucrătorilor şi a participanţilor

la procesul de muncă
Aceste reguli sunt disponibile in fisele cu date de securitate (FDS) ale chimicalelor utilizate in instalatie
si care sunt afisate in formatul “rezumat” la punctele de injectie, depozitare temporara a acestora.
FDS-urile in formatul “rezumat” cuprind urmatoarele informati:
1.Numele substantei / preparatului
2.Identificarea pericolelor / etichetare
3.Manipulare in conditii de securitate
4.Echipament personal de protectie
5.Situatii de urgenta
6.Masuri de prim ajutor
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 44 din 91
7.Cerinte de eliminare
Atat personalul angajat cat si cel contractor este instruit periodic cu prevederile acestor FDS-uri in
formatul “rezumat”.
FDS-urile originale se gasesc postate pe platforma comuna a rafinariei Petrobrazi: SIM/Fise cu date de
securitate – produse utilizate in Petrobrazi.
1.10. Reguli privind dotarile locurilor de munca cu echipamente individuale si

colective de protectie si instructiunile de utilizare ale acestora
1.10.1. Imbracaminte de protectie si de lucru
Personalul din instalatie este echipat conform standard EIP OMV editia 4044_v101102 in timpul
programului de lucru. Utilizarea imbracamintei si a lenjeriei confectionate din fibre sintetice este interzisa
deoarece in instalatie se lucreaza cu substante inflamabile, iar aceasta imbracaminte este generatoare de
electricitate statica si scantei.
Echipamentul de protectie care include echipamentul individual de protectie (EIP)
este furnizat, utilizat si întretinut în conditii igienice si de siguranta. EIP se va utiliza chiar si în conditiile în
care riscurile pot fi îndepărtate sau reduse suficient prin dispozitive de protectie sau prin măsuri,metode sau
procese organizationale. EIP sunt considerate a fi forma cea mai slabă de control al riscului, utilizându-se
numai pentru protecŃia împotriva riscurilor rămase după punerea în aplicare a altor forme de control al
riscului, ca de exemplu măsuri tehnice sau organizationale.Angajatii care au probleme oftalmologice vor fi
tratati cu grijă deosebita oferindu-li-se consultatii oftalmologice si achizitionând ochelari de protectie potriviti.
Pentru aceste persoane, ochelarii de protectie pot fi optici sau obisnuiti, purtati peste ochelarii de vedere.
Sortimentele de imbracaminte de protectie vor fi astfel alese si confectionate incat sa nu incomodeze
in timpul activitatii respective. Din acelasi motive este obligatorie comandarea imbracamintei, achizitionarea
si distributia ei, corespunzator taliilor si marimilor persoanelor.
Specificatii echipament:
Conform EN531/EN1149-5/EN343
Salopete sau pantaloni cu pieptar cu jachetă din material ignifug si antistatic , de ex NOMEX cu
mâneci lungi este interzisă suflecarea mânecilor sau a pantalonilor
Se vor furniza în mărimile potrivite pentru a evita blocările si a asigura libertatea de miscare
Lucrul numai cu pantalonii cu pieptar fără jachetă este permis numai dacă se poartă o cămasă cu
mâneci lungi din material corespunzător, de ex. NOMEX. Personalul de laborator poate
purtaalternativ un halat de laborator cu mâneci lungi de ex. din NOMEX.
Dacă este nevoie să se poarte îmbrăcăminte peste îmbrăcămintea de lucru (de ex. pentru protectie
împotriva ploii, a frigului) trebuie să se asigure că această îmbrăcăminte nu limitează efectul
protector. Pentru angajatii OMV nu este permisă purtarea de materiale care nu sunt ignifuge peste
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 45 din 91
îmbrăcămintea din NOMEX. Singura exceptie o reprezintă vesta de protectie termica fără guler si
fără mâneci.
Lenjeria va fi din fibre naturale (de ex. bumbac) sau de asa natură încât să asigure efectul
protectoral îmbrăcămintei de lucru.
Conducatorii proceselor de munca sunt obligati sa controleze daca angajatii poseda si utilizeaza
echipamentul corespunzator in vederea executarii sarcinilor de serviciu, sa instruieasca periodic
asupra modului corect de utilizare a echipamentului si sa verifice insusirea acestor cunostinte.
Protectia picioarelor
Ghete inalte (cu sustinerea gleznei) de protectie cu bombeu, călcâi închis, talpă rezistentă la produce
petroliere,antistatice, rezistente la acizi si rezistente la apă cel put in 60 de minute conform EN
345S2.
Protectia mâinilor si a braţelor

În activitătile care prezintă pericol de rănire a mâinilor (lucrări mecanice, lucrul cu substante chimice,
contact termic sau electric), trebuie purtate mănusi adecvate conform evaluării riscului la locul de
muncă.
Căşti de protecţie
Personalul expus accidentarilor la cap (datorita unor obiecte ce pot cadea de la inaltime, lovire de
conducte) va purta casca de protectie bine ajustată.
Pericolul caderii unor obiecte de la inaltime apare mai ales in timpul reviziei instalatiei când se fac
lucrari mecanice de intretinere si reparatii. De aceea, purtarea căstii de protectie este obligatorie
pentru intreg personalul de pe platforma.
Protecţia ochilor
Ochelarii de protectie trebuie purtati în zonele de productie si în laboratoare, în ateliere în timpul
activitătii sau supravegherii activitătilor care prezintă pericole mecanice, optice, chimice
si/sautermice.
Ochelarii de protectie etans (ochelarii sunt închisi complet pentru o protectie inerentă a ochilor cu o
bandă de gumă) trebuie purtati dacă prin evaluarea riscului la locul de muncă rezultă că este
obligatoriu.
Angajatii care au probleme oftalmologice vor fi tratati cu grijă deosebita oferindu-li-se consultatii
oftalmologice si achizitionând ochelari de protectie potriviti. Pentru aceste persoane, ochelarii de
protectie pot fi optici sau obisnuiti, purtati peste ochelarii de vedere.
Protectia respiratiei
La locurile de munca unde concentratia in gaze sau vapori nocivi ar putea depasi pe o durata scurta
de timp limitele maxime admise, se vor utiliza masti de gaze cu filtre corespunzatoare agentilor chimici
respectivi.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 46 din 91
Mastile de gaze cu filtre se vor folosi numai in cazul cand se cunosc substantele nocive.
Concentratia lor nu poate depasi 1% (in volume) si concomitent, concentratia in oxigen a aerului nu poate
scadea sub 18%.
Mastile de gaze se vor pastra permanent asupra angajatilor, de la intrarea pana la iesirea din
schimb, pentru a putea fi folosite imediat in caz de nevoie.
In cazul lucrarilor unde natura gazelor sau vaporilor nocivi nu este cunoscuta, cand concentratia in
oxigen a aerului poate scadea sub 18%, se vor folosi masti izolante dupa cum urmeaza:
-masti cu aspiratie libera a aerului (cu furtun atunci cand locul de munca se afla la o distanta de maxim 15 m
de la o zona cu aer curat fara posibilitati de a fi viciat), zona in care poate fi fixat capatul liber al furtunului.
-masti cu aductie de aer curat (adus prin intermediul unui ventil de la butelii cu aer comprimat), si cand
distanta de la locul de munca pana la zona de aer curat depaseste 15 m.
In cazurile de remediere a unor avarii cand este necesara independenta purtatorului fata de mediul
ambiant cat si independenta sa in spatiu, se vor utiliza aparate izolante (cu butelii de aer comprimat sau cu
cartuse ce dezvolta oxigenul necesar respiratiei).
Este interzisa utilizarea mastilor cu aspiratie libera a aerului sau cu aductiune de aer curat la locurile
de munca cu aglomerari de utilaje sau material.
In timpul lucrului cu masti izolante cu aspirare libera a aerului sau cu aductiune de aer, purtatorul va
fi supravegheat in mod obligatoriu de o persoana care va sta in afara mediului nociv. Purtatorul va avea
asupra lui, in mod obligatoriu, un mijloc de comunicare (statie radio-receptie) pentru a pastra legatura cu
persoana care il supravegheaza (statie radio-receptie/intefon). La lucrul in spatii inchise (coloane, reactoare,
vase etc.), purtatorul mastii va fi dotat cu o centura de siguranta si franghie cu ajutorul careia sa poata fi
scos afara in caz de nevoie.
Persoana sau persoanele care intra in spatiile mentionate mai sus, pentru a putea scoate afara un
accidentat sau in alt scop, vor purta in mod obligatoriu masti izolante (cu aspiratie libera a aerlui curat sau
aparate izolante). Este interzisa utilizarea in acest scop a mastilor de gaze filtrante.
Este obligatorie verificarea zilnica, inainte de inceperea lucrului, a mastilor de gaze si mastilor de
praf, in ceea ce priveste etanseitatea, starea filtrelor, potrivit instructiunilor producatorului, iar mastile care
vor fi gasite necorespunzatoare vor fi inlocuite imediat.
Mastile cu aspiratie libera a aerului si cele cu aductiune de aer curat se vor certifica obligatoriu,
inainte de fiecare utilizare, in ceea ce priveste etanseitatea si starea pieselor componente, potrivid
instructiunilor producatorilor.
Aparatele izolante se vor verifica, periodic, in ceea ce priveste etanseitatea, starea pieselor
componente, functionarea buteliilor, potrivit instructiunilor producatorului. In sectie, ele se vor pastra in locuri
dinainte stabilite si cunoscute de toti cei care sunt in situatia de a efectua interventii.
Este interzisa pastrarea lor in camere cu dulapuri incuiate, care nu au usa cu geam de sticla, care
poate fi usor spart la nevoie.
Este interzisa depozitarea sau pastrarea aparatelor izolante in locuri in care exista agenti chimici in
atmosfera.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 47 din 91
Este interzisa utilizarea mastilor de autosalvare, mastilor de gaze izolante care nu sunt in perfecta
stare de functionare sau integritate.
Instructiuni de folosire a mastilor de gaze

Masca industriala contra gazelor este un mijloc de protectie a cailor respiratorii pentru cei care
lucreaza in medii viciate cu diverse gaze sau vapori toxici.
Principiul de functionare al acesteia se bazeaza pe filtrarea aerului viciat care inainte de inspirare
este trecut printr-o cutie sau cartus fitrant, umplut cu absorbanti specifici pentru fiecare gaz (a se vedea
capitolul filtre pentru toxice industriale).
Deschiderea masti:
In cazul utilizarii mastii cu cagula si cu cartus filtrant acestea se pot insuruba direct la fata de masca,
fara intermediul tubului grofat (nu se stranguleaza). Se utilizeaza si intretine conform specificatiilor
producatorului.
Domeniul de utilizare
Masca de gaze se utilizeaza numai in atmosfere viciate, in care oxigenul nu scade sub 18% avandu-
se grija sa se monteze cutia filtranta (cartusul) corespunzatoare toxicului existent in aer.
Denumirea gazului sau a vaporilor nocivi Banda culoare Marca

