Romana 6 Ed Corvin S Maghiara

Ministerul Educației
Hedwig Bartolf
Limba și
literatura română
pentru școlile și secțiile cu predare
în limba maternă maghiară
MANUAL PENTRU
clasa a VI-a
MINISTERUL EDUCA˚IEI
Hedwig Bartolf
Limba ˗i literatura
românʅ
pentru ˗colile ˗i sec˛iile cu predare
în limba maternʅ maghiarʅ
manual pentru clasa a VI-a
12023
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipȿrit, cât ʑi digital, ʑi este transmisibil timp de patru ani ʑcolari,
începând cu anul ʑcolar 2023-2024.
Inspectoratul ʐcolar al Judeʕului / Municipiului .....................................................

ʐcoala / Colegiul / Liceul .......................................................................................
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:
Aspectul manualului*
Cla- Anul
Anul Numele elevului la primire la predare
sa ʑcolar
1
2
3
4
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre urmȿtorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
• Cadrele didactice vor veriƒca dacȿ informaʕiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnȿri pe manual.
Hedwig Bartolf
Limba ˕i literatura românʅ

– pentru ˕colile ˕i sec˝iile cu predare în limba maternʅ
maghiarʅ
Manual pentru clasa a VI-a
Lector: Császár Tünde Márta © Editura Corvin, 2023 – Toate drepturile rezervate
Referen˛i: Császár Tünde Márta, prof. gr. did. I, dr. Tódor Tipograƒe: GRAPHO TIPEX Deva
Erika-Mária, profesor universitar, Universitatea Sapien-
tia din Miercurea Ciuc
Descrierea CIP a Bibliotecii Na˝ionale

Editura CORVIN a României
Adresa redac˛iei: 330161 Deva, Str. Dr. Victor ʐuiaga Nr. 14 BARTOLF, HEDWIG
Adresa po˗talʅ: 330190 Deva, o. p. 1, c. p. 138 Limba ˗i literatura românʅ : pentru ˗colile ˗i
Tel.: 0254-234500, Fax: 0372-002395 sec˝iile cu predare în limba maternʅ maghiarʅ :
www.corvin.ro, www.corvinkiado.ro manual pentru clasa a VI-a / Hedwig Bartolf. -
Magazin online: corvin-webbolt.ro, corvinshop.ro
Deva : Editura Corvin, 2023
E-mail: ofƒce@corvin.ro
ISBN: 978-606-995-200-9
Director editorial: Varga Carol
Redactor: Pȿdurean Iudita Gabriela 811.135.1
Copertʅ: Pȿrȿoan Cȿtȿlin 821.135.1.09
Ilustra˛ii: Fazakas Ildikó, Füzi Nikolett, Jakab Hanna, Socol Ina, Stȿnilȿ
Liviu, Vándor-Várhegyi Ibolya, shutterstock.com
Fotografii: Hedwig Bartolf, Fodor István, Rusz László, Gáll-Oravecz Orice preluare, par˜ialʆ sau integralʆ a textului, a graƤcii
Ágnes, Pataki Hajnal, Nemes Hajnal sau a formatului digital al acestui manual se face doar cu
Tehnoredactare: Lang Erika Ildikó acordul expres în scris al Editurii Corvin.
Corecturʅ: Fazakas Andrea
Acest manual, în format tipʆrit ˘i electronic, este prote-
Manual digital: Kiss Edvárd, Lang Erika Ildikó, Pȿdurean Iudita jat de legile române ˘i interna˜ionale privind drepturile de
Gabriela, Popa Cristina Maria, Socol Ina autor, drepturile conexe ˘i celelalte drepturi de propri-
etate intelectualʆ.
2
De‫܈‬teaptă-te, române!
de Andrei Murešanu
De‫܈‬teaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croie‫܈‬te-‫܊‬i altă soarte,
La care să se-nchine ‫܈‬i cruzii tăi du‫܈‬mani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
‫܇‬i că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Privi‫܊‬i, măre‫܊‬e umbre, Mihai, ‫܇‬tefan, Corvine,

Româna na‫܊‬iune, ai vo‫܈‬tri strănepo‫܊‬i,
Cu bra‫܊‬ele armate, cu focul vostru-n vine,
„Via‫܊‬ă-n libertate ori moarte!” strigă to‫܊‬i.
Preo‫܊‬i, cu crucea-n frunte! căci oastea e cre‫܈‬tină,

Deviza-i libertate ‫܈‬i scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să ¿m sclavi iară‫܈‬i în vechiul nost’ pământ!
33
Cuprins
Unitatea de învʅ˛are nr. 1: Bucure˗ti....................................................................................................................................................10
A. Strȿnutarea – Liviu Rebreanu. Câteva reguli de despȿrʗire a cuvintelor în silabe. Omonimele. Diftongul.
Modul conjunctiv prezent. Idee principalȿ, idee secundarȿ. Descrierea literarȿ (tablou, portret, autoportret)........................11
B. Palatul Cotroceni. Forme pronominale demonstrative de diferenʕiere. Câmpul lexical .............................................................16
C. Iosif Iser. Valori promovate în arta româneascȿ, în arta din cultura maternȿ, în arta din cultura universalȿ: pictura.
Monologul ......................................................................................................................................................................................19
D. Reʕetȿ culinarȿ: Prȿjitura Bucureʑti. Forme pronominale demonstrative de non-identitate. Modul condiʕional-optativ, timpul
prezent. Cum funcʕioneazȿ o maʑinȿ de îngheʕatȿ? Modul imperativ singular. Reʕete de îngheʕate. Substantive defective .....22
Testa˜i-vʆ cuno˘tin˜ele! ........................................................................................................................................................................26
Unitatea de învʅ˛are nr. 2: Bʅtrânii .......................................................................................................................................................27
A. Bunicul – Barbu ʐtefȿnescu-Delavrancea. Modul condiʕional-optativ, timpul perfect. Numeralul colectiv.
Banda desenatȿ. Figuri de stil: comparaʕia, repetiʕia, enumeraʕia, antiteza, hiperbola ..............................................................27
B. Bunicul ʑi nepotul – Fraʕii Grimm. Discursul narativ. Modurile condiʕional-optativ ʑi conjunctiv..............................................33
C. Bȿtrânica. Pronumele relativ ..........................................................................................................................................................36
D. Romanul graƒc: Ora 12, Persepolis, Biciul Domnului. E-mailul: E-mailul unei profesoare despre programul „ʐcoala altfel”.
Anunʕul de micȿ publicitate ...........................................................................................................................................................38
Unitatea de învʅ˛are nr. 3: Natura ........................................................................................................................................................43
A. Bradul de Crȿciun: Povestea bradului de Crȿciun, Martin Luther ʑi bradul de Crȿciun, Primii brazi de Crȿciun.
Adjectivul (adjective variabile ʏi adjective invariabile). Hiatul .....................................................................................................43
B. Teiul lui Eminescu. Conjuncʕia (coordonatoare ʑi subordonatoare) ............................................................................................51
C. Codrule, Mȿria-ta – Mihai Eminescu. Film documentar. Sensul propriu ʑi sensul ƒgurat al cuvintelor ....................................55
D. Lacul Ursu din Sovata. E-mailul. Locuʕiuni prepoziʕionale. A cere servicii ..................................................................................58
Unitatea de învʅ˛are nr. 4: Oameni ˗i locuri ........................................................................................................................................61
A. Cȿldurȿ mare – Ion Luca Caragiale. Naraʕiunea. Narativul ƒcʕional: autorul, naratorul, acʕiunea, personajul literar, indicii spa-
ʕio-temporali. Tema. Predicatul. Valoarea copulativȿ a verbului a ƒ. A cere informaʗii/a rȿspunde la cererea de informaʗii ......61
B. Eftimie Murgu, satul morilor de apȿ. Rȿspunsuri dubitative. ʐtirea .............................................................................................68
C. Evreii din Satu Mare. Subiectul. Modul imperativ, forma negativȿ ..............................................................................................70
D. Jurnalul unei eleve de clasa a VII-a. Triftongul. Jurnalul ..............................................................................................................74
Recapitulare (I) ......................................................................................................................................................................................78
Muzeul Márton Áron, Sândominic. La mijloc de codru... Mihai Eminescu ......................................................................................79
Unitatea de învʅ˛are nr. 5: Maria ..........................................................................................................................................................82
A. Regina Maria. Substantive colective. Bilete de mulʕumire. Propoziʕia, fraza ..............................................................................83
B. Maria Tȿnase. Valori promovate în arta româneascȿ, în arta din cultura maternȿ, în arta din cultura universalȿ: muzica.
Exprimarea sentimentului de preferinʕȿ. Modul conjunctiv, timpul perfect. Mini-interviuri. Modul gerunziu.
A felicita/a rȿspunde la felicitȿri ....................................................................................................................................................89
C. Textul descriptiv. Mȿnȿstirea Maria Radna ...................................................................................................................................93
D. ʐumuleu-Ciuc. Valori promovate în arta româneascȿ, în arta din cultura maternȿ, în arta din cultura universalȿ: sculptura.
Dialogul. Ordonarea ideilor în comunicare. Exprimarea asertivȿ. Descrierea unui joc ..............................................................94
Testa˜i-vʆ cuno˘tin˜ele! ......................................................................................................................................................................100
Unitatea de învʅ˛are nr. 6: Câinele .....................................................................................................................................................101
A. Câinele – Silvia Kerim. Forme pronominale demonstrative de apropiere. Rezumatul. Proiectul Cartea noastrȿ. Invitaʕia ...101
B. Câinele ʑi mȿgarul – Grigore Alexandrescu. Fabula. Albinele ʑi ursul – Fáy András. Forme pronominale demonstrative
de depȿrtare. Complementul (I) ...................................................................................................................................................108
C. Zdreanʕȿ – Tudor Arghezi. Reguli de acces la cuvânt. Articolul de ziar. Comunicarea narativȿ: textul literar ʑi cel nonliterar ..112
D. Iubiʕi ʑi câinii vagabonzi (cântec). Aƒʑul .....................................................................................................................................115
Unitatea de învʅ˛are nr. 7: Amintiri ....................................................................................................................................................118
A. Casa memorialȿ Ion Creangȿ. Pronumele reflexiv. Casa memorialȿ Benedek Elek .................................................................118
B. Vocabularul limbii române. Cȿʕeluʑul ʑchiop – Elena Farago. Interjecʕia. Exprimarea sentimentului de simpatie sau de antipa-
tie. Banul muncit – Alexandru Mitru. Forme pronominale demonstrative de identitate. Povestirea. Relatarea. Adverbul ........122
C. Scrisoarea. Aʑezarea în paginȿ. Complementul (II) ...................................................................................................................126
D. Mȿrʕiʑoare oferite în premierȿ de elevi de la ʑcolile româneʑti colegilor de la ʑcolile maghiare. Reportajul. Graƒcul.
Diagrama. Experiment ʑtiinʕiƒc simplu .......................................................................................................................................130
Unitatea de învʅ˛are nr. 8: Întâmplʅri ................................................................................................................................................136
A. Casa Poporului. Textul explicativ. Numeralul. Atributul .............................................................................................................137
B. Vulturul – Emil Gârleanu. Etapele acʕiunii (momentele subiectului) .........................................................................................143
C. Case de odihnȿ. Reclama. Adverbe relative. Cei trei purceluʑi. Modul supin ...........................................................................147
D. Anunʕul. Principiile de interacʕiune ʑi atitudini comunicative ....................................................................................................151
Recapitulare (II) ...................................................................................................................................................................................154
Leul ʏi ʏoricelul – Jean de La Fontaine. Curiozitȿʕi despre struʕi ..................................................................................................154
Cheia exerciʕiilor...................................................................................................................................................................................157
Vocabular român-maghiar ...................................................................................................................................................................158
4
Prezentarea manualului
Bine ai venit la întâlnirea cu manualul de Limba ʑi literatura românȿ, scris numai pentru elevii ʑcolilor
ʑi secʕiilor cu predare în limba maternȿ maghiarȿ! Suntem convinʑi cȿ vei putea folosi cu uʑurinʕȿ acest
manual. Cu toate acestea, îʕi oferim câteva indicaʕii de utilizare a manualului.
Acest manual cuprinde opt unitȿʕi de învȿʕare, cu teme de interes pentru tine ʑi pe care sperȿm cȿ le vei
agrea. O unitate de învȿʕare cuprinde, la rândul ei, câte patru texte de studiu (marcate cu A, B, C ʑi D). Pri-
mul text, mai lung, va ƒ textul de bazȿ, celelalte texte sunt mai scurte ʑi se leagȿ de titlul unitȿʕii de învȿʕa-
re. La sfârʑitul ƒecȿrei unitȿʕi de învȿʕare ai posibilitatea de a-ʕi testa cunoʑtinʕele, adicȿ vei putea vedea
ce ʑi cât ʕi-ai însuʑit din respectiva unitate de învȿʕare. Pentru a te descurca mai uʑor, am notat exerciʕiile
ʑi sarcinile de lucru de la 1 la n, deci într-o unitate de învȿʕare va exista, de exemplu, un singur exerciʕiu
cu numȿrul 15. Dorim ca în cadrul orelor de limba ʑi literatura românȿ sȿ înveʕi sȿ asculʕi, sȿ înʕelegi ceea
ce ai ascultat, sȿ citeʑti, sȿ înʕelegi ceea ce ai citit, sȿ vorbeʑti, sȿ îʕi exprimi pȿrerea în legȿturȿ cu anu-
mite aspecte legate de viaʕa ta, sȿ scrii, sȿ desenezi, sȿ cânʕi, sȿ mimezi, sȿ reʕii cât mai multe cuvinte ʑi
structuri noi, sȿ le foloseʑti corect, sȿ vizionezi ƒlmuleʕe ʑi sȿ le înʕelegi, sȿ aplici ceea ce ai înʕeles ʑi, nu
în ultimul rând, sȿ te simʕi bine, sȿ te joci ʑi sȿ te distrezi.
Multitudinea de exerciʕii de comunicare ʑi scurtele explicaʕii te vor ajuta sȿ-ʕi însuʑeʑti limba românȿ,
în cele patru ore de studiu pe sȿptȿmânȿ. Conʕinuturile propuse promoveazȿ prietenia, respectul, empatia,
bunȿtatea ʑi dorinʕa de convieʕuire paʑnicȿ. Pentru aprofundarea noilor cunoʑtinʕe, am elaborat un numȿr
suƒcient ʑi variat de exerciʕii ʑi sarcini de lucru, accentul deplasându-se de la asimilarea ʑi memorarea
conceptelor spre aplicarea comunicativ-funcʕionalȿ, utilȿ pentru viaʕȿ. Manualul te va ajuta cu simboluri
sȿ deosebeʑti diferitele exerciʕii ʑi sarcini
arcin de lucru. De exemplu, dacȿ vei vedea simbolul , vei ʑti cȿ
urmeazȿ sȿ asculʕi un text. Simbolul tte va îndemna sȿ scrii (cuvinte, propoziʕii, un e-mail, un SMS, un
bileʕel sau o compunere). Dacȿ observi simbolul , urmeazȿ sȿ citeʑti textul respectiv; sau, dacȿ în
faʕa exerciʕiului apare simbolul , vei ʑti cȿ vei spune, explica, descrie
crie s
sau povesti ceva legat
g de tema
abordatȿ. Aplicaʕiile
ʕ digitale se pot accesa, fȿcând clic pe pictograme: material audio,, vvizualizarea
imaginii mȿrite, exerciʕiu interactiv ʑi ƒlm/animaʕie. Multe dintre cuvintele ʑi structurile noi îʕi sunt
explicate cu ajutorul site-ului dexonline.ro.
Sperȿm cȿ ʑi imaginile, desenele ʑi textele interesante alese, precum ʑi recapitulȿrile îʕi vor ƒ de folos,
te vor face sȿ iei cu plȿcere manualul în mânȿ ʑi sȿ îndrȿgeʑti ʑi mai mult limba românȿ.
Mult succes!
5
COMPETEN˚ELE GENERALE ˖I COMPETEN˚ELE SPECIFICE
(cf. Anexei nr. 2 la ordinul ministrului educa˛iei na˛ionale nr. 3393/28.02.2017 – MINISTERUL EDUCA˜IEI NA˜IONALE)
Competen˛ele generale: 4. Redactarea textului scris de diverse tipuri
1. Receptarea textului oral în diverse situa˜ii de comunicare 5. Manifestarea sensibilitʆ˜ii multi- ˘i interculturale, prin valorile promovate în
2. Producerea textului oral în diverse situa˜ii de comunicare contexte culturale ˘i sociale diverse
3. Receptarea textului scris de diverse tipuri
Unitatea Titluri, subtitluri, Competen˛ele specifice Exemple de activitʅ˛i de învʅ˛are

de con˛inuturi
învʅ˛are
A. Strȿnutarea – Liviu Re- 1.1. Identiƒcarea unor informaʗii, a intenʕiilor de comunicare - identificarea informa˞iilor relevante dintr-un text monologat/
breanu. Câteva reguli de des- ʑi/sau a emoʕiilor ʑi a atitudinilor comunicative, din texte ora- dialogat
pȿrʗire a cuvintelor în silabe. le, monologate sau dialogate - corelarea informa˞iilor receptate din diverse surse
Omonimele. Diftongul. Modul 1.4. Recunoaʑterea elementelor speciƒce limbii române, - ascultare analiticʆ prin completarea unor organizatori grafici
conjunctiv, timpul prezent. Idee comparativ cu limba maternȿ, în receptarea textelor, pe teme privind în˜elegerea textelor orale
principalȿ, idee secundarȿ. familiare, monologate sau dialogate - identificarea pronun˜iei corecte a semivocalelor din diftongi
Descrierea literarȿ (tablou, 3.3. Identiƒcarea temei în relaʕie cu ideile principale ʑi cu ti- - identificarea temei în texte diverse, pe baza unor criterii date
portret, autoportret) parul narativ, descriptiv, explicativ de structurare a ideilor din - recunoa˘terea elementelor descrise ˘i a trʆsʆturilor obiectelor
texte diverse într-o descriere
2.6. Manifestarea interesului ʑi a curiozitȿʕii faʕȿ de diverse - sesizarea rolului descrierii în textul narativ
teme care fac obiectul unor monologuri/dialoguri, în interac- - simularea unor situa˜ii de comunicare monologatʆ ˘i dialogatʆ,
ʕiunea directȿ sau în cea mediatȿ manifestând aten˜ie, empatie curiozitate ˘i interes
2.1. Utilizarea cuvintelor/sintagmelor nou însuʑite în enunʕuri - povestirea oralʆ a unor texte citite sau a unor texte audiate
adecvate sensului dedus din contextul iniʕial - exerci˜ii de negociere a rolului locutiv (explicit/implicit)
2.5. Realizarea unor interacʕiuni verbale, pe teme familiare,
cu mai mulʕi interlocutori, respectând elementele de spe-
ciƒcitate: intonaʕie, accent, sunete speciƒce limbii române,
topicȿ
B. Palatul Cotroceni. Forme 3.5. Recunoaʑterea corectitudinii grafice, lexico-semanti- - recunoa˘terea categoriilor morfologice ˘i a rela˞iilor sintactice
pronominale demonstrative de ce, morfo-sintactice ʑi de punctuaʕie, în texte diverse cu rol în structurarea textului
diferenʕiere. Câmpul lexical - utilizarea organizatorilor grafici pentru a stabili corectitudinea
unor cuvinte
- structurarea câmpurilor lexicale pe baza unor scheme/tabele
de sprijin
Unitatea de învʅ˛are nr. 1: Bucure˗ti
- identificarea rolului punctua˜iei în schimbarea sensului unui

enun˜
- structurarea câmpurilor lexicale pe baza unor scheme/tabele
de sprijin
C. Iosif Iser. Valori promovate 1.2. Distingerea sensului unor cuvinte/sintagme, prin rapor- - identificarea unor sintagme ˘i/sau enun˜uri în legʆturʆ cu tema
în arta româneascȿ, în arta tare la context ʑi la particularitȿʕile comunicȿrii orale – ele- abordatʆ
din cultura maternȿ, în arta mente verbale, nonverbale ʑi paraverbale - realizarea de materiale diverse (orale, scrise, multimodale) în
din cultura universalȿ: pictura. 5.2. Identiƒcarea valorilor promovate în arta aparʕinând cul- care sʆ fie prezentate valorile promovate în artʆ – de exemplu,
Monologul turii române, materne ʑi universale muzica, pictura, sculptura etc. – diferitelor culturi
1.5. Manifestarea interesului ʑi a curiozitȿʕii faʕȿ de diverse - excursii, vizite la muzee de artʆ na˜ionalʆ ˘i artʆ apar˜inând
teme care fac obiectul unor monologuri sau dialoguri culturii române ˘i materne ˘i întâlniri cu pictori/sculptori/muzi-
2.3. Prezentarea unor informaʗii, idei ʏi emoʕii în texte diferi- cieni locali
te, de tip narativ, descriptiv sau explicativ, pe teme familiare - identificarea temelor, a elementelor de limbaj artistic comune
3.1. Corelarea informaʗiilor explicite ʏi implicite dintr-unul ˘i diferite ale diver˘ilor arti˘ti plastici apar˜inând culturii române
sau mai multe texte continue/discontinue/multimodale ˘i materne
- organizare de expozi˜ii de artʆ comune, pe teme date
- relatarea unor fapte ˘i întâmplʆri cu caracter personal
- alcʆtuirea unui monolog oral (texte narative, descriptive, expli-
cative), pe teme familiare
- simularea unor situa˜ii de comunicare pe baza unor criterii date
- identificarea elementelor prezente în ilustra˞ii care completea-
zʆ informa˞ia transmisʆ de diverse texte, afi˘e sau articole din
revistele pentru copii
D. Reʕetȿ culinarȿ: Prȿjitura 4.5. Manifestarea preocupȿrii pentru a respecta convenʕiile - proiect individual/de grup: „Cartea mea/noastrʆ” (realizarea
Bucureʑti. Forme pronominale speciƒce tipurilor de text: narative, descriptive, explicative unei cʆr˞i ˘i expunerea/prezentarea acesteia)
demonstrative de non-identita- 3.2. Distingerea sensului unor cuvinte/sintagme, prin rapor- - realizarea unui „dic˜ionar” al clasei sau al grupului, accesibil în
te. Modul condiʕional-optativ, tare la tema textului citit, la context ʑi/sau folosind dicʕio- fiecare orʆ
timpul prezent. Cum funcʕio- narul - exerci˜ii de punere în func˜iune a unui aparat, pe baza instruc˜i-
neazȿ o maʑinȿ de îngheʕatȿ? 3.1. Corelarea informaʗiilor explicite ʏi implicite dintr-unul unilor de folosire
Modul imperativ singular. sau mai multe texte continue/discontinue/multimodale
Reʕete de îngheʕate. Substanti-
ve defective
Testa˜i-vʆ cuno˘tin˜ele! 1.3. Recunoaʑterea corectitudinii/incorectitudinii gramatica- - exerci˜ii de tip adevʆrat/fals
le ʑi fonetice a unui enunʕ - utilizarea, în contexte date, a achizi˞iilor lexicale noi
2.1. Utilizarea cuvintelor/sintagmelor nou însuʑite în enunʕuri
adecvate sensului dedus din contextul iniʕial
A. Bunicul – Barbu ʐtefȿ- 3.3. Identiƒcarea temei în relaʕie cu ideile principale ʑi cu ti- - identificarea temei în texte diverse, pe baza unor criterii date
nescu-Delavrancea. Modul parul narativ, descriptiv, explicativ de structurare a ideilor din - recunoa˘terea elementelor descrise ˘i a trʆsʆturilor obiectelor
condiʕional-optativ, timpul texte diverse într-o descriere
perfect. Numeralul colectiv. 2.6. Manifestarea interesului ʑi a curiozitȿʕii faʕȿ de diverse - sesizarea rolului descrierii în textul narativ sesizarea structurii
Banda desenatȿ. Figuri de stil: teme care fac obiectul unor monologuri/dialoguri, în interac- gramaticale (morfologice ˘i sintactice) corecte sau incorecte în
comparaʕia, repetiʕia, enumera- ʕiunea directȿ sau în cea mediatȿ fluxul enun˞urilor orale
ʕia, antiteza, hiperbola 1.3. Recunoaʑterea corectitudinii/incorectitudinii gramatica- - identificarea pronun˜iei corecte a semivocalelor din diftongi
le ʑi fonetice a unui enunʕ - stabilirea rolului accentului în schimbarea sensului cuvintelor
1.4. Recunoaʑterea elementelor speciƒce limbii române, - povestirea oralʆ a unor texte citite sau a unor texte audiate
comparativ cu limba maternȿ, în receptarea textelor, pe teme - exerci˜ii de predic˜ie
Unitatea de învʅ˛are nr. 2: Bʅtrânii
familiare, monologate sau dialogate

2.3. Prezentarea unor informaʗii, idei ʏi emoʕii în texte diferi-
te, de tip narativ, descriptiv sau explicativ, pe teme familiare
B. Bunicul ʑi nepotul – Fraʕii 1.4. Recunoaʑterea elementelor speciƒce limbii române, - identificarea pronun˜iei corecte a semivocalelor din diftongi
Grimm. Discursul narativ. comparativ cu limba maternȿ, în receptarea textelor, pe teme - recunoa˘terea acordului adjectivului cu substantivul, a topicii
Modurile condiʕional-optativ ʑi familiare, monologate sau dialogate corecte a adjectivului
conjunctiv 2.1. Utilizarea cuvintelor/sintagmelor nou însuʑite în enunʕuri - identificarea utilizʆrii corecte a substantivelor precedate de
adecvate sensului dedus din contextul iniʕial prepozi˜ii
- povestirea oralʆ a unor texte citite sau a unor texte audiate
C. Bȿtrânica. Pronumele relativ 1.1. Identiƒcarea unor informaʗii, a intenʕiilor de comunicare - exerci˜ii de identificare a emo˜iilor, atitudinilor comunicative ale
ʑi/sau a emoʕiilor ʑi a atitudinilor comunicative, din texte ora- vorbitorilor
le, monologate sau dialogate - identificarea unor sintagme ˘i/sau enun˜uri în legʆturʆ cu tema
1.2. Distingerea sensului unor cuvinte/sintagme, prin rapor- abordatʆ
tare la context ʑi la particularitȿʕile comunicȿrii orale – ele- - identificarea rolului elementelor paraverbale în schimbarea
mente verbale, nonverbale ʑi paraverbale sensului unui enun˜
2.5. Realizarea unor interacʕiuni verbale, pe teme familiare, - explicarea sensului cuvântului prin mijloace verbale ˘i nonver-
cu mai mulʕi interlocutori, respectând elementele de spe- bale, pornind de la contextul audiat
ciƒcitate: intonaʕie, accent, sunete speciƒce limbii române, - formularea unor enun˜uri care sʆ ateste polite˜ea locutorului
topicȿ fa˜ʆ de interlocutor
6
1.3. Recunoaʑterea corectitudinii/incorectitudinii gramatica- - exerci˜ii de tip adevʆrat/fals
le ʑi fonetice a unui enunʕ - pronun˞area fluentʆ a unor secven˞e semnificative ale textului
4.2. Redactarea unui text, pe baza unor structuri speciƒce, oral, de reglare a tonului, a intona˞iei, în func˞ie de starea de
Unitatea de învʅ˛are nr. 2: Bʅtrânii
narative, descriptive, explicative, pentru a comunica idei ʑi spirit (bucurie, surprizʆ, supʆrare)
informaʗii pe teme familiare ʑi/sau pentru a prezenta expe- - redactarea unor compuneri narative, descriptive, explicative
rienʕe reale/imaginare
D. Romanul graƒc: Ora 12, 1.5. Manifestarea interesului ʑi a curiozitȿʕii faʕȿ de diverse - realizarea unor desene/benzi desenate/scheme pentru a ilustra
Persepolis, Biciul Domnului. teme care fac obiectul unor monologuri sau dialoguri ceea ce a în˞eles din textele receptate
E-mailul: E-mailul unei pro- 3.4. Identiƒcarea tipurilor de comunicare artisticȿ/nonartis- - diferen˜ierea tipurilor de texte
fesoare despre programul ticȿ în texte diverse - exerci˜ii de identificare a figurilor de stil (antiteza, compara˜ia,
„ʐcoala altfel”. Anunʕul de micȿ 3.6. Stabilirea elementelor speciƒce limbii române, compara- hiperbola)
publicitatea tiv cu limba maternȿ, în receptarea textelor continue/discon- - compararea codului lingvistic al limbii române cu codul lingvis-
tinue/ multimodale tic al limbii materne
4.3. Redactarea unui text multimodal, cu integrarea unor gra- - prezentarea unui profil al personajului într-un text multimodal
ƒce, tabele, scheme, pe teme date, în format letric/electronic
Testa˜i-vʆ cuno˘tin˜ele! 2.2. Parafrazarea, pe baza informaʕiilor explicite ʑi implicite, - transformarea enun˞urilor dupʆ criterii date
a unor pasaje din diverse tipuri de text, pe teme familiare - utilizarea, în contexte date, a achizi˞iilor lexicale noi
A. Bradul de Crȿciun: Povestea 1.2. Distingerea sensului unor cuvinte/sintagme, prin rapor- - identificarea unor sintagme ˘i/sau enun˜uri în legʆturʆ cu tema
bradului de Crȿciun, Martin tare la context ʑi la particularitȿʕile comunicȿrii orale – ele- abordatʆ
Luther ʑi bradul de Crȿciun, Pri- mente verbale, nonverbale ʑi paraverbale - explicarea sensului cuvântului prin mijloace verbale ˘i nonver-
mii brazi de Crȿciun. Adjectivul 1.3. Recunoaʑterea corectitudinii/incorectitudinii gramatica- bale, pornind de la contextul audiat
(adjective variabile ʏi adjective le ʑi fonetice a unui enunʕ - exerci˜ii de tip adevʆrat/fals
invariabile). Hiatul 1.4. Recunoaʑterea elementelor speciƒce limbii române, - identificarea pronun˜iei corecte a semivocalelor din diftongi ˘i
comparativ cu limba maternȿ, în receptarea textelor, pe teme a vocalelor în hiat
familiare, monologate sau dialogate - recunoa˘terea acordului adjectivului cu substantivul, a topicii
1.5. Manifestarea interesului ʑi a curiozitȿʕii faʕȿ de diverse corecte a adjectivului
teme care fac obiectul unor monologuri sau dialoguri - identificarea utilizʆrii corecte a substantivelor precedate de
2.1. Utilizarea cuvintelor/sintagmelor nou însuʑite în enunʕuri prepozi˜ii
Unitatea de învʅ˛are nr. 3: Natura
adecvate sensului dedus din contextul iniʕial - exerci˜ii de tip cerc de ascultare activʆ, marcând intrarea sau
ie˘irea din cerc printr-un obiect dat mai departe, obiect de tipul
creion, minge de tenis etc.
B. Teiul lui Eminescu. Conjunc- 1.5. Manifestarea interesului ʑi a curiozitȿʕii faʕȿ de diverse - manifestarea aprobʆrii/dezaprobʆrii fa˜ʆ de informa˜iile ob˜inu-
ʕia (coordonatoare ʑi subordo- teme care fac obiectul unor monologuri sau dialoguri te în urma vizionʆrii de emisiuni pentru copii (online sau TV) pe
natoare) teme de interes prin limbaj nonverbal
- jocuri pentru sesizarea semnifica˞iei unor texte bruiate, trunchi-
ate, articulate defectuos
C. Codrule, Mȿria Ta – Mihai 3.4. Identiƒcarea tipurilor de comunicare artisticȿ/nonartis- - exerci˜ii de identificare a figurilor de stil (antiteza, compara˜ia,
Eminescu. Film documentar. ticȿ în texte diverse hiperbola)
Sensul propriu ʑi sensul ƒgurat 1.3. Recunoaʑterea corectitudinii/incorectitudinii gramatica- - exerci˜ii de tip adevʆrat/fals pentru sesizarea sensului propriu,
al cuvintelor le ʑi fonetice a unui enunʕ respectiv figurat al cuvântului
D. Lacul Ursu din Sovata. 1.3. Recunoaʑterea corectitudinii/incorectitudinii gramatica- - identificarea formelor lexicale corecte/incorecte
E-mailul. Locuʕiuni prepoziʕio- le ʑi fonetice a unui enunʕ - relatarea unor fapte ˘i întâmplʆri cu caracter personal
nale. A cere servicii 2.3. Prezentarea unor informaʗii, idei ʏi emoʕii în texte diferi- - simularea unor situa˜ii de comunicare pe baza unor criterii date
Testa˜i-vʆ cuno˘tin˜ele! 3.1. Corelarea informaʗiilor explicite ʏi implicite dintr-unul - completarea unor enun˞uri lacunare cu informa˞ii de detaliu
sau mai multe texte continue/discontinue/multimodale desprinse din textul-suport
2.1. Utilizarea cuvintelor/sintagmelor nou însuʑite în enunʕuri - utilizarea, în contexte date, a achizi˞iilor lexicale noi
A. Cȿldurȿ mare – Ion Luca 1.3. Recunoaʑterea corectitudinii/incorectitudinii gramatica- - identificarea formelor lexicale corecte/incorecte
Caragiale. Naraʕiunea. Narati- le ʑi fonetice a unui enunʕ - recunoa˘terea categoriilor morfologice ˘i a rela˞iilor sintactice
vul ƒcʕional: autorul, naratorul, 3.5. Recunoaʑterea corectitudinii graƒce, lexico-semantice, cu rol în structurarea textului
acʕiunea, personajul literar, morfo-sintactice ʑi de punctuaʕie, în texte diverse - precizarea ac˞iunii ˘i a etapelor ac˜iunii, a participan˞ilor la
indicii spaʕio-temporali. Tema. 3.3. Identiƒcarea temei în relaʕie cu ideile principale ʑi cu ti- ac˞iune, a timpului ˘i a spa˞iului în care se petrec evenimentele
Predicatul. Valoarea copulativȿ parul narativ, descriptiv, explicativ de structurare a ideilor din într-o nara˞iune
a verbului a ƒ. A cere informa- texte diverse - identificarea temei în texte diverse, pe baza unor criterii date
ʗii/a rȿspunde la cererea de 2.1. Utilizarea cuvintelor/sintagmelor nou însuʑite în enunʕuri - precizarea ac˞iunii ˘i a etapelor ac˜iunii, a participan˞ilor la
informaʗii adecvate sensului dedus din contextul iniʕial ac˞iune, a timpului ˘i a spa˞iului în care se petrec evenimentele
într-o nara˞iune
Unitatea de învʅ˛are nr. 4: Oameni ˗i locuri
B. Eftimie Murgu, satul morilor 4.4. Utilizarea achiziʕiilor metalingvistice în elaborarea texte- - folosirea conectorilor adecva˞i la nivelul propozi˞iei ˘i al frazei
de apȿ. Rȿspunsuri dubitative. lor proprii, pe teme diverse - redactarea unor texte narative, descriptive ˘i dialogate, în care
ʐtirea 2.6. Manifestarea interesului ʑi a curiozitȿʕii faʕȿ de diverse sʆ se valorifice categoriile semantice învʆ˞ate
teme care fac obiectul unor monologuri/dialoguri, în interac- - simularea unor situa˜ii de comunicare monologatʆ ˘i dialogatʆ,
ʕiunea directȿ sau în cea mediatȿ manifestând aten˜ie, empatie curiozitate ˘i interes
- utilizarea jocurilor de rol, pe teme diverse, în interac˜iune
directʆ sau mediatʆ
C. Evreii din Satu Mare. Subiec- 3.2. Distingerea sensului unor cuvinte/sintagme, prin rapor- - identiƤcarea sensului unei sintagme prin raportare la tema
tul. Modul imperativ, forma tare la tema textului citit, la context ʑi/sau folosind dicʕio- textului
negativȿ narul - asocierea unor sintagme cu deƤni˜iile corespunzʆtoare
5.3. Exprimarea unei atitudini pozitive faʕȿ de diversitatea - activitʆ˜i didactice interdisciplinare: limbʆ, istorie, culturʆ
lingvisticȿ ʑi culturalȿ, faʕȿ de valorile promovate în contexte civicʆ, care au ca scop promovarea valorilor general-umane
culturale ʑi sociale diverse - exerci˞ii de tip încercare/eroare pentru a descoperi semniƤca˞ia
1.2. Distingerea sensului unor cuvinte/sintagme, prin rapor- unor cuvinte
tare la context ʑi la particularitȿʕile comunicȿrii orale – ele-
mente verbale, nonverbale ʑi paraverbale
D. Jurnalul unei eleve de clasa 1.4. Recunoaʑterea elementelor speciƒce limbii române, - identificarea pronun˜iei corecte a semivocalelor din diftongi ˘i
a VII-a. Triftongul. Jurnalul comparativ cu limba maternȿ, în receptarea textelor, pe teme triftongi ˘i a vocalelor în hiat
familiare, monologate sau dialogate - alcʆtuirea unui glosar de norme culturale care influen˞eazʆ
5.3. Exprimarea unei atitudini pozitive faʕȿ de diversitatea comunicarea (distan˞a socialʆ, gestica, vestimenta˞ia)
lingvisticȿ ʑi culturalȿ, faʕȿ de valorile promovate în contexte - identificarea rolului punctua˜iei în schimbarea sensului unui
culturale ʑi sociale diverse enun˜
3.5. Recunoaʑterea corectitudinii graƒce, lexico-semantice,
morfo-sintactice ʑi de punctuaʕie, în texte diverse
Testa˜i-vʆ cuno˘tin˜ele! 2.1. Utilizarea cuvintelor/sintagmelor nou însuʑite în enunʕuri - utilizarea, în contexte date, a achizi˞iilor lexicale noi
adecvate sensului dedus din contextul iniʕial - exerci˜ii de substitu˜ie complexʆ a cuvintelor/sintagmelor
într-un context dat
Muzeul Márton Áron, Sândomi- 2.1. Utilizarea cuvintelor/sintagmelor nou însuʑite în enunʕuri - utilizarea, în contexte date, a achizi˞iilor lexicale noi
Recapitulare
nic. La mijloc de codru... adecvate sensului dedus din contextul iniʕial - exerci˜ii de substitu˜ie complexʆ a cuvintelor/sintagmelor
– Mihai Eminescu 2.2. Parafrazarea, pe baza informaʕiilor explicite ʑi implicite, într-un context dat
a unor pasaje din diverse tipuri de text, pe teme familiare - povestirea oralʆ a unor texte citite sau a unor texte audiate
(I)
2.5. Realizarea unor interacʕiuni verbale, pe teme familiare, cu - discu˞ii în perechi, în grup sau frontale pe teme familiare
mai mulʕi interlocutori, respectând elementele de speciƒcitate: - formularea unor întrebʆri în concordan˜ʆ cu tema discu˜iei
intonaʕie, accent, sunete speciƒce limbii române, topicȿ
7
A. Regina Maria. Substantive 1.3. Recunoaʑterea corectitudinii/incorectitudinii gramatica- - identificarea formelor lexicale corecte/incorecte
colective. Bilete de mulʕumire. le ʑi fonetice a unui enunʕ - relatarea unor fapte ˘i întâmplʆri cu caracter personal
Propoziʕia, fraza 2.3. Prezentarea unor informaʗii, idei ʏi emoʕii în texte diferi- - simularea unor situa˜ii de comunicare pe baza unor criterii date
te, de tip narativ, descriptiv sau explicativ, pe teme familiare - utilizarea, în contexte date, a achizi˞iilor lexicale noi
2.1. Utilizarea cuvintelor/sintagmelor nou însuʑite în enunʕuri - exerci˜ii de substitu˜ie complexʆ a cuvintelor/sintagmelor
adecvate sensului dedus din contextul iniʕial într-un context dat
3.7. Manifestarea preocupȿrii de a decoda semniƒcaʕia tex- - evaluarea strategiilor de lecturʆ proprii ˘i ale celorlal˜i prin grile
telor continue/discontinue/multimodale, indiferent de tipul de evaluare, folosind itemi cu alegere multiplʆ
de comunicare - realizarea unei liste de întrebʆri care vizeazʆ neclaritʆ˜i despre
con˜inutul textului
B. Maria Tȿnase. Valori pro- 2.5. Realizarea unor interacʕiuni verbale, pe teme familiare, - comunicarea oralʆ cu scop declarat de informare, de luare de
movate în arta româneascȿ, în cu mai mulʕi interlocutori, respectând elementele de spe- atitudine, de opinie
arta din cultura maternȿ, în arta ciƒcitate: intonaʕie, accent, sunete speciƒce limbii române,
din cultura universalȿ: muzica. topicȿ
Exprimarea sentimentului de 5.2. Identiƒcarea valorilor promovate în arta aparʕinând cul- - audi˜ii muzicale pe teme date
preferinʕȿ. Modul conjunctiv, turii române, materne ʑi universale
timpul perfect. Mini-interviuri. 5.3. Exprimarea unei atitudini pozitive faʕȿ de diversitatea
Unitatea de învʅ˛are nr. 5: Maria
Modul gerunziu. A felicita/a lingvisticȿ ʑi culturalȿ, faʕȿ de valorile promovate în contexte

rȿspunde la felicitȿri culturale ʑi sociale diverse - realizarea de mini-interviuri, utilizând cuvintele/sintagmele nou
2.1. Utilizarea cuvintelor/sintagmelor nou însuʑite în enunʕuri însu˘ite
adecvate sensului dedus din contextul iniʕial - participarea la evenimente/spectacole/emisiuni radio organiza-
5.1. Manifestarea unei atitudini pozitive faʕȿ de limba româ- te în limba românʆ
nȿ, ca limbȿ naʕionalȿ
C. Textul descriptiv. Maria 2.1. Utilizarea cuvintelor/sintagmelor nou însuʑite în enunʕuri - utilizarea, în contexte date, a achizi˞iilor lexicale noi
Radna adecvate sensului dedus din contextul iniʕial
4.4. Utilizarea achiziʕiilor metalingvistice în elaborarea texte- - utilizarea adecvatʆ a formelor verbale în raport cu cronologia
lor proprii, pe teme diverse faptelor relatate
D. ʐumuleu-Ciuc. Valori promo- 2.1. Utilizarea cuvintelor/sintagmelor nou însuʑite în enunʕuri - utilizarea, în contexte date, a achizi˞iilor lexicale noi
vate în arta româneascȿ, în arta adecvate sensului dedus din contextul iniʕial - utilizarea adecvatʆ a formelor verbale în raport cu cronologia
din cultura maternȿ, în arta din 4.4. Utilizarea achiziʕiilor metalingvistice în elaborarea texte- faptelor relatate
cultura universalȿ: sculptura. lor proprii, pe teme diverse - simularea unor situa˜ii de comunicare monologatʆ ˘i dialogatʆ,
Dialogul. Ordonarea ideilor în 2.6. Manifestarea interesului ʑi a curiozitȿʕii faʕȿ de diverse manifestând aten˜ie, empatie curiozitate ˘i interes
comunicare. Exprimarea aserti- teme care fac obiectul unor monologuri/dialoguri, în interac- - utilizarea jocurilor de rol, pe teme diverse, în interac˜iune
vȿ. Descrierea unui joc ʕiunea directȿ sau în cea mediatȿ directʆ sau mediatʆ
5.1. Manifestarea unei atitudini pozitive faʕȿ de limba româ- - exerci˞ii de dezvoltare a ini˞iativei comunicative ˘i a curajului de
nȿ, ca limbȿ naʕionalȿ a interveni în actul comunicʆrii
2.5. Realizarea unor interacʕiuni verbale, pe teme familiare, cu - conversa˜ii în limba românʆ în situa˜ii de comunicare cu carac-
mai mulʕi interlocutori, respectând elementele de speciƒcitate: ter oficial
intonaʕie, accent, sunete speciƒce limbii române, topicȿ - formularea unor enun˜uri care sʆ ateste polite˜ea locutorului
5.3. Exprimarea unei atitudini pozitive faʕȿ de diversitatea fa˜ʆ de interlocutor
lingvisticȿ ʑi culturalȿ, faʕȿ de valorile promovate în contexte - realizarea unor dic˞ionare onomastice locale, sesizând influen-
culturale ʑi sociale diverse ã reciprocʆ
A. Câinele – Silvia Kerim. 1.1. Identiƒcarea unor informaʗii, a intenʕiilor de comunicare - identificarea informa˞iilor relevante dintr-un text monologat/
Forme pronominale demon- ʑi/sau a emoʕiilor ʑi a atitudinilor comunicative, din texte ora- dialogat
strative de apropiere. Rezuma- le, monologate sau dialogate - corelarea informa˞iilor receptate din diverse surse
tul. Proiectul Cartea noastrȿ. 1.4. Recunoaʑterea elementelor speciƒce limbii române, - ascultare analiticʆ prin completarea unor organizatori grafici
Invitaʕia comparativ cu limba maternȿ, în receptarea textelor, pe teme privind în˜elegerea textelor orale
familiare, monologate sau dialogate - identificarea pronun˜iei corecte a semivocalelor din diftongi
3.3. Identiƒcarea temei în relaʕie cu ideile principale ʑi cu ti- - identificarea temei în texte diverse, pe baza unor criterii date
parul narativ, descriptiv, explicativ de structurare a ideilor din - recunoa˘terea elementelor descrise ˘i a trʆsʆturilor obiectelor
2.1. Utilizarea cuvintelor/sintagmelor nou însuʑite în enunʕuri - reformularea unor pasaje din diferite texte
adecvate sensului dedus din contextul iniʕial - utilizarea, în contexte date, a achizi˞iilor lexicale noi
4.5. Manifestarea preocupȿrii pentru a respecta convenʕiile - exerci˜ii de substitu˜ie complexʆ a cuvintelor/sintagmelor
speciƒce tipurilor de text: narative, descriptive, explicative într-un context dat
1.2. Distingerea sensului unor cuvinte/sintagme, prin rapor- - proiect individual/de grup: „Cartea mea/noastrʆ” (realizarea
tare la context ʑi la particularitȿʕile comunicȿrii orale – ele- unei cʆr˞i ˘i expunerea/ prezentarea acesteia)
mente verbale, nonverbale ʑi paraverbale - identificarea unor sintagme ˘i/sau enun˜uri în legʆturʆ cu tema
abordatʆ
- identificarea rolului elementelor paraverbale în schimbarea
sensului unui enun˜
- explicarea sensului cuvântului prin mijloace verbale ˘i nonver-
bale, pornind de la contextul audiat
2.3. Prezentarea unor informaʗii, idei ʏi emoʕii în texte diferi- - exploatarea câmpurilor lexico-semantice prin jocuri de cuvinte
Unitatea de învʅ˛are nr. 6: Câinele
te, de tip narativ, descriptiv sau explicativ, pe teme familiare - alcʆtuirea unui text oral narativ/descriptiv/explicativ, pornind
de la planul simplu de idei
- inserarea unor tabele, grafice, imagini într-un text complex, în
format electronic
B. Câinele ʑi mȿgarul – Grigore 2.5. Realizarea unor interacʕiuni verbale, pe teme familiare, - exerci˜ii de negociere a rolului locutiv (explicit/implicit)
Alexandrescu. Fabula. Albinele cu mai mulʕi interlocutori, respectând elementele de spe-
ʑi ursul – Fáy András. Forme ciƒcitate: intonaʕie, accent, sunete speciƒce limbii române,
pronominale demonstrative de topicȿ - realizarea unor liste de lecturʆ conform propriilor interese ˘i
depȿrtare. Complementul (I) 3.7. Manifestarea preocupȿrii de a decoda semniƒcaʕia tex- preocupʆri
telor continue/discontinue/multimodale, indiferent de tipul - realizarea unei liste de întrebʆri care vizeazʆ neclaritʆ˜i despre
de comunicare con˜inutul textului
2.1. Utilizarea cuvintelor/sintagmelor nou însuʑite în enunʕuri - recunoa˘terea categoriilor morfologice ˘i a rela˞iilor sintactice
adecvate sensului dedus din contextul iniʕial cu rol în structurarea textului
3.5. Recunoaʑterea corectitudinii graƒce, lexico-semantice, - utilizarea organizatorilor grafici pentru a stabili corectitudinea
morfo-sintactice ʑi de punctuaʕie, în texte diverse unor cuvinte
C. Zdreanʕȿ – Tudor Arghezi. 2.1. Utilizarea cuvintelor/sintagmelor nou însuʑite în enunʕuri - povestirea oralʆ a unor texte citite sau a unor texte audiate
Reguli de acces la cuvânt. adecvate sensului dedus din contextul iniʕial - identificarea temei în texte diverse, pe baza unor criterii date
Articolul de ziar. Comunicarea 3.3. Identiƒcarea temei în relaʕie cu ideile principale ʑi cu ti- - recunoa˘terea elementelor descrise ˘i a trʆsʆturilor obiectelor
narativȿ: textul literar ʑi cel parul narativ, descriptiv, explicativ de structurare a ideilor din într-o descriere
nonliterar texte diverse
D. Iubiʕi ʑi câinii vagabonzi 1.5. Manifestarea interesului ʑi a curiozitȿʕii faʕȿ de diverse - realizarea unor desene/benzi desenate/scheme pentru a ilustra
(cântec). Aƒʑul teme care fac obiectul unor monologuri sau dialoguri ceea ce a în˞eles din textele receptate
- rela˜ionarea unui fragment de text/a unui text cu o ilustra˞ie,
3.7. Manifestarea preocupȿrii de a decoda semniƒcaʕia tex- imagine, picturʆ, melodie, film, carte etc.
telor continue/discontinue/multimodale, indiferent de tipul - evaluarea strategiilor de lecturʆ proprii ˘i ale celorlal˜i prin grile
de comunicare de evaluare, folosind itemi cu alegere multiplʆ
- realizarea unei liste de întrebʆri care vizeazʆ neclaritʆ˜i despre
con˜inutul textului
8
A. Casa memorialȿ Ion Crean- 4.2. Redactarea unui text, pe baza unor structuri speciƒce, -realizarea unor descrieri prin ordonarea detaliilor în func˞ie de
gȿ. Pronumele reflexiv. Casa narative, descriptive, explicative, pentru a comunica idei ʑi propriile percep˞ii/propria imagina˞ie
memorialȿ Benedek Elek informaʗii pe teme familiare ʑi/sau pentru a prezenta expe- - utilizarea corectʆ, în contexte variate, a categoriilor gramaticale
rienʕe reale/imaginare specifice pʆr˞ilor de vorbire
2.4. Utilizarea achiziʕiilor metalingvistice în enunʕuri/texte -denumirea unor trʆsʆturi ale obiectelor/fiin˞elor din universul
proprii, pe teme familiare, în situaʕii de comunicare diferite apropiat
2.1. Utilizarea cuvintelor/sintagmelor nou însuʑite în enunʕuri -povestirea oralʆ a unor texte citite sau a unor texte audiate
B. Vocabularul limbii române. 4.3. Redactarea unui text multimodal, cu integrarea unor gra- -realizarea unor hʆr˞i ale povestirii
Cȿʕeluʑul ʑchiop – Elena ƒce, tabele, scheme, pe teme date, în format letric/electronic - realizarea de postere/organizatori grafici pentru a indica rela˞ia
Farago. Interjecʕia. Exprimarea 2.1. Utilizarea cuvintelor/sintagmelor nou însuʑite în enunʕuri dintre text ˘i experien˞ele proprii
sentimentului de simpatie sau adecvate sensului dedus din contextul iniʕial -povestirea oralʆ a unor texte citite sau a unor texte audiate
de antipatie. Banul muncit 4.1. Redactarea unui rȿspuns personal ʑi/sau creativ pe baza -exprimarea unor opinii în legʆturʆ cu texte diverse – formularea
– Alexandru Mitru. Forme unor texte, pe teme diverse, care actualizeazȿ tipuri de comu- unor rʆspunsuri creative pe teme familiare
nicare artisticȿ/nonartisticȿ -exerci˜ii-joc de imagina˞ie, pornind de la textele receptate
Unitatea de învʅ˛are nr. 7: Amintiri
pronominale demonstrative de
3.3. Identiƒcarea temei în relaʕie cu ideile principale ʑi cu ti- -recunoa˘terea elementelor descrise ˘i a trʆsʆturilor obiectelor
identitate. Povestirea. Relatar- parul narativ, descriptiv, explicativ de structurare a ideilor din într-o descriere
ea. Adverbul texte diverse -reformularea unor pasaje din diferite texte
C. Scrisoarea. Aʑezarea în 4.4. Utilizarea achiziʕiilor metalingvistice în elaborarea texte- -exprimarea polite˞ii în elaborarea unor scrisori, bilete de mul˞u-
paginȿ. Complementul (II) lor proprii, pe teme diverse mire prin adecvarea achizi˜iilor metalingvistice
4.5. Manifestarea preocupȿrii pentru a respecta convenʕiile -identificarea aspectelor pozitive ˘i negative în comportamentul
speciƒce tipurilor de text: narative, descriptive, explicative manifestat în procesul redactʆrii
4.2. Redactarea unui text, pe baza unor structuri speciƒce, -relatarea unor fapte ˘i întâmplʆri cu caracter personal
narative, descriptive, explicative, pentru a comunica idei ʑi
informaʗii pe teme familiare ʑi/sau pentru a prezenta expe-
rienʕe reale/imaginare
D. Mȿrʕiʑoare oferite în premi- 1.5. Manifestarea interesului ʑi a curiozitȿʕii faʕȿ de diverse -exerci˜ii pentru sesizarea semnifica˞iei unor texte bruiate,
erȿ de elevi de la ʑcolile ro- teme care fac obiectul unor monologuri sau dialoguri trunchiate, articulate defectuos
mâneʑti colegilor de la ʑcolile 3.1. Corelarea informaʗiilor explicite ʏi implicite dintr-unul -corelarea ideilor explicite cu cele implicite prin organizatori
maghiare. Reportajul. Graƒcul. sau mai multe texte continue/discontinue/multimodale grafici
Diagrama. Experiment ʑtiinʕiƒc 4.4. Utilizarea achiziʕiilor metalingvistice în elaborarea texte- -simularea unor situa˜ii de comunicare monologatʆ ˘i dialogatʆ,
simplu lor proprii, pe teme diverse manifestând aten˜ie, empatie curiozitate ˘i interes
2.6. Manifestarea interesului ʑi a curiozitȿʕii faʕȿ de diverse -utilizarea jocurilor de rol, pe teme diverse, în interac˜iune directʆ
teme care fac obiectul unor monologuri/dialoguri, în interac- sau mediatʆ
ʕiunea directȿ sau în cea mediatȿ -utilizarea jocului de rol – „Profesor de românʆ pentru 10-15
5.1. Manifestarea unei atitudini pozitive faʕȿ de limba româ- minute”
nȿ, ca limbȿ naʕionalȿ
Testa˜i-vʆ cuno˘tin˜ele! 1.3. Recunoaʑterea corectitudinii/incorectitudinii gramatica- -sesizarea structurii gramaticale (morfologice ˘i sintactice)
le ʑi fonetice a unui enunʕ corecte sau incorecte în fluxul enun˞urilor orale
2.1. Utilizarea cuvintelor/sintagmelor nou însuʑite în enunʕuri -utilizarea, în contexte date, a achizi˞iilor lexicale noi
adecvate sensului dedus din contextul iniʕial -exerci˜ii de substitu˜ie complexʆ a cuvintelor/sintagmelor
A. Casa Poporului. Textul expli- 2.3. Prezentarea unor informaʗii, idei ʏi emoʕii în texte diferi- -exerci˜ii de predic˜ie, continuând tiparul textual dat
cativ. Numeralul. Atributul te, de tip narativ, descriptiv sau explicativ, pe teme familiare
1.2. Distingerea sensului unor cuvinte/sintagme, prin rapor- -identificarea unor sintagme ˘i/sau enun˜uri în legʆturʆ cu tema
tare la context ʑi la particularitȿʕile comunicȿrii orale – ele- abordatʆ
mente verbale, nonverbale ʑi paraverbale
3.7. Manifestarea preocupȿrii de a decoda semniƒcaʕia tex- -evaluarea strategiilor de lecturʆ proprii ˘i ale celorlal˜i prin grile
telor continue/discontinue/multimodale, indiferent de tipul de evaluare, folosind itemi cu alegere multiplʆ
de comunicare -realizarea unei liste de întrebʆri care vizeazʆ neclaritʆ˜i despre
4.1. Redactarea unui rȿspuns personal ʑi/sau creativ pe baza con˜inutul textului
unor texte, pe teme diverse, care actualizeazȿ tipuri de comu- -exprimarea unor opinii în legʆturʆ cu texte diverse – formularea
nicare artisticȿ/nonartisticȿ unor rʆspunsuri creative pe teme familiare
3.3. Identiƒcarea temei în relaʕie cu ideile principale ʑi cu ti- -realizarea unor predic˜ii, continuând tiparul textual dat
parul narativ, descriptiv, explicativ de structurare a ideilor din -recunoa˘terea elementelor descrise ˘i a trʆsʆturilor obiectelor
Unitatea de învʅ˛are nr. 8: Întâmplʅri

B. Vulturul – Emil Gârleanu. 2.3. Prezentarea unor informaʗii, idei ʏi emoʕii în texte diferi- -alcʆtuirea unui text oral narativ/descriptiv/explicativ, pornind de
Etapele acʕiunii (momentele te, de tip narativ, descriptiv sau explicativ, pe teme familiare la planul simplu de idei
subiectului) 3.1. Corelarea informaʗiilor explicite ʏi implicite dintr-unul
sau mai multe texte continue/discontinue/multimodale -corelarea ideilor explicite cu cele implicite prin organizatori
4.1. Redactarea unui rȿspuns personal ʑi/sau creativ pe baza grafici
unor texte, pe teme diverse, care actualizeazȿ tipuri de comu-
nicare artisticȿ/nonartisticȿ
2.3. Prezentarea unor informaʗii, idei ʏi emoʕii în texte diferi- -exerci˜ii-joc de imagina˞ie, pornind de la textele receptate
4.3. Redactarea unui text multimodal, cu integrarea unor gra- -alcʆtuirea unui text oral narativ/descriptiv/explicativ, pornind de
ƒce, tabele, scheme, pe teme date, în format letric/electronic la planul simplu de idei
C. Case de odihnȿ. Reclama. 2.4. Utilizarea achiziʕiilor metalingvistice în enunʕuri/texte -substituirea cuvintelor din aceea˘i clasʆ morfologicʆ sau din
Adverbe relative. Cei trei purce- proprii, pe teme familiare, în situaʕii de comunicare diferite clase morfologice diferite
luʑi. Modul supin -descriere frontalʆ, cu sprijin din partea profesorului, a obiecte-
lor, folosind clasele morfologice adecvate
D. Anunʕul. Principiile de inter- 4.5. Manifestarea preocupȿrii pentru a respecta convenʕiile -redactarea unor descrieri de tip portret pentru o posibilʆ expozi-
acʕiune ʑi atitudini comunica- speciƒce tipurilor de text: narative, descriptive, explicative ˞ie (colaj/foto/desen ˘i descriere verbalʆ)
tive
Testa˜i-vʆ cuno˘tin˜ele! 1.3. Recunoaʑterea corectitudinii/incorectitudinii gramatica- -sesizarea structurii gramaticale (morfologice ˘i sintactice)
le ʑi fonetice a unui enunʕ corecte sau incorecte în fluxul enun˞urilor orale
2.1. Utilizarea cuvintelor/sintagmelor nou însuʑite în enunʕuri -utilizarea, în contexte date, a achizi˞iilor lexicale noi
adecvate sensului dedus din contextul iniʕial -exerci˜ii de substitu˜ie complexʆ a cuvintelor/sintagmelor
Leul ʏi ʏoricelul – Jean de La 2.1. Utilizarea cuvintelor/sintagmelor nou însuʑite în enunʕuri -utilizarea, în contexte date, a achizi˞iilor lexicale noi
Recapitulare (II)
Fontaine. Curiozitȿʕi despre adecvate sensului dedus din contextul iniʕial -exerci˜ii de substitu˜ie complexʆ a cuvintelor/sintagmelor
struʕi 2.2. Parafrazarea, pe baza informaʕiilor explicite ʑi implicite, într-un context dat
a unor pasaje din diverse tipuri de text, pe teme familiare -povestirea oralʆ a unor texte citite sau a unor texte audiate
2.5. Realizarea unor interacʕiuni verbale, pe teme familiare, -discu˞ii în perechi, în grup sau frontale pe teme familiare
cu mai mulʕi interlocutori, respectând elementele de spe- -formularea unor întrebʆri în concordan˜ʆ cu tema discu˜iei
ciƒcitate: intonaʕie, accent, sunete speciƒce limbii române,
topicȿ
9
UNITATEA DE ÎNVʄ˚ARE NR. 1
Bucure˗ti
Spune˛i tot ce vʅ vine în minte legat de cu- Discuta˛i despre Bucure˗ti, folosind ur-
vântul „Bucure˗ti”! În Ƥecare col˛ al Ƥgurii mʅtoarele cuvinte:
va Ƥ un cuvânt.
capitalʆ, ãrʆ, locuitori, strʆzi,
b
bulevarde, teatre, cinematografe,
Bucure˘ti blocuri, elevi, studen˜i, palate, vile,
case, parcuri, expozi˜ii, biblioteci,
˘coli, universitʆ˜i, Ƥrme,
monumente, muzee etc.
Descrie˝i imaginile cu ajutorul urmʅtoarelor întrebʅri:

a) Ce observaʕi în imagini? Realizaʕi o descriere detaliatȿ!
b) Care dintre imagini vȿ place cel mai mult? De ce?
Muzeul Na˜ional de Artʆ Ateneul Român
Asculta˛i urmʅtorul text! Marca˛i cu X cuvintele pe care le-a˛i auzit în textul „Strʅnutarea”!
vagon stradȿ batistȿ

tren trandaƒr bilet
tramvai lalea nas
cale geantȿ ochi
Asculta˛i textul „Strʅnutarea” încʅ o datʅ ˗i nota˛i în caiete 10 verbe pe care le

auzi˛i!
Asculta˛i textul „Strʅnutarea” încʅ o datʅ ˗i spune˛i pe care dintre structurile de mai jos le-
a˛i auzit! Negocia˛i (discuta˛i între voi ˗i alege˛i) forma corectʅ!
a) luna mai sau luna septembrie? c) face semn cu pȿlȿria sau face semn cu
b) îʑi pune rochia cea nouȿ sau îʑi pune poʑeta?
rochia cea veche? d) plinȿ de fricȿ sau plinȿ de spaimȿ?
e) roʑie ca racul sau roʑie ca macul?
10
Citi˛i urmʅtorul text!
Strʅnutarea
dupʆ Liviu Rebreanu
a) Luna mai. Patru ceasuri dupȿ-amiazi. Soare, adie câte-o gurȿ de vânt cȿldicel…
Didi ʑade la fereastrȿ, îʑi scaldȿ faʕa în lumina dulce a soarelui ʑi se gândeʑte cȿ ar ƒ bine sȿ
iasȿ ʑi ea sȿ mai vadȿ puʕin lumea, cȿ e tânȿrȿ ʑi se prȿpȿdeʑte de urât în mahalaua asta pustie
ʑi murdarȿ. Stȿ în strada Raʕiu ʑi e ƒica profesorului de dans Nicu Georgescu. Mama ei e de mult
în pȿmânt, iar tatȿl sȿu are lecʕii toatȿ ziua. Aʑa, Didi, de când a ieʑit din pension, e nevoitȿ sȿ stea
acasȿ mereu singurȿ ʑi tristȿ.
b) Începe sȿ se îmbrace repede, parcȿ i-ar ƒ fricȿ sȿ nu scape un tren. Îʑi pune rochia cea nouȿ,
azurie, pȿlȿria cu petale de trandaƒri… Se duce pânȿ în Calea Victoriei, se plimbȿ o jumȿtate de ceas ʑi
pe urmȿ se întoarce. O jumȿtate de ceas pe Calea Victoriei face cât o jumȿtate de an în strada Raʕiu.
c) De departe face semn vizitiului, cu poʑeta, sȿ opreascȿ, ʑi vizitiul opreʑte numaidecât.
Tramvaiul e gol. Didi se aʑazȿ în fund, pe bancȿ, deschide punga, scoate banii ʑi aʑteaptȿ. Bagȿ
de seamȿ cȿ s-a mai urcat cineva în vagon, un domn care fredoneazȿ, fumeazȿ ʑi-ʑi rȿsuceʑte
mustaʕa. Domnul zȿreʑte pe Didi, azvârle mucul de ʕigarȿ ʑi se aʑazȿ faʕȿ-n faʕȿ cu dânsa, cu
toate cȿ vagonul e gol ʑi ar putea sȿ stea ʑi mai departe. Fetei i-e ruʑine, pleacȿ ochii ʑi nu în-
drȿzneʑte sȿ se uite la domnul, deʑi simte cȿ el se uitȿ mereu la ea.
d) În sfârʑit, apare ʑi conductorul.
— Cinci! Cinci! ʑopteʑte Didi cu sƒalȿ.
— Pânȿ la Hotel de Franʕa?
Întrebarea conductorului o zȿpȿceʑte de tot. Se uitȿ pe furiʑ la domn ʑi zice domol:
— Da… da… pânȿ-n Bulevard…
— Patru, spune domnul, dar se rȿzgândeʑte ʑi zice: Adicȿ nu… dȿ-mi ʑi mie de cinci!
— Mergeʕi pânȿ-n Bulevard, domniʑoarȿ?
— Da…
— ʐi eu, adaugȿ repede domnul. Îmi daʕi voie sȿ mȿ recomand: Jean Vasilescu, fost funcʕionar.
e) Domnul începe îndatȿ sȿ-i spunȿ cȿ se duce sȿ se plimbe pe Calea Victoriei, ƒindcȿ lui nu-i
place mahalaua, ʑi numai ghinionul l-a fȿcut sȿ ia casȿ p-aici, cȿ a stat în Bulevard ʑi umbla numai
cu maʑina, dar îi pare bine cȿ a luat tramvaiul acuma, deoarece astfel a avut fericirea sȿ cunoascȿ
pe cea mai drȿgȿlaʑȿ din câte ƒinʕe a întâlnit.
f) În vreme ce Jean vorbeʑte ʑi Didi ascultȿ uluitȿ ʑi încântatȿ, tramvaiul se umple încet-încet
de cȿlȿtori. Domnul trece lângȿ Didi, ca sȿ nu audȿ toatȿ lumea ce-i spune. Didi aruncȿ ʑi ea
câte-o vorbȿ din când în când. ʐi e fericitȿ. Îi place Jean.
În strada Berzei, însȿ, Didi, ascultând fermecatȿ, simte o gâdiliturȿ în nas. Strânge din dinʕi ʑi
din buze ʑi gândeʑte:
— Aoleu, îmi vine sȿ strȿnut… Unde mi-e batista?…
g) Batista era în poʑetȿ, iar pe poʑetȿ se aʑezase Jean.
ʐi Didi simte cȿ gâdilȿtura în nas se înteʕeʑte. Se sperie, respirȿ adânc ʑi încearcȿ sȿ rȿmânȿ
nemiʑcatȿ. Strâmbȿ din nas, nȿrile i se umflȿ ʑi tremurȿ. Se întoarce cȿtre Jean ʑi cautȿ sȿ-ʑi
scoatȿ poʑeta cu batista de subt dânsul. În clipa aceasta, Didi nu se mai poate stȿpâni ʑi strȿnutȿ
tocmai în fruntea domnului Jean, murmurând plinȿ de spaimȿ:
— Iertaʕi, vȿ rog… Iertaʕi, vȿ rog…
Toatȿ lumea din vagon întoarce ochii, zâmbind, spre Didi. Jean îʑi scoate batista din buzunar,
se ʑterge pe frunte ʑi spune foarte grav:
— Mersi, domniʑoarȿ!
h) Apoi se scoalȿ ʑi se uitȿ cu dispreʕ la Didi, roʑie ca racul de ruʑine…
ʐi Didi e nenorocitȿ. Nu mai vrea sȿ se plimbe pe Calea Victoriei. Vrea sȿ ajungȿ acasȿ cât mai
curând, sȿ ƒe iar singurȿ, sȿ plângȿ…
Face semn conductorului, cu poʑeta, sȿ opreascȿ. Se dȿ jos ʑi pleacȿ înapoi, spre casȿ.
Luna mai. Cinci ceasuri dupȿ-amiazi. Soare, suflȿ câte-o gurȿ de vânt rece.
11
În˛elege˛i cuvintele/structurile?
a se prʆpʆdi: a se distruge, a muri
dispre˜: desconsideraʕie, lipsȿ de respect
a se stʆpâni: a se controla, a se reʕine
a se zʆpʆci: a înnebuni, a se intimida, a se pierde
a se recomanda: a se prezenta, a face cunoʑtinʕȿ
a se rʆzgândi: a-ʑi schimba gândul/pȿrerea
pe furi˘: pe ascuns, fȿrȿ a ƒ observat
a fredona: a cânta încet, fȿrȿ cuvinte
a murmura: a ʑopti, a pronunʕa cu voce joasȿ
Calea Victoriei
a rʆsuci: a suci, a roti, a reuni douȿ sau mai multe ƒre
mahala: cartier (mȿrginaʑ) al unui oraʑ
pension: (în trecut) institut particular de învȿʕȿmânt de grad elementar ʑi mediu
ghinion: nenoroc, neʑansȿ
sƤalʆ: timiditate, lipsȿ de îndrȿznealȿ, teamȿ
Preciza˛i pluralul substantivelor!

