MINISTERUL EDUCAȚIEI

Loredana Dorobăț
Lorelai Slavu
Violeta Nania

Limba și
literatura română
Manual pentru clasa a VI-a 6
 Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației.
Acest proiect de manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară
aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3393/28.02.2017.

119 – număr unic de telefon la nivel național pentru cazurile de abuz împotriva copiilor
116.111 – numărul de telefon de asistență pentru copii
MINISTERUL EDUCAȚIEI

Loredana Dorobăț
Lorelai Slavu
Violeta Nania

Limba și
literatura română
Manual pentru clasa a VI-a
6
 Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației prin Ordinul de ministru nr. 5022/06.07.2023.

Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și digital, și este transmisibil timp de patru ani școlari,
începând cu anul școlar 2023–2024.

Inspectoratul școlar ..................................................................................................................................................................................................................................

Școala/Colegiul/Liceul .............................................................................................................................................................................................................................
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT:
Aspectul manualului*
Anul Numele elevului Clasa Anul școlar
la primire la predare
1
2
3
4

* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
• Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
• Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.

Limba și literatura română. Manual pentru clasa a VI-a

Loredana Dorobăț, Lorelai Slavu, Violeta Nania

Referenți științifici: conf. univ. dr. Valeriu Marinescu, Universitatea din București
prof. Tatiana-Cristina Căpățînă, Școala Gimnazială Nr. 2, Videle

Copyright © 2023 Grup Media Litera

Toate drepturile rezervate

Editura Litera Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

tel.: 0374 82 66 35; 021 319 63 90; 031 425 16 19 DOROBĂȚ, LOREDANA
e‑mail: contact@litera.ro Limba și literatura română: manual pentru clasa a VI-a/
www.litera.ro Loredana Dorobăț, Lorelai Slavu, Violeta Nania. -
București: Litera, 2023
ISBN 978-630-319-187-4
I. Slavu, Lorelai
Editor: Vidrașcu și fiii
II. Nania, Violeta
Redactor: Emanuel Alboiu
Corector: Carmen Bîtlan 37
Credite foto: Dreamstime, Shutterstock 811.135.1
Ilustrație copertă: Getty Images 821.135.1.09
Copertă: Lorena Ionică
Tehnoredactare și prepress: Olimpia Bolozan
 Deșteaptă‑te, române!
Versuri: Andrei Mureșanu
Muzica: Anton Pann

Deșteaptă‑te, române, din somnul cel de moarte,

În care te‑adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește‑ți altă soarte,
La care să se‑nchine și cruzii tăi dușmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că‑n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că‑n a noastre piepturi păstrăm cu fală‑un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,

Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru‑n vine,
„Viață‑n libertate ori moarte!” strigă toți.

Preoți, cu crucea‑n frunte! căci oastea e creștină,

Deviza‑i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine‑n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ!

3
 CUPRINS
RECAPITULARE INIȚIALĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 UNITATEA 3. DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
LECTURĂ
UNITATEA 1. LUMEA DE ACASĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 Textul narativ literar în versuri. Teiul și stejarii de Alecu
LECTURĂ
Donici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
Textul narativ literar în proză. Amintiri din copilărie
Textul narativ literar în versuri. Acțiune, timp și spațiu.
de Ion Creangă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Structura textului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Textul narativ literar. Acțiune, timp și spațiu . . . . . . . . . . . . . . . 15 Dialogul în textul narativ literar în versuri. Personajele.
Narațiunea la persoana I. Autor. Narator. Personaje . . . . . . . . 16 Personificarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
Textul narativ literar în proză. Aprofundare . . . . . . . . . . . . . . . . 18 Textul narativ literar în versuri. Aprofundare . . . . . . . . . . . . . . . 87
Text auxiliar. Teutobochus de Anatole France . . . . . . . . . . . . . . 21 Text auxiliar. Lupul și mielul de Jean de La Fontaine . . . . . . . . 88
COMUNICARE ORALĂ COMUNICARE ORALĂ
Contextul de comunicare: locul și momentul Dicția. Importanța dicției în interacțiunile verbale . . . . . . . . . 90
interacțiunii, relația dintre interlocutori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 REDACTARE
REDACTARE Textul explicativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
Tipare textuale de structurare a ideilor. Tiparul textual Elemente auxiliare în scriere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
narativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
Redactarea unui text narativ la persoana I. Etapele Substantivul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
scrierii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 Substantivele defective. Substantivele colective . . . . . . . . . . . 95
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII Cazul substantivului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
Vocabularul. Cuvântul: formă și sens. Sensurile Posibilități combinatorii ale substantivului . . . . . . . . . . . . . . . . 99
cuvintelor în context . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 Pronumele (actualizare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
Sinonime. Antonime (actualizare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 Posibilități combinatorii ale pronumelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
Omonime. Cuvinte polisemantice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 Pronumele reflexiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
Sunetele limbii române (actualizare). Structura Subiectul. Subiectul exprimat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat . . . . . . . . . . . . . 37 Subiectul neexprimat (inclus, subînțeles) . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
Despărțirea cuvintelor în silabe (principiul fonetic) . . . . . . . . 39 ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE Valori ale culturii populare în spațiul românesc:
Valori etice în legendele popoarelor. Povestea Vrancei . . . . . . 40 proverbele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
PROIECT TEMATIC. Acasă la scriitorii români . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45 PROIECT TEMATIC. Personaje cu tâlc în povești cu tâlc . . . . . . . . . . . 109
RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
EVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 EVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
UNITATEA 2. PE TĂRÂMUL PRIETENIEI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51 UNITATEA 4. TABLOURI DE POVESTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
LECTURĂ
LECTURĂ
Textul narativ literar în proză. Cireșarii de Constantin
Textul descriptiv literar în versuri. Rapsodii de primăvară
Chiriță . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 de George Topîrceanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
Narațiunea la persoana a III-a. Momentele subiectului . . . . . 55 Textul descriptiv literar în versuri. Pastelul . . . . . . . . . . . . . . . . 115
Dialogul în textul literar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57 Epitetul. Enumerația . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
Textul narativ literar în proză. Aprofundare . . . . . . . . . . . . . . . . 58 Versificația . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
Text auxiliar. Micul prinț de Antoine de Saint‑Exupéry . . . . . . 60 Textul descriptiv literar în versuri. Aprofundare . . . . . . . . . . . 120
COMUNICARE ORALĂ Textul descriptiv în proză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
Strategii de concepere și de comprehensiune a textului Text auxiliar. România pitorească de Alexandru Vlahuță . . . . 121
oral: parafrazare, informații explicite și implicite, Textul multimodal. Afișul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
rezumare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 Știrea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
REDACTARE COMUNICARE ORALĂ
Rezumatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65 Strategii de ascultare activă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă . . . . . . . . . 66 REDACTARE
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII Textul descriptiv. Tiparul textual descriptiv . . . . . . . . . . . . . . . 128
Verbul (actualizare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
Modul conjunctiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 Adjectivul (actualizare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130
Modul condițional-optativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71 Posibilități combinatorii ale adjectivului . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133
Posibilități combinatorii ale verbului. Predicatul ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE
nominal. Verbul copulativ a fi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 Valori ale culturii populare în spațiul românesc. Tradiția
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE mărțișorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
Valori ale culturii populare în spațiul românesc . . . . . . . . . . . . 75 PROIECT TEMATIC. Ghid turistic – ținuturi de poveste
PROIECT TEMATIC. Mari prietenii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78 din țara mea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
EVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82 EVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140

4
UNITATEA 5. CĂLĂTORII LITERARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141 UNITATEA 6. FERESTRE SPRE VIITOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167
LECTURĂ LECTURĂ
Textul narativ literar în proză. Fascinații de George Șovu . . . . 142 Textul argumentativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168
Acțiune, timp, spațiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144 Text auxiliar. 20.000 de leghe sub mări de Jules Verne . . . . . . 169
Textul narativ literar în proză. Personaje . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145 COMUNICARE ORALĂ
Textul narativ literar în proză. Aprofundare . . . . . . . . . . . . . . . 145 Atitudini comunicative: interes, curiozitate, implicare,
Interese și atitudini față de lectură. cooperare în activități de grup . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171
Recenzie de carte: Cititorul din peșteră de Rui Zink . . . . . . . . 146 Inteligența emoțională: exprimarea adecvată
COMUNICARE ORALĂ a emoțiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171
Performarea actelor de limbaj. Relația dintre structura REDACTARE
lingvistică a actului de limbaj, intenția de comunicare Adecvarea la temă. Stil: proprietatea termenilor,
și efectul actului de limbaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149 puritate și adecvare situațională, originalitate . . . . . . . . . . . . 173
REDACTARE ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
Tiparul textual narativ-descriptiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151 Sintaxa propoziției (recapitulare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE
Adverbul. Tipuri de adverbe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152 Limba română în Europa; comunitatea lingvistică
Gradele de comparație ale adverbelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152 a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni.
Complementul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154 Personalități românești din diaspora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
Circumstanțialele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157 PROIECT TEMATIC. Mari descoperiri care au schimbat lumea . . . . . 180
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182
Limba română în Europa; comunitatea lingvistică a EVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184
vorbitorilor de limbă română de pretutindeni . . . . . . . . . . . . 160
PROIECT TEMATIC. Jurnalul meu de cititor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162 RECAPITULARE FINALĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185
RECAPITULARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164 EVALUARE FINALĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190
EVALUARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166 RECOMANDĂRI DE LECTURĂ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192

COMPETENȚE GENERALE ȘI SPECIFICE, CONFORM PROGRAMEI ȘCOLARE

PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, CLASA A VI-A, APROBATĂ PRIN OMEN NR. 3393/28.02.2017
1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comuni- 3.2. Redactarea, individual și/sau în echipă, a unui text complex,
care prin receptarea și producerea textului oral cu integrarea unor tabele
1.1. Rezumarea, pe baza informațiilor explicite și implicite, a unor 3.3. Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare
pasaje din diverse tipuri de texte orale narative, monologate 3.4. Analizarea dificultăților de redactare, oferind soluții, pe baza cri-
și dialogate teriilor propuse de profesor și discutate cu colegii
1.2. Prezentarea unor informații, idei, sentimente și puncte de ve- 4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comu-
dere în texte orale, participând la discuții pe diverse teme sau nicării orale și scrise
pornind de la textele citite/ascultate
4.1. Utilizarea structurilor sintactice și morfologice de bază ale lim-
1.3. Adecvarea comunicării nonverbale și paraverbale la o situație
dată, evidențiind ideile și atitudinile, în situații de comunicare bii române standard pentru înțelegerea și exprimarea corectă
față-în-față sau mediată și precisă a intențiilor comunicative
1.4. Participarea la interacțiuni verbale simple cu mai mulți interlo- 4.2. Aplicarea conștientă a achizițiilor lexicale și semantice de bază,
cutori, având în vedere cantitatea și relevanța informației trans- din limba română standard, pentru exprimarea corectă a inten-
mise și primite ției comunicative
4.3. Valorificarea achizițiilor fonetice de bază, în realizarea propriei
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
pronunții și scrieri și pentru evaluarea pronunției și scrierii ce-
2.1. Corelarea informațiilor explicite și implicite din texte literare
lorlalți, prin raportarea la normă, cu scopul corectării erorilor
și nonliterare, continue, discontinue și multimodale
în comunicare
2.2. Rezumarea unor texte, cu grade diverse de dificultate
2.3. Prezentarea unor răspunsuri personale, creative și critice pe 4.4. Utilizarea deprinderilor dobândite pentru monitorizarea corec-
marginea unor texte diverse titudinii comunicării, prin raportarea la normă
2.4. Manifestarea preocupării de a înțelege diverse tipuri de texte citite 4.5. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și compe-
2.5. Identificarea strategiilor de lectură, a volumului și a diversității tența lingvistică, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții
materialelor citite 5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context na-
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri țional și internațional
3.1. Redactarea unui rezumat, a unui text, pe un subiect la alegere, 5.1. Investigarea unor obiceiuri și tradiții românești și ale unor co-
având în vedere etapele procesului de scriere și structurile spe- munități etnice de pe teritoriul României
cifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata 5.2. Analiza unor elemente comune identificate în cultura proprie
experiențe trăite sau imaginate și în cultura altor popoare

5
 PREZENTAREA MANUALULUI
VARIANTA TIPĂRITĂ PAGINĂ DE PREZENTARE A UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE

Titlul
CĂLĂTORII LITERARE • U5

UNITATEA 5
Manualul de Limba și literatura CĂLĂTORII LITERARE unității
română, prezentat într-o formă deosebit LECTURĂ
◗ Textul narativ literar în proză de învățare
de atractivă, își propune să vă convingă ◗ Textul narativ literar în proză.
Acțiune, timp și spațiu.
◗ Textul narativ literar în proză.

de faptul că învățarea nu este doar utilă,

Personaje
◗ Textul narativ în proză. Aprofundare
◗ Interese și atitudini față
de lectură

ci poate fi și frumoasă, chiar distractivă. COMUNICARE ORALĂ

◗ Performarea actelor de limbaj.
Relația dintre structura lingvis-
Conținuturi
tică a actului de limbaj, intenția

Rezolvând cerințele date, veți de comunicare și efectul actului

de limbaj
REDACTARE

descoperi că sunteți mult mai creativi

◗ Tiparul textual narativ-descriptiv
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE
A COMUNICĂRII
◗ Adverbul. Tipuri de adverbe

decât credeați. Comunicând permanent, ◗ Gradele de comparație ale

adverbelor
◗ Complementul. Complementul
direct. Complementul prepozi-

o să vă cunoașteți mai bine și o să fiți țional. Complementul indirect

◗ Circumstanțialele. Circumstan-
țialul de loc, de timp și de mod

mai buni și mai prietenoși. Utilizând ELEMENTE DE

INTERCULTURALITATE
◗ Limba română în Europa; comuni-
tatea lingvistică a vorbitorilor de

corect și eficient limba română, veți deveni vorbitori și ascultători limbă română de pretutindeni
PROIECT TEMATIC

Competențe
RECAPITULARE

competenți, deci veți reuși în viața școlară și personală. EVALUARE

Competențe specifice: 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 2.3, 2.4, 3.1, 3.3, 3.4, 4.2, 4.3, 4.4, 5.2.

141
141
specifice

PAGINI DE LECȚII (CONȚINUT)

U1 • LUMEA DE ACASĂ REDACTARE REDACTARE LUMEA DE ACASĂ • U1

Titlul lecției Tipare textuale de structurare a ideilor. Tiparul textual narativ Aplică!

1. Recunoaște tiparele textuale din fragmentele de mai jos.

TIPARE TEXTUALE Rubrica
Aplică!
Lucrați în perechi! Explorează!
a. Odată, vara pe-aproape de Moși, mă furișez Argumentativ
Realizați câte un context
1. Privește imaginile de mai jos. Recunoști opera literară căreia îi aparțin din casă și mă duc, ziua miaza-mare, la Ce se argumentează?, De ce?
de comunicare, un dialog de
scenele? Realizează, în scris, o scurtă povestire după aceste imagini. moș Vasile, fratele tatei cel mai mare, să fur

Aplicarea noilor
șase-opt replici, între tine și
niște cireșe; căci numai la dânsul și încă
colegul/colega tău/ta, având
la vro două locuri din sat era câte-un cireș
în vedere, la alegere, una din- Descriptiv

Rubrica
văratic, care se cocea-pălea de Duminica
Ce?, Cum?, De către cine?

cunoștințe
tre temele:
Mare. Și mă chitesc eu în mine, cum s-o dau,
◗ Pasiunile generației
ca să nu mă prindă. Întru mai întâi în casa
mele;
omului și mă fac a cere pe Ioan, să ne ducem

Explorează!
◗ Cărțile preferate; Explicativ
la scăldat.
◗ Călătorii de neuitat; (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
Ce se explică?, De cine?, De ce?
◗ Filme captivante.
b. — Când vine bunicul? Am întrebat eu.

Descoperirea 2. Privește cu atenție tabloul lui Claude Monet, Câmp cu maci, apoi
rezolvă sarcinile propuse:
a. Prezintă, în două-trei enunțuri, un detaliu care ți-a atras atenția, uti-
— Cam într-o săptămână, a spus mama. Are de terminat niște lucruri
apărute pe ultima sută de metri, apoi o să vină cu avionul și o să
rămână definitiv la noi.
Dialogat
Cine?, Despre ce/cine?

cunoștințelor noi
lizând două procedee artistice învățate.
b. Țesătura din cuvinte. Realizează o poveste haioasă folosind imaginea
din tablou ca spațiu al acțiunii. Profesorul notează primul enunț,
apoi fiecare completează pentru a țese povestea.
Claude Monet, Câmp cu maci
3. Citește textul de mai jos, apoi menționează scopul cu care a fost scris.
„Maria Mirabela este primul film românesc în care maestrul Gopo
reușește să captiveze publicul spectator tânăr și adult, cu efectele sale
care combină jocul viu al actorilor și desenele animate. Cu toate că nu a
beneficiat de o tehnică sofisticată, Ion Popescu-Gopo a reușit să creeze
o poveste verosimilă, în care oamenii și personajele de desene animate
— Trebuie să-l facem pe bunicul să se simtă binevenit, copii, a spus
tata. Casa noastră e și casa lui acum. Aștept să-l tratați exact ca pe
Narativ
un membru al familiei. Cu respect și amabilitate. Și poate cu puțin
Cine?, Ce face?, Unde?, Când?
mai multă înțelegere, fiindcă îi e foarte dor de bunica.
(Robert Kimmel Smith, Război cu bunicul)
c. Vântul de cu noapte măturase norii de pe cer și numai din văile adânci,
ce se deschideau sub picioarele noastre, negurile, deșteptate de întâile
raze ale dimineții, începeau să se înalțe, ca fumul pornit dintr-o jertfă
colosală a Naturii către Ziditorul său.

Rubrica
(Calistrat Hogaș, Hălăuca)
comunică. Alături de personajele interpretate de actori, în acest film
2. Recitește fragmentul care conține tiparul textual narativ și răspunde
apar și trei personaje animate: Oache, Scăpărici și Omide, care simboli-
cerințelor următoare:
zează cele trei elemente vitale ale naturii: apa, focul și aerul, fără de care
a. Transcrie indicii de timp și indicii de spațiu.

Reține!
Ion Popescu-Gopo nu există viață pe pământ.” (Wikipedia.org)
b. Menționează tipul naratorului și justifică-ți răspunsul.
Reține! c. Rescrie, din fragmentul dat, două verbe de mișcare.
d. Precizează personajele prezente în text și relațiile dintre ele.
Tiparul textual reprezintă o modalitate de organizare a textului, în

Informații/ funcție de scopul pe care-l are acesta. Există cinci tipare textuale: nara-
tiv, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ.
Tiparul narativ (trăsături):
3. Scrie un text narativ în care:
a. să povestești o întâmplare, reală sau imaginară, petrecută în vacanță.
b. să povestești o întâmplare având ca suport imaginea alăturată.
Fii creativ!

Cunoștințe noi
Realizează un text nara-
◗ aduce în prim-plan povestirea unor întâmplări; În alcătuirea textului tău, vei avea în vedere:
tiv, sub forma unei pagini de
◗ presupune prezența unui narator obiectiv/subiectiv; • să respecți cerința dată;
jurnal de călătorie, în care
◗ sunt prezenți indicii de spațiu și de timp; • să fixezi întâmplările spațio-temporal;
să inserezi imagini, desene
◗ sunt prezente personajele; • să menționezi întâmplările în ordine cronologică;
dintr-o drumeție pe munte.
◗ se utilizează verbe de mișcare care anticipează acțiunea. • să respecți regulile de ortografie, punctuație și de așezare în pagină.

26 27

PROIECT TEMATIC
PROIECT TEMATIC LUMEA DE ACASĂ • U1 U1 • LUMEA DE ACASĂ PROIECT TEMATIC

PROIECT • GÂNDIȚI, LUCRAȚI, PREZENTAȚI ÎMPREUNĂ! Să lucrăm împreună!

„Nu există loc ca acasă.”
(L. Frank Baum) Este rândul vostru să intrați în casele scriitorilor pe care le-ați ales și să ne fermecați cu povestea lor, sub
forma unui proiect cât mai atractiv, în care să îmbinați textul cu imaginea. Pentru aceasta, organizați-vă,
sub îndrumarea profesorului, în grupe de 4-5 elevi și apoi țineți cont de precizările de mai jos.
ACASĂ LA SCRIITORII ROMÂNI În realizarea proiectului, veți avea în vedere următoarele etape:
În această unitate ai făcut o călătorie prin operele scriitorilor români și străini și ai aflat diverse lucruri despre 1. alegerea scriitorului și a casei memoriale în care 4. cercetarea/investigația propriu-zisă;
lumea lor de acasă (unde s-au născut și au copilărit, care au fost membrii familiei sau prietenii lor, ce pasiuni veți pătrunde; 5. îmbinarea informațiilor strânse și a imaginilor;
aveau și ce năzdrăvănii făceau). Te invităm să pășești acum în casele în care aceștia au locuit sau în care și-au 2. stabilirea obiectivelor; 6. realizarea formei finale a proiectului;
desfășurat activitatea și să spui și colegilor ce ai aflat. 3. distribuirea sarcinilor, identificarea surselor de in- 7. susținerea proiectului;
formare, stabilirea unui calendar de desfășurare 8. feedbackul primit după prezentare.
„Bojdeuca de căsuță”, cum o numea însuși Ion a acțiunilor, stabilirea metodelor de cercetare;
Creangă, construită înainte de anul 1850, în mahalaua
Cum realizăm un proiect? Urmați pașii de mai jos.
Țicău, „ce-i mai zic și Valea Plângerei”, a devenit muzeu
1 Informarea. Strângeți informațiile necesare din surse cât mai diverse și credibile, ținând cont, eventual, de
memorial (primul muzeu memorial de literatură din
bibliografia indicată de profesor.
România) la 15 aprilie 1918. 2 Planificarea. Împărțiți-vă sarcinile în cadrul grupei, astfel încât toți membrii să participe activ și să colabo-
Căsuța de pe strada Țicăul de Sus nr. 4 l-a găzduit reze la realizarea proiectului. Profesorul poate oferi suport, dacă este cazul.
pe Ion Creangă din vara anului 1872, după ce fusese
3 Decizia. În cadrul grupei se hotărăște forma proiectului (colaj, portofoliu, prezentare etc.).
răspopit. […] Toate Poveștile și Amintirile din copilă-
4 Implementarea/Realizarea formei proiectului. Fiecare membru al echipei lucrează responsabil, în acord
rie au fost scrise în Bojdeuca din Țicău. În anul 1876,
cu planul stabilit și cu sarcina primită.
o jumătate de an, Mihai Eminescu a locuit aici, trăind
5 Autoevaluarea. După ce ați terminat, vă autoevaluați rezultatele muncii, apoi vă evaluați reciproc, pentru
„fără pic de gânduri rele” împreună cu Creangă, cu per- a stabili gradul de definitivare a proiectului. Profesorul are rolul de persoană-suport și de sfătuitor și poate

Autoevaluare
sonajele lui, viața adevărată pe care o visa. În bucătărie veni cu sugestii de îmbunătățire.
se afla cuptorul cu hornul asemănător celui de la casa nisipernița, scrinul amintind de cel al lui Eminescu, 6 Evaluarea. Elevii și profesorul evaluează în comun procesul și rezultatele obținute.
părintească din Humulești, măsuța de lemn cu trei pi- „biblioteca”, portretul original pictat de V. Mușnețanu,

Texte-suport
cioare, cuptorul, icoana – amintire de la mama sa, por- precum și multe alte obiecte originale. Cerdacul din AUTOEVALUARE
tretul Tincăi Vartic și alte obiecte memoriale originale. spatele Bojdeucii, de unde Creangă și Eminescu priveau Foarte bine Bine Suficient
Criterii
În camera de lucru pot fi revăzute masa de lucru, dealurile Ciric și Sorogari, dar și „pe cerul plin cu minu- ❤❤❤ ❤❤ ❤
cu pagini scrise de Creangă, lampa, tocul, călimara, nății”, amintește de această tulburătoare prietenie. Am lucrat în echipă.
(https://culturainiasi.ro/bojdeuca-lui-ion-creanga/) Am utilizat materiale diverse.
Am realizat un material accesibil și atractiv.
Ne-am încadrat în timpul alocat.
Casa Memorială „Mihai Eminescu” de la Ipotești
este un muzeu memorial amenajat în casa în care a EVALUAREA PROIECTULUI
trăit poetul Mihai Eminescu, în satul Ipotești din județul Foarte bine Bine Suficient
Criterii

Evaluarea
Botoșani. ❤❤❤ ❤❤ ❤
În anul 1850, familia căminarului Gheorghe Folosirea bibliografiei obligatorii
Eminovici a cumpărat o moșie în satul Ipotești, unde Respectarea planului proiectului
va construi o casă cu toate acareturile ce pot întregi o Dezvoltarea temei propuse

gospodărie de oameni înstăriți. Casa avea trei camere:
salonul familiei, biroul tatălui lui Eminescu și dormi-
torul mamei și al surorilor poetului. În această casă a
locuit familia Eminovici până în 1878. Mama poetului,
Raluca Eminovici, a cumpărat cu 250 de galbeni o bise-
ricuță de familie, care datează din anii ’60 ai veacului
al XIX-lea de la un anume Murguleț. Lăcașul de cult are
dimensiuni mici, dar adăpostește obiecte valoroase.
(http://haipelanoi.ro/obiectiv/casa-memoriala-mihai-eminescu-34)
proiectului
Argumentarea celor prezentate
Expunerea nuanțată și coerentă a ideilor
Folosirea elementelor/mijloacelor paraverbale și nonverbale
Utilizarea unor elemente convingătoare și atractive în sprijinul temei
Diversitatea materialelor folosite în prezentare
Captarea atenției ascultătorilor și adaptarea la reacțiile acestora
Originalitate în abordarea temei

45 46

6
 PAGINI DE RECAPITULARE ȘI EVALUARE

Texte-suport Texte-suport
U3 • DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII • U3 U5 • CĂLĂTORII LITERARE

RECAPITULARE 8. Transcrie în caiet versurile care arată morala fabulei și explic-o în 30-50 de cuvinte.
EVALUARE
9. Care este părerea ta în legătură cu alegerea titlului fabulei? Notează în caiet un alt titlu, ținând cont de con-
Citește cu atenție textul și rezolvă cerințele date. ținutul de idei al textului.
I. Citește cu atenție textul de mai jos, apoi răspunde cerințelor. (60 de puncte)
Într-o zi de vară, lină, călduroasă, 10. Alege dintre proverbele de mai jos pe cel care poate fi asociat cu textul
M-am dus la Stardi, care locuiește peste drum de școală și, văzându-i biblioteca, am simțit că sunt ros de invidie.
Răspândind în vale umbră răcoroasă, narativ literar în versuri Frunzele și rădăcina, motivând alegerea făcută:
El nu e câtuși de puțin bogat și nu-și poate cumpăra multe cărți, dar păstrează cu foarte multă grijă, atât cărțile
Frunzele pe arbor vesel dănțuiau a. Cu o floare nu se face primăvară. de școală, cât și pe cele dăruite de părinții lui, iar toți banii primiți îi pune deoparte și îi cheltuiește la librărie: în felul
Și cu zefirașii astfel se șopteau: b. Iarba fără rădăcină putrezește repede. acesta și-a alcătuit o mică bibliotecă.
— Dulce e viața frunzelor, când ele, c. Cel mai aproape neam este vecinul. Când tatăl său a văzut că el are slăbiciune pentru cărți, i-a cumpărat o etajeră frumoasă de lemn de nuc cu o per-
De rouă lucinde, mândre, tinerele, d. Rădăcina ține crengile. deluță verde și i-a dat la legat aproape toate volumele în culorile care îi plăceau băiatului.
Lumea înverzesc — Dar spre neuitare, e. Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună. Așa că acum micul Stardi trage de un cordonaș, perdeluța se dă la o parte și se pot vedea trei rânduri de cărți
Și o răcoresc. Nu se cade oare 11. Explică semnificația secvenței marcate în text. în toate culorile, așezate toate într-o ordine desăvârșită, lucioase, cu titlurile aurite pe margine; cărți de povestiri,
Călătorul pacinic, obosit de cale, — Frunzelor le zise un glas din pământ – 12. Alege varianta corectă, având în vedere enunțurile date: de călătorii, de poezii, ba chiar și ilustrate.
Oricând se arată în a noastră vale, Despre rădăcină vreun bun cuvânt? Stardi se pricepe de minune să combine culorile: pune volumele albe lângă cele roșii, pe cele galbene lângă cele
Substantivul lumea din structura: Lumea înverzesc/Și o răcoresc. este substantiv colectiv. A F
Sub arbor el stă — Cine-i rădăcina? Și cum de cutează negre, pe cele albastre lângă cele albe, ca să se poată vedea de departe și să aibă un aspect frumos
Substantivul rouă are forma de plural. A F
Repaos de-și dă. Cu noi să se certe, când nici se-nsemnează? Îi place să le mai schimbe și locul, din când în când. Are și catalog. E ca un bibliotecar. Tot timpul se învârtește
Substantivul frunzelor din structura: Frunzelor le zise un glas din pământ este în cazul genitiv. A F
Mândre fetișoare locul vin să prindă, Frunzele pe arbor zise vâjâind, în jurul cărților, le șterge de praf, le răsfoiește, le cercetează legătura. […]
Substantivul doina are funcția sintactică de complement în structura Apoi când românul doina hăulește. A F Pentru el, când cumpără o carte nouă, este o sărbătoare să-și treacă mâna peste ea ca o mângâiere, să o pună
Vrând la umbra noastră hora să întindă; De ciudă plesnind.
13. Care este valoarea morfologică a cuvântului voi din secvența: voi ne legănați? Construiește alte două enun- la loc, și să o reia apoi ca s-o privească din nou pe toate părțile și să aibă grijă de ea ca o comoară. […]
Și cel păstoraș — Rădăcina face arborul să crească
țuri în care același cuvânt să aibă valori morfologice diferite. (Edmondo de Amicis, Cuore, inimă de copil)
Le cântă de jale-n al său fluieraș. Și peste tot anul frunză să renască – A. Înțelegerea textului
14. Caută în textul-suport două pronume, forme accentuate, două pronume personale, forme neaccentuate și
Iar de primăvară, chiar privighetoarea, Le răspunse ea. 1. Precizează tipul naratorului, justificând cu o secvență din text. 6 puncte
Cântăreața văii, cea fermecătoare, În alt chip ființă voi nici ați avea. un pronume reflexiv.
2. Notează, din text, două repere spațiale. 6 puncte
În desimea noastră mult s-a răsfățat Să țineți dar minte 15. Indică felul pronumelui ne din structura ne legănați, apoi alcătuiește un enunț în care să aibă altă valoare 3. Pasiunea lui Stardi o reprezintă: 6 puncte
Și ne-a tot cântat. Aceste cuvinte: morfologică. a. călătoriile; b. cărțile; c. jocurile.
Apoi când românul doina hăulește, Viața vegetală, 16. Extrage din text un subiect exprimat prin substantiv comun, numărul 4. Transcrie, din text, un tipar textual narativ și unul descriptiv. 6 puncte
El pe frunză verde întâi o numește; Viața socială, singular, genul masculin. 5. Explică, în cel mult treizeci de cuvinte, semnificația secvenței: Pentru el, când cumpără
Înșiși zefirașii, voi ne legănați Totului atârnă 17. Precizează tipul subiectelor din ultimele șase versuri ale fabulei. o carte nouă, este o sărbătoare să-și treacă mâna peste ea ca o mângâiere. 6 puncte
Și ne dezmierdați. De la rădăcină. 18. Menționează cazul substantivelor și al pronumelor subliniate în text. B. Elemente de construcție a comunicării
(Alecu Donici, Frunzele și rădăcina)
19. Alcătuiește câte un enunț în care substantivele frunzele și, respectiv, 6. Precizează funcția sintactică a cuvintelor marcate pe text. 6 puncte
7. Menționează tipul circumstanțialelor subliniate pe text și partea de vorbire prin care
rădăcina să îndeplinească funcția sintactică de subiect.
1. Folosește un dicționar pentru a afla sensul cuvintelor: zefiraș, repaos, sunt exprimate. 6 puncte
20. Redactează o scrisoare, de 70-100 de cuvinte, adresată bunicii tale, 8. Indică tipul adverbelor deoparte și apoi. 6 puncte
cutează. Explică sensul lor în text. care se află în alt oraș, în care să incluzi o secvență explicativă, apelând 9. Precizează gradul de comparație al adverbului departe din text, apoi formulează două enunțuri
2. Extrage, din text, cuvinte care se abat de la norma literară actuală. la cunoștințele acumulate în cadrul unității Din înțelepciunea lumii. în care acesta să fie la două grade de comparație diferite, pe care le vei preciza. 6 puncte
3. Menționează se elimină un indice de timp și unul de spațiu din text. Sugestie: poți insera o rețetă cu prăjitura ta preferată. 10. Alcătuiește câte un enunț în care cuvântul carte să aibă următoarele funcții sintactice:
4. Notează personajele fabulei și precizează câte o trăsătură identificată 21. Imaginează-ți că ești frunza din fabulă și trebuie să formulezi un dis- complement indirect, complement prepozițional. 6 puncte
în text. curs de mulțumire adresat rădăcinii pentru ajutorul dat. II. Redactează un text narativ, de 15-20 de rânduri, în care să narezi, la persoana a III-a, o întâmplare
5. Transcrie, din text, două personificări. 22. Scrie un text narativ, de 100-150 de cuvinte, în care prezinți rolul petrecută în lumea cărților.
6. Precizează ce tipuri umane întruchipează personajele din fabula citată. „rădăcinii” în viața oamenilor, valorificând și textul dat. Inserează în Vei avea în vedere:
textul tău o secvență explicativă. În redactare, vei avea în vedere: ◗ să respecți tema dată; ◗ să ai o exprimare clară și adecvată subiectului dat;
Justifică răspunsul cu secvențe din text.
◗ să realizezi un text narativ la persona a III-a; ◗ să respecți normele de ortografie și de punctuație.
7. Alege, din variantele de mai jos, pe aceea pe care o consideri potrivită ◗ să respecți tema dată;
◗ să introduci un tipar descriptiv de cel puțin ◗ să așezi textul corespunzător în pagină și să scrii
pentru atitudinea frunzei: ◗ să ai un conținut adecvat cerinței; douăzeci de cuvinte; lizibil. (30 de puncte)
a. Frunzele, pe bună dreptate, se consideră cele mai importante. ◗ să integrezi secvența explicativă;
Din oficiu: 10 puncte. Punctaj total: 100 de puncte.
b. Frunzele, mândre de rolul lor consideră rădăcina neînsemnată. ◗ să respecți normele de ortografie, de punctuație;
c. Frunzele recunosc și acceptă importanța rădăcinii. ◗ să așezi corespunzător în pagină și să scrii lizibil. Realizează pe o foaie un tabel asemănător celui de la pagina 50, Fișă de observare a comportamentului.

110 111 166

Exerciții recapitulative Itemi de evaluare Descriptori de performanță

VARIANTA DIGITALĂ

Varianta digitală cuprinde integral AMII ANIMAT

conținutul manualului în variantă tipărită,  cuprinde animații sau
având în plus exerciții interactive, jocuri filme, activități care se
educaționale, animații, filme și simulări. găsesc în partea de jos a
Activitățile multimedia interactive de paginii. Pentru vizionare,
învățare (AMII) aduc un plus de valoare se activează butonul
cognitivă. Redă ( ).
Paginile din manual pot fi vizionate pe
desktop, laptop, tabletă, telefon, oferind o
experiență excelentă de navigare. Navigarea AMII STATIC
în varianta digitală permite parcurgerea  cuprinde desene, fotografii,
manualului și revenirea la activitatea de simboluri, informații suplimentare
învățare precedentă. care se derulează cu ajutorul
butoanelor de navigare.

BUTOANE FOLOSITE AMII INTERACTIV

ÎN VARIANTA DIGITALĂ AMII
 INTERACTIV
cuprinde exerciții de alegere
duală, de alegere multiplă, de
asociere, de completare, de
AJUTOR 
deschide ghidul ordonare situate în partea de
de utilizare a jos a paginii.
manualului digital.  butoanele de validare
CUPRINS 
deschide cuprinsul sunt: Resetează (care aduce
manualului digital și exercițiul la starea lui inițială)
permite deschiderea și Verifică (prin care se verifică
de conținuturi/lecții. rezolvarea).

permit parcurgerea  utilizatorul are la dispoziție
manualului și trei încercări de a răspunde
deschiderea unei corect, după care răspunsul
anumite pagini. corect este afişat automat.

7
RECAPITULARE INIȚIALĂ 1

RECAPITULARE INIȚIALĂ 1

Gândește creativ!

1. Imaginează-ți că ghiozdanul tău este gol. Ce ți-ar plăcea să pui în el în

prima zi de școală? Scrie în caiet răspunsuri cât mai creative!
2. Cu siguranță că în prima zi de școală ai trăit anumite stări afective.
Alege emoțiile sugerate de imaginile de mai jos și numește-le.

Citește cu atenție textul următor, apoi rezolvă cerințele propuse.

Edmondo OCTOMBRIE
de Amicis Întâia zi de școală
(1846–1908) Luni, 17.
a fost un scrii-
Azi e întâia zi de școală! Ca
tor, jurnalist și
un vis au trecut la țară, cele trei
pedagog italian. Literatura
luni de vacanță! Mama m-a dus
sa are o tematică socială și
azi‑dimineață la școala Baretti,
educativă. Pe lângă cărțile de
ca să mă înscrie în clasa a III-a
călătorii, scenetele din viața
primară; mi‑era gândul tot la
militară și poezii, Edmondo
țară și mă duceam la școală cu inima rea. Pe toate ulițele mișunau copii; cele
de Amicis a scris și cărți pen-
două librării erau pline de părinți, care cumpărau: ghiozdane, caiete, con-
tru copii. Cea mai cunoscută
deie, iar în fața școlii se grămădise atâta lume, încât portarul și polițistul abia
este Cuore, inimă de copil, pu-
puteau să țină orânduială la poartă. Pe când stam lângă poartă, simții că-mi
blicată în 1886, carte care i-a
pune cineva mâna pe umăr; era profesorul meu din clasa a II-a, cel cu părul
adus succesul internațional.
roșu și zbârlit, vesel, ca de obicei. El îmi spuse:
— Vasăzică, Enrico, iată-ne despărțiți pentru totdeauna!
Lucrul acesta-l știam și eu, dar cuvintele lui tot mă întristară. Pătrunserăm
cu greu. Domni, doamne, femei din popor, meșteșugari, ofițeri, bunici, ser-
vitoare: fiecare cu câte un copil de mână și cu certificatele de promovare în
cealaltă, umpleau sala și scara, făcând atâta zgomot încât părea că intrau la
teatru. Revăzui cu plăcere sala cea mare din etajul de jos, cu ușile celor șapte
clase, unde-mi petrecusem cei dintâi trei ani de școală. Era gloată mare. Pro-
fesoarele treceau în sus și în jos. Profesoara mea din clasa I superioară mă sa-
lută din ușa clasei sale și-mi zise:
— Enrico, tu mergi acum la etajul de sus. N-am să te mai văd nici măcar
trecând!
Și se uită la mine cu întristare.
(Edmondo de Amicis, Cuore, inimă de copil)

8
 RECAPITULARE INIȚIALĂ 1

Gândește creativ!

În textul dat, naratorul își exprimă gândurile și sentimentele în legătură

cu momentul începerii școlii. Acum este rândul tău să menționezi cum a
fost prima zi de școală pentru tine. Dar nu oricum, ci printr-un desen în care
să reprezinți această zi. Pune în desenul tău persoane întâlnite, obiecte de-
ținute, emoții trăite, un simbol și… un gând de început! Fii cât mai creativ!
A. Înțelegerea textului
1. Notează, din textul dat, un indice de timp și unul de spațiu.
2. Menționează o temă și un cuvânt-cheie din text.
3. Completează, în caiet, spațiile libere cu informațiile din textul dat:
a. Școala începe în data de … .
Reamintește-ți
b. Numele băiatului care merge la școală este … . Pagina de jurnal
c. Copilul învață la Școala … . ◗ Se notează ziua și data re-
d. Librăriile erau pline de … . dactării paginii de jurnal.
4. Transcrie, din text, o comparație. ◗ Se folosesc formule de
5. Formulează o idee principală din text. adresare tipice, precum:
6. Explică, într-un enunț, de ce băiatul se ducea la școală cu inima rea. Dragă Jurnalule, Dragul
B. Elemente de construcție a comunicării meu Jurnal etc.
1. 
Desparte în silabe cuvintele: vacanța, dimineață, teatru, precizând pen- ◗ Într-un jurnal se consem-
tru fiecare numărul de silabe. nează experiențe personale.
2. Indică numărul de litere și de sunete din cuvintele: duceam, ghiozdane, ◗ Se prezintă evenimente ce
certificate, mergi. țin de realitate.
3. Precizează vocalele și semivocalele din cuvântul caiete. ◗ Nararea evenimentelor se
4. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele evidențiate cu albastru în text. realizează la persoana I.
5. Notează, din text, trei cuvinte care fac parte din câmpul lexical al școlii. ◗ Se utilizează verbe la pre-
6. Transcrie, din text, un enunț asertiv și unul exclamativ. zent și la perfect compus.
7. Transformă enunțul exclamativ de la exercițiul anterior în enunț ◗ Se prezintă emoțiile, stările
interogativ. trăite pe parcursul perioa-
8. Indică timpul următoarelor verbe din text: ai fost, treceam, ai să vezi. dei consemnate.

Fii creativ!
Alcătuiește un text de 100–120 de cuvinte, sub forma unei pagini
de jurnal, în care să-ți exprimi impresiile și sentimentele referitoare la
începutul de an școlar.
În textul tău vei folosi și o scurtă secvență descriptivă. În redactarea
textului, vei avea în vedere:
◗ să respecți convențiile acestui tip de text;
◗ să prezinți impresiile și sentimentele referitoare la prima zi de școală;
◗ să introduci o secvență descriptivă;
◗ să respecți normele de ortografie, de punctuație, precum și regulile
de așezare în pagină.

9
RECAPITULARE INIȚIALĂ 2

RECAPITULARE INIȚIALĂ 2
Citește cu atenție textul de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor propuse.
Într-o zi pe când lucram
În grădină, pe sub geam,
Îngrijind un trandafir,
Văd că intră-un musafir:
Era mic c-abia-l vedeai,
Dar cu mustăți ditamai;
Încăpea printre uluci,
Dar avea blănița-n dungi;
◗ Îți amintește fragmentul de Și-ntr-un capăt, dintr-o dungă
un eveniment/o întâmplare Îi creștea o coadă lungă;
din lumea reală? Dacă da,
Era numai cât o floare,
spune la ce te-ai gândit.
Dar avea patru picioare;
◗ Transpune în desen o sec-
vență sau un element din Ochii-albaștri îi clipeau
text. Și știa să zică „miau”.
Ba să vezi și să te bucuri
Sărea-n aer după fluturi
Și știa chiar să se joace
Cu câteva ghemotoace.
Oare, ce-ați fi făcut voi
Cu-acest musafir de soi?
Eu oaspetele important
L-am tratat cu lapte cald;
Ca să-l conving să rămână,
I-am dat și-un pic de smântână;
Și, pentru că era mic,
L-am botezat Arpagic.
(Ana Blandiana, Într-o zi pe când lucram)

A. Înțelegerea textului
1. Răspunde, în scris, la următoarele întrebări:
a. Care este spațiul întâmplării?
b. Cine pătrunde în grădină?
c. Ce știa să facă musafirul?
d. Ce nume primește pisoiul?
2. Transcrie din text un vers în care este menționată o trăsătură fizică a lui
Arpagic.
Fii creativ! 3. Dă un răspuns la întrebarea adresată în text: Oare, ce-ați fi făcut voi/
Cu-acest musafir de soi?
Transpune textul dat într-o 4. Explică, într-un enunț, de ce pisoiul primește numele Arpagic.
bandă desenată.
B. Elemente de construcție a comunicării
CE?! 1. Transcrie, din text, două cuvinte în care numărul literelor este mai mare
decât numărul sunetelor.
URA!
2. Alcătuiește câte un enunț în care cuvintele evidențiate în text să aibă
alt sens.
3. Notează, din text, o prepoziție, un substantiv propriu, un substantiv
NU! comun articulat hotărât și un pronume personal, formă accentuată.
DA!!! 4. Identifică în text un adjectiv. Alcătuiește apoi enunțuri în care acesta să
fie la două grade de comparație diferite de cel din text, pe care le vei
menționa.
5. Scrie câte un enunț în care substantivul musafir să fie, pe rând, subiect,
respectiv atribut.

10
UNITATEA 1
LUMEA DE ACASĂ
LECTURĂ
◗ Textul narativ literar în proză
◗ Textul narativ literar. Acțiune.
Timp. Spațiu
◗ Narațiunea la persoana I. Autor.
Narator. Personaje
◗ Textul narativ literar. Aprofundare
◗ Text auxiliar
COMUNICARE ORALĂ
◗ Contextul de comunicare:
locul și momentul interacțiunii,
relația dintre interlocutori
REDACTARE
◗ Tipare textuale de structurare
a ideilor. Tiparul textual narativ
◗ Redactarea unui text narativ
la persoana I. Etapele scrierii
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE
A COMUNICĂRII
◗ Cuvântul: formă și sens.
Sensurile cuvintelor
◗ Sinonime. Antonime
◗ Omonime. Cuvinte polisemantice
◗ Structura fonologică a cuvinte-
lor: diftong, triftong, hiat
◗ Despărțirea în silabe
ELEMENTE DE
INTERCULTURALITATE
◗ Valori etice în legendele
popoarelor
PROIECT TEMATIC
RECAPITULARE
EVALUARE

Competențe specifice: 1.3, 1.4, 2.3, 2.4, 3.1, 3.3, 3.4, 4.2, 4.3, 4.4, 5.2.

11
U1 • LUMEA DE ACASĂ
Textul narativ literar în proză
Prelectură
TEXT DE BAZĂ
Lectură
Urmărește videoclipul de
mai jos și notează pe caiet
trei elemente care ți-au reți-
nut atenția:
https://youtu.be/iOtoFDkvzCY
După ce ai pătruns vi-
zual în lumea scriitorului Ion
Creangă, citește un fragment
din Amintiri din copilărie.
Ion Creangă 
(1837–1889)
a fost scriitor,
povestitor, dia­
con și învățător.
Opera lui Ion Creangă nu
este vastă, dar are o valoare ine-
stimabilă. A scris romanul auto-
biografic Amintiri din copilărie,
povești (Soacra cu trei nurori,
Capra cu trei iezi, Punguța cu
doi bani, Povestea lui Harap-Alb
etc.) și povestiri (Moș Ion Roată
și Unirea, Moș Ion Roată și Cuza
Vodă, Acul și barosul, Cinci pâni,
Povestea unui om leneș etc.).
12
LECTURĂ
1. Asociază cuvântului o emoție
acasă:
un obiect un sunet
2. Ce înseamnă pen- acasă
tru tine acasă? Dă
un răspuns cât mai
original. o culoare un gest
Amintiri din copilărie
de Ion Creangă
Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la
casa părintească din Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o șfară
cu motocei 1 la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul 2 vetrei
cel humuit 3, de care mă țineam când începusem a merge copăcel, la cuptorul
pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca 4 și la alte
jocuri și jucării pline de hazul și farmecul copilăresc, parcă-mi saltă și acum
inima de bucurie!
Și, Doamne, frumos era pe atunci, căci și părinții, și frații și surorile îmi erau
sănătoși, și casa ne era îndestulată, și copiii și copilele megieșilor5 erau de-a
pururea în petrecere cu noi, și toate îmi mergeau după plac, fără leac de supă-
rare, de parcă era toată lumea a mea!
Și eu eram vesel ca vremea cea bună și sturlubatic și copilăros ca vântul în
tulburarea sa.
Și mama, care era vestită pentru năzdrăvăniile sale, îmi zicea cu zâmbet
uneori, când începea a se ivi soarele dintre nori după o ploaie îndelungată:
„Ieși, copile cu părul bălan, afară și râde la soare, doar s-a îndrepta vremea” și
vremea se îndrepta după râsul meu…
LECTURĂ LUMEA DE ACASĂ • U1

Știa, vezi bine, soarele cu cine are de-a face, căci eram feciorul mamei, care
și ea cu adevărat că știa a face multe și mari minunății: alunga nourii cei negri
de pe deasupra satului nostru și abătea grindina în alte părți, înfigând toporul
în pământ, afară, dinaintea ușii; închega apa numai cu două picioare de vacă,
de se încrucea lumea de mirare; bătea pământul, sau peretele, sau vrun lemn,
de care mă păleam la cap, la mână sau la picior, zicând: „Na, na!”, și îndată-mi
trecea durerea… când vuia în sobă tăciunele aprins, care se zice că făce a vânt
și vreme rea, sau când țiuia tăciunele, despre care se zice că te vorbește cineva
de rău, mama îl mustra acolo, în vatra focului, și-l buchisa cu cleștele, să se mai
potolească dușmanul […] Așa era mama în vremea copilăriei mele, plină de
minunății, pe cât mi-aduc aminte […] Și sânge din sângele ei și carne din car- Dicționar
nea ei am împrumutat, și a vorbi de la dânsa am învățat. Iar înțelepciunea de 1
 motocei (s. m.) – moț; ciu-
la Dumnezeu, când vine vremea de a pricepe omul ce‑i bine și ce-i rău. cure, canaf.
Dar vremea trecea cu amăgele, și eu creșteam pe nesimțite, și tot alte gân- 2
 prichici (popular) (s. n.) –
duri îmi zburau prin cap, și alte plăceri mi se deșteptau în suflet, și, în loc de margine îngustă, ieșită în
înțelepciune, mă făceam tot mai neastâmpărat, și dorul meu era acum ne- afară, în formă de poliță, la
mărginit […] horn, la cuptor sau la vatra
Însă vai de omul care se ia pe gânduri! Uite cum te trage pe furiș apa la țărănească.
adânc, și din veselia cea mai mare cazi deodată în urâcioasa întristare! 3
 a humui (regional) – a unge,
Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă și a lipi, a da cu humă.
nevinovată. Și, drept vorbind, acesta-i adevărul. 4
 de-a mijoarca (expresie) –
Ce-i pasă copilului când mama și tata se gândesc la neajunsurile vieții, joc de copii în care unul stă
la ce poate să le aducă ziua de mâine, sau că-i frământă alte gânduri pline cu ochii închiși până se as-
de îngrijire. Copilul, încălecat pe bățul său, gândește că se află călare pe un cund ceilalți, apoi îi caută;
cal de cei mai strașnici, pe care aleargă, cu voie bună, și-l bate cu biciul și-l de-a v-ați ascunselea.
strunește cu tot dinadinsul, și răcnește la el din toată inima, de-ți ia auzul; 5
 megieș (popular) (s. m.) –
și de cade jos, crede că l-a trântit calul, și pe băț își descarcă mânia în toată vecin.
puterea cuvântului… 6
 de-a volna (regional) – de
Așa eram eu la vârsta cea fericită, și așa cred că au fost toți copiii, de când ajuns.
îi lumea asta și pământul, măcar să zică cine ce-a zice. 7
 curechi (s. m.) – varză.
Când mama nu mai putea de obosită și se lăsa câte oleacă ziua, să se 8
 poloboc (s. n.) – butoi.
odihnească, noi, băieții, tocmai atunci ridicam casa în slavă. Când venea tata 9
 a se drâmboi (vb.) – a-și ma-
noaptea de la pădure din Dumesnicu, înghețat de frig și plin de promoroacă, nifesta supărarea, mânia;
noi îl speriam sărindu-i în spate pe întuneric. Și el, cât era de ostenit, ne prin- a boci în gura mare.
dea câte pe unul, ca la baba-oarba, ne ridica în grindă, zicând: „tâta mare!”
și ne săruta mereu pe fiecare. […]
— Ia lasă-i și tu, măi nevastă, lasă-i, că se bucură și ei de venirea mea, zicea
tata, dându-ne huța. Ce le pasă? Lemne la trunchi sunt; slănină și făină în pod
este de-a volna6; brânză în putină, asemene; curechi 7 în poloboc8, slavă Dom-
nului! Numai de-ar fi sănătoși să mănânce și să se joace acum, cât îs mititei; că
le-a trece lor zburdăciunea când or fi mai mari și i-or lua grijile înainte; nu te
teme, că n-or scăpa de asta. Ș-apoi nu știi că este-o vorbă: „Dacă-i copil, să se
joace; dacă-i cal, să tragă; și dacă-i popă, să citească…”
— Ție, omule, zise mama, așa ți-i a zice, că nu șezi cu dânșii în casă toată ziu-
lica, să-ți scoată peri albi […] De-ar mai veni vara, să se mai joace și pe-afară, că

13
U1 • LUMEA DE ACASĂ LECTURĂ

Curiozități literare m-am săturat de ei ca de mere pădurețe! Câte drăcării le vin în cap, toate le fac.
Când începe a toca la biserică, Zahei al tău cel cuminte fuga și el afară și începe
 Muzeul „Ion Creangă”
a toca în stative, de pârâie pereții casei și duduie fereștile. Iar stropșitul de Ion,
din Iași (Bojdeuca) este
cu talanca de la oi, cu cleștele și cu vătrarul, face o hodorogeală și un tărăboi,
primul muzeu literar din
de-ți ia auzul. Apoi își pun câte-o țoală în spate și câte-un coif de hârtie în cap și
România, inaugurat la
cântă aleluia și Doamne miluiește, popa prinde pește, de te scot din casă. Și asta
15 aprilie 1918.
în toate zilele de câte două-trei ori, de-ți vine, câteodată, să-i coșești în bătaie,
 Poveștile și Amintirile din
dac-ai sta să te potrivești lor.
copilărie au fost scrise în
— Poi dă, măi femeie, tot ești tu bisericoasă, de s-a dus vestea; încaltea
căsuța numită de scriitor
ți-au făcut și băieții biserică aici pe loc, după cheful tău, măcar că-ți intră
bojdeucă.
biserica în casă, de departe ce-i… De-amu puneți-vă pe făcut privigheri de
 În vara și în toamna anului
toată noaptea și parascovenii câte vă place, măi băieți; dacă vi-i voia să vă
1876, a locuit aici și Mihai
dea mă-ta în toate zilele numai colaci de cei unși cu miere de la „Patruzeci de
Eminescu, bunul prieten
sfinți” și colivă cu miez de nucă.
al lui Creangă.
— Ei, apoi! minte ai, omule? Mă miram eu, de ce-s și ei așa de cuminți, miti-
 În bojdeucă sunt păstrate
teii; că tu le dai nas și le ții hangul. Ia privește-i cum stau toți treji și se uită țintă
o parte dintre obiectele
în ochii noștri, parcă au de gând să ne zugrăvească. Ian să-i fi sculat la treabă,
scriitorului: călimara de
ș-apoi să-i vezi cum se codesc, se drâmboiesc9 și se sclifosesc, zise mama. Și
scris cu ștergătorul de
după ce ne culcam cu toții, noi, băieții, ca băieții, ne luam la hârjoană, și nu
penițe, sfeșnice, vase, ta-
puteam adormi de incuri […] Și tata, săturându-se câteodată de atâta hălă-
blouri, o icoană adusă din
gie, zicea mamei:
casa bunicului său, David
— Ei, taci, taci! ajungă-ți de-amu, herghelie! Știu că doar nu-s babe, să
Creangă, cărți și manuale
chirotească din picioare! […]
de școală ale autorului.
A doua zi dis-dimineață le începeam din capăt […] Și câte nu ne venea în
cap, și câte nu făceam cu vârf și îndesate, mi-aduc aminte de parcă acum mi
se întâmplă. Mai pasă de ține minte toate cele și acum așa, dacă te slujește
capul, bade Ioane.

Postlectură

1. De ce anume îți amintește fragmentul citit?

2. Numește emoțiile pe care ți le-a provocat lectura textului. Completează în caiet un tabel asemănător celui
de mai jos, argumentând fiecare emoție cu fragmentul adecvat.

Emoția Fragmentul

3. Care este tema textului? Rescrie în caiet variantele corecte:

a. școala; b. familia; c. prietenia; d. copilăria; e. jocul.
4. Indică forma literară a cuvintelor: șfară, nourii, vrun, făce, asemene, șezi, poi, hălăgie, ian.
5. Consultă Dicționarul explicativ al limbii române (DEX) și găsește sinonime contextuale pentru cuvintele:
horn, păleam, vuia, mustra, a buchisi, oleacă, ostenit, sturlubatic, tărăboi.

14
LECTURĂ LUMEA DE ACASĂ • U1

Textul narativ literar

Acțiune, timp și spațiu

În lumea textului

1. Delimitează textul în fragmente.

2. Formulează ideile principale pentru fiecare fragment delimitat.
3. Transcrie din text cuvintele referitoare la spațiul în care se petrec
evenimentele.
4. Recitește primul alineat și desenează spațiul acțiunii, evidențiind un ele-
ment care aparține acestuia.
5. Transcrie în caiet cuvintele/grupurile de cuvinte care te ajută să fixezi
temporal acțiunea.

Reține!
Termenul narativ provine din francezul narration, care înseamnă povestire.
Narațiunea poate fi în proză și în versuri.
Textul narativ este un text în care sunt prezentate întâmplări sau evenimente într-o succesiune logică
și temporală.
Un text narativ se recunoaște după următoarele trăsături:
◗ evenimentele prezentate au legătură între ele și urmează o succesiune cronologică.
◗ acțiunea (totalitatea întâmplărilor) este fixată spațio-temporal prin indicii specifici.
Indicii spațiali presupun prezentarea spațiului (locului) unde se desfășoară acțiunea. Indicii temporali
fac trimitere la timpul principal al acțiunii sau la alte momente secundare.
◗ la acțiune participă personaje cu rol diferit în derularea evenimentelor.

Aplică!

1. Scrie în caiet litera corespunzătoare răspunsului corect:

A. Evenimentele relatate în text au loc:
a. în perioada maturității;
b. la vârsta copilăriei;
c. la bătrânețe.
B. Locul în care se derulează întâmplările este:
a. Dumesnicu;
b. la biserică;
c. în casa părintească din Humulești.
C. Năzdrăvăniile copiilor, menționate de mamă, se petrec:
a. vara;
b. toamna;
c. iarna.

15
U1 • LUMEA DE ACASĂ LECTURĂ

2. Metoda cadranelor. Trasează în caiet cadranele de mai jos, apoi recitește textul pentru a putea răspunde
cerințelor din fiecare cadran. Pe parcursul activității, poți colabora, poți cere sfaturi și îndrumări profesoru-
lui. La final, confruntă rezultatele tale cu ale colegilor.

1. Menționează caracteristicile spațiului în care 2. Numește obiectele prezente în spațiul acțiunii.

locuiește Nică.

3. Precizează ce stare îți transmite spațiul în care 4. Redă prin desen o secvență în care este
locuiește Nică și justifică într-un enunț. prezent spațiul acțiunii.

3. Desenează casetele de mai jos în caiet sau pe o coală albă și completează-le cu deosebirile pe care le ob-
servi între spațiul menționat în text și spațiul în care locuiești tu.
Spațiul acțiunii textului Spațiul personal

Narațiunea la persoana I
Autor. Narator. Personaje
În lumea textului

1. Menționează autorul textului.

2. Cine relatează întâmplările?
3. La ce persoană sunt relatate întâmplările?
4. Care sunt personajele textului? Ce rol au acestea în derularea
evenimentelor?
5. Cui se adresează textul?
Explozia stelară (star-
6. Poți formula și alte întrebări pe baza textului, ajutându-te de metoda
bursting) este o metodă
Explozia stelară. CINE?
activ-participativă care sti-
mulează creativitatea indivi-
duală și de grup. Presupune
UNDE? DE CE?
organizarea clasei de elevi
într-un grup și stimulează
crearea de întrebări ce au
legătură cu tema dezbătută. CÂND? CE?

16
LECTURĂ LUMEA DE ACASĂ • U1

Reține!
Instanțele comunicării narative sunt: autorul, naratorul și personajele.

Autorul → persoana reală care imaginează și scrie un text literar;

→ se afla în afara textului;
→ el concepe acțiunea, mesajul și personajele.

Naratorul →e  ste o „voce” căreia autorul îi desemnează rolul de a nara, de a povesti întâm-
plările, de a descrie locurile și de a prezenta personajele.
→ poate prezenta evenimentele la persoana I sau la persoana a III-a.
→ a tunci când relatează la persoana I, naratorul este și personaj, fiind un narator
subiectiv (prezintă totul conform propriei viziuni). În această situație, narațiu-
nea se realizează la persoana I.
→ c ând relatarea se realizează la persoana a III-a, naratorul este obiectiv, neim-
plicat în evenimente, el este asemenea unui observator.

Personajele → reprezintă construcții imaginare ce există doar în lumea ficțiunii; ele joacă
rolul imaginat de autor.
→p  ersonajele pot fi atât ființe umane, cât și ființe necuvântătoare, obiecte,
fenomene ale naturii.

În funcție de rolul avut, personajul poate fi:

◗ principal – participă la toate momentele acțiunii, în jurul lui oscilează evenimentele și în funcție de el
se manifestă celelalte personaje;
– este cel mai important în text și cel mai bine evidențiat;
◗ secundar – are un rol mai puțin important decât personajul principal;
◗ episodic – apare într-unul, cel mult în două secvențe/momente ale acțiunii;
◗ figurant – nu participă efectiv la acțiune, dar este menționat de narator sau de celelalte personaje.
În funcție de numărul indivizilor care participă la acțiune, personajul poate fi:
◗ individual – o singură persoană, o singură ființă;
◗ colectiv – reprezintă un grup de ființe care acționează ca un singur individ
(de exemplu, elevii dintr-o clasă etc.).

Aplică!

1. Numește trei autori ale căror volume le ai în biblioteca personală sau

ale căror cărți ai vrea să le citești.
2. Imaginează-ți că ai participat la momentul lansării cărții Amintiri din
copilărie, de Ion Creangă, eveniment la care participă însuși autorul.
Ai posibilitatea de a-i adresa trei întrebări. Care ar fi acestea? Scrie-le
în caiet.
3. Precizează un text studiat sau o carte citită de tine în care relatarea se
realizează la aceeași persoană ca în textul Amintiri din copilărie, de Ion
Creangă. Menționează o deosebire între cele două.

17
U1 • LUMEA DE ACASĂ
Fii creativ!
Cvintetul. Scrie o poezie din
cinci versuri care să facă re-
ferire la personajul Ion/Nică,
ținând cont de precizările de
mai jos.
◗ Primul vers este un singur
cuvânt-cheie (substantiv).
◗ Al doilea vers este format
din două adjective care
descriu personajul.
◗ Al treilea vers este format
din trei verbe care să facă
referire la personaj.
◗ Al patrulea vers este for-
mat din patru cuvinte și ex-
primă păreri, sentimente
față de personaj.
◗ Al cincilea vers este un cu-
vânt care exprimă esența
problemei/sinteza despre
subiect (valoare morală
definitorie).
18
LECTURĂ
4. Răspunde în caiet la fiecare dintre următoarele cerințe care vizează per-
sonajele textului:
a. Ce tip de narator există în text? Justifică printr-o secvență.
b. Cine este personajul principal al textului Amintiri din copilărie, de
Ion Creangă?
c. Ce fel de personaj este mama?
d. De ce copilul consideră că mama era „plină de minunății”?
e. Notează două trăsături fizice și trei trăsături morale ale lui Nică.
5. Scrie în caiet dacă următoarele afirmații sunt adevărate (A) sau false (F).
a. Copiii joacă în casă diferite jocuri. A F
b. La vârsta copilăriei, copilul este plin de imaginație. A F
c. Copiii sunt întristați de venirea tatălui. A F
d. Tatăl consideră că orice copil trebuie să se joace. A F
e. Copiii nu pot adormi din cauza râsului. A F
6. Naratorul precizează: Și câte nu ne venea în cap, și câte nu făceam cu vârf
și îndesate, mi-aduc aminte de parcă acum mi se întâmplă. Tu îți amin-
tești o întâmplare mai îndepărtată, trăită alături de unul dintre membrii
familiei? Dacă da, relatează-o și colegilor. O poți prezenta și printr-un
desen.
7. Asociază, pe baza textului, elementele din cele două coloane. Rescrie în
caiet asocierile corecte.
 Autor al textului  Nică
 Naratorul  tatăl
 Personaj principal  copiii
 Personaj colectiv  mama
 Personaj secundar  Ion Creangă
Textul narativ literar în proză
Aprofundare
În lumea textului
1. Scrie în caiet litera corespunzătoare răspunsului corect.
A. Sensul construcției subliniate în secvența: erau de-a pururea în petre-
cere cu noi este:
a. niciodată; b. deseori; c. pentru totdeauna; d. uneori.
B. Sinonimul contextual al construcției subliniate din secvența: face o
hodorogeală și un tărăboi, de-ți ia auzul este în varianta:
a. te sperie; b. te atenționează; c. te alarmează; d. te asurzește.
2. Ținând cont de informațiile din textul-suport, de ce crezi că mama este
în centrul amintirilor?
3. Menționează care sunt, în viziunea naratorului, avantajele perioadei
copilăriei. Tu ce crezi?
LECTURĂ LUMEA DE ACASĂ • U1

4. Cum se comportă tatăl față de copii, atunci când se întoarce acasă? Ești
de acord cu această atitudine? Justifică!
5. Precizează motivele pentru care naratorul afirmă că-i saltă inima de bucurie.
6. Scrie, într-un enunț, o idee care ți-a atras atenția din text. Justifică alegerea.
7. Realizează în caiet harta textului Amintiri din copilărie, de Ion Creangă.

TEMA TEXTULUI
TIP DE TEXT CUVINTE-CHEIE

TITLUL
LOCUL ȘI TIMPUL ȘI AUTORUL PERSONAJELE

IDEI ACȚIUNEA
SEMNIFICATIVE ATITUDINI ALE
DIN TEXT PERSONAJELOR

EVALUARE
Crezi că merită citită toată
cartea? Motivează printr-un
argument.

8. Formulează în caiet patru întrebări referitoare la textul citat, astfel încât colegii tăi să poată da răspunsurile
indicate în coloana din dreapta.

Întrebare Răspuns: Da/Nu

9. Explică, în două trei enunțuri, semnificația secvenței următoare: Dacă-i copil, să se joace; dacă-i cal, să tragă;
și dacă-i popă, să citească… .
10. Completează în caiet diagrama Venn. Scrie asemănările și deosebirile dintre lumea textului extras din
Amintiri din copilărie de Ion Creangă și lumea ta de acasă.
Lumea de acasă a lui Nică Lumea mea de acasă

deosebiri deosebiri

asemănări

19
U1 • LUMEA DE ACASĂ LECTURĂ

Lucrați în echipă! 11. Ce ai schimba în conținutul fragmentului? De ce? Alcătuiește un text,

de cel mult zece rânduri, în care să rescrii conform propriei viziuni sec-
Realizați în clasă un cub
vența pe care ai modifica-o.
din carton pe ale cărui fețe
scrieți șase sarcini: Descrieți,
Portofoliu
Comparați, Asociați, Anali-
zați, Aplicați, Argumentați. Alege una dintre temele de mai jos. Rezolvă cerința pe o coală A4 și
Formați echipe de 4–5 elevi. include-o în portofoliul personal.
Fiecare echipă va alege, prin ◗ Realizează, îmbinând textul cu imaginea, arborele genealogic al fami-
aruncarea cubului, una din- liei tale. Notează pentru fiecare membru câte o trăsătură fizică sau mo-
tre cele șase sarcini. rală. Poți alege unul dintre modelele de mai jos sau poți crea tu unul.
1. Descrieți casa lui Nică, așa
cum vă aduceți aminte de
ea din fragmentul citit.
2. Comparați copilăria lui Nică,
personajul din Amintiri din
copilărie, cu a voastră! Ce
asemănări și deosebiri
observați?
3. Asociați textul Amintiri din
copilărie de Ion Creangă
cu un alt text literar citit,
având în vedere o asemă-
nare.
4. Analizați comportamentul ◗ Alcătuiește un album al familiei tale, care să conțină imagini ce surprind
mamei față de copii. momente memorabile, locuri, pasiuni și persoane din familia ta.
5. Aplicați! Considerați copi-
lăria o perioadă fără griji?
Justificați într-un text de
maximum cinci rânduri.
6. Argumentați că textul ci­tit
este o narațiune la per-
soana I.

