6

Ministerul Educației
Andreea Coroian Goldiș
Emilia Borza
Elena Boștenaru
Andrei Onighi
Costi Rogozanu

LIMBA ȘI LITERATURA

ROMÂNĂ clasa a VI-a

Booklet
Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educației.

Acest manual școlar este realizat în conformitate cu Programa școlară aprobată prin Ordinul ministrului
educației naționale nr. 3393/28.02.2017.

119 – număr unic de telefon la nivel național pentru cazurile de abuz împotriva copiilor
116.111 – numărul de telefon de asistență pentru copii
 Ministerul Educației

6
Andreea Coroian Goldiș
Emilia Borza
Elena Boștenaru
Andrei Onighi
Costi Rogozanu

LIMBA ȘI LITERATURA

ROMÂNĂ clasa a VI-a

Booklet
Manualul școlar a fost aprobat de Ministerul Educației prin Ordinul de ministru nr. 022/06.07.2023.
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit at t în format tipărit c t și în format digital și este transmisibil timp
de patru ani școlari încep nd din anul școlar 2023 − 202 .
nspectoratul colar
coala/ olegiul/ iceul

A E MA A A O OO E

Aspectul manualului
Anul
Anul umele elevului lasa format tipărit format digital
școlar
la primire la predare la primire la predare
1.
2.
3.
.

Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni nou, bun, îngrijit, neîngrijit, deteriorat.
adrele didactice vor veri ca dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

Limba și literatura română : clasa a VI-a / Andreea Coroian Goldiș, Emilia Borza,
Elena Boștenaru, ... - București : Booklet, 2023
ISBN 978-630-6530-0 -6

I. Coroian Goldiș, Andreea

II. Borza, Emilia
III. Boștenaru, Elena

Referenți științifici: conf. univ. dr. habil. Radu Vancu, Facultatea de Litere și Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu
prof. gr. I Marinela Pantazi, Colegiul Național „Constantin Carabella”, Târgoviște
prof. gr. I Adrian Nicolae Romonți, Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr”, Cluj-Napoca
Redactor-șef: Bogdan Nicolai
Redactare: Gabriela Tănăsescu, Iulia Trăncuță
Corectură: Antonia Tucheac, Dorina Lipan
Copertă: Silvia Olteanu
Layout interior: Roxana Ignat
Grafică și DTP: Oana Aconstantinesei, Simona Radu-Iacobini, Mihaela Cojoc
Tehnoredactare: Carmen Dumitrescu
Video: Quartz Film Studio, catalinbadarau.com
Digital: MyKoolio
Ilustrații și credite foto: Mary Nicola, Adobe Stock, Wikimedia Commons, Pexels,
Pixabay, catalinbadarau.com
Pentru comenzi:
Voce/interpretare: Ramona Hilohe
tel.: 021.430.30.95/021.440.10.02
© Editura Booklet e-mail: comenzi@booklet.ro
Toate drepturile asupra lucrării aparțin editurii. site: www.booklet.ro
 Deștea tă-te române
de Andrei Mureșanu

eșteaptă te rom ne din somnul cel de moarte

n care te ad nciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croiește ți altă soarte
a care să se nc ine și cruzii tăi dușmani

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

ă n aste m ni mai curge un s nge de roman
i că n a noastre piepturi păstrăm cu fală un nume
riumfător în lupte un nume de raian

Priviți mărețe umbre Mi ai tefan orvine

om na națiune ai voștri strănepoți
u brațele armate cu focul vostru n vine
iață n libertate ori moarte strigă toți.

Preoți cu crucea n frunte căci oastea e creștină

eviza i libertate și scopul ei preasf nt.
Murim mai bine n luptă cu glorie deplină
ec t să m sclavi iarăși în vec iul nost păm nt

Limba și literatura română – clasa a VI-a 3

 P

de Andrei Mureșanu 3 Comunicare orală

ompetențe generale și speci ce 6 Parafrazarea. Povestirea subiectului.
id de utilizare a manualului digital 7 ezumatul oral 7
Recapitulare inițială 9 Elemente de construcție a comunicării
erbul actualizare 77
UNITATEA 1 Modul con unctiv 83
Modul condițional optativ 86
De unde sunt eu? 11 Predicatul nominal. erbul copulativ 89
Texte de bază ubiectul 91
de avinia raniște Redactare
Barcelona de Mi ai alea orbirea directă. orbirea indirectă.
Lectură ezumatul scris 93
e unde sunt e tul narativ literar în proză 12 Interculturalitate
e la te tul nonliterar la cel literar și invers răciunul și Anul ou. alori ale culturii populare
consolidare 2 în spațiul rom nesc 96
Lectură. Provocare Recapitulare 98
A cunoaște lumea cu oc ii altuia. e tul Evaluare 101
nonliterar 28
Comunicare orală UNITATEA 3
onte tul de comunicare 33
Elemente de construcție a comunicării Cum citim lumea 103
iftongul. riftongul. iatul 3 Text de bază
espărțirea în silabe 38 Leul deghizat de eorge opîrceanu
ensurile cuvintelor. inonimele și antonimele Lectură
actualizare 0 umea animalelor. e tul narativ literar în
Omonimele. uvintele polisemantice 3 versuri 10
Redactare
crisoarea 6
Interculturalitate
om nii în străinătate. imba rom nă în Europa
comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă
rom nă de pretutindeni 9
Recapitulare 3
Evaluare

UNITATEA 2
Familie, generații, lumi 57
Text de bază
de . . aragiale
Lectură
ine educă pe cine e tul narativ literar în proză 8
ectura te tului nonliterar. abele. ra ce 70

4 Limba și literatura română – clasa a VI-a

 P

Comunicare orală Elemente de construcție a comunicării

um să m convingători ntenție și efect Ad ectivul 162
în actele de limba 110 umeralul actualizare 167
Elemente de construcție a comunicării Redactare
ubstantivul 113 escrierea unei emoții. urnalul 169
azul substantivului. azurile nominativ și uvintele și emoțiile. iparul e plicativ 171
vocativ 117 Interculturalitate
azul acuzativ 119 ărbători tradiționale de primăvară 17
azul dativ. omplementul indirect 123 Recapitulare 176
azul genitiv. Articolul genitival 12
Evaluare 178
Posibilități combinatorii ale substantivului 126
Pronumele 127
Pronumele re e iv 131 UNITATEA 5
Redactare Lumea are buton on/off 179
edactarea unui te t narativ 133
Texte de bază
Interculturalitate de adu Parasc ivescu
alori etice în legendele popoarelor 136 de Andrei sa
Recapitulare 138 Lectură
Evaluare 1 1 lic . e tul argumentativ 180
one iune cone iuni. trategii de lectură
UNITATEA 4 a te tului literar 187
Comunicare orală
Lumea mea în limbajul emoțiilor 143 omunicarea e cientă. icția și ascultarea activă 192
Texte de bază Elemente de construcție a comunicării
de Ale andru Mușina Adverbul 19
de Ale andru Macedons i inta ă. ecapitulare 199
Lectură Redactare
atura ca muzeu. e tul descriptiv literar e tul narativ descriptiv. Elemente au iliare
în versuri 1 în scriere paranteze sublinieri 203
Lectură. Provocare edactare cu stil 20
ub oc ii călătorului. e tul descriptiv literar Interculturalitate
în proză 1 6 Modele promovate în literatură și în alte arte 210
Comunicare orală Recapitulare 212
omunicarea unor emoții. nteligența
Evaluare 21
emoțională 160

Recapitulare finală 216

Autoevaluare finală 219
Joacă-te 220
Transcrieri 221
Fișe de interevaluare 222
Anexă
ugestii de șe pentru observarea sistematică
a activității elevilor 223
Texte utilizate 22

Limba și literatura română – clasa a VI-a 5

 OMPE E E E E A E PE E

1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare prin receptarea și

producerea textului oral
1.1. ezumarea pe baza informațiilor e plicite și implicite a unor pasa e din diverse tipuri de te te orale narative
monologate și dialogate
1.2. Prezentarea unor informații idei sentimente și puncte de vedere în te te orale particip nd la discuții pe
diverse teme sau pornind de la te tele citite/ascultate
1.3. Adecvarea comunicării nonverbale și paraverbale la o situație dată evidențiind ideile și atitudinile în situații
de comunicare față în față sau mediată
1.4. Participarea la interacțiuni verbale simple cu mai mulți interlocutori av nd în vedere cantitatea și relevanța
informației transmise și primite

2. Receptarea textului scris de diverse tipuri

2.1. orelarea informațiilor e plicite și implicite din te te literare și nonliterare continue discontinue și
multimodale
2.2. ezumarea unor te te cu grade diverse de di cultate
2.3. Prezentarea unor răspunsuri personale creative și critice pe marginea unor te te diverse
2.4. Manifestarea preocupării de a înțelege diverse tipuri de te te citite
2.5. denti carea strategiilor de lectură a volumului și a diversității materialelor citite

3. Redactarea textului scris de diverse tipuri

3.1. edactarea unui rezumat a unui te t pe un subiect la alegere av nd în vedere etapele procesului de scriere și
structurile speci ce pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata e periențe trăite sau imaginate
3.2. edactarea individual și/sau în ec ipă a unui te t comple cu integrarea unor tabele
3.3. Adecvarea te tului scris la situația și scopul de comunicare
3.4. Analizarea di cultăților de redactare oferind soluții pe baza criteriilor propuse de profesor și discutate cu
colegii

4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise

4.1. tilizarea structurilor sintactice și morfologice de bază ale limbii rom ne standard pentru înțelegerea și
e primarea corectă și precisă a intențiilor comunicative
4.2. Aplicarea conștientă a ac izițiilor le icale și semantice de bază din limba rom nă standard pentru e primarea
corectă a intenției comunicative
4.3. alori carea ac izițiilor fonetice de bază în realizarea propriei pronunții și scrieri și pentru evaluarea
pronunției și scrierii celorlalți prin raportarea la normă cu scopul corectării erorilor în comunicare
4.4. tilizarea deprinderilor dob ndite pentru monitorizarea corectitudinii comunicării prin raportarea la normă
4.5. edactarea unor te te valori c nd g ndirea logică și competența lingvistică în procesul de învățare pe tot
parcursul vieții

5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional

5.1. nvestigarea unor obiceiuri și tradiții rom nești și ale unor comunități etnice de pe teritoriul om niei
5.2. Analiza unor elemente comune identi cate în cultura proprie și în cultura altor popoare

6 Limba și literatura română – clasa a VI-a

 E A E A MA A A

Ce este manualul digital?

Manualul digital reproduce integral versiunea tipărită, oferind elevilor posibilitatea de a interacționa cu diverse
elemente de conținut. Astfel, aceștia vor putea să urmărească videoclipuri, să rezolve exerciții interactive și să navigheze
prin manual.

Simbolurile folosite în manualul digital:

1. Elemente grafice
(AMII-uri statice):
imagini
informații și activități
suplimentare.

2. Elemente video
(AMII-uri animate):
videoclipuri cu informații și
activități suplimentare
curiozități.

3. Exerciții interactive
(AMII-uri interactive):
e erciții de alegere
multiplă de tip adevărat
sau fals de asociere de
completare etc.

Limba și literatura română – clasa a VI-a 7

U4 E

Cum se folosește manualul digital?

1. Meniul superior

Mărire/micșorare – se mărește sau se micșorează fereastra pentru o vizualizare adecvată a

elementelor de interes.

Căutare – pot fi efectuate căutări în manualul digital după cuvinte c eie.

Cuprins – desc ide cuprinsul manualului digital.

Înapoi la prima pagină – se revine la prima pagină a manualului digital.

Pagina anterioară – se accesează pagina anterioară paginii curente.

Pagina următoare – se accesează pagina următoare paginii curente.

Salt la ultima pagină – se accesează ultima pagină a manualului digital.

Adnotări – desc ide o galerie de instrumente cu funcții diferite ce permit operații în timp
real sublinieri adnotări încercuiri demarcări mascări, evidențieri etc.

Tipărește pagini din manualul digital.

Indicații – se accesează ecranul cu indicații.

2. Ajutor în utilizarea exercițiilor interactive (AMII-urilor interactive):

Deschide exercițiul interactiv dând click pe . Pentru exercițiile de completare, utilizează mouse-ul pentru a
poziționa cursorul pe spațiul în care dorești să completezi. Pentru exercițiile de alegere, urmărește cerința, apoi utilizează
mouse-ul și apasă pe varianta de răspuns pe care o consideri corectă. Apasă butonul Verifică pentru a vedea dacă ai
ales corect. În toate tipurile de exerciții apare în cazul răspunsului corect și în cazul răspunsului greșit. Pentru
a relua rezolvarea exercițiului, apasă butonul Mai încearcă.

3. Ajutor în utilizarea elementelor video (AMII-urilor animate):

Apasă butonul pentru a deschide videoclipul. Butonul Play (Vizualizare) este localizat pe bara de jos a ferestrei,
alături de Volum și de opțiunea Afișare completă pe ecran. Pentru a opri temporar videoclipul, apasă butonul Pauză,
de pe bara de jos a ferestrei. Pentru a închide videoclipul, apasă butonul din colțul din dreapta-sus al ferestrei.
4. Ajutor în utilizarea elementelor grafice (AMII-urilor statice):
Apasă butonul . Imaginea se va deschide într-o fereastră nouă. Apasă butonul din colțul din dreapta-sus,
pentru a închide imaginea.

8 Limba și literatura română – clasa a VI-a

 E AP A E A

Citește, cu atenție, textul dat, apoi rezolvă cerințele în caiet.

resări și se întrebă dacă e vremea să plece. ămase în sfert de oră se duse la băiat și l m ng ie pe cap.
pat se lipi de perete astfel înc t următoarea picătură să e ți am spus eu că e lampa cu căciulă
nu și mai atingă ținta. Ascultă îngri orat ploaia care se lorin ăzărescu 2009
dezlănțui deodată răpăind pe acoperișul de tablă .
Mai vrei să mergem îl întrebă taică su. 1. umește trei persona e care iau parte la acțiune.
rept răspuns copilul sări din pat se izbi cu piciorul de
un scaun b b ind să aprindă lumina.
upă o oră se a au de a dincolo de marginea satului.
ei doi își continuară drumul orbecăind prin întuneric. 2. ranscrie un cuv nt/grup de cuvinte care face referire
uceau cu ei un obiect împac etat într o pătură la spațiul în care se desfășoară acțiunea redată în
acoperit și acesta cu o folie de plastic. Ploaia răpăia pe fragment și unul care constituie un reper temporal.
saci vr nd parcă să i dizolve să i scufunde cu totul în
noroiul drumului. in c nd în c nd stropii de ploaie se
strecurau pe sub tunică răzbind p nă la piele.
nd simțiră sub tălpi asfaltul șoselei se opriră să se
odi nească. și curățară ainele și picioarele de noroi. 3. ecitește primul paragraf al te tului suport. denti că
coaseră din pac et c te o perec e de papuci și se un cuv nt c eie și formulează ideea principală care se
încălțară. desprinde din acesta.
rebuie să arătăm ca lumea în oraș. red că dacă
veneam încălțați p nă aici făceam papucii ferfeniță a uite
îmi stă bine tai drept ce naiba ino ncoa să te aran ez
Ei da acum suntem gata. umai bun de mers la oraș
și neteziră sacii de plastic și porniră cu pac etul între
ei spre orășelul care odată cu prima lumină a dimineții 4. otează în dreptul ecărui enunț pentru a stabili
începea să se zărească în depărtare. Orășelul îi înt mpină dacă este adevărat sau fals baz ndu te pe informațiile
cu adierea mirosului de benzină arsă miros pe care din te tul dat.
băiatul îl asocia într un mod ciudat cu gustul de
îng ețată. Probabil pentru că m nca îng ețată numai
c nd venea la oraș.
n fața ușii lui ic escu mai erau vreo zece oameni care Enunțul Adevărat Fals
făceau parte din același clan cu ei.
Ploaia afectează locuința
om ic escu vă rog frumos luați mă pe mine. in trezindu l pe tatăl băiatului.
de departe. unt cu copilul.
ăiatul refuză să se trezească.
umea a început să țipe la el.
o bă se enervă ic escu uit ndu se sc rbit peste ăiatul și tatăl său cară un
mulțime. sac greu cu a utorul unei
pături.
nde vă ngrămădiți ăsați l în pace că vine de
la mama dracului cu copilul. E clientul meu cel mai vec i nainte de a a unge la
destinație cei doi își sc imbă
ino ncoa tot cu rabla aia tot cu rabla încălțările.
ablă rablă se înveseli tatăl băiatului. ar îmi fac
opilul asociază mirosul de
treaba cu ea. Acu de n o tubu dom ic escu. ac a benzină arsă din oraș cu
murit tubu amin gustul îng ețatei.
uă pac etul în brațe desfăcu folia apoi pătura scoase ic escu îi primește pe clienți
televizorul și intră după ic escu. Apăru trist după un în ordinea sosirii.

Recapitulare inițială 9
 E AP A E A

5. ăiatul din fragmentul dat își a ută tatăl duc nd 10. Menționează partea de vorbire pentru ecare dintre
împreună televizorul la reparat. Prezintă în 0 70 de cuvintele scrise colorat în secvența următoare
cuvinte felul în care ți ai a utat un membru din familie n fața ușii lui ic escu mai erau vreo zece oameni
ultima dată. care făceau parte din același clan cu ei .

11. Precizează modul și timpul pentru ecare verb scris

colorat în secvența
6. Precizează numărul de litere și de sunete pentru om ic escu vă rog frumos luați mă pe mine. in
cuvintele de departe. unt cu copilul. umea a început să țipe la el. .
duceau împac etat ic escu.

12. escrie te tul de mai os care reprezintă un bilețel

lăsat de un copil de v rsta ta pentru tatăl său corect nd
7. Alege varianta corectă de răspuns. greșelile.
unt corect despărțite în silabe cuvintele din seria
a. as cul tă pi ci o rul ci u dat a se mă nă tor
b. as cul tă pi cio rul ci u dat a se mă nă tor
c. as cul tă pi cio rul ciu dat a se mă nă tor
d. as cult ă pi cio rul ci u dat a se mă nă tor. Tată î-ți mulțumesc mult! Cred că ști că
miau plăcut bicicleta și rolele pe care mi
le-ai cumpărat. Pentru că sunt de la tine,
c.
v-oi avea mare grije de iele. Vacanța de
8. escrie fragmentul următor înlocuind cuv ntul
vară va fii mai interesant, deoarece voi
îngrijorat cu un antonim și cuv ntul cu un
sinonim putea participa și eu la întrecerile din
Ascultă îngri orat ploaia care se dezlănțui deodată parc. Te înbrățișez!
răpăind pe acoperișul de tablă .

13. crie un te t de minimum 100 de cuvinte în care să îți

9. onstruiește un enunț în care substantivul identi cat în
imaginezi o continuare narativă a te tului suport.
fragmentul Ascultă îngri orat ploaia care se dezlănțui
deodată să aibă funcția sintactică de subiect.

Ploaia

10 Recapitulare inițială
 U1
De unde sunt eu?
Lumea mea înt lnește cunoașterea: Elemente de construcție a comunicării:
Migrație Sculpturi a țară criitori călători Diftongul, triftongul, hiatul espărțirea în silabe
arta vie a lecturii alutul francezilor ensurile cuvintelor inonimele și antonimele
egături de familie e ciențe de auz Autism Omonimele uvintele polisemantice
acanța de vară E periențe personale Redactare: crisoarea
om ni în străinătate Interculturalitate: imba rom nă în Europa
Lectură: e tul literar iparul te tual narativ omunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă rom nă
aratorul persona e tul nonliterar de pretutindeni
Comunicare orală: onte tul de comunicare Recapitulare
Evaluare
11
U1 E

Lavinia raniște De un e sunt e tul narati literar n ro ă

n. 1983
ata pentru ceva nou
1. a. esenează tabelul de mai os în caiet. ompletează l apoi cu c t mai multe cuvinte/
structuri care să se potrivească ecărei coloane. Ai în vedere modelul dat.

Cum sunt eu? Cum e lumea mea?

Este o scriitoare și b. ecitește tabelul de la punctul a. ormulează un enunț în care să precizezi dacă
traducătoare e istă o legătură între felul în care ești tu și lumea ta.
contemporană. ele
2. ți imaginezi că lumea ta va arăta la fel peste zece ani ar tu
mai recente romane
publicate sunt 3. Lectura unei imagini. ătălin ădărău este un artist care are e periența de a
, locuit și muncit în străinătate de t năr aspect re ectat tematic în creația sa. Privește și
și tu lucrarea de mai os redată în trei momente diferite ale mișcării ei. rmărește lucrarea
și în format video acces nd manualul digital.
premiat în 2022 la e vezi în imaginile de mai os e crezi că reprezintă acestea
categoria la e culori au fost utilizate e ce crezi că le a ales artistul
ala Premiilor o a e mesa despre lumea artistului sau despre lume în general crezi că transmite
ăde de pentru imaginea
iteratură crisă de e ce crezi că a ales acest titlu
emei . A scris și seria
de cărți ,
dedicată copiilor.
este un te t
inedit.

Perpetuum (sculptură cinetică, silicon, sticlă, metal, 130 x 70 x 110 cm, 2015-2016)

4. itește te tul de avinia raniște.

12 De unde sunt eu?


Text de bază
e nitiv
de avinia raniște
unica ne așteaptă în poartă. as geamul mașinii și i
fac cu m na. ar apoi c nd ne oprim și cobor m îmi dau
seama că e de fapt străbunica. eamănă foarte bine de la
distanță par surori identice nu mamă și ică.
unica iese și ea repede. Mama mă îng iontește și zice
u te și pup o pe mămica.
mi t răsc picioarele grele și um ate după drumul de
două zile din pania. Mă duc către bunica dar ea la
r ndul ei spune
Pup o pe mămica înt i
ea mai în v rstă dintre mămici primește cu m ndrie
onoarea de a prima pupată de strănepoată. n timp ce
întind buzele țuguiate către obra ii ei vește iți mă apucă
de umăr. u mi dau seama dacă se spri ină de mine sau
poate doar mă veri că să vadă dacă nu cumva mă sparg
repede dar mă str nge at t de tare cu forța ei incredibilă
înc t îmi amintesc pe loc ce mi a spus mama de vreo
c teva ori că ea și străbunicul singuri au ridicat cu
m inile lor casa asta în după amiezile libere c nd veneau
de la fabrică.
Aici am stat și noi o vreme. i o să mai stăm indcă
acum ne am întors de nitiv. ine am mai venit o dată
de nitiv în urmă cu vreo trei ani și n am rezistat dec t
o vară.
Atunci a demolat tata casa din grui1. umpărase
trei pătrimi din ea de la verii lui și voia să facă
acolo o casă nouă pentru mine și fratele meu.
ntre timp frate meu a terminat liceul în
pania și s a anga at șofer de tir la
niște rom ni. e a spus
E U1
că e fericit că vede lumea deși vede numai șosele și
parcări. ar îi place să asculte posturi de radio în limbi pe
care nu le înțelege caută emisiuni politice sau culturale
unde se vorbește mult. Muzică ascultă doar c nd e obosit
ca să l țină treaz.
rate meu obi are urec e bună pentru limbi străine.
orbește spaniolă super bine. Pe locul doi sunt eu pe trei
tata și pe patru mama care are niște s uri foarte
rom nești. Mereu se dă de gol că nu e de acolo. Eu nu mă
dau de gol. ici numele nu mă dă de gol. Mă c eamă
ătălina care acolo e atalina și care ar putea să e un
nume de al lor. e fapt c iar îmi place mai mult așa.
ata îmi face o poză cu mămăile așa le numim pe
bunica și străbunica. rea s o pună pe grupul nostru de
atsapp pe care obi l a creat și l a denumit amil .
Pe grup ne scrie vești. Mă rog nu prea scrie mai mult
trimite poze și noi răspundem tot cu poze și apoi trebuie
să ne imaginăm restul poveștii. n primul r nd să ne
imaginăm că el e bine.
unt multe feluri de a scrie lucruri.
escărcăm baga ele din mașină dar ultima geantă de
voia răm ne și tata ne anunță că el va sta în grui.
ar l a apucat b zd cul2 o întreabă bunica pe mama.
VOCABULAR/NOTE
1
– s. n. pisc coastă de
deal.
2
– e pr. a i veni
cuiva pe neașteptate pofta
de ceva a l apuca pe
cineva toanele.
De unde sunt eu? 13
U1 E
e data asta cred că e de nitiv spune mama.
unica își dă oc ii peste cap iar eu mă întreb oare ce
înseamnă b zd c . Am o senzație vagă că am știut
cuv ntul ăsta mai demult. ar de c te ori vin la mămăi
după o perioadă mai lungă limba rom nă îmi fuge un pic
de sub picioare. Am nevoie de puțin timp să devină din
nou stabilă.
u știu ce s a înt mplat între ai mei și la ce se referă
mama c nd spune de nitiv dar am o presimțire că nu e
de bine așa că nu le cer e plicații. u acum.
Mă duc în bucătărie cu străbunica. Miroase a ars.
ar mi s a stins candela zice ea și și face cruce către
peretele cu icoane. oamne umnezeule ce vrei să mi
spui
u e bun tilul mămică de ce nu iei din punga aia
nouă o întreabă bunica și ușa se tr ntește în urma ei de
la curent.
A venit să ne aducă o crenguță de tei într o vază
îngustă apoi iese repede și ne lasă singure.
tai os zice străbunica și mă apasă iar pe umăr cu
m na ei ca un clește de er.
Mă așez pe băncuța de lemn la perete.
a zi cum e pe acolo începe ea.
E cald îi spun.
Mai cald dec t aici
aaa. i lumină foarte puternică zic eu. Parcă e alt soare.
e ții de carte întreabă.
um adică
Adică la școală cum e nveți bine
î zic eu.
Așa mămică să te ții de carte că altfel
a ungi la mătură.
Mi se pare că vorbește ciudat uneori
nu prea înțeleg ce zice. Poate asta e o
e presie pe care eu n o știu
14 De unde sunt eu?
upă aceea urmează un moment lung de tăcere.
trăbunica privește candela stinsă.
Aveți ce m nca pe acolo zice ea.
ot îi trage cu m ncarea. e c te ori vorbim pe cameră
cu mămăile nu uită să întrebe dacă avem ce m nca.
ar îmi aduc aminte ce mi spunea mama că străbunica
a trecut prin război și foamete și erau patru surori care
împărțeau aceeași perec e de panto așa că ar trebui să
m respectuoși și să nu r dem c nd ne întreabă dacă
avem ce m nca.
e măn nci tu pe acolo insistă străbunica.
Păi săptăm na trecută am m ncat niște greieri
crocanți erau într o pungă așa ca de c ipsuri și tata mă
lma ca să i trimită lui obi pe grup dar după ce a înc is
camera i am scuipat zic dintr o răsu are.
oamne Maica omnului spune străbunica și și
face cruce.
i am mai m ncat melci de două ori am zis însu ețită
pentru că acum aveam un subiect de discuție care ne
interesa cu adevărat pe am ndouă.
Melci de pe stradă mă întreabă ea.
u știu de unde erau. Poate erau din grădină.
oamne ce a mai apărut acum zice ea și se înc ină
încă o dată iar faptul că și face at tea cruci din cauza
mea mă face să mă simt bine într un mod pe care nu prea
pot să mi l e plic.
u i spun că mama are o cremă de față cu bală de
melc care în spaniolă se numește baba de caracol3 ceea
ce mie îmi sună teribil de amuzant. nd mă fac mai mare
vreau să scriu ocuri video și primul pe care o să l
scriu o să se c eme ală de melc . O să e super
sc rbos. ar deocamdată nu m am g ndit
e act ce se înt mplă în el.
Mama zice că dacă vreau să scriu ocuri
video să citesc basmele rom nilor că
sunt pline de idei s ngeroase.
u te și împacă l pe tăticu tău
zice dintr odată străbunica. eamă l
încoace la masă.

es afară și pe marginile maidanului proaspăt asfaltat
de peste drum văd găini care ciugulesc din puținele
buruieni care au răzbit pe margine. umea încă și lasă
păsările libere pe acolo dar ele nu mai au unde scurma4.
Pe asfalt un băiat se plimbă în cerc cu o bicicletă. E
după amiază t rzie și soarele ițit5 pe sub niște nori indigo
aruncă pe os o lumină caldă. ăiatul și bicicleta au umbre
lungi și frumoase iar eu scot imediat telefonul și fac un
video de șapte secunde. El se vede lmat și se ridică într o
roată dar pierde controlul bicicletei. ade pe spate dar
aterizează în picioare.
Mă apropii să l întreb dacă l deran ează că l am lmat
așa cum ne a învățat proful de abilități sociale la fosta
mea școală din pania. i pe mămăi le întreb mereu dacă
sunt de acord deși pe ele n am de g nd să le pun pe
i o .
Așteptam să ieși spune băiatul cu m na streașină6 la
oc i.
mi dau seama că e Mi ăiță nepotul lui Petre.
nc iu său a fost coleg de școală cu tata e plecat de
nu știu c nd. El e cel care l a c emat pe tata prima dată
în pania. nd eram mică de tot înainte să plecăm mă
ucam o grămadă cu el și cu soră sa.
E U1
i spun că mă duc în grui să l c em pe tata la masă și
el se oferă să vină cu mine.
Mă întreabă cum e în pania și eu spun că e cald indcă
nici nu știu de unde să încep această poveste. eocamdată
nu vreau să i spun că răm nem de nitiv pentru că o să
mă întrebe de ce.
Mergem pe marginea șoselei și mașinile v ie7 pe
l ngă noi. Mi ăiță vine în spatele meu duc nd bicicleta
de g idon. recem pe l ngă casa lor care e c iar în curbă
și care e lovită periodic de mașini sau camioane. n camera
aia din față nu stă nimeni și s au obișnuit așa să le e
lovită din c nd în c nd indcă n au cum să ia casa în
spinare și să se ducă cu ea mai la deal.
Mi ăiță a făcut rost de un spra cu vopsea acum ceva
vreme și a scris mare pe casă A E E . i cum e prima
curte la intrarea în sat pare că acela e un avertisment
legat de tot satul.
n grui tata cosește iarba care a crescut mai mare de
șold. ot timpul c nd venim de dincolo mi se pare ciudat
să văd at ta vegetație acolo trăim într un oraș răsărit din
pietriș și păm nt galben. u prea vezi buruieni indcă nu
prea plouă. mi plac mult dealurile verzi dar c nd încep
să mă afund în iarba asta înaltă parcă și văd milioanele
de insecte care mișună ca niște vampiri minusculi. oate
vor s nge. Al doilea oc video pe care l voi scrie va
despre niște căpușe per de8 să nu uit să mi notez în
urnal această nouă idee.
Mama spune că pentru a scrie ocuri video îți trebuie o
minte bolnavă iar eu sunt destul de normală dar mă
susține oricum.
VOCABULAR/NOTE
3
– în sp.
cremă cu e tract de melc.
4
– vb. a răscoli la
suprafața păm ntului cu r tul
cu ciocul cu g earele cu o
unealtă etc. .
5
– ad . care a apărut brusc
pe furiș.
6

– e pr. a și pune aduce

etc. palma deasupra oc ilor
pentru a se apăra de soare sau
pentru a vedea mai bine.
7
– vb. despre v nt ape
curgătoare corpuri care străbat
spațiul etc. a produce un
zgomot șuierător caracteristic.
8
– ad . fățarnic viclean
prefăcut.

De unde sunt eu? 15

U1 E
nd mă apropii de tata văd c t e de furios. A stat aici
singur toată după amiaza și și a rumegat g ndurile iar
acum se descarcă pe prima persoană care i iese în cale
adică eu. i spun să vină la masă și în sc imb el răspunde
acă are de g nd să plece înapoi nu ți dau voie să
pleci cu ea u mi dau acordul să plece singură
mi dau seama că e vorba despre mama.
ar n ați zis că răm nem îl întreb.
u și cu mine sigur răm nem zice el.
i atunci încep să mi țiuie urec ile indcă mi aduc
aminte c nd a plecat mama cu obi c nd tata era de a în
pania și pe mine m au lăsat la mămăi încă doi ani. u
mai vreau să mai plece nimeni. Mă simt dintr odată foarte
mică iarba aceea înaltă stă să mă îng ită.
obor panta. Mi ăiță stă tolănit l ngă bicicletă mă
așteaptă. Mă întind l ngă el și i cer niște apă iar el se
duce alerg nd la magazinul cel mai apropiat și se întoarce
cu o sticlă rece ca g eața.
Mă duce înapoi acasă cu bicicleta stau pe roată cu
obrazul lipit de spatele lui transpirat.
i e rău de la căldura asta strigă el printre zgomotele
mașinilor de pe șosea.
ar acolo de unde vin eu e mult mai cald de at t îmi vine
să i spun dar nu știu de fapt de unde vin. Poate că nu vin
nici de acolo și nici de aici și poate că mi mai trebuie mulți
ani de acum înainte ca să construiesc locul de unde vin.
Primele g nduri și trăiri
Pornind de la prima lectură a te tului completează în caiet o
sc emă asemănătoare cu cea alăturată preciz nd
A. două impresii pe care ți le a lăsat lectura te tului
. două emoții pe care le ai resimțit ascult nd/citind te tul
C. cu ce ai rămas în urma lecturii
D. ce ai înlocui în te t
E. prin ce ți a amintit te tul de lumea ta.
16 De unde sunt eu?
nd mă vede străbunica e sigură că am m ncat ceva
grețos și mi s a aplecat. a ea toate se înt mplă de la
m ncare.
a să ți trag eu aplecatele9 îmi spune.
i iar nu mai înțeleg vorbele astea ciudate nu știu ce
are de g nd să mi facă dar mă las pe m na ei.
unica îmi face v nt cu o carte de rugăciuni iar
străbunica își toarnă oțet în palme îmi dă pe la nas și
mă apasă pe înc eietură cu m inile ei ca un clește de
er p nă încep să țip.
a uite ce încălecate le are zice ea veselă că a
identi cat problema și mă masează cu putere pe antebraț
ca să mi desc lcească venele cum zice ea.
upă aia mă ciupește de obra i ca să mi vină s ngele
la loc și mai țip o dată.
Oțetul mă înțeapă în nări p nă îmi dau lacrimile.
nde a plecat mama le întreb și mă ridic în capul
oaselor.
a plecat nicăieri e în curte zice bunica și mă
str nge tare de umăr cu aceeași putere ca a maică sii.
orța lor îmi dă încredere.
O să u și eu c ndva ca ele mă g ndesc.
i dacă pentru a inventa povești în ocuri video trebuie
să descoperi niște strategii de supraviețuire o să încep cu
mămăile. n primul r nd trebuie să mi povestească ele
tot ce știu.
VOCABULAR/NOTE
9
– pop. a masa
antebrațul cuiva pentru a l
a uta să scape de greață.
A
B
C
D E
 E U1
Textul narativ literar tiu
Start Textul literar este produsul imaginației unui
scriitor.
1. ine este autoarea acestui te t um ai a at acest lucru
Autorul este creatorul persoana care produce o
2. Așa cum ai a at din căsuța cu informații despre autoare operă literară artistică științi că etc.
te tul este inedit. ncearcă să te pui în pielea aviniei Textul narativ literar este un tip de te t în care o
raniște și să completezi următorul e mail în caiet cu g ndurile voce numită narator povestește o înt mplare la care
acesteia. Atunci c nd avinia face referire la elementele iau parte niște persona e și care este plasată în timp
cționale pe care de a le ai regăsit în te tul poți și spațiu.
completa e mailul cu cel puțin două detalii din te t. Pentru a crea un te t literar în care să prezinte o
înșiruire de evenimente/acțiuni autorul va folosi
tiparul textual narativ țin nd cont de următoarele
raga mea prietenă uz
elemente
reau să împărtășesc cu tine o bucurie de autor. Mi
Acțiune înt mplarea propriu zisă
s a cerut să scriu pentru elevii de clasa a a un te t
construită ca o succesiune de
despre . M am g ndit să am un persona copil fată
înt mplări
care să povestească . oi mai introduce și alte
persona e desigur. Aș vrea ca persona ele să Personaje protagonistul/protagoniștii
vorbească și să cuprind în te t c teva elemente acțiunii
care îi interesează pe puștii de 12 13 ani cum ar .
arator vocea care spune povestea
Mi aș dori foarte mult ca toți cititorii mei să se bucure
de lectură așa că voi căuta să mă uit la lume cu oc i Timp și spațiu repere care arată c nd și unde
de copil și să construiesc și c teva scene amuzante. se petrece înt mplarea.
Oare cum se va numi te tul iar nu am idee încă.
e mai țin la curent. e reținut că toate aceste elemente sunt în egală
măsură produsul imaginației autorului.
alutări din ucurești
Lavinia
Integrez și creez
1. onstruiește două trei enunțuri în care să prezinți
3. E trage din e mailul de mai sus elementele care fac înt mplarea propriu zisă.
parte din lumea reală și cele care fac parte din lumea
cțională/imaginară. ompletează sc ema de mai os în 2. mparte te tul în zece fragmente. Oferă c te un
caiet cu elementele potrivite. cuv nt c eie pentru ecare.

Lumea reală Lumea ficțională 3. ormulează după o primă lectură tema te tului.

4. are sunt persona ele te tului esenează o artă a

persona elor evidențiind relația dintre ele.

5. e persona apare în toate

fragmentele e ce

6. Pe ce perioadă se desfășoară
înt mplările din te tul aviniei
raniște e anume te a a utat
în formularea răspunsului

De unde sunt eu? 17

U1 E

7. itește secvențele de mai os. opiază tabelul în caiet și completează l cu elementele

cerute.

Locul Personajele Ce se
ec ența
ntâm lării care apar ntâm lă

unica ne așteaptă în poartă.

ata îmi face o poză cu mămăile .
escărcăm baga ele din mașină .
tata ne anunță că el va sta în grui.
e data asta cred că e de nitiv spune
mama.

Mă duc în bucătărie cu străbunica.

es afară .
un băiat se plimbă în cerc cu o
bicicletă.
Mergem pe marginea șoselei și mașinile
v ie pe l ngă noi.

n grui tata cosește iarba .

obor panta. Mi ăiță stă tolănit l ngă

bicicletă mă așteaptă.

nd mă vede străbunica e sigură că am

m ncat ceva grețos .

8. a. rupează fragmentele delimitate de tine la e ercițiul 2 în funcție de următoarele

categorii

înt mplare propriu zisă abatere/îndepărtare de la înt mplarea propriu zisă.

b. n ce categorie ai trecut mai multe fragmente ăsește o posibilă e plicație.

aratorul-personaj
Start
1. acă ai lma secvențele din primele două alineate ale
te tului unde ai ține camera de lmat Alege una dintre
variantele de mai os și usti că ți răspunsul.
undeva sus de unde să se vadă totul
în geamul mașinii care a unge pe stradă
într o perec e de oc elari spion pe care i ar purta fetița.

2. ine spune povestea/înt mplarea

18 De unde sunt eu?

 E U1
3. ormulează pe baza te tului răspunsuri la următoarele întrebări. E plică modalitatea
în care ai găsit de ecare dată răspunsul.
e ce se mută de nitiv în om nia
familia ătălinei
tie bunica faptul că mama are o cremă de
față cu bală de melc
tie Mi ăiță că va răm ne ătălina de nitiv
în țară
e ce își dă bunica oc ii peste cap atunci c nd
mama îi spune e data asta cred că e de nitiv

tiu
Autorul poate decide asupra vocii care să spună povestea. Poate alege un narator
care să relateze la persoana a a din umbră sau poate să îi ofere această sarcină
unui persona care să nareze la persoana .
aratorul care povestește la persoana I:
este unul dintre persona ele te tului
nu are acces dec t la o parte din lume prin urmare nu îi poate prezenta cititorului
dec t ceea ce cunoaște ce i se înt mplă lui înt mplările la care este martor sau
despre care i au povestit alte persona e și ceea ce i a atras atenția
prezintă lumea prin ltrul propriei personalități
– va comenta ceea ce vede din perspectiva cunoașterii sale
– își va prezenta emoțiile și sentimentele în legătură cu ceea ce vede/povestește
– își va prezenta g ndurile cu privire la ceea ce vede/povestește.
poate face pauze în relatarea înt mplării propriu zise pentru a povesti un episod
din trecut sau pentru a da detalii despre un persona /un obiect ș.a.

Integrez și creez
1. a ce persoană se povestește e părți de vorbire din te t te au a utat la identi carea acesteia Oferă c teva e emple.

2. e știi despre naratorul persona um se numește e trăsături poți desprinde din te t

3. Pornind de la trăsăturile numite la e ercițiul anterior desenează naratorul persona .

4. aută în te t următoarele secvențe și grupează le într un tabel asemănător

cu cel de mai os în funcție de ceea ce reține personalitatea fetiței narator.

Emoții/Sentimente Senzații evoi/ nduri Cunoștințe

Am o senzație nu știu î mi țiuie urec ile

Am nevoie de nu m am g ndit Mă simt dintr odată
am o presimțire că nu vreau nu mai înțeleg
Mi se pare că îmi dau seama că mă g ndesc
De unde sunt eu? 19
U1 E

5. electează din te t pasa e în care naratoarea

Mă implic a. oferă o e plicație suplimentară despre ceva
Portofoliu. b. povestește un eveniment din trecut
c. e pune planuri pentru viitorul său
d. prezintă un persona
e. face a rmații generale despre lume.

6. ealizează o listă cu lucrurile pe care naratoarea declară că nu le știe sau nu le înțelege

în totalitate.

7. ui i se adresează următoarea întrebare e rol are acest fragment

Poate asta e o e presie pe care eu n o știu

8. itește a rmația de mai os. i se pare corectă sau incorectă usti că ți alegerea.

Fii și tu narator
e tul pune accentul pe emoțiile și incertitudinile naratorului persona
Povestește scena
apărute cu ocazia înt mplării propriu zise sosirea la bunici în om nia.
de la escărcăm
baga ele din mașină
p nă la să 9. aratoarea se oprește de trei ori pe parcursul relatării pentru a nota niște amintiri.
devină din nou ompletează tabelul următor cu factorul care declanșează amintirea și lucrul/
stabilă. din perspec- evenimentul despre care îi amintește fetiței. Ai în vedere modelul dat.
tiva bunicii
Factorul care Lucrul e enimentul in iață
de la nd mă eclanșea ă amintirea es re care și amintește
apropii de tata
p nă la u și cu
mine sigur răm nem
zice el . din
perspectiva tatălui.
10. e senzații/emoții resimte naratoarea atunci c nd își amintește că mama a plecat cu
Observă ce vei păstra
obi în pania iar ea a rămas singură acasă
și ce vei adăuga.

20 De unde sunt eu?

 E U1
Interpretarea textului 6. nd aude cuv ntul b zd c fata spune
imba rom nă îmi fuge un pic de sub
Integrez și picioare . a ce se referă prin această
creez secvență aută în dicționar
e presia de la care provine
1. nde locuiește ătălina împreună cu familia sa um această formulare.
arată traiul în acest loc

2. e simte naratoarea față de locul din care revine în

țară electează una dintre variantele de mai os sau
Limba română
propune alta usti c ndu ți opțiunea cu e emple
din te t.

7. aută în te t secvențele de mai os. ecitește

fragmentele corespunzătoare acestora.
Mi se pare că vorbește ciudat uneori nu prea
înțeleg ce zice.
i iar nu mai înțeleg vorbele astea ciudate .
e nu înțelege fetița în cele două situații uvintele sau
înc ntare tristețe situația din familie

8. e înseamnă ine rostește acest cuv nt e

ce crezi că fetița preferă să nu i ceară mamei e plicații
despre ce vrea să spună prin

9. e ce decide fetița să nu i spună lui Mi ăiță că răm n

de nitiv

repulsie 10. e a motivat o pe autoare să aleagă ca titlu acest

cuv nt

11. a apariția familiei în casa celor două mămăi candela

se stinge. ine acordă importanță acestui eveniment
e ce

12. aută în te t fragmente care conturează trăsăturile

străbunicii. u ce cuv nt/cuvinte c eie din lista de mai
recunoștință nostalgie. os este asociată imaginea acesteia

3. are sunt elementele din povestea ătălinei care arată m ncare muzică superstiții
că fata poartă cu ea aici ceva din speci cul vieții în pania
aută elemente care țin de traiul de zi de zi sau de educație credință mirare față de lumea nouă.
și notează le în caiet.

4. e persona e o întreabă pe ătălina cum este în pania

um răspunde ătălina acestei întrebări e o determină
să răspundă așa

5. ata a rmă despre mama ei că Mereu se dă de gol că

nu e de acolo . u cum faci să pari dintr un anumit loc
De unde sunt eu? 21
U1 E

13. e tul este o poveste de familie. u toate acestea
cuv ntul apare o singură dată în te t. n ce limbă
n ce conte t e mesa transmite apariția lui în altă limbă
14. ecitește replicile mamei. e ce crezi că sunt at t de
puține și de scurte e la ce persona a ăm mai multe
despre mama
15. Pe parcursul te tului ideea de a pleca este asociată cu
imaginea mamei. ecitește pasa ele de mai os și identi că
emoțiile fetei.
16. are este cel mai important rol al mamei Alege una
dintre ideile de mai os și motivează ți răspunsul.
Este cea care asigură legătura ătălinei cu lumea de
acasă prin poveștile despre familie pe care i le spune.
Este cea care asigură legătura dintre cele două
familii familia sa de origine formată din cele două
mămăi și familia întemeiată cu soțul ei.
eprezintă întreaga lume a ătălinei.
17. e ce crezi că fratele obi nu a venit cu ei în țară um
vrea acesta să își petreacă viața Prin ce se deosebește
obi de tatăl său

18. Pentru tine ce înseamnă onsideri că ecare

dintre noi are o de niție pentru

19. n urma ultimelor analize și interpretări cum poți

formula tema te tului

20. aratorul persona pare a într o situație de criză.

e/cine o a ută pe fetiță în nalul te tului să și recapete
încrederea forța

21. At t pentru ocurile video c t și pentru lumea reală

avem nevoie așa cum spune naratoarea de strategii de
supraviețuire . um i ar putea transmise fetei astfel de
strategii

22 De unde sunt eu?


Mă implic
1. ătălina se concentrează pe modelele
feminine din familia ei așa cum sugerează și
secvența O să u și eu c ndva ca ele mă
g ndesc. . u ai modele feminine în familia
ta are sunt acestea
2. Raportează textul la lumea ta ealizează
o listă cu cinci lucruri pe care le ai învățat
acasă după modelul de mai os.
E U1
tiu să învăț
Autoevaluare. ompletează în caiet următoarele enunțuri
astfel înc t să redai parcursul tău de învățare.
1. in aceste activități am reținut că
naratorul persona .
2. el mai di cil la lectura unui te t narativ
povestit la persoana mi se pare .
3. Mi a plăcut că .
4. e rămăsese neclar din clasa a a și am lămurit
cu această ocazie este .
5. red că de acum încolo mă voi descurca bine să .

Evoluez
PROIECT – DE UNDE VIN?
Sarcina de lucru
ealizează o lucrare artistică cu titlul e unde vin .
Termenul de realizare a proiectului
ouă săptăm ni
Procesul de realizare a proiectului
Pasul 1. itește a rmațiile de mai os și observă ce înseamnă pentru persona ul ătălina și pentru artistul
ătălin ădărău . Pornind de la acestea stabilește de unde vii tu asociind acest loc cu
o emoție o persoană un element/aspect important pentru tine.
Persona ul ătălina din te tul de avinia raniște ar nu știu de fapt de unde vin. Poate că nu vin nici
de acolo nici de aici și poate că mi mai trebuie mulți ani de acum înainte ca să construiesc locul de unde vin.
culptorul ătălin ădărău oamne ferește să trăim într o lume în care migrația n ar posibilă. Mie de
e emplu îmi place să cred că A ul nostru e foarte mi at și îmi place să cred că nu aparțin unui teritoriu. acă
pleci din Ad ud o să te întrebe cineva și de unde vii in Ad ud. acă pleci din rancea sau din Moldova o să te
întrebe cineva de unde ești in Moldova. acă pleci din om nia o să te întrebe cineva de unde ești. in
om nia. i dacă pleci din Europa o să te întrebe cineva de unde ești. in Europa. i așa mai departe .
Andreea Arc ip culptorul ătălin ădărău oamne ferește să trăim într o lume
în care migrația n ar posibilă 2021 scoala9.ro
Pasul 2. Alege forma lucrării tablou a ș prezentare digitală etc. .
Pasul 3. Pregătește ți lucrarea încerc nd să i c t mai creativ/ă.
Pasul 4. Organizați o e poziție cu lucrările și realizați un tur al galeriei pentru a vă nota observațiile.
Evaluarea proiectului
n evaluarea proiectului profesorul va ține cont de următoarele criterii
respectarea sarcinii de lucru și a timpului alocat
creativitatea în alegerea formei proiectului
originalitatea și e ciența prezentării.

De unde sunt eu? 23

U1 E

De la te tul nonliterar la cel literar și in ers consoli are

ata pentru ceva nou săptăm nă s au rela at. Au fost la muzee la toate muzeele
posibile. icea fata Mami să vezi monedele alea ale
1. Ai mai auzit spun ndu se despre cineva că ar putea grecilor . A vizitat și acuma își aduce aminte. Mi a zis că
persona de literatură/ lm n ce conte t e ce se spune acuma termină școala și pleacă n recia. a 18 ani ea se
așa despre unii oameni duce. Acum e în clasa a a 16 ani face. ar ea vrea să
plece în recia. i acuma comunică cu copiii. Apăruseră
2. a. ă un e ercițiu de imaginație. onstruiește un
atsapp și Messenger iar c nd o fost să venim de a
persona de carte aleg nd una dintre direcțiile de mai
începuseră să și facă copiii aceboo . i ea p n la urmă
os. aută în realitatea și e periența ta de viață elemente
i a găsit cu numerele de telefon pe atsapp și comunică
cu a utorul cărora să construiești un persona care să li se
și acuma cu foștii colegi în greacă. i muzica o ascultă fata
pară adevărat cititorilor tăi. esenează l și fă o listă de
în grecește ți o spune toată.
lucruri care l ar putea de ni. Precizează în ce scene l ai
ata n a uitat nimic. Ea era cu învățatu . A a uns de
vedea și cum s ar comporta.
preda la copii în clasă c nd era profesoara dusă doamna
familia.
îîî cum o c eamă asiroiu care i a fost dirigintă. A și
pl ns după ea. i acum mai vorbește cu ea pe Messenger
copilul neascultător.
în greacă. și dă tastatura pe grecește și scrie că nu poate
școala.
să nțeleagă pentru că e foarte grea. Erau cinci tipuri de i
patru tipuri de s în alfabet. E acolo trebuia să știi unde
profesorul îndrăgit de elevi.
se pune i ul respectiv s ul respectiv deci foarte di cil am
zis eu. eci eu descifram din dicționarul ăla îți dai seama
Ei aveau o poezie vă dau un e emplu eu e act pe un r nd
descifram ca să îmi dau seama despre ce este vorba în
lecția aia
b. crie un e mail adresat unui prieten/unei prietene în oi stăteam în afară de sat la 3 m. opiii mergeau cu
care să i spui cum ai ales să ți construiești persona ul. bicicleta îi mai ducea patronu deci ei plecau și pe
ploaie nu lipseau niciodată că le plăcea.
Start e am întors acasă și iară ne am dus înapoi. am mai
dus o tură că am zis că mergem de nitiv
Citește, cu atenție, următoarele fragmente. ranscriere și adaptare după discuția
Textul A lui aler imion osma cu o mămică
în cadrul proiectului
Mi am luat de aicea din recia dicționare în limba
greacă și greco romană am luat alfabetul pentru fată
Am luat matematică alfabetul istorie geogra e și multe
alte cărți.
e am luat ca să pot să mă descurc cu ei la școală dar
norocul o fost de la soartă cred că acolo era o mămică
rom ncă la școală măritată cu un grec. i cu ea am avut
noroc cel mai mult. Ea ne a tradus c nd aveau loc
ședințele c nd trebuia să cumpăr ceva esențial pentru
clasă că nu era ca la noi eci ce au vizitat copiii mei
acolo aici n o să mai poată niciodată c iar dacă o să e
pe salariu. O făcut și o vizitat poate mai multe ca la noi.
opiii mei au fost unde i mi locu păm ntului în recia.
Au fost la Arenele romane copiii mei la mare în ecare
24 De unde sunt eu?
 E U1
Textul
onform Autorității aționale pentru repturile Persoanelor cu izabilități opii și Adopții A P A 7 136 de
copii aveau părinții plecați la muncă în străinătate în decembrie 2020. intre aceștia 13 2 3 de copii aveau ambii
părinți plecați peste otare și 9 09 de copii proveneau din familii în care părintele unic susținător era plecat.
Evoluția în timp a datelor centralizate de ANPDCA:

Cu un singur Cu ambii Cu părinte unic Lipsiți complet Intrați în sistemul

Anul Total părinte părinți susținător de grija de protecție
plecat plecați plecat părintească specială
2020 decembrie 7 136 2 7 13 2 3 9 09 22 662 30 7
2019 decembrie 91 3 9 262 1 8 8 11 723 27 001 3 00
2018 decembrie 92 027 62 890 16 331 12 806 29 137 36 9
2017 decembrie 9 896 6 701 17 2 12 770 30 19 3 730
2016 decembrie 9 308 62 978 18 6 6 13 68 32 330 3 870
201 decembrie 8 19 3 07 21 610 10 077 31 687 227
201 decembrie 82 339 98 22 0 0 10 3 32 8 37 3
2013 decembrie 80 036 7 39 22 329 10 313 32 6 2 3 67
2012 decembrie 79 901 6 917 22 993 9 991 32 98 33 6
2011 decembrie 83 6 8 9 70 23 92 10 26 3 188 36
2010 decembrie 8 08 8 037 2 67 10 80 36 0 7 3
2009 decembrie 8 60 8 66 26 72 10 68 36 9 0 3 623
2008 decembrie 92 328 3 12 28 79 10 08 39 203 3 68
Adaptare după salvaticopiii.ro

1. espre ce este vorba în ecare te t
2. a ce se referă ecare te t la lumea reală sau la o lume
imaginară usti că ți răspunsul cu e emple din ecare.
6. rupează informațiile din te tul A oferite de mamă
într un tabel asemănător cu cel de mai os. Ai în vedere
modelul dat.

3. e tul A reprezintă un pasa transcris și adaptat după o ificultăți ucurii

discuție cu o mamă care a lucrat în recia și a decis să își
ia și cei doi copii cu ea. e ce ar trezi interesul un caz
particular a în considerare variantele de mai os și
motivează ți opțiunea.
E periența descrisă de un om este mai ușor de
înțeles de public dec t niște date o ciale.
n om poate oferi detalii despre e periența trăită
complet nd astfel informațiile brute de tip cifre.
4. Limbă vorbită. Limbă scrisă. denti că în te tul A
cuvintele/structurile care aparțin limbii vorbite.
5. e înseamnă um ai e plica titlul proiectului
Mama care povestește despre
e periența ei în recia poate considerată
7. n te tul e istă un tabel corelat cu conținutul te tului.
ecitește acest tabel. tabilește dacă a rmațiile de mai
os sunt corecte sau incorecte.
a. umărul copiilor cu ambii părinți plecați în
străinătate a scăzut din 2010 p nă în 2020.
b. in 2010 p nă în 2020 au fost doi ani la r nd în care
numărul copiilor intrați în sistemul de protecție
specială a depășit 000.
c. ei mai mulți copii cu un singur părinte plecat la
muncă în străinătate au fost raportați în decembrie
2016.
d. ei mai puțini copii cu părinte unic susținător plecat
peste otare au fost raportați în decembrie 2020.
De unde sunt eu? 25
U1 E

Care este atitudinea autorului/emițătorului

față de cele prezentate?
8. maginează ți că ești un prezentator de știri. Prezintă în și e primă sentimentele u își arată emoțiile
fața clasei datele din tabel care ți se par cele mai importante. și emoțiile este puternic este distant. u se
implicat afectiv. implică afectiv.
9. denti că autorul/sursa ecărui te t.
Cum reacționează cititorul față de lectura textului?
10. are este scopul ecărui te t e cauți în calitate de e lasă purtat de lumea și pune întrebări
cititor atunci c nd citești aceste te te imaginară creată. despre cele prezentate
escoperă mesa ul cu instrumentele de
11. Pe ce se pune accentul în primul te t pe comunicarea
te tului cu instrumentele veri care a realității
unei viziuni asupra celor prezentate sau pe transmiterea
speci ce lecturii te tului pe care le a învățat
de informații ar în al doilea te t E plică de ce.
literar. n funcție de veri că sursa caută
12. ealizează pentru ecare te t o listă de trei cuvinte cititorul său te tul poate informația și în alte
despre care poți spune că sunt folosite cu sensul lor cel avea mai multe surse. ormulează
mai cunoscut. semni cații. mesa ul în
concordanță cu cele
tiu e primate de autor în
te t.
Pentru a stabili dacă un te t este literar sau
nonliterar putem avea în vedere întrebările și
răspunsurile din tabelul de mai os.
Integrez și creez
Textul literar Textul nonliterar
1. ădița este o fetiță care
Ce se așteaptă cititorul să găsească în text?
răm ne cu bunicii materni tatăl
O lume imaginară nformații reale și sora ei mai mare atunci c nd
cțională creație a unui elemente din realitate. mama ei pleacă la muncă în
autor. Această lume poate străinătate. Ea este persona ul
unui roman de an ungu
complet diferită de ,
lumea noastră publicat în 201 . itește
creată pentru a a rmațiile autorului an
semăna cu lumea ungu legate de acest
noastră. roman și de activitatea de
Care este scopul textului din perspectiva autorului? scriitor.
Producerea unor emoții nformare prezentarea A. onte tul nt lnire cu un scriitor într un spațiu
divertisment. realității. public

Cum este scris textul? Pentru un anumit tip de proză o mare parte din talent
constă în empatie. u cred că talentul este o licoare pe
imba ul este e presiv imba ul este
care o bei și devii talentat. red că e un comple alcătuit
iar cuvintele pot standard iar cuvintele
din foarte multe ingrediente printre care empatia pentru
folosite cu alte sensuri sunt folosite cu
un anumit tip de proză. Asta se cultivă se învață se
dec t cele obișnuite. înțelesul lor cel mai
construiește.
Apar numeroase guri de cunoscut. neori apar
a scriitor ai o realitate foarte complicată în urul tău.
stil. termeni speci ci unui
e la culori materiale simțuri relații cu ceilalți lumea e
domeniu de activitate.
foarte bogată și complicată. ar în momentul în care tu

26 De unde sunt eu?


scrii o carte ai la îndem nă doar cuvintele. Așa cum un
ar itect are cărămidă tu ai cuvintele. oată bogăția asta a
lumii tu trebuie să o convertești în cuvinte și cu acele
cuvinte să faci o carte. oată această realitate trebuie să o
trezești în cititor dar trec nd o prin sita îngustă a
cuvintelor.
Adaptare după o discuție între an ungu și
adu ancu la librăria umanitas din ibiu ianuarie 2017
. onte tul estival de literatură
Este un roman despre copilărie. Aceasta a fost miza și
ca viziune și din punct de vedere lingvistic este romanul
unei copilării contemporane. n plan secund apar multe
alte teme iar tema cea mai discutată este cea a emi-
grației un subiect la modă de altfel. E un roman despre
naivitate despre limba ul copilăriei despre modul în
care copiii văd lumea.
e vorbă cu an ungu despre un festival
c t un oraș de mare publicat în 201 în emne une
2. n ce constă în opinia lui an ungu talentul unui
scriitor
3. e spune an ungu despre realitate Poate aceasta
o sursă de inspirație pentru un autor
4. u ce altă profesie este comparată cea de scriitor Pe
ce se bazează această comparație
E U1
9. i ar util în calitate de cititor să ai acces la te te/
ocazii în care să cunoști un scriitor și să a i despre cum își
selectează temele din realitate și cum construiește de la
zero o lume cțională E plică de ce.
Evoluez
1. Portofoliu. Așa cum ai descoperit înt lnirile cu scriitori
precum an ungu în librării sau la festivaluri literare îți
dezvăluie detaliile din spatele creației. rmărește pe
ou ube discuții despre cărți
cu scriitori ca Adina
osetti Ale Moldovan
Ale onovici și alții.
otează ideile care ți
s au părut interesante.
2. Alege un scriitor/o scriitoare pe care îl/o admiri.
ealizează o listă de cinci întrebări pe care ai vrea să i le
adresezi c iar tu dacă ai avea ocazia. acă ai posibilitatea
invită l/invit o să ți răspundă la aceste întrebări și
realizează un material video/audio.

5. electează din declarația lui an ungu de la

estivalul de iteratură tema cea mai discutată a
romanului.

6. are ar putea mesa ul din declarația de la

estivalul de iteratură electează două
a rmații ale scriitorului care te au a utat în
formularea mesa ului.

7. aută pe internet cuv ntul . a ce

tipuri de te te ai găsit mai multe referiri/
trimiteri – literare nonliterare multimodale
spectacole de teatru artă vizuală lm ș.a.
Pentru ce tip de te t crezi că este mai
potrivit/ă acest subiect/această temă

8. onsideri că înainte de a crea un produs

artistic pe o temă precum migrația un autor
citește și te te nonliterare despre acest
subiect e fel de te te nonliterare ar putea
citi u ce scop

De unde sunt eu? 27

U1 E .P O O A E

cunoaște lumea cu oc ii altuia e tul nonliterar

ata pentru ceva nou
1. Ai fost vreodată nevoit/ă să te muți într o altă școală 3. rmărești reporta e/bloguri/vloguri de călătorie Pot
într un alt oraș într o altă țară etc. acă da povestește le acestea o modalitate bună de a cunoaște lumea atunci
colegilor e periența ta. acă nu c nd nu poți a unge zic în unele locuri umește și alte
încearcă să te pui într o astfel de mi loace de a călători virtual.
situație și să te g ndești la ce ai face
4. Mi ai alea este un important eseist și lozof rom n
pentru ca acel loc nou să devină
reprezentativ pentru perioada culturală dintre cele două
.
războaie mondiale. itește cu atenție următorul te t
2. ți place să călătorești e ce le e tras din volumul 1928 de Mi ai alea.
place oamenilor să călătorească

Text de bază
iar terminarea lor în larga piață atalonia amintește de
arcul de triumf toile5. itlurile sunt de multe ori scrise în
de Mi ai alea franțuzește. ot ce e elegant și 6
e anunțat după moda
Aspectul imediat pe care l oferă arcelona e curat1 pariziană. e poate deosebi aici un snobism7 francez cum
francez. trada și vitrinele sunt alcătuite la fel ca la Paris. se poate deosebi unul anglo sa on la Paris. arcelona e
afenelele și bistrourile 2 au același mobilier și același un minunat oraș modern elegant și vesel de proporția
stil interior. ulevardele centrale faimoasele ramblas 3 Milanului sau M nc enului. iața e ușoară și săltăreață.
catalane seamănă bine cu amps l s e 4 de la Paris Peste tot răsună gluma și c ntecul. a și la erlin și Paris
și poate numai ca în aceste orașe se găsește la arcelona
un cartier întreg consacrat vieții de noapte.
Music-halluri8 dancinguri9 berării cafenele
trimit atmosfera lor încărcată de
VOCABULAR/NOTE
tutun și de voluptate10
1
– aici într adevăr c iar.
r ncedă în aerul greu
2
– s. n. restaurant mic în
care se servește rapid. de senzualitate al
3
– în sp. bulevard. nopții catalane.
4
– important
bulevard din Paris.
5
–
adesea numit și Arc de
riomp e de l toile după
numele pieței în care se a ă.
6
– în fr. șic elegant.
7
– s. n. atitudinea unei
persoane care admiră cu orice
preț tot ce este la modă.
8
– s. n. spectacol
bazat în general pe o acțiune
dramatică unitară care se
desfășoară altern nd scenele
vorbite cu numere muzicale și
coregra ce.
9
– s. n. local unde se
dansează.
10
– s. f. înc ntare
satisfacție.

