WWW.CVLPRESS.RO / E-MAIL: MEDIAFAX@MAIL.CVLPRESS.

RO

Cuvântul Libert[\ii
Primul
cotidian al
Olteniei Anul XXXII, Nr. 9375Joi, 29 decembrie 2022 8 pagini  1,5 lei

actualitate / 2
Cercul obiectivelor de interes
sportiv din Craiova se întregeºte cu
2022, un an oribil un complex sportiv multifuncþional
pentru toþi! de 20 de milioane de euro
sport / 8

Din
Din Dolj,
Dolj, un
un singur
singur elev
elev beneficiar
beneficiar al
al bursei
bursei de
de merit
merit
“Olimpic internaþional”: Ilias Daladimos, la Olimpiada Elenismului
Ministerul Educaþiei a publicat lista zã sumele corespunzãtoare premiilor tincþie, singura din teritoriu. Este vorba

2
ACTUALITATE
nominalã cu cei 164 de elevi olimpici obþinute, premiaþii vor primi o bursã de de elevul Ilias Daladimos, clasa a VII-

care, în anul ºcolar trecut, au obþinut
medalii sau menþiuni la competiþiile in-
ternaþionale. Conform ultimului Ordin
de Ministru, prin care se reglementea-
merit “ Olimpic internaþional”, în va-
loare de 638 de lei (menþiune), pânã la
2.550 de lei (medalie de aur). Judeþul
Dolj se mândreºte cu o astfel de dis-
pagina
a la ªcoala Gimnazialã „Sfântul Gheor-
ghe” din Craiova, care a obþinut pre-
miul al II-lea pentru România, la Olim-
piada Elenismului (Limba neogreacã).
2 / cuvântul libertãþii joi, 29 decembrie 2022
actualitate

2022, un an oribil
pentru toþi!
MIRCEA CANÞÃR

2022 îºi trãieºte ultimele zile, dintr-un
calendar care vesteºte deja epuizarea lui.
A fost un an greu pentru toatã lumea, unul
oribil, ºi mã refer la þãrile membre UE,
dar ºi pentru noi românii. Abia scãpaþi,
într-un fel, de spaimele Covidului, dupã
aproape doi ani cu carantinã ºi tot felul
de rigori sanitare, ne-am trezit confrun-
taþi cu resurgenþa inflaþiei, seceta prelun-
gitã, criza energeticã (consecinþã a rãz-
boiului din Ucraina), noi anxietãþi ºi pe
cale de consecinþã escaladarea nemiloa-
sã a preþurilor. Nimic nu se mai aseamã-
nã cu ceea ce am trãit înainte de pande-
mie. ªi pentru ca starea noastrã de spirit
sã fie definitiv îndoitã a mai venit ºi fron-
da Austriei la admiterea, îndelung aºtep-
tatã ºi cuvenitã, în spaþiul Schengen. Un
eºec tulburãtor, greu de uitat ºi de sur-
montat. Ne-am trezit, de-a dreptul con-
sternaþi de cele petrecute, de marginali-
zarea noastrã într-o Uniune Europeanã,
ºi ea la rândul ei fragilizatã ºi incoerentã,
în pofida clamãrilor de solidaritate, uni-
tate, fraternitate. Nu se poate sã nu ve-
dem cã Europa a devenit în absenþa a ceea
ce numeam altã datã tandemul Paris-Ber-
lin, o locomotivã a ei, tot mai lipsitã de
plusul de vigoare ºi distincþie. A fãcut ºi
face eforturi consistente, în ajutorul Kie-
vului, practic tot ce i-a stat în putinþã, a
primit refugiaþi în numãr mare (s-a anga-
jat ºi în reconstrucþia Ucrainei) dar nu se
vede credibilã pentru discuþiile tranºante
la nivel înalt. În plan diplomatic, întreg
establishment-ul de la Bruxelles, în frun-
te cu modestul înalt reprezentant pentru
politici externe, Josep Borell, face o fi-
gurã modestã, dacã nu neclarã. Încât ºi
pentru Kiev, Bruxelles-ul a devenit neîn-
semnat. La rândul sãu liderul de la Kiev
se considerã deja o marcantã personali-
tate, pregãtitã sã sacrifice toþi bãrbaþii
ucrainieni în putere pentru a învinge Ru-
sia. Care, fãrã contenire, bombardeazã cu
ferocitate infrastructura energeticã afec-
tând alimentarea cu curent electric, în-
cãlzirea locuinþelor, aprovizionarea cu apã,
forþând Occidentul de a trimite regimul
de la Kiev la negocieri. Uniunea Euro-
peanã a fãcut multe lucruri bune, a con-
tribuit la pacea pe continent, dar rãmâ-
ne minatã de interese divergente, de re-
laþiile de putere ce creazã asimetrii, de-
cizii nedrepte, chiar standarde duble.
Trãim o confluenþã de procese ºi crize
ce definesc starea precarã a lumii: stres
economic ºi social, o crizã energeticã
ce va dura (s-ar putea amâna pânã la 31
octombrie 2023 închiderea grupurilor
energetice pe bazã de lignit, de la Rovi-
nari ºi Turceni din cadrul CO cu o pute-
re instalatã cumulatã de 660 MW pre-
cum ºi a exploatãrilor miniere aferente),
inflaþia ce va amputa puterea de cumpã-
rare, un rãzboi cu reverberaþii numeroa-
se ºi efecte tot mai nefaste ale schimbã-
rilor climatice. Ce ne va aduce 2023 este
greu de prognozat, dupã toate semnale-
le prezente. Se anunþã, oricum, unul din-
tre cei mai importanþi ani din istorie, cu
un impact mai mare decât cel de al doi-
lea rãzboi mondial. Rãzboiul din Ucraina
cu toate consecinþele lui nefaste va con-
tinua. Mai îndârjit. Pentru Rusia, în vi-
ziunea Kremlinului, rãzboiul este clar, in-
contenstabil ºi oficial existenþial. Aºa
sunã prognoza sa nefastã. Când o pute-
re nuclearã declarã în mai multe rânduri
cã poartã un rãzboi existenþial, totul tre-
buie luat în serios. Fiindcã este un rãz-
boi care atinge Europa, vizând ordinea
ei actualã. Rusia ameninþã ºi þãrile UE,
în condiþiile în care au furnizat arma-
ment ºi suport militar Ucrainei. Într-un
interviu, pentru TASS, Serghei Lavrov,
ºeful diplomaþiei de la Moscova, anunþa
propunerile Rusiei pentru demilitarizarea
ºi denazificarea teritoriului controlat de
Kiev, care ar trebui „acceptate” într-un
mod amiabil, altminteri armata rusã se
va ocupa de aceastã problemã. Un sfâr-
ºit de an, încãrcat în evenimente politi-
ce ºi nu numai, care nu oferã nici un
prilej de regret. Decât acela al scurgerii
implacabile a timpului.