Descrieți

Aso i
ciați araț
mp
Co

20
LECTURĂ LUMEA DE ACASĂ • U1

Anatole France 
TEXT AUXILIAR
(1844–1924) a fost
un scriitor fran-
Prelectură
cez și laureat al
1. Descrie, prin trei obiecte, un loc drag, de care te leagă multe amintiri. Premiului Nobel
2. Exista în acest loc o persoană, care ți-a „aprins” imaginația și ți-a declan- pentru Literatură în 1921.
șat dorința de a face un lucru neobișnuit? Dacă da, spune despre cine Una dintre cele mai cunos-
este vorba și ce anume ai plănuit. cute opere ale sale este Cartea
prietenului meu din care este
Lectură extras și fragmentul dat. Vo-
lumul descrie primii 20 de ani
Teutobochus ai naratorului și, cu lectura lui,
de Anatole France pătrundem în amintirile refe-
Cine a crescut, de mic copil, pe splaiurile Parisului, în fața Muzeului Luvru și a ritoare la universul copilăriei,
Grădinilor Tuileries, aproape de Palatul Mazarin, pe malul glorios al Senei, care cu fricile copilului, afecțiunile
curge între turnurile, foișoarele și clopotnițele bătrânului Paris, greu îmi vine acestuia, căldura familiei sale,
cu valorile morale care se dez-
să-mi închipui că ar putea rămâne sărac cu duhul. Acolo, […] în prăvălioarele
văluie treptat cititorului.
librarilor, anticarilor și negustorilor de stampe1, se găsesc cu nemiluita cele mai
frumoase lucruri de artă și cele mai căutate mărturii ale trecutului. […]
Pe vremea copilăriei mele, mai mult decât acum, piața aceasta a curiozi-
tăților era înzestrată din belșug cu mobile și stampe vechi, tablouri și cărți de
demult, mescioare sculptate pentru vaze, vaze înflorate din porțelan de China,
obiecte smălțuite, faianțe ornamentale. […] Aceste lucruri plăcute erau oferite
amatorilor rafinați și pricepuți, care nu veneau încă în concurență cu agenții de
schimb și cu actrițele. Fontanet și cu mine ne obișnuisem de multă vreme cu ele, Muzeul Luvru
încă de pe când purtam gulere mari, brodate, pantaloni scurți și pulpele goale.
Dicționar
Fontanet locuia în colțul străzii Bonaparte, unde tatăl lui avea cabinetul
de avocat. Apartamentul părinților mei era lipit de una din laturile hotelu-  stampă (s. f.) – imagine im-
1

lui Chimay. Eu și Fontanet eram și vecini, și prieteni. Ducându-ne împreună, primată după un desen
în zilele de vacanță, să ne jucăm în Grădina Tuileries, treceam pe acest doct gravat pe o placă de cupru
splai Voltaire, și, acolo, umblând cu un cerc în mână și o minge în buzunar, sau de lemn; gravură.
ne uitam în dughenele2 acelea întocmai ca și domnii bătrâni și ne făceam, în 2
 dugheană (s. f.) – prăvălie
felul nostru, diferite păreri asupra tuturor aceste lucruri ciudate, care veneau mică, sărăcăcioasă.
din trecut, dinspre misteriosul trecut. 3
s erj (s. n.) – țesătură de mă-
Ei, da, hoinăream, frunzăream cărți vechi, ne uitam la poze. tase (amestecată cu bumbac)
Și ne interesau foarte mult. Dar Fontanet, trebuie s-o spun, nu avea, ca cu firul în diagonală, folosită
mine, respect pentru toate vechiturile astea. El râdea de anticele gulere de ofi- pentru căptușit haine.
țeri și de sfinții episcopi cu nasul julit. […]
Mă mai deosebeam de Fontanet prin aceea că eram înclinat să admir
ceea ce nu înțelegeam. Adoram cărțile de farmece și totul, sau aproape totul,
era pentru mine asemenea unei cărți de farmece. Fontanet, dimpotrivă, nu
simțea plăcere să se uite la un lucru decât dacă știa că folosește la ceva. […]
Dugheana armurierului ne interesa și pe unul și pe celălalt. Când îl vedeam,
în mijlocul suliței, al scuturilor și al platoșelor, pe domnul Petit-Prêtre, îmbră-
cat într-un șorț de serj 3 verde, cum se ducea, șchiopătând ca Vulcan, până în

21
U1 • LUMEA DE ACASĂ
Armură medievală
Știați că...?
Teutobochus a fost un
uriaș legendar și rege al te-
utonilor. Se crede că schele-
tul său a fost descoperit în
Franța în 1613. În urma cer-
cetărilor, s-a stabilit că acesta
aparținea unui om înalt de
25 de picioare (peste 7 metri
şi jumătate), cu vârsta de
aproximativ 30 de ani. Des-
coperirea a provocat multă
agitație, iar presupusul sche-
let al lui Teutobochus a con-
stituit mult timp unul dintre
elementele de interes de la
Muzeul de Istorie Naturală
din Paris.
Postlectură
Cât este de relevant fragmentul pentru tine? Justifică în două-trei enunțuri.
1. Completează, în caiet, spațiul liber cu informații din text.
a. Autorul textului este … .
b. Întâmplările sunt narate de către un narator … .
c. Copilul a crescut în orașul … .
22
LECTURĂ
fundul atelierului ca să ia o sabie străveche pe care o punea apoi pe masa de
lucru și o strângea într-o menghină de fier pentru a-i lustrui lama și a-i repara
mânerul, aveam siguranța că participam la un spectacol grandios; domnul
Petit-Prêtre mi se părea de o sută de coți. Stăteam muți, lipiți de geam. Ochii
negri ai lui Fontanet străluceau, iar obrazul lui brun și fin se însuflețea.
Seara, amintirea aceasta ne aprindea imaginația și mii de proiecte entuzi-
aste încolțeau în capetele noastre.
Fontanet îmi spusese odată:
— Ce-ar fi dacă am luat niște carton și o bucată de staniol din cel cu care
se învelește ciocolata și ne-am făuri niște arme ca acelea ale lui Petit-Prêtre!…
Ideea era frumoasă. Dar n-am reușit s-o realizăm cum trebuie. Am făcut
o cască, pe care Fontanet a luat-o drept bonetă de magician.
Atunci i-am spus:
— Dacă am fonda un muzeu!…
Minunată idee! Dar, pentru moment, nu aveam de pus în muzeul nostru
decât vreo cincizeci de bile și vreo duzină de sfârleze.
Deodată, lui Fontanet îi trecu prin minte o nouă trăsnaie. Strigă:
— Hai să compunem o „Istorie a Franței”, cu toate amănuntele, în cincizeci
de volume.
Propunerea asta mă încântă și o primii bătând din palme și cu țipete de
bucurie. Căzurăm de acord s-o începem a doua zi dimineață, deși aveam
de învățat o pagină din „De Viris”.
— Cu toate amănuntele! repetă Fontanet. Trebuie să punem toate
amănuntele!
Tocmai așa înțelegeam și eu. Cu toate amănuntele!
După ce am fost trimis la culcare, un sfert de oră și mai bine, n-am putut
adormi, atât eram de frământat la gândul sublim al unei „Istorii a Franței” în
cincizeci de volume, cu toate amănuntele.
Am și început această istorie. Drept să vă spun, nu mai știu de ce am înce-
put-o cu regele Teutobochus. Dar așa cerea planul nostru. Primul nostru capi-
tol ne puse în prezența regelui Teutobochus, înalt de treizeci de picioare, după
cum s-a putut stabili în mod sigur prin măsurarea osemintelor sale găsite din
întâmplare. De la cel dintâi pas, să te vezi față în față cu un asemenea gigant!
Întâlnirea a fost teribilă. Chiar și Fontanet rămase uluit.
— Trebuie să sărim peste Teutobochus, îmi spuse el.
Dar eu n-am avut curajul.
„Istoria Franței” în cincizeci de volume se opri la Teutobochus. […]
d. Fontanet locuia … .
e. Naratorul și Fontanet erau … și … .
f. Personajul narator nu poate adormi, deoarece … .
LECTURĂ LUMEA DE ACASĂ • U1

2. Transcrie, din text, un indice de timp și doi indici de spațiu.

3. Trasează pe caiet un tabel asemănător celui de mai jos. Scrie numele fiecărui personaj din text, câte două
trăsături ale acestuia și secvența din care acestea reies.

Personaj Trăsătura Secvența

4. Precizează, în două-trei enunțuri, o asemănare și două deosebiri între

cei doi copii din text.
5. Răspunde, în enunțuri, la întrebările de mai jos:
a. Unde se jucau cei doi copii în vacanță?
b. Ce amintire aprinde imaginația celor doi prieteni?
c. Cine era Teutobochus?
d. Ce anume din înfățișarea lui Teutobochus provoacă uluirea băieților?
6. Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificația fragmentului: Adoram cărțile
de farmece și totul sau aproape totul era pentru mine ase­menea unei cărți
de farmece.
7. Aplică, pentru textul dat, tehnica „Cinci De ce?” (Five Whys). Este o tehnică interogativă al cărei scop este de
a determina cauza principală a unui defect sau a unei dileme cognitive prin repetarea întrebării „De ce?”.

Etape
A. Identifică problema și asigură-te că toți
o înțeleg.
B. Întreabă „De ce a apărut problema?”.
C. Pornind de la primul răspuns, întreabă
din nou „De ce?”.
D. Continuă astfel până vei obține cauza
principală a problemei.
Model
A. De ce vrea naratorul să povestească despre copilărie?
Vrea să povestească, deoarece copilăria este plină
de veselie și de inocență.
B. De ce este plină de veselie copilăria?
Copilăria este plină de veselie, deoarece copiii se jucau
mereu ș.a.m.d.

8. Privește imaginea alăturată și răspunde la cerințe.

a. Numește o perioadă la care te-ai dus cu gândul și un loc de care-ți
amintește.
b. Menționează, în 30-50 de cuvinte, un element de legătură între
aceasta și textul Teutobochus de Anatole France.
9. Asociază, în 50-100 de cuvinte, textul dat cu o carte citită de tine, pre-
zentând o asemănare și o deosebire dintre ele.

Portofoliu

În primul alineat al textului sunt menționate câteva obiective turistice

din Paris. Care sunt acelea? Caută informații despre acestea și prezintă, la
alegere, unul dintre ele, sub forma unui text multimodal, în care să folo-
sești informații precise și imagini reprezentative.

23
U1 • LUMEA DE ACASĂ COMUNICARE ORALĂ

Contextul de comunicare:
locul și momentul interacțiunii, relația dintre interlocutori
Explorează!

I. Răspunde la următoarele întrebări:

1. Ești o persoană comunicativă sau retrasă?
2. Consideri că ai aptitudini pentru a purta o conversație sau, mai de-
grabă, ești făcut pentru a-i asculta pe ceilalți?
3. Îți exprimi deseori punctul de vedere sau preferi să asculți ce se dis-
cută, fără a interveni?
II. 1. Ce fac cele două persoane din imaginea alăturată?
2. Scrie în caiet mesajele pe care le pot transmite cele două persoane.
3. În ce loc/locuri consideri că se poate realiza o comunicare bună între
cele două persoane?
4. La ce elemente apelează persoanele din imagine pentru a realiza
comunicarea?
5. Ce factori pot perturba comunicarea dintre cei doi?
III. Cu cine îți place să comunici mai mult? Alege dintre variantele date și
justifică-ți în caiet opțiunea/opțiunile.
• cu părinții; • cu prietenii;
• cu bunicii; • cu colegii;
• cu fratele/sora; • cu persoanele străine.

Reține!
Comunicarea reprezintă schimbul de informații, de idei și de impre-
sii ce se realizează între două sau mai multe persoane care relaționează,
în cadrul unui anumit context.
Comunicarea:
◗ ne ajută să fim auziți și înțeleși;
◗ presupune ascultarea și exprimarea clară;
◗ se realizează numai dacă devenim, alternativ, emițători și receptori.

COMUNICAREA
poate fi

Comunicare verbală – Comunicare nonverbală – presupune: expre- Comunicare paraverbală –

se realizează prin limbaj.
Este cea mai întâlnită mo-
dalitate de comunicare.
sia feței, contactul vizual, limbajul corpului, presupune viteza cu care
distanța fizică. Expresia feței poate să reflecte vorbim, ridicarea sau scă-
stările sufletești și să exprime emoțiile de bază: derea tonului, volumul, fo-
fericirea (bucuria), tristețea (supărarea), sur- losirea pauzelor, calitatea
priza, frica (îngrijorarea), dezgustul și furia. vorbirii.

24
COMUNICARE ORALĂ LUMEA DE ACASĂ • U1

Orice comunicare are loc într-un context. Acesta se caracterizează O comunicare eficientă tre-
prin: buie să răspundă la întrebările:
◗ locul și momentul în care se desfășoară;
◗ datele referitoare la persoanele care participă la comunicare (interlocutori); Cine? Cum?
◗ cunoștințele comune ale vorbitorilor legate de tema discuției;
◗ relația dintre vorbitori. Ce?

Aplică! Când?
Unde?
1. Identifică mesajele transmise de persoanele din imaginile următoare:

a. b. c. d.
2. Imaginează, pentru fiecare situație de mai sus, un context de comunicare.
3. Identifică, pentru situația de comunicare dată, contextul de comunicare (locul și momentul interacțiunii,
tema discuției, relația dintre interlocutori).
Madam Popescu mai sărută o dată dulce pe maiorașul, îl scuipă, să nu-l deoache, și-l lasă jos. El a pus sabia
în teacă, salută militărește și merge într-un colț al salonului unde, pe două mese, pe canapea, pe foteluri și pe
jos, stau grămădite fel de fel de jucării. Dintre toate, maiorul alege o trâmbiță și o tobă. Atârnă toba de gât, suie
pe un superb cal vânăt rotat, pune trâmbița la gură și, legănându-se călare, începe să bată toba cu o mână și să
sufle-n trâmbiță. Madam Popescu îmi spune ceva; eu n-aud nimica. Îi răspund totuși că nu cred să mai ție mult
gerul așa de aspru; ea n-aude nimica.
— Ionel! Ionel!! Ionel!!! Du-te dincolo, mamă; spargi urechile dumnealui! Nu e frumos, când sunt musafiri!
(I.L. Caragiale, Vizită…)
4. Menționează factorii perturbatori ai comunicării. Dă exemple de situații din viața de zi cu zi în care pot in-
terveni bariere în comunicare. Care sunt acestea?

Joc de rol

Formați perechi și puneți-vă în ipostazele menționate mai jos:

◗ Imaginați-vă că Nică din Amintiri din copilărie s-a întâlnit cu unul dintre
băieții participanți la acțiunea fragmentului Teutobochus din cartea lui
Anatole France. Cei doi își vorbesc despre modul cum își petrec timpul.
Creează un context de comunicare adecvat.
◗ Unul dintre voi este domnul Petit-Prêtre din textul Teutobochus, iar
celălalt este mama lui Nică. Domnul Petit-Prêtre poartă o discuție cu
aceasta referitor la ocupațiile lor. Realizează un dialog corespunzător
situației de comunicare date.
◗ Imaginați-vă că la voi în localitate se organizează un spectacol de tea-
tru și faceți parte din trupa de actori. Unul dintre voi trebuie să joace
un rol trist, iar celălalt un rol vesel. Realizați un dialog care să îmbine
elementele verbale cu cele nonverbale.

25
U1 • LUMEA DE ACASĂ
Tipare textuale de structurare a ideilor. Tiparul textual narativ
Lucrați în perechi!
Realizați câte un context
de comunicare, un dialog de
șase-opt replici, între tine și
colegul/colega tău/ta, având
în vedere, la alegere, una din-
tre temele:
◗ Pasiunile generației
mele;
◗ Cărțile preferate;
◗ Călătorii de neuitat;
◗ Filme captivante.
Claude Monet, Câmp cu maci
Ion Popescu-Gopo
26
REDACTARE
Explorează!
1. Privește imaginile de mai jos. Recunoști opera literară căreia îi aparțin
scenele? Realizează, în scris, o scurtă povestire după aceste imagini.
2. Privește cu atenție tabloul lui Claude Monet, Câmp cu maci, apoi
rezolvă sarcinile propuse:
a. Prezintă, în două-trei enunțuri, un detaliu care ți-a atras atenția, uti-
lizând două procedee artistice învățate.
b. Țesătura din cuvinte. Realizează o poveste haioasă folosind imaginea
din tablou ca spațiu al acțiunii. Profesorul notează primul enunț,
apoi fiecare completează pentru a țese povestea.
3. Citește textul de mai jos, apoi menționează scopul cu care a fost scris.
„Maria Mirabela este primul film românesc în care maestrul Gopo
reușește să captiveze publicul spectator tânăr și adult, cu efectele sale
care combină jocul viu al actorilor și desenele animate. Cu toate că nu a
beneficiat de o tehnică sofisticată, Ion Popescu-Gopo a reușit să creeze
o poveste verosimilă, în care oamenii și personajele de desene animate
comunică. Alături de personajele interpretate de actori, în acest film
apar și trei personaje animate: Oache, Scăpărici și Omide, care simboli-
zează cele trei elemente vitale ale naturii: apa, focul și aerul, fără de care
nu există viață pe pământ.” (Wikipedia.org)
Reține!
Tiparul textual reprezintă un mod de redactare a textului, în func-
ție de scopul pe care-l are acesta. Există cinci tipare textuale: narativ,
descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ.
Tiparul narativ (trăsături):
◗ constă în povestirea unor întâmplări;
◗ presupune prezența unui narator obiectiv/subiectiv;
◗ sunt prezenți indicii de spațiu și de timp;
◗ sunt prezente personajele;
◗ se utilizează verbe de mișcare care anticipează acțiunea.
REDACTARE LUMEA DE ACASĂ • U1

Aplică! TIPARE TEXTUALE

1. Recunoaște tiparele textuale din fragmentele de mai jos.
a. Odată, vara pe-aproape de Moși, mă furișez Argumentativ
din casă și mă duc, ziua miaza-mare, la Ce se argumentează?, De ce?
moș Vasile, fratele tatei cel mai mare, să fur
niște cireșe; căci numai la dânsul și încă
la vro două locuri din sat era câte-un cireș
Descriptiv
văratic, care se cocea-pălea de Duminica
Ce?, Cum?, De către cine?
Mare. Și mă chitesc eu în mine, cum s-o dau,
ca să nu mă prindă. Întru mai întâi în casa
omului și mă fac a cere pe Ioan, să ne ducem
Explicativ
la scăldat.
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
Ce se explică?, De cine?, De ce?

b. — Când vine bunicul? Am întrebat eu.

— Cam într-o săptămână, a spus mama. Are de terminat niște lucruri
Dialogat
apărute pe ultima sută de metri, apoi o să vină cu avionul și o să
Cine?, Despre ce/cine?
rămână definitiv la noi.
— Trebuie să-l facem pe bunicul să se simtă binevenit, copii, a spus
tata. Casa noastră e și casa lui acum. Aștept să-l tratați exact ca pe
Narativ
un membru al familiei. Cu respect și amabilitate. Și poate cu puțin
Cine?, Ce face?, Unde?, Când?
mai multă înțelegere, fiindcă îi e foarte dor de bunica.
(Robert Kimmel Smith, Război cu bunicul)

c. Vântul de cu noapte măturase norii de pe cer și numai din văile adânci,

ce se deschideau sub picioarele noastre, negurile, deșteptate de întâile
raze ale dimineții, începeau să se înalțe, ca fumul pornit dintr-o jertfă
colosală a Naturii către Ziditorul său.
(Calistrat Hogaș, Hălăuca)

2. Recitește fragmentul care conține tiparul textual narativ și răspunde

cerințelor următoare:
a. Transcrie indicii de timp și indicii de spațiu.
b. Menționează tipul naratorului și justifică-ți răspunsul.
c. Rescrie, din fragmentul dat, două verbe de mișcare.
d. Precizează personajele prezente în text și relațiile dintre ele.
3. Scrie un text narativ în care:
a. să povestești o întâmplare, reală sau imaginară, petrecută în vacanță.
Fii creativ!
b. să povestești o întâmplare având ca suport imaginea alăturată.
Realizează un text nara-
În alcătuirea textului tău, vei avea în vedere:
tiv, sub forma unei pagini de
• să respecți cerința dată;
jurnal de călătorie, în care
• să fixezi întâmplările spațio-temporal;
să inserezi imagini, desene
• să menționezi întâmplările în ordine cronologică;
dintr-o drumeție pe munte.
• să respecți regulile de ortografie, punctuație și de așezare în pagină.

27
U1 • LUMEA DE ACASĂ
Redactarea unui text narativ la persoana I.
Etapele scrierii
Reține!
Scrisoarea este o comu-
nicare scrisă și trimisă cuiva
prin poștă sau prin interme-
diul unei alte persoane.
Scrisoarea, ca metodă
scrisă de comunicare, a în-
ceput să fie folosită încă din
Antichitate. Odată cu evo-
luția tehnologiei, scrisorile
au devenit din ce în ce mai
rare, ele fiind înlocuite cu
mijloace moderne (internet,
telefon etc.).
Scrisorile pot fi: famili-
ale (se trimit părinților, fra-
ților, rudelor apropiate); de
felicitare (se redactează cu
ocazia unor evenimente deo­-
sebite – aniversare, căsăto-
rie, obținerea unui premiu
etc.); amicale; de recoman-
dare; de recunoștință etc.
28
REDACTARE
Prelectură
1. Recunoști mijlocul de comunicare prezentat în imaginea alăturată?
Care crezi că este rolul lui?
2. Ai redactat vreodată o scrisoare? Dacă da, menționează cui ai scris.
3. Consideri că astăzi mai sunt necesare scrisorile? Justifică-ți răspunsul!
Lectură
Una dintre prieteniile celebre din literatura română este aceea dintre
Mihai Eminescu și Ion Creangă.
Latura sensibilă a sufletului marelui povestitor este evidentă în scriso-
rile sale adresate poetului. Iată mai jos una dintre scrisorile adresate lui
Mihai Eminescu, pe care te invităm să o citești.
Ieși, 1877, decembre
Bădie Mihai,
Ai plecat și mata din Ieși, lăsând în sufletul meu multă scârbă și amăreală.
Să deie Dumnezeu să fie mai bine pe acolo, dar nu cred. […]
Dar, iartă și mata, căci o prietinie care
ne-a legat așa de strâns nu poate să fie
ruptă fără de ciudă din partea aceluia care
rămâne singur. Această epistolie ți-o scriu
în cerdacul unde de atâtea ori am stat îm-
preună, unde mata, uitându-te pe cerul plin
cu minunății, îmi povesteai atâtea lucruri
frumoase… frumoase… Dar coșcogemite
om ca mine, gândindu-se la acele vremuri,
a început să plângă… Bădie Mihai, nu pot să uit acele nopți albe când hoină-
ream prin Ciric și Aroneanu, fără pic de gânduri rele, dar din dragostea cea mare
pentru Ieșul nostru uitat și părăsit de toți. Și dimineața când ne întorceam la
cuibar, blagosloviți de aghiazma cea fără de prihană și atât iertătoare a Tincăi,
care ne primea cu alai, parcă cine știe ce nelegiuire am făptuit și noi. Ți-aș scrie
mai multișor, însă a venit Enăchescu și trebuie să plec cu dânsul la tipografie.
Cu toată dragostea,
Ionică
Postlectură
Răspunde următoarelor întrebări referitoare la scrisoarea dată.
1. Ce elemente specifice conține scrisoarea?
2. Ce idei sunt exprimate în aceasta?
3. Cine a redactat scrisoarea? Cui îi este adresată?
REDACTARE LUMEA DE ACASĂ • U1

Aplică!

Maria a României a fost principesă de coroană și a doua regină

a României, în calitate de soție a principelui, devenit ulterior regele
Ferdinand I al României.
Regina Maria și-a scris ultima scrisoare și testamentul încă din 1933.
Ultimele sale gânduri au fost publicate în ziarul Frontul Mărășești, în ediția
august-septembrie 1938. Care este structura
Citește fragmentul de mai jos, extras din scrisoarea Reginei Maria, unei scrisori?
și apoi răspunde la întrebările date. O scrisoare cuprinde:
29 iunie 1933 ◗ locul de unde se expedi-
Țării mele și Poporului meu, ază scrisoarea și data la
Când veți citi aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tăcerii care a fost concepută, în
veșnice, care rămâne pentru noi o mare taină… Și totuși, din marea dragoste colțul din dreapta sus al
ce ți-am purtat-o, aș dori ca vocea mea să te mai ajungă încă o dată, chiar paginii;
de dincolo de liniștea mormântului. ◗ formula de adresare,
Abia împlinisem 17 ani când am venit la tine. Eram tânără și neștiutoare, însă urmată întotdeauna de
foarte mândră de țara mea de baștină și sunt și astăzi mândră de a fi fost născută virgulă; se scrie la mijloc,
în susul paginii; formula
Engleză; dar când am îmbrățișat o nouă naționalitate m-am străduit să devin o
de adresare se folosește în
bună Româncă. La început n-a fost ușor. Eram singură, într-o țară străină, singură
funcție de persoana căreia
între străini. […] Am devenit a voastră prin bucurie și prin durere. […]
i te adresezi (destinata-
Poate de mine vă veți aminti, deoarece v-am iubit cu toată puterea inimii
rului): Dragă mamă/tată,
mele și dragostea mea a fost puternică, plină de avânt; mai târziu a devenit
Dragi bunici, Dragul meu
răbdătoare, foarte răbdătoare. Mi-a fost dat să trăiesc cu tine, Poporul meu, prieten, Stimată doamnă/
vremuri de mare restriște și vremuri de mari îndepliniri. Pentru un timp mi-a Stimate domnule etc.
fost dat să-ți fiu călăuză, să-ți fiu inspiratoare, să fiu aceea care a păstrat fla- ◗ conținutul scrisorii –
căra vie, aceea care a devenit centrul de îndârjire în zilele cele mai negre. […] respectă structura unei
În acele zile mi-ai dat un nume ce mi-a fost drag: m-ai numit „Mama tuturor” compuneri (introducere,
și așa vreau să rămân în amintirea ta, aceea care putea totdeauna să fie gă- cuprins și încheiere);
sită, în clipele de durere sau de pericol… […] ◗ formula de încheiere,
Eu am ajuns la capătul drumului meu. Dar înainte de a tăcea pentru veșnicie imediat după conținutul
vreau să-mi ridic pentru ultima dată mâinile pentru o binecuvântare… Te bine- scrisorii, în dreapta; se re-
cuvântez, iubită Românie, țara bucuriilor și durerilor mele, frumoasă țară, care dactează în funcție de des-
ai trăit în inima mea și ale cărei cărări le-am cunoscut toate… Frumoasă țară tinatar: Al vostru fiu/nepot,
pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă am împărtășit-o atâția ani, al cărei Cu afecțiune…, Cu respect,
vis strămoșesc l-am visat și eu și mi-a fost îngăduit să-l văd împlinit. Fii tu veșnic fostul dvs. elev,… etc.
îmbelșugată, fii tu mare și plină de cinste, să stai veșnic falnică printre alte nați- ◗ semnătura expeditorului,
uni, să fii cinstită, iubită și pricepută. […] imediat după formula de
Am iubit adevărul și am visat să trăiesc în lumina soarelui, însă fiecare tră- încheiere;
◗ post‑scriptum (P.S.) –
iește cum poate, nu cum ar dori… Dar când îți vei aminti de mine, Poporul meu,
adaugă o informație pe
gândește-te ca la una care a îndrăgit viața și frumusețea, care a fost prea cinstită
care expeditorul a omis să
ca să fie cu băgare de seamă, prea miloasă să fie învingătoare, prea iubitoare ca
o scrie în conținutul pro-
să judece. N-am nicio avuție să vă las; ceea ce cu atâta mărinimie mi-ați dăruit
priu-zis al scrisorii.
am cheltuit între voi; am înfrumusețat acele locuri unde mi-a fost dat să trăiesc.

29
U1 • LUMEA DE ACASĂ
Portofoliu
◗ Sub îndrumarea profeso-
rului tău, realizează un plic.
Poți alege să-l realizezi
dintr-o hârtie albă sau din
una colorată.
◗ Redactează apoi o scrisoare,
de minimum 150 de cu-
vinte, adresată scriitorului
preferat, în care să-i trans-
miți impresiile și sentimen-
tele tale referitoare la cărțile
scrise de acesta. După ce ai
terminat scrisoarea de re-
dactat, pune-o în plicul rea-
lizat de tine. O poți citi apoi
colegilor și, dacă este posi-
bil, trimite‑o scri­itorului, pe
adresa editurii la care i-au
apărut cărțile.
30
REDACTARE
Dacă toate cele frumoase îți vor aminti de mine, atunci voi fi deplin răsplătită
de dragostea ce ți-am dăruit-o, fiindcă frumosul mi-a fost un crez.
Am redeșteptat la o viață nouă micul castel părăsit de la Bran, dar
Tenha-Juvah de la Balcic a fost locul cel înfăptuit, acolo mi-a fost dat să fac din
vis un adevăr […] Încredințez copiii mei inimii Poporului meu; fiind muritori,
pot greși, dar inimile lor sunt calde, așa cum a fost a mea. Iubiți-i și fiți folositori
unul altuia, căci așa trebuie să fie. Și acum, vă zic rămas‑bun pe veci. De-acum
înainte nu vă voi putea trimite niciun semn. Dar mai presus de toate aminteș-
te-ți, Poporul meu, că te-am iubit și te binecuvântez cu ultima mea suflare.
Maria, Regina României
I. a. Cine a scris această scrisoare? Care este destinatarul ei?
b. La ce persoană este redactată? De ce?
c. Transcrie formula de adresare.
d. Care este țara de origine a Reginei Maria? Dar țara adoptivă?
e. Numește două obiective turistice menționate în scrisoare de Regina
Maria.
f. Cum a fost numită Regina Maria de către poporul ei?
g. Care este sentimentul cel mai puternic pe care regina l-a avut pen-
tru poporul român? Justifică printr-o secvență.
h. Ce a îndrăgit Regina Maria?
i. Ce valori morale/culturale sunt exprimate în cuprinsul scrisorii?
II. Imaginează-ți că ești în vacanță, într-o tabără la munte. Redactează o
scrisoare adresată părinților tăi, în care le dezvălui experiențele trăite
aici, în primele zile alte taberei.
Proiect individual
Universul meu de acasă!
Ce înseamnă acasă pentru tine? Te-ai gândit vreodată la elementele
care construiesc universul tău?
Realizează un proiect în care să înfățișezi universul tău de acasă. Alege
tu forma. Poți utiliza desene, fotografii, machete, obiecte diverse.
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII LUMEA DE ACASĂ • U1

Vocabularul
Cuvântul: formă și sens. Sensurile cuvintelor în context

Explorează! Limba vorbită.

Limba scrisă
1. Desenează în caiet o umbrelă asemănătoare celei din imagine. Com-
bină literele de pe picăturile de ploaie, astfel încât să obții cât mai multe Observă!
cuvinte și pune-le apoi pe umbrela desenată de tine.
Precizează în care dintre si-
o d tuațiile date exprimarea este
a n
r mai îngrijită:
b c
s a. — De vânzare-ți e găinușa
p ceea… măi băiate?
u
r — De vânzare, moșule!
m
— Și cât cei pe dânsa?
i
— Cât crezi dumneata că face!
— Ia ad-o-ncoace la moșul, s-o
drămăluiască! (Ion Creangă)
b. Cel mai luminat dascăl, din
2. Realizează în caiet trei coșuri asemănătoare celor de mai jos. Din a cărui artă educativă m-am
lista dată, scrie în coșul corespunzător, cuvintele vechi, cuvintele noi împărtășit cât am urmat
și cuvintele cunoscute tuturor vorbitorilor limbii: calculator, mouse, școala primară germană din
bu­cătărie, living, ieniceri, pom, buzdugan, cușmă, metrou, sobă, avion, Sebeș, a fost Hans Wolf […]
sită, pârcălab, fruct, laptop. (Lucian Blaga)

Reține!
În general, o limbă cu-
noaște două forme.
◗ Limba vorbită se ba-
cuvinte vechi cuvinte noi cuvinte cunoscute zează pe articularea de
vorbitorilor
sunete. Este limba pe
3. Privește imaginile de mai jos și răspunde cerințelor. care o folosim în conver-
sațiile zilnice. Este spon-
tană, mai puțin îngrijită.
Este orientată spre ascul-
tare și vorbire.
◗ Limba scrisă folosește
A. B. C. D. semne grafice. Presupune
a. Notează în caiet cuvintele corespunzătoare obiectelor din imagini. respectarea anumitor re-
b. Alcătuiește contexte în care cuvintele menționate anterior să aibă guli. Valorifică abilitățile
alte sensuri. de citire și de scriere.

31
U1 • LUMEA DE ACASĂ
liliac, lilieci (s.m.) Arbust înalt cu
frunze ovale, cu flori plăcut mi-
rositoare, albe sau colorate în
diferite nuanțe de violet sau al-
bastru-violet, crescute în formă
de buchete, cultivat ca plantă
ornamentală.
liliac, lilieci (s.m.) Animal ma-
mifer insectivor, asemănător
cu șoarecele, cu aripi adaptate
la zbor, formate dintr-o mem-
brană care leagă degetele
membrelor anterioare cu cele
posterioare și cu coada, și care
trăiește prin locuri întunecoase,
de unde iese numai noaptea.
Fii creativ!
Inventați un cuvânt, al-
cătuiți un articol de dicțio-
nar pentru el și realizați un
desen care să-l sugereze.
32
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
Reține!
Vocabularul sau lexicul cuprinde totalitatea cuvintelor dintr-o
limbă. Vocabularul limbii române se află într-o permanentă mișcare,
datorată apariției de noi cuvinte, dispariției cuvintelor vechi, schimbării
sau îmbogățirii sensului unor cuvinte.
Unitatea de bază a vocabularului este cuvântul.
Cuvântul are sens sau înțeles, acesta reprezentând conținutul său.
Cuvântul are sunete sau înveliș sonor, care constituie forma lui.
liliac – sunete: [l],[i],[l],[i],[a],[c]
În limba română, există cuvinte:
◗ cu același sens, dar cu sunete diferite: trist – mâhnit;
◗ cu sens diferit, dar cu aceeași formă: păr – totalitatea firelor sub-
țiri, care cresc pe pielea omului și mai ales pe a unor animale;
păr – pom din familia rozaceelor cu coroana piramidală, cu
frunze ovale, cu flori mari, albe sau roz, cultivat pentru fructele
lui comestibile.
Sensul cuvintelor se stabilește doar în context.
Contextul este o îmbinare de cuvinte, un enunț sau un text în care
apare un cuvânt.
Observă!
1. Asociază sensurile cuvântului picior, scrise mai jos, cu imaginile cores­-
punzătoare:
a. parte a corpului uman; c. unitate de măsură;
b. parte a unui colț de natură; d. element de susținere.
A. C.
1 picior = 12 inchi
1 yard = 36 inchi
1 yard = 3 picioare
1 milă = 5,280 picioare
1 milă = 1,760 yarzi
B. D.
2. Care dintre sensurile cuvântului picior este cunoscut vorbitorilor? Care
dintre sensuri se bazează pe o asemănare?
3. Ce poți spune despre sensul cuvântului picior la care face referire a patra
imagine?
4. Alcătuiește scurte enunțuri cu sensurile date.
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII LUMEA DE ACASĂ • U1

Reține!
În funcție de context, cuvântul poate avea:
◗ Sens propriu. Este sensul obișnuit al unui cuvânt, cunoscut și folosit
de toți vorbitorii. Redă un aspect din realitate. Sensul propriu poate fi:
 de bază – sensul pe care cuvântul îl păstrează în orice context;
Exemplu: A rupt o floare din grădină.
 secundar – sensul rezultat pe baza unei asemănări cu obiectul
denumit de sensul de bază.
Exemplu: Mustul a făcut floare.
◗ Sens figurat. Este sensul neobișnuit, deosebit al unui cuvânt, folosit
cu valoare expresivă.
Exemplu: Fata este floarea mamei.

Aplică!

1. Numește obiectele din imaginile alăturate și notează în caiet cuvintele

care le denumesc. Precizează apoi sensul și sunetele cuvintelor notate.
Cuvânt____________ , sens___________ , sunete_______________.
Cuvânt____________ , sens___________ , sunete_______________.
2. Scrie în caiet sensul cuvintelor evidențiate din enunțurile de mai jos.
a. A calculat aria triunghiului. _______________________
b. Bunicul a fost la arie._____________________________
c. Soprana a interpretat o arie minunată._______________
3. Scrie în caiet, în dreptul fiecărui enunț, tipul de sens (propriu, secundar, Fii creativ!
figurat) al cuvintelor evidențiate.
Redactează un text nara-
a. Copilul și-a fracturat brațul. d. Sulina este un braț al Dunării.
tiv, de 100-120 de cuvinte,
e. Brațul balanței s-a înclinat.
b. Brațul macaralei s-a rupt. în care să prezinți o întâm-
f. Soarele aruncă brațe fierbinți
plare amuzantă în care să
c. A luat un braț de lemne. peste câmpie.
integrezi cuvintele polise-
4. Construiește enunțuri adecvate în care cuvintele stea, izvor, pânză să fie
mantice: casă, picior, stea.
folosite cu sens propriu de bază, sens propriu secundar și cu sens figurat.
5. Alcătuiește enunțuri în care cuvintele subliniate să fie folosite cu sens
figurat.
a. S-a admirat în oglindă.
b. Muntele acela este foarte înalt.
c. În pădure sunt multe animale.
d. Apa este rece.
6. Notează cuvintele utilizate cu sens figurat în enunțurile date. Alcătu-
iește enunțuri în care acestea să fie folosite cu sens propriu.
a. A mers până-n inima pădurii.
b. Privirea sa arunca săgeți.
c. Bărbatul acela este în toamna vieții.
d. A găsit cheia sufletului ei.

33
U1 • LUMEA DE ACASĂ
Sinonime. Antonime (actualizare)
Reamintește-ți!
Sinonimele sunt cuvin-
tele cu formă diferită și cu
sens asemănător sau identic.
Antonimele sunt cuvin-
tele cu formă diferită și cu
sens diametral opus.
Sinonimele și antonimele
unui cuvânt se stabilesc în
funcție de context.
Sinonimele și antonimele
trebuie să fie aceeași parte
de vorbire.
Sinonimele și antonimele
se pot stabili:
◗ între două cuvinte
(a fo­losi – a utiliza;
sincer – mincinos);
◗ între un cuvânt și o expre-
sie (a fugi – a o lua la sănă-
toasa; a uita – a-și aduce
aminte);
◗ între două expresii
(a se da de-a dura – a se
da de-a berbeleacul; cu
capul pe umeri – cu capul
în nori).
34
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
Explorează!
1. Transcrie pe caiet enunțurile date și înlocuiește adjectivul crud cu sen-
sul corespunzător din seria: necopt, tânăr, fraged, rău, plăpând.
a. Pomișorul este crud.
b. Fructul este crud.
c. Carnea cumpărată este crudă.
d. Directorul este un om crud.
e. Copilul este încă crud la minte.
2. Scrie textul de mai jos în caiet și subliniază cu o linie cuvintele cu sens opus.
Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era
fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laț, lăsând tot greul pe fata
moșneagului. Fata moșneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare
și bună la inimă.
(Ion Creangă, Fata babei și fata moșneagului)
Aplică!
1. Identifică și scrie în caiet intrusul din seriile următoare:
a. liniștit, calm, agitat, pașnic;
b. pictură, imagine, desen, tabel;
c. a spune, a grăi, a tăcea, a cuvânta, a zice.
2. Rescrie în caiet perechea de antonime din seriile:
a. prieten – amic, cunoscut – necunoscut, victorie – biruință;
b. delicat – gingaș, harnic – leneș, greșit – incorect;
c. a escalada – a coborî, a conversa – a dialoga, a investi – a învesti.
3. Scrie câte un sinonim pentru expresiile evidențiate din enunțurile:
a. Abia după ce a dat testul, i-a picat fisa cum se rezolva problema.
b. Noul coleg este mereu cu nasul pe sus.
c. Nepotul năzdrăvan a scos peri albi bunicilor.
d. Pentru a nu fi considerat vinovat, Mihai a dat cărțile pe față.
4. Găsește câte un sinonim și un antonim pentru cuvintele: noroc, viteaz,
sincer. Notează-le în caiet.
5. Menționează sinonimul contextual al verbului a trece din enunțurile de
mai jos.
a. Ploaia a trecut.
b. Profesorul a trecut nota în carnet.
c. Copilul și bunica trec strada pe la trecerea de pietoni.
d. Toți elevii au trecut clasa.
e. Bunicului i-a trecut prin minte un gând din tinerețe.
f. Fratele meu a trecut cu bine examenul.
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII LUMEA DE ACASĂ • U1

Omonime. Cuvinte polisemantice

Explorează!

1. Scrie în caiet cuvintele redate de imaginile de mai jos. Indică sensurile

lor. Ce observi în ceea ce privește forma cuvintelor? Dar în legătură cu
sensul lor?
A. B.

2. Alcătuiește enunțuri în care cuvântul dor să fie substantiv, respectiv

verb.
3. Scrie în caiet enunțurile date și completează-le cu forma corectă a cu-
vintelor indicate sau sugerate de imagine:
a. A mers în vizită la … .
… cartea de care ai nevoie! ea/ia

b. A așezat … în dulap. Andreea este … .

◗ Ce precizări poți face în legătură cu scrierea, respectiv pronunția Observă!

cuvintelor? La exercițiul 4, verbul
4. Menționează sensurile cuvântului a ridica din enunțurile următoare: a ridica are, în funcție de
a. Elicopterul s-a ridicat deasupra pădurii. context, mai multe sensuri:
b. Ei au ridicat o casă nouă. a înălța, a construi, a sălta,
c. Bunicul a ridicat sacul în căruță. a crește. Între acestea există
d. De când nu l-a mai văzut, copilul se ridicase mult. o legătură semantică.
◗ Ce observi?

Reține!
Omonimele sunt cuvintele cu aceeași formă, dar cu sensuri complet
diferite. Omofonele sunt cuvin-
Exemplu: leu – unitate monetară; leu – animal sălbatic. tele care se pronunță la fel,
Omonimele pot fi: dar se scriu diferit.
a. lexicale (aparțin aceleiași părți de vorbire). Ele sunt: Exemplu: pronumele perso-
• totale, când au forme identice pe tot parcursul flexiunii; nal ea, verbul ia.
Exemple: ban, bani = monedă; ban, bani = dregător în Evul Mediu. Omografele sunt cuvin-
• parțiale, când au forme flexionare diferite; tele care au grafie identică
Exemple: corn, coarne (Cerbul are coarnele mari.); corn, cornuri (se scriu la fel), dar se pro-
(Îmi plac cornurile cu gem.); nunță diferit.
b. lexico-gramaticale (sunt părți de vorbire diferite); Exemplu: substantivul
Exemple: Eu port o ie nouă. În port sunt multe vapoare. haină/adjectivul haină

35
U1 • LUMEA DE ACASĂ
Știați că...?
◗ Cuvinte precum gură,
cap, mână, face, a fi, a lua
au fiecare din ele peste
zece sensuri principale,
cărora li se adaugă alte
sensuri secundare.
◗ Cuvântul pânză cu înțe-
lesul „țesătură făcută din
fire de bumbac, de in, de
cânepă” a primit după
modelul împrumutat din
limba franceză (toile) sen-
sul de „bucată de țesătură
deasă fixată pe un cadru,
pe care se pictează;
tablou”.
Observă!
Găsește cuvintele repre-
zentate prin imagini. Alcă-
tuiește enunțuri în care să
folosești corect respectivele
omonime.
36
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
Reține!
Cuvântul polisemantic este cuvântul care, în funcție de context, are
două sau mai multe sensuri între care există o legătură.
Polisemantismul este o dovadă a bogăției unei limbi.
Aplică!
1. Alcătuiește enunțuri cu omonimele: boboc, ceară, vie, lac, elan.
2. Transcrie propozițiile pe caiet și completează spațiile libere cu omoni-
mele potrivite:
a. Bunica țese la … . Bunicul a luptat în … .
b. Am pus merele în … . Soba are un … nou.
c. A pus în castron … cu … . Iarna se dă cu … .
3. Scrie enunțuri cu omografele următoare: acele/acele, haină/haină,
mobil/mobil.
4. Notează în caiet formele de plural ale omonimelor parțiale: bandă, ghid,
roman, cot, cristal. Alcătuiește câte un enunț cu fiecare formă găsită.
5. Găsește câte un sinonim pentru fiecare sens al verbului a simți din
enunțurile următoare:
a. Căzând din pom, a simțit o durere puternică la picior.
b. Căprioara a simțit pericolul.
c. A simțit că sora lui are nevoie de el.
d. Câinele și pisica și-au simțit stăpânul intrând în casă.
6. Alcătuiește câte trei enunțuri cu fiecare dintre cuvintele polisemantice:
ochi, a lua, gură, balon.
7. Descoperă omonimul! Scrie în caiet cuvântul găsit.
a. Sentiment sau unitate de măsură: m_ _ _ .
b. Animal sau unitate monetară românească: l_ _.
c. Loc special amenajat unde se treieră cerealele sau compoziție muzi-
cală vocală care face parte dintr-o operă, operetă: a_ _ _
d. Clădire mare, cu multe etaje sau grămadă de obiecte de același fel,
alcătuind o unitate: b_ _ _.
8. Gândește-te la un cuvânt care are omonime. Spune-i sensurile și pro-
voacă-ți colegii să ghicească la ce cuvânt te-ai gândit.
9. Integrează, în câte un enunț, fiecare dintre omonimele: vie, mobil, vis,
urmând exemplul de mai jos.
Exemplu: În fiecare lună el se uită la lună.
10. Alcătuiește câte o strofă din patru versuri în care să integrezi cuvintele
polisemantice nod și a trece.
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII LUMEA DE ACASĂ • U1

Sunetele limbii române (actualizare)

Structura fonologică a cuvintelor: diftong, triftong, hiat

Explorează!

Mihai este elev în clasa a VI-a. I s-a cerut să precizeze su-

netele din cuvintele date și să le numească. Din nefericire,
el nu-și mai aduce aminte tot ce a studiat în clasa a V-a.
Îl poți ajuta tu?
Miruna găleată

Sunetul este ceea ce pronunțăm. Reprezentarea grafică a sunetului

este litera. În general, în limba română, o literă transcrie un sunet. Amintește-ți!
Excepții Sunetele limbii române
◗ O literă poate transcrie mai multe sunete. Exemplu: x se citește ks în excur- sunt:
sie, respectiv [gz] în examen. ◗ Vocalele – sunete care se
◗ Un sunet poate fi transcris prin mai multe litere. Exemplu: Consoana k rostesc fără ajutorul altor su-
poate fi redată prin literele c, q, k. nete și care pot forma sin-
◗ Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi redau: gure silabe (a, ă, î, e, i, o, u).
ü un sunet, în situația în care, în silaba din care fac parte, există o vocală. Sunt mereu vocale a, ă și î.
Exemplu: gea-nă [ğană]; ◗ Semivocalele – sunete ase-
ü două sunete, când, în silaba din care fac parte, urmează o consoană mănătoare vocalelor, dar
sau formează singure o silabă. Exemple: cer [č e r], chenar [ĸ’ e n a r]. pronunțate mai puțin in-
De obicei, grupurile de litere transcriu un sunet atunci când se află îna- tens și care nu pot forma
intea unei vocale, în aceeași silabă. singure silabă: ĕ, ĭ, ŏ, ŭ.
◗ Consoanele – sunete care
Descoperă! se pronunță cu ajutorul
unei vocale și care nu pot
1. Desparte în silabe cuvintele: câine, aripioară, idee. forma singure silabă: b, c,
2. Ce sunete sunt cele colorate? d, f, g, h, j, k, l, m, n, p, r, s, ș,
3. Câte sunete sunt în cuvântul ei? Care sunt acestea? t, ț, v, x, w, z.
4. Scrie în caiet varianta în care toate cuvintele sunt corect despărțite
în silabe:
a. car-te; pă-re-a; ve-cin; ex-er-ci-țiu;
b. ma-să; ast-ma-tic; po-e-zie; sand-vici.
c. punc-ți-e; le-oa-i-că; arc-tic; o-blon;
d. zi-cea; e-xa-me-ne; a-pă; u-ti-li-za-re.
5. Precizează corespondența între numărul de litere și numărul de sunete
din cuvintele: ceață, chei, gheață, ceas, dulceață. Desparte cuvintele
în silabe.

37
U1 • LUMEA DE ACASĂ
Observă!
Pentru a stabili corect dif-
tongul, triftongul sau hiatul
este obligatorie despărțirea
în silabe a cuvintelor.
În cuvintele scrise cu
cratimă, aceasta marchează
rostirea rapidă, într-o silabă,
care poate conține diftong
sau triftong.
Exemple:
Mi-a oferit un frumos cadou
de ziua mea. [mia] ĭa – diftong
I-ai spus adevărul.
[iai] ĭaĭ – triftong
38
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
Reține!
Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și o semivo-
cală, pronunțate în aceeași silabă. Exemplu: câi-ne.
Diftongul este:
◗ urcător sau ascendent, când este alcătuit din semivocală + vo-
cală. Exemplu: ĭar-bă;
◗ coborâtor sau descendent, când este alcătuit din vocală + semi-
vocală. Exemplu: pâĭ-ne.
Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocală și două semi-
vocale, pronunțate în aceeași silabă. Exemplu: ari-pioa-ră.
Hiatul presupune întâlnirea a două vocale alăturate, aflate în silabe
diferite. Exemplu: ce-re-a-le.
Aplică!
1. Menționează numărul de litere și de sunete din cuvintele: ghețar, che-
nar, eu, exercițiu, trunchi, machiaj, girafă, ceartă, rochie, trece.
2. Transcrie cuvintele în caiet și încercuiește diftongii și triftongii, mar-
când semivocala: foială, pleoapă, cureaua, mergeau, cereau, soare,
surioară, tablou.
3. Desparte în silabe cuvintele următoare, apoi subliniază vocalele în hiat:
făină, fiecare, grație, carieră, apropiere.
4. Găsește intrusul din fiecare serie:
a. aer, seară, cooperare, melodie;
b. dormeau, greșeală, grațioasă, târziu;
c. picioare, lăcrămioară, creioane, lupoaică.
5. Desenează în caiet două baloane, unul galben și
celălalt roșu. Pe balonul galben notează cuvintele
în care litera x se pronunță gz, iar pe cel roșu cu-
vintele în care litera x se pronunță ks din seria ur-
mătoare: exemplu, exagerare, executa, exmatricula,
exact, excludere, examen, excursie.
Lucrați în echipă!
Formați echipe de câte patru și găsiți, în cinci minute, cât mai multe
cuvinte care să conțină:
a. diftongul oĭ;
b. triftongul ĕaŭ;
c. hiatul a-u;
d. cuvinte cu hiatul i-e;
e. cuvinte cu dublu diftong.
Câștigă echipa care a găsit cele mai multe cuvinte în timpul alocat.
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII LUMEA DE ACASĂ • U1

Despărțirea cuvintelor în silabe (principiul fonetic)

Descoperă! Amintește-ți!
Silaba este formată dintr-o
1. a. Numește obiectele reprezentate în imaginile de mai jos. vocală sau un grup de sunete
ce conține, obligatoriu, o vo-
cală și care se rostește prin-
tr-un singur efort expirator.
     A.    B. C.  D. În funcție de numărul de
b. Desparte în silabe cuvintele care denumesc obiectele. Câte silabe silabe pe care le conțin, cu-
conține fiecare? vintele pot fi:
2. Menționează sunetele din fiecare silabă și precizează, acolo unde este ◗ monosilabice – au o sin-
cazul, între care dintre ele s-a făcut despărțirea. gură silabă: pom, cer, cap,
lemn;
Reține! ◗ plurisilabice – când sunt
alcătuite din două sau mai
Reguli de despărțire în silabe multe silabe: aer (a-er),
1. O consoană între două vocale trece la silaba următoare: po-diș, ra-ză, cameră (ca-me-ră), familie
ma-și-nă. (fa-mi-li-e).
2. Două consoane între vocale se despart astfel: prima rămâne în silaba
dinainte, iar a doua va trece la silaba următoare: ac-tiv, sim-bol, ar-tă.
Excepție! În cazul grupului de două consoane alăturate, aflate între
vocale, care au ca al doilea element consoana l sau r, iar ca prim ele-
ment una dintre consoanele b, c, d, f, g, h, p, t, v, despărțirea se face
înaintea grupului de consoane (-bl, -br, -cl, -cr, -dl, -dr etc.): ca-blu,
co-dru, cu-pru, ti-tlu, li-tru.
3. Trei consoane, aflate între două vocale, se despart, de regulă, după Reține!
prima consoană: as-pru, cin-ste, de-lin-cvent.
Dacă o vocală este ur-
Excepție! În cazul grupurilor lpt, mpt, nct, ncș, ncț, rct, rtf, stm, ndv,
mată de un diftong sau de
despărțirea se face după a doua consoană: sculp-tu-ră, somp-tu-os,
un triftong, despărțirea se
send-viș/sand-vici, punc-te, jert-fă.
face după vocală.
4. Două vocale alăturate se despart astfel: prima rămâne în silaba
Linia de despărțire în si-
dinainte, a doua trece în silaba următoare.
labe se scrie doar la sfârșitul
rândului și nu se reia la înce-
Aplică!
putul rândului următor.
1. Desparte în silabe cuvintele următoare și precizează regula pe care Nu se recomandă despăr-
ai aplicat-o: candelabru, creastă, aspru, suplu, dovleac, frecvent, mapă, țirea unui cuvânt la sfârșit de
jertfă, handbal, fiindcă, fiică, tavă, punctuație. rând prin trecerea pe rândul
2. Transcrie în caiet seria în care toate cuvintele sunt corect despărțite în silabe: următor a unei singure litere
a. pi-a-tră, po-e-zi-e, con-di-ție; (o vocală)! În schimb, când
b. ca-si-e-ri-e, su-bi-ect, fe-bru-a-ri-e; este absolut necesar, prima
c. arc-tic, func-ți-e, or-to-gra-fi-e; vocală a unui cuvânt se poate
d. sculp-tor, pus-tnic, fiin-ță. lăsa la sfârșitul unui rând.

39
U1 • LUMEA DE ACASĂ
Dicționar
1
 chelbașe (s. f.) – care are chel­
­be; calviție, chelie, pleșuvie.
2
 țâțână, țâțâni (s. f.) – balama.
 caier, caiere (s. n.) – mănunchi
3
de lână, de in, de cânepă sau
de borangic, care se pune pe
furcă pentru a fi tors manual.
 laviță, lavițe (s. f.) – scândură
4
lată fixată pe țăruși de-a
lungul unui perete în casele
țărănești, pe care se stă.
5
 sarică, sarici (s. f.) – manta
țărănească lungă, țesută
din fire groase de lână.
40
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE
Valori etice în legendele popoarelor
Prelectură
1. De-a lungul timpului, oamenii au încercat să explice modul în care au
apărut păsările, plantele, animalele, formele de relief etc. Cunoști vreo
legendă/poveste referitoare la originea acestora?
2. Ce trăsături/valori apreciezi la cei din jur?
Desenează pe caiet un copac asemănător celui din imaginea alăturată.
Scrie pe ramuri valorile morale în care crezi.
Lectură
,,Ștefan cel Mare a fost unul dintre rarele exemple ale istoriei noastre
care a înțeles că puterile cele mari se găsesc în mulțimile liniștite ale popo-
rului, nu în rândurile celor puțini și mândri care înconjurau tronul, urmă-
rind căpătuiala, dar se cutremurau de groază când auzeau că se apropie
orice dușman”, scria marele istoric Nicolae Iorga în Istoria lui Ștefan cel Mare
povestită poporului românesc (1904).
Citește cu atenție legenda Povestea Vrancei. Conform legendei care cir-
culă în ținut, numele Vrancea ar proveni de la Tudora Vrâncioaia, bătrâna
care ar fi găzduit, ospătat și încurajat în casa ei pe domnitorul Moldovei,
Ștefan cel Mare. Legenda spune că locuința bătrânei Tudora Vrâncioaia
s-ar fi aflat pe teritoriul actual al comunei Bârsești, pe dealul Dumbrava.
Povestea Vrancei
Demult, pe timpul domniei lui Ștefan cel Mare, pe când Țara Românească nu
era unită încă și ținuturile Munteniei și Moldovei aveau fiecare domnii lor, a fost
o luptă mare între plăieșii lui Ștefăniță și armia turcească, ce năpădise ca frunza
și iarba pe pământul Moldovei. Bătălia a fost aprigă și, din cauza numărului
prea mare de dușmani, față de oastea lui Ștefan, moldovenii au căzut biruiți.
Voievodul, amărât în suflet de această pierdere, fugise din fața puhoiului
vrăjmaș, ca să nu fie prins și, rătăcind singur prin munți, a ajuns pe Valea Putnei.
Pe atunci, în Vrancea nu erau sate cu lume multă, ca în vremea de astăzi
și nici locuri goale și dealuri chelbașe 1, cum se văd acum. Codrii stăpâneau
mai peste tot și abia unde și unde câte un pâlc de case se găseau înșiruite și
ascunse pe la poalele pădurilor, lăturiș cu scurgerea apelor, iar oamenii erau
mai toți ciobani, care-și pășunau oile prin golurile și poienile munților.
După atâta umblătură prin codri, nimeri prin asfințitul soarelui la o casă
de pe dumbrava Bârseștilor. Aici, o babă bătrână torcea dintr-un fuior de câ-
nepă pe prispa casei.
— Bună ziua, bătrânico, zise voievodul descălecând și legând calul de
țâțâna 2 porții.
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE
— Bună să-ți fie inima, voinice, răspunse blând bă-
trâna care, uitând să mai tragă fir din caier 3, privea mi-
rată pe viteaz, căci nu-l cunoștea cine este.
— Fă bine, mătușică, de-mi dă ceva de mâncare și
lasă-mă să mă odihnesc puțin, că tare am ostenit de
când umblu pe coclaurile astea.
Baba, fără să mai facă vorbă multă, puse masa și îi
dete străinului să îmbuce lapte cu mămăligă și brânză
de oi, repezindu-se apoi la coșar de așeză armăsarul
la iesle.
Când se înapoie în casă, găsi pe străin culcat. Se
așezase pe o laviță 4, așa îmbrăcat cu sarica 5 cum se
afla și ațipise, căci, după cum se cunoștea pe trăsăturile
feței, era tare obosit. Îl privea acum nedumerită baba
și nu înțelegea cine să fie străinul acesta cu părul bălai
și cu fața rumenă și frumoasă, de a rătăcit tocmai prin
inima codrilor aceștia, unde doar mocanii de aici sălăș-
luiau în voie cu oile lor, fără să le tulbure cineva liniștea.
Tot uitându-se așa cu luare-aminte, bătrâna observă
că voinicul purta haine ostășești de domn, cusute în fi-
returi și aur, pe sub sarica greoaie de lână de oaie, care
se lăsase puțin la o parte, dezvelindu-i pieptul de viteaz.
Îndată își dădu cu ideea că nu poate să fie altul
decât Ștefan Vodă, domnul Moldovei, despre care au-
zise că fusese învins de turci într-o bătălie, că oastea i-a
fost risipită și alungată, iar el s-a retras în munți.
Fără să mai stea pe gânduri, porni la fugă până la
stâna din vale, ca să-și vestească feciorii, lăsând pe Ște-
fan Vodă singur, să se mângâie cu somnul.
Baba avea șapte feciori voinici, tot unul și unul, nalți,
spătoși și vânjoși, care nu se temeau de nimeni în calea
lor. În ei își pusese acum nădejdea și, ajungând la stână,
le povesti cele întâmplate cu voievodul, îndemnându-i
ca să plece cât mai curând și, răscolind ținutul Vrancei,
LUMEA DE ACASĂ • U1
să strângă pe toți voinicii plaiului acesta, cu care Ștefan
să pornească la luptă și să alunge pe turci din țară.
De cuvânt, feciorii babei, toți șapte, se răspândiră
în șapte părți ale Vrancei, buciumând pe văi și dealuri,
până a doua zi în zori, strângând fiecare câte o ceată de
voinici, cu care se lăsară pe dealul Dumbrăvii.
Dimineața, când baba își văzu feciorii venind, deschise
larg ușa de la odaia în care se afla Ștefan Vodă și voioasă
zise:
— Măria Ta, nu fi întristat. Scris este ca un așa de
bun viteaz să nu rămână învins de mâna dușmanu-
lui. Ia te uită cum îți vin ostașii cu care vei învinge lifta
păgână.
Ștefan ieși în prag și rămase mirat când văzu cur-
gând din toate părțile cete de voinici, înarmați cu lănci
și arcuri, coase și topoare ce străluceau în razele soare-
lui de-abia răsărit.
— Dar de unde sunt acești voinici, bătrâno, și cine
i-a adunat așa?
— Sunt plăieșii Vrancei, Măria Ta, și vin cu toții ca să
pornești cu ei la luptă. Te-am văzut cât de amărât erai
când ai venit aseară și știam că oastea ți-a fost nimicită
în luptă cu turcii. De aceea am trimis pe cei șapte feciori
ce-i am și, uite, până dimineață ți-au strâns oaste nouă
în loc, toți voinici și dornici de luptă.
Apoi, chemându-și feciorii lângă ea, urmă:
— Aista-i Bodea, aista Spirea, celălalt Negrilă, apoi
Bârsan, Spulber, Pavel și cu Nistor. Toți sunt feciorii mei
și acum ți-i dau Măriei Tale. Cu ei și cu întreaga ceată
ce au adunat, mergi fără teamă și-i vei scoate pe duș-
mani din țară. Acum, privea mândru la oștenii aceștia
adunați în pripă în jurul său, care i se părură vrednici de
luptă, apoi, întorcându-se către babă, îi zise:
— Dar cum te numești, bătrâno?
41
U1 • LUMEA DE ACASĂ
Ștefan cel Mare și aprodul Purice,
pictură, Theodor Aman, 1875
Dicționar
tigvă (s. f.) pop. – totalitate
1
a oaselor capului; craniu;
țeastă; scăfârlie.
ponor (s. n.) – coastă ab-
2
ruptă rezultată din surpări
sau prăbușiri de teren.
danie (s. f.) – obiect oferit
3
cuiva sau primit de la cineva
fără plată în semn de priete-
nie, de dragoste, de respect
etc.; cadou; dar; atenție.
Munții Vrancei
Știați că...?
În prezent, Vrâncioaia
este satul de reședință al co-
munei cu același nume din
județul Vrancea.
42
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE
— Tudora Vrâncioaia.
— Să trăiești, mătușă Tudora, și Dumnezeu să-ți dea sănătate, pentru spri-
jinul și dragostea de țară ce arăți.
Apoi, îmbărbătându-și oastea adunată, plecară cu toții peste dealuri și
străbătând codrii la vale, izbi în coastă pe vrăjmași.
Toți s-au luptat voinicește, Ștefan Vodă era printre cei dintâi, înconjurat de
flăcăii Vrâncioaiei, care se luptau ca niște lei, lovind în dreapta și în stânga
tigvele 1 păgâne care cădeau ca bostanii, înroșind pământul.
Și astfel, cu ajutorul lui Dumnezeu, Ștefan a învins și de data asta pe turci,
izgonindu-i din țară afară.
Atunci, de bucurie, voievodul se puse de petrecu și se veseli cu ostașii săi,
iar în urmă chemă lângă el pe cei șapte feciori ai Vrâncioaiei și le zise:
— Flăcăi, cu voi am câștigat izbânda și am alungat pe vrăjmași. Dacă nu
nimeream la casa mamei voastre, multă vreme turcii ne secătuiau țara. Sun-
teți vrednici de răsplata domnească. Iată, voi sunteți șapte frați, iar în Vrancea
sunt șapte munți. Ai voștri să fie în veci, cu văi, cu ponoare 2 și tot ce se află
acolo. Întoarceți-vă, dar, înapoi în codrii voștri și să-i stăpâniți sănătoși, din
neam în neam; iar mamei voastre duceți-i multă sănătate din partea voievo-
dului Ștefan, care la vreme de strâmtorare a găsit la casa ei pat pentru odihnă
și brațe vitejești de luptă.
Le făcu ocolniță pe piele de vițel, scrisă cu litere de aur, pentru dania 3 dom-
nească, document în puterea căruia fiii Vrâncioaiei ajunseră stăpânii Munți-
lor Vrancei, de la Trotuș până în valea Bâsca a Buzăului.
Și de atunci, fiecare din cei șapte frați, înapoindu-se pe plaiurile Vrancei,
s-au așezat la poalele munților, întemeindu-și fiecare sate, după numele lor:
Bodești, Spirești, Negrilești, Bârsești, Spulber, Păulești, Nistorești.
Postlectură
1. Răspunde la următoarele întrebări referitoare la textul dat.
a. Care sunt personajele participante la acțiunea textului?
b. De ce rătăcește domnitorul prin țară?
c. Unde locuiește bătrâna?
d. Cum își dă seama bătrâna că străinul este Ștefan cel Mare?
2. Realizează în caiet corespondența între fiecare personaj/element al
textului și trăsătura specifică:
1. Vrâncioaia a. numeroși
2. Ștefan cel Mare b. bătrână
3. Feciorii c. biruiți
4. Moldovenii d. trist
5. Dușmanii e. curajoși
3. Rescrie în caiet enunțurile de mai jos și completează spațiile libere cu
informațiile corespunzătoare din text.
a. Două caracteristici ale Vrancei la acea vreme sunt: … și … .
b. Tudora Vrâncioaia are … feciori.
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE LUMEA DE ACASĂ • U1

c. Pe feciorii bătrânei îi cheamă … , … , … , … , … , … , … . Creează!

d. Domnitorul răsplătește pe fiecare dintre feciorii Vrâncioaiei cu Care sunt valorile morale
câte … . pe care le respectă Vrân-
4. Crezi că Ștefan cel Mare a procedat corect răsplătindu-i pe fiii Tudorei cioaia? Dar Ștefan cel Mare?
Vrâncioaia? Scrie două-trei enunțuri în care să-ți justifici răspunsul. Desenează pe caiet o floare
5. În ce categorie l-ai încadra pe Ștefan cel Mare? Este un model sau un asemănătoare celei din ima-
antimodel? Justifică-ți răspunsul, valorificând idei din text. gine și scrie apoi valorile pe
petalele flo-
Reține! rii. Asociază
Legenda este un text narativ scurt, în proză sau în versuri, prin care un simbol
se explică apariția unui lucru, a unei ființe, a unui fenomen, desfășurarea fiecărei va-
unor evenimente istorice sau faptele unor eroi sau ale unui erou (mitic), lori găsite și
evidențiind valori precum binele, adevărul, frumosul, curajul, bunătatea justifică!
etc. În legendă se împletesc faptele reale cu cele imaginare, cu ajutorul
unor elemente fantastice, miraculoase.
Legendele sunt de mai multe tipuri:
◗ istorice – relatări legendare bazate pe evenimente istorice reale,
de obicei războaie sau cuceriri;
◗ mitologice – explică originea, existența, caracteristicile unor feno-
mene, personaje, ale florei, ale faunei, ale astrelor etc.
◗ religioase – redau faptele sfinților.