28 De unde sunt eu?

 E .P O O A E U1
P nă t rziu către dimineață c iote acorduri de c itară Madrid un adevărat castilian îți va spune că cel mai
coruri clocotesc și se sting unul după altul. decăzut mediu din lume centru de perdițiune13 și
atalanii au caracterul mediteraneean desc is și perversitate se găsește tocmai la
activ. Ei sunt comercianții industriașii și politicienii arcelona. i catalanul va a rma e act
peninsulei. Aici în oresc fabricile de țesături de contrariul.
metalurgie culturile agricole cele mai modernizate. ub iața spaniolă e făcută din
aspect economic și te nic atalonia e cea mai înaintată tensiunea luptele acordurile
provincie. Ea se pl nge adeseori că trebuie să întrețină compromisurile și armistițiile
toată viața sărăcăcioasă a celorlalte ținuturi ca o rudă castiliano catalane. Acest du
mai bogată familia în mizerie. blet în compoziția lui discor
u toate acestea barcelonezul e mereu vesel. e dantă1 alcătuiește speci ci
nimic nu diferă mai mult dec t de castilianul aspru tatea su etului spaniol.
mistic bigot11 orgolios înc is. Pe această opoziție
psi ologică se bazează și rivalitatea nepotolită
dintre cele două provincii mai mult dec t pe VOCABULAR/NOTE
trecătoare animozități12 de ordin politic. a 11
– ad . care urmează
cu severitate preceptele
rituale ale unei religii.
12
– s. f.
dușmănie neînțelegere.
13
– s. f. corupție.
1
– ad .
nearmonios nepotrivit.

Start
1. espre ce este vorba în te tul citit
2. u ce seamănă te tul citit Alege dintre răspunsurile de
mai os și e plică ce te face să optezi pentru un răspuns
sau altul
a. un g id turistic
b. un reporta de călătorie de la televizor
c. un blog/vlog al unui călător
d. o postare de pe o rețea socială
e. un te t literar.
3. n ce categorie se poate încadra te tul citit – literar sau
nonliterar Oferă argumente.
8. e tul citit a fost publicat pentru prima oară într o
revistă în 1928. are crezi că este scopul lui ui îi poate
de folos
9. Autorul care prezintă orașul este atent doar la obiective
turistice sau și la oameni eușește să redea o atmosferă
a locului um
10. Autorul remarcă o diferență de caracter
între locuitorii zonei arcelona și locuitorii
Madridului capitala paniei numiți
castilieni. are este aceasta și ce efect ar
avea în conviețuirea dintre aceștia

4. e tipar te tual predomină – narativ sau descriptiv 11. unoști persoane care obișnuiesc să
Motivează ți răspunsul. a rme lucruri despre cineva pe baza
locului unde s a născut sau trăiește
5. ine vorbește în te t
e părere ai despre acest obicei
6. e îl impresionează pe autor la orașul vizitat ealizează de a pune etic ete înainte
o listă de minimum trei elemente. de a cunoaște oamenii
e consecințe poate
7. u ce alte orașe europene compară autorul arcelona avea
denti că în ecare caz elementul de conținut ce stă la
baza comparației.
De unde sunt eu? 29
U1 E .P O O A E
Integrez și creez
Citește fragmentele de mai jos, extrase din notele de
călătorie ale altor scriitori călători.
n pasagiu di cil. ute de automobile gonesc în
sus în os. in c nd în c nd agentul face un semn.
Mașinile stopează. ă treacă pietonii. ute iute oana
a reînceput. Pe trotuar a rămas o bonă cu un cărucior
în care g ngurește un copil. Agentul o zărește și
imediat semnalul de oprire se repetă. ăruciorul trece
pe sub botul motoarelor nerăbdătoare urmărit de
pretutindeni de priviri pline de dragoste de sur suri
calde. iar fața agentului ursuz se îmbl nzește și
oc ii lui petrec cu emoție făptura mică.
Pe trotuare în prăvălii în autobuze în
metropolitane în localuri de spectacole pretutindeni
copilul are înt ietate. oc copilului espect
copilului Admirație copilului . unt lozinci
nee primate dar scrupulos urmate.
icăieri nu se observă un cult
mai pronunțat pentru copil
ca în ranța .
iviu ebreanu ultul
copiilor în
1931
Aici nu sunt nici clase nici catedre ci ecare pom
din parc e o clasă. opiii vin și se așează cu picioarele
încrucișate cu tăblițele pe genunc i în urul pomului
de care se reazămă profesorul. ecțiile sunt făcute în
boarea aceea parfumată a miilor de arbuști cu oare
albă și mireasmă de tăm ie. Parcul – mare sală de
cursuri – e înțesat diminețile cu sute de copii de
adolescenți și adolescente cari ascultă și învață
acolo în aer liber cu umbra pomului drept singura
umbră cu văzdu ul clar deasupra învăluiți de aroma
at tor ori.
umai în anotimpul ploilor cursurile se fac în
clase. i sunt clase mari cu ferestre luminoase clase
c t o terasă. opiii indieni se pot concentra at t de
bine înc t am asistat odată la patru clase făc ndu și
lecțiile pe o aceeași terasă fără ca unii să e st n eniți
de prezența sau glasurile celorlalți.
Mircea Eliade a antini etan în 193
30 De unde sunt eu?
eara între 6 și 7 c nd metroul este asaltat de
oameni ce se întorc de la lucru să te oprești la ieșirea
metroului undeva într un cartier depărtat în
augirard sau la Porte d Orl ans și să privești cum
cunoscuții își str ng grăbiți m inile cum toată lumea
aleargă coboară scările urcă scările tăc nd indcă
nimeni n are nimic de spus și indcă ecare
se grăbește. e unde vin nde se duc
u e om între toți trecătorii aceștia
care să nu și aibă povestea lui
bună sau rea deosebită sau
monotonă dar at ta sunt de mulți înc t
în mi locul lor nu mai ești conștient dec t de
faptul că viața trece și peste ei și peste tine
să și împlinească rosturile ei. entiment de
pierdere în mulțime în oraș în viață pe care
nicăieri nu l am încercat mai e act dec t aici
în galeriile populate ale metroului.
Mi ail ebastian 1931
1. aută în dicționar cuvintele necunoscute.
2. tabilește pentru ecare te t dacă următoarele
a rmații sunt adevărate sau false.
a. e tul arată ce observă un călător în locurile pe care
le vizitează.
b. e tul se concentrează numai asupra obiectivelor
turistice din locurile vizitate fără a prezenta
comportamentul oamenilor locului.
3. e tele oferite spre lectură în această au fost
scrise în aceeași perioadă istorică. Este important să știm
în ce perioadă istorică a fost scris un te t atunci c nd îl
citim e ce electează dintre variantele e puse mai os
și/sau oferă altele.
a. Evenimentele istorice trăite pot in uența modul în
care un scriitor vede lumea din urul său.
b. Autorii care scriu în aceeași perioadă pot g ndi la
fel despre unele lucruri.
c. ărțile scrise în aceeași perioadă pot semăna între ele.
AFLU MAI MULT!
punem despre oamenii care au trăit/trăiesc în
aceeași perioadă că sunt contemporani.
 E .P O O A E U1
4. amil Petrescu scriitor rom n contemporan cu ceilalți Învăț despre mine
din această lecție își numește un reporta de călătorie
e idee transmite acest titlu a în considerare Joacă-te. u ce fel de cititor ești itește descrierile de
în răspunsul tău și următoarea a rmație a lui iviu mai os și alege ce etic etă ți se potrivește. Apoi întreabă
ebreanu un prieten bun din clasă ce etic etă crede el că ți se
potrivește. n cele din urmă mergi la pagina 220 a
manualului și descoperă ce fel de cititor ești.
n orice călătorie mai important dec t toate
Peste 70 de puncte
priveliștile peisagiile și minunile naturii răm ne
omul. atura în sine nu e nici frumoasă nici ur tă Cititorul Elefant – ești un
nici măcar interesantă. umai su etul omului îi gigant al bibliotecilor
împrumută viață. rafturile nu mai au
secrete pentru tine.
itești și ce ți
5. Mircea Eliade iviu ebreanu Mi ail ebastian și amil
recomandă bunicii și
Petrescu au fost mari scriitori rom ni. rezi că notele lor
ce ți recomandă părinții.
de călătorie sunt mai interesante pentru că orașele au
ți păstrezi timp să citești
fost prezentate de către niște artiști u ce alte
și cărțile la modă printre colegii tăi. u scapi nimic. alci
instrumente/arte ar mai putea prezentat orașul
apăsat și nepăsător prin lumea cărților toată lumea te
6. ectura la modul general poate considerată o moda respectă ești înțelept și respectat. ără tine scriitorii ar
litate de a cunoaște lumea cu oc ii celuilalt usti că ți niște ințe triste.
răspunsul cu e emple din e periența de lectură.
Între 50 și 69 de puncte

Cititorul Panda – îți place

să te retragi cu cartea în
m nă și să savurezi
ecare pagină. Ești cam
mofturos dar tu îți spui
că ești e igent. a orice
ursuleț panda dai pe afară
de drăgălășenie dar de fapt
ești cam alintat și teritorial nu ți place să te deran eze
nimeni c nd prinzi o poveste bună.

Între 20 și 49 de puncte
Evoluez
Cititorul elfin – cititul
Portofoliu. Așază te asemenea acestor observatori ai
este pentru tine o formă
lumii într un loc în care circulă mulți oameni.
de socializare. rei să
escrie tot ce vezi.
discuți cu alții despre ce
Alege un om din mulțime și încearcă să scrii o
citești să lași cărțile să
poveste din viața lui o înt mplare.
circule să le dai cu
Observă oamenii și spune ce emoții crezi că are
împrumut sau să le iei cu
ecare în momentul în care îi privești.
împrumut și să ți împărtășești
Adaugă tema în portofoliu. ecitește la nalul clasei a opinia. el nul este e trem de sociabil
a acest e ercițiu. eri că ce ai învățat nou despre cum și de ucăuș. Pentru tine cartea este o formă de a ți găsi
poți să descrii mai corect să povestești mai bine să cei mai buni prieteni și de a petrece timpul inteligent. ți
identi ci emoții. plac coperțile dar știi să udeci și interiorul.
De unde sunt eu? 31
U1 E .P O O A E

Evoluez
PROIECT – HARTA VIE A LECTURII
ălătoria zică nu e singura modalitate de a descoperi noi lumi. ectura poate și ea o călătorie destul de
interesantă. Anul acesta i ambițios/ambițioasă Pornește și tu asemenea lui olumb în descoperirea de noi
lumi. orabia ta va lectura iar ec ipa ul tău colegii și profesorul tău de la clasă. n prima fază a proiectului
vei lucra alături de colegii tăi apoi vei lucra individual.
Etapa înt i. aceți împreună o listă de cărți potrivite v rstei voastre care să ilustreze lumi c t mai diferite.
ealizați împreună o artă a lumii pe care să desenați coperțile cărților alese în funcție de două criterii
geogra ce
a. țara/regiunea în care se înt mplă acțiunea/la care se referă te tul
b. țara din care provine autorul cărții.
Mai os aveți o listă cu c teva recomandări. ompletați pe parcurs lista cu alte cărți care credeți că se
potrivesc proiectului vostru.
, Elif Shafak i li iang
at erine undell onstantin iriță
, Mark Twain ector Malot
Malala ousafzai ristina amb ules erne
on reangă , Emil acoviță
adu udoran Ale andru . termin
eremie o er abien rolleau
Etapa a doua. Pe parcursul anului școlar citiți cărțile alese adăug nd în portofoliu șe pentru ecare carte
citită desenați notați fragmente care v au impresionat g nduri etc. . ăutați ocazii să discutați despre cărțile
citite.
Etapa a treia. a nalul anului transformați arta coperților într o . um ăutați rețele de sens legături
între ce ați citit astfel
cărți pe aceleași teme
persona e care seamănă
lumi cționale care seamănă etc.
Etapa a patra. ealizează ți propria artă a lecturii incluz nd elementele din etapa a treia. Pune și un semn pe
coperțile cărților în care ai găsit persona e care se aseamănă cu tine.
Etapa a cincea. Prezintă arta realizată individual în fața clasei. n pregătirea prezentării ai în vedere
următoarele întrebări
n ce ordine ai citit cărțile um ai ales ordinea e a trimis cumva vreuna dintre cărți spre o alta
nde ai citit cel mai des
um te ai documentat pentru a așeza coperțile pe artă
e c te ori ai intervenit în clasă pentru a aminti de una dintre cărțile citite
e c te ori ai pomenit vreuna dintre cărți și în ce conte te
e carte a reprezentat o călătorie în urma căreia ai a at mai multe despre tine e ce

32 De unde sunt eu?


Contextul de comunicare
ata pentru ceva nou
1. etița din te tul aviniei raniște își pune problema
cum faci să nu te dai de gol c nd ești emigrant. n opinia
ta este cu adevărat necesar să te confunzi cu localii
etaliază răspunsul cu e periențe personale.
2. um se construiește prima impresie ontează unde și
în ce conte t te cunoaște cineva E plică de ce.
Start
Atunci c nd intri într-o altă cultură, devine o provocare
să construiești relații sociale după regulile culturii
respective. Felul în care saluți, te adresezi sau te comporți
poate fi foarte diferit de la o cultură la alta. Citește un
fragment din jurnalul anei, o fată de 13 ani care trăiește
în Franța, pentru a vedea ce provocări înt mpină aceasta.
Azi am învățat 1
cum zic englezii ce
numesc francezii . E cum ar veni salutul
francezilor. Adică se pupă pe obraz dar toți. iar se
pupă enorm oamenii din poporul ăsta i s niște c estii
ciudate adică nu numai că te pupi cu toată lumea cu
care te înt lnești nu e neapărat să i foarte apropiat
dar c nd a ungi într un grup trebuie să îi pupi pe toți
altfel e cu supărare. acă e vreunul pe care nu îl cunoști
și ar trebui să faci cunoștință cu el cum ar veni acesta
e momentul c nd apropiindu te de obrazul lui îi spui
numele tău. i apoi asta nu e nimic dar ind în tabăra
de vară unde s au adunat copii din toată ranța au fost
nenumărate situații amuzante. Ar trebui să aibă francezii
proverbul pune mi din care parte a ranței ești ca să
știu de c te ori să te pup. e 1 2 3 sau ori. A a nu
1
– în engl. calea cea grea pe propria piele.
OM A EO A U1
glumesc c iar e o c estie culturală a lor. i mai ales ar
cam trebui să știu cu care parte să încep – cu obrazul
st ng cu dreptul Amuzant nu Așa pare c nd scriu în
urnal seara în camera mea dar azi nu a fost c iar așa.
am numărat urnalule c te situații ciudate am trăit
astăzi în care am lăsat oamenii cu buzele întinse. e mă
oc eu cu proverbele și e presiile rom nești mi e dor
de ocurile din limba mea am numărat nici de c te ori
unul a pornit spre st nga și eu spre dreapta și era să ne
pupăm pe buze. u întreba u intru în detalii.
1. n ce conte t a învățat Oana cum se salută francezii
2. are sunt aspectele care o surprind pe Oana la francezi
3. e ce devine important pentru Oana în conte tul primei
înt lniri să știe din care parte a ranței este cineva
4. e tip de relație spune că are Oana cu cei despre care
vorbește
5. maginează ți momentul în care Oana le a comunicat
copiilor din tabără cine este. rezi că mesa ul ei a fost
înțeles de la început are ar putea di cultățile în
transmiterea mesa ului
6. n țara noastră care sunt conte tele în care te pupi cu
cineva pe obraz c nd te înt lnești
tiu
Atunci c nd comunicăm este important să ne
adaptăm la conte tul de comunicare. n ascultător va
înțelege ceea ce i se comunică în directă legătură cu
ceea ce numim conte tul comunicării.
Contextul de comunicare se constituie din mai
multe componente
contextul fizic – mediul/locul în care se
desfășoară comunicarea
contextul cultural – normele morale și obiceiurile
culturale ale participanților la comunicare
contextul social – tipul de relație dintre
interlocutori intențiile lor în comunicare și
informațiile comunicate
contextul temporal – momentul în care are loc
comunicarea ca secvență a unui șir comunicativ.
Adaptarea la conte tul de comunicare presupune
să alegi ce se poate comunica e cient în
conte tul tău
De unde sunt eu? 33
U1 OM A EO A
să alegi modalitatea de a transmite mesa ul în
funcție de tipul de relație/interacțiune
să i atent/ă la limba ul nonverbal mimică gesturi
privire mișcări ale corpului și la cel paraverbal
intonație intensitatea vocii ritmul vorbirii
să înțelegi ce valori/obiceiuri culturale are cel
căruia i te adresezi
să adaptezi ceea ce transmiți în funcție de
momentul în care are loc interacțiunea.
Integrez și creez
Lucrați în perec i. Joc de rol.
a. onstruiți pornind de la situațiile date mai os un
dialog de 6 8 replici. ucați dialogul în fața clasei. nainte
de a începe să construiți dialogul stabiliți
unde are loc situația de comunicare
care este relația dintre cei doi interlocutori
care este scopul comunicării
cum se simte ecare interlocutor în conte tul de
comunicare dat.
Ești într un autobuz.
O persoană adultă
se apropie de tine și
încearcă să a e
detalii despre locul
unde locuiești
despre părinții tăi și
despre programul
tău zilnic.
Ești acasă alături de prietenul tău foarte bun care a venit
în vizită la tine. Acesta începe să îți povestească detalii
despre un eveniment din familia prietenului vostru
despre care tu nu știai și se îndreaptă ușor spre b rfă.
b. Pornind de la e emplele date scrieți pe un bilețel alte
două situații una desfășurată într un conte t public și
alta – într un conte t privat .
c. Puneți toate bilețelele într o cutie. iecare perec e va
e trage un bilețel și va e empli ca situația aleasă într un
dialog de două trei minute. eilalți elevi vor urmări
activitățile orale complet nd pentru cinci colegi c te o
șă de interevaluare după modelul de la pagina 222.
34 De unde sunt eu?
tiu să învăț
ealizează o șă de autoevaluare a activității tale orale.
otează de la 1 la 3 unde 1 înseamnă foarte puțin adevărat
iar 3 – în totalitate adevărat gradul de adevăr al ecărui
enunț de mai os.
A. Atitudinea față de activitate
Am citit cu atenție sarcina de lucru.
Am colaborat bine cu partenerul meu/partenera mea
i am respectat opiniile fără să monopolizez
activitatea.
Mi am manifestat interesul pentru tema primită.
M am g ndit la felul în care ar trebui să vorbească
persona ul meu.
. Palierele comunicării
omunicarea mea verbală a fost potrivită conte tului
de comunicare situației propuse și statutului social
al persona ului meu implicat în discuție.
omunicarea nonverbală a fost prezentă. Am e primat
emoțiile persona ului prin gesturi și e presii potrivite.
omunicarea paraverbală este ușor de identi cat. Am
folosit intonația corectă pentru ecare replică.
esturile și mimica au e primat același mesa cu cel
e primat prin cuvinte.
C. Participarea corectă la dialog
Atunci c nd am fost în rol de ascultător am avut un rol
activ încura ndu l pe vorbitor prin mimică și replici.
Mi am e primat în mod politicos dorința de a
interveni în discuție.
Am avut mereu o atitudine respectuoasă și
politicoasă față de celălalt participant la dialog.
Am adresat și întrebări ind alternativ și în rolul de
vorbitor și în cel de ascultător.
Am respectat spațiul personal al celuilalt participant
la discuție.
onul vocii a fost potrivit situației de comunicare
recreate.
Am fost atent/ă să se audă bine ce spun și să se
înțeleagă ecare cuv nt rostit.
. Cum am simțit eu activitatea
Mi a plăcut că a fost nevoie să imaginăm singuri o
situație de comunicare să otăr m rolurile și conte tul.
A fost bine că activitatea ne a solicitat să m spontani.
A fost greu să alegem ideea cea mai bună.
mi place că ne evaluăm între noi.
Autoevaluarea mi se pare utilă.
mi mai doresc astfel de activități.
 E EME E E O E A OM U1
Di ton ul ri ton ul iatul iftongul

ata pentru ceva nou Start

1. ntr o lecție anterioară ai citit mărturia unei mame
care e punea di cultățile de a învăța o limbă străină
Erau cinci tipuri de i patru tipuri de s în alfabet. E
acolo trebuia să știi unde se pune i ul respectiv s ul
respectiv deci foarte di cil pentru mine . u întotdeauna
nu în orice limbă o literă redă un sunet. e aceea pentru
un vorbitor de limbă rom nă limbă în care în general
scrierea redă rostirea poate di cil să perceapă mai
multe tipuri de sau de . u ce di cultăți ai înt mpinat
c nd ai învățat o limbă nouă
2. Joc în perec i.
a. Priviți imaginile de mai os. crieți pe un bilețel timp
de un minut c t mai multe cuvinte în care să folosiți doar
literele scrise pe planete.
upă e pirarea timpului stabiliți tipul de sunete
pentru ecare cuv nt obținut.
1. itește te tul următor și desparte în silabe cuvintele
scrise cu roz.
nd eram mică legasem un leagăn de o creangă.
reau s a ung steaua de acolo strigam bunicului.
O c t de sus s au suit dușmănoasele stele
u le mai văd le am uitat lumina curată.
Mi i inima tristă. Mama mi a scris c au tăiat
pomii din fundul grădinii leagănul putred
odată cu d nsul va căzut în buruieni
copilăria mea – și o măn ncă furnicile
Magda sanos 19 3
2. Precizează sunetele din care este alcătuit ecare cuv nt
despărțit în silabe la e ercițiul precedent.
l e a - g ă n

b. ombinați apoi grupuri formate din literele de pe c sv v c v c

planete de e emplu , , etc. cu literele de pe
sateliți. ncercați c t mai multe combinații. crieți
cuvintele obținute pe un alt bilețel. i pentru această
activitate aveți la dispoziție tot un minut.
tabiliți tipul de sunete pentru ecare cuv nt obținut.
3. Observă succesiunea de vocală și semivocală din
cuvintele de la e ercițiul anterior. um este pronunțat
acest grup

știgă perec ea care a scris cele mai multe cuvinte.

ă b
a c
î
d
â l
i și o semivocală pronunțate
e m
p
tiu
rupul de sunete format dintr o vocală și o
semivocală pronunțate în aceeași silabă se numește
diftong.
iftongul poate
ascendent alcătuit dintr o semivocală și o
vocală pronunțate în aceeași silabă
descendent alcătuit dintr o vocală
în aceeași silabă .

r
o s

De unde sunt eu? 35

U1 E EME E E O E A OM

Integrez și creez iatul

1. Alege varianta corectă de răspuns. eria în care e istă Start
doar cuvinte care conțin diftongi este
a. rumoare culoare picior viorea 1. esparte în silabe cuvintele scrise cu verde în poezia
b. p ine ceai dulceață geam Magdei sanos.
c. el m ine s au cioară
2. tabilește tipul de sunete al cuvintelor de la e ercițiul
d. deal ei doi vioară.
anterior. e observi
2. otează în tabelul de mai os diftongii ascendenți și
descendenți din lista dată tiu
iapă trei albăstrui mai miel miercuri ouă vocale a ate în silabe diferite dar alăturate
august verișoară mioară nai formează un iat .
iftongi ascendenți iftongi descendenți
Integrez și creez
1. denti că vocalele în iat din cuvintele din lista
Triftongul următoare
substantiv .
Start
1. evino la poezia Magdei sanos. esparte în silabe OBSERV!
cuv ntul scris cu albastru.
rupurile , , , , , , , urmate de
2. tabilește tipul de sunete din cuv ntul despărțit la o vocală nu formează diftong. Apare diftong doar
e ercițiul anterior. e observi dacă sunt în aceeași silabă cu o vocală și o
semivocală.
tiu ceas a s – nu conține diftong
rupul de sunete format dintr o vocală și două ceai a i – conține diftong nu triftong
semivocale pronunțate în aceeași silabă se numește Atenție la formele pronumelui personal și la
triftong . formele verbului . Acestea formează
diftong e
etc.
Integrez și creez
triftong
1. denti că triftongii din te tul de mai os. u trebuie confundată cratima care marc ează
pronunțarea împreună în aceeași silabă a două
cuvinte diferite cu linia de despărțire în silabe.
Eu vreau să dau curs invitației pe care mi au Astfel cuvintele conțin un diftong iar
făcut o și să iau parte la emisiunea de m ine. or cuvintele conțin un triftong.
apărea persona ele mele favorite leoaica ici și
tigroaica Mia. O să vuiască presa după apariția
spectacolului.

2. ăsește intrusul din ecare serie

a. aripioare miau citeau oaie
b. zmeoaică căprioară beau nemțoaică
c. mi au voal aseară c ioară
d. eu el ea ele.
36 De unde sunt eu?
 E EME
2. itește a rmațiile de mai os și decide pentru ecare
dintre acestea care este varianta corectă
uv ntul
conține
a. un diftong
b. un triftong
c. un iat.
uvintele
conțin
a. un diftong
b. un triftong
c. un iat.
uv ntul conține
a. un diftong
b. un iat
c. un iat și un diftong.
3. electează din te tul de mai
os grupurile de sunete învățate.
pune mi care mamă anume
ea mai scumpă e pe lume
Puii toți au zis de păsări
zarzării au zis de zarzări
peștișorii de peștoaică
ursuleții de ursoaică
șerpișorii de șerpoaică
tigrișorii de tigroaică
M n ii toți au zis de iepe
rul cepii a zis de cepe
nucii toți au zis de nucă
cucii toți au zis de cucă
toți pisoii de pisică
iară eu de a mea mămică.
Orice mamă e anume
ea mai scumpă de pe lume
ic ita tănescu
,
1981
E E O E A OM U1
tiu să învăț
uv ntul conține Autoevaluare. otează cu o cifră de la 1 la unde 1
a. un diftong înseamnă foarte puțin adevărat iar – în totalitate
b. un triftong adevărat gradul de adevăr al ecărui enunț de mai os.
c. un iat. Am descoperit că la nivel sonor o limbă are anumite
uv ntul conține tipare în care se grupează sunetele.
a. doi diftongi Mi a fost mai ușor să învăț despre diftong triftong și
b. un iat iat după ce mi am amintit despre sunetele limbii
c. doi diftongi și un iat. rom ne prin ocul de la începutul lecției.
uv ntul conține imt că e nevoie să mai e ersez cele învățate astăzi
a. un diftong prin noi e erciții.
b. doi diftongi
c. un diftong și un iat. Evoluez
Provocare la nivelul clasei. lasa voastră reprezintă o
comunitate. Aceasta constituie implicit și o comunitate
de vorbitori. mpărțiți vă în șase grupe și inventați cuvinte.
Pasul 1 iecare ec ipă va inventa un substantiv. eți
stabili împreună ce realitate să desemneze
de e emplu .
eți oferi apoi un înveliș sonor acestui
cuv nt. Aveți gri ă să sune rom nește
folosiți vocale consoane și un diftong pentru
a i da formă sonoră de e emplu .
iecare grupă va construi o de niție pentru
cuv ntul inventat și o va prezenta în fața
clasei.
Pasul 2 ucați vă cu aceste cuvinte. acă cineva din
comunitatea voastră nu știe la ce vă referiți
atunci c nd pronunțați unul dintre cuvintele
inventate unul dintre voi îl va rosti în
conte te de comunicare rești așază te
în mărul l am găsit c iar în
iar ceilalți se vor comporta
în consecință. u uitați un cuv nt rostit
aduce cu el realitatea pe care o desemnează.
Pasul 3 iecare grupă va prezenta de niția
profesorilor de limbi străine și îi va ruga să
traducă cuv ntul în acele limbi ind atenți
la particularitățile fonetice ale limbilor
respective.
De unde sunt eu? 37
U1 E EME E E O E A OM

Des ărțirea n silabe

ata pentru ceva nou
unetul este o vibrație. tiai că pentru a
dansa persoanele cu de ciențe de auz
apelează la ritmul perceput prin
vibrațiile podelei Alteori țin în m nă
un balon um at care transmite mai
ușor vibrațiile. ă și tu un e ercițiu
similar. a un balon um at și
lipește l de obraz în timp ce spui
c teva cuvinte. imte vibrațiile
în obrazul tău. um sunetele se
contopesc pentru a forma silabe
vei simți mai ales pauzele dintre
aceste grupări de sunete care se
pronunță împreună.
Start
Citește, cu atenție, textul următor care reprezintă
g ndurile unui elev de v rsta ta, pregătit pentru vacanța
la bunici.
E vară și voi merge iarăși la bunici la țară. u prea mi a
plăcut inițial propunerea părinților deoarece nu mai erau
copii de v rsta mea în sat dar am avut o consolare anul
trecut.
unicul știe o groază de lucruri. Are o pianină vec e
moștenită de la tatăl său și m a înc ntat în ecare zi cu
diverse partituri. e la el am a at foarte multe lucruri.
Mi a vorbit mult despre muzică. ac eet oven sau
Mozart au devenit preferații mei.
Povestea lui eet oven este uimitoare pentru mine. n
ciuda faptului că în ultimii ani de
viață a fost surd a reușit să
creeze cele mai apreciate
opere. Maniera în care sim-
țea vibrațiile pianului atunci
c nd compunea era superi-
oară auzului – un creion
ținut între dinți și cu
celălalt capăt așezat pe
pian îl a uta pe acesta
să simtă vibrația
sunetelor. Am înțeles că pentru cei cu de ciențe de auz
vibrația este mai presus de orice și am concluzionat că
natura are nenumărate soluții pentru nenumărate de ci-
ențe. unicul mi a con rmat. acă nu aveți un bunic așa
ca al meu vizionați materialul PA A E M –
ratamentul celor culți episodul 6 unde Ana Maria usu
punctează lucruri uimitoare despre acest compozitor.
unt sigur că voi învăța lucruri noi și vara aceasta.
unicii sunt o sursă inepuizabilă de informație.
1. otează din te t într un tabel asemănător cu cel de
mai os zece cuvinte monosilabice și zece cuvinte
plurisilabice.
Cuvinte monosilabice Cuvinte plurisilabice
2. um sunt despărțite cuvintele la capăt de r nd
3. espărțiți în silabe cuvintele scrise colorat și precizați
pentru ecare
a. numărul de silabe
b. tipurile de sunete din silabe.
4. um se comportă consoanele/grupurile de consoane
pe care le ai identi cat ar vocalele alăturate
tiu
Silaba este o unitate de pronunțare rezultată
dintr un singur efort respirator care conține neapărat
o vocală.
n limba rom nă cuvintele pot monosilabice sau
plurisilabice/polisilabice.
n scris atunci c nd despărțirea în silabe se face la
capătul r ndului cratima înc eie r ndul și nu se mai
reia la începutul următorului r nd.

38 De unde sunt eu?

 E EME E E O
tudierea comportamentului sunetelor din limba
rom nă și a modalității în care acestea se grupează în
cadrul silabelor a dus la formularea unor principii/
reguli de despărțire în silabe.
1. Atunci c nd o consoană se a ă între două vocale va
trece întotdeauna la silaba următoare , .
2. Atunci c nd două consoane se a ă între două vocale
prima răm ne l ngă prima vocală iar cealaltă trece la
silaba următoare l ngă a doua vocală , .
E cepție acă prima consoană este , , , , , , ,
sau iar a doua – sau ambele consoane trec în
silaba următoare .
3. Atunci c nd trei sau mai multe consoane se a ă
între două vocale prima consoană răm ne alături de
prima vocală iar restul consoanelor trec la silaba
următoare . e. coincidență două iepure albicios roiul.
E cepție acă între cele două vocale se a ă grupurile
, , , , , , , , sau primele
două consoane răm n alături de prima vocală iar cea
de a treia trece la silaba următoare . regula numărul 1 de la rubrica
4. ouă vocale alăturate nu pot coe ista în aceeași
silabă. Acestea se despart ind în silabe diferite dar
alăturate .
Integrez și creez
1. ncercuiește în ecare serie intrusul care nu respectă
prima regulă de la rubrica .
a. cireașă mătură casă revenire carte
b. masă itinerar apartament acum bunic
c. vinete profesor caiet păpușă învățătoare
d. vetust clu ean verandă balansoar temerar.
2. esparte în silabe cuvintele următoare respect nd
prima regulă de la rubrica .
ușiță manual fuziune încătușare marinare
me ent motivație o idare panoptic
3. ncercuiește litera corespunzătoare seriei în care toate
cuvintele sunt despărțite corect în silabe
a. os cior muș ca lun git ac tiv a stăzi
b. dov le cel mier le ca blat a cri tu ră ar cu it
c. ea lău ran sil va ni a su ple țe a gri cul tu ră
mul ti șor
d. sub stan tiv lit ru pis trui mad le nă
sim bo lism.
E A OM U1
4. Alege din seria următoare e cepțiile de la regula a doua
prezentată la rubrica .
distopic codru moștenire inspirare
atlantic rțoagă costiță lugubru
conductometru anesteziere agramat
5. esparte cuvintele următoare în silabe respect nd cea
de a treia regulă de la rubrica
sancțiuni Arctica sanscrită sancționare
sculptor lingvistică somptuar sombrero
abstractizare monstruozitate.
6. ncercuiește cuv ntul care conține vocale în iat din
ecare serie
a. clari care geamgiu pian duios c iar
b. coafor iubire aripioară afectuos bo deucă
c. creion tăm ie cianură substantiv roia albioară
d. tăiat aibă august baobab g eare
7. otează c te trei cuvinte altele dec t cele înt lnite pe
parcursul lecției care respectă
regula numărul 2 de la rubrica
regula numărul 3 de la rubrica
regula numărul de la rubrica .
tabilește apoi dacă sunt cuvinte monosilabice sau
plurisilabice.
Evoluez
Provocare. onstruiește un miniscrabble alături de
colegul/colega de bancă. Pe o foaie matematică notați
c te un cuv nt care să ilustreze ecare regulă de
despărțire în silabe. ecupați pătrățelele corespunzătoare
literelor după model
c u v â n t

n ora următoare faceți sc imb de
litere cu altă perec e și descoperiți
cuvintele cu a utorul literelor primite.
știgă ec ipa care a descoperit
prima toate cele patru cuvinte și a
precizat pentru ecare regula de
despărțire în silabe.
De unde sunt eu? 39
U1 E EME E E O E A OM

ensurile cu intelor inonimele și antonimele actuali are

ata pentru ceva nou tiu
A comunica și a înțelege ce ți se comunică printr-un Cuvântul este unitatea de bază a vocabularului.
cuv nt pare firesc pentru mulți dintre noi. Pentru Orice cuv nt este alcătuit din două componente
persoanele cu tulburare de spectru autist însă, a învăța și forma reprezentată de șirul de sunete care compun
a percepe corect sensul fiecărui cuv nt într-un context cuv ntul și conținutul înțelesul său .
de comunicare sunt niște provocări. Alături de ei, putem Ma oritatea cuvintelor pot avea două sensuri
fi mai conștienți de complexitatea mecanismelor prin propriu/literal – cel obișnuit înțeles de toți
care creierul nostru decodifică un cuv nt. Sașa din cartea vorbitorii și folosit în limba de zi cu zi pentru a
Anei ragu reprezintă modelul unui astfel de băiat. descrie realitatea
Pătrunde puțin în lumea lui, citind fragmentul de mai jos. figurat – mai puțin obișnuit folosit cu valoare
e presivă/poetică și care produce în mintea
A ung la școală îl ridic de pe podea. vorbitorului o altă imagine față de cea
Mama e s a înt mplat obișnuită.
nvățătoarea Păi știți se tot plimba prin clasă și i am a r ndul său sensul propriu poate
spus că trebuie să stea cuminte ușă de biserică să i A de bază – sensul păstrat în toate conte tele cel
început să urle că nu vrea să e ușă de biserică el e doar din care se desprind celelalte sensuri
un băiețel. secundar – sensul dob ndit de un anumit
Am început să navigăm prin limba croazieră cu cuv nt într un anumit conte t pe baza unei
peripeții care continuă și astăzi. asemănări cu sensul de bază.
așa e înseamnă optimist
Mama nseamnă să aștepți oc i
să se înt mple lucruri bune.
așa A a eu nu s. n
casă la noi se înt mplă multe sens figurat
sens propriu/ udecată rațiune
lucruri rele. ai repede în
literal
bucătărie să vezi cum s a
înt mplat ceva groaznic.
e b lb ie oala
Pe aragaz o oală cu macaroane pe punctul de a da în
foc.
Ana Dragu, 201 de bază secundar
organ al vederii ori ciu circular al
Sensurile cuvintelor aragazului pe care
se așază vasele cu
Start
m ncare
1. denti că sensul cuv ntului din te t.

2. aută în dicționar cuv ntul . ompară de niția

de acolo cu e plicația mamei lui așa.

3. e cuvinte/e presii pare că nu înțelege e act așa

aută le în dicționar și decide dacă dicționarul este de
partea lui așa sau nu. e observi e unde provine
neînțelegerea
40 De unde sunt eu?
 E EME E E O E A OM U1
Integrez și creez 3. onstruiește enunțuri în care să folosești celălalt sens
al e presiilor din imaginile de la e ercițiul 2 dacă
1. ecide dacă enunțurile de mai os sunt adevărate sau imaginea propune sensul propriu atunci ilustrează sensul
false. gurat și invers.
a. n enunțul
cuv ntul are un sens gurat.
b. n enunțul OBSERV!
cuv ntul are un sens propriu de bază.
ensurile de bază nu trebuie să e automat și
c. n enunțul
sensuri principale cele care apar prima dată în
cuv ntul are un
mintea vorbitorului. E istă situații în care un sens
sens de bază secundar.
gurat sau cel secundar devine sensul principal.
d. uv ntul din enunțul
e e emplu cuv ntul
are un sens gurat.
cu sensul de bază
e. Structura înseamnă că două
persoană care se ocupă cu
persoane țin o legătură de pătrun el.
ascuțitul instrumentelor de
2. Privește imaginile de mai os și precizează ce sens tăiat la tocilă a devenit
ilustrează acestea propriu sau gurat. învec it. n prezent
sensul principal este cel
gurat de elev sau
student care își învață
lecțiile pe dinafară în
mod mecanic .

a c
Sinonimele și antonimele (actualizare)

Start
1. umește sinonime conte tuale pentru cuvintele scrise
cu verde din te tul de la începutul lecției.

2. onstruiește enunțuri în care să utilizezi antonimele

cuvintelor marcate cu roz din te tul de la începutul lecției.

b d
tiu
uvintele care au formă diferită și sens similar se
numesc sinonime .
uvintele care au formă diferită și sens total opus
se numesc antonime .
Pentru identi carea sinonimului/antonimului
potrivit trebuie să ținem întotdeauna cont de
conte tul de comunicare.
e
De unde sunt eu? 41
U1 E EME E E O E A OM

Integrez și creez Evoluez

Asociază cuvintele din coloana din st nga cu sinonimul/ Concurs în ec ipe. Pentru Adina osetti a înțelege eronat
antonimul său din coloana din dreapta. lterior ce se comunică devine o sursă de umor. itiți te tul de
menționează ce tip de relație sinonimie sau antonimie mai os pentru a vă convinge.
e istă între perec ile obținute.
repede promenadă P nă la lăsarea serii merseră și merseră iar pădurea
bună registru le scoase în cale tot soiul de lucruri nemaiînt lnite
plimbare exibil n leopard care stătea în spatele unui gard vopsit
mobil iute O fetiță care atunci c nd vorbea îng eța orice apă
carte cuminte a ată în apropierea ei
a-și pune carul în pietre a face ceva nepotrivit n om care îi îmbia să cumpere pielea
a da cu oiștea-n gard a fi ferm unui urs pe care încă nu l prinsese și
care umbla prin pădure
n băiețel care stătea cu gura
căscată sub o tufă de mure
aștept nd ca una să se
desprindă și să i cadă drept în
gură
O femeie încon urată de
pereți cărora le vorbea cu
mare convingere
O doamnă care azv rlea bani și tot soiul de lucruri
scumpe într o apă curgătoare numită Apa mbetei
n domn care și căuta pretutindeni mințile pierdute
n altul care avea un g t at t de
lung înc t capul îi a ungea
p nă la nori

ot soiul de alte persona e

făc nd lucruri care mai de care
mai ciudate .
Adina osetti , 2018

mpărțiți vă în patru grupe. iecare grupă va ilustra

OBSERV!
azurile de sinonimie perfectă în limbă sunt
foarte reduse dacă nu c iar ine istente. ntre cele
două cuvinte trebuie să e iste o minimă diferență
e ea stilistică de conte t etc. limba încerc nd să
elimine elementele care se suprapun total.
42 De unde sunt eu?
c te un lucru nemaiînt lnit peste care dau
persona ele în pădure și își va imagina un altul după
același model. n reprezentant al ecărei grupe va
prezenta desenele în fața clasei.
Atunci c nd o grupă prezintă celelalte grupe vor
nota pe o foaie care este e presia ilustrată. or
preciza sensul e presiei și vor oferi cel puțin un
sinonim și cel puțin un antonim pentru aceasta.
acă atunci c nd vă creați propriul lucru
nemaiînt lnit vă inspirați dintr o e presie ilustrată
de altcineva menționați sursa Orice ec ipă care va
folosi opere ce nu îi aparțin va eliminată
 E EME E E O E A OM U1
monimele Cu intele olisemantice
ata pentru ceva nou
1. etița din te tul aviniei raniște spune că atunci c nd
revine în țară simte că îi fuge limba de sub picioare și că
are nevoie de un timp pentru ca limba să devină din nou
stabilă. Pune te și tu în pielea unui copil care a revenit din
străinătate în vacanța de vară. e di cultăți crezi că ai
putea avea în citirea unui te t sau în înțelegerea unui
mesa oral

2. itește următorul te t în g nd. ecitește l apoi cu voce

tare ca și cum i l ai citi unui copil întors din străinătate
care nu a mai e ersat limba rom nă. a ce elemente vei
atent/ă pentru a l face să înțeleagă mai ușor te tul

Mama avea o vorbă pe care îi plăcea să o spună tare la

nalul ecărui an școlar anume că nu vacanța de vară ci
școala și munca te fac fericit. Profesoara de rom nă
c icotea în timp ce Marcel murea de rușine simțind
privirile curioase ale colegilor săi. ericită de atenția ce i
se oferea mama proclama atunci că aveau să meargă
împreună la librărie să cumpere numaidec t o carte (una
singură nu un pac et pentru cel mic Marcel avea
1 ani care adooooră să e în compania cărților în timpul
liber e adevărat îi plăcea dar acum ar preferat o
tabletă de ciocolată bineînțeles .
a librărie aceeași poveste. Mama citea de pe coperta
a patra a ecărui roman sclipitor pe care punea m na.
ite Marcel aici e vorba despre un împărat al omei. u
aspiri și tu ba da aspira dar doar s mbăta și niciodată în
cărți să trăiești în acele vremuri încărcate de istorie ă
i măcar un roman simplu
dacă nu era c iar un
conducător sau vreun cap
de companie ă te plimbi
măcar o milă pe celebrele
drumuri pietruite ale
Antic ității are i mai
era lui Marcel milă așa
că i a trecut prin cap să i
facă mamei pe plac și a
luat o carte de pe raft.
Era
monimele
Start
1. ranscrie în caiet perec ile de cuvinte care se repetă
în te tul citit la rubrica și stabilește
ce înseamnă ecare dintre acestea.
2. denti că pentru ecare dintre cuvintele de la e ercițiul
anterior partea de vorbire pe care o reprezintă.
3. ntre cuvintele cărei/căror perec i e istă o diferență de
scriere ar de pronunție/accentuare n ce constau
aceste diferențe
tiu
uvintele care au aceeași formă și sensuri total
diferite se numesc omonime.
e e emplu roman1 specie a genului epic de
întindere mare cu conținut comple care se
desfășoară de a lungul unei anumite perioade și
anga ează mai multe persona e presupun nd un
anumit grad de ad ncime a observației sociale și
analizei psi ologice și roman2 persoană care făcea
parte din populația mperiului oman și care se
bucura de drepturi depline de cetățenie . Aceste
cuvinte apar în dicționar ca două intrări diferite.

De unde sunt eu? 43

U1 E EME E E O E A OM

totale toate formele sunt identice

broască/broaște mecanism montat la ușă/sertar
pentru a le putea încuia cu c eia broască/broaște
am bian fără coadă cu picioarele dinapoi mai lungi
cu gura largă și oc ii bulbucați trăiește în apă și prin
locuri umede
lexicale e primate
prin aceeași parte
de vorbire parțiale nu toate formele sunt identice
r s/r suri acțiunea de a r de și rezultatul ei
Omonimele r s/r și mamifer sălbatic carnivor din familia
pot felinelor mai mare dec t pisica sălbatică

lexico-gramaticale e primate prin părți de vorbire diferite

fermă s. f. gospodărie agricolă fermă ad . f. otăr tă .

uvintele care se pronunță la fel și se scriu diferit se numesc omofone (ia/ea/i a, s a/sa, altă dată/altădată,
ne am/neam etc. .
uvintele care se scriu la fel și se pronunță/accentuează diferit se numesc omografe (torturi și torturi .
Pentru a omonime cuvintele trebuie să e omofone. Așadar omografele nu sunt omonime.

Integrez și creez Cuvintele polisemantice

1. electează pentru ecare cuv nt din perec ile de Start
omonime identi cate în te tul de la pagina 3 ,
e ercițiul 1 c te o imagine de pe internet care să îi redea cel denti că sensul cuvintelor scrise colorat în te tul de la
mai bine sensul. usti că ți alegerile în c te un enunț. rubrica . e
alte sensuri ar putea avea aceste cuvinte Au legătură cu
2. tabilește care este forma de plural potrivită pentru
sensul din te t sau sunt complet diferite
omonimele din enunțurile următoare.
oată lumea și a dat pentru a tiu
prinde un loc la spectacol.
pre deosebire de omonime care au forme
i e mai mare dragul să te plimbi pe la
identice iar sensurile nu au nicio legătură între ele
uviului unărea.
cuvintele polisemantice au aceeași formă dar
i a cumpărat păm nt căci îi era tare drag. ă fost
sensurile sunt mai mult sau mai puțin înrudite.
vreo c teva sute de .
e e emplu pl. poate avea conform
DEX mai multe sensuri precum
1. E tremitatea superioară a corpului omenesc sau
cea anterioară a animalelor alcătuită din cutia
craniană și legată de trunc i prin g t.
2. ăpăt i căpăt iul patului.
3. Alcătuiește enunțuri cu următoarele omofone 3. ndivid ins.
s a/sa ea/ia/i a de mult/demult
4. învec it iață.
altă dată/altădată o dată/odată.
44 De unde sunt eu?
 E EME E E O E A OM U1
3. onstruiește alte enunțuri prin care să e empli ci
5. rf al unui obiect .
diferitele sensuri ale verbului predicativ . crie în
6. Partea e tremă cu care începe sau sf rșește ceva.
paranteză un sinonim pentru ecare dintre acestea. Poți
7. Partea de dinainte început frunte. folosi dicționarul dacă e nevoie.
8. ucățică ruptă dintr un obiect.
9. n sintagma ap magnetic dispozitiv utilizat Evoluez
pentru înscrierea citirea preluarea sau ștergerea
informației înscrise pe bandă casetă disc sau tambur criitoarea erta M ller observă într o formulă de reținut
magnetic. că n ecare limbă sunt alți oc i . itește fragmentul de
mai os și identi că verbele care se asociază v ntului.
onstruiește enunțuri în care să dovedești caracterul lor
Integrez și creez polisemantic.

1. onstruiește enunțuri în care să ilustrezi sensurile

prezentate mai sus ale cuv ntului polisemantic .

2. tabilește dacă termenii scriși înclinat în enunțurile de

mai os sunt omonime sau cuvinte polisemantice.

Cuvânt
monim
polisemantic
1. a. El pră ituri alături de
mama sa.
b. Ea baga ele pentru
viitorul concediu.
2. a. oate lucrurile de care nu
avem nevoie sunt depozitate în
.
b. ocuitorii își pun toate
speranțele în acest de
peste unăre. n dialectul satului se spune er ind ge t v ntul
3. a. este locul în care merge . n germana literară vorbită în școală se spunea
oamenii se specializează. er ind e t v ntul adie . Pe c nd aveam șapte ani
b. iecare are de a asta mi suna ca și cum v ntul și ar pricinui o durere. sic
g ndi și trebuie să o e tun – a și pricinui o durere . ar în rom nește se
folosească. spune v ntul bate. nd spuneai bate de îndată auzeai
4. a. Oare cine în poartă zgomotul mișcării dar aici v ntul le pricinuia altora dureri
b. a lmele de groază îmi nu sieși. Pe c t de diferit bate v ntul în cele două limbi
inima foarte tare. pe at t de diferit încetează să mai bată. n germană se
zice er ind at sic gelegt v ntul s a culcat –
5. a. P inea doi lei anul
asta ți sugerează ceva plat și orizontal. n rom nă se zice
trecut.
în sc imb v ntul a stat – ceea ce ți sugerează ceva abrupt
b. tiu ce atunci nu are
și vertical. E emplul cu v ntul nu este dec t unul .
rost să ascunzi.
Aproape ecare propoziție înseamnă o altă privire.
om na privea lumea tot pe at t de altfel pe c t cuvintele
sale erau altfel.
erta M ller 2003
trad. Ale andru Al. a ig ian
De unde sunt eu? 45
U1 REDACTARE

Scrisoarea
ata pentru ceva nou
1. evoia omului de a comunica a e istat dintotdeauna. elul în care a ales să transmită
mesa ul a variat însă în funcție de epocă. Asociază imaginile cu perioada în care ar
putut apărea mi loacele de comunicare reprezentate. e indicii ai avut în vedere pentru
aceste asocieri
A. Preistorie
Perioada vec e

a c . Antic itate
Epoca vec e

C. Epoca contemporană

b d

2. n prezent se mai comunică prin intermediul scrisorii n ce conte t u ce scop

Start
abriela, zisă și Lunganca, este o fată care a emigrat cu părinții ei în Marea ritanie. Aceasta i-a trimis o scrisoare
prietenei rămase în Rom nia. Citește-o, apoi răspunde la întrebări.
Data
e tul nd liber ocalitatea
scrisorii Manc ester 1 ianuarie 2023
ragă Ana ormula
de adresare
untem bine aici în Manc ester. ata și a găsit repede de muncă mama încă mai caută
dar deocamdată mă a ută pe mine și pe sor mea ina la lecții. tii că nu prea îmi plăcea
engleza. ar cum am a uns la școală aici directoarea m a repartizat într o clasă unde sunt
mai mulți copii care nu știu încă limba asta. Avem o profesoară foarte frumoasă Olga din
Polonia care ne învață să vorbim repede și bine.
u copiii mă înțeleg și nu prea. Adică mă cam enervează unii sunt îmbrăcați țos și nici
nu ne bagă în seamă pe noi ăștia care venim din alte țări. mi vine să i bat. ar mama mi a
zis să nu mă mai bat că nu i frumos. Așa că mă abțin. eși sunt unii foarte foarte enervanți.
am ca frații Popescu de la noi știi umai că aici c nd mă enervează nici nu știu engleză
să le zic repede vreo două. ar lasă că învăț eu.
u cum ai programul la școală c nd mai poți să intri pe pe Eu aici merg de dimineață
p nă la după amiaza că ei au și aftersc ool. Acum îți scriu de pe computerul școlii și am și
imprimantă aici. M am g ndit să ți scriu o scrisoare clasică dar nu scrisă de m nă că știi că
scriu cam ur t. Am zis să ai o amintire de la mine. i ți las și o amprentă l ngă semnătură ☺ ormula de
înc eiere
u drag și dor
unganca abriela

emnătura
46 De unde sunt eu?
 REDACTARE U1
1. e ce este important ca într o scrisoare să e precizate
locul și data acă destinatarul este o persoană apropiată
formula de adresare va re ecta acest lucru
2. ine scrie scrisoarea ui îi este adresată um ți ai dat
, , etc. . n acest
seama
caz scrisoarea va una informală.
3. e tip de relație este între cea care acă destinatarul ocupă o poziție ierar ică supe
trimite scrisoarea și cea care o va primi rioară formula de adresare va conține titlul pe care îl
deține funcția ocupată sau forme ale pronumelui de
4. u ce scop este scrisă
politețe ,
5. e informații transmite
etc. . n acest caz
6. e fel de limba este utilizat Observă la ce persoană
scrisoarea va
sunt verbele și pronumele.
formală.
7. e cuvinte arată emoții/sentimente/trăiri

tiu AFLU MAI MULT!

Scrisoarea sau epistola reprezintă o modalitate de Scrisoarea a fost înlocuită în anii 90 de e mail.
comunicare la distanță. Mesa ele trimise prin poșta electronică seamănă
E istă mai multe tipuri de scrisori familială de destul de mult cu o scrisoare doar că data și uneori
dragoste de felicitare de mulțumire de recomandare locul de unde scrii sunt a șate automat. Prin anii
o cială etc. 2000 2010 supremația e mailului a fost contestată
Elementele care alcătuiesc o scrisoare sunt de noile aplicații de mesagerie gratuită atsApp
Messenger elegram etc. . Acestea favorizează
a. localitatea și data
mesa ele e trem de scurte și la obiect. ar
b. formula de adresare
sunt foarte des înt lnite acestea
c. te tul propriu zis al scrisorii conținutul
rezum nd de fapt bucăți întregi de mesa .
d. formula de înc eiere
e. semnătura
f. opțional P. . lat. post scriptum după scris
dacă e peditorul uită o informație poate adăuga la
nalul scrisorii un post scriptum.
crisoarea presupune e istența a două instanțe
expeditor: cel care trimite scrisoarea
destinatar: cel căruia îi este adresată scrisoarea.

De unde sunt eu? 47

U1 REDACTARE

Integrez și creez Etapa 2: Redactarea.

edactează te tul
1. maginează ți că unganca îi trimite scrisoarea
țin nd cont de
profesoarei de rom nă de la vec ea școală. escrie te tul
răspunsurile date
adapt ndu l noului destinatar. Ai în vedere următoarele
în etapa de
etape.
plani care.
Etapa 1: Planificarea. ealizează o primă
formă a te tului pe ciornă pornind de la
următoarele întrebări ta a : orma nală edactează varianta
e vei păstra nală pe o foaie colorată țin nd cont de
a ce vei renunța forma te tului precizarea localității și a
e vei modi ca datei formula de adresare lizibilitatea
e vrei să îi povestești te tului așezarea te tului în pagină
despre tine încadrarea te tului pe foaie marcarea
alineatelor formula de înc eiere. ii
atent/ă la
Etapa 3: Revizuirea. ortogra e și
ecitește te tul tău și punctuație
evaluează l pornind
de la grila de mai os.

În totalitate Parțial eloc

Criterii
(5 puncte) (3 puncte) (0 puncte) OBSERV!
ocalitatea și data ntr o scrisoare e peditorul poate introduce
pasa e narative în care să relateze evenimentele prin
ormula de adresare
adaptată care a trecut așa cum ai făcut o și tu în epistola
destinatarului adresată doamnei profesoare.
ormula nală
adaptată 2. Lucrați în ec ipe. Alcătuiți grupe de c te patru elevi.
destinatarului
iecare grupă trebuie să transmită următorul mesa celor
emnătura dragi
onținutul
Am a uns cu bine
olosirea pronumelor
de politețe după o lungă călătorie
cu multe peripeții în
olosirea verbelor la
persoanele ina.
și a a
maginați vă că scrieți acest mesa folosindu vă de
Așezarea în pagină
mi loacele de comunicare disponibile acum 2000 de ani
izibilitatea 100 de ani 2 de ani sau de acum un an. ntroduceți un
espectarea pasa narativ în care să relatați un eveniment important
normelor de din timpul acestei călătorii.
ortogra e și de
rupa c știgătoare este aceea care adaptează cel mai
punctuație
bine mesa ul la perioada aleasă.
48 De unde sunt eu?

Românii n străinătate Limba română n uro a
comunitatea lin istică a orbitorilor e limbă română e retutin eni
ata pentru ceva nou
1. Ai prieteni sau cunoscuți plecați în afara om niei
um ții legătura cu ei
2. e poveste/povești te a/te au impresionat despre
rom nii plecați peste otare Povestește le colegilor.
3. imba rom nă vorbită de cei plecați de mult timp se
modi că. e ai observat în felul în care vorbesc cei plecați
în țări din Europa
4. e elemente de cultură populară muzică lme
obiceiuri etc. ar putea păstra rom nii atunci c nd
emigrează a ce renunță
5. tiai că disciplina imba cultura și civilizația rom nă se
predă în șapte țări europene n material nfo din
ianuarie 2023 aduce în prim plan școlile din pania care
organizează cursuri de imbă și civilizație rom nească.
rmărește reporta ul cu titlul
pe
site ul stiri.tvr.ro sau pe ou ube.
eri că înțelegerea te tului multimodal răspunz nd la
întrebările de mai os
a. e recitau copiii e ce crezi că începe reporta ul cu
acele fragmente video
b. ți elevi din pania fac cursuri de limba rom nă
e unde ai a at
c. te școli publice din regiunea astilla a Manc a
oferă cursuri de imbă cultură și civilizație
rom nească
d. e populație de naționalitate rom nă are
localitatea omelloso
e. n material sunt mai multe a rmații despre
importanța de a vorbi limba națională. e ai reținut
INTERCULTURALITATE U1
Start
Familiarizează-te cu realitatea. Rom nii lucrează peste
tot în Europa. Mii de reporteri i-au urmărit de-a lungul
anilor, scriind reportaje despre reușitele și eșecurile lor.
iverse elemente din viața cotidiană rom nească au
fuzionat cu alte culturi. Elena Stancu și Cosmin umbuț,
doi ziariști rom ni, au bătut
Europa în lung și în lat, cu
o rulotă, culeg nd povești
ale rom nilor de pretu-
tindeni. Ei s-au autoin-
titulat ec ipa Teleleu .
Citește două dintre
poveștile lor.
Textul 1
n februarie am documentat o serie de reporta e în
provincia uelva din pania acolo unde zeci de mii de
rom ni au venit în ultimii 1 20 de ani ca să lucreze la
căpșuni. Am petrecut o lună în c mpuri am intrat în noroi
p nă la genunc i și ne a durut spatele după ce am stat
șase ore și umătate în picioare dar nu at t de tare cum îi
doare pe culegători după ce stau șase ore și umătate
aplecați. Am discutat cu muncitorii rom ni cu primarul și
cu patronii spanioli am dormit l ngă casele din c mp
unde stau rom nii am vorbit despre sărăcia care i a scos
din țară și despre umilința și stigma pe care le a adus o
e presia căpșunari .
Am fost la petrecerile lor am m ncat creveți cu mici
am mers cu tirul lui ali c nd transporta căpșunile am
cunoscut o pe orina care a venit în pania c nd băiatul
ei avea trei ani și n a fost l ngă el c nd a crescut dar i a
ridicat o casă în om nia iar c nd casa a fost gata băiatul
ei a murit la 17 ani. Am mers în spatele benzinăriei EP A
într un cartier de magazine și baruri în mi locul c mpurilor
acolo unde rom nii marocanii și nigerienii dansează pe
manele și pe muzică populară rom nească cumpără
carne alal și muștar de ecuci de la magazinul rom nesc.
Adaptare după zolați în autorulotă
e fac cei doi urnaliști rom ni care călătoresc
cu duba prin Europa după ce țările și au înc is
granițele și au oprit circulația libertatea.ro
De unde sunt eu? 49
U1 INTERCULTURALITATE
Textul 2
upă ce au emigrat în anemarca Maria care are
acum de ani și umitru 7 au o casă mare în
rederi s avn în nordul țării două mașini și salarii care
le permit să trăiască fără gri i. umitru căruia toată lumea
îi spune orel s a reconvertit profesional la 0 de ani și a
devenit inspector de măsurători navale după ce în
om nia a lucrat la spații verzi. Au vizitat Europa au
spri init o pe ica lor care a studiat la ondra și și au dat
seama că viața nu trebuie să e o corvoadă.
e c nd trăiește în anemarca orel și a perfecționat
limba engleză iar ca să poată introduce măsurătorile
într un program a învățat să utilizeze computerul. Eu
lucram cu ciocanul dalta dru ba orice altceva dar am
învățat să folosesc E celul și programul de înregistrat
datele de la măsurători. ără să e agerez eu nu știam
butoanele Escape Enter ift și a trebuit să le învăț. E o
meserie total nouă pentru mine și ca domeniu și ca
instrumente.
Peter ausc ildt proprietarul rmei de inginerie și
ar itectură navală are o simpatie pentru orel care
lucrează la el de 12 ani.
Peter spune că societatea daneză s a sc imbat în
ultimii 1 ani și că acum imigranții sunt bineveniți pentru
că anemarca are nevoie de forță de muncă. Avem
nevoie de ei foarte foarte mult nu putem trăi fără ei ,
spune Peter. a început se spunea în presă că rom nii
fură dar acum simt că prietenii familia colegii mei
consideră un lucru bun că avem rom ni printre noi și îi
plac. u crede că sunt foarte mari diferențe culturale
între rom ni și danezi dar se simte st n enit că orel i se
adresează cu c ief sau boss șeful – trad. și că e
singurul din rmă care nu i spune pe nume. u o seară
înainte să l vizităm pe Peter am vorbit cu orel despre
asta și ne a e plicat că în anemarca toată lumea se
adresează pe numele mic dar că el n a reușit în 12 ani să
se obișnuiască cu asta și să i spună șefului său pe nume.
iața unei familii de rom ni care
a a uns să se simtă mai acasă în
anemarca n om nia
răm neam la faza de
. e aici
am mers la ondra
de cinci ori
libertatea.ro
50 De unde sunt eu?
1. Menționează un fragment care te a impresionat din
ecare te t. E plică de ce l ai ales.
2. ăsește în ecare te t elemente culturale speci ce
om niei și unele speci ce țărilor gazdă.
3. ealizează o listă cu nevoile pe care bănuiești că le au
rom nii de pretutindeni.
4. tabilește dacă nevoile enumerate mai os trebuie
introduse pe listă
a. nevoia de a se înt lni periodic cu alți rom ni
b. nevoia de a și vorbi limba maternă
c. nevoia de a avea conte te culturale speci ce
spațiului rom nesc seri de colinde ateliere de
mărțișoare concerte cu artiști rom ni spectacole
de teatru etc.
d. nevoia de a construi pentru copiii lor conte te în
care să a e despre om nia
e. nevoia ca elevii etnici rom ni să învețe rom na la
școală.
tiu
Limba rom nă este limba maternă pentru peste
2 de milioane de oameni dintre care 17 milioane
locuiesc în om nia ceilalți a ndu se în afara
granițelor naționale. e e emplu 7 din populația
epublicii Moldova vorbește limba rom nă.
E istă mulți vorbitori de rom nă în comunitățile
rom nești din urul teritoriului țării noastre craina
regiunile ernăuți și ugeac peste 260 000 de
vorbitori erbia oivodina ngaria ulgaria.
one compacte de vorbitori se regăsesc în recia
Albania epublica Macedonia de ord iar comunități
izolate – în erbia osnia erțegovina roația.
Peste 3 milioane de cetățeni care au ca limbă
maternă rom na sunt stabiliți în A și în E. a nivel
mondial conform
om nia ocupă locul 12 între țările de origine
ale migrației. om nia este țara din E cu cei mai
mulți cetățeni care trăiesc în străinătate peste 1 .
e asemenea limba rom nă este studiată și ca
limbă străină în mai multe țări ale lumii. e aceea
mai multe surse vorbesc despre un număr de
28 29 de milioane de vorbitori de limbă rom nă în
întreaga lume dintre care 2 de milioane sunt
vorbitori nativi.
 INTERCULTURALITATE U1
Integrez și creez
Investigație. Lucrați în ec ipe de patru elevi.
ocumentați vă pentru a descoperi cine se ocupă de
nevoile rom nilor plecați în afara țării. Aveți în vedere
pașii de mai os.

Pasul 1. ine credeți că se poate ocupa de nevoile

rom nilor de pretutindeni electați din lista de mai os
a. structuri guvernamentale
b. instituții culturale din om nia dar și din țara în
care trăiesc rom nii
c. organizații nonpro t O uri
d. iserica
e. artiștii pe cont propriu prin evenimentele culturale
pe care le prezintă publicului rom n
f. mass media
g. rom nii înșiși în mod spontan neorganizat.

Pasul 2. Alegeți trei dintre variantele de mai sus și

documentați vă despre felul în care aceste instituții/
medii/comunități acționează pentru a i spri ini pe rom nii
din străinătate.
Exemple:
1.