Din Dolj, un singur elev beneficiar al

bursei de merit “Olimpic internaþional”:
Ilias Daladimos, la Olimpiada Elenismului
Ministerul Educaþiei a publicat
lista nominalã cu cei 164 de elevi
olimpici care, în anul ºcolar trecut,
au obþinut medalii sau menþiuni la
competiþiile internaþionale. Con-
form ultimului Ordin de Ministru,
prin care se reglementeazã sumele
corespunzãtoare premiilor obþinu-
te, premiaþii vor primi o bursã de
merit “ Olimpic internaþional”, în
Ilias Daladimos a obþinut pre-
miul la Olimpiada Internaþionalã
a Elinismului , fiind, pentru el,
prima performanþã internaþiona-
lã. A reuºit acest lucru dupã ce a
studiat trei ani Limba neogrea-
cã. Pentru el, a fost vorba de o
disciplinã opþionalã la ºcoalã,
studiind-o cu prof. Xantula Giu-
vanidis. “Nu este întâmplãtoare
alegerea sa. Ilias ne-a spus cã
este, la origini , grec, fiind nãs-
cut în Grecia , unde a ºi locuit
3-4 ani, tatãl sãu fiind grec. Pen-
tru a face însã, performanþã, ele-
vul a spus cã a avut nevoie de
multã pregãtire pe parte de gra-
maticã. Ne mândrim cu ceea ce
a realizat”, a precizat Xantula
valoare de 638 de lei (menþiune),
pânã la 2.550 de lei (medalie de
aur). Judeþul Dolj se mândreºte cu
o astfel de distincþie, singura din
teritoriu. Este vorba de elevul Ilias
Daladimos, clasa a VII-a la ªcoala
Gimnazialã „Sfântul Gheorghe” din
Craiova, care a obþinut premiul al
II-lea pentru România, la Olimpia-
da Elenismului (Limba neogreacã).
Giuvanidis. Ilias a fost foarte a durat trei ore. Ilias se înscrie
concis în declaraþii: “Sunt fericit în rândul celor 164 de elevi din
pentru ceea ce am realizat ºi, cu România care au fost premii la
bursa obþinutã, îmi voi desãvârºi Olimpiadele Internaþionale ºi va
pregãtirea. Îi mulþumesc doam- primi bursã de merit olimpic de
nei profesoare, pentru ceea ce la Ministerul Educaþiei. Bursele
m-a învãþat” . Olimpiada Inter- se acordã prin Ordinul 6.429/
naþionalã a Elenismului din acest 2022, care prevede noile sume
an s-a desfãºurat, în perioada 8- pentru bursele de merit de olim-
11 septembrie, sub egida Minis- pic internaþional. Astfel, pentru
terului Afacerilor Externe Elen – medalie de aur sau premiul I, un
Secretariatul General al Diaspo- elev primeºte bursã de 2.550 de
rei Greceºti ºi al Diplomaþiei Pu- lei, pentru medalie de argint sau
blice ºi a reunit elevi din 13 þãri: premiul al II-lea, bursa este de
Albania, Cipru, Egipt, Franþa, 1.913 lei, iar pentru medalie de
Germania, Grecia, Italia, Moldo- bronz sau premiul al III-lea se
va, Polonia, România, Serbia, acordã bursã de 1.275 de lei ºi
Turcia ºi Ungaria. Olimpiada a pentru menþiune se acordã o bur-
constat într-o probã scrisã care sã de 638 de lei.
joi, 29 decembrie 2022
Anul 2022 se încheie cu veºti bune
anunþate de premierul PNL, Nicolae Ciucã!
2023 vine cu noi investiþii!
Sfârºitul de an aduce veºti
bune de la Guvernul condus
de preºedintele PNL, Nico-
lae Ciucã. Este anunþatã o fi-
nanþare masivã pentru efi-
cientizarea energeticã a blo-
curilor de locuinþe, cu 90%
bani europeni, 7 la sutã, de
la autoritatea localã ºi doar
3% de cãtre asociaþiile de
proprietari. Asta înseamnã
facturi mai mici, fãrã împo-
vãrarea cetãþenilor. Progra-
mul face parte din “Politica
de Coeziune pentru perioa-
da 2021-2023”, pe care pre-
mierul Nicolae Ciucã, preºe-
dintele Partidului Naþional
Liberal, l-a anunþat:
“Am demarat un nou pro-
gram de creºtere a eficien-
þei energetice a blocurilor
de locuinþe. Noutatea stã în
finanþarea masivã, din fon-
duri nerambursabile, pe
care am acordat-o pentru
izolarea termicã a cât mai
multor imobile. Astfel, 90%