• vânt • vagon • cale
• tramvai • pȿlȿrie • bulevard
• poʑetȿ • ʕigarȿ
Câteva reguli de despʅr˝ire a cuvintelor în silabe

1. O consoanȿ între douȿ vocale trece în silaba urmȿtoare: ca-sȿ; bu-ni-cȿ; fer-me-ca-tȿ. Aceas-
tȿ regulȿ se aplicȿ ʏi în urmȿtoarele situaʗii: dacȿ înaintea consoanei sau dupȿ ea se aflȿ un
diftong sau un triftong, la despȿrʗirea în silabe consoana trece în silaba urmȿtoare: pâi-ne;
cre-ioa-ne.
2. Douȿ consoane între douȿ vocale: la despȿrʗirea în silabe se despart ʏi ele, prima consoanȿ
trece în silaba dinainte, iar a doua consoanȿ la silaba urmȿtoare: ar-tʆ; ac-tiv; mun-te; un-ghi-e;
3. Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi, urmate de o vocalȿ nu sunt considerate dif-
tongi: ceas, cioc, geam, cheamȿ, gheaʕȿ, ghiozdan.
4. Trei sau mai multe consoane între douȿ vocale: la despȿrʗirea în silabe prima consoanȿ se
duce la silaba dinainte, iar celelalte douȿ trec la silaba urmȿtoare: as-pru; con-struc-tor.
Lucra˛i în perechi! Lipse˗te câte o silabʅ. Care sunt acestea?

• RU-...-NE • ...-MU-RÂND • ...-PȾ-CEʐ-TE
• CON-DUC-... • GÂ-...-LI-TU-RȾ • FRE-DO-...-ZȾ
• ...-MIʐ-CA-TȾ • ÎN-...-NEʐ-TE
Lucra˛i în perechi! Ce înseamnʅ urmʅtoarele cuvinte? Alege˛i varianta corectʅ!

a) a se prȿpȿdi: a muri/a se însȿnȿtoʑi/a cȿlȿtori d) spaimȿ: liniʑte/bucurie/fricȿ
b) a murmura: a dormi/a ʑopti/a asculta e) dispreʕ: fȿrȿ respect/fȿrȿ bani/fȿrȿ poʑetȿ
c) ghinion: noroc/nenoroc/noroi f) a se stȿpâni: a sȿri/a spune/a se controla
Lucra˛i în perechi! Marca˛i Ƥnalul Ƥecʅrui cuvânt!
12
a) Domnulîncepeîndatȿsȿ-ispunȿcȿseducesȿseplimbepeCaleaVictoriei, ƒindcȿluinu-ip-
lacemahalaua, ʑinumaighinionull-afȿcutsȿiacasȿp-aici, cȿastatînBulevardʑiumblanumai-
cumaʑina.
b) ÎnvremeceJeanvorbeʑteʑiDidiascultȿuluitȿʑiîncântatȿ, tramvaiulseumpleîncet-încet-
decȿlȿtori.
c) În clipaaceasta, DidinusemaipoatestȿpâniʑistrȿnutȿtocmaiînfrunteadomnuluiJean.
Diftongul
Diftongul este alcȿtuit dintr-o vocalȿ (a, ȿ, â, e, i, o, u) ʏi o semivocalȿ (e, i, o, u), rostite în ace-
eaʏi silabȿ. Exemple de diftongi: ai, au, ȿi, ȿu, âi, ea, ei, eo, eu, ia, iu, îi, oa, oi, ou, ua, uȿ, ui.
Despʅr˛i˛i în silabe urmʅtoarele cuvinte: mahalaua, gâdilʆturi, pustie, Victoriei,

conductorului, ghinionul, domni˘oarʆ, tramvai, pʆlʆria, fredona!
Gʅsi˛i diftongii din urmʅtorul fragment:

Stȿ în strada Raʕiu ʑi e ƒica profesorului de dans Nicu Georgescu. Mama ei e de mult
în pȿmânt, iar tatȿl sȿu are lecʕii toatȿ ziua. Aʑa, Didi, de când a ieʑit din pension, e nevo-
itȿ sȿ stea acasȿ mereu singurȿ ʑi tristȿ.
Începe sȿ se îmbrace repede, parcȿ i-ar ƒ fricȿ sȿ nu scape un tren. Îʑi pune rochia cea
nouȿ, azurie, pȿlȿria cu petale de trandaƒri… Se duce pânȿ în Calea Victoriei, se plimbȿ o
jumȿtate de ceas ʑi pe urmȿ se întoarce. O jumȿtate de ceas pe Calea Victoriei face cât
o jumȿtate de an în strada Raʕiu.
Am gȿsit ... diftongi.
Completa˛i cu prepozi˛ia potrivitʅ: cu, cu, de, de, de, în, în, -n, pe, pe, la, la!
... departe face semn vizitiului, ... poʑeta, sȿ opreascȿ, ʑi vizitiul opreʑte
numaidecât. Tramvaiul e gol. Didi se aʑazȿ ... fund, ... bancȿ, deschide pun-
ga, scoate banii ʑi aʑteaptȿ. Bagȿ ... seamȿ cȿ s-a mai urcat cineva ... vagon,
un domn care fredoneazȿ, fumeazȿ ʑi-ʑi rȿsuceʑte mustaʕa. Domnul zȿreʑte
... Didi, azvârle mucul ... ʕigarȿ ʑi se aʑazȿ faʕȿ-... faʕȿ ... dânsa, cu toate cȿ
vagonul e gol ʑi ar putea sȿ stea ʑi mai departe. Fetei i-e ruʑine, pleacȿ ochii
ʑi nu îndrȿzneʑte sȿ se uite ... domnul, deʑi simte cȿ el se uitȿ mereu ... ea.
Lucra˛i în perechi! Ce vrea ea? Folosi˛i modul conjunctiv, timpul prezent!

Model: Ea vrea sʆ ........ (a pleca). – Ea vrea sʆ plece.
a) Ea vrea sʆ ........ (a ie˘i). e) Ea vrea sʆ ........ (a se rʆzgândi).
b) Ea vrea sʆ ........ (a fredona). f) Ea vrea sʆ ........ (a se întoarce).
c) Ea vrea sʆ ........ (a se duce). g) Ea vrea sʆ ........ (a cunoa˘te).
d) Ea vrea sʆ ........ (a strʆnuta). h) Ea vrea sʆ ........ (a plânge).
Cuvintele date au forme identice ˕i sensuri diferite (˗i se numesc omonime): gol,
duce, stat, nouʆ. Alcʅtui˝i contexte pentru omonimele date!
Corecta˛i textul (10 gre˗eli)!
În vreme ce Jean vorbeʑte ʑi Didi ascultȿ uluitȿ ʑi încîntatȿ, tramvaiu se umplȿ încet-încet
de cȿlȿtorii. Domnul trece lângȿ Didi, ca sȿ nu auzȿ toatȿ lume ce-i spune. Didi aruncȿ ʑi
ea câte-o vorbȿ din cînd în când. ʐi e fericit. Îi place Jean.
În strada Berzei, însȿ, Didi, ascultând fermecatȿ, simʕe o gâdiliturȿ în nas. Strânge din
dinʕi ʑi din buzȿ.
13
Lucra˛i în perechi! Completa˛i tabelul dupʅ model:
a fredona a˘ fredona a˘ fi fredonat
a scoate
a strȿnuta
a murmura
a azvârli
Alcʅtui˛i, apoi, enun˛uri! Model: A˘ fredona o melodie veche. A˘ Ƥ fredonat o melodie veche.
Reciti˛i cu aten˛ie textul „Strʅnutarea”, apoi, alege˛i rʅspunsul corect!
A. Unde locuieʑte Didi? E. Cine mai urcȿ în tramvai?

a) Didi locuieʑte la pension. a) În tramvai mai urcȿ Jean Vasiles-
b) Didi locuieʑte într-o mahala. cu, un fost funcʕionar.
c) Didi locuieʑte în centrul Bucureʑ- b) În tramvai mai urcȿ Jean Vasiles-
tiului. cu, un fost conductor.
B. Ce aflȿm despre mama lui Didi? c) În tramvai mai urcȿ Jean Vasiles-
a) Mama ei nu mai trȿieʑte. cu, un fost profesor.
b) Mama ei locuieʑte în mahala. F. Ce simte Didi în timp ce Jean vorbeʑte
c) Mama ei este profesoarȿ. cu ea?
C. Cu ce se îmbracȿ Didi? a) Didi simte tristeʕe.
a) Ea se îmbracȿ cu rochia ei tranda- b) Didi simte fericire.
ƒrie. c) Didi simte singurȿtate.
b) Ea se îmbracȿ cu rochia ei azurie. G. De ce coboarȿ Didi?
c) Ea se îmbracȿ cu rochia ei veche. a) Didi coboarȿ pentru cȿ s-a ruʑinat
D. Cu ce mijloc de transport merge Didi din cauza strȿnutului.
pe Bulevard? b) Didi coboarȿ pentru cȿ voia sȿ se
a) Cu trenul. plimbe singurȿ.
b) Cu metroul. c) Didi coboarȿ pentru cȿ nu avea
c) Cu tramvaiul. bilet de tramvai.
Lucra˛i în echipe! Formula˛i cinci întrebʅri ˗i rʅspunsuri referitoare la textul „Strʅnutarea”!
Bucure˘ti,
Palatul
Parlamentului
Idee principalʅ, idee secundarʅ

1. Ideea principalȿ concentreazȿ informaʗia dintr-o secvenʗȿ a textului. Pentru a formula o idee
principalȿ este nevoie sȿ vȿ puneʕi întrebarea: Care este ideea prezentatʆ de autor într-o secven˜ʆ
de text (alineat)?
2. Ideea secundarȿ detaliazȿ conʗinutul secvenʗei de text din care s-a extras ideea principalȿ.
Pentru a formula o idee secundarȿ este nevoie sȿ vȿ puneʕi întrebarea: Ce informa˜ii (detalii) ne
oferʆ autorul despre aspectul cel mai important (ideea principalʆ)?
14
Lucra˛i în echipe! Reciti˛i textul „Strʅnutarea”! Formula˛i câte o idee princi-
palʅ pentru Ƥecare alineat, notate de la a) la h)!
Lucra˛i în perechi! Decide˛i care dintre ideile de mai jos sunt idei principale (i.p.) ˗i care
sunt secundare (i.s.)!
a) Didi se plictiseʑte în casa din mahala. f) Didi îl întâlneʑte în tramvai pe Jean
....... Vasilescu. .......
b) Didi locuieʑte pe strada Raʕiu. ....... g) Didi simte cȿ trebuie sȿ strȿnute. .......
c) Didi vrea sȿ se plimbe pe Bulevard. ....... h) Didi strâmbȿ din nas. .......
d) Didi are o pȿlȿrie cu petale de trandaƒri. i) Didi strȿnutȿ în fruntea lui Jean. .......
....... j) Didi s-a fȿcut roʑie ca racul. .......
e) Didi urcȿ în tramvai. ....... k) Didi coboarȿ ruʑinatȿ. .......
Povesti˛i con˛inutul textului „Strʅnutarea”!
Ce v-a plʅcut cel mai mult din textul studiat? Acorda˛i puncte, de la 1 la 5: 1 pentru deloc,
5 pentru foarte mult!
comportamentul lui Didi toatȿ acʕiunea
îmbrȿcȿmintea lui Didi dialogul dintre Didi ʑi Jean
comportamentul lui Jean Vasilescu pȿrʕile descriptive
cȿlȿtoria cu tramvaiul altele, de exemplu:
Bucureʑti
Biserica Cre˜ulescu Sala Palatului
Descrierea literarʅ
Descrierea literarȿ este modul de expunere prin care se prezintȿ în detaliu caracteristicile unui
obiect, ale unei ƒinʗe, ale unui fenomen.
a. În descrierea literarȿ de tip tablou, sentimentele autorului se oglindesc prin folosirea ƒgurilor
de stil, între care predominante sunt comparaʗia ʏi epitetul.
În cadrul descrierii de tip tablou predominȿ folosirea grupului nominal (de obicei, substantiv
însoʕit de adjectiv), cu accent pe verbele statice, la modul indicativ, timpul prezent sau imper-
fect.
b. Descrierea literarȿ de tip portret prezintȿ ʑi individualizeazȿ un personaj. Prezentarea de tip
portret include trȿsȿturi ƒzice ʏi morale ale personajului. Existȿ ʑi un tip de portret în care
autorul se descrie pe sine însuʑi, se autodeƒneʑte, ʑi de aceea un astfel de portret poartȿ nu-
mele de autoportret.
Lucra˛i în echipe! Citi˛i fragmentul din textul „Strʅnutarea”! Rʅspunde˛i la întebʅri:
a) Ce fel de descriere literarȿ foloseʑte scriitorul în fragment?

b) La ce timp sunt verbele?
15
c) Ce aflȿm din descriere?
Didi ʑade la fereastrȿ, îʑi scaldȿ faʕa în lumina dulce a soarelui ʑi se gândeʑte cȿ ar
ƒ bine sȿ iasȿ ʑi ea sȿ mai vadȿ puʕin lumea, cȿ e tânȿrȿ ʑi se prȿpȿdeʑte de urât în
mahalaua asta pustie ʑi murdarȿ. Stȿ în strada Raʕiu ʑi e ƒica profesorului de dans Nicu
Georgescu. Mama ei e de mult în pȿmânt, iar tatȿl sȿu are lecʕii toatȿ ziua. Aʑa, Didi, de
când a ieʑit din pension, e nevoitȿ sȿ stea acasȿ mereu singurȿ ʑi tristȿ.
Lucra˛i în perechi! Imagina˛i-vʅ un dialog între Didi ˗i tatʅl ei, care are loc dupʅ ce
Didi a sosit acasʅ (aproximativ 10-12 replici)!
Scrie˛i-i lui Didi o scrisoare de încurajare/consolare (aproximativ 80-100 de cu-

vinte)!
Ce observa˛i în imaginile de mai jos? Descrie˛i-le!
Asculta˛i textul urmʅtor! Despre care palat este vorba? Nota˛i-vʅ numele
auzite în caiete!
Asculta˛i încʅ o datʅ textul referitor la „Palatul Cotroceni”! Nota˛i-vʅ numerele au-
zite în caiete! Câte numere a˛i gʅsit? Am gȿsit ..... numere.
Completa˛i cu prepozi˛ia potrivitʅ (de, de, dupʆ, din, pe)!

a) reʑedinʕȿ regalȿ .......... Bucureʑti d) mȿnȿstire ridicatȿ .......... dealul Cotrocenilor
b) reʑedinʕȿ domneascȿ .......... varȿ e) .......... Revoluʕia românȿ din 1989 devenitȿ
c) mȿnȿstire ridicatȿ .......... ʐerban Cantacuzino reʑedinʕȿ
Citi˛i textul urmʅtor!

Palatul Cotroceni
Palatul Cotroceni este o reʑedinʕȿ regalȿ din Bucureʑti, care serveʑte azi ca sediu al Preʑedin-
ʕiei României. Se aflȿ în sectorul 6. O parte a palatului este deschisȿ vizitelor publicului, din 27
decembrie 1991, când a fost inaugurat Muzeul Naʕional Cotroceni.
În anul 1679, domnul ʐerban Cantacuzino a ridicat pe dealul Cotrocenilor o mȿnȿstire. Biserica
ʑi anexele mȿnȿstireʑti au fost ridicate în decurs de doi ani. Opera lui ʐerban Cantacuzino a fost
continuatȿ de Constantin Brâncoveanu, care a poposit adeseori la mȿnȿstire. În 1862, Alexandru
Ioan Cuza a hotȿrât sȿ utilizeze Mȿnȿstirea Cotroceni ca reʑedinʕȿ domneascȿ de varȿ. Avariat în
timpul cutremurului din 1977, lucrȿrile de restaurare au durat aproximativ 10 ani.
În anul 1984, la ordinul preʑedintelui Nicolae Ceauʑescu a fost demolatȿ biserica mȿnȿstirii,
ridicatȿ de ʐerban Cantacuzino.
Palatul Cotroceni a devenit dupȿ Revoluʕia românȿ din 1989 reʑedinʕa oƒcialȿ a Preʑedintelui
României.
16
re˘edin˜ʆ: loc unde este instalatȿ o autoritate trȿiesc cȿlugȿri sau cȿlugȿriʕe
sau o persoanȿ oƒcialȿ anexʆ: clȿdire mai micȿ pe lângȿ o clȿdire im-
sediu: loc de conducere, local, centru portantȿ
a inaugura: a deschide, a începe a poposi: a se opri, a sta, a ʑedea
domn: voievod, domnitor a avaria: a strica, defecta, a deteriora
mʆnʆstire: aʑezȿmânt religios în care a demola: a distruge, a dȿrâma
În 1862, Alexandru Ioan Cuza a hotȿrât sȿ utilizeze Mȿnȿstirea Cotroceni ca

reʑedinʕȿ domneascȿ de varȿ. Avariat în timpul cutremurului din 1977, lucrȿrile de
restaurare au durat aproximativ 10 ani.
Folosi˛i formele pronominale demonstrative: celʆlalt, ceilal˜i, cealaltʆ, celelalte!

Model: masculin – celʆlalt pre˘edinte, ceilal˜i pre˘edin˜i;
feminin – cealaltʆ mʆnʆstire, celelalte mʆnʆstiri;
neutru – celʆlalt sediu, celelalte sedii;
palat, re˘edin˜ʆ, domnitor, varʆ, cutremur, lucrare, an, ordin, bisericʆ, anexʆ, deal
Combina˛i cuvintele din cele douʅ coloane pentru a ob˛ine structuri logice!
a hotȿrât ca sediu al Preʑedinʕiei României
a ridicat preʑedintelui Nicolae Ceauʑescu
avariat în timpul sȿ utilizeze ca reʑedinʕȿ domneascȿ
serveʑte azi a Preʑedintelui României
la ordinul o mȿnȿstire
reʑedinʕa oƒcialȿ cutremurului din 1977
Completa˛i cu termenii care lipsesc! (1862, mʆnʆstire˘ti, în timpul, lui, sʆ, restau-
rare, a ridicat)
În anul 1679, domnul ʐerban Cantacuzino ............. pe dealul Cotro-

cenilor o mȿnȿstire. Biserica ʑi anexele ............. au fost ridicate în
decurs de doi ani. Opera ........... ʐerban Cantacuzino a fost continua-
tȿ de Constantin Brâncoveanu, care a poposit adeseori la mȿnȿstire.
În ..........., Alexandru Ioan Cuza a hotȿrât ........... utilizeze Mȿnȿstirea
Cotroceni ca reʑedinʕȿ domneascȿ de varȿ. Avariat ............... cutre-
murului din 1977, lucrȿrile de ............. au durat aproximativ 10 ani.
Lucra˛i în perechi! IdentiƤca˛i în textul „Palatul Cotroceni” substantivele care se
referʅ la o construc˛ie!
Câmpul lexical
Câmpul lexical cuprinde cuvinte înrudite ca sens, precum ʑi cuvinte care aparʗin aceluiaʏi
domeniu, de exemplu, autoturism: ma˘inʆ, motor, volan, frânʆ, roatʆ, capotʆ, ˘ofer, benzinʆ etc.
17
Lucra˛i în perechi! Completa˛i câmpurile lexicale!
familie ora˘ mijloace de transport
Rʅspunde˛i la întrebʅri!
a) Unde se aflȿ Palatul Cotroceni? e) Ce a ordonat Nicolae Ceauʑescu?
b) Când ʑi cine l-a construit? f) Când a fost inaugurat Muzeul Naʕional Cotro-
c) Ce rol a avut Alexandru Ioan Cuza? ceni? Ce a devenit Palatul dupȿ Revoluʕia din
d) Ce s-a întâmplat în anul 1977? 1989?
Descrie˛i Palatul Cotroceni!
Scrie˛i-i unui prieten/unei prietene un SMS în care îl/o invita˛i la Muzeul Na˛ional
Cotroceni (aproximativ 30-35 de cuvinte)!
Scrie˛i-i unui prieten/unei prietene un e-mail în care îi povesti˛i despre vizita (re-
alʅ sau imaginarʅ) la Muzeul Na˛ional Cotroceni (aproximativ 70-80 de cuvinte)!
Lucra˛i în echipe! Redacta˛i un cod de comportament pentru o vizitʅ la muzeu,
alcʅtuit din zece reguli, pe care sʅ le respecte elevii când viziteazʅ un muzeu!
Lucra˛i în echipe! Realiza˛i planul unei excursii care are ca scop vizitarea unui
muzeu!
Prezenta˛i, în scris, în aproximativ 100-120 de cuvinte, o vizitʅ la un muzeu!
Asculta˛i textul referitor la pictorul Iosif Iser! Nota˛i-vʅ în timpul ascultʅrii

denumirile geograƤce (ora˗e, regiuni, ˛ʅri)!
Asculta˛i textul încʅ o datʅ! Încercui˛i cuvintele pe care le-a˛i auzit!
evreiesc, german, tʆtar, român, luminos, spaniol, dobrogean,

muncitoresc, exotic, frumos, francez
Cʅrui tablou îi corespunde titlul? a) Descrie˛i detaliat Ƥecare tablou! b) Realiza˛i colaje din
descrierea tablourilor ˗i din reproducerile acestora ˗i expune˛i-le în clasʅ!
a) Peisaj dobrogean cu cinci turcoaice: .........
b) Peisaj cu case în Bucure˘ti: .........
c) Baletistʆ: .........
1. 2. 3.
18
Citi˛i textul „Iosif Iser”!
Iosif Iser
Iosif Iser (numele la naʑtere: Iosif Isidor Rubinsohn) a trȿit între anii 1881–
1958 ʑi a fost un pictor ʑi graƒcian român de origine evreiascȿ. S-a nȿscut ʑi
a murit la Bucureʑti. A studiat la München ʑi la Paris.
Dupȿ ce ʑi-a terminat studiile, Iser a lucrat pentru presa socialistȿ, la Facla
ʑi Adevʆrul, unde a publicat un numȿr mare de caricaturi. Desenele satirice
abordau problemele societȿʕii româneʑti, prin prisma conflictului dintre cla-
se.
În perioada de maturitate, pictura lui Iser cuprinde scene de viaʕȿ, pe teme
dobrogene, cu portrete de localnici tȿtari. În urma unor cȿlȿtorii în Spania
ʑi în Orient, Iosif Iser foloseʑte o coloristicȿ mai luminoasȿ, cu tentȿ exoti-
Iosif Iser,
cȿ, compoziʕiile capȿtȿ echilibru ʑi monumentalitate. A continuat sȿ trateze
Autoportret
tema tȿtarilor, cu lucrarea Tʆtʆroaicʆ în albastru sau Familie de tʆtari. Mai
târziu, a adȿugat colecʕiei ʑi o serie de picturi care tratau arlechini.
Dupȿ al Doilea Rȿzboi Mondial, a pictat din nou teme socialiste, în special portrete de munci-
tori. În 1955 a fost ales membru al Academiei Române.
presʆ (scrisʆ): publicaʕii (ziare, reviste etc.) arlechin: personaj comic din vechile comedii
faclʆ: lumânare, torʕȿ populare italiene, care purta mascȿ ʑi
satiric: ironic, batjocoritor un costum pestriʕ
a aborda: a studia, a trata o problemȿ tentʆ: nuanʕȿ
mi˘care: acʕiune prin prisma: din punct de vedere
Cu ce silabʅ încep cuvintele?

• _-RI-GI-NE • _-CI-A-LIS-TE • _-NU-MEN-TA-LI-TA-TE
• _ -DE-VȾ-RUL • _-RI-CA-TURI • _-FI-CI-AN
• _-CI-E-TȾ-ʔII • _-PO-ZI-ʔII-LE
Lucra˛i în perechi! Preciza˛i cuvinte cu sens opus (antonime)!

• a termina • rȿzboi • târziu
• a continua • viaʕȿ • luminos
Completa˛i cu prepozi˛ia potrivitʅ (în, de, cu, în, de, cu, pe, de, în)!
În perioada ............ maturitate, pictura lui Iser cuprinde scene .......... viaʕȿ, .......... teme
dobrogene, ........... portrete .......... localnici tȿtari. ........ urma unor cȿlȿtorii ......... Spania ʑi
.......... Orient, Iosif Iser foloseʑte o coloristicȿ mai luminoasȿ, .......... tentȿ exoticȿ, com-
poziʕiile capȿtȿ echilibru ʑi monumentalitate.
Lucra˛i în perechi! Rʅspunde˛i printr-un singur cuvânt!

a)
a Iosif Iser a fost un mare artist care a reali- d) Iosif Iser a pictat turci ʑi tȿtari din aceas-
zat multe picturi. – Ce a fost el? tȿ zonȿ geograƒcȿ a României. – Din ce
b) Iosif Iser a învȿʕat în ʕarȿ ʑi în strȿinȿtate. zonȿ proveneau turcii ʑi tȿtarii?
– Ce ʑi-a terminat el? e) Iosif Iser a pictat faʕa unor oameni. – Ce
c) Iosif Iser a scris articole la Facla ʑi Adevʆ- a pictat el?
rul. – Unde a lucrat el?
19
Reciti˛i textul intitulat „Iosif Iser” ˗i rʅspunde˛i la întrebʅri!
a) Când a trȿit pictorul Iosif Iser? e) Ce teme cuprind picturile lui Iosif
b) Unde s-a nȿscut ʑi unde a decedat Iser?
Iosif Iser? f) Unde a cȿlȿtorit Iosif Iser?
c) Unde ʑi-a fȿcut studiile? g) Ce a pictat Iosif Iser dupȿ al Doilea
d) Unde ʑi-a publicat caricaturile? Rȿzboi Mondial?
Sat ardelenesc Arlechin cu chitarʆ
Monologul
Monologul este o comunicare unidirecʕionalȿ, prin care o persoanȿ/un personaj îʑi exprimȿ
gândurile, sentimentele sau stȿrile, fȿrȿ a aʑtepta o replicȿ.
Monologul narativ constȿ în relatarea unei întâmplȿri.
Monologul descriptiv constȿ în prezentarea trȿsȿturilor caracteristice ale unei persoane/unui
personaj sau ale proprietȿʕilor obiectului, peisajului, fenomenului etc. descris.
Monologul explicativ constȿ în oferirea unor informa˜ii ˘i rʆspunsuri la întrebȿri problematiza-
toare sau în justiƒcarea unor acʕiuni, stȿri, fenomene etc.
Lucra˛i în echipe! Citi˛i urmʅtoarele monologuri! Stabili˛i care este cel

narativ, cel descriptiv ˗i cel explicativ!
a) Îl prezint pe profesorul meu de matematicȿ. Este un domn, mai bine

zis un Domn, cu D mare. Nu numai cȿ orȿ de orȿ ne explicȿ bine lecʕiile,
ci este mereu în preajma noastrȿ. Putem sȿ mergem la el ʑi sȿ îi spunem
problemele pe care le avem. Eu, de exemplu, am mers la el sȿ-i spun de ce
nu pot merge în excursie. Bunica mea era bolnavȿ, era la spital ʑi voiam sȿ
o vizitez zilnic. Profesorul de matematicȿ a înʕeles problema mea ʑi nu a
spus nimȿnui din clasȿ cȿ eu am o problemȿ. Dar este ʑi sever. Îi ceartȿ pe
elevii care întârzie la ore, iar ei întârzie tot mai rar. Nu îl iubesc numai eu, ci
îl iubesc aproape toʕi copiii ʑcolii. Nu mai este tânȿr, dar nici prea bȿtrân nu
este. Vine punctual la ore, întreabȿ mereu de elevii absenʕi ʑi ne explicȿ tema de casȿ, dacȿ nu
am reuʑit s-o facem. Dar trebuie sȿ-i arȿtȿm cȿ am încercat sȿ o facem. M-am obiʑnuit cu felul lui
corect de a ƒ ʑi aʑ ƒ foarte trist, dacȿ ar pleca din ʑcoalȿ.
Este un monolog ...................
b) Într-o zi, am avut o problemȿ: m-am dus fȿrȿ încȿlʕȿminte de sport la
ora de educaʕie ƒzicȿ. ʐtiam cȿ profesoara mea se va supȿra, cȿci în ʑcoala
noastrȿ este obligatoriu sȿ intrȿm cu pantoƒ potriviʕi în sala de sport. Altfel,
profesoara ne aʑazȿ pe bȿncuʕȿ ʑi nu ne dȿ voie sȿ participȿm la ore. Dar nu
numai atât: îi spune doamnei diriginte despre lipsa teniʑilor sau bascheʕilor
care, la rândul ei, le spune pȿrinʕilor la ʑedinʕa cu pȿrinʕii. Într-o zi, am mers fȿrȿ
încȿlʕȿmintea potrivitȿ la ora de educaʕie ƒzicȿ. Explicaʕia este pentru cȿ la ora
trecutȿ de educaʕie ƒzicȿ mi s-a dezlipit unul dintre pantoƒ ʑi ar ƒ trebuit sȿ-i
20
spun mamei sȿ-mi cumpere alʕii, noi. Dar am uitat sȿ-i spun, iar ea nu avea de unde sȿ ʑtie ce s-a
întâmplat cu teniʑii mei. Ce era sȿ fac? Sȿ nu merg toatȿ ziua la ʑcoalȿ din cauza teniʑilor? Nici
chiar aʑa! M-am hotȿrât sȿ-i spun doamnei profesoare de educaʕie ƒzicȿ ʑi sport cȿ mi-am uitat
acasȿ pantoƒi. S-a uitat urât la mine, mi-a spus sȿ iau loc pe bȿncuʕȿ ʑi sȿ nu se mai întâmple sȿ-
mi uit acasȿ teniʑii. Am scȿpat ieftin, nu a fȿcut scandal ʑi nici nu i-a zis nimic doamnei diriginte.
Am învȿʕat ʑi eu ceva, din nou, din aceastȿ întâmplare: sȿ-i spun mamei imediat ce problemȿ am,
ʑi ea mȿ va ajuta sȿ o rezolv.
Este un monolog ................... .
c) Într-o zi de marʕi m-am dus cu tramvaiul la bunicii mei. Mi-am

cumpȿrat bilet ʑi l-am pus în buzunar. Am aʑteptat vreo zece minute
pânȿ sȿ aparȿ tramvaiul. Dupȿ ce a sosit, am urcat, am gȿsit un loc liber
ʑi m-am aʑezat. Mȿ uitam pe geam ʑi mȿ gândeam la nota de zece pe
care am luat-o la desen. O vedeam deja pe bunica mea cât de mult se va
bucura de aceastȿ notȿ, ʑtiind cȿ ʑi ea deseneazȿ cu plȿcere. Mȿ apro-
piam de staʕia de coborâre, când, dintr-o datȿ, apare controlorul. – Bile-
tele la control! – zicea controlorul, ʑi zicea aceastȿ expresie tot mai des
ʑi tot mai tare. Am început sȿ caut biletul: în buzunarele exterioare ale
jachetei, în buzunarele rucsacului, în penar, în buzunarele pantalonilor,
dar biletul nu era nicȿieri. – Biletele la control! – zicea controlorul pentru a nu ʑtiu câta oarȿ ʑi
aʑtepta cu nerȿbdare sȿ-i arȿt biletul. Am început sȿ transpir, aveam palmele umede, simʕeam cȿ
tot corpul mi-a luat foc. Mi-a fost ruʑine, vȿzând cȿ ceilalʕi cȿlȿtori se uitau la mine. Totuʑi, mi-a
venit ideea sȿ mȿ mai uit ʑi în buzunarul interior al jachetei, acolo unde nu pun niciodatȿ nimic. ʐi,
spre bucuria mea, biletul era acolo. L-am scos repede ʑi i l-am arȿtat controlorului. M-a bȿtut pe
umȿr. Ne-am liniʑtit cu toʕii, iar eu am scȿpat de ruʑine.
Este un monolog ................... .
Imagina˛i-vʅ cʅ sunte˛i Iosif Iser! Realiza˛i un monolog narativ, de aproximativ
50-60 de cuvinte, despre propria via˛ʅ!
Exersa˛i monologul! Prezenta˛i, în câte 50-60 de cuvinte, un monolog narativ, cu
tema Ora de desen, un monolog descriptiv, cu tema Autoportretul lui Iosif Iser ˗i
un monolog explicativ în care oferi˛i explica˛ii, cu tema De ce îmi place/nu-mi place sʆ merg
la muzeu.
Redacta˛i: a) un text narativ în care sʅ Ƥe vorba despre cum v-a˛i petrecut sfâr˗itul
de sʅptʅmânʅ; b) un text descriptiv în care sʅ Ƥe vorba despre prezentarea unei
zile de na˗tere; c) un text explicativ în care prezenta˛i cum folosi˛i calculatorul/
telefonul mobil!
Lucra˛i în perechi! Scrie˛i un dialog între Iosif Iser ˗i un vecin de-al lui, de 10-12
replici!
Privi˛i tablourile lui Iosif Iser! Descrie˛i unul, la alegere, în 6-8 enun˛uri!
Familie Femeie cu jachetʆ Peisaj cu case

de tʆtari galbenʆ în fotoliu în Bucure˘ti
21
Lucra˛i în echipe! Prezenta˛i un pictor! Pute˛i alege din lista urmʅtoare: Theodor
Aman, Ion Andreescu, Ferenczy Károly, Nicolae Grigorescu, Incze János Dés, ˖te-
fan Luchian, Márton Ferenc, Nagy Imre, Nagy István, Francisc ˖irato, Nicolae Tonitza, Giot-
to di Bondone, Michelangelo Merisi da Caravaggio, Pierre-Auguste Renoir, Pablo Picasso,
El Greco etc.
Un mic ajutor:
Cum se numeʑte pictorul? Daʕi câteva exemple de picturi renumite!
Când ʑi unde a trȿit pictorul? Ce alte informaʕii importante deʕineʕi de-
Unde ʑi-a fȿcut studiile? spre pictor?
Ce teme apar în picturile sale? Vȿ place acest pictor? De ce?
Discuta˛i!
a) Ce denumiri de prȿjituri cunoaʑteʕi? d) Aveʕi prȿjituri preferate? Care sunt
b) Când faceʕi prȿjituri? Le faceʕi singuri? acestea?
c) Unde faceʕi prȿjituri? e) Sunt sȿnȿtoase prȿjiturile? De ce?
Citi˛i re˛eta de prʅjiturʅ!

Prʅjitura Bucure˗ti
Ingrediente: 5 ouȿ, 4 linguri nucȿ mȿcinatȿ, 400 g zahȿr, praf de copt, 3 linguri cacao, 170 g
fȿinȿ, 250 g unt, 200 g zahȿr pudrȿ, 100 ml lapte, 1-2 linguri cafea ness.
Mod de preparare:
a) Blatul: Se bat 4 albuʑuri cu 4 linguri apȿ, când devin spumȿ, se adaugȿ 100 g zahȿr.
Separat se bat 4 gȿlbenuʑuri cu 150 g zahȿr ʑi 4 linguri apȿ caldȿ puse, pe rând, din 5 în 5 minu-
te. Se adaugȿ albuʑurile, 4 linguri de nucȿ mȿcinatȿ, praful de copt, o lingurȿ cacao, 150 g fȿinȿ.
Se coace într-o tavȿ întinsȿ.
b) Crema: 200 g unt cu 200 g zahȿr pudrȿ se freacȿ pânȿ aratȿ ca o cremȿ. Separat se ƒerb
pe foc mic, amestecând continuu, un ou întreg, cu o lingurȿ rasȿ de fȿinȿ, 100 g lapte, pânȿ se
îngroaʑȿ. Când s-a rȿcit crema, se amestecȿ cu untul, la care se adaugȿ 1-2 linguri de cafea ness.
Cu aceastȿ cremȿ se umple blatul, care a fost tȿiat în douȿ, astfel încât sȿ rȿmânȿ ʑi pentru a
unge pe deasupra.
c) Glazura: 150 g zahȿr amestecat cu 3 linguri apȿ, 2 linguri cacao ʑi 50 g unt (margarinȿ).
Se toarnȿ cȿlduʕȿ peste prȿjiturȿ.
În˛elege˛i cuvintele: zahʆr pudrʆ, gʆlbenu˘, praf de copt, blat, albu˘, glazura, tavʆ?
Alcʅtui˛i enun˛uri cu ele!
Preciza˛i pluralul substantivelor: praf, pudrʆ, cremʆ, foc, tavʆ, lingurʆ, prʆjiturʆ,
glazurʆ, blat, cafea, ou, albu˘, gʆlbenu˘. Alcʅtui˛i cu trei dintre ele câte un enun˛,
atât cu forma de singular, cât ˗i cu forma de plural!

Model: masculin – celʆlalt elev, ceilal˜i elevi
feminin – cealaltʆ cremʆ, celelalte creme
neutru – celʆlalt gʆlbenu˘, celelalte gʆlbenu˘uri
prʆjiturʆ, ou, lingurʆ, blat, tavʆ, praf, albu˘, glazurʆ, nucʆ, nuc
22
Lucra˛i în perechi! Alcʅtui˛i enun˛uri dupʅ model:
Este acela˘i ou? – Nu, este oul celʆlalt.
a) Este aceeaʑi tavȿ? f) Este acelaʑi praf?

b) Este acelaʑi albuʑ? g) Este aceeaʑi margarinȿ?
c) Este acelaʑi blat? h) Este acelaʑi unt?
d) Este acelaʑi foc? i) Este aceeaʑi nucȿ?
e) Este aceeaʑi glazurȿ?
Lucra˛i în perechi! Conjuga˛i verbele la modul condi˛ional-optativ, timpul prezent! Model:
a bate sensul în eu a˘ tu ai bate el, ea ar noi am voi a˜i ei, ele ar
limba ma- bate bate bate bate bate
ghiarʆ
a ƒerbe
a îngroʑa
a coace
a mȿcina
a unge
Combina˛i cuvintele din cele douʅ coloane pentru a ob˛ine structuri logice!
Prʆjitura Bucure˘ti
nucȿ de fȿinȿ
se umple în douȿ
o lingurȿ rasȿ blatul
devine peste prȿjiturȿ
zahȿr amestecat mȿcinatȿ
tȿiat ca o cremȿ
se toarnȿ cu 3 linguri apȿ
Ce cuvânt nu se potrive˗te în rând?

a) lapte, brânzȿ, unt, castraveʕi; d) portocale, supermarket, lȿmâi, banane;
b) pâine, cuʕit, corn, prȿjiturȿ; e) maʑinȿ de cafea, mixer, zahȿr, maʑinȿ de
c) dulap, furculiʕȿ, lingurȿ, cuʕit; spȿlat vase.
Lucra˛i în echipe! Ce aparate sunt într-o bucʅtʅrie bine dotatʅ?

a) Aduceʕi decupaje din reviste cu asemenea aparate!
b) Prezentaʕi-le clasei/grupei!
c) Pe care dintre acestea le puteʕi folosi?
d) Subliniaʕi, în chenarul de mai jos, trei dintre aparatele pe care le consideraʕi a ƒ cele mai
utile!
mixerul de mânȿ, frigiderul, maʑina de îngheʕatȿ, maʑina de cafea, maʑina de fȿcut pâine,
maʑina de spȿlat vase, cuptorul cu microunde, storcȿtorul de fructe, termometrul pentru
fripturi, cuptorul de gȿtit (aragazul), prȿjitorul de pâine, aprinzȿtorul electric pentru ara-
gaz, hota
e) Completaʕi lista de la subpunctul d) cu alte aparate utile în bucȿtȿrie!
23
Lucra˛i în perechi! La ce servesc urmʅtoarele aparate? Formula˛i enun˛uri!
a) frigiderul d) storcȿtorul de fructe
b) cuptorul cu microunde e) maʑina de îngheʕatȿ
c) prȿjitorul de pâine
Face˛i cuno˗tin˛ʅ cu ma˗ina de înghe˛atʅ! Asculta˛i, de mai multe ori, textul cuprin-
zând pa˗ii pentru utilizarea ma˗inii de înghe˛atʅ ˗i pune˛i-i în ordinea auzitʅ!
Cum func˛ioneazʅ o ma˗inʅ de înghe˛atʅ?
1. Aʑezaʕi capacul pe vasul pentru îngheʕatȿ.
2. Rȿciʕi masa de îngheʕatȿ preparatȿ sau ingredientele necesare la temperatura frigiderului
(aproximativ 6-8°C).
3. Turnaʕi întotdeauna ingredientele în vasul detaʑabil pentru îngheʕatȿ.
4. Apȿsaʕi butonul Start/Stop. Aparatul va începe sȿ amestece ingredientele. Indicatorul verde
„Amestecare“ se aprinde.
5. Introduceʕi aparatul în prizȿ.
6. Reglaʕi timpul în trepte de 10 minute (10, 20, 30, 40, 50 sau 60 de minute).
7. La ƒnalul duratei setate, aparatul se opreʑte automat ʑi se va auzi un semnal sonor.
8. Rȿcirea va începe automat dupȿ aproximativ 2 minute ʑi indicatorul „Rȿcire“ se va aprinde.
9. Aʑezaʕi aparatul pe o suprafaʕȿ orizontalȿ, liberȿ.
10. Înainte de a scoate îngheʕata, opriʕi aparatul ʑi scoateʕi-l din prizȿ.
În˛elege˛i cuvintele/structurile? indicator: arȿtȿtor, instrument de arȿtat o mȿ-

surȿ
deta˘abil: care se poate desprinde a regla: a potrivi, a aranja
sonor: care are un sunet a se aprinde: a lumina
Completa˛i enun˛urile cu termeni din textul ascultat!

a) Rȿciʕi masa de îngheʕatȿ la .............. frigide- d) Aʑezaʕi ................ pe vasul
rului (aproximativ 6-8°C). pentru îngheʕatȿ.
b) Aʑezaʕi aparatul pe o ............... orizontalȿ. e) Opriʕi aparatul ʑi scoateʕi-l din
c) Aparatul va începe sȿ amestece ................. .............. .
IdentiƤca˛i în textul „Cum func˛ioneazʅ o ma˗inʅ de înghe˛atʅ?” verbele la plural!
Transforma˛i enun˛urile dupʅ model: A˘eza˜i aparatul pe masʆ! – A˘azʆ aparatul pe masʆ!
a) Apȿsaʕi pe buton! – ......................... e) Reglaʕi timpul de rȿcire! – ............

b) Rȿciʕi masa de îngheʕatȿ! – ............. f) Turnaʕi ingredientele în vas! – .........
c) Introduceʕi aparatul în prizȿ! – ........ g) Opriʕi aparatul! – ............
d) Scoateʕi aparatul din prizȿ! – ........... h) Mâncaʕi îngheʕata! – ................
Lucra˛i în perechi! Completa˛i tabelul cu verbe la modul indicativ prezent ˗i la modul impe-
rativ, dupʅ modelul dat:
a tʆia sensul în limba maghiarʆ tu tai taie!

a regla
a turna
a opri
a scoate
a introduce
24
Citi˛i re˛etele de înghe˛atʅ! Realiza˛i câte un mic desen pentru Ƥecare re˛etʅ!
Înghe˛atʅ de vanilie
Ingrediente: 375 ml smântânʆ, ½ dintr-o pʆstaie de vanilie, 80 g miere, 1 gʆlbenu˘ de ou, 1 ou,
1 vârf de sare.
Puneʕi la ƒert smântâna, vanilia ʑi mierea cu o zi înainte ʑi lȿsaʕi-le la rece. Amestecaʕi toate
ingredientele ʑi preparaʕi îngheʕata în maʑina de îngheʕatȿ.
Înghe˛atʅ de ciocolatʅ
Ingrediente: 375 ml smântânʆ, 40 g ciocolatʆ cu lapte, 40 g ciocolatʆ neagrʆ, 1 gʆlbenu˘ de ou,
1 ou, 1 vârf de sare.
Încȿlziʕi smântâna ʑi ciocolata cu o zi înainte ʑi lȿsaʕi-le sȿ se rȿceascȿ. Adȿugaʕi ouȿle ʑi sa-
rea chiar înainte de prepararea îngheʕatei.
Înghe˛atʅ de zmeurʅ
Ingrediente: 375 ml smântânʆ, ½ lingurʆ zahʆr vanilat, 80 g miere, 1 gʆlbenu˘ de ou, 1 ou, 1 vârf
de sare, 175 ml zmeurʆ pasatʆ.
Amestecaʕi smântâna, zahȿrul vanilat ʑi mierea. Adȿugati zmeura, ouȿle ʑi sarea chiar înainte
de prepararea îngheʕatei.
Alcʅtui˛i propozi˛ii dupʅ model: Este acela˘i lapte? – Nu, este laptele celʆlalt.
a) zmeurȿ d) îngheʕatȿ g) sare

b) cacao e) smântânȿ h) ingredient
c) ciocolatȿ f) miere
Observa˛i urmʅtoarele substan-

tive ˗i preciza˛i dacʅ au formʅ
de plural: zahʆr, cacao, miere,
smântânʆ, zmeurʆ, lapte, unt! Al-
cʅtui˛i enun˛uri cu ele!
Discuta˛i!
a) Ce fel de îngheʕate vȿ plac? c) Cât costȿ o îngheʕatȿ?
b) Când mâncaʕi îngheʕatȿ? d) De unde cumpȿraʕi îngheʕatȿ?
Este sʅnʅtoasʅ înghe˛ata? De ce?

Idee de proiect: Crea˛i o colec˛ie de re˛ete de dulciuri ale clasei (prʅjituri, torturi, înghe-
˛ate, budinci etc.)! Prezenta˛i-o/face˛i-le-o cadou pʅrin˛ilor/bunicilor etc., de exemplu, de
Crʅciun!
Face˛i un plan! Organiza˛i participarea clasei la o expozi˛ie din localitatea voastrʅ sau
dintr-o localitate apropiatʅ! ˚ine˛i cont de urmʅtoarele:
a) Precizaʕi câteva reguli de comportament privind participarea
la expoziʕie!
b) Stabiliʕi data, ora ʑi locul întâlnirii pentru plecarea organizatȿ
la expoziʕie!
c) Alegeʕi doi elevi care sȿ facȿ o scurtȿ prezentare despre ceea
ce veʕi putea vedea la expoziʕie!
d) Stabiliʕi locul de întâlnire pentru plecarea acasȿ dupȿ ex-
poziʕie!
e) Altceva: ........................................................................................
25
Testa˛i-vʅ cuno˗tin˛ele!
1. Alcʅtui˛i enun˛uri cu urmʅtoarele cuvinte: mahala, a rʆsuci, ghinion, a apʆsa, ingredient,

muncitoresc, presʆ, a inaugura, domn, re˘edin˜ʆ!
(10 puncte, câte 1 punct pentru Ƥecare enun˜ corect)
2. Completa˛i tabelul!
eu a˘ face tu ai face el, ea ar face

eu aʑ opri tu el, ea
eu aʑ aʑeza tu el, ea
eu aʑ strȿnuta tu el, ea
eu aʑ inaugura tu el, ea
eu aʑ scoate tu el, ea
(10 puncte, câte 1 punct pentru Ƥecare formʆ verbalʆ corectʆ)
3. Ordona˛i cuvintele date pentru a ob˛ine enun˛uri!
a) plecat, Didi, a, frumos, cu, s-a, îmbrȿcat, ʑi, tramvaiul;
b) a, Vasilescu, ʑi-a, fumat, Jean, mustaʕa, ʑi, rȿsucit;
c) fruntea, a, lui, Didi, strȿnutat, în, Jean;
d) Jean, tramvaiul, mers, a, cu;
e) ruʑinat, s-a, Didi, început, plângȿ, ʑi, a sȿ.
(10 puncte, câte 2 puncte pentru Ƥecare enun˜ cu sens)
4. Citi˛i urmʅtoarele enun˛uri ˗i stabili˛i dacʅ sunt adevʅrate (A) sau false (F)!
a) Palatul Cotroceni se aflȿ la Budapesta. .........
b) Palatul Cotroceni este astȿzi reʑedinʕa Preʑedintelui. .........
c) Turiʑtii pot vizita Muzeul Naʕional Cotroceni. .........
d) Muzeul Naʕional Cotroceni a fost inaugurat în anul 1991. ........
e) Mȿnȿstirea Cotroceni a fost ridicatȿ de ʐerban Cantacuzino. .........
f) Constantin Brâncoveanu a poposit adeseori la mȿnȿstire. ........
g) Alexandru Ioan Cuza a transformat mȿnȿstirea în muzeu. .........
h) În perioada cutremurului din 1977, Palatul Cotroceni nu a fost avariat. .........
i) Palatul Cotroceni a fost construit de Nicolae Ceauʑescu. .........
j) Palatul Cotroceni se aflȿ în sectorul 1. ........
(10 puncte; câte 1 punct pentru Ƥecare enun˜ corect)
5. Transforma˛i enun˛urile, punând verbele la plural!
Model: Pune capacul! – Pune˜i capacul!
a) Opreʑte aparatul! – .................... f) Amestecȿ ingredientele! – ...............

b) Regleazȿ temperatura! – ................... g) Apasȿ pe buton! – ...........................
c) Pune-l în prizȿ! – .......................... h) Scoate aparatul din prizȿ! – ..............
d) Introdu apa! – ............................ i) Aʑazȿ vasul pe masȿ! – ......................
e) Toarnȿ ingredientele în vas! – ............ j) Mȿnâncȿ îngheʕata! – .................
(Total: 50 puncte, adicÆ 100%.)
26
Bʅtrânii
Spune˛i tot ce vʅ vine în minte legat de cu- Discuta˛i despre bʅtrâni, folosind ur-
vântul „bʅtrân”! În Ƥecare col˛ al Ƥgurii va Ƥ mʅtoarele cuvinte:
un cuvânt.
bunici, bʆtrâni, familie, nepo˜i,
bʆtrân tineri, copii, pove˘ti, iubire, ochelari,
baston, pʆr alb, barbʆ, musta˜ʆ,
a povesti, a citi, a se ocupa etc.
Descrie˝i desenele
l cu ajutorul
j l urmʅtoarelor
ʅ întrebʅri:
b) Ce observaʕi în desene? Realizaʗi o descriere detaliatȿ!
c) Care dintre desene vȿ place cel mai mult? De ce?
Exprima˛i-vʅ pʅrerile proprii!

a) Despre cine va ƒ vorba în textul c) Va ƒ un text vesel sau unul trist?
ascultat? d) Scrieʕi în caiete o idee pe care aʕi dori
b) Ce personaje vor apȿrea în text? s-o regȿsiʕi în textul urmȿtor!
Asculta˛i textul „Bunicul”! Nota˛i-vʅ substantivele care denumesc pʅr˛ile

corpului omenesc!
Am auzit ........ substantive!
Asculta˛i textul „Bunicul” încʅ o datʅ ˗i nota˛i în caiete 10 dintre verbele pe care le
auzi˛i!
Asculta˛i textul „Bunicul” încʅ o datʅ ˗i spune˛i pe care dintre structurile de mai jos le-a˛i
auzit!
a) un’ sau unde? d) sʆ vie sau sʆ vinʆ?
b) rʆstit sau restit? e) Ƥicei sale sau Ƥe-sei
c) da’ sau dar?
Citi˛i urmʅtorul text!
Bunicul
dupʆ Barbu ˗tefʆnescu-Delavrancea
Bunicul stȿ pe prispȿ. Se gândeʑte. La ce se Numai ochii bunicului au rȿmas ca odinioarȿ:

gândeʑte? La nimic. Numȿrȿ florile care cad. blânzi ʑi mângâietori.
Se uitȿ-n fundul grȿdinii. Iar numȿrȿ florile scu- Cine a trântit poarta?
turate de adiere. Э Credeam cȿ s-a umflat vântul... o, batȿ-vȿ
Pletele lui albe ʑi creʕe parcȿ sunt niʑte norocul, cocoʑeii moʑului!
ciorchini de flori albe; sprâncenele, mustȿʕile, Un bȿietan ʑ-o fetiʕȿ, roʑii ʑi bucȿlai, i-au sȿ-
barba... peste toate au nins anii mulʕi ʑi grei. rutat mâinile lui „tata-moʑu”.
27
Э Tatȿ-moʑule, zise fetiʕa, de ce zboarȿ pȿ- Э ʐi jumȿtate mie.
sȿrile? ʐi dupȿ ce au împȿrʕit-o frȿʕeʑte, au început
Э Fiindcȿ au aripi, a rȿspuns bȿtrânul sor- lauda.
bind-o din ochi. Bȿiatul:
Э Raʕele n-au aripi? De ce nu zboarȿ? Э Mustaʕa mea e mai lungȿ.
Э Zboarȿ, zise bȿiatul, dar pe jos. Fata:
Bȿtrânul cuprindea într-o mânȿ pe fatȿ ʑi în Э Ba a mea e mai lungȿ!
cealaltȿ pe bȿiat. ʐi bȿiatul a întins d-o mustaʕȿ ʑi fata de alta,
Э O, voinicii moʑului!... ba a lui, ba a ei sȿ ƒe mai lungȿ.
ʐi zâmbi pe sub mustȿʕi, ʑi-i privea cu atâta Pe bunic îl treceau lacrimile, dar a tȿcut ʑi
dragoste, cȿ ochii lui era numai luminȿ ʑi bine- i-a împȿcat zicându-le:
cuvântare. Э Amândouȿ sunt deopotrivȿ.
Э Tatȿ-moʑule, da’ cocorii un’ se duc când Э ʐ-a mea, ʑ-a ei!
se duc? Э ʐ-a mea, ʑ-a lui!
Э În ʕara cocorilor. La obraji cearta s-a aprins mai tare.
Э În ʕara cocorilor? Э Partea mea e mai frumoasȿ.
Э Da. Э Ba a mea, cȿ e mai albȿ!
Э Dar rândunicile un’ se duc când se duc? Bunicul zâmbi.
Э În ʕara rândunicilor. Э Ba a mea, cȿ e mai caldȿ!
Э În ʕara rândunicilor? Э Ba a mea, cȿ e mai dulce!
Э Da. Э Ba a mea, cȿ nu e ca a ta!
Ce fericiʕi sunt! Э Ba a mea, cȿ are un ochi mai verde!
Bȿiatul a încȿlecat pe un genunchi ʑi fata pe Э Ba a mea, cȿ are un ochi ʑi mai verde!
altul. Bunicul îi joacȿ. Copiii bat din palme. Bu- Bunicul abia se ʕinea de râs.
nicul le cântȿ „Mʆi cazace, cʆzʆcele, ce cau˜i Э Ba a mea!
noaptea prin argele...” Э Ba a mea!
O femeie uscȿʕivȿ a intrat pe poartȿ cu douȿ ʐi bȿiatul, înfuriindu-se, i-a tras o palmȿ în
doniʕi de apȿ. Copiii au tȿcut din râs ʑi bunicul partea fetei.
din cântec. Fata a ʕipat, a sȿrit de pe genunchiul bȿtrâ-
E mama lor ʑi fata lui. nului, s-a repezit ʑi i-a tras o palmȿ în partea
Cum l-a vȿzut, a început: bȿiatului.
Э Tatȿ, ʑi dumneata... iar îi rȿzgâi... o sȿ ʕi sȿ
suie în cap... Cum crede˜i cʆ se terminʆ povestea?
Bunicul a ridicat mâna în sus, aducând de-
getele ca un preot care binecuvânteazȿ, ʑi a zis Bȿiatul, cu lacrimile în ochi, a sȿrutat partea
prelung: lui, ʑi fata, suspinând pe a ei.
Э Lȿsaʕi pe copii sȿ vie la mine! Mama lor a ieʑit pe uʑȿ ʑi a întrebat rȿstit:
Э Biiine, tatȿ, biiine... dar ʑtii... o, batȿ-i focul Э Ce e asta, viermi neadormiʕi?
de copii!... Obrajii bunicului erau roʑii ʑi calzi. ʐi surâ-
S-a ostenit bunicul. A stat din joc. Copiii au zând fericit, i-a rȿspuns ƒe-sei:
început sȿ-l mângâie. Э Lȿsaʕi pe copii sȿ vie la mine!
Din vorbȿ în vorbȿ, copiii se fȿceau stȿpâni
pe obrajii bunicului.
Э Partea asta este a mea.
Э ʐi partea asta, a mea!
Э Mustaʕa asta este a mea.
Э ʐi asta, a mea!
La barbȿ s-au încurcat. Bunicul i-a împȿcat,
zicându-le:
Э Pe din douȿ.
ʐi copiii o ʑi despicau, cam repede, cȿ bȿtrâ-
nul strângea din ochi.
Э Jumȿtate mie.
28
a suspina: a ofta
a binecuvânta: a lȿuda, a slȿvi bucʆlai: grȿsuʕ, durduliu
a rʆzgâia: a rȿsfȿʕa cocor: pasȿre migratoare cu ciocul ascuʕit,
a se înfuria: a (se) enerva, a (se) irita, cu gâtul ʑi picioarele lungi, cu penele
a (se) supȿra cenuʑii, cu o patȿ roʑie pe cap
a se rʆsti: a striga, a ʕipa, a urla, a zbiera doni˜ʆ: vas, gȿleatȿ de lemn
a sorbi (din ochi): a privi cu simpatie prelung: de lungȿ duratȿ
a surâde: a zâmbi uscʆ˜iv: slab
Preciza˝i pluralul substantivelor! Model: o mânʆ; mâna – mâini; mâinile

• un cocor; cocorul • o lacrimȿ; lacrima • o doniʕȿ; doniʕa
• un cazac; cazacul • un obraz; obrazul • un vierme; viermele
• o palmȿ; palma • o poartȿ; poarta • o laudȿ; lauda
• o barbȿ; barba
IdentiƤca˛i silaba care lipse˗te!
• NE-...-DOR-MIT • RÂN-DU-NI-...-LOR • BI-NE-CU-...-TEA-ZȾ

• SUS-...-NÂND • MUS-TA-... • SPRÂN-...-NE-LE
• ...-LAL-TȾ • ...-DI-NI-OA-RȾ
Folosi˛i în enun˛uri structurile date!

• a bate din palme • a privi cu dragoste • a sorbi din ochi
• din vorbȿ în vorbȿ • se aprinde cearta • a trage o palmȿ
ʐi bȿiatul, înfuriindu-se, i-a tras o palmȿ în partea fetei. Fata a ʕipat, a sȿrit de pe
genunchiul bȿtrânului, s-a repezit ʑi i-a tras o palmȿ în partea bȿiatului. Bȿiatul, cu lacri-
mile în ochi, a sȿrutat partea lui, ʑi fata, suspinând pe a ei.
Completa˛i cu prepozi˛iile potrivite!
Fata a ʕipat, a sȿrit .......... genunchiul bȿtrânului, s-a repezit ʑi i-a tras o palmȿ ......... partea
bȿiatului.
Bȿiatul, ......... lacrimile ......... ochi, a sȿrutat partea lui, ʑi fata, suspinând ......... a ei.
Folosi˛i modul conjunctiv prezent! Rʅspunde˛i dupʅ model:

Bunicul dore˘te sʆ ... (a veni). – Bunicul dore˘te sʆ vinʆ.
a) Bunicul doreʑte sȿ ... (a intra). f) Bunicul doreʑte sȿ ... (a aprinde).

b) Bunicul doreʑte sȿ ... (a tace). g) Bunicul doreʑte sȿ ... (a începe).
c) Bunicul doreʑte sȿ ... (a povesti). h) Bunicul doreʑte sȿ ... (a sta).
d) Bunicul doreʑte sȿ ... (a surâde). i) Bunicul doreʑte sȿ ... (a rȿmâne).
e) Bunicul doreʑte sȿ ... (a zice). j) Bunicul doreʑte sȿ ... (a suspina).
29
Lucra˛i în perechi! Ce în˛elesuri au urmʅtoarele omonime: poartʆ, râs, mine? Alcʅ-
tui˛i contexte pentru omonimele date!
Precizare: Omonimele care se pronun˜ʆ la fel se numesc omofone.
Ce înseamnʅ a ochi/ochii/ochi, copii/copii, repezi,

(se) repezi? Alcʅtui˛i enun˛uri în care Ƥecare dintre
aceste cuvinte sʅ aibʅ sensuri diferite, speciƤce!
(a ochi/ochii/ochi, copii/copii, repezi, (se) repezi)
Precizare: Omonimele care se accentueazʆ diferit
se numesc omografe.
Citi˛i cuvintele dinspre dreapta spre stânga! Ce sens au cuvintele citite invers:
dus, cam, lor, era, sar?
Lucra˛i în perechi! Folosi˛i modul conjunctiv!

Model: a suspina: Începe˜i sʆ suspina˜i!
a) a privi: Începe˜i sʆ ............................... f) a tace: Începe˜i sʆ ................................
b) a zâmbi: Începe˜i sʆ ............................ g) a ʕipa: Începe˜i sʆ ................................
c) a surâde: Începe˜i sʆ ........................... h) a încȿleca: Începe˜i sʆ ........................
d) a se înfuria: Începe˜i sʆ ....................... i) a trage: Începe˜i sʆ ...............................
e) a povesti: Începe˜i sʆ .......................... j) a zice: Începe˜i sʆ .................................
Lucra˛i în perechi! Completa˛i tabelul dupʅ model, folosind modul condi˛ional-optativ, pre-
zent ˗i perfect:
a surâde ar surâde ar fi surâs
a se sui
a ʕine
a binecuvânta
a sorbi
a suspina
a se rȿsti
Alcʅtui˛i, apoi, enun˛uri! Model: Ar surâde copiilor. Ar Ƥ surâs copiilor.
Lucra˛i în perechi! A˝i citit cu aten˛ie textul „Bunicul”? Alege˝i varianta corectʅ!
a) Bunicul stȿ pe balcon./Bunicul stȿ pe prispȿ./Bunicul stȿ în curte.

b) Bunicul priveʑte spre grȿdinȿ./Bunicul priveʑte spre parc./Bunicul priveʑte spre pȿdure.
c) Bunicul are barba ʑi mustaʕa albe./Bunicul are barba ʑi mustaʕa negre./Bunicul are barba ʑi
mustaʕa blonde.
d) Bunicul îi ʕine pe copii în braʕe./Bunicul îi ʕine pe copii pe spate./Bunicul îi ʕine pe copii pe genunchi.
e) Mama copiilor aduce apȿ./Mama copiilor aduce lapte./Mama copiilor aduce suc.
f) Nepoʕii sȿrutȿ pȿrul bunicului./Nepoʕii sȿrutȿ mâinile bunicului./Nepoʕii sȿrutȿ genunchii bu-
nicului.
g) Copiii au împȿrʕit barba ʑi mustaʕa bunicului./Copiii au împȿrʕit pȿrul ʑi umerii bunicului./Co-
piii au împȿrʕit genunchii ʑi mâinile bunicului.
h) Dupȿ o vreme, copiii s-au dus în grȿdinȿ./Dupȿ o vreme, copiii au închis poarta./Dupȿ o vreme,
copiii s-au certat.
i) Bunicul îi ceartȿ pe nepoʕi./Bunicul îʑi iubeʑte nepoʕii./Bunicul îi trimite pe copii acasȿ.
j) Bunicul este fericit./Bunicul este trist./Bunicul este furios.
30
Reciti˛i textul „Bunicul” ˗i rʅspunde˛i la întrebʅri!
a) Cum aratȿ bunicul? e) De ce se ceartȿ?
b) Ce aflȿm despre nepoʕii lui? f) De ce este supȿratȿ mama copiilor?
c) Cum se joacȿ bunicul cu nepoʕii lui? g) De ce este fericit bunicul?
d) Cu ce pȿrʕi ale corpului bunicului se
joacȿ nepoʕii?
Desena˛i portretul bunicului din textul „Bunicul”! Prezenta˛i portretele desenate
de voi ˗i explica˛i-le colegilor ce ˗i cum a˛i desenat!
Povesti˛i con˛inutul textului „Bunicul”!
Lucra˛i în echipe! Spune˛i-i bʅie˛elului, apoi feti˛ei din textul „Bunicul”, câteva cu-
vinte de laudʅ (aproximativ 30-35 de cuvinte)!
Da˛i-le note copiilor pentru comportamentul lor din textul studiat, de la 1 la 5! Nota 1 este
pentru foarte frumos, iar nota 5 este este pentru foarte urât.
cumin˜enie drʆgʆlʆ˘enie respect supʆrare Ƥne˜e ?

nota
(cumin˜enie: szófogadás, drʆgʆlʆ˘enie: kedvesség, respect: tisztelet, supʆrare: harag, fine˜e: finomság)
Completa˛i cu formele corecte ale numeralului colectiv: amândoi (ambii), amân-

douʆ (ambele), amândurora!
a) Cei doi copii sunt în curte. .................. vorbesc cu bunicul.
b) Cele douȿ fete sunt pe balcon. .................. le plac pisicile.
c) Cele douȿ femei fac cumpȿrȿturi. .................. cumpȿrȿ roʑii ʑi castraveʕi.
d) Cei doi bunici stau pe prispȿ. ..................... beau ceai.
e) Copiii stȿteau pe genunchii bunicului. ..................... se jucau cu barba lui.
f) Bȿieʕii se joacȿ în curte. ...................... le place fotbalul.
g) Fetele se privesc în oglindȿ. ..................... poartȿ rochii noi.
Lucra˛i în echipe! Observa˛i banda desenatʅ! Prezenta˛i-o!
Un mic ajutor:
1. Ce se vede în ƒecare din cele patru 5. Este simpaticȿ banda desenatȿ? De
desene? ce?
2. De ce fetiʕa trage perdeaua ʑi se cul- 6. Daʕi-i acestei benzi desenate un titlu!
cȿ înapoi în pat? 7. Realizaʕi desene diferite pentru ultime-
3. Aʕi fost ʑi voi în asemenea situaʕii? le douȿ imagini!
Povestiʕi! 8. Prezentaʕi cum se terminȿ povestea
4. Ce ar face fetiʕa dacȿ ar ƒ o zi de voastrȿ!
ʑcoalȿ?
31
Figuri de stil
Figurile de stil sunt procedee prin care se modiƒcȿ înʕelesul propriu al unui cuvânt sau unei
structuri gramaticale uzuale pentru a da mai multȿ forʕȿ unei imagini sau expuneri.
a) Personiƒcarea: obiectelor, animalelor, plantelor etc. li se atribuie însuʑiri umane.
b) Enumeraʕia: prezentarea succesivȿ a unor fapte sau aspecte.
c) Repetiʕia: repetarea unui cuvânt sau a unei expresii în diferite poziʕii ale enunʕului.
d) Antiteza: opoziʕia dintre douȿ cuvinte, fapte, personaje, situaʕii.
e) Comparaʕia: alȿturarea a doi sau mai mulʕi termeni cu scopul evidenʕierii primului termen.
f) Hiperbola: se exagereazȿ intenʕionat, mȿrind sau micʑorând, trȿsȿturile unei ƒinʕe, ale unui
lucru, fenomen, eveniment.
Lucra˛i în perechi! Identifica˛i figurile de stil (compara˛ie, repeti˛ie, enumera˛ie,

antitezʅ, personificare, hiperbolʅ)!
a) O jumʆtate de ceas pe Calea Victoriei face cât o jumʆtate de an în strada Ra˜iu.

b) ... Didi, ro˘ie ca racul de ru˘ine.
c) Ierta˜i, vʆ rog… Ierta˜i, vʆ rog…
d) ... câte-o gurʆ de vânt
e) ... sʆ se plimbe pe Calea Victoriei, Ƥindcʆ lui nu-i place mahalaua ...
f) ... un domn care fredoneazʆ, fumeazʆ ˘i-˘i rʆsuce˘te mustaã
Lucra˛i în echipe! Crea˛i diferite figuri de stil!
a) antitezȿ: .............................................
b) enumeraʕie: .......................................
c) hiberbolȿ: ..........................................
d) personiƒcare: ....................................
e) comparaʕie: .......................................
f) repetiʕie: .............................................
a) Cu ce tacâmuri mâncȿm la masȿ? d) Din ce bem?

b) Din ce mâncȿm supa/ciorba? e) Ce alte obiecte mai punem pe masȿ când
c) Din ce mâncȿm felul al doilea/principal? ne aʑezȿm la masȿ?
Asculta˛i textul „Bunicul ˗i nepotul”! Nota˛i-vʅ membrii familiei!
Asculta˛i textul „Bunicul ˗i nepotul” încʅ o datʅ! Nota˛i-vʅ zece verbe!
32
Completa˛i structurile! (col˞, tot, amʆrʆciune, rost, când, timp, scârbʆ,
genunchii)
a) îi tremurau .............. e) din când în .............
b) se umplurȿ de .............. f) Asta e prea de ............!
c) îl puserȿ într-un .............. g) se uitau mult ......... unul la altul
d) lȿcrimau de .............. h) nu-l mai lua nimeni la ..........