Pasul 3. ormulați o concluzie a activității prin care să

răspundeți la întrebarea
2. .

Pasul 4. Prezentați concluzia colegilor și confruntați

rezultatele.

De unde sunt eu? 51

U1 INTERCULTURALITATE

Evoluez Prezentarea în fața colegilor

PROIECT – ROMÂNII ÎN STRĂINĂTATE. LIMBA ROMÂNĂ
Sarcina de lucru
Ești președintele
. ăsește un conte t/o modalitate prin
care să le asiguri copiilor contactul cu limba rom nă
pe perioada șederii în străinătate. ealizează un
proiect în care să arăți cum poți de a utor.
Prezintă l colegilor în ma imum cinci minute.
Termenul de realizare a proiectului
ouă săptăm ni
Procesul de realizare
Etapa 1: Planificarea. itește pașii de bază în
organizare enumerați mai os și construiește pe
baza lor un tabel în care să îți plani ci ecare
activitate pe perioada celor două săptăm ni. Ai în
vedere modelul dat.
umărul Termenul
Activitatea de desfășurat
activității stabilit
ți vei prezenta proiectul colegilor în ma imum cinci
minute. Prezintă le c t mai clar ce ai pregătit și i
gata să răspunzi la întrebările lor
tiu să învăț
Autoevaluare. Evaluează c t de bine te ai descurcat în
realizarea proiectului prin cele două activități de mai os.
eține că o autoevaluare este e cientă dacă
vei sincer/ă și vei nota toate punctele tari și
punctele slabe ale rezultatului nal dar și ale
procesului de realizare a proiectului
vei capabil/ă să te concentrezi pe procesul de
realizare a proiectului și să ți apreciezi mai ales
momentele în care te ai reorganizat/ai reg ndit în
funcție de noile situații apărute.
1. ompletează enunțurile de mai os în caiet.
a. el mai mult la proiectul meu mi a plăcut .
b. el mai mult în pregătirea proiectului mi a plăcut
că am fost capabil/ă să .
c. acă ar să îmi dau niște sfaturi pentru următorul
proiect acestea ar .

2. otează următoarele a rmații cu o notă de la 1 la 3 unde

Pași de bază în organizare 3 înseamnă 2– și
1. tabilește identitatea evenimentului/programului 1– .
nume logo slogan.
2. tabilește cine va participa. Evaluarea procesului de realizare
3. Plani că detaliile de organizare perioada Am plani cat corect fără să sar peste vreo etapă.
calendaristică intervalul orar locul de desfășurare. Am parcurs serios ecare etapă respect nd timpul
4. onstruiește anunțul de participare la eveniment. alocat.
otează în anunț obiectivul evenimentului după Am revenit/replani cat o etapă atunci c nd planul
modelul de mai os inițial nu s a mai potrivit.
Am gestionat bine stresul și emoțiile negative în
perioada de pregătire.

Evaluarea rezultatului final

Am conceput un program/eveniment care
5. ealizează a șul
răspunde sarcinii de lucru primite și care
evenimentului/
ține cont de publicul căruia îi este adresat.
programului.
Am dat dovadă de creativitate în alegerea numelui
Etapa 2: Realizarea a logoului a sloganului și în construirea a șului.
proiectului și a Am făcut o prezentare e cientă care a atras
prezentării. ealizează pe atenția colegilor mei.
r nd ecare etapă plani cată Am putut răspunde tuturor întrebărilor
a ustează și reg ndește ceea adresate de colegi.
ce se impune pe parcurs.
52 De unde sunt eu?

Citește, cu atenție, cele două texte, apoi rezolvă cerințele în caiet.
Textul 1
Pe măsură ce se apropia de casă emoțiile îi încurcau
respirația iar inima îi ticăia în urec i. A împins ușa iar în
ol au înt mpinat o două valize mari cele cu care
merseseră c ndva în vacanță și mai multe grămezi de
aine și lucruri. A privit năucită și c nd în ușa bucătăriei
a apărut capul mamei a întrebat o mergem la mare
Acuma iarna iubita i a răspuns pufnind o r sul. e
mutăm din nou la apartament Mama a dat din cap că
nu împăturind gri ulie un pulovăr. Apoi și a amintit
de ta ta taam g ici ce notă am luat la caligra e
dar nu i s a părut un moment potrivit așa că doar
a anunțat că doamna i a apreciat tema și luase
notă ma imă. ravo iubita mă bucur
foarte mult i a spus mama fără să o
privească de parcă ar vorbit cu șosetele
pe care le băga una în cealaltă. ura îi era
uscată ca sugativa. nzoleala1 continua
dincolo de ușă și glasul bunicii care spunea
din c nd în c nd poate e mai bine așa poate e mai bine
așa a cuibărit în pat g ndindu se cu amărăciune că
nimeni nu și dăduse seama că a unsese mai devreme
acasă nimeni nu se întrebase dacă e bolnavă dacă școala
a luat foc sau așa cum se înt mplă în ecare zi dacă îi e
foame. u ețelul o apăsa ca o bilă mare și caldă iar
lacrimile îi furnicau obra ii. ntr un t rziu a intrat mama s a
așezat pe vine l ngă pat a privit o în oc i și i a e plicat că
a doua zi dimineață trebuia să plece în talia pentru că a
găsit ceva de muncă acolo era foarte urgent se ivise
pe neașteptate va sta o perioadă scurtă c t să facă rost de
bani apoi se vor muta cu toții înapoi în apartament așa
cum mai plecaseră și alții de pe strada lor tatăl eronicăi
de e emplu îi părea bine pentru nota la caligra e ea va
trebui să e o fetiță bună îi va trimite păpuși și dulciuri
timpul va trece repede va sta p nă în vară sau p nă în
toamnă. Apoi a sărutat o pe frunte și a spus oamne ce
erbinte ești îți aduc imediat un sirop și un ceai de lăm ie.
Dan Lungu, 201
Textul 2
este un concurs de creație
literară și plastică lansat în anul 2017 la entrul udețean
de esurse și Asistență Educațională Olt.
1
– s. f. agitație forfotă.
RECAPITULARE U1
nițiatoarea este sociologul peranța Mi alcea ce
completează tabloul cu situația copiilor cu părinți plecați
în străinătate care multă vreme au fost doar o statistică.
Această statistică arată că la nivel național apro imativ
1 0 000 de copii de v rstă școlară duc dorul părinților
plecați peste otare.
ăiat clasa a a P nă la 9 ani alături de
cei trei frați ai mei am avut o viață alături de
părinții noștri naturali de care nu pot
m ndru și nu aș mai dori nimănui viața
noastră. unul umnezeu a considerat că
trebuie să ne sc imbe modul de viață și
am a uns alături de mama noastră care
în 3 luni a dat dovadă de
iresponsabilitate și a plecat în
străinătate și nu s a mai interesat
de noi. oată povara educația
creșterea și sănătatea noastră au
preluat o cu succes bunicii noștri.
Au reușit să ne sc imbe modul rebel de viață. Ei bunicii
noștri sunt
alături de ei ne serbăm zilele de naștere și
zilele onomastice. Ei bunicii noștri sunt părinții care și
sacri că bătr nețile pentru creșterea și educarea noastră.
Părinți pe care noi îi dorim oricărui copil pe care i
respectăm și le datorăm tot viitorul nostru.
ată clasa a a ragi părinți azi se împlinesc 3 ani
de c nd ați plecat departe de mine de casă departe de
om nia. Mă uit în ecare zi pe geam și parcă vă văd cu
baga ele în m nă ieșind din bloc îndrept ndu-vă spre
aeroport. orul de voi este nemărginit dar rezist știind că
în viitorul apropiat vă veți întoarce acasă și că totul se va
întoarce la normal pentru noi și vă voi putea str nge cu
putere în brațe așa cum o făceam înainte ca voi să plecați
din țară. Acum zilele le petrec st nd doar cu păpușa pe
care mi ați dăruit o la aniversarea de 6 ani. iar dacă
este un simplu obiect simt că îmi este alături mereu în
orice situație. Atunci c nd mă g ndesc la voi și încep să
pl ng o iau în brațe și mi se mai duce din durere
g ndindu mă și că totul va bine c iar dacă ecare
secundă trăită fără voi doare din ce în ce mai tare și dorul
e din ce în ce mai puternic.
Adaptare după Alina Mitran ănile su etești
ale copiilor cu părin ii pleca i departe. Parcă vă văd
cu baga ele în m nă ieșind din casă adevarul.ro
De unde sunt eu? 53
U1 RECAPITULARE

1. are sunt titlurile și care sunt autorii celor două te te
2. Primul te t este unul literar al doilea nonliterar.
ompletează tabelul mențion nd trei trăsături speci ce
ecăruia dintre ele.
Text literar Text nonliterar
3. itește cu atenție următoarele enunțuri și desenează
pentru ecare c te un emoticon care să ilustreze starea/
sentimentul pe care o/îl trăiește fetița din te tul 1.
a. inima îi ticăia în urec i
b. ura îi era uscată ca sugativa
c. u ețelul o apăsa ca o bilă mare și caldă .
4. iciunuia dintre copiii prezentați în te tul 2 nu i se
dezvăluie identitatea. e ce crezi că nu au nume
5. ecitește primul te t și indică două trăsături ale
tiparului te tual narativ e empli c ndu le cu secvențe
din te t.
12. ranscrie din primul te t un cuv nt care conține
diftong și un cuv nt care conține vocale în iat.
13. ompletează tabelul cu enunțurile de mai os țin nd
cont de sensul cuvintelor scrise colorat.
a. în ușa bucătăriei a apărut capul mamei
b. n sudul Africii se a ă Capul unei peranțe.
c. u ețelul o apăsa ca o bilă mare și caldă.
d. oată povara educația creșterea și sănătatea
noastră au preluat o cu succes bunicii noștri.
e. urcii se zbăteau să scape din brațele morții.
f. vă voi putea str nge cu putere în brațe.
Sens propriu Sens propriu Sens figurat
de bază secundar
14. ndică sinonimele potrivite pentru cuvintele/structurile
scrise colorat în te tele date.
15. ranscrie o perec e de antonime din scrisoarea fetiței
de clasa a a.

6. ranscrie din primul te t două secvențe în care mama 16. onstruiește patru enunțuri prin care să demonstrezi
încearcă să o liniștească pe fetiță. polisemantismul verbului .

7. n primul te t dialogul dintre persona e nu este marcat
gra c. e ce crezi că a ales autorul această formulă
8. E plică ce a vrut să spună băiatul prin următoarea
a rmație Ei bunicii noștri sunt
.
9. etița din clasa a a redactează o scrisoare adresată
părinților. ecitește o și indică
a. elementele de structură speci ce unei scrisori care
lipsesc
b. un aspect care te a impresionat
c. semni cația păpușii.
17. itește cu atenție enunțurile de mai os. onstruiește
apoi c te o propoziție cu omonimul cuv ntului scris colorat.
a. poate e mai bine așa
b. nu s a mai interesat de noi
c. parcă vă văd cu baga ele în m nă .
18. itește te tul de mai os ce reprezintă mesa ul unui
copil care a fost plecat cu părinții în străinătate și s a
reîntors în țară. escrie te tul corect nd greșelile.

10. ompletează diagrama de mai os cu asemănările și

deosebirile dintre perspectivele celor doi copii din te tul
nonliterar. 19. crie un te t narativ de minimum 100 de cuvinte în
care să relatezi o înt mplare cu un elev care s a mutat
recent într un alt oraș la o altă școală. Ai gri ă ca naratorul
ăiatul din etița din să e și protagonistul.
clasa a VII-a clasa a V-a
tiu să învăț
Autoevaluare. esc ide manualul înt mplător la una
11. esparte în silabe cuvintele , , dintre lecțiile unității. Alege trei termeni despre care simți
, , , . că nu știi destul. omunică i profesorului tău.
54 De unde sunt eu?
 EVALUARE U1
Timpul de lucru este de 50 de minute. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Citește, cu atenție, textul, apoi rezolvă cerințele. SU IECTUL I 70 E PU CTE

u mai dormisem bine 1. ormulează o idee principală care se desprinde din

de c nd murise bunicul. ultimele două paragrafe ale te tului. 6 puncte
ăldura necruțătoare a
verii nu fusese de natură 2. Alege varianta corectă de răspuns. 6 puncte
să mă a ute. i nici Persona ul amintit de fată care se ocupă cu pictura se
sc rț ielile și gemetele pe numește
care le scotea în timpul a. uggen eim
nopții casa noastră b. Madona
dărăpănată ce se t nguia c. MoMa
fără încetare. d. ac .
n cele mai multe nopți 3. Precizează în
stăteam întinsă fără două trei enunțuri
niciun fel de așternut întorc nd pe toate părțile g ndurile o trăsătură a narațiunii
pe care mi le alungasem în timpul zilei. la persoana ilustr nd o
e o să m ncăm a doua zi Oare din cauza căldurii vor cu o secvență din te t.
păli toate roșiile din grădină Oare ar trebui să ies să le 6 puncte
mai stropesc o dată acă toaleta de sus se strică din
nou oare pot s o repar eu sau ar accepta un instalator ca 4. otează în dreptul ecărui enunț pentru a stabili
plată o lădiță de varză dacă este adevărat sau fals baz ndu te pe informațiile
din te t. puncte
ar în seara asta aveam altă listă de întrebări.
e ce ar pictat ac peste o altă lucrare oia să Enunțul Adevărat Fals
refolosească tabloul și rama sau voia să le ascundă
ăldura verii a in uențat
i oricum ce se a a acolo dedesubt pozitiv starea persona ului.
Pe la ora trei noaptea m am ridicat și am făcut o baie în
n timpul nopții fetița doarme
cada mare cu picioare de er. Am stat la înmuiat su cient
liniștită.
de mult c t să mă răcoresc după care mi am pus din nou
alatul așa udă cum eram și m am întins în fața elicei de nstalatorul acceptă o lădiță de
metal a vec iului ventilator. n general toate acestea sunt roșii în locul banilor.
de a uns ca să mă facă să adorm. ar nu și în seara asta. Metropolitan uggen eim
Aproape c am crescut în marile muzee ale e or ului. itne și MoMa sunt muzeele
Pe c nd ceilalți copii se ucau în părculeț și se dădeau pe în care a crescut fetița.
tobogan eu stăteam singură pe podea în Metropolitan Eroina te tului recunoaște un
sau în uggen eim sau în itne sau în MoMa1 m zgălind Picasso înainte să împlinit
cu creioanele colorate în timp ce ac își făcea sc ițele. cinci ani.
nainte să împlinesc cinci ani învățasem de a să recunosc
un Picasso iar la opt știam diferența dintre un Manet și
un Monet.
eci da recunosc o Madonă cu Pruncul c nd văd una.
aura Mar itzgerald
, 201 trad. avinia raniște

1
Muzeul de Artă
Modernă – muzee de artă din e or tatele nite ale Americii.

De unde sunt eu? 55

U1 EVALUARE

5. Menționează în ma imum 30 de cuvinte două trăsături 11. itește mesa ul următor scris de o fetiță bunicului său
ale fetei așa cum reies din al treilea paragraf. 6 puncte după vacanța de vară petrecută alături de el. escrie
te tul corect nd greșelile. puncte
6. rezi că bunicii construiesc relații mai str nse/
puternice cu nepoții dec t cu propriii copii usti că ți ragă bunicule demult timp nu m am mai simțit așa
răspunsul în 0 100 de cuvinte valori c nd te tul dat și de bine Miar plăcea să m împreună mereu. M am
e periența personală. 12 puncte bucurat mult că am găsit în pod niște cornuri și că m ai
învățat să c nt Poate c nd va
7. escrie secvența i nici sc rț ielile și gemetele pe voi învăța să c nt și la alte
care le scotea în timpul nopții casa noastră dărăpănată instrumente. per să ne
ce se t nguia fără încetare. înlocuind cuv ntul păstrăm mereu r șii
cu un sinonim și cuv ntul cu un antonim. pe c ip. evin în
6 puncte vacanța de toamnă.
8. Alege varianta corectă de răspuns. 6 puncte e îmbrățișez
E istă o relație de omonimie între cuvintele scrise
colorat în enunțurile din seria
a. opilul se uită la ceas./Ai stat un ceas la bunici.
b. opiii sunt obligați să reușească./ u ne doream
să eșueze.
c. ata avea părul înc is la culoare./ unica este
mulțumită de părul plantat anul trecut.
d. E important să ții cont de dorințele sale./ unt
solicitante idealurile mărețe.
SU IECTUL AL II LEA 20 E PU CTE
9. Alege varianta corectă de răspuns. 6 puncte
n cuvintele din seria , , , ,
maginează ți că ești fetița din te tul suport. edactează
, e istă
o scrisoare de 100 120 de cuvinte adresată unui prieten/
a. doi diftongi un triftong și trei iaturi
unei prietene în care să îi povestești o înt mplare
b. patru diftongi un triftong și un iat
petrecută într unul din muzeele frecventate în copilărie.
c. cinci diftongi un triftong și un iat
n elaborarea compunerii este indicat
d. patru diftongi un triftong și două iaturi.
să respecți tema dată și structura unei scrisori
10. Alege varianta corectă de răspuns. 6 puncte să respecți normele de ortogra e și de punctuație
unt corect despărțite în silabe cuvintele din seria să scrii lizibil și să așezi corect te tul în pagină.
a. m z gă lind cre i oa ne le trau mă
b. m zgă lind cre ioa ne le tra u mă
c. m z gă lind cre ioa ne le trau mă
d. m z gă lind cre ioa ne le tra u mă.

56 De unde sunt eu?

 U2
Familie, generații, lumi
Lumea mea înt lnește cunoașterea: Elemente de construcție a comunicării:
opilărie amilie ălătorii ecompense erbul actualizare Modul con unctiv
u e istă copii răi enerații renuri de ucărie Modul condițional optativ Predicatul nominal
enerația de aur une maniere Musical ubiectul
u te supăra frate el mai bun u Redactare: orbirea directă orbirea indirectă
Lectură: e tul literar narativ în proză Momentele ezumatul scris
subiectului arațiunea la persoana a a Interculturalitate: răciunul și Anul ou
ialogul în te tul literar Persona ele ectura alori ale culturii populare în spațiul rom nesc
te tului nonliterar. abele. ra ce Recapitulare
Comunicare orală: Parafrazarea Povestirea Evaluare
subiectului ezumatul oral
57
U2 E

I.L. Caragiale Cine e ucă e cine e tul narati literar n ro ă

18 2 1912
ata pentru ceva nou
1. Privește imaginile de mai os.

Este unul dintre cei

mai importanți
scriitori rom ni. A
scris piese de teatru
nuvele sc ițe av nd
și o intensă activitate
publicistică. Piesele
sale de teatru O

etc. sunt ucate și în

prezent pe scenele
teatrelor din om nia.
e tul D-l Goe… a fost
publicat prima dată în
ziarul Universul
1900 ind ulterior
inclus în volumul
Momente 1901 .
b

a. e i ai spune copilului din ecare situație dacă ai de față

b. acă te ai a a în prezența ambilor copii în același timp căruia dintre ei i te ai
adresa prima dată Motivează ți răspunsul.
respectul față
2. maginează ți că educația unui copil este un tren căruia i se tot adaugă vagoane. e ar putea conține acele vagoane
de ceilalți
Ai în vedere modelul de pe primul vagon.

ducația copilului respectul față

de ceilalți

3. itește te tul D-l Goe... de . . aragiale.

58 Familie, generații, lumi

 E U2
Text de bază

l oe...
de . . aragiale
a să nu mai răm ie repetent și anul acesta mam
mare mamițica și tanti Mița au promis t nărului oe să l
ducă n ucurești de 10 mai1.
Puțin ne importă dacă aceste trei dame se otărăsc a
părăsi locul lor spre a veni în capitală numai de at rul2
ului și nepoțelului lor. estul că foarte de dimineață
dumnealor frumos gătite împreună cu t nărul oe
așteaptă cu multă nerăbdare pe peronul3 din urbea4
trenul accelerat care trebuie să le ducă la ucurești.
Adevărul e că dacă se otărăște cineva să asiste la o
sărbătoare națională așa de importantă trebuie s o ia de
dimineață. renul în care se vor sui a unge în ara de ord
la opt fără zece a.m. . oe este foarte impacient6 și cu
un ton de comandă zice încruntat
Mam mare de ce nu mai vine Eu vreau să vie
ine vine acuma puișorul mamii răspunde cucoana.
i sărută pe nepoțel apoi îi potrivește pălăria.
nărul oe poartă un frumos costum de marinar
pălărie de paie cu inscripția pe pamblică Le Formidable7
și sub pamblică biletul de călătorie în pt de tanti Mița că
așa țin bărbații biletul .

VOCABULAR/NOTE
1
10 mai – iua ațională a
om niei din 1866 c nd
arol a fost proclamat
omnitor al Principatelor
om ne p nă în 19 7.
2
hatâr – s. n. plăcere
personală a cuiva plac.
3
peron – s. n. platformă
amena ată într o stație de
cale ferată de a lungul
liniilor pentru a ușura
urcarea și cobor rea
călătorilor.
4
urbe – s. f. oraș.
a. m. – prescurtare de la
antemeridian de
dimineață înainte de
amiază .
6
impacient – ad .
nerăbdător neliniștit.
7
Le Formidable – din fr.
ormidabilul numele
costumului este preluat de
la denumirea unei nave de
război .

Familie, generații, lumi 59

U2 E

ezi ce bine i șade lui zice mam mare cu costumul
de marinel
Mamițo nu ți am spus că nu se zice marinel
a cum
Marinal
Ei iceți voi cum știți eu zic cum am apucat. Așa se
zicea pe vremea mea c nd a ieșit înt i moda asta la copii –
marinel.
ezi că sunteți proaste am ndouă întrerupe t nărul
oe. u se zice nici marinal nici marinel.
a cum procopsitule 8
întreabă tanti Mița cu un
z mbet simpatic.
Mariner
Apoi de a învățat toată lumea carte ca d ta zice
mam mare și iar sărută pe nepoțel și iar îi potrivește
pălăria de mariner.
ar nu e vreme de discuții lologice9 sosește trenul –
și nu stă mult.
renul este plin ar cu multă bunăvoință din partea
unor tineri politicoși cari merg p nă la o stație apropiată
se fac locuri pentru dame. renul a plecat Mam mare își
face cruce apoi aprinde o țigară oe nu vrea să intre în
cupeu10 vrea să șadă în coridorul vagonului cu bărbații.
u nu e voie să scoți capul pe fereastră mititelule
zice unul dintre tineri lui d. oe și l trage puțin înapoi.
e treabă ai tu ur tule zice mititelul smucindu se.
i după ce se str mbă la ur tul se sp nzură iar cu
am ndouă m nile de vergeaua11 de alamă și scoate iar
capul. ar n apucă să răspunză ceva ur tul și mititelul își
retrage îngrozit capul gol înăuntru și ncepe să zbiere.
Mamițoo mam maree tantii
e e ce e sar cocoanele.
ă oprească zbiară și mai tare oe băt nd din
picioare. Mi a zburat pălăria ă opreascăăă
ot într un timp iacătă conductorul12 intră să vază cine
s a suit de la stația din urmă.
iletele domnilor
ocoanele arată biletele dumnealor e plic nd d lui
conductor de ce nu poate și oe să facă același lucru
indcă biletul era în pamblica pălăriei și dacă a zburat
pălăria rește c a zburat cu pamblică și cu bilet cu tot.
ar avea bilet
Parol13 c iar eu l am cumpărat zice tanti Mița.
onductorul însă nu înțelege pretinde bilet dacă nu la
stația apropiată trebuie să l dea os pe d. oe. Așa scrie
regulamentul dacă un pasager n are bilet și nu declară că
n are bilet i se ia o amendă de 7 lei și 0 de bani și l dă
os din tren la orice stație.
 ar noi n am declaratără strigă mamița.
e e vinovat băiatul dacă i a zburat pălăria zice
mam mare.
e ce a scos capul pe fereastră eu i am spus să nu
scoată capul pe fereastră zice cu pică1 ur tul.

VOCABULAR/NOTE
8
procopsit corect
pricopsit – ad . învățat
priceput.
9
– ad . referitor la
lologie știință care se
ocupă cu studiul culturii
scrise a popoarelor în
special cu studiul te telor
vec i și al operelor literare.
10
cupeu – s. n.
compartiment de călători
într un vagon de tren.
11
– s. f. aici ecare
dintre sting iile care
alcătuiesc gratiile unei
ferestre.
12
conductor – s. m. lucrător
care controlează biletele
călătorilor și supraveg ează
ordinea în tren.
13
Parol! – din fr. Pe cuvânt!
1
– s. f. ciudă.

60 Familie, generații, lumi


u i treaba dumitale ce te amesteci d ta zice tanti
Mița ur tului
ite ce e cucoană zice conductorul trebuie să plătiți
un bilet
ă mai plătim am plătitără o dată
i pe deasupra un leu și 2 de bani.
i pe deasupra
ezi dacă nu te ast mperi zice mamița și l zguduie
pe oe de m nă. 
e faci soro ești nebună nu știi ce simțitor e zice
1 beretul
mam mare.
i apuc ndu l de m na cealaltă îl smucește de la
mamița lui tocmai c nd trenul clănțănind din roate trece
la un macaz16. in smucitura lu mam mare într un sens
combinată cu clătinătura vagonului în alt sens rezultă că
oe își pierde un moment centrul de gravitate și se
reazimă în nas de clanța ușii de la cupeu. oe începe să
urle n sf rșit n au ce să facă. rebuie să se otărască a
plăti biletul pe care are să l taie conductorul din carnetul
lui. Păcat însă de pălărie e o să facă d. oe la ucurești
cu capul gol și toate prăvăliile înc ise s ar întreba
oricine care nu știe c tă gri e are mam mare și c tă
prevedere17. um era să plece băiatul numai cu pălăria de
E U2
paie acă se înt mplă să plouă ori răcoare i mam
mare scoate din săculețul ei un beret18 tot din uniforma
canonierii19 Le Formidable.
e mai doare nasul puișorule întreabă mam mare.
u răspunde oe.
ă moară mam mare
ă moară
Ad să l pupe mam mare că trece
i l pupă în v rful nasului apoi așez ndu i frumos
Parcă i șade mai bine cu beretul zice mam mare
scuip ndu l să nu l deoac e apoi îl sărută dulce.
u ce nu i șade lui bine adaogă tanti Mița și l scuipă
și dumneaei și l sărută.
asă l încolo ă prea e nu știu cum Auzi d ta
Pălărie nouă și biletul zice mamița prefăc ndu se foarte
supărată.
ă e el sănătos să poarte mai bună zice mam
mare.
ar mamița adaogă
a pe mamițica n o pupi
Pe tine nu vreau zice oe cu umor20.
Așa zice mamița. asă și și acoperă oc ii cu
m inile și se face că pl nge.
as că știu eu că te prefaci zice oe.
i ai găsit pe cine să nșeli zice mam mare.
Mamița începe să r ză scoate din săculeț ceva și zice
ine mă pupă uite ciucalată
Mamița pupă pe oe oe pe mamița și lu nd bucata
de ciucalată iese iar în coridor.

VOCABULAR/NOTE
1
– ad . emotiv
sensibil.
16
macaz – s. n. dispozitiv
montat la bifurcarea a două
linii de tren care permite
trecerea ve iculului de pe o
linie pe alta.
17
prevedere – s. f. precauție
prudență.
18
beret corect – s. n.
șapcă marinărească fără
cozoroc.
19
– s. f. navă mică
de război.
20
cu humor – aici ț fnos
îmbufnat.

Familie, generații, lumi 61

U2 E
Puișorule nu mai scoate capul pe fereastră
mare c t e de deștept zice mam mare.
E ceva de speriat parol adaogă tanti Mița.
Pe c nd oe își măn ncă afară ciucalata cocoanele se
dau în vorbă de una de alta renul aleargă acuma de
spre rivina către Periș.
a mai vezi ce face băiatul afară mamițo zice mamița
către mam mare.
Mam mare se ridică bătr nește și se duce în coridor
oe puișorule oe oe
oe nicăieri.
ai de mine țipă cucoana nu i băiatul
băiatul s a prăpădit băiatul
i toate cucoanele sar
A căzut din tren băiatul ațo mor
ar deodată cu tot zgomotul trenului se aud bubuituri
în ușa compartimentului unde nu intră dec t o persoană.
oe maică acolo ești
a.
Aide zice mam mare ieși odată e ai speriat.
u pot zbiară oe dinăuntru.
e ce te doare la inimă
u nu pot
E încuiat zice mam mare vr nd să desc idă pe
dinafară.
u pot desc ide zbiară oe desperat.
ai de mine îi vine rău băiatului înăuntru
n sf rșit iacătă conductorul cu biletul primește
paralele21 și liberează pe captiv pe care toate trei
cocoanele îl sărută dulce ca și cum l ar revedea după o
îndelungată absență. i mam mare se otărăște să stea în
coridor pe un geamantan străin să păzească pe oe să
nu se mai înt mple ceva puișorului. Puișorul vede o linie
de metal în colțul coridorului care are la capătul de sus o
mașină cu m ner. e suie n picioare pe geamantan pune
m na pe m nerul mașinii și începe să l tragă.
ezi binișor puișorule ă nu strici ceva zice mam
mare
renul își urmează drumul de la Periș către uftea cu
mare viteză. ar pe la mi locul ilometrului 2 deodată
s aude un șuier apoi semnalul de alarmă trei uiere
scurte și trenul se oprește pe loc produc nd o zguduitură
puternică.
e e ce e oți pasagerii sar înspăim ntați la ferestre
la uși pe scări
62 Familie, generații, lumi
E lucru oe puișorule oe strigă tanti Mița și se repede
afară din compartiment.
oe este în coridor e ce s a oprit trenul
ineva nu se știe din ce vagon a tras semnalul de
alarmă. in ce vagon Asta e ușor de constatat manivela22
semnalului nu se poate trage dec t rup ndu se ața
înnodată și cu nodul plumbuit23. Personalul trenului umblă
forfota e amin nd roatele tamponate cu toată presiunea
așa de tamponate că i trebuie vreo zece minute
mecanicului să și încarce iar pompa de aer comprimat și
să poată urni trenul din loc. n toată vremea asta
conductorii și șeful trenului aleargă din vagon în vagon și
nde e
cercetează aparatele semnalelor de alarmă.
ine poate g ici în ce vagon era ruptă ața plumbuită și
răsturnată manivela iudat ocmai în vagonul de unde
zburase mai adineaori pălăria marinerului ine ine a
tras manivela Mam mare doarme în fundul cupeului cu
puișorul în brațe. u se poate ști cine a tras manivela.
renul se pornește în sf rșit și a unge în ucurești cu
o înt rziere de c teva minute. oată lumea coboară. Mam
mare așază frumușel beretul lui oe îl scuipă pe puișor
să nu l deoac e îl întreabă dacă l mai doare nasul și l
sărută dulce.
Apoi cocoanele se suie cu puișorul în trăsură și pornesc
în oraș
a bulivar2 bir ar2 la bulivar
VOCABULAR/NOTE
21
parale – s. f. bani.
22
– s. f. p rg ie
care servește la acționarea
unui mecanism.
23
plumbuit – ad . sigilat cu
plumb.
2
bulivar – s. n. formă
le icală pentru bulevard.
2
birjar – s. m. vizitiu.
 E U2
Primele g nduri și trăiri A
Pornind de la prima lectură a te tului completează în caiet o
sc emă asemănătoare cu cea alăturată preciz nd
B
A. două impresii pe care ți le a lăsat lectura te tului C
B. două emoții pe care le ai resimțit ascult nd/citind te tul
C. cu ce ai rămas în urma lecturii
D. ce ai înlocui în te t
E. prin ce ți a amintit te tul de lumea ta.

Momentele subiectului
D E
Start
1. ăspunde oral la următoarele întrebări.

Cine participă la acțiune

e ce îl duc cucoanele
Ce se înt mplă în te t
pe oe la ucurești

Unde se a ă persona ele C nd se înt mplă acțiunea

2. a care dintre întrebările de la e ercițiul 1 ai răspuns printr o enumerare e ce a fost

nevoie să enumeri mai multe elemente pentru a da un răspuns

3. mparte te tul în cinci fragmente și identi că pentru ecare c te un cuv nt c eie.

4. tabilește ordinea cronologică a următoarelor acțiuni din te t.

umerotează le în caiet pe un șirag asemănător cu cel de mai os.
a. ineva trage semnalul de alarmă.
b. ucoanele arată biletul controlorului.
c. renul a unge la ucurești.
d. n călător îi spune lui oe să nu scoată capul pe geam.
e. Pălăria lui oe zboară pe fereastră.

5. maginează ți momentul de liniște din dimineața plecării la micul de un în bucătăria

familiei lui oe. crie un te t de 0 60 de cuvinte în care să prezinți acest moment.
Familie, generații, lumi 63
U2 E

tiu
ntr un te t narativ etapele acțiunii pot delimitate în cinci momente ale subiectului. Momentele subiectului
se înșiruie într o ordine logică și cronologică alcătuind rul narativ.

omentele subiectului Rolul tmos era su erată

Situația
Expozițiunea prezintă timpul spațiul persona ele. liniște ec ilibru
inițială
Elementul este un eveniment/o problemă tensiune
perturbator/ care perturbă liniștea și
declanșator (intriga) declanșează acțiunea.

esfășurarea acțiunii prezintă evoluția rului narativ dinamică în

sc imbările de timp și de loc sc imbare în funcție
Succesiunea evoluția persona elor. de eveniment
de înt mplări
Punctul culminant este unul dintre evenimentele tensiune ma imă
acțiunii considerat de ma imă
tensiune prin a cărui rezolvare se
a unge la starea nală. e găsește
prin raportare la problema iscată
elementul perturbator .

eznodăm ntul aduce rezolvarea problemei liniște ec ilibru

Situația
revenirea la o stare de liniște de
finală
ec ilibru.

Integrez și creez
1. a. ecitește fragmentele de mai os corespunzătoare unor momente ale subiectului. ompletează tabelul în caiet
av nd în vedere modelul dat.

ra mentul e te t ațiul im ul Persona ul Persona ele

renul în care se vor sui a unge în ara de ord la opt fără Gara
zece a.m. de Nord zece a.m.

ot într un timp iacătă conductorul intră să vază cine s a suit

de la stația din urmă.

ar pe la mi locul ilometrului 2 deodată s aude un șuier

apoi semnalul de alarmă trei uiere scurte și trenul se
oprește pe loc provoc nd o zguduitură puternică.

Apoi cucoanele se suie cu puișorul în trăsură și pornesc în oraș

b. Asociază fragmentele de mai sus cu momentele subiectului din tabelul .

64 Familie, generații, lumi
 E U2
2. e tul începe cu a rmația naratorului a să nu mai răm ie repetent și anul acesta
mam mare mamițica și tanti Mița au promis t nărului oe să l ducă n ucurești de
10 mai . ărui moment al subiectului crezi că îi aparține

3. escrierea t nărului oe de mai os oferă un indiciu cu privire la desfășurarea acțiunii.

are este acela

nărul oe poartă un frumos costum de marinar pălărie de paie cu

inscripția pe pamblică Le Formidable și sub pamblică biletul de călătorie
în pt de tanti Mița că așa țin bărbații biletul .

4. Povestește pe scurt acțiunea te tului continu nd modelul dat.

5. ealizează o pagină de bandă desenată în care să ilustrezi momentele subiectului din

te tul D-l Goe… .

Evoluez
1. ndește te la un oc pe calculator/un lm/o carte de acțiune care îți place. eri că
dacă următoarele a rmații sunt adevărate și e plică le prin referire la ocul/ lmul/cartea
ales/aleasă.
E istă un eveniment care perturbă liniștea/lumea.
E istă un erou/o eroină pus/ă în situația de a rezolva problema.
E istă mai multe încercări probe ale eroului/eroinei pentru a rezolva problema.

2. maginează ți povestea din spatele unui oc pe calculator. crie această poveste într un
te t de 100 120 de cuvinte av nd în vedere momentele subiectului de a învățate.

Narațiunea la ersoana a III-a

Start
1. Pentru a dovedi că ești un cititor atent precizează de la cine știi
ecare dintre următoarele informații
a. l oe pleacă la ucurești de dimineață.
b. oamnele își găsesc locuri în tren cu a utorul unor tineri
politicoși.
c. Amenda pentru cei care nu declară lipsa biletului este de
7 lei și 0 de bani.
d. Mam mare s a g ndit că băiatului i ar putea răcoare la
ucurești.

Familie, generații, lumi 65

U2 E

2. maginează ți că ești un regizor. um ai putea să lmezi cadrul pornind de la fragmentul

de mai os e elemente trebuie să apară în cadru și în ce ordine temporală

Mamița pupă pe oe oe pe mamița și lu nd bucata de ciucalată iese

iar în coridor. .
Pe c nd oe își măn ncă afară ciucalata cocoanele se dau în vorbă de
una de alta renul aleargă acuma de spre rivina către Periș.

3. e voce a ales autorul pentru a spune povestea Optează pentru unul dintre
răspunsurile de mai os și motivează ți alegerea.
a. Autorul a ales o voce a unui persona care este martor la toate cele înt mplate.
b. Autorul a ales să creeze o voce care să povestească toate evenimentele și care
știe mai multe despre persona e și acțiuni dec t ar putea cunoaște un martor.

tiu
aratorul care povestește la persoana a III-a este vocea care știe tot . Acesta pare să
e peste tot în același timp și știe totul despre acțiune și despre ce g ndesc sau simt
persona ele. unoaște trecutul persona elor și uneori oferă c iar indicii cu privire la ce
urmează să se înt mple.
Atunci c nd povestește acesta este o voce din umbră este distant obiectiv detașat.
pre deosebire de narațiunea realizată de un narator la persoana care este și
persona unde autorul evidențiază modalitatea în care un persona se raportează la tot
ce se înt mplă un autor alege un narator care povestește la persoana a a –
o voce fără c ip – pentru a pune accentul pe acțiune.
Atenție a fel cum acțiunea persona ele timpul și spațiul sunt rezultatul imaginației
unui autor așa și vocea care spune povestea naratorul este o creație a autorului.

vocea care știe tot

Naratorul care
vocea din umbră

vocea fără c ip persoana a III-a

Integrez și creez
1. Asociază fragmentul de te t din coloana A cu tipul de informație pe care îl oferă din
coloana .

A B
oe începe să urle
acțiuni ale persona ului
pune m na pe m nerul mașinii
și începe să l tragă aspectul persona elor
vrea să șadă în coridorul
vagonului cu bărbații ordinea înt mplărilor
deodată se aude un șuier apoi
spațiul în care se înt mplă acțiunea
semnalul de alarmă
dumnealor frumos gătite emoțiile persona ului

66 Familie, generații, lumi


2. maginează ți că ești controlorul trenului care îl duce pe
oe la ucurești. a nalul zilei de lucru notezi în agendă
tot ceea ce s a înt mplat în timpul serviciului. crie în
caiet pasa ul în care redai incidentul cu tragerea semnalului
de alarmă.
3. itește fragmentul de mai os. ine este vocea care
povestește Ale cui g nduri le e primă
Dialo ul n te tul literar
Start
1. Joc de rol. itiți asum nd ecare c te un rol fragmentul
de dialog delimitat în te t cu a utorul foarfecilor. E plicați
cum ați știut cui îi aparține ecare intervenție.
2. u ce semn de punctuație
sunt anunțate intervențiile
persona elor
E U2
2. ecitește fragmentul de te t dialogat cuprins între
replicile Parcă i șade mai bine cu beretul și E
ceva de speriat parol adaogă tanti Mița . Alege din lista de
mai os informațiile adevărate. ranscrie în caiet pentru
ecare informație fragmentul/fragmentele care îi con rmă
valoarea de adevăr.
a. oe este considerat de mam mare și tanti Mița
foarte deștept.
b. Mama lui oe se preface supărată c nd băiatul nu
vrea să o pupe.
c. Mam mare vorbește vulgar.
d. oe răspunde cu intenția de a crea o situație
amuzantă.
Persona ele
Start
1. eformulează momentele subiectului în așa fel înc t
toate enunțurile să înceapă cu Goe după modelul
2. e trăsături ale lui oe se pot desprinde din acțiunile lui
menționate de tine la e ercițiul anterior

tiu tiu
ialogul este o comunicare verbală care presupune n funcție de rolul lor în desfășurarea acțiunii
ca două sau mai multe persoane să interacționeze te tului persona ele pot principale secundare sau
verbal pentru a și transmite pe r nd informații episodice.
g nduri idei. ntervenția ecărei persoane în cadrul
Personajul principal este persona ul care ia parte
dialogului se numește replică.
la toate momentele acțiunii și al cărui parcurs se
ntr un te t literar dialogul este folosit atunci c nd suprapune rului narativ al te tului.
naratorul alege să se retragă din postura de povestitor
Personajele secundare sunt persona ele cu care
al acțiunii și își lasă persona ele să comunice ca și
interacționează persona ul principal în
cum s ar a a pe o scenă. Astfel dialogul are un rol
momente importante ale acțiunii.
important în conturarea trăsăturilor persona elor și
Personajele episodice
oferă dinamism te tului.
sunt persona ele care
n scris dialogul este marcat prin linie de dialog.
apar doar într un
moment al acțiunii.
Integrez și creez Figuranții sunt
apariții lipsite de
1. e informații oferă următoarele fragmente de te t care importanță
apar la nalul unor replici ale persona elor pentru
a. întreabă tanti Mița cu un z mbet simpatic. desfășurarea
b. zice mititelul smucindu se. acțiunii niște
c. zice tanti Mița ur tului martori.
d. zbiară oe dinăuntru.
Familie, generații, lumi 67
U2 E

Integrez și creez 2. e unde pornește oe în e cursie cu trenul e dorește

1. e ce este nevoie de apariția persona ului ur tul
ce a ută el la desfășurarea acțiunii
2. arta personajelor
a. ompletează sc ema de mai os numind c te o
trăsătură morală a persona ului principal care reiese
din relația cu ecare dintre celelalte persona e.
naratorul să semnaleze prin formularea peronul din urbea
u
3. n elev de clasa a a a a rmat că trebuie să e foarte
atent la nalul ecărei replici pentru a și da seama care
dintre doamne vorbește. Pe ce s ar putea baza această
confuzie

Mam mare
ontrolorul

Goe Mamițica

r tul anti Mița

b. Mam mare mamițica și tanti Mița ar putea

considerate protectoare ale lui oe. umește un
cuv nt care să desemneze rolul controlorului și pe cel
al ur tului în cadrul acțiunii te tului.
3. e poți deduce despre oe din replicile de mai os
4. ntrebat care sunt valorile familiei sale un elev a furnizat
lista de mai os. maginează ți pornind de la te t cum este
familia lui oe. electează apoi din lista dată ce valori
crezi că sunt importante pentru familia lui oe. Oferă din
te tul D-l Goe… e emple pentru variantele alese și
contrae emple pentru cele omise.

a. respectul față de celălalt

Inter retarea te tului b. gri a față de copil

Integrez și creez c. educația

1. aută cu a utorul unei d. respectul față de norme legi și reguli

ărți/aplicații de
navigare localitățile e. imaginea în societate
menționate în te t.
f. adevărul.
ealizează o artă pe
care să marc ezi 5. rmărește limba ul celor trei doamne. e sugerează felul în
traseul trenului care care vorbesc despre ele E istă vreo diferență între imaginea
îl duce pe oe la pe care vor să o lase despre ele însele și ceea ce sunt de fapt
ucurești. E plică.

AFLU MAI MULT!

iferența dintre ceea ce sunt și ceea ce vor să pară
persona ele reprezintă întotdeauna o sursă de umor.

68 Familie, generații, lumi

 E U2
6. e poate spune că oe ia parte la niște situații amuzante/ 14. iscută cu colegii despre posibilele cauze ale
comice ar doamnele e anume st rnește r sul comportamentului lui oe.

7. ți este simpatic oe ar doamnele e ce
8. are dintre aspectele de mai os crezi că îți in uențează
atitudinea față de persona a în considerare elementele
de mai os
a. comportamentul persona ului
b. situațiile comice în care este pus persona ul
c. atitudinea naratorului față de persona
d. asemănarea cu mine/un copil pe care îl cunosc.
15. este titlul unei cărți scrise de anet
andsbur despre modalitățile de educare a copiilor.
Pornind de la acest titlu completează următoarele enunțuri
în caiet cu elementele de pe etic etele de mai os
u e istă copii răi e istă doar părinți care
u e istă copii răi e istă doar o societate care
u e istă copii răi e istă doar copii care
u e istă copii răi e istă doar conte te care
a. sunt nepotrivite pentru ei.
b. nu se preocupă su cient de educația lor.
c. nu sunt su cient de atenți la nevoile lor.

d. imită comportamentul adulților din ur.

9. Persona ul se numește oe iar autorul își numește
te tul D-l Goe… . e înseamnă a un domn
autorul acest termen numelui persona ului
Evoluez
amilia ta are niște valori pe care încearcă să ți le transmită
prin educație. ar înveți lucruri despre lume nu doar de la
membrii familiei tale ci și de la alte persoane pe care le
înt lnești și care te educă. Ai făcut de a în nitatea 1 o listă
a lucrurilor pe care le ai învățat de acasă. ompletează
acea listă cu ceea ce ai învățat în școală în grupurile de la
activitățile e trașcolare în grupul de prieteni prin cărțile
citite și lmele văzute etc. Au apărut pe listă aspecte care
se contrazic unele pe celelalte
e ce alătură

10. ine îl numește ur tule pe t nărul care îi atrage aten

ția lui oe să nu scoată capul pe fereastră Motivează ți
răspunsul.

11. oe îi este simpatic naratorului aută indicii în te t

pentru a ți argumenta răspunsul.

12. aratorul nu pare să păstreze pe tot parcursul te tului

distanța față de cele relatate ci pare să se implice afectiv.
aută în te t astfel de momente și notează le în caiet.

13. maginează ți că povestea lui oe ar spusă la o

înt lnire a părinților de un părinte care ar începe relatarea
în felul următor ă vă spun povestea unui băiat . u ce
rol ar spune acest părinte narațiunea
Familie, generații, lumi 69
U2 E

Lectura te tului nonliterar abele ra ce

ata pentru ceva nou
1. Privește imaginea alăturată și precizează
ce fac cei din imagine ce îi leagă
ce relație ar putea e ista între ei ce îi diferențiază.

2. e este o Oferă o posibilă de niție. onsultă apoi dicționarul

varianta tipărită sau digitală și notează în caiet sensurile acestui cuv nt.

3. ealizează o listă cu cinci lucruri/aspecte care îi unesc pe cei de v rsta ta.

Start
Citește următoarele fragmente de text.

A. elimitare a generațiilor larg acceptată

enerația Perioa a Vârsta n

enerația ilențioasă 1928 19 7 91 ani
Adaptare după ergiu ucian aiu
enerația ab oomers 19 6 196 73 ani
enerațiile și pe piața muncii.
enerația 196 1980 39 ani aracteristici speci ce strategii
enerația 1981 1996 23 38 ani de implicare în învățarea activă
și abordări ale relației managerilor
enerația 1997 2012 7 22 ani
cu anga ații 2021
enerația Alp a 2013 prezent 6 ani în revista

B. enerația este prima generație globală ai cărei membri vor avea mai multe în comun cu colegii lor globali dec t
o au cu adulții din propria lor țară . Prima generație născută într o lume digitală unde accesul instantaneu la
informații este disponibil constant peste tot. unt consumatori avizi de te nologie și fani ai lumii digitale. ingura
generație crescută e clusiv cu o in uență te nologică enerația este obișnuită să comunice uneori e clusiv în
mediul digital. olosirea din ce în ce mai mare a aplicației ou ube și a diferitelor forme de social media este at t de
răsp ndită înc t toată generația pare să e ec ipată cu te nologia. unt utilizatori ai te nologiilor al căror mediu
istoric este lumea fără limite de timp și spațiu. unt o generație unită ai cărei
reprezentanți pretind că au cunoștințe mai avansate de utilizare a
te nologiei informației comparativ cu generațiile anterioare. i
totuși e istă diferențe remarcabile la nivel global at t în
competența de utilizare a te nologiei informației c t și în
oportunitățile legate de accesul la facilitățile de învățare și
interacțiune oferite de noua te nologie.
Adaptare după ergiu ucian aiu enerațiile și pe
piața muncii. aracteristici speci ce strategii de implicare
în învățarea activă și abordări ale relației managerilor
cu anga ații 2021 în revista

70 Familie, generații, lumi

 E U2
C. aracteristici generale ale generației

Nr crt utori Caracteristici enerale

1. Priporas t los răiește în mediul online este integrată virtual folosește te nologia drept
otiadis 2017 instrument dorește siguranță evadează temporar în lumea virtuală.
2. alle Ma bob Manifestă deprinderi sărace de comunicare dorește feedbac imediat este
a arudin 2017 impulsivă poate performa mai multe sarcini simultan.
3. aid ani Arora Este o generație ig tec comunică pe social media este întreprinzătoare
arma 2019 tolerantă dorește să conducă poate avea mai multe meserii în paralel iubește
confortul.
4. olton raser Este interconectată globalizată e ibilă în învățare are sentimentul apartenenței
201 la o comunitate este cura oasă și independentă.
Adaptare după Elena onc iș

D. n studiu intitulat realizat la inițiativa E în colaborare cu nstitutul

de tiințe ale Educației și entrul de ociologie rbană și urală în intervalul noiembrie 2012 septembrie 2013 pe
un eșantion reprezentativ de 607 subiecți cu v rste cuprinse între 10 și 18 ani din mediul
urban și rural evidențiază o serie de caracteristici ale generației în spațiul rom nesc
remarc ndu se preferințele pentru utilizarea mediilor sociale online în proporție
de 93 băieți și 88 fete 91 sunt din mediul urban și 88 – din mediul rural.
96 dintre ei se uită zilnic la navig ează pe internet în medie trei ore și
umătate 78 au cont pe aceboo 32 folosesc ou ube iar 16 nu folosesc
nicio rețea de socializare.
Adaptare după Elena onc iș

E. Motive pentru care sunt utilizate rețelele sociale

interconectare/ transmitere instrument documentare descărcare

conectare de mesa e de căutare de materiale
cu alte persoane Adaptare după Elena onc iș

1. tabilește tipul ecărui te t – literar sau nonliterar.
Motivează ți oral răspunsul.
2. nde apare în ecare te t structura
3. eri că înțelegerea ecărui te t.
a. otează în c te un enunț următoarele informații
în ce interval s au născut cei din generația
două caracteristici ale generației
c t timp navig ează adolescenții din om nia pe
internet
motivul cel mai frecvent pentru care sunt utilizate
rețelele de socializare.
b. Printre informațiile solicitate la punctul a unele se
puteau regăsi în mai multe fragmente. are sunt
acestea

Familie, generații, lumi 71

U2 E

4. tabilește pornind de la te tele citite dacă enunțurile Integrez și creez

de mai os sunt adevărate sau false.
a. enerația are mai multe lucruri în comun cu 1. tabilește pentru ecare te t dacă este organizat în
colegii din alte țări dec t cu adulții din propria țară. paragrafe sau sub formă gra că.
b. enerația nu își dorește să conducă. 2. are dintre te te ți s a părut mai ușor de citit ar mai
c. etele din om nia folosesc mai mult mediile greu E plică.
sociale online dec t băieții.
d. ețelele sociale sunt folosite mai mult ca
instrumente de căutare dec t pentru documentare.

OBSERV!
a nivel de organizare a te tului te tele nonliterare
pot apărea sub formă de te t bloc alcătuit din
paragrafe sau pot cuprinde și informații organizate în
alte forme dec t blocul de te t gra ce desene
tabele imagini etc. .
e tul care conține gra ce tabele imagini etc.
necesită o lectură speci că
sensul global se reconstituie din lectura unor
bucăți
bucățile de te t pot citite/înțelese și separat
3. are dintre fragmentele de te t prezintă informații
ca unități de sine stătătoare comparativ e se compară um este marcată comparația –
e istă o te nică de lectură speci că gra celor la nivelul cuvintelor sau gra c
diagramelor sau tabelelor care trebuie învățată
în cazul te telor nonliterare ce conțin și imagini 4. olosindu te de cunoștințele de la matematică
lectura este cea speci că te tului multimodal. completează a rmațiile de mai os așa înc t să redai
modalitatea în care ai citit te tele organizate sub formă
E emple a șe tabele gra ce orare liste
gra că.
calendare articole de dicționar uturași sc eme ș.a.
a. n tabel conține mai multe și . Pentru a l citi
unt foarte înt lnite în domeniul științei în manuale
e nevoie să ne uităm mai înt i la coloana de numită
în prezentările specialiștilor ș.a. în prezentări
cap de tabel.
destinate publicului în ziare/reviste sau în mediul
b. ra cul presupune citirea în paralel at t a a ei
online.
c t și a a ei .

72 Familie, generații, lumi

 E U2
Mă implic
1. acă ar să alegi o imagine reprezentativă pentru generația ta care ar aceea aută pe internet c teva cuvinte c eie
ale lecției pentru a găsi imaginea potrivită.

2. Investigație. Lucrați în ec ipe. mpărțiți vă în patru grupe pentru a identi ca mai multe caracteristici ale generației din
care faceți parte. esemnați un reprezentant din ecare grupă care să adune toate informațiile și să le includă într un te t
nonliterar organizat e în paragrafe e sub formă de sc emă tabel diagramă .

rupa I cercetează timpul liber. rupa a III-a cercetează viitorul .

tabiliți
c t timp stați pe rețelele de socializare
c t timp vă ucați pe telefon
c t timp vă ucați în parc/natură
respectiv în spații amena ate în interior.
Precizați
în ce domenii v ar plăcea să lucrați
ce meserii v ar plăcea să aveți
cum v ar plăcea să arate viața voastră
peste 20 de ani.

rupa a IV-a cercetează cum se raportează

rupa a II-a cercetează viața la școală.
generația voastră la celelalte generații.
Menționați
escrieți
pe ce se bazează relațiile dintre colegi
care sunt calitățile și/sau defectele
colaborare competiție bull ing
generațiilor anterioare părinți bunici
dacă preferați munca în ec ipă sau pe
străbunici
cea individuală și care sunt avanta ele și
trei e emple de situații în care nu ați fost
dezavanta ele ecărui mod de lucru
de acord cu opinia unei persoane din
ce discipline vă plac.
altă generație.

iecare reprezentant al grupei va prezenta rezultatul investigației în fața clasei e plic nd de ce a preferat o anumită
organizare a te tului.

3. Pornind de la imaginile de mai os care ilustrează generația Alp a desenează un calendar și notează evenimentele pe
care crezi că fetița le va considera importante în următorii zece ani. e poți referi la relația cu colegii/prietenii pasiuni
felul în care utilizează te nologia ș.a.

Familie, generații, lumi 73

U2 OM A EO A
Para ra area Po estirea subiectului Re umatul oral
ata pentru ceva nou
oe primește în dar o călătorie la ucurești drept
recompensă în avans pentru efortul de a nu mai răm ne
repetent și anul acesta. um se apropie sf rșitul anului
calendaristic e timpul să te g ndești la e periențele tale
de anul acesta. Ai făcut ceva deosebit pentru una dintre
pasiunile tale Povestește clasei un eveniment de anul
acesta legat de una dintre pasiunile tale.
Para ra area
Start
1. Accesează manualul digital și ascultă reporta ul
audio. ăspunde apoi la următoarele întrebări.
a. are este subiectul reporta ului
b. e idei ai reținut din reporta ul audio Menționează
două dintre acestea.
c. ine vorbește te voci ai auzit um le
diferențiezi
d. ui îi poate destinat acest material urnalistic
2. Materialul audio conține mărturii ale unor persoane
diverse. e aduce în plus te tului această decizie de a
prezenta în material intervențiile directe ale acestora
3. n ce limbă vorbesc persoanele intervievate um
a unge mesa ul la publicul rom n vorbitor e clusiv de
limbă rom nă
4. itește transcrierea integrală a reporta ului așa cum
apare pe site ul instituției radio.
n ranța pasionații de trenuri în miniatură sunt cu
zecile de mii dar c iar și mai mulți sunt în ermania și în
Marea ritanie în tatele nite și în aponia. Oamenii
investesc sume considerabile în mici trenuri cu aburi sau
fără în șine și în infrastructura necesară dar și în decorul
din ur.
74 Familie, generații, lumi
iar și în turneu ir od te ard își transportă
mac etele de tren cu el. otelierii sunt la curent cu
pasiunea sa și îi rezervă o cameră suplimentară pentru
calea ferată dar în special pentru ceea ce aran ează c iar
artistul în urul căii ferate pereții gării arbori clădiri
depouri străzi zg rie nori.
ntr un interviu acordat revistei britanice
Modeller c ntărețul povestește că preferă să construiască
peisa ele din urul căii ferate dec t calea și trenurile în
sine.
n Paris în perioada sărbătorilor de răciun magazinele
cu trenuri în miniatură sunt ar ipline de curioși dornici
să găsească ultima piesă lipsă ori să cumpere un cadou
pentru cei dragi. nii doresc să își recreeze momentele
din copilărie alții vor să vadă cum au evoluat în timp
aceste mici trenuri.
Proprietarul unui astfel de magazin e plică la
microfonul că prin apăsarea unei taste pe telefonul
mobil putem să creăm aburul unei locomotive trimitem
practic o informație ecărui tren în parte iar el o captează
printr un decodor. iecare are pasiunea sa unora le plac
detaliile de pe trenuri iar pentru alții contează decorul
din ur pentru a i face să viseze .
n client din magazin povestește că această pasiune
pentru trenuri în miniatură i se trage din copilărie c nd
tatăl său îl plimba prin gări adevărate. Acum construiește
gări în miniatură în salonul casei sale iar pentru ecare
centimetru utilizat este nevoit să ducă o muncă de
convingere cu soția sa.
ermania înregistrează cei mai mulți pasionați de
trenuri în miniatură din Europa.
ristian ournereau organizează anual un t rg la care
invită să participe companii ce realizează trenuri în
miniatură și întregul cadru din ur o înt lnire care anul
acesta a adunat la ille 1 000 de pasionați. Au putut
văzuți aici tineri care construiesc cu m inile lor mici trenuri
locomotive decorul etc.

ristian ournereau povestește despre t e Ma ers
este o mișcare ce vine din tatele nite. inerii sunt
orientați către noile te nologii și imprimă aceste trenuri
cu a utorul unei imprimante 3 . Ei se folosesc de un laser
pentru a tăia spre e emplu. unt foarte interesanți și
i am invitat la t rgul rainsmania pentru a e plica munca
lor și pentru a permite vizitatorilor modeliști sau nu să îi
înt lnească .
ristian ournereau îi sfătuiește pe cei care vor să se
lanseze în această construcție să înceapă cu ceva simplu
ei care vor să înceapă să construiască ar mai bine
să nu aibă un plan prea ambițios – spre e emplu o mare
rețea dar care știu că este însă dorința începătorului ar
mai bine să începem cu ceva micuț. E istă spre e emplu
pac ete în care regăsiți decorul și infrastructura nu aveți
nevoie de ustensile so sticate pentru a le crea. E nevoie
doar de lipici și de ceva răbdare. ici măcar de prea mult
spațiu căci odată nalizată mac eta măsoară 1 m pe 11 m
astfel ca să poată ulterior stocată ușor. n plus pac etele
diferă în funcție de zonele ranței ele diferă în funcție de
ar itectură.
n alt pasionat de modelism feroviar a fost celebrul
alt isne . Pentru a nu se g ndi mereu la munca lui alt
isne construia gări și rețele feroviare în miniatură.
ristina eacă ranța Magazinele cu trenuri
în miniatură sunt ar ipline de curioși
în perioada răciunului 2019 r .ro
OM A EO A U2
tiu
Parafrazarea este o acțiune comple ă care
presupune redarea într o formulare personală a
sensului unui mesa dintr un te t sau dintr o
comunicare orală. Acțiunea de a parafraza se
aseamănă cu o traducere a celor e primate în alte
cuvinte. Pentru a parafraza mai ușor sunt folosite
sinonime. Persoana care parafrazează poate aduce
informații importante privind conte tul unei a rmații
sau starea vorbitorului la rostirea unei replici.
Integrez și creez
1. ompletează enunțurile de mai os cu informații din
transcrierea materialului audio.
unt numeroși pasionați de trenuri în miniatură în
țări precum sau .
Pentru pasionații de trenuri de ucărie este
important să recreeze în miniatură at t trenurile c t
și .
n adevărat pasionat de trenuri de ucărie va investi
în șine în și în .
ouă personalități pasionate de trenuri au fost
și .
2. ormulările din coloana B subliniază c te o idee
e primată în enunțurile din coloana A. tabilește corect
corespondențele și detaliază cum ai g ndit.
A B

Este un lucru e traordinar în special mai ales

ca oamenii să își în primul r nd
rănească pasiunile.

ntărețul povestește că cel mai important

preferă să construiască este este primordial
peisa ele din urul căii este de dorit
ferate dec t calea și
5. denti că din transcrierea materialului fragmentele care trenurile în sine.
transmit aceeași idee. din păcate
din nefericire
6. a. eascultă materialul audio și identi că intervenția lui Oamenii își aleg pasiunea cu părere de rău o spun
ristian ournereau. care li se potrivește.

b. naintea redării intervenției unui vorbitor ristina eacă corespunzătoare

Pierzi pe termen lung
arată pe scurt ideea centrală din mesa ul celui intervievat. potrivită
dacă investești prea mult
ranscrie intervenția autoarei care pregătește declarația lui convenabilă
timp în pasiunea ta.
ristian ournereau. e se pierde din mărturia celui
intervievat în prezentarea urnalistei e se c știgă
Familie, generații, lumi 75
U2 OM A EO A

3. ragmentul inițial al te tului are în urnalism rolul să

pre deosebire de rezumat povestirea subiectului
prezinte pe scurt subiectul unui reporta . onstruiește și
este o relatare mai dezvoltată a unui te t sau a unei
tu reformul nd un astfel de fragment pentru reporta ul
înt mplări. Povestirea subiectului
ascultat.
poate conține detalii și uneori
4. Joc. Tu ai înțeles ce am spus? n elev va începe să c iar interpretarea faptelor
povestească o e periență legată de o pasiune a sa. și a mesa ului unui te t.
Profesorul numește apoi rapid un alt elev din clasă care să
parafrazeze ceea ce tocmai a auzit. ontinuați p nă c nd
ecare elev din clasă va parafrazat o intervenție orală.

Integrez și creez
Po estirea subiectului Re umatul oral
1. onstruiește o a ă a timpului pe care să așezi în c te o
Start propoziție acțiunile din te tul completat după scurtmetra
pornind de la modelul de mai os. Ai în vedere să răspunzi
e la pasiuni la nevoi. rmărește pe ou ube fără sonor
la întrebările și .
scurtmetra ul realizat de ima aoo .
ncearcă să reții c t mai multe detalii. upă vizionare
nd Apoi Abia atunci
reconstituie rul evenimentelor complet nd te tul de mai
os în caiet.

i u după
mult timp

2. Joc. ecitește povestirea subiectului realizată la

e ercițiul anterior și construiește în fața clasei un
rezumat oral. olegii au voie să te întrerupă printr o
bătaie din palme dacă încalci unul dintre criteriile de mai
os. el care întrerupe trebuie să spună și motivul pentru
care a ales să oprească rezumatul ca de e emplu
a. detaliu nesemni cativ
b. preluarea unui citat din te t fără reformulare
c. descriere
d. ad ectiv care caracterizează persona e sau situații.

tiu să învăț
ompletează o șă de autoevaluare a activității tale orale
tiu din fața clasei. otează ecare a rmație de mai os cu o
notă de la 1 la pentru a stabili gradul de adevăr
Rezumatul este un te t al cărui scop este de a
1 înseamnă deloc adevărat iar – în totalitate adevărat .
relata succint înt mplările dintr o operă literară
M am concentrat pe rezumatul pe care trebuia să îl
dintr un lm etc. Acesta poate oral sau scris. n
comunic colegilor fără să mă g ndesc că sunt în fața
realizarea rezumatului se pornește de la ideile
lor și că s ar putea amuza dacă aș greși ceva.
principale și se elimină detaliile nesemni cative.
Mi a plăcut să u privit/ă de at ția oc i.
n rezumat nu e istă introducere și înc eiere și nu
Mi am văzut colegii interesați de rezumatul meu.
se preiau citate din te t. u se utilizează descrierea și
Mi am privit constant colegii în oc i.
dialogul. e folosește timpul prezent sau timpul
Pentru rezumatul meu am ales să prezint elementele
perfect compus.
importante.
76 Familie, generații, lumi
 E EME E E O E A OM U2
Verbul actuali are otează în caiet într un tabel asemănător cu cel de mai
os acțiunile realizate de Mițu și aruțu pentru care tatăl
îi răsplătește.
ata pentru ceva nou
oe este răsplătit cu o e cursie. Ai fost vreodată în cțiunile lău abile reali ate e ițu și Baruțu
ipostaza de a răsplătit/ă pentru acțiunile tale elatează
episodul într un te t de 0 60 de cuvinte și subliniază
cuvintele care e primă acțiuni.