din valoarea lucrãrii se va
acoperi din fonduri europe-
ne, urmând ca restul de 7%
din sumã sã fie plãtit de
cãtre autoritatea localã ºi
doar 3% de cãtre asociaþii-
le de proprietari. În total,
este vorba despre 1,25 mi-
liarde euro, bani proveniþi
din programele cuprinse în
Politica de Coeziune pentru
perioada 2021-2023.”, a
transmis Nicolae Ciucã.
Aºadar, pentru criza ener-
geticã pe care o traversãm,
aceastã mãsurã aduce un
sprijin major pentru oamenii
care vor avea facturi mai
mici la încãlzire. În paralel,
Ministerul Dezvoltãrii are în
derulare o serie de progra-
me pentru creºterea eficien-
þei energetice, precum “Va-
lul Renovãrii”, pentru care
au fost alocate aproximativ
5,5 miliarde euro.
Nu sunt singurele veºti
bune anunþate la final de an,
cu propagare pentru 2023. În
plus, investiþiile strãine direc-
cuvântul libertãþii / 3
politicã
te au ajuns la un ni-
vel record pentru pri-
mele zece luni ale
acestui an. Potrivit
estimãrii BNR, 2022
va fi anul cu cele
mai importante in-
vestiþii strãine.
Acest indicator ne
aratã cã marii inves-
titori vãd, foarte clar,
perspectivele de
creºtere pe termen
lung ale economiei
româneºti ºi includ
România în calcule-
le care implicã pla-
sarea de capital.
“O spun cu toatã
convingerea: Româ-
nia este o þarã cu o
economie stabilã ºi
performantã, iar
acest lucru este con-
firmat de încrederea
pe care o au investi-
torii în capacitatea de
dezvoltare a þãrii. In-
trarea masivã în þarã
a investiþiilor se observã în În ceea ce constã Progra- lã, susþinerea mediului de
rata de creºtere a economiei mul IMM Invest Plus, aces- afaceri este o prioritate, pen-
naþionale, multiplele oportu- ta se adreseazã companiilor tru cã doar în acest mod pro-
nitãþi de afaceri care apar pe cu o capitalizare medie, in- tejãm companiile locale în
piaþa internã, dar ºi crearea clusiv profesioniºtii, ºi are o faþa provocãrilor internaþio-
de noi locuri de muncã în pe- serie de programe derivate, nale ºi pregãtim România
rioada urmãtoare, atât de pentru anumite sectoare eco- pentru perioada urmãtoare.
necesare creºterii nivelului nomice: Agro IMM Invest ºi Sunt strategii coerente,
de trai al tuturor. Am majo- Rural Invest (ambele desti- cu viziune, care aduc efi-
rat plafonul total al garanþii- nate agriculturii, pescuitului, cientizare energeticã, care
lor din programul IMM In- acvaculturii ºi industriei ali- atrag noi locuri de muncã ºi
vest Plus la 20,25 miliarde mentare), IMM Prod (pentru care susþin mediul de afa-
lei, pentru anul 2023. Aces- sectoarele productive ale ceri, prin creºterea investi-
ta a fost crescut de la 17,75 economiei), Garant Con- þiilor ºi oportunitãþile oferi-
miliarde lei, cât a fost alocat struct (construcþii, birouri de te. Guvernul condus de pre-
pentru anul 2022. Scopul arhitecturã ºi primãrii) ºi In- mierul PNL, Nicolae Ciucã,
acestei mãsuri este finanþa- novation (exportatori). Într- continuã astfel ºi în 2023
rea mediului de afaceri, pen- o perioadã economicã difici- politica dezvoltãrii.
tru a avea capacitatea de a
se dezvolta sustenabil, de a
creºte cantitativ ºi calitativ
productivitatea ºi, nu în ulti-
mul rând, de a genera noi lo-
curi de muncã. Astfel, gu-
vernul pe care îl conduc ofe-
rã companiilor un acces mai
uºor la finanþarea necesarã
investiþiilor sau la credite
pentru capital de lucru, toa-
te fiind garantate de cãtre
Fondul Naþional de Garanta-
re a Creditelor pentru Între-
prinderile Mici ºi Mijlocii, în
numele statului român.”, a
dat asigurãri Nicolae Ciucã,
preºedintele PNL.
4 / cuvântul libertãþii joi, 29 decembrie 2022
publicitate