Acid clorhidric,clor,fosgen Galben-verzui HCl,Cl,COCl2
Dioxid de sulf,hidrogen sulfurat Galben SO2,H2S
Acid cianhidric Albastru HCN
Amoniac Verde NH3
Solventi organici,benzen Maro Solv.org.
Solventi organici,acetona
Oxizi de azot,acid azotic Portocaliu NO2
Mercur Violet Hg
Paration-nicotex Rosu
Hidrogen arseniat Gri deschis AsH3
Polivalent Negru Polivalent
Clor,Mercur Galben,violet Cl,Hg
Acid acetic Rosu CH3COOH
Detox-acatox Rosu-albastru Duatox
Alcool metilic Rosu-verde CH3OH
Oxiclorura de fosfor Galben-maro POCl3
Filtrele de gaze cu care se doteaza masca se vor schimba dupa natura si concentratia gazelor in
concentratia gazelor in conformitate cu inscriptiile aflate pe acestea si cu instructiunile de livrare cu care se
livreaza.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 48 din 91
Descrierea filtrelor
Dupa format si dimensiuni, filtrele pentru gaze si vapori toxici se impart in doua tipuri:
-semicutii filtrante
-cartuse filtrante (rotunde)
Dupa destinatie cartusele se impart in:
-cartuse filtrante incarcate cu absorbant pentru retinerea gazelor si vaporilor toxici
-cartuse filtrante incarcate cu absorbant pentru retinerea gazelor si vaporilor toxici plus filtre pentru aerosoli
(fum, ceata, praf foarte fin).
Filtrele se compun dintr-o carcasa de tabla care contine absorbantul respectiv avand sectiune ovala
in cazul cutiilor si circulara in cazul cartuselor. Fundul carcasei este prevazut cu un orificiu circular care in
timpul utilizarii filtrului se lasa liber, prin el facandu-se admisia aerului din exterior. La partea superiora, filtrul
este prevazut cu un racord filetat prin intermediul caruia acesta se cupleaza la racordul filetat al mastii, direct
sau prin intermediul tubului de legatura.
Filtrele pentru gaze si vapori toxici se vopsesc in culoare gri sau kaki, iar cartusele pentru aerosoli si
fum se vopsesc in culoare rosie. Pe fiecare filtru este aplicata o banda colorata care indica gazul sau vaporii
toxici din mediul unde urmeaza sa se foloseasca filtru. Pe suprafata laterala a cutiei este inscris cu vopsea
neagra timpul de retinere, concentratia gazelor, numarul locului si data fabricatiei, iar pe banda colorata a
filtrului este aplicata o marca a gazelor, numarul locului si data fabricatiei, iar pe banda colorata a filtrului
este aplicata o marca care indica gazele pentru care poate fi folosit filtrul respectiv.
Dupa cum s-a specificat mai sus, filtrele constituie anexele mastii individuale de protectie astfel incat
utilizarea lor se face in conformitate cu indicatiile date pentru alegarea filtrului corespunzator mediului toxic.
Depozitarea si pastrarea filtrelor si cartuselor se face in depozite curate si uscate avandu-se grija ca
dopurile de cauciuc si capacele sa fie bine stranse pe orificiile respective.
La alegerea echipamentelor se va tine seama de urmatoarele doua reguli:
-procesul si conditiile care creaza expunerea;
-proprietatile periculoase chimice, fizice ,toxice sau ale substantelor de care este necesara protectia;
-masura sarcinilor de serviciu care creaza expunerea;
-natura sarcinilor de serviciu care urmeaza a fi indeplinite de catre persoana care poarta echipamentul si
ingreuneaza restrictiile in miscarea impusa in zona de lucru;
-posibilitatile pentru mentinerea, intretinerea si supravegerea in uz a acestora.
Echipamentul de protectie a respiratiei este necesar sa poata fi adaptabil la diferite tipuri de contururi
ale fetei fara sa piarda etanseitatea.
Cartusele filtrante vor fi controlate periodic de catre primitor-distribuitor si schimbate cele care sunt
considerate defecte sau care sunt expirate. Cartusele filtrante care au expirat se distrug (prin intepare de
exemplu), respectiv cele defecte vor fi ambalate in saci, etichetate si declarate ca deseuri. NU se vor mai
folosi.
In cazul mastilor cu furtun de aductiune, respectiv a celor cu cagula, verificarea se va face o data la
3 luni de catre SPSU FALCK.
In cazul mastilor izolante verificarea se va face o pe luna de catre SPSU FALK.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 49 din 91
In ambele cazuri se vor respecta prevederile din instructiunile pentru utilizarea si depozitarea acestor
masti, care se regasesc in cutia port masca.
Protectia impotriva caderilor de la inaltime
Echipamentul de protectie impotriva caderii este verificat de catre utilizator inainte de fiecare folosire,
inspectat si recertificat periodic de catre furnizor sau o terta parte autorizata.
Echipamentul purtat in timpul unei caderi, sau care prezinta uzura si/sau componente defecte trebuie
scos din uz.
Sistemele de oprire a caderii sunt menite sa sustina o persoana in cazul unei caderi.
Se interzice utilizarea centurilor de pozitionare in locul hamurilor.
Sistemele de oprire a caderii trebuie sa fie intotdeauna folosite ca o ultima solutie. Aceste sisteme
necesita un nivel ridicat de pregatire pentru a fi folosite. Sistemele de
oprire a caderii sunt utilizate numai daca personalul este instruit privind utilizarea lor si privind
procedurile de salvare.
Testarea si certificarea echipamentului este efectuata si documentata de catre producator sau de
catre un tert autorizat;
Echipamentul este verificat de catre utilizator inainte de fiecare utilizare;
Testarea periodica a utilizatorilor de echipamente de protectie impotriva caderii;
Echipamentul este scos din uz si inlocuit daca inspectia a aratat semne de uzura excesiva sau
defectiuni mecanice sau dupa ce a avut loc o cadere.
Selectarea tipului si localizarii punctelor de ancorare depinde de natura si locul sarcinii de lucru si de
constructia structurii de sustinere;
Punctele de ancorare pentru dispozittvele de protectie impotriva caderii, atunci cand este practic
posibil, se fixeaza deasupra capului lucratorului;
Un lucrator la inaltime are protectie adecvata impotriva caderii, daca este asigurat cu un echipament
individual de protectie complet (ham, coarda de siguranta cu absorbitor de socuri, conectori cu sistem
de autoblocare) si un punct de ancorare sigur.
Pot aparea situatii cand lucratorul trebuie sa fie salvat daca, dupa o cadere, ramane suspendat in
ham. Planul de salvare, coborarea persoanei ramasa suspendata in ham in maxim 15 minute, pentru
astfel de situatii trebuie sa fie stabilit inainte de inceperea lucrului,iar furnizorii autorizati de serviciii
trebuie sa fie notificati in timp real .
Echipele si capacitatea de salvare in rafinaria Petrobrazi sunt asigurate de SPSU Falck
care dispune de facilitati de antrenament (poligoane de antrenament) si personal antrenat si autorizat
conform cerintelor legale si normelor OMV Petrom in vigoare.
Timpul de raspuns este timpul de reactie a SPSU Falck.
Metoda adecvata de comunicare intre locul de munca unde a avut loc evenimentul si SPSU Falck.
SPSU Falck are capacitatea necesara pentru salvare si o poate ajusta in functie de complexitatea
operatiunii de salvare.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 50 din 91
Protectia auzului
In locurile de munca unde zgomotele depasesc nivelele maxime admise este obligatorie studierea
posibilitatii de a se realiza masuri de reducere a acestuia:
-reducerea zgomotului la nivelul sursei;
-carcasari;
-panouri si ecrane fonoizolante;
-insonorizarea peretilor si tavanului;
-dispozitive fonoabsorbante.
In cazul in care nu se pot realiza masuri eficiente de reducere a zgomotului, personalul expus va fi
dotat obligatoriu cu dispozitive de protejat auzul si anume:
-dopuri auditive;
-antifoane interne;
-casti antifoane.
In Instalatia nr.1 sursele de zgomot sunt: utilajele dinamice aflate in functionare normala si utillajele
aflate in avarie/functionare in afara regimului normal pot modifica nivelul de zgomot.
O potentiala sursa de zgomot apare in timpul pregatirii instalatiei pentru revizie cind creste prea mult
presiunea aburului de damfuire si sunt deschise purjele la sol. Pentru reducerea intensitatii zgomotului se
urmareste ca aburul sa fie purjat mai putin in atmosfera si mai mult in linia de facla a instalatiei.
În zonele marcate din unităti si în timpul activitătilor zgomotoase, protectia auditivă este obligatorie.
Trebuie luate în considerare limitele de zgomot conform legislatiei locale.
1.11. Reguli de igiena la locul de munca
Profilaxia bolilor profesionale se realizeaza prin doua mari grupe de masuri:
Masuri tehnice
- eliminarea noxei profesionale din procesul tehnologic prin inlocuirea substantelor nocive sau a tehnologiilor
nocive cu altele mai putin nocive sau inofensive
- separarea proceselor tehnologice nocive de locul unde lucreaza muncitorii (automatizare, cabine speciale,
termoizolare, fonoizolare)
- impiedicarea patrunderii noxei in aerul locurilor de munca (ermetizare, procedee umede pentru pulberi,
ventilatie locala)
- diminuarea concentratiilor noxelor profesionale la locul de munca sub limita maxima admisa
- regim de munca corespunzator
- conditii de odihna in timpul pauzelor
- folosirea echipamentului individual de protectie (masti, manusi, ochelari, antifoane)
- realizarea si buna intretinere si functionare a anexelor igienico-sanitare (dusuri,bai, vestiare)
- asigurarea alimentatiei de protectie si consumarea ei in intreprindere
- instructaj de protectia muncii
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 51 din 91
Masuri medicale
- cunoasterea riscului profesional la locul de munca; catagrafia muncitorilor expusi,a locurilor de munca si a
profesiunilor expuse;
- efectuarea examenului medical la incadrarea in munca si a controlului medical periodic, conform legii
355/200;
- determinarea cantitativa a noxelor profesionale;
- educatie sanitara, care se adreseaza:
- cadrelor de conducere tehnice si administrative-pentru realizarea masurilor tehnico – organizatorice
- personalului muncitor: respectarea regulilor de igiena individuala, purtarea corecta a echipamentului
individual de protectie, suprimarea (diminuarea fumatului si a consumului de alcool,consumarea alimentatiei
de protectie in timpul schimbului, acordarea primului ajutor, prezentarea la controlul medical periodic,
cunoasterea primelor semne de intoxicatie acuta si prezentarea urgenta la medic.
1.11.1 Echipamentul individual de protectie (EIP)
Definitie: EIP reprezinta mijloacele cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca pentru a fi
protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala.
Scop: EIP are drept scop prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, in cazurile in
care au fost epuizate, atat cat este rezonabil posibil, orice alte mijloace (masuri) tehnice si organizatorice de
profilaxie sau cand nu pot fi avute in vedere asemenea mijloace tehnico-organizatorice de profilaxie.
EIP se acorda gratuit, dupa ce au fost stabilite exact tipul, durata de utilizare. Personalul trebuie sa fie
instruit in privinta caracteristicilor si modul de utilizare a EIP, sa-l utilizeze doar in scopul pentru care a fost
atribuit. Trebuie sa se solicite inlocuirea sau completarea EIP cand nu se mai asigura indeplinirea functiei de
protectie.
1.11.2 Materialele igienico-sanitare
Definitie: Materialele igienico-sanitare constituie mijloacele de igiena individuala (sapun, unguente, perii de
unghii, pasta si periuta de dinti, prosoape) utilizate pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale.
Materialele igienico-sanitare se repartizeaza in cantitati stabilite prin contractul colectiv de munca, la
recomandarile medicului de medicina muncii din unitatea respectiva. Salariatii sunt obligati sa utilizeze
materialele igienico-sanitare primite in conformitate cu indicatiile personalului sanitar.
Personalul medico-sanitar care acorda asistenta de medicina muncii unitatii respective are obligatia de a
urmari eficienta materialelor igienico-sanitare in prevenirea unor boli profesionale.
Materialele igienico-sanitare se folosesc numai la locul de munca.
1.11.3 Dotari social-sanitare
Prin dotari social-sanitare se inteleg:

De baza: vestiare, dusuri, spalatoare, vestiare pentru haine de strada, vestiare pentru haine de
protectie si de lucru (in circuit unic), lavoar sau loc de spalare a mainilor, cabine de closet, pisoare;
Speciale:
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 52 din 91
- incaperi pentru pauze cu microclimat normal

- incaperi pentru incalzire periodica
- conditii de desprafuire a EIP
- conditii de uscare a EIP.
1.11.4 Probleme de alimentatie (nutritie) si de igiena a alimentatiei legate de profesiune si locurile de

munca
Alimentatia fiziologica, rationala, este acea alimentatie care satisface pe deplin toate nevoile nutritive
ale organismului uman, atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ.
Cunoasterea necesitatilor organismului, deci stabilirea ratiei alimentare, se face din punct de vedere:
Cantitativ: ratia alimentara trebuie sa satisfaca cheltuiala de energie totala a organismului in munca;
aceasta cheltuiala de energie, pe 24 ore, este compusa din cheltuiala de energie bazala (aprox. 1000 calorii
pentru barbat si 1300 calorii pentru femei), cheltuiala de energie de repaus (necesara pentru digestie,
miscari respiratorii, activitate musculara), cheltuiala de energie pentru activitatea profesionala specifica,
efectuata intr-o anumita conditie de mediu (microclimat rece sau cald).
Aportul execesiv de calorii se depoziteaza sub forma de grasime, ducand la aparitia obezitatii, iar
obezitatea constituie un factor etiologic favorizant, factor de risc, al multor boli plurifactoriale, ca
hipertensiune arteriala, boala cardiaca ischemica, arteroscleroza, etc.
Aportul insuficient de calorii duce la slabirea organismului, scade capacitatea de munca, micsoreaza
eficienta activitatii musculare si neuropsihosenzoriale, favorizeaza aparitia oboselii.
Calitativ: ratia alimentara trebuie sa realizeze:
- satisfacerea nevoilor de principii alimentare, in mod echilibrat (proteine, glucide, lipide);
- satisfacerea nevoilor hidrice ale organismului (minim 2500 ml apa necesara la formarea a 1350 ml urina,
pentru apa pierduta prin transpiratie, prin respiratia pulmonara, prin materii fecale);
- satisfacerea cu substante minerale a organismului/24 ore (0,8 g calciu la efort usor, 1,2 – 1,3g calciu la
efortul greu;
-satisfacerea nevoilor de vitamine a organismului;
Erorile alimentare pot aparea la o masa de dimineata insuficienta, la un pranz prea copios (care
avea consecinte negative balonari, dispepsii, agravate printr-o resorbtie prea rapida a alimentelor).
Alimentatia de protectie
Reprezinta o alimentatie suplimentara, care in unele cazuri, poate completa masurile de crestere a
rezistentei nespecifice a organismului, dar cu conditia ca noxele profesionale de la locul de munca sa nu
depaseasca limitele maxime admise. Alimentatia de protectie nu constituie un antidot. Acordarea acestei
alimentatii nu absolva responsabilitatea realizarii masurilor tehnico-organizatorice, in primul rand de
profilaxie a imbolnavirilor profesionale si a accidentelor de munca.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 53 din 91
1.12. Masuri de prim ajutor in caz de accidentare a personalului muncitor
Plagile deschise
Se intelege prin plaga, orice vatamare a pielii sau a mucoaselor si uneori a organelor aflate sub
acestea.
Cauzele producerii plagilor sunt:
- mecanice (lovituri, explozii, intepaturi, taieri);
- chimice (prin substante caustice care distrug pielea);
- electrice (prin curent electric);
- termic (prin caldura ridicata, umeda sau uscata).
Formele plagilor
In functie de adancimea lor distingem:
-Plagi superficiale, care distrug numai pielea sau mucoasa si tesutul celular subcutanat;
-Plagi profunde, mergand in adancime pana la muschi, vase si oase;
-Plagi penetrante, mergand in adancime pana in cavitatile toracice, abdominale sau craniene. Acestea se
pot asocia cu leziuni ale organelor din aceste cavitati (ficat, splina, rinichi, stomac, plamani, inima si creier).
-Plagile produse prin explozii provoaca distrugeri intinse de tesuturi care complica si agraveaza starea
accidentatului.
Cauze
Pe langa existenta plagii, care este mai vizibila gasim urmatoarele semne:
-durerea care este mai accentuata in timpul miscarilor;
-hemorgia care apare in cazul ruperii vaselor de sange si care poate fi mai mare sau mai mica, in functie de
calibrul sau;
-paralizie (imposibilitatea de miscare) care apare in cazul distrugerii nervilor mari sau a muschilor si
tendoanelor;
-paloare, lesin, ameteli, stare generala de rau, mai ales in cazul plagilor profunde si penetrante.
Primul ajutor
In orice caz de raniri ca si in cazul accidentelor, prezenta mediclui este totdeauna strict necesara.
Pina la sosirea medicului ranitul are nevoie de ajutor si de anumite ingrijiri, care se acorda sub forma
unui prim ajutor.
De felul cum s-a acordat prmul ajutor poate depinde, in cazuri mai grave, chiar viata accidentatului.
Orice ranire poate prezenta sub forma unei simple plagi sau sub o forma mai complicata, la care se
asociaza, plaga propriuzisa, hemoragie, fracturi,
In acordarea primului ajutor in caz de raniri trebuie sa se tina cont de anumite reguli si anume:
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 54 din 91
Locul producerii accidentului, daca mediul inconjurator (gaze, incendiu, darimaturi, eruptii,
temperatura ridicata, etc) continua sa ameninte viata accidentatului, se procedeaza la scoaterea acestuia din
zona periculoasa.
Scoaterea accidentatului din zona periculoasa se face cu maxim de atentie si de cele mai multe ori
cu mijloace improvizate, pentru a nu se intarzia evacuarea. Se are grija ca in executarea acestor operatii sa
nu se provoace accidentarea personalului care intervine. Pentru aceasta este ncesar ca intreaga operatiune
sa fie condusa de seful locului de munca.
Primul ajutor propriu-zis, se da intr-o anumita ordine si anume:

-se va aseza accidentatul in pozitie culcata;
-in caz de hemoragie mare se da atentie in primul rand acesteia;
-dupa oprirea hemoragiei, daca accidentatul si-a pierdut cunostinta (lesin, oprirea inimii, oprirea respiratiei)
se face dupa caz, respiratie artificiala, masaj cardiac, etc.
-pentru micsorarea durerii se administreza accidentatului antinevralgic;
-in cazul plagilor toracice penetrante, insotite de senzatie de sufocare, accidentatul va fi asezat in pozitie
semisezand (cu o perna sau sul de patura sub torace);
-in cazul plagilor (toracice) penetrante abdominale, se vor indoi membrele inferioare;
-prin introducerea unui sul de paturi sub indoitura genunchilor;
-ingrijirea ranilor urmareste inlaturarea patrunderii microbilor in plaga, acoperirea;
-plagii cu pansament si bandaj.
Ranirea
Rana sau plaga presupune o distrugere a tesuturilor corpului datorita actiunii unui agent care poate fi
chimic, mecanic,termic sau electric. Plagile pot fi externe (cand este afectata pielea) sau interne (afectat
restul organismului). Cand sunt lezate numai de la suprafata pielii vorbim de escoratie. O rana este
superficiala cand este numai la nivelul pielii si profunda cand depaseste aceste straturi ale epidermei.
Rana este penetranta cand strapunge o cavitate a corpului, perforata cand strapunge un organ vital
(inima,stomac), transfixianta cand strabate intreg diametrul corpului. In general gravitatea creste pe masura
ce se lezeaza mai multe straturi ale corpului devenind extrema, cand atinge inima, creierul sau vase mari de
sange. Gravitatea unei plagi mai mari poate fi apreciata si dupa natura agentului vulnerant.
Corpurile ascutite sau taioase produc plagi prin intepare sau taiere. Separatia tesuturilor este in general
neteda fara distrugeri prea mari ceea ce duce in general la o vindecare regulata si rapida.
Corpurile cu suprafete rotunde, netede dau contuzii care se trateaza si se vindeca mai greu. Plagile
prin miscare cunosc o gravitate deosebita o data cu muscatura intra in corp o mare cantitate de microbi
(pericol de turbare).
Plagile prin arme de foc au un specific al lor. Ele pot fi oarbe sau bipolare.
Se va actiona in felul urmator:
Avand in vedere ca de primul pansament depinde viitorul ranitului suntem datori sa veghem la
respectarea regulilor mai importante:
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 55 din 91
-mai intai sa ne ferim sa pansam rana cu orice si oricum;