Verbul arte e orbire e ibilă

Start
Citește, cu atenție, textul de mai jos, despre isprăvile lui
Mițu și a fratelui ei, aruțu.
Pentru că ați fost cuminți. Pentru că nu ați bătut azi
toba cu vătraiele în fundul cazanului de rufe. Pentru că nu
ați aruncat farfuriile pe geam. Pentru că nu ați rupt v rful
de la toate creioanele pe care le ascut o dată pe zi. Pentru
că nu ați lăsat apa desc isă. Pentru că nu mi ați uns tiu
clanțele cu dulceață. Pentru că nu mi ați băgat cutia cu Verbul este partea de vorbire e ibilă care arată
tutun în foc. Pentru că nu ați îndreptat ceasornicul cu starea acțiunea sau e istența.
ciocanul nici nu mi l ați pră it. Pentru că nu mi ați ert
n propoziție verbul are un rol important pentru că
panto i. Pentru că nu mi ați scos nici un oc i și nici nu
poate îndeplini rolul de predicat.
mi ați croit ainele din nou vă voi duce dimpreună cu
rivei scumpii mei copii fetița tătuțului și băiatul
măicuții afară pe c mp.
OBSERV!
nt i vom trece prin buruieni amare prin paturi de
pelin1 prin orbota2 de mușețel cu nasturi galbeni și iind o parte de vorbire e ibilă verbul își sc imbă
c nd vom ieșit puțin din grădina sălbatică picioarele vă forma în funcție de persoană număr mod și timp.
vor mirosi a poala Maicii omnului3 prin care o să
mergem desculți eu cu labele mele mari voi cu călc iele
Integrez și creez
voastre ca niște coltuce tranda rii.
Adaptare după udor Arg ezi 1. emonstrează ceea ce știi de a despre verb. Oferă
pentru ecare verb scris colorat în te t informațiile
în volumul gramaticale speci ce acestei părți de vorbire conform
1931 modelului de mai os.

Verbul voi duce

1
pelin – s. m. plantă erbacee cu
frunze compuse spintecate Persoana I
albe verzui păroase și cu ori
galbene folosită în medicină și Numărul
la prepararea unor băuturi.
2
– s. f. dantelă. o ul indicativ
3
poala-Maicii-Domnului – s. f.
plantă erbacee cu tulpina subțire im ul viitor
t r toare sau agățătoare cu ori
albe sau roz av nd corola în formă
de p lnie.
2. rece verbele identi cate la e ercițiul anterior la forma
de in nitiv.
Familie, generații, lumi 77
U2 E EME E E O E A OM

Integrez și creez
itește cu atenție enunțurile de mai os și decide dacă struc
turile verbale scrise colorat sunt predicative sau au iliare.
Am decis să nu i mai provocăm necazuri tatălui nostru.
Eram acolo c nd a primit vestea de la copiii săi.
Voiam să u pe placul tuturor și am reușit.
Voi acolo unde sunt c emat.
Voi fi fost de a răsplătit c nd bunica va discutat cu
familia despre isprava mea.
Am doar de c știgat dacă mă comport cum trebuie.
i uri e erbe
tiu o ul in icati
erbele apar în enunțuri în diferite structuri. n Start
funcție de capacitatea lor de a îndeplini singure
a. ngenios tatăl le a lăsat lui Mițu și aruțu niște bilețele
funcția de predicat și de a avea înțeles de sine stătător
cu acțiuni. Ele sunt amestecate așa că nu le e foarte clar
acestea pot
celor doi copii ce au făcut bine ce trebuie să facă acum și
Verbe ce așteaptă tatăl de la ei în viitor. A ută i să le organizeze
în dreptul ecărui ceas.

predicative – nepredicative –
atunci c nd au atunci c nd nu au
înțeles de sine singure înțeles și nu
stătător și formează formează singure
singure predicatul predicatul recut Pre ent Viitor

verbe auxiliare: nu verbe copulative: ați vorbit cu bunica înveți două ore
au sens singure și nu au înțeles de
a ută la formarea sine stătător curățarăți mobila țineai ușa descuiată
modurilor și a acestea își
timpurilor verbale completează în vor pleca în e cursie ascuțiseși creioanele
erbele au iliare mod necesar
sunt a avea a ută sensul cu o altă citești bilețelul meu
la formarea parte de vorbire în
perfectului compus construcția unui tip
și nu numai special de predicat
a ută la formarea pe care îl vei studia
viitorului anterior într una dintre
dar și a altor lecțiile viitoare
timpuri și a vrea Fii mai atent! .
a ută la formarea
b. tabilește dacă structurile verbale de pe etic etele de
viitorului
mai sus sunt timpuri verbale simple sau timpuri verbale
compuse. umește le pe ecare.
78 Familie, generații, lumi
 E EME E E O E A OM U2
c. denti că pentru timpurile verbale simple
im urile mo ului in icati em le
componentele purtătoare de sens gramatical su ele
gramaticale care arată modul și timpul și desinențele Prezent eu sunt
care arată persoana și numărul . impurile mperfect eu eram
d. denti că pentru timpurile verbale compuse trecutului
Perfect compus eu am fost
componentele structurii verbul au iliar și formele verbale
Perfect simplu eu fui
nepersonale care intră în alcătuirea timpului verbal.
umește le. Mai mult ca eu fusesem
perfect
e. Pentru timpurile verbale compuse care componentă
din structură transmite informații privind persoana și impurile iitor eu
numărul E empli că. viitorului
Alte forme de eu
viitor viitor de eu
tiu limbă vorbită eu
Modul indică felul în care vorbitorul se raportează iitor anterior eu
la acțiunea e primată de verb consider nd o sigură
iitor în trecut eu
sau posibilă.
n limba rom nă verbul cunoaște patru moduri
verbale indicativ con unctiv condițional optativ și
imperativ. OBSERV!
Modul indicativ redă o acțiune ca ind sigură și are ormele verbale nepersonale nu își sc imbă forma
toate timpurile verbale prezent trecut viitor. după persoană și număr. e aceea nu pot îndeplini
funcția de predicat.
neori a ută la formarea altor moduri și timpuri
verbale.
n nitivul reprezintă forma de dicționar a verbului.
Participiul indică o acțiune suferită de un obiect o
ință av nd valoare verbală c nd a ută la formarea
unor moduri și timpuri compuse și valoare ad ectivală
c nd se comportă ca un ad ectiv intr nd în relație cu
substantivul pe care îl determină prin acord.

Familie, generații, lumi 79

U2 E EME E E O E A OM

Integrez și creez
1. Activitatea favorită a lui aruțu este
fotbalul. itește te tul următor și e trage
verbe în următoarea ordine
a. verb care arată o acțiune înc eiată de a
în momentul vorbirii e primată printr un
timp compus
b. verb care arată o acțiune/stare
desfășurată în momentul vorbirii
c. verb la un timp verbal simplu
d. verb care arată o acțiune situată după
momentul vorbirii
e. verb care arată o acțiune înc eiată
înaintea altei acțiuni trecute.

maginează ți că aceste verbe sunt niște coec ipieri și pune le într o sc emă de oc. Pentru a a unge cu mingea în
poarta adversarului trebuie să pasezi mingea acestor coec ipieri în ordinea de mai sus. unt posibile mai multe
sc eme de oc. ompară sc ema ta cu a unui coleg.

ea mai mare victorie din istoria ec ipei naționale de uccesul de atunci a fost uriaș. Am a uns printre cele
fotbal om nia – Argentina 3 – 2 s a născut la capătul mai bune 8 naționale ale turneului și am eliminat pe
unui meci în care argentinienii ne au condus total nimeni alta dec t naționala care disputase precedentele
sud americanii au avut o posesie dublă iar raportul două nale de Mondial în 1986 c știgase trofeul în 1990
paselor în careul advers e umilitor 6 – 38 l a pierdut.
umai Ortega și imeone au driblat Am învins Argentina dar modul în
împreună mai mult dec t au făcut o care am făcut o conform n tat
toți cei 13 tricolori . ormula cu arată ceva cu totul ieșit din
care om nia a ucat în ultimele comun un oc de un randament
minute e incredibilă Prunea 6 fabulos al tricolorilor care
fundași mi locași defensivi au fructi cat la ma imum
zero oameni de atac tot ceea ce s a ivit la poarta
Astăzi ne legăm speranțele de apărată de slas.
un parcurs decent într o igă a nd și mai ales dacă
ațiunilor în care tremurarăm în vom mai a unge la astfel de
fața unor adversare precum performanțe în care vom
Muntenegru inlanda și osnia. învins marile naționale ale
ndva în urmă cu mai puțin de lumii răm ne de văzut iar noi
30 de ani ucam de la egal la egal cu ca niște suporteri răbdători o să
marile naționale sud americane pe așteptăm cuminți. ă avem răbdare
care le trimiseserăm acasă de la un Mondial suporteri
de vis ucat de tricolori .
3 – 1 cu olumbia și 3 – 2 cu Argentina au fost Adaptare după an drea
confruntările e traordinare ale enerației de Aur la un EP O 6 om nia – Argentina 3 – 2.
turneu care avea să răm nă în istorie drept Everestul EA cum am bătut pumele în 9 am avut mingea
primei noastre reprezentative. doar 3 minute în ultimii 30 de metri gsp.ro

80 Familie, generații, lumi

 E EME E E O E A OM U2
2. Aspecte normative. upă plimbarea cu tatăl său
aruțu a scris c teva impresii în agenda sa. oarte
entuziasmat nu a fost atent la redactare. escrie în caiet
te tul băiatului corect nd greșelile.

o ul im erati
Start
itește cu atenție c teva dintre îndemnurile și sfaturile
lăsate de Mițu și aruțu și selectează verbele a ate la
modul imperativ preciz nd pentru ecare persoana
numărul și forma a rmativă/negativă .
eșiți în natură și ucați vă
u ratați apusul din serile de vară
E plorați natura împreună cu cei dragi și nu uitați
să vă ucați și cu animalele domestice
aceți vă prieteni pe oriunde mergeți

tiu
Modul imperativ redă o acțiune posibilă realizabilă sub forma unui îndemn a unui ordin sau a unei cereri
directe. Modul imperativ nu are timpuri verbale cunosc nd doar forme pentru persoana a a singular și plural.

ormele mo ului im erati

ormă Persoana a II-a sin ular Persoana a II-a lural olosire Valoare obișnuită

afirmativă Fii! Adresare directă către interlocutor

îndemn ordin rugăminte cerere
negativă directă sfat etc. .

Familie, generații, lumi 81

U2 E EME E E O E A OM

Integrez și creez 3. maginează ți un produs care ar putea face viața

Imaginează-ți că Mițu și aruțu au
fost at t de cuminți, înc t tatăl lor i-a
dăruit fiecăruia c te o minge. aruțu a primit o minge de
oină, iar Mițu, o minge specială de volei. Citește următoarele
instrucțiuni de utilizare a mingii de volei Molten.
copiilor mai ușoară. crie i manualul de utilizare pentru
a i a uta pe ceilalți folosind c t mai multe verbe la modul
imperativ. Prezintă în fața clasei acest produs. a nal
alegeți l prin vot pe acela care vi s a părut cel mai util.

„Um area mingii

1. meziți întotdeauna acul pentru minge cu
apă și săpun sau silicon înainte de a l
introduce cu atenție în valvă. ntroducerea
unui ac uscat poate deteriora supapa camerei
și poate provoca pierderi de aer
ATE IE
Folosiți întotdeauna ace speciale pentru minge,
care să nu fie ascuțite în v rf. Introducerea
defectuoasă a acului în minge duce la
pierderea garanției.
2. m ați mingea Molten ușor în timp ce
str ngeți mingea în mod regulat. acă pompați
cantități prea mari de aer în cameră cu a utorul
Mă implic
unui compresor sau al unui dispozitiv similar
supapa se poate desprinde iar camera se va ncearcă să te pui în locul lui Mițu sau în cel al lui aruțu
deplasa cauz nd distrugerea acesteia. pentru c teva minute. edactează o scrisoare de 70 90
3. rmați instrucțiunile de um are de cuvinte adresată unui prieten/unei prietene în care să
inscripționate pe minge. m area e cesivă a îi spui ce te a făcut să îți sc imbi comportamentul și să
mingii poate duce la pierderea formei dar și la respecți regulile impuse de părinții tăi. olosește verbe la
e plozia camerei și pierderea garanției. toate timpurile trecute ale modului indicativ.
Adaptare după
do umen.tips tiu să învăț
1. Precizează varianta pe care o consideri cea mai potrivită
1. a. electează verbele a ate la modul imperativ.
pentru parcursul tău de învățare și usti că ți opțiunea.
b. rece verbele selectate la punctul a la persoana
a a singular. Parcurg nd această lecție
a. mi am clari cat aspecte de care nu eram foarte
2. Aspecte normative. Mițu nu a fost prea atentă atunci
sigur/ă
c nd și a notat în caiet c teva îndemnuri pentru a și
b. mi am sistematizat timpurile modului indicativ
îmbunătăți comportamentul. escrie îndemnurile
c. reușesc să diferențiez perfectul simplu de
acesteia în caiet modi c nd verbele scrise greșit.
mai mult ca perfect în cazul verbelor al căror
i recunoscătoare și mulțumeș te in nitiv se termină în -e
atunci c nd primești ceva d. am identi cat di cultăți în scrierea anumitor
verbe.
uce gunoaiele la coș Adoarme mai devreme 2. E ercițiile ți au arătat conte te reale de comunicare în
care apar verbe de diferite feluri. are este e ercițiul care
u îi ignii pe cei din ur u i obraznică ți a plăcut cel mai mult e ce
82 Familie, generații, lumi
 E EME E E O E A OM U2
o ul con uncti tiu
Modul conjunctiv redă o acțiune posibilă
ata pentru ceva nou realizabilă.
1. a să depășească situația di cilă în care se a ă familia Marca distinctă a acestui mod este cuv ntul .
lui oe otărăște să îi ofere băiatului o e cursie la uv ntul poate lipsi în formele colocviale inversate
ucurești. maginează ți că familia ta este dispusă să îți de persoana a a .
îndeplinească trei dorințe în vacanța de toamnă. erbele a ate la modul con unctiv îndeplinesc
ompletează enunțul de mai os cu aceste trei dorințe. funcția sintactică de predicat.

reau să . Integrez și creez

itește cu atenție te tul următor și notează într un tabel
asemănător cu cel de mai os verbele a ate la modul
indicativ și pe cele a ate la modul con unctiv.
„ e ce ne place să călătorim? A călători e mai important
dec t a a unge la destinația călătoriei spunea cineva. n
adevărat călător va reține mai ales ce este frumos din
2. ar dacă ai alege să îți dorești ceva imposibil itește ceea ce vede și își va nota în măsura posibilului lucrurile
fragmentul de mai os. care l au impresionat. O călătorie se face cu bună
Motan mi aș dorit să u dispoziție și cu plăcere.
cu coada n sus cu blana n dungi În tren. n călător prudent va a unge la gară cu o
cu g eare și mustețe lungi umătate de oră înainte de plecarea trenului.
c un oc i verzui și un oc i căprui. n tren își va căuta dacă are de ales un vagon mai puțin
aglomerat va a uta persoanele în v rstă care urcă și c nd
a ora c nd t r ș grăpiș va a unge în compartiment va întreba dacă mai e vreun
zăpada nopții se adună loc disponibil. rebuie să indicăm politicos și clar locurile
eu cocoțat pe acoperiș libere fără să creăm o atmosferă ostilă.
să urlu a pustiu la lună. alizele gențile umbrelele și ainele vor plasate în
locurile speciale pentru baga e pe c t posibil fără să i
nd zorii ziua o deznoadă incomodăm pe ceilalți călători. om a uta fără e agerare
să mă tot duc să mă tot duc doamnele care vor să și așeze baga ele.
și tinic eaua prinsă n coadă Copiii. iar dacă o conversație este pasionantă dacă
s o zdrăngănesc pe străzi năuc. un roman este captivant dacă peisa ul este minunat nu
trebuie să ne negli ăm copiii în caz că ne însoțesc. ntr o
ic ita tănescu 19 călătorie trebuie să îi supraveg em permanent deoarece
e istă pericolul unor accidente. ar nici nu le vom face
a. denti că în poezie de ce își dorește vocea din
observații interminabile ci le vom găsi o preocupare. e
poezie să e motan.
asigurăm să nu uitat să luăm pentru ei de acasă o carte
b. crie folosindu te de trei lucruri imposibile pe
un oc etc.
care ai vrea să le poți face.
Adaptare după Aurelia Marinescu
olosirea mo ului con uncti 1996

Start Verbe la mo ul in icati Verbe la mo ul con uncti

e fel de acțiuni arată verbele însoțite de cuv ntul de la

e ercițiile de mai sus – acțiuni sigure sau acțiuni posibile
Familie, generații, lumi 83
U2 E EME E E O E A OM

im urile mo ului con uncti

Start
ecitește ultimul enunț din fragmentul e tras din . Precizează c nd se petrece acțiunea
e primată de cele două verbe a ate la modul con unctiv.

tiu
Modul con unctiv are două timpuri prezent și perfect.
Conjunctivul prezent arată o acțiune care se desfășoară în momentul vorbirii Vreau . sau după
momentul vorbirii Vreau te mai . . orma acestui timp se realizează cu a utorul cuv ntului și al
formei de indicativ prezent e cepție făc nd persoana a a singular și plural care are desinențe speci ce de
con unctiv -e .

a mânca a esena a e ea a scrie a eni a călători a cobor a otăr

să măn nc să desenez să văd să scriu să vin să călătoresc să cobor să otărăsc

să măn nci să desenezi să vezi să scrii să vii să călătorești să cobori să otărăști

să măn nce să deseneze să vadă să scrie să vină să călătorească să coboare să otărască

să m ncăm să desenăm să vedem să scriem să venim să călătorim să cobor m să otăr m

să m ncați să desenați să vedeți să scrieți să veniți să călătoriți să cobor ți să otăr ți

să măn nce să deseneze să vadă să scrie să vină să călătorească să coboare să otărască

Atunci c nd ai studiat timpurile modului indicativ ai observat că e istă o desinență care indică persoana și
numărul. i în cazul con unctivului se aplică aceeași regulă. eea ce este colorat cu roșu reprezintă desinențe de
persoană și număr iar ceea ce apare scris cu verde reprezintă sunete speci ce con unctivului.
a persoana a a formele de singular și de plural sunt identice.
Conjunctivul perfect arată o acțiune care se desfășoară înaintea momentului vorbirii
. orma acestui timp se realizează cu a utorul cuv ntului al verbului au iliar și al participiului
verbului de con ugat .

a mânca a e ea a scrie a călători a obor

să m ncat să văzut să scris să călătorit să dobor t

erbele a ate la modul con unctiv timpul perfect au aceeași formă pentru toate persoanele.

84 Familie, generații, lumi

 E EME E E O E A OM U2
Integrez și creez
1. ecide dacă a rmațiile de mai os sunt adevărate sau false.
a. n enunțul
e istă
un verb la modul con unctiv timpul prezent și unul la
modul con unctiv timpul perfect.
b. n enunțul on unctiv prezent
on unctiv perfect

imediat. e istă trei verbe la modul con unctiv unul la

timpul perfect și două la timpul prezent.
c. n enunțul

3. Aspecte normative. upă o primă călătorie cu peripeții

e istă un singur verb la modul con unctiv familia lui oe pleacă într o nouă călătorie cu trenul dar
și doar trei verbe la modul indicativ. de data aceasta mama discută cu băiatul înainte de
d. n enunțul plecare. ompletează te tul de mai os cu formele de
e istă un verb la modul con unctiv prezent ale verbelor dintre paranteze pentru
con unctiv și unul la modul indicativ. a i transmite lui oe cum să se comporte.
e. n enunțul
a repeta
trenul sau cu alt mijloc de transport. e istă un verb la a ști
modul con unctiv și trei la modul indicativ. a deveni
a
OBSERV!
a veni
u trebuie confundată forma de con unctiv prezent
a atrage
a verbului cu cea de indicativ timpul viitor
popular speci c mai ales limbii vorbite
a în ăța
.
a continua
uv ntul tot trebuie așezat între și verb în cazul
con unctivului prezent și între și au iliar în cazul
con unctivului perfect. e aplică și pentru cuvinte
precum mai sau cam.

2. denti că verbele la modul con unctiv din enunțurile de
mai os și notează le pe brațul potrivit al balanței. ei reuși
să menții ec ilibrul balanței doar dacă le distribui corect.
a. reau să citesc o carte în timpul călătoriei.
b. ă nu luat mam mare altă pălărie răm nea
băiatul cu capul gol la ucurești.
c. Părinții trebuie să își supraveg eze tot timpul copiii.
d. Ar fost păcat să nu rămas cu nimic după
e cursia de la munte.
e. ată le norocul de obrăznicii copile
f. Ai făcut o fericită pe mamița dacă ai decis să
stat în compartiment.
OBSERV!
Anumite verbe se scriu cu doi i la modul con unctiv
timpul prezent persoana a a
etc. .
Mă implic
itind D-l Goe… de . . aragiale ai observat că persona ul
principal nu respectă nicio regulă atunci c nd merge cu
trenul. ealizează un set de zece reguli pe care trebuie să
le respecte o persoană atunci c nd circulă cu trenul
utiliz nd verbe la modul con unctiv.
Familie, generații, lumi 85
U2 E EME E E O E A OM

o ul con ițional-o tati olosirea mo ului con ițional-o tati

Start
ata pentru ceva nou
1. Provocare. itiți c ntecele isne de mai os. ncercați
1. în traducere este un
apoi să le c ntați.
musical inspirat de piesa de teatru
1
prezentată
pentru prima dată pe scenă în 1913 scrisă de eorge
ndepărtat de cei ce te au uitat / rei iubit să i de
ernard a . Musicalul lansat în 196 s a bucurat de un
ei de cei ce te slăveau / Ai vrea să i dur dar armura
succes răsunător. itește fragmentul de mai os care
ta i de trubadur2 / Maui timpul este să te turtesc /
reprezintă o secvență tradusă din interpretarea
iar nu ți place cum eu lucesc / ai privește că
persona ului principal Eliza oolittle din musicalul
pe aici n o să mai i
.
amatoa Lucesc engl.
în Vaiana engl. Moana 2016
e aș avea odăița mea
i o sobiță erbinte n ea
ă mă ncălzesc mereu nde am pleca sau alerga
O e minunat ar nde am sta la soare mereu
Aș sta tot timpul pe divan oar tu și eu
Aș m nca numa pandișpan ar eu aș
i un tort de ciocolată in lumea ta
O e minunat ar Ariel Din lumea ta
engl.
acă f ntul Așteaptă
în
Mi ar mai da pe cineva
engl. The Little Mermaid
ă mă drăgălească
1989
Ei dar asta mi ar plăcea

Menționează ce își dorește persona ul feminin. om pregătiți pentru toate / ur nd rege nou vom
avea / esigur eu aș vrea să nțelegeți / ă voi tre să
2. Jocul dorințelor. a un bilețel. Ai 30 de secunde ca să scrii faceți ceva / i așa viitorul e al vostru / i lipsuri nu
pe el o dorință legată de unul dintre colegii tăi – prima care veți avea / Acum nu vă este prea bine / u mine
îți vine în minte poate vrei să participați împreună la o puteri ați căpăta
activitate poate să își sc imbe un comportament . crie și car engl.
numele lui pe verso. iecare va primi bilețelele cu numele lui. în engl. 199

OBSERV! Mi ar plăcea mai mult / Oamenii s a ut / oți mi ar

upă cum ai putut remarca în te tul de mai sus mulțumi / acă m ar primi / acă m ar accepta /
verbele scrise colorat e primă o acțiune posibilă Multe eu aș putea sc imba
care s ar putea realiza dacă ar îndeplinite anumite Prințesa asmine Nu sunt o
condiții. Mai mult aceste verbe pot sugera și o engl.
acțiune dorită pentru care optăm. e aceea modul a peacock princess
acestor verbe se numește condițional-optativ. în

visul engl.
1
musical – s. n. comedie muzicală cu trăsături preluate de la operetă și
teatrul de revistă.
trubadur – s. m. poet din secolele
2
ale cărui versuri erau recitate cu Dreams 2007
un acompaniament muzical.

86 Familie, generații, lumi

 E EME E E O E A OM U2
2. e sugerează verbele scrise colorat – acțiuni sigure sau tiu
posibile
Modul condițional optativ are două timpuri
tiu prezent și perfect.
Modul condițional-optativ arată o acțiune posibilă Condițional-optativul prezent arată o acțiune care
sau dorită a cărei realizare depinde de obicei de se desfășoară în momentul vorbirii sau după
îndeplinirea unei condiții. momentul vorbirii. erbele a ate la acest timp au
ondițional optativul este adesea însoțit de două componente una variabilă – au iliarul a avea
cuv ntul și una invariabilă – forma de
in nitiv fără marca a etc. .

Integrez și creez a cânta

rupează verbele din c ntecele isne de la secțiunea aș c nta am c nta

Start! într un tabel asemănător cu cel de mai os țin nd ai c nta ați c nta
cont de modurile învățate. ar c nta ar c nta

Condițional-optativul perfect arată o acțiune

o ul in icati posibilă în trecut care s ar putut înt mpla dar care
o ul im erati p nă la urmă nu s a mai înt mplat. Acesta marc ează
foarte adesea un regret Ce mi-
o ul con uncti
fotbalist… sau un reproș
o ul con ițional-o tati . erbele a ate la acest timp se formează
cu verbul au iliar a avea variabil cu aceleași forme ca
în cazul condițional optativului prezent
im urile mo ului con ițional-o tati
verbul au iliar cu forma invariabilă
Start participiul verbului de con ugat.

1. ecitește fragmentul de la rubrica Gata pentru ceva a cânta

nou!.
aș c ntat am c ntat
a. Precizează c nd se petrece acțiunea e primată de
ai c ntat ați c ntat
verbele la modul condițional optativ.
ar c ntat ar c ntat
b. are sunt elementele componente ale acestor verbe
identi cate

2. itește următorul fragment e tras și acesta din Integrez și creez

musicalul .
1. Provocare. itește versurile următoarelor melodii
rom nești cunoscute bunicilor și/sau părinților tăi dar
„Aș fi putut dansa / P nă în zori de zi / aproape necunoscute ție. ompletează spațiile libere cu
u mă puteam opri / Pluteam ca într un vis forma corectă de condițional optativ a verbelor din
paranteză. aută apoi melodiile pentru a te veri ca.

e tu salcie la mal
are este semni cația formei
M face r u la umbra ta.
scrise îngroșat e transmite ea
O stea pe cerul de opal
um este formată
e în noapte m schimba
i acolo unde ești o viață sta
n calea ta în umbra ta
Mi aela Mi ai

Familie, generații, lumi 87

U2 E EME E E O E A OM

3. Aspecte normative. escrie enunțurile de mai os în

e avea un cr mpei dintr o zi
caiet corect nd greșelile.
il da poate c nd vei veni.
Mi ar place să știu să c nt la un instrument.
e m ași face dacă pasiunea pentru
e să vii crede că visez
muzică ar dispare
e să vii ce ne mai spune oare
Mai ași apare la evenimente muzicale
Mi aela unceanu
dacă ași avea timp.
Ai i știut să c nți mai bine dacă
acă n iubi te ai i ținut de orele de canto.
ce înseamnă o rază de soare
acă n iubi tiu să învăț
n alb și negru
ealizează autoevaluarea sinceră pentru această lecție
fără un strop de culoare.
folosind forma corectă a condițional optativului timpul
2
prezent.
a. Pentru a reține mai bine modul condițional optativ
aș .
OBSERV! b. Pentru că nu am înțeles bine o parte din lecție
uvinte precum sau prea se plasează aș .
între au iliarul a avea și in nitivul fără marca a în
cazul condițional optativului prezent Evoluez
și între cele două au iliare în cazul
1. neori artiștii redau prin muzică visul lor pentru o lume
condițional optativului perfect
mai bună. Ascultă melodia de o n ennon ca să te
.
convingi de asta. aută traducerea versurilor dacă e nevoie.

2. denti că verbele la modul condițional optativ din
enunțurile de mai os și notează le în ul potrivit.
a. acă ai a unge la timp am reuși să repetăm
c ntecele îndea uns.
b. iar dacă m ai anunțat mai devreme de concert
tot nu aș venit.
c. e ar veni și artistul meu preferat în om nia
d. acă nu s ar ținut concertul în om nia probabil
nu mi aș văzut niciodată trupa preferată.
e. edea te aș pe scenă
2. maginează ți că ai avea pentru o zi puterea să sc imbi
lumea după bunul plac. e ai face pentru tine și pentru cei
apropiați ție ar mai ales ce ai face pentru ca lumea în
care trăim să e un loc mai bun pentru ecare dintre noi
onstruiește folosind verbe la condițional optativ zece
a rmații despre cum ai face lumea mai bună.

Condițional-optativ
prezent
Condițional-optativ
perfect

88 Familie, generații, lumi

 E EME E E O E A OM U2
Pre icatul nominal Verbul co ulati a
ata pentru ceva nou 4. Privește cu atenție cuburile din
imagine folosite în celebrul oc
Să ne imaginăm că, ajunse la ucurești cu oe, cele trei . ă i un nume fetei
doamne pregătesc o scrisoare pentru a o trimite acasă. a ate în v rful piramidei și
Citește-o și tu, pentru a descoperi ce discuție s-a iscat. scrie despre ea enunțuri
erioasă mam mare dictează pornind de la pictograme.
crie acolo oe e e face fata um este
Pe canapea completează rapid mamițica. fata

u soro nu unde se a ă e în discuție acum.

Păi spune e act ce vrei să scriu aproape țipă tanti Mița.
oe e simțitor. au nu. oe e atent la tot.
Păi otărăște te nu mai face așa pauze ce vrei să
spui despre oe ă nu e totuna dacă spui că e simțitor tiu
sau că e atent. u poți spune e și să faci așa pauză erbele care cunosc categoria modului indicativ
trebuie obligatoriu să completezi cu ceva îi e plică imperativ con unctiv și condițional optativ
aproape didactic mamițica. îndeplinesc funcția sintactică de predicat.
Adică pui după e ce însușire vrei tu să spui acum Predicatul care arată ce face subiectul și se e primă
despre oe. ă nu i vorbă ai putea spune și că e mariner și printr un verb se numește predicat verbal Irina
că e băiat dar zău acum ce îi spui nou omului despre oe . Elevii povestea cu interes. .
tie și el că e minunat puse punctul pe i în nal tanti Mița. Atunci c nd intră obligatoriu în relație cu un alt
Atunci scrie oe e oe au nu scriem nimic dacă nu cuv nt un substantiv sau un ad ectiv pentru ca
avem nimic nou de spus enunțul să capete sens verbul se numește verb
are e sursa neînțelegerii dintre cele trei doamne copulativ.
erbul copulativ este un verb nepredicativ de aceea
Start nu formează singur predicatul. erbul copulativ alături
de cuv ntul care îi urmează obligatoriu numit nume
1. ubliniază verbele predicat din te tul de mai sus. are
predicativ formează un alt tip de predicat predicatul
dintre ele arată ce fac persona ele
nominal Tata este contabil. Sora mea ..
2. e doresc doamnele să scrie în scrisoare despre oe umele predicativ se poate e prima prin adjectiv
um/ e este el Alcătuiește o listă de tipul Goe e… . . prin substantiv
sau prin alte părți de vorbire.
3. e ce se arată iritată mam mare c nd mamițica spune
că oe se a ă pe canapea e ce identi că mamițica umele predicativ poate simplu
pauza după verbul drept sursă a confuziei sale . sau multiplu
..
Pentru că arată cum/ce este subiectul numele
OBSERV! predicativ își construiește forma în relație cu acesta
nd poate înlocuit cu verbele adapt ndu și în funcție de partea de vorbire prin
sau a costa verbul este predicativ și care este e primat numărul și genul după cele ale
îndeplinește funcția sintactică de predicat verbal. Atunci cuv ntului substantivului pronumelui cu funcția de
c nd pentru ca enunțul să capete sens intră obligatoriu subiect. Această adaptare a formei se numește
în relație cu un alt cuv nt un substantiv sau un ad ectiv acordul numelui predicativ Irina este
și nu poate înlocuit cu sau sunt silitoare
a costa verbul se numește verb copulativ. Dan sunt aventurieri. .

Familie, generații, lumi 89

U2 E EME E E O E A OM

Integrez și creez 5. ifează căsuța corespunzătoare valorii verbului din

enunțurile din tabel.
1. Precizează modul timpul/forma și funcția sintactică
pentru verbele identi cate în fragmentul următor.

Pre icati ă

Co ulati ă

u iliară
nunțul
u doar că salvasem un condor de la oo
nu doar că locuiam cu el în camera mea dar
pasărea asta știa să citească și să scrie. opilul este elev eminent.
Așteptați puteam să vorbim.
am dăruit pi ul meu alb în formă de pană. M aș adaptat în clasa aceasta mai
cria scurt concis fără e plicații inutile. ușor anul trecut.
tia să scrie și pe față ca noi dar și pe E cursia de anul acesta este în recia.
dos – adică așa cum ar citit el unele plăcuțe
transparente de la oo văzute din spate din Pisica este animalul meu de companie.
cușcă.
ă avut materiale confecționam
Adaptare după eronica . iculescu
măști pentru carnaval.

2. ubliniază predicatele din enunțurile de mai os și

stabilește tipul acestora.
a. Mi aela este eleva cea nouă.
b. oua școală este c iar l ngă blocul fetei.
c. a a de la școala particulară era 2000 de lei.
d. a prima vedere noii colegi sunt drăguți.
e. Părinții sunt fericiți că Mi aela z mbește.

3. onstruiește un enunț care să conțină un predicat

nominal cu nume predicativ simplu și unul care să conțină
un predicat nominal cu nume predicativ multiplu.

4. ecide dacă a rmațiile de mai os sunt corecte C sau

incorecte I .
tiu să învăț
a. E istă două predicate verbale în enunțul Ciripitul ranscrie în caiet enunțurile următoare și notează le cu o
cifră de la 1 la unde 1 înseamnă foarte puțin adevărat iar
. – în totalitate adevărat în funcție de gradul de adevăr al
b. erbul are valoare copulativă în enunțul Copilul ecăruia.
. 1. Am descoperit că predicatul nominal
c. E istă două predicate nominale în enunțul nu este at t de di cil.
2. Mi a fost ușor să înțeleg că verbul
balerina familiei. are trei valori.
d. E istă un nume predicativ multiplu și unul simplu în 3. umele predicativ este o funcție sintactică nouă
enunțul greu de înțeles.
.
e. umele predicativ din enunțul Evoluez
ndește te că poți intra în lumea cărții tale preferate
verii. este e primat prin substantiv.
pentru o zi. escrie în 10 12 r nduri e periența aceasta
folosind cel puțin patru predicate nominale.
90 Familie, generații, lumi
 E EME E E O
ubiectul
ata pentru ceva nou
oamnelor din te tul D-l Goe… le ar de folos un oc în
care să învețe să nu se supere așa ușor. Pe tine ce te
supără de obicei ealizează un inventar cu propozițiile
ce ar putea urma după . multiplu.
ubiectul actuali are
Start
1. itește te tul următor care oferă indicații despre cum
se oacă . electează trei subiecte.
Scopul jocului
copul ocului este să încon urați toată tabla de oc și
să a ungeți cu cei patru pioni în spațiile a b c d
corespunzătoare culorii alese.
Regulile jocului
ucătorii vor alege pe r nd o culoare cu care să
oace. iecare ucător va lua cei patru pioni în
culoarea aleasă. a pune trei pioni în cercurile din
colțul și un pion în cercul A.
iecare ucător va arunca pe r nd zarul. a începe
ucătorul care a dat zarul cel mai mare. a înainta de
pe cercul A cu at tea spații c te apar pe zar. Pe r nd
ucătorul 2 ucătorul 3 și ucătorul vor arunca cu
zarul și își vor muta pionii.
Pionul se poate muta din în A dacă cifra de pe zar
este 6. acă nu mai aveți niciun pion în puteți să
înaintați cu ceilalți pioni.
acă în timpul ocului nimeriți 6 puncte cu zarul
aveți dreptul la încă o aruncare.
acă ați a uns într un cerc ocupat de alt ucător
atunci pionul va readus în .
Puteți să intrați în cercurile a b c și d doar dacă
aruncați un zar cu un număr corespunzător cercurilor
libere. acă iese un număr mai mare veți aștepta
p nă veți arunca numărul potrivit.
știgă ucătorul care a a uns cu toți cei patru pioni
în căsuțele a b c și d.
Adaptare după regulile ocului
E A OM U2
2. denti că predicatele subiectelor selectate la e ercițiul
anterior. e te a a utat să le identi ci
3. tabilește prin ce parte de vorbire sunt e primate
subiectele identi cate.
4. E trage din te tul citit un
subiect simplu și un subiect
tiu
Subiectul este o parte de propoziție care arată cine
face acțiunea redată printr un predicat verbal sau cui
i se atribuie caracteristici de predicatul nominal.
ubiectul poate simplu sau multiplu.
erbul predicat se acordă cu pronumele subiect
doar în persoană și număr deoarece acestea sunt
singurele două categorii gramaticale comune verbul
nu are caz pronumele nu are mod și timp .
erbul din alcătuirea unui predicat verbal sau
nominal are aceeași persoană și același număr cu
subiectul e primat prin pronume
.
Acordul în persoană și număr dintre predicat și
substantivul subiect este atipic. eși nu are
propriu zis categoria persoanei substantivul
funcționează întotdeauna ca un pronume de persoana
a a motiv pentru care îl putem înlocui cu acesta.
ăiatul învață. El învață. băiatul el
etele citesc. Ele citesc. fetele ele
Integrez și creez
denti că subiectele din enunțurile de mai os
mențion nd tipul acestora și partea de vorbire prin care
se e primă.
a. Prietenilor mei le plac ocurile de societate.
b. abla de oc și designul cărților m au cucerit.
c. ucați și voi acest oc întrebă Mi ai.
d. Ec ipa lor a c știgat cu un scor fabulos.
e. Ele și ar dori să oace în aceeași ec ipă.
f. Ana aria și Mi ai obțin întotdeauna cele mai mari
puncta e.
Familie, generații, lumi 91
U2 E EME E E O E A OM

ubiectul nee rimat inclus sub nțeles ubiectul de persoana a a singular și plural
este nee primat atunci c nd poate dedus din
Start
conte tul/situația de comunicare dintr o propoziție
1. ncearcă să identi ci subiectul din enunțul Nu te anterioară de e emplu . ubiectul care poate dedus
. e constați din conte tul de comunicare se numește subiect
subînțeles.
2. ecitește enunțul de mai os.
e e emplu din fraza
acă în timpul ocului nimeriți 6 puncte cu zarul aveți foarte repede. putem deduce că subiectul predicatului
dreptul la încă o aruncare. este tot copilul. n secvența
a. a cine se referă regula E plică ce indicii ai folosit subiectul
pentru a ți da seama cine este subiectul. celei de a doua propoziții este tot David.
b. e ce crezi că nu a fost e primat subiectul în aceste erbele care marc ează fenomene meteorologice
propoziții nu au subiect .
3. aută în te tul citit la începutul lecției următorul
fragment Integrez și creez
a pune trei pioni în cercurile din colțul și un pion în
cercul A. 1. evino la te tul de la începutul lecției. tabilește
a. are ar putea subiectul pentru ecare enunț felul subiectelor nee primate.
predicatului va pune e te a rece le într un tabel asemănător cu cel de mai os.
a utat în formularea
răspunsului Subiecte incluse Subiecte subînțelese
b. e ce crezi că nu a fost
e primat subiectul în această propoziție a ce ar
dus e primarea acestuia
2. rupează verbele cu funcția sintactică de predicat
4. itește enunțurile de mai os. E plică absența
identi cate pentru subiectele de la e ercițiul anterior în
subiectului.
funcție de indicația din capul tabelului.
iscolește. Plouă. inge molcom.

tiu
n limba rom nă subiectul poate exprimat sau n nitiv n nitiv n nitiv n nitiv
neexprimat. terminat terminat terminat terminat
ubiectul de persoana și a a singular și plural în a în ea în -e în -i
este cel mai adesea nee primat ind dedus din
e iunea verbului din desinențele care arată
persoana și numărul . Acest tip de subiect se numește
Evoluez
subiect inclus.
e e emplu în enunțul Desenez foarte repede. oate ocurile de societate pe care le știi au devenit
verbul desenez ne trimite cu g ndul la un plictisitoare Au reguli mult prea ușoare sau mult prea
pronume subiect de persoana singular eu . grele Atunci este momentul să sc imbi situația.
E primarea subiectului de persoana și a a se reează ți propriul oc. Pe o foaie A sau pe o planșă mai
poate face atunci c nd vorbitorul dorește să pună în mare vei scrie cum se desfășoară ocul și care sunt
evidență subiectul Eu chiar desenez foarte repede. regulile acestuia. Poți desena dacă este cazul și tabla
sau să marc eze o opoziție ocului. u uita să precizezi ce trebuie să facă ecare
dar tu nu. . ucător în parte și ce trebuie să facă toți participanții. Ai
gri ă la acordul predicatului cu subiectul.
92 Familie, generații, lumi
 REDACTARE U2
Vorbirea irectă Vorbirea in irectă Re umatul scris
ata pentru ceva nou Vorbirea irectă Vorbirea in irectă
acă ar să transformi te tul D-l Goe de on uca Start
aragiale într o piesă de teatru ce rol ți ar plăcea să
interpretezi iecare elev va veni în fața clasei și va încerca ompară argumentarea și reformularea ei de la e ercițiul
să și convingă colegii că merită să primească rolul. n anterior răspunz nd întrebărilor
timp ce îi asculți pe ceilalți colegi completează c te o șă a. a ce persoană sunt verbele și pronumele în cele
pentru ecare persona ca în model. două cazuri
b. e semne de
Model:
punctuație dispar
Goe c nd reformulezi
c. e verbe apar
c nd reformulezi

imite foarte bine.

Mam mare

—
olega noastră susține că ar
bine ca ea să e aleasă să oace rolul lui mam mare
pentru că .

Mamița

—
olega noastră consideră că ei i tiu
se potrivește rolul mamiței deoarece .
Vorbirea directă reprezintă reproducerea e actă a
cuvintelor unei persoane sau ale unui persona .
anti Mița
Vorbirea indirectă reprezintă redarea prin relatare
— a spuselor unei persoane sau ale unui persona .
olega noastră zice că ea poate recerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă
interpreta rolul lui tanti Mița care . presupune
eliminarea liniei de dialog
onductorul
folosirea verbelor de declarație
—
olegul nostru spune să îl alegem ș.a.
pe el pentru rolul de conductor ca să . trecerea verbelor și a pronumelor de la
persoana sau a a la persoana a a
ălătorul ignit eliminarea enunțurilor interogative imperative
sau e clamative
—
reproducerea c t mai delă a cuvintelor
olegul nostru pretinde că el ar
persona ului.
putea să l oace pe călătorul ignit dacă .
Familie, generații, lumi 93
U2 REDACTARE
Integrez și creez
1. electează din te tul D-l Goe… de on uca aragiale
patru replici pe care să le treci de la vorbirea directă la
cea indirectă.
2. itește următorul te t apoi rezolvă cerințele.
ntr un sat din c mpie s au înt lnit la f nt nă trei
femei. ouă dintre ele nu încetau să și laude băieții. ea
de a treia însă nu spunea nimic cu toate că avea și ea un
băiat de care nu s ar putut pl nge. Au luat cele trei
femei c te o găleată cu apă și au plecat împreună înapoi
spre casă. Pe drum s au înt lnit cu cei trei copii care se
ucau într o livadă.
Prima femeie și a privit cu duioșie ul și le a cerut
celorlalte să îi admire forța. A doua nu s a lăsat mai pre os
și a început să și laude și ea odorul mărturisind înc ntată
că se pricepe la toate.
ici de această dată cea de a treia femeie nu a spus
nimic. nsă copilul ei văz ndu și mama s a grăbit să vină
și să îi ia găleata. eilalți doi băieți au început să r dă și
au rămas să se oace mai departe.
Adaptare după povestea populară
n fragmentul scris colorat apare vorbirea indirectă.
ecitește l și răspunde următoarelor întrebări
a. are sunt verbele de declarație folosite
b. Prin ce sunt e primate emoțiile persona elor
94 Familie, generații, lumi
3. maginează ți dialogul persona elor din te tul de la
e ercițiul 2. ealizează o bandă desenată în care să redai
întreaga poveste folosind dialogul în locul vorbirii
indirecte.
Re umatul scris
Start
elațiile dintre părinți și copii pot di cile
după cum ai văzut și în te tul D-l Goe… . a un
bilețel autoadeziv. ndește te la un eveniment
di cil/tensionat din e periența ta cu părinții și
povestește l foarte pe scurt c t să încapă pe un
bilețel față verso. itește povestea în fața clasei
și e plică cum ai reușit să te încadrezi în spațiul
restr ns avut la dispoziție.
tiu
Rezumatul presupune respectarea unor reguli
stricte.
Regula celor 7 U:
1. u e istă introducere și înc eiere.
2. u folosim dec t prezentul sau perfectul compus.
3. u intrăm în detalii.
4. u preluăm citate din te t.
5. u folosim vorbirea directă.
6. u utilizăm descrierea sau dialogul.
7. u folosim ad ective ce caracterizează persona e
sau situații.
Integrez și creez
1. ransformă povestirea de la e ercițiul 2 de la rubrica
în rezumat.
2. a. itește te tul următor și realizează în ma imum
100 de cuvinte rezumatul acestuia.
ictor avea 6 ani. l iubea toată lumea pentru că era
bl nd și avea o inimă mare. A uta pe oricine putea era
generos și îndrăgea tare animalele. E un băiețel cuminte
și liniștit spuneau adeseori părinții lui.

ictor era cel mai fericit atunci c nd petrecea timp cu
familia. i era tare nefericit atunci c nd tata îi spunea
pl ngăciosul . i spunea așa pentru că ictor pl ngea
destul de ușor. Pl ngea c nd era supărat speriat sau c nd
se lovea. neori pl ngea de fericire. Atunci tata îi spunea
ictor nu mai pl nge ii bărbat M ai văzut pe mine
pl ng nd vreodată ărbații nu pl ng rebuie să i
puternic
ar ictor nu se putea abține. tr ngea tare oc ii
tare tare și încerca să oprească lacrimile. ar nu reușea.
el mai adesea lacrimi uriașe se rostogoleau pe fața lui
drăgălașă.
ai oprește te pl ngăciosule îi spunea tata.
ar atunci ictor pl ngea mai tare. P nă la urmă se
liniștea în brațele mamei care îl m ng ia cu bl ndețe și îi
spunea cu vocea ei catifelată
ata puiul meu liniștește te o să treacă. Mami te
iubește și îl săruta pe frunte.
Printre sug ițuri de pl ns ictor îl auzea pe tatăl său
bombănind pe c nd ieșea din cameră
E prea sensibil E pl ngăcios ca o fetiță. Ar trebui să
îl învățăm să e bărbat. u l mai alinta at t
n afara acestor momente viața lui ictor era veselă și
fericită. Mergea cu drag la școală iar după cursuri ieșea
aproape zilnic cu prietenii la fotbal în fața casei. nd
ploua se uca în casă ori citea. i plăcea să alerge să se
cațăre și să facă șotii la fel de mult ca oricărui alt copil.
REDACTARE U2
a școală urma să aibă loc un mare eveniment sportiv.
e organiza un cros pentru o cauză nobilă. in banii
donați de participanți școala urma să cumpere aine și
manuale pentru copiii sărmani. Ma oritatea elevilor
participau la cursă iar pregătirile erau în toi. nvățătoarea
înscria copiii pe listă.
oi știți că sunt mulți copii sărmani le a spus ea.
Părinții lor nu au bani să le cumpere aine și cărți. oi
vrem să îi a utăm cum putem și sunt m ndră de voi toți
pentru că vă înscrieți la concurs în număr at t de mare
Adaptare după ristina onovici
2019
b. ompară rezumatul tău cu al unui coleg/unei colege
și veri că
ce informații ați ales să păstrați în rezumat
cum au fost reformulate anumite pasa e din te t
ce modalități de scurtare a e punerii ați folosit.
Evoluez
Ai învățat regulile rezumatului. iscută cu un membru din
familia ta și cere i să ți povestească o înt mplare din
copilăria sa în urma căreia a învățat o lecție de viață.
crie o și prezint o în fața colegilor. ezumatul tău va
evaluat după următoarea grilă
Criteriul Punctaj
erbe la prezent/perfect compus (5p)
ără introducere și înc eiere (5p)
ără detalii (5p)
ără vorbire directă (5p)
ără ad ective (5p)
ără dialog și descriere (5p)
Total
tiu să învăț
ompletează următoarele enunțuri în caiet astfel înc t să
reprezinte a rmații despre lecția de astăzi.
eea ce am învățat îmi va folosi în viața de zi cu zi
atunci c nd .
u am înțeles .
rei elemente care mi au plăcut pe parcursul lecției
au fost .
Familie, generații, lumi 95
U2 INTERCULTURALITATE

Crăciunul și nul Nou Valori ale culturii o ulare n s ațiul românesc

ata pentru ceva nou urcă pe r nd c teva fete cu capul acoperit de i ab2 care
recită din oran după care urmează poezii în limba arabă
Privește următoarele imagini și spune în ce fel aceste și în limba rom nă în care și rom nașii
reprezentări ale răciunului pot corelate cu valori vorbesc
umane familia respectul față de tradiție credința . u puteau să lipsească
prietenia etc. interpretat de data asta de o puștoaică siriană și iturile
a c de sezon și
a lui Ed eeran care i fac să se dezlănțuie
pe toți copiii din sală – sirieni iranieni ira ieni pa istanezi
romi sau rom ni.
n asemenea jam session3 cultural nu găsești pe toate
drumurile mai ales într o țară unde respingerea socială
b d față de arabi a crescut statistic în ultimii ani și unde
discriminarea față de romi e sistemică4.
Andra Matzal răciunul copiilor refugiați
2017 scena9.ro

1. ormulează într un enunț despre ce este vorba în

fragmentul de reporta redat mai sus.
Start
2. ealizează în caiet un tabel asemănător cu cel de mai
Textul de mai jos este o relatare a unui eveniment dedicat os. electează din te t cuvinte potrivite pentru a completa
Crăciunului în ucureștiul anului 2017. Citește-l cu atenție. ecare coloană.
amza e unul dintre cei o sută și ceva de copii care
Popoare/Etnii
s au înt lnit s mbăta trecută să l aștepte pe Moș răciun
C ntece direct legate
cu c ntece poezii și dansuri. a prima vedere nimic
de cultura unui popor
neobișnuit pentru un ucurești unde spiritul sărbătorilor
face să se înv rtă prin magazine sute de mii de oameni. Religii și elemente
oar că cei mai mulți dintre copiii de la serbare sunt religioase
musulmani iar în religia lor nu se sărbătorește răciunul Locuri/elemente
și iserica lui sus ristos a nților din ilele din rmă1 care unesc
unde și au dat înt lnire e o biserică mormonă. n amvon
3. Precizează care crezi că este atitudinea ziaristei Andra
Matzal cu privire la evenimentul despre care relatează.
VOCABULAR/NOTE
1
Argumentează ți răspunsul.
–
biserică întemeiată în 1830 de tiu
osep mit ai cărei adepți
sunt numiți mormoni.
n om nia Crăciunul este mai ales o sărbătoare
2
hijab – s. n. voal purtat de
femeile musulmane pe cap. religioasă. etățenii evrei au o sărbătoare asemănă
3
jam session – în engl. toare – sărbătoarea luminilor sau anu a. etățenii
eveniment care aduce la un loc
muzicieni de obicei
musulmani mai ales cei din obrogea au sărbătorile
instrumentiști care lor numite a ram iar ortodocșii de rit vec i
improvizează c ntece.
sărbătoresc răciunul după vec iul calendar pe data
4
sistemic – ad . aici insistent
constant. de 7 ianuarie .

96 Familie, generații, lumi


radițiile variază în funcție de comunități. e
e emplu
romii căldărari au un ritual de puri care numit
asilca un dans însoțit de c ntec prin care se
puri că familiile
mag iarii din arg ita și ovasna au pe masa
de sărbători două pră ituri speci ce as o
pră itură cu foita și erbo pră itură cu multă nucă
și ciocolată
ucrainenii au la masa de răciun un fel de
m ncare numit rebleanca cu ciuperci gr u ert
și pește .
olindele și c ntecele bătr nești cunosc diverse
forme în funcție de zona geogra că sau de etnie.
Multe dintre aceste c ntece sunt rămășițe ale unor
vec i ritualuri care erau menite să aducă bunăstare și
belșug în noul an. Plugușorul de e emplu descrie
muncile domestice. Colindele au și o puternică
amprentă religioasă reprezent nd un amestec de
tradiții populare și vec i c ntece bisericești. n trecut
colindele nu erau c ntate de copii și adolescenți ci de
bărbații maturi. n otoșani sau în alați participau și
femeile la cetele de colindători.
i înainte de creștinism diverse popoare aveau zile
rezervate pentru sărbătorirea trecerii dintre ani celții
romanii grecii egiptenii . nii numesc aceste obiceiuri
păg ne însă acest cuv nt are conotații peiorative.
unt sărbători care e nu aveau legătură cu tradițiile
creștine e își au originile înainte de apariția religiei
creștine. Anul ou sau Revelionul nu are o
semni cație religioasă.
Integrez și creez
1. Amintirile de sărbători sunt
printre cele mai intense în
copilărie. e amintiri ai legate de
sărbătorile de iarnă
2. Concurs. Un Crăciun fără bani maginați vă
o lume în care nu trebuie să c eltuiți niciun ban de
răciun. e cadouri le ați putea face persoanelor dragi
fără să folosiți bani ucrați în grupe de c te patru elevi.
oi elevi vor realiza un desen sugestiv pentru un astfel de
răciun iar ceilalți doi vor compune urări. ema
concursului
INTERCULTURALITATE U2
Evoluez
ăruiește un cuv nt esc ide E ul la înt mplare.
ăruiește i colegului/colegei de bancă un cuv nt care ți
se pare interesant și motivează ți alegerea.
Mă implic
ROIE T IN I I AL – OLE IE E OL LOR
Sarcina de lucru
ealizează o colecție de folclor destinată copiilor
rom ni de pretutindeni despre cum se petrecea
răciunul în trecut.
Termenul de realizare a proiectului
rei săptăm ni
Procesul de realizare a proiectului
Pasul 1. Investigație. orbește cu părinții și bunicii
tăi despre cum și au petrecut răciunul în copilărie.
otează ți pe o foaie mărturiile acestora sau înregis
trează le folosind un reportofon. acă își mai aduc
aminte roagă i să ți c nte colinde vec i pe care să ți le
notezi/înregistrezi. iecare elev va întreba cel puțin două
persoane.
ntrebări care să îți g ideze demersul
um a fost răciunul în ultimii 0 de ani
nde sărbătoreați răciunul/Anul ou în copilărie
e m ncați la mesele festive e rețete aveți de
atunci
e muzică ascultați la petrecerile de evelion
e obiceiuri speciale de răciun/ evelion aveați în
comunitatea unde locuiați
e colinde c ntați
Pasul 2. Fii re exiv/ă ompară acum răspunsurile cu
ale colegilor. E istă puncte comune e ar putut cauza
răspunsuri similare a în calcul variantele de mai os.
a. Au trăit în aceeași țară.
b. Au trăit în același timp.
c. Aparțin aceluiași grup etnic.
d. Au aceeași religie.
e. Au crescut în aceeași cultură.
f. Au crescut în familii cu venituri asemănătoare.
a nal otăr ți care sunt cele mai interesante
răspunsuri și realizați un cola de materiale vizuale și
audio cu informațiile str nse. nvitați părinții/bunicii la
școală și prezentați le colecția voastră.
Familie, generații, lumi 97
U2 RECAPITULARE

Citește, cu atenție, cele două texte, apoi rezolvă cerințele în caiet.

Textul 1 și fără să le vadă un plic mic cu timbre rom nești era

ăr na nenea vă rog frumos dați mi și mie o să patru lei iar unul mare cu timbre rom nești și străine
de telefon că i e rău lui mama și trebuie să c em alvarea. nouă lei. a tras un pic la umbră și s a g ndit ce să facă.
rizerul a încremenit cu foarfeca și pieptănul în aer ă se oprească ă se mulțumească cu un plic latelic de
privind puștiul care i dăduse buzna în local. ărbatul gras patru lei din acela cu timbre rom nești în care risca să
de pe scaun a întors și el capul să vadă. dea iarăși de aceleași timbre care se repetau sau să
n ușa rizeriei stătea un băiat de vreo nouă ani cu meargă mai departe să adune banii pentru un plic mare
tricou galben și pantaloni scurți albaștri. Era curățel se cum nu și mai cumpărase niciodată dar cum văzuse la
vedea că e bine îngri it deși era slab cu piciorușe și aurențiu cu timbre străine unde sigur sigur sigur dădea
genunc i ca de ied. a g t i se zbătea c eia de la casă și de oc er2
at rnată cu un șnur. Adaptare după eronica . iculescu Timbru 2018
e zici tu acolo
Textul 2
ă rog frumos a repetat băiatul frăm nt ndu și
m inile și uc nd pe loc din picioare iar frizerul a observat om latelia introduce în circulație emisiunea3 de
că bietului copil îi tremurau buzele de emoție. mărci poștale aceasta înscriindu se în lista
celor mai apreciate tematici latelice dedicată celor mai
a colea la tata i a zis scobindu se în buzunarul
îndrăgite animale.
pantalonilor și scoț nd o să de 2 de bani.
Pe timbrul cu valoarea
Mădălin a luat repede sa și a dat să fugă. A apucat
nominală de 0 lei este
m nerul gros al ușii de er și a tras. șa grea nu se clintea.
ilustrat un
A mai tras o dată mai tare iar ușa s a crăpat su cient c t
scurt cunoscut încă din
să se poată strecura. A trecut de Poștă și a luat o pe
Evul Mediu ca ind un
cealaltă latură a omple ului. Aici c iar după colț era
c ine de v nătoare.
easornicăria.
Acesta are o greutate medie sub
ăr na vă rog frumos aveți să mi dați și mie o f o
9 g. lana sa are diverse culori negru roșu combinații
să de telefon ă i e rău lui mama și trebuie să c em
de negru cu roșu gri cu argintiu sau alte combinații. Este
alvarea
un c ine perseverent cu multă energie și foarte afectuos
igur igur că da a b iguit ceasornicarul căut nd
va o companie deosebită at t pentru copii c t și pentru
cu un aer distrat borcănelul.
v nători.
a găsit repede fusese pe pervaz monedele argintii
Pe timbrul cu valoarea
străluceau la soare între două mușcate în orite. A
nominală de 00 lei este
strecurat două degete și a e tras cu delicatețe o să. a
ilustrat un c ine din rasa
întins o băiatului iar copilul privind borcanul cu o
devenită
sc nteiere în oc i l a rugat
foarte populară în ultimii ani
Ați putea vă rog mult să mi dați încă una ă poate
datorită calităților sale deose
mi o îng ite
bite de c ine de companie și
igur sigur a făcut ceasornicarul. e rog și i a întins de v nătoare. Este plin de
încă o să. viață inteligent și un foarte
Mulțumesc a strigat Mădălin și dus a fost. bun înotător. alia lui este medie sub 61 cm la masculi și
A avut gri ă ca și de data asta să pornească în fugă tot 6 cm la femele iar greutatea optimă este de ma imum
înspre Poștă. e acolo din fața Poștei s a uitat încă o 3 g. ulorile părului variază acoperind toate nuanțele
dată în colțul cel mai de sus al vitrinei la plicurile de auriu și crem.
latelice1. Pe bilete albe erau scrise prețurile dar el le știa
cocker – s. m. rasă de c ini de v nătoare.
2

1
– plic ce conține timbre de colecție. 3
emisiune – s. f. producere.

98 Familie, generații, lumi

 RECAPITULARE U2
ilustrat pe timbrul cu 1. ranscrie din te tul 1 un fragment care conține un verb
valoarea nominală de 8 10 lei aparține unei rase care a de declarație.
evoluat în mod natural fără
2. Alege varianta corectă de răspuns.
intervenția omului p nă în anul
Motivul real pentru care Mădălin cere bani de la frizer
198 an în care s a stabilit
și de la ceasornicar este pentru
primul standard c inologic4 al
a. a suna la alvare c. a și cumpăra timbre
rasei. alia lui este de minimum
b. a o salva pe mama lui d. a vedea dacă îi primește.
60 cm iar greutatea de minimum
g. Părul său are culoarea 3. Alege varianta corectă de răspuns.
albă albă cu pete gri sau negre și gri cu pete albe sau Plicul cu timbre rom nești costă
negre. Este singurul c ine care poate lupta cu ursul brun a. nouă lei c. 2 de bani
carpatin cu șanse de supraviețuire. b. patru lei d. trei lei.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 9 10 lei este ilustrat
4. Alege varianta corectă de răspuns.
. alia lui este de
imbrul la care visează Mădălin prezintă un
minimum 60 cm iar greutatea de
a. iobănesc om nesc Mioritic c. oc er
minimum g. Părul său are
b. olden etriever d. ec el.
culoarea lupie cu pete albe gri sau
maro înc is ind scurt și aspru. 5. ransformă vorbirea directă în vorbire indirectă.
Este un c ine care iubește copiii un ăr na vă rog frumos aveți să mi dați și mie o
paznic de năde de și poate ușor f o să de telefon ă i e rău lui mama și trebuie să
dresat. c em alvarea
Adaptare după un articol din igur igur că da a b iguit ceasornicarul
căut nd cu un aer distrat borcănelul.
4
– ad . care aparține c inologiei știință 6. crie în 80 100 de cuvinte rezumatul te tului 1.
care se ocupă de creșterea îngri irea și dresa ul c inilor.
lupiu – ad . care are culoarea părului de lup.
n elaborarea rezumatului este indicat
să formulezi ideile principale și să respecți
succesiunea logică a evenimentelor
să respecți regulile rezumatului
să respecți numărul de cuvinte indicat
să respecți normele de ortogra e și de punctuație
să scrii lizibil și să așezi corect te tul în pagină.

7. ompletează tabelul cu informațiile din te tul 2.