Fie ca bucuriile si gandurile frumoase

Un An Nou alãturi de cei dragi ºi ale prezentului sa devina amintirile Ieri e istorie, mâine e mister, azi e un
apropiaþi sufleteºte. frumoase ale viitorului. dar. Un dar de împãrþit cu apropiaþii.
LA MULÞI ANI ! LA MULÞI ANI ! LA MULÞI ANI !

Primar Primar Primar

GHEORGHE MARIN, DUÞÃ MARIN, BÃLOI IULICÃ,
oraºul FILIAªI comuna CETATE comuna SEACA DE CÂMP

Noul an sã vã fie presãrat cu realizãri

remarcabile, împliniri, fericire ºi Fie ca bucuriile si gandurile frumoase
nu în ultimul rând sãnãtate! Un An Nou alãturi de cei dragi ºi ale prezentului sa devina amintirile
LA MULÞI ANI ! apropiaþi sufleteºte. frumoase ale viitorului.
LA MULÞI ANI ! LA MULÞI ANI !

Primar Primar Primar

GHEORGHIÞÃ AUREL, DASCÃLU TIBERIU, AMZA DUMITRU,
comuna PODARI comuna IªALNIÞA comuna BRALOªTIÞA

Noul an sã vã fie presãrat cu realizãri

Ieri e istorie, mâine e mister, azi e un remarcabile, împliniri, fericire ºi Un An Nou alãturi de cei dragi ºi
dar. Un dar de împãrþit cu apropiaþii. nu în ultimul rând sãnãtate! apropiaþi sufleteºte.
LA MULÞI ANI ! LA MULÞI ANI ! LA MULÞI ANI !

Primar Primar Primar

MÃCEªEANU DUMITRU, MUNGIU GHEORGHE, CALAFETEANU PUIU,
comuna CASTRANOVA comuna CIUPERCENII NOI comuna PLENIÞA
joi, 29 decembrie 2022 cuvântul libertãþii / 5
publicitate

Fie ca bucuriile si gandurile frumoase Noul an sã vã fie presãrat cu reali-

ale prezentului sa devina amintirile zãri remarcabile, împliniri, fericire ºi
frumoase ale viitorului. Ieri e istorie, mâine e mister, azi e un nu în ultimul rând sãnãtate!
LA MULÞI ANI ! dar. Un dar de împãrþit cu apropiaþii. LA MULÞI ANI !
LA MULÞI ANI !

Primar Primar Primar

TACHE CONSTANTIN, ANTONIE CRISTINA, MITULEÞU DOREL,
comuna GHIDICI comuna BISTREÞ municipiul CALAFAT

Fie ca bucuriile si gandurile frumoase

ale prezentului sa devina amintirile Ieri e istorie, mâine e mister, azi e un Un An Nou alãturi de cei dragi ºi
frumoase ale viitorului. dar. Un dar de împãrþit cu apropiaþii. apropiaþi sufleteºte.
LA MULÞI ANI ! LA MULÞI ANI ! LA MULÞI ANI !

Primar Primar Primar

STOENESCU TITEL, ILIESCU DUMITRU, BÃJENARU AUREL,
comuna AFUMAÞI comuna DIOªTI oraºul DÃBULENI

Noul an sã vã fie presãrat cu reali- Fie ca bucuriile si gandurile frumoase

zãri remarcabile, împliniri, fericire ºi Un An Nou alãturi de cei dragi ºi ale prezentului sa devina amintirile
nu în ultimul rând sãnãtate! apropiaþi sufleteºte. frumoase ale viitorului.
LA MULÞI ANI ! LA MULÞI ANI ! LA MULÞI ANI !

Primar Primar Primar

MÃRGELU FLORENTIN RÃZVAN, ADRIAN GLÃVAN, ªTEFAN VASILCA,
comuna MOÞÃÞEI comuna BECHET comuna CARPEN
6 / cuvântul libertãþii joi, 29 decembrie 2022
publicitate

Fie ca bucuriile si gandurile frumoase Noul an sã vã fie presãrat cu realizãri

Un An Nou alãturi de cei dragi ºi ale prezentului sa devina amintirile remarcabile, împliniri, fericire ºi
apropiaþi sufleteºte. frumoase ale viitorului. nu în ultimul rând sãnãtate!
LA MULÞI ANI ! LA MULÞI ANI ! LA MULÞI ANI !