Aplică!

1. Ce explică legenda Povestea Vrancei?

2. Citește fragmentele din diferite legende ale popoarelor și apoi răs- Calul troian (descris în legenda
istorică despre războiul pentru
punde cerințelor formulate. cucerirea cetății Troia)
◗ Moara de sare. Această legendă nordică spune că acum mulți ani era
Știați că...?
un uriaș care avea o moară fermecată. Moara era mică și putea produce
multă sare. Într-o zi, uriașul a dat moara unei femei văduve și fiicei sale. Legenda spune că grecii,
Amândouă au lucrat la moară și au produs atât de multă sare încât au după ce asediaseră Troia timp
vândut-o locuitorilor orașului. Din păcate, un goblin invidios a furat moara de zece ani, au hotărât să cu-
și a aruncat-o în mare. Din acest motiv, apa mării este atât de sărată. cerească cetatea printr-un vi-
◗ Pescarul și țestoasa (legendă japoneză). Într-o zi, un pescar numit cleșug. Au construit un uriaș
Urashima Tarō era la pescuit, când a văzut un grup de copilași care chinu- cal de lemn, în interiorul că-
iau o țestoasă. Tarō o salvă și îi dădu drumul înapoi în mare. În ziua urmă- ruia au fost ascunși cinci sute
toare, o țestoasă mare se aproprie de el și îi zise că țestoasa mică pe care de soldați, iar restul armatei
a salvat-o este fiica împăratului mării, Ryujin, care vrea să-i mulțumească. s-a prefăcut că se retrage.
Țestoasa îi dădu branhii lui Tarō și îl aduse pe fundul mării la Palatul Zeului Troienii au adus calul în oraș,
Dragon (Ryugu-jo). Acolo îi întâlni pe împărat și pe prințesa Otohime, țes- însă soldații greci au ieșit din
toasa din ziua precedentă. ascunzătoare și au deschis
Palatul era așa de mare că, în fiecare colț al acestuia, era un alt poarta cetății. Astfel, cetatea
anotimp. Tarō rămase acolo cu Otohime pentru trei zile, dar i se făcu a fost cucerită.

43
U1 • LUMEA DE ACASĂ
Urashima Tarō călătorind spre
Palatul Zeului Dragon,
Ogata Gekkō, 1887
Amintește-ți!
Banda desenată este
un text multimodal, în
care se îmbină cuvântul cu
imaginea.
Elementele unei benzi
desenate sunt:
◗ vinietele (cadre/cadrane
care conțin imaginile);
◗ bulele de dialog (conțin
replicile personajelor, ex-
primarea unor emoții etc.);
◗ recitativele (casetele din
interiorul vinietelor care
conțin comentariile nara-
torului).
Casa Tudorei Vrâncioaia
de la Bârsești (județul Vrancea)
44
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE
repede dor de satul natal și dori să se întoarcă la mama sa care era în
vârstă, așa că ceru permisiunea să plece. Prințesa îi spuse că-i pare rău
să-l vadă plecând, dar îi ură numai bine. La plecare îi oferi o cutie mis-
terioasă numită tamatebako pentru a-l proteja de toate relele care ar
putea să se năpustească asupra lui, dar îi spune să nu o deschidă nicio­
dată. Tarō luă cutia, sări pe spatele aceleiași broaște care l-a adus la
palat și ajunse repede pe țărm.
Însă când sosi acasă, își dădu seama că totul era schimbat. Casa nu
mai exista, mama sa dispăruse, iar oamenii care-l cunoșteau nu mai erau
de găsit. Întrebă lumea pe care o întâlni pe drum despre bărbatul numit
Urashima Tarō. Toți îi răspundeau că parcă a existat un om cu acest nume,
dar cu siguranță a murit de mult timp. Tarō înțelesese că, de fapt, cele trei
zile din palat au fost trei sute de ani pe pământ. Lovit de durere în suflet,
fără să-și dea seama, deschise cutia pe care prințesa i-a dat-o și dispăru
pentru o clipă într-un nor de fum alb. Când ieși din nor arăta îmbătrânit, cu
riduri și păr alb, cu spatele îndoit și durerile vârstei înaintate. O voce tristă
se auzi din ocean cum îi spune: „Ți-am zis să nu deschizi cutia. În ea era
bătrânețea ta…”.
a. Menționează câte un element real și unul fantastic din fiecare fragment
de legendă.
b. Trasează, în caiet, un tabel asemănător celui de mai jos. Scrie câte o va-
loare etică observabilă în fragmentele de legende date și secvența din
care reiese aceasta.
Legenda Valoarea Secvența
c. Prezintă o asemănare și o deosebire existente între cele două frag-
mente/texte de legende menționate anterior.
3. Realizează o bandă desenată după legenda Povestea Vrancei sau după
o altă legendă citită de tine și prezint-o în fața clasei.
4. Realizează o pagină de portofoliu în care să prezinți un personaj model
din legendele lumii. Îl poți prezenta sub forma unui ciorchine, ca în mo-
delul de mai jos.
Nume
personaj
Trăsături Trăsături Valori
fizice morale
Secvență Secvență Secvență Secvență Secvență Secvență
PROIECT TEMATIC LUMEA DE ACASĂ • U1

PROIECT • GÂNDIȚI, LUCRAȚI, PREZENTAȚI ÎMPREUNĂ! „Nu există loc ca acas

ă.”
(L. Frank Baum)

ACASĂ LA SCRIITORII ROMÂNI

În această unitate ai făcut o călătorie prin operele scriitorilor români și străini și ai aflat diverse lucruri despre
lumea lor de acasă (unde s-au născut și au copilărit, care au fost membrii familiei sau prietenii lor, ce pasiuni
aveau și ce năzdrăvănii făceau). Te invităm să pășești acum în casele în care aceștia au locuit sau în care și-au
desfășurat activitatea și să spui și colegilor ce ai aflat.
„Bojdeuca de căsuță”, cum o numea însuși Ion
Creangă, construită înainte de anul 1850, în mahalaua
Țicău, „ce-i mai zic și Valea Plângerei”, a devenit muzeu
memorial (primul muzeu memorial de literatură din
România) la 15 aprilie 1918.
Căsuța de pe strada Țicăul de Sus nr. 4 l-a găzduit
pe Ion Creangă din vara anului 1872, după ce fusese
răspopit. […] Toate Poveștile și Amintirile din copilă-
rie au fost scrise în Bojdeuca din Țicău. În anul 1876,
o jumătate de an, Mihai Eminescu a locuit aici, trăind
„fără pic de gânduri rele” împreună cu Creangă, cu per-
sonajele lui, viața adevărată pe care o visa. În bucătărie
se afla cuptorul cu hornul asemănător celui de la casa nisipernița, scrinul amintind de cel al lui Eminescu,
părintească din Humulești, măsuța de lemn cu trei pi- „biblioteca”, portretul original pictat de V. Mușnețanu,
cioare, cuptorul, icoana – amintire de la mama sa, por- precum și multe alte obiecte originale. Cerdacul din
tretul Tincăi Vartic și alte obiecte memoriale originale. spatele Bojdeucii, de unde Creangă și Eminescu priveau
În camera de lucru pot fi revăzute masa de lucru, dealurile Ciric și Sorogari, dar și „pe cerul plin cu minu-
cu pagini scrise de Creangă, lampa, tocul, călimara, nății”, amintește de această tulburătoare prietenie.
(https://culturainiasi.ro/bojdeuca-lui-ion-creanga/)

Casa Memorială „Mihai Eminescu” de la Ipotești

este un muzeu memorial amenajat în casa în care a
trăit poetul Mihai Eminescu, în satul Ipotești din județul
Botoșani.
În anul 1850, familia căminarului Gheorghe
Eminovici a cumpărat o moșie în satul Ipotești, unde
va construi o casă cu toate acareturile ce pot întregi o
gospodărie de oameni înstăriți. Casa avea trei camere:
salonul familiei, biroul tatălui lui Eminescu și dormi-
torul mamei și al surorilor poetului. În această casă a
locuit familia Eminovici până în 1878. Mama poetului,
Raluca Eminovici, a cumpărat cu 250 de galbeni o bise- al XIX-lea de la un anume Murguleț. Lăcașul de cult are
ricuță de familie, care datează din anii ’60 ai veacului dimensiuni mici, dar adăpostește obiecte valoroase.
(http://haipelanoi.ro/obiectiv/casa-memoriala-mihai-eminescu-34)

45
U1 • LUMEA DE ACASĂ PROIECT TEMATIC

Să lucrăm împreună!

Este rândul vostru să intrați în casele scriitorilor pe care le-ați ales și să ne fermecați cu povestea lor, sub
forma unui proiect cât mai atractiv, în care să îmbinați textul cu imaginea. Pentru aceasta, organizați-vă,
sub îndrumarea profesorului, în grupe de 4-5 elevi și apoi țineți cont de precizările de mai jos.
În realizarea proiectului, veți avea în vedere următoarele etape:
1. alegerea scriitorului și a casei memoriale în care 4. cercetarea/investigația propriu-zisă;
veți pătrunde; 5. îmbinarea informațiilor strânse și a imaginilor;
2. stabilirea obiectivelor; 6. realizarea formei finale a proiectului;
3. distribuirea sarcinilor, identificarea surselor de in- 7. susținerea proiectului;
formare, stabilirea unui calendar de desfășurare 8. feedbackul primit după prezentare.
a acțiunilor, stabilirea metodelor de cercetare;
Cum realizăm un proiect? Urmați pașii de mai jos.
1 Informarea. Strângeți informațiile necesare din surse cât mai diverse și credibile, ținând cont, eventual, de
bibliografia indicată de profesor.
2 Planificarea. Împărțiți-vă sarcinile în cadrul grupei, astfel încât toți membrii să participe activ și să colabo-
reze la realizarea proiectului. Profesorul poate oferi suport, dacă este cazul.
3 Decizia. În cadrul grupei se hotărăște forma proiectului (colaj, portofoliu, prezentare etc.).
4 Implementarea/Realizarea formei proiectului. Fiecare membru al echipei lucrează responsabil, în acord
cu planul stabilit și cu sarcina primită.
5 Autoevaluarea. După ce ați terminat, vă autoevaluați rezultatele muncii, apoi vă evaluați reciproc, pentru
a stabili gradul de definitivare a proiectului. Profesorul are rolul de persoană-suport și de sfătuitor și poate
veni cu sugestii de îmbunătățire.
6 Evaluarea. Elevii și profesorul evaluează în comun procesul și rezultatele obținute.

AUTOEVALUARE
Foarte bine Bine Suficient
Criterii
❤❤❤ ❤❤ ❤
Am lucrat în echipă.
Am utilizat materiale diverse.
Am realizat un material accesibil și atractiv.
Ne-am încadrat în timpul alocat.

EVALUAREA PROIECTULUI
Foarte bine Bine Suficient
Criterii
❤❤❤ ❤❤ ❤
Folosirea bibliografiei obligatorii
Respectarea planului proiectului
Dezvoltarea temei propuse
Argumentarea celor prezentate
Expunerea nuanțată și coerentă a ideilor
Folosirea elementelor/mijloacelor paraverbale și nonverbale
Utilizarea unor elemente convingătoare și atractive în sprijinul temei
Diversitatea materialelor folosite în prezentare
Captarea atenției ascultătorilor și adaptarea la reacțiile acestora
Originalitate în abordarea temei

46
 LUMEA DE ACASĂ • U1

RECAPITULARE
I. Citește cu atenție textul de mai jos, pentru a putea răspunde la Fii creativ!
cerințele propuse.
◗ Privește imaginea de mai
Nu-l mai văzusem de multă vreme pe Ciuș. Și câtă simpatie și tandrețe jos. Ce sugerează?
a trezit în mine! […] ◗ Tu ai un animal preferat?
O furtună care ținuse trei zile în șir alungase în interiorul uscatului între- Descrie-l printr-un desen.
gul neam al pescărușilor. Obosiți de moarte, acopereau câmpii întregi, fără să Asociază-i un simbol care
facă o singură mișcare, ca și cum din cer ar fi căzut o ploaie de pietre albe. […] să exprime sentimentul
Dincolo de marginea falezei, marea încă își mai urla nebunia. tău față de el.
În acest decor, de epilog al unei mari drame a naturii, l-am întâlnit în acea
după-amiază pe Ciuș. În singurătatea teatrală ce domnea de la un orizont la
altul, singurătatea lui era simplă și blajină.
Ședea la marginea unui lan de floarea-soarelui, apăsând pământul cu co-
pite ceva mai mari ca un berbec. Era singur și trist, umil și gingaș, scufundat
parcă în gânduri, fermecător și oropsit.
— Ciuș!… l-am strigat cu un glas în care se trezea copilăria. Și cu fiecare
pas făcut spre el, eram cuprins de o tot mai mare și necenzurată duioșie. […]
Așa prăpădit cum e, Ciuș a avut darul să smulgă de pe buzele noastre cel
mai mângâietor cuvânt adresat lumii patrupede. Sunt multe asemenea cu-
vinte, dar niciunul nu se potrivește cu al lui.
Tot rostindu-l, în timp ce-l mângâiam pe frunte și pe bot, o teamă m-a cu-
prins de oamenii care vor avea din ce în ce mai rar prilejul să-l întâlnească.
Peste noapte, am visat că Dumnezeu pregătea un nou potop. Iar eu mă rugam
pentru soarta lui Ciuș.
— Doamne, îl imploram, îndură-te de el. Nu-l lăsa să piară în valurile de
fier și de beton ce vor acoperi pământul. Îngăduie-l, Doamne, până la jude-
cata de apoi. Să-i mai putem mângâia părul argintiu, să-l mai putem striga
pe dulcele lui nume. Să mai putem simți din timp în timp, gustul pierdut
al copilăriei…
(Geo Bogza, Ciuș)

1. Conținutul textului, personajele sau subiectul îți amintesc de altceva

ce ai citit? Justifică?
2. Precizează autorul și titlul textului.
3. Menționează locul și momentul întâlnirii cu Ciuș.
4. Cine narează întâmplările? Ce tip de narator este?
5. Numește personajele prezente în text și menționează tipul lor.
6. Cine este Ciuș? Notează pe caiet varianta corectă:
a. un cățel;   b. un căluț;   c. un măgăruș;   d. un ponei.

47
U1 • LUMEA DE ACASĂ

7. Trasează un tabel asemănător pe caiet, apoi precizează ce trăsături ale băiatului și ale lui Ciuș reies din frag-
mentele extrase.
Băiatul
Și câtă simpatie și tandrețe a trezit
în mine!
Și cu fiecare pas făcut spre el, eram
cuprins de o tot mai mare și necenzu-
rată duioșie. […]
Tot […] o teamă m-a cuprins de oa-
menii care vor avea din ce în ce mai rar
prilejul să-l întâlnească.
Trăsătură Ciuș Trăsătură
În singurătatea teatrală ce domnea de la
un orizont la altul, singurătatea lui era sim-
plă și blajină.
Așa prăpădit cum e, Ciuș a avut darul să
smulgă de pe buzele noastre cel mai mângâ-
ietor cuvânt adresat lumii patrupede.
Să-i mai putem mângâia părul argintiu…

8. Menționează două valori etice/culturale prezente în text.

9. Numește două emoții prezente în text.
10. Rescrie secvența în care se menționează o etapă a vieții de care își amintește personajul narator la vederea
lui Ciuș.
11. Transcrie un tipar textual narativ din text și arată rolul lui.
12. Explică, în două-trei enunțuri, semnificația ultimelor două alineate.
13. Consideri că este important ca între om și animal să se creeze legături? De ce?
14. Scrie două trăsături prin care să justifici că textul dat este unul narativ.
15. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele marcate cu portocaliu în text.
16. Scrie câte un antonim pentru cuvintele marcate cu verde în text.
17. Alcătuiește două enunțuri în care cuvintele furtună și frunte să fie folosite cu sens secundar, respectiv figurat.
18. Formulează un enunț cu omonimul cuvântului păr din structura: Să-i mai putem mângâia părul argintiu…
19. Desparte în silabe următoarele cuvinte din text și explică regula aplicată: extraordinară, bâlbâiala, răspund,
subiecte, muțenia, neliniști.
20. Transcrie pe caiet cuvintele de mai jos, apoi încercuiește cu roșu diftongii, cu galben triftongii și cu albastru
hiaturile din cuvintele: voioasă, scrie, ei, luat, idee, voiam, spuneau.

II. Imaginează-ți că nu ai mai fost în satul bunicilor de câțiva ani și că te-ai

reîntors în acel loc în vacanță. Acolo ai reîntâlnit animalul copilăriei tale,
de care te leagă multe amintiri. Redactează o scrisoare adresată unui
prieten, în care să-i povestești despre reîntâlnirea cu animalul respec-
tiv, precum și emoțiile generate de această reîntâlnire. În scrisoarea ta
vei introduce și o secvență descriptivă.
În redactarea textului tău, vei avea în vedere:
◗ să respecți structura unei scrisori;
◗ să relatezi la persoana I;
◗ să menționezi întâmplările în ordine cronologică;
◗ să menționezi o emoție/un sentiment pe care ai trăit-o/l-ai trăit;
◗ să respecți normele de ortografie și de punctuație, precum și regu-
lile de așezare în pagină.

48
 LUMEA DE ACASĂ • U1

EVALUARE
I. Citește cu atenție textul de mai jos, apoi răspunde cerințelor propuse. (60 de puncte)

O, cum mai înfioară vântul frunzele copacilor din

Cișmigiu!
Parcă e același freamăt adormitor de acum 15-20 de
ani, când rătăceam cu colegii, în anumite ore ale dimi-
neții, pe aleile mai dosnice, care adăposteau zeci de…
plimbăreți! […]
În umbra destrămată de toamnă a parcului, toți co-
pacii ning pete de aur: frunze desprinse de crengi flutură
viața de o clipă a unui efemer vegetal și, ca-ntr-un basm
de Walt Disney, se aștern covor moale sub pașii întârziați
ai trecătorului plictisit de banalul vieții cotidiene! […]
Cinci și jumătate! Până la șase, când trebuie să ne-n-
tâlnim, mai am timp să-mi odihnesc ochii și gândurile
în grădina aceasta cu amintiri.
O iau agale spre „morminte”, cum numeam colțul
discret unde ne adunam noi, lăzăriștii, loc numit astfel
din pricina aspectului funerar al pietrelor pe care ne
odihneam trudiți, dragă doamne, de atâta învățătură!
Ce mult s-au schimbat!…
De la „morminte”, o potecă îngustă duce spre aleea
mare, care, la rândul ei, te scoate în spatele Liceului Lazăr.
Este timpul să mă-ndrept spre liceu. N-aș vrea să-mi
stric tocmai acum, la întâlnirea noastră după douăzeci
de ani, reputația de punctual, bine stabilită printre cole-
gii mei de-a lungul anilor de școală.
Căci, deși în fiecare zi veneam la școală pe jos
de‑acasă, din Sfinții Voievozi – pentru că pe atunci nu
era linie directă de tramvai sau autobuz pe strada Popa
Tatu – totuși n-am întârziat o singură dată. Eram întâ-
iul sau al doilea, „Măcar la atâta lucru să fiu fruntea!”
mă parigoriseam eu.
Cu toate acestea, uneori am avut și întârzieri în
catalog, însă întârzieri voit făcute, cu un scop bine de-
terminat și mai ales binecuvântat! Când prima oră de
curs aveam o materie grea, ca de exemplu: Germana,
Matematicile, sau o materie la care știam că nu știu și
că trebuia să m-asculte, „întârziam”, ca să amân catas-
trofalul deznodământ pe altă dată, când mă socoteam
mai bine pregătit.
(Grigore Băjenaru, Cișmigiu & Comp.)

A. Înțelegerea textului
1. Notează un indice temporal și unul spațial din text. 6 puncte
2. Precizează tipul naratorului și justifică printr-o secvență din text. 6 puncte
3. Menționează, într-un enunț, materiile care-i provocau elevului de altădată „întârzierea”
la școală. 6 puncte
4. Explică, în două-trei enunțuri, semnificația structurii: Cu toate acestea, uneori am avut și întâr-
zieri în catalog, însă întârzieri voit făcute, cu un scop bine determinat și mai ales binecuvântat! 6 puncte

49
U1 • LUMEA DE ACASĂ

B. Elemente de construcție a comunicării

1. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele marcate cu verde în text. 6 puncte
2. Scrie câte un antonim pentru cuvintele marcate cu portocaliu în text. 6 puncte
3. Transcrie din primele trei alineate un cuvânt folosit cu sens propriu de bază și unul cu sens
figurat. Alcătuiește apoi enunțuri în care cuvântul cu sens propriu să fie folosit cu sens
secundar, respectiv figurat. 6 puncte
4. Formulează un enunț cu omonimul cuvântului pas din structura: se aștern covor moale sub
pașii întârziați ai trecătorului… 6 puncte
5. Desparte în silabe următoarele cuvinte din text: desprinse, odihneam, catastrofal. 6 puncte
6. Transcrie, din ultimul paragraf, câte un cuvânt cu diftong și hiat. Încercuiește-le! 6 puncte

II. Redactează o scrisoare de 100-150 de cuvinte, adresată

unui prieten, în care să-i povestești o aventură trăită
de tine la școală. Data redactării scrisorii este 16 iunie
2023. (30 de puncte)
În redactarea scrisorii, vei avea în vedere:
◗ să respecți tema dată;
◗ să redactezi scrisoarea la persoana I;
◗ să respecți etapele unei narațiuni;
◗ să ții cont de convențiile unei scrisori;
◗ să respecți normele de ortografie, de punctuație și
de așezare în pagină.
Din oficiu: 10 puncte. Punctaj total: 100 de puncte.

FIȘĂ DE OBSERVARE A COMPORTAMENTULUI

Gândește-te la activitatea ta de pe parcursul unității de învățare. Citește cu atenție fiecare compor-
tament și bifează răspunsul care ți se potrivește cel mai bine în Fișa de observare a comportamentului.
După completare, verifică împreună cu profesorul tău dacă ai apreciat corect punctele tale forte și
pe cele slabe.

Comportamentul Niciodată Uneori Deseori Întotdeauna

Am dovedit interes în învățare.

Am urmat instrucțiunile.

Am lucrat individual.

Am cerut ajutor când am avut nevoie.

Când am greșit, am vrut să aflu cum pot să corectez.

Am participat la activități.

Am dus activitățile până la capăt.

Mi-am spus părerea.

Am cooperat în activitățile de grup.

50
 PE TĂRÂMUL PRIETENIEI • U2

UNITATEA 2
PE TĂRÂMUL PRIETENIEI
LECTURĂ
◗ T extul narativ literar în proză
◗ Narațiunea la persoana a III-a
◗ Momentele subiectului
◗ Dialogul în textul literar
◗ Textul narativ literar în proză.
Aprofundare
◗ Text auxiliar
COMUNICARE ORALĂ
◗ Strategii de concepere și de
comprehensiune a textului oral:
parafrazare, informații explicite
și implicite, rezumare
REDACTARE
◗ Rezumatul
◗ Transformarea vorbirii directe
în vorbire indirectă
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE
A COMUNICĂRII
◗ V erbul (actualizare)
◗ Moduri verbale și timpurile lor:
conjunctiv și condițional-optativ
◗ Posibilități combinatorii
ale verbului
◗ Predicatul verbal. Predicatul
nominal. Verbul copulativ a fi ;
numele predicativ
ELEMENTE DE
INTERCULTURALITATE
◗ Valori ale culturii populare
în spațiul românesc
PROIECT TEMATIC
RECAPITULARE
EVALUARE

Competențe specifice: 1.1, 1.4, 2.1, 2.2, 2.3, 2.4, 3.1, 3.3, 4.1, 4.2, 4.3, 4.4.

51
U2 • PE TĂRÂMUL PRIETENIEI LECTURĂ

Textul narativ literar în proză

Prelectură
1. Ai un cerc de prieteni? Notează numele lor și pasiunile comune.
2. Ai trăit vreo aventură alături de ei? Menționeaz-o printr-un desen și un cuvânt-cheie.
Pasiuni …
3. Notează, într-un minut, cât mai multe cuvinte despre prietenie care îți vin în minte.
Formulează o definiție originală a prieteniei, integrând trei dintre cuvintele găsite.

TEXT DE BAZĂ
Lectură

Cireșarii
de Constantin Chiriță

— Țombi dragă… începu el să se tânguie. Mi se pare că ne-am rătăcit prin

Constantin Chiriță
(1925–1991) a fost
prozator, roman-
cier, scena­ rist și
eseist. Cărțile sale
s-au adresat în special adoles-
cenților.
Constantin Chiriță este
autorul cunoscutei serii de
romane pentru adolescenți in-
titulate Cireșarii, care cuprinde
cinci volume: Cavalerii florii de
cireș, Castelul fetei în alb, Roata
norocului, Aripi de zăpadă,
Drum bun, Cireșari. Acestea au
fost ecranizate în anii 1970 ca
serial de televiziune, care s-a
bucurat de un deosebit succes.
pădure… […]
Protejându-și mersul speriat cu mâinile, făcu pas după pas, pas după
pas… și deodată auzi, aproape, un scheunat prietenos și simți la glezne o ră-
suflare bună. Era o geană de lumină în aer, oare de unde? Și Țombi își lipise
botul de un loc bătătorit, cu iarbă scurtă, răvășită. Regăsise poteca!… Dar în-
cotro să apuce? Unde era nordul?… În dreapta!… În stânga?… Lumina încă
mai tremura pe potecă. Dar oare cât timp? Dacă dihăniile pădurii vor sări din
nou asupra lui?… Iar simțea piatră și gheață în membre… Se uită în jur, se
uită spre cerul care se zărea ca niște pete albastre, apoi porni încet, pe potecă,
târându-și picioarele, tremurând și așteptând să i se înfigă în umeri gheare
și ciocuri reci.
Cireșarii își aleseseră locul pentru popasul de noapte într-o poiană largă,
aflată la vreo cinci sute de metri de intrarea în peșteră. Își instalaseră în grabă
două corturi: unul mare pentru băieți, altul mai mic pentru fete. Masa de seară
se servi repede, transformându-se printr-o hotărâre unanimă în cea mai îmbel-
șugată masă a zilei. Îndeletnicirea lor de moment, foarte domestică și comună,
se petrecea într-un decor unic, de o rară sălbăticie și măreție. Parcă erau în fun-
dul unei căldări, înconjurați de stânci uriașe, de dantele și zorzoane de piatră,
și mai erau arborii cu răcori înmiresmate, și mai ales culorile amurgului ca niște
falduri blânde, binecuvântându-i și veghind deasupra capetelor lor.
Cutezătorii fuseseră harnici și inimoși: ajunseseră la peșteră odată cu as-
fințitul, își pregătiseră locul pentru popasul de noapte, erau toți sănătoși, nu
mai erau flămânzi și parcă și oboseala pleca încet din ei… Da!… Ziua încă
nu se terminase și nici lumina nu se subțiase de tot, și mai erau câteva treburi
de făcut, unele plăcute, poate chiar distractive, altele ceva mai grele, la care
nu oricine putea să se încumete. Dar rolurile erau împărțite de multă vreme.

52
LECTURĂ
Astfel, în timp ce Ursu și Victor, cu toporiștele în mâini,
se repeziră spre marginea pădurii pentru a alege lemne
de plută, Lucia și Dan, manevrând cam la întâmplare
două lopeți scurte, de excursie, rădeau iarba și frunzi-
șul dintr-un cerc trasat cu grijă între cele două corturi
și săpau chiar în mijlocul cercului o groapă ovală. Ionel
și Maria aduceau vreascuri, cu brațele, parcă ferindu-se
unul de altul, fiecare făcându-și depozitul propriu.
— Gata! îi trezi Lucia din preocuparea lor oarbă și
îndărătnică. Cu ce ați adus până acum, putem petrece
aici o noapte polară…
Și se pregăti să aprindă focul, dar Maria se înțepeni
în fața ei:
— Stai! încă n-ai voie să faci focul!
— De ce? se miră Lucia.
— Oooofff! Suflet rece de savant! Nu înțelegi, nu
simți că focul n-are niciun farmec dacă nu-l aprinzi
atunci când începe să te ia cu fiori întunericul, când
încep să licărească stelele și să arunce scântei pen-
tru ațâțat, când îl așteaptă toți cu ochii dornici de
fum…! […]
— Ședință în mers! anunță ea. Fără vorbărie și digre-
siuni. Exemplul îl voi da eu: Trei puncte la ordinea de zi!
Unu: Alegerea șefului… Doi: Hotărâri cu privire la sigu-
ranța expediției… Trei: Urmările hotărârii… Și la sfârșit,
știți ce ne așteaptă: ceva care se numește somn. […]
Ursu era însă prea tulburat ca să mai aibă gând de
harță. Nici nu înțelesese ce vrea Lucia; simțise parcă
o provocare în vorbele ei, dar n-o acceptă. Se uită încă
o dată spre creste: nu se mai vedea soarele, nici voalu-
rile lui de lumină, și asta îl neliniștea cumplit. Se apropie
de corturi împotriva inimii. […]
De data asta răsună foarte dură și categorică vocea
lui Ursu:
— Nu! Votul poate să mai aștepte. E ceva mult mai
grav!
PE TĂRÂMUL PRIETENIEI • U2
Toți presimțiră apropierea unei amenințări. Dar
vocea lui Ursu deveni imediat calmă și liniștitoare:
— Poate că nu-i chiar atât de grav… Mi se pare că
s-a rătăcit cineva în pădure…
— Cine? întrebă un cor uluit.
— Tic! răspunse Ursu. L-am văzut de la Zănoaga
și i-am lăsat semne foarte sigure. Dacă n-a ajuns aici
până acum… Și din păcate s-a întunecat…
În câteva clipe toți cireșarii cunoșteau povestea lui
Ursu.
Zguduită, Maria rosti întrebarea tuturor:
— Ce putem face?
Umbrele serii se transformaseră în pâclă groasă.
— Mai întâi focul! spuse Victor. Trebuie să facem un
foc mare ca să se vadă de departe.
— Și noi să rămânem de mămăligă lângă foc?
spuse cu un ton de protest Ionel.
— Eu zic să facem două grupuri, îl liniști Ursu și să
intrăm în pădure pe două căi. Fiecare grup cu o lan-
ternă. Câte doi…
— Atunci să facem trei grupuri, socoti Lucia.
— Ursu are dreptate, interveni Ionel. Trebuie să facă
cineva focul și să-l păzească.
— Ba putem face trei grupuri, pentru că avem trei
lanterne, spuse Victor. Ursu, un grup, și alte două gru-
puri de câte doi. Eu cu Maria…
Deodată se auziră vreascurile pârâind și o limbă
galbenă, uriașă țâșni spre cer. Ionel aprinsese focul.
53
U2 • PE TĂRÂMUL PRIETENIEI
— Și eu cu Dan! spuse Lucia. Ionel să rămână la foc.
Gata! Luați lanternele!
— O secundă! ceru Victor. Să ne înțelegem asupra
semnalelor. Fiecare își va striga numele ca să ne recu-
noaștem direcțiile. Din minut în minut, sau la jumătate
de minut. Prin „A” se dă alarma, prin „IU” se anunță gă-
sirea lui Tic.
— Plecarea! strigă Ursu uitându-se în urmă.
Totul se petrecuse în câteva minute. Focul de lângă
corturi devenise o vâlvătaie. Ionel arunca mereu vreas-
curi, și nicio primejdie nu amenința împrejurimile.
Groapa fusese săpată după ce încercaseră roza vântu-
rilor. Cercetașii nocturni pătrunseseră în pădure pe trei
căi: Lucia și Dan pe potecă, Ursu în dreapta lor, Victor și
Maria în stânga. Strigându-și la intervale regulate nu-
mele, înaintau spre inima pădurii. Copleșiți de spaimă
și de speranță.
Prichindelul avusese o licărire de luciditate în groaza
lui. Amintindu-și că mușchiul copacilor arată cam în-
totdeauna nordul, își învinsese spaima și pipăi cu mâi-
nile scoarța câtorva arbori. După ce simți pe alocuri,
în vârful degetelor, porțiuni mătăsoase, reveni apoi
pe cărarea în care păzea ca o santinelă Țombi cel iarăși
curajos, și astfel ghici direcția peșterii. […]
Mergeau încet nenorociții, Țombi în frunte, prichin-
delul în urma lui ținându-i coada într-un gest prelung,
nesfârșit, de mângâiere și recunoștință, amenințați de
toate spaimele nopții, de toate dușmăniile pădurii, dar
cu un mic bob de speranță în suflet… Un bobuleț care
începu să se agite când ciufuliciul, multă vreme neciu-
fulit de pieptenul fricii, zări, în depărtare, o tresărire
luminoasă, și care explodă de-a binelea când auzi stri-
găte și nume cunoscute. Erau cireșarii! Fiecare își rostea
numele. Oare când și unde dispăruse spaima și groaza
și gheața? Oare existaseră vreodată? Atras de jocul ci-
reșarilor începu și el să strige, cât îl țineau puterile:
— Tic! Tic!
— Ursu! Ursu! se auzea de undeva de departe.
— Lucia! Dan! răsuna undeva în fața lui. […]
Dar strigătele și chemările răsunau prea frenetic și
prea aproape. […] Strigându-și din când în când nu-
mele, porni în goană, cu Țombi după el, spre lumină.
Și deodată se trezi în fața focului! […]
54
LECTURĂ
— Scuzați, vă rog… În-
cepu bravul ciufulici. Aici a
poposit expediția cireșarilor?
Ionel se întoarse uimit și
speriat și năucit spre vocea
nevăzută:
— Tic!
— În carne și oase! Ba
chiar și cu Țombi lângă el!
— Cum ai ajuns aici, pră-
păditule?…îîî… Răule!
— M-am luat după sem-
nalul tău, după foc. Bravo!
— Mare isteț mai ești, îl alintă Ionel. Ai găsit pache-
tul cu mâncare?… Te pomenești că ți-o fi foame?
Prichindelul era supraîncărcat de primirea lui Ionel.
Se așteptase la niște muștruluieli și la niște ghionturi!
— Am găsit pachetul, cum să nu-l găsesc! Și eu care
am crezut că mi l-a pus acolo zâna cea bună! Vasăzică
tu mi l-ai pus!
— E un secret! râse Ionel. Cine l-a pus… nu mai con-
tează. Bine că l-ai găsit. Ei! Cum stai cu foamea?
— Aoleu, ce foame mi-e! Aș mânca și foc!… Dar cei-
lalți unde-s? N-au terminat joaca?
— Aoleu! se vaită Ionel la rândul lui. Am uitat să dau
semnalul. Și ei te caută. Am organizat o expediție în re-
gulă ca să te găsim. Stai puțin…
Își făcu mâinile pâlnie și începu să strige din toate
puterile către toate direcțiile:
— Iuuuuu! Ionel… Iuuuuu! Ionel!… Iuuuuu! Ionel!
Iuuuuu! Ionel!
Din pădure i se răspunse cu chiote. Toți știau că pri-
chindelul se afla la foc, lângă Ionel. Dar chiotele nu în-
cetară imediat, și nici semnăturile orale ale cercetașilor.
Jocul se apropia însă de foc.
Ionel îi oferi cârnului cu ochii numai neastâmpăr tot
felul de bunătăți și-i povesti pe scurt, în timp ce ascul-
tătorul înfuleca de zor, cum decursese prima zi a expe-
diției. Tic dădea mereu din cap, dar nu uita să rupă în
două tot ce ducea la gură și să-l blagoslovească astfel
pe Țombi cu cel mai îmbelșugat ospăț din viața lui…
meritat cu prisosință.
LECTURĂ PE TĂRÂMUL PRIETENIEI • U2

Postlectură
1. Ai citit textul? Acum răspunde, în caiet, la întrebări. Triada VAS
Ce vezi? … Văd …
VĂD …
Ce auzi? … Aud …
AUD …
Ce simți? … Simt …
SIMT …

2. De ce întâmplare/aspect din realitate ți-a amintit acest fragment?

3. Numește tema textului și menționează alte două cărți/texte în care
ai întâlnit această temă.
4. Vânătoarea de cuvinte! Caută cu atenție în text și descoperă secven-
țele unde se găsesc următoarele cuvinte, apoi indică numărul de silabe
și partea de vorbire: mângâiere, cinci, Lucia, existaseră, amenințări,
mătăsoase, vâlvătaie, dihăniile, Ziua, pădure, lui, Țombi.
5. Notează câte un cuvânt care să exprime sentimentele/ideile tale după
lectura textului.

Narațiunea la persoana a III-a. Momentele subiectului

Descoperă! Portofoliu

1. Unde se petrece acțiunea? Exemplifică cu două structuri din text. Realizează, pe o pagină,
2. Menționează când se petrece acțiunea. sche­ma textului narativ, pentru
3. Cine participă la evenimente? portofoliul tău!
4. Precizează la ce persoană sunt relatate întâmplările. Justifică răspunsul Ai în vedere următoarele:
cu două secvențe din text.
PERSONAJE

Reține!
participă
la care

Narațiunea prezintă, într-o succesiune temporală logică, fapte și în-

tâmplări la care participă, în general, mai multe personaje.
Când narațiunea se realizează la persoana a III-a, naratorul este
obiectiv, adică nu se implică în evenimente, este doar un observator
ACȚIUNEA, întâmplări
care știe tot ce li se întâmplă personajelor.
plasate în timp și spațiu
povestește

Aplică!

1. Identifică, în textul-suport, două trăsături ale narațiunii.

2. Precizează ce tip de narator apare în text. NARATORUL
3. Precizează două acțiuni ale lui Tic, așa cum sunt narate în text.

55
U2 • PE TĂRÂMUL PRIETENIEI LECTURĂ

În lumea textului

1. Transcrie, din text, două enunțuri care indică acțiuni ale personajelor.
2. Care este momentul care declanșează acțiunea?
3. Prezintă, în două-trei rânduri, situația dificilă.
4. Cum se termină acțiunea?

Reține!
Într-o narațiune există trei părți: situația inițială, succesiunea de întâmplări și situația finală. Textul
poate fi delimitat în cinci momente ale subiectului:
1. Expozițiunea – situația inițială în care sunt prezentate coordonatele spațio-temporale ale acțiunii și per-
sonajele care inițiază acțiunea.
2. Intriga – constituie un moment care declanșează acțiunile viitoare (cauza acțiunii).
3. Desfășurarea acțiunii – partea cea mai întinsă care prezintă întâmplările generate de intrigă, într-o or-
dine cronologică.
4. Punctul culminant – momentul de maximă tensiune care are la bază o situație dificilă și încercările de
rezolvare a acesteia.
5. Deznodământul – situația finală care duce la încheierea acțiunii.

DESFĂȘURAREA ACȚIUNII
(toate întâmplările care au loc) PUNCTUL CULMINANT
(momentul de maximă
tensiune)

DEZNODĂMÂNTUL

EXPOZIȚIUNEA (situația finală)

(situația inițială)
INTRIGA
Cine?, Unde?, Când? (momentul care declanșează acțiunea)

Aplică!

1. Delimitează textul în fragmente, indică cuvântul-cheie și apoi formulează o idee principală.

2. Completează, în caiet, următoarea schemă cu secvențe din textul-suport.
Succesiunea de întâmplări

Situația inițială Situația finală

3. Asociază pentru fiecare secvență momentele subiectului corespunzătoare și indică ideile principale.
4. Modifică o întâmplare a textului. Precizează de ce ai ales-o și cum schimbă aceasta succesiunea evenimentelor.
5. Scrie, în 8-10 rânduri, un alt deznodământ al fragmentului.

56
LECTURĂ PE TĂRÂMUL PRIETENIEI • U2

Dialogul în textul literar

În lumea textului

Citește cu atenție fragmentul și rezolvă cerințele date.

Astfel, în timp ce Ursu și Victor, cu toporiștele în mâini, se repeziră spre mar-
ginea pădurii pentru a alege lemne de plută, Lucia și Dan, manevrând cam la
întâmplare două lopeți scurte, de excursie, rădeau iarba și frunzișul dintr-un
cerc trasat cu grijă între cele două corturi și săpau chiar în mijlocul cercului
o groapă ovală. Ionel și Maria aduceau vreascuri, cu brațele, parcă ferindu-se
unul de altul, fiecare făcându-și depozitul propriu.
— Gata! îi trezi Lucia din preocuparea lor oarbă și îndărătnică. Cu ce ați
adus până acum, putem petrece aici o noapte polară…
Și se pregăti să aprindă focul, dar Maria se înțepeni în fața ei:
— Stai! încă n-ai voie să faci focul!
— De ce? se miră Lucia.
a. Menționează care sunt personajele care apar în fragmentul dat.
b. Ce fac personajele?
c. Precizează ipostaza în care sunt personajele (vorbitor/ascultător).
d. Prin ce semne de punctuație sunt marcate intervențiile personajelor?
e. Câte replici apar în fragment? Cum sunt delimitate?

Reține! Într-un dialog observăm:

Dialogul redă comunicarea dintre două sau mai multe personaje. ◗ o componentă verbală –
Este constituit din replici prin care personajele participante la comuni- idei, informații, opinii etc.;
care își modifică rolul, transformându-se în vorbitori sau ascultători. ◗ o componentă nonver-
Vorbitorul este cel care trimite mesajul, iar ascultătorul este cel care îl bală – elementele ce ex-
recepționează. Rolurile se schimbă pe toată durata discuției. primă atitudinea (gesturile,
mimica, poziția corpului
Mesaj etc.);
V A ◗ o componentă paraver-
Cod bală – pronunția replicilor,
Dialogul se caracterizează prin prezența liniei de dialog la începutul accentuarea unor cuvinte,
fiecărei replici. intensitatea vocii, tonul pe
Rolul dialogului într-o operă literară este: care se vorbește.
◗ de a oferi dinamism;
◗ de a caracteriza personajele în mod direct (personajele se pre-
zintă prin ceea ce spun și prin modul lor de a vorbi);
◗ de a caracteriza personajele în mod indirect;
◗ de a evidenția relațiile dintre personaje;
◗ de a marca diverse valori expresive: sentimente, atitudini, întreru-
peri, ezitări ale personajelor.

57
U2 • PE TĂRÂMUL PRIETENIEI LECTURĂ

Aplică!

1. Ascultă cu atenție interviul de aici https://www.youtube.com/watch?v=UpmykTA19eA, apoi notează în caiet informațiile

cerute.
a. Cine sunt persoanele care participă la discuție?
b. Care este ipostaza lor inițială? Rămâne aceeași până la final? Motivează răspunsul.
c. Care este tema discuției?
2. Menționează semnele de punctuație utilizate în pri-
mele două replici ale dialogului și precizează rolul lor.
— Ce putem face?
Umbrele serii se transformaseră în pâclă groasă.
— Mai întâi focul! spuse Victor. Trebuie să facem
un foc mare ca să se vadă de departe.
— Și noi să rămânem de mămăligă lângă foc? spuse
cu un ton de protest Ionel. […]
— Atunci să facem trei grupuri, socoti Lucia.
— Ursu are dreptate, interveni Ionel. Trebuie să facă
cineva focul și să-l păzească.
3. Prezintă rolul dialogului în textul-suport.
4. Imaginează un dialog de 8-10 replici între tine și Tic,
având ca temă rătăcirea în pădure.
5. Pornind de la fragmentul dat, imaginează un alt dialog între personaje, propunând rezolvarea diferită
a situației.
— Ce putem face?
Umbrele serii se transformaseră în pâclă groasă.

Textul narativ literar în proză

Aprofundare
Postlectură
1. Ascultă cu atenție coloana sonoră a filmului Cireșarii (https://www.youtube.com/
watch?v=ioCzPnX4-yM) și notează cuvintele-cheie care crezi că se potrivesc cu
semnificațiile textului-suport.
2. Notează personajele din textul-suport de la paginile 52-54 și creează
pentru personajul preferat o insignă în care să incluzi următoarele in-
formații: o replică interesantă, un simbol, o trăsătură, un prieten, o sem-
nificație a numelui.
3. Evidențiază într-o schemă relațiile care se stabilesc între personaje. Prezint-o apoi în fața clasei.
4. Cu care dintre personaje ai vrea să fii prieten? De ce?
5. Ai vrea să faci parte din expediție? Ce personaj ai vrea să fii? Cum ai influența acțiunea?
6. Precizează tema textului, justificând alegerea cu informații din text.
7. Povestește textul, indicând și momentele subiectului prezente în fragmentul citat.

58
LECTURĂ PE TĂRÂMUL PRIETENIEI • U2

8. Știi cine sunt cireșarii? Caută informații, apoi realizează o carte de vizită.
9. Realizează un poster care să cuprindă un schelet de recenzie. Nume
Ocupație 
Scrie într-o singură propoziție despre ce este vorba în text.
Date de contact 
Imagine sugestivă 
Scrie într-o expresie ce conține textul.

Scrie într-un cuvânt

ce conține textul.

Precizează culoarea pe care Notează cel mai important

o asociezi cu textul. aspect (idee, gând, imagine).

Realizează un desen care să surprindă esențialul.

10. Asociază textul-suport Cireșarii de Constantin Chiriță cu un alt text citit de tine, evidențiind o asemănare.
11. Credeți că prietenia îi va ajuta pe cireșari să termine cu bine expediția în peșteră? Răspundeți la întrebare
jucând diferite roluri (metoda Frisco).
• Conservatorul apreciază mai mult soluțiile vechi, încurajând păstrarea acestora.
• Exuberantul asigură o atmosferă creativă, propunând idei originale, inedite.
• Pesimistul vede lucrurile în negru, criticând ideile celorlalți, dar și sugestiile de ameliorare.
• Optimistul încurajează grupul să privească totul într-o perspectivă posibilă, realizabilă, găsind soluții
realiste, stimulând participanții să gândească pozitiv.

Portofoliu O hartă mentală este o

reprezentare a unui subiect,
Realizează o hartă mentală a textului-suport Cireșarii de Constantin
a unei idei sau a unui con-
Chiriță.
cept, pusă în valoare prin de-
Iată un model realizat de Veronica Cercel, elevă la Liceul Vocațional de
sene simple, cuvinte-cheie,
Arte Plastice „Hans Mattis-Teutsch” din Brașov, având ca text-suport Micul
folosind culori, săgeți, astfel
prinț, de Antoine de Saint-Exupéry.
încât ideea principală va fi
în centrul reprezentării, iar
cele secundare vor porni din
centru, la fel ca ramurile unui
copac.

59
U2 • PE TĂRÂMUL PRIETENIEI
A.
B.
Antoine de
Saint-Exupéry 
(1900–1944) a fost
un poet, jurna-
list, romancier și
eseist francez. A devenit cu-
noscut unui număr mare de ci-
titori mai ales datorită povestirii
Le Petit Prince (Micul prinț), pu-
blicată în 1943, una dintre cele
mai răspândite cărți din lume,
tradusă în 361 de limbi.
Un mic locuitor al unei pla-
nete minuscule pornește într-o
lungă călătorie prin lume, să
caute adevăratul sens al vieții.
În cursul peregrinărilor sale,
ajunge să-și dea seama că pen-
tru a fi fericit „este suficient să
te gândești că undeva, printre
milioane de stele, există ființa
iubită”, iar ceea ce conferă un
sens existenței sunt relațiile
dintre oameni, care implică
și responsabilitatea fiecăruia
pentru soarta celorlalți.
60
LECTURĂ
TEXT AUXILIAR
Prelectură
1. Privește cele două imagini. Ce sugerează? Stabilește o asemănare între ele.
2. Cum ar fi lumea dacă nu s-ar crea legături? De ce crezi că este nevoie
pentru a crea o astfel de legătură? Numește cel puțin o trăsătură de
care trebuie să dea dovadă cei doi din imaginea A, în relația stabilită.
Lectură
Micul prinț
de Antoine de Saint-Exupéry
Chiar atunci sosi și vulpea:
— Bună ziua, zise vulpea.
— Bună ziua, răspunse cuviincios micul prinț întorcându-se, dar nu văzu
pe nimeni.
— Sunt aici, zise glasul, sub măr…
— Cine ești tu? zise micul prinț. Ești
tare frumoasă…
— Sunt o vulpe, zise vulpea.
— Vino să te joci cu mine, o pofti
micul prinț. Sunt atât de trist…
— Nu pot să mă joc cu tine, zise
vulpea. Nu sunt îmblânzită.
— A! Iartă-mă, rosti micul prinț.
Dar după un răstimp de gândire,
adăugă:
— Ce înseamnă „a îmblânzi”?
— Nu ești de prin partea locului, zise vulpea, ce cauți pe-aici?
— Caut oamenii, zise micul prinț. Ce înseamnă „a îmblânzi”?
— Oamenii, zise vulpea, au puști și vânează. E foarte neplăcut! Mai cresc
și găini. E singurul folos de pe urma lor. Cauți găini?
— Nu, zise micul prinț. Caut prieteni. Ce înseamnă „a îmblânzi”?
— E un lucru de mult dat uitării, zise vulpea. Înseamnă „a-ți crea legături”…
— A-ți crea legături?
— Desigur, zise vulpea. Tu nu ești deocamdată pentru mine decât un bă-
iețaș, aidoma cu o sută de mii de alți băiețași. Iar eu nu am nevoie de tine. Și
nici tu n-ai nevoie de mine. Eu nu sunt pentru tine decât o vulpe, aidoma cu
o sută de mii de alte vulpi. Dar dacă tu mă îmblânzești, vom avea nevoie unul
de altul. Tu vei fi, pentru mine, fără seamăn în lume. Eu voi fi, pentru tine, fără
seamăn în lume…
— Încep să înțeleg, zise micul prinț. E undeva o floare… mi se pare că
m-a îmblânzit…
— Se prea poate, zise vulpea. Pe Pământ întâlnești tot soiul de lucruri…
LECTURĂ PE TĂRÂMUL PRIETENIEI • U2

— O! Dar nu e pe Pământ, zise micul prinț.

Vulpea se arătă foarte nedumerită:
— Pe altă planetă?
— Da.
— Pe planeta aceea sunt vânători?
— Nu.
— Interesant. Dar găini?
— Nici.
— Nimic nu e desăvârșit, suspină vulpea.
Vulpea însă se întoarse la gândurile ei:
— Viața mea e veșnic aceeași. Eu vânez găinile, pe mine
mă vânează oamenii. Toate găinile se aseamănă între ele, și toți
oamenii se aseamănă între ei. Așa că mă cam plictisesc. Dar dacă tu mă îmblânzești, viața mi se va însenina. Voi
cunoaște sunetul unor pași deosebiți de-ai tuturora. Pașii altora mă fac să intru sub pământ. Ai tăi mă vor chema
din vizuină, ca o melodie. Și-apoi, privește! Vezi tu, colo, lanurile acelea de grâu? Eu nu mănânc pâine. Mie grâul nu
mi-e de folos. Lanurile de grâu mie nu-mi trezesc nicio amintire. Și asta-i trist! Tu însă ai părul de culoarea aurului.
Va fi, de aceea, minunat când mă vei fi îmblânzit! Grâul, auriu și el, îmi va aminti de tine. Și-mi va fi nespus de dragă
murmurarea vântului prin grâu…
Vulpea tăcu și se uită la micul prinț.
— Te rog… îmblânzește-mă, zise apoi.
— Bucuros aș vrea, răspunse micul prinț, numai că nu prea am timp. Am de
căutat prieteni și o mulțime de lucruri de cunoscut.
— Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim, zise vulpea. Oamenii nu mai au
timp să cunoască nimic. Cumpără lucruri de-a gata, de la neguțători. Cum însă
nu există neguțători de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Dacă vrei cu ade-
vărat să ai un prieten, îmblânzește-mă!
— Ce trebuie să fac? zise micul prinț.
— Trebuie să ai foarte multă răbdare, răspunse vulpea. La început, te vei
așeza ceva mai departe de mine, uite-așa, în iarbă. Eu te voi privi cu coada
ochiului, iar tu nu vei zice nimic. Graiul e izvor de neînțelegeri. Însă vei putea,
pe zi ce trece, să te așezi din ce în ce mai aproape de mine…
A doua zi, micul prinț veni din nou.
— Ar fi fost mai bine dacă
veneai și astăzi la aceeași oră,
zise vulpea. Dacă tu, de pildă, vii la ora patru după-amiaza, eu încă
de la ora trei voi începe să fiu fericită. Și cu cât va trece timpul, cu-atât
mai fericită mă voi simți. La ora patru, mă va cuprinde un frământ și
o neliniște: voi descoperi cât prețuiește fericirea! Dar dacă vii la voia
întâmplării, niciodată nu voi ști la care ceas să-mi împodobesc sufle-
tul. Ne trebuie rituri.
— Ce-i acela rit? zise micul prinț.
— E încă un lucru de mult dat uitării, zise vulpea. E ceea ce face
ca o zi să se deosebească de celelalte zile, o oră, de celelalte ore. De
pildă, vânătorii mei au un rit. Se duc să joace, joia, cu fetele din sat.

61
U2 • PE TĂRÂMUL PRIETENIEI LECTURĂ

Joia, prin urmare, e o zi minunată! Mă plimb și eu atunci, până la vie. Dacă vâ-
nătorii s-ar duce la joc la voia întâmplării, toate zilele ar fi la fel, iar eu n-aș mai
avea niciodată vacanță.
Și-așa micul prinț îmblânzi vulpea. Iar când ora despărțirii fu aproape:
— Vai! zise vulpea… Am să plâng.
— Din vina ta, zise micul prinț, eu nicidecum nu-ți voiam răul, ci numai tu
ai vrut să te-mblânzesc…
— Așa e, zise vulpea.
— Dar ai să plângi! zise micul prinț.
— Așa e! zise vulpea.
— Și-atunci nu dobândești nimic din asta!
— Ba dobândesc, zise vulpea, datorită culorii grâului.
Apoi adăugă:
— Du-te să mai vezi o dată trandafirii. Vei descoperi că floarea ta nu are-n lume seamăn. Întoarce-te apoi
la mine, să-ți iei rămas‑bun, iar eu îți voi dărui o taină. […]
— Rămâi cu bine, zise el…
— Te du cu bine, zise vulpea. Iată care-i taina mea. E foarte simplă: Limpede nu vezi decât cu inima. Ochii nu pot
să pătrundă-n miezul lucrurilor.

Postlectură
1. Notează în caiet litera corespunzătoare răspunsului corect.
A. A îmblânzi înseamnă:
a. a domestici; b. a crea legături; c. a disciplina.
B. Vânătorii nu vânează în ziua de:
a. marți; b. joi; c. duminică.
C. Taina vulpii constă în faptul că:
a. ea poate fi îmblânzită; b. este mai de preț c. limpede nu poți vedea
decât trandafirii; decât cu inima.
2. Răspunde prin enunțuri, la fiecare din următoarele cerințe:
a. Indică tema textului și un cuvânt-cheie.
b. Numește personajele care participă la acțiune.
c. Cine este naratorul? La ce persoană se face relatarea?
d. Transcrie câte o structură care să indice timpul și spațiul acțiunii.
e. Menționează un moment al subiectului prezent în text.
f. Precizează care este taina vulpii.
3. Prezintă care sunt pașii urmați pen- Cireșarii Micul prinț
tru îmblânzirea vulpii.
deosebiri deosebiri
4. Ce înseamnă pentru tine a îmblânzi?
Ai îmblânzit pe cineva? Cum? De ce? asemănări
5. Completează, în caiet, diagrama
Venn, cu informațiile cerute.

62
COMUNICARE ORALĂ PE TĂRÂMUL PRIETENIEI • U2

Strategii de concepere și de comprehensiune a textului oral:

parafrazare, informații explicite și implicite, rezumare
În lumea textului

Citește cu atenție textul, apoi rezolvă cerințele date.

Dar lui Tom i se părea că o duce de ajuns de bine, mai cu seamă vara. Cer-
șea doar atât cât să nu-și pună pielea în joc, căci legile împotriva cerșetoriei
erau aspre și pedepsele grele, așa că-i rămânea vreme destulă ca să asculte
încântătoarele basme și legende pe care i le spunea bunul părinte Andrew –
despre uriași și zâne, despre pitici și duhuri puternice, despre castele fermecate
și crai și despre prinți a căror strălucire îți ia ochii! Tot ascultându-le, aceste
povești minunate îl înaripară, și nopți de-a rândul, culcat pe mâna de paie
scârboase, sleit de oboseală, mort de foame și scăpat din vreo snopeală, băia-
tul își descătușa închipuirea în întuneric și uita curând de durerile și suferințele
sale, zugrăvindu-și tablourile pline de desfătare ale vieții pe care o ducea un
prințișor răsfățat, în vreun palat regal. Cu vremea, o dorință arzătoare începu
să nu-i dea pace zi și noapte: să vadă cu ochii lui un prinț adevărat. Pome-
Reține!
nise odată despre asta tovarășilor lui de joacă din Curtea Gunoaielor, dar ei
îl luaseră peste picior și-l batjocoriseră atât de nemilos, încât după aceea fu Rezumarea este o redare
bucuros să-și păstreze visul pentru el. sau o prezentare pe scurt
Treptat, tot citind și visând întruna la viața prinților, Tom fu atât de pu- a ideilor unui text. Această
ternic înrâurit, încât fără să-și dea seama, începu să facă pe prințul. Graiul prezentare poate fi orală sau
și purtările sale deveniră ciudat de simandicoase, potrivite cu ceremonialul scrisă și permite asimilarea și
curții regale, spre nețărmurita înveselire a prietenilor săi apropiați. Dar, zi cu înțelegerea esențialului din
zi, influența lui Tom asupra băieților creștea și cu timpul ei ajunseseră să-l materialul sursă.
socotească, cu un fel de respect amestecat cu teamă, drept o ființă deosebită.
Părea că știe atât de multe și putea să spună și să facă lucruri atât de mi- Fii creativ!
nunate! Și după toate, avea atâta înțelepciune, o minte atât de pătrunză- Lui Tom îi plăcea să asculte
toare! […] Oameni în toată firea veneau de multe ori la Tom după o povață încântătoarele basme și legen-
și rămâneau adesea uimiți, văzând cât de plină de miez, bine cumpănită era de pe care i le spunea bunul
judecata lui. Într-un cuvânt, devenise un adevărat erou pentru toți cei care-l părinte Andrew – despre uriași
cunoșteau, afară de familia sa, căci numai ei nu vedeau nimic de soi într-însul. și zâne, despre pitici și duhuri
După o bucată de vreme, Tom își înjghebă în taină o curte regală. El însuși puternice, despre castele fer-
era prințul, tovarășii săi de joacă preferați erau străjerii, șambelanii, scutierii, mecate și crai și despre prinți
sfetnicii, lorzii și doamnele din suită, și familia regală. a căror strălucire îți ia ochii!
(Mark Twain, Prinț și cerșetor) Tu știi o legendă despre
a. Indică pentru fiecare paragraf câte un cuvânt-cheie și notează-l pe zâne, pitici, castele sau prinți?
caiet. Dacă nu știi deja, citește una
b. Pornind de la cuvântul-cheie ales, formulează o idee principală. și prezintă oral rezumatul co-
legilor tăi. Realizați apoi un
Aplică! clasament cu cele mai capti-
vante legende prezentate.
Realizează rezumarea orală a fragmentului citat și prezint-o colegilor.

63
U2 • PE TĂRÂMUL PRIETENIEI
Știați că...?
◗ Mark Twain este pseudo-
nimul literar al lui Samuel
Langhorne Clemens.
◗ A fost prieten cu nume-
roase celebrități, printre
care inventatorul Nikola
Tesla.
◗ Mark Twain a patentat trei
invenții, cel mai mare suc-
ces avându-l un carnet cu
autolipire (peste 25.000 de
astfel de carnete au fost
vândute); pe pagini era
un adeziv uscat ce trebuia
umezit înainte de utilizare.
◗ Singura înregistrare video
cu Mark Twain a fost fă-
cută de Thomas Edison și
a fost folosită în The Prince
and the Pauper (1909).
64
COMUNICARE ORALĂ
În lumea textului
Recitește fragmentul și rezolvă cerințele.
Treptat, tot citind și visând întruna la viața prinților, Tom fu atât de pu-
ternic înrâurit, încât fără să-și dea seama, începu să facă pe prințul. Graiul
și purtările sale deveniră ciudat de simandicoase, potrivite cu ceremonia-
lul curții regale…
a. Înlocuiește cât mai multe cuvinte din text cu sinonime.
b. Schimbă ordinea cuvintelor pentru a crea noi propoziții.
c. Ce observi? Propozițiile reformulate au același înțeles cu textul original?
d. Numărul de cuvinte și de propoziții a rămas același?
e. Prezintă și colegilor noul text.
Reține!
Parafrazarea este o reformulare a unui text, sub o altă formă, folo-
sind cuvinte proprii și având ca scop o mai bună înțelegere a acestuia;
este o clarificare sau o explicație a conținutului analizat.
Rezumarea redă pe scurt informațiile principale ale textului; parafra-
zarea este folosită pentru a relata detaliile sau importanța unei idei din
text, uneori ajungând mai dezvoltată decât textul în sine.
Aplică!
1. Lucrați în perechi! Un elev răspunde la întrebarea: Crezi că se va înde-
plini dorința lui Tom? Celălalt va parafraza răspunsul colegului și îl va
prezenta. Rolurile se vor inversa în cadrul grupului.
2. Oferă o interpretare pentru enunțul următor: Tom începu să facă pe
prințul…
3. Cum explici comportamentul lui Tom?
4. Ce poți deduce din faptul că Tom își crease în taină o curte regală?
5. Crezi că acest comportament implică apariția unor probleme? Justifică!
Reține!
Informațiile explicite sunt formulate direct de vorbitor.
Informațiile implicite se deduc din context, nefiind formulate direct;
reprezintă presupuneri pe baza informațiilor oferite.
Aplică!
Realizează un dialog între Tom și un prinț adevărat. Prezintă‑l apoi și
cere colegilor să descopere o informație explicită și una implicită care au
fost incluse în dialogul tău.
REDACTARE PE TĂRÂMUL PRIETENIEI • U2

Rezumatul
În lumea textului

Citește cu atenție fragmentul și rezolvă cerințele date.

Era miezul nopții, era ora somnului naiv, dulce, generos, pe care-l merită
copilăria.
Și deodată, ca o trompetă semeață, unică, arogantă, răsună cântecul unui
cocoș. Și Tic, și Dan se treziră speriați. Parcă le țipase cineva în ureche printr-o
pâlnie. La început nu înțeleseră ce s-a întâmplat. Abia după câteva minute,
când răsună al doilea „cucurigu!” la fel de falnic și de entuziast, amândoi pri-
cepură cine i-a trezit. Dan se tângui neputincios. Tic însă, mai practic, alergă
la geamuri și le închise fără șovăială. Niciunul nu se trezise de-a binelea. Acțio-
nau ca niște somnambuli. Adormiră repede, dar nu scăpară de atenția cocoșului. Acutele lui disperate străpungeau
pereții și ferestrele ca pe niște țesături de mătase. Tic se uită la ceasul lui fosforescent. Era ora unu. […]
Somnul le dădea târcoale și niciunul nu i se împotrivea. Imagini confuze începeau să se transforme în visuri.
Poate că pe fețele lor răsărea zâmbetul duios și liniștit al destinderii, al trecerii spre somn. Primele tresăriri, primele
neguri și încâlceli…
Și iarăși strigătul victorios de trompetă!
Cu mâinile la urechi, Dan începu să se tânguie și să se roage:
— Fă ceva, Ticușorule! […]
Tic nu se lăsă prea mult rugat. Dibui un obiect undeva pe o ladă de lângă patul lui și-l aruncă drept în capul lui
Dan.
— Pune-ți perna pe cap, poate că nu-l mai auzi! Eu o să-mi sacrific un
pantof. […]
După câteva minute se strecură și Tic în curte. Orătăniile se pregăteau
de culcare. Ochi cocoșul. Era mare, puternic, țanțoș, așa cum îi stă bine unui
cocoș. Nu l-ar fi prins, o zi întreagă să fi fugit după el. În buzunarul lui se găsea
însă o funie subțire, transformată de dimineață în lasou, iar în mâini avea
amintirea unor exerciții. Criminalul cu pinteni parcă bănuia ceva. Se îndrepta
glonț spre nuc. Dar nu mai avu vreme să ajungă în prima creangă. Lasoul îi
curmă brusc elanul. Nici măcar nu avu vreme să dea un semnal de alarmă.
Cârâielile i se înecară în gât. Tic îl trase cu iuțeală spre dânsul, îl prinse între picioare și începu operația pe care i-o
promisese în gând. Adică scoase din buzunar un rotocol de izolier-band, tăie o bucată cam de zece centimetri, pe
care începu s-o înfășoare cu pricepere în jurul pliscului. Totul dură zece secunde. Cocoșul sări din mâinile lui ca
o ghiulea. Dar se opri undeva năuc și iritat. Își sucea capul în toate părțile. Pliscul însă nu voia să-l asculte. Se trans-
forma parcă într-un gotcan, așa se sălbăticise. Zadarnic. Amețit de neputință și de oboseală, se cățără în nuc.
(Constantin Chiriță, Cireșarii)

a. Precizează personajele care apar în fragment.

b. Transcrie doi indici temporali din textul dat.
c. Delimitează textul în fragmente.
d. Indică pentru fiecare fragment un cuvânt-cheie.
e. Formulează pentru fiecare fragment câte o idee principală.

65
U2 • PE TĂRÂMUL PRIETENIEI REDACTARE

Aplică! Reține!

1. Realizează rezumatul frag-
mentului prezentat, respec-
tând convențiile tipului de
text.
2. Rezumă fragmentul dat în
zece propoziții.
3. Rezumă textul într-un sin-
gur enunț.
Rezumatul este prezentarea pe scurt, obiectivă, folosind cuvinte
proprii a informațiilor dintr-un text.
Etape ale realizării rezumatului
◗ Citește textul integral, cu atenție.
◗ Identifică fragmentele textului.
◗ Realizează planul simplu de idei.
◗ Alcătuiește un scurt text în care fiecare idee începe cu alineat.
Reguli de respectat la realizarea unui rezumat
◗ Respectă succesiunea întâmplărilor.
◗ Relatează la persoana a III-a.
◗ Utilizează timpurile verbale adecvate (prezent sau perfect compus).
◗ Redă textul în propriile cuvinte, nu cita.
◗ Răspunde la întrebările Cine?, Ce face?, Când?.
◗ Nu utiliza termeni precum „autorul”, „naratorul”, „personajul”.

Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă

Descoperă!

Citește cu atenție fragmentul și rezolvă cerințele date.