Rasa de c ine reutatea Culoarea/Culorile Trăsăturile Valoarea timbrului

3 g

lupie cu pete albe gri sau

maro înc is

perseverent cu multă
energie și foarte afectuos

8 10 lei

Familie, generații, lumi 99

U2 RECAPITULARE

8. e altceva ar putut face Mădălin în afară de a minți 14. escrie fragmentul următor trec nd verbele de la
ca să obțină bani pentru ac iziționarea plicului latelic modul con unctiv la condițional optativ
crie un te t de minimum 100 de cuvinte în care să să meargă mai departe să adune banii pentru un
propui c teva soluții. plic mare cum nu și mai cumpărase niciodată dar
cum văzuse la aurențiu .
9. umește o asemănare între te tul Timbrul de eronica
. iculescu și un alt te t citit de tine. 15. itește enunțurile și scrie A pentru adevărat sau
pentru fals în dreptul ecăruia.
10. Alege varianta corectă de răspuns.
a. erbul din enunțul șa grea nu se clintea. este la
n enunțul ilustrat pe
timpul imperfect.
timbrul cu valoarea nominală de 8 10 lei aparține unei
b. erbul a avea din enunțul Părul său are culoarea
rase care a evoluat în mod natural fără intervenția omului
albă este au iliar.
p nă în anul 198 an în care s a stabilit primul standard
c. orma de imperativ negativ persoana a a
c inologic al rasei. e istă
singular a verbului a face este .
a. două predicate c. patru predicate
d. n construcția verbul este verb
b. trei predicate d. cinci predicate.
copulativ.
11. Alege varianta corectă de răspuns. e. orma corectă a verbului a scrie la con unctiv
erbul are valoare copulativă în enunțul prezent persoana a a singular este .
a. Aici c iar după colț era easornicăria.
16. n băiat și a pierdut c inele. A ută l să l găsească
b. a găsit repede fusese pe pervaz ...
complet nd spațiile libere cu formele corecte ale verbelor
c. ... un plic mic cu timbre rom nești era patru
din paranteze.
lei ...
d. Este un c ine perseverent cu multă energie și
acă indicativ prezent ce
foarte afectuos ... .
înseamnă dispariția unui prieten atunci
12. ranscrie din secvența de mai os trei verbe la moduri indicativ viitor ceea ce simt.
diferite pe care le vei preciza. a pierde indicativ perfect
ăr na nenea vă rog frumos dați mi și mie o să de compus pe ongo în zona Parcului entral în
telefon că i e rău lui mama și trebuie să c em alvarea. data de 22 noiembrie pentru că acolo
indicativ imperfect o doamnă și cățelușa
13. Asociază ecare verb cu timpul potrivit. ii atent/ă la ei. am lăsat liber și a dispărut.
intrus acă din înt mplare indicativ
prezent
a. a încremenit viitor un coc er spaniel dezorientat te rog
perfect simplu
b. stătea l a aduce imperativ a rmativ la adresa
perfect compus
c. să vadă indicată. a face condițional optativ
mai mult ca perfect
d. cumpărase prezent orice îl a revedea
viitor
e. va o companie con unctiv prezent .
imperfect

17. crie în cel puțin 100 de cuvinte o continuare

a poveștii Timbru de eronica . iculescu în
care să incluzi o secvență dialogată de minimum
patru replici.

tiu să învăț
Autoevaluare. Oferă e emple de situații concrete
din realitatea ta în care îți imaginezi că vei folosi
cele învățate pe parcursul acestei unități.

100 Familie, generații, lumi

 EVALUARE U2
Timpul de lucru este de 50 de minute. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Citește, cu atenție, textul, apoi rezolvă cerințele. singur seama de ce ai dispărut. P nă c nd nu va

ia împlinea 12 ani. și invitase prietenii la conștientiza că îți este dor de el. a putea să te atingă
o mare petrecere cu animatori pictură pe să te simtă dar at t. i nu vei avea voie să spui
față c iar și un magician. Pe tati îl pusese să nimănui că ai devenit invizibilă pentru el
îi promită că nu va rata petrecerea ei iar el nici măcar mamei tale. acă o vei
promisese. face tatăl tău nu te va mai putea
vedea niciodată. e întreb din
ar nu apăruse la începutul
nou ești sigură că vrei asta
petrecerii.
a sunt sigură i a spus
ai sunat pe tati nd
ia otăr tă magicianului
vine a întrebat o ia pe
care nu mai era acolo.
mama ei.
ispăruse.
Acum am vorbit cu el
puiul meu a zis că are de A doua zi dimineață a trezit o
terminat o afacere și vine c iar vocea tatălui ei. orbea la
imediat. telefon în sufragerie. iei îi trecuse
supărarea așa că s a g ndit să i se
Magicianul își făcea de a
strecoare în spate fără ca el s o
numărul le scotea copiilor
vadă să i pună palmele peste oc i.
mingi din nas și monede din
urec i a tăiat bucăți de rtie care
apoi au reapărut întregi a făcut c iar ca unele lucruri să ine e
dispară. oți copiii au aplaudat și au r s numai ia nu. ot ar tati în loc să răspundă ca de obicei iaaaa a
privea spre ușă. Apoi a fost adus tortul toată lumea i a sărit speriat de pe fotoliu ridic nd m inile a privit în
c ntat iei a mulți ani și petrecerea s a terminat. ără direcția ei și a strigat
tati O fantomă M a atins o fantomă Avem o fantomă în
ntr un colț al sălii Magicianul își str ngea lucrurile. casă
A văzut că ia este tristă și a întrebat o ia a început să r dă crez nd că glumește.
e ce o fetiță frumoasă și deșteaptă ca tine este Mama a ieșit din bucătărie unde i pregătea
tristă de ziua ei micul de un fetiței. a uitat la el a văzut o pe ia și a
u este tati aici început să z mbească.
ar unde este e ce z mbești e ți se pare amuzant o întrebă
ace afaceri. Mi a promis că vine și nu a venit. însă tati. M a atins ceva pe oc i
unt sigur că tatăl tău și a dorit să e aici. ar vezi lumești nu
tu ia uneori părinții sunt nevoiți să muncească mult ca u nu glumesc cum să glumesc
să vă ofere tot ce aveți nevoie Pe cuv nt că m a atins ceva
Eu îl vreau pe el ar parcă nici nu mă mai vede tii Păi da te a atins normal că te a atins
ce mi aș dori cel mai mult de ziua mea ă u invizibilă ică ta te a atins. E l ngă tine.
a să mă caute acă m ar căuta mi aș da seama că mă iică mea are ică mea ia
mai iubește. Păi ai alta
Magicianul s a g ndit o clipă și i a spus nde i ică mea iică mea
ia ești sigură că îți dorești asta nu i aici
a sunt sigură Adaptare după Ale onovici
Eu pot să te fac invizibilă. ar tatăl tău nu va mai Mi-e dor de tine 2019
putea să te vadă ori să te audă p nă c nd nu își va da

Familie, generații, lumi 101

U2 EVALUARE

SUBIECTUL I 70 DE PUNCTE 7. ranscrie din fragmentul de mai os trei verbe la moduri

diferite pe care le vei preciza. 6 puncte
1. otează din te t un indice de timp și unul de spațiu.
6 puncte Eu îl vreau pe el ar parcă nici nu mă mai
vede tii ce mi aș dori cel mai mult de ziua mea
2. Alege varianta corectă de răspuns. 6 puncte
ă u invizibilă a să mă caute acă m ar căuta
ia dorește să devină invizibilă ca să
mi aș da seama că mă mai iubește.
a. îl pedepsească pe tatăl ei
b. vadă dacă tata o mai iubește
c. îl determine pe tata să nu se mai ocupe de afaceri 8. a. Precizează valoarea verbului predicativă/
d. nu îi spună mamei de ce e supărată. copulativă/au iliară din următoarea replică u este
tati aici .
3. Alege varianta corectă de răspuns. 6 puncte b. onstruiește un enunț în care verbul să aibă altă
Magicianul îi va îndeplini dorința iei doar cu condiția ca valoare pe care o vei preciza. 6 puncte
a. tata să nu mai facă afaceri
b. iei să i e dor de tatăl ei 9. ndică felul predicatelor din enunțurile de mai os.
c. ia să devină invizibilă pentru tatăl ei 6 puncte
d. ia să nu spună nimănui despre înțelegerea lor. a. e ce o fetiță frumoasă și deșteaptă ca tine este
tristă de ziua ei
b. M a atins o fantomă
c. E l ngă tine.

10. Acestea sunt g ndurile iei. aie cu o linie orizontală

varianta scrisă greșit. 6 puncte

ncredibil u m am g ndit nicio clipă că

magicianul poate / dorințele
oamenilor. i dacă tata nu o / dea seama
4. tabilește ordinea logică și temporală a următoarelor idei de ce sunt invizibilă pentru el acă nu o să
ale te tului apoi notează literele corespunzătoare acestora înțeleagă că toată povestea aceasta s a născut din
în casete. 8 puncte cauză că mi-e/mi dor de el
a. Mama r de de tata. i venea să pl ngă și să strige
b. ia își dorește să devină invizibilă. ată / atent u zi/zice nimic doar
c. ata crede că în casă este o fantomă. concentrează te și mă veii/vei vedea
d. ia își așteaptă tatăl să vină la petrecerea de ziua ei.
e. ia acceptă condițiile impuse de magician. SU IECTUL AL II LEA 20 E PU CTE
f. opiii se distrează la petrecere.
g. ata vorbește la telefon. crie în 80 100 de cuvinte rezumatul te tului. n elaborarea
. Magicianul dispare. rezumatului este indicat
să formulezi ideile principale și să respecți
succesiunea logică a evenimentelor
5. opiii reacționează diferit atunci c nd tatăl este absent. să respecți regulile rezumatului
oe dorește să îi ia locul și îi imită comportamentul ia să respecți numărul de cuvinte indicat
devine invizibilă doar pentru a căutată. rezi că soluțiile să respecți normele
propuse de cei doi copii pot rezolva această problemă de ortogra e și
Motivează ți răspunsul în 0 70 de cuvinte. 1 puncte de punctuație
să scrii lizibil și să
6. onstruiește trei enunțuri în care verbul a ridica să aibă
așezi corect te tul
sensuri diferite de ale celui scris colorat în te t. 6 puncte
în pagină.
102 Familie, generații, lumi
 U3
Cum citim lumea
Lumea mea înt lnește cunoașterea: Elemente de construcție a comunicării:
Animale Lider Putere Plagiatori Actorie ubstantivul Cazurile Pronumele personal
ărți ume de lm Circ Secretul prieteniei Pronumele personal de politețe Pronumele re e iv
ezvoltare personală unoaștere de sine Redactare: Textul narativ
i cultate soluție Lupul Interculturalitate: Valori etice în legendele
Lectură: Textul narativ literar în versuri popoarelor
Comunicare orală: Recapitulare
ntenție și efect în actele de limba Evaluare
103
U3 E

eorge Topîrceanu Lumea animalelor. Textul narativ literar în versuri

1886 1937
ata pentru ceva nou
1. are animal din natură ți se pare cel mai puternic n ce constă puterea lui

2. Asociază animalele de mai os cu superputerile lor.

Are dungi alb negru de aceea insectele

pot să se izbească de corpul ei și să
cadă evit nd astfel să e mușcată și
să i se transmită boli periculoase.
Este un important
poet, prozator,
publicist și e ascunde cu ușurință în mediul
traducător rom n. încon urător.
ebutează la 19 ani
în revista Belgia
Are pielea neagră ca să absoarbă multe
Orientului sub
raze de la soare și să se încălzească
pseudonimul . op.
mai ușor.
Unul dintre cele mai
cunoscute volume
semnate de acesta
este și odi nește pe r nd emisferele
triste o colecție de creierului așa înc t nu își pierde
poezii amuzante și niciodată conștiența atunci c nd
înduioșătoare doarme.
dedicate copiilor și
nu numai. asa
memorială eorge
opîrceanu din ași
a fost inclusă în
2004, pe lista
monumentelor
istorice din udețul 3. are este superputerea ta um ai numi o
ași.
4. Exercițiu de imaginație. e ai face dacă ai avea puteri nelimitate e ai sc imba um
e ce rezi că ai putea răni cumva pe cineva prin sc imbările propuse Pe cine și în ce fel

5. Ascultă te tul Leul deghizat de eorge opîrceanu în lectura profesorului.

104 Cum citim lumea

 E U3
Text de bază
eul deg izat
de George Topîrceanu
eul s a mbrăcat odată
ntr o piele de măgar
ă colinde țara toată
in otar p nă n otar
a să vadă cum se poartă lupii marii dregători1
Cu noroadele2 i bla ine de supuși rumegători.

eci trec nd el într o seară la o margine de cr ng

a un biet măgar năt ng
iște lupi cum îl văzură se reped la el pe loc
i ntr o clipă îl înșfacă grămădindu l la mi loc.

tați mișeilor3 A unge – că vă rup în dinți acuși

trigă leul apăr ndu și pielea cea adevărată.
Astfel vă purtați voi oare cu iubiții mei supuși

upii cunosc ndu i glasul îndărăt4 s au tras pe dată

i de frică se făcură mici ca niște cățeluși.
O Măria a ertare
Zise cel mai diplomat5 –
emănai așa de tare
un măgar adevărat

VOCABULAR/NOTE
1
– s. m. înalt
funcționar conducător.
2
– s. n. în opoziție cu
clasele dominante totalitatea
populației e ploatate mulțime
gloată.
3
– ad . fricos laș ticălos.
4
– în spate.
5

viclean.
– ad . abil iscusit
A
Primele g nduri și trăiri B
Pornind de la prima lectură a te tului completează în C
caiet o sc emă asemănătoare cu cea alăturată
preciz nd
A. două impresii pe care ți le a lăsat lectura te tului
B. două emoții pe care le ai resimțit ascult nd te tul
C. cu ce ai rămas în urma lecturii
D. ce ai înlocui în te t
D E
E. prin ce ți a amintit te tul de lumea ta.

Cum citim lumea 105

U3 E

Textul narativ în versuri Integrez și creez

Start 1. a. Povestește într un enunț te tul citit.

1. Pe o pagină separată de caiet realizează un desen
pornind de la te t. Prezintă l apoi în fața clasei arăt nd și
e plic nd ecare element.
2. idul exploratorului. Pentru a explora lumea textului,
răspunde în scris la întrebările din sc ema de mai os.
ompletează ți răspunsul cu e emple din te t.
Câte înt mplări
prezintă te tul
b. ecitește enunțul formulat. Ai cuprins în enunțul tău
elementul care declanșează acțiunea ar nalul
textului?
c. eformulează enunțul creat înlocuind denumirea
persona elor cu pronume personale. Mai este clar
mesa ul enunțului Este important să a i cine sunt
persona ele pentru a înțelege mesa ul unui te t
E plică de ce.

Care este Unde se

elementul ce petrece
declanșează acțiunea
acțiunea

2. aută în te t cuvinte care se referă la lumea animalelor

și cuvinte care se referă la lumea oamenilor.
Cine sunt Când are loc
persona ele acțiunea 3. E trage verbele din te t. ărui c mp le ical îi aparțin
acestui text? acestea – al lumii animalelor sau al lumii oamenilor

tiu 4. acă te ar întreba cineva despre

ce este vorba în te t ce variantă
Textul narativ se distinge prin c teva caracteristici
de mai os ai selecta
de conținut prezintă o înt mplare a unor persona e
Motivează ți răspunsul.
plasată în timp și spațiu și povestită de un narator.
a. despre un leu care
e tul narativ are și o formă în proză sau în versuri păcălește niște lupi
la decizia autorului. îmbrăc ndu se în măgar.
ncă din Antic itate publicul se delecta cu povești b. despre cineva care
în versuri uneori c ntate datorită faptului că par vrea să veri ce cum sunt
mai atractive în această formă. tratați supușii lui.

5. aută pe internet interpretarea te tului realizată de

actrița ostina e rouze de la eatrul ațional
. . aragiale din ucurești. rmărește forma te tului
scris în timp ce asculți interpretarea actriței. nde face
actrița pauze în interpretare e motivează acele pauze

6. e importanță are forma te tului pentru povestea

e pusă ar pentru modalitatea în care o interpretează
actrița are formă te a a utat să înțelegi mai ușor te tul –
forma scrisă sau interpretarea actoricească usti că ți
răspunsul.

106 Cum citim lumea

 E U3
Personajele tiu
Personi carea ca gură de stil presupune ca un
Start
persona nonuman
1. Lucrați în perec i. ndiți vă la alte te te literare sau animal plantă obiect
lme în care persona ele sunt animale. otați în tabel noțiune abstractă etc.
c teva titluri țin nd cont de reperele date. să capete însușiri
umane. el mai adesea
Personajele Personajele Personajele personajele
animale se animale au animale au personificate
comportă ca abilități și superputeri întruc ipează niște
animalele din caracteristici (zboară, călătoresc defecte sau tipuri
realitate umane în timp etc.) umane lăudărosul
tiranul slugarnicul etc. .

2. Lucrați în ec ipe. Textul Leul deghizat prezintă patru Integrez și creez

animale – leul lupul măgarul și cățelușul care întruc i
1. e trăsături poți deduce din comportamentul perso
pează diferite tipuri de oameni. mpărțiți vă în patru ec ipe
na elor sugerat în fragmentele de mai os ecide în
și alegeți c te un animal. ealizați o listă cu poveștile
ecare caz varianta potrivită de răspuns.
e presiile și zicalele care au legătură cu animalul ales.
a. eul s a mbrăcat odată a să vadă cum se
3. Asociază ecare persona animal cu trăsătura sa poartă lupii marii dregători / u noroadele i
de nitorie. E plică opțiunea autorului pentru rolul
educ că leul este curios/inventiv/răutăcios.
acordat în narațiune ecărui persona animal.
b. iște lupi cum îl văzură se reped la el pe loc /
Leul umil i ntr o clipă îl înșfacă grămădindu l la mi loc.

educ că lupii sunt cura oși/puternici/violenți.

Lupul muncitor
2. Lucrați în perec i. E trageți din te t fragmentele în care
apar replicile leului și ale lupului. e trăsături se pot
Măgarul puternic desprinde din dialogurile acestora Aveți în vedere ce
spune și ce atitudine are ecare în comunicare.

ățelușul șiret 3. maginează ți lumea din te t ca pe un triung i. otează

pe ecare latură a triung iului un cuv nt care să
desemneze relația dintre cele două persona e trecute în
v rfurile gurii.
Leu

4. Precizează la ce animal e se referă cuvintele/

structurile de mai os.

bla ini mișeilor

iubiții mei supuși

5. e ad ective însoțesc substantivul ? Cine îl

consideră astfel pe măgar Măgari Lupi

Cum citim lumea 107

U3 E

Interpretarea textului
AFLU MAI MULT!
Integrez și creez
Morala e primată 1. u te ai deg izat vreodată Ai făcut vreo farsă vr nd să se
propriu zis în te t creadă că ești de fapt altcineva um au reacționat ceilalți c nd
e plicită sau au a at cine ești cu adevărat e ce ai ales să te deg izezi Alege
subînțeleasă de dintre variantele de mai os sau oferă o altă e plicație
cititori implicită a. pentru amuzamentul celorlalți
este o învățătură b. pentru a i induce pe alții în eroare
despre lume pe care c. pentru a testa părerea celorlalți despre mine.
cititorul și o poate
2. e ce se deg izează leul în măgar
însuși după lectura
unui te t. Aceasta se 3. E plică sc imbarea de atitudine a lupilor c nd recunosc vocea leului.
suprapune adesea cu
mesa ul te tului dar 4. e ce se comportă leul agresiv în situația următoare A unge – că vă rup în dinți
se distinge de mesa acuși / trigă leul apăr ndu și pielea cea adevărată. n elaborarea răspunsului tău
prin faptul că este poți lua în considerare următoarele variante
puternic diri ată de a. ca să arate cine are puterea/cine este șeful
autor. acă morala b. pentru că la violență oricine este tentat să răspundă cu violență
are un caracter c. ca lupii să știe de acum că oric nd le poate observat comportamentul în relație
general mesa ul cu supușii.
te tului poate 5. e crezi că face leul mai departe crie în 0 70 de cuvinte o posibilă continuare a
diferit în funcție narațiunii. ncepe cu Apoi leul .
de interpretarea
cititorului. 6. crie o posibilă replică de nal a leului care să înceapă în felul următor
Așa am vrut să vă învăț dragi lupi că trebuie să vă purtați .
7. upii au un comportament diferit față de leu și față de supuși. e spune această
sc imbare de atitudine despre ei

8. ine ar putea considerat persona ul bun cu un comportament de dorit ar

persona ul rău cu un comportament considerat negativ de societate usti că ți
răspunsul. e trăsături considerate bune de societate întruc ipează persona ul bun și ce
trăsături pe care le condamnă societatea întruc ipează celălalt

9. Poate comparată lumea animalelor din te tul dat cu cea a oamenilor ine sunt în
lumea noastră leii lupii și măgarii

10. e învățătură despre lumea noastră se poate desprinde din te tul dat

11. Lucrați în perec i. e trebuie să facă un lider model upă ce valori ar trebui să se
g ideze ompletați lista de mai os și e empli cați ecare valoare cu situații concrete.

respect dreptate bunătate

12. maginează un mesa al autorului către cititor care să

înceapă în felul următor
Așa am vrut să vă învăț dragi cititori că mereu
trebuie să .

108 Cum citim lumea

 E U3
7. e rol au reperele de timp și de spațiu astăzi printre
Textul narativ literar în versuri
noi din ultimele versuri
(consolidare)
8. a cine crezi că se referă vocea din ultimele patru
versuri prin „voi”?
Integrez și creez
Citește următorul text al autorului francez La 9. electează dintre variantele de mai os sinonimul sau
Fontaine, în traducerea lui Aurel Tita, apoi răspunde de niția cel/cea mai potrivit ă pentru plagiat
cerințelor de mai jos. a. minciună
b. ipocrizie
O aiță1 din cele mai viclene c. dorința de a mai bun/ă dec t poți prin propriile
ăz nd un biet Păun ce năp rlea forțe
a mpodobit degrabă cu m ndrele lui pene d. tendința de a i subestima pe ceilalți crez nd că nu
i printre alți păuni se păunea2. îți cunosc de fapt adevărata valoare.
ecunosc nd o însă nu știu cine
e uiduială 10. Pe cine întruc ipează în lumea noastră acești plagia
e ciocăneală tori cu pene mprumutate ă e emple de conte te reale
e rușine în care ai auzit termenul plagiator . um se raportează
a gaițe voind să fugă societatea la cel căruia îi aplică această etic etă
i gaițele o alungară
11. e valori morale încalcă plagiatorii
Mai sunt și astăzi din păcate
12. e ce aleg autorii să prezinte niște înt mplări cu
i printre noi asemenea eroi
protagoniști animale deși în fapt vor să spună ceva
eu însă țin să nu vorbesc de voi
despre lumea noastră
plagiatori3 cu pene mprumutate
ean de a ontaine
1668 AFLU MAI MULT!
e tul narativ care oferă o lecție de viață prin inter
mediul unei scurte înt mplări ai căror protagoniști
sunt animale plante sau obiecte personi cate
1. are este înt mplarea la care ia parte aița din acest
poartă denumirea de fabulă.
text narativ?
Aceasta poate scrisă în versuri
2. e își dorește aița să obțină prin deg izare și ce îi cel mai adesea sau în proză.
reușește

3. Prin ce ad ectiv este prezentată aița încă din primul vers

in ce secvență/comportament reiese această trăsătură

4. n nal de partea cui a rămas aița Evoluez

5. Care este morala textului?
1. iscutați în clasă. redeți că oamenii își sc imbă
6. e ce crezi că sunt separate printr un r nd liber atitudinea în funcție de partenerul de comunicare unt
ultimele patru versuri de povestea propriu zisă A cui și situații în care această sc imbare este una bene că O
este „vocea” din ultimele patru versuri? zicală rom nească spune că n viață e bine să i bl nd ca
un miel dar c nd în urul tău sunt lupi e bine să i leu .
1
– s. f. pasăre de mărimea unei ciori cu pena ul brun roșcat Oferiți e emple.
cu dungi albastre și negre pe aripi cu coada neagră care poate
imita sunetele scoase de alte păsări.
2. iscutați în clasă. um ați putea să vă folosiți
2
– vb. a se îng mfa a se împăuna.
3
– s. m. persoană care își însușește sau copiază total sau
superputerile astfel înc t viața celor din urul vostru să
parțial ideile operele etc. cuiva prezent ndu le drept creații personale. se sc imbe într un sens pozitiv
Cum citim lumea 109
U3 OM A EO A
Cum să m con in ători Intenție și e ect n actele e limba
ata pentru ceva nou
1. rmărește pe internet secvența din serialul
pânzele sus! episodul – ine ești dumneata domnule
aillant cuprinsă între minutele 22 22 și 23 1 . Ulterior,
poți citi și fragmentul de te t după care s a făcut
interpretarea.
Adnana îi vorbi Anton upan pun ndu i m na pe
umăr și privind o bl nd în oc i. rei să ne i de folos
ata înclină din cap utur ndu și genele întrebător.
Prin oc ii lui Anton upan trecu o undă de mirare – și o
clipă șovăi fără să și dea seama de ce.
Pirații lui p nu își au cuibul pe insula asta sau în alt
loc o întrebă apoi.
Au multe cuiburi dar eu nu le știu pe toate.
u știi încotro a plecat
upă c te am înțeles la Ale andria să ducă o parte din
prada care s a adunat în doi ani. Acum îl așteptam pe p nu
să încărcăm ce mai era în peșteră și să plecăm și noi.
e peșteră
nde țin ei prăzile e aici pe mal. acă vrei te duc
s o vezi
n clipa aceea Mi u se apropie de ei urmărit de
g nguritul porumbelului.
omnule zise încet ca și c nd ar fost o taină la
mi loc os în cabină este o colivie cu un porumbel.
Anton upan r se de tonul lui misterios.
n porumbel per că asta nu te a speriat prea rău
1
mus – s. m. elev marinar.
110 Cum citim lumea
e zice întrebă
Adnana uit ndu se
curioasă la c ipul
îngri orat al musului1.
ice că a descoperit
un porumbel.
ata se încruntă.
E un porumbel călător
p nu îl ia cu el și de c te ori se întoarce cu prada îl
trimite înainte ca să i vestească pe ceilalți.
Acum am înțeles tot e clamă Mi u lumin ndu se
după ce căpitanul îi tălmăci spusele ei. Eu nici măcar nu
știam că porumbeii sunt at t de isteți.
u toți Mi ule ci numai porumbeii călători.
upă ce musul plecă mulțumit că dezlegase și această
taină Anton upan se întoarse spre Adnana
— Mergem?
a ar crezi că n au să ne prindă
— Cine?
p nu și ceilalți.
are ți e teamă de ei zise căpitanul văz ndu i
spaima din oc i.
Mi e teamă. p nu vrea să u nevasta lui că m a cumpă
rat de la useim. Acum e plecat că avea treburi la tambul.
Pe c ipul lui Anton upan se ivi a doua oară în această
zi un z mbet crud care parcă nu era al lui.
Adaptare după adu udoran
19
2. e se înt mplă în fragmentul vizionat are sunt
participanții la dialog espre ce vorbesc aceștia
3. a. e relație e istă între primele două persona e care
apar în secvența urmărită Optează pentru una dintre
următoarele variante și usti că ți răspunsul.
ărbatul și femeia sunt prieteni. e cunosc de multă
vreme.
emeia se simte intimidată de prezența bărbatului.
b. e detalii ai luat în considerare pentru a oferi
răspunsul la întrebarea de mai sus e poți referi în
răspunsul tău la următoarele elemente ce spun
persona ele tonul folosit de persona e cadrul în care
vorbesc poziția corpului și mai ales a m inilor
persona elor mimica acestora în special privirea.
 OM A EO A U3
Start 4. rece secvențele din sarcina de lucru de la e ercițiul
anterior Etapa 2 în coloana potrivită în funcție de ceea
1. u ce intenție apare al treilea persona în scenă ce arată.
Menționează una dintre variantele de mai os sau propune
mărturisește îngri orarea din cauza fricii
alta
a. să anunțe c. să clari ce o situație
b. să avertizeze d. să sperie. refuză să colaboreze ferm

2. e efect are apariția musului asupra lui Anton intervine cura os neprietenoasă
3. a. Joc în grup. Alcătuiți ec ipe de c te patru elevi
pentru a interpreta secvența urmărită la începutul lecției Intenția în comunicare Efectul asupra personajului
în două etape. iecare grupă are nevoie de trei actori și un
regizor. iecare regizor va diri a la nivelul grupei repetiția
scenei și le va oferi actorilor indicații pentru a și interpreta
c t mai bine rolurile. upă repetiții ecare grupă va tiu
prezenta interpretările în fața clasei. omunicarea presupune inițierea și desfășurarea
Etapa 1. c imbați intonația poziția actorilor în scenă unor acte de limbaj. e e emplu
mimica gesturile actorilor. u sc imbați însă replicile

Etapa 2. c imbați acolo unde este cazul replicile și ș.a.

interpretarea țin nd cont de următoarele repere
ărbatul îi mărturisește femeii îngri orarea lui
pentru situația în care se a ă din cauza fricii de
pirați.
emeia refuză ferm să colaboreze cu bărbatul.
Al treilea persona intervine cura os pentru a o salva
pe femeie din conversația neprietenoasă cu
bărbatul.
b. a nal organizați o gală a premiilor Oscar și votați
pentru următoarele categorii
cel mai bun actor cea mai bună actriță
cel mai bun regizor cea mai bună regizoare.
Actul de limba presupune ca vorbitorul să aibă în
vedere în același timp
a. ce dorește să transmită – intenția sa de
comunicare
b. contextul comunicării – locul în care este
transmis mesa ul istoricul comunicării dintre cei
doi starea de spirit a interlocutorilor ș.a.
c. felul în care este capabil să emită mesajul –
alegerea cuvintelor respectarea normelor limbii
elementele paraverbale și nonverbale.
Intenția unui vorbitor poate fi mărturisită sau nu.
a nivelul enunțului aceasta poate identi cată
prin
imperative cu accent pe efectul urmărit
fereastra!
verbe la persoana cu accent pe intenția
vorbitorului eu
eu te
formule ce solicită bunăvoința interlocutorului
( .
a nivelul comunicării nonverbale intenția
vorbitorului se regăsește în gesturile și mimica
acestuia iar la nivelul comunicării paraverbale în
tonul vocii și intonația cu care este e primat un enunț.

Cum citim lumea 111

U3 OM A EO A

3. Oamenii pot transmite mesa e nu doar prin cuvinte ci

ntenția poate dedusă însă și din context. e
și prin limba ul nonverbal sau prin cel paraverbal. esem
e emplu prin enunțul un vorbitor poate
nați c te un coleg care să citească enunțurile de mai os în
avea intenția de a și face partenerul de dialog să
trei feluri diferite cu bl ndețe comic amenințător.
desc idă fereastra.
Mesa ul este transmis cu intenția de a produce un „Taci, te rog!” aide odată
efect asupra celui căruia îi este destinat. neori
efectul dorit urmărește ca interlocutorul să „Stai locului!”
reacționeze printr un comportament alteori doar
4. a. ă e emple de situații de comunicare în care un
determină o stare/emoție precum teama bucuria ș.a.
vorbitor ar rosti următoarele replici
Efectul este in uențat însă nu doar de ce și cum alege
e am întristat. ntenția mea era să te pun la curent
vorbitorul să transmită ci și de disponibilitatea
cu ce i s a înt mplat prietenei noastre comune.
interlocutorului de a recepționa un mesa de
Ai așteptat la scara greșită. redeam că am e plicat
capacitatea acestuia de a înțelege ce i se transmite
destul de detaliat.
de starea acestuia de spirit ș.a.
ii mai încrezător în forțele tale ți promit că voi
u întotdeauna intenția celui care emite un mesa aici să îți spun cuvinte de încura are. .
este aceeași cu efectul pe care îl are un mesa asupra
diferiților interlocutori. b. denti că în a rmațiile de mai sus intenția și efectul.

Evoluez
Integrez și creez
Lucrați în perec i.
1. Pornind de la situațiile trecute pe etic etele de mai a. nterpretați primele cinci replici ale dialogului
os prezintă cum ai transmite mesa ul ce cuvinte vei dintre Adnana și Anton upan de data aceasta fără
folosi pentru a ți arăta intenția cum vei rosti mesa ul cuvinte folosind doar sunete de felul mmm și
ce efect ar trebui să aibă cuvintele alese asupra gesturi.
ascultătorului.
b. um ați reușit să e primați intenția
vrei să îți convingi dorești ca un coleg de
părinții să te lase mai clasă să nu te mai
mult în parc tac ineze repetat

îi e plici unui profesor

motivul pentru care nu
ai tema făcută.

2. Lucrați în perec i. mpreună cu un coleg faceți

următoarele sc imburi de replici. orbitorul 2 va
răspunde pe r nd cu ecare dintre variantele de mai os
iar primul vorbitor va reacționa în mod adecvat în ecare
situație. eți urmări împreună ce efect au replicile
vorbitorului 2 asupra ascultătorului.
orbitor 1 Anul acesta de răciun îmi doresc foarte
mult să primesc un telefon nou.
orbitor 2 igur că da se poate. varianta 1
u. n niciun caz. varianta 2
Mda poate că e o idee bună
ne g ndim. varianta 3
112 Cum citim lumea
 E EME E E O E A OM U3
ubstanti ul
ata pentru ceva nou
ubstantivul cunoaște categoria determinării.
Ai văzut vreodată ecranizarea unei cărți pe care ai citit o Mărcile determinării sunt articolele otăr te și
crie un te t de ma imum 100 de cuvinte în care să ne otăr te.
prezinți cartea sau lmul. ubliniază în te tul tău
substantivele care arată ințele Tipul
Utilizare Forme
care fac acțiuni pe cele care articolului
arată locurile unde se
Arată că eminin singular ,
petrec acțiunile și pe cele
obiectul îi Masculin singular ,
care desemnează
este , ,
obiecte. Povestește le
cunoscut eutru singular , ,
colegilor cartea/ lmul. Articolul
vorbitorului
otăr t
și se eminin plural ,
Substantivul (actualizare) atașează la
Masculin plural ,
nalul
eutru plural ,
Start cuv ntului.

unt multe instrumente pentru a citi lumea. ărțile și Arată că eminin singular , unei
lmele prezintă uneori persona e sau înt mplări care au obiectul îi Masculin singular un,
rolul de a oferi modele de comportament. crie un set de este mai unui
cinci reguli pe care ar trebui să le respecte un autor/ puțin eutru singular un, unui
regizor pentru a construi modele de comportament Articolul cunoscut eminin plural ,
pentru cititori. olosește c t mai multe substantive ne otăr t vorbitorului
nearticulate pentru a păstra cadrul general al discuției. și este
Masculin plural ,
plasat
tiu înaintea
eutru plural ,
Substantivul este partea de vorbire e ibilă care cuv ntului.
denumește ințe lucruri fenomene ale naturii n cazul unor substantive masculine și neutre este
obiecte în sens larg. nevoie de vocala de legătură înaintea articolului
n funcție de ceea ce denumesc substantivele pot otăr t ul.
comune ( , , , etc. sau proprii
( , Maria, Cluj, etc. .
ubstantivul are trei genuri gramaticale feminin,
masculin și neutru.

enul eminin o , două fete

Genul masculin un , doi

Genul neutru un , două

ubstantivul are două numere singular și plural.

Numărul sin ular , ,

Numărul lural fete, ,

Cum citim lumea 113

U3 E EME E E O E A OM

Integrez și creez 1. E trage din fragmentul citit două substantive care

denumesc nume de persoane.
Citește, cu atenție, textul de mai jos.
2. Analizează cu atenție formele celor două cuvinte scrise
u poți să mi dai creier întrebă perie iori. colorat și decide dacă denumesc
ai nevoie de el. Ai învățat în ecare zi c te ceva. a. o ință necunoscută vorbitorului
Un prunc are creier dar nu știe prea multe. E periența b. o ință foarte cunoscută vorbitorului
este singurul lucru prin care dob ndești cunoștințe și cu c. o ință mai puțin cunoscută vorbitorului.
c t trăiești mai mult pe păm nt cu at t i încredințat că
3. ăsește intrusul din ecare serie.
vei căpăta mai multă e periență.
bucurie bucuros fericire entuziasm
ar ce se înt mplă cu cura ul meu întrebă leul îngri orat.
ucurești bucureștean Mi aela ansas
u ai mult cura sunt copil cățel ploaie vră itor
încredințat și de asta drumuri călătorii prieteni animal
răspunse Oz tot ce îți trebuie un obstacol niște promisiuni unei vră itoare orașul.
este încrederea în tine însuți.
Adevăratul cura este 4. olosind OOM3 alege forma corectă/formele corecte
acela care te împinge de plural și notează le în caiet.
să faci față prime diei coperte/coperți
c iar și atunci c nd eclere/ecleruri
ești înspăim ntat. i pro le/pro luri
acest soi de cura îl căpșuni/căpșune
ai eule într o mare monede/monezi
măsură. eșecuri/eșece
succesuri/succese
i cu inima mea cum
c ibrite/c ibrituri
răm ne întrebă Omul de inic ea. n ce mă privește eu
nivele/niveluri
sunt gata să sufăr toate nenorocirile fără c rtire dacă îmi
cade/căzi
dai o inimă.
oarte bine răspunse Oz bla in. ino m ine la mine 5. Alcătuiește c te un enunț în care să folosești
și vei avea inimă. M am ucat at ția ani de a vră itorul următoarele forme de plural. onsultă un dicționar pentru
înc t pot să mi continui puțin ocul. a a a sensul acestora.
. ran aum din Oz 1900 boabe boburi
corni coarne cornuri
mase mese
oc i oc iuri
vise visuri.

OBSERV!
Anumite substantive au două
sau mai multe forme de plural
c te una pentru ecare sens.

114 Cum citim lumea

 E EME E E O E A OM U3
Substantivele colective Integrez și creez
Start 1. ubliniază substantivele colective din te tul de mai os.
Am mers la lm doar cu prietenul meu nu cu toată clasa.
1. e obicei animalele sau păsările nu trăiesc singure ci
Activitățile de grup ne plac doar dacă sunt în aer liber așa
în grupuri organizate. Menționează cum se numește
cum a fost cea de la erg elie. e am bucurat de cai dar
grupul din care fac parte următoarele necuv ntătoare.
am admirat și desișul din împre urimi am pătruns în aluniș
r ndunică oaie înc ntați de melodiile stolurilor de vrăbii.

lup pește

2. crie în caiet următoarele enunțuri complet nd

spațiile libere cu forma corectă a verbului scris în
paranteză la timpul perfect compus.
O mulțime de evenimente (a lipsi din
această ecranizare.
Mulțimea (a veni la lm c iar acum.
O grămadă de probleme (
spectatorii aceștia.
rămada (a neatinsă și după
tragerea cortinei.
Un grup de elevi (a alege locurile din
spate.
2. Precizează ce număr au substantivele care denumesc Grupul ( omogen de data aceasta.
grupurile pe care le ai descoperit la e ercițiul anterior.

tiu
Substantivele colective denumesc ansambluri
formate din obiecte/ ințe individuale
etc. av nd formă de
singular și înțeles de plural.
nd este determinat de un substantiv la plural
care numește părțile componente ale grupului
substantivul colectiv cu funcția sintactică de subiect
impune predicatului at t acordul la singular Grupul
de elevi a participat c t
și acordul la plural Un grup de elevi au participat la
.
nd nu este însoțit de niciun substantiv a at la
numărul plural substantivul colectiv cu funcția de
subiect realizează acordul cu predicatul la singular
(Un grup a participat .

Cum citim lumea 115

U3 E EME E E O E A OM

Substantivele defective Integrez și creez

Start ră itorul din Oz a pregătit o masă copioasă pentru care

au fost folosite mai multe ingrediente. Plasează le pe
1. acă ai citit cu atenție fragmentul din , coloana corespunzătoare
ai observat că leul îi cere vră itorului ceva ce crede că i za ăr orez miere făină ulei za arină
lipsește. umește ce solicită leul și precizează care este unt br nză lapte sm nt nă spag ete
forma de plural pentru cuv ntul identi cat. e observi tăr țe fasole mazăre cașcaval tăieței

2. nlocuiește cuv ntul din enunțul de mai os cu

Substantive defective Substantive defective
forma de singular. e constați
de singular de plural
oți locuitorii poartă oc elari verzi.

3. are este sensul cuv ntului scris colorat în secvența

„E periența este singurul lucru prin care dob ndești
cunoștințe”? Poți înlocui acest cuv nt cu forma de
singular E plică de ce.

OBSERV!
E istă substantive care au doar formă de singular
și substantive care au doar formă de plural.

tiu tiu să învăț

ubstantivele care au doar formă de singular se otează cu o cifră de la 1 la unde 1 înseamnă foarte
numesc defective de plural ( , puțin adevărat iar – în totalitate adevărat gradul de
etc. iar cele care au doar formă de plural se adevăr al ecărui enunț de mai os.
numesc defective de singular (aplauze, , Am descoperit cum pot face corect acordul
etc. . substantivelor colective în enunțuri diverse.
Pot folosi cu ușurință at t substantivele defective
de singular c t și pe cele defective de plural în
funcție de ce vreau să transmit.

Evoluez
1. maginează ți că în timpul vacanței ai mers la bunici și
că poarta din spatele grădinii ți a desc is calea spre ara
ră itoarelor. crie un te t de 10 1 r nduri în care să
relatezi cum ai a uns tu la ră itoarea Mamă folosind cel
puțin cinci substantive proprii.

2. mpresionată de faptul că ai a uns la ea vră itoarea îți

pregătește o prezentare a ta dar nu o rostește ea ci te pune
pe tine să o faci ca dovadă a încrederii. otează prezentarea
în caiet pentru a avea o amintire plăcută. olosește
următoarele substantive defective și subliniază le la nal
în te t .
116 Cum citim lumea
 E EME E E O E A OM U3
Ca ul substanti ului Ca urile nominati și ocati
ata pentru ceva nou greș în misiunea ce o avem ones s ar întoarce înapoi
a da – ones ar veni înapoi
Ești și tu un lider – un director de lm – iar colegii tăi vin Adaptare după eorge Or ell 19 9
să îți ceară diverse lucruri. ată o listă de lucruri de trad. de Mi nea a ța
rezolvat notate foarte pe scurt. ncearcă să îți dai seama
la ce se referă incluz nd perec ea de cuvinte într un 2. n afară de articol ce altceva determină sc imbarea
enunț după modelul următor formei substantivului Oferă e emple din te t. ndiciu
urmărește cu ce cuvinte se învecinează.
a. afea caramel
b. umpără mere
tiu
c. ecompensă onel Cazul reprezintă forma pe care substantivul o ia
pentru a îndeplini o anumită funcție sintactică. azul
presupune ca substantivul să e urmărit în relațiile
sale sintactice cu alte părți de vorbire.
Cazul
Cazul nominativ
Start
Start
1. itește te tul următor și observă substantivele scrise
1. are dintre substantivele proprii din te t sunt subiecte
cu roz. e in uențează forma diferită a articolului
e te a a utat să stabilești această funcție sintactică
otăr t
2. itește enunțurile de mai os. e funcție sintactică au
Misterul destinației laptelui s a limpezit și el era
cuvintele scrise colorat e observi la nivelul formei
amestecat zilnic în terciul porcilor. Animalele au socotit ca
Animalele s au adunat cu nerăbdare.
pe un lucru de la sine înțeles că acele mere aveau să e
Porcii sunt animalele cele mai inteligente de la fermă.
împărțite în mod egal și totuși într una din zile s a dat
dispoziție ca toate fructele date os de v nt să e adunate tiu
și duse în camera cu amuri pentru folosința porcilor. a
auzul acestei vești printre celelalte animale s au auzit ominativul este cazul substantivului care îndepli
bombăneli dar în zadar. oți porcii au făcut front comun în nește funcția sintactică de subiect sau de nume predicativ.
această c estiune. iar și no ball și apoleon s au ubiectul e primat printr un substantiv în cazul
alăturat. uealer a venit să dea e plicațiile necesare nominativ poate
— ovarăși a strigat el doar nu vă imaginați sper că simplu (Elevii .
noi porcii facem acest lucru din egoism și din spirit de multiplu (
castă1 Multora dintre noi dacă vreți să știți nici nu ne .
plac laptele și merele. ici mie nu mi plac. Păstrarea ubstantivul subiect poate articulat otăr t
sănătății este singurul motiv pentru care luăm aceste ( articulat
produse. aptele și merele – lucru dovedit de știință ne otăr t
tovarăși – conțin substanțe absolut necesare e istenței sau nearticulat ..
sănătoase a unui porc. oi porcii lucrăm cu creierul. ot Cel mai adesea, numele predicativ exprimat
ce înseamnă conducere și organizare a ermei Animalelor printr un substantiv în cazul nominativ are o formă
depinde de noi. i și noapte veg em la bunăstarea nearticulată El este . Ea este . . acă
voastră. Pentru tovarăși bem noi acel lapte și m ncăm substantivul este determinat de un ad ectiv atunci
acele mere. tiți ce s ar înt mpla dacă noi porcii am da acesta primește articol El este un renumit. Ea
este .
1
– e pr. spirit e clusivist.

Cum citim lumea 117

U3 E EME E E O E A OM

Integrez și creez
1. electează din primul paragraf al te tului de eorge
Or ell două subiecte e primate prin substantive unul
dintre aceste substantive să e articulat otăr t sau
ne otăr t mențion nd tipul articolului și altul
nearticulat.

2. ecitește al doilea paragraf al te tului de la începutul

lecției și identi că un nume predicativ e primat printr un
substantiv în cazul nominativ.
Integrez și creez
Cazul vocativ
1. Sc imb de roluri. acă p nă acum părinții au fost cei
Start care ți au dat sarcini și au luat decizii este momentul să
te pui în locul lor. ransmite le părinților cinci sarcini pe
a. Pe parcursul te tului substantivul apare de care trebuie să le îndeplinească. ei folosi substantive în
mai multe ori. e observi la nivelul punctuației acestui cazul vocativ și structura .
substantiv
2. denti că subiectele propozițiilor pe care le ai creat la
b. e ce crezi că este folosit acest substantiv în te t e ercițiul anterior.

tiu 3. Aspecte normative. itește enunțurile de mai os pe

care un elev și le a notat c nd mergea cu autobuzul.
Vocativul este cazul substantivului care marc ează escrie le în caiet corect nd greșelile.
adresarea directă către interlocutor
Maria oamnele vă rog să nu vă băgați în față
. timabile domnule noi eram aici înainte de a veni
ubstantivul în vocativ nu are funcție sintactică. dumneavoastră
e rog domnule să ți vezi de treaba dumitale că nici
antrenament! eu nu mă băgai în ale matale

colegilor – substantiv în vocativ fără funcție u te supăra fata dar locul acesta este rezervat
sintactică persoanelor în v rstă. Ai putea să avansezi înspre spatele
autobuzului
ormele substantivului în vocativ pot
oamnele și domnii bună
identice cu ale substantivului în nominativ ,
dimineața ontrol de bilete
Vasile, , etc.
ă rog să vă prezentați biletele
speci ce vocativului cu desinențe diferite de cele
de călătorie sau abonamentele.
de nominativ
o
ă Evoluez
e
le ele mai multe personalități marcante au intrat în istorie
nu doar ca buni conducători ci și ca e celenți oratori.
lor .
onstruiește un discurs de 2 minute pe care l ai rosti în
a nivelul punctuației vocativul se izolează prin
fața unei mari adunări de oameni în calitate de lider în
virgulă de restul enunțului Radule .
care să spui care sunt cele mai mari realizări ale tale și ce
acă substantivul are determinanți virgula se
ai face pentru ceilalți. ei folosi cel puțin cinci substantive
utilizează după întregul grup
în cazul vocativ și cel puțin cinci substantive cu funcție de
.
nume predicativ în cazul nominativ.
118 Cum citim lumea
 E EME E E O
Cazul acuzativ
ata pentru ceva nou
Orice proiect presupune o relație de subordonare în
cadrul ec ipei. u ai fost vreodată în poziție de lider ar
în ipostaza de a ți coordonate activitățile de cineva e
trebuie să facă un lider um își organizează ceilalți
comportamentul în funcție de indicațiile liderului
Atributul
Start
1. Lucrați în perec i. itiți te tul de mai os și identi cați
atributele. ompletați apoi tabelul următor.
Atribute Atribute Atribute exprimate
exprimate prin exprimate prin alte părți
substantiv prin adjectiv de vorbire
. . are sunt proiectele de succes din lmul sau din
teatrul rom nesc din care nu ai făcut parte și îți pare rău
A. . eara trecută au fost premiile OPO și la momentul
emoționant cu Mariana Mi uț și cu ictor ebengiuc am
înțeles un lucru. Pot spune cu certitudine că mi ar plăcut să
oc în orice piesă în care ar avut nevoie de o fată t nără în
prezența lor. E cu siguranță un lucru care mi ar făcut mare
plăcere și care ar însemnat mult pentru o actriță debutantă.
. . i în lm
A. . ilm din om nia
. . n care ai putut tu uca
A. . Am apreciat foarte mult serialul .
ar îmi doresc din ce în ce mai tare să e c t
mai multe producții și să așezăm o industrie bine făcută dar
tot în timp se va face nu se poate face fără răbdare.
. . E adevărat. unt multe trenduri dar ce e val ca
valul trece. oiam să te întreb și dacă te ai g ndit vreodată
la bani atunci c nd ai ales acest drum.
A. . incer nu m am g ndit la niciun lucru c nd am
ales. a optsprezece ani nu mă g ndeam la făcutul de
bani. Am vorbit și cu colegii mei de generație care sunt
demni de admirație și niciunul dintre ei nu se teme de
perspectiva că va muri de foame și toți se uită cu încredere
la ziua de m ine.
Adaptare după un podcast realizat de adu ibulcă
invitat actrița Anca umitra outube.com
E A OM U3
2. are dintre atributele identi cate în e ercițiul anterior
sunt însoțite de prepoziție crie aceste prepoziții în caiet.
3. crie c te un enunț în care cuv ntul să e
pe r nd subiect nume predicativ atribut cu prepoziție.
Păstrează forma indicată.
tiu
n substantiv intră în relație cu alte părți de
vorbire. Acesta poate apărea în poziție de centru sau
în poziție de adjunct atunci c nd i se subordonează
altei părți de vorbire. entrul îi impune o anumită
formă și un anumit tip de comportament sintactic
ad unctului.
Atributul este funcția sintactică a substantivului
ad unct impusă de un centru substantiv prin care i
se oferă centrului precizări/caracteristici . Atunci
c nd este e primată printr un substantiv această
funcție sintactică se numește atribut substantival.
acă este însoțit de o prepoziție atributul
substantival se numește atribut substantival
prepozițional ( de
..
ubstantivul care îndeplinește funcția sintactică
de atribut substantival prepozițional este în cazul
acuzativ.
ubstantivele au aceeași formă în cazurile
nominativ și acuzativ.
ubstantivul în cazul acuzativ poate însoțit de
prepoziție spre deosebire de substantivul în cazul
nominativ care nu poate însoțit de prepoziție.
Integrez și creez
1. denti că în te tul de la rubrica atributele
substantivale prepoziționale
a. e primate printr un substantiv propriu
b. e primate printr un substantiv comun nearticulat.
2. ompletează în caiet enunțurile de mai os cu atribute
substantivale prepoziționale.
ăsuța pe care o văd mereu este frumoasă.
Podul s a dăr mat.
a festivaluri criticii apreciază lmele .
ocul îmi place foarte mult.
Masa este cea mai importantă într o zi.
Cum citim lumea 119
U3 E EME E E O E A OM

3. onstruiește ți propriul scenariu de lm pe care îl vei Complementul direct

completa pe parcursul lecțiilor despre cazul acuzativ.
ncepe prin a răspunde la întrebările de mai os folosind Start
atribute substantivale prepoziționale.
e fel de lm va Citește enunțurile de mai jos.
e fel de costume vei folosi Am apreciat serialul

am văzut pe Victor.

a. e ce parte de vorbire
Complementul depind cuvintele scrise
colorat?
Start b. e întrebări îi poți pune verbului pentru a răspunde
Citește enunțurile de mai jos. prin cuvintele evidențiate
Am revăzut lmul preferat.
Am discutat mult despre lmul văzut.
tiu
Complementul direct este o funcție sintactică a
a. e ce parte de vorbire depinde cuv ntul în
substantivului ad unct impusă de un centru verb
ecare enunț
care arată obiectul ce suferă acțiunea realizată de
b. n care dintre enunțuri cuv ntul este precedat
subiect. ntrebările speci ce pentru a a a sensul
de prepoziție
exprimat de un complement direct sunt și .
c. e întrebări îi poți pune verbului pentru a răspunde
omplementul direct poate însoțit doar de
prin cuvintele evidențiate
prepoziția pe pentru complementele directe animate
tiu sau poate apărea fără nicio prepoziție.
omplementele directe animate sunt dublate de o
omplementul este o funcție sintactică a formă pronominală cu funcția de complement direct
substantivului ad unct impusă de un centru verb. ( îl vede pe Dan. o .
omplementul poate sau nu să e legat de verbul
determinat printr o prepoziție
dinspre etc. .
u orice substantiv în poziție de ad unct pe l ngă
un centru verb este complement.

Fata .

subiect predicat complement direct

cine face acțiunea ce face fata ce citește fata

o .

complement complement predicat subiect

direct direct

îl vede pe Dan.

subiect complement predicat complement

direct direct

120 Cum citim lumea

 E EME E E O E A OM U3
Integrez și creez Integrez și creez
1. ecitește a doua replică din transcrierea podcastului 1. ecitește ultimele două intervenții din podcastul
pagina 119 și identi că complementele directe. transcris și identi că complementele prepoziționale.

2. ealizează propoziții în care complementul direct să e 2. ompletează tabelul de mai os cu elementele

a. e primat printr un substantiv comun nearticulat identi cate la e ercițiul anterior.
b. e primat printr un substantiv propriu feminin
c. precedat de prepoziția pe. Complemente Complemente
prepoziționale cu prepoziționale cu
3. evino la lmul pe care ai început să îl realizezi. centru-verb centru-adjectiv
ăspunde la întrebările de mai os folosind substantive
cu funcție de complement direct.
e elemente de recuzită vei folosi
3. Analizează după următorul model complementele
Pe cine vei contacta pentru a interpreta rolul/
prepoziționale cu centru verbal din tabelul de la e ercițiul
rolurile principal e
anterior.
Model:
la rol – substantiv comun genul neutru numărul
Complementul prepozițional singular cazul acuzativ nearticulat însoțit de
prepoziția simplă la funcția sintactică de
Start complement prepozițional

Citește enunțurile de mai jos. 4. At t complementul direct c t și complementul

e g ndește la rolul mult dorit. prepozițional se pot e prima prin substantive în acuzativ
e g ndește la Victor. însoțite de prepoziția pe. itește enunțurile de mai os.
rina mi a vorbit mult despre rolul primit. are dintre substantivele scrise colorat sunt complemente
rina mi a vorbit mult despre Victor. directe și care sunt complemente prepoziționale um ai
a uns la această concluzie
a. e ce parte de vorbire depind cuvintele scrise colorat a. Mă bazez pe prietenii mei.
b. e întrebări îi poți pune verbului pentru a răspunde b. i văd pe prietenii mei.
prin cuvintele evidențiate c. Contez pe prietenii mei.
d. i iubesc pe prietenii mei.
tiu
Complementul prepozițional este o funcție OBSERV!
sintactică a substantivului ad unct impusă de un a vorbitor nativ de limba rom nă vei face
centru verb căreia îi este speci c faptul că își diferența intuitiv între complementul direct și
realizează întotdeauna relația cu centrul său cu complementul prepozițional prin aceea că primul
a utorul unei prepoziții. ntrebările speci ce pentru a poate dublat de un pronume personal la formă
a a sensul e primat de un complement prepozițional neaccentuată/clitică Îi pe prietenii mei.
sunt diverse în timp ce al doilea nu poate dublat
( Îi pe prietenii mei. .
etc.
teme .
5. evino la lmul pe care l ai început. ăspunde la
bservație omplementul prepozițional ca funcție
întrebările de mai os folosind substantive cu funcția de
sintactică poate înt lnit și pe l ngă alte părți de
complement prepozițional în cazul acuzativ.
vorbire. e e emplu ad ectiv Este apt . Este
e cine vei vrea să i a utat/ă la producție
demn .
a cine te g ndești pentru rolurile secundare
Cum citim lumea 121
U3 E EME E E O E A OM

Circumstanțialele (de loc, de timp, de mod) Integrez și creez

Start 1. itește te tul de mai os și identi că substantivele cu

Citește textul de mai jos.
Noaptea trecută pe lac s a desfășurat un eveniment
cu totul aparte. u emoție pe c ip oamenii au vizionat
proiecțiile celor mai bune scurtmetra e rom nești ale
anului 2022.
a. e ce parte de vorbire depind cuvintele scrise colorat
b. e arată aceste cuvinte
c. e întrebări îi poți pune verbului pentru a răspunde
prin cuvintele evidențiate
funcție de circumstanțial de loc de timp și de mod.
ulia și Ana și au propus să vadă c te un lm în ecare
săptăm nă din vară. e înt lnesc în parc pe malul lacului
își scot laptopul și se așază pe băncuță. rmăresc cu mult
interes lmele de acțiune dar nu refuză o comedie bună.
eși prima dată nu reușeau să se concentreze la lm
treptat s au obișnuit cu zgomotul de fundal. upă lm
pun cu atenție laptopul în g iozdan și se duc la magazinul
de pe colț să cumpere îng ețată.

tiu
pre deosebire de complemente care sunt
componente obligatorii subordonate verbului centru
circumstanțialele sunt componente facultative care
arată împre urările în care s a desfășurat acțiunea
locul timpul modul . Astfel substantivul în acuzativ
poate avea următoarele funcții sintactice
circumstanțial de loc răspunde la întrebările
2. Lucrați în ec ipe. ormați grupe de c te patru elevi.
etc. la Medgidia la magazin.
E puneți patru conte te sociale diferite. iecare membru
.
al grupei va spune în c te un enunț cum ar trebui să ne
circumstanțial de timp răspunde la întrebările
comportăm în conte tul social ales folosind
etc.
circumstanțialele învățate.
la prânz .
Exemplu: circumstanțial de loc
.
circumstanțial de timp trebuie să ascultăm
circumstanțial de mod răspunde la întrebările
circumstanțial de mod .
etc.
. 3. evino la scenariul pentru lmul tău. olosind
substantive în cazul acuzativ răspunde la întrebările de
n mod normal circumstanțialele nu se separă prin
mai os.
virgulă de verbul centru. otuși dacă vorbitorul
nde vei lma
dorește să le scoată în evidență plas ndu le înaintea
n ce perioadă va avea loc acțiunea din lmul tău
verbului ( înaintea
um ar trebui să rostească actorul/actorii
complementului obligatoriu (
principal i replicile în punctul culminant al
sau între subiect și predicat (
lmului
acestea se separă prin virgule.
Evoluez
edactează în cel puțin 1 0 de cuvinte scenariul
propriu zis al lmului tău adun nd toate informațiile
solicitate de a lungul ultimelor lecții. Adaugă și alte
informații pe care le consideri esențiale pentru a face
mai ușoară munca viitorului regizor.
122 Cum citim lumea
 E EME E E O E A OM U3
Cazul dativ. Complementul indirect subiectul unui enunț. Este o funcție a dativului.
ntrebarea speci că pentru a a a sensul e primat de un
ata pentru ceva nou complement indirect este .).
bservație omplementul indirect ca funcție
upă tot parcursul acesta printre lme și cărți dacă ar
sintactică poate înt lnit și pe l ngă alte părți de
să emiți niște recomandări cui i ai recomanda să
vorbire. e e emplu ad ectiv
urmărească un lm cu animale ar să citească Ferma
.
sau Lupul deghizat?
Atunci c nd denumesc nume proprii masculine sau
feminine terminate în consoană ori preluate din alte
Start
limbi sunt precedate de o marcă speci că dativului
1. itește te tul următor și completează tabelul de mai lui lui Carmen lui Mihai.
os cu elementele cerute. .
orma de dativ a substantivului se obține astfel
Persoana care Întrebarea care ./Ac. singular ./Ac. plural
Partea
primește felicitări/ se pune pentru articol otăr t . singular
de vorbire
mulțumiri/o carte a răspunde . plural
de care
sau căreia i se cer cu substantivul
depinde
sfaturi din prima coloană
Integrez și creez
1. ăsește intrusul din ecare serie și încercuiește l.
unica este leoaica familiei. ă întrebați de ce umele a. mătușei mamei băiatului nepoților
nostru de familie este eu. Ea propune cele mai interesante b. lui armen lui Mi ai lui Anca lui umitru
activități în ee end și ne cumpără cele mai interesante c. librarului bunicei acrobaților fetei
cărți. d. leului leoaicii săptăm nii ee endului.
ăptăm na aceasta am mers la circ și la librăria noastră
2. Alcătuiește enunțuri cu formele de dativ ale
preferată. u am participat la un spectacol cu animale ci
substantivelor următoare
la unul de acrobație. e a plăcut mult. Acrobaților le am
grădină popă moașă cloșcă sm nt nă
transmis felicitări iar bunicii ca de obicei i am transmis
Azorel e or pH casă colindă.
mulțumiri.
eri că te folosind OOM .
3

a librărie am avut nevoie de îndrumare. e am cerut

sfaturi at t bunicii c t și librarului. Am plecat bucuroși de 3. itește cu atenție enunțurile de mai
acolo. Eu am ales o carte cu fabule Mariei i a revenit o os. rece substantivele scrise colorat
carte de poezii iar lui Mi ai așa cum ne a obișnuit un în coloana potrivită pentru a indica
roman istoric. funcția sintactică.

2. ndică funcția sintactică a epoții o admiră pe bunica lor.

cuvintelor identi cate la Copiilor le plac acrobațiile.
e ercițiul anterior. ibrarul ne informează despre
cărțile premiate.
E plăcut să petrecem timp cu bunicii.
tiu
etelor le a plăcut la librărie.
Cazul dativ îi este impus substantivului asupra Mi am petrecut ee endul în familie.
căruia verbul centru e ercită o acțiune.
Complement indirect este o funcție sintactică a Complement Complement Complement
substantivului ad unct impusă de un centru verb care direct prepozițional indirect
arată cine este bene ciarul unei acțiuni realizate de

Cum citim lumea 123

U3 E EME E E O E A OM

Ca ul eniti rticolul eniti al ubstantivele au aceeași formă pentru cazurile

dativ și genitiv. entrul grupului este cel care face
Atributul substantival genitival diferența. ubstantivele în cazul dativ intră în relație
cu un centru verbal
Start
iar cele în cazul genitiv cu un centru substantival
1. Asociază cuvintele din prima coloană cu cele din cea ( .
de a doua pentru a obține titlurile unor cărți.
Ferma slujitoarei
Integrez și creez
Cartea prieteniei
Povestea patriar ului 1. ecide dacă enunțurile de mai os sunt
Puterea lui ăsturel corecte sau incorecte .
Toamna dorințelor a. Enunțul
uzunarul lui Tom Sa yer
Copacul animalelor
Aventurile junglei cuprinde două
substantive în cazul dativ
2. itlurile cărților de la e ercițiul anterior reprezintă un
și unul în cazul genitiv.
grup al cărui centru este substantivul din prima coloană.
b. n enunțul
Precizează la ce întrebare răspund ad uncții din acest
mama. se găsesc două substantive în cazul dativ.
grup.
c. Enunțul
3. e funcție sintactică îndeplinesc ad uncții unui . conține un substantiv în cazul genitiv și
substantiv două în cazul acuzativ.
d. n enunțul
e istă un substantiv în cazul genitiv.
e. Enunțul . conține un
substantiv în cazul genitiv.

2. ompletați în caiet enunțurile de mai os cu forma de

genitiv a substantivului dintre paranteze.
a. ( m au transformat
într o cititoare desăv rșită.
b. Povestea ( m a făcut să pl ng la
ecare lectură.
tiu
c. Apariția ( o a ută pe eroina
Genitivul este cazul substantivului care indică ( să își
posesorul. ubstantivul care se a ă în cazul genitiv și depășească limitele.
face parte dintr un grup cu centru substantiv arăt nd
cine este posesorul îndeplinește funcția sintactică
de atribut substantival genitival. ntrebările speci ce
pentru a a a sensul e primat de un atribut
substantival genitival sunt .
Atunci c nd denumesc nume proprii masculine sau
feminine terminate în consoană ori preluate din alte
limbi sunt precedate de o marcă speci că genitivului
lui
etc.