Bunicul ˗i nepotul
dupʆ Fra˞ii Grimm
A fost odatȿ un bȿtrân. ʎi de bȿtrân ce era, privirea i s-a tul-
burat, auzul i s-a slȿbit ʏi-i tremurau genunchii la orice miʏcare.
Când ʏedea la masȿ sȿ mȿnânce, abia mai putea sȿ ʗinȿ lingura
în mânȿ: vȿrsa ciorba pe masȿ, iar uneori îi scȿpau chiar bucȿtu-
rile din gurȿ.
ʎi vȿzând pânȿ unde a ajuns bȿtrânul cu nevolnicia, ƒul ʏi no-
rȿ-sa s-au umplut de scârbȿ. Nu-l mai aʏezau sȿ mȿnânce cu ei
la masȿ, ci-l puneau într-un colʗ, lângȿ vatrȿ.
ʎi din ziua aceea îi dȿdeau mâncarea într-o strachinȿ de lut, ʏi
nici mȿcar atât cât sȿ se sature. Ochii bȿtrânului lȿcrimau de amȿrȿciune.
Într-o zi, strachina de lut i-a scȿpat din mâinile cuprinse de tremur; a cȿzut pe jos ʏi s-a fȿcut
cioburi. Când a vȿzut asta, nora a apucat sȿ-l certe de zor, dar bȿtrânul s-a închis în amȿrȿciunea
lui ʏi nu scotea o vorbȿ. Din când în când, scȿpa câte-un oftat adânc.
„Asta e prea de tot!”, îʏi spuneau în sinea lor bȿrbatul ʏi nevasta. ʎi i-au cumpȿrat din târg o
strachinȿ de lemn. Bietul bȿtrân trebuia sȿ mȿnânce de aici înainte doar din strachina de lemn.
ʎi iatȿ cȿ odatȿ, spre searȿ, cum ʏedeau cu toʗii în odaie, nepoʗelul, sȿ tot ƒ avut vreo patru
aniʏori, a început a-ʏi face de joacȿ cu niʏte scândurele.
– Ce faci tu acolo? l-a întrebat taicȿ-sȿu.
– Fac ʏi eu o covȿʗicȿ, i-a rȿspuns copilaʏul, din care sȿ mȿnânce tata ʏi mama, când n-or mai
ƒ în putere, ca bunicul!
Amândoi se uitau mult timp unul la altul ʏi de amar ʏi de ruʑine i-a podidit plânsul. L-au poftit
de îndatȿ pe bȿtrân sȿ se aʏeze la masa lor ʏi, din ziua aceea, au mâncat iarȿʏi cu toʗii împreunȿ.
ʎi din când în când se mai întâmpla ca bȿtrânul sȿ verse din mâncare, acum însȿ nu-l mai lua
nimeni la rost…
a lua la rost: a dojeni, a reproʑa, a mustra
bucʆturʆ: îmbucȿturȿ, înghiʕiturȿ de zor: din plin, din toate puterile, cu elan
lut: argilȿ, pȿmânt nevolnicie: slȿbiciune, neputinʕȿ
strachinʆ: vas (de lut, de metal etc.) vatrʆ: cuptor
covʆ˜icʆ (covatʆ): vas lunguieʕ de lemn folosit scârbʆ: greaʕȿ, silȿ
la fȿcutul pâinii, la spȿlatul rufelor etc. amʆrʆciune: mâhnire, tristeʕe
Citi˝i cu aten˝ie fragmentul urmʅtor! Gʅsi˝i cuvintele care con˝in diftongi ˗i despʅr-
˝
˝i˝i-le în silabe:
Când ʏedea la masȿ sȿ mȿnânce, abia mai putea sȿ ʗinȿ lingura în mânȿ: vȿrsa ciorba pe masȿ,
iar uneori îi scȿpau chiar bucȿturile din gurȿ.
ʎi din ziua aceea îi dȿdeau mâncarea într-o strachinȿ de lut, ʏi nici mȿcar atât cât sȿ se sature.
Ochii bȿtrânului lȿcrimau de amȿrȿciune.

33
Completa˛i cu prepozi˛ia potrivitʅ: de, din, pe, de, în, din, de de, din, în, din, în, de, de!
Într-o zi, strachina ......... lut i-a scȿpat ......... mâinile cuprinse ......... tremur; a cȿzut ......
jos ʏi s-a fȿcut cioburi. Când a vȿzut asta, nora a apucat sȿ-l certe ......... zor, dar bȿtrânul
s-a închis ......... amȿrȿciunea lui ʏi nu scotea o vorbȿ. ......... când ........ când, numai, scȿpa
câte-un oftat adânc.
„Asta e prea ........ tot!”, îʏi spuneau ........ sinea lor bȿrbatul ʏi nevasta. ʎi i-au cumpȿrat
....... târg o strachinȿ ......... lemn. Bietul bȿtrân trebuia sȿ mȿnânce ....... aici înainte doar .......
strachina de lemn.
Ce cuvinte folosim astʅzi mai frecvent:
a) farfurie sau strachinȿ? c) ʑedeau sau stȿteau?

b) odaie sau camerȿ? d) soʕie sau nevastȿ?
bucʆtʆrie carte corpul omenesc

... ... ...
Lucra˛i în perechi! Folosi˛i modul condi˛ional-optativ!
Model: Bunicul mʆnâncʆ ciorbʆ. – Bunicul ar mânca o ciorbʆ.
a) Copilul se joacȿ. e) Copilul face un vas de lemn.

b) Pȿrinʕii copilului merg la târg. f) Îi podideʑte plânsul.
c) Bunicul se închide în amȿrȿciunea lui. g) Bunicul nu mai ʑade în colʕ.
d) Tatȿl ʑi mama se uitȿ unul la celȿlalt. h) Nimeni nu îl mai ia la rost.
Lucra˛i în perechi! Pune˛i verbele la modul imperativ!
Model: a spune – Spune! Spune˜i!
a) a sta – ...................! .........................! f) a mânca – ...................! .........................!

b) a da – ...................! .........................! g) a scȿpa – ...................! .........................!
c) a lua – ...................! .........................! h) a rȿspunde – ...................! .........................!
d) a certa – ...................! .........................! i) a face – ...................! .........................!
e) a închide – ...................! .........................! j) a ʑedea – ...................! .........................!
Reciti˛i textul „Bunicul ˕i nepotul”! Rʅspunde˛i la întrebʅri!
a) Cum arȿta bȿtrânul? d) De ce a vrut sȿ construiascȿ vasul ?

b) De ce a trebuit sȿ mȿnânce într-un colʕ? e) Ce aʕi învȿʕat din aceastȿ poveste?
c) Ce a început sȿ construiascȿ bȿieʕelul?
Povesti˛i con˛inutul textului „Bunicul ˗i nepotul”!
34
Cum v-a˛i sim˛it în timpul ascultʅrii ˗i lecturʅrii textului „Bunicul ˗i nepotul”?
Alege˛i un emoticon ˗i motiva˛i de ce l-a˛i ales!
Discursul narativ
Elementele discursului narativ sunt:
a) Incipitul este secvenʗa introductivȿ a textului narativ: prezentarea indicilor de timp ʏi de
spaʗiu, a unor personaje, comentariul preliminar al naratorului.
b) Finalul este sfârʏitul textului narativ, care aduce rezolvarea conflictului (ƒnal închis) sau nu
(ƒnal deschis).
c) Secvenʗȿ narativȿ este unitatea elementarȿ a discursului narativ care conʗine relatarea
unei singure întâmplȿri.
d) Episodul este acʗiunea secundarȿ dintr-o operȿ narativȿ, având un rol relativ independent.
e) Înlȿnʗuirea este procedeul de legare a secvenʗelor într-o operȿ epicȿ, constând în dispune-
rea cronologicȿ a întâmplȿrilor.
f) Alternanʗa este procedeul prin care sunt prezentate alternativ douȿ întâmplȿri/povestiri,
procedeu evidenʗiat prin formulȿri precum: în acest timp, în acela˘i timp, pe când etc. Procedeul
presupune trecerea de la un plan al naraʗiunii la altul, având ca efect complicarea naraʗiunii.
Lucra˛i în echipe! Observa˛i elementele discursului narativ din povestirea „Buni-

cul ˗i nepotul”:
a) Precizaʕi incipitul povestirii (când ʑi unde d) Prezentaʕi ƒnalul povestirii (cum se rezolvȿ
are loc povestirea, cine sunt personajele conflictul)!
care apar în povestire)!
b) Prezentaʕi o secvenʕȿ a povestirii (de exem-
plu: secvenʕa când bȿtrânul a vȿrsat cior-
ba)!
c) Prezentaʕi înlȿnʕuirea a douȿ secvenʕe
(de exemplu: secvenʕa vȿrsȿrii ciorbei ʑi a
aʑezȿrii sale în colʕul camerei)!
Redacta˛i o compunere despre un bunic/o bunicʅ (aproximativ 60-70 de cuvinte)!
Fi˛i aten˛i la a˗ezarea în paginʅ! Compunerea va con˛ine urmʅtoarele pʅr˛i: intro-
ducere, cuprins ˗i încheiere.
Asculta˛i textul despre o doamnʅ în vârstʅ ˗i un adolescent! Nota˛i-vʅ în

timpul ascultʅrii câteva cuvinte care se referʅ la adolescent!
Asculta˛i încʅ o datʅ textul „Bʅtrânica”! Încercui˛i cuvintele pe care le-a˛i auzit!
autobuz, tren, copil, adolescent, doamnʆ, femeie, scaun, ˘ofer, a urca, a coborî
Asculta˛i textul „Bʅtrânica” încʅ o datʅ ˗i spune˛i ce sentimente a˛i avut în timpul
ascultʅrii! Marca˛i cu X ceea ce vi se pare potrivit!
de simpatie faʕȿ de doamna în vârstȿ de simpatie faʕȿ de narator

de simpatie faʕȿ de elev de indiferenʕȿ faʕȿ de doamna în vârstȿ
35
de indiferenʕȿ faʕȿ de elev de curiozitate faʕȿ de elev
de indiferenʕȿ faʕȿ de narator de curiozitate faʕȿ de narator
de curiozitate faʕȿ de doamna în vârstȿ altele: ..............................
Citi˛i textul de mai jos!

Bʅtrânica
Astȿzi dimineaʕȿ mȿ aflam într-un autobuz prin faimosul oraʏ Roma. În autobuz, împreunȿ:
elevi, adolescenʕi, oameni care merg la serviciu, bȿtrâni în drum spre nepoʕi sau spre doctor, ori
spre pieʗe sau magazine, ca sȿ-ʑi cumpere câte ceva proaspȿt.
Admiram chipurile oamenilor. Unii erau veseli, iar unii – mai puʕini, totuʑi, – aveau un aer preo-
cupat. La un moment dat, îmi atrage atenʕia un tânȿr abia ieʏit din vârsta copilȿriei. Aproape sigur
se îndrepta spre ʑcoalȿ. ʔinea smartphone-ul în mâna stângȿ, iar cu mâna dreaptȿ butona cu o
vitezȿ uluitoare mesaje pe touchscreen ʑi la ƒecare zece secunde îʑi reaʑeza una dintre cȿʑti care
îi tot ieʑea din ureche. Ritmul rap din acele cȿʑti ajungea pânȿ la mine, deʑi eram cam la trei metri
distanʕȿ. Curbele, frânele bruʑte ʑi repornirile autobuzului îl fȿceau pe tânȿr sȿ-ʑi piardȿ echilibrul,
pendula stânga-dreapta, aproape sȿ cadȿ!
O bȿtrânicȿ foarte simpaticȿ ʑi cochetȿ îl urmȿrea. Ea ocupa un loc chiar pe bancheta din
spatele adolescentului. Doamna avea mai mult ca sigur peste optzeci de ani. Ceea ce m-a impre-
sionat la aceastȿ scenȿ a fost faptul cȿ doamna s-a ridicat ʑi i-a oferit scaunul. Am crezut cȿ face
acest gest pentru cȿ urma sȿ coboare la urmȿtoarea staʕie. Ei bine, nu! Bȿtrânica s-a apropiat de
locul de la fereastra unde stȿteam eu ʑi, adresându-i-se unei alte persoane care stȿtea între noi,
i-a spus: „mi-e milȿ de aceʑti copii care-ʑi riscȿ sȿnȿtatea cu telefoanele acestea, aʕi vȿzut, era
sȿ cadȿ, nu reuʑea sȿ se ʕinȿ de barȿ de dragul butonatului, sȿ
nu mai vorbim ʑi de cȿʑtile astea din ziua de azi care par niʑte
perfuzii”.
A coborât împreunȿ cu mine la capȿt de linie. ʐi adolescentul
a coborât ʑi acum se îndepȿrta pe trotuar, desigur, butonând mai
departe telefonul, cu capul aplecat în jos, cu acele cȿʑti care îi
tot cȿdeau din urechi…
Citi˛i fragmentul în trei feluri, ca ˕i cum a˝i Ƥ: a) bucuro˗i, b) surprin˗i ˗i c) supʅra˛i!

ʔinea smartphone-ul în mâna stângȿ, iar cu mâna dreaptȿ butona cu o vitezȿ uluitoare
mesaje pe touchscreen ʑi la ƒecare zece secunde îʑi reaʑeza una dintre cȿʑti care îi tot
ieʑea din ureche. Ritmul rap din acele cȿʑti ajungea pânȿ la mine, deʑi eram cam la trei
metri distanʕȿ. Curbele, frânele bruʑte ʑi repornirile autobuzului îl fȿceau pe tânȿr sȿ-ʑi
piardȿ echilibrul, pendula stânga-dreapta, aproape sȿ cadȿ!
Indica˛i sensul corect al cuvintelor!
a) faimos: a. mare, b. renumit; c. fȿrȿ copii; d) uluitor: a. surprinzȿtor; b. urât; c. ultim;

b) a butona: a. a apȿsa butoanele; b. a e) cascȿ: a. receptoare ƒxate în urechi; b.
încheia (cu) nasturi; c. a aduce butoaie; persoanȿ care nu doarme; c. telefon
c) adolescent: a. copil; b. tânȿr; c. persoanȿ modern.
la vârsta dintre copilȿrie ʑi tinereʕe;
Silabele sunt amestecate! Forma˛i din ele cuvinte cu sens!
TI-CȾ-SIM-PA, O-NAT-IM-PRE-SI; LES-DO-A-CENʔI; TA-NȾ-SȾ-TEA.
36
Lucra˛i în perechi! Spune˛i care dintre afirma˛iile selectate din textul „Bʅtrânica”
sunt adevʅrate:
a) Un adolescent cȿlȿtorea cu tramvaiul./Un adolescent cȿlȿtorea cu autobuzul./Un adolescent
cȿlȿtorea cu taxiul.
b) În autobuz, o bȿtrânicȿ a observat un adult./În autobuz, o bȿtrânicȿ a observat un profesor./În
autobuz, o bȿtrânicȿ a observat un elev.
c) Adolescentul asculta muzicȿ ʑi butona telefonul mobil./Adolescentul asculta ʑtiri ʑi butona
telefonul mobil./Adolescentul asculta muzicȿ ʑi butona tableta.
d) Adolescentul se ʕinea de bara din autobuz./Adolescentul nu se ʕinea de bara din autobuz./
Adolescentul se ʕinea de scaun.
e) Doamna voia sȿ-i ofere locul./Doamna voia sȿ-i ofere smartphone-ul./Doamna voia sȿ-i ofere
cȿʑtile.
f) Bȿiatul a coborât din autobuz ʑi asculta în continuare cȿʑtile./Bȿiatul a coborât din autobuz ʑi
asculta în continuare muzicȿ./Bȿiatul a coborât din metrou ʑi asculta în continuare muzicȿ.
Lucra˛i în echipe! Prezenta˛i, în câte 5-6
enun˛uri, cele douʅ personaje din auto-
buz: adolescentul ˗i bʅtrâna doamnʅ!
Povesti˛i con˛inutul textului „Bʅtrânica”!
Lucra˛i în perechi! Imagina˛i-vʅ un dialog,

de 8-10 replici, între doamna în vârstʅ ˗i
adolescent!
Corecta˛i textul (10 gre˗eli)!
Mȿ plimbam pe strȿziile Romei. Vedeam mulʕii adolescenʕii cu cȿʑtile în urechi. As-

cultau muzicȿ pop s-au rap. Uneori, auzeam ʑi eu muzica lor. Adolescenʕii se jucau ʑi pe
telefoanele inteligente. Butonau tot timpu, aʑa cȿ, uni, nici mȿcar nu au fost atenʕii la se-
mafori. Odatȿ, chiar a trebui sȿ opresc la semafor un adolescent, altfel, îl lovea o maʑina.
Lucra˛i în echipe! Continua˛i frazele introduse prin pronume relative:
a) Acesta este oraʑul care .............................. i) El ʑtie ce ...............................

b) Acesta este bunicul care ............................. j) Am vȿzut bȿtrânica despre care .....................
c) Cunoʑti eleva cȿreia .............................. k) Rȿspunsul a fost bun, ceea ce ........................
d) Am observat staʕia la care .............................. l) Nici nu ʑtiu câʕi ..................................
e) Am vȿzut pe cine ............................... m) Nu ʑtiu cine ...............................
f) A cumpȿrat un telefon pe care ........................ n) Am vȿzut în vitrinȿ ghiozdanul în care ..........
g) Aceʑtia sunt adolescenʕii cȿrora ..................... o) A spus mereu câte ..............................
h) Nu am aflat pe cine ...............................
Precizare: Formele pronumelui relativ sunt: cine (cui), ce, care (cʆruia, cʆreia, cʆrora),
cât (câtʆ, câ˜i, câte, câtor), ceea ce etc. Pronumele relativ cine se referʆ la fiin˜e, care
˘i ce se pot referi atât la fiin˜e cât ˘i la lucruri, iar cât se referʆ la cantitatea obiecte-
lor. Aceste forme pronominale pot fi folosite ˘i în enun˜uri interogative, atunci când
˞in locul cuvintelor a˘teptate ca rʆspuns.
37
Romanul grafic
Romanul graƒc este deƒnit ca o lucrare de ƒcʕiune în format de bandȿ desenatȿ ʑi prezentatȿ
sub forma unei cȿrʕi. Se diferenʕiazȿ de termenul „benzi desenate” care se referȿ la benzi dese-
nate publicate în episoade.
Face˛i o listʅ cu elementele cel mai des întâlnite în benzile desenate ˗i în roma-
nele grafice! Verifica˛i dacʅ acestea se regʅsesc în fragmentele din romanele
grafice de mai jos!
Lucra˛i în echipe!
I. Citi˛i fragmente din romanul graƤc „Ora 12” al autoarei Alexandra
Gold!
Conʕinutul pe scurt: Patru tineri englezi, Will, Ian, Matt ʏi Ray, prieteni, sunt invitaʗi de unchiul
unuia dintre ei sȿ-ʏi petreacȿ vacanʗa de varȿ într-un orȿʏel din Ardeal. Transilvania este ʗara fan-
tasticului, astfel, vacanʗa lor se va transforma pe neaʏteptate într-o cȿlȿtorie în timp. La sfârʑit, se
rezolvȿ toate problemele ivite.
a) Descrieʕi ƒecare imagine (desen)! e) Faceʕi abstracʕie de replici ʑi scrieʕi în locul

b) Care desen vȿ place cel mai mult? De ce? lor altele, noi! Prezentaʕi-le clasei/grupei!
c) Care text (replicȿ) vȿ place cel mai mult? De f) Încercaʕi sȿ realizaʕi douȿ-trei desene cu
ce? text (replici)! Teme posibile: vacanʕa, un
d) Povestiʕi conʕinutul fragmentului din romanul sfârʑit de sȿptȿmânȿ cu familia, o dru-
graƒc de mai sus! meʕie prin pȿdure, o excursie cu clasa etc.
Prezentaʕi-le clasei/grupei!
II. Citi˛i fragmente din romanul graƤc „Persepolis” de Marjane Satrapi!
Conʕinutul pe scurt: „Persepolis” este un roman graƒc ce-ʏi ia numele de la fosta capitalȿ a
imperiului persan. Scris de Marjane Satrapi, este, de fapt, o autobiograƒe vizualȿ, în alb-negru,
38
a autoarei, tristȿ ʑi amuzantȿ în acelaʑi timp,
despre copilȿria petrecutȿ în timpul Revoluʕiei
islamice ʑi a Rȿzboiului iraniano-irakian. Cartea
povesteʏte, în aproape 400 de pagini, copilȿria
pe care Marjane Satrapi ʏi-a petrecut-o la Tehe-
ran, anii petrecuʗi la liceu în Viena, revenirea în
Iran ʏi plecarea deƒnitivȿ în Franʗa.
a) Descrieʕi ƒecare imagine (desen)!

b) Ce aflȿm despre copil?
c) Care desen vȿ place cel mai mult?
De ce?
d) Care text (replicȿ) vȿ place cel
mai mult? De ce?
e) Despre ce fel de familie este vor-
ba?
f) Povestiʕi conʕinutul fragmentului
din romanul graƒc de mai sus!
g) Faceʕi abstracʕie de replici ʑi scri-
eʕi în locul lor altele, noi! Prezen-
taʕi-le clasei/grupei!
III. Citi˛i fragmente din romanul graƤc „Biciul Domnului” („Isten osto-
ra”) de Szebeni Péter!
Conʕinutul, pe scurt: În vremurile de demult,
hunii au emigrat la stele, de unde s-au întors
pe pȿmânt pentru a-l învia pe Attila ʑi pentru a
depȿʑi un pericol care ameninʕȿ întreaga lume.
Între timp, ei fac cunoʑtinʕȿ cu omul de azi care
are un sistem de valori complet diferit faʕȿ de
cel vechi ʑi se confruntȿ cu imaginea unei naʕi-
uni cândva glorioasȿ.
Descrieʕi ƒecare imagine (desen)!

a) Care desen vȿ place cel mai mult?
De ce?
b) Ce aflȿm despre fatȿ?
c) Care text (replicȿ) vȿ place cel
mai mult? De ce?
d) Povestiʕi conʕinutul fragmentului
din romanul graƒc de mai sus!
e) Faceʕi abstracʕie de replici ʑi scri-
eʕi în locul lor altele, noi! Prezen-
taʕi-le clasei/grupei!
39
Discuta˛i: Ce este un e-mail? Cine scrie e-mailuri? De ce scriem e-mailuri?
Privi˛i imaginea de mai jos! IdentiƤca˛i elementele e-mailului!
Un mic ajutor:
Cʆtre: Se introduce adresa de e-mail a persoanei
cȿreia îi scriem.
Subiect: Se scrie titlul/conʕinutul mesajului, pe
scurt.
În spaʕiul mare, alb, dreptunghiular al foii se scrie
mesajul.
Când a fost terminat, se reciteʑte, se corecteazȿ,
se modiƒcȿ etc.
E-mailului i se pot ata˘a texte, fotograƒi, tabele etc.
La sfârʑit, se apasȿ pe butonul albastru: „Trimite”.
Citi˛i e-mailul urmʅtor!
E-mailul unei profesoare despre programul „˖coala altfel”
Odatȿ cu „ʐcoala altfel”, elevii ʐcolii Gimnaziale „Voievod Neagoe Basarab” au plantat flori în
curtea ʑcolii. Grȿdina ʑcolii a devenit astfel mai frumoasȿ cu ƒecare floare plantatȿ, iar elevii mai
dornici sȿ protejeze natura. O altȿ pasiune a elevilor este gastronomia, ceea ce s-a vȿzut ʑi la ac-
tivitatea „Micul bucȿtar”. Elevii au pus multȿ pasiune ʑi talent, ceea ce a dus la o jurizare diƒcilȿ
a prȿjiturilor.
Lucra˛i în perechi! Indica˛i sensul urmʅtoarelor cuvinte:

a) gastronomie: stricarea mâncȿrurilor/prepararea mâncȿrurilor/fotograƒerea mâncȿrurilor;
b) jurizare: a asculta/a puncta/a înjura;
c) pasiune: dragoste puternicȿ/mâncare puternicȿ/ʑcoalȿ puternicȿ;
d) talent: notȿ deosebitȿ/capacitate deosebitȿ/grȿdinȿ deosebitȿ;
e) a proteja: a pleca/a apȿra/a distruge;
f) bucȿtar: cel care cumpȿrȿ mâncarea/cel care gȿteʑte mâncarea.
Lucra˛i în perechi! Reciti˛i e-mailul doamnei profesoare ˗i preciza˛i urmʅtoarele:
a) Care ar putea ƒ subiectul mesajului?
b) Dupȿ pȿrerea voastrȿ, cui îi scrie mesajul: unui copil/unui coleg sau unei colege/
pȿrinʕilor elevilor/unei vecine, unui vecin/unei persoane pe care nu o cunoaʑte/unui
ʑef sau unei ʑefe?
c) Despre ce scrie doamna profesoarȿ în e-mail?
d) Doamna profesoarȿ a ataʑat ʑi douȿ fotograƒi. Ce reprezintȿ acestea?
Scrie˛i-i doamnei profesoare un e-mail, de 40-50 cuvinte, în care sʅ-i povesti˛i ce
a˛i fʅcut în sʅptʅmâna „˖coala altfel”!
Marca˛i cu x cʅsu˛a care vi se potrive˗te!

1. Particip cu plȿcere la activitȿʗile organizate pe grupe:
puternic dezacord dezacord neutru acord puternic acord
2. Îmi place ca pȿrerile mele sȿ ƒe întotdeauna respectate de ceilalʗi:
puternic dezacord dezacord neutru acord puternic acord
40
Lucra˛i în perechi! Completa˛i anun˛ul de micʅ publicitate (foarte, ro˘ie, aluminiu,
an, mic, folositʆ)!
Vând bicicletȿ, abia ............. , de culoare .............. cumpȿratȿ cu un
............. în urmȿ, într-o stare tehnicȿ ............. bunȿ, bine întreʕinutȿ,
la cel mai ............. preʕ. Este dotatȿ cu roʕi de .............., apȿrȿtori de
noroi ʑi clopoʕel. Telefon: 0123-456789.
Lucra˛i în echipe! Scrie˛i anun˛uri de micʅ publicitate, „vinde˛i” sau „cumpʅra˛i”:
calculatoare, laptopuri, schiuri, telefoane mobile, aparate foto, ma˗ini de spʅlat
etc.!
Completa˛i tabelul cu verbe la imperativ, dupʅ model:
a mânca sensul în limba maghiarʆ Mʆnâncʆ! Mânca˜i!
a planta
a vedea
a proteja
a pune
Lucra˛i în perechi! Fi˛i politico˗i!

Model: Citi˜i aceastʆ carte! – Vʆ rog sʆ citi˜i aceastʆ carte!
a) Protejaʕi natura!
b) Plantaʕi flori!
c) Gȿtiʕi ceva pentru copii!
d) Mergeʕi în grȿdinȿ!
e) Scrieʕi un e-mail!
f) Aʑteptaʕi-o pe doamna profesoarȿ!
g) Jurizaʕi prȿjiturile!
h) Ascultaʕi-l pe domnul profesor!
i) Plimbaʕi-vȿ în parc!
Lucra˛i în echipe! Compara˛i codul lingvistic al celor douʅ limbi!

Mesajul în limba românʆ în limba maghiarʆ
Formulȿ de mulʕumire pentru masȿ
Formulȿ de urare la aʑezarea la masȿ
Formule de exprimare a orei
Formule de mulʕumire pentru un gest drȿguʕ
Întrebare privind starea sȿnȿtȿʕii
Întrebare privind data
Salut de bun venit
Exprimarea datei
Urare de Anul Nou
Urare de Crȿciun
Urare de Paʑti
Urare pentru ziua de naʑtere
Urare pentru ziua onomasticȿ
Urare de plecare la drum
etc.
41
1. Alcʅtui˛i enun˛uri cu urmʅtoarele cuvinte: palmʆ, a ˜ipa, a se înfuria, a surâde, a suspina,

sprânceanʆ, cocor, musta˜ʆ, frʆ˜e˘te, odinioarʆ!
2. Completa˛i tabelul!
eu sʆ fac tu sʆ faci el, ea sʆ facʆ

eu sȿ sȿrut tu el, ea
eu sȿ mângâi tu el, ea
eu sȿ ocup tu el, ea
eu sȿ ies tu el, ea
eu sȿ ofer tu el, ea
3. Ordona˛i cuvintele pentru a rezulta enun˛uri corecte!
a) smartphone-ul, în, ʕinea, mâna, stângȿ;

b) se, spre, adolescentul, ʑcoalȿ, îndrepta;
c) cȿʑti, pânȿ, la, ritmul, rap, din, ajungea, mine;
d) ʑi, bȿtrânicȿ, o, urmȿrea, cochetȿ, îl, simpaticȿ, foarte;
e) niʑte, azi, cȿʑtile, ziua, de, par, din, perfuzii.
(10 puncte, câte 2 puncte pentru Ƥecare enun˜ corect, cu sens)
4. Corecta˛i e-mailul (con˛ine 10 gre˗eli)!

Dragȿ mamȿ!
Astȿzi, când am stat la rînd cu clasa ca se intrȿm la expoziʕie, am perdut 10 lei. Cu
aceʑtii bani am vrut sȿ plȿtesc biletul de intrare. Iam scos din buzunar cu batiste cu tot.
Din fericire, Anca a vȿzut banii pe jos ʑi m-a întrebat dacȿ nu cum va sunt ai mei. Atunci
am observat cȿ nu îi mai avea în buzunar. I-am mulʕumit pentru cȿ ia vȿzut ʑi mi i-a dat.
Mȿ bucuri foarte mult cȿ avem în clasȿ fete precum Anca.
Cu dragi,
Judit
(10 puncte; câte 1 punct pentru Ƥecare gre˘ealʆ gʆsitʆ)
5. Transforma˛i enun˛urile, punând verbele la plural!
Model: Opre˘te autobuzul! – Opri˜i autobuzul!
a) Pune-ʕi cȿʑtile! – ................................. f) ʔine-te de barȿ! – ..........................

b) Ascultȿ muzicȿ! – ............................... g) Ocupȿ loc! – ..................................
c) Butoneazȿ telefonul mobil! – ............. h) Oferȿ doamnei scaunul! – ...........
d) Coboarȿ la urmȿtoarea staʕie! – ........ i) Stai jos! – .......................................
e) Mergi la ʑcoalȿ! – ............................... j) Urmȿreʑte autobuzul! – ................
42
Natura
Spune˛i tot ce vʅ vine în minte legat de cu- Discuta˛i despre naturʅ, fo-
vântul „natura”! În Ƥecare col˛ al Ƥgurii va Ƥ losind urmʅtoarele cuvinte:
un cuvânt.
copaci, iarbʆ, ƥori, plante de apartament,
grʆdinʆ, pʆdure, animale, grijʆ, curʆ˜enie,
natura muncʆ voluntarʆ, ajutor, anotimp, soare,
ploaie, vânt, zʆpadʆ, plimbare, parc, dru-
me˜ii, excursii, ape, mun˜i, frumuse˜i etc.
Descrie˝i imaginile
i il cu ajutorul
j l urmʅtoarelor
ʅ întrebʅri:
a) Ce observaʕi în imagini? Realizaʕi o descriere detaliatȿ!
Asculta˛i textul „Povestea bradului de Crʅciun” ˗i nota˛i-vʅ 10 cuvinte în

timp ce asculta˛i!
Asculta˛i textul „Povestea bradului de Crʅciun” încʅ o datʅ ˗i marca˛i un X

în dreptul cuvintelor auzite!
aripa frunzȿ
barzȿ iarnȿ
brad om
creangȿ vrabie
culcuʑ profesor
drum ʕȿri
elev vara
Citi˛i urmʅtoarele texte!
Bradul de Crʅciun
I. Povestea bradului de Crʅciun
Povestea spune cȿ atunci când a venit prima toamnȿ pe lume, toate pȿsȿrile s-au grȿbit sȿ
plece spre ʗȿri mai calde. Una singurȿ a mai rȿmas: o vrabie micȿ ʏi zgribulitȿ, pe o creangȿ de
la marginea codrului. Avea, sȿrȿcuʗa, o aripȿ ruptȿ ʏi nu putea sȿ zboare prea mult. S-a dus sȿ
cearȿ ajutorul unui copac, cȿci acesta având rȿdȿcini puternice, nu va pleca nicȿieri ʏi va ʏti cum
sȿ înfrunte frigul iernii. S-a dus mai întâi la stejar:
43
– Te rog frumos, lasȿ-mȿ sȿ trȿiesc printre ramurile tale, cȿci
vine iarna ʏi voi muri fȿrȿ adȿpost!
– Nu pot, i-a rȿspuns stejarul, nu vreau sȿ-mi mȿnânci ghin-
dele. Cautȿ-ʗi de drum!
S-a dus, biata vrabie, ʏi la un fag, dar nici acesta nu a vrut sȿ
o gȿzduiascȿ:
– Îmi pare rȿu, i-a zis fagul îngrijorat de vântul ce se înteʗea.
Am deja destule griji, ʏi iarna va ƒ grea. Nu pot sȿ te ajut.
ʎi tot aʏa, de la un copac la altul… Biata vrabie nici nu ʏtia în-
cotro sȿ se mai îndrepte, când, trecând pe lângȿ brad, auzi spre
bucuria ei:
– Ei, vrabie, nu te mai frȿmânta! Dacȿ vrei, rȿmâi la mine. Poʗi sta pe oricare dintre crengile
mele ʏi, împreunȿ, vom trece noi ʏi peste iarna ce vine!
Bucuroasȿ, pasȿrea îʏi fȿcu degrabȿ un culcuʏ pe una dintre ramurile bradului. ʎi chiar din
noaptea aceea vântul rece începu sȿ sufle. Palide, una câte una, frunzele copacilor cȿdeau la
pȿmânt. Doar frunzele bradului rȿmâneau verzi, toʗi ƒind uimiʗi de aʏa minune. ʎi vântul se mira
nespus, aʏa cȿ s-a dus chiar înaintea Domnului:
– Doamne, lasȿ-mȿ sȿ scutur ʏi frunzele bradului, aʏa cum fac cu toʗi copacii.
– Nu, i-a rȿspuns Dumnezeu vântului. Bradului sȿ nu-i faci nimic, cȿci a fost bun cu biata vrabie.
De el sȿ nu te atingi!
ʎi de atunci, toʗi copacii îʏi pierd haina lor de frunze ʏi flori, doar bradul îʏi pȿstreazȿ totdeauna
frunzele verzi, ƒe varȿ, ƒe iarnȿ.
II. Martin Luther ˗i bradul de Crʅciun
Martin Luther (1483–1546), pastor ʑi doctor în teologie, a fost primul refor-

mator protestant ale cȿrui reforme au dus la naʑterea Bisericii Evanghelice-
Luterane.
Se povesteʑte cȿ prima persoanȿ care a decorat un pom de Crȿciun a fost Martin Luther. Le-
genda spune cȿ într-o noapte de iarnȿ, pe când se întorcea acasȿ, Martin Luther a vȿzut stelele
sclipind pe cer printre ramurile copacilor.
Priveliʏtea i-a produs o impresie puternicȿ de legȿturȿ cu cerul ʏi, când a ajuns acasȿ, era ne-
rȿbdȿtor sȿ împȿrtȿʏeascȿ acest sentiment cu familia sa. Pentru a-i ajuta sȿ-ʏi imagineze prive-
liʏtea, s-a dus în pȿdure ʏi a tȿiat un brȿduʗ, l-a adus în casȿ ʏi l-a împodobit cu lumânȿri, care imi-
tau sclipirea stelelor pe cer. Copiii au fost atât de încântaʗi de pom, încât Martin Luther a încurajat
toate familiile din sat sȿ aducȿ brazi în casele lor ʏi sȿ-i împodobeascȿ pentru a celebra sezonul
sȿrbȿtorilor. Obiceiul s-a rȿspândit treptat în Germania ʑi mai apoi în toatȿ lumea.
III. Primii brazi de Crʅciun

Istoric vorbind, se pare cȿ existȿ dovezi care indicȿ faptul cȿ primul brad împodobit a apȿrut la
Riga, în Lituania, în anul 1510. Amintind de acest mare eveniment cu care oraʑul se mândreʑte, o
placȿ din piaʕa oraʑului Riga poartȿ inscripʕia „Primul copac de Anul Nou din Riga în 1510”.
În 1605 a fost înȿlʗat primul brad de Crȿciun într-o piaʗȿ publicȿ din Strasbourg, împodobit nu-
mai cu mere roʏii.
În Anglia, bradul de Crȿciun a apȿrut prima datȿ în anul 1841, când prinʗul Albert (de origine
germanȿ) a dȿruit un brad soʗiei sale, celebra reginȿ Victoria ʏi l-a instalat în castelul Windsor. În
vârful bradului era un înger, înlocuit, mai târziu, cu o stea, pentru a aminti de steaua vȿzutȿ de cei
trei magi veniʗi de la rȿsȿrit.
44
a înfrunta:
f a rezista degrabʆ: repede
zgribulit: ghemuit, tremurând de frig palid: fȿrȿ culoare, fȿrȿ strȿlucire
adʆpost: loc ferit, refugiu, culcuʑ priveli˖te: cadru, peisaj, scenȿ, tablou, vedere
ghindʆ: fructul stejarului a împʆrtʆ˖i: a împȿrʕi cu cineva ceva
a se înte˞i: a (se) face mai puternic, mai intens mag: preot la unele popoare orientale din Anti-
a (se) intensiƒca chitate, astrolog
a se frʆmânta: a se neliniʑti, a se agita rʆsʆrit: est, orient
Ordona˛i silabele pentru a ob˛ine cuvinte cu sens!

PRI-VE-TE-LIʐ, MENT-E-VE-NI, DȾ-TOR-NE-RȾB, TI-SEN-MENT, PO-DO-ÎM-BIT,
GEN-LE-DA, E-SI-IM-PRE, GȾ-LE-RȾ-TU.
Lucra˛i în perechi! Completa˛i tabelul cu formele articulate ale substantivelor, la numʅrul
singular! Model:
substantiv nearticulat: substantiv articulat hotȿrât: substantiv articulat nehotȿrât:
copac copacul un copac
adȿpost
fag
vrabie
brad
creangȿ
stejar
Care este forma de plural a substantivelor? Completa˛i dupʅ model:

copaci copacii ni˘te copaci
adȿposturi
fagi
vrȿbii
brazi
crengi
stejari
Lucra˛i în perechi! Indica˛i sinonime!

• codru • degrabȿ • a împodobi
• priveliʑte • copac • creangȿ
Lucra˛i în perechi! Indica˛i antonime!

• mare • rece • cer
• repede • varȿ • bucuros
45
Completa˛i cu prepozi˛ia potrivitʅ: în, de, cu, pe, din, cu, în, cu, pentru, în, de!
Priveliʏtea i-a produs o impresie puternicȿ .......... legȿturȿ .......... cerul ʏi, când a ajuns
acasȿ, era nerȿbdȿtor sȿ împȿrtȿʏeascȿ acest sentiment ........... familia sa. Pentru a-i aju-
ta sȿ-ʏi imagineze priveliʏtea s-a dus .......... pȿdure ʏi a tȿiat un brȿduʗ, l-a adus ......... casȿ
ʏi l-a împodobit ......... lumânȿri, care imitau sclipirea stelelor ........ cer. Copiii au fost atât de
încântaʗi ......... pom, încât Martin Luther a încurajat toate familiile ........ sat sȿ aducȿ brazi
....... casele lor ʏi sȿ-i împodobeascȿ ........ a celebra sezonul sȿrbȿtorilor.
Povestea spune cȿ atunci când a venit prima

toamnȿ pe lume, toate pȿsȿrile s-au grȿbit sȿ plece
spre ʗȿri mai calde. Una singurȿ a mai rȿmas: o vra-
bie micȿ ʏi zgribulitȿ, pe o creangȿ de la marginea
codrului. Avea, sȿrȿcuʗa, o aripȿ ruptȿ ʏi nu putea
sȿ zboare prea mult. S-a dus sȿ cearȿ ajutorul unui
copac, cȿci acesta având rȿdȿcini puternice, nu va
pleca nicȿieri ʏi va ʏti cum sȿ înfrunte frigul iernii. Am gȿsit ... diftongi.
Ce cuvânt nu se potrive˕te cu celelalte?

a) fag, stejar, bancȿ, brad; d) frunzȿ, vrabie, creangȿ, rȿdȿcinȿ;
b) copil, tatȿ, bunic, Crȿciun; e) aripȿ, cap, picioare, codru.
c) profesor, rege, împȿrat, prinʕ;
Lucra˛i în perechi! Ghici˛i cuvintele!
a) Pe crengile ........... sunt mii de frunze verzi.

b) .........., pȿsȿrile pleacȿ în ʕȿri mai calde sau, aici, în ʕarȿ, îʑi cautȿ un adȿpost.
c) Cele patru anotimpuri sunt: .........., vara, toamna ʑi iarna.
d) Copiii ........... bradul de Crȿciun cu bomboane de ciocolatȿ, globuri ʑi lumânȿri.
e) Un brad mic este un ............
f) Fiul regelui este un .............
g) Mii de ............ sunt pe cer.
h) Martin Luther s-a dus în pȿdure ʑi .......... un brȿduʕ.
i) Vrabia avea o ........... ruptȿ.
j) La început, pe bradul de Crȿciun erau mere ..........
Desena˛i dupʅ dictare: o vrʅbiu˛ʅ, cinci frunze de fag, douʅ ra-
muri de brad, patru lumânʅri, cinci stele ˗i un înger!
Lucra˛i în perechi! Ce în˛elesuri au urmʅtoarele omo-

nime: poartʆ, mine, mai, cer, cearʆ? Alcʅtui˛i contexte
pentru ele!
Descrie˛i vântul, stelele, luna, cerul etc.!

Un mic ajutor: c) Ce simʕiʕi când vȿ gândiʕi la el/ea?
a) Când îl/o/le vedeʕi/simʕiʕi? d) Am putea trȿi fȿrȿ el/ea/ele? De ce?
b) În ce situaʕii vȿ „întâlniʕi” cu el/ea/ e) De obicei, sunteʕi atenʕi la el/ea/ele?
ele? f) Altceva: .....................................
46
Reciti˛i textele „Povestea bradului de Crʅciun”, „Martin Luther ˗i bradul de Crʅciun” ˗i „Pri-
mii brazi de Crʅciun”! Decide˛i dacʅ urmʅtoarele enun˛uri sunt adevʅrate (A) sau false (F)!
a) Vrabia s-a dus mai întâi la un fag. ..... g) Bucureʑti se mândreʑte cu o placȿ din
b) Stejarul a gȿzduit vrabia. ..... piaʕa oraʑului care poartȿ inscripʕia „Primul
c) Bradul a fost bun cu vrabia. .... copac de Anul Nou”. ....
d) Martin Luther a decorat un pom de Crȿ- h) Primul brad de Crȿciun într-o piaʗȿ publi-
ciun. .... cȿ era împodobit numai cu cireʑe roʏii. ....
e) Lumânȿrile de pe bradul de Crȿciun imi- i) Soʗia prinʗului Albert era celebra reginȿ
tau sclipirea stelelor pe cer. .... Victoria. ....
f) Obiceiul împodobirii bradului s-a rȿspân- j) În vârful bradului era o vrabie, înlocuitȿ,
dit treptat în Germania ʑi mai apoi în toatȿ mai târziu, cu o stea. ....
lumea. ....
Reciti˛i textele „Povestea bradului de Crʅciun”, „Martin Luther ˗i bradul de Crʅciun” ˗i „Pri-
mii brazi de Crʅciun”! Rʅspunde˛i la întrebʅri!
a) Ce aflȿm despre vrabie?
b) Care dintre copaci a gȿzduit vrabia?
c) De ce bradul are frunze verzi?
d) Ce a decorat Martin Luther?
e) Cu ce seamȿnȿ lumânȿrile de pe bradul de Crȿciun?
f) Cu ce se mândreʑte oraʑul Riga?
g) În ce oraʑ a fost, în anul 1605, primul pom de Crȿciun, într-o piaʕȿ publicȿ?
h) Când a fost decorat, în Anglia, primul pom de Crȿciun? Unde se afla acel pom de Crȿ-
ciun?
Povesti˛i con˛inutul legendei „Povestea bradului de Crʅciun”!
Lucra˛i în echipe! Observa˛i desenele! Formula˛i câte un enun˛ despre fiecare de-
sen! Povesti˛i con˛inutul benzii desenate! Da˛i-i un titlu!
47
Lucra˛i în perechi! Care este varianta corectʅ?
a) biatȿ vrabie/bietȿ vrabie/beatȿ vrabie; f) mere roʑi/mere roʑu/mere roʑii;
b) piaʕȿ public/piaʕȿ publicȿ/piaʕȿ publici; g) frunze verzii/frunzȿ verzi/frunze verzi;
c) brazi împodobit/brad împodobiʕi/brad îm- h) rȿdȿcini puternice/rȿdȿcine puternice/rȿ-
podobit; dȿcinȿ puternice;
d) impresie puternic/impresie puternicȿ/im- i) aripȿ ruptȿ/aripe ruptȿ/aripi ruptȿ;
presie puternici; j) evenimente mare/eveniment marii/eveni-
e) reginȿ celebrȿ/regine celebrȿ/reginii ce- ment mare.
lebrȿ;
Adjectivul
Adjectivul este o parte de vorbire flexibilȿ care aratȿ însuʑirea unui obiect. Adjectivul se acor-
dȿ în gen, numȿr ʑi caz cu substantivul determinat (exemple: om frumos, oameni frumoʑi; ma-
ʑinȿ frumoasȿ, maʑini frumoase).
ClasiƤcarea adjectivelor
Dupȿ flexiune, adjectivele sunt:
a) variabile (îʏi schimbȿ forma):
– cu douȿ terminaʗii (au la singular o terminaʗie pentru masculin ʏi alta pentru feminin): bun–
bunʆ, frumos–frumoasʆ;
– cu o terminaʗie (au la singular o singurȿ terminaʗie pentru masculin ʏi feminin): verde, mare;
b) invariabile (nu îʏi schimbȿ forma): gri, maro, cumsecade, eƤcace, oliv, bordo, vernil.
Fiecʅrui substantiv îi corespunde un adjectiv. Combina˛i!
substantiv adjectiv
frunze celebrȿ
vrabie roʑii
reginȿ publicȿ
mere verzi
piaʕȿ micȿ
rȿdȿcini zgribulitȿ
aripȿ puternice
48
Lucra˛i în perechi! Folosi˛i adjectivele dupʅ model:
înalt, copac: copac înalt, copaci înal˜i a) mic, brad: ................, .................
b) verde, frunzȿ: ................, .................
c) fericit, om: ................, .................
d) roʑu, mȿr: ................, .................
e) bȿtrânȿ, doamnȿ: ................, .................
f) bucuros, bunic: ................, .................
g) publicȿ, piaʕȿ: ................, .................
h) puternicȿ, rȿdȿcinȿ: ................, .................
i) mare, oraʑ: ................, .................
j) lungȿ, creangȿ: ................, .................
Completa˛i cu varianta corectʅ a adjectivelor (nerʆbdʆtor, verde, palid, îngrijorat, puternic,

german, public, încântat)!
a) Copiii au fost atât de .................. de pom.
b) A fost înȿlʗat primul brad de Crȿciun într-o piaʗȿ ..................
c) Martin Luther a fost ................ sȿ le împȿrtȿʑeascȿ copiilor bucuria sa.
d) Priveliʏtea i-a produs o impresie ................ de legȿturȿ cu cerul.
e) Prinʗul Albert era de origine ...................
f) Frunzele bradului rȿmâneau .....................
g) Fagul era .................. de vântul ce se înteʗea.
h) Frunzele .................. cȿdeau la pȿmânt.
Lucra˛i în echipe! Cum este ...? Alcʅtui˛i enun˛uri, folosind cât mai multe adjective!
Model: casʆ – Cum este casa? – Casa este mare/micʆ/curatʆ/frumoasʆ/scumpʆ etc.

a) Cum este copacul? – ........................ d) Cum este familia? – ............................
b) Cum este vrabia? – .......................... e) Cum este regina? – .........................
c) Cum este Crȿciunul? – ............................
Lucra˛i în echipe! Continua˛i liber enun˛urile!

a) Tatȿl meu este mai puternic decât .................... e) Vrabia este mai bolnavȿ decât .......................
b) Câinele este mai inteligent decât ....................... f) Fata este mai palidȿ decât .......................
c) Crȿciunul este mai frumos decât ....................... g) Regina este mai curajoasȿ decât .......................
d) Stejarul este mai înalt decât ....................... h) Prinʕul este mai bogat decât .......................
Continua˛i enun˛urile dupʅ model:
Bradul este .......... frumos ............. fagul.

Bradul este mai frumos decât fagul.
a) Barza este ......... mare .......... vrȿbiuʕa. d) Ursul este ...... periculos ......... vulpea.
b) Camera mea este .......... luminoasȿ ........ camera ta. e) Biscuiʕii sunt ....... ieftini ......... cioco-
c) Un palat este ......... scump ........ o casȿ. lata.
Completa˛i dupʅ model!
frumos: – Ramona este cea mai ..... fatʆ. – este cea mai frumoasʆ fatʆ.
49
a) inteligent: – Ramona este cea mai ..... fatȿ. e) punctual: – Ramona este cea mai ..... fatȿ.
b) harnic: – Ramona este cea mai ..... fatȿ. f) înalt: – Ramona este cea mai ..... fatȿ.
c) îngrijit: – Ramona este cea mai ..... fatȿ. g) tânȿr: – Ramona este cea mai ..... fatȿ.
d) curat: – Ramona este cea mai ..... fatȿ. h) puternic: – Ramona este cea mai ..... fatȿ.
Lucra˛i în perechi! Alcʅtui˝i enun˝uri cu adjectivele invariabile: gri, maro, cumse-

cade, eficace, oliv, bordo, vernil!
Inversa˛i cuvintele! Model: copac verde – verdele copac

a) vrabie norocoasȿ f) varȿ ƒerbinte
b) brazi înalʕi g) ierni geroase
c) urʑi periculoʑi h) toamnȿ ploioasȿ
d) profesori punctuali i) Crȿciun fericit
e) eleve silitoare j) vacanʕȿ plȿcutȿ
Lucra˛i în perechi! Completa˛i tabelul cu formele adjectivului la gradul superlativ

relativ! Model:
frumos cel mai frumos cei mai frumo˘i cea mai frumoasʆ cele mai frumoase
puternic
curajos
fericit
încântat
îngrijorat
norocos
Aici sunt Emil ˗i Emilia. Ei sunt la fel. Completa˛i dupʅ model:
înalt – Emil este la fel de înalt ca Emilia.

a) inteligent c) curajos e) norocos g) harnic
b) punctual d) fericit f) bun h) încântat
Nicu ˗i Norbert nu sunt la fel. Completa˛i dupʅ model:
puternic – Nicu este mai puţin puternic decât Norbert.
a) leneʑ c) bun e) punctual g) îngrijorat

b) înalt d) rapid f) fericit h) norocos
50
Un joc:
Elevii se aʑazȿ în cerc. Scopul jocului este ca ƒecare elev sȿ-ʑi spunȿ numele ʑi un adjec-
tiv care începe cu aceeaʑi literȿ ca ʑi numele/prenumele sȿu. De exemplu: Sunt Hajnal ˘i
sunt harnicʆ. Cel care începe jocul, ʗine în mânȿ un obiect mic ʏi uʏor (o minge, o jucȿrie
micȿ, un creion etc.), rosteʏte enunʗul cerut („Sunt/Mʆ numesc/Pe mine mʆ cheamʆ ............
˘i sunt................”), apoi aruncȿ mingea mai departe altui coleg care are aceeaʑi sarcinȿ
ʏ.a.m.d. Dacȿ unui elev nu-i vine în minte niciun adjectiv, el iese din cerc. Pentru a uʑura
jocul, clasa poate sȿ alcȿtuiascȿ înainte o listȿ cu adjective.
Hiatul
Hiatul constȿ în alȿturarea a douȿ vocale ce aparʗin unor silabe diferite: u-lu-i-toa-re. Vocalele
în hiat fac parte din silabe diferite: a-er, a-le-e, po-e-zi-e etc.
Identifica˛i cuvintele ce con˛in hiat!
Copiii începurȿ sȿ-l mângâie. (...)

ʐi bȿiatul, înfuriindu-se, trase o palmȿ în partea fetei.
Identifica˛i cuvintele ce con˛in hiat ˗i/sau diftongi!
La un moment dat, îmi atrage atenʕia un tânȿr abia ieʏit din vârsta copilȿriei. Aproape sigur
se îndrepta spre ʑcoalȿ. ʔinea smartphone-ul în mâna stângȿ, iar cu mâna dreaptȿ butona
cu o vitezȿ uluitoare mesaje pe touchscreen ʑi la ƒecare zece secunde îʑi reaʑeza una dintre
cȿʑti care îi tot ieʑea din ureche.
Asculta˛i textul „Teiul lui Eminescu”! Nota˛i-vʅ numele persoanelor care

apar în text!
Asculta˛i textul „Teiul lui Eminescu” încʅ o datʅ ˗i nota˛i-vʅ anii pe care îi auzi˛i în
text!
Ce a˛i în˛eles din textul audiat? Rʅspunde˛i la întrebʅrile de mai jos!
a) Despre ce fel de copac este vorba? d) Cine a fost prietenul bun al lui Mihai Eminescu?
b) Unde se aflȿ copacul? e) Când a primit teiul numele de Teiul lui Emi-
c) Cine este Mihai Eminescu? nescu?
Citi˛i textul „Teiul lui Eminescu”!
Teiul lui Eminescu

Teiul lui Eminescu este un tei argintiu cu o vârstȿ de aproximativ
540 de ani, aflat în Parcul Copou din Iaʑi. Arborele, asociat istoric
cu poetul Mihai Eminescu, reprezintȿ unul dintre cei mai importanʕi
arbori monument din România ʑi constituie un simbol pentru ora-
ʑul Iaʑi.
Teiul lui Eminescu Teiul a suferit o serie de tratamente majore, primul în 1953, când
51
a fost segmentat în urma unei furtuni, curȿʕat ʑi sprijinit pe console metalice. Au urmat alte douȿ
tratamente, în 1990 ʑi 2014.
Arborele continuȿ sȿ atragȿ vizitatori.
Aici, la umbra teiului, ieʑenii îl întâlneau frecvent pe marele nostru poet, ƒe alȿturi de Veronica
Micle, ƒe alȿturi de bunul sȿu prieten, Ion Creangȿ. Dupȿ plecarea lui la Bucureʑti, ieʑenii au bote-
zat acest tei Teiul lui Eminescu.
Mihai Eminescu Veronica Micle Ion Creangʆ
consolʆ: element de sprijin
simbol: semn, obiect etc. ce reprezintȿ indirect a segmenta: a împȿrʕi, a diviza
un obiect, o ƒinʕȿ, o idee, o însuʑire etc. a boteza: a pune un nume
Identifica˛i în textul „Teiul lui Eminescu” cuvintele care încep cu:
A: ........................................................ P: ............................................................
C: ........................................................ T: ..........................................................
Lucra˛i în perechi! Completa˛i tabelul dupʅ model:
tei un tei teiul doi tei teii

prieten
vârstȿ
furtunȿ
poet
arbore
tratament
Lucra˛i în perechi! Cum se numesc locuitorii? Completa˛i dupʅ model:
Ia˘i ie˘ean ie˘eni ie˘eancʆ ie˘ence

Bucureʑti
Braʑov
Cluj
Timiʑoara
România
Moldova
Transilvania
52
Lucra˛i în perechi! Completa˛i cu formele verbale potrivite!
a reprezenta eu reprezint eu a˘ reprezenta eu sʆ reprezint

a asocia
a suferi
a segmenta
a boteza
Lucra˛i în perechi! Transcrie˛i fragmentul urmʅtor astfel încât verbele sʅ fie la mo-
dul condi˛ional-optativ, timpul prezent!
Teiul lui Eminescu este un tei argintiu cu o vârstȿ de aproximativ 540 de ani, aflat în Par-
cul Copou din Iaʑi. Arborele, asociat istoric cu poetul Mihai Eminescu, reprezintʆ unul dintre
cei mai importanʕi arbori monument din România ʑi constituie un simbol pentru oraʑul Iaʑi.
Lucra˛i în perechi! Transcrie˛i fragmentul urmʅtor astfel încât verbele sʅ fie la mo-
dul conjunctiv, timpul prezent!
Teiul lui Eminescu este un tei argintiu cu o vârstȿ de aproximativ 540 de ani, aflat în Par-
cul Copou din Iaʑi. Arborele, asociat istoric cu poetul Mihai Eminescu, reprezintʆ unul dintre
cei mai importanʕi arbori monument din România ʑi constituie un simbol pentru oraʑul Iaʑi.
Completa˛i textul cu prepozi˛ia potrivitʅ!
Aici, ........ umbra teiului, ieʑenii îl întâlneau frecvent .......... marele nostru poet, ƒe alȿturi
de Veronica Micle, ƒe alȿturi de bunul sȿu prieten, Ion Creangȿ. .......... plecarea lui .........
Bucureʑti, ieʑenii au botezat acest tei Teiul lui Eminescu.
Reciti˛i textul „Teiul lui Eminescu”, iar apoi decide˛i dacʅ urmʅtoarele enun˛uri sunt
adevʅrate (A) sau false (F):
a) Teiul lui Eminescu este un tei auriu. ...........
b) Teiul are o vârstȿ de aproximativ 540 de ani. ...........
c) Acest tei reprezintȿ unul dintre cei mai importanʕi arbori monu-
ment din România. ...........
d) În 1953, a fost segmentat în urma unei furtuni, curȿʕat ʑi spriji-
nit pe console metalice. ...........
e) La umbra teiului, ieʑenii îl întâlneau frecvent pe profesorul de românȿ. ...........
f) Dupȿ plecarea lui la Braʑov, ieʑenii au botezat acest tei Teiul lui Eminescu. ...........
Povesti˛i con˛inutul textului „Teiul lui Eminescu”!
Cʅuta˛i pe YouTube primul Ƥlm documentar realizat despre Mihai Eminescu. Privi˛i de mai
multe ori Ƥlmul! Discuta˛i:
a) Despre ce ƒlm este vorba? Când a fost reali- b) Ce informaʕii aflȿm din ƒlm despre marele
zat? Ce duratȿ are? poet?
53
c) Ce localitȿʕi sunt amintite în ƒlm? f) Ce fel de peisaje apar în ƒlm?
d) Ce persoane sunt amintite în ƒlm? g) Unde se aflȿ busturi ale poetului?
e) Cu ce ziare ʑi reviste a colaborat poetul? h) Altceva: .........................................
Lega˛i cuvintele cu termenul „ši”!

a) Rȿzvan ........... Róbert merg în parc. d) Nicoleta .......... Nóra se întâlnesc la Iaʑi.
b) Zsuzsa .......... Zoe admirȿ teiul. e) Szabolcs .......... Sorin se plimbȿ în oraʑ.
c) Florin ........... Ferenc boteazȿ copacii parcului.
Lega˛i propozi˛iile cu „sau”! Model:
Mihaela viziteazʆ ora˘ul. Pleacʆ la ãrʆ. – Mihaela viziteazʆ ora˘ul sau pleacʆ la ãrʆ.
a) Manuela citeʑte o legendȿ. Scrie o poezie. d) Copiii merg în excursie. Pleacȿ la schi.
b) Botond se întâlneʑte cu prietenii. Merge la e) Elevii stau în clasȿ. Merg în sala de sport.
antrenament. f) Bunicul meu curȿʕȿ pantoƒi. Stȿ pe balcon.
c) Monica stȿ la umbra teiului. O aʑteaptȿ pe g) Pȿrinʕii lui cumpȿrȿ un brad
Melinda.
Conjunc˛ia
Conjuncʕia face legȿtura între pȿrʕi de propoziʕie de acelaʑi fel sau douȿ propoziʕii. Conjuncʕia
nu are funcʕie sintacticȿ, este un cuvânt ajutȿtor (instrument gramatical). Urmȿtoarele conjunc-
ʕii sunt cel mai des folosite: ˘i, nici, de (cu sensul de dacʆ), sau, ori, dacʆ, fiindcʆ, iar, dar, însʆ, ci,
deci, cʆ, ca sʆ, cʆci, de˘i, încât, deoarece.
Exemple: Andrei scrie cu pixul ʑi cu stiloul. Am plecat la librȿrie 1/ ʑi am cumpȿrat mai multe
cȿrʕi. 2/ (conjuncʕia ʑi face legȿtura între propoziʕiile 1 ʑi 2).
Dupȿ funcʕia pe care o îndeplinesc, conjuncʕiile (ʑi locuʕiunile conjuncʕionale) pot ƒ: coordo-
natoare (˘i, nici, ci ˘i, cât ˘i, dar ˘i, precum ˘i, sau, ori, fie, dar, iar, însʆ, ci a˘adar, deci, prin urmare)
ʑi subordonatoare (cʆ, sʆ, ca sʆ, ca ... sʆ, dacʆ, de (cu sensul de dacʆ), cʆci, deoarece, fiindcʆ,
pentru cʆ, pentru ca sʆ, pentru ca ... sʆ, fʆrʆ sʆ, dupʆ cum, de˘i, mʆcar sʆ, mʆcar de, încât).
IdentiƤca˛i conjunc˛iile din fragmentul urmʅtor:
Povestea spune cȿ atunci când a venit prima toamnȿ pe lume, toate pȿsȿrile s-au grȿ-
bit sȿ plece spre ʗȿri mai calde. Una singurȿ a mai rȿmas: o vrabie micȿ ʏi zgribulitȿ, pe o
creangȿ de la marginea codrului. Avea, sȿrȿcuʗa, o aripȿ ruptȿ ʏi nu putea sȿ zboare prea
mult. S-a dus sȿ cearȿ ajutorul unui copac, cȿci acesta având rȿdȿcini puternice, nu va pleca
nicȿieri ʏi va ʏti cum sȿ înfrunte frigul iernii.
Alege˛i conjunc˛ia potrivitʅ!
a) În pȿdure sunt stejari ...... fagi. (˘i/cʆci/dar) d) Copiii s-au bucurat ...... au primit cadouri. (de-
b) Lui Norbert îi plac stejarii, ...... mie îmi plac oarece/sau/dar)
brazii. (˘i/iar/fiindcʆ) e) ʐi-a cumpȿrat bomboane, ....... nu vrea sȿ le
c) Familia cumpȿrȿ un brad, ...... acesta nu poa- mȿnânce. (fiindcʆ/dar/sau)
te lipsi de Crȿciun. (sau/cʆci/˘i) f) A plecat la Bucureʑti, ....... voia sȿ rȿmânȿ la
Iaʑi. (iar/sau/de˘i)
54
g) Vrabia zgribulitȿ nu a plecat ....... avea aripa i) Mi-a spus ....... va veni de Crȿciun la noi. (ci/
ruptȿ. (cʆci/de˘i/˘i) cʆ/sau)
h) Pȿrinʕii i-au cumpȿrat cadouri ........ era ziua j) Nu Ion Creangȿ, ....... Mihai Eminescu a plecat
lui de naʑtere. (ci/˘i/fiindcʆ) la Bucureʑti. (˘i/cʆci/ci)
Completa˛i spa˛iile punctate, folosind conjunc˛ia potrivitʅ: dacʆ, fiindcʆ, iar, dar,
însʆ, ca sʆ, cʆci, ˘i, nici, nici, sau, ori, ori, de˘i, ci, cʆ, deoarece!
a) Anca ......... Anna merg în parc. m) Anca ʑi Anna merg la grȿdina botanicȿ ..........
b) Anca ......... nu ʑtie unde este parcul. le plac plantele.
c) Anca ʑi Anna merg astȿzi în parc ......... , poa- n) Anca ʑi Anna merg în parc, .......... nu au prea
te, la grȿdina botanicȿ. mult timp sȿ se plimbe.
d) Anca e supȿratȿ .......... nu ʑtie unde se aflȿ o) Nu Anca, ........... Anna merge în parc.
grȿdina botanicȿ. p) Anna ʑi Anca mi-au spus .......... vor merge la
e) Anna nu ʑtie .......... Anca vrea sȿ meargȿ cu grȿdina botanicȿ.
ea.
f) Anna merge .......... în parc, .......... la grȿdina
botanicȿ.
g) Anca merge astȿzi în parc, ........... mâine la
grȿdina botanicȿ.
h) Anna nu merge ............. în parc, .......... la grȿ-
dina botanicȿ.
i) Anna ʑi Anca ʑtiu .......... astȿzi merg în parc,
iar mâine la grȿdina botanicȿ.
j) Anna ʑi Anca merg în parc ......... admire co-
pacii.
k) Anna ʑi Anca merg în parc, ......... au pentru
mâine multe teme de fȿcut.
l) Anca ʑi Anna merg în parc .......... acolo vor ƒ
ʑi prietenii lor.
Asculta˛i poezia „Codrule, Mʅria-ta”! Nota˛i-vʅ cinci substantive în timpul

ascultʅrii!
Asculta˛i poezia încʅ o datʅ! Nota˛i-vʅ câteva rime!
Citi˛i poezia!
Codrule, Mʅria-ta
de Mihai Eminescu
Codrule, Mȿria-Ta, Dar s-aud ʏi-n visul meu,
Lasȿ-mȿ sub poala ta, Dragȿ codri, glasul tȿu,
Cȿ nimica n-oi strica Din cea rariʏte de fag,
Fȿrȿ num-o rȿmurea, Doina rȿsunând cu drag,
Sȿ-mi atârn armele-n ea. Cum jelind se tragȿnȿ,
Sȿ le-atârn la capul meu, Frunza de mi-o leagȿnȿ,
Unde mi-oi aʏterne eu, Iarȿ vântul molcomit
Sub cel tei bȿtut de vânt De-a vedea c-am adormit,
Cu floarea pân-la pȿmânt, El prin tei va rȿscoli
Sȿ mȿ culc cu faʗa-n sus ʎi cu flori m-a acoperi.
ʎi sȿ dorm, dormire-aʏ dus;
55
În˛elege˛i
Î cuvintele/structurile?
poalʆ: fustȿ; margine a unei pȿduri a a˘terne: a amenaja, a aranja

molcomit: încet, lent, liniʑtit, domol a jeli: a deplânge, a plânge, a regreta
a rʆscoli: a tulbura, a face dezordine a trʆgʆna: a lungi, a amâna, a tergiversa,
rari˘te: pȿdure sau loc dintr-o pȿdure unde co- a lucra încet
pacii sunt foarte rari
Preciza˛i plurarul urmʅtoarelor substantive: vânt, cap, glas, vis, fa˜ʆ, ƥoare!
Lucra˛i în perechi! Conjuga˛i la persoana I! Model:

a jeli eu jelesc eu am jelit eu jeleam eu a˘ jeli
a aʑterne
a acoperi
a se culca
a auzi
a dormi
Care sunt în poezia „Codrule, Mʅria-ta” cuvintele care apar˛in câmpului lexical al
naturii? Preciza˛i ˗i alte cuvinte care sʅ completeze acest câmp lexical.
Gʅsi˛i în chenar formele complete pentru structurile: n-oi, num-o, de-a, armele-n,
mi-oi, c-am, ˘i-n, faã-n, m-a! Ce rol are cratima?
cʆ am, ˘i în, mʆ va, faã în, nu voi, numai o, armele în, îmi voi, dacʆ ar
IdentiƤca˛i prepozi˛iile ˗i conjunc˛iile în versurile de mai jos! Trece˛i-le în tabel!
Codrule, Mȿria-Ta, Unde mi-oi aʏterne eu,