-sa nu neglijam o hemoragie mai importanta pe motiv ca trebuie sa ne pregatim pentru primul ajutor. Se va
acorda hemoragiei prima ingrijire;
-tot in scopul prevenirii socului sa nu accentuam durerea. Sa nu stergem rana cu pansament, sa procedam
bland si rapid fara gesturi inutile;
-sa nu turnam in rana substante antiseptipe iritante cum ar fi alccolul sau tinctura de iod. Acestea ard
tesuturile vii si intarzie cicatrizarea;
-sa nu aplicam pe rana proaspata substante grase. Ele impiedica drenajul secretiilor din plaga, anihiland
actiunea absorbanta a pansamentului. Se va produce in felul urmator:
a)mai intai o scurta examinare a plagii;
b)in toate cazurile cautam sa combatem durerea si starea de panica a bolnavului, prin calmante si cuvinte de
alinare;
c)cautam sa oprim sangerarea abundenta;
d)inainte de a ne atinge de plaga ne asiguram de o aspensie cat mai deplina. Aspensia se adreseaza
mainilor, instrumentului, tegumentelor pielii din jurul ranii, materialul moale absorbant.
Executarea unui pansament corect se va compune din urmatorii timpi;
a)curatirea si dezinfectarea pielii si plagii
b)aplicarea pansamentului;
c)fixarea pansamentului;
d)imobilizarea regiunii ranite;
In caz de maxima urgenta cand nu avem la indemana substante dezinfectate, aplicam pe rana un
pansament steril si trimitem accidentatul la prima unitate medicala.
Este important ca pansamentul sa fie bine fixat pentru a nu aluneca de pe rana.
Pentru infasare se folosesc fese de tifon de latimi diferite in raport cu regiunea de pansat. Cateva
reguli trebuie respectate:
-fasa sa nu fie aplicata prea strans (produce durere si impiedica circulatia sangelui) dar nici prea larg
deoarece cade de pe rana;
-infasarea trebuie facuta cu indemanare fara sa provoace dureri si miscari inutile din partea bolnavului;
-aplicarea fesei incepe din regiunea cu diametru mai mic si se continua spre regiunea cu diametru mai mare;
-ne asezam de regula cu fata spre bolnav. In mana dreapta tinem fasa dar cu stanga fixam capatul fesei;
-infatijarea incepe intotdeauna cu un tur circular dupa care se continua cu tururi in spirala;
-capatul terminal al fesei se fixeaza cu un ac de siguranta sau se lipeste cu leucoplast.Exista mai multe feluri
de conducere a fasii:
-fasa circulara-regiunile de forma cilindrica(cap,gat,torace).
-fasa in spirala-triunghi de con(deget,coapsa,gamba);
-fasa in forma de 8-la incheietura genunchiului;
-fasa in evantai-inchietura genunchiului;
-fasa stransa rasfranta si in spic de grau-sunt ceva mai greu de executat;
-prastia-pansamentul barbiei sau al buzei superioare;
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 56 din 91
-basmaua-la bandajarea capului;

-pansament in forma de T pentru regiunea dintre coapse;
-panza dreptunghiulara-bandajarea toracelui sau abdomenului;
Dupa acordarea primului ajutor orice ranit trebuie indrumat la o unitate sanitara. Transportul
presupune anumite norme de conduita care vor fi tratate intr-un capitol separat. In cadrul tratamentului
medical accidentatul trebuie sa se supuna unui tratament antitetanic si la nevoie antigangrenos.
Nici o rana oricat de neinsemnata nu pote fi neglijata. Panarisul, flegmonul, gangrena gazoasa,
tetanusul pot fi prevenite datorita primului ajutor corect.
IMPORTANT
Desi nu face parte din primul ajutor, trebuie stiut ca orice rana prezinta pericolul infectiei cu tetanos,
de aceea se vor lua masuri de vaccinare antitetanica in maxim 24 de ore de la producerea accidentului.
Intoxicatiile
Munca din mediul industrial se desfasoara uneori in contact cu unele substante care, in cantitati mari
produc intoxicatii. De aceea consideram necesar ca fiecare salariat sa cunoasca in linii mari pericolul la care
se poate astepta si sa-l previna sau, cum sa actioneze in diferite situatii.
Oxidul de carbon (CO)

Este un gaz fara culoare si fara miros care apare in locurile unde au loc arderi incomplete. Respirat
in cantiate mare el impiedica transportul oxigenului spre celule.
Atunci cand este prezent in cantitati mai mari si este respirat apar intoxicatii acute, ale caror urmari
pot fi extrem de grave.
Semne
Apar dureri de cap, oboseala, ameteli, varsaturi, vederea este tulburata, pulsul este rapid ( peste 80
batai/minut), respiratia este accelerata, pielea se invineteste treptat, intoxicatul isi pierde cunostinta si daca
nu se intervine rapid, moare.
Primul ajutor: consta in scoateea intoxicatului din zona cu gaze.
Cand exista posibilitatea, se administreaza oxigen. Cand respiratia devine neregulata sau se
oopreste trebuie facuta respiratie artificiala. Cazurile mai grave, unde apar pierderi de cunostinta trebuie
transportate de urgenta la spital. Nu se intarzie cu respiratia artificiala, in scopul asteptarii medicului.
Transportul nu se face pe jos, deoarece orice efort suplimentar este interzis si daunator.
Cand oxidul de carbon depaseste cantitatile normale in aer, dar este insuficient pentru a provoca o
intoxicatie acuta, lucrul indelungat intr-o astfel de atmosfera produce o intoxicatie cronica cu oxid de carbon.
Semnele intoxicatiilor cronice sunt mai putin vizibile, apar tulburari de echilibru si vedere, etc, care
cresc pericolul de accidentare.
Este necesar ca in astfel de cazuri sa se reduca pe cat posibil scaparile de oxid de carbon, iar
muncitorii sa paraseasca mediul respectiv.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 57 din 91
Hidrogenul sulfurat (H2S)

Hidrogenul sulfurat patrunde in organism pe cale respiratorie. Nu da fenomene de acumulare.
Produsul este rapid oxidat si eliminat in special prin caile intestinale si urinare.
Intoxicatia acuta
-tulburari respiratorii
-contractii
-pierderea cunostintei, dupa un interval de timp variabil aparand edemul pulmonar acut
Intoxicatia subacuta
-semne de iritatie oculara: conjunctivite dureroase, lacrimare, fotofobie, atingerea corneei cu coroziuni
punctiforme
-tulburari nervoase:cefalee cu ameteli, tendinte de lipotimie, somnolenta, amnezie si febra
-tulburari pulmonare:iritarea cailor respiratorii, cu eventuale edeme acute pulmonare
-tulburari gastrointestinale:stomatite cu respiratie fetida, greturi, vomismente, gastralgii si diaree
Intoxicatie cronica
-cefalee
-astenie
-tulburari oculare
-bronsite cronice cu alternarea starii generale
-reactii cutanate
Masuri de prim ajutor

-Se va izola bolnavul contaminat
-Se scoate bolnavul din atmosfera poluata si i se va face respiratie artificiala
-Repaus la pat
-Remedierea leziunilor oculare se face sub supraveghere medicala. Se duce accidentatul intr-o camera
intunecata si i se aplica comprese cu acid boric 3 5 si i se instila in ochi solutie cu novocaina si adrenalina
Bioxidul de sulf (SO2)

Bioxidul de sulf este un gaz incolor, cu miros caracteristic de pucioasa arsa, inecacios. Inhalat in
cantitate mica lasa un gust dulceag, apoi acru.
Toxicitatea
Actiunea toxica principala este de iritant a cailor respiratorii superioare, in concentratii mult crescute
afectand direct aparatul respirator.
Are actiune nociva asupra organelor hematopoetice( maduva osoasa si splina)
Favorizeaza formarea methemoglobinei si deregleaza metabolismul glucidelor
Inhalat in cantitati mari provoaca reguseala, constrictie toracica, bronsita
Stropirea cu bioxid de sulf lichid provoaca adevarate degeraturi datorita ctiunii sale de racire
puternica.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 58 din 91

Evacuarea intoxicatului din mediul viciat
Oxigenoterapie
In caz de stropire suprafata afectata se spala cu apa alcalinizata, dupa care se clateste abundent cu
apa simpla
In cazul stropirii ochilor, este recomandata folosirea unei solutii de NaCl in concentratii de 140C sau
a unei solutii de bicarbonat 220C
Clatirea gurii cu solutii alcaline
Gaz metan (CH4)

Metanul este un gaz inodor si icolor, mai usor decat aerul, inflamabil si explozibil in amestec cu
aerul. Este odorizat cu mercaptan pentru a putea fi decelat.
Metanul este inert din punct de vedere toxicologic. Accidentele se produc numai la concentratii mari,
cand inlocuieste o mare parte a oxigenului atmosferic, rezultand asfixie.
Bioxidul de carbon (CO2 )

CO2 este un constituient normal al aerului atmosferic, unde se gaseste in proportie de 0,03 – 0,3 %
vol. El provine din arderi complete. Este un gaz mai dens decat aerul, deaceea nu difuzeaza in atmosfera ci
se acumuleaza la suprafata solului si in excavatii. Este incolor, inodor, cu gust usor acru. Se dizolva in apa
dandu-i un caracter slab acid. Nu arde si nu intretine arderea. Intoxicatiile cu CO 2 sunt accidentale. Calea de
patrundere este respiratorie. In concentratii mici este un stimulent al centrului respirator in concentratii mari
este anestezic si toxic.
Intoxicatia acuta
-senzatie de pulsatii in timple, ameteli, zgomot in urechi, oboseala
-pielea prezinta o coloratie rosie-violacee
-intr-o faza avansata de intoxicatie, apar greturi varsaturi, amteli, pierderea cunostintei, coma
Intoxicatia cronica
-astenie: oboseala, apatie intelectuala, impotenta sexuala
-cefalee
-vertij insotit de sincopa
-tulburari digestive
-tulburarai auditive
-scoaterea din mediu a persoanelor intoxicate
-respiratie artificiala si oxigenoterapia
-anuntarea medicului
Oxizi de azot (NOx)

Sunt compusi ai azotului cu oxigenul. Bioxidul de azot poate forma amestecuri explozive cu
substante organice. Poate cauza incendii in contact cu imbracamintea si alte materiale combustibile.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 59 din 91
Oxidul si mai ales bioxidul de azot pot provoca accidente in industrie, stiut fiind faptul ca in aer oxidul
trece in dioxid
Acesti oxizi sunt iritanti ai mucoaselor si in special ai mucoselor cailor respiratorii, la nivelul carora
pot provoca edem acut. Oxizii sunt methemoglobinizati. Intoxicatia supraacuta, rezultata din inhalarea
concentratiilor mari de oxizi ( 500 –5000 ppm), conduce la moarte in cateva secunde fie prin atingerea
directa a centrului respirator, fie prin sincopa, reflexa, provocata de agresiunea brutala a aparatului
respirator.
Intoxicatia acuta
-Produce iritatia cailor respiratorii superioare cu tuse si airitatie a mucoasei oculare
-Sete mare, dispnee, tuse, expectoratii
-Mucoasa rosie sau galben – roz
-Cianoza
-Puls accelerat, neregulat, tensiune arteriala scazuta, sangele devenind de culoare negricioasa
-Transpiratii reci, coma si colaps cardiac
-Intoxicatia crónica
-Dureri de cap
-Insomnie
-Ulcerul nasului si gurii
-Anorexie
-Dispepsie
-Eroziune dentara, slabiciune
-Bronsita cronica, emfizem

In cazul unei intoxicatii, victima va fi scoasa imediat din mediul de lucru si va fi pusa in repaus
complet, fiind tinuta sub observatie medicala atenta, chiar daca aceasta se simte bine
Oxigenoterapia se va institui imediat imediat ce apar primele semne de insuficienta pulmonara.
Victima va fi atent supravegheata de catre medic, care va aplica tratamentul in functie de starea acesteia.
Azot (N2)
Azotul este un gaz fara culoare, fara miros ce intra in compozitia aerului in procent de 78%
volum.Prezenta azotului in aerul atmosferic nu prezinta nici un pericol cat timp se mentine o concentratie a
oxigenului de minim 18% vol.
Exista insa pericolul de asfixiere cu azot in cazul in care se intervine in interiorul utilajelor ce au fost
inertizate cu azot si nu au fost aerisite suficient.
Semne:
Simptomele specifice asfixiei cu azot sunt ameteala si cianozarea tegumentelor, in special a
extremitatilor (degetele mainilor,buzele,nasul,urechile).
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 60 din 91
Pentru a stabili daca atmosfera din interiorul acestor utilaje permite accesul fara pericol al
personalului de interventie, se fac determinari privind continutul de oxigen folosind aparatul portabil tip
OLDHAM din dotarea personalului sectiei. In urma acestor determinari se elibereaza buletin de analiza in
care este specificat continutul de oxigen din gazele aflate in interiorul utilajelor respective.
Un este admis accesul in interiorul utilajelor unde nu exista cel putin 18% oxigen fara dotarea cu
echipament adecvat. In aceste situatii se va echipa personalul de interventie cu masca cu furtun de
aductiune, etansa si verificata, centura de siguranta, franghie si se asigura supravegherea de catre o
persoana desemnata special pentru aceasta activitate.