124 Cum citim lumea

 E EME E E O E A OM U3
3. opiază tabelul în caiet. itește cu atenție enunțurile
Articolul genitival apare
de mai os și indică prin bifare cazul substantivelor scrise
c nd substantivul în genitiv nu este în imediata
colorat și implicit funcția sintactică.
apropiere la dreapta a unui articol otăr t un
Cazul dativ Cazul genitiv al elevului, a
Enunțul Atribut Mariei
Complement
substantival c nd substantivul în genitiv se a ă înaintea
indirect
genitival substantivului centru
Puii pisicii au crescut .
rapid.
e e emplu în cazul unei enumerări articolul
Pisicii îi este dor de puii
genitival se poate relua
săi.
după al doilea substantiv grija mamei, a
Părul lupului se sc imbă a
dar năravul nu. înaintea ecărui substantiv
Lupului îi este teamă de a a a .
leu?
Papagalilor le au plăcut Integrez și creez
grăunțele.
Cuvintele papagalului 1. Aspecte normative. orectează greșelile din enunțurile de
tău pot oglinda ta. mai os pun nd forma corespunzătoare a articolului genitival.
a. Am avut gri ă de pena ul papagalului canarului și
Articolul genitival struțului.
b. răunțele speciale ai papagalilor m au costat enorm.
Start c. rilurile melodioase a păsărilor mă înc ntă.
d. upă o săptăm nă de la instalarea toamnei glasurile
Citește următoarele enunțuri.
păsărelelor și a tuturor vietăților au fost tot mai stinse.
n foșnet al copacului ne a speriat.
O frunză a ste arului s a desprins lin. 2. ompletează în caiet spațiile punctate cu forma
pinii uscați ai tranda rului au căzut. potrivită a articolului genitival al, a, ai, ale.
lasurile șovăielnice ale păsărilor se aud în depărtare. in balconul mare apartamentului nostru am admirat
a. denti că substantivele în cazul genitiv. toată vara r ndunica adăpostită pe balconul vecin.
b. tabilește de ce substantiv centru depind acestea. onstrucția organizată cuibului și culorile folosite zilnic
c. Articulează otăr t cuvintele și din m au fascinat. Aceste obiceiuri sezoniere păsărilor sunt
primele două enunțuri. e constați fermecătoare înc nt nd oc ii bl nzi privitorilor.
d. Elimină ad ectivele și din ultimele
Evoluez
două enunțuri. e observi
maginează ți că te a i în vizită într un tăr m de poveste
tiu unde toată lumea te întreabă al cui ești. ealizează un
ubstantivele a ate în cazul genitiv pot precedate dialog de 10 12 replici în care să le răspunzi tuturor
de articolul genitival. Acesta marc ează în plus geniti curioșilor. olosește cel puțin cinci substantive diferite în
vul se acordă în gen și număr cu substantivul centru și cazul genitiv pe care le vei sublinia.
îl leagă de ad unctul său.

Genul umărul singular umărul plural

masculin al ai
feminin a ale

Cum citim lumea 125

U3 E EME E E O E A OM

Posibilități combinatorii ale substanti ului

tiu
OBSERV!
ubstantivul stabilește relații cu diferite cuvinte
din enunț și poate at t centru c t și adjunct. Pentru a identi ca funcția sintactică a substan
tivului se urmărește
ubstantivul este centru într un grup nominal
analiza formei speci ce cazurilor
atunci c nd i se subordonează un
./Ac. ./ . .
atribut substantival prepozițional stabilirea corectă a centrului pentru a vedea
cartea de povești cine îi determină comportamentul sintactic
întrebarea de g idare
atribut substantival genitival pentru a identi ca
cartea copilului sensul se adresează
centrului .

atribut e primat prin ad ectiv

cartea roșie

ubstantivul este ad unct în grupul nominal atunci Integrez și creez

c nd are funcțiile sintactice de
atribut substantival prepozițional itește enunțurile din tabelul următor și indică prin bifare
dacă substantivele scrise colorat sunt centru sau ad unct.
cartea de povești
Enunțul Centru Adjunct
atribut substantival genitival Coada ursului a îng ețat.
cartea copilului Vulpea cea albă are blana
strălucitoare.
ubstantivul este ad unct în grupul verbal atunci
rec ile iepurelui de c mp sunt
c nd are funcțiile sintactice de
lungi.
complement direct
Pisicii nu îi place m ncarea
Citesc cartea. uscată.
De ziua ei, Daria a primit un cățel
complement indirect tare simpatic.
i dau o carte băiatului.
amilia prietenei mele a adoptat
un cățel.
complement prepozițional
Mă g ndesc la cartea mea.

circumstanțial
artea se a ă pe masă.

126 Cum citim lumea

 E EME E E O E A OM U3
Pronumele unoști astfel de oameni Eu cunosc din nefericire iar
aspectul uimitor e că o parte dintre ei sunt persoane
importante. Oameni plicticoși asta e tot ceea ce sunt
ata pentru ceva nou
oameni plicticoși into icați de propria lor persoană
crie un te t de 8 10 r nduri care să conțină răspunsurile îmbătați cu un sentiment al propriei importanțe. Oamenii
tale la ecare dintre întrebările date. care vorbesc numai despre ei se g ndesc doar la ei înșiși.
Ai mulți prieteni Iar acei oameni care se g ndesc doar la ei înșiși , a spus
um reușești să îți gestionezi timpul astfel înc t să doctorul ic olas Murra utler președinte timp de mai
poți învăța e cient și să petreci momente de mulți ani al niversității olumbia sunt niște needucați
neuitat alături de aceștia lipsiți de speranță . Ei nu sunt educați a adăugat
are este din punctul tău de vedere rețeta unei utler indiferent c t de instruiți ar . Astfel înc t dacă
prietenii reușite dorești să devii un bun partener de discuție i un
e ce calități trebuie să dispui pentru a avea o bună ascultător atent. Pentru a interesant i interesat.
relație cu persoanele din urul tău Adresează întrebări la care altor persoane le place să
rebuie făcute și compromisuri n ce conte te răspundă. ncura ează oamenii să vorbească despre ei
înșiși și despre realizările lor.
eține că oamenii cărora le vorbești sunt de o sută de
ori mai interesați de ei înșiși de dorințele și problemele
lor dec t de problemele tale. urerea de dinți a unei
persoane înseamnă mai mult pentru ea dec t o foamete
în ina care ucide un milion de oameni. n furuncul pe
g tul cuiva îl interesează pe acesta mai mult dec t
patruzeci de cutremure de păm nt în Africa. Ai în vedere
acest lucru data viitoare c nd vei demara o conversație.
Pronumele personal (actualizare).
Adaptare după ale arnegie
Flexiunea cazuală 1939
trad. de Marius itoșcă
Start
1. itește te tul următor și baz ndu te pe cunoștințele
din clasa a a identi că pronumele personale. lterior
completează tabelul dat. Este posibil să nu găsești forme
pentru toate coloanele.
acă vrei ca oamenii să te
ocolească să r dă de tine
pe la spate sau c iar să
te disprețuiască iată
rețeta nu asculta
niciodată pe nimeni
prea mult. orbește
încontinuu despre tine.
acă îți vine vreo idee în Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a
timp ce vorbește cealaltă sg. pl. sg. pl. sg. pl.
persoană nu o aștepta să
termine întrerupe i
discursul c iar la mi locul 2. are dintre pronumele personale de persoana a a
frazei. identi cate au o formă neaccentuată/clitică
Cum citim lumea 127
U3 E EME E E O E A OM

tiu
Pronumele personal este partea de vorbire e ibilă care ține locul unui substantiv în enunț.
orma acestuia variază în funcție de următoarele categorii gramaticale număr gen doar la persoana a a
formă accentuată neaccentuată/clitică caz.

Dativ Acuzativ

ominativ Vocativ Genitiv Formă Formă

Persoană umăr Formă Formă
neaccentuată/ neaccentuată/
accentuată accentuată
clitică clitică

f. m. f. m. f. m. f. m. f. m. f. m. f. m.

sg. eu mie î mi mine mă

I
pl. noi nouă ne, ni noi ne

sg. tu tu! ție î ți tine te

a II-a
pl. voi voi! vouă v ă vi voi vă

sg. ea el ei lui ei lui îi ea el o îl

a III-a
pl. ele ei lor lor le, li ele ei le îi

Integrez și creez
1. denti că pronumele personale din enunțurile de mai
os.
a. Ei se bucură să e aici.
b. M au a utat și ei și prietenii ei.
c. Pe noi nu ne a invitat la conferința ei.
d. Am fost la ea să facem un proiect.
e. ie ți a sugerat că ar nemulțumită
f. Pe ea am felicitat o săptăm na trecută.
g. oi de acolo ți atenți la cel care vorbește
h. Mi a plăcut mult cartea de la el.
i. orbesc cu ea din plăcere.
j. avid se comportă ca ea.
k. Am a uns la conferință după ei.
l. erișoara mea este ea.

2. Precizează persoana numărul genul unde e cazul și

cazul pronumelor identi cate la e ercițiul anterior.

128 Cum citim lumea

 E EME E E O E A OM U3
Posibilități combinatorii ale pronumelui. ormele neaccentuate ale pronumelui personal/
ublarea complementelor prin clitice cliticele dublează complementul direct în acuzativ și
complementul indirect în dativ . Acestea se pot plasa
Start e înaintea complementului L I
procedeu numit anticipare,
1. evino la enunțurile de la e ercițiul 1 secțiunea
e după complement Pe ea
pagina 128 și stabilește funcția
i procedeu numit reluare.
sintactică a pronumelor identi cate. a să îți e mai ușor
Ordinea celor două clitice dacă acestea apar
poți înlocui acolo unde e cazul pronumele cu un
împreună în enunț este următoarea cliticul de dativ
substantiv.
cliticul de acuzativ (Mi a dat o ieri. nd ai mingea
2. n care dintre aceste enunțuri e istă două pronume cu pasează mi o. .
aceeași funcție sintactică
Integrez și creez
tiu
1. ecitește primul paragraf al te tului scris de ale
Pronumele personal poate îndeplini aceleași
arnegie pagina 127 și indică numărul de complemente
funcții sintactice ca substantivul av nd aceleași
directe e primate prin pronume personale.
cazuri.
2. tabilește care dintre enunțurile de mai os sunt
Funcție
Caz Exemple adevărate și care sunt false.
sintactică
a. n enunțul
subiect Eu sunt astăzi mult cele două pronume
mai bun dec t ieri.
Nominativ personale au aceeași funcție sintactică.
nume Elevul magni c sunt b. n enunțul
predicativ eu.
fără funcție Tu ai gri ă la pantă pronumele personal are funcția
Vocativ
sintactică sintactică de complement indirect.
complement I aș da ei tot ce am c. n enunțul
Dativ
indirect mai bun.
atribut Evoluția lor este e istă
Genitiv pronominal foarte înceată dar două pronume personale cu funcția de complement
genitival constantă. direct.
atribut iscuția despre noi d. Primul predicat din enunțul
pronominal este foarte
prepozițional importantă pentru
dezvoltare. are un subiect e primat.
complement l văd pe el în ecare
direct dimineață. 3. onstruiește c te o propoziție care să conțină
a. un pronume personal în acuzativ persoana a a
complement Plec în excursie cu
Acuzativ prepozițional ei. circumstanțial de mod
b. un pronume personal în nominativ, nume
circumstanțial Mai veniți pe la noi!
predicativ
de loc
c. un pronume personal în acuzativ formă clitică
circumstanțial Am a uns la
complement direct
de timp petrecere după voi.
d. un pronume personal în dativ persoana a a
circumstanțial ic ca mama fac ca complement indirect
de mod mine!
e. un pronume personal persoana subiect.

Cum citim lumea 129

U3 E EME E E O E A OM

Pronumele personal de politețe a fel ca pronumele personal pronumele de politețe

(actualizare). Flexiunea cazuală
Start
Lucrați în perec i. Alcătuiți c te un scurt dialog de 6
replici pornind de la situațiile de mai os. olosiți
pronumele personale de politețe învățate.
un adult întreabă un călător la ce stație coboară
un elev întreabă un profesor ce părere are despre
proiect
un cetățean îi spune primarului o nemulțumire.
tiu
Pronumele personal de politețe arată respectul
față de o persoană. Are forme doar pentru persoanele
a a și a a.
poate dublat prin clitice Am văzut o pe dumneaei în
parc. Pe d nsul nu l cunosc.
Integrez și creez
1. nlocuiește substantivele scrise colorat din enunțurile
de mai os cu pronumele de politețe potrivite.
a. Oamenii vor încerca să udece comportamentul tău
imediat.
b. Membrii uriului te vor aprecia dacă vei da dovadă
de sinceritate.
c. amilia prietenii și antura ul contribuie la de nirea
personalității copilului.
d. etei îi va face bine o întrevedere cu antrenoarea ei
înainte de concurs.

Persoana a II-a 2. tabilește care dintre enunțurile de mai os sunt

singular plural
adevărate și care sunt false.
Caz
a. n enunțul
masculin/feminin masculin/feminin
, cele
ominativ/ dumneata
două pronume de politețe se a ă în cazul nominativ.
Acuzativ dumneavoastră
dumneavoastră b. n enunțul
enitiv/ dumitale , expresia indică un grad
Dativ dumneavoastră
ridicat de politețe.
dumneata! c. n enunțul
Vocativ dumneavoastră
dumneavoastră
, pronumele de
politețe ocupă funcția sintactică de subiect.
Persoana a II-a
d. n enunțul
Caz singular plural
masculin feminin masculin/feminin
ominativ/ se pot identi ca
Acuzativ un pronume de politețe
dumnealui dumneaei dumnealor
enitiv/ și un pronume personal.
Dativ

Vocativ – – –

Pronumele personal de politețe îndeplinește

aceleași funcții sintactice ca pronumele personal.
ormele din tabel sunt folosite pentru politețea
standard. Alături de acestea în funcție de conte tul
de comunicare pot folosite și formulări de tipul
omnia a Măria oastră etc.
Ma estatea oastră E celența oastră etc.
d nsul d nsa d nșii d nsele
mata matale tălică etc.
130 Cum citim lumea
Evoluez
ă presupunem că folosind o mașină a timpului ai avea
posibilitatea să înt lnești o persoană care a trăit acum
00 de ani și să o inviți la un interviu pentru canalul tău
de ou ube. e întrebări i ai pune despre perioada în care
a trăit e i ai prezenta din momentul actual olosește în
întrebările tale pronumele personale de politețe
corespunzătoare rangului și cel puțin cinci pronume
personale.
 E EME E E O E A OM U3
Pronumele re e i tiu
Pronumele re exiv arată că subiectul care e ercită
ata pentru ceva nou o acțiune suportă consecințele acesteia.
Acesta are aceeași persoană și același număr cu
e ai g ndit vreodată cum ar
verbul pe care îl însoțește.
să te transformi într un
animăluț pentru o zi ncearcă Pronumele re e iv are forme proprii doar pentru
să îți imaginezi lucrul acesta și cazurile dativ și acuzativ persoana a a.
prezintă într un te t de 7 8
Cazul Forme Forme neaccentuate/
r nduri prima ta zi în pielea
accentuate, clitice,
animalului preferat utiliz nd persoana a III-a persoana a III-a
c t mai multe pronume.
Acuzativ pe sine se s
Dativ sieși sie își și
Start
a persoanele și a a se folosesc formele
Citește textul de mai jos.
neaccentuate/clitice ale pronumelui personal
nd se scoală iese n tindă. acuzativ și dativ.
e abia ncepe să se ntindă, Pronumele re e ive de persoana și a a singular
i obosită de căscat și plural au aceeași persoană și același număr cu
Se întoarce iar în pat. verbul centru. n lipsa identității de persoană
a să doarmă și mai bine pronumele este personal.
aba căpăt i și o ține, singur animalele.
i din vis cum s a adus,
ă s a pus cu burta n sus
ar scurteica i ca de vată
u opt nasturi e nc eiată
i dormind și dolofani
ug din ea cinci cotoșmani. unica animalele.
udor Arg ezi 19

a. ine este subiectul acțiunilor redate prin verbele scrise

cu verde ine suportă consecințele acestor acțiuni
b. a ce întrebări răspund formele pronominale scrise cu
roz n ce caz se a ă aceste forme pronominale
Cum citim lumea 131
U3 E EME E E O E A OM

Integrez și creez 5. itește cu atenție enunțurile

de mai os și decide prin bifare
1. ăsește intrusul din ecare serie și încercuiește l. dacă acestea conțin pronume
a. lui sieși sie își personale sau pronume
b. pe sine se s sieși re e ive.
c. își și s sine
d. sieși își și se. Enunțul Pronume Pronume
personal/e re exiv/e
2. ompletează în caiet spațiile punctate cu formele
Părinții ne plimbă liniștiți
corespunzătoare ale pronumelor re e ive
prin rădina oologică.
.
a permis să nu îi respecte pe ceilalți pun ndu pe Pe voi vă bucură înt lnirea
cu maimuțele.
în fruntea turmei. ără să dea seama a atras revolta
celorlalți lupi. Astfel și a adus doar adversari. e simți bine printre
păsările colorate.
3. ubliniază pronumele re e ive din enunțurile de mai
Papagalii Ara ararauna mă
os și marc ează cazul corespunzător. înc ntă de ecare dată.
Mă minunez tot timpul
Enunțul Cazul Cazul
c nd aud privig etorile
dativ acuzativ
c nt nd.
eul și a pus o mască și a pornit
prin pădure.
upii se simțeau stăp nii
pădurii atac nd celelalte
viețuitoare.
apra își strigă suferința după
ce lupul îi atacă iezii.
arza uită de sine și are gri ă
zilnic de pui.
estoasa și a încercat norocul și
l a învins pe iepure.

4. ormulează enunțuri în care să folosești verbele din
lista dată la modul imperativ persoana a a at t la
numărul singular c t și la plural
a se consulta a se deprinde a se g ndi
a se interesa a se îndoi.
Evoluez
maginează ți că ai c știgat o e cursie în ungla
amazoniană și că ai putut e plora zona alături de un g id
local timp de o săptăm nă. elatează această e periență
într un te t de 10 12 r nduri în care să
folosești cel puțin cinci pronu
me re e ive pe care le vei
sublinia.

132 Cum citim lumea


Redactarea unui text narativ
ata pentru ceva nou
acă p nă la acest moment ai studiat în detaliu mai
multe te te narative acum este timpul să scrii și tu unul.
P nă să începi răspunde cu ma imă sinceritate la
următoarele întrebări.
a. espre ce teme ți s ar părea mai ușor să scrii în
calitate de autor/autoare
b. e îți este cel mai ușor să conturezi atunci c nd
scrii un te t narativ – naratorul înt mplările
persona ele atmosfera sau alt element
E plică de ce.
c. Pe o scară de la 1 la unde 1 înseamnă deloc iar
– foarte mult c t de mult îți plac temele pentru
acasă care încep cu scrie o compunere în care
d. Ai resimțit vreodată bucurie sau teamă atunci c nd
ai avut de umplut o foaie goală cu un te t e ce
crezi că ai resimțit această emoție/aceste emoții
e. e ar putea să facă profesorii pentru ca elevii să scrie
compuneri mai ușor mai bine și fără teamă
Start
ragmentele următoare fac parte dintr un te t narativ.
itește le în ordinea în care apar apoi răspunde la
întrebări.
a) Era o zi senină de februarie.
b) M am uitat în st nga m am uitat în dreapta.
c) oarele se revărsa peste găinile din curtea bunicii
care păreau at t de înc ntate de răsfățul ce li se
oferea înc t rămăseseră nemișcate ca niște statui.
REDACTARE U3
d) imțeam că îmi urcă stomacul în g t de emoție.
e) Mă g ndeam sincer că vacanța e pe sf rșite și
g ndul zbura încolo și ncoace în timp ce aceasta
așeza lemnele proaspăt tăiate în lada de lemn.
tătea aplecată deasupra lăzilor pline de lemne
sort nd producția după dimensiuni.
f) eva se izbise de o suprafață metalică. Așa s a auzit.
g) ntul aducea un miros groaznic de lemn vopsit cu
petrol p nă în cameră la mine și dacă n ar fost și
mirosul cozonacilor din cuptor adus și el tot de
v nt pentru o clipă aș crezut că timpul s a oprit și
ceva rău stătea să se înt mple.
h) u părul ei alb și ainele cernite arăta ca o sta e
pierdută în decorul alb gri de februarie.
i) unica dispăru din c mpul meu vizual.
j) iteam ca de obicei în fotoliul din fața geamului ce
dă spre curte.
k) O priveam cum lucra întotdeauna cu at ta spor și
își plani ca ecare moment al zilei ca și cum ar
fost cel mai mare manager.
l) Mi s a tăiat răsu area.
m) iroaie de lacrimi mi se prelingeau pe obraz și mă
temeam că ceva rău i se înt mplase bunicii.
n) umai că bunica nu avea biata și o ec ipă de lucru
demnă de un șef. Ea plani ca și tot ea e ecuta din
zi și p nă n seară din primăvară p nă n iarnă.
o) Părul mi se zburli și pielea mi se făcu de găină cum
se zice.
p) ă venit vecinii de la ucurești nu era imposibil
dar niciodată nu veniseră fără să o anunțe pe
bunica înainte.
q) Adevărul e că a ține o gospodărie așa mare la țară e
treabă serioasă de EO1 nu poți să scapi din vedere
niciun detaliu nicio sarcină de
lucru că în natură cam toate
se leagă una de cealaltă.
r) eodată s a auzit un zgomot
puternic.
1
CEO – prescurtare de la în engleză în
rom nă . irectorul general are cea mai înaltă
funcție într companie ocup ndu se printre altele de organizarea
și coordonarea activităților din cadrul organizației.
Cum citim lumea 133
U3 REDACTARE
s) e pare că înainte de a veni de la cuptor în curte
bunica așezase tăvile de cozonaci deasupra unui
coș de nuiele. eea ce nu a știut ea atunci era că în
coș se culcase liniștită pisica împreună cu cei trei
puiuți ai ei pe care îi fătase în urmă cu două
săptăm ni și pe care tocmai ce îi cobor se din pod.
t) ine poate ști te nu se pot înt mpla într o
gospodărie într o zi de februarie
1. ine sunt persona ele te tului
2. e tip de narator are te tul – narator de persoana
a a sau narator persona
3. otează în tabel litera corespunzătoare ecărui
fragment de mai sus în funcție de ceea ce arată.
Pasa descriptiv
Acțiune continuă
Meditații/A rmații generale despre lume
Acțiune punctuală în trecut
onstrucția unui persona
edarea unei/unor emoții
Acțiune petrecută înaintea unei alte acțiuni
trecute
Acțiune posibilă raportată în trecut
nterogații/e clamații ale naratorului
4. e moduri/forme/timpuri verbale se regăsesc în ecare
dintre pasa ele citite
134 Cum citim lumea
5. Asociază fragmentele date cu următoarele momente
ale te tului narativ
elementul eclanșator
starea inițială
lă
succesiunea fina
de acțiuni st a r e a
tiu
Modurile și timpurile verbale au un rol bine de nit
în te tul narativ. Pe l ngă faptul că a ută la redarea
corectă a ordinii înt mplărilor într un te t acestea au
un rol important și în conturarea atmosferei/stării din
ecare moment al acțiunii.
ntr un te t narativ este important să se păstreze
un timp verbal fundamental prezentul sau perfectul
simplu/compus . Pe l ngă acestea celelalte timpuri
sunt folosite pentru a marca sc imbări semni cative.
Momentele de tensiune narativă sunt cel mai bine
e primate prin verbe la timpuri care arată acțiuni
punctuale perfect compus sau perfect simplu.
Emoțiile se redau în funcție de speci cul lor e prin
imperfect e prin perfect compus/perfect simplu.
Imperfectul arată o acțiune continuă de aceea se
găsește adesea în pasa ele descriptive. Acest timp
redă o senzație de liniște o stare de ec ilibru.
Mai-mult-ca-perfectul poate introduce evenimente
din trecut cu rol e plicativ.
Prezentul este folosit datorită gradului mare de
generalitate pe care îl poate exprima, pentru a
introduce în te t a rmații generale despre lume.
O înt mplare poate redată și cu a utorul
prezentului dacă naratorul urmărește protagonistul
c iar în momentul înt mplării. Prezentul narativ face
mai dinamice momentele narative.
 REDACTARE U3
Integrez și creez
crie un te t narativ în care să integrezi pasa ele care ți au
plăcut cel mai mult alături de altele construite de tine. Ai
în vedere etapele redactării prezentate mai os.

Etapa 1: Planificarea
ealizează o primă formă a te tului pe ciornă Criterii de autoevaluare Da Nu
răspunz nd pentru ecare moment al acțiunii la Am corelat stările speci ce ecărui
următoarele întrebări. moment al acțiunii cu timpurile
tarea inițială verbale potrivite.

ine sunt persona ele te tului M am asigurat că elementul

nde și c nd se petrece înt mplarea declanșator este poziționat în prima
are este starea inițială treime a te tului.
lementul eclanșator esfășurarea acțiunii conține cel puțin
e eveniment/problemă declanșează înt mplarea cinci evenimente care se succed logic,
propriu zisă ecare acțiune ind o consecință a
celei anterioare.
es ășurarea acțiunii uccesiunea de acțiuni
e evenimente au loc și în ce ordine tarea nală prezintă rezolvarea
e persona e participă la aceste acțiuni și problemei din elementul perturbator
ce face ecare ca urmare a acțiunilor din
are este momentul cel mai tensionat al acțiunii desfășurarea acțiunii și nu mă trimite
inutil într un viitor îndepărtat.
tarea finală
tarea inițială și starea nală sunt
um este rezolvată problema
reduse ca întindere și au dimensiuni
ine o rezolvă
relativ egale.
um se revine la starea de ec ilibru

Etapa 2: Redactarea Etapa 4: Forma finală

edactează te tul narativ incluz nd toate elementele edactează forma nală țin nd cont de forma te tului
din etapa de plani care. lizibilitatea te tului așezarea te tului în pagină
Etapa 3: Revizuirea încadrarea te tului pe foaie marcarea alineatelor . ii
ecitește te tul tău și evaluează l pornind de la grila atent/ă la ortogra e și punctuație
alăturată.

Evoluez
u a utorul unui reportofon înregistrează te în timp ce
citești te tul narativ. ă pauze acolo unde crezi că este
necesar. acă simți că e cazul citește mai lent sau mai
rapid mai încet sau mai tare realizează sunete de fundal.
Ascultați înregistrările în clasă și comentați modalitatea
în care au fost marcate pasa ele descriptive față de cele
narative precum și trecerea de la un moment al acțiunii la
altul.
Cum citim lumea 135
U3 INTERCULTURALITATE
Valori etice n le en ele o oarelor
ata pentru ceva nou
1. Privește imaginile și numește titlurile poveștilor la care
fac trimitere. e persona au în comun aceste povești
2. esenează pe caiet un lup și scrie în urul acestuia
patru ad ective care să îl de nească.
3. Lucrați în perec i. c imbă caietul cu colegul/colega
de bancă. ăspundeți apoi la următoarele întrebări.
a. Ad ectivele pe care le ați ales se referă la defecte
sau la calități
b. e ce credeți că atunci c nd ne referim la lupi avem
în vedere mai degrabă latura lor negativă
c. Ați putea identi ca și calități la aceste animale
are ar acestea
Start
În literatura populară și în cea cultă, lupul întruc ipează,
de obicei, lăcomia, dușmănia, ura, ipocrizia, așa cum
apare în fabula Leul deghizat de eorge Topîrceanu. În
poveștile copilăriei, se evidențiază sălbăticia și cruzimea
acestui animal. Totuși, din punct de vedere simbolic,
lupul poate întruc ipa și o serie de calități. Citește
următoarea legendă, legată de strămoșii noștri care
valorifică latura pozitivă a acestui animal.
e povestește că pe vremea lui amol e1 exista un
preot cu părul alb ca neaua. El nu era bătr n dar așa se
născuse cu plete ninse. t era ziua de mare străbătea
așezările vorbindu le oamenilor despre marea bunătate
și despre puterea lui amol e. Aceasta era menirea lui.
ntr o zi marele zeu al dacilor văz nd c t de mare îi era
credința îl c emă în munți mai aproape de el și îi dărui
un adăpost în mi locul naturii. a să nu mai e nevoit să
136 Cum citim lumea
ceară în ecare noapte adăpost și m ncare preotul fu de
acord. i așa își stabili coliba la intrarea într o peșteră. i
pentru că nu mai avea oameni cărora să le vorbească
începu să le glăsuiască viețuitoarelor codrului. intre
toate arele pădurii cel mai bine se înțelegea cu lupii.
nd foamea punea stăp nire pe ei preotul mergea în
fruntea lor la v nătoare sfătuindu i să atace animalele
bolnave sau bătr ne. iarele acestea îl iubeau și îl ascultau
ca pe o căpetenie.
ntr o zi fu c emat în fața zeului care îi spuse că vin
vremuri grele și că pentru a păstra libertatea și neîntinarea2
acestor meleaguri va trebui să accepte să se sacri ce.
Preotul care își iubea nespus poporul fu de acord să și
dea c iar viața dacă era nevoie. Atunci amol e luă Piatra
sacră și îndrept nd o spre preot îl transformă într un lup
alb așa cum nimeni nu mai văzuse p nă atunci. Era mare
c t un urs avea oc ii precum ăratecul labele puternice și
blana îi era albă albă mai albă ca laptele.
ur nd toate aitele i se supuseră. n acest timp zeul le
ceru geto dacilor să le dea rană lupilor în timp ce aceștia
aveau datoria să a ute poporul pentru a apăra Muntele
acru. Multe lupte fură c știgate cu a utorul lor pentru că
atacau dușmanii sf rtec ndu i sau pătrundeau nevăzuți în
taberele lor aduc nd informații prețioase Marelui up Alb.
e atunci nu mai fu zărit dec t rar foarte rar în
momentele de grea cumpănă pentru urmașii dacilor liberi.
eși s au scurs secole de atunci Marele up Alb mai
așteptă și astăzi clipa în care să adune aitele și să
elibereze aceste păm nturi.
teva secole aitele și geto dacii au trăit în pace
a ut ndu se reciproc. ur nd însă la graniță apărură
oștirile romane. Oamenii începură să v neze lupii sper nd
că vor reuși să l captureze pe Marele up Alb să i taie
capul și să l predea conducătorilor romani. Atunci zeul se
m nie îl c emă pe lup la el și se retraseră împreună în
Muntele Ascuns aștept nd ca dacii să își recunoască
greșeala și să se întoarcă la dreapta credință. ur nd
acia fu cucerită și nu de puține ori în timpul bătăliilor se
putea zări un lup alb care privea pl ng nd pieirea
poporului.
Adaptare după eli rainicu risti oniță
,
în volumul
1
– este considerat zeul suprem în religia
geto dacilor care întruc ipa fertilitatea solului și veg ea asupra
împărăției morților.
2
neîntinare – s. f. inocență candoare nevinovăție.
 INTERCULTURALITATE U3
1. mparte foaia în două coloane. n prima trece un
scandinavă circulă legenda lui enrir un lup
fragment din te t. n a doua răspunde pe scurt la
monstruos care l a ucis pe zeul Odin.
următoarele întrebări
e ce ai ales acest fragment i în vec ea mitologie rom nească, lupul
e semni cație are pasa ul pentru tine participa în mod indirect la viața oamenilor. a
u ce scop crezi că a fost scris te tul naștere copiii slabi primeau numele de lup pentru a
prelua din puterea acestui animal. e asemenea
2. itește cu voce tare fragmentul selectat și roagă i lupul uca rolul de călăuză în regatul morților.
pe colegi să ți spună ce semni cație ar putea avea. upă Adaptare după
ce vei auzi interpretările lor le vei prezenta și varianta ,
ta. ean evalier și Alain eerbrant
3. denti că în legenda citită calitățile lupului.
Integrez și creez
tiu
1. Lucrați în ec ipe. egendele nu sunt singurele mărturii
Legenda este o povestire ce conține elemente ale valorilor etice ale unui popor. ealizați în grupe de
fantastice transmisă pe cale orală în care se e plică trei patru elevi un dicționar cu proverbe și zicători care
apariția unor plante animale locuri caracterul să includă termenul lup așa cum apar în rom nă și în alte
aparte al unui eveniment, al unui erou sau al unui limbi. otează în cadrul ecărui proverb/ ecărei zicători
fenomen. o învățătură/o valoare cu care este asociat lupul.
Prin intermediul legendelor ecare popor
2. Lucrați în ec ipe. ăutați în ec ipe de trei patru elevi
transmite urmașilor valorile în care crede curajul,
steme ale unor orașe din om nia și din străinătate în care
loialitatea, spiritul de sacrificiu, bunătatea etc.
să apară lupul. itiți legenda întemeierii acestor orașe.
Lupul este un simbol frecvent înt lnit în legendele
multor popoare. Acesta este un animal bivalent ce 3. Privește imaginea. O recunoști nde ai mai văzut o
are în legendele popoarelor o semni cație pozitivă și aută pe internet după cuvintele . itește
una negativă. informațiile apoi prezintă colegului de bancă ce ai reținut.
La indieni, în poemul Rig Veda i rsava este
pedepsit de tatăl său care îi ia vederea pentru că i a
încredințat unei lupoaice oile familiei. u a utorul
lupoaicei băiatul își recapătă vederea.
n mitologiile c ineză și mongolă, lupul este
considerat creatorul dinastiilor sau c iar paznic al
palatului ceresc.
O sursă c ineză din secolul al lea susține că
strămoșii turcilor asiatici au fost nimiciți într un
război greu cu e cepția unui băiat care fusese alăptat
de o lupoaică.
Amerindienii venerau acest animal, deoarece îl
considerau puternic și loial. O legendă a tribului
tlingit din zona Americii de ord susține că strămoșul
tribal se împrietenește cu un lup care îi va purta Evoluez
noroc. Animalul devine totemul tribului ind venerat
pentru puterea și cruzimea sa. Alege un animal și caută la bibliotecă o legendă care
e plică apariția lui. ealizează o listă cu aspectele
Finlandezii detestă lupul deoarece îl consideră un
considerate pozitive, respectiv negative ale animalului
simbol al distrugerii și al dezolării. n mitologia
ales pe care le poți asocia cu trăsăturile tale.
Cum citim lumea 137
U3 RECAPITULARE

Citește, cu atenție, cele două texte, apoi rezolvă cerințele în caiet.

Textul 1 bibliotecile acelor vremuri în care animale au caracteristici

Pe c t îți stă n putință i bun cu orișicine și năravuri omenești și c iar dacă morala lor nu este una
Adesea ai nevoie c iar de mai mici ca tine e plicită ca în fabulele de mai t rziu se poate considera
um am s arăt prin două e emple de îndată – că intenția era una de tip moralizator ele semăn nd cu
At ta e în pilde povața de bogată. proverbele din vremea noastră. n e emplu este această
inscripție în care se spune
Pornind să oinărească prin lume teleleu n
iț iț se pomenește sub laba unui eu. vec ea ndie prin intermediul antologiei 2
,
e data asta craiul ivinelor s abține redactată în limba sanscrită între anii 70 î. . și 300 î. .
i l lasă n viață fapta avea să i prindă bine . animale precum măgarul leul maimuța șarpele vorbesc
u toate că e anevoie de fapt despre moravurile omenești. esiod cel mai
ă crezi c o namilă ca el vec i după omer scriitor al reciei a scris fabula
Ar av nd c ndva nevoie din care se desprinde o morală
e un p rlit de șoricel – care ține de noțiunea de dreptate. upă aceea fabula se
Odată oricelul zărindu l într o plasă dezvoltă prin Esop 620 60 î. . care se crede că a fost un
ăcnind sărind zadarnic dar neput nd să iasă – sclav lozof și fabulist at t
apropie de plasă și roade un oc ete1, de talentat înc t
ăc nd să se deșire îndată ațăria stăp nul său îi
acorda uneori
ăbdarea deci și truda depusă pe ndelete perioade de
Mai rodnice s adesea ca forța și m nia. libertate dato
rită sfaturilor
ean de a ontaine 1668
bune pe care le
Textul 2 primea de la el.

abula aduce animale în lumea

oamenilor și le face prin talentul
scriitorului să dob ndească o serie de
caracteristici omenești năravuri
deprinderi mentalități care a ung
satirizate d ndu ne posibilitatea să ne
vedem mai bine pe noi înșine cu defectele
noastre. e obicei în cadrul fabulei
interacționează două persona e unul superior și altul
inferior cel puțin aparent această situație duc nd la
posibilitatea de a stabili o morală la nalul ei o soluție Adaptare după an rlea armecul poeziei cu morală
neașteptată plină de înțelepciune. e amintim de tertipul 201 ziarullumina.ro
vulpii din fabula lui a ontaine – cum l a
1. crie două idei principale din te tul narativ în versuri
determinat pe corb să scape din gură o bucată de caș
de ean de a ontaine.
aț ț ndu i orgoliul de a demonstra că are glas frumos.
ncă dinaintea erei noastre în Mesopotamia se scriau 2. Alege varianta corectă de răspuns.
fabule. Ar eologii au găsit tăblițe de lut provenind din oricelul îl salvează pe leu
a. mișc ndu se pe l ngă el
b. eliber ndu se de sub laba lui
1
– s. m. ecare dintre oc iurile unei împletituri plase etc.
2
– colecție indiană de fabule despre care se crede c. a ut ndu l să iasă din groapa în care se zbătea
că a fost alcătuită în urul anilor 300 î. . d. roz nd capcana în care a fost prins.
138 Cum citim lumea
 RECAPITULARE U3
3. Alege varianta corectă de răspuns. 7. Alege varianta corectă de plural pentru substantivele
alorile pe care le promovează fabula a. situații/situațiuni c. vremi/vremuri
sunt b. tertipe/tertipuri d. periozi/perioade.
a. forța și m nia c. munca și răbdarea
8. ifează în tabel cazul la care se a ă substantivele și
b. prietenia și bunătatea d. loialitatea și cura ul.
pronumele scrise colorat în enunțurile date.
4. Alege varianta corectă de răspuns.

nominativ
Autorul fabulei este

acuzativ

genitiv
a. omer c. Esop Enunțul

dativ
b. esiod d. .
iț iț se pomenește sub
laba unui Leu”

ă crezi c o namilă ca el”

„De data asta craiul ivinelor

s abține

Odată oricelul zărindu l

într o plasă

ncă dinaintea erei noastre în

5. escrie din primul te t un vers în care să e iste o Mesopotamia, se scriau fabule”
personi care.
„Ne amintim de tertipul vulpii
6. rezi că inscripția descoperită de ar eologi din fabula lui a ontaine

c iar dacă morala lor nu este

este adevărată crie un te t de 70 100 de
una e plicită
cuvinte în care să îți usti ci răspunsul la întrebare.
Ar eologii au găsit tăblițe
de lut”

era at t de talentat înc t

stăp nul său îi acorda uneori
perioade de libertate

n e emplu este această

inscripție în care se spune”

9. ndică funcția sintactică a substantivelor și a

pronumelor scrise colorat la e ercițiul anterior.

Cum citim lumea 139

U3 RECAPITULARE

10. itește enunțurile și scrie A dacă este adevărat sau
dacă este fals în dreptul ecăruia.
a. n versul iț iț se pomenește sub laba unui
eu. e istă un pronume personal.
b. n versurile ăbdarea deci și truda depusă
pe ndelete / Mai rodnice s adesea ca forța și m nia.
e istă patru substantive.
c. n propoziția Ar eologii au găsit tăblițe de lut
provenind din bibliotecile acelor vremuri e istă
patru substantive în cazul acuzativ.
d. n propoziția c iar dacă morala lor nu este una
e plicită ca în fabulele de mai t rziu se poate
considera că intenția era una de tip moralizator
e istă două pronume personale.
13. denti că valoarea morfologică partea de vorbire a
cuvintelor scrise colorat. onstruiește c te un enunț în care
acestea să e alte părți de vorbire preciz nd noile valori.
e amintim de tertipul vulpii din fabula lui
a ontaine – cum l a
determinat pe corb să scape din gură o bucată
de caș aț ț ndu i orgoliul de a demonstra că
are glas frumos.
14. Precizează dacă pronumele scrise colorat în te tul de
mai os sunt personale sau re e ive.
— ți plac fabulele m a întrebat prietenul meu z mbind.
— Da, mă g ndesc să scriu și eu una. i ar plăcea să o
citești
igur acă te otărăști să mi o arăți ți aș putea face
niște observații.
15. reează și tu un te t narativ în versuri în care
persona ele să e e clusiv rec izite pornind de la o
situație cu care te ai confruntat la școală.

11. onstruiește c te un enunț în care să e iste

a. pronume personal în cazul nominativ cu funcția
sintactică de subiect
b. substantiv în cazul vocativ
c. substantiv în cazul acuzativ cu funcția sintactică de
complement direct
d. pronume personal de politețe în cazul genitiv cu
funcția sintactică de atribut
e. substantiv în cazul nominativ cu funcția sintactică de
nume predicativ
f. pronume personal formă clitică în cazul dativ cu
funcția sintactică de complement indirect. tiu să învăț
ubliniază în ecare enunț cuvintele cerute.
Autoevaluare. Alege gura pisicii care reprezintă cum
12. ompletează spațiile punctate cu articolele genitivale te ai simțit în această activitate de recapitulare.
potrivite. Motivează ți opțiunea.
a. Elevii au identi cat persona ele principale fabulei.
b. n literatura rom nă rigore Ale andrescu este
considerat părinte fabulei.
c. O caracteristică fabulei este că urmărește o
îndreptare defectelor.
140 Cum citim lumea

Timpul de lucru este de 50 de minute.
Citește, cu atenție, textul, apoi rezolvă cerințele.
ifra ero obosită
f ind cum e ea grasă
ru ntr o zi să stea la masă
ăci era și ăm nzită
P ntecu1 i e vecinic2 gol
ngă nu. eci domol
ero roagă să l primească
n minut să s odi nească
i foamea să și potolească.
nsă nu
a nebunu
nsultă pe bietul ero
um îndrăznești a alero3,
ngă mine să te așezi
Nu te vezi
n ce al ești măi f rtate4?
n nimic O nulitate
Eu cu capul sus semeț
i drept ca un făcăleț
tau în fruntea tuturor
tau în fruntea cifrelor.
ă stai tu la pr nz cu mine
Tu pe care te am văzut
ncă cu n altul ca tine
ot așa necunoscut
t nd pe uși de la latrine5?
Marș d aici
u m ndru cu cei mici
1
– s. n. burtă.
2
– formă învec ită pentru
3
– s. f. persoană neserioasă lipsită de scrupule.
4
fârtat – s. m. amic prieten frate.
5
– s. f. toaletă.
Unule,
ebunule
i răspunse ero ndată
arnic n ai fost niciodată
ici bărbat
Probă că nici nu mpărțești
ici nu nmulțești
Acest fapt e demonstrat.
Pe c nd cearta era n toi
i era să e lată
ifra ouă înarmată
Porni d rză la război
mpotriva cifrei nu
i l ar distrus cu tunu
Ori mai știu eu cu ce armă
acă nu speriat
Pe ero n ar c emat
u un strigăt de alarmă.
ero iert nd pe mișel
eni ndată l ngă el
ilind pe ouă să plece
ăci – vă ur că nu i minciună –
nu și ero mpreună
Aveau putere c t ece.
ec i de c nd cu tata oe
E un proverb ce spune bine
Totdeauna ai nevoie
De unul mai mic ca tine .
George Ranetti,
. arăta c t de vec e este situația
EVALUARE U3
Se acordă 10 puncte din oficiu.
SU IECTUL I 70 E PU CTE
1. denti că persona ele care iau parte la acțiunea te tului
narativ în versuri. 6 puncte
2. Alege varianta corectă de răspuns. 6 puncte
nu are nevoie de ero pentru că
a. nu valorează prea mult singur
b. este atacat de cifra ouă
c. numai așa îl putea forma pe ece
d. este prea îng mfat.
3. Alege varianta corectă de răspuns. 6 puncte
Morala te tului amintește cititorului că
a. niciodată persoanele înclinate spre con ict nu sunt
agreate
b. părerile pot diferite
c. adevărul va ieși la suprafață
d. aparențele pot înșelătoare.
4. otează în dreptul ecărui enunț pentru a stabili
dacă este adevărat sau fals baz ndu te pe informațiile
din te tul dat. 6 puncte
Enunțul Adevărat Fals
ifra nu este înfometată.
nu îi amintește lui ero că nu
valorează nimic.
ero îl gonește pe nu.
ifra nu este atacată.
e face referire la oe pentru a se
prezentată.
ifrele sunt personi cate.
Cum citim lumea 141
U3 EVALUARE

5. Precizează o trăsătură morală a cifrei ouă așa cum 9. onstruiește un enunț în care substantivul cu funcția
reiese din versurile următoare indic nd ce te a a utat să sintactică de atribut din versurile Pe ero n ar c emat /
o identi ci spusele naratorului ale unui persona u un strigăt de alarmă să îndeplinească funcția sintactică
comportamentul persona ului 6 puncte de complement direct. 6 puncte
ifra ouă înarmată
10. Precizează cazul și funcția sintactică ale pronumelor
Porni d rză la război
scrise colorat în te t. 6 puncte
mpotriva cifrei nu
i l ar distrus cu tunu 11. ompletează spațiile libere cu forma corectă a
Ori mai știu eu cu ce armă . cuvintelor scrise între paranteze. 6 puncte

6. rezi că este important să lucrezi în ec ipă Motivează ți

La (întâlnire – articulat otăr t cu
răspunsul în 70 100 de cuvinte valori c nd te tul dat.
acel autor ai obținut un autograf și ai vrut și tu
10 puncte
să devii scriitor. isai să creezi ( –
articulat ne otăr t prin care să arăți cele două
fețe ale aceleiași ( – genitiv
singular binele și răul. (pronume
personal persoana singular dativ formă
neaccentuată se pare trist că nu
pronume re e iv persoana a a singular
mai g ndește nimeni ca (pronume
personal persoana a a singular forma
accentuată .

SU IECTUL AL II LEA 20 E PU CTE

elatează într un te t de minimum 1 0 de cuvinte o

7. Alege varianta corectă de răspuns.
unt articulate otăr t toate substantivele din seria
a. alarmă minciună cifra
b. capul nulitate tata
c. fruntea foamea a alero
d. cearta minciuna capul .
înt mplare în care persona ele să e ințe neînsu ețite sau
obiecte personi cate. Mesa ul te tului scris de tine trebuie
să coincidă cu morala te tului de eorge anetti.
n elaborarea compunerii este indicat
să ai un conținut adecvat cerinței
să respecți tiparul narativ
să respecți normele de ortogra e și de punctuație
6 puncte să scrii lizibil și să așezi corect te tul în pagină.

8. Alege varianta corectă de răspuns. 6 puncte

n versul ăci – vă ur că nu i minciună cuv ntul i
are valoare morfologică de
a. pronume personal c. verb predicativ
b. articol otăr t d. substantiv comun.

142 Cum citim lumea

 U4
Lumea mea în limbajul emoțiilor
Lumea mea înt lnește cunoașterea: Elemente de construcție a comunicării:
Ecologie Pădure Muzeu ablou Ad ectivul umeralul actualizare
Picto-poem Cântec ideoclip Emoții Redactare:
iltre ocuri imba ele iubirii arnavaluri escrierea unei emoții. urnalul iparul e plicativ
iața secretă a copacilor Interculturalitate:
Lectură: e tul descriptiv literar în versuri ărbători tradiționale de primăvară
e tul descriptiv literar în proză Recapitulare
Comunicare orală: omunicarea unor emoții. Evaluare
nteligența emoțională
143
U4 E

Alexandru Mușina
Natura ca muzeu. Textul descriptiv literar în versuri
19 2013
ata pentru ceva nou
1. Lucrați în perec i. iscută cu colegul/colega de bancă despre o plimbare pe care ai
făcut o într o pădure sau într un parc mențion nd ce ai văzut ce ai auzit ce ai mirosit
ce ai atins și ce emoții și stări ai trăit.

2. Precizează ce locuri ilustrează imaginile de mai os și un scop/motiv pentru care

oamenii ar merge în acestea.

Este un important
poet rom n. A fost
profesor de literatură
la liceu apoi a predat
în cadrul acultății de
itere a niversității
a
ransilvania din
rașov.

reduceri
sunt c teva b
dintre volumele
memorabile ale
poetului. Poezia În
a fost
publicată în volumul
2013 .
c

3. e sentimente emoții stări ai astăzi cu privire la pădure ompletează enunțul de mai

os în caiet.
Pădurea îmi provoacă astăzi și dacă aș putea să u un copac din pădure
aș vrea să u .
4. Fii re exiv/ă Oferă răspunsuri posibile la întrebările de mai os.
acă pădurea ar un muzeu ce ai putea găsi în el
e ce în locul pădurilor ar putea apărea un supermar et
n ce fel natura poate considerată un dar de la umnezeu

5. Ascultă te tul de Ale andru Mușina în lectura profesorului.

144 Lumea mea în limbajul emoțiilor
 E U4
Text de bază
n pădure
de Ale andru Mușina
Mă plimb prin pădure. n muzeu ultramodern
Am cea mai so sticată instalație de climatizare1
i cea mai trend 2 muzică de fond
Parfum de brad de pin de iasomie
usur de p r u b z it de albine ciripit de păsărele.
ipsesc doar plăcuțele de pe copaci.
E o după amiază de .000 de euro.
i nu mă costă nimic. E ultima
Promoție a lui umnezeu înainte ca prețurile
ă sară în aer. ntr o poiană
O căprioară cu puiul ei. nd mă văd
O iau la fugă la fel ca n desenele lui alt isne
a n lmele de pe iscover sau Animal Planet .
iupercile – ribi urec iușe bureți mitărci3 –
unt bonus. rebuie doar să te apleci și să le culegi.
a fel și apa de la izvor zmeura de pe marginea potecii
Alunele merele sălbatice boabele de scoruș .
unt singur. iciun g id niciun paznic
iciun alt vizitator. E mai bine așa.
Pot să mă plimb în liniște. E ultima
Promoție a lui umnezeu înainte
a muzeul să e înc is. i n locul lui
ă se desc idă un supermar et iar prețurile
ă urce p nă la cer.

VOCABULAR/NOTE
1
– s. f. operație
prin care aerul dintr o
încăpere este menținut la o
anumită temperatură
umiditate puritate etc.
2
– din engl. ad . la
modă în tendințe.
3

– tipuri de ciuperci.
– s. m. arbore din
familia rozaceelor.

Lumea mea în limbajul emoțiilor 145

U4 E

Primele g nduri și trăiri A

OBSERV!
Pornind de la prima lectură a te tului
Pentru a scrie poezia
Ale andru
completează în caiet B
o sc emă asemănătoare cu
Mușina folosește
tiparul te tual
cea alăturată preciz nd C
A. două impresii pe care ți le a lăsat
descriptiv. iparul
lectura te tului
te tual descriptiv
B. două emoții pe care le ai resimțit

D
poate folosit pentru
ascult nd te tul
o descriere de tip
tablou sau pentru
una de tip portret.
C. cu ce ai rămas în urma lecturii
D. ce ai înlocui în te t
E. prin ce ți a amintit te tul de lumea ta.
E
Textul descriptiv literar
Start
1. umește intuitiv după o primă lectură o temă a te tului.

2. ecitește singur te tul și veri că ți intuiția de cititor cu privire la tema te tului prin
două metode
caută în te t cuvinte ce aparțin unor c mpuri le icale pe care le vei numi
veri că dacă tema identi cată are legătură cu titlul poeziei.

3. ealizează un desen al cadrului descris în poezie ind atent/ă la elementele care îl

constituie.

4. n te t ascunde în el o lume. Pentru a o e plora ai nevoie de metode speciale. Ești gata

a. arta. ealizează o artă a peisa ului prezentat.
b. idul exploratorului. Orice e plorator își adună informația pornind de la cele
cinci întrebări de mai os.

Cine realizează prezentarea

Punct de spri in denti că Ce elemente din pădure apar în ecare
verbele și pronumele strofă și ce se spune despre ele
preciz nd persoana lor. Punct de spri in electează cuvintele c eie
substantivele în prima fază. onstruiește
perec i formate din substantivele c eie și
Cum se realizează prezentarea
ad ectivele sau verbele care li se asociază.
pădurii
Punct de spri in umește
simțurile cu a utorul cărora
Unde se a ă cel care prezintă pădurea
percepe observatorul pădurea.
Punct de spri in tabilește dacă privitorul
se deplasează în spațiu sau prezintă totul
dintr un punct .
Când este surprinsă pădurea
Punct de spri in aută indici
care arată timpul.

146 Lumea mea în limbajul emoțiilor

 E U4
tiu
Textul descriptiv literar este o creație care constă în prezentarea e presivă a unui obiect a unei ințe a unui
loc etc. prin evidențierea trăsăturilor particulare ale acestora.
E istă descriere de tip tablou și descriere de tip portret.
Pentru a crea o descriere de tip tablou autorul va folosi tiparul te tual descriptiv țin nd cont de elementele
de mai os
va alege locul pe care dorește să îl descrie
va decide dacă va prezenta detaliile și apoi va a unge la cadrul general sau
dacă va proceda invers
va descompune cadrul în elemente componente
va stabili momentul zilei sau anotimpul
va alege locul în care se va așeza pentru a reda tot ce vede
va folosi cu precădere grupuri nominale substantiv ad ectiv substantiv substantiv
poate folosi cuvinte care se referă la simțuri văz auz miros gust pipăit
va prezenta sentimentele/g ndurile pe care i le trezește peisa ul descris.
Textul descriptiv literar poate scris în versuri sau în proză.

Integrez și creez
Ești în atelierul de creație al poetului Ale andru Mușina. maginează ți așadar că ești
creatorul acestui te t și e primă cu voce tare procesul de proiectare a te tului descriptiv
urmărind toate elementele din c enarul .
căprioara și puiul
ei
niciun g id, niciun
Mă implic paznic,
niciun alt vizitator
r u
1. ocumentare. Poeziile de mai os sunt scrise cu a utorul susur de p
albine
tiparului descriptiv. aută le la bibliotecă în volume de b z it de
brad
autor sau pe internet. parfum de plăcuțe de pe copa
ci
iasomie
eorge oșbuc eorge opîrceanu de pin de supermar et
păsărele
ciripit de
fond
muzică de
asile Alecsandri imona Popescu muzeu
ult
im
a
pr
om

Otilia azimir Magda sanos

o ție

ictor Eftimiu en amin ondane imitrie Ang el

a lu
i Du
mnezeu

Alege poezia care îți place și transcrie o pe o foaie. ncercuiește cuvintele c eie și
realizează cu a utorul lor un picto poem după modelul alăturat.
{{{{{{{{{{}}}}}}}

2. Proiect. otogra ază un luminiș dintr o pădure un p lc de copaci sau o cărare.

ealizează pe baza fotogra ei o descriere de minimum 100 de cuvinte. itește te tul în
fața clasei. olegii tăi vor desena peisa ul pe care l ai descris. Organizați un tur al galeriei
prezent nd fotogra a și descrierea realizată.
Lumea mea în limbajul emoțiilor 147
U4 E

Limbajul figurat (epitetul, enumerația)

Start
1. Pentru Ale andru Mușina pădurea este un muzeu. n alt scriitor lorin ican își
imaginează o vizită la un muzeu – unul mai puțin obișnuit. itește cu atenție te tul pentru
a descoperi despre ce fel de loc este vorba.
u mă mai înțelegeam cu rancisca de nicio culoare. rancisca este fetița mea. ar
ea copil rău c iar dacă i fetiță dar e rațională ca o mașină de spălat cu program și
c ibzuită ca un termostat.
M am tot g ndit și am a uns la concluzia că a sosit timpul pentru o vizită la Muzeul
igurilor de til să vadă și ea că nu tot ce zboară se măn ncă. e am dus direct la
Muzeul igurilor de til unde i intrarea gratis. n prima sală erau tablouri cu unu ico și
mult te t. Am trecut prin ea ca săgeata să n apuce rancisca să mă ntrebe cine i nenea
și să mă pună să i citesc. a nici pe ea nu părea s o intereseze prea mult. Oricum nu i
place la muzee. Am avut noroc că n ziua aia ploua și n a făcut circ că de ce nu mergem în
parc. a avea o față lungă de ziceai că dă cu bărbia n parc et. n a doua sală s a mai
înseninat
ii ce drăguț e a e clamat ea a ung nd la o
vitrină mai de la margine. sta ce e
Epitetul i am citit eu de pe etic etă.
i ce știe să facă s a interesat ea.
e știu să facă și fundițele pe care ți le prinde
tati în păr.
Adică să mă facă mai frumoasă
Mmm da
lorin ican 2009

a. e ce o duce tata pe fată la Muzeul igurilor de til

b. nd tata vorbește despre rancisca folosește o gură de stil învățată de tine în
clasa a a. espre ce gură de stil este vorba

2. e tele de pe pergamentele de mai os s au șters. escrie le

a. complet nd spațiile libere cu termeni b. înlocuind spațiile libere cu termeni
care să redea însușiri deosebite ale care să desemneze obiecte ce se
unei vizite la un muzeu pot găsi într un muzeu.

3. e îi este speci c unui muzeu are sunt pașii/particularitățile unei astfel de vizite
iecare vizitator vede aceleași obiecte e puse într un tur dar oare e periența unei vizite
la muzeu este aceeași pentru toți Motivează ți răspunsul.
148 Lumea mea în limbajul emoțiilor
 E U4
tiu 3. Joc. n cartea

Pictorul folosește culorile sculptorul – piatra sau autorii Ana și Mircea

lemnul compozitorul – notele muzicale iar scriitorul – Petean atrag atenția că nu toate
un instrument at t de utilizat de noi toți în viața de zi ad ectivele sunt epitete și
cu zi cuvintele. uc ndu se cu sensurile lor scriitorul merită numele numai acelea
va crea însă noi modalități de e primare artistică. care individualizează obiectele
ele mai cunoscute sunt figurile de stil. le conferă personalitate . ot ei
Epitetul este o gură de stil care e primă însușiri vă propun să intrați în
deosebite ale unor obiecte sau ale unor acțiuni. . iecare elev asociază
Acesta poate determina un substantiv sau un verb. substantivului două
olul epitetului este de a crea o anumită atmosferă epitete c t mai sugestive.
sau de a accentua o trăsătură. știgă cel care reușește să
găsească cele mai creative
e emple.
Enumerația este o gură de stil care constă în
înșiruirea unor elemente de același fel. Aceasta are 4. denti că în poezia de Ale andru Mușina în
rolul de a accentua ideea e primată sau de a detalia afara e emplului dat la rubrica alte două enumerații.
aspectele descrise. e atmosferă dorește să sugereze poetul prin folosirea
lor

5. O vizită la pare o idee creativă.

in păcate tatăl rancescăi nu a reușit să l descrie ind
Integrez și creez preocupat de ica sa. ealizează o descriere a acestui loc
1. Pornind de la e emplul din rubrica identi că în țin nd cont de trăsăturile acestui tipar te tual. olosește
poezia de Ale andru Mușina un epitet. epitetele propuse în cadrul concursului
alături de enumerații comparații sau personi cări.
2. onstruiește și tu epitete oferind însușiri deosebite
următoarelor elemente din poezia lui Ale andru Mușina Interpretarea limbajului figurat
.
Start
1. itește cu atenție datele despre autor de la începutul
lecției. Observă că autorul a trăit într o perioadă apropiată
de cea în care trăiești tu. unt și în te t în r ndul
elementelor descrise unele care să îți indice acest lucru
acă da oferă c teva e emple.
2. a. umește c te trei termeni pentru c mpurile le icale
de mai os care denumesc c teva dintre interesele
oamenilor din zilele noastre.

mediul încon urător activități zilnice

media divertisment

conectivitate și internet turism

b. E istă elemente din lista ta care apar și în poezia lui

Mușina e caracteristici li se asociază
Lumea mea în limbajul emoțiilor 149
U4 E
tiu
imba ul gurat folosit în literatură este o parte din
ceea ce se numește . nterpretarea
limba ului gurat presupune familiarizarea cu
te nicile literaturii. n cititor de literatură va ști să e
atent și la ce se spune în te t și la modalitatea în care
se spune. ă propunem pentru moment să învățați
să ți atenți la următoarele patru aspecte
elementele descrise: caracteristicile care se
asociază unor elemente prin epitete
personi cări comparații
modalitatea în care sunt expuse elementele:
înșiruirea lor prin enumerații insistența
asupra unora dintre ele
emoțiile transmise: prin modalitățile de
e primare artistică
limbajul folosit: asocieri neobișnuite de cuvinte
utilizarea cuvintelor cu sens gurat folosirea
unor e presii sau a unor cuvinte din alte limbi
c iar inventarea unor cuvinte.
Integrez și creez
1. Canalele și prezintă
documentare despre viața animalelor. rmărești aceste
canale acă da de ce e imagine despre lumea în care
trăiești îți oferă aceste canale
150 Lumea mea în limbajul emoțiilor
2. n a doua strofă a poeziei lui Mușina apar o căprioară și
puiul ei. n ce desene animate sunt prezente aceste
persona e unoști și alte desene de alt isne e
imagine despre lume îți oferă aceste desene
3. Ale andru Mușina asociază fuga căprioarei și a puiului ei
cu desenele animate pe de o parte și cu imaginile din
documentarele difuzate de și de
pe de altă parte. e ce a ales poetul să facă aceste asocieri
E primă ți preferința pentru una dintre a rmațiile de mai
os și oferă e emple din te t care să ți susțină opțiunea
pentru a l trimite pe cititor cu g ndul la cadre
naturale fără prezența omului
pentru că desenele animate prezintă o imagine
îndepărtată de realitate înfrumusețată de vis iar
documentarele difuzate de și
arată viața comple ă în natură cu prădători
și victime
pentru că ambele imagini prezintă o viziune
înfrumusețată asupra naturii.
4. e efect urmărește poetul atunci c nd insistă asupra
următoarelor versuri E ultima / Promoție a lui umnezeu
înainte ca prețurile / ă sară în aer
5. n ultima strofă în centrul atenției nu mai este pădurea
ci privitorul. e sentimente/emoții/trăiri îl stăp nesc
6. n poezia de Ale andru Mușina apar două
cuvinte provenite din limba engleză și
. e folosești și tu e ce crezi că le introduce
poetul în poezie
Mă implic
1. Ale andru Mușina construiește în poezia un
tablou de natură cu intenția de a transmite un mesa . are
ar putea mesa ul poeziei Alege varianta pe care o
consideri cea mai potrivită și usti că ți opțiunea.
e tul dorește să atragă atenția asupra
a. pădurii a animalelor și a vegetației
b. intervenției brutale a omului în natură
c. unor lme sau a unor documentare
d. nevoii omului de a avea un timp de conectare cu
natura
e. construirii e cesive de magazine de tip supermar et.
2. ltimele versuri prezintă apariția unui supermar et în
locul pădurii. ine un discurs în fața clasei în care să aduci
două argumente în favoarea ocrotirii pădurii.
 E U4
rganizarea în versuri Start
a textului descriptiv 1. Lucrați în perec i. eri cați împreună că ați reținut care
sunt primele etape în lectura te tului literar. n perec e
ata pentru ceva nou unul dintre voi va citi sarcinile de lucru iar celălalt va
Provocare. Lucrați în ec ipe. Ascultați te tul răspunde pentru a realiza notarea primelor impresii după
de Ale andru Macedons i în lectura profesorului. te t respectiv compre ensiunea te tului. Aveți os două
ncercați apoi să c ntați te tul. Pentru a vă a o linie indicii care vă trimit la ceea ce ați învățat de a.
melodică vă puteți a uta de bătaia din palme puteți bate Etapa 1. Primele g nduri și trăiri
cu palma pe bancă sau cu pantoful în podea. Puteți încerca Etapa 2. idul e ploratorului
pe r nd în feluri diferite. esemnați la nal un c știgător
2. e data aceasta te invităm să studiezi te tul pornind
al celui mai reușit c ntec.
de la forma lui. crie rapid trei cuvinte care îți vin în minte
cu privire la forma lui.
Text de bază
3. E istă elemente în te t care să te a ute să îl transformi
n arcane de pădure
1
într un c ntec are sunt acelea a ce ai fost atent/ă

de Ale andru Macedons i 4. n poezie apare același vers de mai

n arcane de pădure întuneric ce spăim ntă.
runza tace l ngă frunză și copac l ngă copac
oapte tristă noapte mută noapte moartă cer opac2
ar privig etoarea c ntă dar privig etoarea c ntă.
n arcane de pădure vi elie ce spăim ntă
răsnet roșu ce nfășoară și surpare de potop
Pentru ce e armonia o m nie fără scop
ar privig etoarea c ntă dar privig etoarea c ntă.
multe ori. Este frecventă această
reluare într un c ntec e îi este
speci c
5. ranscrie cuvintele de la nalul
ecărui vers și subliniază grupările
de sunete identice.
6. tabilește numărul de silabe din
primele patru versuri.

n arcane de pădure grozăvie ce spăim ntă tiu

Aurora3 nt rziată nu s arată sub frunziș
ntunericul în cale i s a pus în curmeziș e tul descriptiv la nivel de formă poate at t în
ar privig etoarea c ntă dar privig etoarea c ntă. proză c t și în versuri. Asociem în mod tradițional
poezia cu forma în care este așezat te tul în pagină
în versuri.
Alexandru Macedons i strofă este alcătuită din unul sau mai multe
18 1920 este poet prozator și versuri. el mai frecvent înt lnite strofe au în
dramaturg rom n. componența lor patru versuri și se numesc catrene.
nspirat și de poeții francezi Rima constă în potrivirea sunetelor la nalul
Macedons i a scris cu predilecție versurilor încep nd cu ultima vocală accentuată.
rondeluri – poezii cu formă ă. ipuri de rimă
Poezia a fost a. monorima toate versurile rimează a a a a
publicată în volumul 189 1897 . b. rima împerec eată primul vers rimează cu al
doilea iar al treilea cu al patrulea a a b b
c. rima încrucișată primul vers rimează cu al treilea și
1
– s. n. aici loc ascuns.
2
– ad . prin care nu poate trece lumina întunecat. al doilea cu al patrulea a b a b
3
– s. f. interval de timp înainte de răsăritul oarelui c nd d. rima îmbrățișată primul vers rimează cu al patrulea
e istă o lumină difuză în atmosferă. iar al doilea cu al treilea a b b a .
– în lat în diagonală.