— Cine? întrebă un cor uluit.
— Tic! răspunse Ursu. L-am văzut de la Zănoaga și i-am lăsat semne
foarte sigure. Dacă n-a ajuns aici până acum… Și din păcate s-a întunecat…
În câteva clipe toți cireșarii cunoșteau povestea lui Ursu.
Zguduită, Maria rosti întrebarea tuturor:
— Ce putem face?
Umbrele serii se transformaseră în pâclă groasă.
— Mai întâi focul! spuse Victor. Trebuie să facem un foc mare ca să se
vadă de departe.
— Și noi să rămânem de mămăligă lângă foc? spuse cu un ton de protest Ionel.
— Eu zic să facem două grupuri, îl liniști Ursu și să intrăm în pădure pe două căi. Fiecare grup cu o lanternă. Câte doi…
— Atunci să facem trei grupuri, socoti Lucia.
— Ursu are dreptate, interveni Ionel. Trebuie să facă cineva focul și să-l păzească.
1. Care este tema dialogului?
2. Cine participă la discuție?
3. Precizează emoțiile participanților. Cum le-ai descoperit?
4. Menționează rolul semnelor de punctuație din fragmentul scris
îngroșat.
5. Transcrie verbele care indică acțiunile personajelor în cadrul dialogului.
6. Rescrie propoziția, înlocuind semnul întrebării cu punct, dar fără a
schimba sensul.

66
REDACTARE PE TĂRÂMUL PRIETENIEI • U2

Reține!

TEXT DIALOGAT (vorbire directă) TEXT NARATIV (vorbire indirectă)

ü Reprezintă reproducerea întocmai ü Reprezintă reproducerea sub forma povestirii

a spuselor cuiva.
ü În prim-plan este vorbitorul.
ü Înaintea textului reprodus se utilizează
linia de dialog.
ü Este un dialog/text dialogat.
ü Predomină propozițiile interogative
și exclamative.
Exemplu: — Când ai intrat? întreabă Laura.  →
— Acum cinci minute, răspunde Ina.
ü Verbele sunt, în general, la persoana I
și a II-a.
Exemplu: E u îi cert! 
ü Se folosesc verbe la modul imperativ.
Exemplu: — Vino!
ü Apar verbe de declarație: a zice, a spune,
a grăi, a întreba etc. După aceste verbe
se folosesc două puncte (:).
ü Se folosesc substantive în cazul vocativ
Exemple: —
 Bunico, e rău să nu ai copii? 
— Astăzi ne întâlnim la ora 10:00.
a spuselor cuiva.
ü Dispare linia de dialog.
ü Este o povestire/un text narativ.
ü Se folosesc verbe precum: a întreba, a se mira etc.
Se folosesc numai propoziții enunțiative.
Exemplu: L aura a întrebat-o când a intrat. Ea i-a spus că a in-
trat acum cinci minute.
ü Verbele trec de la persoana I și a II-a la persoana
a III-a.
Exemplu: El spuse că îi ceartă.
ü Verbele la modul imperativ trec la modul conjunctiv.
Exemplu: I-a spus să vină.
ü Se folosesc verbe de declarație (zice, spune, întreabă etc.),
urmate de cuvinte precum: că, să, ca să, dacă, unde etc.
ü Substantivele în cazul vocativ sunt transformate în
substantive în dativ sau acuzativ.
Exemple: N
 epoțelul o întreabă pe bunică dacă este rău să
nu ai copii.
Ei s-au înțeles să se întâlnească la ora 10:00 în acea zi.

Pentru a transforma vorbirea directă în vorbire indirectă parcurgem următoarele etape:

◗ eliminarea liniei de dialog;
◗ transformarea verbelor de la persoana I și a II-a în forme verbale la persoana a III-a;
◗ eliminarea cuvintelor care indică o exclamație, un strigăt;
◗ folosirea verbelor de declarație (a zice, a spune etc.) urmate de cuvinte precum: că, să, ca să, dacă, unde etc.

Aplică!

1. Transformă vorbirea directă în vorbire indirectă. Scrie în caiet textul rezultat.

— Gata! îi trezi Lucia din preocuparea lor oarbă și îndărătnică. Cu ce ați adus până acum, putem petrece aici
o noapte polară…
Și se pregăti să aprindă focul, dar Maria se înțepeni în fața ei:
— Stai! încă n-ai voie să faci focul!
— De ce? se miră Lucia.
2. Menționează modificările pe care le-ai făcut.
3. Explică rolul utilizării semnelor de punctuație din replicile dialogului.
4. Indică personajele care participă la dialog și precizează rolul lor.
5. Scrie un dialog de zece replici între tine și un adolescent din grupul
cireșarilor, apoi transformă-l în vorbire indirectă.
6. Transformă vorbirea directă din replicile de la începutul lecției în vorbire indirectă.

67
U2 • PE TĂRÂMUL PRIETENIEI ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Verbul (actualizare)

Descoperă!

Explorează!
Notează în caiet doar verbele
și menționează ce indică ele.
Acțiune frumos El există
explorăm inteligent doi
explorare rucsac știi mergi
noi mers stai verb sunt
◗ Notează cât mai multe acțiuni pe care le pot face împreună cei doi pri-
eteni, Tic și Țombi.
◗ Menționează ce părți de vorbire sunt cuvintele notate.
◗ Recitește fragmentul și rezolvă cerințele date:
— Tic! răspunse Ursu. L-am văzut de la Zănoaga și i-am lăsat semne
foarte sigure. Dacă n-a ajuns aici până acum… Și din păcate s-a întunecat…
În câteva clipe toți cireșarii cunoșteau povestea lui Ursu.
Zguduită, Maria rosti întrebarea tuturor:
— Ce putem face?
a. Notează toate verbele din text.
b. Indică două verbe auxiliare și menționează ce rol au.
c. Identifică verbul la infinitiv și precizează cum l-ai recunoscut.

Amintește-ți!
VERBUL este o parte de vorbire flexibilă care indică acțiunea, starea sau existența.
Verbul poate fi:
◗ predicativ (poate alcătui singur predicatul): Noi scriem compuneri interesante.
◗ nepredicativ:
ü auxiliar (ajută la formarea modurilor și timpurilor compuse): a avea – timpul perfect compus
(eu am scris); a vrea – timpul viitor (eu voi scrie); a fi – timpul viitor anterior (voi fi scris).
MODUL este forma pe care o ia verbul pentru a arăta cum consideră vorbitorul acțiunea.
◗ INDICATIV – arată o acțiune reală.
Indicativul este singurul mod care are toate timpurile:
ü prezent: învăț, înveți, învață, învățăm, învățați, învață
ü imperfect: învățam, învățai, învăța, învățam, învățați, învățau
ü perfect simplu: învățai, învățași, învăță, învățarăm, învățarăți, învățară
ü perfect compus: am învățat, ai învățat, a învățat, am învățat, ați învățat, au învățat
ü mai-mult-ca-perfect: învățasem, învățaseși, învățase, învățaserăm, învățaserăți, învățaseră
ü viitor: voi învăța, vei învăța, va învăța, vom învăța, veți învăța, vor învăța
ü viitor anterior: voi fi învățat, vei fi învățat, va fi învățat, vom fi învățat, veți fi învățat, vor fi învățat
◗ IMPERATIVUL – exprimă un ordin, o poruncă, un îndemn, un sfat, o rugăminte. Are forme doar pentru
persoana a II-a, singular și plural. Nu are forme specifice de timp.
Are formă:
ü afirmativă (Cântă!, Cântați!);
ü negativă (Nu cânta!, Nu cântați!).
Verbul predicativ la modurile indicativ și imperativ îndeplinește funcția sintactică de predicat verbal.
Formele verbale nepersonale studiate sunt:
ü INFINITIVUL – forma de dicționar a verbului; el poate apărea precedat sau nu de cuvântul a (a vorbi);
ü PARTICIPIUL – arată acțiunea suferită de un obiect (cules, învățat).

68
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII PE TĂRÂMUL PRIETENIEI • U2

Aplică! Reține!

1. Notează în caiet, apoi subliniază formele corecte ale verbelor și alcătu- Conjugarea înseamnă
iește enunțuri cu ele: modificarea formei verbului
trebuie/trebuiesc; bănuiește/bănuie; în funcție de anumite catego-
scri/scrii; copie/copiază; rii specifice. Verbul își schimbă
place/plăcea; creează/crează. forma în funcție de mod,
timp, persoană și număr. El
2. Menționează timpul, persoana și numărul pentru următoarele forme
este centrul comunicării, în
verbale la modul indicativ: cumpărăm, vedeați, văzuși, au înțeles, vom citi,
jurul lui se grupează celelalte
înțelesesem, mergeți, va fi, veni.
părți de vorbire. Fără verb me-
3. Indică timpul formelor verbale subliniate
sajul nu are sens.
în enunțurile de mai jos.
a. El adună acum merele din livadă.
b. Doar adună un coș plin cu mere. Exersează!
c. El cântă zilnic în corul școlii.
Cum conjugăm, fără să
d. Cântă ce i-a plăcut, apoi se opri brusc.
gre­șim, verbele a crea, a agrea
Prin ce se deosebesc formele verbale? și a recrea? Folosim ca model
4. Precizează formele de imperativ ale următoarelor verbe (atât cele afir- verbul a lucra.
mative, cât și cele negative): a merge, a face, a fi, a asculta, a descoperi, a lucra a crea
a zice. eu lucrez eu creez
5. Scrie câte un enunț astfel încât următoarele forme verbale să aibă va- tu lucrezi tu creezi
loarea indicată: el/ea lucrează el/ea creează
am – verb predicativ; ai – verb auxiliar; fi – verb predicativ; noi lucrăm noi creăm
    – verb auxiliar;    – verb predicativ;   – verb auxiliar. voi lucrați voi creați
6. Trece verbul a înțelege la toate timpurile modului indicativ, utilizând ei/ele lucrează ei/ele creează
doar persoana a II-a singular și plural.
7. Analizează verbele din textul următor după model.
Prichindelul avusese o licărire de luciditate în groaza lui. Amintindu-și Amintește-ți!
că mușchiul copacilor arată cam întotdeauna nordul, își învinsese spaima Forme de viitor:
și pipăi cu mâinile scoarța câtorva arbori. După ce simți pe alocuri, în vâr- ◗ viitor standard (exprimă
ful degetelor, porțiuni mătăsoase, reveni apoi pe cărarea în care păzea ca o acțiune care se va desfă-
o santinelă Țombi cel iarăși curajos, și astfel ghici direcția peșterii. șura în viitor): voi citi;
Model: a  vusese – verb predicativ, modul indicativ, ◗ viitor anterior (exprimă o
timpul mai-mult-ca-perfect, persoana a III-a, acțiune viitoare, terminată
numărul singular, formă afirmativă. înaintea unei alte acțiuni
8. Notează forma de viitor pentru fiecare formă verbală identificată. viitoare; se formează cu
a. Voi învăța pentru evaluare foarte bine. verbul auxiliar a fi și forma
b. Am să îl întreb despre bunicii lui. de participiu a verbului):
c. Voi fi plecat când va fi venit el. voi fi citit;
d. O să îl cert când ajunge. ◗ viitor de limbă vorbită:
e. Oi veni când voi putea. am să citesc;
9. Realizează un dialog de 8-10 replici cu unul dintre cireșari. Subliniază ◗ viitor popular: oi citi.
verbele, precizează modul, timpul, persoana și numărul.

69
U2 • PE TĂRÂMUL PRIETENIEI ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Modul conjunctiv

Explorează!

1. Completează, în caiet, enunțul cu trei acțiuni dorite.

Prietenului meu îi place să … , … , … .
2. Indică elementul comun pentru verbele subliniate.
— Mai întâi focul! spuse Victor. Trebuie să facem un foc mare ca să se
vadă de departe.
— Și noi să rămânem de mămăligă lângă foc? spuse cu un ton de pro-
test Ionel.
— Eu zic să facem două grupuri, îl liniști Ursu și să intrăm în pădure
pe două căi. Fiecare grup cu o lanternă. Câte doi…
— Atunci să facem trei grupuri, socoti Lucia.
3. Precizează cum consideri acțiunea:
a. reală; c. posibilă, realizabilă;
b. dorită; d. un îndemn.

Reține!
Modul conjunctiv exprimă o acțiune posibilă, realizabilă.
Marca gramaticală a modului conjunctiv este prezența cuvântului să.
În unele enunțuri orale conjunctivul la persoana a III-a se poate folosi fără cuvântul să.
Exemplu: Meargă unde o vrea!
Verbul predicativ la modul conjunctiv îndeplinește funcția sintactică de predicat verbal.
Timpurile modului conjunctiv

1. Prezent – verbul Conjunctiv prezent – să + formele de indicativ prezent

arată o acțiune
posibilă care se eu să învăț eu să vreau eu să culeg eu să citesc
poate desfășura fie tu să înveți tu să vrei tu să culegi tu să citești
în momentul vorbirii, el să învețe el să vrea el să culeagă el să citească
fie după momentul noi să învățăm noi să vrem noi să culegem noi să citim
vorbirii. voi să învățați voi să vreți voi să culegeți voi să citiți
ei să învețe ei să vrea ei să culeagă ei să citească

2. Perfect – verbul Conjunctiv perfect – să + verbul auxiliar a fi + participiul verbului

arată o acțiune care
se poate desfășura eu să fi învățat eu să fi vrut eu să fi cules eu să fi citit
înainte de momentul tu să fi învățat tu să fi vrut tu să fi cules tu să fi citit
vorbirii. el să fi învățat el să fi vrut el să fi cules el să fi citit
noi să fi învățat noi să fi vrut noi să fi cules noi să fi citit
voi să fi învățat voi să fi vrut voi să fi cules voi să fi citit
ei să fi învățat ei să fi vrut ei să fi cules ei să fi citit

70
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII PE TĂRÂMUL PRIETENIEI • U2

Aplică! Amintește-ți!
am să citesc (voi citi) – verb,
1. Scrie în caiet formele verbului a explora la modul conjunctiv. modul indicativ, timpul vii-
2. Alcătuiește un enunț cu un verb la modul imperativ, apoi înlocuiește-l tor, formă de limbă vorbită.
în enunț cu unul la modul conjunctiv. Ce observi?
3. Indică modul și timpul următoarelor forme verbale: să repet, am să ob-
serv, să fi venit, o să plece, să glumească, are să cânte.
4. Precizează la ce mod sunt verbele subliniate din următoarele enunțuri.
Doarmă cât o dori!
Fie ce o fi!
Plece unde vede cu ochii!
Facă ce își dorește!
5. Scrie în caiet doar varianta corectă a următoarelor forme verbale:
să aibă/să aivă/să aibe să obți/să obții
să fii/să fi să previi/să previ Sfaturi gramaticale
să devi/să devii să ști/să știi ◗ La persoana a II-a singular,
6. Menționează acțiunea exprimată de verbele la modul conjunctiv din următoarele verbe se scriu
următoarele enunțuri: cu doi i: tu să fii, tu să știi,
a. Am rugat-o pe Ioana să vină devreme. tu să ții, tu să vii, tu să devii,
b. Îi voi sugera Mariei să meargă cu mine la cumpărături. tu să susții, tu să deții, tu să
c. Să fi venit mai devreme, acum termina. reții, tu să revii, tu să previi,
d. Să-mi fi spus, o ajutam. tu să redevii.
7. Subliniază verbele la modul conjunctiv din textul dat și analizează-le. ◗ La fel ca la indicativ prezent,
— Așa sunt eu în felul meu, știu una și bună: să-mi slujesc stăpânul cu verbele a crea și a agrea
dreptate. Hai, nu mai sta la îndoială, că mă tem să nu mă apuce noaptea se scriu și se pronunță cu
pe aici. doi e: să creez, să agreez.
(Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb)

Modul condițional-optativ

Explorează!

1. Completează enunțurile în caiet.

a. Dacă aș fi o floare, aș fi … , pentru că … .
b. Dacă aș fi o culoare, aș fi … , pentru că … .
c. Dacă aș fi o pasăre, aș fi … , pentru că … .
2. Precizează ce arată verbul aș fi în enunțurile completate de tine.
3. Menționează verbele care apar în forma aș fi și precizează valoarea lor.
4. Scrie două enunțuri în care să precizezi ce ai dori să afli în timpul acestei
ore de limba română. De cine depinde îndeplinirea acestor dorințe?

71
U2 • PE TĂRÂMUL PRIETENIEI ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Reține!
Modul condițional-optativ exprimă o acțiune dorită sau o acțiune posibilă, dar care depinde de o condiție.
Verbul predicativ la modul condițional-optativ îndeplinește funcția sintactică de predicat verbal.
Timpurile modului condițional-optativ
1. Prezent – verbul Condițional-optativ prezent – verbul auxiliar a avea
arată o acțiune (aș, ai, ar, am, ați, ar) + forma de infinitiv a verbului
desfășurată fie în
eu aș învăța eu aș vrea eu aș culege eu aș citi
momentul vorbirii,
tu ai învăța tu ai vrea tu ai culege tu ai citi
fie după momentul
el ar învăța el ar vrea el ar culege el ar citi
vorbirii
noi am învăța noi am vrea noi am culege noi am citi
voi ați învăța voi ați vrea voi ați culege voi ați citi
ei ar învăța ei ar vrea ei ar culege ei ar citi

2. Perfect – verbul Condițional-optativ perfect – verbul auxiliar a avea (aș, ai, ar, am,
arată o acțiune ați, ar) + verbul auxiliar a fi + forma de participiu a verbului
desfășurată înainte
eu aș fi învățat eu aș fi vrut eu aș fi cules eu aș fi citit
de momentul
tu ai fi învățat tu ai fi vrut tu ai fi cules tu ai fi citit
vorbirii.
el ar fi învățat el ar fi vrut el ar fi cules el ar fi citit
noi am fi învățat noi am fi vrut noi am fi cules noi am fi citit
voi ați fi învățat voi ați fi vrut voi ați fi cules voi ați fi citit
ei ar fi învățat ei ar fi vrut ei ar fi cules ei ar fi citit

Aplică!

1. Precizează când se desfășoară acțiunea verbelor la condițional-optativ din enunțurile date.

a. Aș urmări serialul preferat, dar aș întârzia la întâlnirea clubului de matematică.
b. Le spun că aș merge în drumeție dacă aș fi mai tânără.
c. Dacă aș fi ascultat, acum aș fi fost pe locul întâi.
2. Menționează timpul verbelor la modul condițional-optativ din enunțurile de mai jos.
a. Mihai ar vrea să meargă la patinoar.
b. Ar fi venit, dacă l-ai fi chemat mai devreme.
c. Mânca-l-ar bunica de copil cuminte!
d. Dormire-ai dus!
e. Aș fi înțeles, de mi-ar fi explicat situația.
3. Rescrie în caiet forma corectă de condițional-optativ, timpul prezent.
a. Elevul ar tăcea/ar tace dacă i-ai atrage atenția.
b. Ți-ar place/Ți-ar plăcea să mergem în excursie?
c. Ar fi bine dacă aș vede/aș vedea filmul de acțiune.
d. Ar apare/Ar apărea la timp dacă l-ai fi sunat mai devreme.
4. Construiește enunțuri cu următoarele ortograme: c-am/cam, n-ai/nai, ne-am/neam, var/v-ar, m-ai/mai.
5. Creează un text despre prietenie, de cinci-șase enunțuri, în care să folosești șase verbe la modul condițio-
nal-optativ, timpuri diferite.

72
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII PE TĂRÂMUL PRIETENIEI • U2

Posibilități combinatorii ale verbului

Predicatul nominal. Verbul copulativ a fi
Descoperă! Exersează!
Cu ce putem înlocui ver-
1. Scrie în caiet verbele din enunțurile următoare. Precizează valoarea ver-
bul a fi în enunțurile date?
bului a fi în enunțurile date.
Alege din listă: a exista,
a. Andrei este în curtea școlii.
a costa, a proveni, a se afla.
b. Cât este o ciocolată?
Ce valoare are verbul a fi
c. Cartea este pe masă.
în aceste contexte?
d. Voi fi venit când tu vei fi terminat cartea de citit.
Bluza este 50 de lei.
2. Cu ce putem înlocui verbul a fi din enunțurile de la exercițiul 1 a, b și c? El este în parc acum.
3. Indică valoarea predicativă și nepredicativă a verbului a fi din următoa- Cartea este și la noi în
rele enunțuri. bibliotecă.
a. Ana este în parc cu prietenii. Marfa este din China.
b. Maria este prietena Anei.
c. Mărul este pe masă și este verde.
d. Anca este acolo și este pregătită pentru întrecere.

Reține!
Verbul a fi are valoare nepredicativă când se combină cu un alt cuvânt pentru ca enunțul să aibă înțe-
les, fiind un verb copulativ.
Verbul a fi + cuvintele cu care se combină alcătuiesc un predicat nominal.
Cuvintele care se combină cu verbul a fi în predicatul nominal formează un nume predicativ.
Andrei este corect. Ana este prietena mea.

Predicatul nominal este alcătuit din verbul copulativ a fi și un nume predicativ.

Verbul copulativ face legătura între subiect și numele predicativ, nu are înțeles de sine stătător, fiind un
verb nepredicativ.

Numele predicativ arată o caracteristică a subiectului. Poate fi exprimat prin:

◗ adjectiv: Cartea este interesantă. (Cum este cartea?)
◗ substantiv: Mihai este fratele meu. (Cine este Mihai?)
Numele predicativ este:
◗ simplu (exprimat printr-un singur termen): Floarea este firavă.
◗ multiplu (exprimat prin mai mulți termeni): Mihai este atent și prietenos.

Acordul numelui predicativ cu subiectul

Subiectul impune genul și numărul substantivului și adjectivului cu funcția sintactică de nume predicativ.
Exemple: Elevul este silitor. Fetele sunt cuminți. Băiatul este colegul meu.

73
U2 • PE TĂRÂMUL PRIETENIEI
Amintește-ți!
Valorile verbului a fi
◗ predicativă: El este în
clasă. (se află/există)
◗ copulativă: El este inte­
ligent.
◗ auxiliară: Ar fi câștigat
dacă era atent.
Fii creativ!
Realizează o narațiune
la persoana a III-a, de 10-15
rânduri, în care predicatul
verbal și predicatul nomi-
nal au parte de o aventură
în Țara Gramaticii. În cadrul
compunerii, vei introduce
elemente învățate în cadrul
lecțiilor despre verb. Poți re-
aliza definiții expresive ale
celor două noțiuni și poți in-
sera în cadrul povestirii chiar
scheme realizate cu diverse
culori.
74
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
Aplică!
1. Indică valoarea verbului a fi în enunțurile următoare.
a. Campionii sunt pe podium.
b. Cei trei sunt campioni.
c. Caietul este 4 lei și este de matematică.
d. Ar fi fost bine, dacă ai fi sosit la timp.
2. Completează în caiet enunțurile date, astfel încât să respecți funcțiile
sintactice cerute în paranteză.
a. Grădina este _______________ (predicat nominal)
_______________ (predicat verbal)
b. Soarele a fost _______________ (predicat verbal)
_______________ (predicat nominal)
c. Prietenul meu era ___________ (predicat nominal)
___________ (predicat verbal)
3. Menționează felul numelui predicativ și prin ce parte de vorbire este
exprimat:
a. Corina este o elevă silitoare și cuminte.
b. Mărul era copt și gustos.
c. El este polițist.
d. Copacul este înverzit.
e. Ana este sora și prietena mea și este foarte îndrăzneață și vorbăreață.
4. Realizează acordul între subiect și numele predicativ dintre paranteze.
a. Caietele sunt (curat și liniat). Iarba este (verde și des). Cartea este
(captivant).
b. Prăjiturile și ciocolata sunt (gustos). Fata este (înalt), iar băiatul (mititel).
5. Alcătuiește enunțuri care să conțină:
a. un nume predicativ multiplu exprimat prin adjectiv;
b. un nume predicativ simplu exprimat prin numeral cardinal;
c. un predicat verbal exprimat prin verbul a fi;
d. un nume predicativ multiplu exprimat prin substantiv.
6. Analizează predicatele nominale și verbale din textele de mai jos.
a. Ursu era însă prea tulburat ca să mai aibă gând de harță. Nici nu în-
țelesese ce vrea Lucia; simțise parcă o provocare în vorbele ei, dar n-o
acceptă. Se uită încă o dată spre creste: nu se mai vedea soarele, nici
voalurile lui de lumină, şi asta îl neliniştea cumplit. Se apropie de corturi
împotriva inimii.
b. Cutezătorii fuseseră harnici şi inimoşi: ajunseseră la peşteră odată
cu asfințitul, îşi pregătiseră locul pentru popasul de noapte, erau toți
sănătoşi, nu mai erau flămânzi şi parcă şi oboseala pleca încet din
ei…
c. După câteva minute se strecură și Tic în curte. Orătăniile se pregăteau
de culcare. Ochi cocoșul. Era mare, puternic, țanțoș, așa cum îi sta bine
unui cocoș. Nu l-ar fi prins, o zi întreagă să fi fugit după el.
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE PE TĂRÂMUL PRIETENIEI • U2

Valori ale culturii populare în spațiul românesc

Descoperă!

◗ Imaginează-ți că vizitezi un muzeu de artă și ajungi în fața acestei picturi.

Ce amintiri îți trezește? Ce simți în acel moment?
◗ Știi cine este pictorul? Dar care a fost sursa de inspirație?
◗ Adaugă cuvântului valoare opt elemente care îți vin în minte.
tezaur

valoare

Reține!
CULTURA cuprinde toate valorile materiale și
spirituale ale unui popor – credințe, tradiții, obice- Bucovina
Maramureș
iuri, simboluri, modele de gândire și simțire – create
de-a lungul istoriei.
CULTURA POPULARĂ este ansamblul manifestă- Crișana
rilor artistice și folclorice care provin direct din siste- Transilvania Moldova
mul de credințe, valorile și tradițiile unui popor.
VALOARE – suma calităților care dau preț unui Banat
lucru sau unei persoane; lucrul bun, dezirabil, im- Muntenia
portant ca atare (adevărul, binele, frumosul). Ceea Oltenia
Dobrogea
ce este vrednic de apreciere, de stimă (din punct de
vedere material, social, moral etc.). 
   Sinonime: importanță, merit, preț, însemnătate
SPAȚIU ROMÂNESC – regiune geografică a României.

Aplică!

Citește cu atenție fragmentul și rezolvă cerințele date.

Ce reprezintă pentru noi ia românească?
Dacă analizăm ia tradițională românească, vom găsi, frumos și unic con-
turate, simboluri profunde, elemente ce vorbesc despre soare și stele, despre
pământ și flori, despre etape din existența umană sau etape din existența
unui popor întreg. Vorbesc despre divinitate, dar și despre legătura minunată
dintre om și natură, despre lupta dintre bine și rău, o luptă permanentă în care
triumfă întotdeauna binele. Vorbesc despre iubire și respect, despre hora ro-
mânească, ceea ce ne creează un puternic sentiment de înrudire, despre mo-
mente vesele și frumoase ale vieții, despre familie și valorile acesteia. Vorbesc
nu numai despre viață, ci și despre moarte, despre trecerea spre lumea de din-
colo. Vorbesc despre succesiunea anotimpurilor, despre raportarea noastră,

75
U2 • PE TĂRÂMUL PRIETENIEI ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

a oamenilor, la pământ și la cer. Vorbesc despre trecut și viitor. Vorbesc des-

pre valoare și nonvaloare. Trebuie menționat faptul că, de-a lungul timpului,
ia românească a fost un element care a fascinat pictori, fotografi, personali-
tăți și designeri din țară și de peste hotare.
Principesa Ileana, Principesa Elena, Regina Maria au fost printre personali-
tățile regale care au purtat cu mândrie portul popular românesc. Dintre toate,
cea care a transformat ia într-un stil vestimentar personal, a fost Majestatea
Sa Regina Maria (regină a României, principesă de Edinburg, de Saxa-Coburg
și Gotha).
De la apariția ei și până în prezent, ia românească a fost, este și ar trebui
să rămână un element care să fie admirat și apreciat nu numai în țară, dar
și în afara ei, ceea ce se și întâmplă, de altfel. Pictorul francez Henri Matisse
pictează în 1940 „La blouse roumaine”, inspirat de colecția de ii primite de la
pictorul român Theodor Palladi.
Picturile lui Matisse se vor transforma în sursă de inspirație pentru casa
de modă Yves Saint Laurent, care a integrat ia într-o colecție de haut-couture, în 1981. În anul 2006, un alt vestit
designer, Jean Paul Gaultier, dedică o colecție întreagă portului tradițional românesc. În anul 2008, Oscar de la
Renta folosește imprimeuri și texturi inspirate din ținuta populară românească. În anul 2011, Philippe Guilet dedică
României o colecție „100% couture, 100% modernă, 100% românească cu artizani și artiști români”.
În același sens, condusă de puternicul sentiment național, în anul 2013,
o comunitate constituită prin intermediul rețelei de socializare Facebook
(denumită „La Blouse Roumaine”), reușește să creeze un eveniment special,
declarând ziua de 24 iunie, „Ziua Universală a Iei”, zi în care femeile românce
sunt îndemnate să poarte ie, indiferent în ce colț al lumii s-ar afla. Așa cum
apar informațiile din perioada respectivă, ziua de 24 iunie nu a fost aleasă
întâmplător, fiind „ziua de Sânziene”, o sărbătoare asociată cultului recoltei,
vegetației și fertilității, dar și soarelui. Sărbătoarea vine din vremuri îndepăr-
tate, cu rădăcini într-un străvechi cult solar.
Așadar, dacă ia românească ar putea să povestească într-un dulce grai românesc, am putea afla, din minuna-
tele ei spuse, o fascinantă poveste a unui neam și a unui pământ aflate într-o strânsă comuniune.
(https://www.ietraditionala.com/blog/ia-romaneasca-un-mijloc-de-promovare-a-identitatii-romanilor.html)

1. Ce ți-a atras atenția în textul dat? Justifică.

2. Precizează care sunt elementele care definesc ia românească?
3. Menționează ce evidențiază ia românească.
4. Când se sărbătorește Ziua Universală a Iei? De ce a fost aleasă
această zi?
5. Care este numele tabloului care înfățișează ia românească? Cine
l-a pictat?
Valori
6. Notează personalitatea care a transformat ia în stil vestimentar românești
personal.
7. Răspunde la întrebarea pusă la începutul textului: Ce reprezintă
pentru noi ia românească?
8. Reprezintă prin desen valori românești cunoscute.
9. Asociază iei tradiționale un simbol/un obiect, o culoare, o emoție.

76
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE PE TĂRÂMUL PRIETENIEI • U2

Lucrați împreună! Portofoliu

1. Grupați-vă în perechi. Realizați un album (poate fi și online) cu per-
Alege o zonă din spațiul ro-
sonalități care au purtat ia românească cu mândrie. Scrieți câteva in-
mânesc. Creează un poster în
formații inedite despre personalitățile respective. Votați apoi cea mai
care să prezinți o valoare speci-
frumoasă fotografie din albumul creat de fiecare pereche.
fică (ospitalitatea, tradițiile etc.)
2. Ia românească are caracteristici specifice pentru diverse zone din
acestui spațiu.
țară. Creați o prezentare pentru fiecare ie. Fiecare grupă va alege
modalitatea de prezentare preferată.

Proiect de grup

Târgul de valori românești

Împărțiți clasa în echipe de 4-5 elevi. Fiecare echipă va avea un coordonator, care-și va reprezenta și sus-
ține colegii. Acesta va extrage dintr-un coșuleț o zonă din spațiul românesc: Muntenia, Oltenia, Dobrogea,
Moldova, Bucovina, Maramureș, Banat, Ardeal.
Fiecare zonă din spațiul românesc aleasă va fi reprezentată cu tot ceea ce îi este specific: tradiții, port, obi-
ceiuri, oameni, locuri, valori.
Timp de lucru: o săptămână.
Etape:
◗ împărțirea sarcinilor de lucru;
◗ culegerea materialelor;
◗ alegerea modalității de prezentare (PowerPoint, colaj, pliant etc.);
◗ susținerea prezentărilor în fața clasei.
Organizați un tur de galerie, iar, la final, alegeți cea mai reușită prezentare.

77
U2 • PE TĂRÂMUL PRIETENIEI PROIECT TEMATIC

PROIECT • GÂNDIȚI, LUCRAȚI, PREZENTAȚI ÎMPREUNĂ! „Nimeni nu poate tră

i fără prieteni, chiar
dacă stăpânește toat
e bunurile lumii.”
(Aristotel)

MARI PRIETENII
Mihai Eminescu și Ion Creangă, o mare și frumoasă prietenie
Unul se numește Ion Creangă, iar celălalt Mihai Eminescu. Și cred că o să-i țineți minte pentru că Ion Creangă a
scris o poveste minunată, plină de haz, cu Harap-Alb, cu Gerilă, cu Flămânzilă, cu Păsări-Lăți-Lungilă; tot el a po-
vestit multe întâmplări pline de năzdrăvănii deosebit de vesele, ori duioase, din vremea copilăriei și a tinereții lui.
Mihai Eminescu a scris și el o poveste în-
cântătoare cu Făt-Frumos-din-Lacrimă,
dar mai ales a alcătuit poezii neîntrecut
de frumoase, cum ar fi Luceafărul etc.
Acești doi mari scriitori au fost foarte
buni prieteni.
Se sfătuiau împreună, își citeau unul
altuia poveștile ori poeziile. Discutau
despre cărțile citite și despre câte se în-
tâmplă pe lume. […]
Între dânșii, Eminescu și Creangă
își spuneau „bădiță”, așa, ca o dezmier-
dare: „bădiță Ioane”, „bădiță Mihai”.
(https://orapovesteicaie.wordpress.com/category/despre-prietenie/)

Charlie Chaplin și Albert Einstein, când filmul se întâlnește cu știința

Einstein a spus odată că Charlie Chaplin ar fi singura persoană pe care ar
dori s-o întâlnească într-o zi, ceea ce a și făcut. […] Prezentați unul celuilalt
de către Carl Laemmle, directorul Studiourilor Universal, cele două minți stră-
lucite au găsit imediat un limbaj comun și au stabilit o întâlnire. Charlie l-a
invitat pe Albert la cină în locuința sa și acesta a fost începutul frumoasei și
profundei lor prietenii.
Chaplin a spus la un moment dat că Einstein era o persoană foarte calmă
și plăcută, cu o extraordinară energie intelectuală și o mare emotivitate. Con-
cepțiile lui erau pe placul artistului, care îi aprecia altruismul, sinceritatea și
felul de a fi. […] „Albert Einstein e chiar mai bun decât mine; toată lumea îl
admiră, deși practic nimeni nu-l înțelege deloc”, a mai spus actorul.
El a rememorat, de asemenea, cum soția lui Einstein, Elsa, i-a povestit despre momentul în care Albert a elucidat
teoria relativității. Se pare că într-o dimineață se purta foarte ciudat în timpul micului dejun și părea pierdut în
gânduri. După masă, s-a dus și s-a așezat la pian, a cântat pentru aproape o jumătate de oră și apoi a dispărut sus
pe scări ca să studieze. Abia peste două săptămâni s-a reîntors din camera lui și, când a făcut-o, teoria relativității
era scrisă pe două coli de hârtie.
(https://bel-esprit.ro/prietenii-celebre-charlie-chaplin-si-albert-einstein/)

78
PROIECT TEMATIC PE TĂRÂMUL PRIETENIEI • U2

Să lucrăm împreună!

◗ Formați grupe de 4-5 elevi.

◗ Fiecare membru al grupei notează pe un post-it un cuvânt
referitor la prietenie.
◗ Creați cu ajutorul cuvintelor notate o definiție inedită a prie-
teniei.
◗ Realizați un proiect cu tema Mari prietenii, folosind elemente
din literatură, muzică, pictură etc. 
În cadrul proiectului, trebuie să aveți în vedere:
ü o definiție a prieteniei;
ü citate sugestive;
ü prezentarea unor prietenii celebre;
ü ilustrarea prieteniei prin imagini;
ü o modalitate de prezentare inedită;
ü prezentarea planului proiectului.

În realizarea proiectului, veți avea în vedere următoarele

etape:
1. stabilirea obiectivelor;
2. planificarea activităților – distribuirea sarcinilor, identificarea
surselor de informare, stabilirea formei proiectului, procurarea
materialelor necesare;
3. realizarea cercetării;
4. îmbinarea armonioasă a produsului final;
5. susținerea proiectului în fața colegilor;
6. evaluarea – ascultați părerile celorlalți.

Notați pe o coală A4 răspunsurile la întrebările

din chestionar.
1 Ce discipline/materii au fost implicate în realizarea proiectului?
2 Cât timp a fost dedicat pentru documentare?
3 Puteți menționa sursele din care v-ați informat?
4 Credeți că ați învățat ceva după realizarea acestui proiect?
Explicați.
5 Considerați că implicarea în proiect v-a oferit exemple prac-
tice? Exemplificați.
6 Vă place cum a evoluat proiectul?
7 De ce ați ales această modalitate de prezentare?
8 Cu cine v-ați consultat în realizarea proiectului? Cum v-a ajutat?
9 Ce notă vă acordați? De ce?
10 Cum v-ați simțit în timpul realizării proiectului? Dar, la final, după prezentare?

79
U2 • PE TĂRÂMUL PRIETENIEI

RECAPITULARE
◗ Tu ai o prietenă? Vorbește despre ea, caracterizând-o printr-un cuvânt, un sunet, o culoare, un gest, o emoție.
◗ Ce reprezintă prietena ta pentru tine?
I. Citește cu atenție textul și rezolvă cerințele date.
Domnișoara Rottenmeier intră în cameră și, văzând cât de mult se străduiește Clara s-o liniștească pe această
zvăpăiată cu ochii înecați în lacrimi, se apropie de Heidi și-i spuse cu toată asprimea:
— Adelheid, văicărelile tale sunt necugetate și fără temei și dacă nu te astâmperi și te mai prind plân-
gând, îți iau cartea și nu ți-o mai dau niciodată, ai înțeles?!
Cuvintele răstite ale guvernantei avură darul s-o sperie pe Heidi, care, de
frică, se făcu albă ca varul. Căci, în afară de Clara, cartea asta era pentru ea lu-
crul cel mai de preț din această casă. De aceea, încetă pe loc să mai plângă și,
ștergându-și la iuțeală lacrimile, se căzni din răsputeri să n-o mai podidească
plânsul. Curând, Heidi își pierdu de tot pofta de mâncare. Slăbea mereu și era
din ce în ce mai palidă. Bunul Sebastian nu putea să mai îndure văzând-o
cum se stinge și nu o dată, când Heidi nu voia să mănânce, îi spunea cu o voce
părintească:
— Luați, micuță domnișoară! De ce numai o lingură? Luați două, nici nu
știți ce gustoasă este.
Dar blândețea lui era zadarnică. Seara, când se culca, Heidi zărea mereu în fața ei munții și pajiștile înverzite și
tristețea care o cuprindea era atât de mare încât își ascundea capul sub pernă ca să nu i se audă plânsul. Vremea
trecea și Heidi nu mai știa dacă e iarnă sau vară, căci zidurile din jurul casei erau veșnic cenușii. De ieșit, ieșeau
foarte rar, căci Clara nu era în stare să facă o plimbare mai lungă.
Reîntors acasă, domnul Sesemann află despre starea lui Heidi, ba, mai mult, află că fetița începuse să umble
noaptea, în somn, prin casă. Doctorul îi spuse că situația era gravă, că fetița era foarte bolnavă. Hotărî să o ducă
pe Heidi înapoi, în Elveția. Când îi explică toate acestea Clarei, fata se împotrivi, invocând tot felul de motive. […]
În cele din urmă, neavând încotro, Clara acceptă hotărârea tatălui său, cerând în schimb să i se îngăduie să pună în
bagajul lui Heidi tot ce știa că i-ar face mai multă plăcere. Domnul Sesemann nu avu nimic împotrivă, și astfel Clara
îi pregăti prietenei sale un trusou de toată frumusețea.
Domnul Sesemann o chemă pe Dete, îi explică și ei despre ce era vorba și o rugă să o ducă pe Heidi la bunicul ei.
Mătușa Dete se sperie auzind această veste, căci la despărțire bunicul le spusese cu toată hotărârea să nu le mai
vadă niciodată în ochii lui. Începu să turuie verzi și uscate, precum că azi-mâine nu-și poate părăsi lucrul, iar în zilele
următoare cu atât mai puțin. Domnul Sesemann își dădu seama cum stau lucrurile și o lăsă să plece, fără să-i mai
spună nimic. Îl chemă la el pe Sebastian și îl anunță că trebuie să o ducă pe Heidi acasă, la bunicul ei. Apoi se așeză
la birou și începu să-i scrie o scrisoare lungă bunicului.
În dimineața plecării, Heidi se duse în camera Clarei. În mijlocul camerei se afla un geamantan mare, deschis.
— Vino să vezi și tu ce-am pus în el, îi spuse Clara. Și numaidecât înșiră în fața ei o mulțime de lucruri: rochițe,
batiste, șaluri de tot felul. Apoi îi arătă un coșuleț în care se aflau douăsprezece pâinițe albe, proaspete. La vederea
lor, Heidi nu se mai putu stăpâni și începu să sară în sus de bucurie. Cele două prietene erau atât de vesele, încât
nimănui nu i-ar fi dat prin minte că peste câteva clipe aveau să se despartă. De altfel, nici nu avură timp să se întris-
teze, căci nu dură mult și-l auziră pe Sebastian strigând:
— Trăsura vă așteaptă !

80
 PE TĂRÂMUL PRIETENIEI • U2

Heidi dădu fuga în camera ei și, trăgând de sub pernă cartea căpătată de
la bunica, o vârî iute în coșuleț. Apoi deschise repede dulapul și scoase pălăria
de paie, ce era împachetată într-o bucată de pânză roșie. O puse și pe ea în
coșuleț, iar pe cap își puse pălăria de sărbătoare, cu pene.
(Johanna Spyri, Heidi, fetița munților)

1. Indică două structuri din text care să conțină indici de timp și de

spațiu.
2. Precizează personajele care participă la acțiune.
3. Menționează tipul naratorului și argumentează cu o secvență din
text.
4. Cine ar putea fi naratorul în fragmentul citat?
5. Notează un cuvânt-cheie și tema textului.
6. Scrie două idei principale/secundare din fragmentul dat.
7. Precizează rolul dialogului în secvența scrisă îngroșat.
8. Transformă vorbirea directă în vorbire indirectă, menționând
schimbările efectuate.
9. Extrage două idei principale din fragmentul citat.
10. Care este momentul subiectului surprins în fragment? Justifică
răspunsul.
11. Menționează modul și timpul următoarelor forme verbale: intră,
avură, să plângă, luați, începuse, ar face, ai înțeles.
12. Transcrie, din text, un verb cu valoare auxiliară și unul cu valoare
predicativă.
13. Scrie, din text, un predicat nominal și unul verbal.
14. Creează un enunț în care substantivul prietenă să fie nume
predicativ.
15. Alcătuiește enunțuri în care verbul a vrea să fie, pe rând, auxiliar
și predicativ.
16. Rescrie enunțul Când îi explică toate acestea Clarei, fata se împo-
trivi., trecând verbele la timpul mai‑mult‑ca‑perfect și, respectiv,
la imperfect, păstrând persoana și numărul.
17. Precizează felul predicatelor din enunțul următor și analizează-le.
Doctorul îi spuse că situația era gravă.

II. Redactează rezumatul textului citat, respectând:

◗ regulile de elaborare a rezumatului;
◗ succesiunea logică a întâmplărilor;
◗ normele de ortografie și de punctuație.

81
U2 • PE TĂRÂMUL PRIETENIEI

EVALUARE
I. Citește cu atenție textul de mai jos, apoi răspunde cerințelor. (60 de puncte)
Afară s-aprindea clipa de argint a cerului pe înserate… melancolia umbrelor fără de soare și de lună, clipa când
nimeni nu îndrăznește să aprindă lumânările subt ochii zilei care vede încă…
— Isprăvește, Monica, se impacientă Olguța.
— Lasă, că nu mai am mult.
Olguța măsluise și negațiunile, silind-o pe Monica să numeroteze cu câte-un „cincizeci” persuaziv fiecare rând
al cincisprezecelea.
— Ascultă, Monica, începu Olguța agitată, după oarecare codeală jenată, îți dau ție păpușa mea.
— Pentru că ți-am scris asta? disprețui Monica colile acoperite de parada amăgitoare a literilor. Eu am două
păpuși!… Tu ce-ai să faci fără păpușă?
— Nu!… Da mie nu-mi trebuie păpușă. Ai isprăvit?
— Am isprăvit… Asta nu-i frumos, Olguța! Ce-are să spună tante Alice!
— Lasă… Caută-mi o panglică.
Olguța făcu sul colile.
— Ai găsit?
— Da.
— Acum fă o fundă frumoasă; știi, cum mi-ai făcut pentru premii.
— De ce, Olguța? întrebă Monica, înflorind din vârful degetelor funda sulului cu pedeapsa.
— Mama are să vadă că funda-i bine făcută și-are să fie mulțumită.
— …?
— Fiindcă eu nu știu să fac funde… ș-atunci are să uite să mai controleze!
— Vai, Olguța, tare ești șireată!
(Ionel Teodoreanu, La Medeleni)
A. Înțelegerea textului
1. Menționează personajele care participă la dialog. 6 puncte
2. Scrie câte o structură care să cuprindă indici de timp și de spațiu. 6 puncte
3. Precizează tipul naratorului și justifică cu o structură din text. 6 puncte
4. Notează rolul dialogului în fragmentul dat. 6 puncte
5. Transformă vorbirea directă în vorbire indirectă în fragmentul scris îngroșat. 6 puncte
B. Elemente de construcție a comunicării
6. Scrie modul și timpul următoarelor verbe: să aprindă, vede, măsluise, am scris, are să spună, fă. 6 puncte
7. Transcrie, din text, câte o structură în care verbul a avea să aibă valori diferite. 
Precizează valoarea pentru fiecare structură. 6 puncte
8. Rescrie două predicate nominale. 6 puncte
9. Menționează prin ce părți de vorbire sunt exprimate numele predicative identificate la
exercițiul anterior. 6 puncte
10. Alcătuiește enunțuri pentru a ilustra valorile verbului a fi. 6 puncte
II. Redactează un text narativ care să constituie o continuare a fragmentului dat. În textul tău vei
introduce și o secvență dialogată de minimum șase replici. Vei avea în vedere:
◗ să scrii numărul de replici cerute;
◗ să introduci încă un personaj;
◗ să respecți normele de ortografie și de punctuație. (30 de puncte)
Din oficiu: 10 puncte. Punctaj total: 100 de puncte.
Realizează pe o foaie un tabel asemănător celui de la pagina 50, Fișă de observare a comportamentului.

82
 DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII • U3

UNITATEA 3
DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII
LECTURĂ
◗ Textul narativ literar în versuri
◗ Textul narativ literar în versuri. Acți-
une, timp și spațiu. Structura textului
◗ Dialogul în textul narativ literar
în versuri. Personajele. Personificarea
◗ Textul narativ literar în versuri.
Aprofundare
◗ Text auxiliar
COMUNICARE ORALĂ
◗ Dicția. Importanța dicției în interacți-
unile verbale
REDACTARE
◗ Textul explicativ. Tiparul textual
explicativ
◗ Elemente auxiliare în scriere
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE
A COMUNICĂRII
◗ Substantivul
◗ Substantive defective. Substantive
colective
◗ Cazul substantivului
◗ Posibilități combinatorii
ale substantivului
◗ Pronumele (actualizare). Pronumele
personal (flexiune cazuală)
◗ Pronumele personal
◗ Posibilități combinatorii
ale pronumelui
◗ Pronumele reflexiv
◗ Subiectul. Subiectul neexprimat
(inclus, subînțeles)
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE
◗ Valori ale culturii populare
în spațiul românesc: proverbele
PROIECT TEMATIC
RECAPITULARE
EVALUARE

Competențe specifice: 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 2.1, 2.3, 2.4, 3.2, 3.3, 3.4, 4.1, 4.2, 4.4, 4.5, 5.1.

83
U3 • DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII
Textul narativ literar în versuri
Alecu Donici
(1806–1865) și-a
în­ceput în tinerețe
cariera militară, ab­
solvind liceul de
pro­fil din Sankt Petersburg,
alături de fratele său Petrache.
În anii 1840 și 1842 editează
două cărți de Fabule cu opere
proprii și traduceri. Donici a
avut un deosebit spirit de ob-
servație, criticând în fabulele
sale moravurile rele din socie-
tatea umană. Cele mai popu-
lare fabule ale sale: Antereul
lui Arvinte, Musca la arat, Racul,
broasca și știuca, Doi câini.
Știați că...?
Stejarul este un arbore
din zona temperată, înalt,
cu ramuri puternice, nodu-
roase, coroană largă și bo-
gată. Scoarța stejarului este
de culoare brun-negricioasă,
aspră, adânc brăzdată. Steja-
rul înflorește în luna mai. Se
întâlnește mai ales la câmpie
și în zonele colinare, foarte
rar la deal. Este răspândit în
Europa, Asia Mică și în Africa
de Nord.
(https://ro.wikipedia.org)
84
LECTURĂ
Prelectură
1. Spune-ți părerea! Menționează dacă ești de acord sau nu cu afirmați-
ile de mai jos, justificându-ți răspunsul.
a. Școala este locul în care se promovează egalitatea între semeni.
b. Să fii diferit înseamnă să fii inferior.
2. Cu ce animale ai asocia următoarele trăsături de caracter: viclenia, pu-
terea, curajul, lașitatea, ipocrizia? Argumentează asocierea.
TEXT DE BAZĂ
Lectură
Ascultă cu atenție lectura textului și notează orice întrebare îți vine în
minte pe durata lecturii.
Teiul și stejarii
de Alecu Donici
Un teișor crescut sub deal, Prin nouri tunetul se răsturna,
în depărtare, trăsnind,
Odată blestema norocul de uitare, Și risipind
Așa zicând: Acei mai mari
— Ce fericiți stejarii sunt! Stejari!
Din fire înzestrați, Iar teiul de sub deal era nevătămat.
Puternici ei și nalți, Atunci el s-au trezit că este vinovat
Văd lumea cea frumoasă, Și mulțumind, au zis așa către noroc:
Aproape stau de soare; — Apărătorul meu! Eu de acum te rog
Iar eu, o! soartă ticăloasă! Ca parte liniștii să dăruiești tu mie
Aici în depărtare Și traiul depărtat, drept pravilă
Viața-mi am urât. să-mi fie,
El bine n-au sfârșit Pentru că am văzut prea bine
Și s-au stârnit furtună, vânt Că cei ce stau la înălțime,
Și cerul s-au întunecat Măcar de sunt și mari
Și fulgerul au scăpărat. Și tari,
Dar pică la pământ
De vânt.
Postlectură
1. Citiți pe roluri textul Teiul și stejarii de Alecu Donici.
2. Menționează o idee sau o secvență care ți-a atras atenția. Justifică-ți
alegerea!
3. Ai întâlnit în viața reală o situație asemănătoare? Dezvoltă!
LECTURĂ DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII • U3

Textul narativ literar în versuri

Acțiune, timp și spațiu. Structura textului

În lumea textului

1. Transcrie din text cuvintele referitoare la spațiul și timpul în care se pe-

trece acțiunea textului.
2. Care sunt personajele textului? Asociază fiecărui personaj o trăsătură
de caracter.
3. Rezumă, în maximum 70 de cuvinte, acțiunea textului-suport.

Reține!
Termenul de fabulă provine din latină.
Fabula este un text narativ literar în versuri sau în proză, de scurtă întindere, care, prin intermediul unei
întâmplări puse pe seama animalelor, a plantelor sau a obiectelor, dorește să ofere o lecție de viață.
Trăsături
◗ Este structurată în două părți: narațiunea propriu-zisă și morala (învățătura). Morala se poate des-
prinde explicit (menționată direct în text) sau implicit (dedusă din conținut).
◗ Timpul și spațiul narațiunii prezintă caracter general, adică întâmplările narate se pot derula oricând
și oriunde.
◗ Personajele unei fabule (animale, plante, obiecte, fenomene ale naturii) sunt prezentate cu ajutorul
personificării.
◗ Poate fi considerată un adevărat joc de măști, în care personajele sunt caracterizate printr-o trăsătură
dominantă de caracter, ele reprezentând tipuri umane (tipul omului viclean, lingușitor, naiv, mincinos,
cinstit, bun, harnic etc.).
◗ Predomină narațiunea, dar dialogul joacă un rol important în definirea personajelor și în derularea
rapidă a acțiunii.
◗ Critică vicii, defecte cu scopul de a le îndrepta.
◗ Are caracter educativ, deoarece transmite o învățătură.

Aplică!
„Părintele fabulei” este
1. La ce persoană se realizează narațiunea din textul Teiul și stejarii de considerat a fi Esop. În lite-
Alecu Donici? ratura universală sunt foarte
2. Menționează tipul de narator prezent în text. cunoscute fabulele lui Jean
de La Fontaine.
3. Delimitează textul în două părți: întâmplarea propriu-zisă și morala.
În literatura română au scris
Scrie pentru fiecare parte un cuvânt-cheie.
fabule: Alecu Donici, Anton
4. Explică, în 30-40 de cuvinte, învățătura care se desprinde din morala
Pann, Grigore Alexandrescu,
textului.
George Topîrceanu, Tudor
5. Joc de rol. Imaginează-ți că ești unul dintre personajele din text. Rela-
Arghezi și Cincinat Pavelescu.
tează întâmplarea din perspectiva unui narator subiectiv.

85
U3 • DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII
Dialogul în textul narativ literar în versuri
Personajele. Personificarea
Fii creativ!
Norocul, având ca sino-
nime cuvintele „soartă”, „des-
tin” (favorabil), înseamnă
o întâmplare neașteptată, o
împrejurare care asigură reu-
șita unei acțiuni sau îndepli-
nirea unei dorințe.
Ce înseamnă pentru tine
norocul? Exprimă-te cât mai
convingător, apelând la exem-
ple din viața ta sau a altora.
Numește trei cuvinte care
arată obiecte aducătoare de
noroc. Reprezintă-le prin de-
sene sugestive.
86
LECTURĂ
Aplică!
1. Reprezintă prin desen personajele care participă la dialog în textul na-
rativ în versuri Teiul și stejarii de la pagina 84.
2. Care este tema discuției lor?
3. Care sunt personajele din textul Teiul și stejarii de Alecu Donici?
4. Identifică, în text, două figuri de stil învățate și susține-le cu exemple
adecvate.
Reține!
În fabulă, dialogul:
◗ este modul prin care personajele (animale, plante, păsări sau
obiecte) își exprimă opiniile referitoare la aspecte din realitate.
Uneori, întâlnim monologul adresat, care are rol în definirea ca-
racterelor personajelor fabulei;
◗ conferă textului aspectul de scenetă.
Personificarea este figura de stil prin care sunt atribuite însușiri
omenești obiectelor, plantelor, păsărilor, fenomenelor naturii, ființelor
necuvântătoare.
Personajele fabulei sunt desprinse din lumea necuvântătoare-
lor (animale, plante, păsări, fenomene ale naturii, obiecte) și formează
o adevărată galerie de măști care sunt folosite pentru a ironiza invidia,
prostia, lăcomia, ipocrizia, orgoliul, lenea etc. De obicei, personajele fa-
bulei sunt prezentate în contradictoriu, majoritatea fabulelor prezen-
tând încă din titlu această opoziție (Leul și măgarul, Câinele și cățelul,
Uliul și găinile etc.).
Aplică!
1. Ce trăsătură de caracter a personajului Teiul se poate identifica din ver-
surile: — Ce fericiți stejarii sunt!/Din fire înzestrați,/Puternici ei și nalți,/
Văd lumea cea frumoasă.
2. Care este rugămintea teiului?
3. Ce rol are dialogul în textul narativ literar în versuri Teiul și stejarii?
4. Cui adresează teiul o rugăminte?
5. Ce rol au fenomenele meteorologice din text în decizia luată de tei?
6. Consideri că teiul este înțelept sau laș? Argumentează-ți răspunsul.
LECTURĂ DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII • U3

7. Ce defecte și ce calități poți atribui teiului, în urma lecturii atente a tex- Știați că...?
tului? Trasează în caiet tabelul de mai jos și completează-l, conform
Teiul, sau Tilia, este un
cerințelor.
gen care cuprinde aproxima-
Defecte Versuri sugestive Calități Versuri sugestive tiv 30 de arbori? Teii ajung
până la 40 de metri înălțime,
cu frunze cu o anvergură de
8. Cu ce personaj, dintr-un text citit de tine, poți asocia teiul? Dar stejarii? 6-20 cm, străbătute de ner-
Formulează răspunsul în enunțuri. vuri. Teiul produce flori de
9. Ce tipuri umane se ascund sub măștile teiului și stejarilor? Susține răs- culoare alb-gălbuie, plăcut
punsurile cu exemple din text. mirositoare, fiecare floare
10. Stabilește dacă enunțurile următoare sunt adevărate sau false și scrie fiind formată din 5 sepale
în caiet litera corespunzătoare afirmației. care cad în momentul înflo-
a. Teiul e fericit în lumea lui. A F ririi. Fructul este o nucă de
b. Norocul îl ocolește pe tei. A F formă sferică sau ovală de
c. Stejarii sunt ironici la adresa teiului. A F dimensiuni mici. Teiul este
d. Teiul este răpus de furtună. A F răspândit prin pădurile din
e. Norocul este de partea teiului. A F regiunile deluroase până
aproape de zona muntoasă.

Textul narativ literar în versuri

Aprofundare
În lumea textului Investigație
1. Citește fabula Câinele
1. Transcrie enunțurile date în ordinea secvențelor care compun subiec- și cățelul de Grigore
tul fabulei Teiul și stejarii de Alecu Donici. Alexandrescu.
a. Teiul se simte vinovat pentru că a fost stăpânit de invidie. 2. Povestește pe scurt întâm-
b. Stejarii sunt puși la pământ din cauza vântului. plările.
c. Teiul este nefericit pentru că se simte singur. 3. Notează personajele.
d. Teiul crește la poalele unui deal. 4. Menționează câte o trăsă-
tură morală a fiecărui per-
e. Oamenii puternici pot fi doborâți.
sonaj și desenează masca
2 Sensul cuvântului subliniat din secvența: traiul depărtat, drept pravilă
pe care o poartă.
să-mi fie are sensul de:
Personaj 1 …
a. înlăturat; b. izolat; c. de demult.
3. Selectează, din text, două personificări.
Personaj 2 …
4. Menționează sentimentele ce se desprind din versurile: Ce fericiți steja-
rii sunt!/Din fire înzestrați,/Puternici ei și nalți,/Văd lumea cea frumoasă.
5. Explică morala fabulei.
5. Extrage din textul-suport două motive care îl fac invidios pe tei.
6. Indică o situație din viața
6. Crezi că teiul gândește bine? Răspunde într-un text de 30-50 de cuvinte. reală care crezi că se po-
7. Asociază textul Teiul și stejarii de Alecu Donici cu alt text studiat sau citit trivește acesteia.
de tine ca lectură suplimentară, indicând cel puțin o asemănare.

87
U3 • DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII LECTURĂ

Jean de 
TEXT AUXILIAR
La Fontaine
(1621–1695), scri-
Prelectură
itor francez, a cri-
ticat, prin fabulele 1. Privește cu atenție imaginile de mai jos. Numește o trăsătură potrivită
sale, moravurile sociale din pentru fiecare animal.
Franța și a rămas în literatură ca
urmaș demn al lui Esop, părin-
tele fabulei. Prin operele sale,
La Fontaine a demascat dife-
rite caractere, apelând la per-
sonaje animaliere și din regnul a. b. c. d.
vegetal. Cele mai cunoscute 2. Alege două dintre animalele de mai sus și alcătuiește o scurtă povestire
fabule ale sale sunt: Greierele și (50-80 de cuvinte), în care acestea să fie personaje prietene.
furnica, Corbul și vulpea, Lupul 3. Crezi că între oameni cu trăsături diferite pot exista relații de prietenie?
și mielul etc. Justifică modul tău de gândire cu exemple din viața reală.

Lectură
Lupul și mielul
de Jean de La Fontaine

Dreptatea-i totdeauna de partea celui tare;

V-o dovedește această întâmplare.
Venise să se-adape mielul blând
În unda cristalină a apei curgătoare,
Când se ivi deodată din crâng un lup flămând,
Plecat la vânătoare.
— De ce îmi tulburi apa, băiete? zise fiara,
Strângându-și cu mânie gheara.
Îți vei primi pedeapsa, prea mult ai îndrăznit!
Dar mielul spuse umilit:
— Să nu fii supărat, Măria Ta,
Te rog să te-ostenești a te uita,
Că pe această curgătoare apă,
Din care și Măria Ta se-adapă,
Eu mă găsesc la vale, cu câțiva pași mai jos,
E, deci, un lucru-nvederat — Atunci altul, tot unul din ai tăi,
Că apa nu ți-am tulburat… Știu că mă dușmăniți,
— Ba da, mi-ai tulburat-o, nemernic mincinos! Voi, cu ciobanii voștri și câinii voștri răi;
Și nu mă ponegriseși tot tu, anul trecut? Mi-au spus-o toți din codru, dar o să mi-o plătiți!
— Anul trecut? Mă iartă, dar nu eram născut. Zicând acestea, lupul pe miel l-a înhățat,
Eu sug la sânul mamei, un miel sunt, mic și prost. Și-ntr-o poiană-ndepărtată
— De n-ai fost tu acela, un frate-al tău a fost. Cu mare poftă l-a mâncat,
— N-am frate… Fără o altă judecată.

88
LECTURĂ DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII • U3

Postlectură Metoda cubului

1. Ascultă varianta audio a textului Lupul Folosind metoda cubului,
și mielul de Esop. demonstrează că ai înțeles
https://www.youtube.com/watch?v=cmaelDDBwFk textul.
2. Compară-l cu textul literar în versuri, cu ace- 1. Descrie – În 30-50 de cu-
lași titlu, scris de La Fontaine. Stabilește o ase- vinte, descrie locul unde
mănare și o deosebire. se petrec întâmplările din
3. Folosește un dicționar și explică următoarele textul Lupul și mielul de
cuvinte: (se) ivi, ostenești, adapă, învederat. Jean de La Fontaine.
4. Menționează tema textului Lupul și mielul, precum și două cuvin- 2. Compară – Compară cele
te-cheie reprezentative. două personaje ale textu-
5. Alege o secvență care ți-a atras atenția, în urma lecturii textului. Justi- lui-suport aflate în conflict,
fică alegerea. având în vedere trăsăturile
6. Pe baza informațiilor din text, răspunde la întrebările de mai jos: fiecăruia. Folosește-te de
secvențe din text.
CINE?
3. Asociază – În 50-70 de cu-
vinte, asociază textul Lupul
UNDE? DE CE? și mielul cu un alt text lite-
rar studiat de tine sau citit
ca lectură suplimentară,
menționând o asemănare.
CÂND? CE? 4. Analizează – Analizează
cu atenție textul și identi-
7. Cum explici utilizarea sintagmei Măria Ta, ca formulă de adresare a fică tiparele textuale întâl-
mielului către lup? Dar faptul că lupul folosește, la adresa mielului, cu- nite în acesta. Susține-le
vintele: nemernic mincinos? cu exemple potrivite.
8. Alege varianta potrivită pentru morala fabulei: 5. Aplică – Scrie un dialog de
a. Vina este a celor slabi și sinceri. 6-8 replici între tine și lup,
b. În multe situații, doar cei puternici au câștig de cauză. încercând să îl determini să
c. Mielul este vinovat și trebuie să plătească. nu „pedepsească” mielul.
d. Întotdeauna, cei puternici câștigă. 6. Argumentează – Consi-
9. Schimbă deznodământul fabulei, imaginându-ți unul fericit. Apelează deri că lupul a procedat
la versuri, dacă ți se pare potrivit. corect? Motivează-ți răs-
10. Rescrie fabula Lupul și mielul, într-o manieră originală, adaptând-o la punsul, într-un text de
contextul actual. 50-80 de cuvinte, având în
vedere întâmplările narate.

3. ASOCIAZĂ
6. ARGUMENTEAZĂ

4. ANALIZEAZĂ
5. APLICĂ

2. COMPARĂ

1. DESCRIE

89
U3 • DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII
Importanța dicției în interacțiunile verbale
Reține!
Dicția reprezintă modul
de pronunțare corectă și
clară a unui text pentru a
putea fi auzit și înțeles de in-
terlocutor. Tonul și pronun-
ția sunt foarte importante,
în ceea ce privește dicția.
Portofoliu
Imaginează-ți o conversație
între cele două fete din imagi-
nea de mai sus. Scrie replicile
imaginate (8-10 replici) și pre-
zintă-le în fața clasei, folosind
un ton adecvat pentru a capta
atenția colegilor. Folosește-te
de inteligența emoțională!
90
COMUNICARE ORALĂ
Dicția
În lumea textului
Citește cu atenție fragmentul de text.
„Babi… cum? Babilonienii? Cine-or mai fi și ăștia? Sunt un popor care nu
mai sunt?!
Încurcată mai e și istoria asta!… Dar nu trebuie să se vadă că nu știu”,
plănuiește mica strategă, hotărâtă să folosească toate resursele camufla-
jului […].
„Cine a fost Hamurabi? De unde să știu eu? Sunt pierdută, iar se uită la
mine! Acum o să scap penarul și-o să adun toate penițele, căpețelele de cre-
ion, ascuțitoarea, guma. Până atunci o să răspundă altul…”
— Să spun eu ?
Eugenița se răsucește cu inocență spre vecinul din spate, din stânga, din
dreapta. „Eu?” Da, chiar ea. Infanteristul a fost lovit de moarte. Se ridică șovă-
itoare, palidă, și îngăimă cu glasul pierdut:
— Ha… Hamuba… Habamu… Habar… n-am, tovarășe profesor…!
(Mircea Sântimbreanu, Recreația mare, Hamurabi)
1. Ce anume provoacă emoția resimțită de copil?
2. Din ce cauză crezi că nu poate pronunța corect numele personajelor la
care se referă profesorul?
3. Cum crezi că se putea rezolva problema pe care a întâmpinat-o Eugenița?
4. Stabilește rolurile din cadrul actului de comunicare din clasă, analizând
imaginea și textul. Cine este emițătorul? Dar receptorul/receptorii? Pot
fi inversate rolurile? În ce situație?
Lucrați pe grupe!
Alegeți unul dintre textele de mai jos, desemnați un reprezentant
al grupei care să citească, în ritm alert, textul ales.
a. Știu că știi că știuca-i știucă,
Și că știuca se mănâncă,
Dar mai știu că știuca-i pește
Și că știuca se prăjește.
b. Șapte sape late,
Sapă-n sus șaite,
Peste șapte sate,
Și-alte șapte sape,
Peste șapte sate.
c. Cosașul Sașa când cosește, cât șase sași sasul cosește. Și-n sus și-n jos
de casa sa, cosește sasul și-n șosea.
d. Un vultur stă pe-un pisc c-un pix în plisc.
REDACTARE DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII • U3

Textul explicativ

În lumea textului

Crezi că lumea poate fi asociată cu un curcubeu? Răspunde la această

întrebare folosindu-te de un text explicativ de 50-80 de cuvinte. Te poți
folosi de întrebările: Ce?, De ce?, Cum?.
Curcubeul este un fenomen optic care apare când lumina Soarelui su-
feră fenomenele de refracție, reflexie și difuzie la întâlnirea cu picăturile de
apă din atmosferă; are aspectul unui imens arc multicolor desfășurat pe cer.
La contactul cu un strop mărunt de apă, lumina albă este descompusă în frec-
vențe individuale corespunzătoare culorilor din spectrul vizibil, prin refracție, la fel ca la intrarea într-o prismă op-
tică. O parte din lumina din interiorul picăturii de apă este reflectată la contactul cu marginea opusă a stropului de
apă, iar o alta se descompune încă o dată la momentul ieșirii din picătura de apă, amplificând separația culorilor.
Separarea în frecvențele individuale, combinată cu existența unui număr mare de picături de apă expuse luminii
solare, creează un curcubeu de formă circulară.
Ordinea culorilor dintr-un curcubeu este de la lungimi de undă mici în arcul exterior la cele mari în arcul interior.
Succesiunea culorilor de la exterior spre interior este următoarea: roșu, portocaliu (oranj), galben, verde, albastru,
indigo, violet (ROGVAIV).
(https://www.scientia.ro/univers/47-astronomie/140-cum-se-formeaza-curcubeul.html)
1. Cum se numește fenomenul care este descris în textul de mai sus?
2. De ce și cum se formează un curcubeu?
3. Ce este curcubeul circular?
4. Cum se succedă culorile curcubeului? Care sunt acestea?