In situatia in care apare accidental asfixierea cu azot se intervine echipamentul mentionat mai sus
pentru scoaterea persoanei accidentate in afara zonei de pericol, asezarea ei intr-o zona cu atmosfera
ventilata, se procedeaza la efectuarea respiratiei artificiale pana la sosirea medicului care va acorda
asistenta calificata.
Solventi organici
In aceasta categorie de substante, cu efect toxic sunt: benzina, toluenul, benzenul, hidrocarburile
clorate si tetraclorura de carbon. In industria de petrochimie se intalnesc benzina si benzenul.
Benzina: atunci cand apar conditii ce duc la respirarea unor concentratii foarte mari de vapori de benzina (la
curatirea rezervoarelor etc.) intoxicatiile pot fi foarte grave, cu pierderea cunostintei si moarte rapida.
Cand concentratiile nu sunt mari, intoxicatul se manifesta ca un om beat. Revenirea dupa scoaterea din
mediul toxic se face incet in cateva zile. Masuri de prim ajutor: scoaterea intoxicatului din zona si chemarea
mediului.
Etanul, butanul, propanul: produc o usoara ameteala, greata si somnolenta. Concentratiile foarte mari
produc pierderea cunostintei.
Acetilena: produce prin inhalare somnolenta, iar la concentratii mari pierderea cunostintei.
Benzenul: inhalat in concentratii mari poate produce pierderea cunostintei si moarte in cateva minute.
In concentratii mici, produce stari de betie ca dupa consumul de alcool. Daca intoxicatul nu depaseste zona
de vapori de benzen, apar dureri de cap, greata, varsaturi, pierderea cunostintei si moartea.
Masurile de prevenire a acestor situatii sunt ca sa se limiteze pe cat posibil scaparile de gaze, iar incaperile
sa fie foarte bine ventilate. Contactul indelungat cu vaporii de benzen in concentratie mica duce la boli de
sange greu de tratat. De aceea controlul periodic al muncitorilor ce lucreaza cu benzen trebuie sa se
execute riguros.
Alcoolul etilic: intoxicatul prezinta un miros specific de bautura in aerul expirat. Pupilele sunt mici, pulsul slab
si des, respiratia este neregulata. Apar stari de agitatie, mersul este nesigur, vorbirea caracteristica de om in
stare de ebrietate.
In starile grave, intoxicatul isi pierde cunostinta. Primul ajutor consta in provocarea de varsaturi si se cheama
medicul.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 61 din 91
Alcoolul metilic: apar semne ca: ameteli, dureri de cap si tulburari de vedere. Pupilele sunt foarte mari.
Intoxicatul are dureri mari de abdomen si vomita. Pielea se invineteste si prezinta o stare de betie
asemenatoare cu cea dupa consumul de bauturi alcoolice.
In cazurile grave apar tulburari de circulatie si de respiratie care pot merge pana la opirea respiratiei
si moarte.
Primul ajutor
In cazul in care intoxicatul nu si-a pierdut cunostinta i se dau lichide multe de baut. Din 2 in 2 ore i
se dau cate 100 grame de apa in care s-a pus o lingurita bicarbonat de sodiu si se acopera cu o patura
calda. Se face respiratie artificiala de preferinta cu administrare de oxigen, se transporta la spital.
Pentru asigurarea confirmarii intoxicatiei cu alcool metilic a caror semne se confunda cu cele din
intoxicatia cu alcool etilic este importanta gasirea resturilor de alcool utilizat si eventual a recipientului care il
continea.
Bioxid de sulf, alte gaze iritante

Semne: apare o iritatie a ochilor, nasului si cailor respiratorii, insotite de lacrimare, stranut si tuse.
Cand expunerea la gaze este foarte mare, apar tulburari de respiratie cu senzatii de sufocare si invinetirea
fetei.
Urmeaza o perioada de revenire in care intoxicatul se simte bine si care cauta sa-si reia activitatea.
Dupa 3 pana la 24 de ore apar tulburari respiratorii foarte grave care deseori cu tot tratamentul aplicat duc la
pierderea bolnavului.
Primul ajutor- accidentatul se scoate din incaperea cu gaze la aer curat. Se administreaza oxigen. La nevoie
se face respiratie artificiala. Accidentatul nu are voie sa se deplaseze chiar daca un timp se simte bine.
Transportul la spital este obligatoriu.
Arsuri
Expunerea brusca si indelungata la actiunea razelor solare, iradierea caldurii de la un corp
incandescent, actiunea directa a flacarilor, actiunea unor substante chimice, electricitatea sunt cauze de
arsuri usoare sau grave, dupa suprafata arsa.
Din punct de vedere al adancimii arsurilor in tesuturi, arsurile sunt de trei grade:
-gradul I-pielea se inroseste,se manifesta prin durere si ingrosarea pielii. Ele sunt mai putin grave.
-gradul II-pe pielea rosie apar basici continand un lichid ca zeama de lamaie. Aceste arsuri sunt mai grave,
prin spargerea basicilor facandu-se rana.
-gradul III-sunt mai grave inaintand in stratul de piele si grasime, muschi, ochi.
-in ultima instanta carbonizarea poate fi socotita arsura de gradul IV.
Ce nu trebuie sa facem:
-mai intai sa ne luam toate masurile pentru a nu ne expune flacarilor sau apei fierbinti cand acordam primul
ajutor;
-sa nu dezbracam un ars la locul accidentului pentru a vede pe ce suprafata se intind leziunile.
-sa nu spargem niciodata basicile, astfel expunem victima la infectii, iar tratamentul va dura mai mult.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 62 din 91
Ce trebuie sa facem:
-scoaterea accidentatului din zona care i-a provocat arsurile
-daca avem apa curata rece la indemana in primele secunde este bine sa o turnam pe locurile arse. Daca
hainele ard aruncam peste victima apa, o patura, o haina.
-in cazul arsurilor intinse invelim accidentatul intr-un cearşaf curat si-l transportam la spital.
-pentru calmarea durerilor un medicament calmant este binevenit.
-Daca victima cere de baut ii putem da apa cu zahar,limonada sau ceai.
-In fata unei arsuri limitate ne comportam ca in fata unei rani si-i aplicam un pansament steril.
-Arsurile de gradul I nu necesita ingrijiri, decat daca afecteaza starea generala a bolnavului.
-In cazul arsurilor de natura chimica daca substanta este un acid se pune apa calduta pentru a-l alina
durerea si pentru a dilua substanta acida. In nici un caz nu se vor utiliza substantele neutralizate.
Arsuri termice
Sunt provocate in cazul manipularii necorespunzatoare a lichidelor fierbinti sau prin contact direct cu
materiale supraincalzite sau flacara descisa.
Primul ajutor in arsurile superficiale consta in:
Imersiunea imediata a partii arse in apa rece sau alcool pentru a usura durerea, pentru a reduce
inflamarea si basicarea si pentru a preveni lezarea ulterioara a tesuturilor.Daca imersiunea nu este posibila,
aplicati pe zona arsurii imbracaminte curata, umezita in apa rece sau alcool.
Indepartarea imeditata a oricarei surse de presiune a zonei arse (inele, bratari, imbracaminte sau
incaltaminte) inainte de aparitia inflamarii.
Acoperirea arsurii cu un pansament curat lipsit de scame, preferabil steril.
Atentie !
Nu aplicati lotiuni,alifii sau pansamente murdare si in nici un caz nu folositi uleiuri, pamant, balegar,
cerneala, albastru de metilen, etc.
Nu spargeti basicile.
Nu respirati si nu tusiti peste arsuri; nu pipaiti zona arsa.
Nu indepartati imbracamintea lipita de zona arsa.
La arsuri mai serioase, solicitati ajutorul medicului si acordati numai primul ajutor dupa cum
urmeaza:
Controlati respiratia victimei si,daca este necesar, aplicati respiratia artificiala.
Acoperiti zona arsa cu un pansament curat preferabil steril si lipsit de scame.
Aplicati tratamentul pentru soc.
Asigurati transportarea victimei la spital.
Stropiri
Ochii pot fi lezati de substante chimice corozive (acizi sau baze), fie sub forma solida, fie lichida.
Victimele prezinta durerei intense si intoleranta la lumina. Este necesara asistenta medicala de urgenta.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 63 din 91

Puneti victima in pozitia asezat sau culcata, cu capul inclinat catre spate si intorceti-i usor capul spre
partea lezata.
Acoperiti ochiul nelezat.
Spalati ochiul lezat cu apa calduta sau rece.Deoarece, din cauza durerii, persoana nu poate tine
ochiul deschis, trebuie sa fortati usor indepartarea pleoapelor pentru ca lichidul de spalaresa patrunda si sa
inlature substanta agresiva.Daca nu exista apa se poate folosi si lapte.
Tineti capul persoanei sub jetul de apa curgand usor.In caz de urgenta se poate folosi pentru irigare
dusul ocular.
Dupa spalare, acoperiti ochiul lezat cu un pansament si solicitati imediat asistenta medicala.
Arsuri chimice
Arsurile produse de substantele chimice corosive, precum acizii tari sau bazele sunt intotdeauna
serioase deoarece aceste substante chimice ard cat timp raman pe piele. Pentru a diminua efectele lor
corosive indepartati imediat substantele chimice.
Actionati astfel:
Inundati imediat cu apa rece din abundenta zona arsa pentru a spala substantele chimice. Continuati
inundarea zonei arse si in timpul indepartarii imbracamintii, pana la spalarea completa a substantelor
chimice. Daca este vorba de substante chimice uscate precum varul, atunci indepartati-l rapid prin periere
usoara cu comprese uscate, inainte de inundare cu apa rece.
Dupa indepartarea prin spalare a substantelor chimice continuati primul ajutor ca pentru o arsura
termica.
Acoperiti arsura cu un pansament curat si solicitati ajutorul medicului.
Arsuri electrice
-aplicarea unui pansament steril deasupra arsurii indiferent de intinderea acestuia
-transportarea de urgenta intr-un serviciu medical de specialitate
-daca transportul nu se poate in doua ore se vor lua masuri pentru prevenirea socului ce se instaleaza prin
pierderea de plasma si eliberarea unor substante toxice din tesuturile arse(se va administra o solutie sarata
5% completata cu bicarbonat de sodiu -250ml).
In raport cu intensitatea curentului electric, acesta se manifesta asupra organismului prin:
-simpla senzatie de tremuratura a corpului la o intensitate a curentului egala cu 1mA;
-contractii musculare generalizate cu oprirea consecutiva a miscarilor respiratorii-stop respirator-la o
intensitate intre 10-30 mA;
-pierderea cunostintei si chiar moartea, prin cresterea ritmului inimii numita fibrilatie ventriculara-stop
cardiac-la o intensitate ce depaseste 70mA.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 64 din 91
Electrocutarea
Electrocutarea,poate determina doua feluri de manifestari:
a)Socul electric - produs la trecerea curentului electric prin corp
b)Arsurile electrice - produse prin transformarea in interiorul sau exteriorul corpului omenesc a energiei
electrice in energie calorica (s-a prezentat la capitolul “Arsuri”).
Electrocutarea depinde de tensiunea si intensitatea curentului electric.
Este periculos curentul a carei tensiune trece de 40-50 volti si a carui intensitate depaseste 70-80
miliamperi.
Curentul alternativ este cu mult mai periculos decat curentul continuu. Pericolul sau riscul de
electrocutare apare prin:
-atingerea directa a firelor electrice;
-atingerea unui bec spart cu un obiect de metal;
-atingerea unor conducte metalice care au facut contact cu conductorii electrici sau cu reteaua electrica;
-contactul cu o masca de curent electric prin intermediul unui lichid;
-trasnetul.
Socul electric
Primul ajutor in acest caz consta in :
-scoaterea victimei de sub actiunea curentului electric prin: intreruperea curentului electric (inchiderea
comutatoarelor, deconectarea sigurantelor de la tabloul electric,etc.)
-devierea curentul, aruncand pe conductorul electric un obiect metalic care face legatura intre acesta si
pamant;
-scoaterea celui accidentat de sub actiunea curentului electric cu ajutorul unor obiecte rau conducatoare de
electricitate(prajina de lemn uscat, coada de matura,manusi de cauciuc);
Persoana accidentata nu va fi transportata de la locul accidentului decat dupa aplicarea cat mai
rapida a masurilor de reanimare,masuri care vor fi continuate si in timpul transportului.
Reanimarea cardiorespiratorie se va adapta situatiei care se constata:pentru stop respirator, stop
cardiac sau pentru ambele.
-respiratie artificiala (daca domina stopul respirator) prin metoda’’gura la gura’’sau “gura la nas’’ dupa
necesitate.
-daca situatia permite se vor folosi aparate de respiratie mecanica si de administrare a oxigenului prin sonda
sau masca.
-masaj cardiac extern (pentru stop cardiac)
Fracturi, Luxatii, Entorse

Fractura
Prin fractura se intelege intreruperea continuitatii osului in urma unui traumatism. Cand fractura s-a
produs la locul de actiune a agentului vulnerant vorbim de fractura directa, cand fractura s-a produs la
distanta de agentul vulnerabil s-a produs o fractura indirecta.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 65 din 91
Fracturile pot fi incompelete si complete. Fracturile complete intereseaza osul pe toata grosimea sa
si pot fi cu deplasare si fara deplasare. Orice fractura poate fi inchisa sau deschisa.
Semnele dupa care recunoastem o fractura:
-semne de probabilitate;
-durerea, deformarea, ipotema functionala, scurtarea membrului, vanataia;
-durerea este maxima in locul fracturii;
-deformarea regiunii traumatizate este semn de fractura;
-ipotema functionala este prezenta;
-scurtarea membrului poate fi un semn pretios;
-vanataia apare mai tarziu uneori la distanta de locul fracturii.
Semnele sigure sunt:

-miscarea anormala aparuta in afara incheieturilor;
-crepitatia sau frecatura rezultata din frecarea ligamentelor osaose, se aude adesea mai tare.
Ce nu trebuie sa facem:
-sa nu procedam brutal. Sa nu supunem victima la miscari inutile, sa nu o ridicam in picioare, sa nu o
transportam la distanta inainte de a-i mobiliza fractura.
Ce trebuie sa facem:
-in caz de fractura deschisa ne comportam ca in fata unei plagi sau hemoragii. Oprim hemoragia, pansam
rana, abia dupa aceea procesam la imobilizarea regiunii.
-ca si in alte cazuri de taumatisme un calmant este bine venit.
-imobilizarea focarului de fractura care previne complicatiile, se face cu ajutorul atelelor. Posturile sanitare de
prim ajutor trebuie sa fie dotate cu atele din lemn de brad.
Imobilizarea fracturii se face dupa urmatoarele reguli:
-la membru, atelele se pun deoparte si de alta a focarului;
-ca regula generala orice imobilizare trebuie sa cuprinda cel putin doua articulatii. Cea de deasupra si cea de
desubtul focarului;
-atelele se folosesc invelite in vata pentru a nu leza pielea si a nu mari durerea;
-evitam sa aplicam atele pe locul unde vine in contact direct cu pielea - acolo unde atela nu se poate modela
exact pe regiunea imobilizata umplem golurile cu vata;
-tragem apoi o fasa in jurul atelelor obtinandu-se o imobilizare provizorie;
-trebuie sa se aiba in vedere ca fasa prea stransa stanjeneste, iar fasa prea larga nu imobilizeaza;
-cel putin doua persoane trebuie sa conlucreze la efectuarea imobilizarii;
-apoi imobilizatul va fi transportat la spital.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 66 din 91
Masuri speciale pentru anumite fracturi:

Fracturile craniului pot afecta baza craniului sau bolta craniana. Un semn important este hemoragia
pe gura, nas si urechi. Bolta craniana poate suferi fisuri sau infundaturi.
Prima noastra preocupare trebuie sa fie transportarea la spital. Daca pe langa fractura mai avem si
rana deschisa vorbim de traumatism cranian.
Fracturile coloanei vertebrale cer o atentie deosebita. Fragmentele vertebrelor fracturate pot leza
sau sectiona maduva spinarii,complicatie care poate duce la moarte. Vertebrele pot suferi tasari.
Traumatismele toracelui pot interesa invelisul muschilor si scheletul, dar si organele din cusca
pieptului. Vorbim de traumatism toracic deschis cand se adauga si o rana penetranta prin care cavitatea
comunica cu exteriorul. Accidentatul toracic respira cu dificultate,acuza o durere sub forma de junghi care se
accentueaza cu fiecare inspiratie. Cand predomina hemoragia accidentatul zace inert,este palid, are puls
slab si frecvent i se racesc mainile si picioarele.
Fracturile oaselor bazinului cer si ele o anumita masura. In deplasarea lor oasele pot sa se rupa.
Fracturile craniului pot interesa baza craniului sau bolta craniana.
Un semn important este hemoragia pe gura, nas,vasele de sange din bazin dand hematoane mari,
bolnavul pierzand in tesuturi o cantitate mare de sange. Schije de os pot sparge vezica urinara sau uretra
(caz in care bolnavul urineaza sange).
Luxatiile
-Vorbim de luxatie cand capetele oaselor articulate parasesc pozitia lor normala.
Luxatiile traumatice pot fi deschise si inchise.
-Semnele dupa care recunoastem luxatiile: durere, deformarea locului, neputinta de a mai face miscari sau
limitarea miscarilor, pozitia anormala, scurtarea sau alungirea membrului, etc.
-Primul ajutor consta in imobilizarea regiunii, combaterea durerii si transportarea bolnavului la spital.
-Luxatia umarului-se introduce sub brat o bentita si se aplica bandaj.
-Luxatia cotului-imobilizarea se face cu o basma sau cu o atela de sarma in forma de L care sprijina
antebratul.
-Luxatia soldului-transportam bolnavul culcat imobilizand membrul inferior.
-Luxatia genunchilor si gleznelor-imobilizam cu atele.
Entorsele
Entorsa este o intindere a ligamentelor unei articulatii cu sau fara ruperea acestora. Cauzele care o
produc sunt de natura taumatica cu intensitate mica, nu disloca oasele din pozitia lor.
Locul de actiune al traumatismului, durerea care se accentueaza o data cu miscarea din articulatie,
umflatura la nivelul articulatiei, uneori vanataia sunt semnele dupa care se recunoaste o entorsa.
Primul ajutor consta in imobilizarea accidentatului si transportarea la policlinica.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 67 din 91
Traumatisme ale ochiului