Lumea mea în limbajul emoțiilor 151

U4 E

c. Octombrie a lăsat pe dealuri

acă versurile nu rimează vom spune că sunt
ovoare galbene și roșii.
versuri albe.
rec nouri de argint în valuri
Măsura reprezintă numărul silabelor dintr un vers.
i c ntă a dragoste cocoșii.
Aceasta poate constantă sau poate varia e ist nd
. opîrceanu 1928
versuri scurte și versuri lungi.
Ritmul reprezintă armonia unei poezii. Acesta d. o zi are orele numărate
constă în succesiunea regulată a silabelor accentuate ma oritatea oamenilor trăiesc între serviciu și timp liber
și neaccentuate dintr un vers În ar ca-ne de pă du- între alergătura din prezent și alergătura după
re în tu ne ric ce spăi mân tă. . ermenul a fost o proiecție a vieții lor.
preluat din muzică. Ale andra P zgu 2021
Versificația reprezintă o ramură a poeticii care
2. Precizează măsura următoarelor versuri
studiază structura versurilor lungimea silabelor și
numărul accentelor. i elioase ori din păm nt aburind
a niște strigăte cresc saltă z mbind.
Magda sanos 19 3
Integrez și creez
Privirile de farmec bete
1. ndică tipul de rimă în strofele de mai os. Mi le am întors către păm nt –
ar spicele ucau în v nt
a. El se nalță de trei suliți pe cereasca m ndră scară a n oră dup un vesel c nt
i cu raze vii sărută une ori de primăvară opilele cu blonde plete
ediței și viorele brebenei și toporași nd saltă largul lor vestm nt.
e răzbat prin frunze uscate și s arată drăgălași. eorge oșbuc 1893
asile Alecsandri 1868
O dungă roșie n zări se iscase
b. ai în codrul cu verdeață și plopii trezindu se brusc dinadins
nd izvoare pl ng în vale cu umbrele lor melodioase
t nca stă să se prăvale umerii încă dormind mi i au atins.
n prăpastia măreață. ic ita tănescu 1960
Mi ai Eminescu 1873
3. Concurs. onstruiește versuri cu monorimă pornind de
la ecare dintre versurile de mai os. știgă cine reușește
să creeze cele mai multe versuri.

Am plecat la mare Am stat ieri în ploaie

152 Lumea mea în limbajul emoțiilor


Strategii de interpretare
Start
nd ai învățat acum două lecții tiparul descriptiv te am
provocat să intri în atelierul de creație al unui scriitor și
să ți imaginezi pașii parcurși pentru a construi o descriere
de peisa . Pornind de la te tul
Ale andru Macedons i pașii de mai os te vor purta prin
procesul de interpretare a unui te t literar de tip descriere.
ormați cinci grupe și rezolvați sarcinile de lucru
corespunzătoare. u toții priviți același te t dar sunteți
atenți la aspecte diferite.
rupa celor atenți la cuvinte
1. rupați cuvintele din poezie în cel puțin două
c mpuri le icale etc. .
2. ealizați un desen sugestiv pentru te t.
3. otați tema te tului.
rupa celor atenți la stări/sentimente/atmosferă
1. ranscrieți minimum două versuri care să
redea două simțuri diferite.
2. E trageți din te t cuvintele care îți transmit o
stare un tip de atmosferă sentimente.
3. ormulați o presupunere/supoziție cu privire
la sentimentele celui care descrie peisa ul.
rupa celor atenți la formă
1. Menționați c te strofe are poezia.
2. denti cați tipul de rimă.
3. E plicați cum in uențează lectura așezarea
te tului în strofe și versuri.
rupa celor atenți la asocieri/opoziții
1. denti cați elementele descrise în te t.
2. rmăriți semnele de punctuație din te t și grupați
elementele descrise în următoarele categorii
a. elementele unite prin virgule sau prin punct și
virgulă.
b. elemente așezate după . 5. ecitește te tul.
3. e ce optează poetul pentru separarea elementelor
prin cuv ntul e mesa credeți că vrea poetul
să transmită folosind această separare
E U4
de
rupa celor atenți la stil
1. denti cați în te t o enumerație și precizați
ce rol are.
2. escrieți din te t o personi care și un epitet.
3. onstruiți o sc emă în care să puneți
următoarele elemente din te t în relație cu
guri de stil create cu a utorul lor
e rol au aceste elemente la
nivelul te tului și ce efect au gurile de stil
tiu
nterpretarea unui te t literar presupune
parcurgerea unor pași. Pentru aceasta e nevoie să te
familiarizezi cu o strategie de interpretare a te tului
și să cunoști instrumentele pe care le poți utiliza în
acest proces. eține că este foarte important să citești
te tul cu atenție de mai multe ori și să te asiguri că îl
înțelegi corect înainte de a începe interpretarea
propriu zisă.
O strategie e cientă în 10 pași poate aceasta
1. itește te tul cu atenție c iar cu voce tare.
2. otează/ esenează ce te a impresionat la o
primă lectură.
3. crie rapid în două trei propoziții ce ai înțeles
din te t – despre ce crezi că este te tul.
4. ealizează sc eme în care să integrezi
cuvintele c eie din te t.
6. nd recitești te tul i atent/ă pe r nd la c te
un aspect cuvinte stări sentimente atmosferă
formă asocieri opoziții stil ș.a. .
Lumea mea în limbajul emoțiilor 153
U4 E

Pescărușii răsar dimineața din apă

7. ecitirea ecărui aspect din pasul 6 ar trebui să a niște nuferi ai mării
îți permită să corelezi ceea ce ai înțeles din te t O clipă plutesc pe ntinderi albastre
la pasul 3 cu ceea ce ai observat în mod i v ntul apoi le răpește petalele albe
conștient atent. otindu le prin aer sclipitoare
8. orelarea pasului 3 cu aspectele din pasul 6 va Apropiindu le de valuri
da naștere unor presupuneri/supoziții de i iarăși ridic ndu le n văzdu
interpretare. espre ce pare să e te tul are P nă sus unde orice făptură dispare.
pare să e mesa ul otează ți orice supoziție E țărmul galben și din larg
la acest moment. in valuri străvezii și amare.
9. ecitește te tul cu atenție veri c nd ecare A.E. acons 19 6
supoziție cu indiciile din te t și formulează
ideea generală a te tului.
10. Pune în relație ceea ce ți se pare că este mesa ul
te tului cu ceea ce știi despre lume.
om spune că am integrat mesa ul te tului în lumea
noastră atunci c nd putem formula un enunț general
care relaționează te tul cu ceea ce cunoaștem în mod
general despre lume.
Ascunsă încolăcită în sine
îi vei vedea mai încolo lenta și sigura
desfășurare
ecare frunză mică își are
model în frunza cea mare
care e prin repetiție cu totul și cu totul
ea însăși.
imona Popescu 2021
Prin ceasul verde al pădurii
otrăvuri uitate adie.
resc l ngă oc iuri ciudate
br nduși cu viață t rzie.
ucian laga 1933
Privesc grăbiții nouri ce alunecă pe zări
Integrez și creez
opindu se departe și revenind întruna.
1. Metoda cadranelor. rupa ul de poezii de mai os Parcă mi trimit tăcute nostalgice c emări
prezintă elemente din lumea încon urătoare. denti că Ei frații cu dreptatea cu ziua și cu luna.
elementele din ecare fragment apoi notează le pe
Oceane mari de apă pe a cerului genuni
ecare în cadranele desenate după cum simți că se
teodată s limpezi ca lacrima pe o pleoapă
potrivește. ii atent/ă la ultimul cadran care combină
evarsă altădată și trăsnet și furtuni –
mediile de viață/e istență.
ăm n aceleași totuși oceane mari de apă.
I. Elemente terestre III. Elemente acvatice icolae abiș 19 6
Aerul e viu și proaspăt el trezește și învie
Pieptul inima și oc ii peste carii lin adie.
IV. Elemente acvatice și
alta n aburi se ascunde sub un văl misterios
II. Elemente cerești cerești, terestre și acvatice
Aștept nd voiosul soare ca pe un mire luminos.
sau terestre și cerești
asile Alecsandri 1869
154 Lumea mea în limbajul emoțiilor

2. e ce unele elemente pot îmbina medii de viață e
importanță are această combinare în realizarea unui te t
descriptiv
3. Lucrați în ec ipe. electați unul dintre fragmentele de
la e ercițiul 1 și rezolvați următoarele două cerințe
notați c t mai multe caracteristici pe care le puteți
asocia cu elementul în urul căruia se realizează
te tul
identi cați în te tul ales guri de stil care e primă
caracteristici ale elementului central descris.
umiți le.
4. Observarea peisa ului natural provoacă privitorului
emoții dar și impresii. itește poezia contemporană de
mai os și formulează într un enunț care este g ndul celui
care analizează păsările.
E U4
tiu să învăț
Autoevaluare. ranscrie enunțurile de mai os și notează
în dreptul ecăruia C de la sau I de la în
funcție de cum simți că se potrivește ecare a rmație
pentru progresul tău de la acest moment.
a. Pot citi în mod corect un te t descriptiv identi c nd
cel puțin două componente speci ce acestuia.
b. Mă simt confortabil în prea ma unui te t în versuri
înțeleg nd te nicile la care apelează scriitorii pentru
a așeza mesa ul lor într o formă speci că.
c. red că am nevoie să lucrez cu mai multe te te
descriptive în versuri pentru a descifra mesa ul fără
emoții.
d. Mă a ută că am primit un set de instrumente clare
pentru a descifra mesa ul unui te t descriptiv
literar în versuri.

Evoluez
Portofoliu. ompletează enunțurile de mai os așa înc t
să obții o poezie asemănătoare cu cea semnată de
lad răgoi. Adaugă șa în portofoliu.
Oare păm ntul ...
Oare pescărușii ...
Oare frunzele ...
Oare pădurea ...
Oare norii ...
Oare balta ...

oare păsările se bucură

una de alta așa
cum mă bucur eu de ele
tare sper că da
da de păduri se bucură
c nd trec pe deasupra
cum nu pot să fac eu
sau c nd se pun mai os pe o cracă
în lumina aurie a după amiezii
și c ntă
nimic nu ar mai frumos
mai potrivit.
lad răgoi 2020
Lumea mea în limbajul emoțiilor 155
U4 E .P O O A E

ub oc ii călătorului e tul escri ti literar n ro ă

ata pentru ceva nou
1. Pe tine ce te emoționează mai mult – să vizitezi un loc
pentru prima dată sau să revizitezi un loc de a cunoscut
otează trei diferențe între cele două e periențe.
2. Amintește ți un moment în care ai vizitat/revizitat un
loc. Prezintă pe scurt
ce ai văzut ce ai auzit ce ai mirosit
ce ai atins ce te a emoționat.
Start
Citește, cu atenție, cele două texte.
Textul 1
Plecau la o mănăstire din apropiere la c teva ceasuri
de oraș.
rumul trecea printr o pădurice de ste ari. ntr nd în
răcoarea ei pe toți i a prins un or plăcut. opacii de
cur nd înmuguriți băteau în verde gingaș.
năuntrul cr ngului se auzeau ciripiri gingașe
destăinuiri în glasuri tremurate. azele soarelui țeseau un
păien eniș auriu printre ramuri.
ruitul trăsurii lăsa o dungă de sunet de a lungul
drumului pierz ndu se tot mai stins ca și înt mplările vieții.
nd ieșiră din pădure soarele se ridicase de o suliță
deasupra dealului din față arunc nd o bură1 de
pulbere aurie peste verdele c mpiilor ce
se ntindeau la dreapta și la st nga. inspre satul
vecin suna talanga leneșă a vitelor pornite
agale spre pășune m nate din urmă de un
băietan ce legăna o doină tărăgănată într o
frunză ruptă la o margine de drum.
Pe nesimțite se treziră la poarta mănăstirii.
ăzdu ul răsuna de cele din urmă zăngăte ale clopotelor
mici cu sunete ascuțite. Mănăstirea cu acoperișul de
șindrilă vec e cu zidurile înnegrite de ploi și vreme își
aștepta credincioșii. ouă șiruri de c ilii2 vec i cam
năruite își arătau sărăcia dinăuntru prin ușile desc ise.
ot farmecul era pădurea ce se întindea la c țiva pași.
Adia un v nticel aduc nd miresmele orilor și verdeței
de primăvară.
upă slu bă plecară în pădure. ervitoarea cu bir arul
duceau coșurile cu m ncare și vin. ălugărul mărunt
uscățiv mergea înainte ca un t năr. eșiseră pe o portiță
din coasta curții de a dreptul spre poiana părintelui
ionisie.
eodată li se desc ise înainte o poiană veselă pe
umătate luminată de soare. e ur împre ur fagi și
mesteceni cu muguri verzi se clătinau alene.
n stol de păsărele cu pene strălucitoare zburau
f ș ind speriate de năvălirea musa rilor. n marginea
poienii c nta o mierlă cu un șuier prelung și duios.
Pe alături printre frunzele verzi late și lungi se vedeau
albind mărgăritarele mirositoare legăn ndu și orile
s oase. arba verde îți fura pe nesimțite privirile.
i prinse un farmec sf nt tainic3. rumusețea neîntrecută
a naturii le înrobise inimile. u toții simțiră acel or de
evlavie ce l dă frumosul neplăsmuit de m nă omenească.
Poiana încon urată de mesteceni cu trunc iurile albe
părea un lăcaș înc inat unor z ne atotputernice.
o a ăde de 1907

VOCABULAR/NOTE
1
– s. f. ceață amestecată cu
ploaie foarte măruntă.
2
– s. f. odăiță în interiorul unei
mănăstiri în care locuiește un călugăr
sau o călugăriță.
3
– ad . plin de mister.
– vb. a lua cuiva libertatea a
ține în captivitate.
– s. f. religiozitate profundă.

156 Lumea mea în limbajul emoțiilor

 E .P O O A E U4
Textul 2 aceea livada de cireși a învățătorului bătr nă și sălbăticită
nd m am otăr t să mă duc p nă în satul acela aproape cu pomii deveniți arbori aspri dușmănoși pe care
satul bunicilor mei care muriseră de mult și în care nu îmi era cu neputință să mi i înc ipui încărcați copilărește
mai fusesem de at t amar de ani am făcut o brusc și de cerceii cireșelor. Apoi începeau casele. Pe care nu le mai
aproape fără niciun motiv. ... recunoșteam. ... Pentru că acum casele erau goale. u se
vedea asta numai din lipsa oamenilor și a animalelor prin
Oprisem înainte de intrarea în sat și de unde eram satul
curți numai din liniștea ne rească și uscată care învăluia
se vedea mic și cenușiu teribil de perisabil în îmbrățișarea
totul ci c iar din înfățișarea lemnului care părea că murise
vie și veșnică a șesului care ofensiv6 și din toate părțile îl
în pridvoarele nelocuite din albul văruielii care fără a se
încon ura. Așa cum apărea g emuit parcă str ns c t mai
murdărit se degradase spre griuri din păm ntul bătăturilor
bine în sine abia lăs nd să l încoroneze c țiva nuci patetici
scoro it de necălcare și pustiu. naintam acum prin mi locul
care nu putuseră camu ați era c iar de mirare că
uliței cercet nd curțile pe r nd și fără a descoperit vreo
supraviețuise totuși că nu fusese acoperit de pasta aceea
făptură oric t de umilă mă simțeam totuși urmărită și
at t de vie întinsă din zare în zare. ără a ști și c iar fără a
privită în ascuns ca și cum în lipsa oamenilor singurătatea
bănui nimic înainte imaginea zgribulită a satului văzut de
însăși s ar concretizat iscoditoare într o privire care mă
departe m a făcut să mă apropii mai încet și mai nesigur
însoțea curioasă din ferești. Apoi am văzut într o curte un
încă dec t p nă atunci. a într un vis nesigur și gata în
c ine un c ine bătr n și apatic8 care m a privit indiferent
orice clipă să dea înapoi începeam să recunosc locurile.
întorc nd mult capul după mine fără să se miște din poziția
iar la margine părăsită și înaltă moara de ulei înc isă
în care era așezat. Apoi o găină a traversat – cu graba aceea
încă de pe vremea copilăriei mele trecuse între timp
de gospodină obtuză și aferată9 de care numai o găină este
otăr tă spre geologie7 cu zidurile acoperite de mușc i
cu at ta virtuozitate capabilă – c iar prin fața mașinii
ramele ferestrelor și ușilor furate iar în locul podelelor
strada. atul nu era deci absolut nelocuit. Poate că aerul
scoase și ele ascunz nd o iarbă înaltă uscată dar nu mai
acela de pustietate absolută nu venea din absența
puțin impresionantă acum – c nd își întindea spicele
oamenilor ci de undeva și mai din ad nc din prezența lor.
țepoase aproape lemni cate spre b rnele negre patetice
A unsesem. Aproape că era să trec mai departe.
ale acoperișului de pe care dispăruseră și țiglele. upă
Ana landiana 1982

VOCABULAR/NOTE
6
– ad . care atacă
agresiv.
7
– s. f. știință care
studiază evoluția zică și
organică a scoarței
păm ntești aici
descompunere.
8
– ad . indiferent
lipsit de energie.
9
– ad . care este sau
care pare că are multe treburi
că este foarte ocupat.

Lumea mea în limbajul emoțiilor 157

U4 E .P O O A E

1. crie în caiet un pasa descriptiv care ți a atras atenția 6. Ambele te te presupun o călătorie într un loc.
așa cum ți l amintești fără să recitești te tul. esenează pentru ecare în caiet un traseu al privitorului
pe care să marc ezi punctele c eie ale călătoriei.
2. otează în dreptul ecărui enunț pentru a stabili
corectitudinea sau incorectitudinea acestuia baz ndu te tiu
pe informațiile din te tele date.
ntr o descriere de tip tablou peisa ul/aspectul
Enunțul Corect Incorect din natură poate privit
e dinspre cadrul larg spre un detaliu e dinspre
n te tul 1 sunt prezentate două
un detaliu spre cadrul larg
momente a ungerea la
de la dreapta la st nga sau de la st nga la
mănăstire și vizitarea acesteia.
dreapta
n te tul 2 cea care privește de sus în os sau de os în sus.
cadrul revizitează locuri care îi
ntr o descriere pot apărea cuvinte/formulări care
amintesc de copilăria sa.
indică ung iul din care este privit peisa ul/aspectul
n te tul 1 vizitatorii a ung din natură la
într un cadru natural izolat o etc.
poiană din pădure iar în te tul 2 neori cadrul este descris pe măsură ce este
cea care descrie cadrul vizitează descoperit de privitor. Această te nică descriptivă
o așezare umană un sat. este asemănătoare unei te nici cinematogra ce.
n te tul 1 vizitatorii a ung în
locul vizitat cu trăsura iar în
te tul 2 cea care descrie cadrul
a unge cu mașina.

3. rupează elementele descrise în cele două te te

conform următoarelor categorii preciz nd de ecare
dată în paranteză în ce te t ai găsit informația
sau

elemente naturale construcții/clădiri

elemente umane.
Integrez și creez
4. denti că în ecare te t cuvinte/secvențe care 1. rupează pentru te tul 1 elementele descrise în
denumesc repere de spațiu. următoarele categorii
a c
5. e rol au fragmentele/formulele de mai os
nd ieșiră din pădure inspre satul vecin
Pe alături upă slu bă e tul 1
de unde eram satul se vedea Apoi upă
aceea iar la margine e tul 2 ce se vede ce se aude
b d
ormulează răspunsul tău pornind de la ideile de mai os
arată repartizarea în spațiu a elementelor descrise
arată ung iul din care este privit peisa ul
e primă cadrul temporal ca semne ale deplasării ce se poate
privitorului și a privirii. ce se poate mirosi urmări mișc ndu se.
158 Lumea mea în limbajul emoțiilor
 E .P O O A E U4
2. umește două emoții/sentimente/atitudini/g nduri ale 2. Portofoliu. Acum că ai studiat descrierea în versuri și
privitorului din te tul 2 ilustr ndu le cu fragmente din te t. pe cea în proză completează pe o foaie A o diagramă
după modelul celei de mai os în care să prezinți
3. arator și privitor. a ce persoană a verbelor se face
asemănările și deosebirile dintre cele două forme ale
prezentarea cadrului în te tul 1 ar în te tul 2
descrierii.
4. Prin ce mi loace provoacă cele două te te emoții
i Asemănări Te
cititorului rsur xt
u
ve

ld
n
5. Lucrați în perec i. ealizați în caiet un tabel asemănător

vî

esc
ul descripti
cu cel de mai os și completați l cu fragmente care să

ripti
arate utilizarea limba ului gurat.

v în proză
Textul 1 Textul 2

Text
epitete

personificări

comparații
3. Proiect. ilmează un traseu asemănător celor
enumerații
prezentate în te tele de la începutul lecției coment nd
6. Lucrați în ec ipe. ormați grupe de c te patru elevi. pe fundal ce observi ce sentimente ai și ce g ndești.
electați un pasa descriptiv din
oricare dintre cele două te te
pentru a picta un tablou care să
ilustreze pasa ul ales. aceți prima
dată o listă cu elementele și
caracteristicile lui. iscutați
despre cum veți reda timpul
în tablou.

Mă implic
1. Relaționează textul cu universul tău. ecitește
fragmentul de mai os e tras din primul te t.

arba verde îți fura pe nesimțite privirile.

i prinse un farmec sf nt tainic. rumusețea
neîntrecută a naturii le înrobise inimile. u toții
simțiră acel or de evlavie ce l dă frumosul
neplăsmuit de m nă omenească. Poiana încon urată
de mesteceni cu trunc iurile albe părea un lăcaș
înc inat unor z ne atotputernice.

E plică într un te t de 0 70 de cuvinte ce efect are

peisa ul natural asupra celor care îl vizitează. ndește te
în alcătuirea răspunsului tău la formula din poezia lui
Ale andru Mușina prin care pădurea este văzută drept
ultima Promoție a lui umnezeu .
Lumea mea în limbajul emoțiilor 159
U4 OM A EO A

Comunicarea unor emoții Inteli ența emoțională

ata pentru ceva nou
AFLU MAI MULT!
1. Joc. um îți descrii o emoție O poți descrie prin referire la
n cultura aponeză manga persona ele pot căpăta
un animal ompletează în caiet enunțurile de mai os
e presii comple e din modalități diferite de a
av nd în vedere modelul dat.
desena gura eroului sau a eroinei.

nd sunt trist/ă semăn cu o bufniță ... .

nd sunt furios/furioasă semăn cu un taur ... .
nd sunt rușinat/ă semăn cu ... retras/ă tăcut/ă.
nd sunt mirat/ă semăn cu ... nedumerit/ă
nesigur/ă.

2. a. e pot amesteca emoțiile Ai fost vreodată și vesel

și trist în același timp um e plici
b. maginea alăturată ilustrează un
Pingu taur. e emoții crezi că
e primă e anume te a a utat să le
identi ci maginează ți și tu un
animal fabulos care să sugereze
c t mai multe emoții și descrie l
pe scurt.
Start
1. Privește cele două imagini de mai os.
a b
a. umește emoțiile pe care le trăiesc copiii din imagini.
b. Precizează elementele nonverbale care te au a utat
să identi ci aceste emoții.
2. ăsește ad ectivele potrivite pentru a completa
enunțurile de mai os.
nd sunt nd sunt furios/
emoționat/ă. furioasă.
M inile îmi runtea îmi este .
sunt . Oc ii îmi sunt .
OBSERV!
E presia feței gesturile poziția corpului mișcările ne
a ută să identi căm emoțiile unei persoane.
mbetul larg și c ipul luminos indică o stare
de fericire.
olțurile buzelor îndreptate în os și oc ii
cobor ți marc ează tristețea.
Oc ii mari și spr ncenele arcuite indică uimirea.
Oc ii măriți și spr ncenele lăsate marc ează
frica.
uza superioară ridicată și nasul încrețit sunt
asociate cu dezgustul.
uzele str nse pregătite să urle sau să reprime
un țipăt și capul puțin lăsat indică furia.
O ușoară ridicare a unui colț al gurii poate
sugera o stare de mulțumire.
tiu
Inteligența emoțională este capacitatea de a
recunoaște și înțelege propriile emoții și pe ale celorlalți
precum și de a gestiona corect comportamentele
nd sunt generate de acestea fără a i răni pe cei din ur.
vesel/ă. Empatia este capacitatea de a te pune în pielea
Obra ii îmi sunt . celuilalt de a i înțelege reacțiile în funcție de situația
ocea îmi este . în care se a ă și de a i arăta spri in emoțional adecvat.

160 Lumea mea în limbajul emoțiilor


Integrez și creez
1. Lucrați în perec i. rageți la sorți una dintre emoțiile/
stările de mai os și realizați o scurtă descriere în care să
menționați mimica gesturile și postura asociate emoției
alese.
frică tristețe fericire stres
curiozitate compătimire fascinație
2. a. Observă imaginile de mai os. Alege una dintre ele
pentru a o descrie singur oral în fața clasei. ntervenția
orală va avea o durată de apro imativ două minute și va
concepută după următoarea structură
Introducere. Prezintă cadrul în care se a ă respectivul
copil și elementele de vestimentație.
Cuprins. escrie mimica gesturile și poziția corpului
numind emoția pe care o e primă acestea.
Înc eiere. Povestește o e periență din viața ta c nd ai
simțit această emoție sau o secvență dintr o carte citită
în care un persona a simțit această emoție.
c
b. Interevaluare colegială. ompletează o șă de
interevaluare colegială pentru una dintre intervențiile
orale din clasă după modelul celei de la pagina 222.
OM A EO A U4
Mă implic
1. rezi că e bine să ți e primi emoțiile în comunicarea
orală Argumentează ți opinia.
2. ă e emple de situații în care emoțiile transmise sunt
mai importante dec t mesa ul e primat prin cuvinte.
3. O stare poate și ascunsă dar nu pentru mult timp.
Persoana va face tot felul de mici gesturi pentru a și
masca emoția predominantă. ă e emple din propria
e periență de cum poți masca o emoție prin anumite
gesturi.
4. u ai simulat vreodată o emoție n ce situație
5. t contează detaliile în descifrarea unor emoții la
celălalt ă e emple de situații în care cel mai mic detaliu
ți a transmis o informație prețioasă.
6. etectorul de minciuni. um poți descoperi că o
persoană minte e gesturi/comportamente îți
semnalează acest lucru
Evoluez
a. Filtrele emoției. Multe programe de prelucrat fotogra i
pun la îndem na utilizatorilor ltre . iltrul este de fapt
o emoție prescurtată. Privește următoarele fotogra i și
precizează ce emoții e primă în funcție de ltrul ales.
b. otogra ază timp de o săptăm nă același loc în
diverse momente ale zilei. Aplică i ltre diferite pentru a
e prima emoții diferite. Prezintă într o activitate orală în
fața clasei de ce ai ales un anumit ltru. e poți referi la
corespondența dintre culori și emoții la alegerea temei
fotogra ei etc.
Lumea mea în limbajul emoțiilor 161
U4 E EME E E O
Adjectivul
ata pentru ceva nou
Cum stai cu gestionarea emoțiilor c nd joci un joc pe
calculator? Ești un polițist vigilent a at pe urmele unui
persona dintr un oc video de acțiune. ealizează un scurt
portret robot al acestui persona căutat de tine astfel înc t
să îi a uți pe colegii tăi polițiști să l prindă mai ușor.
Adjectivul parte de vorbire exibilă.
Acordul
Start
Citește, cu atenție, textul de mai jos.
Povestea de azi e despre un oc de a bun care reușește
să se ridice la așteptările stabilite de predecesorul1 său și
care mai mult de at t vrea să l depășească pe acesta din
orice punct de vedere. orizon orbidden est este unul
dintre cele mai frumoase și interesante ocuri pe care am
pus m na în întreaga mea carieră de gamer.
Povestea lui orizon orbidden est reia acțiunea de
unde a înc eiat o primul oc. Persona ele c iar dacă
departe în viitor sunt foarte înapoiate te nologic în urma
unei Apocalipse. acă strămoșii noștri alergau mamutul în
c rpe și cu o suliță în m nă în universul orizon urmașii
noștri vor reveni la vec ile obiceiuri – de data asta mamutul
1
– oc de acțiune lansat în 2017 care prezintă
povestea lui Alo o femeie v nător ce vrea să descopere trecutul
familiei sale.
2
– actriță americană care a dublat și persona ul
Alo din ocurile și .
3
– din engleză e presie folosită pentru a denumi lupta
de la nalul unui nivel dintr un oc video în care persona ul se
confruntă cu un inamic puternic.
162 Lumea mea în limbajul emoțiilor
E A OM
este robotizat și construit din tablă și circuite ceea ce este
cea mai interesantă c estie a acestui oc.
ără a ucat primul oc povestea poate deveni rapid
e trem de confuză. Misiunile principale îți vor spune o
poveste interesantă care se dezvoltă alert și te ține în
priză de la început p nă la nal. Asta se datorează foarte
mult și sc imbărilor de cadru care fac e periența să se
simtă pe alocuri ca un lm. Acestea sunt cu at t mai bune
cu c t ocul actoricesc este de nota 10. As l urc 2 îi
împrumută vocea și personalitatea sa lui Alo ind în
continuare cel mai puternic punct al acțiunii și îmi pare
bine să văd un persona mai matur mai inteligent și mai
bine conturat dec t în primul oc.
iecare luptă se simte ca un 3
fără să devină
inutil de di cilă oferindu ți momente epice pe care cu
greu le vei mai retrăi în alte titluri. rebuie doar să i
și te vei distra de minune
Adaptare după videoclipul
de pe canalul de ou ube al celor de la Pla round
1. denti că în te t așa cum ai învățat în clasa a a
ad ectivele propriu zise și pe cele provenite din verbe la
participiu.
2. a. lasi că ad ectivele identi cate la e ercițiul anterior
după gen și număr într un tabel asemănător cu cel de mai
os.
Masculin Feminin
Singular Plural Singular Plural
b. Precizează ce ai avut în vedere pentru această
clasi care.
tiu
Adjectivul este partea de vorbire e ibilă care
arată însușirea unui obiect în sens larg determin nd
un substantiv sau un pronume și acord ndu se cu
acesta în gen număr și caz. umim acord gramatical
această relație dintre substantivul/pronumele centru
și ad ectivul ad unct. Ad ectivele pot propriu zise
sau provenite din verbe la participiu
. Pot avea mai multe forme e ionare
sau pot invariabile .
 E EME E E O E A OM U4
Integrez și creez radele de comparație (actualizare)
1. Precizează numărul de forme pentru ecare ad ectiv
Integrez și creez
identi cat în primele două paragrafe ale te tului suport.

2. n te t apare și un ad ectiv în limba engleză. l recunoști 1. Asociază a rmațiile despre ocuri de mai os cu gradul
acă nu caută l într un dicționar englez rom n. are este de comparație la care este ad ectivul scris colorat. nainte
efectul pe care îl produce asupra comunicării utilizarea de a rezolva e ercițiul intră pe manualul digital pentru a ți
lui Optează pentru una dintre variantele de mai os. aminti gradele de comparație ale ad ectivului pe care le ai
a. onturează atmosfera speci că conte tului de învățat în clasa a a.
comunicare. n lumea ocurilor pe calculator este
comparativ de egalitate pozitiv
prezentă romgleza adică o îmbinare în limba a
unor cuvinte/e presii din limba rom nă cu unele
superlativ relativ de inferioritate
din limba engleză .
b. l face pe vorbitor să e mai plăcut de ascultători superlativ relativ de superioritate
pentru că folosește în comunicare limba ul lor.
c. E primă mai bine ceea ce dorește vorbitorul comparativ de superioritate
întruc t în limba rom nă nu e istă un ad ectiv
ec ivalent care să cuprindă toate sensurile din uper Mario este un oc mai vec i
engleză ale ad ectivului . dec t P dar nostalgicii încă
îl preferă.
3. n structura cea mai interesantă c estie a acestui oc
substantivul nu e cel mai potrivit. E o formă de limba
colocvial. ncearcă să găsești un substantiv mai potrivit.
Propunem noi substantivele cu condiția să pui tu ad ectivele.

Minecraft este cel mai

v ndut oc din lume
cu 176 000 000
de copii v ndute.

Pac Man și ol ed sunt două ocuri cam la fel de

vec i ambele apăr nd în anii 80. Aceste ocuri sunt
bunicii ocurilor de azi.

Mă implic
ealizează o descriere de șapte opt r nduri a unei
e periențe de oc folosind cel puțin trei ad ective el mai puțin reușit oc din istorie a fost esert us.
propriu zise și trei ad ective provenite din verb la um să conduci un microbuz timp de opt ore pe o
participiu pe care le vei sublinia. consolă
Lumea mea în limbajul emoțiilor 163
U4 E EME E E O
2. ărțile și ocurile sunt spații ale emoțiilor. ezolvă un
oc de cultură generală. crie în caiet enunțurile de mai os
complet nd spațiile punctate cu ad ectivul din paranteză
pus la gradul de comparație potrivit.
a. c știgător al Premiului obel pentru literatură a
fost ud ard ipling la doar 1 de ani.
b. Romanele de . . . ol ien și
de Marin Preda sunt ambele ind
publicate în 19 .
c. omanele lui . . o ling sunt de copiii și de
părinții din toată lumea.
d. P nă să e întrecută de Marcel Proust în
frază din literatura franceză i a aparținut
lui ictor ugo în romanul . Ea avea 823 de
cuvinte au
e. iblia este un te t dec t oricare alt te t publicat
vreodată.
f. autor canin a fost Millie c inele lui eorge us
care în 1991 a v ndut mai multe e emplare din
primei doamne arbara us
dec t stăp nul său președintele A.
g. onform topului realizat de revista în 2018
volumul al lui udor Arg ezi este
carte de poezie din ultimul secol.
OBSERV!
Acordul în gen număr și caz răm ne valabil și
atunci c nd ad ectivul este la un alt grad de
comparație dec t cel pozitiv.
Evoluez
maginea de mai os redă înt lnirea față în față a doi iubitori
ai ocurilor pe calculator. ă le c te un nume și formulează
cinci enunțuri în care să îi prezinți pe cei doi comparativ.
164 Lumea mea în limbajul emoțiilor
E A OM
Posibilități combinatorii
Start
1. ealizează corespondențele astfel înc t să obții grupuri
de cuvinte cu substantivul în poziție de centru și ad ectivul
în poziție de ad unct.
subiect complexe
personaje simplistă
grafică eficientă
publicitate interesant
2. umește elementele speci ce ad ectivului pe care le ai
luat în calcul pentru a realiza asocierile.
tiu
Ad ectivul stabilește relații cu diferite cuvinte din
enunț ind at t adjunct c t și centru.
recvent ad ectivul are calitatea de adjunct
îndeplinind funcțiile sintactice de
atribut adjectival atunci c nd ad ectivul
determină substantivul centru direct fără
a utorul unui verb copulativ
nume predicativ atunci c nd între substantivul
centru și ad ectivul care îl determină se a ă un
verb copulativ –
n ambele cazuri e nume predicativ e atribut
ad ectival ad ectivul se acordă cu substantivul
determinat în gen număr și caz.
iar dacă este un centru pronume acordul ad ec
tivului în gen număr și caz cu acesta răm ne valabil
Ad ectivul poate și centrul unui grup doar dacă
este ad unct într un grup anterior.
OBSERV!
n mod automat atunci c nd genul și numărul
substantivului centru se modi că ad ectivul în
calitatea sa de ad unct își sc imbă forma. atorită
acestei calități a rmăm despre ad ectiv că este o parte
de vorbire e ibilă.
 E EME E E O E A OM U4
Integrez și creez
OBSERV!
1. ecitește te tul de la începutul lecției despre ad ectiv
Ad ectivele se a ă de obicei după substantiv dar
pagina 162 și selectează ad ectivele care au funcția
atunci c nd sunt antepuse preiau articolul otăr t al
sintactică de atribut ad ectival. Menționează numărul
substantivului.
genul gradul de comparație și cazul acestora.
Atenție la scrierea cu un i cu doi i sau cu trei i a
2. denti că în al doilea paragraf al te tului de la începutul ad ectivului
lecției un ad ectiv care are funcția sintactică de nume
predicativ. Menționează numărul genul gradul de 5. Aspecte normative. ompletează enunțurile cu forma
comparație și cazul acestuia. potrivită a articolului demonstrativ.
mi place ocul A nou nu varianta vec e.
3. ompletează enunțurile de mai os cu prepoziția
ucătorului pasionat i se cuvine premiul.
corespunzătoare. ubliniază ad ectivul centru.
etei pasionate i a fost ușor să devină gamer.
a. etele sunt dornice ... cunoaștere.
ocurile apreciate au v nzări foarte mari.
b. El este bun ... ocul pe calculator.
c. A avut un e emplu demn ... urmat.
d. Atletul este rapid ... g ndul.
e. Ei sunt însoțiți ... prietenii lor.
f. opila este demnă ... apreciat.
g. Mama mea e mereu sigură ... situație.
. unt mereu dispus ... efort.

4. Aspecte normative. ranscrie enunțurile de mai os în

caiet și completează le cu forma corectă a ad ectivelor din
paranteză.
astaturile și ecranele ale
calculatoarelor le atrag c iar și pe noastre
fete.
utoanele ale tastaturii oferă o senzație OBSERV!
și copii. Articolul demonstrativ-adjectival:
Este nevoie de lentile pentru a prote a funcționează ca element de legătură între
oc ii ai copiilor . substantiv și ad ectiv
părinți încearcă să înțeleagă nevoile copiilor
și să găsească un ec ilibru. acord ndu se
abilități sunt dezvoltate prin intermediul cu substantivul care îl precedă
ocului acesta a ută la formarea gradului superlativ relativ
ind unul cel mai frumos oc .
dintre
bene ciile Atenție la acordul ad ectivului cu substantivul
oarte multe greșeli intervin atunci c nd ad ectivul
ale sale. este precedat de un articol demonstrativ care
determină un substantiv în ./ . om spune

e asemenea în cazul în care un ad ectiv

determină mai multe substantive acordul se va face
doar cu ultimul. Așadar vom spune

Lumea mea în limbajul emoțiilor 165

U4 E EME E E O E A OM

b. asă și tu un comentariu folosind un ad ectiv invariabil

un ad ectiv fără grade de comparație și un ad ectiv la
superlativ absolut de inferioritate.

OBSERV!
E important să utilizăm o limbă rom nă corectă
Mă implic indiferent care ar conte tul comunicării noastre. Pe
rețelele de socializare sau în sala de clasă limba
a. itește următoarele comentarii de pe o rețea de rom nă e aceeași.
socializare referitoare la ocul O E E O A
O E E O . escrie le în caiet în formă corectă.
tiu să învăț
el mai fain oc. Mi s au făcut ranscrie în caiet următoarele enunțuri și notează cu o
oc ii din negri roșii de la at ta cifră de la 1 la unde înseamnă în totalitate adevărat și
calculator. 1 – foarte puțin adevărat gradul de adevăr al ecăruia.
Am descoperit c te lucruri cunoșteam de a despre
ad ectiv.
O E
Mi a fost ușor să învăț elemente noi datorită
conte tului de învățare construit în urul ocurilor
Eu zic că ai nevoie de lentile pe calculator.
fumuri pentru asta. imt că e nevoie să mai e ersez posibilitățile
combinatorii în diverse situații de comunicare.
art ader

ragii mei prieteni dragele

mele prietene nu pot înțelege
de ce stați ca niște copii zurli
pe calculator... Abilitățile propri
se dezvoltă c nd stăm afară cu
iața mea
e cărțile prietenii noștri nu între patru
pereți auri sau arginti doar cu
monștri azli. uați și voi o
carte pe care să o citiți și
vedeți acolo lumi foarte
e traordinare. ic și eu.

ăsați fraților cititul. ai să

ucăm un O. Acolo să
demonstrați că sunteți bunii
nu singuri cu o carte. ucătorii
cei incompetenți să stea de in
arbitri.

166 Lumea mea în limbajul emoțiilor

 E EME E E O E A OM U4
Numeralul (actualizare) tiu
umeralul este partea de vorbire e ibilă care
ata pentru ceva nou indică un număr sau ordinea obiectelor într un șir.
umeralul este de două feluri
Planeta Păm nt este o planetă specială. E pune c teva
motive care să susțină o astfel de a rmație după modelul cardinal c nd e primă un număr.
ordinal c nd e primă ordinea obiectelor într un
șir.
umeralele cardinale de la 1 la 10 sunt numerale
simple iar celelalte sunt compuse.
Atenție la numeralele și Acestea sunt
Start numerale cardinale
Citește, cu atenție, textul de mai jos. dacă apar în același conte t cu un alt numeral
Prin urmare cea de a șaptea
planetă a fost Păm ntul. dacă însoțesc unități de măsură

Păm ntul nu e o planetă

oarecare Are o sută unsprezece
regi fără să uităm bineînțeles
de regii negri șapte mii de
geogra nouă sute de mii de
oameni de afaceri șapte milioane și
umătate de bețivani și trei sute unsprezece milioane de
vanitoși – într un cuv nt vreo două miliarde de oameni
mari.
a să vă faceți o idee despre c t de mare e Păm ntul
vă voi spune că înainte să se inventeze electricitatea pe
tot cuprinsul celor șase continente trebuia să e
întreținută o adevărată armată care număra patru sute
șaizeci și două de mii cinci sute unsprezece lampagii.
Mai înt i venea r ndul lampagiilor din oua eelandă
și din Australia. Odată ce își aprindeau lampioanele
mergeau la culcare. Apoi se prindeau în dans lampagiii
din ina și iberia. Pe urmă și aceștia se strecurau în
culise. Atunci venea r ndul celor din usia și ndia. rmau
cei din Africa și Europa. Apoi cei din America de ud. upă
ei cei din America de ord. i niciodată nu greșeau
ordinea la intrarea în scenă. Era grandios.
Antoine de aint E up r
19 3 trad. oana ocolescu
denti că în te t numeralele și notează le în caiet într un
tabel asemănător cu cel de mai os.
umerale cardinale umerale ordinale
dacă apar alături de ad ectivul sau de
cuvintele
OBSERV!
oar primele două numerale cardinale și
compusele acestora își sc imbă forma după gen
.
oate numeralele ordinale își sc imbă forma după
gen. umeralele sunt
simple. elelalte sunt formate din două componente
numeralul cardinal
.
Integrez și creez
1. Precizează ce parte de vorbire reprezintă cuvintele
scrise colorat în enunțurile de mai os.
n asteroid a fost depistat de către cercetătorii
britanici.
Am ales un lansator și două lunete pentru aventura
care va urma.
n singur moment de neatenție a dus la ratarea
aterizării.
O navă îngri ită nu poate scăpată de sub control.
O reușită și două eșecuri constituie palmaresul său.
O să plouă pe planeta aceea
Am văzut o în poze de at tea ori înc t nu știu ce să
mai zic despre această planetă.

Lumea mea în limbajul emoțiilor 167

U4 E EME E E O E A OM

2. Aspecte normative. itește următoarea discuție de pe

un forum cu privire la vacanța de vară și transcrie corect om folosi sintagma sau
replicile în caiete. dar putem utiliza structurile

ecolele și data pot notate și cu cifre romane.

Pentru numerele mai mari dec t 19 care
determină un substantiv folosim prepoziția
.

3. maginează ți că Micul Prinț are nevoie de orarul

astrotrenului ce urmează să l ducă spre următoarea
călătorie. crie un te t de 0 60 de cuvinte în care să
precizezi c te curse sunt realizate zilnic și orele de sosire/
plecare ale acestui mi loc de transport.

4. maginează ți că Micul Prinț a uns pe Păm nt vizitează

locul în care s au pierdut numeralele
de pe coperțile cărților. aută pe internet titlurile acestora
și a ută l să le completeze cu numeralele care lipsesc. u
a utorul tău va putea să aleagă o carte pentru prietena
sa vulpea.
uigi Pirandello
o lle cormier
ules erne
Adina Popescu
arlo oldoni
a radbur
oan roșan

Mă implic
u toții cunoaștem cele șapte minuni ale lumii antice.
are ar putea cele șapte minuni ale lumii de azi
ealizează o listă a celor șapte minuni contemporane
despre care crezi că se va vorbi și peste 2000 de ani. Oferă
o usti care în c teva cuvinte.

tiu să învăț
Alege varianta pe care o consideri cea mai potrivită pentru
OBSERV!
parcursul tău de învățare și usti că ți opțiunea.
umeralele ordinale se pot scrie cu cifre romane Parcurg nd această lecție de actualizare
sau cu litere. a. mi am clari cat aspecte de care nu eram foarte
om spune . sigur/ă
nd substantivul determinat este de genul b. am descoperit lucruri pe care le reținusem greșit
feminin numeralul ordinal poate folosit at t c. am identi cat di cultăți în folosirea și scrierea
la feminin c t și la masculin . corectă a numeralului.

168 Lumea mea în limbajul emoțiilor


Descrierea unei emoții urnalul
ata pentru ceva nou
1. a. are dintre aștagurile1 de mai os pot
activității de scriere a unui urnal
#intimitate
secrete
b. e alte aștaguri ți s ar părea potrivite
2. u ții sau ai ținut vreodată un urnal
acă răspunsul tău este a rmativ
precizează motivul pentru care scrii în
urnal. acă răspunsul tău este
negativ menționează motivul
pentru care ți ar plăcea/nu ți ar
plăcea să ții un urnal.
3. Anumite activități impun adesea păstrarea unui urnal.
Asociază următoarele categorii cu usti carea potrivită de
a ține un urnal. Propune și alte e plicații.
REDACTARE U4
Start
Citește, cu atenție, textul de mai jos.
n ziua aceea încercam o neliniște stranie foarte
asociate asemănătoare cu felul în care oamenii trăiesc genul ăsta de
senzații. Ei își fac întotdeauna gri i cu privire la ceea ce
urmează să se înt mple. Eu însă într o zi c inească
g nduri emoții oarecare pot să zac ore în șir fără nicio problemă. ar în
acel moment eram neliniștit. Eram tulburat și îngri orat
povești agitat și zăpăcit. Mă înv rteam de colo colo nu reușeam să
îmi găsesc locul. u mi plăcea sentimentul ăsta
dar mi am dat seama că era posibil ca el să
reprezinte o etapă din progresul natural
al su etului meu în plină transfor
mare și m am străduit să accept
acea stare de fapt .
art tein
2008
trad. aura iobanu
ealizează în caiet sc ema de mai os complet nd o cu
e emple potrivite din te t.

arată etapele
descoperirilor.

Marinarii

notează g nduri
emoții stări atmosfera
epocii în care trăiesc.
Oa
OBSERV!
men ță
ii de știin Observarea și numirea unei emoții pot provoca
consemnează factorii anumite g nduri și comportamente.
care in uențează
bugetul și c eltuielile
anga ate. tiu
An
t re p rii Jurnalul este o scriere re e ivă realizată la
re n o
persoana în care se consemnează evenimente
raportează etapele
g nduri emoții și sentimente dintre cele mai diverse
călătoriei.
etc. . Acesta îl
a ută pe om să își țină ordine în g nduri să se e prime
Scr
i i to r i i cu acuratețe să păstreze clară amintirea unor
1
– s. n. semn gra c folosit pe rețelele sociale evenimente din viața sa să se cunoască mai bine și
înaintea unor cuvinte care permite căutarea unui anumit să și gestioneze corect relațiile cu ceilalți.
conținut/mesa .
Lumea mea în limbajul emoțiilor 169
U4 REDACTARE
Integrez și creez
oncentrează te asupra ta. onstruiește un urnal al
emoțiilor pe parcursul unei săptăm ni. Ai în vedere
componentele date.
otează în ecare zi emoțiile tale
Componenta 1
precum și ce elemente din realitate
sau din g ndurile tale le au generat. Asociază le
emoticoane imagini melodii poezii ș.a. u uita să scrii și
data la care faci aceste însemnări. Poți adăuga dacă simți
nevoia și o formulă de adresare ș.a. .
ii atent/ă la ceilalți otează și
Componenta 2
emoțiile celor cu care interacționezi
pornind de la comportamentele lor. ealizează o listă de
comportamente legate de emoțiile persoanelor cum se
comportă prietenii mei c nd le e frică c nd sunt
îngri orați fericiți triști ș.a. mparte emoțiile după
gesturile prietenilor.
Analizează în urnalul tău
Componenta 3
comportamentele generate de
emoții stabilește ce tipuri de comportamente sunt
catalogate drept nepotrivite de către ceilalți. nd apar
ele um reacționează ceilalți c nd se manifestă astfel
de comportamente unt locuri/medii în care te simți în
siguranță să îți arăți orice tip de emoție c iar și cea care
poate genera comportamente nepotrivite
ii pregătit/ă pentru o sc imbare
Componenta 4
Oferă ți sfaturi despre cum să
gestionezi mai bine emoțiile în viitor. Poți face acest
lucru în ecare zi sau doar la nalul urnalului.
Mă implic
ompletează ca temă pentru acasă cele două grile de
veri care not nd în dreptul ecărui reper Da sau Nu.
Formă tiparul textual descriptiv
Apar minimum patru elemente descrise elemente
ale cadrului senzații comportamente generate de
emoții .
Privitorul își sc imbă ung iul din care prezintă
cadrul.
Privitorul amintește evenimente/acțiuni fără să le
povestească.
unt folosite verbe la timpul imperfect și la
persoana .
Predomină substantivele și ad ectivele.
170 Lumea mea în limbajul emoțiilor
Conținutul tematic
e tul se concentrează asupra unui protagonist în
calitate de privitor al lumii.
Este descris cadrul în care se a ă privitorul ce
vede ce aude ce miroase.
unt numite minimum două emoții ale privitorului.
unt descrise senzațiile/comportamentele
generate de emoții.
Este prezentat minimum un g nd al privitorului.
Evoluez
Ești iubitor/iubitoare de animale
rezi că au și ele emoțiile lor
tudiază un animal al tău de
companie sau un altul și notează
cum i ai putea g ici emoțiile cum
se manifestă ce le a generat.
tiu să învăț
ompletează următoarele enunțuri în caiet astfel înc t să
reprezinte a rmații despre modalitatea în care ai învățat.
1. in aceste activități am reținut că urnalul ... .
2. el mai di cil la o activitate de redactare de te te
mi se pare ... .
AFLU MAI MULT!
nul dintre cele mai cunoscute urnale este cel al lui
amuel Pep s anga at în marina britanică. Pep s a
descris cu lu de amănunte în urnal viața sa pe
parcursul a 10 ani în intervalul 1660 1669. urnalul are
1 2 0 000 de cuvinte și este considerat una dintre cele
mai importante mărturii despre viața politică și
socială din secolul al lea în Marea ritanie.
criitorul Andr ide a ținut urnal timp de 60 de ani
peste un milion de cuvinte în care a notat o mulțime
de meditații g nduri impresii evenimente foarte
importante pentru înțelegerea personalității sale.
el mai cunoscut urnal scris în om nia este cel al
lui Mi ail ebastian. urnalul se întinde din 193
p nă în 19 . uprinde și detalii despre viața intimă
a scriitorului dar și observații e traordinare despre
om nia interbelică.

Cu intele și emoțiile i arul e licati
ata pentru ceva nou
ealizează o listă de cinci lucruri pe care ai dori să le știe
părinții tăi despre tine la v rsta de 12 ani după modelul
Start
Citește, cu atenție, textul de mai jos.
uvintele sunt un mi loc foarte puternic de comunicare
a iubirii. uvintele afectuoase și tandre cuvintele de
laudă și de încura are cuvintele prin care dăm un sfat
toate spun țin la tine . Aceste cuvinte sunt ca un balsam
pentru su et sunt rana afectivă a copilului care i
alimentează sentimentul securității emoționale și pe cel
al valorii de sine. eși asemenea cuvinte se spun cu
ușurință ele nu se uită prea cur nd. opilul trage foloase
de pe urma acestor cuvinte de încura are o viață întreagă.
Pe de altă parte însă vorbele tăioase care dovedesc
diverse frustrări pot dăuna stimei de sine a copilului și
pot arunca îndoieli asupra capacităților sale. opiii sunt
convinși că noi credem sincer ceea ce le spunem. ec iul
proverb ebraic răm ne perfect valabil n voia limbii este
viața și moartea .
ar apman oss ampbell
1997
trad. rina Margareta istor
1. otează în caiet elementele pe care le consideri
importante la o primă lectură. nde sunt acestea situate în
interiorul te tului
REDACTARE U4
2. ecitește te tul și lucrează cu acesta conform
instrucțiunilor metodei E
notează  în dreptul informațiilor care îți con rmă
ceea ce știai
pune ‒ în dreptul informațiilor care îți contrazic
ceea ce știai
pune + în dreptul informațiilor care sunt noi pentru
tine
semnalează cu ? acele informații care necesită
lămuriri suplimentare/documentare.
3. ecunoști la nalul celei de a doua lecturi tiparul
te tual învățat în clasa a a A ută te de întrebările de
mai os
a. ine poate destinatarul acestui te t ndiciu
citește te tul scris pe coperta cărții.
O carte pentru părinți, de care
se vor bucura copiii!
b. are este subiectul acestui te t
c. are este scopul unui astfel de te t n a utorul tău
îți oferim un fragment din introducerea cărții
n volumul de față vom discuta toate cele cinci
limba e ale copiilor și vă vom a uta să stabiliți care
sunt limba ele primare prin care copilul dvs. vă
percepe afecțiunea ... . Această carte din care puteți
învăța cum să vă iubiți copilul conține o serie
întreagă de sugestii pentru a vă a uta să deveniți un
bun părinte. .
Lumea mea în limbajul emoțiilor 171
U4 REDACTARE

tiu d. ompletează în caiet e trăg nd informații din al

treilea enunț al primului paragraf cele patru căsuțe
e tul e plicativ este asociat cu următoarele de mai os.
întrebări menite să evidențieze speci cul te tului
e este e plicat Aceste cuvinte sunt și .
e către cine este e plicat
Aceste cuvinte alimentează și .
um este e plicat
e. e conține ecare alineat are este relația dintre
e ce este nevoie de această e plicație
primul enunț al unui alineat și următoarele
Acest tip de te t se regăsește în te te științi ce
f. n interiorul te tului apar cuvinte/formule care
manuale instrucțiuni diverse ș.a.
a ută la organizarea propriu zisă a ideilor și la
Pentru a facilita înțelegerea te tului un autor de
organizarea e punerii de idei în cadrul te tului.
te t e plicativ organizează cu atenție informațiile.
denti că în te tul suport conectorii pe de altă
Pentru a organiza e punerea ideilor în paragrafe parte și deși . e e primă aceștia e idei sunt
pot folosite cuvinte/formule precum puse în relație prin intermediul lor

ș.a. 2. a. ndire critică. Transpunerea unei idei într-un

organizator grafic. ecitește cu atenție te tul și
n interiorul paragrafelor pot apărea în funcție de
completează următoarele organizatoare gra ce care
relația dintre ideile e primate cuvinte/formule care
evidențiază două modalități de organizare a conținutului
introduc dezvoltarea unei idei
dintr un te t e plicativ.

ș.a.
autorul învață
au rol de e empli care ... copilul
ș.a.
au rolul de a prezenta o opoziție

ș.a.
Pentru a marca implicarea în discurs autorul poate
orbe tăioase ...
alege și adresarea directă către cititor prin verbe și
pronume de persoana a a singular sau plural
vocative sau imperative. cuvinte de laudă ...
și de încura are
Integrez și creez
b. ormulează ideile desprinse din te t complet nd
1. Analiza modelului. nvață să redactezi un te t e plicativ
enunțurile de mai os.
folosind te nica modelului. Observă cum sunt organizate
Autorul te tului învață
informațiile în te tul suport apoi rezolvă următoarele
pentru ca el la r ndul lui
cerințe.
să învețe copilul.
a. Oferă un subtitlu acestui fragment de te t. E plică
Atunci c nd părintele
modalitatea în care l ai ales.
folosește vorbe tăioase
b. a c te tipuri de cuvinte se face referire în te t
copilul .
c. e rol are enumerația uvintele afectuoase și
Atunci c nd părintele
tandre cuvintele de laudă și de încura are
folosește cuvinte de laudă
cuvintele prin care dăm un sfat
și de încura are copilul .

172 Lumea mea în limbajul emoțiilor

 REDACTARE U4
3. Lucrează cu textul. ompletează tabelul cu fragmente Pași în planificare
din te tul de mai os țin nd cont de indicațiile din capul a. Pune sau în dreptul următoarelor enunțuri
tabelului. pentru a stabili trăsăturile te tului e plicativ
u te tul acesta trebuie să a ut pe cineva să
eoarece copiii mici își dezvoltă treptat capacitatea înțeleagă ceva.
de a folosi cuvintele și ideile ei nu vor ști întotdeauna ce Atunci c nd scriu trebuie să am în vedere nevoia de
înțelegem noi prin cuvintele pe care le folosim nici măcar a ști a celui căruia îi este destinat te tul.
atunci c nd le spunem te iubesc . ubirea este o idee rebuie ca te tul să e concentrat pe autor pe mine
abstractă. Ei nu pot vedea iubirea așa cum văd o ucărie nu pe subiectul lui.
sau o carte. um copiii au tendința să g ndească în b. E trage din lista de mai os cuvintele potrivite
termeni foarte concreți trebuie să i a utăm să înțeleagă subiectului tău.
ce vrem să spunem atunci c nd ne e primăm iubirea. copil părinte educație iubire nevoie plăcere
uvintele te iubesc au o mai mare greutate atunci c nd e traterestru gr u rtie primărie
copilul le poate asocia unor sentimente de afecțiune care
c. tabilește după modelul învățat mai sus ce va cuprinde
presupun adesea apropierea zică. e e emplu atunci
prima propoziție a ecărui alineat. eține că aceasta
c nd îi citiți copilului înainte de culcare țineți l c t mai
trebuie să e o sinteză a ideii principale din alineat.
aproape mai ales atunci c nd se înt mplă ceva în poveste
d. ecide modalitatea în care vei dezvolta pentru ecare
care îl determină să se simtă plin de căldură și iubire
alineat ideea inițială în cel puțin alte două enunțuri
atunci îi puteți spune ușor te iubesc dragostea mea .
e plic nd ideea prin oferire de detalii prin
e empli care.
Precizarea Explicarea ei e. ii atent/ă la utilizarea unor conectori e plicativi
informației pe înțelesul ferirea de soluții ș.a. a unor conectori logici de tip
științifice/ părinților și practice cauză efect ș.a. sau a unor formule
a stării de fapt exemplificarea de e empli care ș.a. .
f. olosește mai ales prezentul verbelor pentru că îți
permite să abordezi subiectul într o manieră generală.
g. Alege două modalități prin care să
4. Redactează. ragmentul de la începutul te tului te adresezi cititorului tău.
vorbește de un limba al iubirii la copii cărții – de . electează din e ercițiile de
e istența a cinci limba e în total. electează unul dintre mai sus sau din baga ul tău de
limba ele iubirii din ciorc ine și pregătește sc ema unui cunoștințe formule care
te t e plicativ în trei paragrafe pe care ulterior îl vei organizează ideile în interiorul
redacta țin nd cont de pașii de pe coloana a doua. paragrafelor sau e punerea
ideilor de a lungul întregului
te t.

Mă implic
a. feră spre lectură. Odată redactat te tul e plicativ
despre limba ul iubirii ales de tine oferă l spre lectură
unui adult cu care interacționezi foarte mult părinte
bunic profesor tutore etc. .

b. bține impresii. eri că ce a înțeles adultul din te t

conform unei sc eme de înțelegere a te tului e plicativ
pe care o vei construi tu la alegere după unul dintre
modelele de mai sus E organizarea ideilor în
organizatori gra ci .
Lumea mea în limbajul emoțiilor 173
U4 INTERCULTURALITATE
ărbători tra iționale e rimă ară
ata pentru ceva nou
Privește cu atenție imaginea de mai os și completează
enunțurile următoare în caiet.
1. acă aș preda limba și literatura rom nă aș considera
că elementele cele mai importante ale picturii sunt ... .
2. acă aș preda religie aș asocia imaginea cu
sărbătoarea ... .
3. acă aș preda educație plastică aș analiza ecare
culoare folosită și aș aprecia că ... .
4. acă aș preda geogra e aș observa că anotimpul
surprins este ... iar spațiul redat vizează mediul ... .
5. acă aș preda o limbă străină aș ști că urarea
speci că sărbătorii ilustrate este ... .
6. acă aș diriginte/dirigintă l aș invita pe pictorul
eorg e iobanu și l aș întreba ...
eorg e iobanu
artmar .ro
Start
Petra, elevă în clasa a VI-a la Colegiul ațional Mi ai
Viteazul din Slobozia, a acceptat să dezvăluie o parte din
jurnalul său. Citește-i și tu însemnările.
Puiești 27 februarie 2022
iua a început cu o teribilă ceartă cu mama. a ecare
sf rșit de săptăm nă avem aceeași discuție eu nu vreau la
țară ea îi dă înainte c t de mult îi bucură pe bunici vizitele
noastre eu vreau să răm n în lobozia să mă văd cu fetele și
să mergem la mall ea nu poate să mă lase singură în oraș. Of
t o invidiez pe aria unica ei locuiește la c teva blocuri
distanță deci a scăpat de corvoada asta.
174 Lumea mea în limbajul emoțiilor
n sf rșit nu despre asta voiam să vorbesc. e cum am
a uns în sat am observat ceva ciudat oamenii adunau
crengile uscate ale copacilor și înălțau un soi de căpițe pe
care mai puneau și cauciucuri uzate. unica prepara tot felul
de m ncăruri ca și c nd am sărbătorit ceva. nd am
întrebat o ce se înt mplă mi a spus că duminică este ăsata
ecului adică ultima zi în care mai putem m nca de dulce
indcă intrăm în Postul Paștelui. Așa că la treabă Am a utat o
să facă plăcinta cu br nză și cu sta de și c nd totul a fost
gata am spălat bine vasele cu leșie1 am folosit mănuși ca
să e curate. Pe urmă le am urcat în pod și le am dat os pe
celelalte în care se gătea m ncare de post. eara am mers să
mă înt lnesc cu Maria prietena mea. Ea mi a spus despre
focuri despre glume despre c ntece și ore. Practic în acea
noapte nu se dormea. nd s a înnoptat am dat foc și noi
grămezii de crengi uscate și de paie din fața porții noastre.
Am sărit cu Maria strig nd c t ne ținea gura Alimori Alimori
pentru alungarea spiritelor rele. Am mers apoi cu bunica și
cu mama în cimitir ca să aprindem candele la mormintele
celor duși și să dăm de pomană. Maria m a luat și m a dus
să mi arate focul cel mare din vatra satului.
Poate era mai bine să nu mers Atunci nu s ar înt mplat
nimic și eram liniștită. Acum nu știu ce ar trebui să fac. unt
tare agitată. Parcă nu mai sunt eu. Parcă nu îmi mai găsesc
locul. Mai bine să nu mă g ndesc. șor de zis ai ce drăguț
era nalt blond cu oc i albaștri. au erau verzi u îmi pot
da seama. Era întuneric și doar din c nd în c nd puteam să îi
văd fața la lumina focului. mi amintesc în sc imb vocea lui
limpede caldă cea mai frumoasă voce din lume. nd mi a
întins m na ca să facem cunoștință și i am auzit numele
Petru am înțepenit. ine a zis că nu e istă coincidențe e
aseară și p nă acum tot visez cu oc ii desc iși. E în clasa a
a și vrea să vină în lobozia la liceu. E foarte bun la mate
și a citit mai mult dec t mine. ine ar crezut că la țară se
face școală și e istă elevi așa buni și frumoși
1. e emoții trăiește Petra pe parcursul zilei Motivează ți
răspunsul cu e emple din te t.
2. Lucrați în perec i. Petra este nemulțumită că mama o
obligă să meargă la țară. otați într o diagramă Venn asemă
nările și deosebirile dintre viața de la țară și cea de la oraș.
iața la țară iața la oraș
Asemănări
1
– s. f. soluție folosită la spălatul rufelor în diverse procese
industriale etc.