Lasȿ-mȿ sub poala ta, Sub cel tei bȿtut de vânt
Cȿ nimica n-oi strica Cu floarea pân-la pȿmânt,
Fȿrȿ num-o rȿmurea, Sȿ mȿ culc cu faʗa-n sus
Sȿ-mi atârn armele-n ea. ʎi sȿ dorm, dormire-aʏ dus;
Sȿ le-atârn la capul meu,
Prepozi˜ii Conjunc˜ii
56
Lucra˛i în perechi! Preciza˛i figurile de stil (repeti˜ie, antitezʆ, personificare) din
urmʅtoarele versuri:
a) Codrule, Mʆria-Ta,/Lasʆ-mʆ sub poala ta: ..............................
b) Sʆ-mi atârn armele-n ea./Sʆ le-atârn la capul meu: ..............................
c) Cu floarea pân-la pʆmânt,/Sʆ mʆ culc cu fa˞a-n sus: ..............................
Completa˛i cu termenii care lipsesc (flori, glasul, vântul, leagʆnʆ, doina)!
Dar s-aud ʏi-n visul meu,

Dragȿ codri, ............ tȿu,
Din cea rariʏte de fag,
............. rȿsunând cu drag,
Cum jelind se tragȿnȿ,
Frunza de mi-o ..............,
Iarȿ ............. molcomit
De-a vedea c-am adormit,
El prin tei va rȿscoli
ʎi cu ...........m-a acoperi.
Reciti˛i poezia „Codrule, Mʅria-ta”! Rʅspunde˛i la întrebʅri!
a) Cui i se adreseazȿ poezia? d) Ce fel de sentimente sunt exprimate

b) Ce simbolizeazȿ pȿdurea în aceastȿ poezie? în poezie?
c) Ce elemente ale naturii apar în poezie? e) Vȿ place poezia? De ce?
Sensul propriu ˗i sensul figurat al cuvintelor

a) Sensul propriu de bazȿ este înʗelesul cel mai obiʏnuit al unui cuvânt:
Mȿ doare capul. (sens propriu de bazȿ)
b) Sensul propriu secundar se bazeazȿ pe niʏte elemente de asemȿnare cu sensul propriu ʏi
depinde de context:
În capul mesei stȿ bunicul. Tatȿl meu este capul familiei. (sens propriu secundar)
c) Sensul ƒgurat este sensul neobiʏnuit, nou, care dȿ naʏtere unei ƒguri de stil ʏi este depen-
dent de context:
La ora de limba românȿ, un elev era cu capul în nori. (sens ƒgurat)
Stabili˛i sensul cuvintelor pia˜ʆ, reginʆ, înger ˗i fa˜ʆ din urmʅtoarele enun˛uri:
a) A cumpȿrat fructe din piaʕȿ.
b) ʐcoala lui se aflȿ în Piaʕa Libertȿʕii.
c) Preʕul de piaʕȿ al casei este foarte mare.
d) Trandaƒrul este regina florilor.
e) Regina Maria este bunica Regelui Mihai.
f) Pe tabla de ʑah a mai rȿmas regina.
g) Mama mea este îngerul meu pȿzitor.
h) Îngerul Gabriel o viziteazȿ pe Maria.
i) În bradul de Crȿciun sunt îngeri galbeni.
j) Profesoara noastrȿ are o faʕȿ frumoasȿ.
k) Oraʑul are o faʕȿ nouȿ.
l) Am cumpȿrat o faʕȿ de masȿ nouȿ.
57
Gʅsi˛i diferite sensuri (propriu de bazʅ, propriu secundar ˗i figurat, dupʅ caz)
pentru urmʅtoarele cuvinte: cap, vis ˘i pʆmânt!
Lucra˛i în echipe! Descrie˛i o pʅdure!
Scrie˛i-i unui prieten/unei prietene un SMS în care îl/o invita˛i la o plimbare în parc
(aproximativ 20-25 de cuvinte)!
Scrie˛i-i unui prieten/unei prietene un e-mail în care îi povesti˛i despre plimbarea

în parc (realʅ sau imaginarʅ) (aproximativ 70-80 de cuvinte)!
Lucra˛i în echipe! Redacta˛i un cod de conduitʅ pentru o plimbare în parc, care sʅ

con˛inʅ zece reguli pe care sʅ le respecte elevii când merg într-un parc!
Lucra˛i în echipe! Realiza˛i schi˛a amenajʅrii unui parc! Prezenta˛i-o clasei!
Asculta˛i textul despre Lacul Ursu din Sovata! Spune˛i dacʅ a˛i auzit sau
nu urmʅtoarele cuvinte: suprafa˜ʆ, masiv, lac, râu, apa, suc, sare, zahʆr!
Asculta˛i textul încʅ o datʅ! Nota˛i-vʅ cinci substantive!
Citi˛i textul „Lacul Ursul din Sovata”!
Lacul Ursu din Sovata

Sovata este o staʕiune pentru orice sezon, recunoscutȿ la nivel european încȿ din anul 1850.
Monument unic al naturii în Europa, Lacul Ursu, cel mai mare lac sȿrat ʑi helioterm din Europa, are
o suprafaʕȿ de 40235 de metri pȿtraʕi, o circumferinʕȿ de 1180 de metri ʑi o adâncime maximȿ ce
depȿʑeʑte 18 m.
În urma unor complexe evenimente geologice, meteorologice ʑi hidrologice petrecute în peri-
oada 1875-1880, prin dizolvarea treptatȿ a masivului de sare de cȿtre apele a douȿ pâraie, ur-
matȿ de surparea terenului, s-a format Lacul Ursu. Având o formȿ asemȿnȿtoare unei piei întinse
de urs, oamenii i-au dat numele de „lacul Ursului”. Deasupra apei sȿrate existȿ un strat de apȿ
proaspȿtȿ provenitȿ din precipitaʕii.
sta˜iune: localitate cu anumite condiʕii climaterice sau cu ape minerale prielnice sȿnȿtȿʕii
helioterm: (despre lacuri sȿrate) a cȿrui suprafaʕȿ are un strat izolator de apȿ dulce, care împie-
dicȿ rȿspândirea cȿldurii în atmosferȿ
circumferin˜ʆ: linie împrejmuitoare a unui corp, a unui loc în formȿ rotundȿ
surpare: prȿbuʑire, scufundare, dȿrâmare
precipita˜ie: vapori de apȿ condensaʕi care cad pe pȿmânt sub formȿ de ploaie, ceaʕȿ, brumȿ,
zȿpadȿ, grindinȿ etc.
58
Indica˛i cu ce silabʅ încep cuvintele!
...-˚I-U-NE, ...-O-LO-GI-CE, ...-PRA-FA-˚ʄ, ...-CUM-FE-RIN-˚ʄ, ...-DRO-LO-GI-CE, ...-PA-RE,
...-CU-NOS-CUT, ...-SUP-RA, ...-Pʄ-Tʄ, ...-ZOL-VA-RE, ...-Pʄ-˖E˖-TE.
Selecta˛i din textul „Lacul Ursu din Sovata” cuvintele care con˛in hiat!
Lucra˛i în perechi! În unele cuvinte din fragmentul urmʅtor s-au omis ni˗te litere.
Care sunt acestea?
În urma unr complexe evenimente gelgi-
ce, meterlgice ʑi hidrlgice petrecute în peria-
da 1875-1880, prin dizlvarea treptatȿ a ma-
sivului de sare de cȿtre apele a duȿ pâraie,
urmatȿ de surparea terenului, s-a frmat La-
cul Ursu.
Citi˛i textul cu litera pusʅ la locul ei!
Care este ordinea corectʅ a cuvintelor? Alcʅtui˛i enun˛uri logice!

a) lac, sȿrat, Lacul, Ursu, este, din, Europa, ʑi, helioterm, cel, mai, mare;
b) Lacul, 40235 de metri, suprafaʕȿ, Ursu, are, o, de, pȿtraʕi;
c) al, naturii, monument, este, un, unic, în, Europa, Lacul, Ursu;
d) Sovata, european, o, recunoscutȿ, este, staʕiune, la, nivel.
Reciti˛i textul „Lacul Ursu din Sovata” ˗i rʅspunde˛i la întrebʅri!

a) Ce ffell d
de lac este Lacul Ursu? d) În ce perioadȿ s-a format lacul?
b) În ce staʕiune se aflȿ Lacul Ursu? e) Ce formȿ are lacul?
c) Care este adâncimea maximȿ a lacului? f) Ce se gȿseʑte deasupra stratului de apȿ sȿratȿ?
Prezenta˛i Lacul Ursu în patru-cinci enun˛uri!
Lucra˛i în perechi! Observa˛i locu˛iunile prepozi˛ionale în urma, în faã, în spatele,

în loc de, alʆturi de, aproape de etc.! Alcʅtui˛i enun˛uri cu locu˛iunile prepozi˛ionale
amintite!
Teiul a fost segmentat în urma unei furtuni. În spatele teiului este un parc. În faã teiului este
un bust. În loc de brazi a plantat tei. Alʆturi de tei, în parc sunt fagi ʑi brazi. Aproape de parc se
aflȿ un bust. În urma unor complexe evenimente geologice, meteorologice ʑi hidrologice s-a
format Lacul Ursu.
Cere˛i mici servicii! Exersa˛i cu ajutorul situa˛iilor de mai jos!
Scrie˛i, apoi, SMS-uri de câte 20-25 de cuvinte!
a) Rugaʕi-i pe pȿrinʕii voʑtri sȿ vȿ lase în excursie la Sovata!
b) Rugaʕi-i pe bunicii voʑtri sȿ vȿ aducȿ un cadou de la Sovata!
c) Rugaʕi un coleg/o colegȿ sȿ vȿ ajute la tema de casȿ despre Lacul Ursu!
d) Rugaʕi un prieten/o prietenȿ sȿ vȿ trimitȿ un link spre un site cu informaʕii utile despre Sovata!
Model: Dragʆ Zsolt, te rog sʆ faci multe fotograƤi despre Lacul Ursu ˘i despre Sovata ˘i sʆ mi
le trimi˜i mâine prin e-mail! Mul˜umesc! Radu
59
1. Alcʅtui˛i enun˛uri cu urmʅtoarele cuvinte: a înfrunta, adʆpost, ghindʆ, degrabʆ, palid,

priveli˖te, sta˜iune, circumferin˜ʆ, tei, a jeli!
(10 puncte: câte 1 punct pentru Ƥecare enun˜ corect)
2. Folosi˛i conjunc˛ia potrivitʅ: ˖i, cʆ, ˖i, cʆ, ˖i!
Se povesteʑte ..... prima persoanȿ care a decorat un pom de Crȿciun

a fost Martin Luther. Legenda spune ..... într-o noapte de iarnȿ, pe când
se întorcea acasȿ, Martin Luther a vȿzut stelele sclipind pe cer printre
ramurile copacilor. Priveliʏtea i-a produs o impresie puternicȿ de legȿ-
turȿ cu cerul ......, când a ajuns acasȿ, era nerȿbdȿtor sȿ împȿrtȿʏeascȿ
acest sentiment cu familia sa. Pentru a-i ajuta sȿ-ʏi imagineze prive-
liʏtea s-a dus în pȿdure ......... a tȿiat un brȿduʗ, l-a adus în casȿ ...... l-a
împodobit cu lumânȿri, care imitau sclipirea stelelor pe cer.
(10 puncte: câte 1 punct pentru Ƥecare formʆ verbalʆ corectʆ)
3. Completa˛i tabelul cu forma potrivitʅ a substantivelor!
substantiv nearticulat: substantiv la singular, substantiv la plural,
copac articulat hotȿrât: copacul articulat hotȿrât: copacii
monument
suprafaʕȿ
urs
surpare
staʕiune
(10 puncte: câte 1 punct pentru Ƥecare formʆ corectʆ)
4. Continua˛i liber enun˛urile de mai jos!
a) Nu poate veni în parc deoarece ........... f) Nu a spus clar dacȿ .......................
b) Pasȿrea nu a plecat cȿci ................. g) A vrut sȿ plece, deʑi ........................
c) Luther s-a bucurat ƒindcȿ ..................... h) Ar vrea sȿ doarmȿ în pȿdure, dar ................
d) Regina i-a spus cȿ ............................. i) A împodobit pomul astfel încât ..............
e) Ar merge la Sovata, însȿ ...................... j) Emilia merge în parc, iar ...................
(10 puncte: câte 1 punct pentru Ƥecare rezolvare corectʆ)
5. Completa˛i enun˛urile cu termenii din poezia „Codrule, Mʅria-ta” de Mihai Eminescu: culc, sub,
pʆmânt, atârn, fag, capul, tei, dorm, visul, strica!
Codrule, Mȿria-Ta, Cu floarea pân-la.....,
Lasȿ-mȿ ..... poala ta, Sȿ mȿ ...... cu faʗa-n sus
Cȿ nimica n-oi ..... ʎi sȿ ....., dormire-aʏ dus;
Fȿrȿ num-o rȿmurea, Dar s-aud ʏi-n ..... meu,
Sȿ-mi ..... armele-n ea. Dragȿ codri, glasul tȿu,
Sȿ le-atârn la ..... meu, Din cea rariʏte de .....,
Unde mi-oi aʏterne eu, Doina rȿsunând cu drag, (...)
Sub cel ..... bȿtut de vânt
(10 puncte: câte 1 punct pentru Ƥecare termen corect)
60
Oameni ˗i locuri
Spune˛i tot ce vʅ vine în minte legat Discuta˛i despre locuri ˗i a˗ezʅri, fo-
de cuvântul „loc”! În Ƥecare col˛ al losind urmʅtoarele cuvinte:
Ƥgurii va Ƥ un cuvânt.
ãrʆ, jude˜, ora˘, stradʆ, bulevard, garʆ,
autogarʆ, aeroport, comunʆ, sat, casʆ,
loc bibliotecʆ, salʆ de sport, patinoar, teren de sport,
birou, camerʆ, bucʆtʆrie, grʆdinʆ, parc, muzeu,
bisericʆ, pʆdure etc.
Descrie˝i imaginile
i il cu ajutorul
j l urmʅtoarelor
ʅ întrebʅri:
a) Ce observaʕi în imagini? Prezentaʕi o descriere detaliatȿ!
Biserica din Ditrʆu Castelul Károlyi din Carei Cetatea Neam˜
Asculta˛i textul „Cʅldurʅ mare”! Nota˛i-vʅ cuvintele care în-

cep cu litera B!
Asculta˛i textul „Cʅldurʅ mare” încʅ o datʅ ˗i nota˛i în caiete 10

verbe dintre cele auzite!
Reasculta˝i textul „Cʅldurʅ mare” ˗i spune˛i pe care dintre structurile de mai jos
le-a˛i auzit:
a) dupʆ-amiazʆ sau dupʆ-amiaz’? d) Ƥindcʆ sau Ƥincʆ?
b) da’ sau dar? e) sʆ-nchizʆ sau sʆ închidʆ?
c) sub sau subt?
Citi˝i urmʅtorul text!
Cʅldurʅ mare
dupʆ Ion Luca Caragiale
Termometrul spune la umbrȿ 33° Celsius... tul, pe care nu-l mai ridicȿ... În sfârʑit, un fecior
Subt arʑiʕa soarelui, se opreʑte o birje, în strada vine sȿ deschidȿ.
Pacienʕei, la numȿrul 11 bis, cȿtre orele trei du- Domnul: Domnu-i acasȿ?
pȿ-amiaz’. Un domn se dȿ jos din trȿsurȿ ʑi se Feciorul: Da; dar mi-a poruncit sȿ spui, dacȿ l-o
apropie de uʑa marchizei, unde pune degetul pe cȿuta cineva, c-a plecat la ʕarȿ.
butonul soneriei. Sunȿ o datȿ... nimic; de douȿ, D.: Dumneata spune-i c-am venit eu.
de trei... iar nimic; se razimȿ în buton cu dege- F.: Nu pot, domnule.
61
D.: De ce? F.: Nu pot sȿ ʑtiu.
F.: E încuiatȿ odaia. D.: Nu-l cheamȿ Costicȿ Popescu?
D.: Bate-i, sȿ deschidȿ. F.: Nu.
F.: Apoi, a luat cheia la dumnealui când a plecat. D.: Îl cheamȿ Costicȿ?
D.: Amice, eʑti... idiot! F.: Ba, Miticȿ.
F.: Ba nu, domnule. D.: Miticȿ?... Ce stradȿ e aici?
D.: Zici cȿ nu-i acasȿ. F.: Numȿrul 11 bis...
F.: Ba-i acasȿ, domnule. D.: Nu e vorba de 11 bis.
D.: Apoi, nu ziseʑi c-a plecat? F.: A zis domnul cȿ nu vrea sȿ puie 13, cȿ e fatal.
F.: Nu, domnule, n-a plecat. D.: N-are-a face 13... Eu te-ntreb de stradȿ. Ce
D.: Atunci e acasȿ. stradȿ e asta?
F.: Ba nu, da’ n-a plecat la ʕarȿ, a ieʑit aʑa. F.: Strada Pacienʕii...
D.: Unde? D.: Eu caut strada Sapienʕii, 11 bis, strada Sapi-
F.: În oraʑ. enʕii, d. Costicȿ Popescu.
D.: Unde!? F.: Atunci, nu e aici.
F.: În Bucureʑti. D.: Foarte bine.
D.: Atunci sȿ-i spui c-am venit eu. Domnul pleacʆ ˘i merge la birje.
F.: Cum vȿ cheamȿ pe dv.? Domnul: Haide, birjar!
D.: Ce-ʕi pasȿ? Domnul suie... Caii pornesc. Domnul se ridicʆ-n
F.: Ca sȿ-i spui. picioare, la ceafa birjarului.
D.: Destul atâta! Mȿ cunoaʑte dumnealui... Sun- D.: Ascultȿ-mȿ; ʑtii dumneata unde e strada Pa-
tem prieteni... cienʕii?
F.: Bine, domnule. B.: Ala nu ʑtii.
D.: Ai înʕeles? O babʆ trece. Domnul opre˘te birja.
F.: Am înʕeles. Domnul: Mȿ rog, jupâneasȿ, ʑtii dumneata unde
D.: ʐtie dumnealui... Da’ sȿ vie neapȿrat. e strada Pacienʕii?
F.: Când? Baba: Asta e.
D.: Când o putea. D.: Ei, aʑ!... Teribil de ramolitȿ!... Mânȿ-nainte,
F.: Prea bine. birjar !
D.: Ai înʕeles? Birja porne˘te. Domnul face semn sʆ opreascʆ
F.: Am înʕeles. la o bʆcʆnioarʆ în col˜, unde pe prag mo˜ʆie la
D.: A!... ʐi dacȿ vede pe amicul nostru... umbrʆ un bʆiat cu ˘or˜ul verde.
F.: Care amic? Domnul: Tinere, ce stradȿ e asta?
D.: ʐtie dumnealui!... sȿ-i spuie cȿ nu s-a putut Bʆiatul: Strada Pacienʕii...
reuʑi cu afacerea ʑtiutȿ nimic, ƒincȿ am vorbit D.: Eʑti un prost!... înainte, birjar!
cu persoana... Nu uita! Birja merge încʆ o bucatʆ bunʆ... Un sergent de
F.: Se poate sȿ uit? stradʆ stʆ pe o bancʆ la poarta unei cur˜i mari.
Domnul pleacȿ... Feciorul dȿ sȿ-nchizȿ... Dom- S-a descʆlãt de cizme, sʆ-˘i mai rʆcoreascʆ pi-
nul se-ntoarce. cioarele. Domnul face semn; birja opre˘te.
D.: A!... ʐtii ce? Nu-i spune nimic, ƒincȿ poate Domnul: Sergent!
nu ʕii minte persoanele. Trec eu mai bine desea- Sergentul: Ordonaʕi!
rȿ sȿ-i spui... La câte vine d. Costicȿ seara la D.: Mȿ rog, nu ʑtii dumneata unde e strada Pa-
masȿ? cienʕii?
F.: Care d. Costicȿ? S.: Chiar asta e.
D.: Stȿpânu-tȿu. D.: Imposibil.
F.: Care stȿpân, domnule? S.: Da, domnule, asta e.
D.: Al tȿu... d. Costicȿ. D.: ...la d. Popescu, numȿrul 11 bis...
F.: Pe stȿpânu-meu nu-l cheamȿ d. Costicȿ; e S.: Ei, da, mai în sus, pe mâna stângȿ, niʑte case
propitar... galbene-n curte, cu marchizȿ...
D.: Ei! ʑi dacȿ-i propitar? D.: A !... Atunci feciorul e un stupid!... Mersi!...
F.: Îl cheamȿ d. Popescu. Întoarce, birjar!
D.: Fireʑte... Popescu, propitar... bine... ʑi mai
cum?
62
ceafʆ: parte de dinapoi a capului
a mo˜ʆi: a aʕipi ʑezând, a piroti, a dormita fatal: nefericit, nenorocit
ar˘i˜ʆ: cȿldurȿ mare, caniculȿ marchizʆ: micȿ încȿpere cu pereʕii de sticlȿ la
a se rezema: a (se) sprijini, a (se) propti intrare
afacere: activitate comercialȿ, industrialȿ sau proprietar: deʕinȿtor, stȿpân
(mai ales) ƒnanciarȿ sergent: grad inferior în armatȿ sau în poliʕie
bʆcʆnie: prȿvȿlie/magazin în care se vând di- ˘or˜: îmbrȿcȿminte de protecʕie care se poartȿ
ferite produse alimentare dinainte
birjʆ: trȿsurȿ pentru transportul pasagerilor în patientia (limba latinʆ): rȿbdare
oraʑ sapientia (limba latinʆ): înʕelepciune
Preciza˝i pluralul substantivelor!

Model: o stradʆ; strada – douʆ strʆzi; strʆzile
a) o birjȿ; birja – ........................; ..........................

b) o marchizȿ; marchiza – ........................; ..........................
c) un proprietar; proprietarul – ........................; ..........................
d) un sergent; sergentul – ........................; ..........................
e) un ʑorʕ; ʑorʕul – ........................; ..........................
f) un stȿpân; stȿpânul – ........................; ..........................
g) o babȿ; baba – ........................; ..........................
h) o afacere; afacerea – ........................; ..........................
i) o cizmȿ; cizma – ........................; ..........................
Literele sunt amestecate. Alcʅtui˛i din ele cuvinte cu sens!

IZCMȾ, EMSN, BIȾRJ, MICA, BTONU, OLʔC, AGPR, URTCE, IOTDI, UBRMȾ
Ce înseamnʅ structurile urmʅtoare? Folosi˛i-le în enun˛uri!

• a ʕine minte • a se da jos
• a face semn • a se ridica în picioare
IdentiƤca˛i prepozi˛iile din fragmentul urmʅtor:
Termometrul spune la umbrȿ 33° Celsius... Subt arʑiʕa soarelui, se

opreʑte o birje, în strada Pacienʕei, la numȿrul 11 bis, cȿtre orele trei
dupȿ-amiaz’. Un domn se dȿ jos din trȿsurȿ ʑi se apropie de uʑa mar-
chizei, unde pune degetul pe butonul soneriei. Sunȿ o datȿ... nimic; de
douȿ, de trei... iar nimic; se razimȿ în buton cu degetul, pe care nu-l mai ridicȿ...
(Ion Luca Caragiale, „Cʆldurʆ mare”)
63
Lucra˛i în perechi! Ce dore˗te domnul? Folosi˛i modul conjunctiv prezent! Rʅspun-
de˛i dupʅ model:
Domnul dorešte sÆ ... (a gÆsi proprietarul). Domnul dorešte sÆ gÆseascÆ proprietarul.
a) Domnul doreʑte sȿ ........ (a merge cu birja).

b) Domnul doreʑte sȿ ........ (a chema un prieten).
c) Domnul doreʑte sȿ ........ (a intra în casȿ).
d) Domnul doreʑte sȿ ........ (a vizita un alt domn).
e) Domnul doreʑte sȿ ........ (a vorbi cu sergentul).
f) Domnul doreʑte sȿ ........ (a încheia o afacere).
g) Domnul doreʑte sȿ ........ (a sta la umbrȿ).
h) Domnul doreʑte sȿ ........ (a cȿuta strada Pacienʕii).
i) Domnul doreʑte sȿ ........ (a opri o babȿ).
j) Domnul doreʑte sȿ ........ (a apȿsa pe butonul soneriei).
Ce în˛elesuri au urmʅtoarele omonime: minte, mâna, datʅ? Alcʅtui˝i contexte pen-

tru omonimele: minte, mâna, datʆ!
Completa˛i tabelul dupʅ model, folosind modul condi˛ional-optativ, prezent ˗i perfect:
a da ar da ar Ƥ dat
a opri
a ʑti
a vedea
a se descȿlʕa
a se rezema
Lucra˛i în echipe! Observa˛i structurile urmʅ-

toare: c-am plecat, cam mult; c-a plecat, ca mine;
fiindcʆ, dat fiind cʆ; nu-l, nul; Nu fi idiot! Fii idiot!
a) Explica˛i rolul cratimei! b) Explica˛i scrierea
într-un
î cuvânt ˗i cea în cuvinte separate! c) Fo-
losi˛i-le în enun˛uri!
Completa˛i textul cu urmʅtorii terme-
ni: umbrʆ, strada, birjʆ, babʆ, sergent,
stʆpânul, feciorul, Popescu, domnule! Strada Sapien˝iei
Ne aflȿm pe a) ......... Pacienʗei, la numȿrul 11 bis. Domnul s-a dat jos dintr-o b) ......... . Apasȿ
pe butonul soneriei pânȿ îi deschide feciorul. Cei doi poartȿ un dialog – afarȿ sunt 33 de grade
Celsius, la c) ......... . Din aproape în aproape, domnul aflȿ cȿ d) .......... casei lipseʏte. Apoi cȿ n-a
nimerit adresa cȿutatȿ, care se aflȿ pe strada Sapienʗei, la numȿrul 11 bis. Prudent, domnul n-a
dat drumul birjarului.
Se suie în trȿsurȿ ʏi-l întreabȿ dacȿ ʏtie unde-i strada Pacienʗei. Nu ʏtie. O întreabȿ pe o e) ........
Asta-i strada, maicȿ! Nu se poate, eʏti ramolitȿ. Îl întreabȿ pe un bȿiat de prȿvȿlie, la colʗul strȿzii.
Acelaʏi rȿspuns. Eʏti prost! În sfârʏit, domnul vede un f) ........ de stradȿ, aʏezat pe o bancȿ. Un-
de-i strada Pacienʗii? Asta e, rȿspunde cel care ʏi-a scos cizmele sȿ-ʏi mai rȿcoreascȿ picioarele.
Imposibil! Sergentul nu se lasȿ: Asta e, g) ........! La d. h) .........., numȿrul 11 bis, vrea sȿ se asigure
domnul. Mai în sus, pe mâna stângȿ… precizeazȿ sergentul. Atunci i) ........... e un stupid! spune
domnul. Întoarce, birjar!
64
Lucra˛i în perechi! Replicile dialogului sunt amestecate. Ordona˛i-le astfel încât dialogul sʅ
aibʅ sens! Compara˛i-le cu cele din schi˛a „Cʅldurʅ mare”!
D.: Când o putea. D.: ʐtie dumnealui!... sȿ-i spuie cȿ nu s-a
F.: Am înʕeles. putut reuʑi cu afacerea ʑtiutȿ nimic, ƒincȿ
D.: ʐtie dumnealui... Da’ sȿ vie neapȿrat. am vorbit cu persoana... Nu uita!
F.: Care amic? F.: Am înʕeles.
D.: Ai înʕeles? D.: A!... ʐi dacȿ vede pe amicul nostru...
F.: Prea bine. F.: Când?
D.: Ai înʕeles?
Reciti˛i schi˛a „Cʅldurʅ mare”! Rʅspunde˛i la întrebʅri!
a) Unde ʑi în ce anotimp se petrece acʕiunea? g) Pe cine întreabȿ domnul de strada cȿutatȿ?

b) Cu ce mijloc de transport circulȿ domnul? h) Ce strȿzi încurcȿ domnul? De ce le încurcȿ?
c) Cine este persoana cȿutatȿ? Pe ce stradȿ i) Cum se comportȿ domnul cu feciorul?
locuieʑte? j) Ce spune despre babȿ? Ce spune despre
d) Ce îi spune feciorul despre domnul cȿutat? tânȿrul de la bȿcȿnie? Ce spune despre fe-
e) Birjarul cunoaʑte bine strȿzile Bucureʑtiu- cior?
lui? k) Birjarul este român? Vorbeʑte corect
f) De ce nu vrea sȿ coboare pe strada Pa- româneʑte?
cienʕii?
l) În cele din urmȿ, de ce întoarce domnul birja? Îl gȿseʑte pe domnul cȿutat?
Descrie˛i-l în cinci enun˛uri pe domnul din

schi˛a „Cʅldurʅ mare”!
Povesti˛i con˛inutul textului „Cʅldurʅ mare”!
„Cʆldurʆ mare” cu Marin Moraru ˖i Radu Beligan
Nara˛iunea. Narativul fic˛ional (literar). Tema

Naraʗiunea este un mod de expunere care apare într-o operȿ literarȿ, scrisȿ în versuri sau pro-
zȿ, prin care autorul povesteʑte o succesiune de întâmplȿri, petrecute într-o ordine cronologicȿ.
Autorul este o persoanȿ realȿ care imagineazȿ ʏi scrie o operȿ literarȿ.
Autorul creeazȿ personajele, le aʏazȿ într-un context temporal anumit ʏi într-un spaʗiu deter-
minat, le organizeazȿ într-un conflict ʏi creeazȿ un narator care povesteʑte acʗiunea.
Naratorul este o persoanȿ imaginarȿ, creatȿ de autor, persoana care povesteʏte o anumitȿ
întâmplare. El este este un personaj ƒctiv, existent numai în textul narativ, o „voce” cȿreia autorul
îi încredinʕeazȿ misiunea de a povesti faptele, de a descrie locurile ʑi personajele. Se regȿseʑte
în operele epice.
Acʕiunea reprezintȿ succesiunea de evenimente, fapte, întâmplȿri, peripeʕii, aventuri, la care
participȿ personaje.
Personajul literar este o persoanȿ creatȿ de autor care participȿ la acʕiunea operei literare.
Sentimentele, ideile, gândurile autorului sunt exprimate în mod indirect, cu ajutorul personajelor
ʑi al acʕiunii.
Clasificarea personajelor (dupȿ locul ʑi rolul îndeplinit în compoziʕia operei):
– principale – aflate în prim-planul acʕiunii, conturate puternic;
– secundare – au un rol mai puʕin important în acʕiune;
– episodice – apar numai într-un singur episod.
Indicii spaʕio-temporali sunt informaʕiile despre locul ʑi timpul în care se petrece acʕiunea.
65
Tema este reprezentatȿ de o idee, o atitudine, un sentiment etc., în jurul cȿreia se încheagȿ
acʕiunea unei opere artistice. Exemple de teme: a iubirii, a naturii, a condiʕiei umane (viaʕa,
moartea, fericirea, suferinʕa), tema timpului, a vârstelor (copilȿria, adolescenʕa etc.), a rapor-
tului dintre om ʑi Dumnezeu, a istoriei, a eroismului, a luptei (pentru libertate, pentru dreptate).
Lucra˛i în echipe! Reciti˛i schi˛a „Cʅldurʅ mare”! Preciza˛i:
a) indicii spaʕio-temporali ai acʕiunii; d) personajele secundare;

b) naratorul; e) acʕiunea, pe scurt.
c) personajul principal;
Care crede˛i cʅ este tema schi˛ei „Cʅldurʅ mare”? Alege˛i tema din lista datʅ ˗i
motiva˛i-vʅ alegerea: a omului care se simte superior altora, a omului care cautʅ
fericirea, a omului care cautʅ lini˗tea, a omului care oferʅ lini˗te, a omului care
face ceva pentru al˛i oameni!
Predicatul
Predicatul este partea principalȿ de propoziʕie care indicȿ ce face subiectul sau ce se spune
despre subiect.
Clasificarea predicatelor
Dupȿ verbul prin care sunt exprimate, predicatele sunt de douȿ feluri: predicate verbale sau
predicate nominale.
Predicatul verbal este exprimat, în general, printr-un verb cu înʕeles de sine stȿtȿtor ʑi rȿspun-
de la întrebarea Ce face?.
Copilul mȿnâncȿ toatȿ mâncarea din farfurie. (Ce face copilul? – mȿnâncȿ)
Vorbeʑte ʑi priveʑte în acelaʑi timp spre elev. (Ce face? – vorbeʑte, priveʑte)
Predicatul nominal este exprimat printr-un verb care nu are înʕeles de sine stȿtȿtor (verb copu-
lativ), este însoʕit de diferite pȿrʕi de vorbire ʑi rȿspunde la întrebȿrile: Cine este? Ce este? Cum
este? Exemple:
Meseria este brȿʕarȿ de aur. (Ce este meseria? – este brȿʕarȿ);
El este profesorul nostru. (Cine este el? – este profesorul);
Cartea este frumoasȿ. (Cum este cartea? – este frumoasȿ).
Verbul copulativ a fi formeazȿ un predicat nominal împreunȿ cu o altȿ parte de vorbire cu
funcʕie de nume predicativ. Exemple: Karcsi este elev. Eszter este frumoasȿ.
Sublinia˛i verbele!
Birja merge încȿ o bucatȿ bunȿ. Un sergent de stradȿ stȿ pe o bancȿ la poarta unei curʕi mari.
S-a descȿlʕat de cizme, sȿ-ʑi mai rȿcoreascȿ picioarele. Domnul face semn; birja opreʑte.
Lucra˛i în perechi! IdentiƤca˛i predicatele! Câte predicate a˛i gʅsit?
Un domn se dȿ jos din trȿsurȿ ʑi se apropie de uʑa marchizei, unde pune degetul pe butonul
soneriei. Sunȿ o datȿ... nimic; de douȿ, de trei... iar nimic; se razimȿ în buton cu degetul, pe care
nu-l mai ridicȿ...
Am gȿsit ... predicate.
66
Lucra˛i în perechi! Ce fel de predicate sunt în propozi˛iile urmʅtoare: predicate ver-
bale (p.v.) sau predicate nominale (p.n.)?
a) Birjarul opreʑte. ............. f) Unchiul a plecat. .............
b) Unchiul sȿu este birjar. ............. g) Domnul a avut o afacere. .............
c) Birja este nouȿ. ............. h) Strȿzile sunt lungi. .............
d) Birjarul a vorbit româneʑte. ............. i) Domnii nu se întâlnesc astȿzi. ...........
e) Birja va merge pe strada Pacienʕii. ..... j) Casa este galbenȿ. .............
Identifica˛i predicatele verbale ˗i pe cele nominale din fragmentul urmʅtor:
Priveliʏtea i-a produs o impresie puternicȿ de legȿturȿ cu cerul ʏi, când a ajuns acasȿ, era
nerȿbdȿtor sȿ împȿrtȿʏeascȿ acest sentiment cu familia sa. Pentru a-i ajuta sȿ-ʏi imagineze
priveliʏtea, s-a dus în pȿdure ʏi a tȿiat un brȿduʗ, l-a adus în casȿ ʏi l-a împodobit cu lumânȿri,
care imitau sclipirea stelelor pe cer. Copiii au fost atât de încântaʗi de pom, încât Martin Luther a
încurajat toate familiile din sat sȿ aducȿ brazi în casele lor ʏi sȿ-i împodobeascȿ pentru a celebra
sezonul sȿrbȿtorilor.
Am gȿsit ... predicate verbale ʑi ... predicate nominale.
Lucra˛i în perechi! Alcʅtui˛i trei propozi˛ii cu predicate verbale ˗i trei propozi˛ii cu

predicate nominale!
Lucra˛i în echipe! Explica˛i-i unui strʅin cum ajunge la o anumitʅ adresʅ!

Exemple: de la teatru la garȿ, de la cinema la muzeu, de la ʑcoalȿ la spital, de la garȿ la spi-
tal, de la muzeu la ʑcoalȿ etc.
Model: parc, iar apoi tot înainte, pânȿ la garȿ.
A – Îmi spuneʕi cum ajung de la teatru la garȿ? C – Nu, îmi pare rȿu, nu ʑtiu unde este gara,
B – Da, vȿ rog sȿ mergeʕi înainte, pânȿ la pri- nu sunt de aici.
ma intersecʕie, apoi o luaʕi la dreapta, pânȿ la
Asculta˛i textul „Eftimie Murgu, satul

morilor de apʅ”! Nota˛i-vʅ numerele
auzite!
Asculta˛i textul „Eftimie Murgu, satul

morilor de apʅ” încʅ o datʅ! Nota˛i-vʅ
cuvintele care încep cu vocala A!
Asculta˛i textul „Eftimie Murgu, satul morilor de apʅ” încʅ o datʅ! Completa˛i
structurile!
a) îʕi taie ................. e) de pe vremea ...............
b) ƒu al ................... f) pun ʕara la ..............
c) mori de ............... g) cu sute de ani în ..............
d) viaʕa ................ h) înainte de primul ...............
67
Citi˛i textul ˗tirii urmʅtoare!
Eftimie Murgu, satul morilor de apʅ

În sud-vestul României, în ʔara Almȿjului, se ascunde în munʗi un sat fabulos. Nu datoritȿ fru-
museʗii locurilor, care îʗi taie respiraʗia, ci pentru cȿ în satul Eftimie Murgu (numele unui mare
revoluʗionar paʏoptist, ƒu al locului) timpul curge între pietrele a 22 de mori de apȿ.
Toate cele 22 de mori de apȿ sunt funcʕionale. Nici n-ar putea ƒ altfel: prin ele pulseazȿ viaʗa
satului. Oamenii, câʗi au mai rȿmas, nu mai mult de 2000 de suflete, se strâng pe la mori, vorbesc,
se sfȿtuiesc, pun ʗara la cale.
Satul morilor de apȿ este atestat documentar din anul 1241, dar este vechi de pe vremea
dacilor. Primele 8 mori sunt consemnate oƒcial în anul 1722, dar astfel de instalaʗii funcʕionau cu
sute de ani în urmȿ. În anul 1874, erau 61 de mori, iar înainte de primul rȿzboi mai erau 48. Astȿzi,
au mai rȿmas 22 de mori care sunt adȿpostite sub patrimoniul UNESCO.
Precizare: ˗tirea este un gen jurnalistic care prezintʆ realitatea actualʆ, pe care o pune într-o
formʆ comunicabilʆ, transmisʆ apoi, prin intermediul unor tehnici moderne de difuzare în masʆ.
Ea reprezintʆ o relatare a aspectelor semnificative ale unei întâmplʆri de actualitate, care este
interesantʆ pentru cititorii ziarului unde se publicʆ relatarea.
pa˘optist: persoanȿ care aparʕine generaʕiei
a pulsa:
l a decurge/a se desfȿʑura într-un ritm participanʕilor la Revoluʕia de la 1848
viu, puternic patrimoniu: totalitatea bunurilor (materiale sau
a pune la cale: a pregȿti spirituale) care aparʕin unei colectivi-
a tʆia respira˜ia: a impresiona puternic tȿʕi
Gʅsi˛i diftongii ˗i vocalele în hiat din urmʅtorul fragment:
Satul morilor de apȿ este atestat documentar din anul 1241, dar este vechi de pe vremea
dacilor. Primele 8 mori sunt consemnate oƒcial în anul 1722, dar astfel de instalaʗii funcʕionau cu
sute de ani în urmȿ. În anul 1874, erau 61 de mori, iar înainte de primul rȿzboi mai erau 48.
Am gȿsit ... diftongi ʑi ... hiaturi.
IdentiƤca˛i verbele din urmʅtorul fragment:
În sud-vestul României, în ʔara Almȿjului, se ascunde în munʗi un sat fabulos. Nu datoritȿ fru-
museʗii locurilor, care îʗi taie respiraʗia, ci pentru cȿ în satul Eftimie Murgu (numele unui mare
revoluʗionar paʏoptist, ƒu al locului) timpul curge între pietrele a 22 de mori de apȿ.
Am gȿsit ... verbe.
Asocia˛i Ƥecʅrui substantiv un verb (se ascunde, pulseazʆ, func˜ionau, au rʆmas,

curge, se sfʆtuiesc)!
a) instalaʕiile c) timpul e) oamenii
b) satul d) viaʕa f) sȿtenii
Pune˛i verbele la forma Model: Morile de apʆ func˜ioneazʆ ˘i în ziua de azi.

negativʅ! Morile de apʆ nu func˜ioneazʆ ˘i în ziua de azi.
a) Sȿtenii se întâlnesc la morile de apȿ. c) Satul se ascunde în munʕi.

b) Oamenii pun ʕara la cale. d) În sat locuiesc 2000 de suflete.
68
Începe˛i enun˛urile exerci˛iului anterior cu Nu ˘tiu dacʆ, apoi cu Nu cred cʆ!
Model: Nu ˘tiu dacʆ morile de apʆ func˜ioneazʆ ˘i în ziua de azi.

Nu cred cʆ morile de apʆ func˜ioneazʆ ˘i în ziua de azi.
Povesti˛i con˛inutul ˗tirii „Ef-

timie Murgu, satul morilor
de apʅ”!
Valea Almʆjului
Lucra˛i în echipe! Preciza˛i cu care dintre reguli sunte˛i de acord! De ce?
a) Adulʕii sȿ protejeze natura! g) Sȿ aruncȿm cojile de bananȿ pe jos!

b) Copiii sȿ nu protejeze natura! h) Adulʕii sȿ spele autoturismele în pârâuri ʑi
c) Sȿ nu lȿsȿm gunoi pe malul apelor! în râuri!
d) Sȿ lȿsȿm resturile de mâncare în parc! i) Copiii sȿ se spele cu ʑampon în mare!
e) Sȿ îngrijim parcurile ʑi toate celelalte spaʕii j) Sȿ aruncȿm cojile de legume în apȿ!
verzi! k) Sȿ aruncȿm resturile de mâncare în pȿdure!
f) Sȿ nu aruncȿm flacoanele ʑi hârtiile pe jos! l) Tinerii sȿ asculte muzicȿ în parc!
Lucra˛i în echipe! Elabora˛i un set de reguli de comportament pentru urmʅtoarele

situa˛ii:
a) Sunteʕi într-o excursie cu clasa. e) Sunteʕi în sala de sport.

b) Sunteʕi în vizitȿ la niʑte prieteni. f) Sunteʕi la un spectacol de teatru.
c) Sunteʕi în vizitȿ la un bolnav, în spital. g) Sunteʕi într-o vizitȿ la muzeu.
d) Sunteʕi în curtea ʑcolii.
Lucra˛i în echipe! Elabora˛i formule de salut pentru urmʅtoarele situa˛ii:
a) Salutaʕi un prieten/o prietenȿ. e) Salutaʕi medicul ʑcolii.

b) Salutaʕi un profesor/o profesoarȿ. f) Salutaʕi femeia de serviciu a ʑcolii.
c) Salutaʕi secretara/bibliotecara/contabilul g) Salutaʕi mama unui prieten/unei prietene.
ʑcolii. h) Salutaʕi preotul.
d) Salutaʕi pȿrinʕii voʑtri.
Juca˛i rolurile de mai sus!
Un mic ajutor:
• Cine salutȿ primul? • Pe cine salutȿm mai întâi (de exemplu,
• Care este formula de salut? bȿieʕii pe fete, cel mai tânȿr pe cel mai
• Cum salutȿm (cu mâinile scoase din în vârstȿ, bȿieʕii scot cȿciula din cap
buzunar, nu cu gura plinȿ etc.)? etc.)?
69
Asculta˛i textul despre evreii din Satu Mare! Nota˛i-vʅ în timpul ascultʅrii
cuvinte care încep cu litera C!
Asculta˛i textul „Evreii din Satu Mare” încʅ o datʅ ˗i spune˛i ce sentimente a˛i avut
în timpul ascultʅrii! Marca˛i cu X ceea ce vi se pare potrivit!
de simpatie de mulʕumire
de curiozitate de mândrie
de surpindere de supȿrare
de entuziasm de ruʑine
de plȿcere altele: ..............................
Citi˛i textul de mai jos!

Evreii din Satu Mare
Prezenʕa evreilor în oraʑul Satu Mare este atestatȿ pentru prima datȿ în anul 1623, atunci când
principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen (1613–1629), permite stabilirea evreilor în Satu Mare.
În anul 1864 este deschisȿ prima ʑcoalȿ evreiascȿ din oraʑ, cu 100 de elevi (bȿieʕi ʑi fete), care
învȿʕau ebraica ʑi religie. În 1892 se deschide ʑi prima ʑcoalȿ de fete. Acest lucru a fȿcut ca pânȿ
la sfârʑitul secolului al XIX-lea, 69% dintre evreii din localitate sȿ ƒ absolvit o ʑcoalȿ.
În perioada interbelicȿ, evreii se ocupau cu activitatea comercialȿ (ateliere de croitorie, fabrici
de lumânȿri, fabrici de cȿrȿmidȿ, edituri) sau aveau profesii libere (bancheri, avocaʕi, medici).
Dacȿ în 1919 erau 959 evrei în Satu Mare, în 1935 numȿrul lor crescuse la 12000 evrei, pentru ca
în 1941 sȿ devinȿ 12960 (ceea ce însemna 24,9% din populaʕia oraʑului).
Dupȿ rȿzboi, aproximativ 500 de evrei au revenit în oraʑ, lor adȿugându-li-se ʑi evrei din alte
localitȿʕi, astfel cȿ în 1947 numȿrul lor a ajuns la 5000. Odatȿ cu instaurarea regimului comunist
au fost desƒinʕate treptat ʑcolile evreieʑti, copiii evrei învȿʕând în ʑcolile de stat. În anul 1950,
locuiau în oraʑ 7500 evrei. Numȿrul lor a început sȿ scadȿ dupȿ ce statul comunist a permis emi-
grarea evreilor în Israel. În anul 2011, doar 36 mai locuiau pe teritoriul judeʕului Satu Mare, dintre
care 28 de persoane locuiau în municipiul Satu Mare.
Templul Mare a fost construit în perioada anilor 1889–1892, în stil maur, dupȿ planurile arhi-
tectului maghiar Nándor Bach (1842–1905). El se aseamȿnȿ ca proiect cu sinagogile din Oradea
ʑi Dej ʑi are 846 de locuri, ƒind dotat încȿ de la început cu o orgȿ.
Gabriel
Templul Mare
Bethlen din Satu Mare
Lucra˛i în perechi! Ce sens au cuvintele date?

• bancher: a) proprietarul unei ʑcoli; b) proprietarul unui parc; c) proprietarul unei bȿnci;
• regim: a) mâncare; b) sistem; c) boalȿ;
• emigrare: a) plecare din sat; b) plecare din ʕarȿ; c) plecare în America;
70
Completa˛i cu formele articulate ale substantivelor, la numʅrul singular! Model:

˘coalʆ ˘coala o ˘coalʆ
sinagogȿ
templu
croitorie
bancher
instaurare
regim

˘coli ˘colile ni˘te ˘coli
sinagogi
temple
croitorii
bancheri
instaurȿri
regimuri
Preciza˛i care dintre aƤrma˛iile din textul „Evreii din Satu Mare” sunt adevʅrate:
a) În oraʑul Satu Mare sunt evrei încȿ din anul 1623./În oraʑul Satu Mare sunt evrei încȿ din anul
6123./În oraʑul Satu Mare sunt evrei încȿ din anul 2613.
b) Principele Banatului, Gabriel Bethlen, a permis stabilirea evreilor în Satu Mare./Principele Ma-
ramureʑului, Gabriel Bethlen, a permis stabilirea evreilor în Satu Mare./Principele Transilvaniei,
Gabriel Bethlen, a permis stabilirea evreilor în Satu Mare.
c) În anul 1864 este deschisȿ prima ʑcoalȿ maghiarȿ din oraʑ, cu 100 de elevi./În anul 1864 este
deschisȿ prima ʑcoalȿ româneascȿ din oraʑ, cu 100 de elevi./În anul 1864 este deschisȿ pri-
ma ʑcoalȿ evreiascȿ din oraʑ, cu 100 de elevi.
d) În perioada interbelicȿ, evreii se ocupau cu activitȿʕi comerciale./În perioada interbelicȿ, evreii
se ocupau cu activitȿʕi culturale./În perioada interbelicȿ, evreii se ocupau cu activitȿʕi sportive.
e) Dupȿ rȿzboi, aproximativ 500 de evrei au revenit în oraʑ./Înainte de rȿzboi, aproximativ 500 de
evrei au revenit în oraʑ./În timpul rȿzboiului, aproximativ 500 de evrei au revenit în oraʑ.
f) Templul Mare a fost construit în perioada anilor 1889–1892, în stil baroc./Templul Mare a fost
construit în perioada anilor 1889–1892, în stil gotic./Templul Mare a fost construit în perioada
anilor 1889–1892, în stil maur.
Povesti˛i con˛inutul textului „Evreii din Satu Mare”!
Observa˛i costumele populare!

Identifica˛i-le (românesc, ma-
ghiar, evreiesc)!
71
Lucra˛i în perechi! Descrie˛i imaginile de pe pagina anterioarʅ!
Un mic ajutor:
a) Ce au cele trei imagini în comun? f) Pe care dintre aceste trei porturi îl cu-
b) Prezentaʕi portul popular al femeilor! noaʑteʕi cel mai bine? Unde l-aʕi întâl-
c) Prezentaʕi portul popular al bȿrbaʕi- nit?
lor! g) Aʕi purtat vreodatȿ un costum popu-
d) Referiʕi-vȿ la culori! lar? Cu ce ocazie?
e) Referiʕi-vȿ la lungimea hainelor! h) Altceva: .................................................
Subiectul
Subiectul este partea principalȿ de propoziʕie, care aratȿ cine face acʕiunea exprimatȿ de pre-
dicatul verbal sau cine are o anumitȿ caracteristicȿ exprimatȿ de numele predicativ. Subiectul
rȿspunde la întrebȿrile: Cine? Ce?
Exemple: Cȿrʕile sunt frumoase (cʆr˜ile – subiect, are caracteristica exprimatȿ de numele pre-
dicativ). În faʕa casei latrȿ voios un cȿʕel (cʆ˜el – subiect, face acʕiunea exprimatȿ de predicatul
verbal).
Clasificarea subiectelor
În funcʕie de prezenʕa lui în propoziʕie, subiectul poate ƒ de douȿ feluri: subiect neexprimat
sau subiect exprimat. Subiectul exprimat poate ƒ simplu sau multiplu, iar cel neexprimat poate
ƒ inclus (la persoanele I ʑi a II-a) sau subîn˜eles (persoana a III-a).
Mijloace de exprimare
Pȿrʕile de vorbire prin care poate ƒ exprimat un subiect sunt: substantiv, numeral, pronume,
verb (la moduri nepersonale), interjecʕie.
Propozi˜ii fʆrʆ subiect
Existȿ anumite propoziʕii care nu pot avea subiect. Este cazul propoziʕiilor cu predicat expri-
mat prin verbe impersonale, care aratȿ fenomene ale naturii ʑi care nu au autor al acʕiunii: plouʆ,
tunʆ, ninge, se înnopteazʆ, se însereazʆ. Lipsa subiectului este valabilȿ ʑi pentru propoziʕiile
formate cu expresiile impersonale: e bine, e rʆu, e vai; locuʕiunile verbale: a-i pʆrea bine, a-i pʆrea
rʆu; interjecʕiile: iacʆ, uite, iatʆ.
Completa˛i enun˛urile cu subiecte potrivite (instala˞ii, domn, timpul, mori, satul,

sat, oamenii, termometrul, birjʆ, fecior)!
a) ................ spune la umbrȿ 33° Celsius.

b) Subt arʑiʕa soarelui, se opreʑte o ................. .
c) Un ............... se dȿ jos din trȿsurȿ.
d) În sfârʑit, un .............. vine sȿ deschidȿ.
e) ................. morilor de apȿ este atestat documentar din anul 1241.
f) Primele 8 .............. sunt consemnate oƒcial în anul 1722.
g) Astfel de .............. funcʕionau cu sute de ani în urmȿ.
h) ................, câʗi au mai rȿmas, nu mai mult de 2000 de suflete, se strâng pe la mori.
i) În ʔara Almȿjului, se ascunde în munʗi un .............. fabulos.
j) În satul Eftimie Murgu .............. curge între pietrele a 22 de mori de apȿ.
72
Lucra˛i în perechi! Formula˛i în-
trebʅri ale cʅror rʅspunsuri sʅ
Ƥe cuvintele subliniate!
a) Subiectul este o parte principalȿ de propoziʕie.
b) Cȿrʕile sunt puse în bibliotecȿ.
c) În faʕa casei latrȿ voios un cȿʕel.
d) Principele Transilvaniei a permis stabilirea
evreilor în Satu Mare.
e) Copiii au fost încântaʗi de pom.Martin Luther a
încurajat toate familiile din sat sȿ aducȿ brazi
în casele lor.
Lucra˛i în perechi! IdentiƤca˛i subiectele în enun˛urile de mai jos:
a) Gabriel Bethlen permite stabilirea evreilor în Satu Mare.

b) Evreii se ocupau cu activitatea comercialȿ.
c) Templul Mare a fost construit în perioada anilor 1889-1892.
d) El se aseamȿnȿ ca proiect cu sinagogile din Oradea ʑi Dej.
e) Aproximativ 500 de evrei au revenit în oraʑ.
f) Acest lucru a fȿcut ca 69% dintre evreii din localitate sȿ ƒ absolvit o ʑcoalȿ.
g) 52 de persoane locuiau în municipiul Satu Mare.
h) Numȿrul lor a început sȿ scadȿ.
i) Prezenʕa evreilor în oraʑul Satu Mare este atestatȿ pentru prima datȿ în anul 1623.
j) Copiii evrei au învȿʕat în ʑcolile de stat.
Alcʅtui˛i cinci enun˛uri în care subiectul sʅ stea pe locul 1, apoi pe locul 2 ˗i mai
apoi pe locul 3.
Model: Kinga merge la ˘coalʆ. Ace˘ti copii merg la ˘coalʆ. Aici vin elevii.
Lucra˛i în perechi! Alcʅtui˛i cinci propozi˛ii cu subiect multiplu!
Model: Kinga ˘i Radu merg la ˘coalʆ.
Lucra˛i în perechi! Preciza˛i subiectele din urmʅtoarele propozi˛ii:
a) Afarȿ ninge. l) Satu Mare este un oraʑ.

b) Kinga merge afarȿ. m) Este un oraʑ mare.
c) Plouȿ. n) Este mare.
d) Toamna plouȿ. o) Copiii învaʕȿ limba ʑi literatura românȿ.
e) Îmi place aceastȿ carte. p) Ei învaʕȿ ʑi limba ʑi literatura maghiarȿ.
f) Emil iubeʑte florile. q) Toʕi învaʕȿ bine.
g) Noi învȿʕȿm la ʑcoalȿ. r) Învaʕȿ în ʑcoli frumoase.
h) Fetele ʑi bȿieʕii merg la bisericȿ. s) Cine învaʕȿ?
i) Elevii clasei viziteazȿ satul. t) Noi învȿʕȿm.
j) Iatȿ-i pe Kinga ʑi pe Radu! u) De ce învȿʕaʕi?
k) Lucraʕi în perechi! Precizaʕi felul subiectelor!
73
Discuta˛i: Ce este un jurnal? Cine scrie jurnale? De ce scriem jurnale?
Citi˛i jurnalul unei eleve!
Jurnalul unei eleve de clasa a VII-a

Am avut timp de doi ani un profesor de biologie deosebit. Nu era prea agreat de ceilalʕi profe-
sori pentru cȿ îl iubeau mult copiii ʑi-l dȿdeau exemplu. Avea niʑte metode simple ʑi foarte eƒca-
ce de predare, bazate pe respect reciproc ʑi colaborare cu elevii. În zilele în care aveam biologie,
uitam de supȿrȿrile de la alte ore. La ora de biologie nu se vorbea, nimeni nu chiulea ʑi pânȿ ʑi
„elevii-problemȿ” ai clasei erau impecabili ʑi ʑtiau materia. Mi-e dor de dumnealui, de atmosfera
pe care o putea crea ʑi de modul în care se desfȿʑurau orele. Materia era predatȿ ca o poveste.
Când a plecat din ʑcoalȿ mai aveam puʕin ʑi plângeam toʕi. Nici dupȿ un an nu ne-am împȿcat cu
ideea cȿ nu ne va mai ƒ profesor. La ultima orȿ de biologie i-am fȿcut cadou un tablou pictat de
mine (pe atunci pictam) ʑi intenʕionez sȿ îl vizitez, dar pânȿ acum nu am reuʑit sȿ-i aflu adresa.
Dumnealui îʑi fȿcea în aʑa fel meseria, încât pȿrea totul foarte simplu. Avea 70 de ani.
(a agrea: kedvelni, a chiuli: ellógni, impecabil: kifogástalan, a se împʆca: megbékélni, eƤcace:
hatékony)
Începe˛i enun˛urile de mai jos cu Bʆnuim cʆ!
a) Îi e dor de dumnealui, de atmosfera pe care o putea crea.

b) Materia era predatȿ ca o poveste.
c) Plângeau toʕi.
d) Nici dupȿ un an nu s-au împȿcat cu ideea cȿ nu le va mai ƒ profesor.
e) Dumnealui îʑi fȿcea în aʑa fel meseria, încât pȿrea totul foarte simplu.
f) Avea 70 de ani.
Lucra˛i în echipe! Citi˛i „Jurnalul unei eleve de clasa a VII-a”, apoi:
a) gȿsiʗi câte un antonim pentru cuvintele: primul, simplu, totul, a plânge;

b) identiƒcaʗi patru cuvinte care conʕin diftongi;
c) subliniaʗi douȿ cuvinte care conʕin hiat;
d) extrageʗi douȿ propoziʕii dezvoltate;
e) menʗionaʗi douȿ ƒguri de stil: o comparaʕie ʑi o enumeraʕie;
f) încercuiʗi douȿ prepoziʕii ʑi douȿ conjuncʕii;
g) transcrieʗi douȿ verbe la modul indicativ, timpul imperfect;
h) transcrieʗi douȿ verbe la modul indicativ, timpul perfectul compus.
74
Lucra˛i în perechi! Completa˛i tabelul cu verbe la imperativ, dupʅ model:
a face sensul în limba maghiarʆ Fʆ! Nu face!

a plânge
a crea
a (se) împȿca
a iubi
Lucra˛i în perechi! Folosi˛i urmʅtoarele structuri în enun˛uri:
a) a face cadou d) în aʑa fel încât

b) a da exemplu e) a(-i) ƒ dor de
c) a se împȿca cu gândul
Reciti˛i „Jurnalul unei eleve de clasa a VII-a”, apoi rʅspunde˛i la întrebʅri:
a) Cine scrie jurnalul?

b) Despre cine scrie eleva?
c) Ce disciplinȿ preda fostul profesor?
d) De ce nu îl iubeau colegii lui?
e) Ce aflȿm despre „elevii-problemȿ”?
f) Ce cadou i-a dat eleva?
g) Ce vârstȿ avea profesorul?
h) De ce nu a reuʑit eleva sȿ-l viziteze?
Povesti˛i con˛inutul textului „Jurnalul unei eleve de clasa a VII-a”!
Lucra˛i în echipe! Descrie˛i un profesor/o profesoarʅ!
Un mic ajutor:
• Ce predȿ domnul profesor/doamna profesoarȿ? • Ce îʕi place la domnul profesor/doamna
• Ce vârstȿ are (aproximativ)? profesoarȿ?
• Cum te comporʕi la ora dumnealui/dumneaei? • Altceva: .............................................
Triftongul
Triftongul este grupul de sunete alcȿtuit dintr-o vocalȿ ʏi douȿ semivocale pronunʗate în ace-
eaʏi silabȿ. Exemplu: cre – ioa – ne
Triftongii fac parte din aceeaʏi silabȿ: a-ri-pioa-rʆ etc.
Când vocala este urmatȿ de un triftong, despȿrʗirea se face înaintea triftongului: cre-ioa-ne
etc. Când înaintea consoanei se aflȿ un triftong, despȿrʗirea se face înaintea consoanei: lʆ-crʆ-
mioa-rʆ.
IdentiƤca˛i triftongii în fragmentele urmʅtoare:

a) Nu era prea agreat de ceilalʕi profesori pentru cȿ îl iubeau mult copiii ʑi-l dȿdeau exemplu.
b) Palide, una câte una, frunzele copacilor cȿdeau la pȿmânt. Doar frunzele bradului rȿmâneau
verzi, toʗi ƒind uimiʗi de aʏa minune.
75
Cʅuta˛i în acest manual (sau în alte cʅr˛i) cinci cuvinte care con˛in triftongi!
Jurnalul
Jurnalul reprezintȿ totalitatea însemnȿrilor periodice (zilnice, sȿptȿmânale etc.) ale unei per-
soane despre anumite evenimente legate, de obicei, de viaʕa sa. Jurnalul conʕine experienʕe
personale, comentarii, sentimente sau prezentarea unor evenimente. Jurnalul se scrie, de obicei,
într-un caiet. În funcʕie de conʕinutul lor, jurnalele pot ƒ: jurnale literare, de cȿlȿtorie, de vise, de
credinʕȿ, de ʑantier, de bebeluʑ etc.
Completa˛i jurnalul cu urmʅtorii termeni: cantina, târziu, poze, aeroport, ba-

gaj, dejun, lapte, prietenii!
Asearȿ, ..............., m-au sunat pȿrinʕii. Voiau sȿ afle cum am cȿlȿtorit ʑi dacȿ mȿ simt bine.
Le-am spus cȿ nu am avut probleme la ...................., cȿ nu mi-am pierdut niciun ................... ʑi cȿ
totul este în ordine. ................. era deja închisȿ, aʑa cȿ nu am mai primit cinȿ. Dar am mâncat cu
................., lângȿ hotel, la o pizzerie. Le-am mai spus cȿ mâine dimineaʕȿ voi lua micul .................
. Va ƒ ʑi ..................., bȿutura mea preferatȿ. I-am promis mamei mele cȿ voi face multe ................
ʑi îi voi povesti totul când mȿ voi întoarce din excursie.
Scrie˛i o însemnare într-un jurnal, de aproximativ 50-60 cuvinte, folosind ur-

mʅtoarele cuvinte: vacan˜ʆ, schi, hochei, frate/sorʆ, prieten/prietenʆ, sʆptʆmânʆ,
obosit/ʆ, ˘coalʆ.
Lucra˛i în echipe! Realiza˛i un glosar de norme culturale! Discuta˛i despre ase-

mʅnʅri ˗i deosebiri!
Norma culturalʆ În cultura româneascʆ În cultura maghiarʆ

Formulele de salut (la întâlnire, la plecare)
Sȿrbȿtori religioase (Sfântul Nicolae, Crȿciunul,
Anul Nou, Boboteaza, Paʑtile, Ziua Morʕilor etc.)
Mâncȿruri speciƒce (din carne, prȿjituri etc.)
Îmbrȿcȿmintea: la ʑcoalȿ, de sȿrbȿtori (portul
popular), în timpul liber etc.
Cântece populare
Dansuri populare
Legende speciƒce
Amenajarea ʑi decorarea casei
Etc.
Observa˛i rolul virgulei! Amuza˛i-vʅ!

a) Hai sȿ mâncȿm copii! – Hai sȿ mâncȿm, copii!
b) Laci, copilul, a mers în grȿdinȿ. – Laci, copilul a mers în grȿdinȿ!
c) Vindem mȿnuʑi din piele de femei. – Vindem mȿnuʑi din piele, de femei.
d) Nu vreau sȿ merg la copii. – Nu, vreau sȿ merg la copii.
e) Emilia Radu te cheamȿ. – Emilia, Radu te cheamȿ!
f) Încet s-au miʑcat copiii. – Încet, s-au miʑcat copiii!
76
1. Alcʅtui˛i enun˛uri cu urmʅtoarele cuvinte: a mo˜ʆi, ar˘i˜ʆ, bʆcʆnie, birjʆ, ceafʆ, fatal,
marchizʆ, proprietar, ˘or˜, a se descʆlã!
2. Completa˛i tabelul cu verbe la modul imperativ! Model:
a învʆã Înva˜ʆ! Nu învʆã!

a veni
a emigra
a cȿuta
a construi
a preda
3. Corecta˛i jurnalul (con˛ine 10 gre˗eli)!
Am avut timp de doi anii un profesor de biologie deosebit.