Corpi straini in ochi
In cazul cand un corp strain a patruns in ochi ce cerceteaza unde anume este plasat in globul ocular.
-pentru pleoapa inferioara se apasa usor cu degetul mare cerand bolnavului sa priveasca in sus.Se expune
astfel fundulul de sac inferior al conjuctivitei, iar corpul strain este usor de indepartat.
Pentru pleoapa superioara este necesara rasturnarea pleopei si se procedeaza astfel:
-cel care se afla in fata pacientului si care trebuie sa acorde primul ajutor recomanda victimei sa priveasca
bine in jos, aceasta fiind o conditie esentiala a succesului. Se apuca marginea sau genele pleopei
superioare cu doua degete si se trag usor inainte,apoi se rastoarna intorcand pleopa peste un bat de chibrit
invelit in vata.
In felul acesta apare fundul de sac superior al conjuctivitei, iar corpul strain se extrage cu o batista.
Dupa aceasta operatie este bine sa se pune in 2-3 picaturi de Protargol 2% sau nitrat de argint 1%.
Ranile ochiului
Plagile ochiului si ale anexelor sale reprezentand procentul cel mai mare al urgentelor oftalmologice
si cu consecinte destul de grave, datorita tocmai unei lipse de prim-ajutor trebuie privite cu toata seriozitatea,
luandu-se toate masurile nacesare.
Primul ajutor
Avand in vedere faptul ca initial complicatia majora este infectia, pana la aparitia medicului
autoajutorul consta in aplicarea unui pansament steril. De calitatea acestui pansament depinde in mare
masura modul in care se vindeca plaga oculara. In acordarea primului ajutor in plagile oculare, ca de altfel in
toate plagile, trebuie avut in vedere si faptul ca orice rana oricat de mica ar fi este locul, poarta de
patrundere a microbilor in organism si daca nu se iau masuri urgente, atunci microbii odata ajunsi in plaga
se vor inmulti extrem de repede si vor aparea complicatii grave care pot duce chiar la pierderea vederii. De
asemenea, va trebui sa evitam introducerea de catre noi insine a microbilor in plaga, in care scop mainile
celui care acorda primul ajutor vor fi spalate cu apa si sapun,iar toate materialele folosite la tratamentul plagii
vor fi sterile.
Se vor indeparta din plaga oculara numai acele corpuri straine mari si care se gasesc la suprafata
astfel vom risca sa le intre si mai adanc si le lezam si celelalte tesuturi si organe deosebit de sensibile si
importante ale ochiului, agravand si complicand astfel situatia plagii oculare. Nu vom pune in plaga alcool,
tinctura de iod (care vor fi folosite in cazul curatirii pielii din jurul ranii), ci vom pune peste plaga oculara
numai cateva bucati sterile de tifon si putina vata, pe care o vom fixa cu o fasa tinand seama de indicatiile
date mai sus.
Transportul accidentatilor
Principiul ideal spre care trebuie sa se tinda in ceea ce priveste transportul accidentatilor este
corectitudinea acestuia.
Prima etapa consta in scoaterea accidentatului de la locul accidentului si plasarea lui in conditii mai
bune pentru a-i putea acorda primul ajutor. Cel mai bine este ca acordarea primul ajutor sa se faca pe loc,
daca putem crea conditiile necesare. Cand gravitatea cazului o cere, este preferabil sa mutam obiectele care
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 68 din 91
ne inconjoara, care ne incomodeaza, sa aerisim si sa degajam locul, deci sa mutam accidentatul din loc.
Daca in urma examenului sumar nu constatam leziuni grave sau daca victima are leziuni grave o
transportam in locul cel mai potrivit.
A doua etapa in transportarea accidentatului la unitatea sanitara (daca este aproape) sau pana la
locul unde are acces un automobil specializat (autosanitara) sau nespecializat (camion,microbus).
A treia etapa incepe cu urcarea accidentatului in vehiculul de transport si sfarfeste cu predarea lui la
unitatea sanitara de specialitate.
Pozitia accidentatului in timpul transportului:

-culcat pe spate.
Aceasta pozitie are patru variante:
a)prima consta in: capul si trunchiul la acelasi nivel. Toate membrele mai ridicate. Are ca scop sa asigure
organelor vitale (inima,creierul) o irigare suficienta cu sange.
b) a doua varianta: capul si toracele mai ridicate decat restul corpului. Are ca scop sa usureze respiratia.
Bolnavii respira mai bine cand au capul si toracele mai ridicate (vom folosi pentru acesta paturi facute sul,
spatarul targii).
c)a treia varianta: genunchii indoiti, coapsele usor flectate pe abdomen. Asigura o buna relaxare a muschilor
abdominali.
d)a patra varianta: plan neted tare, toate partile corpului la acelasi nivel. Este indicata la fracturile coloanei
vertebrale (in special pentru cele din regiunea gatului ca si in fracturile bazinului).
-culcat pe o latura, capul usor rotit spre sol. Este pozitia de ales pentru accidentatii carora li s-a desfundat
recent caile aeriene superioare, care au facu stop cardiac si au fost reanimati sau care varsa.
-culcat pe burta cu capul intr-o parte este pozitia de preferat in fracturile coloanei vertebrale din regiunea ei
lombara. Are neajunsul de a ingreuna respiratia.
-sezand: in aceasta pozitie pot fi transportati toti accidentatii cu plagi nepenetrante care nu au sangerat mult,
situate in locuri care permit sederea. Toti accidentatii cu contuzii simple, cu fracturi sau luxatii ale membrelor
superioare care nu sunt in stare de soc, ci dimpotriva vadesc o stare buna. Imobilizarea in pozitia dorita pe
timpul transportului este uneori necesara.
Mijloace de transport
Targile actualmente in uz sunt fie din panza, fie din sarma impletita. Ridicarea accidentatului din loc
cere, in cazuri grave o precautie deosebita. Pentru aceasta este nevoie de cel putin trei ridicatori . Daca
victima trebuie transportata la distanta, cei trei ridicatori se ridica incet si la comanda, facand pasi mici,
elastici,necadentati.
Transportul facut numai de un singur om este permis numai in cazurile in care nu se cere o pozitie
bine determinata. Victima poate fi dusa in brate, pe un umar sau pe amandoi. Transportul in doi oameni
poate fi permis in cazul accidentatilor pentru care nu se cere o pozitie speciala sau cel mult pentru care nu
se ingaduie o pozitie de sezand.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 69 din 91
Transportul cu targa trebuie sa tina seama de urmatoarele reguli:

a)accidentatul este asezat pe targa in pozitia impusa de ranile suferite;
b)fixam pozitia ranitului pe paturi, cearceafuri, haine;
c)targa este purtata de doua sau patru persoane;
d)pornirea se face la comanda, in pas necadentat;
e)bolnavul se transporta cu capul inainte si invers cand se coboara pe scari;
f)pe cat posibil se evita santurile, obstacolele;
g)urcarea accidentatului in autosanitara se face cu capul inainte;
h)daca este frig accidentatul trebuie invelit bine;
Transportul cu mijloace auto.

Din punct de vedere sanitar aceste mijloace sunt de doua feluri, specializate si nespecializate.
Mijloacele nespecializate trebuie alese in functie de pozitia in care trebuie transportat un accidentat
si pe cat posibil de comfortul pe care il poate oferi.
Masuri organizatorice pentru salvarea victimelor in cazul traumatismelor colective.
Incendiile, inundatiile,catastrofele feroviare sau aeriene,prabusirile de teren sau se imobile,sunt tot

atatea cauze care pot produce in timp de pace accidente in masa. Orice catastrofa creaza panica. Panica
creata deruteaza si duce la actiuni pripite. In aceasta situatie cineva trebuie sa ramana lucid, sa initieze
prompt masuri urgente. Acesta este conducatorul unic al actiunii, care este dotat cu maxima autoritate,
ascultat de toti fara sovaire care trebuie sa fie unul din membrii colectivului local de conducere. Conducatorul
numeste pe loc patru responsabili de probleme care la randul lor alcatuiesc patru colective ad-hoc.
Colectivele de actiune si sarcinile lor.
Echipa de legatura are urmatoarele sarcini:
a)anunta imediat salvarea, unitatea de pompieri cea mai apropiate, politita, organele de conducere
superioare, organul SSM;
b)responsabilul echipei ataseaza cate un om de legatura celorlalte trei colective, pentru a purta mesaje.
Echipa tehnica operativa:

a)apreciaza direct la fata locului situatia si proportiile dezastrului;
b)ia imediat masuri de intrerupere a cauzei care a generat accidentul in masa;
c)procedeaza la ingradirea locului extinderii posibile a dezastrului;
d)degajeaza caile de acces spre victime, asigurand protectia membrilor grupei sanitare.
Echipa tehnica de dotare, condusa de un responsabil:
-concentreaza intr-un loc apropiat dotarea sanitara a intreprinderii, santierul (targi, chingi, garouri).
Dotare
Dotarea minima a echipelor de salvatori este urmatoarea;
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 70 din 91
-masca de gaze (cu cartuse filtrante specifice agentilor chimici potentiali locali) pentru fiecare salvator se
adauga 1-3 masti suplimentare de rezerva (cu cartuse corespunzatoare) pentru accidentatii sau intoxicatii
profesionali gasiti fara masca la locul accidentului;
-1-3 aparate izolante pentru fiecare echipa in sectiile cu potential toxic ridicat si, dupa caz, costumele
izolante corespunzatoare;
-butelii de oxigen cu reductor si masca- pentru administrarea oxigenului;
-trusa sanitara cu materiale, medicamente, substante neutralizante sau antidoturi stabilite prin baremuri;
-1-2 brancarde .
1.13 Date de identificare ale autorizatiei “Ex” pentru functionarea instalatiei

Instalatia este autorizata cu Certificatul de Confotmitate Nr. SE EEx-St.2001.081-90019X, pentru
echipamente din arii periculoase Ex.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 71 din 91
2. Apărarea împotriva incendiilor
2.1. Reguli AII generale şi specifice instalaţiei tehnologice

Obligaţiile generale ale personalului care exploatează instalaţia Izomerizare sunt:
- să cunoască şi să respecte regulile generale de prevenire şi stingere a incendiilor şi cele specifice
locului de muncă, regulile de autoapărare împotriva incendiilor, modul de funcţionare şi utilizarea
instalaţiei, aparatelor dispozitivelor şi alte mijloace de protecţie împotriva incendiilor, din dotarea
locului de muncă şi să îndeplinească, la termen, măsurile şi sarcinile ce le sunt stabilite;
- să participe la instructajele şi acţiunile instructivo-educative, organizate pentru prevenirea incendiilor,
precum şi la exerciţiile şi aplicaţiile de evacuare a persoanelor şi bunurilor;
- să anunţe imediat şefii ierarhici despre existenţa unor împrejurări de natură să provoace incendii;
- să respecte regulile stabilite pentru lucrările cu foc deschis;
- să verifice zilnic şi să întreţină în stare de funcţionare mijloacele AII, să asigure folosirea acestora
numai în scopurile pentru care sunt destinate şi să menţină libere căile de acces (culoare, coridoare,
scări, uşi);
- să îndeplinească sarcinile stabilite privind supravegherea permanentă sau controlul periodic al
funcţionării instalaţiilor şi utilajelor de la locul de muncă ce pot produce incendii, explozii ori alte
accidente tehnice;
- să respecte R.I., să verifice locul de muncă, la începerea şi terminarea programului, în vederea
înlăturării eventualelor pericole şi cauze de incendiu;
- să anunţe imediat şefii ierarhici şi pompierii, despre incendiile izbucnite şi să participe la activitatea
de autoapărare împotriva incendiilor, la localizarea şi lichidarea lor, la evacuarea persoanelor şi
bunurilor, precum şi la înlăturarea urmărilor incendiului;
- se interzice modificarea de către persoane neautorizate a instalaţiilor de încălzit, iluminat, forţă
motrice;
- se interzice folosirea lichidelor combustibile pentru curăţirea pompelor, încăperilor, utilajelor şi
spălarea echipamentului;
- este interzisă distrugerea gunoaielor combustibile sau a deşeurilor de produse combustibile, prin
ardere cu foc deschis, pe întreg teritoriul unităţii. Acest lucru se va face în locuri special amenajate,
aprobate de conducerea unităţii.
2.1.1 Norme AII care reglementează activitatea respectivă:

- tabloul AMC va fi în permanenţă supravegheat de un tablonist, iar, în lipsa acestuia, de
înlocuitorul acestuia;
- reparaţiile şi remedierile aparaturii de lucru şi de protecţie se va face numai de personal
specializat; toate aparatele AMC, vor fi prevăzute cu etichetă pe care se va indica poziţia de montaj,
parametrul măsurat sau reglat şi domeniul de măsură;
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 72 din 91
- este interzisă demontarea aparaturii AMC în timpul funcţionării instalaţiei fără a se lua măsuri
de izolare şi pregătire corespunzătoare;
- toate manometrele montate trebuie să poarte sigiliul metrologiei, iar pe cadran va fi marcat
printr-un semn roşu valoarea maximă pe care o poate indica; se interzice folosirea manometrelor
defecte;
- toate defecţiunile semnalate vor fi aduse la cunoştinţa maistrului;
- se interzice blocarea semnalizării acustice şi luminoase sau a sistemului de interblocare, în timpul

funcţionării instalaţiilor;
- la intrarea în schimb, se va face controlul lămpilor de semnalizare, iar cele arse vor fi înlocuite;
- se interzice blocarea sau blindarea supapelor de siguranţă în timpul funcţionării; fiecare supapă va
avea montată pe ea plăcuţa de timbru cu locul de marcaj şi presiunea la care se deschide; maistrul va
consemna în caietul de rapoarte, când şi care supapă a deschis.
Pericolul principal, pentru instalaţia Izomerizare, îl constituie prezenţa hidrogenului. Măsura

principală ce trebuie luată este etanşarea perfectă a sistemelor. În scopul evitării degajării
hidrogenului în atmosferă, operaţiile de purjare se vor efectua cu multă atenţie, conform instrucţiunilor
privind purjarea apei din recipiente şi conducte care lucrează cu fluide sau gaze inflamabile, din
instalaţie.
Utilajele dinamice care prezintă scăpări de produs, vor fi înlocuite cu cele de rezervă, acestea vor
fi izolate şi reparate de atelierul specializat.
În situaţia în care la controlul efectuat se constată scăpări de produs, la îmbinările prin flanşe, la
capacele armăturilor, la presetupele robinetelor, se trece imediat la izolarea aparatului şi conductei
respective, golirea acestora de produs şi remedierea neetanşeităţilor.
După caz, se trece la protejarea utilajelor învecinate, în special a cuptorului K-48, prin
deschiderea aburului la perdelele de protecţie. De asemenea, în zona respectivă se vor deplasa
mijloacele de stins incendiu pentru intervenţie, existente în dotarea instalaţiei.
Deoarece instalaţia Izomerizare prezintă un grad ridicat de pericol de explozie, persoanele din
cadrul acesteia au următoarele obligaţii:
- să nu folosească surse de foc (chibrituri, brichete, materiale sau produse care pot provoca incendii
sau explozii);
- să verifice buna funcţionare a dispozitivelor de siguranţă;
- să folosească, în conformitate cu regulile stabilite, echipamentul de protecţie, dispozitivele de