Primar Primar Primar

GHEORGHE CORBEANU, CRISTINEL URTILÃ, VALERICÃ PUPÃZÃ,
comuna GOIEªTI comuna BÂRCA comuna CÂRCEA

ANUNT

COMUNA BISTRET prin

Primar CRISTIANA ANTONIE,
cu sediul in Comuna Bistret, sa-
tul Bistret, str. Calea Dunarii,
nr. 192, judetul Dolj, anunta pu-
blicul interesat luarii deciziei
etapei de incadrare de catre
Agentie pentru Protectia Me-
diului Dolj, in cadrul procedu-
rii de evaluare a impactului asu-
pra mediului, pentru proiectul
,,Reabiliatare si modernizare in-
frastructura rutiera in satul
Bistretu Nou, Comuna Bistret,
judetul Dolj” propus a fi ampla-
sat in Comuna Bistret, Satul
Bistretu Nou, judetul Dolj.
Proiectul deciziei de inca-
drare si motivele care o fun-
damenteaza pot fi consultate
pe site-ul APM DOLJ: http://
apmdjanpm.ro
Publicul interesat poate inain-
ta comentarii / observatii la pro-
iectul deciziei de incadrare in
termen de 10 zile de la data pu-
blicarii anuntului pe pagina de
internet a Agentiei pentru Pro-
tectia Mediului DOLJ.
joi, 29 decembrie 2022
ªtiinþa, pe mâna lui „Geanã”
Eugen Neagoe are ca obiectiv clasarea pe podium
la Universitatea Craiova
La câteva ore dupã ce a
denunþat contractul cu Uni-
versitatea Cluj, Eugen Nea-
goe a semnat un acord cu
Universitatea Craiova, unul
care se va întinde pe un an
ºi jumãtate, salariul fiind de
12.000 de euro pe lunã.
„Geanã” vine azi în Bãnie,
iar pe 4 ianuarie va avea loc
reunirea lotului Universitãþii
Craiova, care apoi va pleca
într-un stagiu de pregãtire în
Antalya.
Din staff-ul lui Eugen
Neagoe vor face parte Fadi
Haddad, antrenor secund,
Daniel Tudor, antrenor cu
portarii, Ionuþ Stancu, antre-
nor analist, ºi doi preparatori
fizici, Cãtãlin Tudor ºi Da-
niel Ene. Fostul interimar al
Craiovei, Dragoº Bon, se va
întoarce sã colaboreze cu
Corneliu Papurã la echipa a
doua a clubului.
Neagoe are ca obiectiv
minim clasarea pe
podium
Obiectivul minim pentru
„Geanã” în Bãnie este podiu-
mul, pentru a prinde cel puþin
barajul de Conference Lea-
gue, dar speranþele tuturor
sunt îndreptate cãtre titlu, în
condiþiile în Universitatea Cra-
iova a pãrãsit Cupa României
încã din faza grupelor.
În clasament, cu 9 etape
înaintea încheierii sezonului
regulat, Universitatea Craio-
va ocupã locul 5, cu 38 de
puncte, la 7 puncte de lide-
rul Farul Constanþa.
Eugen Neagoe îl înlo-
cuieºte la Universitatea Cra-
iova pe Mirel Rãdoi, interi-
matul fiind asigurat de Dra-
goº Bon. Antrenorul de 55 de
ani a declarat în mai multe
rânduri cã marea sa dorinþã
este sã antreneze Universita-
tea Craiova, fiind clubul sãu
de suflet.
„Geanã” a fost a patra
opþiune pentru Rotaru
Eugen Neagoe a fost in-
stalat antrenor la Universita-
tea Craiova. Pentru antreno-
rul de 55 de ani, Universita-
tea Craiova a fost obiectivul
sãu principal, el practic au-
topropunându-se în mai mul-
te rânduri ºi a fost în stare
chiar sã renunþe la bani pen-
tru a ajunge pe banca forma-
þiei sale de suflet. În
schimb, pentru Mihai Rota-
ru, finanþatorul Universitãþii
Craiova, „Geanã” a fost abia
a patra opþiune, dupã Lau-
renþiu Reghecampf ºi doi
antrenor din strãinãtate. Ce-
lelalte douã opþiuni care-l
„devansau” pe Eugen Neagoe
erau un antrenor sârb ºi unul
spaniol.
Primul pe lista clubului din
Bãnie a fost Laurenþiu Re-
ghecampf, negocierile dintre
pãrþi fiind foarte avansate.
Principalele motive pentru
care finanþatorul a apelat din
nou la varianta Laurenþiu Re-
ghecampf este jocul specta-
culos al echipei din sezonul
trecut, atmosfera plãcutã la
nivelul lotului, precum ºi re-
zultatele destul de bune, în
condiþiile în care Reghe-
campf n-a beneficiat de nicio
perioadã de pregãtire cu
echipa ºi nici de transferuri.
Dimpotrivã, în iarna trecu-
tã, patru jucãtori au pãrãsit
lotul, Roman, Fedele, Bãla-
ºa ºi Ivanov, nefiind efecua-
tã nicio achiziþie. Chiar ºi în
aceste condiþii, Universitatea
Craiova a fost echipa care a
câºtigat cele mai multe punc-
te în 2022, pânã la finalul
stagiunii trecute.
În campionatul trecut, cu
Reghecampf pe bancã, Uni-