Nu era prea agreat de ceilanʕi profesori pentru cȿ îl iubeau mult
copii ʑi-l dȿdeau exemplul. Avea niʑte methode simple ʑi foar-
te efƒcace de predare, bazate spre respect reciproc ʑi colabo-
rare cu elevi. În zilele în care avea biologie, uitam de supȿrȿrile
de la alte orele.
(10 puncte, câte 1 punct pentru Ƥecare gre˘ealʆ identiƤcatʆ)
4. IdentiƤca˛i subiectele în propozi˛iile urmʅtoare:
a) Toate pȿsȿrile s-au grȿbit spre ʗȿri mai calde.

b) Era o vrabie micȿ ʏi zgribulitȿ, pe o creangȿ de la marginea codrului.
c) Avea o aripȿ ruptȿ.
d) Biata vrabie s-a îndreptat spre stejar.
e) Bucuroasȿ, pasȿrea îʏi fȿcu degrabȿ un culcuʏ.
f) Vântul rece începu sȿ sufle.
g) Frunzele copacilor cȿdeau la pȿmânt.
h) Toʗi au fost uimiʗi de aʏa minune.
i) – Lasȿ-mȿ sȿ scutur ʏi frunzele bradului!
j) – Nu, i-a rȿspuns Dumnezeu vântului.
(10 puncte, câte un punct pentru Ƥecare subiect identiƤcat.)
5. Alcʅtui˛i trei propozi˛ii cu predicate verbale ˗i douʅ propozi˛ii cu predicate nominale!

(10 puncte, câte 2 puncte pentru Ƥecare propozi˜ie cu predicatele corecte.)
77
RECAPITULARE (I)
Discuta˝i despre urmʅtoarele teme:
a) Vȿ place sȿ cȿlȿtoriʕi? Unde?
b) Cu ce mijloace de transport cȿlȿtoriʕi?
c) Cu cine cȿlȿtoriʕi de obicei?
d) Cât dureazȿ o cȿlȿtorie?
e) Ce dulciuri vȿ plac?
f) Aveʕi îngheʕate preferate?
g) Care sunt prȿjiturile voastre preferate?
h) Cu cine ʑi unde vȿ petreceʕi timpul liber?
i) Ce fel de activitȿʕi desfȿʑuraʕi în timpul liber?
j) Vȿ place sȿ vizitaʕi muzee, expoziʕii, sȿ mergeʕi la teatru, concerte, cinema etc.?
Vʅ place sʅ face˛i sport ˗i mi˗care (de exemplu: dans)?
Descrie˛i imaginile! Da˛i un titlu potrivit Ƥecʅrei imagini!
Lucra˛i în echipe! Prezenta˛i clasei/grupei o listʅ de locuri care meritʅ a Ƥ vizitate

de elevi! Motiva˛i-vʅ alegerea fʅcutʅ!
Lucra˛i în echipe! Prezenta˛i unui vizitator un obiectiv turistic al Bucure˗tiului!
Lucra˛i în echipe! Explica˛i-i unui prieten dintr-o altʅ localitate cum ajunge la o
anumitʅ adresʅ! Exemple: de la bisericʅ la garʅ, de la bisericʅ la muzeu, de la
˗coalʅ la primʅrie, de la primʅrie la spital, de la garʅ la ˗coalʅ etc.
Lucra˛i în echipe! Prezenta˛i un pictor din România!
Iosif Iser (1881–1958): ˗tefan Luchian (1868–1916):

„Peisaj dobrogean cu cinci turcoaice” „Anemone în ulcicʆ”
78
Lucra˛i în echipe! Relata˛i întâmplʅri legate de urmʅtoarele teme:
a) Crȿciun;
b) Un copac/o floare care vȿ este foarte cunoscut/ȿ;
c) Un tablou din casȿ/din clasȿ etc.;
d) O melodie care vȿ este cunoscutȿ ʑi dragȿ;
e) Un spectacol.
Un mic ajutor:
• Când ʑi unde s-a întâmplat?
• Cine a fost prezent la acea întâmplare?
• Ce a fost plȿcut/neplȿcut/surprinzȿtor/interesant/neobiʑnuit la acea întâmplare?
• De ce v-aʕi adus aminte de acea întâmplare?
• Altceva: ...................................................
Asculta˛i textul „Muzeul Márton Áron, Sândominic”! Nota˛i-vʅ zece termeni

în timpul ascultʅrii!
Márton Áron Ma˘ina de scris a lui Márton Áron
Citi˛i textul „Muzeul Márton Áron, Sândominic”!
Muzeul Márton Áron, Sândominic

Márton Áron a fost episcopul Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Alba-Iulia, între anii 1939–
1980. El s-a nȿscut în localitatea Sândominic în anul 1896. Conform opiniei contemporanilor sȿi,
el a fost „o personalitate uriaʏȿ” care a trȿit o viaʗȿ sfântȿ.
Prin crearea Muzeului Márton Áron, care a fost înƒinʗat cu ocazia marcȿrii a treizeci de ani de
la moartea sa, satul sȿu natal doreʏte sȿ-ʏi exprime respectul faʗȿ de episcop, prezentând viaʗa
ʑi activitatea marelui episcop, în lumina istoriei schimbȿtoare a Transilvaniei din secolul al XX-lea.
Expoziʗia invitȿ vizitatorul la o cȿlȿtorie în secolul al XX-lea, analizând iar ʏi iar „misterul” vieʗii
lui Márton Áron: cum a putut deveni un ƒu de ʗȿran simplu un conducȿtor spiritual al secolului sȿu.
Muzeul este deschis duminicȿ dupȿ-masȿ, între orele 16-18. Muzeul poate ƒ vizitat ʏi în zilele lucrȿtoare, între
orele 12-20. Grupurile ʑi vizitatorii individuali îʏi pot anunʗa dorinʗa de vizitare la una dintre urmȿtoarele adrese de
e-mail: latogatas@martonaronmuzeum.ro sau martonaronmuzeum@martonaronmuzeum.ro, respectiv la numȿrul
de telefon (004) 0753 990 667.
Preciza˛i verbele la perfectul compus din textul de mai sus!
Autoturismul lui Statuia lui Márton Áron din

Márton Áron Miercurea Ciuc
79
Pune˛i verbele la modul imperativ!
Model: a spune – Spune! Spune˜i!
a) a vizita – ...................! .........................!

b) a cȿlȿtori – ...................! .......................!
c) a analiza – ...................! .......................!
d) a invita – ...................! .........................!
e) a trȿi – ...................! .........................!
f) a deschide – ...................! .....................!
Model: masculin – celʆlalt episcop, ceilal˜i episcopi

feminin – cealaltʆ personalitate, celelalte personalitʆ˜i
neutru – celʆlalt muzeu, celelalte muzee
autoturism, sat, epocʆ, vizitator, opinie, aniversare, localitate, activitate, via˜ʆ, ocazie
Citi˛i fragmentul urmʅtor!
Prin crearea Muzeului Márton Áron, care a fost înƒinʗat cu ocazia aniversȿrii a treizeci de ani de
la moartea sa, satul sȿu natal doreʏte sȿ-ʏi exprime respectul faʗȿ de episcop, prezentând viaʗa ʑi
activitatea marelui episcop, în lumina istoriei schimbȿtoare a Transilvaniei din secolul al XX-lea.
Preciza˛i: a) substantivele la numʅrul singular; b) substantivele de genul feminin; c) sensul

omonimelor: fa˜ʆ, mare.
Citi˛i fragmentul urmʅtor! Identifica˛i: a) diftongii; b) adjectivele; c) pre-

pozi˛iile; d) subiectele; e) predicatele!
Márton Áron a fost episcopul Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Alba-Iulia, între anii 1939–
1980. El s-a nȿscut în localitatea Sândominic, în anul 1896. Conform opiniei contemporanilor sȿi,
el a fost „o personalitate uriaʏȿ” care a trȿit o viaʗȿ sfântȿ.
Povesti˛i con˛inutul textului „Muzeul Márton Áron, Sândominic”! Re-

dacta˛i ˗apte-opt reguli de comportament, aplicabile la vizita unui
muzeu! Lucra˛i în perechi! Continua˛i cu propozi˛ii introduse prin pronu-
me relative!
a) Nu ʑtiu ce ............................................... f) Este autoturismul cu care .............................
b) Am observat care .................................. g) Este maʑina de scris despre care ................
c) ʐtiu acum cine ....................................... h) Nu am aflat cât .............................................
d) Cunosc muzeul pe care ........................ i) Ai vȿzut câʕi ....................................................
e) Încȿ nu am auzit ce ............................... j) ʐtie ʑi el pe cine .............................................
Lucra˛i în perechi! Explica˛i cum func˛ioneazʅ un aparat (de exemplu: aparatul foto, aspira-
torul, fierul de cʅlcat, prʅjitorul de pâine etc.)
80
Citi˛i poezia!
La mijloc de codru...
Mihai Eminescu
(huceag: pȿdure micȿ, trestie: stuf)
La mijloc de codru des
Toate pȿsȿrile ies, În adâncu-i se pȿtrunde
Din huceag de aluniʏ, ʎi de lunȿ ʏi de soare
La voiosul luminiʏ, ʎi de pȿsȿri cȿlȿtoare,
Luminiʏ de lângȿ baltȿ, ʎi de lunȿ ʏi de stele
Care-n trestia înaltȿ ʎi de zbor de rândurele
Legȿnându-se din unde, ʎi de chipul dragei mele.
Lucra˛i în perechi! Identifica˛i figurile de stil din poezia de mai sus (personifica-
rea, repeti˛ia, enumera˛ia)!
Lucra˛i în perechi! Realiza˛i câmpul lexical al substantivulului pʆdure!
Completa˛i e-mailul urmʅtor:

Bunȿ ...............,
suntem ............. grup de 25 de elevi de la Aiud, ............ Alba. În data de 5 februarie 2019, alȿturi
de doi profesori ai ............... noastre, dorim sȿ vizitȿm .............. Márton Áron. Considerȿm cȿ
vom ajunge ............ muzeu în jurul orei 15. Ne-am bucura dacȿ ar ƒ deschis ʑi am ............. vizita
muzeul.
.............. respect,
Kovács Eszter ˘i Molnár Emma,
clasa a VI-a B
Scrie˛i-i unui prieten/unei prietene un SMS, de aproximativ 25-30 de cuvinte, prin
care îi propune˛i sʅ vʅ face˛i împreunʅ tema de casʅ la limba ˗i literatura românʅ!
Redacta˛i un monolog narativ ˗i unul descriptiv, de câte 70-80 de cuvinte!
Lucra˛i în perechi! Cere˛i ˗i da˛i explica˛ii pentru a ajunge la o anumitʅ adresʅ

(patru-cinci situa˛ii)!
Un joc: Elevii se a˗azʅ în cerc. Fiecare î˗i spune numele ˗i un adjectiv care în-
cepe cu aceea˗i literʅ ca ˗i numele/prenumele sʅu. Apoi, oferʅ obiectul (o min-
ge de tenis, o jucʅrie micʅ, un creion etc.) unui alt elev, care are aceea˗i sarcinʅ.
Dacʅ unui elev nu-i vine în minte niciun adjectiv, el iese din cerc. De exemplu:
Sunt Bori ˘i sunt bucuroasʆ/bunʆ/bronzatʆ.
Realiza˛i un mic portofoliu privind activitʅ˛ile de învʅ˛are a limbii ˗i literaturii române!

Completa˛i tabelul cu numʅrul de activitʅ˛i desfʅ˗urate de voi, pânʅ în prezent!
Activitatea desfʆ˘uratʆ de elev:

Câte texte literare ai studiat?
Câte teme de casȿ ai realizat?
La câte proiecte ai participat?
Câte înregistrȿri audio ai ascultat?
Câte extemporale ai dat?
Câte ƒlme/înregistrȿri video ai vizionat?
...
81
Maria
Spune˛i tot ce vʅ vine în minte legat Discuta˛i despre femei cu numele
de numele „Maria”! În Ƥecare col˛ al Maria, folosind ˗i urmʅtoarele struc-
Ƥgurii va Ƥ un cuvânt. turi:
Maria, Maica Domnului Isus; Maria, Regina

Maria României; Maria Tereza, împʆrʆteasa Austriei;
Maria Tʆnase, cântʆrea˜ʆ de muzicʆ popularʆ;
Maria Callas, cântʆreaã de operʆ; Marie Curie
(Maria Sklodowska) etc.
Maica Domnului Maria Tʆnase
Prezenta˛i imaginile de mai sus cu ajutorul urmʅtoarelor întrebʅri:

Cunoa˗te˛i variante ale numelui „Maria” în limbile românʅ ˗i maghiarʅ? Da˛i

exemple!
Maria (în limba românʆ) Mária (în limba maghiarʆ)

Mȿriuʕa, Marika,
Asculta˛i textul „Regina Maria”! Marca˛i cu X cuvintele pe care le-a˛i auzit în

textul „Regina Maria”!
alianʕa rȿzboi
artȿ refugiu
bolnavȿ reʑedinʕa
hotȿrî sanatoriu
principesȿ soʕul
Asculta˛i textul „Regina Maria” încʅ o datʅ ˗i nota˛i în caiete cinci nume ˗i cinci
localitʅ˛i pe care le auzi˛i!
82
Regina Maria
Regina Maria (nȿscutȿ în data de 29 octombrie 1875, în Eastwell
Park, Kent, Anglia – decedatȿ în data de 18 iulie 1938, în castelul
Peliʑor, Sinaia, Regatul României) a fost a doua reginȿ a României,
în calitate de soʕie a regelui Ferdinand I al României. A fost mama
regelui Carol al II-lea. Maria, nȿscutȿ Maria Alexandra Victoria de
Saxa-Coburg ʑi Gotha, a fost mare prinʕesȿ a Marii Britanii ʑi Irlan-
dei, ƒind nepoata reginei Victoria a Marii Britanii.
Maria ʑi-a petrecut copilȿria ʑi adolescenʕa la reʑedinʕa famili-
ei din Eastwell Park, comitatul Kent. S-a cȿsȿtorit la 29 decembrie
1892 cu Ferdinand I, reuʑind sȿ se integreze naʕiunii care o adopta-
se ca principesȿ ʑi, începând din 1914, ca reginȿ. Ferdinand ʑi Maria
vor avea un numȿr de ʑase copii, din care unul, principele Mircea, a
murit la o vârstȿ fragedȿ. Primul lor copil s-a nȿscut la numai nouȿ
luni ʑi cinci zile de la cȿsȿtoria lor, este vorba despre principele
Carol, nȿscut la castelul Peleʑ, în 1893. A urmat apoi principesa Eli-
sabeta (1894), principesa Maria (1900), principele Nicolae (1903),
principesa Ileana (1909) ʑi principele Mircea, nȿscut în ianuarie 1913. Maria îʑi adora copiii, dar
dragostea ei era ineƒcientȿ. Nu se putea hotȿrî sȿ-ʑi disciplineze copiii aʑa cum ar ƒ trebuit.
Principesa Maria a devenit reginȿ a României, odatȿ cu accederea la tron a principelui Ferdi-
nand, la 11 octombrie 1914, dupȿ moartea regelui Carol I.
A urmȿrit constant întȿrirea legȿturilor dintre România ʑi Marea Britanie, dovedind reale calitȿʕi
în susʕinerea ʑi apȿrarea intereselor României. S-a opus intrȿrii României în Primul Rȿzboi Mon-
dial ʑi a susʕinut alianʕa cu Antanta, în vederea ajutorului oferit pentru realizarea statului naʕional
român. Pe timpul rȿzboiului, ʑi-a însoʕit soʕul în refugiu, în Moldova, activând ca sorȿ de caritate
în spitalele militare, activitate care a fȿcut sȿ ƒe numitȿ în popor „mama rȿniʕilor”.
În ultimii doi ani de viaʕȿ, bolnavȿ ƒind, s-a tratat la diferite sanatorii din Europa, revenind în ʕarȿ
în vara lui 1938, murind la reʑedinʕa sa de la Peliʑor.
A cerut prin testament ca trupul sȿ-i ƒe înhumat în biserica episcopalȿ de la Curtea de Argeʑ,
iar inima sȿ ƒe pȿstratȿ într-o raclȿ la capela Stella Maris a reʑedinʕei din Balcic. În 1940, inima
reginei a fost mutatȿ la Bran.
Regina Maria a fost o iubitoare ʑi o colecʕionarȿ de artȿ, susʕinând o serie de personalitȿʕi ar-
tistice ʑi literare cu burse ʑi bani. Este autoarea unor interesante scrieri memorialistice, precum ʑi
a unor poveʑti ʑi versuri pentru copii.
Constantin Argetoianu, unul din criticii nemiloʑi ai reginei, este ʑi cel care reuʑeʑte sȿ sinteti-
zeze în câteva cuvinte rolul reginei Maria ʑi locul pe care ea îl meritȿ în istorie: „Oricâte greʑeli a
comis Regina Maria, înainte ʑi dupȿ rȿzboi, rȿzboiul rȿmâne pagina ei, paginȿ cu care se poate
fȿli, paginȿ care se va aʑeza în istorie la loc de cinste. O gȿsim în tranʑee printre combatanʕi în
rândurile înaintate, o gȿsim în spitale ʑi în toate posturile sanitare printre rȿniʕi ʑi bolnavi. O gȿsim
de faʕȿ la toate adunȿrile care încercau sȿ facȿ puʕin bine.”
dupʆ: https://ro.wikipedia.org/wiki/Regina_Maria_a_Rom%C3%A2niei
a integra: a include, a încorpora
accedere: ajungere a înso˜i: a merge împreunȿ
a adopta: a accepta a sintetiza: a recapitula, a rezuma
a comite: a sȿvârʑi, a face (ceva rȿu) combatant: persoanȿ care participȿ la luptȿ
83
comitat: district, judeʕ, ʕinut raclʆ: sicriu, ladȿ
crucial: esenʕial, hotȿrâtor refugiu: adȿpost
exil: ʑedere forʕatȿ sanatoriu: spital, instituʕie medicalȿ
fraged: tânȿr soi: fel, mod
îndepʆrtare: înlȿturare, eliminare sorʆ de caritate: inƒrmierȿ
nemilos: aspru, crud, rȿu tran˘ee: ʑanʕuri adânci folosite în rȿzboi ca
post: loc adȿpost
Gʅsi˛i diftongii ˗i vocalele în hiat din urmʅtorul fragment:
S-a opus intrȿrii României în Primul Rȿzboi Mondial ʑi a susʕinut alianʕa cu Antanta, în vederea
ajutorului oferit de cȿtre aceasta pentru realizarea statului naʕional român. Pe timpul rȿzboiului
ʑi-a însoʕit soʕul în refugiu în Moldova, activând ca sorȿ de caritate în spitalele militare ...
Am gȿsit ... diftongi ʑi ... hiaturi.
Preciza˛i substantivele la numʅrul singular, iar apoi pe cele la numʅrul plural!

Regina Maria a fost o iubitoare ʑi o colecʕionarȿ de artȿ, susʕinând o serie de personalitȿʕi ar-
tistice ʑi literare cu burse ʑi bani. Este autoarea unor interesante scrieri memorialistice, precum
ʑi a unor poveʑti ʑi versuri pentru copii.
În fragmentul de mai sus am gȿsit ...... substantive la numȿrul singular ʑi ...... sub-
stantive la numȿrul plural.
Lucra˛i în perechi! Preciza˛i sinonime

pentru cuvintele: dragoste, trup, a se
opune, a muri, constant, crucial!
Observa˛i substantivele popor, na˜iune,
lume, adunare, armatʆ, familie! Acestea
sunt substantive colective, deoarece
denumesc grupuri; au formʅ de singu-
lar ˗i în˛eles de plural; substantivele
colective pot fi atât la singular cât ˗i la
plural, în func˛ie de context. Cunoa˗te˛i
˗i alte asemenea substantive?
Castelul Peli˘or
Completa˛i cuvintele din cele douʅ coloane pentru a ob˛ine structuri logice!
1. vârstȿ a) reginei
2. inima b) legȿturilor
3. la loc c) episcopalȿ
4. întȿrirea d) fragedȿ
5. posturile e) intereselor
6. apȿrarea f) de cinste
7. biserica g) sanitare

familie rʆzboi
... ...
84
Completa˛i tabelul cu formele substantivelor! Model:
substantiv nearticulat: substantiv la singular, substantiv la plural, articulat

reginʆ articulat hotȿrât: regina hotȿrât: reginele
rege
sanatoriu
artȿ
stat
soʕ
trup
Care este varianta corectʅ?

a) viaʕa politice/viaʕa politicȿ/viaʕa politic d) calitȿʕi reali/calitȿʕi realȿ/calitȿʕi reale
b) scrieri memorialistice/scrieri memoria- e) dragoste ineƒciente/dragoste ineƒcient/
listic/scrieri memorialisticȿ dragoste ineƒcientȿ
c) spitale militare/spitale militari/spital
militare
Lucra˛i în perechi! Completa˛i tabelul cu formele adjectivului la gradul superlativ! Model:
greu cel mai greu cei mai grei cea mai grea cele mai grele
iubitor
fraged
nemilos
nehotȿrât
real
Lucra˛i în perechi! IdentiƤca˛i predicatele din urmʅtorul fragment:

Maria ʑi-a petrecut copilȿria ʑi adolescenʕa la reʑedinʕa familiei din Eastwell Park, comitatul
Kent. S-a cȿsȿtorit la 29 decembrie 1892 cu Ferdinand I, reuʑind sȿ se integreze naʕiunii care o
adoptase ca principesȿ ʑi, începând din 1914, ca reginȿ. Ferdinand ʑi Maria vor avea un numȿr de
6 copii, din care unul, principele Mircea, a murit la o vârstȿ fragedȿ.
Lucra˛i în perechi! IdentiƤca˛i subiectele din urmʅtorul fragment:

Ferdinand ʑi Maria vor avea un numȿr de 6 copii, din care unul, principele Mircea, a murit la o
vârstȿ fragedȿ. Primul lor copil s-a nȿscut la numai nouȿ luni ʑi cinci zile de la cȿsȿtoria lor, este
vorba despre principele Carol, nȿscut la castelul Peleʑ, în 1893.
Completa˛i cu termenii din textul „Regina Maria” (calitʆ˜i, Mondial, popor, refugiu,
întʆrirea, intereselor, statului, caritate)!
A urmȿrit constant ........... legȿturilor dintre România ʑi Marea Britanie, do-
vedind reale ............... în susʕinerea ʑi apȿrarea .............. României. S-a opus
intrȿrii României în Primul Rȿzboi ............. ʑi a susʕinut alianʕa cu Antanta,
în vederea ajutorului oferit pentru realizarea ......... naʕional român. Pe timpul
rȿzboiului ʑi-a însoʕit soʕul în ............ în Moldova, activând ca sorȿ de .............
în spitalele militare, activitate care a fȿcut sȿ ƒe numitȿ în ............. „mama
rȿniʕilor”.
85
Corecta˛i afirma˛iile! În fiecare enun˛ s-a gre˗it un cuvânt.
a) Regina Maria a fost a treia reginȿ a României.

b) Regina Maria a fost nepoata reginei Elisabeta a Marii Britanii.
c) A urmȿrit constant întȿrirea legȿturilor dintre România ʑi Rusia.
d) Carol al III-lea a reuʑit îndepȿrtarea reginei Maria din viaʕa politicȿ.
e) În 1940, inima reginei a fost mutatȿ la Sinaia.
f) Este autoarea unor interesante jurnale memorialistice.
Reciti˛i textul „Regina Maria”! Decide˛i care dintre rʅspunsuri este corect!
A. Unde s-a nȿscut regina Maria?

a. Regina Maria s-a nȿscut în Marea Britanie.
b. Regina Maria s-a nȿscut la Sinaia.
c. Regina Maria s-a nȿscut la Curtea de Argeʑ.
B. Când a devenit reginȿ din principesȿ?
a. A devenit reginȿ în anul 1938, dupȿ moartea regelui Carol al II-lea.
b. A devenit reginȿ în anul 1914, dupȿ moartea regelui Carol I.
c. A devenit reginȿ în anul 1918, dupȿ moartea regelui Ferdinand.
C. Unde l-a însoʕit pe soʕul ei, regele Ferdinand, în Primul Rȿzboi Mondial?
a. Pe timpul rȿzboiului l-a însoʕit pe soʕul ei în refugiu, în Marea Britanie.
b. Pe timpul rȿzboiului l-a însoʕit pe soʕul ei în refugiu, în Moldova.
c. Pe timpul rȿzboiului l-a însoʕit pe soʕul ei în refugiu, în Bulgaria.
D. Cum a fost numitȿ Regina Maria în popor, în rȿzboi, când lucra ca inƒrmierȿ?
a. Regina Maria a fost numitȿ în popor „mama soldaʕilor”.
b. Regina Maria a fost numitȿ în popor „mama combatanʕilor”.
c. Regina Maria a fost numitȿ în popor „mama rȿniʕilor”.
E. Unde se trata Regina Maria?
a. Regina Maria se trata în sanatorii din strȿinȿtate.
b. Regina Maria se trata în sanatoriul din Sinaia.
c. Regina Maria se trata în sanatoriul din Peliʑor.
F. Unde a decedat Regina Maria?
a. Regina Maria a decedat în castelul Peliʑor.
b. Regina Maria a decedat în castelul Bran.
c. Regina Maria a decedat în castelul Balcic.
G. Unde se aflȿ racla cu inima Reginei Maria?
a. Racla cu inima reginei Maria se aflȿ la Curtea de Argeʑ.
b. Racla cu inima reginei Maria se aflȿ la Peliʑor.
c. Racla cu inima reginei Maria se aflȿ la Balcic.
H. Autoarea cȿror scrieri ʑi texte este Regina Maria?
a. Regina Maria este autoarea unor scrieri bisericeʑti, precum ʑi a unor poveʑti
ʑi versuri pentru copii.
b. Regina Maria este autoarea unor scrieri istorice, precum ʑi a unor poveʑti ʑi
versuri pentru copii.
c. Regina Maria este autoarea unor scrieri memorialistice, precum ʑi a unor
poveʑti ʑi versuri pentru copii.
Povesti˛i con˛inutul textului „Regina Maria”!
86
Lucra˛i în perechi! Realiza˛i o prezentare a Reginei Maria!
Un mic ajutor:
a) Când ʑi unde s-a nȿscut? e) Ce rol a avut în politicȿ?
b) Ce cunoaʑtem din viaʕa ei de familie? f) Ce opere a scris?
c) Ce ʑtim despre copiii ei? g) Prin ce activitȿʕi a rȿmas în istorie?
d) Când ʑi unde a murit? Unde a fost în- h) Ce pȿrere aveʕi despre Regina Maria?
mormântatȿ?
Observa˛i textul „Regina Maria”! Preciza˛i:
a) Unde este aʑezat titlul?
b) De unde a fost preluat textul adaptat?
c) Câte alineate puteʕi distinge?
d) Ce rol au ghilimelele („ ”)?
e) Altceva: .......................................
Completa˛i biletele de mul˛umire!

................................, ...............................
Dragʆ Zsolt,
Îʕi mulʕumesc pentru cȿʕelul primit de la tine de ziua mea. Vrei sȿ vii ..................................... ?
Cu drag,
....................
................................, ...............................
Dragʆ Vasile,
Îʕi mulʕumesc pentru ajutorul dat la tema de matematicȿ. Data viitoare ...................................
Cu drag,
....................
................................, ...............................
Stimatʆ doamna dirigintʆ,
Vȿ mulʕumesc cȿ m-aʕi ajutat sȿ pot veni în excursie. Promit cȿ ............................................
Cu respect,
....................
Scrie˛i douʅ bilete de mul˛umire: unul mamei/bunicii voastre ˗i unul unui profe-
sor/unei profesoare!
Propozi˝ia. Fraza
Fraza este alcȿtuitȿ din douȿ sau mai multe propoziʕii. Propoziʗia este o comunicare cu un
singur predicat.
Clasificarea propozi˞iilor:
1. dupȿ alcȿtuire:
a) simple (alcȿtuite din pȿrʗi principale de propoziʗie: predicat ʏi subiect): Elevul a învʆ˞at.
b) dezvoltate (alcȿtuite din pȿrʗi principale ʏi secundare de propoziʗie: atribut ʏi comple-
ment): Elevul a învʆ˞at o poezie frumoasʆ.
2. dupȿ rolul lor în frazȿ:
a) principale (au înʗeles de sine stȿtȿtor)
b) subordonate (înʗelesul lor depinde de alte propoziʗii)
Elevul a învʆ˞at o poezie frumoasʆ1/ ca sʆ participe la concursul de recitare.2/
elevul a învʆ˞at o poezie frumoasʆ = propoziʗie principalȿ
ca sʆ participe la concursul de recitare = propoziʗie subordonatȿ
87
Men˛iona˛i din câte propozi˛ii se compun frazele urmʅtoare:
a) Maria îʑi adora copiii, dar dragostea ei era ineƒcientȿ.
b) Nu se putea hotȿrî sȿ-ʑi disciplineze copiii aʑa cum ar ƒ trebuit.
c) Oricâte greʑeli a comis Regina Maria, înainte ʑi dupȿ rȿzboi, rȿzboiul rȿmâne pagina ei,
paginȿ cu care se poate fȿli, paginȿ care se va aʑeza în istorie la loc de cinste.
d) O gȿsim în tranʑee printre combatanʕi în rândurile înaintate, o gȿsim în spitale ʑi în toate
posturile sanitare printre rȿniʕi ʑi bolnavi.
e) O gȿsim de faʕȿ la toate adunȿrile care încercau sȿ facȿ puʕin bine.
Lucra˛i în perechi! Preciza˛i felul propozi˛iilor: simple (p.s.) sau dezvoltate (p.d.)!
a) Un domn se dȿ jos din trȿsurȿ. .............. h) A luat cheia la dumnealui. ..............

b) Se apropie de uʑa marchizei. .............. i) Sergentul se descalʕȿ. ..............
c) Pune degetul pe butonul soneriei. .............. j) A plecat. ..............
d) Pleacȿ! .............. k) Se strâng pe la mori. ..............
e) Bate la uʑȿ. .............. l) Vorbesc. ..............
f) Feciorul rȿspunde. .............. m) Se sfȿtuiesc. ..............
g) Sȿ deschidȿ! .............. n) Sȿtenii se întâlnesc. ..............
Alcʅtui˛i propozi˛ii simple dupʅ urmʅtoarele modele:
Vine profesoara. (subiect ʑi Elena ˘i Judit pleacʆ. (subiect Szabolcs este elev. (subiect ʑi
predicat verbal) multiplu ʑi predicat) predicat nominal)
Alcʅtui˛i propozi˛ii dezvoltate dupʅ urmʅtoarele modele:
Moara veche func˜ioneazʆ bine. (subiect, predicat ʑi alte pȿrʕi de propoziʕie)
Asculta˛i textul „Maria Tʅnase”, iar apoi rʅspunde˛i la întrebʅri:

a) Despre cine este vorba în text?
b) Ce fel de cântece a cântat Maria Tȿnase?
c) Unde a cântat interpreta?
Asculta˛i textul „Maria Tʅnase” încʅ o datʅ! Nota˛i-vʅ cuvintele care încep cu litera
C!
Asculta˛i textul „Maria Tʅnase” încʅ o datʅ! Completa˛i structurile în timpul as-
cultʅrii:
a) al treilea ........... e) Mi-am pus busuioc ...........
b) debutul .......... f) un repertoriu extrem ...........
c) „Ora .........” g) se stinge ..........
d) din toate regiunile ............
88
Citi˛i textul „Maria Tʅnase”!
Maria Tʅnase
(1913–1963)
Maria Tȿnase a fost o interpretȿ româncȿ de muzicȿ popularȿ, uʑoarȿ,

romanʕe ʑi teatru de revistȿ. S-a nȿscut la Bucureʑti, ƒind al treilea copil
al Anei Munteanu ʑi al lui Ion Coandȿ Tȿnase. Maria Tȿnase a avut o sorȿ
ʑi un frate: Aurica ʑi François (zis Franz).
În mai 1934 se angajeazȿ la Teatrul „Cȿrȿbuʑ”. În vara anului 1937
imprimȿ primele cântece populare la casa de discuri „Columbia”. Data de
20 februarie 1938 reprezintȿ debutul radiofonic al artistei. A susʕinut „pe
viu” un program de cântece româneʑti la emisiunea „Ora satului”, cân-
tând printre altele: ˗apte sʆptʆmâni din post, Cine iube˘te ˘i lasʆ, Mʆrie ˘i Mʆrioarʆ, ˛igʆneasca.
Dupȿ comentariile cronicarilor muzicali, prilejuite de debutul la radio ʑi ecoul puternic în rândurile
ascultȿtorilor emisiunilor radiofonice, Maria Tȿnase continuȿ sȿ ƒe programatȿ aproape sȿptȿ-
mânal de Radio România.
În 1938 se angajeazȿ la Teatrul „Alhambra”. În septembrie lanseazȿ cu mare succes cântecele
Mi-am pus busuioc în pʆr ʑi Habar n-ai tu.
A cântat în numeroase restaurante ʑi localuri bucureʑtene.
Maria Tȿnase a avut un repertoriu extrem de vast ce a cuprins cântece din toate regiunile
României ʑi din toate categoriile: doine, cântece de leagȿn, de joc (hore, sârbe), de dragoste, de
petrecere etc.
În primȿvara anului 1963, ƒind într-un turneu, aflȿ cȿ este bolnavȿ de cancer la plȿmâni. Între-
rupe turneul, rugând-o pe cântȿreaʕa Mia Braia sȿ o înlocuiascȿ. Se stinge din viaʕȿ la Spitalul
Fundeni, pe 22 iunie 1963.
În˛elege˛i cuvintele/structurile? doinʆ: cântec exprimând un sentiment de dor,

de dragoste etc.
a imprima: a înregistra roman˜ʆ: cântec sentimental
a lansa: a pune pentru prima oarȿ în circulaʕie, a sârbʆ: dans popular românesc, rȿspândit în
rȿspândi, a difuza, a face larg cunoscut toatȿ ʕara, cu ritm foarte vioi
a se angaja: a primi un loc de muncȿ teatru de revistʆ: spectacol care constȿ din
a sus˜ine: a prezenta dansuri, cântece vesele etc.
cronicar: ziarist turneu: cȿlȿtorie realizatȿ de artiʑti în diferite
debut: început locuri

cântec cântecele ni˘te cântece
turneu
repertoriu
cronicar
romanʕȿ
doinȿ
disc
89
Completa˛i cu termeni din textul „Maria Tʅnase” (pʆr, doine, 1938, succes, reperto-
riu, numeroase, regiunile)!
În ........... se angajeazȿ la Teatrul „Alhambra”. În septembrie lanseazȿ cu mare ............. cânte-
cele Mi-am pus busuioc în .......... ʑi Habar n-ai tu. A cântat în ............ restaurante ʑi localuri bucu-
reʑtene. Maria Tȿnase a avut un .............. extrem de vast ce a cuprins cântece din toate .............
României ʑi din toate categoriile: ............., cântece de leagȿn, de joc (hore, sârbe), de dragoste, de
petrecere etc.
Completa˛i cu prepozi˛iile potrivite (la, de, pe, din, în, printre, la, în, de, la)!
.......... mai 1934 se angajeazȿ ........... Teatrul „Cȿrȿbuʑ”. ............. vara anului 1937 imprimȿ pri-
mele cântece populare ............ casa ........... discuri „Columbia”. Data de 20 februarie 1938 repre-
zintȿ debutul radiofonic al artistei. A susʕinut „......... viu” un program ............ cântece româneʑti
........... emisiunea „Ora satului”, cântând .......... altele: ˗apte sʆptʆmâni ............ post, Cine iube˘te
˘i lasʆ, Mʆrie ˘i Mʆrioarʆ, ˛igʆneasca.
Completa˛i câmpurile lexicale!
muzicʆ familie
Modul gerunziu
Modul gerunziu este un mod nepersonal. Verbul la modul gerunziu exprimȿ împrejurarea în
care se desfȿʑoarȿ acʕiunea. Se formeazȿ prin adȿugarea terminaʕiilor -ând sau -ind la rȿdȿci-
na verbului.
Exemple: a dansa – dansând, a învȿʕa – învȿʕând, a povesti – povestind, a veni – venind.
Anca a intrat pe uʑȿ dansând.
L-am auzit venind pe coridor.
Completa˛i tabelul cu verbele la modurile ˗i timpurile cerute! Model:

a lansa sensul conjunc- conjunc- condi˜io- condi˜io- gerunziu:
formei de tiv, pre- tiv, per- nal-optativ, nal-optativ, lansând
infinitiv în zent: fect: prezent: perfect:
limba ma- sʆ lanse- sʆ fi lan- ar lansa ar fi lansat
ghiarʆ ze sat
a interpreta
a se naʑte
a prilejui
a susʕine
a se stinge
Alcʅtui˛i forme negative de gerunziu! Folosi˛i verbele exerci˛iului anterior!

Model: lansând: nelansând, nemailansând
90
Lucra˛i în perechi! Termina˛i enun˛urile:
a) Maria Tȿnase avut o sorȿ ʑi un frate: ...........................................

b) În mai 1934 se angajeazȿ la ..................................................
c) Data de 20 februarie 1938 reprezintȿ ..................................................
d) În septembrie 1938 lanseazȿ cu mare succes cântecele ..................................................
e) A cântat în numeroase restaurante ʑi ..................................................
f) Maria Tȿnase a cântat doine, cântece de leagȿn, de joc (hore, sârbe), ...........................................
g) Fiind într-un turneu, aflȿ cȿ este bolnavȿ de ..................................................
h) Se stinge din viaʕȿ la Spitalul Fundeni, .................................................
Reciti˛i textul „Maria Tʅnase” ˗i rʅspunde˛i la întrebʅri:
a) Unde ʑi când s-a nȿscut Maria Tȿnase? e) Cu ce ocazie a cântat prima datȿ „pe viu”?
b) Ce ʑtiʕi despre familia ei? f) Ce melodii cuprindea repertoriul Mariei Tȿnase?
c) Unde s-a angajat prima datȿ? g) Cu ce ocazie a aflat cȿ este bolnavȿ?
d) Când a debutat la radio? h) Când ʑi unde s-a stins din viaʕȿ?
Lucra˛i în perechi! Formula˛i ˗apte-opt enun˛uri despre cântʅrea˛a Maria Tʅnase!
Citi˛i articolul din ziarul „Libertatea” despre cântʅrea˛a Maria Tʅnase!
Maria Tȿnase (25 septembrie 1913, Bucureʑti Э 22 iu-

nie 1963, Bucureʑti) a fost o interpretȿ româncȿ de mu-
zicȿ popularȿ, uʑoarȿ, lȿutȿreascȿ, romanʕe ʑi teatru de
revistȿ. A fost supranumitȿ „Pasȿrea mȿiastrȿ” de cȿtre
Nicolae Iorga în anul 1938. S-a stins din viaʕȿ la doar 49
de ani.
(„Pasʆrea mʆiastrʆ”: „B˪bájos madár”)
Lucra˛i în perechi! Corela˛i ˗i compara˛i informa˛iile din textul studiat („Maria

Tʅnase”) cu cele din articolul de ziar de mai sus!
Informa˜ii comune ambelor texte Informa˜ii noi (din ziarul „Libertatea”)
Lucra˛i în perechi! Realiza˛i un mini-interviu imaginar cu marea interpretʅ Maria

Tʅnase! Întreba˛i-o urmʅtoarele:
a) Unde ʑi când s-a nȿscut? e) Ce melodii a cântat la radio?

b) La ce teatre a lucrat? f) Cum s-a simʕit când a cântat „pe viu”?
c) Unde a cântat? g) .........................................................
d) Care sunt melodiile ei preferate?
Lucra˛i în echipe! Realiza˛i un mini-interviu (imaginar) cu un interpret/o inter-
pretʅ de muzicʅ popularʅ/u˗oarʅ maghiarʅ/simfonicʅ etc.!
Aduce˛i câteva melodii preferate din repertoriul român, maghiar ˗i interna˛io-

nal! Prezenta˛i melodia ˗i interpretul/interpreta! Audia˛i piesele alese!
91
Un mic ajutor:
a) Despre ce piesȿ este vorba? e) De ce vȿ place piesa?
b) Cine ʑi când compus-o? f) Care este impresia elevilor dupȿ ascul-
c) Cine ʑi unde o interpreteazȿ? tarea piesei?
d) Despre ce este vorba în piesȿ? g) Altceva: ..................................
Model pentru exprimarea sentimentului care indicʆ o preferin˞ʆ: Prefer aceastʆ piesʆ
deoarece este modernʆ, mʆ binedispune, timpul trece u˘or ˘i plʆcut. În plus, îmi place
cum o interpreteazʆ cântʆre˞ul/cântʆreaã.
Lucra˛i în echipe! Organiza˛i participarea clasei la un concert din localitatea

voastrʅ sau dintr-o localitate apropiatʅ! ˚ine˛i cont de urmʅtoarele:
a) Întocmiʕi câteva reguli de comportament privind participarea la concert!
b) Discutaʕi despre cum vȿ îmbrȿcaʕi pentru concert!
c) Stabiliʕi persoana/persoanele care cumpȿrȿ biletele pentru concert!
d) Stabiliʕi data, ora ʑi locul întâlnirii pentru plecarea organizatȿ la concert!
e) Stabiliʕi doi elevi care sȿ facȿ o scurtȿ prezentare despre ceea ce veʕi auzi/vedea la con-
cert!
f) Stabiliʕi locul de întâlnire pentru plecarea acasȿ dupȿ concert!
Scrie˛i în jurnalul vostru ˗ase-˗apte rânduri despre participarea la concert!
Lucra˛i în echipe! Formula˛i felicitʅri! Model:
Cine felicitȿ? Pe cine feli- Cu ce ocazie? – Dragʆ Rodica, te felicit mul˜umiri pentru
– Roxana citȿ? nota 10 la geogra- pentru nota 10 pe care felicitʆri – Dragʆ Ro-
– Rodica fie ai primit-o astʆzi la xana, î˜i mul˜umesc
geografie! Ai fost cea pentru felicitare! Î˜i
mai bunʆ din clasʆ, doresc succes.
ai meritat nota 10.
Roxana
Anna pe Ana – golul marcat la
meciul de handbal
Viktor pe Victoria – desenul cel mai
reuʑit din clasȿ
Emil pe Emilia – premiul I la olim-
piadȿ
Gabriel pe Gabriella – diploma primitȿ
la concursul de
recitȿri
Nicoleta pe Nikolett – posterul realizat
la ora de limba ʑi
literatura românȿ
Lucra˛i în echipe! Formula˛i, oral ˗i în scris, alte texte de felicitare!
92
Textul descriptiv
Textul descriptiv este un text în care sunt prezentate trȿsȿturi particulare, informaʗii despre
personaje/persoane, obiecte, fenomene, locuri etc. Descrierea poate apȿrea atât în textele lite-
rare epice, lirice sau, mai rar, dramatice, cât ʏi în textele nonliterare.
Citi˛i textul descriptiv „Mʅnʅstirea Maria Radna”!

Mʅnʅstirea Maria Radna
Mȿnȿstirea Sfânta Maria din Radna este o mȿnȿstire aflatȿ în oraʑul Lipova, judeʕul Arad, ea
aparʕine cultului romano-catolic. Ansamblul monumental este format din bisericȿ ʑi din alte trei
corpuri de clȿdire, toate monumente istorice ʑi de arhitecturȿ din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea.
Este cea mai mare mȿnȿstire catolicȿ din vestul ʕȿrii.
Credincioʑii vin anual, de 15 august, de la sute de kilometri depȿrtare, pentru a sȿrbȿtori Ador-
mirea Maicii Domnului sau „Sfânta Marie Mare”. Aici vin anual aproximativ 15000 de credincioʑi.
Sfânta Liturghie este oƒciatȿ în limbile maghiarȿ, germanȿ, românȿ ʑi croatȿ.
Deʑi este o mȿnȿstire catolicȿ, la Radna sosesc, an de an, credincioʑi din toate religiile, mulʕi
dintre aceʑtia parcurgând kilometri întregi pe jos, în rugȿciune.
Tot la Radna existȿ ʑi o icoanȿ a Maicii Domnului, despre care se spune cȿ e fȿcȿtoare de mi-
nuni ʑi, cu toate cȿ a trecut printr-un incendiu, a scȿpat neatinsȿ.
Atestat documentar de peste 700 de ani, lȿcaʑul este vizitat, zilnic, de peste 200 de turiʑti.
Completa˛i cu literele care lipsesc!

Deʑi este o _ȿnȿstire catolicȿ, la Radna _osesc, an de an, _redincioʑi din toate _eligiile, mulʕi
dintre aceʑtia _arcurgând kilometri întregi pe jos, în _ugȿciune.
Tot la Radna _xistȿ ʑi o icoanȿ a Maicii Domnului, _espre care se spune cȿ e _ȿcȿtoare de mi-
nuni ʑi, cu toate cȿ a trecut printr-un _ncendiu, a scȿpat neatinsȿ.
Completa˛i cu silabele care lipsesc!

Mȿnȿsti... Sfânta Maria din Radna este o mȿnȿstire aflatȿ în o...ʑul Lipova, ...deʕul Arad, ea
aparʕine cultu... romano-catolic. An...blul monumental este for... din bise...cȿ ʑi din alte trei cor-
puri de clȿdire, toate ...numente istorice ʑi de arhitectu... din secolele XVIII-XIX. Este cea mai mare
mȿnȿstire ...tolicȿ din vestul ʕȿrii.
Lucra˛i în perechi! Formula˛i întrebʅri referitoare la enun˛urile date!
a) Mȿnȿstirea Sfânta Maria din Radna este o mȿnȿstire aflatȿ în oraʑul Lipova, judeʕul Arad.
..................................................................................................................?
b) Ansamblul monumental este format din bisericȿ ʑi din alte trei corpuri de clȿdire.
............................................................................................................................?
93
c) Aici vin anual aproximativ 15000 de credincioʑi.
..................................................................................................................?
d) Sfânta Liturghie este oƒciatȿ în limbile maghiarȿ, germanȿ, românȿ ʑi croatȿ.
..................................................................................................................?
e) La Radna existȿ ʑi o icoanȿ a Maicii Domnului, despre care se spune cȿ e fȿcȿtoare de minuni.
...........................................................................................................................?
f) Lȿcaʑul este vizitat, zilnic, de peste 200 de turiʑti.
..................................................................................................................?
Men˛iona˛i care dintre cuvintele urmʅtoare fac parte din câmpul lexical al cu-
vântului „religie”: catolic, mare, vechi, eficace, preot, episcop, mʆnʆstire, ortodox,
icoanʆ, tablou, credincios, pisicʆ, slujbʆ, extemporal, cruce, floare, Isus, Maica
Domnului, patinoar, monument, cult, teatru, biologie.
Lucra˛i în echipe! Organiza˛i o vizitʅ la mʅnʅstirea Maria Radna! Stabili˛i:

a) ziua ʑi durata vizitei la mȿnȿstire; d) regulile de comportament în timpul vizitei;
b) numȿrul de elevi (lista elevilor clasei); e) îmbrȿcȿmintea potrivitȿ vizitei;
c) profesorul însoʕitor; f) altele: ...............................................
Fiecare echipʅ prezintʅ planul sʅu de vizitʅ, cu toate elementele organizatorice.
Prezenta˛i mʅnʅstirea Maria Radna unui grup de turi˗ti!
Asculta˛i textul „˖umuleu-Ciuc”! Nota˛i-vʅ termenii religio˗i!
Asculta˛i textul „˖umuleu-Ciuc” încʅ o datʅ ˗i nota˛i-vʅ câteva informa˛ii despre

statuie!
Citi˛i textul „˖umuleu-Ciuc”!
˖umuleu-Ciuc
ʐumuleu-Ciuc (în maghiarȿ Csíksomlyó)
este un cartier al municipiului Miercurea
Ciuc, judeʕul Harghita. Aici se aflȿ Bazilica
Sfânta Maria, cel mai important loc de pele-
rinaj al Bisericii Romano-Catolice din Româ-
nia ʑi din Europa Centralȿ ʑi de Est, anual,
aici venind zeci de mii de pelerini.
Prima atestare a localitȿʕii dateazȿ din
1335. Prima bisericȿ a fost construitȿ în
1352. Biserica actualȿ a fost construitȿ între Bazilica de la ˗umuleu-Ciuc
anii 1802–1824. Biserica ridicatȿ în stil baroc a fost sƒnʕitȿ în anul 1876, de episcopul Mihály
Fogarasy.
În sâmbȿta Rusaliilor catolice se adunȿ zeci de mii de credincioʏi la bazilica din ʎumuleu-Ciuc.
Pelerinajul se repetȿ an de an, din 1567. ʎumuleu-Ciuc a primit statutul de loc de pelerinaj încȿ din
anul 1444 de la Papa Eugen al IV-lea.
În centrul altarului bisericii este statuia fȿcȿtoare de minuni a Maicii Domnului, care este cu-
noscutȿ ʑi ca „Femeia îmbrȿcatȿ în soare” sau „Madona care plânge”. Statuia sculptatȿ în lemn
de tei o reprezintȿ pe Fecioara Maria învȿluitȿ în razele soarelui, având sub picioare globul pȿ-
94
mântesc ʑi luna ʑi purtând în jurul capului o coroanȿ formatȿ din 12 stele. Înȿlʕimea statuii este
de 2,27 m, ƒind cea mai mare de acest fel din lume. În mâna dreaptȿ a Mariei se aflȿ sceptrul
împȿrȿtesc, iar pe braʕul stâng îl poartȿ pe Isus, amândoi au capetele încoronate. Statuia a fost
sculptatȿ în perioada 1515-1520. Lângȿ statuie se aflȿ o rugȿciune în limbile maghiarȿ ʑi românȿ.
a învʆlui: a acoperi, a înfȿʑura

bazilicʆ: nume dat unei biserici sau unei catedrale impunȿtoare
sceptru: baston împodobit ca însemn al puterii regilor, împȿraʕilor
pelerinaj: cȿlȿtorie, fȿcutȿ individual sau în grup, la locurile sƒnte
a sfin˜i: a da un caracter sfânt
Completa˛i structurile (în, de, în, din, de, din, pe, între, de, al):
a) ............ anii 1802–1824; f) cartier .......... municipiului
b) an ........... an; g) cea mai mare ......... lume
c) .......... jurul capului h) o reprezintȿ ......... Fecioara Maria
d) loc ......... pelerinaj i) ridicatȿ ......... stil baroc
e) fȿcȿtoare ......... minuni j) dateazȿ ........... 1335
Completa˛i fragmentul cu termenii care lipsesc (Domnului, soare, tei, picioare, al-
tarului)!
În centrul ........... bisericii este statuia fȿcȿtoare de minuni a Maicii ............., care este cunos-
cutȿ ʑi ca „Femeia îmbrȿcatȿ în ........... ” sau „Madona care plânge”. Statuia sculptatȿ în lemn
de .......... o reprezintȿ pe Fecioara Maria învȿluitȿ în razele soarelui, având sub ............. globul
pȿmântesc ʑi luna ʑi purtând în jurul capului o coroanȿ formatȿ din 12 stele.
Lucra˛i în perechi! Conjuga˛i verbele la modul condi˛ional-optativ, timpul perfect!

Model:
a plânge a˘ Ƥ plâns ai Ƥ plâns ar Ƥ plâns am Ƥ plâns a˜i Ƥ plâns ar Ƥ plâns
a ridica
a sculpta
a sƒnʕi
Lucra˛i în perechi! Preciza˛i antonimele urmʅtorilor termeni:

a) stâng: d) a plânge: g) prima:
b) mare: e) a primi: h) pȿmântesc:
c) a începe: f) aici:
Care sunt cuvintele care nu se potrivesc în rând?

a) bisericȿ, bazilicȿ, mȿnȿstire, copil;
b) lapte, tei, fag, brad;
c) stea, floare, soare, lunȿ;
d) episcop, preot, bancher, papȿ;
e) Crȿciun, 15 Martie, Rusalii, Paʑti;
f) Fecioara Maria, Maica Domnului, Sfânta Maria, Maria Tȿnase.
95
Cuvintele sunt amestecate. Alcʅtui˛i din ele enun˛uri corecte ˗i logice!
a) prima, localitȿʕii, din, 1335, atestare, a, dateazȿ;
b) Rusaliilor, mii, de, catolice, în, se, adunȿ, sâmbȿta, credincioʏi;
c) Fecioara, sculptatȿ, statuia, reprezintȿ, în, de, lemn, tei, o, pe, Maria;
d) Mariei, în, dreaptȿ, se, mâna, împȿrȿtesc, sceptrul, a, aflȿ;
e) 1515–1520, statuia, a, perioada, fost, sculptatȿ, în.
Lucra˛i în perechi! IdentiƤca˛i subiectele ˗i predicatele din propozi˛iile urmʅtoare:

a) ʐumuleu-Ciuc este un cartier al municipiului Miercurea Ciuc.
b) Prima atestare a localitȿʕii dateazȿ din 1335.
c) Statuia sculptatȿ în lemn de tei o reprezintȿ pe Fecioara Maria.
d) Înȿlʕimea statuii este de 2,27 m.
e) Amândoi au capetele încoronate.
Pune˝i verbele la modul gerunziu! Model – a veni: venind.

a) a parcurge: d) a vrea: g) a reprezenta:
b) a ƒ: e) a sculpta: h) a sƒnʕi:
c) a avea: f) a stinge: i) a purta:
Identifica˛i verbele din fragmentul urmʅtor:
În sâmbȿta Rusaliilor catolice se adunȿ zeci de mii de credincioʏi la bazilica din ʎumuleu-Ciuc.
Pelerinajul se repetȿ an de an, din 1567. ʎumuleu-Ciuc a primit statutul de loc de pelerinaj încȿ din
anul 1444 de la Papa Eugen al IV-lea.
Înȿlʕimea statuii este de 2,27 m, ƒind cea mai mare de acest fel din lume.
Model:
Forma verbului din Modul ˘i timpul Forma la modul Sensul formei de infinitiv
text verbului infinitiv în limba maghiarʆ
se adunȿ indicativ, prezent a (se) aduna gyülekezni
...
Preciza˛i dacʅ urmʅtoarele enun˛uri sunt adevʅrate (A)

sau false (F):
a) ʐumuleu-Ciuc este un cartier al municipiului Miercurea Ciuc, judeʕul
Covasna. .....
b) La ʐumuleu-Ciuc se aflȿ Bazilica Sfânta Maria, cel mai important loc
de pelerinaj al Bisericii Romano-Catolice din România ʑi din Europa
Centralȿ ʑi de Est. .....
c) În sâmbȿta Paʑtelui catolic se adunȿ zeci de mii de credincioʏi la ba-
zilica din ʎumuleu-Ciuc. .....
d) În centrul altarului bisericii este statuia fȿcȿtoare de minuni a Maicii
Domnului. .....
e) Înȿlʕimea statuii este de 2,27 m, ƒind cea mai mare de acest fel din
România. ..... Fecioara Maria
f) Lângȿ statuie se aflȿ o rugȿciune în limbile englezȿ ʑi românȿ. ..... de la ˗umuleu-Ciuc
Povesti˛i con˛inutul textului „˖umuleu-Ciuc”!
96
Lucra˛i în echipe! Descrie˛i statuia fʅcʅtoare de minuni a Maicii Domnului de la ˖umu-
leu-Ciuc!
Lucra˛i în echipe! Prezenta˛i alte statui ale unor arti˗ti, la alegere: Alberto
Giacometti, Constantin Brâncu˘i, Auguste Rodin, Szervátiusz Jenˊ, Ion Jalea, Iosif
Fekete (Fekete József), Romulus Ladea, Emil Wilhelm Becker, Vetró Artúr, Victor
Gaga, Ion C. Dimitriu-Bârlad, Mihai Pʆcurar, Iftimie Bârleanu, Köllˊ Miklós, Tilman
Riemenschneider etc.
Un mic ajutor:
• Cum se numeʑte sculptura? • Vȿ place?
• Unde este amplasatȿ/expusȿ? • Câteva cuvinte despre sculptor
• Ce reprezintȿ? • ..................................................
Dialogul
Dialogul este un mod de expunere care constȿ în succesiunea replicilor din convorbirea a
douȿ sau mai multe persoane (în viaʕa realȿ) sau a unor personaje (în opere literare).
Ca mod de comunicare, dialogul presupune: un emiʕȿtor, un receptor, un mesaj, un cod co-
mun, un canal accesibil neperturbat.
Pentru a transmite mesajele existȿ douȿ tipuri de canale de comunicare: personale ʏi imper-
sonale. Comunicarea personalȿ se poate face faʗȿ în faʗȿ, o persoanȿ cȿtre un auditoriu, prin
telefon, prin poʏtȿ etc. Canalele de comunicare impersonale sunt formate din mijloace care
transmit mesajele fȿrȿ a folosi contactul direct ʏi fȿrȿ obʗinerea reacʗiei inverse a receptorului,
de exemplu: tipȿriturile, posturile de radio sau televiziune.
Dialogul informal: comunicarea se realizeazȿ într-un cadru familiar (între participanʕi existȿ o
relaʕie apropiatȿ), folosindu-se un limbaj colocvial. Dialogul formal: se desfȿʑoarȿ într-un cadru
oƒcial/public între participanʕi care folosesc limbajul literar. În general, între participanʕii dia-
logului formal existȿ o relaʕie de subordonare (inferior, superior).
Citi˛i cele douʅ dialoguri (unul formal ˗i unul informal)! Care dintre cele douʅ dia-
loguri este cel formal?
a) La cinʅ
P.: pȿrinte; C.: copil C: Mȿnânc, dacȿ mȿ-
P: Vino la masȿ! nânci ʑi tu.
C: Asta e cina? P: Nu! Nu aʑa funcʕio-
P: Da. neazȿ.
C: Deci, tu zici cȿ asta e cina. Înʕeleg. C: De ce?
P: Se rȿceʑte. P: Pentru cȿ eu sunt
C: Am mâncat pizza rece la micul dejun ʑi am adultul ʑi aʑa am zis eu, aʑa cȿ du-te ʑi fȿ alt-
luat 100 de puncte la testul de limbȿ. ceva ʑi nu mai vorbi cu mine! Dacȿ aʑ ƒ fȿcut
P: Încerci sȿ mȿ pȿcȿleʑti, ʑi nu funcʕioneazȿ. aʑa ceva cu pȿrinʕii mei, în 1978, aʑ ƒ fost într-o
C: Poate dacȿ îʕi explic cȿ nu vreau. mare încurcȿturȿ!
P: Poʕi sȿ ʕipi cât vrei tu. Asta avem pentru C: De ce ʕipi?
cinȿ. P: Îmi pare rȿu, îmi pare rȿu. Nu am vrut sȿ ʕip,
C: Uitȿ-te! S-a rȿcit. îmi pare foarte rȿu. Voi comanda o pizza.
P: Mȿnâncȿ, nu este rece.
b) La secretariat
Elev: Bunȿ ziua! Sunt elevul Kovács Zsolt din clasa a VI-a B.
Secretarʆ: Bunȿ ziua! Poftim, Zsolt!
Elev: Aʑ dori o adeverinʕȿ din care sȿ rezulte cȿ sunt elev al acestei ʑcoli.
97
Secretarʆ: Te rog sȿ vii în pauza urmȿtoare dupȿ ea. De ce ai nevoie de ea?
Elev: Am nevoie de ea pentru un proiect european. Doresc sȿ merg cu ceilalʕi coriʑti în Italia.
Secretarʆ: În Italia? Ce bine! Când doreʑti sȿ pleci?
Elev: Plec cu alʕi 29 de elevi ʑi cu trei profesori, cu un autocar, joia viitoare.
Secretarʆ: Bine. Domnul director va semna adeverinʕa ta. Dupȿ aceea poʕi s-o iei de aici.
Elev: Atunci, vin în pauza urmȿtoare. Mulʕumesc. La revedere!
Secretarʆ: La revedere!
Completa˛i dialogul urmʅtor (mult, scrie, doamnʆ, seara, Ƥlm, felicit, telefonezi,
astʆzi, mul˞umesc, ascultʆm):
Convorbire telefonicʅ Bucure˕ti-Paris
(Mircea Eliade: scriitor, Christinel Eliade: so˜ia lui Mircea Eliade, ˗erban Nichifor: compozitor )
˕erban Nichifor: – Alo! Bunȿ a) ............. ! Doamna Eliade? ʎerban Nichifor la telefon!
C.E.: – Ah, da! Ce bine cȿ b) ..............! Tocmai voia sȿ-ʗi scrie Mircea c) .............. . Am ascultat
benzile ʏi ne-au plȿcut foarte d) .............. .
˕.N. – Da.
C.E.: – ʎi mai e nevoie sȿ e) ...............?
˕.N.: – Pȿi eu zic cȿ ar ƒ foarte bine dacȿ ar putea sȿ scrie!
C.E.: – Uite, ʗi-l dau la telefon!
˕.N.: – Da, f) ............... .
C.E.: – La revedere!
˕.N.: – Sȿrut mâna, g) ................!
M.E.: – De-abia acum, adicȿ de curând le-am putut gȿsi ca sȿ le h) ................. .
˕.N.: – A, bunȿ seara, Maestre!
M.E.: – Da, ʏi le-am ascultat. M-au interesat. Mi-au plȿcut foarte mult. Evident, am impresia cȿ
va ƒ ʏi altceva.
˕.N.: – Da, o sȿ ƒe ʏi un i) ............... .
M.E.: – ʎi nu pot decât sȿ te j) ................ .
Rʅspunde˛i:
a) Câte persoane participȿ la dialog?
b) În ce constȿ mesajul dialogului?
c) Prin ce tip de canal se comunicȿ?
d) Este o comunicare personalȿ sau impersonalȿ?
Lucra˛i în perechi! Ordona˛i replicile dialogului, astfel încât dialogul sʅ aibʅ sens!
Confrunta˛i-le ˗i compara˛i-le cu cele ale dialogului b)!
a) Elev: Plec cu alʕi 29 de elevi ʑi cu trei profesori, cu un autocar, joia viitoare.
b) Secretarʆ: Bunȿ ziua! Poftim, Zsolt!
c) Secretarʆ: Te rog sȿ vii în pauza urmȿtoare dupȿ ea. De ce ai nevoie de ea?
d) Secretarʆ: La revedere!
e) Elev: Bunȿ ziua! Sunt elevul Kovács Zsolt din clasa a VI-a B.
f) Elev: Am nevoie de ea pentru un proiect european. Doresc sȿ merg cu ceilalʕi coriʑti în Italia.
g) Secretarʆ: În Italia? Ce bine! Când doreʑti sȿ pleci?
h) Elev: Aʑ dori o adeverinʕȿ din care sȿ rezulte cȿ sunt elev al acestei ʑcoli.
i) Secretarʆ: Bine. Domnul director va semna adeverinʕa ta. Dupȿ aceea poʕi s-o iei de aici.
j) Elev: Atunci, vin în pauza urmȿtoare. Mulʕumesc! La revedere!
Observa˛i dialogurile de mai sus! Preciza˛i: 1) În care dintre ele se folosesc for-
mulele Vʆ rog, Te rog, Bunʆ ziua!, La revedere!? 2) În care dintre ele sunt mai multe
dezaprobʅri: nu vreau, nu pot, nu a˘a etc.? 3) Care dintre cele trei dialoguri este
mai apropiat de stilul vostru?
98
Lucra˛i în perechi! Preciza˛i ce pʅr˛i de vorbire sunt urmʅtoarele cuvinte (substan-
tiv, adjectiv, verb, conjunc˛ie, prepozi˛ie):
a)) sȿ vii: ........ e) cu: ........ i) rece: ........
b) pauza: ........ f) ca sȿ: ........ j) ʑi: .......
c) european: ...... g) va ƒ: ........
d) doresc: ........ h) telefon: ........
Joc de rol: Cere˛i-le colegilor diferite obiecte pentru scurt timp, într-un mod cât
mai politicos, de exemplu: creionul, radiera, manualul, caietul, ghiozdanul, pena-
rul, stiloul, umbrela etc.!
Joc de rol: Refuza˛i colegii care vʅ cer obiectele enumerate în exerci˛iul anterior
într-un mod cât se poate de politicos! Folosi˛i formulele: Îmi pare rʆu, însʆ ..., Îmi
pare foarte rʆu, dar ..., Regret, dar ..., A˘ dori, însʆ ... etc.!
Joc de rol: Avertiza˛i-i/Aten˛iona˛i-i/Preveni˛i-i pe colegii vo˗tri! Model:
E˘ti un bʆiat inteligent, te rog nu .............../ Te rog sʆ Ƥi atent, nu ................/ Te rog
sʆ ai grijʆ, altfel ................ etc.
Scrie˛i un dialog formal ˗i unul informal cu titlul „Plecare în pelerinaj”!
Realiza˛i un dic˛ionar onomastic ˗i al denumirilor de localitʅ˛i, format din douʅ ca-

pitole: în primul capitol vor fi nume ˗i prenume române˗ti ˗i maghiare, iar în capito-
lul al doilea vor fi denumirile localitʅ˛ilor din zona în care locui˛i, în limbile românʅ
˗i maghiarʅ! Observa˛i asemʅnʅrile ˗i deosebirile!
Distra˛i-vʅ pu˛in! Vʅ prezentʅm jocul „lʅmâie-portocalʅ”.