siguranţă, uneltele şi sculele antiex;
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 73 din 91
- să îndeplinească întocmai îndatoririle de serviciu, să prevină orice faptă care ar pune în pericol
securitatea personalului şi integritatea instalaţiilor, utilajelor, maşinilor şi a altor bunuri, să înlăture
operativ orice situaţie care ar putea constitui o sursă de pericol de incendiu sau explozie;
- să se prezinte, în cel mai scurt timp la serviciu, în caz de incendiu, explozii, avarii, ori alte necesităţi
urgente;
- să cunoască măsurile luate pentru autoapărare împotriva incendiilor la locul de muncă şi folosirea
mijloacelor A.I.I.
2.1.2 Pentru prevenirea incendiilor, personalul repartizat pe sectoare are urmatoarele sarcini:
- lazile cu nisip sa fie pline;
- furtunele de incendiu sa aiba teava izolanta racordata corespunzator;
- prizele de abur sa fie vopsite in rosu si sa aiba etichete indicatoare;
- stingatoarele portative sa fie amplasate pe suporturi la o inaltime accesibila de maxim 1,4 metri
- perdelele de abur incendiu sa fie marcate cu tablita indicatoare cu locul unde se distribuie aburul iar
roata ventilului sa fie vopsita cu rosu;
- fiecare ventil incendiu trebuie sa aiba roata de manevrare pentru deschis-inchis;
- se etanseaza utilajul pentru a nu curge produse petroliere ce pot produce incendiu;
- se face curatenie in sectoare eliminand materialele lemnoase si inflamabile;
- iarba mare se va cosi si se va inlatura de pe platforma, prin uscare poate propaga un eventual
incendiu;
Se interzic urmatoarele:
- este interzisa spalarea utilajelor cu benzina;
- este interzisa spalarea hainelor in benzina, uscarea lor langa utilaje ce au temperaturi;
- este interzisa spalarea bumbacului si uscarea lui pe utilaje fierbinti;
- este interzisa folosirea carligelor nealamite pentru ventile;
- este interzis a se folosi materiale de incendiu in alte scopuri;
- este interzis ca la prizele si perdelele de incendiu sa se inchida ventilul de siguranta care este sus,
lasandu-se inchis numai ventilul destinat pentru manevra in caz de incendiu;
- este interzis a se deplasa extinctoarele de incendiu din locurile fixate si a li se sparge membrana de
siguranta;
- este interzisa folosirea sculelor care produc scantei la lucrari de intretinere si reparatii in incaperi si
locuri cu pericol de explozie si incendiu;
- se evita scurgerile de produse petroliere la armaturile utilajului tehnologic, pe platforma instalatiei;
- scurgerea produselor fierbinti la canal se face numai sub perna de abur;
In caz de incendiu, operatorul de pe sectorul respectiv va interveni cu mijloace din dotare pentru
prima interventie, va anunta maistru industria chimica care la randul lui va anunta Serviciului Privat pentru
Situatii de Urgenta.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 74 din 91
Maistru industria chimica va aplica prevederile din cartea tehnica a instalatiei pentru avaria care a
provocat incendiul, dupa care va izola punctul avariat sau opri pentru a se executa reparatiile necesare.
2.1.3 Reguli A.I.I. pe timp de iarna

- Aburul de incalzire contra inghetului trebuie sa fie asigurat tot timpul iernii in toate punctele
deservite.
- Elementele instalatiilor de apa care sunt expuse inghetului in timpul iernii si care nu sunt prevazute
cu dispositive fixe de incalzire cu abur sau apa calda, vor fi protejate impotriva inghetului prin izolare cu vata
si tabla;
- Conductele de apa care sunt scoase din functiune in timp de iarna, vor fi golite complet de apa, sau
se va asigura circulatia continua a apei prin ele;
-Toate utilajele, pompele, conductele din instalatiile tehnologice oprite, care contin apa sau produse
petroliere congelabile sau in care pot patrunde aceste lichide vor fi desfacute la flanse sau capace pentru
golirea lor completa de produsele congelabile continute;
- Conductele prin care se transporta produse vascoase sau congelabile care nu pot fi golite prin
suflare cu aer si vor fi scoase din functiune mai mult, se vor umple cu petrol sau motorina asfaltoasa;
- Se va lasa sa mearga putin abur la toate conductele de scurgere a condensului din conductele de
abur, prizele de abur pentru incendiu expuse inghetului, calorifelele caminelor, conductele de incalzire cu
abur, insotitorii conductelor prin care se trasporta produse vascoase sau congelabile, controlandu-se in
permanenta acest lucru;
- Drumurile, platformele, scarile etc. vor fi curatate de zapada, imediat dupa caderea ei, pentru ca
circulatia si activitatea curenta de productie sa nu fie intrerupta sau ingreunata de depunerile de zapada sau
formarii de gheata.
2.1.4 Reguli AII pe timp de canicula

In perioadele caniculare sau secetoase, administratorii operatorilor economici/conducatorii
institutiilor din zonele cu risc crescut de incendiu trebuie sa elaboreze programe speciale de masuri pentru
prevenirea incendiilor specifice.
Masurile speciale pe timpul secetos cuprind:
a) identificarea si nominalizarea sectoarelor de activitate in care creste riscul de incendiu in
conditiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate si lipsei de precipitatii;
b) interzicerea utilizarii focului deschis in zonele afectate de uscaciune avansata;
c) restrictionarea efectuarii, in anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrari care creeaza conditii
favorizante pentru producerea de incendii prin degajari de substante volatile sau supraincalziri excesive;
d) asigurarea protejarii fata de efectul direct al razelor solare a recipientelor, rezervoarelor si aaltor
tipuri de ambalaje care contin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prindepozitare la umbra;
e) asigurarea si verificarea zilnica a rezervelor de apa pentru incendiu.
Masurile speciale stabilite sunt aduse la cunostinta tuturor salariatilor.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 75 din 91
2.2. Mijloace AII generale si specifice instalatiei tehnologice: stingatoare cu spuma

aeromecanica, cu praf si CO2 (zapada carbonica saui halogeni), manuale si
carosabile, etc.
Dotarea cu instalatii, echipamente si materiale de prima interventie AII s-a facut in conformitate cu
NPCICh-1977 si Norma de dotare departamentala MICh 1978.
Instalatia tehnologica este dotata astfel:
1. Retele inelare de hidranti PN 13;
2. Retele de hidranti si tunuri fixe de apa incendiu;
3. Dotari cu mijloace mobile si de prima interventie;
4. Instalatii de inabusire cu abur si prize de abur echipate cu furtune
flexibile prevazute cu tevi de difuzare al aburului cu manere izolate
termic de abur amplasate pe coloane si la utilajele principale.
5. Instalatii de stingere cu apa;
6. Sisteme, instalatii si echipamente de semnalizare, alarmare si
alertare;
7. Iluminat de siguranta.
2.2.1 Retele de apa incendiu in platforma
Pe drumurile de acces:
Instalatia este prevazuta pe trei laturi cu urmatoarele drumuri de acces: drumul, 14 drumul 5 si
drumul 15 A, din care sunt prevazute intrari pe platforma instalatiei.
Retea de hidranti supraterani PN 13

- Paralel cu drumul 14:
Conducta apa incendiu Dn 315 - 13 bar – pe aceasta conducta sunt amplasati hidrantii DN 150 Pn
13 bar, cu indicativul H 5 -14 ; H 6 - 14; H 7 -14; H 8 -14;
- Paralel cu drumul 5:
13 bar, cu indicativul H 27 - 5, H 28 - 5, H 29 - 5; H 30 - 5;
- Paralel cu drumul 15 A:
13 bar, cu indicativul H 7 - 15 A; H 8 - 15 A; H 9 - 15 A; H 10 - 15 A;
2.2.2 Hidranti de suprafata - Tunuri fixe de apa incendiu

Scopurile instalatiei sunt pentru limitarea si localizarea incendiilor, stingerea incendiilor, racirea
constructiilor, instalatiilor si bunurilor, protectia personalului care lucreaza la temperaturi ridicate.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 76 din 91
In incinta platformei a fost prevazuta retea de apa incendiu confectionata din metal echipata cu 4 hidranti
Dn 150 Meson Bacau notati H1 iz - H 4 I z si 13 tunuri Kobra.
Tunurile fixe si hidrantii sunt alimentati cu apa incendiu prin conducte racordate in sistemul inelar al
retelei de hidranti ce deserveste caroul 42.
Punerea in functiune a acestora se face prin deschiderea robinetelor de actionare.
Tunuri fixe cu apa si spuma

Caracteristici:
Simbolul de fabricatie KOBRA KM-L-3X
Debitul maxim de apa 4000 l/minut
Debitul maxim de spuma 22 000 l/minut
Lungimea maxima a jetului 58 m (orizontal);
38 m (vertical)
Presiunea de lucru maxim 12 bar
Actionarea manuala
Unghiul de rotire al tevilor 1250 plan vertical
3600 (plan orizontal)
Dimensiunile 475 x 385 x 640 mm
Masa cu accesorii 20 kg
Destinatie:
Pentru stingerea incendiilor de mari proportii cu apa sau spuma.
In platforma au fost prevazute un numar de 13 tunuri fixe tip Kobra 3000 l/minut, (amplasate pe
platforma instalatiei ), alimentate cu apa incendiu prin robinete de sectionare.
Tunurile fixe pot fi folosite ca mijloc de stingere si racire a utilajelor tehnologice cu apa, precum si ca mijloc
de stingere cu spuma aeromecanica prin alimentare cu spumogen concentrat din butoaie.
Punerea in functiune:
In caz de incendiu se parcurge urmatorii pasii:
- se conecteaza furtunul de aspiratie spumogen in butoi;
- se indreapta tunul de incendiu catre directia focului cu ajutorul parghiei (manerul) pentru
controlul miscarii;
- se deschide alimentarea cu apa a tunului;
- se deschide alimentarea cu spumogen (ventil dozator);
- cu ajutorul parghiei (manerului ) prin miscare verticala se se va controla distanta jetului de
apa/spuma;
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 77 din 91
- cu ajutorul celor doua mecanisme se poate bloca tunul in plan vertical sau orizontal in functie de
interventie.
Verificari:
- Acesul la Tun;
- Manevrabilitate inchis-deschis, in plan orizontal/vertical, mod de refulare
al apei;
- Ventile de actionare, sisteme de protectie contra inghetului;
- Intergritate, protectie anticoroziva;
- Marcarea tunurilor;
- Dispozitive de actionare de la suprafata;
- Etanseitatea sistemului de inchidere al apei.
2.2.3 Dotari cu mijloace mobile si de prima interventie

Instalatia a fost dotata cu:
a. Stingatoare portative:
Stingatoare portativ cu spuma aeromecanica tip SM6 75 buc
Stingator portativ cu CO2 tip G6 3 buc
Stingator portativ cu pulbere si azot tip P 6 73 buc
b. Stingatoare transportabile :
Stingator transportabil cu spuma aeromecanica tip SM 50 19 buc
Stingator transportabil cu pulbere tip P 50 4 buc
2.2.3.1 Clasificarea stingatoarelor

Stingãtoarele sunt utilaje folosite ca mijloace de stingere a incendiilor în faza initialã sau de
proportii mici.
Domeniul de utilizare a stingãtoarelor depinde de principala substantã stingãtoare pe care o contine.
Din punct de vedere constructiv stingãtoarele sunt portative si carosabile presurizate permanent
cu urmatoarele substante de stingere:
- stingatoare cu solutie spumanta presurizate permanent cu azot, destinate primei interventii la
stingerea incendiilor din clasele A, B de incendiu;
- stingatoare cu pulbere presurizate permanent cu azot, destinate primei interventii la stingerea
incendiilor din clasele A, B si C de incendiu;
- stingatoare cu CO2/zãpadã carbonicã; presurizate permanent, destinate primei interventii la
stingerea incendiilor din clasele A, B si C de incendiu;
Notarea unui stingator cuprinde simbolul substantei stingãtoare si cantitatea de substantã
stingãtoare pe care o contine (litri pentru lichide, kg pentru solide).
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 78 din 91
Exemplu de notare: stingãtorul cu spum care contine 9 litri de lichid, se noteazã stingãtorul manual
SM 9.
2.2.3.2 Stingatoare portative presurizate permanent de tip SM 6 – SM 9
Acestea sunt destinate primei interventii la stingerea incendiilor din;

- clasa A de incendiu, (respectiv materiale combustibile solide care ard cu jar precum textile, lemn hartie,
PVC, etc.) si
- clasa B de incendiu (respectiv lichide combustibile precum benzina, motorina, titei). Acestea utilizeaza
pentru stingere solutie spumanta si gazul propulsor azot.
Dimensiuni Timp de Lungime Cantitatea si tip Masa max. a
Tipul
de gabarit descarcare minima a agent de stingere stingatorului cu
stingatorului
(mm) min. (s) jetului (m) incarcare kg
SM 6  152 x 593 15 5 6 l spuma + N 10,30
SM 9  170 x 650 20 6 9 l spuma + N 14,50
Parti componente:
- recipient (corp) ;
- maner declansator echipat cu siguranta teava sifon, manometru indicator de presiune ;
- furtun de refulare cu ajutaj.
Punerea in functiune :
- se trage siguranta;
- indreapta jetul la baza flacarii;
- se apasa manerul declansator;
Nu se proiecteaza jetul de spuma direct in lichidul combustibil, deorece se produce distrugerea
peliculei de spuma si impiedica formarea altei pelicule, fapt ce influenteaza negativ stingerea, favorizeaza
reaprinderea si poate conduce la accidente prin stropire cu substanta lichida care arde.
Stingatorul poate functiona intermitent, astfel ca poate fi utilizat la mai multe reprize de stingere. Nu
se indreapta jetul spre ochi sau spre alte persoane
Se interzice utilizarea stingatoarelor cu spuma la stingerea incendiilor ce implica echipamente
electrice sub tensiu
ne deoarece exista riscul de electrocutare al utilizatorului.
2.2.3.3. Stingatoare transportabile presurizat permanent de tip SM 50

Acestea sunt destinate primei interventii la stingerea incendiilor din:
- clasa A de incendiu (respectiv, materiale combustibile solide care ard cu jar precum: textile, lemn hartie,
etc.) si celor din clasa B de incendiu (respectiv lichide combustibile precum motorina, benzina, titei).
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 79 din 91
Timp de Lungime Cantitate si tip Masa max. a Temp. mediu