Reține!
Textul explicativ este un text informativ care ajută la înțelegerea Tema Pentru că…
unui proces, a unui fenomen sau a unei probleme. (Ce?) Astfel…
Trăsăturile textului explicativ
TEXT EXPLICATIV
◗ Se remarcă estomparea emițătorului, faptele prezentate nemaifi-
ind atribuite unei anumite persoane și au valoare de adevăr. De ce?
◗ Se folosesc verbe la persoana a III-a, singular și plural, modul indi- Concluzie
Cum?
cativ, timpul prezent.
◗ Se utilizează proprietatea termenilor, câmpul lexical al cuvintelor având legătură strânsă cu subiectul
explicat.
◗ Se folosesc conectori logici cauză-efect: pentru că, deoarece, fiindcă, deci etc.
◗ Tonul utilizat este unul neutru.
◗ Textul poate fi însoțit de tabele, imagini, grafice, diagrame etc.
Tipuri de texte explicative: articolul de dicționar, prospectul de medicamente, instrucțiuni de utilizare
a unor obiecte, experimentul, rețeta de bucătărie etc.

91
U3 • DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII REDACTARE

Experimentul
Experimentul este o observare provocată, care are drept scop antrenarea oamenilor în utilizarea de
modalități și tehnici noi pentru rezolvarea și demonstrarea unor probleme.
a experimenta = a derula operații cu scopul de a observa, a studia, a verifica și măsura efecte sau rezultate
obținute în urma procesului desfășurat.
Experimentați!

1. Balonul fermecat
Ai nevoie de:
◗ un balon mai gros; Cum procedezi?
◗ o pâlnie; Pune balonul pe capătul îngust al pâlniei și toarnă în el o lingură de
◗ o sticlă mică; bicarbonat de sodiu. În sticlă toarnă cam două degete de oțet. Cu grijă,
◗ bicarbonat de sodiu; atașează balonul de gura sticlei, apoi varsă bicarbonatul din balon în sticlă.
◗ oțet. Ce se întâmplă? Oțetul și bicarbonatul de sodiu vor reacționa, iar
balonul se va umfla aproape instantaneu.
De ce? Deoarece reacția dintre bicarbonatul de sodiu și oțet generează dioxid de carbon gazos.
(Marea carte despre experimente, Istituto Geografico De Agostini)

2. Culorile curcubeului Cum procedezi?

Ai nevoie de: 1. Umpli vasul cu apă.
◗ un vas puțin adânc, de preferat 2. Introduci oglinda în vas, ușor sprijinită de un perete al acestuia
dreptunghiular, cu apă; 3. Îndreaptă lumina lanternei pe apă și urmărește ca lumina să
◗ lanternă; cadă pe partea de oglindă aflată sub apă.
◗ oglindă plană; 4. Ține cartonul în fața oglinzii pentru a capta lumina reflectată.
◗ un carton alb. Ce se întâmplă?
Pe carton vor apărea culorile curcubeului, reflectate din oglindă.
De ce?
Fasciculul de lumină reflectat de oglindă, atunci când iese din apă, este refractat, iar culorile care
compun lumina albă cad în puncte diferite și astfel devin vizibile.
(Marea carte despre experimente, Istituto Geografico De Agostini)

3. Mingi de gheață
colorate Cum procedezi?
Ai nevoie de: Adaugă câteva picături de coloranți alimentari sau acuarele în baloa-
◗ baloane; nele obișnuite de petrecere, apoi umple-le cu apă. Legați-le și puneți-le în
◗ apă; congelator timp de 4-6 ore sau afară.
◗ colorant alimentar; Ce se întâmplă?
◗ foarfecă. După ce balonul a înghețat, îl spargeți și îl scoateți. Pe timp de iarnă, în
toată zăpada albă, aceste mingi de gheață colorate vor fi foarte distractive.
De ce?
Colorantul alimentar va rămâne impregnat în gheață, iar temperaturile scăzute din timpul iernii
vor face ca „mingile” de gheață colorate să reziste mult timp.
(Marea carte despre experimente, Istituto Geografico De Agostini)

92
REDACTARE DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII • U3

Elemente auxiliare în scriere

În lumea textului

Citește textul cu atenție și rezolvă cerințele date.

ROGVAIV, scris și R.O.G.V.A.I.V. sau Rogvaiv, este un acronim provenind de la culorile vizibile (roșu, oranj, gal-
ben, verde, albastru, indigo și violet) și care reprezintă o formulă pentru reținerea mai ușoară a culorilor și a ordinii
lor din spectrul vizibil (culorile curcubeului).

Roșu       Oranj   Galben     Verde      Albastru    Indigo Violet

La fel ca și în cazul curcubeului, culorile din imaginea de mai sus sunt aranjate în ordinea descrescătoare a lun-
gimilor lor de undă, cea a culorii roșu fiind de 700 nanometri, iar cea a culorii violet, de 400 nm.
Datorită faptului că spectrul este continuu, culorile sunt definite pe intervale arbitrare, între ele neexistând
granițe stabilite definitiv. Definirea culorii indigo din spectru s-a petrecut chiar recent, ea fiind atribuită lui Isaac
Newton, care a vrut ca numărul culorilor să fie șapte, pentru a corespunde zilelor săptămânii, celor șapte note ale
unei game muzicale și numărului de planete cunoscute atunci.
(Wikipedia.org)
1. Rescrie în caiet varianta corectă și justifică oral alegerea făcută.
a. Textul-suport este un text descriptiv literar/descriptiv nonliterar/
explicativ.
b. În text limbajul este lipsit de expresivitate/expresiv.
c. Textul îmbină/nu îmbină elemente verbale cu imagini.
2. Ce rol are imaginea inserată în cadrul textului?
3. Textul conține cuvinte scrise diferit sau puse în paranteză. Notează-le și
indică rolul lor.
a. Oferă o explicație, o precizare suplimentară.
b. Evidențiază anumite elemente importante din text.

Reține!
Parantezele rotunde ( ) reprezintă un semn de punctuație folosit
pentru a încadra o precizare sau o explicație în cadrul unui enunț.
Sublinierea în text marchează cuvintele importante sau te redirecți-
onează către diferite link-uri.

Aplică!

Scrie un text narativ, de 150-200 de cuvinte, cu titlul La vânătoare de

curcubeie, în care să inserezi și o secvență explicativă. Folosește elemente
auxiliare în scriere (paranteze, sublinieri). Adaugă textului tău și imagini.

93
U3 • DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Substantivul

Descoperă!

1. Ești împăratul Substantiv. Ce parte de vorbire, din cele cunoscute de

2. Menționează substantivele din textul de mai jos și analizează-le con-
Model de analiză
împăratul = substantiv co­
mun, gen masculin, număr
singular, articulat cu artico-
lul hotărât l.
tine, ai alege să fie împărăteasa? Dar supușii tăi? Justifică-ți răspunsul
în enunțuri, dând cât mai multe exemple.
form modelului.
Împăratul se bucură cât un lucru mare când auzi de la fetele lui cele mai
mari cât îl iubesc. El socoti că altfel de iubire nu poate să fie decât cea dulce
ca mierea și ca zahărul. Și uitându-se și la fata cea mai mică, ce sta mai
deoparte și cu sfială, o întreabă și pe dânsa:
— Cum mă iubești tu, fata mea?
— Ca sarea în bucate, tată! răspunse și ea cu fața senină, zâmbind cu
dragoste firească și lăsându-și ochii în jos, de rușine că vorbi și ea.
(Petre Ispirescu, Sarea în bucate)

Amintește-ți!
Substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumește: ființe, lucruri, fenomene ale naturii, senti-
mente, stări sufletești.
Clasificare
◗ substantive comune (denumesc obiecte de același fel, din aceeași clasă): copil, casă, floare, bucurie etc.;
◗ substantive proprii (prezintă, în mod individual, ființe, lucruri): Craiova, Andrei, Dunărea, Apusul etc.
Substantivele proprii se scriu întotdeauna cu majusculă.
Genurile substantivului: →
 masculin (un-doi): pom – pomi;
→ feminin (o-două): floare – flori;
→ neutru (un-două): album – albume.
Genul substantivelor care denumesc ființe poate fi exprimat: prin cuvinte dife-
rite (tată – mamă), prin același cuvânt pentru ambele genuri (girafă, elefant, fluture –
substantive epicene) sau prin adăugarea unor sunete (urs – ursoaică, rață – rățoi).
Numărul substantivului: → singular (un singur obiect: carte);
→ plural (mai multe obiecte: cărți).

Substantivele defective
Reține!
Substantivele defective sunt substantivele care sunt lipsite fie de forma de plural, fie de forma de singular.
Substantive defective de plural (nu au formă de plural):
ü discipline școlare: istorie, geografie; ü m aterii: aur, aramă, cupru;
ü alimente: lapte, miere; ü n oțiuni abstracte: curaj, cinste.
Substantive defective de singular (nu au formă de singular): icre, câlți, aplauze, plete etc.

94
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII • U3

Reține! Fii creativ!

◗ Există substantive care nu pot fi diferențiate după număr: genunchi, Imaginează-ți că băiețelul
din imagine acționează ca
pui, învățătoare.
un magnet. Fiind substantiv,
◗ Există substantive care au două sau mai multe forme de plural:
va alege cuvintele care se
corn → coarne bandă → bande
pot lipi de el
→ cornuri → benzi (îl determină):
→ corni un, el, curajos,
◗ Există substantive cu două forme de plural corecte: coperte/co- acum, pe, cum,
perți; căpșune/căpșuni; cireșe/cireși; niveluri/nivele; coarde/corzi; mare, când,
bobi/boabe; roți/roate; tuneluri/tunele etc. noi, așa.

Amintește-ți!
Articolul reprezintă o categorie gramaticală a determinării care arată gradul de cunoaștere a unui substantiv.
Articolul hotărât indică faptul că obiectul desemnat de substantiv este cunoscut vorbitorilor; se așază
la finalul substantivului: pomul, floarea, albumului, tablourilor.
Articolul nehotărât indică faptul că obiectul desemnat de substantiv nu este cunoscut vorbitorilor; se așază
înaintea substantivului, fiind cuvânt separat: un pom, unui pom, niște copii, o floare, unui album, unor invitați.

Substantivele colective
Descoperă! Aplică!

1. Precizează înțelesul substantivul popor. La ce număr este forma 1. Selectează, din exemplele de
substantivului? mai jos, substantivele defec-
2. Trece substantivul popor la alt număr. tive de plural și pe cele defec-
3. Alcătuiește un enunț cu substantivul popor. La ce număr este verbul tive de singular și notează-le
predicat? în coloane diferite: rechizite,
Reține! blugi, caș, lapte, milă, grâne,
oxigen, miere, ochelari, plete,
Substantivele colective sunt substantivele cu formă de singular și pantaloni, orez.
înțeles de plural. 2. Consultând DEX, precizează
Exemplu: roi, armată, cârd, cireadă etc. formele de plural ale substan-
Atenție! tivelor: centru, colț, corn, bob.
◗ Substantivele colective se pot forma și cu ajutorul unor sunete:
muncitorime, brădet, păpuriș etc.
◗ Atunci când îndeplinesc funcția de subiect, substantivele colec-
tive se acordă cu predicatul la numărul singular (Echipa de fotbal
a câștigat locul I).
◗ Dacă substantivul colectiv, cu funcția sintactică de subiect, este
determinat de un alt substantiv la numărul plural, care arată ele-
mentele constituente ale grupului, acordul se poate face fie la
singular, fie la plural (O mulțime de fete a/au venit la spectacol.).

95
U3 • DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII
prima legăturile cu alte cuvinte din propoziție.
Reține!
Cazul reprezintă forma
pe care o ia substantivul
pentru a exprima funcția
sintactică a acestuia într-o
propoziție. Substantivul are
cinci cazuri: nominativ, acu-
1. Alcătuiește enunțuri în care să ai subiecte exprimate prin:
zativ, genitiv, dativ și vocativ.
2. Ordonează cuvintele date în așa fel încât subiectul să se afle la începu-
3. Identifică numele predicative din enunțurile următoare:
Prepoziția este partea de
vorbire neflexibilă care leagă
un atribut sau un comple-
ment de partea de vorbire
pe care o determină.
Prepozițiile sunt:
◗ simple (un singur termen):
cu, de, în, între, la, lângă etc.
◗ compuse (doi sau mai
mulți termeni): de la, de pe
lângă, despre, înspre etc.
96
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
Cazul substantivului
Descoperă!
Precizează funcția sintactică a substantivului subliniat din enunțurile date:
Cărțile din biblioteca școlii sunt interesante.
Coperta cărții este ruptă.
Se observă că, în enunțuri, substantivul își schimbă forma pentru a ex-
Cazul nominativ. Corelarea cu funcția sintactică
Substantivele în cazul nominativ au următoarele funcții sintactice:
ü subiect (Cine?): Elevul este în clasă.
ü nume predicativ (Cine este?, Cum este?, Ce este?): Mihai este elev.
Aplică!
a. substantiv colectiv;
b. substantiv propriu (nume de țară).
tul, în interiorul sau la finalul enunțului formulat de tine:
a. a scris, Copilul, tema, în caiet.
b. librărie, volume, În, minunate, au.
a. Premianții sunt elevii mei.
b. Ana este colega de bancă a Simonei.
c. Vântul puternic de azi-noapte a fost Crivățul.
Cazul acuzativ. Corelarea cu funcția sintactică.
Prepoziția
Substantivele în cazul acuzativ au următoarele funcții sintactice:
ü atribut substantival prepozițional (Care?, Ce fel de?): Am văzut
o pădure de stejari.
ü complement (cu sau fără prepoziție, când determină un verb și răs-
punde la întrebările: ce?, pe cine?, despre cine?, despre ce?, de la
cine?, de la ce?, pentru cine?, pentru ce? etc.): Bunicul citește ziarul.
L-am salutat pe vecinul meu.
ü circumstanțiale (determină un verb, în general; arată împrejură-
rile desfășurării acțiunii și răspunde la întrebările: unde?, de unde?,
pe unde?, încotro?, când?, de când?, până când?, cum?, în ce fel?,
în ce mod?): Au plecat în pădure. Scrie cu atenție o compunere.
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII • U3

Aplică!

1. a. Rescrie în caiet și subliniază substantivele în acuzativ din fragmentul

de mai jos:
Racul, broasca și o știucă
Într-o zi s-au apucat
De pe mal în iaz s-aducă
Un sac cu grâu încărcat. (Alecu Donici, Racul, broasca și o știucă)
b. Indică prepozițiile și felul lor.
2. Precizează funcțiile sintactice ale substantivelor aflate în cazul acuzativ,
din textul de mai jos:
Racul, broasca și o știucă
Într-o zi s-au apucat
De pe mal în iaz s-aducă
Un sac cu grâu încărcat.
Și la el toți se înhamă:
Trag, întind, dar iau de samă Aplică!
Că sacul sta neclintit,
Căci se trăgea neunit. Alcătuiește scurte enunțuri
(Alecu Donici, Racul, broasca și o știucă) în care prepoziția cu să înso-
3. Construiește două enunțuri în care substantivul vuiet să îndeplinească, țească substantive care să aibă
mai întâi, funcția sintactică de subiect, apoi pe cea de complement. următoarele funcții sintactice:
4. Alege forma corectă de nominativ sau acuzativ a substantivelor următoare: – atribut substantival;
salăți/salate  aragaze/aragazuri  înghețate/înghețăți – complement;
ciocolate/ciocolăți  chibrite/chibrituri  succese/succesuri – circumstanțial.

Cazul genitiv. Corelarea cu funcția sintactică

Atenție!
Substantivul în cazul genitiv are funcția sintactică de atribut substan- Articolul genitival se
tival genitival (al/a/ai/ale cui?): Florile vecinilor sunt bine îngrijite. acordă în gen și număr cu
Atenție! Substantivul în cazul genitiv poate fi însoțit de articol genitival.
substantivul pe care îl înso-
Articolul genitival țește și face legătura între
masculin feminin cele două substantive (sub-
singular plural singular plural stantivul centru și substanti-
al ai a ale vul care îl determină).

Aplică!

1. Identifică și scrie pe caiet substantivele în genitiv din enunțurile urmă­­-

toare:
Poveștile minunate ale copilăriei mi-au marcat viața.
Visurile mărețe ale lui Alin l-au determinat să învețe mai bine.
Întrebarea surprinzătoare a Elenei a necesitat documentare.
Echipamentul de fotbal al băiatului este nou.
Profesorii dedicați ai elevilor au fost premiați.

97
U3 • DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII
Aplică!
Completează în caiet spați-
ile din structurile de mai jos cu
formele potrivite ale articolului
genitival:
a. o rochie … mamei;
b. un penar … colegului;
c. niște culori … surorii;
d. unei ferestre … casei.
Fii creativ!
Alcătuiește un scurt text
în care să integrezi formele
pentru cazurile genitiv, dativ
și vocativ ale substantivului
propriu Olga și ale substanti-
vului comun sora. Subliniază
formele respective, folosind
culori diferite.
Atenție!
◗ Substantivele în cazul vo-
cativ nu au funcție sintac-
tică și se separă, în scris,
prin virgulă de restul cu-
vintelor din propoziție.
◗ După vocativ se poate fo-
losi semnul exclamării.
◗ Dacă apare însoțit de de-
terminanți, virgula va se-
para întregul grup de restul
cuvintelor din propoziție
(Draga mamei, îți vei aminti
mereu de copilărie!).
98
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
2. Analizează substantivele în cazul genitiv din enunțurile de la exerci-
țiul anterior.
Model: a  le copilăriei – substantiv comun, genul feminin, numărul sin-
gular, cazul genitiv, articulat cu articolul hotărât i, precedat de
articolul genitival ale, funcția sintactică de atribut substantival
genitival.
Cazul dativ. Corelarea cu funcția sintactică
Substantivul în cazul dativ îndeplinește funcția sintactică de comple-
ment (Cui?):
Lui Andrei i-am făcut observație.
Aplică!
1. Scrie în caiet formele de dativ ale următoarelor substantive: floare,
copil, minge, barcă, Olga, Ion.
2. Conține forme corecte de dativ seria:
a. mamei, colegei, familiei, vitrinei;
b. fetii, colegăi, florii, bunicii;
c. floarei, Anichi, mingiilor, caietului.
3. Construiește un enunț în care substantivul elev să fie complement
în cazul dativ.
Cazul vocativ. Punctuația vocativului
Vocativul este cazul adresării directe, al strigării și al atenționării.
Substantivele în cazul vocativ desemnează o persoană sau un animal
și se remarcă prin desinențe specifice:
– la masculin (-e, -lor): băiete/băieților;
– la feminin (-o, -ă, -lor): soro, fată/fetelor.
Aplică!
1. Rescrie în caiet substantivele în vocativ din enunțurile următoare:
Fetelor, au sosit rochiile!
Mergem în excursie, copii!
Îți scriu, dragă mamă, o poezie de ziua ta!
Hai, prieteni, la mare!
Când ai sosit, Maria?
Rezolvă, băiete, toate exercițiile!
2. Corectează greșelile identificate în enunțurile de mai jos:
a. Treci la tablă Radule.
b. Fat-o, nu mai plânge.
c. Draga, mamei, ți-am adus flori.
d. Stimați colegi mergem împreună pe drumul cunoașterii.
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII • U3

Posibilități combinatorii ale substantivului

Explorează! Știați că...?
◗ Cea mai mare diferență de
1. Rescrie textul în caiet și apoi subliniază substantivele.
litere între forma de plural
Iarna își așterne pătura moale pe întreg ținutul. Copacii albi sunt înghe-
și singular o are substanti-
țați. În zilele geroase, îmi place să stau pe fotoliul din cameră și să citesc din
vul om – oameni (4 litere)
cartea cu aventuri. Uneori privesc cu uimire dansul fulgilor de nea.
◗ Există substantive care atât
2. Menționează grupurile din care fac parte substantivele subliniate la
la singular, cât și la plu-
exercițiul 1 și stabilește dacă, în aceste grupuri, substantivele sunt cen-
tru sau adjunct. ral se scriu și se pronunță
3. Ce funcții sintactice au substantivele în grupurile cărora aparțin? identic: pui, ochi, rinichi,
nume, codice, elice, spadice,
Reține! pântece, torace, faringe,
laringe, meninge, unchi,
Substantivul se poate combina în propoziție cu alte cuvinte, fiind
atât centru, cât și adjunct: tei, baci, mușchi, genunchi,
◗ centru într-un grup nominal. În acest caz, substantivului i se ardei, arici, băiețoi, broscoi,
subordonează atributul adjectival (copacii albi), atributul sub- ciocoi, cobai, crai, holtei,
stantival prepozițional, atributul substantival genitival (fotoliul lămâi, licurici, pici, puști,
din cameră, dansul fulgilor); pisoi, pițigoi, polițai, vraci,
◗ adjunct într-un grup nominal. În această calitate este atribut căsoaie, spate, foarfece.
substantival prepozițional (fulgii de nea) sau atribut substantival ◗ Singurele substantive fe-
genitival (sunetul ploii); minine terminate în i din
◗ adjunct într-un grup verbal, fiind complement sau circumstan- limba română sunt cuvân-
țial (citește cartea, mă gândesc la bunicii mei, i-am citit fratelui meu, tul zi și numele zilelor săp-
ascultă cu atenție). tămânii de luni până vineri.

Aplică!

1. Alcătuiește un enunț în care substantivul centru vază să intre în relație

cu două atribute diferite.
2. Completează pe caiet structurile cu articolele posesive corespunzătoare:
centrul de informare … turiștilor un fluier … arbitrului
grădina de zarzavaturi … bunicilor volumul de proză … lui Sadoveanu
o prietenă … mamei hainele cele noi … împăratului
3. Analizează substantivele subliniate în textul următor:
Pe mușchiul gros, cald ca o blană a pământului, căprioara stă jos, lângă
iedul ei. Acesta și-a întins capul cu botul mic, catifelat și umed, pe spatele
mamei lui, și, cu ochii închiși, se lasă dezmierdat. Căprioara îl linge, și limba
ei subțire culcă ușor blana moale, mătăsoasă a iedului. Mama îl privește, și-n
sufletul ei de fugarnică încolțește un simțământ stăruitor de milă pentru ființa
fragedă căreia i-a dat viață, pe care a hrănit-o cu laptele ei, dar de care tre-
buia să se despartă chiar azi.
(Emil Gârleanu, Căprioara)

99
U3 • DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Pronumele (actualizare)
Descoperă!

Citește cu atenție textul și apoi răspunde la întrebări.

Oh, e cu siguranță foarte comod să ai așa un obiect tare și colțuros sub
cap – îi spusese tatăl ei, când îi descoperise pentru prima oară o carte sub
pernă. Recunoaște că-ți șoptește noaptea povestea ei la ureche.
(Cornelia Funke, Inimă de cerneală)
Amintește-ți!
a. Câte pronume personale există în fragmentul dat? Ce rol au ele?
Pronumele este partea b. Identifică, în fragmentul de text, formele accentuate și pe cele neac-
de vorbire care ține locul centuate ale pronumelui personal.
unui substantiv. c. La ce număr și la ce persoană sunt pronumele din textul dat?

Pronumele personal (flexiune cazuală)

Descoperă!

1. Scrie în caiet varianta corectă din enunțurile de mai jos:

a. Mie/Mi-e îmi plac romanele de aventuri.
b. Va/V-a dus în excursie în weekend.
c. L-a/La văzut la librăria din colț.
d. Mi-a/Mia scris un bilet amuzant.
2. Completează în caiet enunțurile cu formele neaccentuate potrivite ale
pronumelor personale:
a. Irina … aduce cărți minunate mie și prietenei mele.
b. Pe fereastră, … văd pe tine și pe colega ta de bancă.
c. Pe ei … -a chemat la repetiții.
d. Ție … place înghețata cu vanilie.
e. Vouă … a spus adevărul despre întâmplare.

Amintește-ți!
Formele pronumelor personale se disting în funcție de:
◗ persoană:
persoana I (vorbitorul) – eu, noi;
ü 
persoana a II-a (ascultătorul) – tu, voi;
ü 
persoana a III-a (cel despre care se vorbește) – el/ea, ei/ele.
ü 
◗ număr:
singular;
ü 
ü p
lural;
◗ gen (la persoana a III-a):
asculin (el, îl, l-, lui);
ü m
ü eminin (ea, o, ei);
f


100
Amintește-ți!
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII • U3

◗ caz (flexiune cazuală)

Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a
Caz Formă sg. pl.
sg. pl. sg. pl.
m. f. m. f.
N eu noi tu voi el ea ei ele
accentuată mine noi tine voi el ea ei ele
Ac mă ne te vă îl îi le
neaccentuată (clitică) o
m- ne- te- v- l- i- le-
G – – – – lui ei lor lor
accentuată mie nouă ție vouă lui ei lor lor
D îmi ne îți vă, v- îi îi le le
neaccentuată (clitică)
mi ni ți vi i i li li
V – – tu! – voi! – – –
Atenție!
 Formele pronominale: el, ea, ele se pronunță cu diftongul [ie]: [iel], [ia], [iele], iar eu, ei se pronunță cu
triftong [ieu], [iei].
 Formele neaccentuate ale pronumelor se mai numesc și clitice pronominale și pot fi legate grafic prin
cratimă de un cuvânt (ne-a dat, l-a ascultat), dar pot exista și independente (îți scriu, ne ducem).

Pronumele personal de politețe

Descoperă!

1. Stabilește o ierarhie a personajelor din imagine.

2. Realizează un dialog de șase replici între rege și clovnul din partea
dreaptă a imaginii.
3. Înlocuiește pronumele personale din enunțurile următoare cu pro-
nume personale de politețe:
a. Ea este câștigătoarea concursului de dans.
b. Am aflat despre secretul lor.
c. Ție îți plac fructele exotice, iar lui îi place ciocolata.
d. Proiectul ei este despre planete.

Reține!
Pronumele personal de politețe arată respectul față de o persoană. Are forme numai la persoana a II-a
și a III-a și se diferențiază după gen doar la persoana a III-a, singular.
Forme ale pronumelui personal de politețe
Persoana a II-a
Caz
singular plural
N-Ac-V dumneata (d-ta) dumneavoastră (dv., dvs., d-voastră)
D-G dumitale (d-tale) dumneavoastră (dv., dvs., d-voastră)

101
U3 • DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Persoana a III-a
Caz singular plural
masculin feminin masculin feminin
dumnealui (d-lui) dumneaei (d-ei) dumnealor (d-lor) dumnealor (d-lor)
N-Ac
dânsul dânsa dânșii dânsele
dumnealui (d-lui) dumneaei (d-ei) dumnealor (d-lor) dumnealor (d-lor)
D-G
dânsului dânsei dânșilor dânselor

Atenție!
◗ Există formule reverențioase care exprimă un grad maxim de respect: Excelența Sa, Domnia Ta/Voastră,
Înălțimea Ta/Voastră; Sfinția Ta/Voastră, Excelența Sa etc. și se scriu cu literă mare și fără cratimă. Folosirea
acestor formule se face distinctiv: Maiestate/Majestate – regi; Alteța Sa – membrii familiilor domnitoare;
Preasfinția Sa, Sfinția Sa – episcopi ortodocși; Sanctitatea Sa – papa; Eminența Sa – demnitari ai bisericii
catolice, Excelența Sa – înalți funcționari.
◗ Gradul minim de respect se exprimă prin formele: dânsa, dânsul, dânșii, dânsele.
◗ În vorbirea populară și familiară se utilizează și formele: mata, matale, mătălică, mătăluță, tălică.
◗ Pronumele personal de politețe dumneavoastră impune acordul la plural, chiar dacă e folosit la singular.

Aplică!

Citește cu atenție fragmentele și răspunde cerințelor.

— Domnule, nu te supăra, dumneata știi multe…
— Ei? a întrebat Irimescu, văzând că nu mai urmează.
— Uite ce e, dumneata știi multe, c-ai învățat carte multă. Nu e așa
că pisica face ca vrăbiile?
— Cum ca vrăbiile?
— Face din gât ca vrăbiile.
Învățătorul s-a uitat la el cu luare-aminte, iar Niculăiță a urmat:
— Și mă gândeam că poate ai dumneata vreo carte în care scrie că pisica face din gât ca vrăbiile și-ți lucram
și eu la vreo ulucă la ceva…
(Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, Niculăiță Minciună)

— Madam! pentru Dumnezeu, țineți-l să nu se dea la mine! eu sunt nevri-

cos, și nu știu ce-aș fi în stare… de frică…
Dar cocoana, luând în brațe pe favorit și mângâindu-l cu toată duioșia:
— Vai de mine! cum crezi d-ta?… Noi suntem băieți cuminți și binecres-
cuți… Noi nu suntem mojici ca Bismarck…
(I.L. Caragiale, Bubico)

a. Identifică și subliniază pronumele personale din cele două fragmente.

b. Menționează cazul pronumelor identificate la exercițiul anterior.
c. Înlocuiește pronumele personale de politețe cu alt tip de pronume învățat. Explică ce modificare aduce
această înlocuire.
d. Ce grad de respect exprimă pronumele personale de politețe identificate?

102
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII • U3

Posibilități combinatorii ale pronumelui

Reține!
Pronumele personal poate apărea ca un cuvânt centru de grup sintactic, dar și ca adjunct.
Atenție!
◗ Doar formele accentuate pot apărea în calitate de centru.
Exemplu: Ei au înțeles rolul temelor.
◗ În calitate de adjunct, pronumele se comportă ca un substantiv, apărând atât cu forme clitice, cât și
cu forme accentuate.
Exemple: Imaginile cu tine au devenit virale. (grup nominal)
Mă gândesc la tine. (grup verbal)

Descoperă!

Funcții sintactice ale pronumelui

◗ Subiect: El este colegul meu de bancă.
◗ Nume predicativ: Premianta este ea.
◗ Complement în acuzativ: Pe ea am văzut-o la spectacol. La ora de limba
română vom vorbi despre el.
◗ Circumstanțial în acuzativ: Mergem la ei în fiecare vară. Am sosit înainte Anticiparea și reluarea
de ei la întâlnire. Cântă aproape la fel de bine ca ea. prin clitice pronominale
◗ Complement în dativ: Lor li se face observație mereu. Substantivele și pronu-
mele cu funcția sintactică de
◗ Atribut în acuzativ cu prepoziție: Fotografiile de la ei m-au înveselit.
complement direct și indi-
◗ Atribut în genitiv: Însemnările ei sunt interesante. rect pot fi dublate de forme
clitice:
Aplică! ◗ prin anticipare:
L-am chemat pe Andrei.;
1. Identifică și selectează pronumele personale din enunțuri în funcție de ◗ prin reluare:
tabelul dat: Fetei i-a dat premiul I.
a. Îți mulțumim pentru atenția pe care ne-o acorzi.
b. Pe el nu l-a întrebat nimeni despre excursie.
c. Vă lipsesc pagini din carte?
d. Profesorul vă solicită numai pe voi.
e. Lor li s-a prezentat un material despre încălzirea globală.
f. Mi-a recitat o poezie de Nicolae Labiș.

forme accentuate forme neaccentuate

2. Construiește propoziții cu ortogramele: mi-a/mia; l-aș/laș; ne-a/nea;

v-ar/var.

103
U3 • DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Pronumele reflexiv
Descoperă!

A.    B.   C.
Copiii se joacă în parc. Fetița se spală pe mâini. Rapunzel își piaptănă părul auriu.
1. Căror persoane țin locul cuvintele scrise cu albastru?
2. La ce persoană și la ce număr sunt verbele pe care acestea le însoțesc?
3. Ce observație puteți face după această descoperire?

Reține!
Pronumele reflexiv exprimă identitatea de persoană și număr dintre obiectul asupra căruia se răsfrânge,
direct sau indirect, acțiunea verbelor și subiectul acestora.
Formele pronumelui reflexiv
◗ Pronumele reflexiv are forme doar pentru două cazuri: acuzativ și dativ.
◗ Are forme proprii doar la persoana a III-a singular și plural, fără diferențiere de gen.
◗ Pentru persoanele I și a II-a, pronumele reflexiv împrumută formele neaccentuate de acuzativ și dativ
ale pronumelui personal. Când sunt folosite ca reflexive trebuie să aibă aceeași persoană și același
număr cu verbul.
A. B.
Mă plictisesc (de ceva) Mă plictisești

I sg. I sg. I sg. II sg.
Atenție!
◗ În exemplul A, forma pronominală mă este pronume reflexiv,
deoarece există potrivirea în persoană și număr cu verbul.
◗ În exemplul B, forma pronominală mă este pronume personal, deoarece nu există potrivirea în per-
soană cu verbul.
Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a
Caz Formă
sg. pl. sg. pl. sg. pl.
accentuată – – – – sine –
Ac
clitică (neaccentuată) mă; m- ne te vă; v- se; s- se; s-
accentuată – – – – sie; sieși sie; sieși
D
clitică (neaccentuată) îmi; mi ne; ni îți; ți- vă; v-; vi- își; și- își; și-

104
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII • U3

Aplică!

1. Scrie în caiet forma corectă.

S-a/Sa insistat asupra problemei.
Colega sa/s-a a ajutat-o la temă.
Nu sau/s-au hotărât asupra rutei călătoriei.
Vii sau/s-au pleci?
S-ar/Sar părea că a aflat vestea.
Mulți sar/s-ar peste micul-dejun.
2. Construiește enunțuri în care pronumele reflexive să respecte indicațiile:
◗ persoana a III-a, număr singular, caz acuzativ;
◗ persoana a II-a, număr plural, formă neaccentuată, caz dativ; Descoperă!
◗ persoana a III-a, număr plural, caz dativ;
◗ persoana I, numărul singular, formă neaccentuată, caz acuzativ. Identifică și analizează pro-
3. Scrie în caiet enunțurile de mai jos și subliniază cu o linie pronumele numele personale și pronu-
reflexive și cu două linii pronumele personale: mele reflexive din fragmentul
Mă întreb dacă e bine să învăț limba germană. următor:
Te cheamă la poartă ca să îți spună un secret. Aș vrea să plâng de fericit,
Îți face complimente în fiecare zi. Că simt suflarea ta divină,
Își face griji pentru bunici. Că pot să văd ce-ai plăsmuit!
Mă roagă să recit o poezie. Mi-e inima de lacrimi plină,
Te uiți în oglindă în fiecare dimineață. Că-n ea s-au îngropat mereu
S-a întrecut pe sine când a făcut prăjitura. Ai mei, și-o să mă-ngrop și eu!
Și-amintește cu drag de copilărie. (George Coșbuc, Vara)
4. Scrie un text, de 50-70 de cuvinte, în care să descrii modul în care îți
începi ziua, folosind cel puțin trei pronume reflexive.
5. Analizează pronumele reflexive identificate în textul de mai jos, folo-
sind modelul dat.
— Mă plictisesc! anunță Doru de pe bancheta din spate a mașinii.
În față, părinții se priviră scurt, dându-și simultan ochii peste cap, cu
o sincronizare impecabilă și, după toate aparențele, îndelung exersată.
Mama își rulă pupilele înapoi și, întorcându-se spre băiat, începu să
negocieze:
— De-abia am plecat… M-am gândit să facem o pauză când ajungem
la prima benzinărie.
— Nuuuuu, gemu în sinea lui tata, care știa că până la prima benzină-
rie nu mai e mult.
— Nu la benzinărie, protestă Doru. Miroase urât.
— Dar tu unde ai vrea să oprim? Vrei să te ducem la căsuța cu turtă
dulce?
(Florin Bican, Și v-am spus povestea așa)

Model: mă – pronume reflexiv, persoana I, numărul singular, cazul acu-

zativ, formă neaccentuată.

105
U3 • DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Subiectul (actualizare)
Subiectul exprimat
Descoperă!

1. Scrie în caiet două enunțuri în care să asociezi persoanele din imagine

cu acțiunile pe care le fac.
2. Subliniază, în enunțurile scrise la exercițiul 1, cuvintele care arată cine
face acțiunea.
3. Construiește enunțuri în care substantivelor iarbă, copii le vei atribui
însușiri. La ce întrebări răspund aceste substantive?
4. Construiește un enunț în care ambele persoane din imagine să consti-
tuie un singur subiect.
Amintește-ți!
Subiectul este partea principală de propoziție care arată cine face acțiunea exprimată de predicatul
verbal sau care arată cui i se atribuie o însușire, calitate sau caracteristică exprimată de numele predicativ al
unui predicat nominal.
Se exprimă prin:
◗ substantiv: comun (Școlarii sunt în clase.), propriu
(Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră.)
◗ pronume: El este premiant.
◗ numeral: Trei sunt cei care au confirmat sosirea.
Subiectul poate fi:
◗ simplu (un singur termen): Băieții aleargă.
◗ multiplu (doi sau mai mulți termeni): Băieții și fetele aleargă.

Subiectul neexprimat (inclus, subînțeles)

Descoperă!

1. Scrie în caiet enunțurile următoare și subliniază cu o linie subiectele.

a. Copiii se joacă în parc. c. Au descoperit florile și păsările. e. Te alături lor?
b. Ei se bucură de timpul frumos. d. Vor inventa jocuri distractive.
2. Ce observi în enunțurile de la punctele c., d. și e.? Cine face acțiunea desemnată de verbul cu funcția sin-
tactică de predicat?

Reține!
Subiectul neexprimat poate fi:
◗ subiect subînțeles (menționat într-o propoziție anterioară și reluat prin verbul la persoana a III-a, singular
și plural): Fetele au sosit devreme. Au luat înghețată de vanilie pentru petrecere. (Cine? – fetele, ele)
◗ subiect inclus (dedus din desinența verbului la persoana I și a II-a, singular și plural): Am luat examenul
cu nota 10. (Cine? – eu)

106
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII • U3

Acordul predicatului cu subiectul

Descoperă! Reține!

Alege forma corectă: Relația dintre subiect și

predicat se numește relație
a. Copiii sare/sar coarda.
de interdependență, adică
b. Fata merge/merg în excursie.
predicatul îi impune subiec-
c. Fetele și băieții este/sunt în parc.
tului cazul nominativ, iar su-
d. Păsările zbor/zboară în înaltul cerului. biectul impune predicatului
acordul în persoană și număr.
Aplică! ◗ Verbul prin care se exprimă
predicatul verbal se acordă
1. Realizează acordul dintre predicat și subiect, respectând cerințele din-
în persoană și număr cu
tre paranteze:
partea de vorbire prin care
a. Fetele (a merge, indicativ, prezent) în tabără, la munte.
se exprimă subiectul.
b. Mama și tata ne- (a sfătui, indicativ, perfect compus) în privința
excursiei. ◗ Dacă subiectul este mul-
c. Noi (a participa, indicativ, viitor) la o competiție sportivă. tiplu, verbul-predicat se
d. Noi și ei (a recita, indicativ, viitor) versuri de Mihai Eminescu. acordă la numărul plural
e. Ei (a fi, indicativ, mai-mult-ca-perfect) strigați la premiere. cu subiectul.
f. Andrei (a citi, indicativ, imperfect) lecțiile de acasă. ◗ Dacă subiectul multiplu
este exprimat prin pro-
nume de persoane diferite,
persoana I are prioritate
față de persoana a II-a și
a III-a, iar persoana a II-a
are prioritate față de per-
soana a III-a.

2. Analizează subiectele fragmentului de mai jos, respectând modelul dat:

De sărbătorile Crăciunului, așa se pornesc băieții, cu steaua, spre satele
mai bogate. Îndrăzniseră și ei, cu steaua lor, să pornească peste câmpuri,
peste podul de gheață al Siretului, spre valea împestrițată de nenumăra-
tele case ale viișorenilor. Amurgul punea o umbră albăstrie pe neclintitele
întinderi de omăt.
(Mihail Sadoveanu, Vestitorii)
Model: băieții – subiect, exprimat prin substantiv comun, gen masculin,
numărul plural, cazul nominativ, articulat cu articolul hotărât i.

107
U3 • DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII
Valori ale culturii populare în spațiul românesc: proverbele
Reține!
Proverbul (din latinescul
proverbium) este o învățătură
morală populară, născută
din experiență, exprimată
printr-o formulă eliptică su-
gestivă, ritmică sau rimată.
Proiect de grup
Vizionați varianta digitală
a textului Boierul și Păcală de
Ioan Slavici 
https://www.youtube.com/
watch?v=JFq4NlIV71I
›› Grupa 1
Având în vedere textele
studiate în cadrul unității Din
înțelepciunea lumii, includeți
personajele acestora într-o na-
rațiune în care Păcală să fie și el
păcălit.
›› Grupa 2
Reprezentați printr-un de­
sen o secvență sugestivă pen-
tru snoava Boierul și Păcală de
Ioan Slavici.
›› Grupa 3
Realizați măști care să repre-
zinte fiecare personaj întâlnit în
textele din unitatea Din înțelep-
ciunea lumii. Scrieți pe spatele
lor ce tip uman întruchipează
fiecare.
›› Grupa 4
Imaginați-vă un păcălitor, în
ideea că acesta ar fi un obiect.
Realizați un articol de dicționar
pentru acest termen, iar apoi
reprezintați-l printr-un desen
sugestiv.
108
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE
Descoperă!
Reconstruiește proverbele, având în vedere elementele date.
◗ a avea de ◗ a împușca doi dintr-un
◗ a face din ◗ a împăca cu
Aplică!
Citește fragmentul și răspunde cerințelor.
Mă trezește mama într-o dimineață din somn, cu vai-nevoie, zicându-mi:
Scoală, duglișule, înainte de răsăritul soarelui; iar vrei să te pupe cucul arme-
nesc și să te spurce, ca să nu-ți meargă bine toată ziua?… Căci așa ne amăgea
mama cu o pupăză care-și făcea cuib, de mulți ani, într-un tei foarte bătrân
și scorburos, pe coasta dealului, la moș Andrei, fratele tatei cel mai mic. […]
Și cum mă scol, îndată mă și trimite mama cu demâncare în țarină, la niște
lingurari ce-i aveam tocmiți prășitori, tocmai în Valea-Seacă, aproape de
Topolița. Și pornind eu cu demâncarea, numai ce și aud pupăza cântând:
— Pu-pu-pup! pu-pu-pup! pu-pu-pup!
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
1. Asociază fragmentului dat un proverb potrivit, alegând din lista de mai jos:
a. Leneșul mai mult aleargă și scumpul mai mult păgubește.
b. Cine se scoală de dimineață departe ajunge.
c. Boii trag, iar calul mănâncă.
d. Fiecare pasăre, pe limba ei piere.
2. Care este motivul pentru care ai ales proverbul considerat potrivit?
3. Sintetizează, într-un cuvânt, cum îl vezi pe băiatul din text.
4. Completează în caiet proverbele:
Cine … azi un ou, va … mâine un bou.
Apa … pietrele … .
Cu o … nu se face … .
Buturuga … răstoarnă carul … .
Lupu-și schimbă … , dar … ba.
Toamna se numără … .
5. Explică înțelesul următoarelor proverbe:
a. Vulpea, când n-ajunge la struguri, zice că sunt acri.
b. Limba dulce mult aduce.
c. Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.
d. Nu fugi după doi iepuri că nu prinzi niciunul.
e. Unde-s doi, puterea crește.
f. La pomul lăudat să nu te duci cu sacul.
PROIECT TEMATIC DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII • U3

PROIECT • GÂNDIȚI, LUCRAȚI, PREZENTAȚI ÎMPREUNĂ! „Aceste fabule sunt un

tablou în care
fiecare dintre noi se gă
sește descris.”
(Jean de La Fontaine)

PERSONAJE CU TÂLC ÎN POVEȘTI CU TÂLC

În cadrul acestei unități ați făcut cunoștință cu altfel de personaje: teiul, lupul, mielul etc. și ați observat
că ele au comportamente umane. Unele dintre personajele fabulei reprezintă binele, iar altele, răul. Citiți cu
atenție descrierile de mai jos și observați trăsăturile câtorva „măști” ale fabulelor.
Lupul este simbolul libertății individuale. Este crud; îl judecă pe miel
și apoi îl devorează (Lupul și mielul); este nerecunoscător: refuză să mul-
țumească pentru ajutorul acordat (Lupul și barza), își încalcă cuvântul dat.
Vulpea este perspicace, nu se lasă înșelată de aparențe. Este vicleană,
cu imaginație bogată, înșelătoarea corbului, a caprei și a lupului. Este con-
vingătoare prin vorbă (Vulpea și corbul) și prudentă, se ferește să ofere re-
gelui un leac contra îmbătrânirii (Leul, lupul și vulpea).
Leul simbolizează puterea, regalitatea. Este disprețuitor cu supușii,
tiran plin de mânie, crud, ipocrit, dar câteodată credul (Leul, lupul și vul-
pea). O singură dată este prezentat ca fiind generos (Leul și șoarecele).
Măgarul simbolizează simplitatea, dar și nerozia sau îndărătnicia. Aso-
ciat cu imbecilitatea, înțelege greu și este mereu nemulțumit de soarta sa
(Măgarul galeș).

Să lucrăm împreună!

1 Scrieți, folosind post-it-uri, cât mai multe perechi de personaje din fabule (aflate în opoziție) pentru a realiza
Galeria personajelor cu tâlc. Apelați la surse de informare diverse (cărți, internet etc.).
2 Realizați un proiect cu titlul Personaje cu tâlc în povești cu tâlc, folosind personaje din lumea necuvântătoa-
relor, cuprinse în galeria realizată.
În cadrul proiectului trebuie să aveți în vedere:
ü prezentarea și alegerea unor perechi de personaje animaliere cunoscute în fabule (exemple: lupul și
mielul, boul și vițelul etc.);
ü ilustrarea temei prin text și imagini;
ü o modalitate de prezentare inedită (bandă desenată/poster/broșură etc.).
La finalul proiectului, fiecare dintre voi va nota pe o coală A4 și va
completa o fișă de autoevaluare după modelul:
1. Gradul meu de implicare în cadrul proiectului a fost:
a. scăzut; b. bun;   c. foarte bun.
2. Apreciez că proiectul este o metodă:
a. inutilă; b. bună;   c. foarte bună.
3. Lucrând la acest proiect, am observat că … .
4. Am întâmpinat greutăți în realizarea sarcinii … .
5. Apreciez că produsul final, realizat de grupa mea, este … .

109
U3 • DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII

RECAPITULARE
I. Citește cu atenție textul și rezolvă cerințele date.
Într-o zi de vară, lină, călduroasă,
Răspândind în vale umbră răcoroasă,
Frunzele pe arbor vesel dănțuiau
Și cu zefirașii astfel se șopteau:
— Dulce e viața frunzelor, când ele,
De rouă lucinde, mândre, tinerele,
Lumea înverzesc — Dar spre neuitare,
Și o răcoresc. Nu se cade oare
Călătorul pacinic, obosit de cale, — Frunzelor le zise un glas din pământ –
Oricând se arată în a noastră vale, Despre rădăcină vreun bun cuvânt?
Sub arbor el stă — Cine-i rădăcina? Și cum de cutează
Repaos de-și dă. Cu noi să se certe, când nici se-nsemnează?
Mândre fetișoare locul vin să prindă, Frunzele pe arbor zise vâjâind,
Vrând la umbra noastră hora să întindă; De ciudă plesnind.
Și cel păstoraș — Rădăcina face arborul să crească
Le cântă de jale-n al său fluieraș. Și peste tot anul frunză să renască –
Iar de primăvară, chiar privighetoarea, Le răspunse ea.
Cântăreața văii, cea fermecătoare, În alt chip ființă voi nici ați avea.
În desimea noastră mult s-a răsfățat Să țineți dar minte
Și ne-a tot cântat. Aceste cuvinte:
Apoi când românul doina hăulește, Viața vegetală,
El pe frunză verde întâi o numește; Viața socială,
Înșiși zefirașii, voi ne legănați Totului atârnă
Și ne dezmierdați. De la rădăcină.
(Alecu Donici, Frunzele și rădăcina)

1. Folosește un dicționar pentru a afla sensul cuvintelor: zefiraș, repaos,

cutează. Explică sensul lor în text.
2. Extrage, din text, cuvinte care se abat de la norma literară actuală.
3. Menționează un indice de timp și unul de spațiu din text.
4. Notează personajele fabulei și precizează câte o trăsătură identificată
în text.
5. Transcrie, din text, două personificări.
6. Precizează ce tipuri umane întruchipează personajele din fabula citată.
Justifică răspunsul cu secvențe din text.
7. Alege, din variantele de mai jos, pe aceea pe care o consideri potrivită
pentru atitudinea frunzei:
a. Frunzele, pe bună dreptate, se consideră cele mai importante.
b. Frunzele, mândre de rolul lor consideră rădăcina neînsemnată.
c. Frunzele recunosc și acceptă importanța rădăcinii.

110
 DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII • U3

8. Transcrie în caiet versurile care arată morala fabulei și explic-o în 30-50 de cuvinte.
9. Care este părerea ta în legătură cu alegerea titlului fabulei? Notează în caiet un alt titlu, ținând cont de con-
ținutul de idei al textului.
10. Alege dintre proverbele de mai jos pe cel care poate fi asociat cu textul
narativ literar în versuri Frunzele și rădăcina, motivând alegerea făcută:
a. Cu o floare nu se face primăvară.
b. Iarba fără rădăcină putrezește repede.
c. Cel mai aproape neam este vecinul.
d. Rădăcina ține crengile.
e. Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de furtună.
11. Explică semnificația secvenței marcate în text.
12. Alege varianta corectă, având în vedere enunțurile date:
Substantivul lumea din structura: Lumea înverzesc/Și o răcoresc. este substantiv colectiv.  A F
Substantivul rouă are forma de plural.  A F
Substantivul frunzelor din structura: Frunzelor le zise un glas din pământ este în cazul genitiv. A F
Substantivul doina are funcția sintactică de complement în structura Apoi când românul doina hăulește. A F
13. Care este valoarea morfologică a cuvântului voi din secvența: voi ne legănați? Construiește alte două enun-
țuri în care același cuvânt să aibă valori morfologice diferite.
14. Caută în textul-suport două pronume, forme accentuate, două pronume personale, forme neaccentuate și
un pronume reflexiv.
15. Indică felul pronumelui ne din structura ne legănați, apoi alcătuiește un enunț în care să aibă altă valoare
morfologică.
16. Extrage din text un subiect exprimat prin substantiv comun, numărul
singular, genul masculin.
17. Precizează tipul subiectelor din ultimele șase versuri ale fabulei.
18. Menționează cazul substantivelor și al pronumelor subliniate în text.
19. Alcătuiește câte un enunț în care substantivele frunzele și, respectiv,
rădăcina să îndeplinească funcția sintactică de subiect.
20. Redactează o scrisoare, de 70-100 de cuvinte, adresată bunicii tale,
care se află în alt oraș, în care să incluzi o secvență explicativă, apelând
la cunoștințele acumulate în cadrul unității Din înțelepciunea lumii.
Sugestie: poți insera o rețetă cu prăjitura ta preferată.
21. Imaginează-ți că ești frunza din fabulă și trebuie să formulezi un dis-
curs de mulțumire adresat rădăcinii pentru ajutorul dat.

II. S crie un text narativ, de 100-150 de cuvinte, în care prezinți rolul

„rădăcinii” în viața oamenilor, valorificând și textul dat. Inserează în tex-
tul tău o secvență explicativă. În redactare, vei avea în vedere:
◗ să respecți tema dată;
◗ să ai un conținut adecvat cerinței;
◗ să integrezi secvența explicativă;
◗ să respecți normele de ortografie, de punctuație;
◗ să așezi corespunzător în pagină și să scrii lizibil.

111
U3 • DIN ÎNȚELEPCIUNEA LUMII

EVALUARE
I. Citește cu atenție textul de mai jos, apoi răspunde următoarelor cerințe. (60 de puncte)
Un bou ca toți boii, puțin la simțire, Era să nu șază ziua niciodată;
În zilele noastre de soartă-ajutat, Ăst somn nu prea-mi place, și o să i-o spui.”
Și decât toți frații mai cu osebire, „— Ba să-ți cauți treaba, că mănânci trânteală;
Dobândi-n cireadă un post însemnat. S-a schimbat boierul, nu e cum îl știi;
— Un bou în post mare? – Drept, cam ciudat vine, Trebuie-nainte-i să mergi cu sfială,
Dar asta se-ntâmplă în oricare loc: Primit în casă dacă vrei să fii.”
Decât multă minte, știu că e mai bine La o mojicie atâta de mare,
Să ai totdeauna un dram de noroc. Vițelul răspunde că va aștepta;
Așa d-a vieții veselă schimbare, Dar unchiu se scoală, pleacă la plimbare,
Cum și de mândrie boul stăpânit, Pe lângă el trece, făr-a se uita.
Se credea că este decât toți mai mare, Cu mâhnire toate băiatul le vede,
Că cu dânsul nimeni nu e potrivit. Însă socotește că unchiu-a orbit;
Vițelul atuncea, plin de bucurie, Căci fără-ndoială nu putea a crede
Auzind că unchiul s-a făcut boier, Că buna lui rudă să-l fi ocolit.
Că are clăi sumă și livezi o mie: A doua zi iarăși, prea de dimineață,
„Mă duc – zise-ndată – nițel fân să-i cer.” Să-i găsească vreme, la dânsul veni:
Făr-a pierde vreme, vițelul pornește, O slugă, ce-afară îl vedea că-ngheață,
Ajunge la unchiu, cearcă a intra; Ca să-i facă bine, de el pomeni.
Dar pe loc o slugă vine și-l oprește: „Boierule – zise – așteaptă afară
„Acum doarme – zice – nu-l poci supăra.” Ruda dumitale, al doamnei vaci fiu.”
„— Acum doarme? ce fel! pentru-ntâia dată „— Cine? a mea rudă? Mergi de-l dă pe scară.
După-prânz să doarmă! Obiceiul lui N-am astfel de rude, și nici voi să-l știu.”
(Grigore Alexandrescu, Boul și vițelul)
A. Înțelegerea textului
1. Notează o secvență reprezentativă pentru figura de stil personificare.  6 puncte
2. Identifică, în textul-suport, un indice spațial și unul temporal. 6 puncte
3. Precizează ce tipuri umane reprezintă cele două personaje: boul și vițelul. 6 puncte
4. Explică, într-un enunț, semnificația secvenței de soartă-ajutat. 6 puncte
5. Care este morala fabulei Boul și vițelul de Grigore Alexandrescu. 6 puncte
6. Asociază morala fabulei cu un proverb potrivit, cunoscut de tine. 6 puncte
B. Elemente de construcție a comunicării
7. Identifică, din primele patru versuri ale fabulei, un substantiv comun în cazul acuzativ
și un substantiv colectiv. 6 puncte
8. Notează felul și cazul pronumelor subliniate în text. 6 puncte
9. Substantivul boierule din sintagma: „Boierule – zise – așteaptă afară/Ruda dumitale […]” este în cazul:
a. acuzativ    b. vocativ    c. nominativ  6 puncte
10. Transcrie din text un pronume reflexiv la persoana a III-a singular. 6 puncte
II. Pornind de la proverbul: Bine faci, bine primești, redactează o narațiune, de 100-150 de cuvinte,
care să se potrivească acestuia. În textul creat de tine vei insera și o secvență explicativă, iar fi-
nalul narațiunii va fi unul fericit. În redactare, vei avea în vedere: ◗ să respecți tema dată, având
un conținut adecvat cerinței; ◗ să integrezi tiparul textual indicat; ◗ să ții cont de realizarea unui
final fericit; ◗ să respecți normele de ortografie, de punctuație și de așezare în pagină. (30 de puncte)
Din oficiu: 10 puncte. Punctaj total: 100 de puncte.
Realizează pe o foaie un tabel asemănător celui de la pagina 50, Fișă de observare a comportamentului.

112
 TABLOURI DE POVESTE • U4

UNITATEA 4
TABLOURI DE POVESTE
LECTURĂ
◗ Textul descriptiv literar în versuri
◗ Textul descriptiv literar în versuri.
Pastelul
◗ Epitetul. Enumerația
◗ Versificația
◗ Textul descriptiv literar în versuri.
Aprofundare
◗ Text auxiliar. Textul descriptiv
în proză
◗ Textul multimodal

COMUNICARE ORALĂ
◗ Strategii de ascultare activă

REDACTARE
◗ Tiparul textual descriptiv

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE
A COMUNICĂRII
◗ Adjectivul (actualizare)
◗ Posibilități combinatorii
ale adjectivului

ELEMENTE DE
INTERCULTURALITATE
◗ Valori ale culturii populare
în spațiul românesc. Tradiția
mărțișorului

PROIECT TEMATIC
RECAPITULARE
EVALUARE

Competențe specifice: 1.2, 1.4, 2.1, 2.3, 2.4, 2.5, 3.1, 3.3, 4.1, 4.4, 4.5, 5.1.

113
113
U4 • TABLOURI DE POVESTE LECTURĂ

Textul descriptiv literar în versuri

Prelectură
1. Privește pictura alăturată. În timp ce o privești, notează trei întrebări
care îți vin în minte referitoare la aceasta.
2. Adaugă un obiect/o ființă care crezi că s-ar potrivi picturii și justifică-ți
opțiunea.
3. Pictura se numește Livada roz. Ce anotimp este surprins în acest ta-
blou? Asociază anotimpului un sentiment.
Livada roz, Vincent van Gogh

TEXT DE BAZĂ
Lectură
George 
Topîrceanu 
(1886–1937) a fost
un poet, proza-
tor, memorialist,
publicist și traducător român.
Debutează în liceu, la 19 ani,
publicând primele încercări,
sub pseudonimul ,,G. Top”. Pu-
blică volumele de poezii Balade
vesele și Parodii originale. A mai
publicat volumul de versuri
Migdale amare (1928), un volum
de proză Scrisori fără adresă
(1930), Pirin-Planina, epizoduri
tragice și comice din captivitate
(1936) și romanul umoristic
Minunile Sfântului Sinoe, neter-
minat, publicat postum în 1938.
Rapsodii de primăvară
I
Sus, prin crângul adormit,
A trecut în taină mare,
De cu noapte, risipind
Șiruri de mărgăritare
Din panere 1 de argint,
Stol bălai
De îngerași
Cu alai de toporași.
Primăvară, cui le dai?
Primăvară, cui le lași?
II
Se-nalță abur moale din grădină,
Pe jos, pornesc furnicile la drum.
Acoperișuri veștede-n lumină
Întind spre cer ogeacuri 2 fără fum.
III
Pe lângă garduri s-a zvântat pământul
Și ies gândacii-Domnului pe zid.
Ferestre amorțite se deschid
Să intre-n casă soarele și vântul.
[…]
Un zarzăr mic, în mijlocul grădinii,
Și-a răsfirat crenguțele ca spinii
De frică să nu-i cadă la picioare
Din creștet, valul subțirel de floare.
de George Topîrceanu
Că s-a trezit așa de dimineață
Cu ramuri albe – și se poate spune
Că-i pentru-ntâia oară în viață
Când i se-ntâmplă-asemenea minune.
Un nor sihastru
Și-adună-n poală
Argintul tot.
Cerul e-albastru
Ca o petală
De miozot 3.
Soare crud în liliac,
Zbor subțire de gândac,
Glasuri mici
De rândunici,
Viorele și urzici…
Primăvară, din ce rai
Nevisat de pământeni,
Vii cu mândrul tău alai
Peste crânguri și poieni?
Pogorâtă pe pământ
În mătăsuri lungi de vânt,
Lași în urmă, pe câmpii,
Galbeni vii
De păpădii,
Bălți albastre și-nsorite
De omăt topit abia
Și pe dealuri mucezite
Arături de catifea. […]

114
LECTURĂ TABLOURI DE POVESTE • U4

Postlectură Dicționar

1. La ce te-a dus cu gândul lectura textului?  paner, panere (s. n.) – obiect
1

făcut dintr-o împletitură de

2. Notează din text:
nuiele, de foi de papură,
• un cuvânt/o structură care ți-a plăcut;
de rafie etc., de obicei mai
• o expresie care ți-a atras atenția;
mic decât coșul, în care se
• un vers care ți-a trezit o amintire;
transportă sau se păstrează
• o emoție generată de lectura textului.
diverse obiecte (alimente).
 ogeac, ogeacuri (s. n.) – aici
2

Textul descriptiv literar în versuri horn.

 miozotis – plantă erbacee
3

Pastelul cu flori mici, albastre, roșii și

albe, care crește în pădurile
În lumea textului de munte.

1. Cum este organizat textul?

2. Ce anotimp este surprins în text?
3. Menționează tema textului.
4. Scrie trei cuvinte-cheie din text.
5. Notează cuvintele care fac parte din câmpul lexical al naturii.
6. Ce culori sunt prezente în text? Ce rol au?
7. Transcrie, din text, grupurile substantiv–adjectiv și adjectiv–substantiv.
Care este rolul lor?

Reține!
Textul descriptiv literar prezintă caracteristicile obiectului surprins, ale unui spațiu sau trăsăturile unor ființe.
Textul descriptiv literar poate fi în proză sau în versuri.
Textul descriptiv literar este:
◗ de tip tablou – înfățișează caracteristicile unui anumit cadru interior sau exterior;
◗ de tip portret – surprinde trăsăturile fizice și/sau morale ale unei persoane sau ale unui personaj.
Opera literară în versuri în care se descrie un tablou din natură (un colț din natură, un anotimp, un feno-
men al naturii) sau un interior și în care sunt transmise sentimentele sau stările privitorului se numește pastel.
Termenul pastel provine din limba franceză, unde el definește un procedeu de pictură bazat pe efectele
de culoare ale unor creioane moi, ușor colorate. Cel care a introdus termenul pastel în literatura română
a fost Vasile Alecsandri.
Trăsăturile pastelului:
◗ prezintă un colț/aspect din natură, un peisaj;
◗ tabloul descris este realizat cu ajutorul limbajului artistic (figuri de stil
și imagini artistice);
◗ apar cuvinte cu sens figurat;
◗ este prezentă cromatica sugestivă;
◗ predomină grupurile nominale substantiv–adjectiv, adjectiv–substantiv;
◗ autorul își exprimă emoțiile, sentimentele în legătură cu aspectele descrise.

115
U4 • TABLOURI DE POVESTE LECTURĂ

Aplică!

1. Recitește textul dat și apoi asociază elementele din stânga cu trăsătu-

rile lor din dreapta, notând asocierile pe caiet:

Element descris Trăsătură

crâng de argint
panere lungi
nor adormit
abur crud
acoperișuri albastru
soare subțirel
mătăsuri moale
cerul albe
vălul sihastru
ramuri veștede
Fii creativ! 2. Transcrie, din text, o imagine vizuală și una auditivă.
1. Transpune în imagini 3. Menționează emoțiile/sentimentele surprinse în text și justifică prin-
textul-suport. tr-o secvență corespunzătoare:
2. Alege o strofă care ți-a
Emoția Secvența
plăcut și transcrie-o, folo-
sind culori reprezentative
pentru fiecare cuvânt.

Epitetul. Enumerația
Descoperă!

1. Numește figurile de stil prezente în structurile:

Și-a răsfirat crenguțele ca spinii Cerul e-albastru ca marea Un nor sihastru

Și-adună-n poală
Argintul tot.
2. Indică sinonimele contextuale ale cuvintelor colorate din structurile de mai jos. Menționează apoi cu ce
sens (propriu/figurat) sunt folosite cuvintele:
abur moale valul subțirel soare crud
3. Ce sunt ca parte de vorbire cuvintele marcate la exercițiul anterior?

116
LECTURĂ TABLOURI DE POVESTE • U4

Reține!
Figurile de stil sunt procedee prin care se modifică înțelesul propriu al unui cuvânt, pentru a da mai multă
expresivitate unei imagini. Ele contribuie la realizarea imaginilor artistice (vizuale, auditive, olfactive etc.).
Alături de personificare și comparație, studiate în clasa a V-a, la expresivitatea textelor literare contribuie
și alte figuri de stil.
Ai observat la exercițiul 2 că adjectivele moale, subțirel și crud arată însușiri deosebite ale obiectelor, pu-
nându-le într-o lumină nouă. Această figură de stil se numește epitet.
Epitetul este figura de stil care constă în determinarea unui substantiv sau a unui verb prin cuvinte ce
au rolul de a exprima însușiri deosebite ale obiectului sau ale acțiunii, pentru a da mai multă expresivitate
unui text. De cele mai multe ori, adjectivele devin epitete.
Epitetul poate determina: → un substantiv: soare crud

substantiv adjectiv, epitet

→ un verb: Pădurea lin suspină.

adjectiv, epitet verb
Clasificare
a. După așezarea epitetului, există:
◗ epitet postpus (după cuvântul determinat): abur moale
◗ epitet antepus (înaintea cuvântului determinat): Lin viorile răsună. (Mihai Eminescu)
b. După numărul de termeni, poate fi:
◗ simplu: valul subțirel, soare crud
◗ dublu: somnoros și lin se bate (Mihai Eminescu)
◗ multiplu: A avut o viață amară, tristă și singuratică.
›› Atunci când se referă la culoare, epitetul este epitet cromatic: ramuri albe.
Într-un text literar, epitetul se poate combina cu alte figuri de stil, formând, de exemplu,
epitetul personificator: nor sihastru.

Aplică!

1. Urmărind modelul dat, formează epitete în structura cărora să intre

substantivele și verbele: noapte, grădină, floare, cântă, zboară.
Model: raze aurii, raze de aur.
2. Transformă epitetele găsite de tine în comparații.
Model: raze aurii, raze de aur → raze ca aurul
3. Alcătuiește enunțuri în care adjectivele dulce, lină, rece, întunecați să fie
epitete.
4. Rescrie, din fiecare serie de mai jos, structurile în care adjectivul for-
mează epitet:
a. voce caldă, apă caldă, lumină caldă, gând cald;
b. groapă adâncă, privire adâncă, gândire adâncă, prietenie adâncă;
c. pădure adormită, culme adormită, fetiță adormită, clipă adormită.