Participan˛ii sunt a˗eza˛i în cerc. Un elev rʅmâne în picioare, în mijloc, ˗i strigʅ prenumele
a doi elevi prezen˛i. Elevii desemna˛i trebuie sʅ î˗i schimbe locul, în timp ce elevul din mij-
loc încearcʅ sʅ ocupe unul dintre cele douʅ scaune. Elevul care se regʅse˗te fʅrʅ scaun,
va rʅmâne în centrul cercului ˗i va reîncepe jocul.
NotÆ: În locul prenumelui se poate juca ˗i cu un vocabular specific, de exemplu: fie-
care alege un aliment, o bʅuturʅ, un membru al familiei sau un cuvânt din lec˛ia nouʅ etc.
99
1. Alcʅtui˛i enun˛uri cu urmʅtoarele cuvinte: a comite, a înso˜i, crucial, fraged, nemilos,

p
post, refugiu, re˘edin˜ʆ, sanatoriu, tran˘ee!
2. Conjuga˛i verbele la modul condi˛ional-optativ, timpul perfect! Model:
a plânge a˘ fi plâns ai fi plâns ar Ƥ plâns am Ƥ plâns a˜i Ƥ plâns ar Ƥ plâns

a trece
a atesta
a crede
a veni
a afla
(10 puncte, câte 2 puncte pentru Ƥecare verb conjugat corect)
3. Corecta˛i textul (con˛ine 10 gre˗eli)!
Deʑii este o mȿnȿstire catolic, la Radna sosesc, an de an, credincioʑi din toate religile,
mulʕi dintre aceʑtia parcurgînd kilometrii întregi pe jos, în rugȿciune.
Tot la Radna existȿ ʑi o icoana a Maici Domnului, despre care se spune cȿ e fȿcȿtoare
de minuni ʑi, cu toate cȿ a trecut printr-un incendiul, a scȿpat neatins.
Atestat documentar de peste 700 de ani, lȿcaʑul este vizitatȿ, zilnic, de peste 200 de
turiʑti.
4. Completa˛i enun˛urile!
a) Regina Maria ʑi-a petrecut copilȿria ʑi adolescenʕa la .....................................
b) Principesa Maria a devenit reginȿ a României ..........................................
c) Pe timpul rȿzboiului ʑi-a însoʕit ..........................................
d) A cerut prin testament ca trupul ..........................................
e) Regina Maria a fost o iubitoare ʑi o colecʕionarȿ ..........................................
(10 puncte, câte 2 puncte pentru Ƥecare enun˜ logic ˘i corect)
5. Alcʅtui˛i 10 propozi˛ii simple dupʅ urmʅtoarele modele:
Radu pleacʆ. Radu este bolnav.
(subiect ˘i predicat verbal) (subiect ˘i predicat nominal)
(10 puncte, câte 1 punct pentru Ƥecare propozi˜ie corectʆ)

Maria Radna
100
Câinele
Spune˛i tot ce vʅ vine în minte legat Discuta˛i despre câini, folosind ˗i ur-
de cuvântul „câine”! În Ƥecare col˛ al mʅtoarele cuvinte/structuri:
Ƥgurii va Ƥ un cuvânt!
prietenul omului, rase de câini, hra-
câine na câinilor, blanʆ, a mu˘ca, a dormi,
a mânca, cu˘ca câinelui, a se plim-
ba, a lʆtra, a mârâi, a urmʆri etc.
Descrie˝i imaginile de mai sus cu ajutorul urmʅtoarelor întrebʅri:

Asculta˛i textul „Câinele”! Nota˛i-vʅ denumirile animalelor pe care le auzi˛i

în textul „Câinele”!
Asculta˛i textul „Câinele” încʅ o datʅ ˗i nota˛i în caiete cuvinte care încep cu litera
S!
Câinele
dupʆ Silvia Kerim
1. Stȿtea în curte tolȿnit lângȿ coteʕ. Lanʕul era cam scurt, aʑa cȿ nu se putea întinde la soare
cum ar ƒ vrut el.
Alȿturi, pe marginea unei farfurii albe, de tablȿ, cu smalʕul plesnit în mai multe locuri, ʕopȿia
o vrabie micȿ. Ciugulea ultimele ƒrimituri de mȿmȿligȿ. Când a isprȿvit, a ciripit de douȿ-trei ori,
apoi s-a apucat sȿ-ʑi cureʕe tacticoasȿ penele. Era liniʑte în curte, vrabia se plictisea, aʑa cȿ a
intrat în vorbȿ cu câinele:
2. – Ce ƒinʕȿ ciudatȿ mai eʑti ʑi tu, a început ea, parcȿ vrând sȿ-l certe. Vezi, eu zbor toatȿ ziua,
peste case, peste curʕi, peste pȿduri ʑi ape. Cunosc tot soiul de animale, dar ƒinʕȿ ca tine n-am
mai pomenit.
3. Câinele deschise un ochi. N-avea chef de vorbȿ, dar vrȿbiile nu se lasȿ niciodatȿ pânȿ nu
terminȿ ce au de spus. Vrabia aʑtepta o clipȿ. Apoi continua netulburatȿ:
– Ziceam cȿ eʑti ciudat. ʔi-ai închinat toatȿ viaʗa Omului. Pentru tine, Omul e totul! Nu trȿieʑti
decât pentru Om! Ce idee! Urʑii se omoarȿ dupȿ miere ʑi zmeurȿ, vulpile se dau în vânt dupȿ gȿini,
berzele sunt nebune dupȿ broaʑte. Eu, de pildȿ, mȿ bucur cȿ e varȿ – ooo, nu pot sȿ sufȿr iernile
– ciripesc cât îmi place, caut râme ʑi seminʕe ʑi nu-mi pasȿ de nimic! ʐi de nimeni! Nici de Om
nu-mi pasȿ! El cu ale lui, eu cu ale mele. Uite, ʑi pisica. Mai degrabȿ o intereseazȿ ʑoarecii sau
ghemele de lânȿ. Nu zic, stȿ pe lângȿ Om, dar nu exagereazȿ ca tine. N-am auzit pânȿ acum de
vreo poveste „Pisica soldatului”. Pe când de „Câinele soldatului” a auzit toatȿ lumea.
Câinele tresȿri. Era o poveste care-i trezea amintiri dureroase.
101
4. – ʐtii ʑi tu povestea asta? N-aʑ ƒ crezut cȿ o vrabie ʑtie poveʑti cu câini.
– Noi ʑtim tot soiul de poveʑti. De acolo, de sus, vezi o mulʕime de lucruri. Mai multe decât de
la nivelul tȿu. ʐi-apoi cine nu ʑtie povestea despre câinele soldatului? Cine nu ʑtie cȿ dupȿ ce a
murit Soldatul, Câinele a preferat sȿ moarȿ pe mormântul Stȿpânului sȿu decât sȿ trȿiascȿ fȿrȿ
el? E adevȿrat cȿ voi aʕi inventat cuvântul Fidelitate?
– Nu numai cuvântul, spuse câinele. Se trezise de-a binelea.
5. – Mda, sunteti ciudaʕi, a zis vrabia, ʕopȿind jur-împrejurul farfuriei goale. Aud cȿ aʑa o ʕineʕi
de când lumea ʑi pȿmântul. Staʕi pe lângȿ Om, îl apȿraʕi de ƒare ʑi de duʑmani, vȿ bucuraʕi de
bucuriile lui, vȿ întristaʕi când e necȿjit sau rȿnit, vȿ neliniʑtiʕi când e neliniʑtit ʑi pieriʕi – ca de o
boalȿ! – când pleacȿ sau uitȿ de voi. De ce?
– Aʑa ne e ƒrea, a spus câinele cu simplitate.
6. – E de-ajuns sȿ vȿ mângâie pe creʑtet sau sȿ vȿ arunce o bucatȿ de pâine cȿ vȿ ʑi apucaʕi sȿ
daʕi din coadȿ. Tot voi aʕi inventat ʑi asta cu datul din coadȿ! a mai spus vrabia cu un fel de ciudȿ.
Dupȿ câte ʑtiu, au încercat ʑi maimuʕele ʑi pisicile – ʑirete între ʑirete – sȿ vȿ fure trucul ȿsta cu da-
tul din coadȿ, dar nu le-a mers. Uite, ʑi eu am coadȿ ʑi nu prea reuʑesc sȿ-mi arȿt bucuria dând din
ea. Ce-i drept, nici nu prea ʑtiu ce-i aia bucurie. Voi, câinii, aʕi descoperit ʑi asta. ʐi joaca. ʐi încȿ ce?
Câinele nu rȿspunse.
7. Atunci, dorind, pesemne, sȿ priceapȿ rostul tȿcerii lui, vrabia-l privea pentru întâia oarȿ în
ochi. ʐi a descoperit, uluitȿ, cȿ cel mai vechi ʑi mai încercat prieten al omului, câinele credincios,
avea privire de Om.
În˛elege˛i cuvintele/structurile? mormânt: loc unde este înmormântat cineva

pesemne: poate, probabil
a isprʆvi: a termina, a încheia râmʆ: vierme cu corpul lung ʑi subʕire, inelat,
a plesni: a sparge, a crȿpa de culoare roʑcatȿ, care trȿieʑte în
ciudʆ: necaz, supȿrare, mânie amestecatȿ pȿmânt
cu revoltȿ, invidie sau pȿrere de rȿu smal˜: email, substanʕȿ care se aplicȿ pe su-
cre˘tet: vârful capului prafaʕa unor obiecte metalice
Ƥarʆ: animal sȿlbatic mare; bestie ˘iret: viclean, perƒd, raƒnat, descurcȿreʕ, abil
Ƥdelitate: cinste, credinʕȿ, devotament, tacticos: domol, încet, lent, lin, liniʑtit, mȿsurat,
statornicie, loialitate temperat, cumpȿnit, echilibrat
ghem: obiect de formȿ rotundȿ, cu ƒre tolʆnit: culcat, întins, lungit
(de lânȿ, de cânepȿ) uluit: ameʕit, buimac, buimȿcit, nȿuc, nȿucit,
lânʆ: ƒbrȿ naturalȿ de origine animalȿ zȿpȿcit
Spune˛i pluralul substantivelor: ghem, râmʆ, om, du˘man, curte, vrabie, bucatʆ,
farfurie, sʆmân˜ʆ, mormânt, coadʆ, amintire, stʆpân, soldat!
Pune˛i în fa˛a substantivelor forme pronominale demonstrative de apropiere po-
trivite (acesta, aceasta, ace˘tia, acestea)!
Model: • substantiv neutru – ghem: acest ghem, aceste gheme
• substantiv feminin – pisicʆ: aceastʆ pisicʆ, aceste pisici
• substantiv masculin – urs: acest urs, ace˘ti ur˘i
vrabie, vulpe, stȿpân,

soldat, lanʕ, lucru, smalʕ,
farfurie, râmȿ, coadȿ,
truc, prieten, mulʕime,
sȿmânʕȿ, bucatȿ, pâine,
om, margine, broas-
cȿ, barzȿ, maimuʕȿ,
mormânt
102
Citi˛i enun˛ul, punând verbele la persoana I!
Când isprȿvea, striga de douȿ-trei ori, apoi se apuca sȿ-ʑi cureʕe pantoƒi.
Preciza˛i diftongii din fragmentul urmʅtor:

– E de-ajuns sȿ vȿ mângâie pe creʑtet sau sȿ vȿ arunce o bucatȿ de pâine cȿ vȿ ʑi apu-
caʕi sȿ daʕi din coadȿ.
Gʅsi˛i verbele în enun˛urile de mai jos ˗i preciza˛i persoana acestora!

Câinele deschise un ochi. N-avea chef de vorbȿ. Vrabia aʑtepta o clipȿ.
Mȿ bucur cȿ e varȿ. Nu pot sȿ sufȿr iernile. Ciripesc cât îmi place, caut râme ʑi seminʕe
ʑi nu-mi pasȿ de nimic.
Eʑti ciudat. ʔi-ai închinat toatȿ viata Omului. Nu trȿieʑti decât pentru Om.
Alcʅtui˛i enun˛uri care sʅ înceapʅ cu „prefer sʅ”!

Model: a ʕopȿi jur-împrejur – Prefer sʆ õpʆi jur-împrejur.
a) Stau pe lângȿ Om. d) Mȿ întristez când sunt necȿjit sau rȿnit.
b) Îl apȿr de ƒare ʑi de duʑmani. e) Îmi închin toatȿ viaʗa Omului.
c) Mȿ bucur de bucuriile lui. f) Nu trȿiesc decât pentru Om!
Alcʅtui˛i enun˛uri care sʅ înceapʅ cu „nu prea reu˗esc sʅ”!

a) Cunosc tot soiul de animale. d) Vȿ fur trucul acesta.
b) Vȿ mângâi pe creʑtet. e) Vȿd o mulʕime de lucruri.
c) Vȿ arunc o bucatȿ de pâine.
animale casʆ
Lucra˛i în perechi! ClariƤca˛i sensurile cuvintelor: ochi, tablʆ, Ƥare, ˘iret!

a) Mȿ doare un ochi. e) În junglȿ sunt ƒare periculoase.
b) El poate ochi foarte bine. f) În curtea fabricii este o grȿmadȿ de ƒare.
c) Acest animal este ʑiret. g) Câinele are o farfurie de tablȿ albȿ.
d) ʐi-a pus un ʑiret nou în pantof. h) Profesorul scrie pe o tablȿ verde.
1) Alcʅtui˛i (alte) enun˛uri în care sʅ folosi˛i cele patru cuvinte, astfel încât sʅ aibʅ sensuri
diferite!
2) Indica˛i partea de vorbire cʅreia îi apar˛in aceste cuvinte în enun˛urile voastre (substan-
tiv, adjectiv, verb etc.)!
103
Lucra˛i în perechi! Ce înseamnʅ ...?
a) se omoarʆ dupʆ: a ucide/a depune eforturi extreme?: Ur˘ii se omoarʆ dupʆ miere ˘i zmeurʆ.
b) a da din coadʆ: a mi˘ca din coadʆ/a sta la rând?: E de-ajuns sʆ vʆ mângâie pe cre˘tet sau
sʆ vʆ arunce o bucatʆ de pâine cʆ vʆ ˘i apuca˜i sʆ da˜i din coadʆ.
c) a intra în vorbʆ: a începe o discu˜ie cu cineva/a vorbi tot timpul?: Era lini˘te în curte, vrabia
se plictisea, a˘a cʆ intrʆ în vorbʆ cu câinele.
Lucra˛i în perechi! Spune˛i ce înseamnʅ expresiile: a se omorî dupʆ, a se

da în vânt dupʆ, a Ƥ nebun dupʆ!
Urʑii se omoarȿ dupȿ miere ʑi zmeurȿ, vulpile se dau în vânt dupȿ gȿini, berzele sunt ne-
bune dupȿ broaʑte.
a) Alcʅtui˛i enun˛uri cu cele trei expresii!
b) Reformula˛i enun˛ul de mai sus cu propriile cuvinte!
IdentiƤca˛i predicatele verbale din urmʅtorul fragment:

Când a isprȿvit, a ciripit de douȿ-trei ori, apoi s-a apucat sȿ-ʑi cureʕe tacticoasȿ penele.
Era liniʑte în curte, vrabia se plictisea, aʑa cȿ a intrat în vorbȿ cu câinele.
IdentiƤca˛i subiectele din urmʅtorul fragment ˗i preciza˛i dacʅ
sunt exprimate sau neexprimate:
– Ziceam cȿ eʑti ciudat. ʔi-ai închinat toatȿ viaʗa Omului. Pentru tine,
Omul e totul! Nu trȿieʑti decât pentru Om! Ce idee! Urʑii se omoarȿ dupȿ
miere ʑi zmeurȿ, vulpile se dau în vânt dupȿ gȿini, berzele sunt nebune
dupȿ broaʑte. Eu, de pildȿ, mȿ bucur cȿ e varȿ – ooo, nu pot sȿ sufȿr iernile
– ciripesc cât îmi place, caut râme ʑi seminʕe ʑi nu-mi pasȿ de nimic!
IdentiƤca˛i adjectivele din urmʅtoarele enun˛uri:
Alȿturi, pe marginea unei farfurii albe, de tablȿ, ʕopȿia o vrabie micȿ.

Era o poveste care-i trezea amintiri dureroase.
ʐi descoperi cȿ cel mai vechi ʑi mai încercat prieten al omului, câinele credincios, avea
privire de Om.
Lucra˛i în perechi! Gʅsi˛i douʅ-trei adjective caracteristice urmʅtoarelor animale:

vulpe, maimu˜ʆ, câine, pisicʆ! Model:
urs: puternic,
periculos, brun
Recunoa˗te˛i figurile de stil (enumera˜ia, repeti˜ia, compara˜ia, hiperbola, perso-

nificarea)?
• Vezi, eu zbor toatȿ ziua, ...
• ... peste case, peste curʕi, peste pȿduri ʑi ape.
• E adevȿrat cȿ voi aʕi inventat cuvântul Fidelitate?
• ... vȿ neliniʑtiʕi când e neliniʑtit ʑi pieriʕi – ca de o boalȿ!
• Urʑii se omoarȿ dupȿ miere ʑi zmeurȿ, vulpile se dau în vânt dupȿ gȿini, berzele sunt ne-
bune dupȿ broaʑte.
104
Lucra˛i în perechi! Care este sensul cuvintelor: propriu sau Ƥgurat? Rʅspunde˛i
cu adevʅrat (A) sau fals (F)!
a) Câinele nu se putea întinde la soare. f) Astȿzi bate un soare puternic.
(sens propriu) ... (sens propriu) ...
b) Urʑii se omoarȿ dupȿ miere ʑi zmeurȿ. g) Era liniʑte în curte. (sens ƒgurat) ...
(sens ƒgurat) ... h) Vrabia intrȿ în vorbȿ cu câinele.
c) Vreau sȿ spun ʑi eu o vorbȿ. (sens propriu) ...
(sens propriu) ... i) Ieri a bȿtut un vânt puternic.
d) Vulpile se dau în vânt dupȿ gȿini. (sens ƒgurat) ...
(sens ƒgurat) ... j) Jean Vasilescu i-a fȿcut curte lui Didi.
e) Uite, ʑi eu am coadȿ. (sens ƒgurat) ... (sens propriu) ...
Citi˛i fragmentul în trei feluri: a) entuziasma˛i, b) surprin˗i ˗i c) supʅra˛i!

– Mda, sunteti ciudaʕi, a zis vrabia, ʕopȿind jur-împrejurul farfuriei goale. Aud cȿ aʑa o ʕineʕi
de când lumea ʑi pȿmântul. Staʕi pe lângȿ Om, îl apȿraʕi de ƒare ʑi de duʑmani, vȿ bucuraʕi de
bucuriile lui, vȿ întristaʕi când e necȿjit sau rȿnit, vȿ neliniʑtiʕi când e neliniʑtit ʑi pieriʕi – ca de o
boalȿ! – când pleacȿ sau uitȿ de voi. De ce?
Lucra˛i în echipe! Discuta˛i! Cu ce sentimente s-au spus urmʅtoarele enun˛uri (su-
pʅrare, curiozitate, entuziasm, bucurie, surprindere, aer de superioritate, indiferen-
˛ʅ etc.)?
a) ʐtii ʑi tu povestea asta?
b) N-aʑ ƒ crezut cȿ o vrabie ʑtie poveʑti cu câini.
c) Noi ʑtim tot soiul de poveʑti.
d) De acolo, de sus, vezi o mulʕime de lucruri.
e) Mai multe decât de la nivelul tȿu.
f) ʐi-apoi cine nu ʑtie povestea despre câinele soldatului?
g) E adevȿrat cȿ voi aʕi inventat cuvântul Fidelitate?
h) Nu numai cuvântul, spuse câinele. Se trezise de-a binelea.
i) Mda, sunteti ciudaʕi, a zis vrabia, ʕopȿind jur-împrejurul farfuriei goale.
Reciti˛i textul „Câinele”! Rʅspunde˛i la întrebʅri!

Cine sunt personajele din textul povestirii?
Unde are loc ac˜iunea? Când are loc ac˜iunea?
Ce aƥʆm despre câine? Despre ce este vorba în povestire (pe scurt)?
Cum se terminʆ povestirea?
Rezuma˛i textul povestirii „Câinele”!

Un mic ajutor:
a) Textul este împȿrʕit în 7 alineate. (Puteʕi d) Reformulaʕi, dacȿ este cazul, ideile princi-
face o altȿ împȿrʕire pe alineate a textului.) pale astfel încât rezumatul sȿ acopere în-
b) Formulaʕi oral ʑi în scris câte o idee prin- tregul conʕinut al textului! Atenʕie la corecti-
cipalȿ pentru ƒecare alineat! Astfel obʕineʕi tudinea exprimȿrii!
planul simplu de idei. e) Rezumaʕi oral textul!
c) Veriƒcaʕi ʑi corectaʕi ideile formulate, folo- f) Faceʕi un rezumat scris al textului!
sind (ʑi) cuvinte proprii! Atenʕie, nu repetaʕi
aceleaʑi idei!
105
Observa˛i discursul narativ în povestirea „Câinele” (incipitul, finalul, secven˛e
narative, episoade, înlʅn˛uirea)!
Rezumatul
Rezumatul este un nou text condensat sau un articol prescurtat care:
– comunicȿ esenʗialul din materialul sursȿ, din perspectiva autorului;
– este scris „cu cuvintele proprii” ale celui care face rezumatul;
– identiƒcȿ informaʗiile de interes pentru cineva care studiazȿ respectivul conʗinut.
Rezumatul trebuie sȿ ƒe o descriere a celor mai importante elemente ale materialului sursȿ,
evidenʗiind în special tema centralȿ, ideile principale ʏi aspectele cheie.
Cum se face un rezumat?
1. selecʗia: constȿ în descoperirea ʏi reʗinerea ideilor principale din materialul sursȿ;
2. eliminarea: constȿ în îndepȿrtarea informaʗiei redundante sau neimportante;
3. substituirea: constȿ în reformularea enunʗurilor din textul original.
Cum v-a˛i sim˛it în timpul ascultʅrii, lectu-

rʅrii ˗i rezumʅrii textului „Câinele”? Alege˛i
un emoticon ˗i motiva˛i de ce l-a˛i ales!
Lucra˛i în echipe! Realiza˛i o prezentare a câtorva animale: câinele, pisica, broas-

ca, leul, ˘oarecele, ursul, albina, mʆgarul, barza, vrabia etc.!
Un mic ajutor: • Cum aratȿ animalul (înȿlʗimea, lungi-

• Despre ce animal este vorba? mea, culoarea etc.)
• Unde trȿieʏte animalul? • Unde aʕi vȿzut acest animal?
• Cu ce se hrȿneʏte animalul? • Ce altceva mai ʑtiʕi despre animal?
• Este un animal sȿlbatic sau domestic? • Vȿ place animalul? De ce?
Lucra˛i în echipe! Realiza˛i un proiect cu titlul „Cartea noastrʅ”!
Un mic ajutor: maghiare (de exemplu: komondor),

a) Titlul cȿrʕii clasei: Cartea noastrʆ: dar ʑi rase din alte ʕȿri;
Câinii; d) Lungimea prezentȿrii: o paginȿ/elev;
b) Forma: text+imagini (eventual dese- e) Coperta, cuprinsul;
ne); f) Lista autorilor+coordonatorul proiec-
c) Conʕinutul: prezentarea mai multor tului;
rase de câini; pe cât posibil, ƒecare g) Realizaʕi prezentarea „cȿrʕii voastre”!
elev va prezenta o altȿ rasȿ. Includeʕi Invitaʕi: elevii clasei paralele/pȿrinʕii/
în carte ʑi rase de câini româneʑti profesorii care predau la clasa voas-
(de exemplu: ciobȿnesc mioritic), trȿ!
106
Invita˛ia
Invitaʕia este un text scris prin care o persoanȿ (sau grup de persoane) este chematȿ sȿ par-
ticipe la un eveniment important pentru cel care o trimite.
Completa˛i textul invita˛iei cu urmʅtorii termeni: dedicatʆ, limba, scriitori, profesorii,

invitʆ!
INVITA˛IE
Stimate domnule director,
Membrii Cercului de literaturȿ „Micii ...........” de la ʐcoala Gimnazialȿ „Nagy Imre”, Miercurea
Ciuc, vȿ .......... în data de 15 ianuarie 2023, orele 16, la festivitatea ............ naʏterii marelui poet
Mihai Eminescu, care va avea loc în cabinetul de ......... ʑi literatura românȿ al ʏcolii. La eveniment
vor ƒ prezenʗi ........... ʑi elevii ʑcolii, precum ʑi pȿrinʕii elevilor.
Vȿ rugȿm sȿ conƒrmaʗi participarea dumneavoastrȿ, prin e-mail: sc.nagyimre@eduhr.ro.
Miercurea Ciuc, 7 ianuarie 2023
Cu stimȿ,
Membrii Cercului de literaturʆ „Micii scriitori”
Lucra˛i în perechi! Pe baza exem-

plului de mai sus, realiza˛i schi˛a
unei invita˛ii, cuprinzând elemente-
le necesare ˗i pʅstrând forma tipicʅ
a invita˛iei!
Scrie˛i invita˛ii dupʅ modelul de mai

sus:
a) prietenilor, de aniversarea zilei tale de naʑ- sarea zilei onomastice a profesorului de

tere; matematicȿ;
b) rudelor, de aniversarea zilei de naʑtere a bu- e) colegilor de clasȿ, cu ocazia prezentȿrii
nicului/a bunicii; piesei de teatru în care joci ʑi tu;
c) colegilor de clasȿ, de 8 Martie; f) familiei ʑi rudelor, cu ocazia premierii
d) colegilor Cercului de matematicȿ, de aniver- tale în ultima zi de ʑcoalȿ.
Asculta˛i textul „Câinele ˗i mʅgarul”! Nota˛i-vʅ animalele care apar în

text!
Asculta˛i textul „Câinele ˗i mʅgarul” încʅ o datʅ! Completa˛i structurile în timpul

ascultʅrii (Leu, mâhnit, î˜i, te, rʆu)! Negocia˛i între voi forma corectʅ auzitʅ!
a) Unde ........ duci? d) Eu ......... fȿgȿduiesc

b) Aʑa stai de ......... e) Nu ......... sȿ te hrȿnesc
c) La împȿratul .........
107
Cʅuta˝i pe internet fabula ˗i în format audiobook!
Citi˛i textul fabulei „Câinele ˗i mʅgarul”!
Câinele ˗i mʅgarul
Grigore Alexandrescu
Cu urechea pleoʑtitȿ, cu coada-ntre picioare, Nimic n-o sȿ lucrezi, nici grijȿ n-o sȿ tragi.“
Câinele, trist ʑi jalnic, mergea pe o cȿrare. La propunerea sa, câinele i-a rȿspuns:
Dupȿ îndestul umblet, iatȿ cȿ-l întâlneʑte „Ascultȿ-mȿ sȿ-ʕi spui: e rȿu a ƒ supus
Un mȿgar, ʑi-l opreʑte: La oricare tiran; dar slugȿ la mȿgar
„Unde te duci? îi zise, E mai umilitor, ʑi încȿ mai amar.“
Ce rȿu ʕi s-a-ntâmplat? ʐtii, parcȿ te-a plouat,
Aʑa stai de mâhnit.“
— „Dar, sunt nemulʕumit.
La împȿratul Leu în slujbȿ m-am aflat:
Însȿ purtarea lui,
De e slobod s-o spui,
M-a silit, în sfârʑit, sȿ fug, sȿ-l pȿrȿsesc,
Acum cat alt stȿpân; bun unde sȿ-l gȿsesc?“
— „Numai d-atât te plângi? mȿgarul îl întrebȿ;
Stȿpânul l-ai gȿsit, îl vezi, de faʕȿ stȿ.
Vino numaidecât la mine sȿ te bagi:
Eu îʕi fȿgȿduiesc
Nu rȿu sȿ te hrȿnesc;
pleo˘tit: abȿtut, amȿrât, descurajat, întristat, umilitor: jignitor, înjositor

mâhnit, necȿjit, supȿrat slugʆ: 1) persoanȿ angajatȿ la stȿpân mai ales
numaidecât: imediat, neapȿrat, negreʑit pentru treburi casnice; servitor; 2) sens
a fʆgʆdui: a promite ƒgurat: persoanȿ devotatȿ altei per-
supus: ascultȿtor, umil soane sau unei cauze
Citi˛i fabula „Câinele ˗i mʅgarul” pe roluri!
Citi˛i fragmentul urmʅtor:
Cu urechea pleo˘titʆ, cu coada-ntre picioare,

Câinele, trist ˘i jalnic, mergea pe o cʆrare.
a) Despȿrʕiʕi cuvintele în silabe!
b) Precizaʕi numȿrul vocalelor ʑi cel al consoanelor!
c) Precizaʕi diftongii!
Explica˛i rolul cratimei în urmʅtoarele structuri: coada-ntre, cʆ-l, ˘i-l, m-am, s-o,
sʆ-l, d-atât, l-ai, n-o, ascultʆ-mʆ, sʆ-˜i!
108
Lucra˛i în perechi! Completa˛i tabelul cu verbele la modul ˗i timpul cerute! Model:
a afla sensul for- conjunc- conjunc- condi˜io- condi˜io- gerunziu:

mei de infi- tiv, pre- tiv, nal-optativ, nal-optativ, aflând
nitiv în limba zent: perfect: prezent: perfect:
maghiarʆ sʆ afle sʆ fi aflat ar afla ar fi aflat
a umili
a hrȿni
a mâhni
a fȿgȿdui
a pȿrȿsi
Lucra˛i în perechi! Identifica˛i în textul fabulei „Câinele ˗i mʅgarul” substantivele, verbele,

adjectivele, prepozi˛iile ˗i conjunc˛iile ˗i trece˛i-le în tabelul de mai jos:
substantive verbe adjective prepozi˜ii conjunc˜ii
Lucra˛i în perechi! Ce Ƥguri de stil recunoa˗te˛i în versurile urmʅtoare (epitet,

compara˛ie, enumera˛ie, personiƤcare)?
a) „La împȿratul Leu în slujbȿ m-am aflat: c) „Câinele, trist ʑi jalnic ...”
Însȿ purtarea lui,/De e slobod s-o spui, ...” d) „Cu urechea pleoʑtitȿ ...”
b) „ʐtii, parcȿ te-a plouat ...”
Reciti˛i textul „Câinele ˗i mʅgarul” ˗i rʅspunde˛i la întrebʅri:

a) Ce animale se întâlnesc? d) Ce îi propune mȿgarul câinelui?
b) Ce a pȿʕit câinele? e) De ce nu acceptȿ câinele propunerea
c) Ce aflȿm despre leu? mȿgarului?
Povesti˛i con˛inutul fabulei „Câinele ˗i mʅgarul”!
Lucra˛i în echipe! Realiza˛i o listʅ de lecturʅ cu fabule în limbile românʅ ˗i maghia-

rʅ! O pute˛i completa cu fabule din literatura universalʅ.
Fabula este o scurtȿ povestire ʑi conʕine o învȿʕȿturȿ. Personajele fabulei sunt animale, pȿ-
sȿri, plante sau obiecte care se comportȿ ca oamenii ʑi reprezintȿ tipuri umane. Prin personaje,
autorul criticȿ defecte umane, cu scopul de a le îndrepta.
Reciti˛i fabula „Câinele ˗i mʅgarul”! Rʅspunde˛i la întrebʅri!
a) Ce activitȿʕi speciƒce omului realizeazȿ animalele? Daʕi exemple!

b) Care dintre cele trei animale este cel mai simpatic? De ce?
c) Ce aflȿm despre celelalte douȿ animale din text? Ce defecte omeneʑti au ele?
d) Ce ne învaʕȿ fabula? Scrieʕi învȿʕȿmintele pe tablȿ/în caiete!
e) Ce alte fabule cunoaʑteʕi? Scrieʕi titlurile acestora pe tablȿ!
109
Asculta˛i, apoi citi˛i fabula „Albinele ˗i ursul”!
Albinele ˗i ursul
de Fáy András (1786–1864)
În scorbura unui copac, Trȿim din ceea ce-am cules.
S-a aʑezat un stup de-albine, ʐi-apoi ʕi-o spun înʕelepʕeʑte,
ʐi-un urs greoi precum un sac Cum nu te ʑtiu prea cumsecade:
Tot aʑtepta, gândind în sine: Acela care nu munceʑte,
„Ce miere bunȿ-am sȿ mȿnânc Nici sȿ mȿnânce nu se cade!”
La toamnȿ, când va ƒ culesul.
În scorburȿ-mi bag gheara-adânc,
Cȿ-mi ʑtiu prea bine interesul!”
Iar cȿtre albine apoi grȿi:
„Mȿ uit la voi cu nerȿbdare,
Cum adunaʕi voi, zi de zi,
Nectarul care-i pus în floare.
Eu n-am rȿbdare ca sȿ-o fac.”
ʐi zise-apoi albina: -„Vezi, cucoane,
De-asta iarna eʑti posac,
ʐi tȿlpile îʕi sugi de foame,
În timp ce noi, întreaga iarnȿ,
Când este frig, sau plouȿ des,
Sau fulgii mici încep sȿ cearnȿ,
Traducere de Gabriel Teodorescu
posac: morocȿnos, rȿutȿcios, prost dispus,
scorburʆ: spaʕiu gol în tulpina unui copac, adân- fȿrȿ chef
citurȿ, gaurȿ a cerne: a ploua mȿrunt; aici: a ninge mȿrunt
a grʆi: a zice, a spune, a vorbi cumsecade: bun, îngȿduitor
Care sunt enun˛urile spuse de urs, de albine, de narator? Citi˛i fabula pe roluri!
Preciza˛i forma de plural a substantivelor: zi, urs, toamnʆ, miere, interes, nerʆb-
dare, cules, frig, scorburʆ, stup! A˛i gʅsit substantive fʅrʅ formʅ de plural?
Pune˛i în fa˛a substantivelor forme pronominale demonstrative de depʅrtare po-
trivite (acela, aceea, aceia, acelea)!
stup, interes, nectar, copac, sac, toamnȿ, iarnȿ, scorburȿ, zi, floare, fulg
Model: • substantiv neutru – ghem: acel ghem, acele gheme

• substantiv masculin – câine: acel câine, acei câini
• substantiv feminin – albinʆ: acea albinʆ, acele albine
a) Unde se aflȿ ursul? e) Din ce trȿiesc albinele tot anul?
b) Ce doreʑte ursul sȿ mȿnânce? f) Doresc albinele sȿ-i dea ursului miere? De
c) Ce spune despre albine? ce?
d) De ce îi este foame ursului iarna? g) Care este învȿʕȿtura fabulei?
Discuta˛i: a) Sunte˛i de acord cu morala fabulei? De ce? b) Ce fel de oameni sunt
critica˛i în fabulʅ?
110
Povesti˛i con˛inutul fabulei „Albinele ˗i ursul” de Fáy András!
Citi˛i ˗i alte fabule! Discuta˛i-le în clasʅ!
Complementul (I)
Complementul direct (cu prepozi˞ia pe sau fʆrȿ):
Tu îl vezi pe ursul din pȿdure. Eu nu o aud pe albina aceea. Ursul bea suc ʏi mȿnâncȿ prʆjituri.
Albina citeʏte o carte.
Întrebȿrile complementului direct: Pe cine? Ce?
Complementul indirect (cu sau fȿrȿ prepoziʗie):
Ursului îi plac florile roʏii. Îi dȿ albinei o floare. Mi-e fricȿ de urs. M-am întâlnit cu albina harni-
cȿ. Mȿ gândesc la pisica mea.
Întrebȿrile complementului indirect: Cui? La cine/La ce? Cu cine/Cu ce? De cine/De ce? Despre
cine/Despre ce? Pentru cine?
Lucra˛i în perechi! Formula˝i întrebʅri la cuvintele subliniate!
a) Albinei mele nu-i merge bine. g) Bunicului i-am cumpȿrat o broscuʕȿ.

b) Colegului nostru îi dȿm un stilou. h) Bunicii i-am dat o floare.
c) Fratelui meu îi plac albinele. i) Vecinei noastre nu-i vine sȿ creadȿ cȿ citesc
d) Ursuleʕului meu îi este greu sȿ vinȿ aici. fabule.
e) Profesorului îi plac fabulele. j) Pisicii noastre îi dau lapte ʑi pâine.
f) Câinelui nu-i place coteʕul.
Lucra˛i în perechi! Formula˝i întrebʅri la cuvintele subliniate!
a) Am auzit de fabula ta. f) Le-aʗi întâlnit pe sportivele ʏcolii?

b) Am discutat despre berzele tale. g) Te-ai gândit la broscuʕa mea?
c) L-am felicitat pe scriitorul cȿrʕii. h) Îi este teamȿ de leul periculos.
d) Albinele s-au certat cu ursul posac. i) Ne-am supȿrat pe mȿgarul tȿu.
e) Aʗi vorbit cu broaʑtele mele?
Completa˝i cu complemente directe!
Model: L-am întâlnit ........................ (câinele tȿu)/L-am întâlnit pe câinele tȿu.
a) L-am vȿzut ................................. (curcanul lui) f) I-am cunoscut ......................... (˘oriceii casei)
b) L-am gȿsit ....................... (motanul lui Andrei) g) Te-ai supȿrat ...................................... (barzʆ)
c) Am vȿzut-o ............................. (broscuã Anei) h) Ne-am supȿrat ......................... (pisicile mici)
d) Am gȿsit-o .................................. (vrʆbiuã ei) i) Am ajutat-o .......................... (albinuã aceea)
e) I-am cunoscut .............................. (ur˘ii bruni) j) I-am ajutat ................................. (ur˘ii aceʏtia)
Lucra˛i în perechi! IdentiƤca˝i în propozi˛iile de mai jos complementele directe

(c.d.) ˗i indirecte (c.i.)!
Scriitorul a scris multe fabule. Elevii au scris rezumate. L-am cunoscut pe George la Ia˘i. Gicʆ
a discutat cu scriitorul. Despre fabule am citit în manual. Andreea a vʆzut câinele în curte.
111
IdentiƤca˛i complementele din enun˛urile de mai jos! Preciza˛i care sunt comple-
mentele directe (c.d.) ˗i care sunt cele indirecte (c.i.)! Aten˛ie: Într-un enun˛ pot Ƥ
chiar ˗i douʅ complemente.
a) Se apuca sȿ-ʑi cureʕe tacticoasȿ penele. f) ʐtii ʑi tu povestea asta? ............
............ g) ʐtie poveʑti cu câini. ............
b) Aʑa cȿ intrȿ în vorbȿ cu câinele. ............ h) Vezi o mulʕime de lucruri. ............
c) Câinele deschise un ochi. ............ i) ʐi-apoi cine nu ʑtie povestea despre câinele
d) Urʑii se omoarȿ dupȿ miere ʑi zmeurȿ. ............ soldatului? ............
e) Caut râme ʑi seminʕe. ............ j) Îl apȿraʕi de ƒare ʑi de duʑmani. ............
Lucra˛i în perechi! Completa˝i liber!

a) M-am gândit mult la ............................. f) Ne-am întâlnit cu ...............................
b) I-a fost fricȿ de ............................... g) Au vorbit cu ...............................
c) Aʗi vorbit despre ............................... h) Am mers la ...............................
d) Am citit despre ............................... i) Am venit la ...............................
e) Ai cunoscut-o pe ...............................
Asculta˛i fragmente din textul „Zdrean˝ʅ”!

Nota˛i-vʅ cuvintele care încep cu litera C!
Citi˛i, în ˗oaptʅ, fragmentele din textul „Zdrean˝ʅ” de Tu-

dor Arghezi! Apoi, citi˛i-le în cor!
Zdrean˝ʅ
Tudor Arghezi
L-aʗi vȿzut cumva pe Zdreanʗȿ, Se strecoarȿ pe furiʏ.
Cel cu ochii de faianʗȿ? Pune laba, ia cu botul
E un câine zdrenʗuros ʎi-nghite oul cu totul.
De flocos, dar e frumos.
Parcȿ-i strâns din petice, – „Unde-i oul”? a-ntrebat
Ca sȿ-l tot împiedice, Gospodina.
Ferfeniʗele-i atârnȿ - „L-a mâncat!”
ʎi pe ochi, pe nara cârnȿ, „Stai niʗel, cȿ te dezvȿʗ
ʎi se-ncurcȿ ʏi descurcȿ, Fȿrȿ mȿturȿ ʏi bȿʗ.
Parcȿ-i scos din câlʗi pe furcȿ. Te învaʗȿ mama minte.”
... ʎi i-a dat un ou ƒerbinte.
Dȿ târcoale la coteʗ, Dar decum l-a îmbucat,
Ciufulit ʏi-aʏa lȿieʗ, Zdreanʗȿ l-a ʏi lepȿdat
Aʏteptând un ceas ʏi douȿ ʎi-a-njurat cu un lȿtrat.
O gȿinȿ sȿ se ouȿ,
Care cântȿ cotcodace, Când se uita la gȿinȿ,
Proaspȿt oul când ʏi-l face. Cu culcuʏul lui, vecinȿ,
... Zice Zdreanʗȿ-n gândul lui
ʎi, pe brânci, târâʏ, grȿbiʏ, „S-a fȿcut a dracului!”
a îmbuca: a mânca în grabȿ; a înghiʕi ceva
a da târcoale: a umbla de jur-împrejur dintr-o datȿ
a dezvʆã: a se dezobiʑnui a lepʆda: a arunca
112
a se strecura: a pȿtrunde printr-un loc strâmt, ferfeni˜ʆ: zdreanʕȿ, bucatȿ ruptȿ de material
a se furiʑa flocos: cu pȿr des, lung ʑi moale
a învʆã minte: a pedepsi lʆie˜: cu pȿrul lung ʑi nepieptȿnat
bʆ˜: nuia, vargȿ pe brânci: în patru labe
Parcʆ-i scos din câl˞i pe furcʆ: kócos pe furi˘: în ascuns; tiptil
cârn: mic, scurt ʑi cu vârful ridicat puʕin în sus; petic: bucatȿ, fâʑie de material
strâmb târâ˘-grʆpi˘: cu mare greutate, anevoie; cu chiu
ciufulit: zbârlit, în dezordine cu vai
decum: imediat ce
Lucra˛i în perechi! Citi˛i versurile de mai jos ˗i preciza˛i:
Dʆ târcoale la cote˞, A˖teptând un ceas ˖i douʆ

Ciufulit ˖i-a˖a lʆie˞, O gʆinʆ sʆ se ouʆ, ...
a) pluralul substantivelor: cote˜, ou, gʆinʆ, f) un verb la modul conjunctiv;

ceas; g) un adjectiv;
b) prepoziʕiile; h) cuvintele care rimeazȿ;
c) conjuncʕiile; i) diftongii;
d) predicatele; j) un hiat;
e) un verb la modul gerunziu; k) antonime pentru: fʆrʆ, a da.
IdentiƤca˛i în poezia „Zdrean˝ʅ” de Tudor Arghezi cinci verbe la modul indicativ,
timpul perfect compus!
Rʅspunde˛i la întrebʅrile de mai jos:

a) Cum aratȿ Zdreanʕȿ?
b) De ce dȿ târcoale la coteʕ?
c) De ce este supȿratȿ gospodina?
d) Cum îl învaʕȿ minte gospodina pe Zdreanʕȿ?
e) Ce „gândeʑte” Zdreanʕȿ dupȿ pedeapsa primitȿ?
Povesti˛i con˛inutul textului „Zdrean˝ʅ” de Tudor Arghezi!

Lucra˛i în echipe! Discuta˛i ˗i spune˛i care este opinia voastrʅ: a) Este un obicei
normal al câinelui sʅ mʅnânce ouʅle crude din cuibul gʅinilor? De ce? b) Este
dreaptʅ pedeapsa datʅ de gospodinʅ? De ce? ˚ine˛i cont de urmʅtoarele reguli
de luare a cuvântului:
a) Fiecare elev are dreptul la opinie ʑi la cuvânt.
b) Dupȿ ce a terminat de vorbit un elev, urmeazȿ celȿlalt. Vorbiʕi pe rând!
c) Nu întrerupeʕi niciun coleg în timp ce vorbeʑte. Nu spuneʕi cuvinte urâte ʑi nu faceʕi gesturi
nepotrivite! Nu strigaʕi ʑi nu deranjaʕi colegul/colega care vorbeʑte!
d) Anunʕaʕi-vȿ pentru a lua cuvântul (prin ridicarea mâinii).
e) Dacȿ nu sunteʕi de aceeaʑi pȿrere cu elevii care au vorbit înaintea voastrȿ, vȿ exprimaʕi pȿrerea
când vȿ vine rândul sau când vi se dȿ dreptul de a vorbi.
f) La început, puteʕi folosi diferite obiecte pentru a da cuvântul mai departe sau pentru a vȿ înscrie
la cuvânt, de exemplu: o minge de tenis, o jucȿrie micȿ, un creion etc.
g) Aplicaʕi aceste reguli ʑi cu alte ocazii (de exemplu: când mergeʕi în excursie, la alte ore, când
vȿ petreceʕi timpul liber cu prietenii/colegii etc.). Astfel, vȿ veʕi obiʑnui cu purtarea unei discuʕii
civilizate.
113
Lucra˛i în echipe! Realiza˛i un set de reguli ale clasei privind luarea cuvântului!
Citi˛i fragmentul din articolul apʅrut în ziarul „Adevʅrul”:
Zdrean˝ʅ, cel mai iubit câine al familiei

Curtea familiei Arghezi era plinȿ de animale. O mulʗime de cȿʗei ʏi de pisici
trȿiau în ograda poetului. Evident, cel mai iubit câine al familiei era celebrul
Zdreanʗȿ, animalul cȿruia i-a dedicat ʏi celebra poezie. Deseori, plimbându-se
pe domeniul pe care îl stȿpânea, Tudor Arghezi vedea cum prin gardul casei
sale se strecurau cȿʗei sau pisici, iar poetul spunea râzând: „Mȿcar de-ar ƒ
porci, sȿ ne bucurȿm de Crȿciun”.
Comunicarea narativʅ
Comunicarea narativȿ se poate realiza prin texte literare ʑi nonliterare.
I. Textul literar are un caracter imaginar, conʕine ƒguri de stil, iar cuvintele sunt folosite cu
sens ƒgurat.
II. Textul nonliterar are caracter real ʑi prezintȿ o mare varietate de forme: texte de lege, re-
ʕete, prospecte de medicamente, instrucʕiuni de montare/utilizare a aparatelor, ghiduri turistice,
reclame, articole de ziar sau revistȿ, ʑtiri, interviuri, anunʕuri de micȿ publicitate etc. Nu sunt
folosite ƒguri de stil. Cuvintele au sens propriu.
Lucra˛i în perechi! Observa˛i textul „Zdrean˝ʅ” de Tudor Arghezi (I) ˗i fragmentul

din articolul apʅrut în ziarul „Adevʅrul” (II)! Spune˛i cʅruia dintre texte se potrivesc
afirma˛iile de mai jos:
a) Textul conʕine ƒguri de stil. ..... d) Textul conʕine o întâmplare imaginatȿ. .....
b)Textul conʕine numai cuvinte cu sens propriu. e) Textul conʕine informaʕii reale. .....
..... f) Textul conʕine ʑi unele invenʕii. .....
c) Textul conʕine ʑi cuvinte cu sens ƒgurat. .....
Lucra˛i în echipe! Realiza˛i un poster despre câini! Posterul vostru ar putea con˛ine
urmʅtoarele elemente: imagini cu câini, texte de prezentare a câinilor (informa˛ii
cheie, precum ˗i scurte experien˛e proprii), titlul ˗i/sau mesaje scoase în eviden˛ʅ
(prin litere mai mari sau cu o culoare mai stridentʅ), unele semne (stelu˛e, sʅge˛i,
cercuri etc.) sau mici desene etc. Aten˛ie la ideea principalʅ, corectitudinea infor-
ma˛iilor, mʅrimea textului ˗i a imaginilor, a˗ezarea pe coalʅ etc.!
Discuta˛i: Ce ˗ti˛i despre câinii vagabonzi? Spune˛i dacʅ sunte˛i pentru sau îm-
potriva câinilor vagabonzi! De ce?
Cʅuta˛i pe YouTube cântecul Iubiţi ši câinii vagabonzi, interpretat de cʅtre Mihai Constan-
tinescu. Sublinia˛i structurile auzite!
a) la uʑa meu/la uʑa mea e) copiii uneori îl necȿjeau/copiii uneori îi ne-
b) tremura de frig/tremura de fricȿ cȿjeau
c) i-am dat mâncare/am dat mâncare f) oamenii te pȿrȿseau/oamenii te pȿrȿsesc
d) câinii vagablonzi/câinii vagabonzi
114
Realiza˛i mici desene cu privire la cântecul ascultat! Spune˛i, apoi, ce a˛i în˛eles ˗i ce a˛i
desenat!
Citi˛i textul cântecului!

Iubi˛i ˗i câinii vagabonzi
de Mihai Constantinescu
La uʏa mea, azi noapte a venit Povestea-aceasta are ʏi ƒnal:
Un câine amȿrât ʏi prȿpȿdit. Un câine e un prieten ideal,
Tremura de fricȿ, vai de el, Te-ascultȿ, te aʏteaptȿ generos
Ce viaʗȿ necȿjitȿ de cȿʗel... ʎi-atunci când nu-i poʗi oferi un os,
I-am dat mâncare, apȿ, ʏi i-am spus Sȿ nu-i loviʗi în suflete ca noi,
„Toʗi te hulesc atunci când eʏti supus”, Nu-i tȿvȿliʗi cu vorbe prin noroi,
Stai la mine ʏi-ʗi voi da Oamenii te pȿrȿsesc,
Liniʏte ʏi-un ʗol de catifea. Dar câinii ʏi la greu te însoʗesc.
A rȿmas la mine ʏi-mi plȿcea Refren (de patru ori)

Cȿ pe cei rȿi din stradȿ îi lȿtra,
Copiii uneori îl necȿjeau,
Când peste gard, cu pietre-n el dȿdeau.
L-am bȿtut atunci când a muʏcat,

Un om care pȿrea nevinovat,
Mai târziu însȿ-am aflat,
Cȿ omul era hoʗ adevȿrat.
Refren (de douȿ ori):
Refren:
Iubiʗi ʏi câinii vagabonzi,
Sunt mai cinstiʗi ʏi uneori mai lorzi.
prʆpʆdit: sȿrman, nenorocit a tʆvʆli: (aici:) a murdȿri

õl: ʕesȿturȿ groasȿ lord: (aici:) de onoare
Cita˛i câte douʅ-trei versuri din cântec care vi se par mai frumoase, interesante,
u˗oare, impresionante etc.!
Descrie˛i câinele vagabond din cântec!
Rʅspunde˛i la întrebʅri:
a) Despre ce fel de câini este vorba în cântec?
b) Cum a ajuns acest câine vagabond la stȿpân?
c) Cum îl îngrijeʑte stȿpânul?
d) Cum îl necȿjesc copiii?
e) De ce l-a bȿtut stȿpânul?
f) De ce este bine sȿ avem un câine prieten?
Lucra˛i în echipe! Face˛i o listʅ cu texte din literatura românʅ ˗i maghiarʅ (poezii,
romane, povestiri etc.) în care este vorba despre câini! Prezenta˛i titlurile ˗i autorii!
115
Viziona˛i un Ƥlm în care sʅ Ƥe vorba despre câini, de exemplu: Lassie, Hachiko, Beethoven,
101 dalma˛ieni etc.!
Lucra˛i în echipe! Realiza˜i un afi˘ pentru protec˜ia câinilor vagabonzi! ˛ine˜i

cont de urmʆtoarele aspecte: mʅrimea afi˗ului, mʅrimea literelor ˗i a dese-
nelor, culorile folosite, mesajul afi˗ului (scurt, u˗or de în˛eles) etc. Inspi-
ra˛i-vʅ din afi˗ele de mai jos!
Precizare: AƤ˘ul este o tipȿriturȿ de mari dimensiuni, cu imprimare pe o singurȿ faʕȿ. Scopul
aƒʑelor este prezentarea unei informaʕii cu ajutorul unor imagini în aʑa fel încât imaginea
indusȿ trebuie sȿ ƒe mult mai puternicȿ decât mesajul direct. Aƒʑul trebuie sȿ aibȿ un limbaj
uʑor ca sȿ poatȿ ƒ înʕeles de toatȿ lumea, de toate categoriile de privitori.
Evalua˛i textele învʅ˛ate în aceastʅ unitate de învʅ˛are! Desena˛i stelu˛e, inimioare,

floricele etc.: 1 – pentru deloc, 5 – pentru foarte mult! Motiva˛i punctele acordate!
Textul Mi-a plʆcut Mi-au plʆcut ele- Mi-a plʆcut M-am sim˜it bine
con˜inutul mentele de noutate ce am re˜inut în timpul studiului
interesant al din textele studiate din textul textului
textului studiat
„Câinele”, Silvia Kerim
„Câinele ʑi mȿgarul”,
Grigore Alexandrescu
„Albinele ʑi ursul”, Fáy
András
„Zdreanʗȿ”, Tudor
Arghezi
„Iubiʕi ʑi câinii va-
gabonzi”, Mihai Con-
stantinescu
Total:
116
1. Alcʅtui˛i enun˛uri cu urmʅtoarele cuvinte: ghem, râmʆ, du˘man, sʆmân˜ʆ, mormânt,

coadʆ, stʆpân, soldat, smal˜, lânʆ!
2. Completa˛i tabelul cu verbele la forma cerutʅ:
a afla conjunctiv, conjunctiv, condi˜ional-opta- condi˜ional-opta- gerunziu:

prezent: perfect: tiv, prezent: tiv, perfect: aƥând
sʆ afle sʆ fi aflat ar aƥa ar Ƥ aƥat
a oferi
a lovi
a tȿvȿli
a muʑca
a tremura
(10 puncte, câte 0,4 puncte pentru Ƥecare formʆ corectʆ)
3. Corecta˛i gre˗elile din versurile de mai jos (con˛in 10 gre˗eli):

Dȿm târcoali la coteʗ,/ Ciufulit ʏi-aʏa lȿieʗe,/ Aʏteptând un cias ʏi douȿ/ O gȿinȿ sȿ se
oiȿ,/ Care cântȿ cotcodace,/ Proaspȿʕ oul când ʏi-l face./ ʎi i-a dat un ou ƒerbinte. Dari
decum l-a înbucat,/ Zdreanʗȿ l-a ʏi lepedat/ ʎi-a-njurat cu un latrat.
4. Preciza˛i felul complementelor (directe sau indirecte) din enun˛urile de mai jos! Pune˛i între-
bʅri pentru structurile subliniate!
a) Maria îl poartȿ pe Isus pe braʕul stâng.

b) L-aʗi vȿzut cumva pe Zdreanʗȿ?
c) Statuia sculptatȿ în lemn de tei o reprezintȿ pe Fecioara Maria.
d) Coroana este formatȿ din 12 stele.
e) ʎumuleu-Ciuc a primit statutul de loc de pelerinaj în anul 1444.
(10 puncte, câte 1 punct pentru Ƥecare întrebare corectʆ ˘i câte
1 punct pentru precizarea corectʆ a felului complementului)
5. Scrie˛i o invita˛ie unui prieten/unei prietene care are un câine!
INVITA˛IE
Dragʆ a) ...............,
Te b) ............... sȿ mȿ vizitezi în data de c) ..............., ora d) ..............., pentru a ne juca e)
................ Pe aceastȿ f) ..............., te anunʕ cȿ de Crȿciun am primit ʑi eu un cȿʕel. M-aʑ bucura
dacȿ g) ..............., cȿci am putea sȿ h) ............... .
Te rog sȿ-mi rȿspunzi printr-un e-mail sau printr-un sms.
i) .....................
Cu j) ...............,
Zsombor
(10 puncte, câte 1 punct pentru Ƥecare variantʆ completatʆ corect)
117
Amintiri
Spune˛i tot ce vʅ vine în minte legat Discuta˛i despre amintiri, folosind ˗i
de cuvântul „amintire”! În Ƥecare urmʅtoarele substantive:
col˛ al Ƥgurii va Ƥ un cuvânt.
fotograƤi, vizite, excursii, plimbʆri, drume˜ii,
muzee, sʆrbʆtori, cinema, teatru, concerte,
amintire prieteni, ˘coalʆ, familie, rude, cʆr˜i, scriitori,
întâmplʆri, scrisori, ora˘e, case, mobilʆ,
modʆ, poezii, povestiri, profesori etc.
Muzeul Na˜ional Secuiesc din Sf. Gheorghe Mʆnʆstirea Suceviã

Discuta˛i: A˛i vizitat vreodatʅ o casʅ memorialʅ? Ce ˗ti˛i despre scriitorul Ion
Creangʅ?
Asculta˛i textul „Casa memorialʅ Ion Creangʅ” de douʅ ori ˗i nota˛i-vʅ cu-
vinte legate de tema locuin˜ʆ!
Citi˛i relatarea despre vizitarea Casei memoriale Ion Creangʅ!

Casa memorialʅ Ion Creangʅ
Casa memorialȿ Ion Creangȿ din Humuleʑti este un muzeu
memorial, înƒinʕat în casa în care s-a nȿscut ʑi a copilȿrit po-
vestitorul român Ion Creangȿ (1837–1889), în satul Humuleʑti,
judeʕul Neamʕ. Casa memorialȿ Ion Creangȿ a fost construitȿ
între anii 1830-1831 de cȿtre Petre Ciubotariu, bunicul povestito-
rului. Ion Creangȿ s-a nȿscut în Humuleʑti (fost sat, azi suburbie
a oraʑului Târgu Neamʕ), în 1837, ƒind primul dintre cei opt copii
ai familiei sale. Casa în care s-a nȿscut ʑi a trȿit fȿrȿ întrerupere
pânȿ în 1846, a devenit Muzeul Memorial „Ion Creangȿ” în 1951 ʑi se aflȿ chiar înainte de a intra
în oraʑul Târgu Neamʕ.
Este o cȿsuʕȿ, în care nu am ƒ crezut cȿ poate trȿi o familie atât de numeroasȿ ca a lui Creangȿ.
Nu are decât douȿ camere, însȿ numai una singurȿ mai pȿstreazȿ amintirile din copilȿrie, holul ʑi
cealaltȿ încȿpere ƒind dedicate scrierilor sale. De altfel, în casa lui, se regȿseʑte o valoroasȿ ex-
118
poziʕie permanentȿ cu documente de arhivȿ, scrisori, fotocopii ale manuscriselor povestitorului,
fotograƒi ʑi 14 lucrȿri de graƒcȿ.
Adevȿrat monument de arhitecturȿ popularȿ, cȿsuʕa simplȿ, construitȿ din lemn ʑi lut, unde
bȿieʕii jucau „jocuri pline de haz ʑi farmec copilȿresc”, a fost dȿruitȿ de bunicul lui Creangȿ tatȿlui
acestuia.
Casa a beneƒciat de reparaʕii ʑi restaurȿri în decursul timpului, astfel încât astȿzi poate funcʕi-
ona ca muzeu memorial, ƒind declaratȿ ʑi monument istoric încȿ din 2004. Am regȿsit în interior
micul taburet. În încȿpere existȿ un pat acoperit cu un cearʑaf decorat cu dantelȿ din bumbac, pe-
retele de lângȿ pat ƒind acoperit cu o carpetȿ cu imagini decorative cu pȿsȿri domestice ʑi motive
populare, ʕesutȿ la rȿzboi. Deasupra patului atârnȿ câteva haine ʕȿrȿneʑti: cȿmȿʑi, veste. Pe pat
se aflȿ ʑi câteva pȿturi ʑi perne. În acest pat dormeau mai mulʕi fraʕi, deʑi se mai aflȿ un alt pat
în încȿpere, precum ʑi un pȿtuʕ de copil. Podeaua este acoperitȿ cu câteva preʑuri viu colorate,
peste care se aflȿ ʑi o mȿsuʕȿ rotundȿ cu niʑte taburete, la care a învȿʕat Nicȿ, probabil.
„Cuptiorul din odaie”, cu vase de lut, aʑa cum erau atunci, plus un ƒer de cȿlcat ce se încȿlzea
pe plitȿ ʑi un dulȿpior din lemn cu farfurioare întregesc imaginea cȿmȿruʕei ʕȿrȿneʑti decoratȿ
cu ʑtergare frumoase pe pereʕi. Tot în aceastȿ camerȿ, gȿsim înrȿmatȿ o schiʕȿ genealogicȿ a
familiei Creangȿ.
În spatele casei ʑi lipitȿ de aceasta, se aflȿ o magazie cu uneltele agricole necesare într-o gos-
podȿrie, ce au cȿpȿtat valoare etnograƒcȿ, precum ʑi bucȿtȿria de varȿ, aʑa cum se obiʑnuieʑte
la ʕarȿ, unde existȿ un cuptor numai bun de pus ceaunul de mȿmȿligȿ pe el. În curtea împrejmuitȿ
cu un gard din nuiele, ne putem odihni pe niʑte bȿncuʕe, chiar lângȿ bustul scriitorului, ce parcȿ
aʑteaptȿ vizitatorii unuia dintre cele mai vizitate muzee din judeʕul Neamʕ.
Interesantȿ este ideea de a amenaja un parc cu personajele din povestirile
lui Ion Creangȿ, alȿturi de casa acestuia, într-o fostȿ grȿdinȿ de zarzavat (par-
cul nu aparʕine muzeului). În parcul de lângȿ Muzeul Memorial „Ion Creangȿ”,
ne putem întâlni cu mʆtu˘a Marioara, Capra cu trei iezi, cocoʑul din Punguã cu
doi bani, cocoʕat pe o creangȿ, vulpea din Ursul pʆcʆlit de vulpe, dar ʑi ursul,
pe mo˘ Chiorpec, pe Nicʆ, normal, toate aceste personaje, introducându-ne în
atmosfera de poveste, mereu vie în inimile ʑi sufletele noastre.
suburbie: cartier mȿrginaʑ, periferie
taburet: scȿunel rotund sau pȿtrat, fȿrȿ spȿtar
nuia: vargȿ, bȿʕ
bust: sculpturȿ sau picturȿ ce reprezintȿ partea superioarȿ a corpului omenesc
carpetʆ: covoraʑ
genealogic: care se referȿ la înʑiruirea sistematicȿ a strȿmoʑilor unei familii
Desena˛i: un pat, o carpetʆ, un taburet, o cʆma˘ʆ, o vestʆ, un cuptor, un ceaun, o nuia, o per-
nʆ, un cear˘af cu dantelʆ!
Alege˛i forma corectʅ:

a) casa în care s-a nȿscut/casa în care s-a nȿscutȿ/casa în care s-a nȿscute;
b) cocoʑul cocoʕatȿ pe o creangȿ/cocoʑul cocoʕat pe o creangȿ/cocoʑul cocoʕate pe o
creangȿ;
c) podeaua este acoperit/podeaua este acoperitȿ/podeaua este acoperite;
d) casa este declarat monument istoric/casa este declarate monument istoric/casa este
declaratȿ monument istoric;
e) într-o fostȿ grȿdinȿ de zarzavat/într-o fost grȿdinȿ de zarzavat/într-o fosta grȿdinȿ de
zarzavat;
f) carpetȿ ʕesut la rȿzboi/carpetȿ ʕesute la rȿzboi/carpetȿ ʕesutȿ la rȿzboi.
119
Lucra˛i în perechi! Completa˛i tabelul cu formele corecte ale pronumelui
reƥexiv!
mʆ aƥu m-am aƥat mʆ voi aƥa m-a˘ aƥa m-a˘ Ƥ aƥat
te acoperi
se regȿseʑte
ne întâlnim
vȿ pȿcȿliʕi
se nasc
Alcʅtui˝i enun˝uri cu Ƥecare formʅ verbalʅ din tabel!
Completa˛i structurile urmʅtoare cu termeni din text:

a) ceaunul de ............................... e) o familie atât de ........................
b) grȿdinȿ de ............................... f) bucȿtȿria de ...............................
c) un pȿtuʕ de .............................. g) Ursul pʆcʆlit de ..........................
d) monument de .........................
Spune˛i care dintre cuvinte nu se potrivesc în rând:
a) lingurȿ, podea, furculiʕȿ, cuʕit; d) arhitect, povestitor, poet, scriitor;
b) ʑtergar, carpetȿ, cearʑaf, bunic; e) grȿdinȿ, curte, parc, rȿzboi;
c) camerȿ, încȿpere, suburbie, odaie; f) cȿmaʑȿ, vestȿ, camerȿ, pantaloni.
Continua˛i enun˛urile date!

a) Casa memorialȿ Ion Creangȿ se aflȿ ...................................
b) Petre Ciubotariu a fost . ...................................
c) Casa memorialȿ Ion Creangȿ se compune ...................................
d) Casa memorialȿ Ion Creangȿ a fost declaratȿ ...................................
e) În patul din camerȿ dormeau ...................................
f) În spatele casei se aflȿ ...................................
g) Este amenajat ʑi un parc cu ...................................
a) Cine a fost Ion Creangȿ?
b) Cum aratȿ Casa memorialȿ Ion Creangȿ?
c) Ce fel de mobilier este expus în muzeul memorial?
d) Ce fel de obiecte de îmbrȿcȿminte se gȿsesc în muzeul memorial?
e) Ce fel de personaje se aflȿ în parcul de lângȿ Casa memorialȿ?
Redacta˛i rezumatul textului „Casa memorialʅ Ion Creangʅ”!
Cʅuta˛i pe YouTube Ƥlmul despre Casa memorialʅ Ion Creangʅ! Ce informa˛ii suplimentare
a˛i aƥat din Ƥlm?
Asculta˛i textul „Casa memorialʅ Benedek Elek”!
Completa˛i în timpul ascultʅrii structurile urmʅtoare: mʆrturisire, poveste,

uita˜i, memorialʆ, activitatea, pove˘ti!
a) viaʕa ʑi .............. d) frȿʕia prin ..............
b) urmȿtoarea .............. e) din aceeaʑi casȿ .............
c) colecʕie de .............. f) nu aveʕi voie sȿ o ..............
120
Citi˛i textul „Casa memorialʅ Benedek Elek”!
Casa memorialʅ Benedek Elek
Muzeul a fost înƒinʕat în anul 1969, în casa în care a locu-
it publicistul ʑi scriitorul Benedek Elek (1859–1926) ʑi expune
o colecʕie de obiecte legate de viaʕa ʑi activitatea scriitorului:
obiecte de mobilier, documente originale ʑi fotocopii, exemplare
din cȿrʕile sale tipȿrite. Printre exponatele din casa memorialȿ
se aflȿ ʑi urmȿtoarea mȿrturisire: „Chiar am citit o colecʕie de
poveʑti a lui Ispirescu, cu gândul s-o traduc în limba maghiarȿ”.
Bʆãnii Mici, jude˜ul Covasna În cazul nostru, lucrul cel mai important este cȿ românul i-a po-
vestit maghiarului, maghiarul i-a povestit românului, „ʑi iatȿ înfȿptuitȿ frȿʕia prin poveste”. Pe un
perete din aceeaʑi casȿ memorialȿ stȿ scris, în românȿ ʑi maghiarȿ, citatul: „Limba statului trebu-
ie sȿ o învȿʕaʕi, limba maternȿ nu aveʕi voie sȿ o uitaʕi.”
(a înfʆptui: a realiza, a îndeplini)
Folosi˛i forme pronominale demonstrative de identitate! Model:
acela˘i stat: Statul este acela˘i.

a) aceeaʑi limbȿ f) aceleaʑi colecʕii
b) aceeaʑi casȿ g) aceiaʑi pereʕi
c) acelaʑi scriitor h) aceeaʑi poveste
d) aceleaʑi cȿrʕi i) acelaʑi publicist
e) aceiaʑi cititori j) aceleaʑi obiecte
IdentiƤca˛i predicatele din urmʅtorul fragment:

Printre exponatele din casa memorialȿ se aflȿ ʑi urmȿtoarea mȿrturisire: „Chiar am citit o
colecʕie de poveʑti a lui Ispirescu, cu gândul s-o traduc în limba maghiarȿ.”
Completa˛i cu termeni din textul „Casa memorialʅ Benedek Elek” (locuit, tipʆrite,
mobilier, înfiinãt, expune)!
Muzeul a fost ................ în anul 1969 în casa în care a ............... publicistul ʑi scriitorul
Benedek Elek (1859–1926) ʑi ................ o colecʕie de obiecte legate de viaʕa ʑi activitatea
scriitorului: obiecte de ................, documente originale ʑi fotocopii, exemplare din cȿrʕile sale
.............. .
Prezenta˛i con˛inutul textului „Casa memori-
alʅ Benedek Elek”!
Lucra˛i în perechi! Juca˛i roluri imagi-
nare: Benedek Elek ˗i un elev, Benedek
Elek ˗i un profesor; Benedek Elek ˗i Pe-
tru Ispirescu, Benedek Elek ˗i primarul
din Bʅ˛anii Mici; Benedek Elek ˗i un re-
porter etc.
Mima˛i urmʅtoarele verbe: a citi, a vizita (un muzeu), a se
gândi, a scrie, a povesti, a cʆuta, a gʆsi, a învʆã etc.! Benedek Elek
Lucra˛i în echipe! Sʅ presupunem cʅ de˛ine˛i multe obiecte personale ale unui
mare scriitor. Cum a˛i amenaja o casʅ memorialʅ? Descrie˛i, pas cu pas, proce-
sul de amenajare a unei case memoriale!
121
Lucra˛i în echipe! Prezenta˛i procesul de învʅ˛are a unei limbi!
Un mic ajutor: e) Cu ce rezultate învȿʕaʕi limba?
a) Despre ce limbȿ este vorba? f) Vȿ ajutȿ cineva la studiul limbii?
b) Cât de des vȿ ocupaʕi de studiul ei? g) Ce greutȿʕi întâmpinaʕi în studiul lim-
c) Ce activitȿʕi se leagȿ de studiul aces- bii?
tei limbi? h) De ce este important sȿ învȿʕaʕi acea
d) Ce activitȿʕi de învȿʕare desfȿʑuraʕi limbȿ?
acasȿ? Iar la ʑcoalȿ? i) Altceva: ..................................................
Vocabularul
Vocabularul cuprinde totalitatea cuvintelor unei limbi.
Componentele vocabularului
I. Vocabularul fundamental (fondul principal lexical) al limbii române cuprinde aproximativ
1500 de cuvinte cunoscute ʏi utilizate de toʗi vorbitorii acestei limbi.
Cuvintele care compun vocabularul fundamental denumesc:
– pȿrʗi ale corpului omenesc: cap, ochi, gurȿ, picior, braʗ etc.;
– alimente: apȿ, lapte, pâine, brânzȿ, carne etc.;
– obiecte de strictȿ necesitate ʏi acʗiuni frecvente: casȿ, masȿ, a mânca, a merge, a face,
a respira, a sta, a locui etc.;
– pȿsȿri ʏi animale (în special domestice): pui, gȿinȿ, câine, pisicȿ, porc, vacȿ, oaie, cal etc.;
– grade de rudenie: mamȿ, tatȿ, ƒu, ƒicȿ, bunic etc.;
– zilele sȿptȿmânii: luni, joi, duminicȿ etc.;
– momente ale zilei, anotimpuri, luni: dimineaʗa, iarna, iunie etc.;
– culori folosite des: alb, negru, roʏu, verde etc.;
– conjuncʗii, prepoziʗii, numerale: dar, ʏi, peste, trei, mie etc.
II. Masa vocabularului cuprinde cuvinte mai puʕin cunoscute ʑi folosite de majoritatea vorbi-
torilor: arhaisme (cuvinte vechi, ieʑite din uz); regionalisme (cuvinte speciƒce unei anumite regi-
uni); elemente de jargon (cuvinte din alte limbi, întrebuinʗate cu intenʗia de a impresiona) ʏi de
argou (cuvinte folosite de vorbitorii unor grupuri sociale restrânse, cu scopul de a nu ƒ înʗeleʏi);
termeni tehnici ʏi ʏtiinʗiƒci (cuvinte din domeniul tehnicii ʑi ʑtiinʕei).
Citi˛i fragmentul din poezia urmʅtoare ˗i observa˛i vocabularul folosit de poetʅ!