versitatea Craiova a terminat
pe locul 3 ºi s-a calificat în
preliminariile Conference
League dupã ce a câºtigat
barajul cu FC Botoºani. În
Cupa României, ªtiinþa a
fost eliminatã în semifinale
de Sepsi, care avea sã ºi
câºtige trofeul. În cupele
europene, Reghecampf, la
debutul pe banca Universitã-
þii, a remizat cu formaþia al-
banezã Laci ºi a pierdut ca-
lificarea mai departe. 22 de
victorii, 6 remize ºi 10 în-
frângeri a fost bilanþul lui Re-
ghecampf la Universitatea
Craiova.
„Geanã” a plecat cu
scandal de la Cluj
Dupã ce Eugen Neagoe a
denunþat contractul cu Uni-
versitatea Cluj, pentru a
ajunge la Universitatea Cra-
iova, club care l-a ofertat,
primarul Clujului, Emil Boc,
l-a atacat pe “Geanã” într-o
conferinþã de presã ºi a re-
comandat clubului sã-l acþi-
oneze în instanþã pe tehnicia-
nul de 55 de ani. Boc spune
cã i-a acordat lui Neagoe tot
sprijinul ºi i-a asigurat inde-
pendenþa managerialã, con-
siderând incacceptabil din
punct de vedere moral ges-
tul antrenorului oltean.
„Cu tot respectul pe care
i-l port domnului Neagoe, cu
care am avut o discuþie fair-
play, l-am asigurat de susþi-
nerea oraºului, independenþa
managerialã, de decizie, ni-
meni nu s-a amestecat. Avea
un contract fãrã clauzã de re-
ziliere, iar gestul pe care l-a
sport
fãcut eu îl consider inaccep-
tabil. În termeni politicoºi, i-
am spus acelaºi lucru ºi dom-
niei sale, din aceastã per-
spectivã, a relaþiilor instituþi-
onale, este într-o stare de rãz-
boi cu Clujul, cu tot ce în-
seamnã starea de rãzboi a pre-
vederilor legale. Am conside-
rat ºi consider inacceptabil un
asemenea gest. Toatã lumea
þi-a dat creditul total, sã faci
transferuri, într-un moment
greu al Clujului, cã nu sun-
tem într-o etapã foarte uºoa-
rã, pur ºi simplu sã fim anun-
þaþi cã ai luat o altã decizie.
Este o atitudine de netolerat
în raport cu Clujul. Dacã ar
fi fost o clauzã în contract,
dacã s-ar fi solicitat altceva
înainte, puteam sã discutãm,
dar nu de pe o zi pe alta.
Acest gest este inacceptabil
ºi recomandarea mea este
aceea de a avea o atitudine le-
galã, termenul de stare de
rãzboi este în termeni fotba-
listici, de rãscumpãrare a ba-
nilor primiþi ºi utilizarea in-
strumentelor prevãzute de
lege. La Cluj nu este permis
ca cineva sã-ºi batã joc de pe
o orã pe alta de un oraº, de o
echipã de suflet a acestei þãri”,
a spus primarul Emil Boc,
într-o conferinþã de presã.
Eugen Neagoe are o
medie de 1,23 de puncte
pe meci
Instalarea oficialã a lui
Eugen Neagoe ca antrenor al
Universitãþii Craiova este
iminentã, dar fanii olteni sunt
rezervaþi sau chiar circum-
specþi în privinþa mandatu-
lui pe care cel alintat „Gea-
nã” în va avea în Bãnie, aco-
lo unde este „acasã”. Faptul
cã nu are un trofeu în pal-
mares nu-i sporeºte cota de
încredere tehnicianului de 55
de ani, în rândul suporteri-
lor ªtiinþei, dar nici mãcar
cuvântul libertãþii / 7
Paginã realizatã de COSMIN STAICU
media de puncte la echipele
pe care le-a pregãtit nu este
una remarcabilã. Pe de altã
parte, Neagoe n-a activat la
cluburi cu bugete mari, unde
sã fi avut parte de loturi pu-
ternice, el fiind, în general,
chemat sã resusciteze echi-
pele, sã le salveze de la re-
trogradare.
Media de puncte a lui Eu-
gen Neagoe la cele 10 echi-
pe, din þarã ºi din strãinãta-
te, pe care le-a antrenat, în-
cepând din 2007, este de 1,23
puncte pe meci. Cea mai bunã
performanþã a lui Neagoe ca
antrenor este calificarea cu
Sepsi în play-off, acum trei
ani, dar nici la echipa covãs-
neanã media de puncte n-a
fost deloc una impresionatã,
el adunând 1,26 puncte pe
meci. La Sepsi a fost ºi cel
mai lung mandat din cariera
lui „Geanã”, de 534 de zile,
cu 3 zile mai mult decât pri-
mul mandat la Pandurii. La
Dinamo a fost cel mai scurt
mandat în þarã, de numai 42
de zile, cu o medie de 0,75
puncte pe meci, afectat însã
ºi de momentul dramatic al
acelui infarct suferit, precum
ºi de contestãrile vehemente
ale fanilor.
Paradoxal, cea mai bunã
medie de puncte pe meci,