Tipul
descarcare minima a agent de stingere stingatorului cu ptr. o buna
stingatorului
min. (s) jetului (m) incarcare kg funct. (0 C )
SM 50 60 7 50l spuma + N -25 0C
Parti componente:
- recipientul stingatorului (corp);
- sistemul de refulare alcatuit din (teava sifon, sistem declansator prevazut cu manometru, furtun
de refulare echipat cu teava generatoare de spuma);
- rotile si manerul de tractiune.
- stingatorul carosabil se aduce in apropirea locului de interventie;
- se desfasoara furtunul de refulare tinandu-se teava generatoare de spuma indreptata spre
incendiu;
- se rupe sigiliul si deschide robinetul declansator;
- se actioneaza pentru stingerea incendiului;
Nu se proiecteaza jetul de spuma direct in lichidul combustibil, deorece se produce distrugerea
peliculei de spuma si impiedica formarea altei pelicule, fapt ce influenteaza negativ stingerea, favorizeaza
reaprinderea si poate conduce la accidente prin stropire cu substanta lichida care arde.
Stingatorul poate functiona intermitent, astfel ca poate fi utilizat la mai multe reprize de stingere. Nu
se indreapta jetul spre ochi sau spre alte persoane
Se interzice utilizarea stingatoarelor cu spuma la stingerea incendiilor ce implica echipamente
electrice sub tensiune deoarece exista riscul de electrocutare al utilizatorului.
Depozitare si inscriptionare:
Depozitarea se face in pozitie verticala, in locuri ferite de umiditate si surse de caldura.
Temperatura de depozitare -25 0 C -- +55 0 C
Fiecare stingator trebuie sa fie etichetat iar pe eticheta se vor inscriptiona urmatoarele date:
- tipul
- data incarcarii
- data verificarii
- termen de valabilitate
Incarcare:
Stingatoarele din instalatie vor fi verificate de catre SPSU Falck Fire Services. Acesta va tine o
evidenta la zi a stingatoarelor din instalati. In baza acestei evidente, serviciul de pompieri Falck va anunta
instalatiile periodic cate atingatoare trebuie verificate sau incarcate.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 80 din 91
In baza acestei informari de la Falck sau in cazul in care apare necesitatea reincarcarii unor
stingatoare datorita folosirii acestora, instalatia va trimite stingatoarele la atelierul de stingatoare situat la
remiza 2.
Intretinere:
Lunar se verifica buna functionare astfel:
- integritatea stingatorului;
- verificarea presiunii de incarcare pe manometrul indicator (acul indicator al manometrului
trebuie sa fie pozitionat in zona verde);
- starea sigiliului;
- starea etichetei;
- aspectul exterior;
- semestrial se verifica starea tehnica a stingatoarelor cu cititorul de coduri de bare de catre SPSU
Falck.
Masuri de securitatea si sanatatea muncii

Stingatorul va fi utilizat de personal autorizat.
Nu se indreapta jetul asupra persoanelor din apropiere.
2.2.3.4. Stingatoare portative cu pulbere presurizate permanent cu azot de tip P 6 – P 9
Ele sunt destinate primei interventii pentru stingerea inceputurilor de incendiu din:
- clasa A de incendiu, (respectiv materiale combustibile solide care ard cu jar, precum textile, lemn hartie,
PVC, etc.);
- clasa B de incendiu, (respectiv lichide combustibile precum titei, motorina, benzina);
- din clasa C de incendiu, (respectiv gaze combustibile precum acetilena, hidrogen, gaz metan, LPG). In
cazul incendiilor de gaze stingerea se efectueaza dupa ce s-a oprit sursa emanatilor.
Stingatoarele portative se caracterizeaza printr-o masa a incarcaturii de stingere relativ mica (maxim
12 Kg) fiind foarte usor de manevrat.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 81 din 91
Date tehnice pentru stingatoare portative cu pulbere
Tipul Agentul de Gaz Clasa Dimensiuni Masa Intervalul de

stingator stingere din propulsor incendiu de gabarit incarcaturii temperatura
stingator DxL de stingere de utilizare
(mm x mm) ( kg )
P5 Pulbere ecologica
tip ABC, BC Azot(N2) A, B, C 138 x 520 5 -20 …+ 60
P6 Pulbere ecologica
tip ABC, BC Azot(N2) A, B, C 160 x 526 6 -20 … + 60
P9/P10 Pulbere ecologica

tip ABC, BC Azot(N2) A, B, C 160 x 620 9/10 -20 …+ 60
Parti componente:
- recipient (corp);
- maner declansator prevazut cu siguranta, manometru de presiune, teava sifon;
- furtun de refulare cu ajutaj;
- se trage siguranta;
- se indreapta jetul la baza flacarii;
- se apasa manerul declansator;
Aplicarea substantei de stingere pe suprafata incendiata, mai ales la stingerea lichidelor
combustibile, se face prin dirijarea jetului la baza flacarilor, incepandu-se in general, cu marginea cea mai
apropiata si progresandu-se catre extremitatea opusa cu o miscare de pendulare (dreapta-stanga ), pe
intreaga latime a focarului.
Refularea pulberii in spatii inchise de dimensiuni poate duce la:
- cresterea nebulozitatii peste limitele acceptate pentru asigurarea vizibilitatii in continuare
- efecte nedorite asupra personalului (sufocare, usturime, murdarire cu praf);
- deteriorarea aparaturii sensibile la praf (contacta fine, elemente electronice) a materialelor sau
alimentelor din zonă;
La punerea in functiune se tine obligatoriu furtunul de refulare cu mana stanga, si corpul inclinat sau
lateral, actionandu-se cu mana dreapta manerul percutor astfel incat desprinderea accidentala a acestuia, sa
nu produca accidente.
2.2.3.5. Stingãtoare transportabile cu pulbere presurizate permanent cu azot de tip P 50
La aceste stingatoare evacuarea substantei stingatoare se face cu ajutorul azotului sub presiune.
Agentul de stingere folosit este pulbere Centrimax ABC 40 in functie de focarul de incediu.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 82 din 91
Acest tip de stingatoare este utilizat pentru stingerea incendiilor din urmatoarele clase de incendiu:
A, B si C si E ( cu tensiuni de pana la 1000 V).
Acest tip de stingatoare sunt destinate primei interventii pentru stingerea inceputurilor de incendiu
ce implica substante combustibile solide, lichide si gazoase. In cazul incendiilor de gaze interventia se
efectueaza dupa ce s-a oprit sursa emanatilor.
La aceste stingatoare evacuarea substantei stingatoare se face cu ajutorul azotului sub presine.
Parti componente:
- recipientul stingatorului (corp);
- sistemul de refulare alcatuit din: maner declansator, siguranta, manometru de presiune teava
sifon, furtun de refulare prevazut cu teava difuzare al pulberii cu robinet;
- rotile si manerul de tractiune.
Punere in functiune:
- Se transporta aproape de locul incendiului se desfasoara furtunul de refulare si se tine cu mana
stanga teava de refulare pulbere;
- se trage siguranta, rupandu-se prin aceasta sigiliul;
- se indreapta ajutajul dispersor al furtunului de refulare spre baza flacarii;
- se roteste manerul declansator;
- se actioneaza asupra focarului de incendiu;
La punerea in functiune se tine obligatoriu furtunul de refulare cu mana stanga si corpul inclinat sau
lateral si se actioneaza manerul robinetului declansator cu mana dreapta, astfel incat desprinderea
accidentala a robinetului sa nu produca accidente. Stingatorul este prevazut cu un sistem de declansare
intermitent care permite o actionare asupra mai multor focare de incendiu si o presurizare a pulberei inainte
de a ajunge la locul incendiului. Nu se utilizeaza asupra echipamentelor electrice cu relee sau contacte
sensibile la praf.
Date tehnice pentru stingatoare transportabile cu pulbere:

Tipul Agentul de Gaz Clasa Dimensiuni de Masa Intervalul de
stingator stingere din propulsor incendiu gabarit incarcaturii de temperatura de
stingator DxL stingere utilizare
Pulbere (mm x mm) ( kg )
P 50 ecologica tip Azot(N2) A, B, C 540 x 1013 50 -20 …. + 60
ABC, BC
Depozitare si inscriptionare:
Depozitarea stingatorului se face in pozitie verticala, in locuri ferite de umiditate, caldura si
temperaturi de sub –30 0 C.
Fiecare stingator se eticheteaza astfel:
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 83 din 91
- data incarcarii
- data verificarii
- termen de valabilitate
Incarcare:
evidenta la zi a stingatoarelor din instalatii. In baza acestei evidente, serviciul de pompieri Falck va anunta
instalatiile periodic cate atingatoare trebuie verificate sau incarcate.
remiza 2.
Intretinere:
Lunar se verifica buna functionare astfel:
- integritatea stingatorului;
- verificarea presiunii de incarcare pe manometrul indicator (acul indicator al manometrului trebuie sa
fie pozitionat in zona verde);
- starea sigiliului;
- starea etichetei;
- aspectul exterior;
- semestrial se verifica starea tehnica a stingatoarelor cu cititorul de coduri de bare de catre SPSU
Falck.
Acelasi principiu de functionare (caracteristici) au si stingatoarele transportabile P 50, P 100, dar
difera cantitatea de agent de stingere.
Masuri de securitatea si sanatatea muncii:

Stingatorul se utilizeaza de personal autorizat.
Nu se indreapta jetul asupra persoanelor din apropiere.
Nu se desface stingatorul atata timp cat recipientul este presurizat.
2.2.3.6 Stingãtoare portative cu CO2 (zãpadã carbonicã)
Face parte din grupa stingãtoarelor cu gaze inerte.

Stingatoarele portative cu CO2 (zapada carbonica) sunt destinate primei interventii la stingerea
incendiilor ce implica substante combustibile solide, lichide si gazoase, dezvoltate in general in spatii inchise
de mici dimensiuni,
Utilizarea CO2 are avantajul ca nu lasa urme, nu impurifica si nu prezinta pericolul de electrocutare
in cazul interventiei la echipamentele electrice sub tensiune. Din acest motiv, stingatoarele cu CO2 se
recomanda pentru, echipamente electronice sau electrice sub tensiune.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 84 din 91
Se prezinta sub tipurile G 3, G 6.

Tip stingator G3 G6
Diametrul exterior, (mm) 140 168
Substanta de stingere Bioxid de carbon
Presiune de incarcare hidr., (bar) 250 250
Capacitatea buteliei, (l) 4 8
Masa incarcaturii, (kg) 3 6
Eficacitatea jetului, (m) 2,8 3,5
0
Temp. admisibila de lucru, ( C ) -20  +55
Pres. de rupere a membranei,(bar) 200  20
Inaltime totala, (mm) 500  10 615  10
Masa totala, (kg) 10,2  0,3 19,5  0,5
a) Stingãtorul portativ cu zãpadã carbonicã

Se compune din urmãtoarele pãrti:
- butelie pentru CO2 de formã cilindricã cu capacitate de încãrcare (în functie de tipul stingãtorului)
de 3, 4, 5, 6 litri de CO2, este confectionatã si este prevãzutã la exterior cu un mâner declansator, furtun de
refulare prevazut cu o teavã de difuzare al CO2.
- difuzorul poate avea forme diferite, confectionat din masã plasticã este prevãzutã la partea
posterioarã cu un mâner pentru manevrare, iar la partea anterioarã cu un orificiu pentru iesirea zãpezii.
Utilizarea CO2 are avantajul ca nu lasa urme, nu impurifica si nu prezinta pericolul de electrocutare
in cazul interventiei la echipamentele electrice sub tensiune. Din acest motiv, stingatoarele cu CO2 se
recomanda pentru materiale de valoare, echipamente electronice sau electrice sub tensiune.
Incarcare:
evidenta la zi a stingatoarelor din instalati. In baza acestei evidente, serviciul de pompieri Falck va anunta
instalatiile periodic cate stingatoare trebuie verificate sau incarcate.
remiza 2.
Intretinerea:
Stingãtorul se curãtã si se verificã periodic, urmãrindu-se starea de intergritate a stingatorului.
Punerea în funcţiune a stingătorului:

Pentru punerea in functiune a stingatorului se procedeaza astfel:
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 85 din 91
- se apuca stingatorul de suportul de sustinere/ maner declansator si se scoate agrafa de siguranta

(sigiliul);
- se actioneaza manerul declansator pentru refularea dioxidului de carbon, dirijand jetul spre focar.
Refularea se poate face dupa caz, cu intreruperi, chiar repetate. Ea nu necesita o tehnica deosebita
de lucru, dar nu este recomandabil sa se dirijeze jetul direct asupra lichidelor care ard, pentru a evita
inprastierea sau deversarea acestora, precum si asupra elementelor electronice sensibile, socul termic
putandu-le deteriora.
In medii deschise sau curenti puternici de aer, eficacitatea dioxidului de carbon scade apreciabil, mai
ales la stingerea lichidelor inflamabile in strat adanc si rezervoare metalice.
Prin actionarea manerului declansator CO 2 lichid din butelie, datoritã presiunii iese din teava sifon,
prin furtunul de cauciuc sau teava de otel, acesta pãtrunde în difuzor.
În difuzor, datoritã fenomenului de detentã, are loc trecerea de la un volum mai mare si presiune
mare la un volum mare si presiune micã temperatura de CO 2 scade sub o temperaturã de solidificare a lui de
78ºC si trece în stare de fulgi de zãpadã carbonicã;
La punerea in functiune se va verifica sistemul de prindere al dispozitvelor de refulare pentru a se
evita smulgerea lor cit si dirijarea jetului in afara focarului.
Se va evita contactul mainilor cu partile construite din metal a dispzitivului de refulare pentru evitarea
arsurilor datorita fenomenului de detenta ce apare la formarea zapezi carbonice ce conduce la atingere unei
temperaturi a a partilor metalice de aproximativ (- 78C).
2.2.3.7 Lazi cu nisip

Sunt cutii metalice de forma paralelipipedice, cu volum variabil (0,25 , 0,5 si 1m3) folosite pentru
depozitarea nisipului necesar la interventii in scopul limitarii raspindirii produselor petroliere pe platforma
instalatiei in caz de accidente tehnice urmate de scurgeri de produse lichide.
2.2.4 Instalatii de stingere cu abur aferente Compresoarelor, alee de pompe, cuptor, si prize de
abur incendiu
Scopurile instalatiei de stingere cu abur:

- sunt pentru stingerea incendiilor, prin inundare sau diluarea concentratiei de oxigen, limitarea propagarii
incendiilor prin perdele de abur, prevenirea incendiilor sau exploziilor prin diluarea atmosferei din zone cu
scapari de vapori inflamabili sau gaze combustibile.
Tipurile de instalatii sunt:

- fixe
- semifixe
Sisteme si elemente componente ale instalatiei sunt:
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 86 din 91
- conducta principala cu ventilul legat la sursa ventilului de inchidere a consumatorilor tehnologici, conducte
de abur prevazute cu ventile pentru prize (racordat) furtun de abur echipat cu teava de difuzare ala aburului
metalica cu manere izolate termic.
Conductele perdelei de abur

Sunt legaturi fixe destinate alimentarii cu abur de 13 bari, utilizate pentru stingerea inceputurilor de
incendiu.
Abur
Aburul se foloseste la stingerea incendiilor de produse petroliere sub orice forma. dupa ce in
prealabil s-a scurs condensul.
Este interzisa folosirea aburului pentru stingerea incendiilor in interiorul incaperilor in care sunt
instalate utilaje sau echipamente electrice, neprotejate corespunzator, sau atunci cand folosirea acestuia ar
putea contribui la propagarea incendiului sau ar da nastere la explozii sau accidente.
In scopul limitarii unor eventuale incendii in platforma au fost prevazute perdele de abur, furtune
flexibile prevazute cu tevi de difuzare al aburului (4 bari) amplasate la pompe si pe coloane precum si
perdea de inabusire cu abur la depozitul de sulf. Funerea in functiune a acestora se face prin deschiderea
robinetelor de actionare.
2.2.5. Instalatii semifixe de stingere cu apa

Scopurile instalatiei:
- stingerea incendiilor;
- limitarea propagarii incendiilor (stropire, racire);
- degajarea spatiilor incendiate prin spalarea atmosferei;
- prevenirea incendiilor prin stropirea si diluarea scaparilor (scurgerilor) de lichide si gaze inflamabile
din instalatii si utilaje;
Alimentarea cu apa a instalatiei de stingere cu apa pulverizata (colector cu stuturi de racordare tip B) se
poate efectua in sistem semifix cu furtune racordate la autospecialele de interventie sau hidrantii de
incendiu PN 13.
S-a prevazut instalatii semifixe de stingere cu apa pulverizata/racire cu apa pentru C10, 23, 37.
2.2.6 Sisteme, instalatii si echipamente de semnalizare, alarmare si alertare
Instalatia de semnalizare incendiu Siemens Simtronics