Cʅrei componente a vocabularului limbii române îi apar˛ine majoritatea cuvintelor?
Cʅ˝elu˗ul ˗chiop
de Elena Farago
Eu am numai trei picioare Nu pot alerga ca dânʏii,
ʎi de-abia mȿ miʏc: ʗop, ʗop, Cȿ sunt ʏchiop ʏi cad mereu!
Râd când mȿ-ntâlnesc copiii,
ʎi mȿ cheamȿ „cuʕu ʏchiop”. ʎi stau singur toatȿ ziua
ʎi plâng mult când mȿ gândesc
Fraʗii mei ceilalʗi se joacȿ Cȿ tot ʏchiop voi ƒ de-acuma
Cu copiii toʗi, dar eu ʎi tot trist am sȿ trȿiesc. ..........
122
Citi˛i instruc˛iunile de mai jos ˗i preciza˛i cʅrei componente a vocabu-
larului limbii române îi apar˛ine majoritatea cuvintelor! Care sunt termenii
tehnici?
• Rȿciʕi masa de îngheʕatȿ preparatȿ sau ingredientele necesare la temperatura frigiderului (apro-
ximativ 6-8°C).
• Turnaʕi întotdeauna ingredientele în vasul detaʑabil pentru îngheʕatȿ.
• Apȿsaʕi butonul Start/Stop. Aparatul va începe sȿ amestece ingredientele. Indicatorul verde
„Amestecare“ se aprinde.
• Introduceʕi aparatul în prizȿ.
• Reglaʕi timpul în trepte de 10 minute (10, 20, 30, 40, 50 sau 60 de minute).
• La ƒnalul duratei setate, aparatul se opreʑte automat ʑi se va auzi un semnal sonor.
Interjec˝ia
Interjecʕia este o parte de vorbire neflexibilȿ care exprimȿ senzaʗii, sentimente, stȿri sufleteʏti,
manifestȿri ale voinʕei vorbitorului sau imitȿ sunete ʏi zgomote din naturȿ. Interjecʕia poate ƒ:
– simplȿ: ah!, aoleu!, of!, vai!, bre!, poc!, bravo!, hai!, uf!, iatȿ!, mȿ!, brrr!, miau! etc.
– compusȿ: cioc-cioc!, hodoronc-tronc!, tic-tac!, bing-bang!, cot-cot!, cip-cirip! etc.
Identifica˛i interjec˛ia din strofa urmʅtoare:

Eu am numai trei picioare
ʎi de-abia mȿ miʏc: ʗop, ʗop,
Râd când mȿ-ntâlnesc copiii,
ʎi mȿ cheamȿ „cuʕu ʏchiop”.
Identifica˛i interjec˛ia din citatele urmʅtoare:

„– Ei, vrȿbiuʕȿ, nu te mai frȿmânta!
– Doamne, lasȿ-mȿ sȿ scutur ʏi frunzele bradului, aʏa cum fac cu toʗi copacii.”
Lucra˛i în perechi! Alcʅtui˛i enun˛uri în care sʅ folosi˛i interjec˛iile: ah!, of!, vai!,
haide!, brrr!, bravo!
Exprima˛i-vʅ sentimentul de simpatie sau de antipatie fa˛ʅ de un obiect, o plan-
tʅ, un animal, un edificiu etc. (pisicu˛ʅ, creion, tei, casʅ memorialʅ, muzeu, salʅ
de clasʅ, ˗coalʅ, parc, bisericʅ, foc etc.)!
Model: Îndrʆgesc cʆ˜elu˘ul deoarece este mic, drʆgu˜ ˘i m-a˘ juca cu el.
Nu-mi place acest cʆ˜elu˘ deoarece este mic, murdar ˘i latrʆ mult.
Asculta˛i textul „Banul muncit”! ConƤrma˛i dacʅ a˛i auzit urmʅtoarele

verbe la modul conjunctiv: sʆ facʆ, sʆ doarmʆ, sʆ înve˜e, sʆ nu te întorci,
sʆ mergi, sʆ cân˜i, sʆ strige, sʆ câ˘tigi, sʆ dansezi, sʆ spunʆ!
Asculta˛i textul „Banul muncit” încʅ o datʅ! Men˛iona˛i despre ce este vorba în
text!
Citi˛i textul „Banul muncit”!

Banul muncit
dupʆ Alexandru Mitru
Trȿia odatȿ un om tare harnic, pe nume Petcu. Avea Petcu ʏi un fecior, care se numea Iliuʗȿ.
Cât era ziua de mare, Iliuʗȿ nu ʏtia altceva sȿ facȿ decât sȿ doarmȿ. Într-o zi, Petcu l-a chemat pe
Iliuʗȿ ʏi i-a zis:
123
—De mâine sȿ mergi la lucru ʏi sȿ nu te întorci pânȿ nu ai sȿ câʏtigi un galben.
A plecat Iliuʗȿ. S-a fȿcut cȿ munceʏte un timp. Apoi i-a cerut mamei sale un galben.
—Iatȿ, tatȿ, banul muncit!
Pȿrintele a luat banul ʏi l-a aruncat în foc spunând:
—Acesta nu e ban câʏtigat de tine!
A plecat Iliuʗȿ. Era trist cȿ ʏi-a necȿjit pȿrinʗii. S-a apucat de muncȿ. Pe la sfârʏitul lunii s-a
întors acasȿ.
—Te uitȿ, tatȿ! zice Iliuʗȿ, ʏi îi întinde un galben cu zimʗii noi.
Tata îl cântȿreʏte în palmȿ ʏi îl azvârle în foc.
—Nu, tatȿ, începu sȿ strige Iliuʗȿ, nu-l arunca! E galben muncit!
Se repede cu mâinile în flȿcȿri, se frige, dar scoate galbenul. Se
lumineazȿ faʗa tatȿlui.
— Vezi, Iliuʗȿ? Aʏa e banul muncit. Îl preʗuieʏti cu adevȿrat!
Citi˛i, pe roluri, povestirea „Banul muncit” de Alexandru Mitru (Petcu, Iliu˛ʅ, narato-
rul)!
Alcʅtui˛i structuri cu formele pronominale demonstrative: acela˘i, aceea˘i, ace-
ia˘i, acelea˘i!
Model: masculin – acela˘i ban, aceia˘i bani

feminin – aceea˘i mamʆ, acelea˘i mame
neutru – acela˘i foc, acelea˘i focuri
galben, tatʆ, ƥacʆrʆ, muncʆ, om, fecior, zi, timp, palmʆ, fa˜ʆ, sfâr˘it
Lucra˛i în perechi! Completa˛i tabelul de mai jos! Model:

a munci sensul formei conjunctiv, condi˜ional- imperativ: gerunziu:
de infinitiv în prezent: sʆ optativ, prezent: Munce˘te! muncind
limba maghiarʆ munceascʆ ar munci
a întinde
a preʕui
a se frige
a se întoarce
a scoate
a necȿji
a se numi
Identifica˛i subiectele din fragmentul de mai jos:

Trʆia odatʆ un om tare harnic, pe nume Petcu. Avea Petcu ˖i un fecior, care se numea Iliu˞ʆ.
Cât era ziua de mare, Iliu˞ʆ nu ˖tia altceva sʆ facʆ decât sʆ doarmʆ. Într-o zi, Petcu l-a chemat
pe Iliu˞ʆ ˖i i-a zis:
Identifica˛i predicatele în fragmentul de mai jos:

A plecat Iliu˞ʆ. Era trist cʆ ˖i-a necʆjit pʆrin˞ii. S-a apucat de muncʆ. Pe la sfâr˖itul lunii s-a
întors acasʆ.
Lucra˛i în perechi! Observa˛i timpurile verbale folosite de scriitor în povestirea
„Banul muncit”! Preciza˛i în care dintre etapele povestirii se folosesc: imperfec-
tul, prezentul, perfectul compus etc.!
124
Prezenta˛i povestirea „Banul muncit”, folosindu-vʅ de îndrumʅrile de mai jos!
Harta povestirii vʅ poate fi de folos.
a) precizaʕi autorul, titlul povestirii;
b) precizaʕi locul, timpul povestirii;
c) precizaʕi personajele povestirii;
d) indicaʕi întâmplȿrile povestirii (în ordi-
nea desfȿʑurȿrii lor);
e) alegeʕi citatul din povestire care v-a
plȿcut cel mai mult;
f) menʕionaʕi ce aʕi învȿʕat din povestire;
g) realizaʕi un desen pe baza povestirii.
Povesti˛i con˛inutul povestirii „Banul muncit” de Alexandru Mitru!
Precizare: Povestirea constʆ din nararea unor fapte ˘i evenimente, într-o formʆ expresivʆ.
Reda˛i, apoi, în scris, con˛inutul aceleia˗i povestiri! În textul povestirii pute˛i insera mici
desene sau fotograƤi!
Discuta˛i despre importan˛a banilor, iar apoi adʅuga˛i în tabel rezultatele discu-
˛iilor:
Ce se poate cumpʆra cu bani? Da˜i exemple! Ce nu se poate cumpʆra cu bani? Da˜i exemple!
Alege˛i din chenar sensul potrivit al structurilor care con˛in cuvântul „bani”! Dupʅ
aceea, comenta˛i-le!
1) a Ƥ zgârcit, 2) a nu avea nicio valoare; 3) a se lʅsa la voia întâmplʅrii; 4) a Ƥ bogat; 5) bani
de cheltuieli mʅrunte.
a) bani de buzunar: .........; d) a nu face doi bani: .........;
b) a da cu banul: .........; e) a tremura dupȿ ban: .......... .
c) a avea bani cu carul: .........;
Lucra˛i în echipe! Discuta˛i: V-ar plʅcea dacʅ ar exista undeva o fiin˛ʅ care ar
produce bani ˗i vi i-ar oferi mereu?
Un mic ajutor: e) Ce aʕi discuta cu ea?
a) Cine ar ƒ acea ƒinʕȿ? f) Aʕi sta cu acea ƒinʕȿ toatȿ viaʕa?
b) Ce ar face ea toatȿ ziua? g) Aʕi primi-o în familie?
c) Cu ce v-ar ajuta? h) Altceva: .........................
d) Unde ʑi când v-aʕi întâlni cu ea?
Lucra˛i în echipe! Discuta˛i: A˛i dori sʅ de˛ine˛i o fabricʅ de bani sau o minʅ de
aur?
Un mic ajutor: d) Când aʕi merge acolo?

a) Ce aʕi dori sȿ deʕineʕi? De ce? e) Aʕi dori sȿ ƒʕi bogaʕi? De ce?
b) Unde s-ar afla? f) Apreciaʕi munca cinstitȿ?
c) Cine ar mai cunoaʑte locul ʑi secre- g) Credeʕi în miracole?
tul ei? h) Altceva: .............................
125
Relata˛i o întâmplare realʅ sau imagina-
rʅ în care este vorba despre bani!
Precizare: Relatarea înseamnʆ povestirea foarte detaliatʆ

(cu multe amʆnunte) a unei întâmplʆri.
Relata˛i în scris întâmplarea! În relatare pute˛i insera mici
desene sau fotograƤi!
Adverbul
Adverbul este parte de vorbire neflexibilȿ, deoarece nu îʑi schimbȿ forma. Unele adverbe au
grade de comparaʕie la fel ca adjectivul. Exemple: Bȿiatul scrie frumos. (adverb, aratȿ însuʑirea
verbului) Merge agale. (adverb, aratȿ însuʑirea verbului)
Clasiƒcare dupȿ înʕeles:
Adverbe de loc: acasʆ, aici, ici, acolo, afarʆ, înʆuntru, împrejur, sus, jos, departe, aproape, pretu-
tindeni, aiurea, înapoi, înainte etc.
Adverbe de timp: acum, mâine, ieri, îndatʆ, astʆzi, poimâine, asearʆ, odatʆ, curând, alaltʆieri,
rʆsalaltʆieri, deocamdatʆ, niciodatʆ, totdeauna etc.
Adverbe de mod: mai, repede, bine, astfel, a˘a, împreunʆ, aiurea, frʆ˜e˘te, abia, bine, da, nu,
fire˘te, române˘te etc.
Locuʕiuni adverbiale: din când în când, ici ˘i colo, clipʆ de clipʆ, zi de zi, la un moment dat, în
fa˜ʆ/spate/dreapta/stânga, pe nea˘teptate, nu ˘tiu cum, în centru/mijloc/vârf, an de an, de-a lun-
gul/latul/curmezi˘ul etc.
Formula˛i întrebʅri ale cʅror rʅspunsuri sʅ Ƥe adverbele (locu˛iunile adverbiale)

subliniate!
a) ʎi aʏa a mers pânȿ dupȿ-amiaza. f) Bȿu îndelung ʑi însetat.
b) Ar dori sȿ se stingȿ toatȿ lumea imediat. g) Departe soarele apune.
c) Se lȿsȿ sȿ pice drept peste cȿprior. h) Apoi a rȿmas acolo.
d) Cautȿ sȿ mai pluteascȿ sus. i) Pasȿrea cade acolo.
e) Deodatȿ rȿzbubuie un tunet.
Care sunt adverbele ˗i locu˛iunile adverbiale din enun˛urile de mai jos:
a) Trȿia odatȿ un om tare harnic, pe nume Petcu. d) Aici e banul muncit.

b) Ieri, Petcu l-a chemat pe Iliuʗȿ. e) Îl preʗuieʏti cu adevȿrat.
c) De mâine sȿ mergi la lucru.
Scrisoarea
Scrisoarea este o metodȿ de comunicare care a început sȿ ƒe folositȿ încȿ din antichitate. Is-
toric, scrisorile erau singura metodȿ de comunicare între persoane aflate în locuri diferite. Odatȿ
cu evoluʕia tehnologiei, scrisorile au devenit din ce în ce mai rare, ele ƒind înlocuite cu mijloace
mai moderne (internet, telefon etc.).
Scrisoarea trebuie sȿ cuprindȿ 1. data ˘i locul (sus, dreapta), 2. formula de adresare (mai jos,
aʑezatȿ la mijlocul paginii), 3. introducerea: evidenʕiazȿ motivele care îl determinȿ pe expeditor
sȿ scrie scrisoarea, se reduce la douȿ-trei rânduri, 4. cuprinsul: partea cea mai largȿ a scrisorii în
126
care se comunicȿ sentimente, gânduri, felicitȿri, noutȿʕi, aprecieri în legȿturȿ cu un eveniment în
care a fost implicat direct destinatarul sau expeditorul etc., 5. formula de încheiere (exprimȿ sen-
timentele expeditorului ʑi diferȿ în funcʕie de relaʕia dintre expeditor ʑi destinatar), 6. semnʆtura
celui care trimite scrisoarea.
Stilul scrisorilor este variat, depinzând de relaʕia cu persoana cȿreia i se adreseazȿ. În scrisoa-
re nu se fac ʑtersȿturi, pete, tȿieturi etc.
Asculta˛i ˗i apoi citi˛i scrisoarea Ioanei! IdentiƤca˛i elementele scrisorii: 1.

locul ˗i data, 2. formula de adresare, 3. introducerea, 4. cuprinsul, 5. formula
de încheiere ˗i 6. semnʅtura!
Sibiu, 10 aprilie 2018
Dragȿ Judit,
Mai este foarte puʕin timp pânȿ la vacanʕa de varȿ, ʑi am hotȿrât sȿ îʕi scriu. Sper cȿ eʑti sȿnȿ-
toasȿ, ʑi tu, ʑi familia ta, ʑi cȿ toate îʕi merg cum trebuie, atât acasȿ cât ʑi la ʑcoalȿ.
La noi, totul este bine. Învȿʕ destul de bine, dar mama este nemulʕumitȿ. Cei doi fraʕi ai mei
sunt bine ʑi au note mari. La Sibiu este deja cald, ceea ce mȿ face sȿ mȿ gândesc la varȿ. Mȿ
bucur mult cȿ nu mai trebuie sȿ port pulovere ʑi alte haine groase. Acum mȿ îmbrac cu pantaloni
lungi, dar mai subʕiri, ʑi bluze colorate.
Îmi este foarte dor de tine. Ar ƒ frumos sȿ petrecem iarȿʑi câtva timp împreunȿ. Te invit în va-
canʕa de varȿ la noi. Am vorbit despre aceastȿ invitaʕie cu pȿrinʕii mei, ʑi ei sunt de acord. Vom
merge la muzeu, la cumpȿrȿturi, la grȿdina zoologicȿ, la ʑtrand ʑi unde vrei tu, dacȿ accepʕi sȿ vii.
Ce mai faci? Ce fac fraʕii tȿi? Cum este la ʑcoalȿ?
Aʑtept cu nerȿbdare rȿspunsul tȿu.
Cu drag, Ioana
Sibiu
Observa˛i a˗ezarea în paginʅ a scrisorii de mai sus! Preciza˛i unde se scriu urmʅ-
toarele elemente:
a) locul ʑi data: ........................ d) cuprinsul: ........................
b) formula de adresare: ........................ e) formula de încheiere: ........................
c) introducerea: ........................ f) semnȿtura: ........................
Observa˛i pronumele reflexive: mʆ gândesc, mʆ bucur! Completa˛i tabelul dupʅ

model!
mʆ gândesc m-am gândit mʆ voi gândi m-a˘ gândi m-a˘ Ƥ gândit

te te-
se s-
ne ne-
vȿ v-
se s-
Proceda˛i identic ˗i cu verbul a se bucura! Alcʅtui˛i enun˛uri cu fiecare formʅ verbalʅ din tabel!
127
Albert Camus
Citi˛i scrisoarea autorului francez Albert Camus!
a) IdentiƤca˛i elementele scrisorii: 1. locul ˗i data, 2. formula de
adresare, 3. introducerea, 4. cuprinsul, 5. formula de încheiere ˗i
6. semnʅtura!
b) Rʅspunde˛i la întrebʅri: 1) Cui i-a scris Albert Camus? 2) De
unde i-a scris? 3) Cu ce ocazie i-a scris scrisoarea domnului Ger-
main? 4) Pentru ce îi mul˛ume˗te fostului sʅu profesor? 5) Cui îi
mai datoreazʅ marele scriitor acest premiu? 6) De ce i-a trimis Al-
bert Camus fostului sʅu profesor aceastʅ scrisoare de mul˛umire?
În 1957, scriitorul francez Albert Camus a ob˜inut premiul Nobel pentru literaturʆ.
Paris, 19 noiembrie 1957

Dragȿ domnule Germain,
(...)
Atunci când am auzit vestea, primul meu gând, dupȿ mama mea, s-a îndreptat cȿtre dumnea-
voastrȿ. Fȿrȿ dumneavoastrȿ, fȿrȿ mâna plinȿ de afecʕiune pe care aʕi întins-o copilului sȿrac
care eram, fȿrȿ învȿʕȿtura ʑi exemplul oferit, nimic din toate acestea nu s-ar ƒ întâmplat.
Dar cel puʕin îmi oferȿ ʑansa de a vȿ spune ce aʕi fost ʑi încȿ mai sunteʕi pentru mine ʑi ʑansa
de a vȿ asigura cȿ eforturile dumneavoastrȿ, munca ʑi generozitatea sufleteascȿ pe care aʕi in-
vestit-o sunt încȿ vii într-unul dintre micii dumneavoastrȿ ʑcolari care, în ciuda trecerii anilor, nu a
încetat vreodatȿ sȿ ƒe elevul dumneavoastrȿ recunoscȿtor.
Vȿ îmbrȿʕiʑez din tot sufletul.
Albert Camus
(afec˜iune: szeretet, generozitate: nagylelk˪ség, recunoscʆtor: hálás)
Folosi˛i cuvintele acela˘i, aceea˘i, aceia˘i, acelea˘i!
Model: masculin – acela˘i elev, aceia˘i elevi ˘colar, ˘ansʆ, exemplu, învʆ˜ʆturʆ,
feminin – aceea˘i mamʆ, acelea˘i mame copil, domn, muncʆ, suƥet
neutru – acela˘i efort, acelea˘i eforturi
III.
Completa˛i scrisoarea de mul˛umire (face, mul˜umesc, Bucure˘ti,
doctor, ani)!
Numele meu este Lucia Udrea, din ...................., am 47 de ani ʑi doresc sȿ-i mulʕumesc
domnului ................. pentru grija pe care mi-a purtat-o pe toatȿ perioada tratamentului (1 an),
lucru pe care îl ................... cu ƒecare pacient în parte. Îi .................. cȿ m-a ajutat în lupta cu
problemele de sȿnȿtate pe care le aveam de .................. de zile.
Despre ce este vorba în scrisoarea de mul˛umire?
IV.
Completa˛i textul scrisorii de mul˛umire cu prepozi˛iile potrivite (pentru,

pentru, pentru, în, la, cu, pe, pe, pe, dupʆ)!
Dragii mei pȿrinʕi, ........... primul rând vreau sȿ vȿ mulʕumesc .......... ceea ce de-a lungul
anilor aʕi fȿcut pentru mine. Când zic .......... tot, mȿ refer ........... ajutorul material ........... care
mi l-aʕi oferit de-a lungul timpului, numai voi ʑtiʕi ........... ce eforturi. Iar greutȿʕi au fost, ca
în orice familie. Voi întotdeauna m-aʕi pus ............ mine ............. primul plan. ............ acest
model îmi doresc sȿ îmi educ ʑi eu copiii. Vȿ mulʕumesc sincer ............ ajutorul vostru! Anna
Despre ce este vorba în scrisoarea de mul˛umire?
128
Redacta˛i scrisori pe baza modelelor de mai sus:
a) O scrisoare, de aproximativ 90-100 de cuvinte, adresatȿ unui prieten/unei prietene prin
care îi propuneʕi sȿ vȿ înscrieʕi în vacanʕa de varȿ la un curs de tenis de câmp; nu uitaʕi sȿ
ʕineʕi cont de cele ʑase elemente ale scrisorii.
b) O scrisoare de mulʕumire, de aproximativ 40-50 de cuvinte, adresatȿ pȿrinʕilor/bunicilor
pentru cȿ v-au ajutat/vȿ ajutȿ sȿ vȿ învȿʕaʕi lecʕiile ʑi sȿ vȿ faceʕi temele de casȿ.
c) O scrisoare de mulʕumire, de aproximativ 30-40 de cuvinte, dirigintelui/dirigintei pentru
cȿ, sȿptȿmâna trecutȿ, v-a dus în excursie.
Complementul (II)
Complementele circumstanʕiale aratȿ împrejurȿrile în care se petrece acʕiunea.
Dintre complementele circumstanʕiale amintim:
a) Complementul circumstanʕial de loc aratȿ locul unde se petrece acʕiunea (unde?), punctul
de plecare (de unde?), direcʗia (încotro?), spaʗiul strȿbȿtut (de unde?), punctul de sosire (pânȿ
unde?). Exemple: Afarȿ mȿ aʑteaptȿ doi prieteni. Plec la Bucureʑti. Locuia în douȿ dintre case.
b) Complementul circumstanʕial de timp aratȿ timpul în care se petrece acʕiunea (când?, de
când?, pânȿ când?, pe când?, cât timp?). Exemple: Mâine vom merge la cinema. A sosit dupȿ cei
doi. De mic era isteʕ. Citesc înainte de a asculta muzicȿ.
c) Complementul circumstanʕial de mod aratȿ modul în care se desfȿʑoarȿ o acʕiune (cum?
în ce mod? în ce fel? cât? cât de?). Exemple: Mȿ doare tare capul. Citeʑte cu plȿcere. A plecat
fȿrȿ a saluta.
Formula˛i întrebʅri ale cʅror rʅspunsuri sʅ Ƥe cuvintele subliniate!
a) Aici, la noi, totul merge bine. Notele mele sunt mari, dar mama nu este mulʕumitȿ niciodatȿ.
b) Mȿ bucur nespus cȿ am scȿpat de paltonul greu ʑi de puloverul nesuferit.
c) Mi-e dor de zilele pe care le petreceam împreunȿ, pe plajȿ, vara.
Completa˛i enun˛urile cu complemente circumstan˛iale!

a) Scrisoarea mea este pe ........................ d) Pȿsȿrile zboarȿ peste .........................
b) Mȿ trezesc ............, la ora 7. e) Petcu a azvârlit galbenul .....................
c) Albert Camus i-a scris de la ....................
fostului sȿu profesor.
IdentiƤca˛i complementele circumstan˛iale de mod (c.c.m.), de timp (c.c.t.) ˗i de loc
(c.c.l.) din enun˛urile de mai jos!
a) Stȿtea în curte tolȿnit lângȿ coteʕ.
b) Alȿturi, pe marginea unei farfurii albe, de tablȿ, cu
smalʕul plesnit în mai multe locuri, ʕopȿia o vrabie micȿ.
c) Vezi, eu zbor toatȿ ziua, peste case, peste curʕi, peste
pȿduri ʑi ape.
d) Vrabia aʑtepta o clipȿ.
e) Apoi continua netulburatȿ.
f) Nu zic, stȿ pe lângȿ Om, dar nu exagereazȿ ca tine.
g) N-am auzit pânȿ acum de vreo poveste „Pisica solda-
tului”.
h) Aʑa ne e ƒrea, spuse câinele cu simplitate.
129
Preciza˛i ce fel de pʅr˛i de vorbire sunt urmʅtoarele cuvinte subliniate (substan-
tiv, verb, adverb, conjunc˜ie, prepozi˜ie):
Fraʗii mei ceilalʗi se joacȿ Nu pot alerga ca dânʏii,
Cu copiii toʗi, dar eu Cȿ sunt ʏchiop ʏi cad mereu!
Lucra˛i în echipe! Descrie˛i un mʅr˛i˗or!
Un mic ajutor:
a) Ce este un mȿrʕiʑor? d) Din ce este confecʕionat?
b) Cine îl poartȿ? e) Ce simbolizeazȿ acesta?
c) Când se poartȿ? f) Altceva: ....................
Asculta˛i reportajul „Mʅr˛i˗oare oferite în premierʅ de elevi de la ˗colile

române˗ti colegilor de la ˗colile maghiare”! Nota˛i-vʅ cuvintele care încep
cu litera M!
Citi˛i reportajul „Mʅr˛i˗oare oferite în premierʅ de elevi de la ˗colile române˗ti
colegilor de la ˗colile maghiare”!
Mʅr˛i˗oare oferite în premierʅ de elevi de la ˗colile române˗ti

colegilor de la ˗colile maghiare
Miercuri, 1 martie 2017
Primȿvara a debutat la Miercurea Ciuc cu o acʕiune desfȿʑuratȿ în
premierȿ, în cadrul cȿreia elevi de la ʑcolile româneʑti din oraʑ le-au
oferit mȿrʕiʑoare colegilor lor de la ʑcolile cu predare în limba ma-
ghiarȿ, în semn de prietenie.
Acʕiunea, intitulatȿ Primʆvara harghiteanʆ a prieteniei – Hargitai tavaszi barátság are rolul de a
crea punʕi de legȿturȿ între cele douȿ comunitȿʕi, în semn de prietenie.
Oana Gabriela are 10 ani ʑi a spus cȿ a fȿcut mai multe mȿrʕiʑoa-
re pentru colegii maghiari, „pentru a ƒ prietenoʑi cu ei ʑi pentru a le
aduce acestora noroc ʑi sȿnȿtate”.
O altȿ fetiʕȿ, Andrada Ioana, în vârstȿ tot de zece ani, a mȿrturi-
sit cȿ „a fost foarte frumos sȿ confecʕioneze mȿrʕiʑoare cu motive
populare pentru copiii din ʑcolile maghiare” ʑi cȿ îʑi doreʑte sȿ îʑi
gȿseascȿ prieteni printre aceʑtia.
Dupȿ ce s-au pregȿtit cum se cuvine ʑi au primit ultimele indicaʕii de la doamnele învȿʕȿtoare,
copiii au mers la douȿ licee ʑi o ʑcoalȿ gimnazialȿ din Miercurea Ciuc ʑi au oferit mȿrʕiʑoare ele-
vilor din clasele a IX-a ʑi a XI-a. Elevii maghiari au fost foarte surprinʑi de gestul celor mici, iar unii
dintre ei au dezvȿluit cȿ este pentru prima datȿ când primesc un astfel de dar ʑi cȿ nu ʑtiau ce
simbolizeazȿ acesta. „Mi-a plȿcut foarte mult ce s-a întâmplat, a fost o surprizȿ foarte frumoasȿ
cȿ aʕi venit la noi”, a spus una dintre elevele din clasa a XI-a. Drept rȿsplatȿ, copiii au primit dul-
ciuri, zâmbete, dar ʑi îmbrȿʕiʑȿri sincere din partea colegilor lor maghiari.
Una dintre iniʕiatoarele acʕiunii a spus cȿ acest gest simbolizeazȿ prietenia ʑi a avut rolul de a
le aduce bucurie celor care vor purta mȿrʕiʑoarele. (AGERPRESS)
a dezvʆlui: a face cunoscut, a divulga motiv: element pictural, sculptural sau de
îmbrʆ˜i˘are: strângere, cuprindere în braʕe broderie
în premierʆ: pentru prima datȿ (cu aceastȿ activitate) punte: pod îngust, (aici:) legȿturȿ
130
Preciza˛i pluralul substantivelor: mʆr˜i˘or, prietenia, învʆ˜ʆtoare, ini˜iator, bucurie,
comunitate, dar, rʆsplatʆ, noroc, sʆnʆtate, ac˜iune, îmbrʆ˜i˘are! A˛i gʅsit substan-
tive fʅrʅ formʅ de plural?
Combina˛i cuvintele din cele douʅ coloane pentru a ob˛ine structuri logice ˗i co-
recte!
motive maghiari
surprizȿ maghiarȿ
elevi sincere
limba populare
îmbrȿʕiʑȿri frumoasȿ
Completa˛i cu termeni din textul de mai sus (surprizʆ, dezvʆluit, surprin˘i, astfel,
elevele)!
Elevii maghiari au fost foarte a) ............ de gestul celor mici, iar unii dintre ei au b) ..............
cȿ este pentru prima datȿ când primesc un c) ............ de dar ʑi cȿ nu ʑtiau ce simbolizeazȿ
acesta.
„Mi-a plȿcut foarte mult ce s-a întâmplat, a fost o d) .............. foarte frumoasȿ cȿ aʕi venit
la noi”, a spus una dintre e) .............. din clasa a XI-a. Drept rȿsplatȿ, copiii au primit dulciuri,
zâmbete dar ʑi îmbrȿʕiʑȿri sincere din partea colegilor lor maghiari.
Completa˛i structurile cu prepozi˛ia potrivitʅ:

a) a debutat .......... Miercurea Ciuc ......... o acʕiune d) legȿturȿ .......... cele douȿ comunitȿʕi
b) elevilor ........... clasele a IX-a ʑi a XI-a e) sȿ confecʕioneze mȿrʕiʑoare ........ motive po-
c) ........ partea colegilor lor maghiari pulare
Lucra˛i în perechi! Enun˛urile sunt trunchiate, cuvintele sunt amestecate. Alcʅ-

tui˛i enun˛uri cu sens!
a) Primȿvara a debutat la cu o acʕiune desfȿʑuratȿ în premierȿ.
b) Oana Gabriela are ʑi a spus cȿ a fȿcut mai multe mȿrʕiʑoare pentru colegii maghiari.
c) Foarte frumos sȿ confecʕioneze mȿrʕiʑoare cu motive populare.
d) Elevii maghiari au fost de gestul celor mici.
e) Este pentru prima datȿ când primesc un astfel de.
Reciti˛i reportajul „Mʅr˛i˗oare oferite în premierʅ de elevi de la ˗colile
române˗ti colegilor de la ˗colile maghiare”! Rʅspunde˛i la întrebʅrile de
mai jos:
a) Unde ʑi când a avut loc acʕiunea prezentatȿ
în reportaj?
b) Ce denumire a avut acʕiunea?
c) Cine a vizitat pe cine?
d) Ce cadouri le-au dat copiii români celor ma-
ghiari?
e) Ce pȿrere are Oana Gabriela despre aceastȿ
acʕiune?
f) Ce pȿrere are Andrada Ioana despre acʕiune?
g) De ce au fost surprinʑi elevii maghiari?
h) Ce cadouri au primit elevii care au dȿruit mȿr-
ʕiʑoare? Colegiul Na˜ional „Márton Áron”,
i) Ce a spus una dintre iniʕiatoarele acʕiunii? Miercurea Ciuc
131
Povesti˛i con˛inutul reportajului „Mʅr˛i˗oare oferite în premierʅ de elevi de la
˗colile române˗ti colegilor de la ˗colile maghiare”!
Discuta˛i despre tradi˛ia mʅr˛i˗orului! a) Este o tradi˛ie frumoasʅ? b) Ar Ƥ bine
dacʅ s-ar rʅspândi în toate zonele ˛ʅrii ˗i chiar ˗i în alte ˛ʅri? c) Ce pot face copiii
pentru a pʅstra tradi˛ia mʅr˛i˗orului? d) A˛i primit vreodatʅ mʅr˛i˗oare? e) A˛i
confec˛iona mʅr˛i˗oare? Dacʅ da, din ce materiale? etc.
Notʆ: În luna decembrie 2017, mʆr˜i˘orul a fost inclus în patrimoniul cultural al UNESCO.
Reportajul
Reportajul este o specie publicisticȿ care, în baza unor date culese la faʕa locului, informeazȿ
opinia publicȿ, cât mai real ʑi obiectiv, asupra problemelor de interes general sau constatate
ocazional. Reportajul, iniʕial specie tipic jurnalisticȿ ʑi care apeleazȿ deseori la mijloacele litera-
re de expresie, a fost preluat ʑi de literaturȿ, de cinematograƒe ʑi de televiziune.
Lucra˛i în echipe! Discuta˛i: Ce aƥʅm despre reportajul „Mʅr˛i˗oare oferite în

premierʅ de elevi de la ˗colile române˗ti colegilor de la ˗colile maghiare”?
a) Unde a apȿrut reportajul?
b) Cine ar putea ƒ cititorii: adulʕii, copiii, tinerii, toate categoriile de vârstȿ?
c) Unde are loc acʕiunea prezentatȿ în reportaj?
d) S-au dus autorii reportajului la faʕa locului? De unde au cules informaʕiile?
e) Este prezentatȿ o temȿ zilnicȿ sau una ocazionalȿ?
f) Vi se pare cȿ tema este prezentatȿ într-un mod realist sau într-un mod exagerat?
g) De ce tema reportajului este de interes?
Lucra˛i în echipe! Observa˛i cu aten˛ie reprezentarea graficʅ de mai jos!

Apoi, rʅspunde˛i la întrebʅri:
a) Despre ce este vorba în
reprezentarea graƒcȿ?
b) La ce întrebare au
rȿspuns persoanele?
c) Câte rȿspunsuri s-au
obʕinut la întrebare?
d) Ce tipuri de cadouri se
oferȿ de 8 Martie?
e) Care este cadoul care se
oferȿ cel mai frecvent?
cel mai rar?
f) Cine sunt persoanele în-
trebate?
132
Lucra˛i în echipe! Suntem curio˗i sʅ aflʅm ce pʅrere ave˛i despre cadourile de
8 Martie. Discuta˛i:
a) Care este tipul de cadou pe care l-aʕi alege voi pentru a-l oferi de 8 Martie? Sunt ʑi alte
tipuri de cadouri (nemenʕionate în reprezentarea graƒcȿ)?
b) Dupȿ pȿrerea voastrȿ, care este tipul de cadou care i se potriveʑte cel mai bine de 8 Mar-
tie unei mame/unei bunici/unei prietene etc.? Dar cel mai puʕin potrivit?
c) Realizaʕi un mic sondaj în clasȿ! Aflaʕi ce tipuri de cadouri ar oferi elevii clasei voastre
femeilor cu ocazia zilei de 8 Martie! Împȿrʕiʕi activitȿʕile pe grupe, de exemplu: o grupȿ
întocmeʑte întrebȿrile, o altȿ grupȿ chestioneazȿ elevii clasei ʑi adunȿ chestionarele, o
altȿ grupȿ prelucreazȿ rȿspunsurile ʑi face o reprezentare graƒcȿ, iar o ultimȿ grupȿ in-
terpreteazȿ ʑi prezintȿ rezultatele.
d) Realizaʕi ʑi alte sondaje în clasȿ/în ʑcoalȿ, pe diverse teme: hobby-urile elevilor, discipli-
nele preferate, importanʗa excursiilor etc.
Cʅuta˛i pe YouTube emisiunea pentru copii dedicatʅ zilei de 8 Martie: Oli te înva˜ʆ cum sʆ
faci o surprizʆ pentru mama de 8 Martie.
Viziona˛i emisiunea încʅ o datʅ ˗i rʅspunde˛i la întrebʅri:

a) Câte personaje apar în ƒlmuleʕ? e) Ce flori se observȿ în ƒlmuleʕ?
b) Cine este personajul principal? f) Ce cântȿ copiii?
c) Unde a fost fȿcutȿ înregistrarea? g) Ce pregȿtesc copiii? Cu ce ocazie?
d) Ce obiecte se pot observa în ƒlmuleʕ? h) Ce altceva aʕi mai observat?
Povesti˛i con˛inutul Ƥlmule˛ului!
Lucra˛i în echipe! Discuta˛i: a) Sunte˛i de acord cu ideea lui Oli de a confec˛iona

cadouri de 8 Martie? b) Trebuie sʅ le face˛i mamelor mici cadouri de 8 Martie?
c) De ce fel de cadouri se bucurʅ femeile de 8 Martie? d) Trebuie sʅ Ƥe un cadou scump?
e) Cine sunt persoanele din preajma voastrʅ cʅrora le-a˛i da foarte des cadouri? f) Ce fel
de cadouri se potrivesc mamelor/bunicilor/surorilor/mʅtu˗ilor etc. voastre? g) Cunoa˗te˛i
persoane care nu dau cadouri? h) Confec˛iona˛i sau cumpʅra˛i cadouri? i) Care sunt avan-
tajele ˗i dezavantajele confec˛ionʅrii sau cumpʅrʅrii unor cadouri?
Lucra˛i în echipe! Observa˛i diagrama de mai jos, apoi rʅspunde˛i la întrebʅri:
a) Care este tema diagramei?

b) De ce sunt incluse în diagramȿ douȿ
feluri de forme geometrice (un cerc ʑi
cinci dreptunghiuri)?
c) Care sunt semnele venirii primȿverii?
d) La ce ne ajutȿ aceastȿ diagramȿ?
e) Ce alt element aʕi mai ƒ introdus în di-
agramȿ?
Lucra˛i în echipe! Realiza˛i diagrame pe diferite teme, cum ar Ƥ: ora de

limba ˗i literatura românʅ, sʅrbʅtorile de Pa˗ti, vacan˛a de primʅvarʅ,
ora˗ul vostru/comuna voastrʅ, alimente sʅnʅtoase, protec˛ia naturii
etc.! Prezenta˛i-le clasei!
133
Observa˛i, apoi realiza˛i experimentul ˗tiin˛iƤc „Apʅsarea aerului de jos în sus”!
Materiale necesare: pahar, hârtie, apȿ.
Se acoperȿ un pahar plin cu apȿ cu o foaie de hârtie astfel în-
cât între suprafaʕa apei ʑi hârtie sȿ nu rȿmânȿ aer. Se apasȿ cu
palma gura paharului peste hârtie, se întoarce paharul cu gura în
jos ʑi se îndepȿrteazȿ cu grijȿ palma de pahar.
Se recomandȿ ca acest experiment sȿ se facȿ deasupra chiu-
vetei.
Observȿm cȿ apa nu curge din pahar, deoarece aerul atmosfe-
ric care apasȿ de jos în sus are presiunea mai mare decât a apei
din pahar care apasȿ asupra hârtiei.
Cʅuta˛i pe YouTube ˗i asculta˛i de mai multe ori conversa˛ia dintre Lavinia ˗i Alexandru:
O conversa˜ie între doi prieteni! a) Care sunt cuvintele rostite gre˗it? b) Juca˛i dialogul cu
pronun˛area corectʅ a cuvintelor!
Lucra˛i pe grupe! Joc de rol – „Profesor de românʅ pentru 10 minute”!

4-5 elevi intrʅ în rolul profesorului de limba ˗i literatura românʅ. Fiecare
„profesor” desfʅ˗oarʅ activitʅ˛i, de aproximativ 10 minute, cu grupa lui, de exemplu: a)
Citi˛i ˗i traduce˛i o scurtʅ poezie! b) Observa˛i ˗i interpreta˛i un graƤc/o diagramʅ! c) Com-
pleta˛i tabele cu forme verbale la modurile conjunctiv ˗i condi˛ional-optativ! d) Învʅ˛a˛i un
cântec! e) Organiza˛i jocuri de rol, pe diferite teme: La pia˜ʆ, 8 Martie, Interviu cu un scriitor,
Vizitarea unui muzeu etc.
1. Alcʅtui˛i enun˛uri cu urmʅtoarele cuvinte: mʆr˜i˘or, prietenie, ini˜iator, bucurie, comuni-
tate, dar, rʆsplatʆ, noroc, sʆnʆtate, îmbrʆ˜i˘are!

a munci sensul formei conjunctiv, condi˜ional-op- imperativ: gerunziu:
de infinitiv în prezent: sʆ tativ, prezent: ar Munce˘te! muncind
limba maghiarʆ munceascʆ munci
a purta
a desfȿʑura
a mȿrturisi
a dezvȿlui
a se pregȿti
(10 puncte, câte 0,4 puncte pentru Ƥecare rezolvare corectʆ)
3. Corecta˛i gre˗elile din fragmentul de mai jos (con˛ine 10 gre˗eli):

La noii, totul este bine. Învȿʕ destul de bine, dar mama este nemulʕumite. Cei doi fraʕii
ai mei sunt bine ʑi au note marii. La Sibiu este deja cald, cea ce mȿ face sȿ mȿ gândesc
la varȿ. Mȿ bucuri mult cȿ nu mai trebui sȿ port pulovȿre ʑi alte haine groas. Acum mȿ
îmbrac cu pantaloni lungi, dar mai subʕiri, ʑi bluze colorat.
134
4. Preciza˛i felul complementelor circumstan˛iale din enun˛urile de mai jos:
a) A urmȿrit constant întȿrirea legȿturilor dintre România ʑi Marea Britanie.
b) ʐi-a însoʕit soʕul în refugiu.
c) A cerut ca trupul sȿ-i ƒe înhumat în biserica episcopalȿ de la Curtea de Argeʑ.
d) În 1940, inima reginei a fost mutatȿ la Bran.
e) O gȿsim în tranʑee printre combatanʕi.
f) Vom merge la bisericȿ.
g) Te invit sȿ petrecem Paʑtele împreunȿ.
(10 puncte, câte 1,25 puncte pentru Ƥecare complement circumstan˜ial identiƤcat)
5. Observa˛i tabelul ˗i graficele urmʅtoare! Apoi, rʅspunde˛i la întrebʅri:
a) Câʕi elevi au participat la studiu?

b) Câte fete sunt cât de cât mulʕumite cu profesorii lor?
c) Cât la sutȿ (%) dintre bȿieʕi spun cȿ le plac profesorii lor?
d) Cât la sutȿ (%) dintre elevi spun cȿ le plac profesorii cât de cât?
e) Câʕi bȿieʕi au rȿspuns la aceastȿ întrebare?
Formula˛i ˗i alte întrebʅri ˗i rʅspunsuri de acest gen!

Întrebare: Î˞i plac profesorii care predau la clasa ta?
Da Nu Cât de cât Nu au rʆspuns Total

Bʆie˜i 75 1 44 1 121
Fete 83 0 48 1 132
Total 158 1 92 2 253
% Bʆie˜i 61,98 0,83 36,36 0,83 100,00
% Fete 62,88 0,00 36,36 0,76 100,00
(10 puncte, câte 2 puncte pentru Ƥecare rʆspuns corect)

135
Întâmplʅri
Spune˛i tot ce vʅ vine în minte legat Discuta˛i despre locuin˛e ˗i clʅdiri,
de cuvântul „casʅ”! În Ƥecare col˛ al folosind urmʅtoarele cuvinte:
Ƥgurii va Ƥ un cuvânt.
camerʆ, a construi, coridor, bibliotecʆ, scʆri,
casʆ curte, dormitor, bucʆtʆrie, subsol, musaƤri,
odihnʆ, birou, balcon, terasʆ, mobilʆ, etaj,
covor, candelabru etc.

Prezenta˛i-vʅ sugestiile/ideile proprii despre un text care are titlul „Casa Popo-
rului”!
a) Despre ce va ƒ vorba în textul ascultat?
b) Va ƒ un text interesant, cu multe informaʕii sau nu?
c) Scrieʕi în caiete/pe tablȿ o idee pe care aʕi dori s-o regȿsiʕi în textul respectiv!
Asculta˛i textul „Casa Poporului”! Nota˛i-vʅ cât mai multe numere!
Asculta˛i textul „Casa Poporului” încʅ o datʅ ˗i nota˛i în caiete cuvinte care încep
cu litera C!
Asculta˛i textul „Casa Poporului” încʅ o datʅ ˗i spune˛i pe care dintre structurile
de mai jos le-a˛i auzit!
a) clȿdire administrativȿ sau casȿ administrativȿ?
b) în partea centralȿ a Bucureʑtiului sau în centrul Bucureʑtiului?
c) Stadionul Bucureʑti sau Stadionul Republicii?
d) redus la maximum sau redus la minimum?
e) un punct de atracʕie sau un cerc de atracʕie?
136
Citi˝i urmʅtorul text!
Casa Poporului (Palatul Parlamentului)

Palatul Parlamentului din Bucureʑti, cunoscut înainte de Revoluʕie sub numele de Casa Repub-
licii sau Casa Poporului, mȿsoarȿ 270 de metri pe 245 de metri, 86 de metri înȿlʕime ʑi 92 de metri
sub pȿmânt. Are nouȿ niveluri la suprafaʕȿ ʑi nouȿ subterane. Are o suprafaʕȿ totalȿ de 365000
de m². Palatul Parlamentului este a doua cea mai mare clȿdire administrativȿ pentru uz civil ca
suprafaʕȿ din lume, cea mai scumpȿ clȿdire administrativȿ din lume ʑi cea mai grea clȿdire din
lume. Clȿdirea Palatului Parlamentului se aflȿ situatȿ în partea centralȿ a Bucureʑtiului ʑi a fost
ridicatȿ pe Dealul Arsenalului, cel mai înalt punct al Bucureʑtiului.
ʐantierul propriu-zis a început în anii 1980, cu demolarea a peste 7 km² din vechiul centru al ca-
pitalei ʑi mutarea a peste 40000 de oameni din aceastȿ zonȿ. Printre clȿdirile dispȿrute se numȿrȿ
Mȿnȿstirea Vȿcȿreʑti, Spitalul Brâncovenesc, Stadionul Republicii etc. Lucrȿrile au început în 1984.
Lucrȿrile s-au efectuat cu munca forʕatȿ a militarilor în termen ʑi astfel costul a fost redus la mini-
mum. În 1989 era gata doar la exterior ʑi abia în 1994 s-a ƒnalizat cea mai mare parte a interioarelor.
Dimensiunile clȿdirii sunt: lungimea – 270 de metri, lȿʕimea – 245 de metri, înȿlʕimea – 86 de
metri, adâncimea – 92 de metri (sub nivelul solului), suprafaʕa construitȿ la sol – 66000 de m².
Pentru realizarea acestei impunȿtoare clȿdiri s-au folosit: 1000000 de m³ de marmurȿ, 5500 de
tone de ciment, 7000 de tone de oʕel, 2000000 de tone de nisip, 1000 de tone de bazalt, 900000
m³ de esenʕe de lemn, 3500 de tone de cristal, 200000 de m³ de sticlȿ, 2800 de candelabre,
220000 de m² de covoare, 3500 de m² de piele.
La construcʕie au participat 700 de arhitecʕi ʑi aproximativ 20000 de muncitori care au lucrat
în trei ture, 24 de ore pe zi.
Palatul Parlamentului gȿzduieʑte, în numeroasele sale sȿli ʑi saloane, o întreagȿ varietate de
evenimente, expoziʕii sau întâlniri. Numai 400 de încȿperi ʑi 2 sȿli de ʑedinʕe sunt ƒnisate ʑi folosite,
dintr-un total de 1100 de camere. În prezent, Casa Poporului este evaluatȿ la 3 miliarde de euro.
Cel mai mare candelabru din clȿdire este cel din Sala C.A. Rosetti. Cântȿreʑte 3 tone, are 700
de becuri ʑi pentru a ƒ curȿʕat (sau reparat) se intrȿ în el de la etajul superior. În candelabru încap
patru oameni. Cea mai mare salȿ este Sala Unirii (53x42 de metri). Covorul de aici are 1100 de m²
ʑi cântȿreʑte trei tone. Covoarele din celelalte sȿli au fost ʕesute la Cisnȿdie, aduse în Bucureʑti
pe bucȿʕi ʑi asamblate la faʕa locului. La subsol nu sunt prea multe de vȿzut. Casa Poporului
(Palatul Parlamentului) este o oglindȿ a unei întregi epoci pe care o vom înʕelege mai bine dupȿ
o vizitȿ aici. Este, inevitabil, un punct de atracʕie pentru turiʑti. Meritȿ vȿzut mȿcar o datȿ acest
reper al Epocii de Aur.
Programul de vizitare este zilnic, între orele 10 ʑi 16. Este bine sȿ sunaʕi în prealabil pentru a
vȿ interesa la ce orȿ sunt tururile (ʑi în ce limbȿ). Elevii au intrare gratuitȿ, dar pentru a beneƒcia
de ea este obligatoriu sȿ prezinte carnetul de elev. Cine vrea sȿ facȿ fotograƒi pe parcursul turului
trebuie sȿ plȿteascȿ o taxȿ suplimentarȿ de 30 de lei. Se poate intra cu o sticlȿ de apȿ sau de
bȿuturi rȿcoritoare. Este bine sȿ veniʕi cu ele, pentru cȿ în micul magazin de la intrare totul este
scump. (Informaʕiile legate de vizitare pot suferi modiƒcȿri.)
(m²: metru pʆtrat, metri pʆtra˜i; km²: kilometru pʆtrat, kilometri pʆtra˜i; m³: metru cub, metri cubi;
53x42 metri: 53 pe 42 de metri)
137
În˛elege˛i cuvintele/structurile? trebuinʕatȿ la construcʕii ʑi la pavaje
inevitabil: ce nu se poate evita, împiedica
a asambla: a ƒxa, a îmbina, a împreuna, a mon- în prealabil: mai întâi, mai înainte de
ta, a reuni, a uni o˜el: ƒer combinat cu carbon
a beneƤcia: a trage folos; a proƒta, a avea un reper: indicator, semn de orientare
câʑtig subteran: sub pȿmânt
a demola: a dȿrâma tur: înconjur
bazalt: rocȿ vulcanicȿ de culoare închisȿ, în- turʆ: rând, serviciu succesiv, alternativ; schimb
Bazalt O˜el Marmurʆ Piele Cristal
Combina˛i cuvintele din cele douʅ rubrici!

etaj gratuitȿ
intrare impunȿtoare
taxȿ forʕatȿ
muncȿ suplimentarȿ
clȿdire totalȿ
suprafaʕȿ superior
Ce înseamnʅ urmʅtoarele cuvinte/structuri? Alege˛i varianta corectʅ!
a) a dȿrâma: a construi/a demola/a da d) a asambla: a reuni/a desface/a dȿrâma

b) în prealabil: mai întâi/dupȿ-masȿ/dupȿ aceea e) subteran: la parter/sub pȿmânt/la etaj
c) gratuit: scump/ieftin/fȿrȿ bani f) a gȿzdui: a dȿrui/a pleca/a adȿposti
Cuvintele sunt amestecate. Alcʅtui˛i din ele enun˛uri logice!
a) 1980, ʑantierul, început, propriu-zis, în, a, anii. e) Unirii, cea, mai, mare, este, Sala, salȿ.
b) este, zilnic, de, vizitare, programul. f) 700, construcʕie, participat, arhitecʕi, de, la,
c) gratuitȿ, au, elevii, intrare. au.
d) Casa, în, prezent, evaluatȿ, miliarde, euro, la, g) militarilor, a, în, efectuat, forʕatȿ, lucrȿrile,
Poporului, este, 3, de. s-au, cu, munca, termen.
Elimina˛i cuvântul ce nu se potrive˗te în rând!
a) camerȿ, bucȿtȿrie, baie, Bucureʑti d) militar, covor, candelabru, mobilȿ

b) arhitect, bazalt, constructor, militar e) spital, bisericȿ, palat, popor
c) cristal, salȿ, bazalt, lemn
Completa˛i cu prepozi˛iile potrivite (pentru, din, la, în, pe, la, de, dupʆ, pe, la)!
Covoarele .......... celelalte sȿli au fost ʕesute ......... Cisnȿdie, aduse .......... Bucureʑti ..........
bucȿʕi ʑi asamblate ........... faʕa locului. .......... subsol nu sunt prea multe ......... vȿzut. Casa
Poporului (Palatul Parlamentului) este o oglindȿ a unei întregi epoci ......... care o vom înʕele-
ge mai bine ......... o vizitȿ aici. Este, inevitabil, un punct de atracʕie ........ turiʑti.
138
Lucra˛i în perechi! IdentiƤca˛i în textul „Casa Poporului” substantivele scrise cu
litere mari! Explica˛i de ce sunt scrise astfel!
Identifica˛i adverbele ˗i locu˛iunile adverbiale din fragmentul urmʅtor:
Numai 400 de încȿperi ʑi 2 sȿli de ʑedinʕe sunt ƒnisate ʑi folosite, dintr-un total de 1100
de camere. În prezent, Casa Poporului este evaluatȿ la 3 miliarde de euro.
Programul de vizitare este zilnic, între orele 10 ʑi 16. Este bine sȿ sunaʕi în prealabil pen-
tru a vȿ interesa la ce orȿ sunt tururile (ʑi în ce limbȿ). Elevii au intrare gratuitȿ, dar pentru a
beneƒcia de ea este obligatoriu sȿ prezinte carnetul de elev.
Completa˛i cu termenii lipsʅ (Parlamentului, clʆdire, administrativʆ, partea, punct,

suprafa˜ʆ)!
Are nouȿ niveluri la ............. ʑi nouȿ subterane. Are o suprafaʕȿ totalȿ de 365000 de m².
Palatul ............ este a doua cea mai mare clȿdire ............. pentru uz civil ca suprafaʕȿ din
lume, cea mai scumpȿ ............. administrativȿ din lume ʑi cea mai grea clȿdire din lume.
Clȿdirea Palatului Parlamentului se aflȿ situatȿ în ............... centralȿ a Bucureʑtiului ʑi a fost
ridicatȿ pe Dealul Arsenalului, cel mai înalt .............. al Bucureʑtiului.
Alcʅtui˛i cât mai multe cuvinte din urmʅtoarele litere: ETON, STEE, AAFL, MERA!
Prezenta˛i imaginile urmʅtoare din perspectiva: 1) unui profesor de ma-

tematicʅ, 2) unui politician, 3) unui prezentator de ˗tiri, 4) unui preot, 5)
unui bunic ˗i 6) unui elev!
A˝i citit atent textul „Casa Poporului”? Alege˝i varianta corectʅ!

a) Casa Poporului poartȿ ʑi denumirea de Palatul ʔȿrii./Casa Poporului poartȿ ʑi denumirea de
Palatul Parlamentului./Casa Poporului poartȿ ʑi denumirea de Palatul Preʑedintelui.
b) Are nouȿ niveluri la suprafaʕȿ ʑi nouȿ subterane./Are ʑapte niveluri la suprafaʕȿ ʑi nouȿ subte-
rane./Are zece niveluri la suprafaʕȿ ʑi nouȿ subterane.
c) ʐantierul propriu-zis a început în anii 1990./ʐantierul propriu-zis a început în anii 1980./ʐantie-
rul propriu-zis a început în anii 1989.
d) Sunt ƒnisate ʑi folosite numai 400 de încȿperi ʑi 2 sȿli de ʑedinʕe, dintr-un total de 1100 de ca-
mere./Sunt ƒnisate ʑi folosite numai 500 de încȿperi ʑi 3 sȿli de ʑedinʕe, dintr-un total de 1100
de camere./Sunt ƒnisate ʑi folosite numai 400 de încȿperi ʑi 4 sȿli de ʑedinʕe, dintr-un total de
1000 de camere.
e) Cea mai mare salȿ este Sala Parlamentului./Cea mai mare salȿ este Sala C.A. Rosetti./Cea mai
mare salȿ este Sala Unirii.
f) Casa Poporului este un reper al Epocii de Cristal./Casa Poporului este un reper al Epocii de
Oʕel./Casa Poporului este un reper al Epocii de Aur.
139
Reciti˛i textul „Casa Poporului” ˗i rʅspunde˛i la întrebʅri!
a) Unde se aflȿ Casa Poporului?

b) Ce construcʕii au fost demolate pentru a ƒ construitȿ Casa Poporului?
c) Cine a lucrat la construirea Casei Poporului?
d) Ce dimensiuni are Casa Poporului?
e) Ce materiale s-au folosit pentru construirea Palatului Parlamentului?
f) Cum aratȿ cel mai mare candelabru al Casei Poporului?
g) Ce ʑtiʕi despre cel mai mare covor al Casei Poporului?
h) Oglinda cȿrei epoci este Casa Poporului?
i) De ce informaʕii trebuie sȿ ʕineʕi cont dacȿ doriʕi sȿ vizitaʕi Casa Poporului?
Povesti˛i con˛inutul textului „Casa Poporului”!
Textul explicativ
Textul explicativ are rolul de a oferi informaʕii, deƒniʕii, cifre, date, nume etc. Vocabularul uti-
lizat în cadrul textelor explicative este unul precis ʑi tehnic. Verbele sunt la persoana a treia.
Exemple de texte explicative sunt: notiʗe, explicaʗiile dintr-un dicʗionar sau din enciclopedii, ma-
nuale ʏcolare, instrucʗiuni de folosire etc.
Observa˛i fragmentul urmʅtor! Rʅspunde˛i la întrebʅri:

a) Despre ce obiecte primim informaʕii? d) Cum vi se pare acest tip de text: concret, gre-
b) Sunt informaʕii precise? Cum ne dȿm seama? oi, uʑor, precis, simplu, complet, tehnic, fru-
c) Cȿrui tip de text îi aparʕine fragmentul de mai mos, util, inutil etc.?
jos? e) Vȿ plac textele explicative? De ce?
Cel mai mare candelabru din clȿdire este cel din Sala C. A. Rosetti. Cântȿreʑte 3 tone, are
700 de becuri ʑi pentru a ƒ curȿʕat (sau reparat) se intrȿ în el de la etajul superior. În cande-
labru încap patru oameni. Cea mai mare salȿ este Sala Unirii (53x42 de metri). Covorul de
aici are 1100 de m² ʑi cântȿreʑte trei tone.
Numeralul
1. Numeralul cardinal
1 – unu, una; 2 – doi, douȿ; 3 – trei; 4 – patru; 9 – nouȿ; 10 – zece; 11 – unsprezece, 12 – doisprezece/
douȿsprezece, 14 – paisprezece, 16 – ʏaisprezece, 17 – ʏaptesprezece, 19 – nouȿsprezece, 20
– douȿzeci, 21 – douȿzeci ʏi unu/douȿzeci ʏi una, 22 – douȿzeci ʏi doi/ douȿzeci ʏi douȿ, 30 –
treizeci, 45 – patruzeci ʏi cinci, 77 – ʏaptezeci ʏi ʏapte, 100 – o sutȿ, 567 – cinci sute ʏaizeci ʏi
ʏapte, 1000 – o mie, 1398 – o mie trei sute nouȿzeci ʏi opt etc.;
Aten˞ie: 1–19: fȿrȿ prepoziʕia de: 9 copaci
20 ...: cu prepoziʕia de: 20 de copaci, 35 de case
140
2. Numeralul ordinal:
întâi/întâia, primul/prima (I); al doilea (al II-lea), a doua (a II-a); al treilea (al III-lea), a treia (a
III-a); al optulea (al VIII-lea), a opta (a VIII-a), al X-lea, a X-a; al XVIII-lea, a XVIII-a etc.;
Aten˜ie: (elevul/tractorul) al cincilea/al douȿzeci ʑi unulea, (eleva/clasa/cartea) a cincea/a
douȿzeci ʑi una;
1. Vom folosi: ora douʆ, ora douʆsprezece ʑi ora douʆzeci ˘i douʆ.
2. Vom spune: douʆsprezece mii de lei, clasa a douʆsprezecea.
3. Vom spune: pagina doi/doisprezece/douʆzeci ˘i doi/o sutʆ douʆzeci ˘i doi.
Pronun˛a˛i urmʅtoarele numerale cardinale: 270 (de metri), 245 (de metri), 86 (de
metri), 92 (de metri), 66000 (de metri pʅtra˛i)!
IdentiƤca˛i numeralele cardinale ˗i pe cele ordinale din fragmentul de mai jos:
Casa Republicii sau Casa Poporului, mʆsoarʆ 270 de metri pe 240 de metri, 86 de metri
înʆl˜ime ˘i 92 de metri sub pʆmânt. Are nouʆ niveluri la suprafa˜ʆ ˘i nouʆ subterane. Are o
suprafa˜ʆ totalʆ de 365000 de m². Palatul Parlamentului este a doua cea mai mare clʆdire
administrativʆ pentru uz civil ca suprafa˜ʆ din lume.
Pronun˛a˛i anii de atestare a urmʅtoarelor ora˗e:
Nr. Anul atestʆrii Nr. Anul atestʆrii
Ora˘ Jude˜ Ora˘ Jude˜
crt. documentare crt. documentare
1. Cluj-Napoca Cluj 124 19. Râmnicu- Vâlcea 1388
2. Craiova Dolj 225 Vâlcea
3. Buzȿu Buzȿu 376 20. Piteʏti Argeʏ 1388
4. Arad Arad 1028 21. Giurgiu Giurgiu 1394
5. Alba Iulia Alba 1097 22. Târgoviʏte Dâmboviʗa 1396
6. Oradea Bihor 1113 23. Târgu-Jiu Gorj 1406
7. Timiʑoara Timiʑ 1175 24. Târgu Covasna 1407
8. Sibiu Sibiu 1191 Secuiesc
9. Zalȿu Sȿlaj 1220 25. Bacȿu Bacȿu 1408
10. Braʑov Braʑov 1234 26. Iaʏi Iaʏi 1408
11. Bistriʕa Bistriʕa- 1264 27. Botoʏani Botoʏani 1439
Nȿsȿud 28. Galaʗi Galaʗi aprox. 1445
12. Deva Hunedoara 1269 29. Bucureʏti 1459
13. Sfântu Covasna 1332 30. Ploieʏti Prahova 1503
Gheorghe 31. Cȿlȿraʏi Cȿlȿraʏi 1534-1545
14. Târgu- Mureʑ 1332 32. Miercu- Harghita 1558
Mureʑ rea Ciuc
15. Slatina Olt 1368 33. Tulcea Tulcea 1570
16. Brȿila Brȿila aprox. 1368 34. Slobozia Ialomiʗa 1594
17. Vaslui Vaslui 1375 35. Reʏiʗa Caraʏ- 1673
18. Suceava Suceava 1388 Severin
Pronun˝a˝i! Model: al V-lea: al cincilea

a) al VII-lea, al II-lea, al VI-lea, al VIII-lea, al X-lea, al XII-lea, al XX-lea, al XV-lea, al XXX-lea;
b) în secolul al V-lea, în secolul al XIV-lea, în secolul al VI-lea, în secolul al II-lea, în secolul al XX-lea,
în secolul al XXI-lea, în secolul al XV-lea, în secolul al X-lea, în secolul al XVIII-lea, în secolul I.
141
Lucra˛i în perechi! Continua˝i propozi˝iile!
a) În clasa I ……………………………
b) În clasa a II-a ………………………………
c) În clasa a III-a ……………………………
d) În clasa a V-a ……………………………
e) În clasa a VI-a ……………………………
f) În clasa a VIII-a ……………………………
g) În clasa a X-a ……………………………
h) În clasa a XII-a ……………………………
Lucra˛i în perechi! Cât este ceasul? Juca˛i-vʅ, spunând diferite ore pe ceas, de
exemplu: 3,10, 6, 17, 9, 12, 20, 21, 18,46 etc.
Atributul
Atributul este o parte secundarȿ de propoziʕie, care determinȿ un substantiv sau un înlocuitor
al substantivului – pronume sau numeral.
Atributul rȿspunde la întrebȿrile: care? ce fel de? al (a, ai, ale) cui? cât (câtʆ)? câ˜i (câte)?
– Hainele colorate sunt în dulap. (care haine? – colorate)
– Se apropie de noi o maʑinȿ de pompieri. (ce fel de maʑinȿ? – de pompieri)
– Maʑina mamei are panȿ. (a cui maʑinȿ? – a mamei)
– În salȿ au rȿmas doi colegi. (câʕi colegi? – doi)
Identifica˛i atributele în enun˛urile de mai jos:
a) Palatul Parlamentului gȿzduieʑte, în numeroasele sale sȿli ʑi saloane, o întreagȿ varietate de

evenimente, expoziʕii sau întâlniri.
b) Cel mai mare candelabru din clȿdire este cel din Sala C.A. Rosetti.
c) Cântȿreʑte trei tone, are 700 de becuri ʑi pentru a ƒ curȿʕat (sau reparat) se intrȿ în el de la
etajul superior.
d) În candelabru încap patru oameni.
e) ʐantierul propriu-zis a început în anii 1980, cu demolarea a peste 7 km² din vechiul centru al
capitalei ʑi mutarea a peste 40000 de oameni din aceastȿ zonȿ.
Identifica˛i atributele în enun˛urile de mai jos:
Programul de vizitare este zilnic, între orele 10 ʑi 16. Elevii au intrare gratuitȿ, dar pentru
a beneƒcia de ea este obligatoriu sȿ prezinte carnetul de elev. Cine vrea sȿ facȿ fotograƒi
pe parcursul turului trebuie sȿ plȿteascȿ o taxȿ suplimentarȿ. Se poate intra cu o sticlȿ de
apȿ sau de bȿuturi rȿcoritoare. Este bine sȿ veniʕi cu ele, pentru cȿ în micul magazin de la
intrare totul este scump.
Lucra˛i în perechi! Adʅuga˛i atribute!