1,59, Neagoe a avut-o pe ban-
ca tehnicã a Astrei Giurgiu,
echipã care a retrogradat în
acel sezon, 2020-2021. Nea-
goe a avut ºi douã experienþe
peste hotare, ambele în Cipru,
la Nea Salamina, unde în 6
meciuri a avut o medie de 1
punct pe meci, ºi la Aris Li-
massol, cu o medie de 1,21
puncte pe meci.
Bergodi, Reghecampf,
Ouzounidis - podiumul
Craiovei, ca medie de
puncte
Predecesorul lui Neagoe la
Universitatea Craiova, Mirel
Rãdoi, a avut o medie de 1,75
puncte pe meci, cu care se
situeazã pe locul 4 în topul
antrenorilor pe care i-a avut
Mihai Rotaru, dupã Bergodi,
Reghecampf ºi Ouzounidis.
În sezonul trecut, Laurenþiu
Reghecampf a avut o medie
de 1,89 puncte pe meci la
Universitatea Craiova, în cele
45 de meciuri în care a stat
pe bancã, fiind al doilea în
topul antrenorilor ªtiinþei,
dupã Cristiano Bergodi. De
departe, cea mai bunã medie
de puncte pe meci la forma-
þia din Bãnie a avut-o antre-
norul italian, cel care a fost
foarte aproape de a câºtiga ºi
titlul cu Universitatea. Tehni-
cianul care acum activeazã la
Sepsi a înregistrat o medie de
2,33 puncte pe meci, în cele
18 partide în care a fost an-
trenorul ªtiinþei. Marinos Ou-
zounidis a a avut, în cele 26
de meciuri ca antrenor al Uni-
versitãþii Craiova, o medie de
1,77 puncte pe meci ºi ºi-a
trecut în palmares douã tro-
fee, Cupa României ºi Super-
cupa.
Devis Mangia, cel cu care
Eugen Neagoe a avut un
conflict la finalul unui meci
Sepsi – Universitatea Craio-
va, a avut cel mai lung man-
dat în Bãnie, de aproape doi
ani, cu o medie de 1,71
puncte pe meci.
Fostul colaborator al lui
Eugen Neagoe, Victor Piþur-
cã, n-a reuºit sã intre nici
mãcar în Top 5 ca antrenori
ai Universitãþii, având o me-
die de 1,69 puncte pe meci.
Laszlo Balint, în cele 7 în
care a stat pe bancã având o
medie de 1,29 puncte pe
meci, cea mai slabã din 2014,
de când Jerry Gane a stabi-
lit un record negativ, cu 0.29
puncte pe meci, având ace-
laºi numãr de meciuri ca ºi
Laszlo Balint, 7.
8 / cuvântul libertãþii
Cercul
Cercul obiectivelor
obiectivelor de
de interes
interes sportiv
sportiv din
Craiova
Craiova se
se întregeºte
întregeºte cu
cu un
un complex
complex sportiv
multifuncþional
multifuncþional de
de 20
20 de
de milioane
milioane de
de euro
În 2023 vor începe lucrãrile la edificiul care va
înlocui legendarul stadion „Tineretului”
Dupã ce a stat în paraginã
câteva decenii, numai spaþiul de
joc, deºi denivelat, era utilizat de
academiile de copii ºi juniori, sta-
dionul „Tineretului” din Craiova
va fi demolat, iar în locul sãu va
apãrea un complex sportiv mul-
tifuncþional, care se va întinde pe
patru hectare. Mai precis, o salã
multifuncþionalã, cu arenã de
atletism indoor de categoria I,
conformã normelor ºi standar-
delor naþionale ºi europene, ºi o
pistã de velodrom ce va cores-
punde specificaþiilor impuse de
Uniunea Internaþionalã de Ci-
clism. Suprafeþele de joc sunt
concepute sã asigure ºi desfãºu-
rarea altor sporturi, dar ºi a unor
evenimente festive, concerte ºi
spectacole.
Consiliul Judeþean Dolj ºi-a
propus ca, prin aceastã investi-
þie, sã întregeascã cercul obiec-
tivelor de interes sportiv din Cra-
iova. Astfel, pe lângã stadionul
de fotbal „Ion Oblemenco”, sta-
dionul de atletism „Nicolae Mã-
rãºescu” ºi Sala Polivalentã, ora-
ºul va avea ºi un complex multi-
funcþional dedicat sporturilor de
interior, toate fiind cuprinse în
aceeaºi zonã a oraºului.
Sala multifuncþionalã va avea
7 mii de locuri
Deocamdatã a fost realizatã
etapa de proiectare, iar lucrãrile
ar trebui sã înceapã la mijlocul
anului 2023 ºi sã fie finalizate
pânã la finalul anului 2024. În-
trega investiþie se va ridica la
aproximativ 20 de milioane de
din
sportiv
euro
euro. Consiliul Judeþean Dolj a
anunþat cã a fost semnat con-
tractul cu asocierea de firme care
a câºtigat licitaþia pentru servicii
de proiectare, asistenþã tehnicã
ºi realizarea tuturor procedurilor
necesare pentru obþinerea auto-
rizaþiei de construire a acestui