117
U4 • TABLOURI DE POVESTE
Portofoliu
Caută texte descriptive în
versuri, de tip tablou și extrage
din ele:
◗ enumerații;
◗ epitete;
◗ comparații;
◗ personificări.
Alege apoi trei dintre struc-
turile găsite și integrează-le în-
tr-un text descriptiv alcătuit de
tine. Găsește un titlu sugestiv.
118
LECTURĂ
Descoperă!
1. Precizează elementele cadrului natural prezente în versurile:
Soare crud în liliac, De rândunici,
Zbor subțire de gândac, Viorele și urzici…
Glasuri mici
2. Ce semn de punctuație se află între elemente?
3. Ce rol are semnul de punctuație?
Reține!
Enumerația este figura de stil care constă în înșiruirea de termeni
de același fel, cu scopul de a accentua ideea exprimată sau pentru a
prezenta detaliat aspectele descrise.
Între termenii unei enumerații se pune virgulă, cu excepția situației
în care ultimii doi sunt legați prin cuvintele și, sau (În grădini, în câmpi,
pe dealuri, prin poiene și prin vii… – Vasile Alecsandri).
Aplică!
1. Identifică enumerațiile din fragmentele de mai jos:
a. Cu fruntea ei într-o maramă deasă,
Cu ochii mari, cu gura-abia închisă
(Mihai Eminescu)
b. Pe pajiștea din fața casei, caișii, zarzării și prunii,
Înveșmântați în haine albe se clatină în fața lunii…
(Dimitrie Anghel)
2. Explică, în două-trei enunțuri, rolul enumerațiilor în fragmentele de la
exercițiul anterior.
Versificația
Descoperă!
1. Menționează câte rânduri conține strofa următoare:
Se-nalță abur moale din grădină,
Pe jos, pornesc furnicile la drum.
Acoperișuri veștede-n lumină
Întind spre cer ogeacuri fără fum.
2. Indică numărul de silabe al fiecărui vers din strofa de mai sus.
3. Precizează care versuri din strofa dată se termină în aceleași sunete.
LECTURĂ TABLOURI DE POVESTE • U4

Reține!
Versificația sau prozodia reprezintă tehnica alcătuirii versurilor, creând muzicalitatea acestora.
Elementele de versificație sunt: versul, strofa, măsura, rima, ritmul.
Versul reprezintă un rând dintr-o poezie: Pe jos, pornesc furnicile la drum.
Măsura unui vers este dată de numărul de silabe din acel vers. Măsura poate fi scurtă (5-6, 7-8 silabe),
medie (9-11 silabe), lungă (12-18 silabe).
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Pe jos por-nesc fur-ni-ci-le la drum → Măsura este de 10 silabe.
Strofa reprezintă o grupare de două sau mai multe versuri. Între strofe se lasă un rând alb (blanc). O strofă
poate fi alcătuită din două versuri (distih), din trei versuri (terțină), din patru versuri (catren), din cinci versuri
(cvintet), din șase versuri (sextină) etc.
Rima constă în potrivirea sunetelor de la sfârșitul versurilor, începând cu ultima vocală accentuată.
Într-un catren pot exista următoarele tipuri de rimă:
◗ rimă împerecheată: primul vers rimează cu al doilea și al treilea cu al patrulea (aabb);
◗ rimă încrucișată: primul vers rimează cu al treilea și al doilea cu al patrulea (abab);
◗ rimă îmbrățișată: primul vers rimează cu al patrulea și al doilea cu al treilea (abba);
◗ monorimă: toate versurile rimează (aaaa).

›› Ritmul unei poezii este dat de succesiunea regulată a silabelor accentuate și neaccentuate dintr-un vers.
Co-dru-le, co-dru-țu-le,/Ce mai faci, dră-gu-țu-le? (Mihai Eminescu)
Există versuri care nu rimează și nu au ritm regulat. Acestea sunt versuri albe.

Aplică!

1. Menționează ce tip de strofă formează versurile extrase din poezia

Rapsodii de primăvară de George Topîrceanu:
Pe lângă garduri s-a zvântat pământul
Și ies gândacii-Domnului pe zid.
Ferestre amorțite se deschid
Să intre-n casă soarele și vântul.
2. Precizează rima versurilor:
a. Pe lângă garduri s-a zvântat pământul
Și ies gândacii-Domnului pe zid.
Ferestre amorțite se deschid
Să intre-n casă soarele și vântul.
b. Primăvară, din ce rai
Nevisat de pământeni,
Vii cu mândrul tău alai
Peste crânguri și poieni?
Claude Monet,
3. Stabilește măsura versurilor de la exercițiul 1. Primăvara la Giverny

119
U4 • TABLOURI DE POVESTE LECTURĂ

Textul descriptiv literar în versuri

Aprofundare
În lumea textului

1. Menționează trei transformări care se produc în natură odată cu veni-

rea primăverii, așa cum sunt surprinse în textul dat.
2. Explică, în două-trei enunțuri, rolul interogațiilor din textul-suport.
3. Explică titlul poeziei, într-un text de 30-50 de cuvinte, având în vedere
semnificațiile textului.
4. Dă un răspuns cât mai original întrebării din text:
Primăvară, din ce rai
Nevisat de pământeni,
Vii cu mândrul tău alai
Peste crânguri și poieni?
5. Asociază textul dat cu un alt text studiat sau citit de tine, arătând, în
80‑100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire între cele două.
Lucrați pe grupe!
Teoria inteligențelor multiple Kinestezică
Muzicală
Formați opt grupe a câte trei sau patru elevi. Fiecărei
grupe îi revine un tip de inteligență. În funcție de inte- Vizual-spațială
Interpersonală
ligența pe care o reprezintă, fiecare grupă va rezolva în
20 de minute sarcina pe care a primit-o.
◗ Inteligența verbal-lingvistică
Descrie, într-un text de 50-60 de cuvinte, cadrul na- Intrapersonală Verbal-lingvistică
tural, așa cum apare în textul dat.
Naturalistă Logico-matematică
◗ Inteligența logico-matematică
Transpune mesajul poeziei într-o problemă/exercițiu de matematică. Asociază o secvență din poezie
cu o figură geometrică.
◗ Inteligența vizual-spațială
Redă prin desen o secvență din poezie. Asociază poeziei o culoare.
◗ Inteligența muzicală
Asociază textului o melodie și redă-o. Ce instrument muzical i s-ar potrivi?
◗ Inteligența kinestezică
Ce dans consideri că i s-ar potrivi poeziei? Mimează o secvență din text.
◗ Inteligența naturalistă
Asociază stării trăite de contemplatorul naturii o plantă, o floare sau un copac. Justifică alegerea.
◗ Inteligența intrapersonală
Scrie o definiție proprie și originală a primăverii.
◗ Inteligența interpersonală
Crezi că natura îl poate determina pe contemplator să relaționeze mai ușor cu celelalte persoane?
Justifică în 50-60 de cuvinte.

120
LECTURĂ TABLOURI DE POVESTE • U4

Textul descriptiv în proză

TEXT AUXILIAR UCRAINA

UNGARIA
Prelectură
REP. MOLDOVA

1. Privește harta alăturată și indică un tra- CHIȘINĂU

seu pe care ai călătorit în ultima vacanță.

2. Menționează un loc care te-a captivat în
timpul călătoriei tale și spune ce anume UCRAINA

te-a atras la el.

3. Numește trei zone din țara ta pe care le Delta
Dunării

Dunărea
consideri unice în Europa și care merită a
Dunăr
ea

fi văzute de orice turist. Arată-le pe hartă. BUCUREȘTI

Marea
SERBIA Neagră
Du
năre
a

Lectură
România pitorească
de Alexandru Vlahuță

În munții noștri
Pe Cheia Bistriței
De la mânăstirea Horez în sus, locurile se sălbătă-
cesc, văile-s tot mai înguste și mai râpoase, dealurile
acoperite de păduri se-ncolăcesc, se-ncalecă, și închid
zarea din toate părțile. E așa de adâncă și de sfântă tăce-
rea, că înaintezi cu grijă, pare că ți‑e frică să nu deștepți,
cu zgomotul trecerii tale, cine știe ce ființi legendare
adormite de mii de ani în liniștea acestor pustietăți.
După vrun ceas de drum cotit prin strâmtori și desișuri
întunecoase, auzi un vuiet, o gâlgâire de izvoare, ca și
cum o stăvilă s-ar fi abătut deodată din calea unde-
lor nerăbdătoare, valea se deschide, codrii se trag la o
parte, o priveliște neașteptată, negrăit de mândră, se în-
fățișează ochilor. Sus, pe brâul muntelui din față, răsar
dintre copaci turnulețele mânăstirei Arnota, sfânt lăcaș
în care se odihnesc oasele bunului și milostivului nostru
domn Matei Basarab. Jos, la poalele muntelui, pe malul
drept al Bistriței, s-așterne o poiană de toată frumu­șeța,
în mijlocul ei se ridică zidurile cenușii ale mânăstirei
Bistrița, clădire mare, arătoasă, întemeiată acum patru
sute de ani de Barbu Craioveanul, ban al Craiovei, unul
din stâlpii vechei și puternicei familii a Pârvuleștilor,
cu care domnii de pe vremuri căutau să se-nrudească
pentru mai bună pază și îngrădire a tronului.
De aici încolo nu mai poți răzbate decât cu piciorul.
Chiar din spatele mânăstirii intri în cheia Bistriței, în
lumea prăpăstiilor și-a vâltorilor: tot muntele e crăpat
de sus și până jos, și pe fundul acestei tăieturi, între înal-
ții păreți de piatră, s-azvârle Bistrița, vijelios bătându-și
nahlapii 1 de stânci, c-un zgomot asurzitor. În păretele
din dreapta, la o înălțime amețitoare deasupra toren-
tului, se deschide peștera Sfântului Grigore. O potecuță
cu trepte scobite în piatră te duce de-a lungul cheiei, pe
sub creasta muntelui, la gura unei vizuini înguste, prin
care de-abia te strecori și mergi târâș prin întuneric ca
vro zece pași până dai subt o boltă înaltă care primește
puțină lumină de afară prin crăpăturile păretelui din
dreapta; apoi te cobori pe sfărmături de pietre în tinda

121
U4 • TABLOURI DE POVESTE
Dicționar
1
 nahlap, nahlapi (s. m.) –
(reg.) val sau vârtej (mare)
făcut de o apă curgătoare.
2
 hrubă, hrube (s. f.) – încă-
pere sau galerie subterană
care servește la depozitarea
produselor (alimentare).
3
 a scorboroși (vb.) – (despre
trunchiurile copacilor) a de-
veni scorburos.
Portofoliu
Cu siguranță ai acasă un
obiect adus din călătoriile tale
din țară. Realizează un text de-
scriptiv de 80-100 de cuvinte,
în care să prezinți caracteristi-
cile acestuia, utilizând trei pro-
cedee artistice învățate de tine.
În textul tău, vei face referire la
locul de unde îl ai, la ceea ce
reprezintă, la forma și culorile
obiectului, la materialul din
care este realizat. Însoțește tex-
tul tău de un desen care să re-
prezinte obiectul descris.
122
LECTURĂ
peșterei, la paraclisul sfântului Grigore; de aici se despart două hrube 2 adânci,
întunecoase; una, „a liliecilor”, unde într-adevăr huzuresc acești zburători ai
nopții ca în propria lor domnie, alta, „a chiliei”, care te suie prin fel de fel de
cotituri la o chilioară părăsită, cu icoane șterse, cu pereții afumați, acoperiți
de vechi pisanii – urmele pusnicilor cari, retrași din lume, și-au fost închis viața
de bunăvoie în tainițile acestea umede și întunecoase.
Toți munții de prin părțile acestea sunt sparți și scorboroșiți 3 de ape.
Cărări înguste și primejdioase te poartă pe mărgini de prăpăstii în adân-
cul cărora ți-e frică să te uiți. Pe unele locuri pământul sună sub picior ca
o boltă. Pe sus vezi stânci uriașe scoase din zid, gata să se prăbușească.
Copaci chirciți, schilozi, cu ramuri strâmbe, ies de prin crăpăturile păreților
de piatră. Te crezi într-o lume dărăpănată, pustiită în urma unui mare de­
zastru. Doar glasul apelor zbuciumate răsună ca un bocet în tăcerea și ne-
clintirea atâtor ruini.
Postlectură
1. Descrierea locurilor este realizată din
perspectiva:
a. curiosului;
b. localnicului;
c. călătorului.
2. Menționează locul descris.
3. Numește trei caracteristici ale locului descris și justifică prin câte o sec-
vență relevantă.
4. Indică pe hartă locurile prin care au trecut călătorii.
5. Notează, în câte un enunț, două idei din text care ți-au atras atenția
și care contribuie la îmbogățirea cunoștințelor tale.
6. Având în vedere elementele descrise, transpune în desen tabloul sur-
prins în text.
7. Precizează două mănăstiri situate în zona descrisă în text.
8. Transcrie, din text, o structură cu epitet și una cu enumerație.
9. Stabilește legătura între elementele dintre cele două coloane și no-
tează asocierile pe caiet:
a. pământul sună sub picior ca o boltă A. mănăstire
b. doar glasul apelor zbuciumate răsună B. ban al Craiovei
c. dealurile acoperite de păduri se-ncolăcesc C. comparație
d. Barbu Craioveanul D. imagine vizuală
e. Arnota E. imagine auditivă
10. Numește două emoții prezente în text și argumentează-ți răspunsul cu
câte o secvență.
11. Explică, în cel mult 30 de cuvinte, semnificația fragmentului: E așa
de adâncă și de sfântă tăcerea, că înaintezi cu grijă, pare că ți‑e frică
să nu deștepți, cu zgomotul trecerii tale, cine știe ce ființi legendare ador-
mite de mii de ani în liniștea acestor pustietăți.
LECTURĂ TABLOURI DE POVESTE • U4

Textul multimodal
Afișul
Descoperă!

Nosy și Foxi sunt doi prieteni care s-au reîntâlnit într-o zi de primăvară.
Imaginează-ți un dialog între ei și scrie în caiet replicile. Desenează cele
două personaje și pune fiecare imagine într-un chenar.
◗ Ce ai obținut?
◗ Ce fel de text este?
◗ Prin ce modalități se transmite mesajul?

Amintește-ți!
Textul multimodal este
textul care utilizează mai
multe modalități de trans-
mitere a mesajului. Printre
acestea se numără: imaginile,
cuvintele, gesturile, sunetele,
conținutul video. Un text
multimodal va conține cel
puțin două elemente: ima-
gine și text, text scris și conți-
nut video etc.
Descoperă!
Din categoria textelor
Imaginează-ți că trebuie să organizezi un multimodale fac parte: ben-
spectacol original, creativ și atractiv în cinstea zile desenate, romanele
venirii primăverii. Urmează pașii de mai jos: grafice, posterele, ziarele,
◗ Ia o foaie de desen! pliantele, videoclipurile, ani-
◗ Dă un titlu spectacolului și scrie-l pe foaie! mațiile, filmele, spotul publi-
În ce spațiu al foii ai scrie titlul? Cu ce carac- citar, reclama etc.
tere l-ai scrie? Unul dintre textele mul-
◗ Cu ce obiect/simbol ai asocia primăvara? timodale studiate de tine în
◗ Realizează un desen al acestui obiect pe foaie. clasa a V-a este banda dese-
◗ Menționează când are loc evenimentul și unde se desfășoară. nată, care utilizează text și
imagine pentru a transmite
◗ Scrie cine organizează evenimentul.
mesajul. Așa cum ai învă-
◗ Precizează cui îi este destinat evenimentul și ce presupune el. Poți men-
țat, banda desenată este
ționa modalitățile de transmitere a mesajului?
o povestire care folosește o
succesiune de imagini dese-
Urmărește videoclipurile de mai jos și precizează modalitățile
nate, conținând viniete, bule,
de transmitere a mesajului.
recitative.
https://youtu.be/PcqCOC37Sqk   https://youtu.be/HvKU8vQ8-gw

123
U4 • TABLOURI DE POVESTE LECTURĂ

Reține!
Afișul sau posterul este o înștiințare imprimată (scrisă), expusă public, prin care se transmit informații
referitoare la anumite evenimente.
Afișul poate îmbina imaginea sugestivă cu mesajul cuvintelor. El poate fi alcătuit fie numai din imagine,
fie din imagine și text nonliterar. Rolul unui afiș este de a face publicitate. Afișele publicitare sunt de mai multe
tipuri: afișe publicitare de tip informare, afișe pentru spectacole, afișe motivaționale, afișe de modă.
Atunci când concepi un afiș, trebuie
să iei în considerare o serie de factori:
◗ alegerea publicului – identificarea Un afiș conține:
sectorului de public căruia dorești să  imagini sugestive;
te adresezi;
◗ conceptul – la baza oricărui afiș publi-  numele evenimentului;
citar se află un concept, adică o idee  numele organizatorilor
clară despre ce vrei să transmită afișul; evenimentului;
◗ grafica – în realizarea unui afiș, trebuie
 locul desfășurării
să ții cont de elementele vizuale (fun-
evenimentului;
dalul, fonturile, culorile, dimensiunile
textului, fotografiile sau ilustrațiile);  data și ora desfășurării
◗ suportul și plasarea afișului – consti- evenimentului;
tuie un aspect foarte important, locul  sloganul și sponsorii.
în care va fi plasat afișul determinând
numărul persoanelor care îl pot vedea.

Portofoliu Aplică!

Lucrați în perechi! Realizați 1. Menționează tipul următoarelor afișe.

un afiș pentru o expoziție-con-
curs de desene și fotografii,
având ca temă natura. Eveni-
mentul va fi organizat de școala
voastră.
Puteți alege unul dintre ur-
mătoarele moduri de realizare:
a. pe carton/foaie groasă albă
sau colorată, prin desene a. b. c.
proprii și scris de mână;
2. Privește afișul alăturat, apoi rezolvă cerințele
b. pe carton/foaie groasă albă date.
sau colorată cu lipire de a. Numește elementele specifice afișului.
imagini și scris de mână. b. Notează trei elemente vizuale prezente
pe afiș.
c. Explică, în 50-80 de cuvinte, relația între
titlu și imaginea afișului.

124
LECTURĂ TABLOURI DE POVESTE • U4

Știrea

Prelectură
Ești reporter de televiziune. Imaginează-ți următoarele evenimente:
a. O navă stranie a aterizat în capitala țării.
b. Unul dintre autorii textelor din acest manual va sosi în oraș.
c. A avut loc o eclipsă totală de soare.
◗ Relatează oral, în trei minute, evenimentul respectiv, astfel încât să cap-
tezi atenția celor care te ascultă.
◗ Urmărește videoclipul și apoi răspunde cerințelor formulate: https://youtu.be/bxmc8KOSvDc
ü Cine prezintă evenimentul? ü Unde se desfășoară evenimentul?
ü Care este titlul evenimentului? ü Cu ce scop a fost transmisă informația?
ü Despre ce se vorbește în materialul vizionat? ü Care sunt modalitățile de comunicare
ü Când are loc evenimentul? a informației?
Lectură
Echinocțiul de primăvară 2022 are loc azi. Când se schimbă ora
Echinocțiul de primăvară în 2022 are loc duminică, 20 martie, la ora 17:33, ora României.
Este momentul care marchează sosirea primăverii astronomice în emisfera nordică, în timp ce în emisfera sudică
începe toamna astronomică. Este, de asemenea, data la care se spune că „ziua este egală cu noaptea”, adică orele
de lumină sunt egale cu cele de întuneric.
După echinocțiul de primăvară, durata zilei (luminată de soare) va continua să crească, iar cea a nopții să scadă, până
la data de 21 iunie, când se va încheia primăvara astronomică, odată cu solstițiul de vară. În regiunile polare din emisfera
nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni. De la un an
la altul, echinocțiul de primăvară nu are însă loc la aceeași dată, întrucât anul calendaristic nu este egal cu anul tropic.
Conform tradiției creștine, Paștele este sărbătorit întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocțiu.
Ce înseamnă echinocțiul de primăvară
Mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, gene-
rează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite perioade ale anului, datorită poziției
aproximativ fixe în spațiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia.
Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptică (ce marchează, de fapt, planul
orbitei Pământului), care face cu Ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27’, explică astro-urseanu.ro. Echinocțiul reprezintă
momentul în care Soarele, în mișcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecție a eclipticii cu Ecuatorul ceresc, ziua
fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul
echinocțiului, se numesc puncte echinocțiale, fiind denumite punctul vernal și, respectiv, punctul autumnal. Astfel,
există două fenomene: echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă.
Cuvântul „echinocțiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequi-
noctium”, format din „aequus” – „egal” și „nox, noctis” – „noapte”.
Când se schimbă ora
Trecerea la ora de vară se va face în ultimul weekend din luna martie, adică peste o săptămână, în noaptea de
26 spre 27 martie 2022, când ceasurile se dau înainte cu o oră, adică ora 3:00 devine ora 4:00. „Dormim mai puțin”,
cum se spune, iar 27 martie 2022 este cea mai scurtă zi a anului, având 23 de ore.
(https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/echioctiul-de-primavara-2022-are-loc-azi-cand-se-schimba-ora-1874797)

125
U4 • TABLOURI DE POVESTE LECTURĂ

Reține!
Știrea este o relatare scurtă a unor fapte, evenimente, idei importante, de actualitate, care prezintă inte-
res pentru public și care se transmite prin intermediul unor tehnici moderne de difuzare în masă.
Elementele unei știri trebuie să răspundă la întrebările: ce?, cine?, unde?, când?, de ce?, cum?.
Titlul unei știri are rolul de a exprima ideea de bază, esența știrii și de a atrage atenția cititorului. Titlul iese
în evidență prin fontul folosit, prin mărimea corpului de literă, prin culoare și tip (bolduit/îngroșat, înclinat).
Nu toate știrile sunt scurte, nu toate textele scurte sunt știri!
Structura unei știri
a. Introducerea sau capul știrii (cu denumirea din engleză lead). Surprinde esența evenimentului, con-
ținând răspunsurile la întrebările cine?, ce?, unde?, când? și provoacă atenția cititorului, îndemnân-
du-l la lectură.
b. Corpul, care dezvoltă introducerea, o explică și o aprofundează. În această parte se elaborează știrea
propriu-zisă, se menționează detalii care nu sunt cuprinse în introducere.
c. Încheierea sau concluzia știrii. Are rolul de a fixa evenimentul, ideea în mintea cititorului.
Realizarea/Prezentarea unei știri
trebuie să aibă în vedere:
a. coerența – o știre trebuie să
aibă conținut unitar, care tre-
buie să transmită ceva;
b. concizia – presupune trans-
miterea a cât mai multă in-
formație posibilă cu minim de
cuvinte. Sunt indicate propo-
zițiile și frazele scurte;
c. claritatea – cititorul trebuie
să înțeleagă imediat ce vrea
să i se spună, nu se lasă loc in-
terpretărilor. Limbajul folosit
trebuie să fie clar, simplu.

Aplică!

1. Urmărește la televizor sau citește în ziar o știre a zilei, apoi comple-

tează, în caiet, într-un tabel asemănător celui de mai jos răspunsurile
Indicarea surselor de in- corespunzătoare întrebărilor menționate.
formare în cadrul știrii este Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce? Sursa
esențială. Fără surse, nu
există știre.
2. Imaginează-ți că ești reporter de teren sau reporter pentru presa scrisă
Orice personaj de știre
și trebuie să relatezi sau să scrii o știre referitoare la unul dintre per-
trebuie identificat cu nume
sonajele textelor studiate până acum sau la un aspect important din
și funcție (calitatea în care
aceste texte. În realizarea știrii vei ține cont de elementele acesteia,
vorbește).
de tehnica de construcție, precum și de exigențele unei știri.

126
COMUNICARE ORALĂ TABLOURI DE POVESTE • U4

Strategii de ascultare activă

Explorează! a învăța

Comunicăm
1. De ce comunicăm? pentru
2. Cum îți dai seama că o persoană îi ascultă pe ceilalți?
3. Cum te simți când cei cărora vrei să le spui ceva nu te ascultă cu atenție?

Reține!
Comunicarea presupune:
◗ să știi să vorbești; ◗ să știi să scrii; ◗ să știi să taci; ◗ să știi să asculți; ◗ să știi să interacționezi.
În comunicare, ascultarea deține procentul cel mai mare, deoarece atunci când comunicăm este nece-
sar să știm să ascultăm.
Ascultarea: →  pasivă – Persoana care vorbește nu știe dacă este ascultată.
→ activă – Mesajul este recepționat corect și are loc participarea la producerea ideilor.
Un ascultător activ:
ü arată interes în legătură cu mesajul transmis; Cel mai bun vorbitor este un bun ascultător.
ü acordă timp vorbitorului; (Larry King)
ü nu întrerupe vorbitorul;
ü din când în când, adresează întrebări de clarificare: Ce vrei să spui prin…?;
ü încurajează vorbitorul să vorbească: Spune-mi mai multe despre…, Mă bucur să ascult…;
ü manifestă empatie, punându-se în situația vorbitorului: Înțeleg că…, Îmi dau seama că ești supărat/bucuros…;
ü este răbdător.

Aplică!

1. Joc de grup. Transmite mesajul! Împărțiți clasa în patru-cinci grupuri. Doi elevi vor fi observatori. Gru-
purile formate se așază pe câte un șir, în fața profesorului. Pe o foaie de hârtie, profesorul scrie o frază mai
lungă, pentru fiecare elev care se află în fruntea șirului. Elevii din fața fiecărui șir trebuie să transmită verbal
colegului din spate fraza respectivă, fără a-i arăta foaia.
Observatorii urmăresc atenți strategiile puse în aplicare și apoi se poartă discuții pentru a analiza care stra-
tegie a funcționat bine și care nu. Jocul se poate relua, schimbând participanții.
2. Joc de rol. Ascultă ce-ți povestesc! Formați, pe rând, perechi! Fiecare dintre voi va sta față în față cu par-
tenerul, pe câte un scaun. Unul dintre voi (vorbitorul) se va gândi la o întâmplare scurtă și o va povesti par-
tenerului (ascultătorul), care va aplica tehnicile de ascultare activă. Apoi participanții își schimbă rolurile.
Colegii vor răspunde la întrebările: Cum s-a simțit vorbitorul?, Ce atitu-
dine a avut ascultătorul?, Ce sentimente a trăit?, S-au folosit strategii de
ascultare activă?
3. a. L
 ucrați în echipe de 4-5 elevi. Realizați pe caiet diagrama după mode- Ascultarea
activă
lul dat și apoi completați-o cu situații din realitate în care oamenii comu- (situații)
nică oral și în care este indicat să utilizeze strategii de ascultare activă.
b. Formați câte o pereche alcătuită dintr-un ascultător și un vorbitor. În fața
clasei, purtați un dialog pe una dintre situațiile găsite de voi anterior.

127
U4 • TABLOURI DE POVESTE
Tiparul textual descriptiv
Theodor Aman, În grădină
Fii creativ!
Pentru a realiza un text
descriptiv, urmărește pașii
de mai jos.
◗ Stabilește tema descrierii.
◗ Ai în vedere perspectivele
descrierii (stânga/dreapta,
sus/jos).
◗ Menționează elemen-
tele de detaliu, folosind
substantive.
◗ Precizează trăsăturile
elementelor tabloului,
folosind adjective.
◗ Utilizează limbajul
expresiv.
◗ Dezvăluie în textul tău
emoții, sentimente.
128
REDACTARE
Textul descriptiv
Explorează!
1. Observă imaginile. Care este anotimpul tău preferat? Răspunde, ținând
cont de următoarele indicații:
◗ Dă-i un chip, utilizând o comparație!
◗ Însuflețește-l printr-un sentiment/stare, personificându-l!
◗ Atribuie-i două trăsături, folosind epitete!
◗ Îmbracă-l în culori, apelând la enumerație!
◗ Asociază-l cu un obiect!
2. Valorifică elementele și figurile de stil de la exercițiul 1 într-un scurt text
în care să surprinzi anotimpul preferat.
Descoperă!
Privește cu atenție pictura realizată de Theodor Aman, apoi răspunde
cerințelor într-un scurt text.
1. Ce se surprinde în pictură?
2. Ce elemente observi? Menționează-le, evidențiindu-le câte o caracte­-
ristică.
3. Care element/elemente se află în prim-plan? Dar în fundal?
4. Elementul uman este surprins în mișcare sau static?
5. Care este elementul care ți-a atras atenția la o primă privire (centrul de
interes)?
6. Ce culori apar?
7. Ce emoții, sentimente îți transmite tabloul?
Reține!
Textul descriptiv este textul în care se prezintă un anotimp, un loc
(exterior sau interior), un fenomen al naturii, un anotimp, un obiect,
un personaj, cu trăsăturile generale și particulare.
Descrierea se întâlnește atât în texte literare în proză, cât și în versuri
(pastel), dar și în texte nonliterare (descrierea științifică) sau în textele
publicitare.
Textul descriptiv:
→d  e tip tablou – înfățișează caracteristicile unui cadru sau ale unui
spațiu;
→d  e tip portret – detaliază trăsăturile unei persoane sau ale unui
personaj.
În textul descriptiv există tipar textual descriptiv!
REDACTARE TABLOURI DE POVESTE • U4

Cum recunoaștem un tipar textual descriptiv?

Tipar textual descriptiv
◗ Prezintă un peisaj, un cadru, un obiect, o persoană, prin intermediul
descrierii. Cu galben și cu roșu își coase
◗ Dacă textul este literar, se folosește limbajul expresiv, apar figuri de codrul ia.
stil (comparație, personificare, epitet, enumerație) și imagini artis- Prin foi lumina zboară ca
tice (vizuale, auditive, olfactive, cromatice). viespi de chihlimbar.
◗ Dacă este o descriere nonliterară, limbajul este obiectiv, cuvintele O ghionoaie toacă într-un
sunt folosite cu sens propriu. agud, și rar
◗ Sunt prezente detaliile. Ca un ecou al toamnei răs-
◗ Sunt folosite grupurile nominale substantiv–adjec- punde tocălia…
tiv, adjectiv–substantiv. (Ion Pillat, În vie)
◗ Transmite emoții, sentimente. În textul nonliterar,
afectivitatea este minimă sau lipsește cu desăvârșire.

Aplică!

Claude Monet, Câmp cu maci Nicolae Grigorescu,

Portret de fetiță
1. Realizează, pentru fiecare dintre imaginile date, un text descriptiv, de 80-100 de cuvinte.
2. Redactează un text descriptiv, de 100-120 de cuvinte, în care să surprinzi un peisaj/un loc primăvara. În
textul tău, vei folosi figurile de stil învățate până acum și vei exprima două emoții/sentimente. Dă un titlu
expresiv compunerii tale!
În realizarea textului, vei ține cont de pașii realizării unei descrieri, precum și de etapele redactării.
A. Pregătirea pentru redactare:
◗ stabilirea subiectului/temei descrierii;
◗ locul de unde descrii;
◗ perspectiva descrierii;
◗ elemente pe care le vei descrie;
◗ stabilirea figurilor de stil, a elementelor de cromatică;
◗ emoții și sentimente transmise.
B. Ciorna textului
C. Revizuirea ciornei – corectează sau completează cu aspecte pe care le consideri importante
D. Redactarea finală a textului descriptiv

129
U4 • TABLOURI DE POVESTE ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Adjectivul (actualizare)
Model: Explorează!

Conform modelului din partea stângă, asociază fiecărui portret de mai

jos un domeniu de activitate, un obiect, apoi atribuie-i obiectului o însu-
șire originală. Subliniază cuvântul care arată însușirea.

Nadia Comăneci:
George Enescu Ștefan Luchian Victor Babeș Traian Vuia
→ Sport/Gimnastică
→ paralele fermecate
◗ Ce sunt cuvintele subliniate ca parte de vorbire?
◗ Scrie formele adjectivului fermecate la masculin și feminin, singular și
Amintește-ți! plural. Își modifică forma?
◗ Joc în pereche. Bătălia adjectivelor. Găsește împreună cu colegul
Adjectivul este partea de
tău/colega ta un adjectiv care desemnează o însușire comună. Exem-
vorbire flexibilă care arată în-
plu: curios, rapid etc. Realizați apoi o comparare între însușiri, prin ra-
sușirea unui obiect. Adjecti-
portare la voi înșivă/însevă.
vul determină un substantiv.
Exemplu: S ebastian și Rareș sunt prieteni.
Amândoi sunt la fel de curioși.
În anumite situații, Rareș este mai curios decât Sebastian.
Sebastian este foarte curios.

Clasificarea adjectivelor
1. După fel:
a. propriu-zise: bun, dulce, frumos, curat etc.;
b. provenite din participiu: cartea citită, planșa desenată, tema scrisă.
2. După flexiune:
a. Variabile (își modifică forma după gen și număr)
◗ cu patru forme flexionare: înalt, frumos, clar etc.;
◗ cu trei forme flexionare: drag, cenușiu etc.
◗ cu două forme flexionare: mare, vechi etc.
b. Invariabile (nu își modifică forma): gri, roz, bej, cumsecade etc.
Adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
De obicei, adjectivul stă după substantivul determinat (stelele străluci-
toare). Adjectivul poate sta și înaintea substantivului, iar atunci preia de la
acesta articolul hotărât (strălucitoarele stele).

130
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII TABLOURI DE POVESTE • U4

 Privește propoziția și observă: Fata cea harnică își ajută bunicii. Aplică!

substantiv adjectiv 1. Alcătuiește scurte enunțuri

articol demonstrativ în care să folosești formele:
cel/ce-l, cea/ce-a, cei/ce-i,
Articolul demonstrativ leagă adjectivul de substantivul determinat. cele/ce le.
2. Scrie în caiet formele corecte:
Articolul demonstrativ are formele:
a. Copilul este darul cel/
masculin feminin ce-l mai neprețuit pentru
singular plural singular plural părinți.
b. I-am dat un sfat băiatului
cel, celui cei, celor cea, celei cele, celor
cel/celui neastâmpărat.
Articolul demonstrativ se acordă în gen și număr cu substantivul deter- c. Premiul elevei cea/celei si-
minat de adjectiv (copiii cei cuminți, florile cele roșii). litoare a fost pregătit.

Reține!
Gradele de comparație (de intensitate) sunt formele pe care le ia adjectivul pentru a arăta în ce măsură
un obiect posedă o însușire în raport cu alte obiecte sau cu sine însuși în momente diferite ale existenței sale.

Adjectivul are următoarele grade de comparație:

1. Pozitiv – exprimă o însușire a obiectului fără a o compara: prăjitură
dulce.
2. Comparativ – exprimă însușirea unui obiect prin raportare la însușirea
altui obiect sau la însușirea obiectului în alt moment al existenței sale.
Comparativul are formele:
a. de egalitate: prăjitură la fel de (tot atât de, tot așa de) dulce
b. de inegalitate →  de superioritate: prăjitură mai dulce
→ de inferioritate: prăjitură mai puțin dulce
3. Superlativ – exprimă intensitatea maximă a însușirii.
Superlativul are formele:
a. relativ – arată intensitatea maximă a însușirii, stabilită prin comparație. Capcane în utilizarea
Acesta este: →
 de superioritate: prăjitura cea mai dulce adjectivelor
→ de inferioritate: prăjitura cea mai puțin dulce Corect: prietenele dragi –
b. absolut – arată intensitatea la grad maxim, fără a se realiza compa- dragile prietene
rația. Incorect: dragele prietene
Superlativul absolut este:→ de superioritate: prăjitura foarte dulce Corect: ficși, ortodocși,
→ de inferioritate: prăjitura foarte puțin dulce perplecși
Nu au grade de comparație: Incorect: fixi, ortodoxi,
◗ adjectivele care sunt, la origine, comparative sau superlative (inferior, perplexi
superior, anterior, posterior, optim, ulterior, minim, maxim, suprem, ultim); Corect: chinezi, englezi,
◗ adjectivele care implică ideea de superlativ (complet, colosal, plin,
confuzi
gigantic, uriaș, extraordinar, principal, unic etc.);
Incorect: chineji, engleji,
◗ adjectivele al căror sens nu permite compararea (rădăcinos, profe-
confuji
sional, acvatic, moldovean, viu etc.)

131
U4 • TABLOURI DE POVESTE ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Aplică!

1. Numește substantivele care denumesc obiectele de mai jos. Conform modelului dat, scrie cuvinte care să
arate însușiri ale acestora.

a. b. c. d. e.
Model: a. minge – mare, albă.
2. Pune substantivelor date câte două adjective epitete, conform modelului:
soare gând zâmbet toamnă ramă privire

cochet

vesel
3. Trasează în caiet un tabel asemănător celui de mai jos și scrie în el adjectivele propriu-zise și adjectivele pro-
venite din modul participiu, din seria: înalt, îndrăzneț, interesant, premiant, corect, leneș, citite, rece, pictate,
drăguț, cunoscut.

Adjective propriu-zise Adjective provenite din verb la participiu

4. În lac plutesc adjective variabile și adjective invariabile. Fata are ca sarcină să pescuiască adjectivele varia-
bile, iar băiatul pe cele invariabile. Îi poți ajuta chiar tu și, de câte ori pescuiești un adjectiv, pune-l în găle-
tușa potrivită.

ager rece mare mândru acru

îndrăzneț cumsecade nervos albastru roz nou Adjective

invariabile
Adjective
variabile oranj simplu gri vivace colorat bej

5. Precizează pe caiet numărul de forme flexionare ale următoarelor adjective variabile:

drag, calm, vechi, tare, mic, straniu, verde, repede, pierdut, senin.
6. Scrie forma de plural a structurilor date:
fată dragă cetățean chinez sfânt ortodox
bătrân cumsecade dinte fix fluture zglobiu

132
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII TABLOURI DE POVESTE • U4

7. Pune adjectivele marcate la gradul de comparație cerut în paranteză, realizând, totodată, acordul. Scrie
textul în caiet.
Primăvara ne îmbie cu miresmele ei _______ (plăcut, pozitiv). Florile își etalează rochițele _______ (fru-
moasă, superlativ relativ de superioritate). Fluturii cu aripile _______ (gingaș, pozitiv) se răsfață pe petalele
florilor, toate _______ (catifelat, comparativ de egalitate). Soarele cu razele sale _______ (strălucitor, superla-
tiv absolut) încălzește întreaga natură și aduce bucurie în sufletele oamenilor.
8. Analizează, după modelul dat, adjectivele subliniate din textul de mai jos.
Era cel mai plăcut și mai tainic colțișor de lume, pe care ți-l puteai închipui. Zidurile înalte care-l împrej-
muiau erau acoperite de trandafiri agățători, deocamdată desfrunziți, dar atât de deși că păreau o adevărată
împletitură. […] Se mai vedeau apoi și o mulțime de trandafiri izolați, adevărați copăcei cu ramurile răsfirate.
Mai erau și alți pomi în grădină, dar ceea ce-o făcea să pară atât de
neobișnuită și fermecătoare erau trandafirii agățători, încolăciți pe ce-
lelalte trunchiuri, trandafiri ce-și lăsau crenguțele tinere să fluture în
jos ca niște perdele ușoare, pentru ca apoi să se prindă iarăși ici-colo
de câte o cracă mai îndepărtată, țesând astfel punți fermecate de la un
pom la altul […]. Mary se gândi că această grădină arăta cu totul alt­fel
decât altele care nu stătuseră părăsite vreme atât de îndelungată; era
cu adevărat diferită de tot ce mai văzuse fetița până atunci […].
Dar acum se afla înăuntrul grădinii vrăjite; putea intra oricând aici prin portița de sub iederă. Se simțea ca
și cum ar fi descoperit o lume numai și numai a ei. Soarele strălucea între cele patru ziduri ale grădinii, iar bolta
înaltă a cerului albastru părea că răspândește asupra acestui colț uitat de pe moșia Misselthwaite o lumină mai
puternică și mai dulce.
(Frances Hodgson Burnett, Grădina secretă)
Model: fermecate – adjectiv provenit din participiu, variabil, cu patru forme flexionare, se acordă în gen,
număr și caz cu substantivul determinat punți (feminin, singular, acuzativ), gradul de comparație
pozitiv, atribut adjectival.

Posibilități combinatorii ale adjectivului

Observă!

Privește imaginile alăturate, apoi răspunde cerințelor.

1. Numește obiectul ilustrat în fiecare imagine.
2. Atribuie fiecărui obiect o însușire.
3. Alcătuiește scurte enunțuri cu grupurile nominale
formate.
a. b. c.
4. Ce funcție sintactică au adjectivele în enunțurile cre-
ate de tine?
5. Ce parte de vorbire determină atributele adjectivale?
6. Alcătuiește un enunț în care adjectivul galben să fie nume predicativ. De cine depinde adjectivul cu funcția
sintactică de nume predicativ?
7. Menționează ultimul adjectiv din enunțul următor și subliniază partea de propoziție care îl determină:
Pretutindeni nu vedeai decât chipuri voioase, peste care domnea primăvara, văzduhul era plin de mireasma
salcâmilor în floare.  (Mark Twain, Aventurile lui Tom Sawyer)

133
U4 • TABLOURI DE POVESTE ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Reține!
În propoziții, adjectivul se poate combina cu alte cuvinte, putând fi atât adjunct, cât și centru:
◗ adjectiv adjunct într-un grup de cuvinte: pomi înfloriți; Lalelele sunt roșii.

adjunct adjunct
◗ adjectiv centru al unui grup de cuvinte: plin de mireasma salcâmilor

centru
Adjectivul adjunct are funcția sintactică de:
◗ atribut adjectival, atunci când determină un substantiv:
Primăvara a venit cu alaiul ei de flori înmiresmate. (ce fel de flori?)

substantivul determinat adjectiv adjunct, atribut adjectival

◗ nume predicativ, atunci când arată caracteristica subiectului, de care este
legat prin verbul copulativ a fi:
Copacii    sunt    înfloriți.
     
subiect verb copulativ adjectiv
Numele predicativ se acordă în gen, număr și caz cu subiectul.
Adjunctul unui adjectiv poate fi un substantiv sau un pronume precedat de prepoziție, având funcția
sintactică de complement sau de circumstanțial.
Eleva este capabilă de performanță. (capabilă de ce?) Are ochii verzi ca smaraldul.

adjectiv adjunct, complement adjectiv circumstanțial

Aplică!

1. Transcrie în caiet adjectivele din enunțurile următoare și menționează-le

funcția sintactică.
a. Câmpia este plină cu bănuți galbeni de păpădie.
b. Fluturii cu aripi străvezii sărută florile de primăvară.
c. Vântul blând mângâie obrajii copiilor ieșiți la joacă.
2. Menționează calitatea de adjunct sau centru a adjectivelor de la exerci-
țiul anterior, subpunctul a.
3. Precizează funcția sintactică a adjuncților adjectivelor-centru din enun-
țurile următoare:
a. Sora mea este mereu atentă la detalii.
b. Soarele strălucește pe cerul clar ca o oglindă.
c. Colegul meu este dornic de reușită.
d. Mihai este un băiat încrezător în forțele lui.
e. Merele puse în coșuri sunt roșii.
f. Vremea este nefavorabilă drumețiilor montane.
4. Alcătuiește un enunț în care adjectivul plin să fie atât adjunct, cât și centru.

134
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE TABLOURI DE POVESTE • U4

Valori ale culturii populare în spațiul românesc

Tradiția mărțișorului

Descoperă!

◗ Asociază fiecărei sărbători menționate mai jos un simbol corespunzător. Notează pe caiet asocierile găsite.

1. Sărbătoarea mărțișorului 3. Ziua Recunoștinței 5. Crăciunul

2. Ziua Universală a Iei 4. Paștele

a. b. c. d. e.

◗ Care dintre sărbătorile menționate mai sus sunt specific românești?

Aplică!

Citește cu atenție fragmentul și rezolvă cerințele date.

Tradiții românești
Despre 1 martie, sărbătoarea de primăvară a mărțișorului

Cuvântul mărțișor este o moștenire de la strămoșii romani, are origini latine

(gingillo) și este numele popular al lunii martie. Acest vechi obicei de primă-
vară este specific poporului român și își are rădăcinile în credințele și practi-
cile agricole. Sărbătoarea are loc în prima zi a lunii martie, considerată prima
lună de primăvară. În Antichitatea romană, se sărbătorea începutul noului an
la 1 martie, denumirea lunii provenind de la numele zeului Marte, patronul
câmpului și al vitelor, care personifică renașterea naturii. Grecii antici aveau aceleași atribute pentru zeul Marsyas,
considerat inventatorul fluierului, al cultului gliei, care este legat de maternitate și vegetație. […]
În multe situri arheologice din țară s-au găsit ciucuri și bijuterii
vechi de peste opt mii de ani, precum pietre mici de râu pictate în alb
și roșu, purtate ca pandantive la gât. Roșul reprezintă focul, sângele
și soarele. În schimb, albul înseamnă puritatea apei, fiind specific
ritualului din primăvară. În trecut, mărțișorului i se adăuga o monedă
de aur, care se lega de un șnur făcut din două părți întrețesute, una
roșie și una albă, purtat de copii în jurul gâtului. În credința ortodoxă,
se consideră că acest talisman este purtătorul norocului și fericirii. […]
În unele părți ale țării, mărțișorul este purtat ca o brățară pe încheie-
tura mâinii, toată luna martie.

135
U4 • TABLOURI DE POVESTE ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

În unele zone, înainte de ivirea zorilor, fetele înnoadă fire de mărțișoare pe

un trunchi de copac sau le pun într-un trandafir, cu credința că toate dorințele
lor vor fi împlinite. Firele simbolice, fabricate din două părți răsucite, una albă
și una roșie, au fost inițial folosite de gali înainte ca romanii să le cucerească
teritoriile. […]
În Bulgaria, la 1 martie, se văd multe fețe fericite, iar ceea ce atrage privirea
este bijuteria cu care hainele sunt decorate pentru petrecere. Se pot observa,
de asemenea, bijuterii purtate de câini și de pisici. În satele mici de munte,
oamenii împodobesc animalele din curte (oi, cai, capre etc.) într-un mod so-
fisticat. Poate vă întrebați de unde provine obiceiul. În cele mai vechi timpuri,
martenitsa, așa cum sunt numite mărțișoarele în limba bulgară, au fost ac-
ceptate ca un semn de ritual. Astăzi, mărțișorul a rămas doar un obicei legat
de sosirea primăverii; bulgarii au convingerea că vor fi sănătoși pentru între-
gul an, dacă poartă martenitsa în luna martie. […]
Se spune că așa cum este vremea de martenitsa așa va fi pe tot parcursul
anului. Toată lumea poartă martenitsa în Bulgaria, inclusiv animalele de com-
panie. Mărțișorul bulgar este similar celui românesc. […] În unele regiuni din
Bulgaria mărțișorul este purtat în funcție de statutul social al persoanelor în
cauză. Astfel, fetele necăsătorite poartă mărțișorul pe partea stângă a rochiei,
în timp ce fetele mai mari îl poartă pe degetul mic al mâinii stângi. Oamenii
căsătoriți poartă martenitsa la șoseta dreaptă. […]
În România, puține sunt tradițiile care vin din obiceiurile populare legate de calendar și care să fi fost păstrate
până în zilele noastre cu schimbări foarte mici. Aceste tradiții neschimbate, inclusiv mărțișorul, sunt ca un simbol
care marchează, în luna martie, trecerea de la iarnă la primăvară. […]
În trecut, amuletele din martie erau făcute din lână neagră sau albă (simbolizând lumina și întunericul, frigul și
căldura), două fire răsucite într-o frânghie mică. Aceste prime brățări erau oferite copiilor de către mame. Înainte
de zori, mama se trezea să pregătească în secret modestul mărțișor, îl lega la mâna copilului, dorindu-i sănătate în
continuare și amintiri pline de farmec. Cu timpul, a apărut, legat de acest șnur, un mic medalion, din argint sau din
metal, ceramică ori lemn. Aceste mărțișoare se purtau în piept sau la mână până la sosirea primelor berze sau până
la înflorirea copacilor, în primăvară. […]
În unele zone ale țării, mărțișorul, cunoscut și sub denumirea de mărțiguș, se îndepărtează de pe mâna fetelor
la Sărbătoarea Sfinților 40 de mucenici din 9 martie. […]
Deși în ultimii ani a devenit un produs cu un caracter comercial pronunțat, mărțișorul rămâne o autentică săr-
bătoare folclorică românească. […] Sărbătoarea mărțișorului se întâlnește în Balcani la aromâni, meglenoromâni,
și la bulgari. De asemenea, acest simbol poate fi întâlnit în Macedonia și în Albania.
(Tradiții românești, http://orientromanesc.ro/2019/03/06/despre-1-martie-sarbatoarea-de-primavara-martisorului/)
1. La ce sărbătoare face referire textul de mai sus?
2. Menționează într-un enunț cum sărbătoresc românii sosirea primăverii.
3. Formulează un enunț în care să precizezi care este originea cuvântului mărțișor.
4. Ce semnificație au culorile mărțișorului?
5. Numește două obiceiuri de la noi din țară, legate de tradiția mărțișorului.
6. Cine poartă mărțișorul în Bulgaria?
7. Unde se atașează mărțișorul bulgăresc?
8. La ce populații se mai întâlnește sărbătoarea Mărțișorului?

136
PROIECT TEMATIC TABLOURI DE POVESTE • U4

PROIECT • GÂNDIȚI, LUCRAȚI, PREZENTAȚI ÎMPREUNĂ!

GHID TURISTIC – ȚINUTURI DE POVESTE DIN ȚARA MEA

Sperăm că tablourile descriptive surprinse de scriitori în operele lor v-au încântat. Vă prezentăm câteva
dintre ținuturile de poveste din România.

Rezervația naturală Pietrele Doamnei este unul din-

tre cele mai pitorești locuri din județul Suceava, un ținut
încărcat de legende și cu o frumusețe aparte. Rezerva-
ția Pietrele Doamnei este o arie protejată situată în
județul Suceava, pe teritoriul administrativ al orașului
Câmpulung Moldovenesc. […]
Învăluită în mister, apariția Pietrelor Doamnei este
explicată de localnici prin numeroase legende. Cea mai
cunoscută dintre ele are legătură cu doamna Elena,
soția voievodului Petru Rareș. […] Se spune că în vre-
murile tulburi ale istoriei, în 1541, în timpul celei de-a
doua domnii a lui Petru Rareș, acesta a găsit în Munții
Rarău un loc pentru a-și pune la adăpost familia și
o parte din avere.
Urmăriți de hoardele de tătari, doamna Elena și fiul Ştefăniță s-au refugiat într-o peșteră unde au început să se
roage, iar la un moment dat au auzit un zgomot puternic. Legenda spune că stânci mari s-au desprins și au căzut
peste locul unde se afla averea domnitorului, îngropându-i pe atacatori. Doamna Elena ar fi afirmat: „Aceasta este
plata pentru salvarea noastră” și, de atunci, stâncile au primit denumirea de „Pietrele Doamnei”, iar comoara stă
și acum ascunsă de stâncile uriașe.
(https://www.libertatea.ro/lifestyle/pietrele-doamnei-traseu-legenda-3714819)

În inima Maramureșului, pe Valea Izei, te așteaptă

un ținut de poveste, locuit de oameni care sfidează
timpul neostenind niciodată. Valea Izei este una dintre
axele principale folosite de turiștii dornici să viziteze
Maramureșul istoric. Râul Iza izvorăște de pe versantul
nord-vestic al Munților Rodnei, la aproximativ 1200 m
altitudine și are un bazin de peste 1300 km2. În drumul
său spre Tisa străbate Depresiunea Maramureșului pe
direcția sud‑est – nord‑vest, având și un sector de defi-
leu (Surduc).
Pe Valea Izei pe lângă peisajele pitorești puteți ad-
mira salba de localități de pe firul văii, fiecare cu un specific maramureșean autentic, cu porți sculptate, biserici de
lemn, între care se remarcă Mănăstirea Bârsana.
(https://pe-harta.ro › obiectiveturistice › valea-izei-maramures)

137
U4 • TABLOURI DE POVESTE PROIECT TEMATIC

Să lucrăm împreună!

Realizați un proiect cu titlul Ținuturi de poveste din țara mea.

Grupați-vă în grupe de 4-5 elevi, fie aleatoriu, fie conform unor criterii stabilite de profesor.
Programarea etapelor de lucru și distribuirea responsabilităților
În cadrul grupei puteți avea diferite responsabilități:
ü liderul grupei, care coordonează activitatea și facilitează participarea membrilor la discuție;
ü secretarul, care notează ideile membrilor, strategia de lucru, bibliografia etc.;
ü raportorul, care prezintă proiectul în clasă etc.
Răspundeți, în cadrul grupei, la întrebările: Unde am văzut ținutul de poveste?, Când l-am văzut?,
Ce m-a atras la el?, De ce materiale am nevoie?, De unde mă voi documenta? Alegeți locul care considerați că
are cele mai multe elemente pe care le puteți prezenta (așezare geografică, floră, faună, istorie, interes turistic,
elemente inedite etc.)

Urmați pașii de mai jos.

1 Informarea. Strângeți informațiile necesare, atât din călătoriile voastre (impresii, pagini de jurnal, fotogra-
fii), cât și din surse cât mai diverse și credibile.
2 Planificarea. Împărțiți-vă sarcinile în cadrul grupei, astfel încât toți membrii să participe activ și să colabo-
reze la realizarea proiectului. Profesorul poate oferi suport, dacă este cazul.
3 Decizia. În cadrul echipei se hotărăște forma proiectului (colaj, portofoliu, afiș, prezentare etc.)
4 Implementarea/Realizarea formei proiectului. Fiecare membru al echipei lucrează responsabil, în acord
cu planul stabilit și cu sarcina primită.
5 Autoevaluarea. După ce ați terminat, vă autoevaluați rezultatele muncii, apoi vă evaluați reciproc, pentru
a stabili gradul de definitivare a proiectului. Profesorul va avea rolul de persoană-suport și de sfătuitor și
poate veni cu sugestii de îmbunătățire.
6 Evaluarea. Elevii și profesorul evaluează în comun procesul și rezultatele obținute. Evaluarea se poate rea-
liza după o fișă asemănătoare celei de la pagina 46.

138
 TABLOURI DE POVESTE • U4

RECAPITULARE
I. Citește textul de mai jos, apoi rezolvă cerințele propuse.
În poiana tăinuită, unde zbor luciri de lună,
Floarea oaspeților luncii cu grăbire se adună,
Ca s-asculte-o cântăreață revenită-n primăvară
Din străinătatea neagră, unde-i viața mult amară. […]

Iată, vin pe rând, păreche, și pătrund cole-n poiană Ele merg, s-adună-n grupe, se feresc de buruiene
Bujorelul vioi, rumen, cu năltuța odoleană, Și privesc sosind prin aer zburători cu mândre pene,
Frățiori și romănițe care se ațin la drumuri, Dumbrăvenci, ganguri de aur ce au cuiburi de mătasă,
Clopoței și măzărele, îmbătate de parfumuri. […] Ciocârlii, oaspeți de soare, rândunele,-oaspeți de casă.

În poiană mai vin încă elegante floricele, Mierle vii șuierătoare, cucul plin de îngâmfare,
Unele-n condurii doamnei și-n rochiți de rândunele, Gaița ce imitează orice sunete bizare,
Altele purtând în frunte, înșirate pe o rază, Stigleți, presuri, macalendri ce prin tufe se alungă
Picături de rouă dulce care-n umbră scânteiază. Și duioase turturele cu dor lung, cu jale lungă.
(Vasile Alecsandri, Concertul în luncă)
1.  Scrie pe caiet litera corespunzătoare răspunsului corect. Textul dat este o descriere de tip:
a. portret;   b. tablou.
2. Menționează evenimentul la care face referire textul.
3. Unde are loc evenimentul? Justifică printr-o secvență.
4. Cine participă la concertul din luncă?
5. Scrie patru termeni din câmpul lexical al plantelor.
6. Numește două emoții prezente în text.
7. Completează pe caiet spațiile libere cu trăsăturile elementelor date, așa cum apar în text:
poiana ______ ; bujorelul ______ ; _______ floricele; rouă __________ ; ___________ turturele.
8. Transcrie din ultimele trei strofe un epitet și o enumerație.
9. Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificația unei figuri de stil precizată la exercițiul anterior.
10. Menționează două trăsături prin care să justifici că textul dat este unul descriptiv.
11. Precizează rima versurilor din prima strofă.
12. Stabilește măsura versurilor: Ca s-asculte-o cântăreață revenită-n primăvară/Din străinătatea neagră, unde-i
viața mult amară.
13. Transcrie, din text, un adjectiv propriu-zis și un adjectiv provenit din verb la participiu.
14. Indică formele flexionare ale adjectivelor marcate cu verde pe text.
15. Pune adjectivul lungă la trei grade de comparație diferite, pe care le vei preciza.
16. Analizează adjectivele marcate cu albastru pe text.
17. Alcătuiește câte un enunț în care adjectivul plăcut să aibă funcțiile sintactice de nume predicativ, respectiv
de atribut adjectival.
II. Redactează un text descriptiv, de 10-15 rânduri, în care să prezinți un peisaj surprins într-o zi de primăvară.
În redactarea textului, vei avea în vedere:
◗ să respecți tema dată;
◗ să menționezi cel puțin două elemente ale peisajului ales;
◗ să dezvălui emoțiile și sentimentele provocate de contemplarea peisajului;
◗ să integrezi două figuri de stil și două imagini artistice;
◗ să utilizezi verbe la persoana I, numărul singular;
◗ să respecți normele de așezare în pagină, de ortografie și de punctuație.

139
U4 • TABLOURI DE POVESTE

EVALUARE
I. Citește textul de mai jos, apoi rezolvă în caiet cerințele propuse.
Cu legănări abia simțite și ritmice, încet-încet, Pe gura scorburilor vântul plecat a deșteptat un cânt,
Pe pajiștea din fața casei, caișii, zarzării și prunii, Și-nvoalte 2 mâneci horbotate 3 se-ntind ușoare să salute
Înveșmântați în haine albe se clatină în fața lunii, Preludiul acestei stinse și dulci orchestre nevăzute,
Stând gata parcă să înceapă un pas ușor de menuet . 1
Și-apoi cu reverențe pomii s-au înclinat pân’ la pământ. […]

Se cată ram cu ram, se-nchină, și-n urmă iarăși vin la loc, Așa-s în clipa asta toate, dar mâine albii cavaleri,
Cochetării și grații albe, și roze gesturi, dulci arome, Despodobiți de-atâtea grații, ce le-mprumută luciul lunii,
Împrăștie în aer, danțul acesta ritmic de fantome, Vor deveni ce-au fost de-a pururi: caișii, zarzării și prunii,
Ce-așteaptă de un an de zile minuta asta de noroc. […] Banalii pomi din fața casei, ce-i știu de-atâtea primăveri.
(Dimitrie Anghel, Balul pomilor)
Dicționar
1
 menuet (s. n.) – numele unui dans de origine franceză, cu caracter ceremonios și mișcare moderată, devenit
cu timpul dans de curte și apoi de salon; melodie după care se execută acest dans.
2
 învolt – cu petale multe și dese; bătut.
3
 horbotate – dantelate.

A. Înțelegerea textului (30 de puncte)

1. În textul dat, elementul central al descrierii îl constituie:
a. casa;   b. pajiștea;  c. pomii;   d. orchestra. 6 puncte
2. Numește două emoții prezente în text și justifică prin câte o secvență. 6 puncte
3. Transcrie o enumerație și o structură cu epitet. 6 puncte
4. Precizează rima ultimei strofe a poeziei și măsura ultimelor două versuri ale acesteia. 6 puncte
5. Numește tiparul textual prezent în text, menționând două caracteristici ale acestuia. 6 puncte
B. Elemente de construcție a comunicării  (30 de puncte)
6. Notează, din text, un adjectiv provenit din participiu și un adjectiv propriu-zis. 6 puncte
7. Precizează forma flexionară a adjectivelor marcate cu albastru în text. 6 puncte
8. Integrează în enunțuri adjectivul dulci la comparativ de superioritate, superlativ relativ
de inferioritate.  6 puncte
9. Menționează cazul adjectivelor marcate cu verde în text. 6 puncte
10. Alcătuiește câte un enunț în care adjectivul ușor să fie atribut, respectiv nume predicativ. 6 puncte
II. Imaginează-ți că faci parte din alaiul primăverii. Redactează un text descriptiv de 100-150 de
cuvinte, în care să prezinți schimbările care apar în natură, folosind trei figuri de stil diferite
învățate.  (30 de puncte)
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
◗ să respecți tema dată; 3 puncte
◗ să prezinți cel puțin patru schimbări din natură; 8 puncte
◗ să integrezi trei figuri de stil diferite; 6 puncte
◗ să exprimi două emoții/sentimente declanșate de schimbările din natură; 4 puncte
◗ să integrezi două structuri sugestive din poezie; 4 puncte
◗ să respecți normele de ortografie, de punctuație, precum și pe cele de așezare în pagină; 3 puncte
◗ să respecți numărul de cuvinte. 2 puncte
Din oficiu: 10 puncte. Punctaj total: 100 de puncte.

Realizează pe o foaie un tabel asemănător celui de la pagina 50, Fișă de observare a comportamentului.

140
 CĂLĂTORII LITERARE • U5

UNITATEA 5
CĂLĂTORII LITERARE
LECTURĂ
◗ Textul narativ literar în proză
◗ Textul narativ literar în proză.
Acțiune, timp și spațiu.
◗ Textul narativ literar în proză.
Personaje
◗ Textul narativ în proză. Aprofundare
◗ Interese și atitudini față
de lectură
COMUNICARE ORALĂ
◗ Performarea actelor de limbaj.
Relația dintre structura lingvis­-
tică a actului de limbaj, intenția
de comunicare și efectul actului
de limbaj
REDACTARE
◗ Tiparul textual narativ-descriptiv
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE
A COMUNICĂRII
◗ Adverbul. Tipuri de adverbe
◗ Gradele de comparație ale
adverbelor
◗ Complementul. Complementul
direct. Complementul prepozi­
țional. Complementul indirect
◗ Circumstanțialele. Circumstan­
țialul de loc, de timp și de mod
ELEMENTE DE
INTERCULTURALITATE
◗ Limba română în Europa; comuni-
tatea lingvistică a vorbitorilor de
limbă română de pretutindeni
PROIECT TEMATIC
RECAPITULARE
EVALUARE

Competențe specifice: 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 2.3, 2.4, 3.1, 3.3, 3.4, 4.2, 4.3, 4.4, 5.2.

141
141
U5 • CĂLĂTORII LITERARE LECTURĂ

Textul narativ literar în proză

Prelectură
1. Henri Coandă a fost fascinat de avioane, Calistrat Hogaș de Munții Neamțului, George Enescu de hora satu-
lui. Pe tine ce te-a fascinat de-a lungul timpului?
2. Descrie imaginile de mai jos. Numește un element care te fascinează privindu-le. Ce emoție/stare îți generează?

3. Care este cartea care ți-a trezit interesul pentru lectură? Ce anume te-a atras la ea?
4. Imaginile de mai sus aparțin unor biblioteci, instituții destinate păstrării cărților și, implicit, lecturii. Tu unde
preferi să citești?

TEXT DE BAZĂ
Lectură Fascinații
de George Șovu

Valeriu Bogdan l-a rugat pe amfitrion 1 să aprindă, așa cum găsiseră, doar
lampa de birou.
În atmosfera aceea de tihnă 2 și de blândă lumină, vecină cu întunericul,
a trăit câteva clipe de rememorare a unor scene de demult, al căror chip îl so-
cotea șters și uitat. Nici nu știa exact dacă glasul lor s-a rostit doar pentru sine
sau și pentru colegul de-alături…
Era ca băieții aceia pe care-i găsise în cabinet, elev în penultima clasă de
liceu. Nu se hotărâse încă definitiv în legătură cu ce va face în viață, ce facul-
tate va urma. […] Într-o vreme, chiar la începutul acelei penultime clase, cu
învoirea specială a profesorului de fizică și de chimie, își mutase patul într-o
cămăruță-anexă a laboratorului, unde lucra până noaptea târziu, făcea ex-
periențe, dar de la un timp, mai ales citea, citea pe nerăsuflate. Literatură…
George Șovu
Cărți: zeci, sute de cărți, pe care le împrumuta atât de la biblioteca liceului,
(1931–2016) a fost
cât și din copleșitoarea zestre de literatură română și străină descoperită în
un romancier, au­-
casa profesorului său de specialitate din perioada respectivă. Treptat, acest
tor de proză scurtă,
din urmă dascăl l-a convins și pe ce drum trebuia să apuce.
scenarist, inspec- — Îi mulțumesc, cel puțin în gând, ori de câte ori îmi apare în minte și în
tor școlar și autor de manuale suflet și, din când în când, în realitate în fața ochilor, spune Bogdan Valeriu, ca
de limba și literatura română. pe o șoaptă din inimă, către colegul său.
A fost autorul scenariilor pen- Deocamdată însă, adică atunci, în anii aceia de demult – continuă el – ci-
tru cunoscuta serie de filme team. Lângă mine se afla, de multe ori, cuprins de aceeași patimă a lecturii,
Liceenii. un alt coleg, un băiat mic de statură, cu un chip rotund și cu ochi albaștri,

142
LECTURĂ CĂLĂTORII LITERARE • U5

inteligenți, care a devenit, după terminarea liceului, ofițer. Ne-am întâlnit după Dicționar
mulți ani într-un oraș din apropierea celui ce a fost gazda studiilor noastre din 1
 amfitrion, amfitrioni (s. m.) –
etapa de mijloc a formării fiecăruia și ne-am bucurat, aducându-ne aminte,
stăpânul unei case în raport
între altele, de nopțile acelea din laboratorul de chimie și de fizică, loc în care
cu oaspeții săi; gazdă.
noi ne confruntam cu lumile plăsmuite de mintea și de talentul unor scriitori.
Victor, așa se numea colegul meu, mă inițiase în secretele unui sistem de ci-  tihnă, tihne (s. f.) – liniște de-
2

tire rapidă, așa că înghițeam, în câteva clipe, pagină după pagină, dând gata, plină; viață liniștită, lipsită
în fiecare noapte, una-două cărți… de griji.
Ce perioadă formidabilă a fost aceea! Fericirea mea și a lui Victor nu cunoș-
tea margini, în primul rând datorită faptului că aveam ce citi.
În ceea ce mă privește, dusesem dorul cărților ani de zile. La țară, înaintea
mea, nu adusese nimeni vreo carte în casă, ori mai drept ar fi să spun că atunci
când m-am trezit citind cursiv cuvintele, cu ajutorul strădaniilor învățătoru-
lui, n-am găsit nicio carte, a vreunui înaintaș direct de-al meu, pe care să-mi
opresc ochii. Fuseseră, cu siguranță unele cărți de școală pe care învățaseră
tata și surorile mele mai mari, dar dispăruseră. La biblioteca școlii din sat nu
găseam, de asemenea, aproape nimic.
Norocul meu în această direcție, l-a întruchipat un bătrân înțelept, Moș Ioniță, de care și în alte împrejurări
mi-am adus aminte, evocându-l cu căldură. El avea vreo douăzeci de volume, pe o policioară din odaia în care
locuia, nu prea departe de casa noastră. Printre ele erau câteva de basme – „Basmele românilor”, adunate și publi-
cate de Petre Ispirescu –, pe care bătrânul ni le-a povestit, de zeci de ori pe fiecare, în timp ce pășteam împreună oile
și vitele pe zăvoi, așa cum le-a povestit și altor generații dinaintea noastră și de după noi. Se aflau, de asemenea,
printre cărțile moșului volumul „Amintiri din copilărie”, de Ion Creangă, ca și un volum de poezii, de Mihai Eminescu,
altul de George Coșbuc și altul de Octavian Goga. Mi le-a împrumutat și mie să le citesc și să învăț poezii din acele
cărți, poezii pe care îmi cerea mai apoi să le recit, pe zăvoi, în fața cârdului de copii…
Îmi doream așa mult cărțile mele! Când am ajuns mai târziu, la liceu, odată cu fiecare ieșire în oraș, când ne dă-
deau învoire să plecăm de la internat la sfârșit de săptămână – sâmbăta după-amiaza ori duminica –, primul drum
pe care-l făceam era la singura librărie existentă în târgușorul nostru. Era o librărie particulară, a cuiva, nu-mi mai
amintesc numele. Intram și nu mai plecam din fața meselor cu cărți decât după aproximativ două ore. Cercetam,
mai întâi, să văd ce-a mai apărut nou. Apoi mă opream, luam un volum și încercam să-l răsfoiesc. După câteva
minute mă apucam și citeam, de la început, pagini întregi, zeci de pagini…
Dacă la primele intrări în librărie nu prea fusesem observat, după aceea, adică după câteva săptămâni, stăpânul mă
cunoștea, era un om bătrân cu o bărbuță albă și cu o figură de om inteligent și bun; mă lăsa să citesc, dar îmi atrăsese
atenția să nu stric vreo pagină ori coperta, să nu se îndoaie ceva, să citesc – mi-a spus el înțelegând bine de ce nu cumpăr
acele cărți ce-mi plăceau atât de mult –, dar „să nu se observe că am pus mâna pe ele, căci altfel nu se mai vând”.
Atâta mi-a trebuit, să aud acele vorbe binecuvântate de la stăpânul cărților. După acea dezlegare, luam o carte,
mă așezam undeva, într-un loc mai ferit și într-o oră și jumătate-două, „o înghițeam”! Chiar așa mă întreba negus-
torul la sfârșit, când plecam, neștiind cum să-i mulțumesc mai călduros pentru binele ce mi-l făcea: „Ai mai înghițit
una?”. Și se interesa apoi ce-am mai citit. Era un om instruit, și lui îi plăceau cărțile, nu era doar un negustor pur și
simplu. Cât stătea uneori acolo, sus, la „casă” […] deschidea el însuși câte o carte și se afunda în lectură. […]
Postlectură
1. Te regăsești în vreunul dintre personaje sau în subiectul textului?
2. Numește tema principală a textului și un cuvânt-cheie asociat ei.
3. Precizează, într-un enunț, o idee din text care ți-a reținut atenția și justifică alegerea.
4. Indică sinonime contextuale pentru cuvintele: patimă, strădanie, nu se hotărâse, formidabilă, cursiv.