a) candelabru de ............. f) salȿ de ...............
b) Epocȿ de ............... g) camerȿ de .............
c) vizitȿ de .................. h) fotograƒi de .............
d) sticlȿ de .................. i) clasȿ de ..............
e) covor de ............... j) ʑcoalȿ de .............
142
Combina˛i cuvintele din cele douʅ rubrici! Men˛iona˛i care sunt atributele!
etaj gratuitȿ
intrare impunȿtoare
taxȿ forʕatȿ
muncȿ suplimentarȿ
clȿdire totalȿ
suprafaʕȿ superior
Combina˛i substantivele din cele douʅ coloane în cât mai multe feluri posibile!
Men˛iona˛i care sunt atributele!
elevii ʕȿrii
profesorii oraʑului
sȿlile clȿdirii
clȿdirile palatului
suprafeʕele clasei
centrul ʑcolii
Asculta˛i textul „Vulturul”! Nota˛i-vʅ zece verbe!
Asculta˛i textul „Vulturul” încʅ o datʅ ˗i nota˛i în caiete cuvinte care con˛in conso-
ana V!
Vulturul
dupʆ Emil Gârleanu
S-a ridicat, deodatȿ, din prȿpastia întunecoasȿ, umedȿ, a munʗilor falnici. ʎi doritor de luminȿ,
în aceastȿ dimineaʗȿ scȿldatȿ de soare, a întins aripile deasupra brazilor bȿtrâni. S-a înȿlʗat mai
întâi drept în sus, ca o sȿgeatȿ; a strȿbȿtut vȿzduhul rȿcoros, apoi a rȿmas acolo, s-a legȿnat în
aer, a plecat capul ʏi a privit în jos. Pe câmpii, satele erau împrȿʏtiate ca grȿunʗele. Oamenii nu se
zȿreau; deasupra, dedesubtul lui, primprejur, nicio vietate. I s-a pȿrut cȿ în lumea aceasta frumoa-
sȿ, încântȿtoare, peste care primȿverile se aʏtern, e a lui, a lui singur.
ʎi scuturându-ʏi aripile, a fȿcut un ocol larg, suind ʏi scoborând prin aer. Apoi i s-a pȿrut cȿ ceva
fluturȿ mai jos, ceva mic, prea neînsemnat ca sȿ îndrȿzneascȿ sȿ se suie pânȿ la el: s-a repezit ʏi,
în ciocul gata sȿ frângȿ, a prins o panȿ cȿzutȿ chiar din aripa lui. A zburat cu dânsa, sus, apoi i-a
dat drumul, ʏi a urmȿrit cu ochi strȿlucitori lunecarea uʏoarȿ, ca pe o apȿ, a penei, care cândva l-a
ajutat sȿ se ridice.
A luat munʗii în lung. ʎi aʏa a mers pânȿ dupȿ-amiazȿ, cu ciocul deschis, înghiʗind aerul, privind
în toate pȿrʗile cu ochii lui ca douȿ scântei.
A obosit. A coborât uʏor ʏi s-a aʏezat pe vârful unei stânci ce ʗâʏnea în sus, goalȿ, din stratul
143
gros de muʏchi al muntelui. Cum stȿtea nemiʏcat, pȿrea ʏi el de piatrȿ, pȿrea cȿ-i colʗul ascuʗit al
stâncii încremenite acolo de veacuri.
Pe urmȿ ʏi-a plecat în jos capul; în fund, în noaptea deschizȿturii adânci, tȿiatȿ ca de pala unui
zmeu, ʏerpuia, sclipind ca argintul, izvorul. ʎi i s-a fȿcut dor de rȿcoarea dulce a undei ʏerpuitoare.
S-a lȿsat în voie sȿ cadȿ în apȿ; stropii reci l-au acoperit deodatȿ, ca niʏte pietre scumpe, ʏi, întin-
zând gâtul gol, a bȿut îndelung, însetat. Apoi ʏi-a luat iarȿʏi zborul pânȿ pe stâncȿ, sus, s-a lȿsat
pe o coastȿ, ʏi-a întins aripile la soare, ʏi a închis ochii. A aʗipit …
Aproape se trezeʏte; prin pleoapa închisȿ încȿ parcȿ zȿreʏte un foc grozav, a cȿrui flacȿrȿ în-
cinge tot cuprinsul zȿrii. Se ridicȿ. Departe soarele apune. Munʗii parcȿ-s aprinʏi, cerul arde. Îʏi ia
zborul, grȿbind spre cuib.
Se apropie, se lasȿ tot mai jos, deasupra muntelui, deasupra pȿdurii de brazi. Aceeaʏi liniʏte în
tot cuprinsul ƒrii. Mai are puʗin; zȿreʏte prȿpastia spre care avea sȿ se scoboare, când, deodatȿ, în
tȿcerea neclintitȿ, rȿzbubuie, pânȿ-n depȿrtȿri adânci, un tunet, ʏi aripa, amorʗitȿ, îi cade în jos. Se
rostogoleʏte de câteva ori prin aer, simte ƒerbinʗeala glonʗului, ca a unui cȿrbune ce-i arde carnea,
îʏi încordeazȿ puterile, cautȿ sȿ mai pluteascȿ sus, dar, dedesubtul lui, munʗii parcȿ se prȿbuʏesc.
Aripa îi mai stȿ puʗin întinsȿ, apoi i se frânge lângȿ trup, udȿ de sânge. Lunecȿ printre brazi. Rȿ-
coarea îl mai învioreazȿ o clipȿ; iarȿʏi cautȿ sȿ-ʏi întindȿ aripile. Se uitȿ în jos. Drept dedesubt, la
rȿdȿcina bradului, un cȿprior stȿ liniʏtit, privind înainte.
Iar vulturul simte cȿ-i pierdut, cȿ puterile îl pȿrȿsesc. O urȿ straʏnicȿ îl cuprinde; parcȿ ar dori
sȿ se stingȿ toatȿ lumea odatȿ cu dânsul. Se lȿsȿ sȿ pice drept peste cȿprior, ʏi, cu cea din urmȿ
putere, îi înƒge gheara în ochiul curat ʏi umed.
În vreme ce cȿpriorul se scuturȿ ʏi fuge, pasȿrea cade moartȿ, cu ghearele strânse, cu ochii
deschiʏi.
a bubui: a produce un zgomot puternic, a rȿsuna glon˜: proiectil pentru arme de foc
a frânge: a rupe, a fractura palʆ: paloʑ
a înfige: a bȿga, a vârî, a pȿtrunde stra˘nic: extraordinar, nemaipomenit
a rʆzbubui: a bubui, a vui urʆ: sentiment de duʑmȿnie
a strʆbate: a traversa, a trece vʆzduh: aer, atmosferȿ
a ˜â˘ni: a ieʑi, a izbucni vietate: ƒinʕȿ, animal
coastʆ: (aici:) pantȿ zare: orizont, depȿrtare
Marca˛i pe desen urmʅ- Lucra˛i în perechi! Men˛i-

toarele pʅr˛i ale corpului ona˛i antonime pentru: a
vulturului: capul, ochii, se îndepʆrta, mort, rece,
ghearele, aripile, ciocul, frumos, u˘or, larg, în jos,
pleoapele, penele, gâtul, a stinge, scump, a da dru-
trupul! mul!
Plasa˛i în fa˛a substantivelor formele potrivite (acesta, aceasta, ace˘tia, aces-

tea)!
Model: • substantiv neutru – vârf: acest vârf, aceste vârfuri

• substantiv feminin – pleoapʆ: aceastʆ pleoapʆ, aceste pleoape
• substantiv masculin – vultur: acest vultur, ace˘ti vulturi
vȿzduh, vietate, glonʕ, prȿpastie, brad, stâncȿ, piatrȿ, izvor, cȿprior, pasȿre, ghearȿ, aripȿ,
ochi, cioc, apȿ, zbor, cuib, tunet, foc, flȿcȿrȿ
144
Citi˛i enun˛urile folosind substantivele la forma de plural! A˛i gʅsit sub-
stantivul fʅrʅ formʅ de plural?
Se apropie, se lasȿ tot mai jos, deasupra muntelui, deasupra pȿdurii de brazi. Aceeaʏi liniʏte
în tot cuprinsul ƒrii.
Trece˛i verbele din fragmentul de mai jos la timpul imperfect!
Se rostogoleʏte de câteva ori prin aer, simte ƒerbinʗeala glonʗului, ca a unui cȿrbune ce-i
arde carnea, îʏi încordeazȿ puterile, cautȿ sȿ mai pluteascȿ sus, dar, dedesubtul lui, munʗii
parcȿ se prȿbuʏesc. Aripa îi mai stȿ puʗin întinsȿ, apoi i se frânge lângȿ trup, udȿ de sânge.
Lucra˛i în perechi! Gʅsi˛i în enun˛ul de mai jos:
a) un verb la modul gerunziu; f) o prepoziʕie;

b) un verb la timpul perfectul compus; g) un diftong;
c) un substantiv la numȿrul singular; h) un hiat;
d) un substantiv la numȿrul plural; i) o comparaʕie.
e) o conjuncʕie;
ʎi aʏa a mers pânȿ dupȿ-amiazȿ, cu ciocul deschis, înghiʗind aerul, privind în toate pȿrʗile
cu ochii lui ca douȿ scântei.
Explica˛i semnifica˛ia silabei ne- din urmʅtoarele cuvinte: neclintit, neînsemnat, ne-
mi˘cat! Cʅuta˛i în manual, în dic˛ionar, dar ˗i pe internet adjective care încep cu ne-!
Lucra˛i în perechi! IdentiƤca˛i Ƥgurile de stil în enun˛urile de mai jos (hiperbolʆ,

personiƤcare, compara˜ie, enumera˜ie, repeti˜ie, antitezʆ):
a) Iar vulturul simte cȿ-i pierdut, cȿ puterile îl pȿrȿsesc.

b) ... deasupra muntelui, deasupra pȿdurii de brazi.
c) O urȿ straʏnicȿ îl cuprinde.
d) S-a înȿlʗat mai întâi drept în sus, ca o sȿgeatȿ.
e) S-a înȿlʗat mai întâi drept în sus, ...; ... a plecat capul ʏi a privit în jos.
f) ... parcȿ ar dori sȿ se stingȿ toatȿ lumea odatȿ cu dânsul.
IdentiƤca˛i adverbele în fragmentul de mai jos:
Se apropie, se lasȿ tot mai jos, deasupra muntelui, deasupra pȿdurii de brazi. Aceeaʏi liniʏte
în tot cuprinsul ƒrii. Mai are puʗin; zȿreʏte prȿpastia spre care avea sȿ se scoboare, când, de-
odatȿ, în tȿcerea neclintitȿ, rȿzbubuie, pânȿ-n depȿrtȿri adânci, un tunet, ʏi aripa, amorʗitȿ,
îi cade în jos.
Lucra˛i în perechi! IdentiƤca˛i subiectele din urmʅtorul fragment ˗i preciza˛i

dacʅ sunt exprimate sau neexprimate:
Pe câmpii, satele erau împrȿʏtiate ca grȿunʗele. Oamenii nu se zȿreau. Mai are puʗin; zȿreʏte
prȿpastia spre care avea sȿ se scoboare, când, deodatȿ, în tȿcerea neclintitȿ, rȿzbubuie,
pânȿ-n depȿrtȿri adânci, un tunet, ʏi aripa, amorʗitȿ, îi cade în jos.
145
Lucra˛i în perechi! Identifica˛i complementele directe ˗i indirecte în enun˛urile de
mai jos:
Se rostogoleʏte de câteva ori prin aer, simte ƒerbinʗeala glonʗului, ca a unui cȿrbune ce-i
arde carnea, îʏi încordeazȿ puterile, cautȿ sȿ mai pluteascȿ sus, dar, dedesubtul lui, munʗii
parcȿ se prȿbuʏesc.
Lucra˛i în perechi! Formula˛i câteva enun˛uri despre vulturul din povestirea lui
Emil Gârleanu! Nota˛i-le apoi în chenarele de mai jos! Model:
Vulturul
strʆbate vʆzdu-
hul rʆcoros.
Care este sensul cuvintelor subliniate: propriu (de bazʅ/secundar) sau Ƥgurat?
a) ʎi i s-a fȿcut dor de rȿcoarea dulce a undei ʏerpuitoare.

b) Apoi ʏi-a luat iarȿʏi zborul pânȿ pe stâncȿ, sus, s-a lȿsat pe o coastȿ.
c) A zburat cu dânsa, sus, apoi i-a dat drumul.
d) ... în fund, în noaptea deschizȿturii adânci, tȿiatȿ ca de pala unui zmeu, ʏerpuia, sclipind
ca argintul, izvorul.
e) Departe soarele apune.
Reciti˛i textul „Vulturul” de Emil Gârleanu! Rʅspunde˛i la întrebʅri!
Cine este personajul principal din povestire?
Unde are loc ac˜iunea? Când are loc ac˜iunea?
Ce aƥʆm despre vultur? Despre ce este vorba în povestire (pe scurt)?
Cum se terminʆ povestirea?
Rezuma˛i textul „Vulturul”! Realiza˛i, mai întâi, o schi˛ʅ de idei!
Un mic ajutor:
a) Împȿrʕiʕi textul în alineate!
b) Formulaʕi oral ʑi în scris câte o idee principalȿ pen-
tru ƒecare alineat! Astfel obʕineʕi planul simplu de
idei.
c) Veriƒcaʕi ʑi corectaʕi ideile formulate, folosind (ʑi)
cuvinte proprii! Atenʕie, nu repetaʕi aceleaʑi idei!
d) Reformulaʕi, dacȿ este cazul, ideile principale astfel
încât rezumatul sȿ acopere întregul conʕinut al tex-
tului! Atenʕie la corectitudinea exprimȿrii!
e) Rezumaʕi oral textul!
f) Redactaʕi un rezumat (pe baza schiʕei)!
146
Lucra˛i în echipe! Discuta˛i despre vulturul din povestirea lui Emil Gârleanu! Pre-
zenta˛i-l cu cât mai multe detalii!
Un mic ajutor:
a) Spuneʕi cum vi se pare vulturul: simpatic/antipatic, prietenos/duʑmȿnos, puter-
nic/slab, atent/neatent, norocos/ghinionist etc. b) Vȿ pare rȿu cȿ suferȿ ʑi moare?
c) Ce pȿrere aveʕi despre faptul cȿ a atacat cȿpriorul, cu ultimele sale puteri? d)
Sunteʕi supȿrat pe vânȿtor pentru cȿ l-a omorât? e) Dacȿ v-ar ataca un animal,
cum v-aʕi apȿra? f) Ce aʕi ƒ fȿcut în locul vulturului?
Prezenta˛i con˛inutul povestirii pe baza etapelor ac˛iunii (momentele subiectu-

lui):
a) Expozi˜iunea (locul ʑi timpul, personajele: în vȿzduh – deasupra unei localitȿʕi, deasupra mun-
ʕilor, a prȿpastiei; ziua; vulturul);
b) Intriga (declanʑarea acʕiunii, situaʕia în care se aflȿ: cautȿ o vietate);
c) Desfʆ˘urarea ac˜iunii (vulturul face un ocol, zboarȿ peste munʕi, oboseʑte, bea apȿ, urcȿ, aʕi-
peʑte, se trezeʑte, zboarȿ deasupra munʕilor, aude o bubuiturȿ, simte glonʕul);
d) Punctul culminant (simte cȿ va muri, ciupeʑte un cȿprior);
e) Deznodʆmântul (cȿpriorul se ridicȿ, vulturul cade mort).
Un joc: Aʑezaʕi-vȿ în douȿ cercuri concentrice! Un elev citeʑte o frazȿ ʑi întreabȿ
un anumit elev dacȿ a auzit un anumit cuvânt, de exemplu, o parte a corpului (unui
animal). Dacȿ elevul spune denumirea pȿrʕii corpului, rȿmâne în cercul interior, dacȿ nu,
merge în cercul din afarȿ, iar de acolo intrȿ, pe rând, câte un elev. Model: Prin pleoapa închi-
sʆ încʆ parcʆ zʆre˘te un foc grozav. Dacȿ elevul a spus cuvântul pleoapa, rȿmâne în cercul
interior, dacȿ nu, merge în cercul exterior.
Lucra˛i în perechi! Compara˛i o povestire, o fabulʅ ˗i o poezie! Preciza˛i:

a) Ce elemente comune au aceste opere?
b) Cum este organizatȿ o povestire? Din ce se compune?
c) Cum este organizatȿ o poezie? Din ce se compune?
d) Cum este organizatȿ o fabulȿ? Din ce se compune?
e) De ce este important sȿ ƒʕi atenʕi la structura textului? La ce vȿ ajutȿ?
Sʅ presupunem cʅ dori˛i sʅ merge˛i în vacan˛ʅ, cu pʅrin˛ii, într-o casʅ de

odihnʅ! Citi˛i textele reclamelor de mai jos!
Case de odihnʅ*
(*denumirile au fost modiƤcate)
1. Casa de odihnʆ Kiss

– numȿrul camerelor: 4 (o camerȿ cu trei paturi, 3 camere cu douȿ paturi
+ 1 pat rezervȿ)
– capacitate de cazare: 10 persoane
– 2 duʏuri, WC: 2.
2. Vila Barna
– numȿr camere: 5
– nr. bȿi 3, WC: 5
147
3. Casa de odihnʆ Papp
– numȿr camere: 3 (2 camere cu douȿ paturi, o camerȿ cu trei paturi + un
pat de rezervȿ)
– capacitate de cazare: 8
– nr. bȿi: 1, WC: 1
4. Casa de oaspe˞i Gabriella

– numȿr camere: 5 (4 camere cu douȿ paturi, o camerȿ cu ʏase paturi)
– nr. bȿi: 5, WC: 5
5. Pensiunea Nagy
– numȿr camere: 6 (o camerȿ cu 4 paturi, o camerȿ cu 3 paturi, 3 camere
cu pat dublu, 1 apartament)
Precizare: Reclama este o metodʆ de promovare a vânzʆrilor ˘i de informare a clien˜ilor prin

intermediul mijloacelor de comunicare în masʆ.
Identifica˛i casele de odihnʅ prezentate în exerci˛iul anterior!
a) Are cinci toalete: nr. ...... e) Are o capacitate de cazare de 17 persoane: nr.
b) Are o capacitate de cazare de 14 persoane: nr. ......
...... f) Are trei bȿi: nr. ......
c) Are o camerȿ cu ʑase paturi: nr. ...... g) Are trei camere cu pat dublu: nr. ......
d) Are un apartament: nr. ......
Prezenta˛i, pe rând, ofertele din reclamele caselor de odihnʅ/pensiunilor de mai
sus!
Lucra˛i în echipe! Studia˛i ofertele din reclamele caselor de odihnʅ/pensiunilor
de mai sus ˗i alege˛i una pentru o vacan˛ʅ de trei zile cu toatʅ familia! Moti-
va˛i-vʅ alegerea!
Adverbele unde, când, cum, cât

Când au rol de conjuncʗie în frazȿ (fraza este alcȿtuitȿ din douȿ sau mai multe propoziʗii) se
numesc adverbe relative: Te-ai hotȿrât unde îʗi petreci vacanʗa. Nu s-a anunʗat când începe ser-
barea. Încȿ nu ʏtiu cum voi proceda în acest caz. A stat cât a vrut.
Când introduc propoziʗii interogative se numesc adverbe interogative: Unde locuieʏti? Când
ne vizitezi? Cum ai calculat? Cât e ceasul?
Folosi˛i adverbele relative unde, încotro, când, cum ˗i cât dupʅ model:
Elevii sunt în clasȿ. – Am aflat când sunt elevii în clasȿ.

a) Mergem în vacanʕȿ. f) La construirea ei au lucrat ʑi militari în ter-
b) Copiii pleacȿ la mare. men.
c) Pȿrinʕii merg la munte. g) Sala Unirii este imensȿ.
d) Se construiesc case noi. h) La construcʕie s-a folosit marmurȿ.
e) Casa Poporului este mare. i) Candelabrul este uriaʑ.
148
Lucra˛i în perechi! Formula˛i întrebʅri ale cʅror rʅspunsuri sʅ fie cuvintele subli-
niate! Folosi˛i: unde, când, cum ˘i cât!
a) Cȿʕelul aleargȿ vesel spre casȿ. f) Bȿiatul a coborât la ultima staʕie.
b) Adolescentul asculta muzicȿ în autobuz. g) Bȿiatul nu a observat nimic din ceea ce s-a pe-
c) Adolescentul avea cȿʑti în urechi. trecut în jurul lui.
d) Adolescentul a plecat grȿbit. h) Adolescentul coboarȿ peste 10 minute.
e) Bȿtrâna a coborât la colʕul strȿzii. i) Bȿtrânica cȿlȿtoreʑte zilnic cu autobuzul.
Lega˛i propozi˛iile cu adverbele relative unde, când, cum ʑi cât!
Model: Nu ˘tiu. Elevii merg astʆzi. – Nu ˘tiu unde merg elevii astʆzi.
a) Nu am auzit. Adolescentul a plecat la ʑcoalȿ.
b) Nu am vȿzut. I-a oferit locul.
c) ʐtiu bine. Adolescentul ascultȿ muzicȿ.
d) Nu am observat. A învȿʕat pentru concurs.
e) Au aflat. Merge autobuzul acum.
f) Adolescentul spune. Vine bȿtrânica.
g) Didi a explicat. Jean Vasilescu urcȿ în tramvai.
h) Vulturul a simʕit. A fost nimerit de un glonʕ.
Cʅuta˛i pe YouTube povestirea „Cei trei purcelu˗i”! Asculta˛i povestirea!
Asculta˛i povestirea încʅ o datʅ ˗i marca˛i cu X structurile pe care le-a˛i

auzit în povestirea „Cei trei purcelu˗i”!
lupul cel bun

baloʕi de fân
casȿ din paie
transporta scânduri
casȿ ʑi mai puternicȿ
transporta pietre
lupul cel sȿtul
lupul suflȿ
lupul bȿtu la uʑȿ
Nu vrei sȿ ne mȿnânci!
pânȿ la horn
coborî prin horn
trȿirȿ fericiʕi
Povesti˛i con˛inutul povestirii „Cei trei purcelu˗i”, pe baza textului audiat!
Citi˛i o altʅ variantʅ a povestirii „Cei trei purcelu˗i”!

Cei trei purcelu˗i
Au fost odatȿ trei purceluʑi care trȿiau împreunȿ cu pȿrinʕii lor. Au plecat de acasȿ, au tot
mers pânȿ ce primul purceluʑ a vȿzut un om cu o cȿruʕȿ plinȿ de paie. Primul purceluʑ s-a oprit
aici. ʐi-a fȿcut o cȿsuʕȿ din paie. Ceilalʕi doi fraʕi au plecat mai departe. La un moment dat, al
doilea purceluʑ, vȿzând cȿ trece pe lângȿ el un om cu cȿruʕa plinȿ de scânduri, i-a spus fratelui
149
lui cȿ scândurile sunt numai bune pentru cȿsuʕa lui, aʑa
cȿ se opreʑte aici. Cel de-al treilea purceluʑ ʑi-a continuat
drumul pânȿ s-a întâlnit cu un zidar, care avea cȿrȿmizi.
Purceluʑul s-a gândit cȿ îʑi va face o cȿsuʕȿ rezistentȿ, din
cȿrȿmizi.
Noaptea, primul purceluʑ a auzit afarȿ un zgomot. Era
lupul. Lupul l-a rugat pe purceluʑ sȿ-i deschidȿ uʑa, dar,
la refuzul purceluʑului, a tras aer puternic în piept ʑi a su-
flat peste cȿsuʕȿ. Casa de paie a zburat în toate pȿrʕile, iar
purceluʑul a luat-o la fugȿ spre casa celui de-al doilea pur-
celuʑ. A doua searȿ, cei doi fraʕi au auzit afarȿ un zgomot.
S-au uitat prin fereastra cȿsuʕei de scânduri ʑi l-au vȿzut
pe lup. Lupul a început sȿ-i roage sȿ deschidȿ uʑa, dar la
refuzul purceluʑului, a tras aer puternic în piept ʑi a suflat peste cȿsuʕȿ. Cȿsuʕa de scânduri a
rȿmas aproape neclintitȿ. Dar când lupul a încercat a doua oarȿ sȿ sufle peste cȿsuʕȿ, scândurile
au zburat în toate pȿrʕile, iar cei doi purceluʑi au fugit spre casa celui de-al treilea purceluʑ. Seara
urmȿtoare, cei trei fraʕi au auzit afarȿ un zgomot. Era lupul cel mare ʑi mai flȿmând ca niciodatȿ.
Purceluʑul nu l-a lȿsat sȿ intre. Lupul a tras aer puternic în piept ʑi a suflat peste cȿsuʕȿ. Dar cȿ-
suʕa nu s-a dȿrâmat. Lupul a încercat ʑi a doua ʑi a treia oarȿ, dar cȿsuʕa tot nu s-a dȿrâmat.
Atunci, lupul a urcat pe acoperiʑul casei ʑi ʑi-a dat drumul în cȿsuʕȿ, pe horn. Între timp, purce-
luʑul a pus pe foc o oalȿ mare, plinȿ cu apȿ. Apa clocotea, iar lupul a cȿzut direct în oala cu apȿ
ƒartȿ. Lupul s-a ridicat, urlând de durere, a fugit spre pȿdure, de unde nu s-a mai întors niciodatȿ.
Iar de atunci, cei trei purceluʑi au trȿit în ea fericiʕi.
Desena˛i: o oalʅ, un horn, o cʅrʅmidʅ, un acoperi˗, o scândurʅ, un lup, o cʅru˛ʅ cu paie!
Lucra˛i în perechi! Enun˛urile sunt trunchiate. Completa˛i-le astfel încât sʅ ob˛ine˛i

enun˛uri logice!
a) Trei purceluʑi care trȿiau împreunȿ cu pȿrinʕii lor ................................
b) Ceilalʕi doi fraʕi ................................
c) Cel de-al treilea purceluʑ ʑi-a continuat ..............................
d) Noaptea, primul purceluʑ a auzit ...............................
e) Lupul a început ...............................
f) Seara urmȿtoare, cei trei fraʕi ...............................
Un joc: Aʑezaʕi-vȿ în douȿ cercuri concentrice! Un elev citeʑte o frazȿ ʑi întreabȿ

un alt elev dacȿ a auzit un anumit cuvânt, de exemplu, un nume de animal. Dacȿ
elevul spune denumirea animalului, rȿmâne în cercul interior, dacȿ nu, merge în
cercul exterior, iar de acolo intrȿ, pe rând, câte un elev. Model: Lupul a cʆzut direct
în oala cu apʆ fiartʆ. Dacȿ elevul a spus cuvântul lupul rȿmâne în cercul interior,
dacȿ nu, merge în cercul exterior.
150
Lucra˛i în perechi! Completa˛i tabelul! Folosi˛i ˗i modul supin! Model:
a urla urlat de urlat urlând sensul formei de infinitiv

(infinitiv) (participiu) (supin) (gerunziu) în limba maghiarʆ
a fugi
a ƒerbe
a clocoti
a dȿrâma
Precizare: Supinul este identic cu forma verbului la participiu, fiind format cu ajutorul unei pre-
pozi˜ii: de, de la, pentru, din, la, spre, dinspre etc. (Exemple: Are de învʆãt. Am obosit de la citit.
Mergem la spʆlat. M-a salutat din mers.).
Completa˛i enun˛urile cu verbe la modul supin!
a) Purceluʑii au avut de ........................ o casȿ. (a construi)

b) Lupul va avea de .......................... aer în piept. (a lua)
c) Lupul a avut de ........................ pe acoperiʑ. (a urca)
d) Purceluʑii au pus apȿ la ......................... (a ƒerbe)
e) Lupul a venit la .................... ʑi la .................. (a mânca, a bea)
f) Lupul a obosit de la ........................... ʑi ........................ (a urca, a coborî)
Povesti˛i con˛inutul povestirii „Cei trei purcelu˗i”!

Lucra˛i în perechi! Compara˛i cele douʅ variante ale povestirii „Cei trei purce-
lu˗i”: Cum sfâr˗e˗te lupul în varianta ascultatʅ ˗i cum sfâr˗e˗te el în varianta
cititʅ?
Preciza˛i ce fel de pʅr˛i de vorbire sunt cuvintele subliniate (substantiv, verb,
numeral, adverb, conjunc˜ie, prepozi˜ie):
Dar când lupul a încercat a doua oarȿ sȿ sufle peste cȿsuʕȿ, scândurile au zburat în toate
pȿrʕile, iar cei doi purceluʑi au fugit spre casa celui de-al treilea purceluʑ. Seara urmȿtoare,
cei trei fraʕi au auzit afarȿ un zgomot.
Observa˛i anun˛ul de pe site-ul Teatrului ˚ʅndʅricʅ din Bucure˗ti!
Precizare: Anun˜ul este o în˘tiinãre, de obicei, scrisʆ ˘i expusʆ public, cuprinzând informa˜ii de
interes general.
Cei trei purcelu˗i
151
Textul ʏi regia: Mihai Gruia Sandu
Costumele ʏi pȿpuʏile: Daniela Drʆgulescu, Matei Dumitrescu, Elena Nucʆ, Mihai Ungureanu,
Silviu Spirescu
Muzica: Mihai Bisericanu
Foto: Andrei Roʑianu
Vârsta: 3+
Durata: 50 de min.
Distribuʗia: Florin Mititelu, Paul Ionescu, Cristina Ro˖ianu/Adrian Lefter, Florentina Tʆnase/Roxa-
na Vi˘an, Andreea Ionescu, George Simian
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
O revenire la tradiʗie. Spectacolul de la ʖȿndȿricȿ reprezintȿ revenirea la una din tradiʗiile teatrului de pȿpuʏi, mari-
oneta cu ƒre lungi. Punerea în scenȿ se bazeazȿ pe povestea clasicȿ pe care o respectȿ, dar toate aventurile celor
trei purceluʏi sunt privite cu ironie.
(marionetʆ: báb, distribu˜ie: szereposztás, ironie: gúny, aventurʆ: kaland)
a) Despre ce este vorba în anunʕ? c) Ce informaʕii aflȿm despre piesa de teatru de pȿpuʑi?
b) Cui i se adreseazȿ anunʕul? d) Cu ce alte informaʕii aʕi completa anunʕul?
Scrie˛i un anun˛ cu privire la o piesʅ de teatru pe care o va prezenta clasa voastrʅ

la spectacolul de sfâr˗it de an ˗colar!
Scrie˛i un dialog cu tema „Tabʅra de limba românʅ”, în trei variante: a) bucuro˗i,
Ƥindcʅ pute˛i participa, b) supʅra˛i, pentru cʅ nu vʅ lasʅ pʅrin˛ii sʅ participa˛i,
c) surprin˗i, deoarece participʅ ˗i cel mai bun elev/cea mai bunʅ elevʅ a clasei!
Prezenta˛i dialogurile în fa˛a clasei!
Lucra˛i în perechi! Joc de rol: Juca˛i mici dialoguri referitoare la cele cinci case
din imaginile de mai jos!
• Discutaʕi despre: a) care casȿ vȿ place cel mai mult: casa cea mai scumpȿ, cea mai mare, cea
mai ieftinȿ, cea mai micȿ, de la oraʑ, de la ʕarȿ etc.; b) în care dintre ele aʕi locui ʑi de ce tocmai
în aceea;
• Partenerii de dialog vor avea atitudini diferite: a) vor ƒ de acord cu alegerea voastrȿ, b) nu vor
ƒ de acord cu alegerea voastrȿ, c) vor ƒ entuziasmaʕi de alegerea voastrȿ, d) vor ƒ supȿraʕi de
alegerea voastrȿ, e) vor ƒ surprinʑi de alegerea voastrȿ etc.
Idee de proiect: O casʆ pentru familia mea. Aduceʕi fotograƒi, decupaje din reviste
ʑi ziare despre case ʑi realizaʕi mai multe postere. Din ƒecare poster va reieʑi de
ce aʕi ales tocmai acea casȿ pentru familiile voastre.
152
1. Alcʅtui˛i enun˛uri cu urmʅtoarele cuvinte: a asambla, a beneficia, a demola, bazalt, inevi-

tabil, în prealabil, o˜el, candelabru, arhitect, epocʆ!
a zbura (infinitiv) zburat (participiu) de zburat (supin) zburând (gerunziu)

a urca
a zȿri
a cȿuta
a cȿdea
a coborî
(10 puncte, câte 0,66 puncte pentru Ƥecare formʆ verbalʆ corectʆ)
3. Completa˛i un anun˛ de vânzare a casei din imagine!

Vând ............... bȿtrâneascȿ, situatȿ într-o ..............
turisticȿ, precum ʑi un teren de 500 .............., aproa-
pe de ʑosea. Casa este compusȿ din douȿ ............., o
bucȿtȿrie, o baie, o cȿmarȿ ʑi un cerdac. Încȿlzire cu
............. . Are o .............. cu pomi fructiferi, pârâul curge
în ............... grȿdinii. Informaʕii la .............. 0123-456789.
(10 puncte, câte 1,25 puncte pentru Ƥecare enun˜ corect, cu sens)
4. Corecta˛i fragmentul (con˛ine 10 gre˗eli)!

Casa de pai a zburat în toate pȿrʕile, iar purceluʑul a luat la fugȿ spre casa celui de-al doi-
lea purceluʑ. A doua seara, cei doi fraʕi au auzit afarȿ o zgomot. Sau uitat prin fereastra
cȿsuʕei de scânduri ʑi lau vȿzut pe lup. Lupul a început sȿ-i roagȿ sȿ deschidȿ uʑa, dar
la refuzul purceluʑului, a tras aere puternic în piept ʑi a suflat peʑte cȿsuʕȿ. Cȿsuʕa de
scânduri a rȿmas aproape neclintit.
(10 puncte, câte 1 punct pentru Ƥecare gre˘ealʆ gʆsitʆ)
5. Completa˛i enun˛urile cu adverbele relative: unde, când, cum, cât!
a) Nu ʑtiu .............. se aflȿ Teatrul ʔȿndȿricȿ.

b) Nu ʑtiu .............. vom scrie anunʕul.
c) Nu ʑtiu .............. vom vizita Casa Poporului.
d) Nu ʑtiu .............. ajungem la pensiune.
e) Nu ʑtiu ............. costȿ o casȿ micȿ.
10 puncte, câte 2 puncte pentru Ƥecare formʆ corectʆ)
(Total: 50 de puncte, adicÆ 100%.)
153
RECAPITULARE (II)
Discuta˝i despre urmʅtoarele teme:
a) personalitatea Reginei Maria; g) cadourile care se pot oferi femeilor cu ocazia
b) personalitatea Mariei Tȿnase; zilei de 8 Martie;
c) locuri renumite de pelerinaj ale României: h) Casa memorialȿ Benedek Elek;
Maria Radna ʑi ʐumuleu-Ciuc; i) Casa memorialȿ Ion Creangȿ;
d) animalul vostru preferat; j) motivele pentru care Casa Poporului este o
e) îngrijirea unui animal; construcʕie impunȿtoare;
f) mȿrʕiʑor; k) cea mai rezistentȿ dintre casele purceluʑilor.
Descrie˛i urmʅtoarele imagini:
Citi˛i fabula urmʅtoare!

Leul ˗i ˗oricelul
de Jean de La Fontaine
Pe cât îʗi stȿ-n putinʗȿ, ƒi bun cu oriʏicine: Sȿ crezi c-o namilȿ ca el
Adesea ai nevoie chiar de mai mici ca tine, Ar ƒ având cândva nevoie
Cum am s-arȿt prin douȿ exemple, de îndatȿ, – De un pârlit de ʏoricel, –
Atâta e în pilde povaʗa de bogatȿ. Odatȿ, ʎoricelul, zȿrindu-l într-o plasȿ,
Rȿcnind, sȿrind zadarnic, dar neputând sȿ iasȿ, –
Pornind sȿ hoinȿreascȿ prin lume, teleleu, S-apropie de plasȿ ʏi roade un ochete,
Chiʗ-Chiʗ se pomeneʏte sub laba unui Leu. Fȿcând sȿ se deʏire, îndatȿ, aʗȿria…
De data asta, craiul jivinelor s-abʗine,
ʎi-l lasȿ-n viaʗȿ (fapta avea sȿ-i prindȿ bine). Rȿbdarea, deci, ʏi truda depusȿ pe-ndelete
Cu toate cȿ e anevoie Mai rodnice-s adesea ca forʗa ʏi mânia.
(pova˜ʆ: sfat, a hoinʆri: a umbla, jivinʆ: animal sʆlbatic, anevoie: cu greu, namilʆ: (animal) foarte mare, pârlit: sʆrac, a
rʆcni: a striga, a se ab˜ine: a se stʆpâni, a se opri)
Folosi˛i formele pronominale demonstrative: acela˘i, aceea˘i, aceia˘i, acelea˘i!

Model: masculin – acela˘i leu, aceia˘i lei
feminin – aceea˘i for˜ʆ, acelea˘i for˜e
neutru – acela˘i exemplu, acelea˘i exemple
plasʆ, ˘oricel, rʆbdare, crai, pildʆ, pova˜ʆ, via˜ʆ, faptʆ, trudʆ, mânie, labʆ, sfat
Citi˛i fabula „Leul ˗i ˗oricelul” încʅ o datʅ! Preciza˛i: a) interjec˛iile; b)
verbele la modul gerunziu.
Citi˛i fragmentul urmʅtor! Preciza˛i: a) diftongii; b) prepozi˛iile; c) su-
biectele; d) predicatele.
Pornind sʆ hoinʆreascʆ prin lume, teleleu, De data asta, craiul jivinelor s-ab˞ine,
Chi˞-Chi˞ se pomene˖te sub laba unui Leu. ˕i-l lasʆ-n via˞ʆ (fapta avea sʆ-i prindʆ bine).
Lucra˛i în perechi! Alcʅtui˛i enun˛uri cu sensurile omonimelor: mai, bun!
154
Lucra˛i în perechi! Continua˛i enun˛u-
rile începute!
a) Leul are nevoie .............................
b) Cu toate cȿ este ...............................
c) A hoinȿrit .............................
d) Îi prinde bine sȿ ..........................
Povesti˛i con˛inutul fabulei!
Lucra˛i în perechi! Explica˛i morala fabulei cu

ajutorul unui exemplu concret!
Citi˛i textul informativ despre stru˛i!
Curiozitʅ˛i despre stru˛i
Struʕul este cea mai mare pasȿre de pe pȿmânt. Nu poate zbura, dar are picio-
are puternice, care se pot transforma în arme letale pentru om sau pentru diferiʕi
prȿdȿtori, cum ar ƒ leii. Struʕul are trei stomacuri. El este cel mai rapid alergȿtor
dintre pȿsȿri: poate alerga cu o vitezȿ de 70 km/h, iar tigrul cu 115 km/h, dar
acesta din urmȿ oboseʑte repede, în timp ce struʕul poate alerga aʑa aproximativ
30 de minute. Struʕul este singura pasȿre cu doar douȿ degete la un picior. Oul
de struʕ cântȿreʑte între 1,2-1,8 kg, ƒind egal în greutate cu aproximativ 30 de ouȿ de gȿinȿ, îi ia
aproape 90 de minute sȿ ƒarbȿ. Struʗul nu îʏi bagȿ capul în nisip. Acest mit a pornit de la faptul
cȿ struʗul stȿ mai tot timpul cu capul pe jos, ciugulind sau pentru a se ascunde, dând impresia,
de la o distanʕȿ mai mare, cȿ îʑi ascunde capul. Este animalul cu cel mai mare ochi, mȿsurând
aproximativ 5 cm lȿʕime, putând vedea prȿdȿtorii de departe. Astȿzi este întâlnit în sȿlbȿticie doar
Lucra˛i în perechi! Completa˛i tabelul!
a zbura (infinitiv) zburat (participiu) de zburat (supin) zburând (gerunziu)
a cântȿri
a ciuguli
a porni
a (se) ascunde
Citi˛i cu aten˛ie fragmentul urmʅtor:

El este cel mai rapid alergȿtor dintre pȿsȿri: poate alerga cu o vitezȿ de 70 km/h, iar tigrul cu 115
km/h, dar acesta din urmȿ oboseʑte repede, în timp ce struʕul poate alerga aʑa aproximativ 30 de
minute. Struʕul este singura pasȿre cu doar douȿ degete la un picior.
Preciza˛i ce fel de pʅr˛i de vorbire sunt urmʅtoarele cuvinte:
a) cu; c) dar; e) repede; g) douȿ;
b) 70; d) din urmȿ; f) alerga; h) degete;
Lucra˛i în perechi! Completa˛i tabelul dupʅ model! i) aʑa.
mʆ cântʆresc m-am cântʆrit mʆ voi cântʆri m-a˘ cântʆri m-a˘ Ƥ cântʆrit
te ascunzi
se mȿsoarȿ
ne întâlnim
vȿ bȿgaʕi
se transformȿ
Alcʅtui˛i enun˛uri cu Ƥecare formʅ verbalʅ din tabel!
155
Men˛iona˛i din câte propozi˛ii se compun urmʅtoarele fraze:
a) Nu poate zbura, dar are picioare puternice, b) El este cel mai rapid alergȿtor dintre pȿsȿri:
care se pot transforma în arme letale pen- poate alerga cu o vitezȿ de 70 km/h, iar tigrul
tru om sau pentru diferiʕi prȿdȿtori, cum ar cu 115 km/h, dar acesta din urmȿ oboseʑte
ƒ leii. repede, în timp ce struʕul poate alerga aʑa
aproximativ 30 de minute.
Rʅspunde˛i la întrebarea: De ce este stru˛ul o pasʅre interesantʅ?
Nota˛i în tabelul de mai jos informa˛iile despre stru˛:
Ceea ce am ˘tiut despre stru˜i: Ceea ce am aƥat acum despre stru˜i:
Lucra˛i în perechi! Scrie˛i dialoguri, de 10-12 replici, între: un leu ˗i un ˗oricel, un

câine ˗i un mʅgar, o albinʅ ˗i un urs, o albinʅ ˗i un leu, un câine ˗i un ˗oarece, un
urs ˗i
˗ un leu etc.! Prezenta˛i-le în fa˛a clasei!
Lucra˛i în echipe! Observa˛i tabelul ˗i graficul de mai jos!
Nu a
Da Nu Total
rʆspuns
Bʆie˞i 58 62 1 121
Fete 73 59 0 132
Total 131 121 1 253
% 51,77 47,83 0,40 100,00
1) Rȿpundeʕi la întrebȿri: 2) Completaʕi graƒcul:

a) La ce întrebare au rȿspuns elevii? a) Ce reiese din rezultate?
b) Câʕi elevi au fost întrebaʕi? b) Care este opinia voastrȿ în legȿturȿ cu acest
c) Câte fete au rȿspuns DA? subiect?
d) Câʕi bȿieʕi au rȿspuns NU? c) Luaʕi micul dejun? De ce?
e) Cât la sutȿ (%) dintre elevi mȿnâncȿ di- d) Alte comentarii!
mineaʕa, înainte de a pleca la ʑcoalȿ?
În comentarea graƤcului, ˛ine˛i cont de regulile de luare a cuvântului!
Realiza˛i un mic portofoliu privind activitʅ˛ile de învʅ˛are a limbii ˗i literaturii ro-

mâne! Completa˛i tabelul cu numʅrul de activitʅ˛i desfʅ˗urate de voi, în acest an
˗colar!
Activitatea desfʆ˘uratʆ de elev:

Câte texte literare ai studiat?
Câte cântece ai cântat?
La câte proiecte ai participat?
Câte înregistrȿri audio ai ascultat?
Câte extemporale ai dat?
Câte ƒlme/înregistrȿri video ai vizionat?
156
Cheia exerci˛iilor
Unitatea de învÆţare nr. 1 – Bucurešti
Testa˜i-vʆ cuno˘tin˜ele! 2. ai opri, ar opri; ai aʑeza, ar aʑeza; ai strȿnuta, ar strȿnuta; ai inaugura, ar inaugura;
ai scoate, ar scoate. 3. a) Didi s-a îmbrȿcat frumos ʑi a plecat cu tramvaiul. b) Jean Vasilescu a fumat ʑi
ʑi-a rȿsucit mustaʕa. c) Didi a strȿnutat în fruntea lui Jean. d) Jean a mers cu tramvaiul. e) Didi s-a ruʑinat
ʑi a început sȿ plângȿ; 4. a) F, b) A, c) A, d) A, e) A, f) A, g) F, h) F, i) F, j) F. 5. a) opriʕi, b) reglaʕi, c) puneʕi, d)
introduceʕi, e) turnaʕi, f) amestecaʕi, g) apȿsaʕi, h) scoateʕi, i) aʑezaʕi, j) mâncaʕi.
Unitatea de învÆţare nr. 2 – BÆtrânii
Testa˜i-vʆ cuno˘tin˜ele! 2. sȿ sȿruʕi, sȿ sȿrute; sȿ mângâi, sȿ mângâie; sȿ ocupi, sȿ ocupe; sȿ ieʑi, sȿ iasȿ;
sȿ oferi, sȿ ofere. 3. a) ʔinea smartphone-ul în mâna stângȿ/În mâna stângȿ ʕinea smartphone-ul. b)
Adolescentul se îndrepta spre ʑcoalȿ. c) Ritmul rap din cȿʑti ajungea pânȿ la mine. d) O bȿtrânicȿ foarte
simpaticȿ ʑi cochetȿ îl urmȿrea./Îl urmȿrea o bȿtrânicȿ foarte simpaticȿ ʑi cochetȿ. e) Cȿʑtile din ziua de
azi par niʑte perfuzii. 4. rând, sȿ, pierdut, aceʑti, i-am, cumva, aveam, i-a, bucur, drag. 5. a) puneʕi-vȿ, b)
ascultaʕi, c) butonaʕi, d) coborâʕi, e) mergeʕi, f) ʕineʕi-vȿ, g) ocupaʕi, h) oferiʕi, i) staʕi, j) urmȿriʕi.
Unitatea de învÆţare nr. 3 – Natura
Testa˜i-vʆ cuno˘tin˜ele! 2. cȿ, cȿ, ʏi, ʏi, ʏi. 3. monumentul, monumentele, suprafaʕa, suprafeʕele, ursul, urʑii,
surparea, surpȿrile, staʕiunea, staʕiunile. 5. sub, strica, atârn, capul, tei, pȿmânt, culc, dorm, visul, fag.
Unitatea de învÆţare nr. 4 – Oameni ši locuri
Testa˜i-vʆ cuno˘tin˜ele! 2. Vino! Nu veni!; Emigreazȿ! Nu emigra!; Cautȿ! Nu cȿuta!; Construieʑte! Nu con-
strui!; Predȿ! Nu preda! 3. ani, ceilalʕi, copiii, exemplu, metode, eƒcace, pe, elevii, aveam, ore; 4. a) pȿsȿrile,
b) vrabie, c) vrabie-subiect subînʕeles. d) vrabie, e) pasȿrea, f) vântul, g) frunzele, h) toʕi, i) tu – subiect
inclus; eu – subiect inclus, j) Dumnezeu.
Unitatea de învÆţare nr. 5 – Maria
Testa˜i-vʆ cuno˘tin˜ele! 2. aʑ ƒ trecut, ai ƒ trecut, ar ƒ trecut, am ƒ trecut, aʕi ƒ trecut, ar ƒ trecut; aʑ ƒ ates-
tat, ai ƒ atestat, ar ƒ atestat, am ƒ atestat, aʕi ƒ atestat, ar ƒ atestat; aʑ ƒ crezut, ai ƒ crezut, ar ƒ crezut, am
ƒ crezut, aʕi ƒ crezut, ar ƒ crezut; aʑ ƒ venit, ai ƒ venit, ar ƒ venit, am ƒ venit, aʕi ƒ venit, ar ƒ venit; aʑ ƒ aflat,
ai ƒ aflat, ar ƒ aflat, am ƒ aflat, aʕi ƒ aflat, ar ƒ aflat; 3. deʑi, catolicȿ, religiile, parcurgând, kilometri, icoanȿ,
Maicii, incendiu, neatinsȿ, vizitat.
Unitatea de învÆţare nr. 6 – Câinele
Testa˜i-vʆ cuno˘tin˜ele! 2. sȿ ofere, sȿ ƒ oferit, ar oferi, ar ƒ oferit, oferind; sȿ loveascȿ, sȿ ƒ lovit, ar lovi, ar
ƒ lovit, lovind; sȿ tȿvȿleascȿ, sȿ ƒ tȿvȿlit, ar tȿvȿli, ar ƒ tȿvȿlit, tavȿlind; sȿ muʑte, sȿ ƒ muʑcat, ar muʑca, ar
ƒ muʑcat, muʑcând; sȿ tremure, sȿ ƒ tremurat, ar tremura, ar ƒ tremurat, tremurând; 3. dȿ, târcoale, lȿieʕ,
ceas, ouȿ, proaspȿt, dar, îmbucat, lepȿdat, lȿtrat; 4. a) Pe cine poartȿ ...?; c.d.; b) Pe cine am vȿzut ...?; c.d.;
c) Pe cine reprezintȿ ...?; c.d., d) Din ce este formatȿ ...?; c.i.; e) Ce a primit ...?; c.d. 5. Rȿspunsuri posibile:
a) prenumele prietenului/prietenei, b) invit/rog, c) data (ziua, luna, eventual, anul), d) ora, e) împreunȿ (cu
câinii)/la mine (cu câinii), f) cale, g) ai putea veni/ai avea timp sȿ vii/m-ai onora cu prezenʕa, h) ne distrȿm/
sȿ învȿʕȿm unul de la celȿlalt/sȿ ieʑim în parc/sȿ ne jucȿm împreunȿ, i) localitatea, j) drag/stimȿ/respect.
Unitatea de învÆţare nr. 7 – Amintiri
Testa˜i-vʆ cuno˘tin˜ele! 2. sȿ poarte, ar purta, Poartȿ! purtând; sȿ desfȿʑoare, ar desfȿʑura, Desfȿʑoarȿ!,
desfȿʑurând, sȿ mȿrturiseascȿ, ar mȿrturisi, Mȿrturiseʑte!, mȿrturisind, sȿ dezvȿluie, ar dezvȿlui, Dezvȿ-
luie!, dezvȿluind; sȿ se pregȿteascȿ, s-ar pregȿti, Pregȿteʑte-te!, pregȿtindu-se; 3. noi, nemulʗumitȿ, fraʗi,
mari, ceea, bucur, trebuie, pulovere groase, colorate; 4. a) constant, c.c.m.; b) în refugiu, c.c.l.; c) în biserica,
c.c.l..; d) în 1940, c.c.t., la Bran, c.c.l.; e) în tranʑee, c.c.l., printre combatanʕi, c.c.l.; f) la bisericȿ, c.c.l.; g)
împreunȿ, c.c.m. 5. a) 253; b) 43; c) 61,98%, d) 36,36%, e) 120.
Unitatea de învÆţare nr. 8 – ÎntâmplÆri
Testa˜i-vʆ cuno˘tin˜ele! 2. urcat, de urcat, urcând; zȿrit, de zȿrit, zȿrind; cȿutat, de cȿutat, cȿutând; cȿzut,
de cȿzut, cȿzând; coborât, de coborât, coborând. Rȿspunsuri posibile: 3. casȿ, zonȿ/regiune, m²/mp/metri
pȿtraʕi, camere, lemne/gaz, grȿdinȿ, capȿtul/spatele/mijlocul, telefon. 4. paie, luat-o, searȿ, un (zgomot),
s-au, l-au, roage, aer, peste, neclintitȿ. 5. Rȿspunsuri posibile: a) unde, b) când/cum/unde, c) când/cum, d)
când/cum, e) cât.
157
Vocabular român–maghiar
Unitatea de învʅ˛are nr. 1 – Bucure˗ti
a aborda – kezel a se stȿpâni – uralkodik miʑcare – mozgás
a avaria – károsít a se zȿpȿci – összezavar pe furiʑ – lopakodva
a demola – lerombol anexȿ – melléképület pension – bentlakásos
a fredona – énekel (halkan) arlechin – paprikajancsi lányiskola
a inaugura – megnyit, avat detaʑabil – elmozdítható, presȿ – sajtó
a murmura – suttog leszedhetʃ prin prisma – szemszögbʃl
a poposi – megáll dispreʕ – megvetés reʑedinʕȿ – lakóhely,
a rȿsuci – csavar domn – fejedelem székhely
a regla – (be)állít faclȿ – fáklya satiric – gúnyosan
a se aprinde – felgyúl ghinion – balszerencse sediu – székhely
a se prȿpȿdi – meghal indicator – jelzʃtábla sƒalȿ – félénkség
a se rȿzgândi – meggondol mahala – nyomornegyed sonor – hang(os)
a se recomanda – ajánl mȿnȿstire – kolostor tentȿ – árnyalat
Unitatea de învʅ˛are nr. 2 – Bʅtrânii

a binecuvânta – áld amȿrȿciune – keserʣség lut – agyag
a lua la rost – kérdʃre von argea – (fás)szín nevolnicie – gyengeség
a rȿzgâia – elkényeztet bucȿlai – pufók prelung – hosszú
a se înfuria – dühös lesz bucȿturȿ – harapásnyi scârbȿ – utálat
a se rȿsti – ráripakodik cocor – daru strachinȿ – tál
a sorbi (din ochi) – rátekint covȿʕicȿ (covatȿ) – vályú uscȿʕiv – vékony
a surâde – mosolyog de zor – lendületesen vatrȿ – tʣzhely
a suspina – sóhajt doniʕȿ – sajtár
Unitatea de învʅ˛are nr. 3 – Natura

a aʑterne – megvet (az a se înteʗi – felkel molcomit – lassú
ágyat, lefekvésre) a segmenta – feldarabol palid – halvány
a boteza – megkeresztel a trȿgȿna – húz poalȿ – alj
a împȿrtȿʏi – megoszt adȿpost – menedék precipitaʕie – csapadék
a înfrunta – szembeszáll circumferinʕȿ – kerület priveliʏte – kilátás
a jeli – sirat consolȿ – konzol rariʑte – tisztás
a rȿscoli – felborít, felkavar degrabȿ – inkább rȿsȿrit – kelet
a se frȿmânta – ghindȿ – makk staʕiune – üdülʃhely
nyugtalankodik mag – mágus surpare – omladozás
zgribulit – összekucorodva
Unitatea de învʅ˛are nr. 4 – Oameni ˗i locuri

a moʕȿi – elszundít afacere – üzlet (ügy) paʑoptist – negyvennyolcas
a pulsa – lüktet arʑiʕȿ – perzselʃ meleg patrimoniu – örökség
a pune la cale – tervez bȿcȿnie – élelmiszerbolt proprietar – tulajdonos
a se rezema – birjȿ – lovas kocsi sergent – ʃrmester
megtámaszkodik ceafȿ – nyak ʑorʕ – kötény
a tȿia respiraʕia – eláll a fatal – végzetes
lélegzete marchizȿ – napellenzʃ
158
Unitatea de învʅ˛are nr. 5 – Maria
a adopta – befogad, bazilicȿ – székesegyház raclȿ – ereklyetartó
örökbevesz combatant – harcoló refugiu – menedék
a comite – elkövet comitat – megye romanʕȿ – románc
a imprima – nyomtat cronicar – történetíró sanatoriu – szanatórium
a integra – beilleszt crucial – döntʃ, kritikus sârbȿ – félkörös, gyors
a însoʕi – kísér debut – bemutatkozás, elsʃ néptánc
a învȿlui – burkol, befed fellépés sceptru – jogar
a lansa – bemutat doinȿ – bánatos népdal soi – fajta
a se angaja – munkába áll exil – számʣzetés sorȿ de caritate – nʃvér
a sƒnʕi – felszentel fraged – törékeny, korai teatru de revistȿ –
a sintetiza – összefoglal îndepȿrtare – eltávolítás szórakoztató színház
a susʕine – támogat nemilos – könyörtelen tranʑee – árok
accedere – csatlakozás, pelerinaj – zarándoklat turneu – turné, körút
belépés post – hely
Unitatea de învʅ˛are nr. 6 – Câinele

a cerne – szitál creʑtet – feje teteje pleoʑtit – lapított
a da târcoale – leselkedik cumsecade – jó, rendes posac – mogorva
a dezvȿʕa – leszoktat decum – rögvest prȿpȿdit – elpusztított
a fȿgȿdui – ígér ferfeniʕȿ – ronggyá tépett râmȿ – földigiliszta
a grȿi – beszél, szól ƒarȿ – vadállat scorburȿ – üreg
a isprȿvi – véget ér, befejez ƒdelitate – hʣség slugȿ – szolga
a îmbuca – befal flocos – bozontos smalʕ – zománc
a învȿʕa minte – rendre tanít ghem – gomolyag supus – kitett (valaminek)
a lepȿda – eldob lȿieʕ – kócos ʑiret – ravasz
a plesni – megpofoz lânȿ – gyapjú tacticos – lassan,
a se strecura – besurran mormânt – sírhant átgondolva
a tȿvȿli – fetreng numaidecât – azonnal târâʑ-grȿpiʑ – kúszva-mászva
bȿʕ – bot pe brânci – négykézláb tolȿnit – heverʃ
cârn – pisze pe furiʑ – lopakodva ʕol – szʃtt (anyag)
ciudȿ – rosszallás pesemne – valószínʣleg uluit – elképedt
ciufulit – borzos petic – folt umilitor – megalázó
Unitatea de învʅ˛are nr. 7 – Amintiri

a dezvȿlui – feltár motiv – ok; díszítʃ elem genealogic – leszármazási
îmbrȿʕiʑare – átkarolás punte – híd nuia – virgács, vesszʃ
în premierȿ – elsʃ bust – mellszobor suburbie – külváros
alkalommal carpetȿ – (fali)szʃnyeg taburet – hokedli
Unitatea de învʅ˛are nr. 8 – Întâmplʅri

a asambla – összeszerel a ʕâʑni – feltör, (itt:)felrepül reper – mérvadó (épület)
a beneƒcia – hasznot élvez bazalt – bazalt straʑnic – rettenetes
a bubui – dörög coastȿ – lejtʃ, hegyoldal subteran – földalatti
a demola – lerombol glonʕ – golyó tur – forduló, oda-vissza út
a frânge – megtör inevitabil – elkerülhetetlen turȿ – váltás
a înƒge – beleszúr în prealabil – elʃre urȿ – gyʣlölet
a rȿzbubui – dörög oʕel – acél vȿzduh – levegʃ
a strȿbate – átmegy, palȿ – pallos vietate – teremtmény
átutazik zare – horizont
159
Bibliografie
ro.wikisource.org bogdancalciu.wordpress.com iteach.ro
literaturacopilariei.ro www.catavencii.ro anamariamarinescu.word-
brainly.ro www.gimnaziu.info press.com
ro.wikipedia.org www.scritub.com rom.explainwell.org
gustos.ro jurnalul.ro www.universdecopil.ro
www.povesti-pentru-copii. www.stirilekanald.ro adevarul.ro
com romanianvoice.com povestidecalatorie.ro
www.oportunitatiegale.ro www.libertatea.ro casememoriale.ro
www.vocativ-plus.com www.ebacalaureat.ro e-povesti.ro
Revista Nautilus www.aradon.ro webcultura.ro
kepregenydb.hu temalaromana.ro www.agerpres.ro
actualmm.ro conspectele.wordpress.com brotacelul.ro
povestisasesti.com materie.ro visitgheorgheni.ro
gramaticalimbiiromane.ro www.qbebe.ro www.teatrultandarica.ro
www.agerpres.ro www.nord-literar.ro www.zooland.ro
www.sovata.ro
Sursa imaginilor
www.dreamstime.com familist.ro tudasbazis.sulinet.hu
www.shutterstock.com cugetliber.ro teatrultandarica.ro
ro.wikipedia.org pinterest.com teatrulpuck.ro
wikiart.org www.wurmbrand.ro hypnosecakes.wordpress.com
www.artmark.ro libertatea.ro www.zf.ro
ziare.com proƒt.ro maps.google.com
luceafarul.net bizoo.ro YouTube.com
jurnalul.ro evz.ro slideshare.net
descopera.ro artbasket.ro www.agerpres.ro
bucurestiivechisinoi.ro terjhazavandor.ro iteach.ro
felcsik.ro svnews.ro toateanimalele.ro
160
ISBN 978-606-995-200-9
9 786069 952009
www.manuale.edu.ro

Romana 6 Ed Corvin S Maghiara

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Romana 6 Ed Corvin S Maghiara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educației

manual pentru clasa a VI-a

Inspectoratul ʐcolar al Judeʕului / Municipiului .....................................................

Limba ˕i literatura românʅ

Descrierea CIP a Bibliotecii Na˝ionale

De‫܈‬teaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Privi‫܊‬i, măre‫܊‬e umbre, Mihai, ‫܇‬tefan, Corvine,

Preo‫܊‬i, cu crucea-n frunte! căci oastea e cre‫܈‬tină,

Unitatea Titluri, subtitluri, Competen˛ele specifice Exemple de activitʅ˛i de învʅ˛are

- identificarea rolului punctua˜iei în schimbarea sensului unui

familiare, monologate sau dialogate

Modul gerunziu. A felicita/a lingvisticȿ ʑi culturalȿ, faʕȿ de valorile promovate în contexte

texte diverse într-o descriere

Descrie˝i imaginile cu ajutorul urmʅtoarelor întrebʅri:

Muzeul Na˜ional de Artʆ Ateneul Român

vagon stradȿ batistȿ

Asculta˛i textul „Strʅnutarea” încʅ o datʅ ˗i nota˛i în caiete 10 verbe pe care le

Preciza˛i pluralul substantivelor!

Câteva reguli de despʅr˝ire a cuvintelor în silabe

Lucra˛i în perechi! Lipse˗te câte o silabʅ. Care sunt acestea?

Lucra˛i în perechi! Ce înseamnʅ urmʅtoarele cuvinte? Alege˛i varianta corectʅ!

Lucra˛i în perechi! Marca˛i Ƥnalul Ƥecʅrui cuvânt!

Despʅr˛i˛i în silabe urmʅtoarele cuvinte: mahalaua, gâdilʆturi, pustie, Victoriei,

Gʅsi˛i diftongii din urmʅtorul fragment:

Am gȿsit ... diftongi.

Lucra˛i în perechi! Ce vrea ea? Folosi˛i modul conjunctiv, timpul prezent!

Reciti˛i cu aten˛ie textul „Strʅnutarea”, apoi, alege˛i rʅspunsul corect!

A. Unde locuieʑte Didi? E. Cine mai urcȿ în tramvai?

Lucra˛i în echipe! Formula˛i cinci întrebʅri ˗i rʅspunsuri referitoare la textul „Strʅnutarea”!

Idee principalʅ, idee secundarʅ

Povesti˛i con˛inutul textului „Strʅnutarea”!

Biserica Cre˜ulescu Sala Palatului

Lucra˛i în echipe! Citi˛i fragmentul din textul „Strʅnutarea”! Rʅspunde˛i la întebʅri:

a) Ce fel de descriere literarȿ foloseʑte scriitorul în fragment?

Scrie˛i-i lui Didi o scrisoare de încurajare/consolare (aproximativ 80-100 de cu-

Ce observa˛i în imaginile de mai jos? Descrie˛i-le!

Completa˛i cu prepozi˛ia potrivitʅ (de, de, dupʆ, din, pe)!

Citi˛i textul urmʅtor!

Gʅsi˛i diftongii din urmʅtorul fragment:

În 1862, Alexandru Ioan Cuza a hotȿrât sȿ utilizeze Mȿnȿstirea Cotroceni ca

Am gȿsit ... diftongi.

Folosi˛i formele pronominale demonstrative: celʆlalt, ceilal˜i, cealaltʆ, celelalte!

În anul 1679, domnul ʐerban Cantacuzino ............. pe dealul Cotro-

Descrie˛i Palatul Cotroceni!

Prezenta˛i, în scris, în aproximativ 100-120 de cuvinte, o vizitʅ la un muzeu!

Asculta˛i textul referitor la pictorul Iosif Iser! Nota˛i-vʅ în timpul ascultʅrii

Asculta˛i textul încʅ o datʅ! Încercui˛i cuvintele pe care le-a˛i auzit!

evreiesc, german, tʆtar, român, luminos, spaniol, dobrogean,

Cu ce silabʅ încep cuvintele?

Lucra˛i în perechi! Preciza˛i cuvinte cu sens opus (antonime)!

Lucra˛i în perechi! Rʅspunde˛i printr-un singur cuvânt!

Sat ardelenesc Arlechin cu chitarʆ

Lucra˛i în echipe! Citi˛i urmʅtoarele monologuri! Stabili˛i care este cel

a) Îl prezint pe profesorul meu de matematicȿ. Este un domn, mai bine

c) Într-o zi de marʕi m-am dus cu tramvaiul la bunicii mei. Mi-am

Familie Femeie cu jachetʆ Peisaj cu case

Citi˛i re˛eta de prʅjiturʅ!

Folosi˛i formele pronominale demonstrative: celʆlalt, ceilal˜i, cealaltʆ, celelalte!

a) Este aceeaʑi tavȿ? f) Este acelaʑi praf?

Ce cuvânt nu se potrive˗te în rând?

Lucra˛i în echipe! Ce aparate sunt într-o bucʅtʅrie bine dotatʅ?

În˛elege˛i cuvintele/structurile? indicator: arȿtȿtor, instrument de arȿtat o mȿ-