Instalatia de detectie gaze si semnalizare incendiu este construita in sistemul de tip bucla iar
detectoarele deservesc instalatia Izomerizare si ETBE. Instalatia de detectie gaze si semnalizare incendiu
este conceputa astfel sa transmita semnale acustice si optice la dispecerat Falck, Sectorul Analizoare On-
line, si la Camera de Control Centralizata.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 87 din 91
Instalatie de detectie gaze combustibile

Instalatia de detectie gaze de tip are rolul de a depista cat mai repede posibil scaparile accidentale
de gaze, astfel incat sa se poata lua masuri adecvate prin alarmarea SPSU Falck si actionarea pentru
remedierea scaparilor de gaze conform regulamentului de functionare al instalatiei tehnologice respective.
Instalatia de detectie gaze racordata la bucla Simtronics este conceputa pentru a transmite semnale
acustice si optice la dispeceratul Falck, Sectorul Analizoare On-line, si la tabloul de comanda centralizat, cu
informatii de pe perimetrul instalatiilor unde au loc scapari accidentale de gaze. Instalatia are in componenta
detectoare de gaze explozibile.
- 34 detectoare de gaze combustibile
- 4 avertizoare optice si acustice
- 18 butoane de semnalizare incendiu
2.2.7 Echiparea cu instalatii electrice pentru iluminat de siguranta

Camera de comanda sa echipat cu urmatoarele instalatii electrice pentru iluminat desiguranta:
- pentru evacuare: conform I 7-11 se asigura cu instalatii de tip 2;
- pentru continuarea lucrului: s-a asigura tipul 2 conform I 7-11;
2.2.8 Exploatarea si intretinerea instalatiei AII
Toate instalatiile fixe sau mobile de stins incendiu, se intretin in buna stare de functionare
asigurandu-se in mod permanent debitele si presiunile necesare si dotarea corespunzatoare cu accesorii de
interventie in caz de incendiu.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 88 din 91
Pentru intretinerea in buna stare a instalatiilor de stingere a incendiilor, se constituie o echipa de

revizie care face verificari periodice, consemnand intr-un registru toate defectiunile constatate si remediate.
Este interzisa folosirea utilajelor AII in alte scopuri.
Se asigura in permanenta accesul liber la utilajele si materialele de stins incendiu. Nu se
depoziteaza in jurul lor nici un fel de materiale. Se verifica in fiecare saptamana modul de functionare a
retelelor de incendiu si a utilajelor.
Reteaua de apa incendiu din jurul platformei si din platforma, pana la robinetul de sectionare al
tunului fix, se mentine permanent plina cu apa, iar robinetele de sectionare sigilate.
Se verifica saptamanal starea de etanseitate a robinetilor de sectionare
Caminele de robineti sunt mentinute permanent curate fara infiltratii de apa sau alte produse –
starea lor se verifica saptamanal.
Utilajele sunt verificate saptamanal prin punere in functiune, dupa care se scurg si eventual se
repara si completeaza cu piesele considerate uzate.
Hidrantii se verifica saptamanal, verificandu-se etansarea si elementele din dotarea acestora ( chei
actionate, furtune).
Se verifica zilnic presiunea din retelele principale de hidranti pentru sesizarea eventualelor spargeri
sau neetanseitati. Se verifica, eticheta si inscriptia utilajelor si componentelor instalatiei in conformitate cu
proiectul.
2.2.9 Verificarea si controlul ce trebuie efectuate asupra instalatiilor fixe si semifixe de

avertizare si stingere a incendiilor
Verificarea zilnica, sptamanala, lunara, trimestriala anuala a mijloacelor AII se efectueaza

conform IL Verificarea echipamentelor AII MR-PC003-5706RO.
Personalul instalatiei trebuie bine instruit pentru a cunoaste toate instalatiile de stins incendiu,
mijloacele de prima interventie si cele de semnalizare si alarmare precum si amplasarea acestora.
Pentru orice inceput de incendiu se va anunta Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta Falck prin
actionarea butoanelor de alarmare, statii E-R si telefon, precum si dispecer Productie in scopul luarii celor
mai urgente masuri tehnologice.
Interventia in caz de incendiu cu mijloacele sus mentionate se va face numai dupa luarea masurilor
specifice in caz de incendiu prevazute de normativele de specialitate (exemplu: scoaterea de sub tensiune a
instalatiilor electrice din zona incendiata, By-pasare diferitelor utilaje, izolare sectoriala a pierderilor de
produse, folosirea corespunzatoare a apei si spumantilor, functie de natura incendiului si a produsului care
arde, temperatura de lucru a utilajelor din zona de incendiu etc ).
In caz de incendiu pe platforma, tunurile fixe pot acoperi o zona cu o raza de 50 m minim ca mijloc
de racire cu apa si 35-40 m ca mijloc de stingere cu spuma aeromecanica, cu conditia asigurarii in reteaua
de apa incendiu a presiunii de 8 atm.
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 89 din 91
Instructiuni de intretinere:
Toate instalatiile fixe (tunuri, hidranti) de stins incendii vor fi mentinute in buna stare de functionare,
asigurand in mod permanent debitele si presiunile necesare functionarii si dotarea corespunzatoare cu
accesorii de interventie in caz de incendiu.
Pentru intretinerea in bune conditii a instalatiilor de alarmare si stingere a incendiilor fiecare operator
de pe sectorul sau de activitate, va verifica periodic starea acestora si le va consemna in raportul de tura.
Tot odata va aduce si la cunostinta maistrului industria chimica defectiunile constatate/remedierile efectuate,
care la randul sau le va consemna in raportul de serviciu.
Toate utilajele si materialele initiale din dotarea instalatiei, vor fi mentinute permanent in stare buna
de functionare, fiind interzisa folosirea lor in alte scopri. Utilajele si materialele de aparare impotriva
incendiilor se vor pastra numai in locurile stabilite prin proiect.
Se va asigura in permanenta accesul liber la materialele si dispozitivele de stingere a incendiilor.
Pe conductele de apa incendiu si dispozitivele AII nu se vor rezema sau suspenda obiecte,
materiale, cabluri electrice etc.
Se va verifica saptamanal modul de functionare al retelelor de incendiu si a dispozitivelor A.I.I.
Conduca inelara de apa incendiu, din jurul platformei, precum si conductele din cadrul platformei
pana la robinetele din caminele, se vor mentine permanent pline cu apa, iar robinetele de sectionare din
caminele vor fi sigilate pe pozitia “deschis”.
Se vor verifica periodic stingatoarele de incendiu inlocuindu-se incarcaturile necorespunzatoare si
remediindu-se defectiunile de catre firma autorizata.
Sistemul de conducte de abur care alimenteaza furtunele si prizele de abur incendiu, trebuie sa fie in
permanenta in stare buna de functionare si sa aiba debitul necesar de abur in caz de incendiu.
Robinetele de actionare ale instalatiilor de abur vor fi usor accesibile, vopsite in rosu si marcate
permanent cu placute indicatore.
Furtunele flexibile de abur vor fi racordate permanent, iar tevile de refulare vor fi prevazute cu
manere izolate termic.
Toate aparatele de masura si control ce deservesc instalatiile de stins incendiu vor fi mentinute
permanent in stare de functionare.
2.3. Organizarea AII şi sarcinile echipelor de primă intervenţie pentru stingerea incendiilor
Organizarea A.I.I.
1. Sef instalatie:
- urmãreste respectarea mãsurilor de prevenire si stingere a incendiilor la locul de muncã;
- conduce operatiunile de stingere a incendiilor pânã la sosirea formatiei AII.
2. Maistru industria chimica:

- responsabil cu prevenirea si stingerea incendiilor la schimb;
- rãspunde de paza si stingerea incendiilor în schimbul sãu;
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 90 din 91
- instruieste personalul din subordine pe linie de AII.;

- urmãreste respectarea mãsurilor A.I.I. în schimbul sau;
- conduce operatiunile de stingere pânã la sosirea formatiei AII in lipsa sefului de instalatie;
-alarmeaza Serviciul Privat pentru Situatii de Urgenta (FALCK) la telefonul: 31111/32222 sau
0733010228 ,0733010229 si apoi dispecerul de productie la telefonul:31222/31223 si sefii ierarhici
superiori;
Sarcinile grupei de A.I.I., în cadrul instalaţiei: pe fiecare tură de serviciu este constituită o
grupă de intervenţie, conform tabelului de mai jos, care are următoarele îndatoriri:
Maistru industria chimica:

- să se pregătească permanent în domeniul A.I.I., cu accent pe specificul locului de muncă şi să
participe la toate instructajele organizate în scopul pregătirii pentru intervenţie;
- să organizeze şi să conducă instruirea şi pregătirea personalului, pe linie A.I.I.;
- să urmărească permanent ca mijloacele de alarmare, în caz de incendiu, tehnică de luptă şi
accesoriile din dotarea formaţiei, să fie în perfectă stare de funcţionare;
- să nu permită folosirea mijloacelor AII în alte scopuri şi să pretindă de la tot personalul respectarea
normelor A.I.I.;
- să conducă acţiunea A.I.I. până la sosirea formaţiei de pompieri şi, în continuare, să se subordoneze
acesteia, cu întreaga echipă.
Personalul operator:
- să participe la pregătirea de A.I.I.;
- să desfăşoare permanent o activitate de A.I.I. la locul de muncă;
- să întreţină în bună stare materialele şi accesoriile A.I.I. din dotare;
- să se prezinte, la locul de adunare al echipei de intervenţie imediat ce a auzit semnalul de alarmă;
- să execute întocmai îndatoririle ce le revin în legătură cu acţiunea A.I.I.
Funcţia în secţie Funcţia în echipa AII Sarcina

Maistru Responsabil - răspunde de A.I.I. în instalaţie;
Industria chimica - instruieşte lunar personalul pe linie A.I.I;
- urmăreşte respectarea măsurilor A.I.I, pe fiecare loc de
muncă;
- în caz de incendiu, dă dispoziţii pentru oprirea parţială
sau totală a instalaţiei, în funcţie de situaţia creată şi aduce
la cunoştinţa organelor în drept (dispeceri, şef secţie);
- în situaţia unui incendiu, dă dispoziţii pentru evacuarea
OM2 Editie: 6.0

Pagina: 91 din 91
personalului şi a bunurilor din incinta instalaţiei, dacă acest

lucru este posibil.
Operator chimist la Alarmare - alarmează SPSU FALCK prin telefon 3111; 32222;
chimizarea gazelor 0733010229. şi dispecer de producţie, 31222,
de rafinărie - rămâne la dispoziţia maistrului.
(Operator DCS)
Operator chimist la Mânuieşte: hidranţi - întinde liniile de furtun de la hidranţii de incendiu şi răcesc
chimizarea gazelor (tunuri incendiu), cu apă instalaţia sau utilajele unde a avut loc incendiul;
de rafinărie furtun abur, - acţionează pentru stingerea incendiilor cu stingătoare.
(Operator câmp) stingătoare de Pentru incendii de hidrocarburi sau alte produse
incendiu inflamabile, se acţionează cu spumă şi CO2, iar după
epuizarea acestora cu spuma din stingătoarele normale.
Pentru incendii de natură electrică, se acţionează cu
stingătoarele cu praf şi CO2.
Electrician Întrerupe curentul - întrerupe curentul electric parţial sau total, conform
electric dispoziţiei şefului de schimb.
Operator camp Transportă materiale - rămâne la dispoziţia maistrului, până la venirea
şi chimicale la locul pompierilor, dând ajutor formaţiei PSI.
incendiului
2.3.1 Schema fluxurilor de evacuare
Raspunderea pentru evacuarea bunurilor si a persoanelor in caz de incendiu. revine conducatorului

societatii si se realizeaza de catre sefii de sectii, instalatii cu sprijinul comisiei tehnice de prevenire si stingere
a incendiilor si a formatiei civile de pompieri.
Toate cladirile si instalatiile din incinta societatii in care se gasesc in permaneta oameni si bunuri
materiale, intocmesc si afiseaza un plan de evacuare in caz de incendiu.
Planul de evacuare cuprinde:
 Schema cladirii si a instalatiei respective;
 Caile de acces si de evacuare ( destinate pentru persoane si bunuri materiale)
 Locurile stabilite pentru adapostirea persoanelor si depozitarea materialelor evacuate si paza
acestora.
 Ordinea in care se realizeaza evacuarea persoanelor si a bunurilor materiale.
 Mijloace, utilaje si persoane indicate a se folosi in acest scop.
 Numele persoanei care conduce actiunea de salvare si evacuare
In cazul instalatiilor tehnologice, caile de acces pe care se face evacuarea persoanelor se aleg in
functie de locul de producere al evenimentului.

Sectiunea V

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sectiunea V

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cod instalaţie: 7819000

MANUAL DE OPERARE Secţiune: V

OM2 Editie: 6.0

V. REGULI PRIVIND SECURITATEA ŞI

MANUAL DE OPERARE Secţiune: V

OM2 Editie: 6.0

Istoricul revizuirii – Sectiunea V

MANUAL DE OPERARE Secţiune: V

OM2 Editie: 6.0

1. Securitatea şi sănătatea in munca

1.1 Pericole identificate si masurile necesare pentru controlul riscurilor

Densitate Temperatura Limite de

Izopentan 0.62 2.49 -160 <-20 28 420 1800 1.3 7.6 Nu

Noxele din instalatia Izomerizare:

MANUAL DE OPERARE Secţiune: V

OM2 Editie: 6.0

MANUAL DE OPERARE Secţiune: V

OM2 Editie: 6.0

Intoxicatia cu hidrocarburi saturate si ciclice poarta denumirea de petrolism.

MANUAL DE OPERARE Secţiune: V

OM2 Editie: 6.0

MANUAL DE OPERARE Secţiune: V

OM2 Editie: 6.0

MANUAL DE OPERARE Secţiune: V

OM2 Editie: 6.0

MANUAL DE OPERARE Secţiune: V

OM2 Editie: 6.0

MANUAL DE OPERARE Secţiune: V

OM2 Editie: 6.0

MANUAL DE OPERARE Secţiune: V

OM2 Editie: 6.0

1.2.1 Program de monitorizare / masurare pentru agenti chimici la locul de munca:

Denumire Denumire Limite de variatie

* Conform HG 1218/2006 cu modificarile ulterioare.

MANUAL DE OPERARE Secţiune: V

OM2 Editie: 6.0

1.2.2. Nivel zgomot echivalent pe 8h la locul de munca

1.3 Zonarea din punct de vedere al pericolului de explozie

Caracteristicile produselor Zonare

Planul de zonare detaliat, se află în ”DOCUMENTAŢIE TEHNICĂ DE CONFORMITATE PENTRU

1.4 Zonarea de acurateţe

Produsele care participă la procesul tehnologic de obţinere a izopentanului şi izohexanilor sunt:

MANUAL DE OPERARE Secţiune: V

OM2 Editie: 6.0

Înainte de începerea lucrărilor şeful de instalaţie întocmeşte un plan de amplasare a blindelor şi

1.5. Reguli prevazute in documentatia de proiect privind dotari cu aparatura si echipamente de

1.5.1. Echipamentul de protectie

1.5.1.1. Protectia capului

MANUAL DE OPERARE Secţiune: V

OM2 Editie: 6.0

1.5.1.3. Protectia auzului

1.5.1.5. Centuri de siguranta

1.5.1.6. Protectia respiratiei

MANUAL DE OPERARE Secţiune: V

OM2 Editie: 6.0

MANUAL DE OPERARE Secţiune: V

OM2 Editie: 6.0

Instructiuni de folosire a mastilor de gaze

MANUAL DE OPERARE Secţiune: V

OM2 Editie: 6.0

Denumirea gazului sau a vaporilor nocivi Banda culoare Marca

MANUAL DE OPERARE Secţiune: V

OM2 Editie: 6.0