143
U5 • CĂLĂTORII LITERARE
Textul narativ literar în proză. Acțiune, timp, spațiu
Dicționar
 idee principală – informația
1
esențială dintr-un fragment.
 rezumat – prezentarea pe
2
scurt a unei întâmplări.
 rememorare (s. f.) – acțiunea
3
de a rememora și rezultatul
ei; aducere aminte.
Fii creativ!
În care dintre spațiile din
text ți-ar plăcea să citești?
Alege-ți un moment al ac-
țiunii precizat în text. Re-
dactează un text narativ, de
100-150 de cuvinte, în care
să prezinți o experiență de
lectură petrecută într-unul
din aceste spații. În textul tău
vei introduce și o secvență
descriptivă de cel puțin do-
uăzeci de cuvinte.
144
LECTURĂ
În lumea textului
1. Delimitează textul în fragmente și formulează pentru fiecare ideea
principală 1 corespunzătoare.
2. Rezumă 2 oral textul dat.
3. În textul dat, personajul-narator face referire la anumite evenimente
din viața lui, prezentate prin intermediul rememorării 3. Care sunt
aceste evenimente? De ce sunt importante pentru el?
4. Precizează spațiul în care începe rememorarea evenimentelor, justifi-
când cu secvența corespunzătoare.
5. În cadrul rememorării apar și alte spații. Care sunt acelea? Numește-le!
6. Menționează care este perioada din viață care este reînviată prin inter-
mediul amintirilor. Transcrie secvența care-și justifică răspunsul.
Reține!
Într-un text narativ, întâmplările pot fi redate cronologic sau prin in-
termediul rememorării.
Timpul ficțiunii este cel al desfășurării acțiunii. El poate fi scurt
(câteva minute, ore) sau foarte lung (câțiva ani).
Timpul narativ (al povestirii) este timpul necesar narării unui eve-
niment. Povestirea unei întâmplări poate dura câteva minute și poate
rezuma câteva zile, luni sau câțiva ani.
Spațiul în care se desfășoară întâmplările poate fi același sau diferit
de spațiul în care sunt narate evenimentele.
Aplică!
1. Menționează care dintre ilustrații sugerează spațiul/spațiile în care se
desfășoară evenimentele narate.
a. b. c.
2. De unde împrumuta Valeriu Bogdan cărți?
3. Precizează, într-un enunț, spațiul în care liceanului de altădată i se per-
mite să citească. Numește trei caracteristici ale acestuia.
4. Când se duce liceanul la librăria din oraș? Transcrie indicii de timp care
se constituie ca răspuns la întrebare.
5. În cât timp citea tânărul cărțile? Justifică printr-o secvență.
LECTURĂ CĂLĂTORII LITERARE • U5

6. Personajul narator își amintește de nopțile acelea din

SIMTE SEAMĂNĂ CU
laboratorul de chimie și de fizică, loc în care „noi ne
confruntam cu lumile plăsmuite de mintea și de talen- LOCUL
tul unor scriitori”. Tu ai un asemenea loc, în care ai fost AUDE ARE CULOAREA
LECTURII
absorbit de lumea creată de autor? Dacă da, descrie-l
ajutându-te de culori, de emoții și simțuri, de obiecte. MIROASE
ARE GUST DE
PRECUM

Textul narativ literar în proză. Personaje

În lumea textului

1. Numește personajele menționate în text. Precizează pasiunea comună,

justificând cu secvențe din text.
2. Cine rememorează evenimentele?
3. Selectează răspunsul corect. În perioada rememorată, personajul prin-
cipal este:
a. profesor;   b. licean;   c. militar.
4. Menționează două trăsături morale ale personajului principal ce reies din secvența:
După acea dezlegare, luam o carte, mă așezam undeva, într-un loc mai ferit și într-o oră și jumătate-două,
„o înghițeam”! Chiar așa mă întreba negustorul la sfârșit, când plecam, neștiind cum să-i mulțumesc mai căldu-
ros pentru binele ce mi-l făcea: „Ai mai înghițit una?”.
5. Ce rol a avut învățătorul în formarea sa?
6. Asociază personajul principal al textului cu un alt personaj dintr-o carte citită de tine, prezentând, în
50-80 de cuvinte, o asemănare și o deosebire între cele două, valorificând câte o secvență relevantă din
fiecare text.

Textul narativ literar în proză. Aprofundare

În lumea textului

1. Ce anume îi declanșează amintirile lui Valeriu Bogdan?

2. Numește două valori morale/culturale prezente în textul dat, justifi-
când cu câte o secvență relevantă.
3. În textul dat se face referire la câteva cărți ale scriitorilor români. Care
sunt acestea? De ce crezi că au fost alese tocmai aceste opere literare?
4. Explică, în două-trei enunțuri, de ce perioada de la finalul liceului este
considerată de Valeriu Bogdan o „perioadă formidabilă”.
5. Evidențiază ce rol are epitetul blândă din secvența În atmosfera aceea de tihnă și de blândă lumină în crearea
cadrului.
6. Formulează, într-un enunț, semnificația secvenței: Îmi doream așa mult cărțile mele!
7. Ai citit vreo carte în care sunt evidențiate atitudini față de lectură? Dacă da, indică o asemănare și o deo-
sebire între ea și textul-suport.

145
U5 • CĂLĂTORII LITERARE
Interese și atitudini față de lectură
Rui Barreira Zink
(născut la Lisa-
bona, Portugalia,
la 16 iunie 1961)
este profesor de
literatură la Universitatea Nouă
din Lisabona. A scris romane,
nuvele, eseuri, piese de teatru
și cărți pentru copii. Tot el a re-
alizat și prima carte electronică
(e-book) în limba portugheză.
Unul dintre romanele cele mai
cunoscute ale scriitorului este
Cititorul din peșteră.
Desen realizat de eleva
Cosmina Bunea, clasa a VII-a
Dicționar
 recenzie (s. f.) – prezentare
1 de încheierea unei etape – căsătoria părinților lui.
succintă a unei opere lite-
rare sau științifice, cu co-
mentarii și aprecieri critice.
146
LECTURĂ
Prelectură
1. Alege dintre imaginile date pe acelea care sugerează pasiunile tale.
a. b. c. d. e.
2. Menționează cel puțin un beneficiu al fiecăreia dintre pasiunile sugerate
de imaginile de mai sus.
Lectură
Recenzie 1 de carte
Cititorul din peșteră
de Rui Zink
Cititorul din peșteră de Rui Zink ascunde între puținele sale pagini o po-
veste neașteptată. Pe cât de scurtă, pe atât de interesantă. […] Cartea atrage
atenția încă de la prima vedere, prin titlul ei foarte bine ales. Este acel gen de
poveste care, după lectură, va rămâne în mintea și sufletul oricui citește. Păcat
că nu este mai lungă, dar nu știu dacă paginile multe ar fi păstrat savoarea,
energia și emoția transmisă.
Nu e o carte mare, dar este o mare carte
În cele 120 de pagini ale sale stă scris, negru pe alb, cel mai frumos mesaj.
Nu e doar frumos mesajul acestei cărți, este și valoros – precum o lecție de
viață. E o adevărată salvare a vieții atunci când crezi că totul este pe sfârșite.
Cititorul din peșteră de Rui Zink are trei părți. Fiecare parte are frumusețea
și mesajul ei răsunător. În prima parte, „Călătoria”, cititorul descoperă povestea
tristă. Chiar dacă totul se întâmplă cu zeci de ani în urmă, cauzele și consecin-
țele pe care este nevoit să le accepte protagonistul ca făcând parte din viața lui.
Puterea exemplului, mediul familial în care trăia tânărul din povestea
aceasta, duce la pierderea echilibrului său. Toate ruinele din viața sa dau naș-
tere la nevoia interioară de a pleca. Fuge spre necunoscut, se ascunde și în-
cepe o nouă viață. Oare toate problemele lui s-au rezolvat?
Cititorul din peșteră – fuga nu rezolvă probleme
Familia se destramă, sprijinul nu mai există nici măcar puțin. Iar dezechili-
brul emoțional suferit poate aduce sfârșitul unui tânăr marcat mult prea tare
Noile preocupări îl aruncă în prăpastie, iar ziua în care se simte urmărit
pune capăt fricii de a acționa. Se ascunde și pleacă într-o lume total necu-
noscută. E înconjurat de marinari și martor la o misiune extremă, aproape
imposibil de dus la îndeplinire.
LECTURĂ CĂLĂTORII LITERARE • U5

Deși mânat de adrenalina necunoscutului, fugarul reușește să capteze atenția marinarilor. Câștigă respectul
celorlalți și dreptul de a afla care este adevărata lor misiune. Vor reuși să o îndeplinească?
Cititorul din peșteră – insula care sperie și bucură sufletul
Misiunea este una destul de periculoasă: prinderea lui Anibalector. Cine să
fie acest Anibalector și de ce este atât de importantă capturarea sa de către
marinari?
Într-o peșteră, personajul principal se sperie cumplit din cauza unei umbre
imense. Arată exact ca o gorilă. Ar vrea să țipe din cauza impactului, dar se
oprește la timp. Știe prea bine care îi este misiunea pe care o are de îndeplinit,
dar nu se așteaptă deloc la ceea ce urmează.
Adevărul este că Anibalector este în fața lui. Nu știe dacă să se bucure, căci
misiunea marinarilor este aproape încheiată cu succes. Sau să se sperie de
această arătare imposibil de imaginat? […]
Educația – nu este rezultatul fricii, ci al umorului serios
Frica și amuzamentul dau naștere unui dialog spumos, plin de cunoaștere.
În timp ce Anibalector este văzut ca un monstru, tinerelul din fața sa este alintat „băiețaș”. Cititorul din peșteră
este o ficțiune, dar dialogul dintre cei doi este atât de real, încât ți se strânge inima de neputință. Sau dorință acută
de a schimba realitatea.
Personajul principal îi aduce la cunoștință monstrului Anibalector că „aproape nimeni nu mai citește”. E un ade-
văr foarte trist chiar și pentru un monstru simpatic precum cel din peșteră. Curios din fire, Anibalector își întreabă
noul prieten cu ce își ocupă timpul liber. Iar răspunsul nu este deloc mulțumitor pentru namila ascunsă. Televizorul,
concursurile, campionatele și telenovelele nu educă la fel de mult […]
Cititorul din peșteră – orice este posibil
Chiar și imposibilul: ca „băiețașul” sperios, dar simpatic să citească. Priete-
nia cu Anibalector îi stimulează creativitatea și imaginația și-i trezește pofta
pentru lectura cărților. Nu e totul roz. Există certuri, dar și motivație și multă
cunoaștere. Curând, de la o simplă discuție, se ajunge la prietenie și pasiune
pentru cărți.
Cărțile iubesc oamenii (chiar și necititorii), apropie oamenii și-i transformă în
prieteni cu pasiuni comune. Anibalector și prietenul său citesc și discută despre
cărți. Dar nimic nu e veșnic.
Oare prietenia dintre ei va rezista în ciuda misiunii marinarilor?
Anibalector este capturat cu ajutorul unei capcane speciale. Rezultatul este cel scontat, în ciuda avertizării pri-
mite de la prietenul său unic.
Cititorul din peșteră – drumurile se despart, lecțiile rămân
„Băiețaș” este despărțit de prietenul său cititor. Anibalector este dus la grădina zoologică. Lipsa de libertate și ne-
putința îi taie de la rădăcină cheful de viață al monstrului cititor. Noua realitate îl reduce la tăcere și îl îndepărtează
total de prietenul lui.
Dar nici în fața cărților nu mai reacționa Anibalector. Nu mai trăia bucuria, căci nu mai avea, de fapt, ceea ce era
mai de preț pentru el. […]
Anibalector simte din nou fericirea adevărată, dar și tristețea pentru pedeapsa pe care o va primi prietenul său.
Tristețea lui e dublă pentru că trebuie să se despartă pentru totdeauna de amicul său.

147
U5 • CĂLĂTORII LITERARE LECTURĂ

Despărțirea s-a produs, pedeapsa a fost și ea aplicată. Dar vreau să cred

că „băiețaș” a continuat să iubească mult cărțile. Să fie oare acesta finalul?
Învață de unde poți – păstrează tot ce ai învățat
Citind Cititorul din peșteră de Rui Zink nu ai cum să nu-ți dorești să ză-
bovești asupra citatelor ce abundă în cărticica asta.
Eu am învățat multe de la Anibalector. El mi-a spus așa: noi trebuie să ne
îndreptăm spre o carte. Ea ne obligă să călătorim, să o descoperim.
Nu a ezitat să-mi spună faptul că două persoane care citesc se pot com-
pleta perfect. Un om care citește este perfect cu toate imperfecțiunile lui.
Mi-a reamintit și faptul că lectura este adevărata libertate. Când citești,
ești liber să descoperi, să filtrezi. Să percepi așa cum vrei ceea ce citești. Și să
simți fiecare cuvânt pe care îl citești dintr-o carte.
(https://bookcaffe.ro/2019/05/04/cititorul-din-pestera-rui-zink-recenzie/)

Postlectură
1. Cât este de relevant textul pentru tine? Justifică!
2. Prin ce diferă evenimentul prezentat în carte de evenimente din viața
reală?
3. La ce carte face referire recenzia?
4. Câte părți are cartea, conform informațiilor din recenzie?
5. Ținând cont de recenzia dată, poți numi două teme ale cărții la care se
face referire?
6. Scrie, din textul dat, două idei care ți-au atras atenția. Motivează-ți alegerea.
7. Cine este Anibalector? Ce pasiune avea? Justifică-ți răspunsul printr-o secvență.
8. Menționează două lucruri pe care autoarea recenziei le-a învățat de la Anibalector, personajul cărții.
9. Explică, în maximum 30 de cuvinte, următoarele idei exprimate de autoarea recenziei:
a. Nu e o carte mare, dar este o mare carte.
b. Învață de unde poți – păstrează tot ce ai învățat.
10. Aplică tehnica Bula dublă/Double Bubble Map în cazul celor două personaje care se află în centrul acțiunii
cărții Cititorul din peșteră de Rui Zink.

Deosebiri Asemănări Deosebiri

11. Care este atitudinea față de lectură a băiatului? Dar a lui Anibalector? Scrie răspunsul tău într-un text
de 50-80 de cuvinte, valorificând informațiile din textul recenziei.
12. Crezi că azi oamenii manifestă același interes față de lectură ca altădată? Răspunde într-un text de 80-100 de
cuvinte, făcând referire atât la ideile menționate în textul-suport, cât și la experiența personală.

148
COMUNICARE ORALĂ CĂLĂTORII LITERARE • U5

Performarea actelor de limbaj

Relația dintre structura lingvistică a actului de limbaj,
intenția de comunicare și efectul actului de limbaj

Explorează!

1. Privește imaginea alăturată și urmărește replicile.

2. Dacă ai fi în locul celeilalte persoane, cum ai recepționa mesajul în
această situație? Poți alege din următoarele:
a. o simplă constatare;
b. un reproș;
c. un îndemn;
d. o atenționare.
Este verde
3. Toți colegii au interpretat ca tine?
4. De ce crezi că interpretările voastre sunt diferite?

Reține!
Actul de limbaj este o unitate minimală care apare într-o situație de comunicare. Orice act de limbaj
este formulat într-un anumit context, cu intenție, urmărind să aibă un anumit efect asupra interlocutorului.
Intenția poate fi de a informa, de a trage atenția, de a reproșa, de a atenționa etc. Poate fi exprimată prin:
◗ verbe care indică actul de limbaj: întreb, afirm, cer, mulțumesc, promit, doresc etc.
◗ verbe la modul imperativ;
◗ elemente nonverbale și paraverbale: gestică, mimică, intonație, ton, volum.
Într-un proces de comunicare, cel care emite mesajul
poate transmite prin patru canale diferite, iar receptorul Informație concretă
poate filtra mesajul prin patru „urechi” diferite:
Autoevaluare

1. canalul/urechea faptelor – prin care transmitem/

Solicitare

înțelegem informațiile concrete; Mesaj

EU TU
2. canalul/urechea cerințelor – prin care transmi-
tem că vrem ca celălalt să facă un anumit lucru;
3. canalul/urechea relației – prin care transmitem/
filtrăm mesajul din perspectiva relației dintre noi;
Relație
4. canalul/urechea autodezvăluirii – prin care
transmitem/descifrăm care este starea emițătorului.
Interpretăm mesajele pe care le primim în funcție de modul în care au fost transmise (ton, volum), dar
și în funcție de relația pe care o avem cu interlocutorul.
Efectul mesajului asupra interlocutorului poate fi divers: îl supără, îl face să reacționeze, îl face pasiv,
îi produce neliniște sau teamă etc.

149
U5 • CĂLĂTORII LITERARE COMUNICARE ORALĂ

Aplică!

1. Precizează care ar putea fi contextele de comunicare și intențiile vorbi-

torilor pentru următoarele replici:
a. Ne-a dat temă de vacanță!
b. Avem mult de scris.
Fii creativ! c. Trebuie să scriem tot?
d. A luat nota 8!
Ești în parc cu prietenii. Pe o
2. Menționează atât intenția vorbitorului, cât și efectul asupra ascultăto-
bancă găsiți următorul mesaj:
rului în următoarea situație de comunicare.
„Hai să mâncăm bunica.”
Care este prima reacție Actul de limbaj: Se apropie Evaluarea Națională la finalul clasei a VI-a.
pe care o ai: Vorbitorul: profesorul de limba română
a. Bunica este în pericol. Contextul: în clasă
Ajutor! Ascultătorul: elevii
b. Începi să râzi.
3. Stabilește corespondența între enunțurile din stânga și actele lor de
c. Iau un pix și salvez
limbaj din dreapta. Scrie pe caiet corespondențele găsite.
bunica.
1. Precizează care sunt pașii A. Încep să citesc. a. promisiune
pe care îi urmezi ca să B. Începi să citești. b. rugăminte
o salvezi pe bunica. C. Începe imediat să citești! c. constatare
2. Ți s-a întâmplat să recep- D. Promit să încep să citesc! d. îndemn
ționezi greșit un mesaj? E. Te rog să începi să citești! e. declarație
Cum ai rezolvat situația?
Care crezi că au fost facto-
rii care au influențat înțele-
gerea eronată a mesajului?
3. Notează cum crezi că se
poate preveni înțelege-
rea eronată a unui mesaj.

Joc de rol

Formați perechi. Fiecare pereche va interpreta actul de limbaj primit,

evidențiind relația dintre secvența lingvistică a actului de limbaj, intenția
vorbitorului și efectul asupra ascultătorului. Se va preciza și contextul în
care se realizează actul de limbaj. Echipele vor primi aceeași secvență lin­
gvistică, dar intențiile vor fi diferite și vor fi extrase de fiecare. Contextul îl
determină fiecare echipă și îl prezintă.
Secvența lingvistică: Vom reuși cu siguranță
Intenția:
a. o declarație;
b. o promisiune;
c. o amenințare;
d. o rugăminte.

150
REDACTARE CĂLĂTORII LITERARE • U5

Tiparul textual narativ-descriptiv

Explorează!

Imaginează-ți că ești fotograf și ai realizat fotografia alăturată. Oferă câ-

teva detalii despre circumstanțele în care a fost realizată.
◗ Unde se află peisajul înfățișat?
◗ Când a fost surprins?
◗ De ce ai ales acel moment?
◗ Care sunt trăsăturile peisajului care te-au atras?
Formulează răspunsurile oral, într-un scurt text și prezintă-l colegilor.
Ce tipare textuale ai folosit?

Reține! Amintește-ți!

În cadrul unei narațiuni, secvența descriptivă, deși scade din dinamis- Părțile unei compuneri
mul acțiunii, are importante semnificații atât pentru acțiune, cât și pentru sunt: introducerea, cuprin-
personaje, deoarece: sul și încheierea.
◗ conturează cadrul spațio-temporal al acțiunii (inserată în intro- Secvența descriptivă poa-
ducere); te fi integrată în text sub
­
◗ descrie un personaj, un loc, un obiect etc. (inserată în cuprins). forma unei descrieri a locului
în care se desfășoară întâm-
plarea sau în care se reali-
Aplică! zează prezentarea trăsăturilor
unei persoane.
1. Recitește textul Fascinații de George Șovu și notează în caiet o secvență
narativă și una descriptivă, precizând ce rol au în cadrul textului.
2. Scrie o narațiune la persoana I despre o experiență inedită de lectură.
În textul tău vei introduce tiparele menționate mai jos, ținând cont de
caracteristicile lor.
TIPARUL NARATIV
Personaje, întâmplări
Indici de timp, indici de spațiu

O persoană Trăsături

Portofoliu
Un obiect TIPARUL Detalii
DESCRIPTIV Creează un text narativ în
care să inserezi pasaje descrip-
Tablou de natură Substantiv + adjectiv tive adecvate, exprimate prin
desen sau colaj, nu prin cuvinte.

151
U5 • CĂLĂTORII LITERARE ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Adverbul
Tipuri de adverbe

Explorează!

1. Răspunde la întrebări, folosind imaginea alăturată și cuvintele scrise

pe norișor. CE FACE?

acolo astăzi
CUM? CÂND?
repede ieri aici
UNDE?
2. Rescrie în caiet și subliniază cuvintele care arată circumstanțele în care se desfășoară acțiunile.
a. Maria desenează frumos.
b. Ioana joacă baschet acum împreună cu prietenii.
c. Acasă ne simțim cel mai bine.
3. Ce observi în legătură cu forma cuvintelor subliniate? Se schimbă în cadrul enunțurilor?

Reține!
Adverbul este partea de vorbire neflexibilă, care exprimă caracteristica unei Atenție!
acțiuni sau a unei stări, a unei însușiri și împrejurarea în care se petrece o acțiune.
Adverbul are aceeași
Adverbul poate determina un verb:
formă indiferent de
1. Bătrânul se plimbă agale prin parc.
context!
2. A ajuns devreme acasă.
După înțeles, adverbele sunt:
◗ de loc – arată locul acțiunii: aici, acolo, dincolo, departe, aproape, sus, jos etc.;
◗ de timp – arată timpul acțiunii: atunci, astăzi, acum, ieri, mâine, târziu, devreme, odată, totdeauna etc.;
◗ de mod – arată felul acțiunii: așa, bine, ușor, încet, alene, repede etc.

Gradele de comparație ale adverbelor

Atenție!
Semiadverbele sunt un
tip de adverbe care nu au
funcție sintactică în propo-
ziție: numai, doar, chiar, mai,
tot, decât, prea, cam etc.
De obicei, acestea stau
înaintea verbului:
O să tot vină.
S-a cam supărat.
Te mai întâlnești cu el la
bibliotecă?
Reține!
Gradele de comparație ale adverbelor sunt aceleași ca la adjectiv:
1. Pozitiv: repede
2. Comparativ → de superioritate: mai repede
→ de egalitate: la fel de/tot așa de repede
→ de inferioritate: mai puțin repede
3. Superlativ → relativ → de superioritate: cel mai repede
→ de inferioritate: cel mai puțin repede
→ absolut → de superioritate: foarte repede
→ de inferioritate: foarte puțin repede
Nu toate adverbele au grade de comparație.

152
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII CĂLĂTORII LITERARE • U5

Aplică! Scriem corect!

1. Grupează și scrie în caiet, în categoriile menționate sub coșuri, adver- Când folosim semiadver-
bele din lista următoare: târziu, rar, ici‑colo, devreme, vreodată, departe, bele decât și doar?
repede, acasă, bine, colea, așa, acum, împrejur, ușor, aproape, tare, ime- 1. Decât se folosește doar
diat, niciodată. în construcții negative:
Nu am decât două exerci-
ții de scris.
Excepție! În situația în
care poate fi substituit cu
în loc să, apare și în con-
strucții afirmative: Decât
adverbe de loc adverbe de timp adverbe de mod să desenez, mai bine citesc.
2. Desenează în caiet, apoi așază următoarele adverbele în chenarul co- 2. Doar se folosește numai
respunzător: prea târziu, mai sus, foarte încet, cel mai puțin bine, tot atât în construcții afirmative:
de repede, cel mai aproape, mai puțin devreme, foarte puțin departe, la fel Doar el a venit devreme.
de rar.
   Gradul comparativ   Gradul superlativ

3. Creează enunțuri în care adverbul aproape să fie, pe rând, la toate gradele de comparație învățate.
4. Transcrie în caiet forma corectă din enunțurile date:
Locuia odată/o dată un bătrân tare cumsecade.
Bine înțeles/Bineînțeles că vom învăța.
Nu mai învață de loc/deloc.
De mult/Demult s-a întâmplat ceva.
Mi-e totuna/tot una pe care o vrei.
Cătălin vorbește într-una/întruna.
5. Notează adverbele și explică sensul enunțurilor.
a. Câinele doarme covrig.
b. Mihai a răcit cobză.
c. Ursul doarme tun în bârlog.
d. A țâșnit glonț de lângă mine.
e. E supărat foc pe colegi.

Fii creativ!
Imaginează-ți că te întâlnești cu ursul care a dormit tun în bârlog.
Relatează, în 8-10 rânduri, o întâmplare. Folosește câte două adverbe
din fiecare fel studiat. Subliniază-le cu culori diferite.

153
U5 • CĂLĂTORII LITERARE ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Complementul
… … Explorează!

Desenează în caiet și adaugă structurii din partea stângă cât mai

multe cuvinte. Pune întrebarea și precizează ce exprimă fiecare cuvânt.
… Ionel scrie … Ce element din structură determină fiecare cuvânt?
…
Reține!
… … Complementul este partea secundară de propoziție care determină,
în general, un verb.
El scrie poezii frumoase.

◗ Complementul direct
Reține!
Complementul direct (c.d.) arată obiectul asupra căruia se exercită în mod direct acțiunea verbului.
Întrebări: pe cine?, ce?
Am văzut-o pe Amalia. Pe cine am văzut? Am citit o poezie frumoasă. Ce am citit?

Observă!
ü Cuvântul cu funcție sintactică de complement direct, exprimat prin substantiv, pronume sau numeral,
stă în cazul acuzativ.
ü Complementul direct poate fi dublat – reluat sau anticipat – prin forme neaccentuate ale pronumelui
personal în cazul acuzativ (clitice pronominale).
L-am întrebat pe Ionel. (anticipat)
Pe Ana a certat-o. (reluat)
Complementul direct poate fi exprimat prin:
 substantiv comun sau propriu: Citește o carte interesantă. L-am văzut pe Andrei.
 pronume personal, de politețe sau reflexiv:
L-am chemat pe el. Pe dumneavoastră vă așteptam. Mă curăț de praf.
 numeral cardinal sau ordinal: I-am supărat pe cei doi. Pe al treilea l-au premiat.

Aplică!

1. Adaugă următoarelor verbe complemente directe care să răspundă ambelor întrebări.

Ce? Vedem… Pe cine? Ce? Am recunoscut… Pe cine?

2. Scrie în caiet și subliniază complementele directe din următoarele enunțuri, apoi precizează valoarea morfo-
logică și cuvântul de care depind.
a. Am citit un roman de acțiune. f. Pe Ioana o dorim în echipă.
b. Am văzut-o pe cea de a treia ieri. g. Pe dumneavoastră vă respectă mult.
c. Nu o cunoști? h. Mă chemau adesea să îi ajut.
d. Mă întreb adesea cine a scris poezia aceea. i. Spun proverbe și ghicitori și noi începem un basm
e. Pe cei doi i-a chemat în parc. cunoscut.

154
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII CĂLĂTORII LITERARE • U5

3. Înlocuiește complementele directe cu un clitic pronominal (formă

neaccentuată a pronumelui).
a. El a cerut o pizza mare.
b. Nicoleta a cumpărat o carte interesantă.
c. Am văzut cățelul vecinilor pe stradă.
d. Doresc o barcă de când mă știu.
4. Analizează complementele directe din fragmentul următor:
Și ne pomenim într-una din zile că părintele vine la școală și ne aduce
un scaun nou și lung, și după ce-a întrebat de dascăl, care cum ne purtăm,
a stat puțin pe gânduri, apoi a pus nume scaunului Calul Balan și l-a lăsat
în școală. În altă zi ne trezim că iar vine părintele la școală, cu moș Fotea,
cojocarul satului, care ne aduce, dar de școală nouă, un drăguț de biciușor
de curele, împletit frumos, și părintele îi pune nume Sfântul Nicolai, după
Fii creativ!
cum este și hramul bisericii din Humulești… Apoi poftește pe moș Fotea că,
dacă i-or mai pica ceva curele bune, să mai facă așa, din când în când, câte Observă imaginile, pune
unul, și ceva mai grosuț, dacă se poate… Bădița Vasile a zâmbit atunci, întrebări în legătură cu ele,
iară noi, școlarii, am rămas cu ochii holbați unii la alții. Și a pus părintele folosind diverse prepoziții.
pravilă și a zis că în toată sâmbăta să se procitească băieții și fetele, adică Ce răspunsuri poți primi?
să asculte dascălul pe fiecare de tot ce-a învățat peste săptămână; și câte
greșeli va face să i le însemne…
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
5. Amintește-ți o întâmplare petrecută la școală. Povestește-o în câteva
enunțuri folosind șase complemente directe.

◗ Complementul prepozițional
Reține!
Complementul prepozițional (c.p.) este o parte de propoziție care
determină un verb și care arată obiectul la care se referă o acțiune.
Substantivul, pronumele și numeralul cu funcție de complement
prepozițional stau în cazul acuzativ și sunt însoțite de o prepoziție.
Răspunde la întrebările: despre cine?, despre ce?, cu cine?, cu ce?,
pentru cine?, pentru ce? etc.
Vorbim despre lucruri importante. Despre ce vorbim?   

Votează pentru ei. Pentru cine votează?

Complementul prepozițional poate fi exprimat prin:

 substantiv comun și propriu: Discută despre colegi. Mergem cu Andrei în excursie.
 pronume personal, de politețe, reflexiv: Se gândește la el. Mă întreabă despre dumnealui. Ne spune
despre sine.
 numeral cardinal sau ordinal: Cu cei doi m-am întâlnit să vorbim despre al treilea.

155
U5 • CĂLĂTORII LITERARE
Observă!
1. Precizează cine poate fi
beneficiarul acțiunilor re­
prezentate în imaginile
de mai jos.
2. Ce întrebare poți pune
pentru a-l afla? Cui adre-
sezi întrebarea?
3. Prin ce părți de vorbire a
fost exprimat beneficiarul?
Observă!
Complementul indirect
poate sta după cuvântul
determinat, dar și înaintea
acestuia:
I-am explicat Ioanei exercițiul.
Ioanei i-am explicat exercițiul.
156
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
Aplică!
1. Alcătuiește enunțuri în care să existe complemente prepoziționale în-
soțite de următoarele prepoziții: cu, pentru, despre și pe.
2. Completează în caiet enunțurile următoare pentru a obține comple-
mente prepoziționale.
a. Mă implică întotdeauna în … .
b. Ana visează la … .
c. Se plictisește de fiecare dată de … .
d. S-a gândit cu drag la … .
3. Alcătuiește enunțuri în care complementul prepozițional să fie expri-
mat prin:
◗ substantiv propriu;
◗ numeral ordinal;
◗ pronume reflexiv;
◗ pronume personal.
4. Analizează complementele prepoziționale din fragmentul de mai jos.
Fiindcă vezi, gheața e ticăloasă; o auzi noaptea trosnind, strângând
pântecele corăbiei în chingi – și gâfâi și gâfâi, ca și cum ai sta pe brânci, cu
un sac de o sută de ocale în spinare – și visezi la arhipelag, la portocali și
la lămâi, și zadarnic bați cu pumnul în tambuchiul cabinei de la prova de
unde se ridică miros de berbec fript și unde oamenii din echipaj – pezeven-
ghii! – fac chiolhan cu banii tăi. Și zadarnic strigi: — Bre Nicola, bre Lachi,
bre Gherasim, aveți grijă de gheață, bre!
(Radu Tudoran, Toate pânzele sus)
5. Creează un text, de șase-opt enunțuri, având ca temă plimbarea cu o
barcă în care să folosești cinci complemente prepoziționale, exprimate
prin părți de vorbire diferite pe care le vei sublinia.
◗ Complementul indirect
Reține!
Complementul indirect (c.i.) este partea de propoziție care deter-
mină un verb și indică beneficiarul acțiunii. Răspunde la întrebarea cui?
și stă în cazul dativ.
Îi spun colegului vestea. Cui spun?
Complementul indirect poate fi exprimat prin:
 substantiv comun sau propriu:
I-a dat fetei o floare. Îi spun Mariei adevărul.
 numeral cardinal sau ordinal:
Celor doi le este foame. Celui de-al treilea i-am oferit scuze.
 pronume personal, de politețe sau reflexiv:
Lui îi este frică. Dumnealui i-am cerut un sfat. Sieși își reproșează.
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII CĂLĂTORII LITERARE • U5

Aplică!

1. Notează în caiet, apoi subliniază complementele
indirecte din enunțurile date și precizează prin ce
parte de vorbire sunt exprimate:
a. I-a cerut prietenei un sfat.
b. Le-a povestit o întâmplare neadevărată.
c. Lui Ionică îi este rușine.
d. Și-a promis sieși că va reuși.
e. Le-am oferit celor trei un cadou neașteptat.
f. I-a propus Mariei un compromis.
2. Încercuiește cliticele care dublează complementul
indirect și precizează valoarea lor morfologică.
3. Scrie enunțurile în caiet și indică prin subliniere
forma corectă din enunțurile date:
a. Am cerut la Maria/Mariei un măr.
b. I-am trimis Cristinei/lui Cristina un e-mail.
c. Mama a făcut lui Gabi/Gabiei un desen frumos.
d. Alexandrei/Lui Alexandra îi e poftă de gogoși.
4. Completează în caiet enunțurile date cu comple-
mentele indirecte potrivite.
a. I-au mulțumit … pentru ajutorul oferit.
b. O carte i-a atras atenția … .
c. … îi plac bomboanele cu fructe.
d. Le-am oferit … condiții decente.
e. V-a dăruit … un buchet de ghiocei.
f. Le cer … să nu mă mai deranjeze.
5. Analizează complementele indirecte din fragmen-
tul dat.
a. Ce-mi amintești de vechiul dor,
Cernită zburătoare? (Panait Cerna)
b. Obrazul ascuns sub năframă
E martur păcatului meu
E martur amorului meu. (George Coșbuc)
c. Milă mi-i de tine, dar de mine mi se rupe inima
de milă ce-mi este. (Ion Creangă)

Circumstanțialele
Observă!
Privește imaginea alăturată, apoi pune întrebări care să înceapă cu urmă-
toarele cuvinte: Cum?, Unde?, Când?.
Adresează-le colegilor și selectați cele mai interesante răspunsuri.

◗ Circumstanțialul de loc
Reține!
Circumstanțialul de loc arată locul unde se petrece o acțiune, punctul de plecare, direcția și limita unei
acțiuni sau spațiul străbătut. Substantivul, pronumele sau numeralul cu funcție de circumstanțial de loc stă
în cazul acuzativ și este însoțit de prepoziții.
Întrebări: unde?, de unde?, până unde?, încotro?, pe unde? etc.
Exemple: În parc s-au adunat mulți copii. Mergeau în București.
Ne întoarcem de la stadion. A ajuns până la marginea pădurii.
Circumstanțialul de loc se poate exprima prin:
 substantiv (însoțit de prepoziție): Ei aleargă pe pistă. Pe unde aleargă?

 pronume (însoțit de prepoziție): Se îndreaptă spre ea. Încotro se îndreaptă?

 numeral (însoțit de prepoziție): Merge până la cei doi. Până unde merge?

 adverb de loc: Plecăm acasă în vacanță. Unde plecăm?

157
U5 • CĂLĂTORII LITERARE ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Aplică!
Unde? Dincotro? 1. Notează în caiet răspunsurile la întrebările alăturate.
2. Transcrie enunțurile în caiet, subliniază circumstanțialele de loc, preci-
zând ce parte de vorbire sunt.
Încotro? a. S-a îndreptat către intrarea blocului.
b. Acolo vom locui în curând.
c. Au construit noua clădire lângă parcul din centrul orașului.
d. S-a așezat comod lângă cei patru.
A veni
e. Aleargă spre el.
f. Caută sub al treilea scaun!
◗ Circumstanțialul de timp
Până unde?
Observă!
Alcătuiește enunțuri asociind activitățile reprezentate în imagini cu
momentele zilei.
De unde? a. b. c.

Fii creativ!
Redactează un text de
șase-opt rânduri, în care să
menționezi reperele de timp
pe care ți le înfățișează ima-
ginea de mai jos.
Reține!
Circumstanțialul de timp arată timpul, durata, limita sau frecvența
unei acțiuni.
Întrebări: când?, de când?, până când?, cât timp?.
Circumstanțialul de timp poate fi exprimat prin:
 substantiv: După Mihai au sosit ei la cinema.
 pronume: Vom sosi înaintea lui.
 numeral: După cei trei a intrat și el în clasă.
 adverb de timp: Astăzi vom merge în excursie.

Aplică!

1. Alcătuiește enunțuri în care circumstanțialul de timp să fie exprimat prin:

a. substantiv comun;
b. pronume de politețe;
c. adverb de timp.
2. Notează în caiet enunțurile, indică valoarea morfologică a cuvintelor
subliniate și precizează funcția sintactică.
a. Noaptea este un sfetnic bun.
b. Am ajuns noaptea din excursie.
c. Anotimpul meu preferat este toamna.
d. Toamna începe școala.
e. Ziua de luni va fi însorită.
f. Luni vom merge în parc.

158
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII CĂLĂTORII LITERARE • U5

◗ Circumstanțialul de mod
Reține!
Circumstanțialul de mod arată modul în care se desfășoară o acți-
une sau cum se înfățișează o însușire.
Întrebări: cum?, în ce fel?, în ce mod?, cât?.
Circumstanțialul de mod poate fi exprimat prin:
 substantiv: Desenează ca sora lui.
 pronume: Este mai cuminte decât mine.
 numeral: Ionel este puțin mai înalt decât cel de al treilea.
 adverb de mod: Bunica merge alene prin parc.

Aplică! Aplică!

1. Construiește enunțuri în care circumstanțialul de mod să fie exprimat Adaugă o însușire următoa-
prin: relor acțiuni: alergat, învățat,
◗ adverb de mod; vizionare, joc.
◗ substantiv propriu; Dacă ar trebui să le execuți,
◗ pronume personal; în ce mod ai face aceasta?
◗ numeral cardinal. Există vreo diferență între
2. Notează enunțurile în caiet, apoi completează un tabel asemenea celui caracteristicile adăugate?
de mai jos. Urmărește modelul.
a. Se uită țintă spre mine.
Model:
b. Merg în liniște în coloană spre școală.
macheta migăloasă →
c. Se comportă precum cei trei.
a face o machetă cu migală
d. Citește cu atenție toate cerințele.
e. Destul de repede a dispărut de lângă noi.
f. Îmi amintesc bine de colegul din banca întâi.
g. Precum el înainte și noi am intrat prin spatele grădinii.
h. Se poartă ca dumneavoastră în unele situații.

Partea
Cuvântul de vorbire
Circumstanțialul determinat prin care este
Întrebarea
de mod și valoarea lui exprimat
morfologică circumstanțialul
de mod

3. Redactează un text de opt-zece rânduri, cu titlul Întâlnire cu personajul

preferat, în care să folosești tipurile de circumstanțiale învățate. Oferă
informații despre:
◗ Cine? (personajele);
◗ Ce face? (acțiunea/evenimentele);
◗ Când?, Unde?, Cum?, De ce? (circumstanțele).

159
U5 • CĂLĂTORII LITERARE ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

Limba română în Europa; comunitatea lingvistică

a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni
În lumea textului

Citește cu atenție informația și încearcă să oferi o posibilă explicație a particularităților limbii române men-
ționate în text.
Asemenea altor limbi, româna conține și ea anumite cuvinte care nu pot fi traduse cu exactitate, fiind confir-
mate de lingviști drept cuvinte intraductibile. Un dicționar care conține astfel de cuvinte, care nu pot fi traduse
dintr-o limbă în alta, a fost realizat în secolul al XX-lea de UNESCO și este cunoscut sub denumirea de Dicționar
internațional de termeni literari.
În acest dicționar internațional de termeni literari se regăsesc și trei cuvinte din limba română, considerate intra-
ductibile, respectiv: „dor”, „doină” și „colindă”.  (www.stiridinlume.ro)
1. Tu știi când și cum a apărut limba română?
2. De ce se asociază limba română cu Europa?
3. Tu sărbătorești limba ta? Când? De ce?

INFORMAȚII UTILE
România este un stat situat Traian și Decebal, strămoșii noștri
în sud-estul Europei Centrale, Dacia a devenit provincie a Imperiu-
pe cursul inferior al Dunării, la lui Roman, după cucerirea teritoriilor
nord de Peninsula Balcanică și aflate la nord de Dunăre de către Tra-
la țărmul nord-vestic al Mării ian, iar amestecul celor două popoare
Negre. (wikipedia.org) a condus la nașterea națiunii române.

Descoperă!

Ca să afli mai multe despre limba română, citește textul și rezolvă cerințele date.

31 august
Ziua Limbii Române
Mult e dulce și frumoasă…
„Pentru mine, limba română e distanța dintre inimă și umbra ei, care se nu-
mește suflet”, spunea Fănuș Neagu. Pentru orice român, auzul cuvintelor rostite
în propria limbă atinge coarda cea mai profundă a sufletului, indiferent pe ce
meridian ar trăi sau ce profesie ar avea. Ziua Limbii Române se sărbătorește în
România la 31 august. La aceeași dată, în Republica Moldova, încă din 1990,
sub genericul „Limba Noastră”, se organizează o sărbătoare similară.
Pentru a atrage atenția asupra importanței păstrării calității limbii române și pentru a-i ajuta pe românii din
afara granițelor să-și păstreze cultura și identitatea națională, prin Legea nr. 53/2013, data de 31 august a fost
proclamată Ziua Limbii Române.

160
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE CĂLĂTORII LITERARE • U5

Limba română face parte din grupul limbilor romanice, fiind cea de-a cincea din familia ei, după numărul de
vorbitori. Surorile sale, mai răspândite prin lume sunt: spaniola, portugheza, franceza și italiana. Limba română
este vorbită de 28 de milioane de persoane, dintre acestea 24 de milioane având româna ca limbă maternă. 17 mi-
lioane se află în România, unde româna este limbă oficială și limbă maternă pentru mai mult de 90% din populație.
Vasile Alecsandri considera zestrea lingvistică a unui popor, indiferent de modul în care s-a construit acea limbă,
drept „tezaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute”.
În conformitate cu majoritatea cercetătorilor, româna a evoluat din latina vulgară, vorbită de cuceritorii ro-
mani, și limba vorbită de dacii băștinași, peste care s-au suprapus, de-a lungul vremii, mai multe influențe. S-a
desprins de grupul limbilor romanice vorbite în partea vestică a continentului, între secolele al V-lea și al VIII-lea.
Lingvistica comparată o numește daco-română, pentru a o deosebi de rudele ei cele mai apropiate: aromâna, me-
gleno-româna și istro-româna. […]
Utilizarea denumirii de română și români precedă apariția statului român modern. Deși, din punct de vedere ad-
ministrativ, zonele erau divizate sub denumiri diferite, locuitorii își spuneau rumâni sau români, iar limba vorbită de
ei era denumită rumână sau rumâniască. Mai mulți călători străini care au traversat regiunea au consemnat faptul
că ardelenii (ungureni), moldovenii și muntenii (valahi) se recomandă frecvent ca „români”. Pierre Lescalopier nota
în 1574 că cei care trăiesc în Moldova, Valahia și mulți din Transilvania „se consideră adevărați urmași ai romanilor
și-și numesc limba românește, adică romana”.
Cel mai vechi document redactat în limba română este „Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung”, datată 1521.
Pentru scrierea sa au fost folosite caractere chirilice, care au rămas în uz până în secolul al XIX-lea. Miron Costin, în
„De neamul moldovenilor” (1687), notează că moldovenii, valahii și cei care trăiesc în regatul Ungariei au aceeași
origine, observație care coincide cu concluziile lui Dimitrie Cantemir, din „Descriptio Moldaviae” (1714). […]
Cel mai mare serviciu îl aduc limbii române cei care știu să îi dezvăluie frumusețea. Unul din marii preoți care a
slujit la altarul iubirii de cuvinte a fost Nichita Stănescu. Cea mai frumoasă odă a limbii române curge ca mierea din
vorbele poetului: „A vorbi despre limba în care gândești, a gândi – gândire nu se poate face decât numai într-o limbă –
în cazul nostru. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi decât exprimată în limba română. […] Ce patrie minunată
este această limbă! Ce nuanță aparte îmi dau seama că ea are! Această observație, această relevație am avut-o abia
atunci când am învățat o altă limbă. Nu spun că alte limbi, alte vorbiri nu ar fi
minunate și frumoase. Dar atât de proprie, atât de familiară, atât de intimă îmi
Proiect de grup
este limba în care m-am născut, încât nu o pot considera altfel decât iarbă. […] Realizați o carte cu titlul
De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine iarba Limba noastră românească
românească.
iarbă se spune, de aceea, pentru mine izvorul izvorăște, de aceea, pentru mine
Sugestii
viața se trăiește”.
◗ Prezentați informații despre
(publimix.ro/blog/arta-cultura/Ziua-Limbii-Romane)
apariția limbii române.
◗ Găsiți curiozități despre
1. Când se sărbătorește Ziua Limbii Române?
limba română.
2. În ce an a fost proclamată această zi?
3. De ce se sărbătorește limba română? ◗ Includeți cele mai sugestive
4. În ce stat european are loc o sărbătoare similară în același timp? proverbe românești.
5. Care sunt surorile limbii române? ◗ Realizați o compilație din
6. Câți oameni vorbesc limba română în lume? cele mai frumoase versuri
7. Cum consideră Vasile Alecsandri limba română? despre limba română.
8. Precizează care este cel mai vechi document scris în limba română. ◗ Creați voi catrene închinate
Din ce an datează? limbii române.
9. Cine a spus Ce patrie minunată este această limbă!? ◗ Dați o formă inedită cărții
10. Ascultă melodia Pentru ea, cântată de Doina și Ion Aldea Teodorovici voastre.
și transpune-o într-un colaj. ◗ Puteți realiza și ilustrații.

161
U5 • CĂLĂTORII LITERARE PROIECT TEMATIC

PROIECT • GÂNDIȚI, LUCRAȚI, PREZENTAȚI ÎMPREUNĂ! „Citește! Citind mere

u, creierul tău va
deveni un laborator de
idei și imagini, din
care vei întocmi înțele
sul și filosofia vieții.”
(Mihai Eminescu)

JURNALUL MEU DE CITITOR

1 FAMILIA

➤ Singur pe lume, Hector Malot

➤ Dumbrava minunată, Mihail Sadoveanu
➤ La Medeleni, Ionel Teodoreanu

„Citim ca să aflăm că nu suntem singuri.” (C.S. Lewis)

2 PRIETENIA

➤ Fram, ursul polar, Cezar Petrescu

➤ Micul prinț, Antoine de Saint-Exupéry
➤ Heidi, fetița munților, Johanna Spyri

„Nu există un prieten atât de loial ca o carte.” (Ernest Hemingway)

3 AVENTURA

➤ Cireșarii, Constantin Chiriță

➤ Toate pânzele sus, Radu Tudoran
➤ Aventurile lui Tom Sawyer, Mark Twain

„Lectura este un pașaport pentru nenumărate aventuri.”

 (Mary Pope Osbourne)

4 LECTURA

➤ Cititorul din peșteră, Rui Zink

➤ Lămâi, cărți și prieteni, Jo Cotterill
➤ Hoțul de cărți, Markus Zusak

„Dacă vrei să ajungi undeva în viață, trebuie să citești

o mulțime de cărți.” (Roald Dahl)

162
PROIECT TEMATIC CĂLĂTORII LITERARE • U5

Să lucrăm împreună!

1 Formați grupe de 4-5 elevi. Fiecare membru al grupei alege și citește una dintre cărțile menționate la pa-
gina anterioară. Selectați și folosiți trei dintre metodele enumerate mai jos ca să păstrați și să împărtășiți
celorlalți ceea ce ați citit.

Hartă Jurnal Harta

mentală de cititor textului

Oglinda Schelet Fișe de

cărții de recenzie lectură

2 Realizați o prezentare originală a

cărții alese, folosind și materialele
realizate la exercițiul anterior.
3 Ce ați alege? Cartea sau filmul?
Unele cărți au fost ecranizate. Ur-
măriți filmul împreună cu colegii
de grupă și spuneți ce ați alege.
Precizați ce elemente apar în plus
sau nu se regăsesc în film.
4 Ați terminat proiectul? Povestiți împreună experiența realizării, răspun-
zând la următoarele întrebări:
a. De ce am ales cartea?
b. Cui am cerut îndrumări și de ce?
c. De ce am ajut nevoie? Cum le-am procurat?
d. Cum ne-am împărțit sarcinile?
e. Ce am învățat?
f. Cum vom prezenta celorlalți colegi ce am realizat noi?

Unul dintre voi va fi secretarul care va împărtăși celorlalți experiențele

voastre.

163
U5 • CĂLĂTORII LITERARE
Prelectură
1. Numește trei cărți pe care
le-ai lua cu tine într-o călă-
torie imaginară. Unde ai că-
lători?
2. Umple geamantanul din ima-
gine cu personaje din cărțile
citite de tine. Pe care le-ai lua
cu tine în călătoria pe o insulă
pustie? De ce?
Dicționar
1
 stagiune, stagiuni (s. f.) – pe-
rioadă de timp determinată
în cadrul fiecărui an, în care
teatrele, filarmonicile etc.
susțin regulat reprezentații.
2
 vițiu (pop.), viciu, vicii (s. n.) –
cusur, defect, imperfecțiune,
lipsă, neajuns.
3
 budist, budiști (s. m.) – adept
al budismului.
164
RECAPITULARE
I. Citește cu atenție textul și rezolvă cerințele date.
Sunt peste douăzeci de ani de-atunci. Locuiam într-o casă unde trăsese în
gazdă un actor, vara director de teatru în provincie. Stagiunea 1 migrării actorilor
se sfârșise: era toamnă, și aceste păsări călătoare se-ntorceau pe la cuiburile lor.
Văzându-mă că citeam întruna, actorul îmi zise cu un fel de mândrie:
— Îți place să te ocupi cu literatura… Am și eu un băiat în trupă care ci-
tește mult; este foarte învățat, știe nemțește și are mare talent: face poezii;
ne-a făcut câteva cuplete minunate. Eu crez că ți-ar face plăcere să-l cunoști.
Și-mi povesti cum găsise într-un otel din Giurgiu pe acel băiat – care slujea
în curte și la grajd – culcat în fân și citind în gura mare pe Schiller. În ieslele
grajdului, la o parte, era un geamantan – biblioteca băiatului – plin cu cărți
nemțești. Băiatul era foarte blând, de treabă, nu avea niciun vițiu 2. Era străin
de departe, zicea el, dar nu voia să spună de unde. Se vedea bine a fi copil de
oameni, ajuns aci din cine știe ce împrejurare.
Actorul îi propuse să-l ia sufler, cu șapte galbeni pe lună, și băiatul primi
cu bucurie. Își luase biblioteca și acuma se afla în București. Seara trebuia să
vie la directorul lui – astfel puteam să-l văz. Eram foarte curios să-l cunosc. Nu
știu pentru ce, îmi închipuiam pe tânărul aventurar ca pe o ființă extraordi-
nară, un erou, un viitor om mare.
În închipuirea mea, văzându-l în revoltă față cu practica vieții comune, gă-
seam că disprețul lui pentru disciplina socială e o dovadă cum că omul acesta
trebuie să fie scos dintr-un tipar de lux, nu din acela din care se trag exempla-
rele stereotipe cu miile de duzine.
Deși în genere teoria de la care plecam eu ca să gândesc astfel – că adică,
un om mare trebuie în toate să fie ca neoamenii – era pripită, poate chiar
deloc întemeiată, în speță însă s-a adeverit cu prisos.
Tânărul sosi. Era o frumusețe! O figură clasică încadrată de niște plete mari
negre; o frunte înaltă și senină; niște ochi mari – la aceste ferestre ale sufletului
se vedea că cineva este înăuntru; un zâmbet blând și adânc melancolic. Avea
aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o veche icoană, un copil predestinat du-
rerii, pe chipul căruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare.
— Mă recomand, Mihail Eminescu.
Așa l-am cunoscut eu. Câtă filozofie n-am depănat împreună toată noap-
tea aceea cu nepregetul vârstei de șaptesprezece ani! Ce entuziasm! Ce veselie!
Hotărât, închipuirea nu mă înșelase… Era un copil minunat.
Într-o noapte mă pusese în curentul literaturii germane, de care era încântat.
— Dacă-ți place așa de mult poezia, trebuie să și scrii, i-am zis… Am aflat
eu că dumneata ai și scris.
— Da, am scris.
— Atunci – și mie-mi place poezia, deși nu pot scrie – fii bun și arată-mi
și mie o poezie de dumneata.
Eminescu s-a executat numaidecât. […]
 CĂLĂTORII LITERARE • U5

A doua zi seara ne-am întâlnit iarăși. Dar peste zi o
nemulțumire intimă intervenise. […] Eminescu era de
astă dată tăcut și posomorât, vorbea foarte puțin și
contradicția îl irita. În zadar l-am rugat să-mi mai arate
vreo poezie sau să mi-o citească tot pe aceea care o cu-
noșteam. A plecat să se culce devreme, și dimineața, la
amiazi când m-am dus la el, l-am găsit tot dormind.
L-am sculat. Se dusese acuma supărarea, ba era
chiar mai vesel ca alaltăieri. Am petrecut toată ziua râ-
zând, mi-a vorbit despre India antică, despre daci, des-
pre Ștefan cel Mare, și mi-a cântat doina. […]
Așa l-am cunoscut atuncea, așa a rămas până în
cele din urmă momente bune: vesel și trist; comunica-
tiv și ursuz; blând și aspru; mulțumindu-se cu nimica și
nemulțumit totdeauna de toate; […] fugind de oameni
și căutându-i; nepăsător ca un bătrân stoic și iritabil ca
o fată nervoasă. Ciudată amestecătură! – fericită pen-
tru artist, nenorocită pentru om! […]
Acest Eminescu a suferit de multe, a suferit și de foame.
Da, dar nu s-a încovoiat niciodată: era un om dintr-o bu-
cată, și nu dintr-una care se găsește pe toate cărările.
Generații întregi or să suie cu pompă dealul care
duce la Șerban-vodă, după ce vor fi umplut cu nimicul
lor o vreme, și o bucată din care să scoți un alt Eminescu
nu se va mai găsi poate. Să doarmă în pace necăjitul su-
flet! Ferventul budist 3 este acuma fericit: el s-a întors în
Nirvana – așa de frumos cântată, atât de mult dorită –
pentru dânsul prea târziu, prea devreme pentru noi.
1889, iunie 18
(I.L. Caragiale, În Nirvana)

1. Numește o temă a textului dat.

2. Transcrie doi indici de timp care indică momentul întâlnirii dintre cei doi scriitori.
3. Precizează numele tânărului care-i este recomandat lui Caragiale.
4. Menționează două aspecte care trezesc admirația lui Caragiale în momentul în care-l cunoaște pe Eminescu.
5. Transcrie din text o secvență descriptivă care face referire la Mihai Eminescu și una narativă care indică
modul în care Caragiale și Eminescu și-au petrecut timpul.
6. Scrie un enunț în care să precizezi preferințele literare ale lui Eminescu.
7. Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificația fiecărei secvențe:
a. Avea aerul unui sfânt tânăr coborât dintr-o veche icoană, un copil predestinat durerii, pe chipul căruia se
vedea scrisul unor chinuri viitoare.
b. Acest Eminescu a suferit de multe, a suferit și de foame. Da, dar nu s-a încovoiat niciodată: era un om dintr-o
bucată, și nu dintr-una care se găsește pe toate cărările.
8. Evidențiază rolul adverbului atunci din structura Așa l-am cunoscut atuncea… .
9. Indică tipul adverbelor scrise cu albastru în text.
10. Menționează gradul de comparație al ultimelor două adverbe din text.
11. Alcătuiește enunțuri în care un adverb de la exercițiul anterior să fie la
alte două grade de comparație, pe care le vei menționa.
12. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate în text.
13. Alcătuiește enunțuri în care substantivul poet să aibă următoarele
funcții sintactice: complement direct, complement prepozițional,
complement indirect, circumstanțial de mod.

II. Imaginează-ți că te afli la o lansare de carte. Redactează un text nara-

tiv, de 100-150 de cuvinte, în care să surprinzi momentul întâlnirii cu
scriitorul preferat, precum și emoțiile/trăirile de care ai fost cuprins.
În compunerea ta vei introduce și o secvență descriptivă de minimum
douăzeci de cuvinte.

165
U5 • CĂLĂTORII LITERARE

EVALUARE
I. Citește cu atenție textul de mai jos, apoi răspunde cerințelor. (60 de puncte)
M-am dus la Stardi, care locuiește peste drum de școală și, văzându-i biblioteca, am simțit că sunt ros de invidie.
El nu e câtuși de puțin bogat și nu-și poate cumpăra multe cărți, dar păstrează cu foarte multă grijă, atât cărțile
de școală, cât și pe cele dăruite de părinții lui, iar toți banii primiți îi pune deoparte și îi cheltuiește la librărie: în felul
acesta și-a alcătuit o mică bibliotecă.
Când tatăl său a văzut că el are slăbiciune pentru cărți, i-a cumpărat o etajeră frumoasă de lemn de nuc cu o per-
deluță verde și i-a dat la legat aproape toate volumele în culorile care îi plăceau băiatului.
Așa că acum micul Stardi trage de un cordonaș, perdeluța se dă la o parte și se pot vedea trei rânduri de cărți
în toate culorile, așezate toate într-o ordine desăvârșită, lucioase, cu titlurile aurite pe margine; cărți de povestiri,
de călătorii, de poezii, ba chiar și ilustrate.
Stardi se pricepe de minune să combine culorile: pune volumele albe lângă cele roșii, pe cele galbene lângă cele
negre, pe cele albastre lângă cele albe, ca să se poată vedea de departe și să aibă un aspect frumos
Îi place să le mai schimbe și locul, din când în când. Are și catalog. E ca un bibliotecar. Tot timpul se învârtește
în jurul cărților, le șterge de praf, le răsfoiește, le cercetează legătura. […]
Pentru el, când cumpără o carte nouă, este o sărbătoare să-și treacă mâna peste ea ca o mângâiere, să o pună
la loc, și să o reia apoi ca s-o privească din nou pe toate părțile și să aibă grijă de ea ca o comoară. […]
(Edmondo de Amicis, Cuore, inimă de copil)
A. Înțelegerea textului
1. Precizează tipul naratorului, justificând cu o secvență din text. 6 puncte
2. Notează, din text, două repere spațiale. 6 puncte
3. Pasiunea lui Stardi o reprezintă: 6 puncte
a. călătoriile;    b. cărțile;    c. jocurile.
4. Transcrie, din text, un tipar textual narativ și unul descriptiv. 6 puncte
5. Explică, în cel mult treizeci de cuvinte, semnificația secvenței: Pentru el, când cumpără
o carte nouă, este o sărbătoare să-și treacă mâna peste ea ca o mângâiere. 6 puncte
B. Elemente de construcție a comunicării
6. Precizează funcția sintactică a cuvintelor marcate pe text. 6 puncte
7. Menționează tipul circumstanțialelor subliniate pe text și partea de vorbire prin care
sunt exprimate. 6 puncte
8. Indică tipul adverbelor deoparte și apoi. 6 puncte
9. Precizează gradul de comparație al adverbului departe din text, apoi formulează două enunțuri
în care acesta să fie la două grade de comparație diferite, pe care le vei preciza. 6 puncte
10. Alcătuiește câte un enunț în care cuvântul carte să aibă următoarele funcții sintactice:
complement indirect, complement prepozițional. 6 puncte
II. Redactează un text narativ, de 15-20 de rânduri, în care să narezi, la persoana a III-a, o întâmplare
petrecută în lumea cărților.
Vei avea în vedere:
◗ să respecți tema dată; ◗ să ai o exprimare clară și adecvată subiectului dat;
◗ să realizezi un text narativ la persona a III-a; ◗ să respecți normele de ortografie și de punctuație.
◗ să introduci un tipar descriptiv de cel puțin ◗ să așezi textul corespunzător în pagină și să scrii
douăzeci de cuvinte; lizibil. (30 de puncte)
Din oficiu: 10 puncte. Punctaj total: 100 de puncte.
Realizează pe o foaie un tabel asemănător celui de la pagina 50, Fișă de observare a comportamentului.

166
 FERESTRE SPRE VIITOR • U6

UNITATEA 6
FERESTRE SPRE VIITOR
LECTURĂ
◗ Textul argumentativ
◗ Text auxiliar

COMUNICARE ORALĂ
◗ Atitudini comunicative: interes,
curiozitate, implicare, cooperare
în activități de grup
◗ Inteligența emoțională: exprima-
rea adecvată a emoțiilor

REDACTARE
◗ Adecvarea la temă.
Stil: proprietatea termenilor,
puritate și adecvare
situațională, originalitate

ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE
A COMUNICĂRII
◗ Sintaxa propoziției
(recapitulare)

ELEMENTE DE
INTERCULTURALITATE
◗ Limba română în Europa; comu-
nitatea lingvistică a vorbitorilor
de limbă română de pretutin-
deni. Personalități românești
din diaspora

PROIECT TEMATIC
RECAPITULARE
EVALUARE

Competențe specifice: 1.3, 1.4, 2.1, 2.4, 2.5, 3.1, 3.3, 4.1, 4.5, 5.2.

167
167
U6 • FERESTRE SPRE VIITOR LECTURĂ

Textul argumentativ
Lectură
În cartea sa, „De la Pământ la Lună”, scrisă în 1865, Jules Verne utilizează
calcule de o precizie care uimește și astăzi. Peste ani, comandatul primei nave
care a zburat în jurul Lunii, Frank Borman, i-ar fi scris nepotului lui Jules Verne:
„Nu poate fi o coincidență. Capsula noastră avea 9000 kg și era din alumi-
niu. Avea 4 metri înălțime și am decolat la doar 100 de mile de locul din care
personajele lui Verne și-au luat și ele zborul. Am aterizat la doar două mile și
jumătate de zona unde «actorii» lui Verne au revenit pe Pământ, în Oceanul
Pacific”. Greutatea navei nu putea fi măcar închipuită pe vremea când Jules
Verne trăia, asta pentru că încă nu existau materialele care să facă o navă
atât de ușoară. Materialul din care este construită capsula care-i transportă
pe oameni spre Lună este aluminiul, un material extrem de comun astăzi, dar
extrem de rar la acea vreme. Mai mult, procedeul modern de fabricare a alumi-
niului a fost pus la punct la 20 de ani după apariția romanului lui Jules Verne.
În același roman, Jules Verne vorbește despre „proiectile” care erau folosite pentru a transporta oamenii pe Lună.
Aceste proiectile erau atașate la „tunuri uriașe” care când erau trase ajutau „proiectilul” să învingă forța gravita-
ției, scriitorul folosind, de obicei, descrieri destul de detaliate ale tehnologiei imaginate în cărțile sale. Mult mai
târziu, au luat naștere modulele lunare, cu care NASA a reușit să ajungă pe Lună. Acestea sunt niște capsule în care
stau membrii echipajului și care sunt atașate la rachetele care le propulsează și le transportă la destinație. Așadar,
în imaginația sa, Jules Verne, acum aproape două sute de ani, văzuse din nou tehnologia viitorului.
(fragment din articolul Cine a fost Jules Verne, scriitorul vizionar care a descris viitorul, www.libertatea.ro)
Postlectură
1. Ce fel de text este acesta? Care este scopul lui?
2. Enunțul Nu poate fi o coincidență. constituie părerea cuiva? Motivează răspunsul oferit.
3. Găsește în fragment două justificări pentru enunțul de la exercițiul anterior.
4. Care ar putea fi concluzia legată de afirmația din primul enunț al scrisorii? Ce cuvânt te-a ajutat să o descoperi?
5. Descoperă în fragment elemente ale textului argumentativ. Reformulează textul folosind conectorii logici
ai textului argumentativ.
6. Exprimă-ți opinia, într-un text de 100-150 de cuvinte, despre dezvoltarea tehnologiei, valorificând și infor-
mații din textul dat.

Reține!
Textul argumentativ este textul care prezintă opinii și idei despre diferite aspecte ale realității (feno-
mene, evenimente, persoane etc.), susținute prin argumente și dovezi cu scopul de a demonstra sau a con-
vinge pe cineva de ceva.
Structura textului argumentativ
a. Introducerea – cuprinde ipoteza (Ce se argumentează?) în care se exprimă opinia proprie, folosind co-
nectorii: părerea mea este că…; în opinia mea…; din punctul meu de vedere… .
b. Cuprinsul – conține argumentele (De ce?) care pot fi pro sau contra ipotezei, folosindu-se structuri de
tipul: în primul rând…; în al doilea rând…; mai întâi…; apoi… .
c. Încheierea – cuprinde concluzia, ce reia opinia exprimată inițial, reformulând-o în funcție de argumen-
tele sau contraargumentele aduse, folosindu-se cuvintele: în concluzie…, deci…, așadar… .