obiectiv de investiþii, cu o valoa-
re totalã a serviciilor de proiec-
tare de aproape 5,7 milioane de
lei, fãrã TVA, bani provenind din
bugetul Consiliului Judeþean Dolj.
Obiectivul va include o salã
multifunctionalã, cu capacitatea
de aproximativ 7.000 de specta-
tori, care va cuprinde arenã de
atletism ºi velodrom, omologatã
pentru competiþii internaþionale.
Faþã de alte sãli multifuncþionale
din þarã, la Craiova se va amena-
ja un velodrom la standardele
impuse de Uniunea Internaþionalã
de Ciclism. Astfel, pentru prima
datã, cicliºtii români de perfor-
manþã vor avea un loc de antre-
nament pentru marile competiþii
europene.
De asemenea, complexul va
permite organizarea de competi-
þii ºi pentru alte sporturi de salã,
precum volei, baschet, handbal,
fotbal de salã, dar ºi box, scrimã,
gimnasticã, tenis de câmp sau
judo. Noul complex va asigura
spaþii pentru sportivi: sãli de an-
trenamente, vestiare, saunã, zone
de relaxare ºi camere pentru con-
trolul medical, pentru staff-ul teh-
nic, dar ºi pentru presã. Specta-
torii vor avea la dispoziþie o tribu-
nã cu peste 6.500 de locuri, zone
comerciale ºi parcãri.
sport
Stadionul „Tineretului” fusese
conceput, acum un secol, tot
ca un complex sportiv
La fel ca proiectul actual, sta-
dionul „Tineretului” fusese con-
ceput, cu un secol în urmã, tot
ca un complex sportiv, cuprin-
zând terenul de fotbal înconjurat
de pistã de alergare, un poligon
de tragere, terenuri de volei ºi te-
nis (unde acum se aflã comple-
xul sportiv „Voinþa”), Bãile Popu-
lare (unde apoi decenii la rând a
fost ºtrandul „Tineretului” ºi apoi
„Laguna Albastrã”). Tribunele au
fost denumite Regalã („oficiala”)
ºi Popularã (tribuna a II-a).
În 2003, printr-o hotãrâre de
guvern, stadionul a trecut din do-
meniul public al statului ºi din ad-
ministrarea Agenþiei Naþionalã pen-
tru Sport în proprietatea Consiliu-
lui Judeþean Dolj. Numai cã la ca-
racteristicile tehnice ale arenei de
pe bulevardul ªtirbei Vodã era pre-
joi, 29 decembrie 2022
Paginã realizatã de COSMIN STAICU
cizat doar „Stadion fotbal cu 2 tri-
bune“, fãrã sã se menþioneze nicio
suprafaþã de teren ºi nicio supra-
faþã construitã. ªi de aici au apã-
rut tot felul de probleme, iar cor-
voada birocraticã a durat pânã în
2019, când s-a reglementat situa-
þia juridicã a acestui obiectiv, prin
intabularea dreptului de proprieta-
te al instituþiei asupra stadionului,
în integralitatea sa.
Pe „Tineretului” a început
legenda ªtiinþei Craiova
Povestea Universitãþii Craiova
a început pe legendara arenã „Ti-
neretului”. Echipa emblematicã a
Olteniei a jucat acolo din 1948,
de la înfiinþare, sub toate denu-
mirile sale: UNSR Craiova, CSU
Craiova, ªtiinþa Craiova ºi Univer-
sitatea Craiova. Promovarea în
premierã În primul eºalon, în
1964, a fost realizatã pe arena de
lângã „Ciupercã”, tot acolo ju-
când alb-albaºtrii ºi primele sezoa-
ne în Divizia A, pânã în 1967,
când au trecut pe „Central”.
Casele de bilete de la intrare sunt
cele care mai aduc aminte de arhi-
tectura pe care arena o avea la în-
fiinþare. A dispãrut însã tribuna
oficialã, construitã în stil arhitec-
tural românesc, unde Regele Ca-
rol al II-a a fost prezent, la inau-
gurare. Stadionul s-a numit
ONEF, apoi avea sã fie redenumit
Stadionul Municipal Regele Carol
al II-lea, implicarea Majestãþii Sale
fiind esenþialã pentru ridicarea
edificiului. Pe vremea miºcãrii le-
gionare, denumirea s-a schimbat
din nou, în „Stadionul sportiv Re-
gele Mihai I”. Pe acest stadion a
câºtigat primul titlu de campioanã
naþionalã o echipã din Craiova. For-
maþia patronatã de Puiu Pleºa, FC
Craiova, ºi-a adjudecat campionatul
din sezonul 1942-1943, însã
aceastã ediþie nu este consideratã
oficialã, deoarece s-a disputat pe
timp de rãzboi, când mulþi dintre
fotbaliºti se aflau pe front. FC Cra-
iova luase naºtere prin fuziunea
celor douã mari rivale locale, Ro-
vine Griviþa ºi Craiu Iovan. De alt-
fel, meciul de debut pe stadionul
„ONEF” s-a disputat între Rovine
Griviþa ºi Craiu Iovan.