168
LECTURĂ FERESTRE SPRE VIITOR • U6

TEXT AUXILIAR

Prelectură
Ești pe submarinul Nautilus. Ce carte ai alege din rafturile bibliotecii
aflate în adâncuri? Explică motivul care te-a determinat să faci alegerea.

Lectură
Jules Verne
20.000 de leghe sub mări (1828–1905) a fost
de Jules Verne un scriitor francez
și un precursor al
Nautilus
literaturii științifi-
Căpitanul Nemo se ridică. Îl urmai. O ușă dublă se deschise în cealaltă
co-fantastice. În 1863 a publicat
parte a sălii și intrarăm într-o cameră la fel de mare ca aceea pe care o pă-
primul său roman, Cinci săptă-
răsisem. Era biblioteca. Dulapurile înalte de palisandru negru, cu încrustații mâni în balon, al cărui succes
de aramă, cu rafturi foarte mari, erau pline de cărți, toate legate în același uriaș a dus la semnarea unui
fel. Rafturile se întindeau de-a lungul pereților, terminându-se în partea de jos contract pe douăzeci de ani
cu divane largi, nespus de odihnitoare, îmbrăcate în piele cafenie. Pe lângă pentru o serie de Călătorii extra-
divane erau așezate pupitre ușoare, care se mișcau după cum voiai, apropi- ordinare. Minuțios documen-
indu-le sau depărtându-le ca să poți pune cărțile pe ele în timpul cititului. În tate, romanele lui Jules Verne
mijlocul camerei se înălța o masă enormă, plină cu broșuri, printre care se tratează atât prezentul tehno-
vedeau și câteva ziare cam vechi. Patru globuri mate, aproape pierdute prin- logic al celei de-a doua jumă-
tre ornamentele plafonului, scăldau în lumina lor electrică unitatea atât de tăți a secolului al XIX-lea (Copiii
armonioasă și cu atâta măiestrie orânduită a încăperii. Priveam toate mut căpitanului Grant, 1868, Oco-
de admirație și nu-mi venea să-mi cred ochilor. lul Pământului în optzeci de zile,
— Căpitane Nemo, îi spusei gazdei mele, care se întinsese pe un divan, bi- 1873, Mihail Strogoff, 1876,
blioteca dumneavoastră ar putea face cinste oricărui palat de pe glob, și mă Steaua Sudului, 1884, Vulcanul
gândesc cu uimire cum de ați putut-o aduce până în adâncul mărilor. de aur, 1899 etc.), cât și lumi
— Unde aș putea găsi mai multă singurătate, mai multă liniște, domnule imaginare (De la Pământ la Lună,
profesor? răspunse căpitanul Nemo. În cabinetul dumneavoastră de lucru de 1865, 20.000 de leghe sub mări,
la muzeu găsiți o liniște atât de deplină? 1870, Robur Cuceritorul, 1886).
— Nu, domnule, și trebuie să vă spun că este cu mult mai sărac decât
al dumneavoastră. Aveți aici șase sau șapte mii de volume…
— Douăsprezece mii, domnule Aronnax. Sunt singurele mele legături
cu pământul. Dar lumea a încetat să mai existe pentru mine în clipa în care
Nautilus s-a afundat pentru prima oară în adâncul apelor. În ziua aceea
mi-am cumpărat ultimele volume, ultimele broșuri, ultimele ziare, și de atunci
îmi spun că omenirea n-a mai gândit și n-a mai scris nimic. Aceste cărți, dom-
nule profesor, vă stau la dispoziție și le puteți folosi oricând doriți.
Îi mulțumii căpitanului și mă apropiai de rafturile bibliotecii. Erau acolo,
din belșug, cărți științifice, de morală și de literatură, scrise în toate limbile,
dar n-am văzut niciun tratat de economie politică; se părea că acestea sunt
interzise cu strășnicie pe vas.
Un amănunt m-a mirat: cărțile se găseau clasate fără a se ține seama
de limba în care erau scrise, și amestecul lor dovedea că Nemo obișnuia

169
U6 • FERESTRE SPRE VIITOR
Știați că...?
Nautilus (SSN-571) a fost
primul submarin operați-
onal cu propulsie nucleară
din lume și primul subma-
rin care a finalizat un tranzit
scufundat al Polului Nord, la
3 august 1958. Comandan-
tul inițial al submarinului a
fost Eugene Parks „Dennis”
Wilkinson.
Vechiul cuvânt grecesc
Nautilus nu l-a inspirat doar
pe Jules Verne în 1870, ci și
pe proiectanții de mai târziu
ai submarinelor de ultimă
generație. Şi alte nave ale
Marinei Americane au primit
numele de USS Nautilus.
(https://ro.wikipedia.org/)
170
LECTURĂ
să citească orice volum îi cădea în mână. Printre ele am văzut capodoperele
maeștrilor vechi și moderni, adică tot ceea ce omenirea a produs mai fru-
mos în istorie, poezie, roman și știință de la Homer până la Victor Hugo, de la
Xenofon până la Michelet, de la Rabelais până la George Sand. Dar lucrările
științifice erau cu mult mai numeroase decât toate celelalte; cărțile de meca-
nică, de balistică, hidrografie, meteorologie, geografie, geologie etc. ocupau
un loc la fel de însemnat ca și cele de științe naturale, și mi-am dat seama
că ele formau principala preocupare a căpitanului Nemo. Printre operele lui
Joseph Bertrand am găsit cartea intitulată „Fondatorii astronomiei”; și cum
știam că ea apăruse în cursul anului 1865, am putut deduce că Nautilus nu
putuse fi construit înaintea acelei epoci.
Deci căpitanul Nemo își începuse viața submarină de cel mult trei ani.
Mă gândeam, de altfel, că lucrări mai recente îmi vor îngădui să fixez data
exactă. Dar aveam tot timpul să le cercetez și nu voiam să întârzii plimbarea,
printre minunățiile de pe Nautilus.
— Domnule, îi spusei căpitanului, vă mulțumesc foarte mult că mi-ați pus
la dispoziție biblioteca. În ea se află comori de știință de care mă voi folosi.
Postlectură
1. Menționează:
a. la ce te-a dus cu gândul lectura fragmentului.
b. o idee din text care ți s-a părut interesantă sau care te-a uimit/fascinat.
2. Folosind DEX, stabilește sensul cuvintelor extrase din text: palisandru,
divan, capodoperă, balistică.
3. Notează două elemente care denumesc spațiul acțiunii.
4. Selectează, din text, doi indici de timp.
5. Care sunt cele două personaje prezente în textul-suport? Notează
câte o trăsătură definitorie a fiecăruia, justificând-o cu o secvență co­
respunzătoare.
6. Menționează, într-un enunț, motivul uimirii domnului Aronnax.
7. Precizează ce tipuri de cărți existau în biblioteca de pe submarinul
Nautilus.
8. Care dintre numele scriitorilor menționați în text îți este cunoscut? Pre-
cizează în ce împrejurare ai auzit despre el. Caută și selectează câteva
informații despre acesta, apoi prezintă-le în fața clasei.
Portofoliu
Imaginează-ți că pe submarinul Nautilus există o sală multifuncțională,
adaptată nevoilor elevilor din secolul XXI. Realizează un inventar al obiec-
telor pe care ar trebui să le conțină încăperea, menționând la ce folosește
fiecare dintre ele. Ordonează-le în funcție de importanța pe care le-o
acorzi. Poți însoți textul tău și de un desen care să reprezinte această sală.
COMUNICARE ORALĂ FERESTRE SPRE VIITOR • U6

Atitudini comunicative: interes, curiozitate, implicare,

cooperare în activități de grup
Explorează!

1. Menționează trei activități din școala ta, față de care ai manifestat interes.
Prin ce ți-au trezit interesul? Numește două aspecte care te-au atras la ele.
2. Precizează două situații din realitate în care este nevoie de cooperare.
Care crezi că este rolul acesteia într-un grup?
3. Tu preferi să cooperezi sau îți place să lucrezi individual? Justifică-ți
răspunsul.

Reține!
Atunci când comunică, oamenii au atitudini comunicative diferite. Ei trebuie să manifeste interes pentru
opiniile celorlalți, să dea dovadă de atenție față de ceilalți, să se implice și să coopereze în activitățile de grup.

Inteligența emoțională: exprimarea adecvată a emoțiilor

Descoperă!

1. Ești o fire emotivă? Ce anume te emoționează?

2. Amintește-ți de ultima ta realizare. În 30-50 de cuvinte, prezintă emoți-
ile pe care le-ai trăit și spune cu cine le-ai împărtășit.

Reține!
Inteligența emoțională este capacitatea de a înțelege și a gestiona
atât propriile emoții, cât și pe ale celorlalți. Ea presupune: autocunoaș-
tere (cunoașterea propriei persoane, a propriilor sentimente), auto­
stăpânire emoțională (capacitatea de stăpânire a propriilor sentimente
negative), empatie (înțelegerea sentimentelor și a emoțiilor celor din
Amintește-ți!
jur), motivație, colaborare și lucru în echipă (abilități sociale).
Emoțiile sunt definite ca
trăiri afective de intensitate
Aplică!
mijlocie și de durată relativ
Citește cu atenție textul de mai jos și rezolvă cerințele. scurtă. Emoțiile pot fi pozi-
— Dar dacă mai trăiesc? Dacă într-o zi vin să ni-l ceară? tive sau negative.
— Încăpățânate mai sunteți voi, femeile! Tipuri de emoții: tristețe,
— Și dacă totuși vin? supărare, dispreț, bucurie/
— Ei, dacă vin îi trimitem să-l ia de la orfelinat. Și cu asta, basta. M-am fericire, furie/mânie, dezgust,
săturat. Mâine mă duc cu el la primărie. Acum mă reped la François să-i dau teamă/ frică/nesiguranță, sur-
de veste că m-am întors. Peste un ceas sunt îndărăt. prindere, rușine, durere etc.
Ușa se deschise și se închise la loc. Plecase.

171
U6 • FERESTRE SPRE VIITOR COMUNICARE ORALĂ

Atunci, sărind din așternut, am strigat-o pe tușa Barberin cu glasul sugrumat:

— Mamă! Mămico!
Ea veni în fugă la pătucul meu.
— Să nu-l lași să mă ducă la orfelinat.
— Nu, Rémi dragă, nu.
Mă sărută și mă strânse cu drag la piept.
— Vasăzică nu dormeai? mă întrebă ea blând.
— Ce-s eu de vină dacă nu mi-a fost somn?
— Bine, nu te cert; dar înseamnă că ai auzit ce-a spus Jérôme?
— Da, tu nu ești mama mea, în schimb nici el nu mi-e tată.
(Hector Malot, Singur pe lume)

1. Notează interlocutorii din textul dat.

2. Transcrie câte o secvență care indică următoarele atitudini comunicative ale interlocutorilor:
a. curiozitate; b. nedumerire; c. aprobare.
3. Numește atitudinea comunicativă prezentă în replica: — Încăpățânate mai sunteți voi, femeile!
4. Realizează pe caiet un tabel asemănător cu cel de mai jos. Scrie în coloana din stânga emoțiile trăite de
personajele textului și, în cea din dreapta, câte o secvență corespunzătoare emoției menționate.
Emoția Secvența

5. Menționează două situații în care ai dat dovadă de inteligență emoțională.

6. Ai văzut un afiș despre evenimentul LEGO care se va desfășura în
școlile din orașul tău. Realizează câte un enunț în care să îți exprimi:
a. interesul față de evenimentul afișat;
b. curiozitatea față de activitățile din cadrul evenimentului;
c. implicarea într-una dintre activitățile din program;
d. cooperarea în cadrul grupului de organizatori.
7. Completează în caiet enunțurile următoare:
a. Manifest interes pentru o discuție dacă … .
b. Sunt curios despre … .
c. Într-o conversație mă implic/nu mă implic dacă subiectul mă … .
d. Îmi place/Nu-mi place să lucrez în cadrul unui grup, pentru că … .
e. Când cineva vorbește, de obicei … .
8. Tocmai ai pierdut concursul de machete pentru elevi, Școala viitorului. Ținând cont de faptul că ai alocat
mult timp pregătirii în vederea participării la acest concurs, ce atitudine vei avea în această situație? Alege
dintre variantele de mai jos sau menționează tu alta:
a. Vei pleca fără să spui nimic nimănui.
b. Vei merge să îl feliciți pe câștigător, apreciindu-i macheta realizată și acceptând că viața e frumoasă și de
pe locul al doilea.
c. Vei rămâne la premiere, dar nu vei urca pe podium pentru că nu accepți înfrângerea.
Susține-ți alegerea cu argumente potrivite!

172
REDACTARE FERESTRE SPRE VIITOR • U6

Adecvarea la temă. Stil: proprietatea termenilor,

puritate și adecvare situațională, originalitate
Explorează!

Citește cu atenție textul de mai jos și rezolvă cerințele.

— Vezi ce bine-i șade lui – zice mam’mare – cu costumul de marinel?
— Mamițo, nu ți-am spus că nu se zice marinel?
— Da cum?
— Marinal…
— Ei! ziceți voi cum știți; eu zic cum am apucat. Așa se zicea pe vremea
mea, când a ieșit întâi moda asta la copii – marinel.
— Vezi că sunteți proaste amândouă? întrerupe tânărul Goe. Nu se zice
marinal, nici marinel…
— Da cum, procopsitule? întreabă tanti Mița cu un zâmbet simpatic.
— Mariner… […]
(I.L. Caragiale, D-l Goe)

1. Care este forma corectă a cuvintelor scrise îngroșat în textul de mai sus?
2. Menționați două posibile cauze pentru care acestea sunt rostite greșit de către personajele textului.
3. Cu ajutorul DEX, explică sensul cuvântului procopsit. Cu ce sens este folosit acesta în text?
4. Spune forma corectă a cuvintelor: șade, mamițo.

Reține! Portofoliu
Stilul reprezintă un mod spe- Imaginează-ți că faci parte
cific de exprimare, utilizând dife- dintr-o școală a viitorului și că
rite mijloace lingvistice. trebuie să organizezi o expo-
◗ Adecvarea la o temă dată ziție de invenții, cu obiecte ale
implică utilizarea cuvinte- viitorului create de colegii din
lor-cheie potrivite pentru școala ta. Realizează un afiș
tema aleasă și reprezintă adecvat pentru un asemenea
corespondența dintre con- eveniment, îmbinând textul
ținutul textului, intenția celui care redactează textul și efectul pe cu imaginea, ținând cont și de
celelalte elemente ale unui afiș.
care îl are asupra cititorului.
În realizarea afișului, țineți
◗ Proprietatea termenilor se referă la calitatea unor cuvinte,
cont de mijloacele de expri-
a unor termeni de a reda exact ideea sau noțiunea exprimată. mare lingvistică:
◗ Puritate și adecvare situațională reprezintă folosirea limbii ◗ adecvare la temă;
standard, a unui limbaj potrivit și, totodată, exprimarea corectă. ◗ adecvare situațională;
◗ Originalitatea se referă la prezentarea într-un mod particular ◗ proprietatea termenilor;
a unor idei. ◗ originalitatea.

173
U6 • FERESTRE SPRE VIITOR REDACTARE

Aplică!

1. Vei pleca în călătorie pornind de la cuvântul-cheie drumeție. Respectă Felicitări, ai ajuns

cerințele pe care le vei întâlni pe parcursul traseului și, astfel, vei de- la destinație!
monstra cunoașterea trăsăturilor tiparelor textuale învățate în unitățile
anterioare. Totul va fi o plăcută aventură. AVENTURĂ

Popasul I
Redactează un text narativ
de maximum 100 de
cuvinte, folosindu-te Popasul II
de imaginea dată. Ai ajuns într-un luminiș.
Realizează o descriere
a peisajului surprins,
în 70-90 de cuvinte. Popasul III
După un timp, a început furtuna.
Vei scrie, în caiet, un text explicativ
DRUMEȚIE despre fulger, folosindu-te de
imaginea dată.

2. Creează „o poveste”, de 100-150 de cuvinte, în care să îmbini tiparele textuale realizate anterior. Prezint-o în
fața clasei!
3. Aranjează și completează fragmentele date, în așa fel încât să prezinți o întâmplare într-un text coerent
și să inserezi corect pasajul descriptiv.
a.
Am înțeles atunci că prietenia înseamnă mai mult decât …
b.
Florile liliacului din grădină își clătinau capetele movalii deasupra ierbii abia încolțite și așteptau să-
rutul cald al dimineții. Vântul își făcea de cap, purtând, de colo-colo, petale alb și roz desprinse din merii
și cireșii uimiți de atâta îndrăzneală. Doar soarele zâmbea vesel și-și trimitea câte o rază răzleață să tre-
zească zambilele și narcisele care dormitau în straturi dese, uitând că primăvara a sosit.

c.
Dimineața a început cu o adiere ușoară și dulce, pre-
vestind o zi încărcată de surprize. Am plecat spre școală
cu gândul să …
d.
Andrei a lovit cu putere mingea care a sărit în gră-
dina vecinilor. Deodată …

4. Dă un titlu textului creat la exercițiul 3 și rescrie-l pe o foaie

albă. Ilustrează textul și cu desene, apoi adaugă-l în portofo-
liul tău.

174
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII FERESTRE SPRE VIITOR • U6

Sintaxa propoziției (recapitulare)

Descoperă!

1. Dacă ar fi să folosești culori reprezentative pentru părțile de propoziție

învățate, ce culori ai folosi? Explică!
2. Citește cu atenție enunțurile și răspunde apoi la cerințele propuse:
Irina s-a trezit dis-de-dimineață. Plouă! Fetița stă la fereastră și admiră
stropii rebeli. Seamănă cu niște lacrimi de nori. Ea știe cum se formează
ploaia, dar vrea să își imagineze altceva, să treacă timpul mai repede.
a. Identifică subiectele enunțurilor.
b. Spune prin ce părți de vorbire sunt exprimate aceste subiecte.
c. Care este numărul predicatelor din fragmentul de mai sus?
3. Rescrie în caiet enunțurile de mai jos și subliniază cu o linie complementele și circumstanțialele și cu două
linii cuvintele pe care acestea le determină (cuvintele centru).
a. Irina s-a trezit dis-de-dimineață.
b. Fata stă la fereastră și admiră stropii rebeli.
c. Seamănă cu niște lacrimi de nori.
4. Menționează prin ce parte de vorbire sunt exprimate complementele
și circumstanțialele subliniate la exercițiul anterior.
5. Precizează funcția sintactică a cuvintelor rebeli și (de) nori din textul de la
exercițiul 2 și apoi spune părțile de vorbire prin care se exprimă fiecare.

Amintește-ți!
Părți principale de propoziție: Părți secundare de propoziție:
Subiectul și Predicatul Atributul și Complementul

Subiectul poate fi: Atributul determină: substantiv, pronume, numeral

◗ exprimat prin: substantiv, pronume, numeral Atributul poate fi:
◗ neexprimat: inclus sau subînțeles ◗ adjectival
◗ substantival → prepozițional
Predicatul este: → genitival
◗ verbal → verb predicativ ◗ pronominal →  prepozițional
◗ nominal → verb copulativ (a fi) și nume → genitival
predicativ
Complementul și circumstanțialele
determină: verb predicativ
Tipurile Tipuri de
de complemente circumstanțiale
◗ direct ◗ de loc
◗ prepozițional ◗ de timp
◗ indirect ◗ de mod

175
U6 • FERESTRE SPRE VIITOR ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Reține!
Între subiectul și predicatul unei propoziții există relație de interdependență.
Între substantiv și atributul care îl determină există relație de subordonare.
Între verb și complementul/circumstanțialul care îl determină există relație de subordonare.

Aplică!

1. Alege varianta corectă și notează răspunsul pe caiet.

A. Substantivul din enunțul Florile sunt roșii. are funcția sintactică de:
a. nume predicativ;
b. subiect;
c. complement.
B. Propoziția cu subiect multiplu este:
a. Frunzele căzute formează un covor multicolor.
b. Din pădure am adunat ghinde și alune.
c. Fetele și băieții susțin aceleași probe sportive.
C. În enunțul Am ascultat părerile tuturor. există:
a. subiect exprimat;
b. subiect neexprimat inclus;
c. subiect neexprimat subînțeles.
2. Construiește enunțuri în care subiectul să fie exprimat prin: substantiv
comun, numărul singular; pronume personal, persoana a III-a, numărul
plural; numeral cardinal.
3. Folosind un tabel asemănător celui de mai jos, grupează predicatele
verbale și predicatele nominale identificate în enunțurile următoare:
A sosit primăvara. Merii și caișii au înflorit peste noapte. Florile lor
sunt parfumate și delicate. Copiii sunt bucuroși că se vor juca pe pajiștile
verzi. Natura ne zâmbește din nou și ne face să fim fericiți.

Predicate verbale Predicate nominale

4. Prin ce părți de vorbire sunt exprimate numele predicative din enun-

țurile de la exercițiul anterior? Câte nume predicative multiple ați
descoperit?
5. Identifică și corectează greșelile de acord dintre predicat și subiect pre-
zente în enunțurile următoare:
a. Vârfurile copacilor sunt învăluiți în lumina roșiatică a amurgului.
b. Articolele din revista școlii nu îndeplinește cerințele necesare.
c. Ploaia și vântul mi-a stricat planurile.
d. Băieții și fetele sunt interesate de concursul de creație.

176
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII FERESTRE SPRE VIITOR • U6

6. Transcrie în caiet enunțurile date, subliniază atributele și menționează

partea de vorbire prin care sunt exprimate:
a. Am citit o carte interesantă.
b. Plăcerea fetei este de a citi.
c. În clasă au rămas două fete.
d. Am primit cu bine vestea de la tine.
e. Ideea schimbării de cărți între noi a fost genială.
7. În enunțul Le-am spus părinților mei că voi cumpăra o carte din librăria
din centrul orașului. există:
a. trei complemente directe și două complemente indirecte;
b. un complement direct și două complemente indirecte;
c. două complemente directe și un complement indirect.
8. Menționează funcția sintactică a substantivului școală din propozițiile
de mai jos.
a. Școala și-a deschis porțile pentru elevi.
b. Citim informații despre școală în ziare.
c. Am văzut noua școală.
d. Eu locuiesc lângă școală. Portofoliu
e. Porțile școlii se deschid pentru toți elevii.
f. Uniformele pentru școală sunt moderne. Redactează un text descrip-
9. Potrivește prepozițiile din partea dreaptă cu enunțurile date pentru tiv, de 70-100 de cuvinte, în care
a crea complemente prepoziționale. Rescrie enunțurile în caiet. să prezinți un oraș al viitorului,
a. Vorbim mereu … copilărie. din așa cum ți-l imaginezi tu. Vei
b. Mă gândesc … tine în fiecare zi. despre folosi: cel puțin cinci atribute,
c. Am cumpărat flori … mama. cu două circumstanțiale de loc,
d. Nu pot concura … un atlet. la două circumstanțiale de timp
e. Imaginea satului nu reiese … prezentarea ta. pentru (pe care le vei sublinia, folosind
de culori distincte), alături de alte
10. Identifică circumstanțialele din exemplele următoare și menționează părți de propoziție studiate de
prepozițiile care le însoțesc. tine în acest an școlar.
În vacanța de vară, merg la bunici. Acolo, în zilele frumoase, de Textul poate fi însoțit de un
dimineața până seara hoinăresc cu plăcere pe ulițele satului, împre- desen reprezentativ.
ună cu prietenii mei. În fiecare dimineață, mă gândesc că începe o nouă
aventură.
11. Construiește enunțuri în care substantivele săptămână și tinerețe, înso-
țite de prepoziții adecvate, să fie circumstanțiale de timp.
12. Completează în caiet enunțurile următoare, adăugând substantivele
potrivite, astfel încât acestea să arate modul în care se desfășoară
o acțiune.
a. Am pășit fără … în curtea din spate.
b. Merge ca … , legănată.
c. Am ales cu … cadoul pentru mama.
d. Fata este mai vorbăreață decât … .
13. Construiește enunțuri în care să existe circumstanțiale de mod expri-
mate prin adverbele: lin, încet, rapid, tare.

177
U6 • FERESTRE SPRE VIITOR ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE

Limba română în Europa; comunitatea lingvistică

a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni
Personalități românești din diaspora
Prelectură
1. Ce reprezintă pentru tine acasă? Desenează în caiet imaginea alăturată, apoi adaugă
elemente dragi care îți amintesc de acasă.
2. Notează în fiecare element adăugat un sentiment/o emoție.
3. Când ești departe de casă de ce îți este cel mai dor?
4. Ce îți amintește de țara ta?
5. Tu știi ce înseamnă diaspora?
6. Care sunt cele mai cunoscute personalități românești în afara granițelor?
Lectură

Personalitate – o persoană cu aptitudini și cu însușiri deose- Diaspora desemnează „orice

bite, cu autoritate și prestigiu, care aduce o contribuție valoroasă grup etnic aflat în afara granițelor
în domeniul social-politic, cultural-științific etc. țării de origine”.

Postlectură
Ai recunoscut pe cineva în fotografiile de mai sus? Dacă nu, documentează-te și încearcă să asociezi
numele fiecărei personalități cu domeniul în care s-a remarcat, respectiv cu o imagine reprezentativă.
A. Nadia Comăneci 1. inventator și pionier în aerodinamică
B. Gheorghe Zamfir 2. compozitor și muzician
C. Ana Aslan 3. gimnastă, prima notă de 10 la Jocurile Olimpice
D. George Enescu 4. sculptor modern
E. Henri Coandă 5. muzician, cântăreț la nai și compozitor
F. Constantin Brâncuși 6. biolog, medic și inventatoare

a. b. c. d. e. f.

178
ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE FERESTRE SPRE VIITOR • U6

„Muzica națională este cununa de simțiri a unui neam.” (Dinu Lipatti)

Aplică!

1. Privește cu atenție imaginea alăturată și precizează care este mesajul

acesteia.
2. Indică un sentiment/o emoție pe care o asociezi cu această fotografie.
3. Care este instrumentul muzical care apare în fotografie?
4. Cunoști un muzician celebru român care a fost virtuoz al acestui instrument?
5. Imaginează-ți că adultul din imagine îi dă un sfat copilului. Care ar fi acela?
6. Pune-te în ipostaza copilului din imagine și spune un gând referitor la
pasiunea comună.

„Muzica este o putere spirituală în stare să lege

toți oamenii între ei.”
George Enescu s-a născut în Liveni-Vârnav, un Dinu Lipatti, alături de nașul său,
George Enescu, 1922
cătun pierdut între dealurile Dorohoiului, care nici nu
figura pe harta României. În actul de naștere, făcut
pe 9 august 1881, scrie că „s-a născut alaltăeri”, adică Portofoliu
pe 7 pe stil vechi (19 stil nou). […]
Realizează un poster în care
Se spune că și-a construit singur prima vioară din șindrilă, de care a
să prezinți cele două persona-
legat niște sârme. Bătrânii satului își aminteau că a încercat să facă una
lități din fotografie: George
dintr-un strujan de porumb. Așa încât părinții s-au hotărât să-i cumpere o
Enescu și Dinu Lipatti. Sur-
vioară mică de la oraș. […] Primele „lecții” de vioară le-a luat după ureche
de la un lăutar bătrân din Dorohoi, Lae Chioru. […] prinde în poster:
Când, după mulți ani petrecuți în străinătate, cineva l-a întrebat de cât ◗ aspecte din copilărie;
timp și-a părăsit țara, Enescu a răspuns: „Nu, n-am părăsit dealurile, văile și ◗ surse de inspirație;
pădurile Moldovei. Nici murmurul izvoarelor, nici ciripitul păsărilor. Le-am ◗ mentori;
luat cu mine și le aud cântând în inima mea”. (www.istorie-pe-scurt.ro) ◗ prezența în diaspora;
◗ opera, moștenirea lăsată.
„Muzica trebuie să trăiască sub degetele noas-
Alege alte două personali-
tre, în inima și mintea noastră.”
tăți românești care au trăit în
Legăturile familiei Lipatti cu muzica erau con-
străinătate și ne-au reprezentat
stante și profunde. Constantin Lipatti, bunicul lui Dinu
Lipatti, fusese un virtuoz al chitarei și flautului. […] În- cu succes. Realizează o prezen-
tr-o astfel de atmosferă s-a născut pe 19 martie 1917, tare a lor.
la București, Dinu Lipatti, iar naș de botez i-a fost George Enescu. […]
Deși tatăl său ar fi preferat ca Dinu să-i urmeze pasiunea studiind vi- Aplică!
oara, a fost nevoit să capituleze în fața legăturii absolut speciale pe care fiul
său o avea cu pianul. […] Alege dintre cuvintele: ta-
Arta interpretativă a lui Dinu Lipatti a rămas nemuritoare, un exemplu lent, emoție, pasiune, virtuoz
de puritate, expresivitate, rafinament stilistic și o noblețe spirituală care-l pe cele care se potrivesc fiecă-
situează printre cei mai importanți interpreți ai secolului XX. […] Dinu rei personalități prezentate în
Lipatti nu a fost doar un remarcabil pianist, ci și un înzestrat compozitor. această pagină. Justifică ale-
În lucrările sale, de factură neoclasică, se regăsesc deopotrivă influențe ale gerea folosind textul dat, dar și
muzicii franceze, dar și românești. (www.istorie-pe-scurt.ro) alte informații găsite de tine.

179
U6 • FERESTRE SPRE VIITOR PROIECT TEMATIC

PROIECT • GÂNDIȚI, LUCRAȚI, PREZENTAȚI ÎMPREUNĂ!

MARI DESCOPERIRI CARE AU SCHIMBAT LUMEA

Câți dintre noi ne-am pus întrebarea „ce ar fi fost viața noastră fără descoperiri și invenții?”. Oamenii și-a asigu-
rat supraviețuirea prin creativitate încă din cele mai vechi timpuri. Descoperirile științifice și invențiile sunt rodul
imensului potențial creator al omului.
Iscusința și priceperea omului s-au văzut odată cu descoperirea focului. Au apărut apoi, încet, dar sigur, uneltele
din piatră, roata, curentul electric, tiparul, telefonul, radioul, automobilul, vaccinurile, computerul și internetul de
astăzi. Toate acestea sunt descoperiri științifice și invenții care au revoluționat dezvoltarea societății umane. […]
Telefonul. Cu toate că au existat mai mulți inventatori care au efectuat
cam în aceeași perioadă studii și experimente în ceea ce privește posibilita-
tea transmiterii vocii la distanță, scoțianul Alexander Graham Bell a fost pri-
mul savant care a primit brevetul de invenție pentru telefon, în anul 1876. Iar
aproape un secol mai târziu, a apărut și primul telefon mobil. Prin invenția
sa, Bell a revoluționat comunicarea la nivel mondial, înlesnind afacerile între
companii din diferite țări.
Becul. Invenția becului a schimbat lumea, oferindu-ne posibilitatea de a
ne împărți altfel timpul și de a fi activi și după căderea serii. Cel care a des-
coperit becul incandescent a fost americanul Thomas Edison, în anul 1876.
Acesta a fost creditat cu invenția becului, deoarece a creat un sistem întreg de
iluminat, perfect funcțional, care includea un generator, cabluri de transport
al energiei electrice și un bec cu filament de carbon.

180
PROIECT TEMATIC FERESTRE SPRE VIITOR • U6

Avionul. Aviația are o istorie de peste 2000 de ani. Cele mai vechi obiecte
zburătoare pe care le-a realizat vreodată omul sunt considerate zmeiele, care
au apărut începând cu anul 200 î.Hr., în China. La 18 martie 1906, Traian
Vuia a realizat primul zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul,
care s-a ridicat de la sol prin mijloace proprii… Aparatul de zbor al lui Traian
Vuia a pornit de pe loc cu ajutorul propriului său motor, a rulat aproximativ
50 de metri, apoi s-a desprins de la sol și a reușit să zboare 12 metri la o înăl-
țime de 1 metru față de sol.
Computerul personal. Computerul a fost folosit pentru prima dată pen-
tru realizarea unor calcule matematice. Primul computer utilizat de o singură
persoană a fost modelul LGP-30 și a fost creat în 1956. A fost comercializat
la un preț astronomic pentru acea vreme, 47.000 de dolari, echivalentul a
414.000 de dolari în prezent.
Internetul. Sistemul global de rețele de calculatoare interconectate, de-
numit internet, este folosit în prezent zilnic de miliarde de oameni. Mai mulți
oameni de știință au contribuit la dezvoltarea sa, însă cel care este creditat cu
invenția internetului este Lawrence Roberts.
(https://www.libertatea.ro/lifestyle/zece-descoperiri-stiintifice-si-inventii-care-au-schimbat-lumea-3661930)

Să lucrăm împreună!

Organizare, stabilirea temei

Împărțiți clasa în grupe. Fiecare grupă își alege un lider.
Scrieți pe bilețele numele unor descoperiri care au schimbat lumea. Fiecare lider de grupă extrage câte un
bilet și comunică membrilor grupei denumirea descoperirii.
Sarcina de lucru
Realizați un proiect cu tema Mari descoperiri care au schimbat lumea, având în vedere următoarele:
ü precizarea „părintelui” descoperirii;
ü un scurt istoric al descoperirii;
ü impactul pe care descoperirea respectivă l-a avut asupra omenirii;
ü ilustrarea descoperirii prin imagini și desene;
ü menționarea unei opere literare în care se întâlnește descoperirea;
ü o modalitate interesantă de prezentare a descoperirii;
ü prezentarea planului proiectului.
Realizarea proiectului. În această etapă, veți ține cont de:
ü distribuirea corespunzătoare a sarcinilor de lucru în cadrul grupului;
ü activitatea individuală, cât și de lucrul în grup. În activitatea individuală, elevul studiază indepen-
dent conținuturi referitoare la descoperirea propusă și notează informațiile-cheie. Apoi, în timpul activității
din cadrul grupei, elevii compară informațiile consemnate, imaginile găsite și decid pe care să le valorifice
în realizarea proiectului.
ü folosirea unor materiale diverse și a unor modalități atractive de prezentare;
ü finalizarea proiectului.
Susținerea proiectului. Întreaga grupă va prezenta proiectul în fața colegilor.
Evaluarea se va realiza conform grilei de la pagina 46.

181
U6 • FERESTRE SPRE VIITOR

RECAPITULARE
I. Citește textul de mai jos, apoi rezolvă cerințele date.

Jules Verne și-a câștigat locul binemeritat în istoria literaturii, fiind unul dintre
cei mai importanți și vizionari scriitori SF. Cărțile lui au marcat copilăria unora
dintre noi, cu aventurile eroilor săi, dar probabil că, la vârsta respectivă, nu ne-am
gândit cât de intuitiv a fost scriitorul francez în raport cu invențiile viitorului.
Din poziția unui om care a trăit în secolul 19, Jules Verne a uimit cititorii cu
povești despre gadgeturi, vehicule și alte invenții care au devenit realitate mulți
ani mai târziu. […] A trăit în era navelor cu aburi și a telegrafului, dar a fost capa-
bil să își imagineze submarine electrice, module spațiale, reclame atmosferice și
pânze solare, la fel cum Isaac Asimov a prezis dezvoltarea roboților inteligenți
sau H.G. Wells a prezis ușile automate cu senzori de mișcare și bombele atomice.
Mai jos vă povestim mai multe despre „invențiile” lui Jules Verne.
Verne nu numai că a anticipat descoperirile de care ne bucurăm în prezent, dar a și influențat cursul istoriei,
romanele sale fiind surse de inspirație pentru oamenii de știință. Simon Lake, unul dintre pionierii submarinelor,
spunea că a fost serios influențat de „20.000 de leghe sub mări”, publicată în 1870. Romanul îl prezintă pe căpitanul
Nemo străbătând oceanele lumii, la bordul unui submarin gigant, Nautilus, cu săli luxoase și alimentat cu energie
electrică. […]
Hermann Oberth, românul din Ardeal care a revoluționat istoria aerona-
uticii și a spațiului, a construit la vârsta de 14-15 ani o rachetă, inspirat de
romanul „De la Pământ la Lună” al lui Jules Verne, primit de la mama sa […]
Băiatul a citit cartea, a învățat-o pe de rost, apoi a vrut să verifice dacă cifrele
prezentate de Verne sunt reale sau nu. A descoperit că o doar o parte dintre ele
erau corecte, iar asta i-a suscitat și mai mult curiozitatea.
Hermann a construit primul model de rachetă încă din școala generală, în
jurul vârstei de 14 ani. A realizat că, deși combustibilul rachetei se consumă,
prin aceasta reducându-se masa rachetei, continuă totuși să existe un rezer-
vor care conținea combustibilul consumat, acesta nemaifiind util. Hermann
a ajuns astfel, în mod independent, să inventeze conceptul de ardere în etape
a combustibilului.
(https://www.wall-street.ro/articol/New-Media/207992/inventiile-lui-jules-verne-scriitorul-
sf-care-a-anticipat-viitorul-stiintei-si-tehnologiei.html)

1. Notează sursa în care a apărut articolul despre „invențiile” lui Jules Verne.
2. Transcrie, din text, trei cuvinte care aparțin domeniului tehnico-științific.
3. Pentru care personalități romanul 20.000 de leghe sub mări a constituit sursă de inspirație?
4. Identifică operele lui Jules Verne menționate în articol.
5. Menționează ce tip de text este articolul în care sunt prezentate invențiile lui Jules Verne. Justifică răspunsul.
6. Care este invenția românului Hermann Oberth?
7. Ce a realizat Hermann Oberth citind cartea lui Jules Verne?
8. Ce emoții credeți că a simțit copilul Hermann după citirea romanului lui Jules Verne? Dar după ce a consta-
tat că doar o parte din cifrele prezentate de Verne sunt reale?

182
 FERESTRE SPRE VIITOR • U6

9. Imaginează-ți o întâlnire cu Jules Verne și realizează un scurt dialog

(6-8 replici). Indică două atitudini comunicative pe care le observi în
discuția ta.
10. Consideri că Hermann Oberth este o personalitate românească din
diaspora? Justifică-ți răspunsul într-un text de 8-10 rânduri. Poți folosi
informații din textul-suport, dar și din alte surse.
11. Tu cum te-ai simți dacă ai inventa ceva revoluționar?
12. Extrage din text trei substantive care se referă la lucrurile imaginate
de Jules Verne, indică funcția lor sintactică.
13. Transcrie un predicat verbal și un predicat nominal.
14. Rescrie câte o structură în care să existe:
a. un subiect exprimat;
b. un subiect neexprimat inclus;
c. un subiect neexprimat subînțeles.
15. Găsește în fragmentul de mai jos atributele, precizează felul lor și prin
ce sunt exprimate.
Romanul îl prezintă pe căpitanul Nemo străbătând oceanele lumii,
la bordul unui submarin gigant, Nautilus, cu săli luxoase și alimentat cu
energie electrică.
16. Construiește enunțuri în care substantivul invenție să fie, pe rând, su-
biect, nume predicativ, atribut substantival în genitiv, complement
prepozițional, complement indirect.
17. Precizează valoarea morfologică și funcția sintactică a cuvintelor evi-
dențiate în text.
18. Citește cu atenție fragmentul următor și notează în caiet răspunsul corect: Din poziția unui om care a trăit
în secolul 19, Jules Verne a uimit cititorii cu povești despre gadgeturi, vehicule și alte invenții care au devenit
realitate mulți ani mai târziu.
a. Enunțul are trei predicate. A F
b. Substantivul om are funcția sintactică de complement indirect. A F
c. Substantivul realitate este nume predicativ. A F
d. În enunț există trei circumstanțiale de timp. A F
e. Substantivele gadgeturi, vehicule și invenții sunt complemente directe. A F
f. Numeralul 19 este atribut substantival. A F
19. Adaugă structurii Hermann a construit primul model un:
a. circumstanțial de loc;
b. circumstanțial de mod;
c. circumstanțial de timp.

II. S crie un text narativ de 100-150 cuvinte, în care să povestești experiența

unei călătorii cu Nautilus. Inserează în textul tău câte o secvență descrip-
tivă și una explicativă.

183
U6 • FERESTRE SPRE VIITOR

EVALUARE
I. Citește cu atenție textul de mai jos, apoi răspunde cerințelor. (60 de puncte)
Robotul rămăsese cu gura căscată. Își scutură apoi brusc capul și, cu o viteză nebănuită la greutatea lui, o zbughi
în laborator. Dar nu se liniști. Continuă să-și smucească din ce în ce mai tare capul ca și cum o viespe i-ar fi pătruns în
creierul lui electronic. Și, într-adevăr, ceva bâzâia îndrăcit între milioanele lui de celule fotoelectrice… O forță extra-
ordinară îi apăsa creierul, firele acestuia zbârnâiau și vibrau gata să plesnească. De undeva, poate din coeficientul
sigma, începu să iasă fum. Avertizorul automat intră în funcțiune, umplând cu vaierele sale încăperea, dar robotul,
deși știa aceasta de la vârsta de 5 secunde, nu smulse șnurul din priză. Dimpotrivă. Se conectă la sursa de 1000 de
megawați. Acum, creierul său scăpăra și de sub calota de dur aluminiu explodau parcă niște rachete multicolore.
Supremul avertisment! Dar nici de data asta robotul nu reacționă. Cu întreaga lui energie, cu formidabila lui ener-
gie, scormonea cu febrilitate cele mai tainice unghere ale memoriei sale.
„Nasol! Haios?? Mișto??? N-am auzit!”…
Cu o viteză de neînchipuit tria milioane de cărți citite, sute de mii de fișe, fotocopiile tuturor dicționarelor […]
Sortă înfrigurat ultimele cotloane ale memoriei, unde i se fixaseră arhaismele și provincialismele, combină apoi în-
tr-o supremă încordare arhaico-provincialismele și, când nu găsi nici așa nimic care să-l lămurească, oftă din rărunchi:
„Și, totuși, era ceva în românește… Asta după gramatică… Dar ce? Ce?…” Și când în laborator era numai fum,
se prăbuși pe un fotoliu și suspină amar:
— Sunt un incapabil!…
Și plânse.
Primele lacrimi sfârâiră pe obrajii lui înfierbântați și se evaporară. Celelalte însă curgeau, curgeau la vale. Și când
se opriră pe tăblița cu anunțul fatal, robotul devenise rece.
Trăgea să moară. Umezeala lacrimilor îl dăduse gata…
(Mircea Sântimbreanu, A se feri de umezeală!, din volumul Recreația mare)
A. Înțelegerea textului
1. Scrie trei cuvinte din câmpul lexical al tehnologiei. 6 puncte
2. Menționează personajul principal și indică două trăsături morale ale acestuia. 6 puncte
3. Secvența: Dar ce? Ce?… exprimă:
a. curiozitate;   b. nedumerire;   c. interes;   d. dezaprobare. 6 puncte
4. Numește două emoții trăite de robot, justificând cu câte o secvență. 6 puncte
5. Menționează, într-un enunț, de ce robotul trăgea să moară. 6 puncte
6. Precizează două trăsături ale textului narativ, observabile în textul-suport. 6 puncte
B. Elemente de construcție a comunicării
7. Precizează tipul subiectelor din enunțul: Primele lacrimi sfârâiră pe obrajii lui înfierbântați
și se evaporară. 6 puncte
8. Transcrie subiectul și predicatul din enunțul următor și analizează-le: O forță extraordinară
îi apăsa creierul… 6 puncte
9. Menționează funcția sintactică a cuvintelor evidențiate în textul-suport. 6 puncte
10. Alcătuiește enunțuri în care substantivul robot să fie: complement direct, complement
indirect, complement prepozițional. 6 puncte
II. Redactează un text narativ de 120-150 de cuvinte, în care să-ți imaginezi o continuare a frag-
mentului dat. În redactare, vei avea în vedere:
◗ să respecți tema dată, având un conținut adecvat cerinței; ◗ să integrezi încă un personaj;
◗ să exprimi două emoții; ◗ să respecți normele de ortografie, de punctuație și așezarea în pagină. (30 de puncte)
Din oficiu: 10 puncte. Punctaj total: 100 de puncte.
Realizează pe o foaie un tabel asemănător celui de la pagina 50, Fișă de observare a comportamentului.

184
 RECAPITULARE FINALĂ 1

RECAPITULARE FINALĂ 1
I. Citește cu atenție fragmentul de mai jos, apoi răspunde cerințelor.
Suzy nu era sigură ce anume o trezise. Pur și simplu se trezise, în felul acela
brusc și surprinzător care îți ia creierul pe nepregătite, ca și când nici nu știa
că adormise.
Ceasul de pe noptieră arăta ora două. Se ridică în capul oaselor, așteptând ca
ochii să i se acomodeze cu întunericul și să-și dea seama ce era în neregulă. După
aproape un minut, răspunsul părea să fie unul singur: nimic. Dar era pe deplin
trează, și o senzație sâcâitoare îi spunea că o făcuse totuși dintr-un motiv serios.
Se ridică din pat, își luă papucii și se duse la fereastră, trăgând puțin per-
deaua într-o parte, ca să arunce o privire. Strada era pustie, casele din jur fiind cufundate în întuneric. Nu se auzeau
mașini, nu vorbea nimeni. Chiar și norii neclari, și abia conturați pe cerul plumburiu al nopții, erau nemișcați.
Se întoarse în pat, când auzi un zgomot ascuțit, puternic, undeva din casă. Tresări, cu un nod în gât. […]
Suzy se apropie de ușă, simțind neliniștea ca o gheară în piept:
„Hoții!” […]
„Și dacă urcă la etaj?”
Cu inima bubuindu-i în piept, își dădu seama că panica începuse să pună stăpânire pe ea. Și asta n-avea s-o
ajute cu nimic. Dacă hoții, sau cine-or fi ei, aveau să dea buzna în camera ei dintr-o secundă în alta, nu voia s-o
găsească pur și simplu acolo, în pijama. […] Evident, trebuia să facă ceva. Dar ce?
În ciuda fricii care o cuprinse, închise ochii și se forță să respire adânc. Nu
prea reuși, dar își potoli gândurile care-i năvăliră în minte suficient cât să poată
auzi ideea care se aflase tot timpul, cerându-i atenția: hoții nu fac zgomot. Sau
cel puțin nu zgomote atât de puternice, și niciodată intenționat. La urma urmei,
nu puteai aștepta să furi prea multe dacă trezeai toată casa.
Deci probabil că nu erau hoți.
Gândul o mai liniști puțin, dar încă era încordată ca un arc când se apropie de
ușă, luându-și halatul din cuier. Zgomotul era asurzitor, chiar și acolo, pe palier. […]
***
Lumina de pe hol era aprinsă, dar privind în jos pe scări de pe palierul de la etaj, nu reuși să vadă nimic. Totuși,
zgomotul devenea mai puternic, prea puternic ca să provină doar de la oale și cratițe, cu toate că era, fără îndoială,
un sunet produs de lovirea a două obiecte din metal. Coborî pe furiș primele trepte, dar tocmai când voia s-arunce
o privire printre balustrade, spre holul de la parter, un șuvoi de scântei portocalii țâșni în aer undeva de jos, ricoșând
în pereți și tavan. Tresări și fu cât pe ce să cadă, dar se prinse la timp de balustradă.
— Mamă? întrebă cu glasul tremurat. Tată? Voi sunteți?
Bubuiturile se opriră imediat și cineva în holul de jos icni. Ceva greu căzu, urmat fiind de tropotul rapid al unor
pași pe covor. […]
— E cineva aici?
Suzy se apropie mai mult de balustradă, temându-se de o altă explozie de scântei, și se uită în jos, spre hol.
La prima vedere totul părea normal, dar imediat o strălucire metalică îi atrase privirea. Două fâșii lungi, argintii,
licăreau spre ea de pe covor. Se întindeau paralele una față de cealaltă, la distanță de un metru și ceva între ele, și
păreau să fi pătruns în casă pe sub ușa de la intrare. Suzy se încruntă nedumerită și coborî în hol, uitând pe moment
de teamă, încercând să înțeleagă ce vedea.
Erau șine de tren.

185
RECAPITULARE FINALĂ 1

Știa că era imposibil să fie șine, dar o împunse pe cea mai apropiată cu vârful piciorului, apoi se lăsă în ge-
nunchi și o ciocăni cu degetul. Era rece, tare și foarte, foarte reală. Două șine de tren încastrate în podeaua holu-
lui. Cineva tăiase chiar bucăți din covor, pentru a le face loc; se vedeau marginile destrămate. […]
Se răsuci și se uită în lungul lor, dincolo de ușa camerei de zi, străbătând holul, spre bucătărie. Înainte să ajungă
însă acolo, atenția îi fu atrasă de un obiect aflat pe podeaua bucătăriei.
Era un cort de șantier, din prelată în dungi albe și roșii, murdară – de felul celor pe care le văzuse pe stradă dea-
supra gropilor din asfalt, când lucrau muncitorii la conductele de gaze sau de apă. […]
Dintre laturile prelatei răzbătea o lumină.
— Mamă! Tată? strigă ea, făcând un pas în față, precaută. Ceva se mișcă în cort și o umbră palidă pâlpâi înăun-
tru. Cine-i acolo?
— Nimeni! răspunse o voce răgușită, pe care n-o recunoscu. Nu-i nimeni aici!
Du-te și culcă-te!
„Un străin a intrat în casă!”
(P.G. Bell, Trenul către Locurile imposibile)

1. Transcrie din text un indice de timp și unul de spațiu.

2. Precizează tipul naratorului. Justifică-ți răspunsul!
3. Numește personajul principal al fragmentului și indică două trăsături ale acestuia.
4. Indică emoțiile trăite de Suzy în secvențele date și spune ce le generează:
a. Tresări, cu un nod în gât.  b. Suzy se încruntă nedumerită și coborî în hol…
5. Menționează, într-un enunț, ce anume declanșează neliniștea lui Suzy.
6. Șinele de tren se aflau prinse:
a. pe podeaua bucătăriei;   b. în living;   c. în podeaua holului;   d. în covor.
7. Răspunde, formulând enunțuri, următoarelor întrebări referitoare la textul-suport:
a. La ce oră se trezește Suzy? c. Pe unde au pătruns în casă fâșiile lungi, argintii?
b. Cine crede Suzy că se află în casă? d. Ce se afla pe podeaua bucătăriei?
8. Scrie enunțurile de mai jos în caiet și completează spațiile punctate cu răspunsul corespunzător:
a. Din casă, se aude … . c. Pe covor, se aude … .
b. În hol, lumina era … . d. Lui Suzy îi atrage privirea … .
9. Menționează tiparul textual existent în fiecare dintre fragmentele date:
a. Ceasul de pe noptieră arăta ora două. Se ridică în capul oaselor, așteptând ca ochii să i se acomodeze cu
întunericul și să-și dea seama ce era în neregulă.
b. Strada era pustie, casele din jur fiind cufundate în întuneric. Nu se auzeau mașini,
nu vorbea nimeni. Chiar și norii neclari, și abia conturați pe cerul plumburiu al
nopții, erau nemișcați.
c. — Mamă! Tată? strigă ea, făcând un pas în față, precaută. Ceva se mișcă în cort și
o umbră palidă pâlpâi înăuntru. Cine-i acolo?
— Nimeni! răspunse o voce răgușită, pe care n-o recunoscu. Nu-i nimeni aici!
10. Numește două momente ale subiectului prezente în fragmentul dat.
11. Crezi că Suzy a procedat bine ieșind din camera ei la auzul zgomotului puternic?
12. Suzy se gândește că, în situația în care se află, „trebuia să facă ceva. Dar ce?”.
Ajut-o tu, spunându-i, într-un text de trei-cinci rânduri, ce ar putea face.
13. Cum crezi că au apărut șinele în casa lui Suzy? Răspunde cât mai inventiv la între-
barea dată, într-un text de două-trei enunțuri.

186
 RECAPITULARE FINALĂ 1

14. Transformă în vorbire indirectă ultimele două replici din text. Scrie-le în caiet.
15. Indică numărul de litere și de sunete din cuvintele: ceasul, ochi, era, papuci, gheară.
16. În structura: Nu se auzeau mașini, nu vorbea nimeni. există, în ordine:
a. diftong, hiat, triftong; b. hiat, triftong, diftong; c. hiat, diftong, diftong.
17. Scrie sinonimele cuvintelor marcate cu albastru în text.
18. Notează antonimele cuvintelor scrise cu verde în fragmentul dat.
19. Alcătuiește scurte enunțuri în care cuvintele subliniate în fragmentul de mai jos să fie folosite, pe rând,
cu sens figurat: Strada era pustie, casele din jur fiind cufundate în întuneric. Nu se auzeau mașini, nu vorbea
nimeni. Chiar și norii neclari, și abia conturați pe cerul plumburiu al nopții, erau nemișcați.
20. Scrie pe caiet enunțurile de mai jos. Subliniază subiectele și predicatele, apoi precizează tipul lor.
a. Suzy nu era sigură ce anume o trezise. c. Gândul o mai liniști puțin, dar încă era încordată.
b. Ceasul de pe noptieră arăta ora două. d. Tresări, cu un nod în gât.
21. Transcrie, din paragraful în chenar, două predicate nominale și analizează-le.
22. Citește enunțurile de mai jos și scrie pe caiet cuvinte aparținând urmă-
toarelor părți de vorbire: verb, substantiv, adjectiv, pronume personal,
numeral, adverb.
a. Suzy nu era sigură ce anume o trezise.
b. Ceasul de pe noptieră arăta ora două.
c. Zgomotul era asurzitor, chiar și acolo, pe palier.
d. Bubuiturile se opriră imediat și cineva în holul de jos icni…
23. Indică modul și timpul verbelor: nu reuși, să vadă, răzbătea, a intrat.
24. Indică tipul verbelor evidențiate în sintagmele de mai jos:
a. Strada era pustie… b. Era un cort de șantier… c. Un străin a intrat…
25. Notează pe caiet pronumele reflexive din enunțul: Se ridică din pat, își luă papucii și se duse la fereastră, tră-
gând puțin perdeaua într-o parte, ca să arunce o privire.
26. Alcătuiește enunțuri asertive în care substantivul tren să aibă, pe rând, următoarele funcții sintactice:
a. subiect; c. atribut substantival genitival; e. complement prepozițional;
b. nume predicativ; d. complement direct; f. complement indirect.
27. Precizează cazul și funcția sintactică pentru cuvintele evidențiate în fragmentul de mai jos. 
Suzy se apropie mai mult de balustradă, temându-se de o altă explozie de scântei, și se uită în jos, spre hol.
La prima vedere totul părea normal, dar imediat o strălucire metalică îi atrase privirea. Două fâșii lungi, argintii,
licăreau spre ea de pe covor.
II. Imaginează-ți că ești personaj în fragmentul dat, alături de Suzy, și că șinele de tren duc spre o destinație
anume. Redactează un text narativ, de 15-25 de rânduri, în care să-ți imaginezi o aventură trăită de tine și de
Suzy în locul în care duc șinele de tren. În compunerea ta vei integra o secvență descriptivă și una dialogată.
În redactarea textului, vei avea în vedere:
◗ să ai un conținut adecvat cerinței;
◗ să fii personaj în textul creat;
◗ să menționezi o destinație către care duc șinele de tren;
◗ să integrezi secvența descriptivă și cea dialogată;
◗ să respecți normele de ortografie și de punctuație;
◗ să așezi corespunzător în pagină și să scrii lizibil.

187
RECAPITULARE FINALĂ 2

RECAPITULARE FINALĂ 2
I. Citește cu atenție textul de mai jos, apoi răspunde cerințelor.
Miresme dulci de flori mă-mbată și mă alintă gânduri blânde…
Ce iertător și bun ți-e gândul, în preajma florilor plăpânde!
Râd în grămadă; flori de nalbă și albe flori de mărgărint,
De parc-ar fi căzut pe straturi un stol de fluturi de argint.

Sfioase-s bolțile spre sară, și mai sfioasă-i iasomia:

Pe fața ei neprihănită se-ngână-n veci melancolia
Seninului de zare strânsă, și-n trandafiri cu foi de ceară
Trăiesc mâhnirile și plânge norocul zilelor de vară.

Atâtea amintiri uitate cad abătute de-o mireasmă:

Parcă-mi arunc-o floare roșă o mână albă de fantasmă,
Ș-un chip bălan lângă-o fereastră răsare-n fulger și se stânge…
De-atuncea mi-a rămas garoafa pe suflet ca un strop de sânge.

Ca nalba de curat odată eram, și visuri de argint

Îmi surâdeau cu drag, cum râde lumina-n foi de mărgărint,
Și dulci treceau zilele toate, și-arar dureri dădeau ocoale…
Ah, amintirile-s ca fulgii rămași uitați în cuiburi goale.
(Dimitrie Anghel, În grădină)

1. Scrie în caiet varianta corectă. Textul dat este o descriere:

a. de tip portret; b. de tip tablou.
2. Numește elementul care constituie obiectul descrierii și transcrie un vers în care acesta este menționat.
3. Care sunt elementele care alcătuiesc peisajul? Precizează trăsăturile lor, așa cum sunt înfățișate în text.
4. Ce emoții/sentimente transmite textul? Argumentează-ți răspunsul cu structuri din text.
5. Măsura versului Parcă-mi arunc-o floare roșă o mână albă de fantasmă este:
a. 20 de silabe; b. 17 silabe; c. 18 silabe.
6. Cum se numește tipul de strofă în care este structurată poezia dată? Indică numărul de versuri care
o formează.
7. Ce tip de rimă se regăsește în textul dat?
8. Rescrie, din text, două epitete, o comparație, o personificare și o enumerație și arată, în două-trei rânduri,
semnificația uneia dintre ele.
9. Menționează două trăsături ale descrierii, observabile în textul-suport.
10. Notează pe caiet diftongul, triftongul sau hiatul din cuvintele următoare: sfioase, iasomia, surâdeau,
treceau.
11. Indică numărul de sunete din următoarele cuvinte: dulci, veci, chip, sânge, eram, treceau.
12. Desparte în silabe următoarele cuvinte: straturi, trăiesc, fantasmă, mărgărint.

188
 RECAPITULARE FINALĂ 2

13. Notează câte un sinonim pentru fiecare dintre cuvintele date: melan-
colia, mireasmă, strop, mâhnirea, neprihănită.
14. Formulează enunțuri cu omonimele cuvintelor din text: vară, ceară, mai.
15. Accentuează diferit cuvintele și creează enunțuri pentru a le evidenția
sensurile: mână, foi.
16. Alcătuiește enunțuri pentru a ilustra polisemia cuvântului dulci din text.
17. Rescrie din text două predicate verbale și două predicate nominale.
18. Menționează modul și timpul următoarelor verbe: ar fi căzut, plânge,
a rămas, treceau.
19. Notează, din text, exemple pentru următoarele situații:
a. substantiv colectiv;
b. substantiv defectiv de plural;
c. substantiv la genul feminin;
d. substantiv cu forme de plural diferite.
20. Precizează cazul și funcția sintactică a substantivelor subliniate în text.
21. Alege un adjectiv din text și trece-l la toate gradele de comparație
studiate.
22. Precizează felul, cazul și funcția sintactică a formelor pronominale din
text: mă, ei, mi, se.
23. Alcătuiește un enunț în care forma mă să fie un pronume diferit de cel
din text.
24. Transcrie, din text, trei adverbe și precizează felul lor.
25. Găsește, în text, câte un exemplu pentru a ilustra următoarele funcții
sintactice:
a. subiect;
b. nume predicativ;
c. atribut substantival prepozițional;
d. atribut adjectival;
e. complement direct;
f. circumstanțial de loc;
g. circumstanțial de timp.
II. R
 edactează o compunere descriptivă în care să înfățișezi
peisajul din grădina bunicilor.
În compunerea ta, vei avea în vedere:
◗ să respecți tema dată;
◗ să prezinți patru elemente componente
ale peisajului;
◗ să folosești două figuri de stil diferite;
◗ să prezinți o emoție;
◗ să respecți normele ortografice
și de punctuație;
◗ să așezi corespunzător în pagină
și să scrii lizibil.

189
EVALUARE FINALĂ

EVALUARE FINALĂ
I. Citește cu atenție textul de mai jos, apoi răspunde cerințelor. (60 de puncte)
Dimineața era măreață și ne vestea o adevărată zi de iulie. Niciun nor nu plutea sub albastrul cerului adânc
și limpede ca ochiul unei fecioare. Toate stelele se mistuiseră și cel mult dacă îndrăzneața Stea a Ciobanului mai
înfrunta, din când în când, valurile de lumină trandafirie, cu care zorile inundau răsăritul depărtat. Niciun vânt nu
mișca aerul, și grâul, în lanurile de aur, stătea tot atât de neclintit ca și firul de iarbă din fânețele înflorite. Roua
avea înfățișarea unor mărgăritare ce nu așteptau decât o rază de soare spre a se schimba în strălucitoare diamante.
Umezeala și răcoarea dimineții dădeau întregii firi o nespusă frăgezime. Totul începuse a se deștepta sub întâile
raze ale zilei, dar totul era cuprins de o liniște, de o tăcere, de un fel de înmărmurire solemnă: și firea întreagă părea
că se află în o religioasă așteptare. La răsărit se ivea geana de aur și de purpură a unui soare tânăr, care într-o clipă
șterse într-o nemăsurată depărtare umbra de pe fruntea munților neguroși. Noi ne urmarăm drumul cu sufletul stă-
pânit de măreția priveliștii, iar rarii drumeți ce întâlneam, și pe care-i lăsam în urmă, după ce ne doreau cale bună,
se uitau lung și mirați după noi.
Spre a merge la Almaș pe drumul mare, ar fi trebuit să suim Dealul Balaurului, ce se ridică dincolo de Dărmănești.
Lucrul acesta însă nestând în planul nostru, de la o vreme cotirăm de la Dărmănești, la stânga, spre Gârcina, pentru a
tăia peste dealuri, pe drumul de picior. Drumul acesta ne duse spre Gârcina până la biserica din sat, de unde trebuia să
ne îndreptăm către Almaș: în drum ne întâlnirăm cu preotul locului, care mergea cu un țăran la un ogor din apropiere.
Pe preot îl cunoșteam și-l întrebai de drumul ce trebuia să apucăm, ca să ieșim la Almaș. După ce căpătarăm lămuririle
trebuincioase, plecarăm înainte.
(Calistrat Hogaș, Amintiri dintr-o călătorie)
A. Înțelegerea textului
1. Ce moment al zilei este descris în text? Transcrie două structuri din text care să-ți justifice
răspunsul. 6 puncte
2. Extrage din textul-suport doi indici spațiali. 6 puncte
3. Transcrie un tipar textual narativ și unul descriptiv. 6 puncte
4. Selectează din textul-suport o personificare și un epitet. 6 puncte
B. Elemente de construcție a comunicării
5. Încercuiește diftongul, triftongul și hiatul din cuvintele: roua, întâile, doreau. 6 puncte
6. Sinonimele contextuale ale cuvintelor îngroșate în text sunt, în ordine:
a. mișcat, nedumeriți; b. nemișcat, uimiți; c. nemișcat, ciudat. 6 puncte
7. Cuvântul inundau din secvența: valurile de lumină trandafirie, cu care zorile inundau răsăritul
depărtat. este utilizat cu sens:
a. propriu; b. figurat; c. secundar. 6 puncte
8. Indică modul și timpul verbelor: stătea, ar fi trebuit, să apucăm. 6 puncte
9. Menționează cazul și funcția sintactică a cuvintelor scrise cu albastru în textul-suport. 6 puncte
10. Construiește câte un enunț în care substantivul rază să aibă, pe rând, funcția sintactică de
atribut substantival genitival, complement prepozițional și complement indirect. 6 puncte
II. Redactează un text, de 15-25 de rânduri, în care să-ți imaginezi o întâmplare petrecută în tim-
pul unei călătorii în munți, alături de un prieten. În textul tău vei integra o secvență descriptivă
și una explicativă. (30 de puncte)
În redactarea textului, vei avea în vedere:
◗ să ai un conținut adecvat cerinței; ◗ să integrezi o secvență descriptivă și pe una
◗ să prezinți întâmplarea în succesiunea   explicativă;
evenimentelor; ◗ să respecți normele de ortografie și de punctuație;
◗ să fii personaj în textul creat; ◗ să așezi corespunzător în pagină și să scrii lizibil.
Din oficiu: 10 puncte. Punctaj total: 100 de puncte.
Realizează pe o foaie un tabel asemănător celui de la pagina 50, Fișă de observare a comportamentului.

190
 RECOMANDĂRI
RECAPITULAREDEINIȚIALĂ
LECTURĂ1

Opere literare
folosite la realizarea acestui manual

„Nu este alta mai frumoasă și mai de folos în toată

viața omului zăbavă decât cetitul cărților.”
(Miron Costin)

➤ Amintiri din copilărie, Ion Creangă ➤ Fabule, Alecu Donici

➤ Cartea prietenului meu, Anatole France
➤ Povestea Vrancei, legendă
➤ Cireșarii, Constantin Chiriță
➤ Amintiri dintr-o călătorie, Calistrat Hogaș
➤ Micul prinț, Antoine de Saint-Exupéry
➤ Prinț și cerșetor, Mark Twain
➤ Heidi, fetița munților, Johanna Spyri
➤ Fabule, La Fontaine
➤ Rapsodii de primăvara, George Topîrceanu
➤ În grădină, Dimitrie Anghel
➤ România pitorească, Alexandru Vlahuță
➤ Fascinații, George Șovu
➤ 20.000 de leghe sub mări, Jules Verne

191
RECOMANDĂRI DE LECTURĂ

Recomandări de lectură
pentru vacanță și pentru clasa a VII-a

„Cărțile ne ajută să ne dăm seama că gândurile

noastre nu sunt foarte noi până la urmă.”
(Abraham Lincoln)

TEMA GENERALĂ: ORIZONTURILE LUMII ȘI ALE CUNOAȘTERII

➤ Toate pânzele sus, Radu Tudoran

➤ Cișmigiu & Comp., Grigore Băjenaru
➤ Bună dimineața, băieți!, Grigore Băjenaru
➤ Viața ca o pradă, Marin Preda
➤ Hanul Ancuței, Mihail Sadoveanu
➤ Corigent la limba română, Ion Minulescu
➤ Inocenții, Ioana Pârvulescu
➤ Poezii, Mihai Eminescu
➤ Poezii, Nichita Stănescu
➤ Poezii, Lucian Blaga
➤ Poezii, Magda Isanos
➤ Chirița în Iași, Vasile Alecsandri
➤ Teatru, Matei Vișniec
➤ În văpaia lunii, Fănuș Neagu
➤ O vară cu Isidor, Veronica D. Niculescu
➤ Tabăra, Louis Sachar
➤ Robinson Crusoe, Daniel Defoe
➤ O călătorie spre centrul Pământului, Jules Verne
➤ Vântul din lună, Eric Linklater
➤ Ursoaica din vis, Mimi Thebo
➤ Hoțul de stele, Lindsey Becker
➤ Theodora Tenpenny și tabloul pierdut, Laura Marx Fitzgerald
➤ Băiatul cu pijamale în dungi, John Boyne
➤ Darul lui Jonas, Lois Lowry
➤ Cei trei muschetari, Alexandre Dumas

192
Manualul este prezentat în variantă
tipărită și în variantă digitală.
Varianta digitală are un conținut
similar celei tipărite.
În plus, cuprinde o serie de activități
multimedia interactive de învățare
(exerciții interactive, jocuri educaționale,
animații, filme, simulări).

Învățat e omul care nu termină niciodată

de învățat.

Lucian Blaga

ISBN 978-630-319-187-4