3. n notațiile sale Petra amintește de o sărbătoare la care
asistă . ranscrie trei obiceiuri legate de
această sărbătoare pe care le descrie Petra în urnalul ei.
tiu
Primăvara aduce în comunitățile umane motive
diverse de sărbătoare. ie este celebrată legătura
dintre natură și viața spirituală e renașterea naturii
constituie un prile de sc imbare a lumii.
Lăsata Secului marc ează pentru creștini ultima zi
în care se mai poate m nca carne sau orice
produs provenit de la animale înainte de începerea
unui post.
Postul Paștelui este cel mai lung și durează 0 de
zile la care se adaugă ăptăm na Patimilor. e aceea
în ultima duminică înaintea postului membrii familiei
se adună pentru a se înfrupta din produsele care vor
interzise pe parcursul lui. teva dintre tradițiile
asociate acestei sărbători păstrate și astăzi sunt
a. baterea alviței în anumite zone din sudul țării
femeile prepară alvița în casă apoi o leagă cu o
ață și o at rnă de un cui din tavan. opiii
încearcă să muște din ea fără să oprească
pendularea aței av nd m inile legate la spate
b. îndulcirea soacrelor în această zi nurorile
prepară plăcintă cu br nză dulce pe care o oferă
soacrelor pentru ca relațiile să e dulci în
timpul Postului Mare
c. sărbătoarea cucilor cucii sunt ăcăi care poartă
fuste mascați cu o glugă realizată din p nză de
c nepă cu tot felul de motive ornamentale.
Aceștia țin un clopot în spate și un băț cu care
încearcă să atingă trecătorii. e crede că omul care
nu va lovit de cuci nu va sănătos în acel an.
Adaptare după im. l. Marian
n lume în această perioadă au loc carnavaluri
it. . ele mai cunoscute sunt
și . Acestea
celebrează trecerea de la iarnă la primăvară o perioadă
în care totul este posibil în care nu mai e istă săraci
sau bogați căci măștile le oferă participanților această
iluzie.
n lumea musulmană e istă a rez adică
celebrată pe 21 martie c nd se vopsesc ouă și se
INTERCULTURALITATE U4
consideră că p nă nu cade coa a de ou pe păm nt nu
vine primăvara. a fel ca la creștini la masă se adună
toți membrii familiei și se consumă bucate alese. opiii
merg cu colindul ca să vestească primăvara purt nd în
m ini crenguțe de care sunt legate batiste sau baticuri.
Evreii sărbătoresc la începutul primăverii Tu is vat
adică . a această sărbătoare se
consumă fructele copacilor care cresc în srael se recită
poezii se c ntă și se beau patru pa are cu vin. ot în
această zi copiii trebuie să planteze un copac.
Integrez și creez
Lucrați în ec ipe. nul dintre obiceiurile surprinse de
Petra este acela al focurilor puri catoare. redeți că acest
obicei ar trebui păstrat Organizați o discuție av nd în
vedere etapele de mai os.
a. mpărțiți vă în două ec ipe în funcție de răspunsul
la întrebarea de mai sus. esemnați un elev care să
e udecător.
b. ăutați informații care să vă a ute în susținerea
punctului de vedere.
c. udecătorul se va așeza la catedră. n membru din
ecare ec ipă va susține punctul de vedere.
d. a nal udecătorul va desemna ec ipa c știgătoare
motiv nd clasarea concurenților.
Evoluez
1. Proiect. Alege unul dintre obiceiurile sau sărbătorile
numite/prezentate la secțiunea . aută mai multe
informații despre acesta/aceasta și realizează o
prezentare. Poți desena realiza un cola sau folosi diferite
aplicații Po erPoint anva Animoto etc. .
2. Proiect. ucrați în ec ipe de patru cinci elevi. Alegeți
una dintre etniile conlocuitoare
etc. și căutați
informații despre felurile
de m ncare pe care le
consumă la o sărbă
toare tradițională.
ealizați un caiet cu
rețete. Preparați le
c iar cu a utorul unui
adult pe unele dintre ele.
Lumea mea în limbajul emoțiilor 175
U4 RECAPITULARE

Citește, cu atenție, cele două texte, apoi rezolvă cerințele în caiet.

Textul 1 1. otează două cuvinte din c mpul semantic al

n grădina casei mele e copacul valori c nd te tul 1.
are c ntă și pe frunze și pe v nt 2. Alege varianta corectă de răspuns.
are știe tot ce mi place și ce simt ersurile n grădina casei mele e copacul ... / are mi
are știe c ntecul ce n g nd îl c nt. spune să mi țin fruntea dreaptă tot mereu subliniază
a. timiditatea copacului c. modestia copacului
n grădina casei mele e copacul b. înălțimea copacului d. demnitatea copacului.
are mi spune să u m ndru cum e el
3. Alege varianta corectă de răspuns.
are mi spune să mi țin fruntea dreaptă tot mereu
opacul din te tul în versuri devine un simbol pentru
ie ploaie e soare e nori
a. grădină c. ința umană
ot ca el.
b. paznicul grădinii d. dușmani.

opacul demn se nalță în grădina mea 4. Alege varianta corectă de răspuns.

ncărcat de roade și de noapte grea n zilele calde apa se topește ceea ce duce la
Au încercat dușmani să l culce la păm nt a. declanșarea celui de al șaselea simț
și să l știe ngenunc iat. ... b. apariția frunzelor
c. prezența unui miracol
Ovidiu umitru
d. în orirea ierburilor.
Textul 2

ăderea frunzelor toamna și regenerarea primăvara

sunt fenomene naturale în pădurile din regiunile noastre.
nsă la o privire mai atentă procesul se dovedește un
mare miracol pentru că arborii au nevoie mai ales de un
al șaselea simț – cel al timpului. e unde știu ei că vine
din nou iarna sau că temperaturile crescute nu sunt doar
un scurt intermezzo1 ci anunță venirea primăverii 5. otează în dreptul ecărui enunț pentru a stabili
ă zilele calde sunt declanșatorul producției de frunze dacă este adevărat sau fals baz ndu te pe informațiile
pare logic pentru că acum apa îng ețată din trunc i se din cele două te te.
topește și poate curge din nou. n mod surprinzător copacii
Enunțul Adevărat Fals
înmuguresc cu at t mai repede cu c t iarna a fost mai grea.
... u c t e mai cald anotimpul rece cu at t înfrunzesc mai n te tul 1 copacul este
greu fagii iar asta pare ilogic la prima vedere. Pentru că personi cat.
multe alte plante de e emplu ierburile devin active încă Măsura primului vers din te tul 1
din ianuarie unele încep c iar să în orească așa cum o este de 11 silabe.
dovedesc at tea titluri de senzație din presă. e poate ca
Privitorul din te tul 1 se identi că
arborii să nu reușească să se odi nească su cient de bine cu arborele.
în lipsa temperaturilor geroase și astfel primăvara să
reintre mai greu în rutină Miracolul la care se referă
articolul este că arborii percep
Peter o lleben
sc imbarea anotimpurilor.
201
opacii sunt afectați de iernile
mai puțin friguroase.

iarele prezintă plante care

înverzesc în februarie.
1
– s. n. aici pauză.

176 Lumea mea în limbajul emoțiilor


6. ranscrie din te tul 1 un epitet și o enumerație.
7. Prezintă elementul care apare în ambele te te și
e trage un citat semni cativ din ecare te t.
8. rezi că e istă asemănări între copaci și oameni crie
un te t de minimum 100 de cuvinte în care să răspunzi la
această întrebare raport ndu te la te tul 1.
RECAPITULARE U4
15. onstruiește un enunț în care să apară at t un ad ectiv
propriu zis c t și un numeral ordinal.
16. ncercuiește forma corectă a cuvintelor din te tul
următor reprezent nd mesa ul unei iubitoare de natură
pentru prietenele sale.

9. Alege varianta corectă de răspuns. Dragele/Dragile optspre ece/

unt corect despărțite în silabe ad ectivele din seria optispre ece
a. în g eț a te ger oa se cenușiile/cenușiele
b. în g eț a te ge ro a se globiii/ blobii
c. în g e ța te ger oase
d. în g e ța te ge roa se.
doi/
10. Alege varianta corectă de răspuns. două
eria care conține doar ad ective provenite din verb la
participiu este propriii/proprii
a. mai atentă crescute c. active geroase
b. îng ețată su cient d. îng ețată crescute .
11. Alege varianta corectă de răspuns. 17. Alege o specie de arbore care îți place. aută informații
uv ntul un este numeral cardinal în enunțul despre aceasta și folosind tiparul e plicativ scrie un te t
a. Am tăiat un copac din grădina bunicului. de minimum 1 0 de cuvinte în care să prezinți trăsăturile
b. Pădurarul a plantat un brad și doi arțari în fața cele mai importante ale copacului ales. e poți referi la
casei sale. mediul în care trăiește
c. n ste ar secular a fost tăiat iar altul i a luat locul. părțile componente
d. Arborii au nevoie de un al șaselea simț cel al felul în care se rănește etc.
timpului .
12. Alege varianta corectă de răspuns.
umeralul cardinal este corect folosit în enunțul
a. au înc eiat cele doisprezece ore de incubație.
b. a ora doi lumina soarelui m ng ia crengile
copacilor înverziți.
c. Pomului din fața casei i au fost necesari
patrusprezece ani ca să în orească.
d. upă șaisprezece ani pădurea de la marginea
satului a redevenit locul de refugiu al copiilor.
13. electează din fragmentul evidențiat în te tul 2 trei
ad ective și precizează pentru ecare cazul.
tiu să învăț
Autoevaluare. ompletează următoarele enunțuri în caiet
Adjectivul selectat Cazul adjectivului selectat
așa înc t să reprezinte a rmații despre lecțiile din această
unitate.
rei elemente pe care le am învățat pe parcursul
14. Alcătuiește o propoziție în care cuv ntul cu funcție unității sunt .
sintactică de atribut ad ectival în enunțul u c t e mai Pe parcursul unității am înt mpinat următoarele
cald anotimpul rece cu at t înfrunzesc mai greu fagii iar di cultăți .
asta pare ilogic ... . să e nume predicativ. el mai interesant în această unitate mi s a părut .
Lumea mea în limbajul emoțiilor 177
U4 EVALUARE
Timpul de lucru este de 50 de minute.
Citește, cu atenție, textul, apoi rezolvă cerințele.
in somnul orb de noapte ntunecoasă
e unde au stat departe de frumos
e reîntorc livezile acasă
n roc ii în orite p nă os.
E primăvară iarăși primăvară
Pe ecare margini de făgaș1
și scot strămoșii degetele afară
e g iocei de crini de toporași.
e simte iarăși mirosul c mpiei
in nou aruncă soarele po ar
a c ntecul înalt al cioc rliei
es roadele cu capetele afar .
Aruncă ziua peste tot cu vrăbii
n codri cucii iară au năvălit
e bat cu g tul păsările n săbii
i glasurile și dau la ascuțit.
irgil arianopol
SUBIECTUL I
1. ranscrie două cuvinte folosite cu sens gurat. 6 puncte
2. Alege varianta corectă de răspuns.
ema te ului este
a. primăvara b. strămoșii c. natura
3. Alege varianta corectă de răspuns. 6 puncte
ltima strofă e primă
a. bucuria manifestată prin c ntecul păsărilor
b. reîntoarcerea păsărilor migratoare
c. apariția vrăbiilor și a cucilor
d. cearta păsărilor.
4. otează în dreptul ecărui enunț pentru a stabili dacă
este adevărat A sau fals F baz ndu te pe informațiile din
te tul dat. 8 puncte
Enunțul
n versul e reîntorc livezile acasă
e istă o personi care.
ima poeziei este îmbrățișată.
Măsura versurilor din prima strofă este de
11 silabe.
1 trofa
– s.cu
n. patru
urmă adversuri se numește
ncă săpată de șuvoaielecatrenă.
apelor.
178 Lumea mea în limbajul emoțiilor
Se acordă 10 puncte din oficiu.
5. umește tiparul te tual prezent în poezie. 6 puncte
6. nterpretează în cel puțin 30 de cuvinte o gură de stil
identi cată în te tul dat. 8 puncte
7. are este emoția transmisă de poezia lui irgil arianopol
Motivează ți răspunsul în 30 0 de cuvinte. 8 puncte
8. a. ndică gradul de comparație la care se a ă ad ectivul din
următoarele versuri a c ntecul înalt al cioc rliei / es
roadele cu capetele afar . . 3 puncte
b. onstruiește un enunț în care ad ectivul identi cat să e
la alt grad de comparație pe care îl vei preciza. 3 puncte
9. onstruiește un enunț în care să îți e primi preferința
pentru un tip de oare preciz nd o
caracteristică a acesteia printr un ad ectiv cu funcția
sintactică de atribut ad ectival. 6 puncte
10. ompletează spațiile punctate din te tul de mai os
reprezent nd g ndurile unui iubitor al naturii cu forma
corectă a cuvintelor scrise între paranteze. 10 puncte
1931
mi place primăvara indcă norii sau
70 DE PUNCTE se strecoară printre cei
form nd plural cu cel puțin cu
litere capete.
6 puncte
SU IECTUL AL II LEA 20 E PU CTE
d. c ntecul.
n vacanță ai vizitat niște locuri minunate.
crie o pagină de urnal de cel puțin 100 de cuvinte în care
să redai emoțiile pe care ți le a trezit unul dintre locurile
vizitate incluz nd o secvență descriptivă. ata redactării
urnalului este 19 aprilie 202 . n elaborarea compunerii
este indicat
să incluzi data și anul
să ai un conținut adecvat cerinței
să incluzi o secvență descriptivă
să respecți normele de ortogra e și de
punctuație
A F să scrii lizibil și să așezi corect te tul în pagină.
 U5
Lumea are buton on/off
Lumea mea înt lnește cunoașterea: Elemente de construcție a comunicării:
Online Lume Opinie Acord Dezacord Adverbul inta ă. ecapitulare
Conexiune Podcast Claritate Respect Redactare: e tul narativ descriptiv
Vorbim pe rând Pericolele internetului tiri false Elemente au iliare în scriere Pasa e descriptive
um să faci un oc Persona e îndrăgite Modele Redactare cu stil
Pictură logger Interculturalitate: Modele promovate în
Lectură: Textul nonliterar e tul argumentativ literatură și în alte arte
trategii de lectură a te tului literar Recapitulare
Comunicare orală: omunicarea e cientă Evaluare
icția Ascultarea activă
179
U5 LECTURĂ

Radu Parasc ivescu Click. Textul argumentativ

n. 1960
ata pentru ceva nou
1. Joc. Adunați vă cu toții în mi locul clasei. tabiliți două locuri opuse în clasă unul pe
care îl numiți A O și altul – E A O . Profesorul va citi pe r nd propozițiile de mai
os iar voi trebuie să vă deplasați repede e pe locul numit A O e pe cel numit
E A O . Pentru ecare situație numărați c ți dintre voi ați ales o parte sau pe cealaltă
și completați c te un organizator gra c urm nd modelul de mai os.
E mai bine să îți faci cumpărăturile online.
E mai bine să te informezi de pe rețele sociale.

Este scriitor redactor

de carte traducător și
publicist. A scris
numeroase volume
ezacord: 50
dintre care cele mai
(13 elevi)
recente sunt Omul
Acord: 50
(13 elevi)
tata
Acul de aur

.
este
un te t inedit.

2. O celebră a rmație a scriitorului francez onor de alzac

1799 18 0 este eul la care se înc ină toți este banul . a ce crezi
Totul la
că se referă scriitorul prin această a rmație ine ar putea un click distanță
considerat zeul lumii de azi Poți folosi drept spri in cuvintele de
mai os.

Card Facebook Avion

omerț online eleviziune

3. Probabil ai auzit multe reclame ce se înc eie cu sloganul din

imaginea alăturată. a ce se referă acesta

4. itește cu atenție te tul de adu Parasc ivescu.

180 Lumea are buton on/off


Text de bază
Glorie zeului Click
de Radu Paraschivescu
ă ne limpezim termenii cetățeni și cetățene ca să nu
încurcăm borcanele. loaba1 nu e sora globului. ar globa
lizarea nu înseamnă triumful gloabei asupra animalului
zdravăn. lobalizarea despre care se tot vorbește de
două trei decenii încoace înseamnă că acest glob
păm ntesc pe care l vedem ca ucărioară cu mult albastru
prin librării e al tuturor. Al englezului și al c ilianului al
bulgarului și al grecului al americanului și al vietnamezului.
n persona din a lui rancis odgson
urnett spune că lumea e o portocală și că trebuie
împărțită astfel înc t să a ungă pentru toată lumea oric t
de ascuțit cuțitul care o taie și oric t de mici feliile.
lobalizarea adică dilatarea științi co fantastică a
portocalei cam tot așa ceva înseamnă. ar vestea bună e
alta. i vine de aici de aproape din prezentul ăsta care ne
v ie pe la urec i. atalogul zeilor e de la o vreme
încoace mai bogat cu un membru. E vorba de zeul
știrii fulger sau trăsnet zeul tastei fermecate zeul
comutării de pe un meridian pe altul de pe un continent
pe altul de pe noapte pe zi de
LECTURĂ U5
pe terenul de golf în sala de operație și de pe pla ă în
catedrală. l c eamă lic pe zeul nostru și are mai mulți
supuși dec t tot Olimpul la un loc. ar accesul nostru la
portocala globală este la c eremul acestuia.
Mai înt i de toate e bine să știm că lumea zeului lic
e plină de ciudățenii și de contradicții. e e emplu
motorul lui de căutare e mai puternic dec t orice motor
de mașină. Pe de altă parte starea lui civilă trezește
discuții și alimentează b rfe. Mai pe șleau spus fără să
țină seama de e emplul de delitate al lui eus care are
o singură soață pe era zeul lic întreține mai multe
soții ecare cu luminile și cu umbrele ei. na e
uriozitatea mereu cu oc ii la ainele la obiceiurile și la
cusururile celorlalți. Alta e Pseudoștirea2 care circulă
însoțită de un alai de semne ale e clamării și de cuvinte
care zăngăne strident incredibil șoc fără precedent
cumplit . A treia soție e Minciuna care nu mai stă cu
regele la masă cum învățaserăm de la poet. Acum invită
ea pe cine poftește indcă știe că soțului îi plac
reng iurile3 și glumele e ele și de două parale. rebuie
spus de dragul adevărului istoric că a e istat și o soție pe
nume nformația surg iunită4 însă de zeul lic după un
complot mișelesc al celorlalte soții.
Astfel fără să ne dăm seama zeul lic slăvit e i
numele a intrat și în viețile noastre. Asta tot n ar nimic
dar a a uns să ni le controleze și să ni le decidă. Pe
vremuri c nd oamenii nu puteau vorbi dintr un
oraș în altul sau dintr o emisferă în alta fără
telefon și nu și puteau trimite scrisori
care a ungeau la destinație într o
secundă e ista ceva care se c ema
loz în plic. ozurile erau niște mici
bilete sigilate și împăturite dintre
care unele – destul de puține – îți
aduceau niște bani at ta c t
scria pe ele după ce le
desfăceai .
VOCABULAR/NOTE
1
– s. f. cal slab,
prăpădit (și bătrân).
2
– știre falsă.
3
– s. n. farsă.
4
– vb. a deporta,
a exila.
5
– adj. de mișel;
ticălos, netrebnic.
Lumea are buton on/off 181
U5 LECTURĂ
Acum suntem în lumea lozului în lic adică a unei lumi
în care dai clic pe niște cuvinte și a i ceva. el puțin asta
crezi. e multe ori însă acel ceva e foarte departe de ceea
ce aștepți ceea ce înseamnă că ți s a întins o momeală
din care ai mușcat ca o știucă pofticioasă ce te a i. oar
nu se c eamă degeaba 6
. plantate peste tot și li se spune în fel și c ip. nele sunt
Pe de altă parte teribil de pestriță și de stranie cum e
lumea din urul nostru are un avanta uriaș o putem croi
după cum ne place. O facem tot cu a utorul zeului lic
care dacă știi să l iei e dispus să se dea os de pe tronul
virtual și să ți e de folos. otul în lumea asta e la un clic
distanță ai două. ți poți mobila ziua în feluri la care
altădată visau doar scriitorii de . a 10 și un sfert poți să
te plimbi prin ibrar of ongress la 11 te îng esui la
ontana di revi la 12 participi la o gală roc la Melbourne.
Lumea e armonica7 ta personală – poți s o desc izi și s o
str ngi în orice moment. u spri inul zeului lic ecare
dintre noi e un minizeu fericit. iindcă e liber să lumineze
doar ce i place și să lase restul în întuneric. rei să citești
te te pe un blog lic și se rezolvă. rei să vezi imagini
din uala umpur noaptea lic și se rezolvă. rei să
asculți un podcast în care se vorbește despre muzica
barocului8 brazilian lic și se rezolvă. rei să știi cum
trăiau culegătorii de perle de acum două sute de ani
lic și se rezolvă. Evantaiul cunoașterii răcorește toate
frunțile iar timpul pare des ințat. Ești simultan aici în
apartamentul tău din ibiu ași sau imișoara și în
bisericile pictate din străvec ime. au în peștera de la
Pec Merle. au la premiera . acă persona ul lui
i aprio se credea stăp nul lumii cu brațele desfăcute la
prora9 de bună seamă că ai toate motivele să
te simți la fel. umea e a ta în forma pe care o dorești. Ai
o alon ă10 at t de mare înc t ești în stare să atingi cu un
182 Lumea are buton on/off
simplu omagiu adus zeului lic v rful unui zg rie nori
emblema de pe tricoul lui Mbapp sau merele din rădina
esperidelor.
ar mai e ceva. nd lucrurile arată prea frumos ca să
e adevărate trebuie să i atent la capcane. Ele sunt
scorneli care tot cu spri inul zeului lic se împrăștie în
lume ca incendiul prin pădure. umea s a obișnuit să le
numească 11
ca să nu le spună non știri minciuni
gogoși sau invenții. eninul lor se prelinge ca de pe colții
viperei în su ete și în minți. ine bine și um te bați cu
o asemenea arătare um o răpui
Prin urmare lumea asta portocală sau ce alt fruct o
e imensă tentantă și c iar foarte accesibilă pentru noi
datorită zeului lic . a o asemenea provocare trebuie să
ai și instrumente potrivite n buzunar. el mai sigur aliat e
propriul tău discernăm nt adică felul în care pătrunzi în
cotloanele realității și înțelegi totul așa cum trebuie.
Pentru asta e nevoie de e periențe formatoare de studiu
și de repere. Acestea din urmă sunt prietenul care nu
trădează părintele care nu duce cu ză ărelul ziaristul
care lucrează în temeiul adevărului profesorul care face
din tine un om de năde de. e unul singur poți să ai succes
doar dacă ești genial. acă nu ai nevoie de mortarul12
relațiilor cu ceilalți de încrederea lor pe care s o
răsplătești cu încrederea ta. ucrul ăsta e valabil de
ecare dată c nd slăvitul zeu lic îți ține calea și te îmbie
la aventură. E bine de știut că aventura în afara adevărului
e un eșec care poate să ți reteze aripile și astfel să ți
interzică zborul în lume.
VOCABULAR/NOTE
6
– tehnică de redactare care,
folosindu-se de titluri exagerate, are ca scop
atragerea utilizatorilor.
7
– s. f. acordeon de dimensiuni mai
reduse, acționat prin intermediul butoanelor.
8
– s. n. stil artistic specific secolelor
XVI-XVIII, caracterizat prin gustul pentru
grandios, prin neregularitate și exces de
ornamente complicate.
9
proră – s. f. partea din față a unei nave.
10
– s. f. piesă mobilă sau demontabilă
care servește la prelungirea unor obiecte;
(sport) mișcare de întindere rapidă a brațelor.
11
– s. n. știri false.
12
– s. n. material de construcție
constituit dintr-un amestec de var, nisip, apă,
ciment sau ipsos etc., care se folosește ca
element de legătură între materiale de
construcție solide.
 LECTURĂ U5
Înțelegerea textului Integrez și creez
Start 1. mparte te tul în fragmente. tabilește c te un
cuv nt c eie pentru ecare fragment.
1. electează din lista de mai os cuv ntul care ți se pare
că poate de ni cel mai bine subiectul te tului 2. aptul că în ziua de astăzi lumea este
internet; informare; click; lume; de noi are at t avanta e c t și dezavanta e. u
comunicare; pericole; rapid; facil. a utorul informațiilor din te t completează organizatorul
gra c de mai os.
2. Provocare. ormulează un enunț în care să precizezi
subiectul te tului folosind toate cuvintele din lista de mai sus. Aspecte pozitive

3. ine este autorul acestui te t e știi despre el itește

căsuța cu informații despre autor de la pagina 180 apoi
folosește te de internet pentru a a a mai multe. e
informații despre autor ai găsit la un clic distanță
4. iogra a autorului te a ută să ai încredere în ceea ce
spune Motivează ți răspunsul.
5. electează două a rmații despre lumea noastră și utilizarea
internetului pe care autorul adu Parasc ivescu le consideră
adevărate după cum rezultă din te tul citit anterior.
Aspecte negative
3. e ce spune autorul că lumea este ca o portocală
4. electează din te t cuvintele sau structurile care
reprezintă atribute/caracteristici ale zeului lic .
Precizează pentru ecare situație care este ideea pe care
vrea să o transmită autorul.

tiu Atributul/Caracteristica Ideea transmisă

Textul nonliterar este un te t care abordează

aspecte din realitate cu intenția de a prezenta
5. umește soțiile zeului lic . e spune speci cul ecărei
informații reale despre lume.
soții despre lumea internetului

6. Av nd în vedere titlul ales de autor pentru te tul său

AFLU MAI MULT! care crezi că este atitudinea acestuia față de lumea zeului
lic Este o atitudine pro sau contra
ntr un te t nonliterar pot apărea at t informații
concrete care pot veri cate și din alte surse c t și
păreri opinii . Părerile sunt informații care îl privesc
e clusiv pe cel care emite discursul și modalitatea în
care el se raportează la lume. Părerile sunt adevărate
în măsura în care autorul sau alții le consideră
adevărate dar nu sunt în mod general adevărate.
e e emplu în enunțul n om nia în 2020 s au
făcut cumpărături online de 6 milioane de euro
apare o informație concretă care poate veri cată.
n sc imb în enunțul n om nia în 2020 a fost
Mă implic
mai ușor să faci cumpărături online regăsim o părere
care arată ceea ce crede cel care a a rmat acest lucru 1. u cum ai prezenta realitatea internetului în lumea de
– alte persoane pot considera contrariul. n indiciu astăzi crie c teva enunțuri pe care le consideri
pentru a identi ca speci cul de părere este termenul adevărate despre lumea noastră și utilizarea internetului.
ușor – pentru ecare dintre noi acest termen poate
2. c imbă acum lista ta cu a colegului și roagă l să pună
însemna altceva.
un semn în dreptul enunțurilor cu care este de acord.
Lumea are buton on/off 183
U5 LECTURĂ
Textul argumentativ
Start
1. ecitește începutul te tului. e rol are a rmația ă ne
limpezim termenii cetățeni și cetățene ca să nu încurcăm
borcanele.
2. Primul paragraf al te tului pare să aibă două părți
organizate în urul ideilor de lume ca o portocală și
apariția zeului lic . tabilește dacă următoarele
informații prezintă aspecte din realitatea noastră sau nu
a. „Globalizarea despre care se tot vorbește de
două-trei decenii încoace înseamnă că acest glob
pământesc pe care-l vedem ca jucărioară cu mult
albastru prin librării e al tuturor.”
b. „Îl cheamă Click pe zeul nostru și are mai mulți supuși
decât tot Olimpul la un loc.”
3. nul dintre paragrafe este introdus prin structura Pe
de altă parte . are este rolul acesteia
tiu
Textul argumentativ este un text nonliterar care
prezintă opinia unui autor despre un anumit subiect
cu scopul de a convinge. Opinia formulată se numește
premisă sau teză. deile alese în susținerea premisei
se numesc argumente.
e tul argumentativ are următoarea structură
formularea unei premise
oferirea de argumente
formularea concluziei recon rmarea punctului
de vedere e primat în premisă .
Pentru claritatea discursului este bine ca ecărui
alineat din cuprins să îi corespundă un argument.
184 Lumea are buton on/off
Argumentul trebuie să e formulat concis la
începutul alineatului apoi dublat de e plicarea/
dezvoltarea lui. ouă te nici de susținere a
argumentului sunt e empli carea întărirea ideii prin
citat/apelul la gura de autoritate din domeniu.
Argumentele se ierar izează prin formulări de tipul
ș.a. Pentru introducerea concluziei se folosesc
formulări precum ș.a.
neori se poate oferi în te t și o idee contrară pre
misei formulate. Aceasta se numește contraargument
și poate introdus prin formulări ca
ș.a.
AFLU MAI MULT!
Pentru a îmbunătăți procesul de convingere a
cititorului se pune accentul pe autorul te tului
argumentativ care este de obicei o gură de autoritate
un specialist a cărui opinie este validată de un public
care îl creditează – o personalitate publică va mai
citită/audiată în e primarea unei opinii dec t un
necunoscut. e asemenea stilul de a scrie/a vorbi este
decisiv pentru atragerea și menținerea atenției.
n mediul public te tele argumentative sau de
opinie sunt foarte înt lnite în ziare notate ca opinie
sau editorial ca miniintervenții în tal s o uri sau
discursuri publice de tip edE de e emplu ș.a.
Integrez și creez
1. crie unul sub celălalt primul enunț al ecărui
paragraf încep nd cu al doilea paragraf.
2. eformulează ecare enunț de la e ercițiul 1 așa înc t
să redai argumentele din ecare paragraf.
3. E trage formulările de organizare a discursului ind
atent/ă la formulele de început ale ecărui paragraf.
4. rupează formulările de la e ercițiul anterior pe
categorii folosindu te de tabelul de mai os.
Ierarhizarea argumentelor
Introducerea unui contraargument
Introducerea concluziei
 LECTURĂ U5
5. Asociază ecare structură cuprinsă în coloana din st nga cu rolul pe care îl îndeplinește
în cadrul te tului.

Mai pe șleau spus Oferă un exemplu.

E vorba de Reia o idee exprimată anterior într-un mod

mai explicit.
e e emplu
Exprimă o opoziție față de cele spuse
Asta tot n ar nimic dar anterior.

ceea ce înseamnă că Delimitează elementul/elementele dintr-o

enumerare anterioară, pe care îl/le va
acestea din urmă sunt dezvolta.

adică Arată cauza unei idei deja exprimate.

Explică semnificația celor spuse anterior.
indcă

6. e atitudine față de lumea dominată de zeul lic 11. are sunt termenii din te t în raport de sinonimie cu
transmite autorul prin următoarea secvență
Pe de altă parte teribil de pestriță și stranie cum e
12. e sens are în te t e presia
lumea din urul nostru are un avanta uriaș o putem croi
Oferă un sinonim.
după cum ne place. O facem tot cu a utorul zeului lic
care dacă știi să l iei e dispus să se dea os de pe tronul 13. are este conform opiniei lui adu Parasc ivescu
virtual și să ți e de folos. otul în lumea asta e la un clic consecința aventurii în afara adevărului
distanță ai două. u spri inul zeului lic ecare
dintre noi e un minizeu fericit. iindcă e liber să lumineze 14. denti că în te t acele fragmente formulate la persoana
doar ce i place și să lase restul în întuneric. plural sau la persoana a a singular. e efect au acestea
asupra cititorului a în considerare următoarele variante
7. denti că în te t fragmente care reprezintă metode de
îi oferă cititorului senzația că ceea ce exprimă
susținere a unei idei
autorul textului este general valabil;
a. o exemplificare;
îl implică emoțional pe cititor,
b. o asociere cu aspecte posibil familiare pentru cititor;
făcându-l să se simtă vizat;
c. o întărire a ideii exprimate prin oferirea de citat;
oferă impresia de text oral,
d. o întărire a ideii exprimate prin apelul la o figură de
ceea ce îl face mult mai
autoritate.
plăcut la lectură.
8. denti că în ultimul paragraf două enunțuri în raport
problemă soluție.

9. are este conform autorului de niția e

ce crezi că această de niție este introdusă prin cuv ntul adică

10. ompletează cu informații din ultimul paragraf urmă

toarea sc emă ce redă gra c relația dintre idei
15. e rol are în te t enunțul Prin urmare lumea asta
portocală sau ce alt fruct o e imensă tentantă și c iar
„Înțelegi foarte accesibilă pentru noi datorită zeului lic
totul așa cum studiu
trebuie” prin ziaristul care 16. ecitește următorul fragment ine bine și um te
lucrează în temeiul bați cu o asemenea arătare um o răpui . E istă o
adevărului legătură între cum și conținutul ultimului paragraf
Lumea are buton on/off 185
U5 LECTURĂ
Stil și argumentare. Sublinieri și paranteze
Integrez și creez
1. neori autorul simte nevoia să aducă în discurs
lămuriri suplimentare. aută aceste e plicații care sunt
plasate între paranteze.
2. denti că în te t cuvintele în limba engleză. e efect
are introducerea lor
3. n al patrulea paragraf enunțul ți poți mobila ziua în
feluri la care altădată visau doar scriitorii de . introduce
o înșiruire de activități și locuri. u ce scop întocmește
autorul această listă electează o variantă de mai os și
e plică în ce fel te in uențează.
a. să obosească cititorul;
b. să ofere cât mai multe exemple pentru a convinge
cititorul;
c. să arate câte locuri din lume cunoaște.
4. e efect are asupra cititorului secvența lic și se
rezolvă care apare de mai multe ori
5. e ce sunt scrise cu literă mare numele soțiilor zeului lic
6. ncearcă să citești te tul cu voce tare. E istă momente
în care simți nevoia prin intonație sau alte gesturi semnul
g ilimelelor în aer de e emplu să marc ezi o diferență
între ceea ce se spune și ideea din spatele cuvintelor
acă da care sunt acestea
7. E istă în te tul scris de adu Parasc ivescu pasa e care
ți au st rnit r sul e ți s a părut amuzant
8. Autorul adu Parasc ivescu prezintă speci cul lumii
acesteia prin apelul la legendele cu zei din Antic itate
eus este oferit în mod concret ca e emplu în opoziție cu
zeul lic . e ce crezi că apelează autorul la acest oc în
transmiterea ideilor sale despre lume Optează pentru
una dintre e plicațiile formulate mai os.
a. pentru că nu se ia în serios când scrie textul;
b. pentru că explicațiile despre lume devin mai ușor de
înțeles atunci când iau forma unor narațiuni sau a
unor personaje-simbol;
c. pentru a fi amuzant.
186 Lumea are buton on/off
tiu
E istă mai multe modalități prin care autorul unui
te t argumentativ poate sublinia anumite idei cu
scopul de a c t mai convingător. crierea cu literă
mare cu litere italice sau îngroșate reprezintă c teva
modalități de a evidenția anumite idei. e asemenea
la nivelul te tului se poate insista pe o idee. otodată
ideile devin întotdeauna mai convingătoare atunci
c nd sunt însoțite de multe
e emple.
Atunci c nd dorește să
scoată în evidență o idee
scriitorul poate să ofere
e plicații suplimentare
care pot apărea uneori
între paranteze.
AFLU MAI MULT!
A convinge pe cineva de ceva este mai mult dec t
un e ercițiu de logică și bună organizare a ideilor în
argumentare. Acesta este mai mult dec t orice și un
proces de cucerire/impresionare a cititorului prin
stilul autorului de a construi discursul prin umor
prin personalitatea publică a acestuia.
Mă implic
Proiect. aută pe internet înregistrări/te te ale autorului
adu Parasc ivescu. tudiază felul în care își construiește
discursul. e aspecte îl fac plăcut publicului crie i o
scrisoare în care să îi spui ce ai învățat urmărindu l.
Evoluez
1. ema generală a anului tău de studiu este Eu și lumea
din urul meu . upă lectura acestui te t și a celorlalte
te te propuse în manual încearcă să dai o de niție a
lumii tale. um e lumea ta e citești e lme vezi e
ocuri oci e muzică asculți u ce aine te îmbraci ar
un copil de v rsta ta din America sau din Europa
Occidentală ar din Africa sau din Asia
2. ecide dacă modul în care îți de nești tu lumea este
diferit de modul în care își de neau lumea la v rsta ta
părinții sau bunicii tăi. Motivează ți răspunsul.
 LECTURĂ U5
Cone iune cone iuni trate ii e lectură a te tului literar
ata pentru ceva nou
1. e înseamnă ar ăsește o posibilă de niție pentru ecare.

2. e fel de rețea apare în ecare dintre imaginile de mai os ați e emple și de alte rețele.
tație 8 tație 7

tație 9 tație 6
tație 7 I
tație 8 tație
tație
tație tație 6
I tație
tație 3
tație 1 tație 2 I tație 6 I
tație 7
tație 6 I tație tație
tație
tație 3
I tație 6
tație 3 tație tație 7
tație 2 tație
tație 1
tație 3
I tație 2 tație 2
tație 2 tație tație 1
tație 3

a b tație 1 tație 1

c d

3. maginează ți că și familia este o

rețea. are sunt elementele ce
asigură legătura/cone iunea în
această rețea

4. e ai învățat de la părinții tăi

ine te a mai învățat lucruri și cum

5. Ascultă te tul
meu de Andrei sa în lectura
profesorului.

Lumea are buton on/off 187

U5 LECTURĂ

Andrei sa
Text de bază
n. 198 google este tatăl meu
de Andrei Dósa
google este tatăl meu
de la el am învățat cum se face
nodul la cravată

am apelat la el
de mai multe ori într o singură zi
dec t la tata în toată viața mea
Este poet prozator și
eu și tata
traducător
plutim în derivă prin spațiul virtual
contemporan. A
ne mai trimitem c teodată mailuri
publicat mai multe
volume de poezie și el îmi trimite anecdote1 răsu ate2
romane. ltimul și meme3 de boomer4
volum publicat la care nu știu cum să reacționez

eu îi trimit teste de atenție și aplicații

este
care îți determină v rsta creierului
dedicat
adolescenților. to tata
este o sub ect o sub ect
versiune inedită
am citit undeva pe net că
scrisă de autor av nd
anul acesta se vor genera
la bază o poezie mai
e abiți de informație unică
vec e intitulată
. vom mai conectați ca niciodată

VOCABULAR/NOTE
1
– s. f. scurtă povestire hazlie cu final neașteptat.
2
– adj. (aici) învechit.
3
meme – s. f. o idee, de obicei hazlie, materializată într-o
imagine, un clip sau un text, care se răspândește prin intermediul
internetului.
4
– (din engl.) persoană născută între 1946 și 1964.
5
– (din engl.) unitate de măsură A
pentru memoria computerului.

B
Primele g nduri și trăiri
C
Pornind de la prima lectură a te tului completează în caiet
o sc emă asemănătoare cu cea alăturată preciz nd
A. două impresii pe care ți le-a lăsat lectura textului;
B. două emoții pe care le-ai resimțit ascultând textul;
C. cu ce ai rămas în urma lecturii;
D. ce ai înlocui în text;
D E
E. prin ce ți-a amintit textul de lumea ta.

188 Lumea are buton on/off

 LECTURĂ U5
Strategii de compre ensiune a textului literar
4. u cine este asociat oogle în te tul scris de Andrei
Start
sa e stă la baza acestei asocieri
1. esenează o imagine reprezentativă pentru ce ai
5. espre ce se spune în general că plutește în derivă
reținut din prima lectură a te tului.
e poate însemna în te t să plutești ca om în derivă
2. ecitește te tul cu atenție și alege cuvintele c eie.

3. rupează cuvinte/versuri din te t în funcție de urmă AFLU MAI MULT!

toarele etic ete. Mesa ul unui te t literar se construiește prin
intermediul limba ului artistic. ecodarea limba ului
comunicare informare familie gurat presupune să identi ci numeroase paralele
între utilizarea unui cuv nt în comunicarea cotidiană și
internet timp în cea artistică. reativitatea unui autor se manifestă
prin potrivirile ingenioase de cuvinte și prin felul în
nele cuvinte/versuri pot apărea în cadrul mai multor
care reușește să dea sensuri noi unor cuvinte obișnuite.
etic ete.

4. Pornind de la versul eu și tata completează 6. oncentrează te asupra vocii care emite discursul.
următoarea diagramă cu pasa e reprezentative din te t. tabilește dacă a rmațiile de mai os sunt corecte sau
incorecte.
eu tata a. Vocea are un ton serios prin intermediul căruia
prezintă niște adevăruri despre sine.
b. Vocea consideră că un tată poate fi înlocuit de
utilizarea internetului.
c. Vocea descrie relația cu tatăl într-o primă parte a
textului, apoi este inserat un e-mail către tatăl invocat.

tiu
A identi ca tema unui te t literar este un
proces comple care implică o analiză atentă a
cuvintelor c eie a c mpurilor le icale a elementelor
asupra cărora se insistă.
Integrez și creez
OBSERV!
Amintește ți că într un te t literar autorul
creează niște voci prin intermediul cărora să
transmită un mesa . ii atent/ă în mod special la
acele voci
7. ormulează într un enunț care este mesa ul pe care i l
transmite ul tatălui prin e mail.

8. e ce e mailul transmis tatălui

1. rupează într un tabel asemănător cu cel de mai os nu are subiect e ai
verbele și pronumele din te t în funcție de persoana lor. notat la subiect
dacă ai fost tu
Persoana Persoana a a Persoana
cel care trimite acel
singular singular plural
e mail

2. ormulează într un enunț tema te tului.

3. rmărește organizarea te tului în strofe. Oferă un titlu

ecărei strofe din te t.
Lumea are buton on/off 189
U5 LECTURĂ

Strategii de interpretare a textului literar 6. um e plici versul la care nu știu cum să reacționez
Optează pentru a rmația care ți se pare că redă cel mai
Integrez și creez bine atitudinea vocii din poezie față de tată.
Se simte inconfortabil că nu știe cum să reacționeze,
1. Pe tine ce te amuză umește din seria de mai os ca și cum ar spune: „am încercat, îmi pare rău că nu
lucrurile care ți se par amuzante. am ce să spun, probabil îl fac să se simtă trist că nu
o pisică ce nu se poate da jos din răspund la ele”.
copac și tot încearcă; Percepe ruptura dintre ei ca o normalitate, ca și cum
un coleg căruia i s-au rupt ar spune: „asta este, nu pricep, n-am ce să fac, e din
pantalonii la spate; altă generație”.
o colegă murdară de pastă de
dinți pe bărbie;
un clovn care face fețe comice AFLU MAI MULT!
după ce se uită drept în ochii n lectura unui te t literar procesul de interpretare
oamenilor. a te tului începe atunci c nd după ce ți ai răspuns
ca cititor la întrebarea
2. electează din te t secvențe în care ți se pare că autorul
ec ivalentă procesului de compre ensiune/
a dorit să st rnească amuzamentul cititorului.
înțelegere a te tului te întrebi
3. Lucrați în perec i. aceți o listă cu aspectele din viață um mi se transmite acest lucru
despre care considerați că nu este potrivit să se facă e ce alege autorul să transmită acest mesa
glume. Motivați vă alegerea. e îmi spune te tul despre mine ar despre
4. iscutați în clasă. e înseamnă să construiești glume/ lumea în care trăiesc Pot să discut pornind de
situații amuzante ocea ului din poezie spune că tatăl îi la mesa ul acestui te t despre lumea mea
trimite anecdote răsu ate . redeți că în funcție de despre lucruri pe care le observ și eu în lume
generație părinți copii copii bunici oamenii se
amuză de lucruri diferite Oferiți e emple din realitatea 7. e înseamnă să i conectat cu cineva Pe ce se bazează
voastră. o cone iune între oameni

8. acă ar trebui că compui ecuația unei relații frumoase

cu cineva ce ai pune în locul necunoscutelor a b și c
a + b + c = prietenie
a + b + c = relație frumoasă profesor-elev
a + b + c = relație frumoasă părinte-copil

9. Concurs. ealizați în perec i memele generației voastre

despre subiecte precum online rețele de socializare
cone iune umană. tabiliți împreună prin discuție
5. e rol au în relația dintre tată și u lucrurile pe care și
regulile concursului. aceți la nal o e poziție cu lucrările
le trimit în mediul virtual anecdote răsu ate meme
c știgătoare.
de boomer sau teste de atenție și aplicații / care îți
determină v rsta creierului Alege răspunsul care ți se
pare cel mai potrivit și usti că ți opțiunea
a. au rolul de a-i distra;
b. este un tip de e-mail care spune: „uite ce am găsit
interesant, citește și tu”;
c. creează doar iluzia unei comunicări; în fapt, nu se
comunică nimic, aceste e-mailuri nu aduc niciun sens
în relația lor.
190 Lumea are buton on/off
 LECTURĂ U5
Mă implic
1. Procesul de interpretare a unui te t poate considerat o modalitate de a
căuta cone iuni ntre ce și ce

2. Joc. A citi, a reciti. Transcrie textul de Andrei Dósa

pe o foaie. Pe spatele ei notează răspunsurile tale la următoarele întrebări
poți folosi unele dintre răspunsurile pe care le ai oferit în cadrul rubricii

a. Ce m-a șocat/impresionat la acest text?

b. Ce anume din experiența mea de viață este/a fost similar cu textul
acesta?
c. Ce mi-a spus despre mine? Dar despre lumea mea?
d. Ce aș păstra/aș schimba la mine sau în relația cu ceilalți după ce am
citit acest text?
e. Despre ce mi-aș dori să știu mai mult?

Pune foaia aceasta într o mapă denumită Cum am devenit ce sunt astăzi? A citi, a reciti și
completează c te o astfel de foaie de ecare dată c nd simți că un te t literar/un fragment
de te t/un lm sau o melodie ți a vorbit despre tine și despre lume în mod special. evino
i, a reciti
A cit
peste doi patru sau mai mulți ani la fragmente și veri că dacă îți transmit aceleași lucruri.

OBSERV!
apacitatea unui te t literar de a ne vorbi nouă cititorilor despre o lume pe care ne
invită să o descoperim și să o c estionăm c iar și după secole de c nd a fost scris te tul
este însuși farmecul literaturii. Acesta poate un răspuns la întrebarea .

Evoluez
Pe parcursul unei săptăm ni scrie i unui prieten/unei
prietene cinci e mailuri cu următoarele subiecte
a. Acest lucru e interesant pentru mine.
b. Iată ce îmi place la tine!
c. Vreau să știi cum mă simt.
d. Uite ce mi s-a întâmplat azi!
e. Sunt curios/curioasă ce mai faci.
Adaugă conținuturile e-mailurilor
în portofoliu.

Învăț despre mine

ectura te tului literar poate un bun prile de a a a lucruri despre tine. e ai învățat
despre tine și modalitatea în care realizezi cone iuni cu ceilalți
ormulează ți cu această ocazie o listă complet nd enunțurile de mai os. Așaz o în
portofoliu și supune o capsulei timpului. eri că în timp dacă mai este valabilă dacă
necesită sc imbări.
a. Nu îmi plac oamenii care … . c. Pentru mine este important într-o legătură cu cineva să … .
b. Îmi plac oamenii care … . d. Aș renunța instantaneu la o legătură cu cineva dacă … .
Lumea are buton on/off 191
U5 COMUNICARE ORALĂ

Comunicarea e cientă Dicția și ascultarea acti ă

ata pentru ceva nou 4. Asociază replicile moderatorului din secvența de
podcast urmărită cu următoarele scopuri în comunicare.
1. Asculți materiale audio radio podcasturi e boo uri Moderatorul în postură de
î
au preferi să bene ciezi de e periența completă a ascultător se asigură că a
materialelor audio video televiziunea e e diferit în înțeles corect prin
e periența ta de consumator de material audio față de Adică în copilărie reformularea a ceea ce a
cea de consumator de material audio video ți s a spus să stai spus invitata.
la locul tău să ți Moderatorul în postură de
2. Podcastul este un gen de material audio al zilelor
vezi de treaba ta vorbitor clari că o a rmație
noastre al cărui speci c este că e transmis prin internet.
să nu deran ezi anterioară de ale sale
Este de aceea ușor de accesat de cele mai multe ori ind
atunci c nd observă că
gratuit organizat în episoade ce pot urmărite oric nd și
Of avem at t invitata a oprit dezvoltarea
în ce ordine vrei. u urmărești vreun realizator de
de multe lucruri ideii printr un răspuns scurt.
podcasturi umește un motiv pentru care oamenii
de vorbit Moderatorul în postură de
urmăresc podcasturi.
ascultător solicită informații
3. Ascultă și urmărește un fragment dintr un de clari care a celor
Adică nu vreau
podcast rom nesc acces nd manualul digital. Am e primate de invitată
să spun că ai fost
selectat pentru tine o secvență dintr un interviu al lui printr o întrebare
crescută cu pian
Mi ai Morar cu actrița Ada ondeescu. ei putea urmări punctuală directă.
în casă dar
de data aceasta varianta audio video. itește cu atenție Moderatorul în postură de
următoarele sarcini de lucru înainte de a asculta pentru a vorbitor își e primă emoțiile
putea căuta în material e emplele solicitate a să scapi de cu privire la e periența
a. Care este subiectul discuției dintre cei doi? emoții în public acestei conversații.
b. Cum o încurajează Mihai Morar pe actriță să dezvolte Moderatorul în postură de
o idee? P nă una alta vorbitor organizează
c. Cum o oprește politicos Mihai Morar pe actriță din a întorc ndu ne dialogul.
divaga de la subiect și o anunță că vor dezvolta cumva în copilărie Moderatorul în postură de
ulterior tema respectivă? ascultător îi transmite
d. Identifică o întrebare a moderatorului invitatei că o urmărește cu
care derivă din răspunsul actriței. atenție.
e. Care sunt semnalele pe
care le oferă
moderatorul pentru
a-i transmite invitatei
sale că o urmărește
cu atenție?
f. Care e atmosfera
generală a conversației?

192 Lumea are buton on/off


Start
1. Joc. Pregătește te să i pus/ă la încercare. ie că ești în
poziția vorbitorului sau în cea a ascultătorului în ocul
acesta pentru o comunicare e cientă trebuie să te asiguri
că ești concentrat/ă și că din postura ta îndeplinești
sarcinile de lucru c t de bine poți.
Etapa 1:
a nivelul clasei se vor constitui două grupe ecare
asum nd c te un rol Ascultător sau orbitor. rupa
orbitorilor va cuprinde șase elevi voluntari.
unt aleși trei voluntari din grupa orbitorilor care
citesc pe r nd te tul. n timp ce orbitorii citesc
Ascultătorii nu au voie să aibă te tul în față înc id
manualele își notează desenează încearcă să rețină c t
mai multe informații.
alicot erele sunt unele dintre cele mai stranii
mamifere care au trăit vreodată. Erau înrudite cu caii
rinocerii și tapirii iar dacă nu ai văzut din ele dec t
capul le ai putut lua drept niște cai mai ciudați. ar
corpul era asemănător cu cel al unei gorile iar membrele
se terminau cu niște g eare uriașe ascuțite. Amestecul
de trăsături este at t de bizar înc t paleontologii nu
și au dat seama secole de a r ndul că fosilele diferitelor
părți ale corpului provin de la un singur tip de animal.
alicot erele au apărut în Asia în urmă cu
apro imativ 6 de milioane de ani și s au răsp ndit
rapid către America de ord apoi în Europa. el mai
ciudat dintre toate rasele de c alic oter era anisodonul.
Avea în ur de 1 metri înălțime și c ntărea aproape
600 de ilograme. apul lui asemănător cu al calului
era agățat la capătul unui g t lung care ieșea dintr un
corp așezat pe membre lungi și solide cele din față mai
lungi dec t cele din spate fapt care îi dădea o postură
înclinată ca a unei gorile. i tot la fel ca o gorilă
anisodonul mergea pe înc eieturi îndoindu și degetele
spre interior ca să și prote eze g earele ascuțite. e
rănea cu frunze și cu semințe cu nuci și cu fructe tari
at t de dure înc t co ile îi
toceau dinții într o măsură
e traordinară.
Adaptare după
im lanner
2018
COMUNICARE ORALĂ U5
Etapa 2:
Ascultătorii își analizează în perec i informațiile notate.
Etapa 3:
eilalți trei voluntari din grupa orbitorilor vor formula
pentru Ascultători întrebări de veri care pe baza te tului.
Ascultătorii vor răspunde frontal la întrebări.
2. Pe baza te tului de la e ercițiul 1 analizează împreună
cu profesorul și colegii tăi următoarele aspecte
a. Textul a cuprins informații concrete, specifice. Cât au
reținut Ascultătorii din aceste informații?
b. Ce tipuri de informații au reținut Ascultătorii? Câți au
reușit să noteze numele mamiferelor stranii? Câți ar
fi simțit nevoia să ceară Vorbitorilor să spună mai rar,
în silabe, pe litere chiar, denumirea? A fost vreun
Vorbitor care a făcut în mod instinctiv acest lucru,
fiind foarte atent la pronunția clară a noului termen?
c. De la care Vorbitor au reținut Ascultătorii mai multe
detalii? Ce a ajutat? Cât au contat în comunicare
intensitatea vocii, dicția, fluența lecturii, mimica și
gestica?
d. Când Ascultătorii au prezentat ce au înțeles din text,
cum s-au comportat Vorbitorii? Au dat din cap
afirmativ, i-au încurajat? Ce gesturi și ce cuvinte au
folosit pentru încurajare?
tiu
e cele mai multe ori în comunicare suntem mai
concentrați c nd vorbim dec t atunci c nd ascultăm.
ntr o comunicare ascultătorul nu are doar rolul
de receptor al unor informații. Prezența ascultătorului
în comunicare nu trebuie să e pasivă ci activă.
Ascultarea activă înseamnă să asculți vizibil atent
vorbitorul și să l încura ezi în momentul în care îți
transmite mesa ul.
Ascultătorul activ îl poate încura a pe vorbitor prin
diverse modalități
îl încura ează nonverbal îi z mbește își îndreaptă
privirea către el dă din cap în semn de spri in ș.a.
îl asigură de atenția sa cu intervenții de tipul
a a da da înțeleg te urmăresc
îi arată că este atent pun ndu i întrebări care
să clari ce discuția Aici vrei să spui că...
e înțelegi prin termenul...
îl a ută prin reformulări Adică vrei să
spui că...
Lumea are buton on/off 193
U5 COMUNICARE ORALĂ
îi arată gri ă față de emoțiile pe care le
împărtășește mi pare rău A și acest lucru
ți a plăcut
alege o poziție corporală care transmite mesa ul de
implicare în conversație ușor înclinat către vorbitor
fără bătaie din picior fără a se uca cu pi ul sau cu
m inile pe masă fără a sta cu m inile încrucișate.
e cealaltă parte pentru o comunicare e cientă
vorbitorul trebuie să transmită mesa ul c t mai clar și
mai corect. n cazul în care apar neînțelegeri
ascultătorul poate să intervină prin formule precum
e ai spus Poți să repeți te rog orbești prea
încet Pronunți prea repede cuvintele
icția reprezintă te nica vorbirii corecte. A spune
despre cineva că are o dicție bună înseamnă a lua în
calcul mai multe componente pronunția respirația
ritmul vorbirii intonația și volumul vocii.
Integrez și creez
1. um ar să povestești ceva fără să l vezi pe ascultător/
interlocutor n elev va veni în fața clasei și va legat la
oc i cu o eșarfă. rebuie să povestească o e periență care
l a impresionat o vacanță o carte un lm. n prima etapă
ceilalți trebuie să păstreze o liniște deplină apoi la un
semn al profesorului li se dă voie să încura eze
comunicarea prin diferite tipuri de intervenții învățate.
el care a povestit va împărtăși apoi e periența lui.
Puncte de reper:
Cum te-ai simțit să nu vezi chipul celorlalți când ai
vorbit?
Cum a fost să nu îi auzi pe ceilalți aprobându-te? Ai
simțit vreo diferență după ce clasa a avut voie să te
încurajeze verbal?
Ce gânduri ți-au trecut prin cap cu privire la ceea ce ai
decis să spui? Bifează-le pe cele de mai jos care se
potrivesc experienței tale și încearcă să explici ce le-a
declanșat:
a. M-am întrebat dacă nu cumva descriu prea mult și
lumea e plictisită deja.
b. Mi-am imaginat fața profesoarei/profesorului de
câteva ori în timp ce vorbeam.
c. Mă gândeam să scurtez povestea ca să se termine
mai repede experiența aceasta.
d. Am interpretat orice sunet/mișcare ca pe un
semnal că nu este interesant ceea ce povestesc.
194 Lumea are buton on/off
2. Ai avut de realizat pe parcursul anului școlar mai multe
sarcini de lucru în ec ipă. um pui în practică strategiile
de ascultare activă în timpul unei situații tensionate de
lucru în ec ipă
3. ineva spune un lucru cu care nu ești deloc de acord.
um reacționezi Alege varianta potrivită/variantele
potrivite pentru tine și usti că ți alegerea.
a. Dau din cap aprobator și îl las să termine ceea ce
are de spus.
b. Îl întrerup și îi spun că nu sunt de acord, apoi
continuăm discuția ascultându-ne pe rând.
c. Vorbesc peste celălalt vorbitor, mai tare.
4. Joc în ec ipă. nc ipuiți vă că sunteți o ec ipă care a
a uns în nala ampionatului Mondial de olei. nul
dintre elevi va uca rolul de căpitan al ec ipei și va ține un
discurs încura ator înainte de marele meci. n alt elev va
uca rolul unui membru recalcitrant al ec ipei care
bruiază comunicarea.
Cum îl poate ajuta grupul pe căpitan să se impună?
Cum decizi tu, ca membru al grupului, să reacționezi?
Încerci să ignori bruiajul sau să-l descurajezi pe cel
care deranjează?
Construiți o listă de strategii
de ascultare activă care:
a. să îi transmită căpitanului
că este susținut în
demersul său;
b. să îi transmită jucătorului
recalcitrant că nu este tolerat
comportamentul său.
Mă implic
Pornind de la re ecțiile lecției de astăzi despre
comunicarea e cientă realizați un poster cu reguli/
principii ale comunicării e ciente în cadrul unor activități
de grup în clasă. ormulați le c t mai interesant și
adăugați desene reprezentative.
 ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
Adverbul
ata pentru ceva nou
1. nternetul ocupă un loc central în viața oamenilor din
secolul al lea. are sunt în opinia ta avanta ele
acestuia um a facilitat accesul la informație
2. Atitudinea față de online diferă în funcție de v rstă um
îți petreci tu timpul pe internet ar părinții și bunicii tăi
3. are ar dezavanta ele internetului
Adverbul. Clasificare
Start
1. itește te tul căut nd în dicționar sensul cuvintelor
necunoscute. ealizează apoi corespondențele între cele
două coloane.
Astăzi vorbim foarte des despre pericolele
internetului și nu ne referim neapărat doar la ac eri sau
la viruși ci și la riscurile la care anumite categorii de
utilizatori în special copiii și cei care nu au cunoștințe
digitale solide se e pun prin folosirea acestui serviciu. P is ingul
E istă acum multe tentative de și diverse
te nici create cu scopul să acceadă ilegal la informații
internet
personale date bancare sau parole.
om vedea mai os c teva dintre aceste riscuri
ărțuirea virtuală sau cyberbullyingul reprezintă a e ne s
primirea sau trimiterea de mesaje jignitoare sau de
amenințare prin mediile online (Facebook,
Messenger, jocuri, forumuri etc.).
U5
ependența de internet este altă problemă reală care
nu ține cont de vârsta utilizatorilor. Deși media
vorbește mult despre dependența în rândul copiilor,
trebuie menționat faptul că și mulți adulți sunt grav
afectați de acest fenomen.
Virușii care pot fi introduși în calculator prin diferite
mijloace, un click dat pe un link ciudat, un fișier
downloadat de pe un site nesigur, un stick găsit pe
stradă și introdus de curiozitate în calculator.
ac erii sunt un alt pericol de pe internet. Modul lor
de operare presupune obținerea accesului neautorizat
la diferite calculatoare, telefoane, sisteme informatice
etc., cu scopul de a obține diferite foloase necuvenite.
Dezinformarea, prin tehnici precum fa e ne s și
deepfa e, este adesea folosită cu scopul de a induce
oamenii în eroare. O informație nu este reală doar
pentru că este expusă pe internet.”
Adaptare după Pericolele internetului.
opiii cei mai vulnerabili pe internet calculatorescu.ro
Probleme Soluții
orbește numaidec t cu
părinții sau cu profesorii tăi
ependența de
în cazul în care ești victima/
martorul unui agresor.
irușii/ ac erii
onsultă îndată un medic
atunci c nd observi prezența
acestui fenomen.
berbull ing
olosește acasă doar stickuri
despre care știi sigur că nu
au fost introduse în
calculatoare cu viruși.

Asigură te întotdeauna când

faci o plată cu cardul că
magazinul este de încredere
și că ești pe site ul o cial.

eri că mereu veridicitatea

unui lucru în mai multe
surse credibile.

2. e ce parte de vorbire depind cuvintele scrise colorat

din coloana Soluții

Lumea are buton on/off 195

U5 ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

tiu Integrez și creez

Adverbul este partea de vorbire ne e ibilă care
determină un verb arăt nd circumstanțele
desfășurării acțiunii muncește muncește
muncește sau un ad ectiv/adverb
marc nd o caracteristică a însușirii aduse de acesta
(uși larg desc ise departe . iind o parte de
vorbire ne e ibilă acesta nu își sc imbă forma. om
spune așadar nou născuți nu noi născuți
proaspăt căsătoriți nu proaspeți căsătoriți uși larg
desc ise nu uși largi desc ise etc.
Adverbele sunt de mai multe feluri.
1. denti că adverbele din fragmentul delimitat cu
a utorul foarfecilor de la secțiunea Start! și grupează le în
funcție de circumstanța pe care o arată timp loc sau
mod .
2. ecitește fragmentul de mai os.
E istă acum multe tentative de și
diverse te nici create cu scopul să acceadă ilegal la
informații personale date bancare sau parole. om
vedea mai os c teva dintre aceste riscuri .

de timp are dintre cele două adverbe scrise colorat arată

mereu circumstanța de timp a acțiunii și care pe cea de mod e
acum etc. funcție sintactică are rolul de a completa un centru verb
cu o informație privind circumstanța acțiunii
de loc
Adverbe
etc.

de mod
OK
etc.

OBSERV!
Adverbele pot îndeplini funcția sintactică de
circumstanțial de loc de timp de mod .
E istă și adverbe fără funcție sintactică cum este
adverbul . Alte adverbe fără funcție sintactică
sunt ș.a.

3. ompletează spațiile libere cu adverbele potrivite.

a. Muncește , dar .
b. Cine se scoală ajunge .
c. Pentru a câștiga maratonul, trebuie să alergi .
d. El a cântat , de aceea a câștigat concursul.
e. Casa a fost construită nu doar , ci și .
196 Lumea are buton on/off
 ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII U5
radele de comparație ale adverbului tiu
Adverbul are aceleași grade de comparație ca
Start ad ectivul. eține că adverbul este însă spre
deosebire de ad ectiv o parte de vorbire ne e ibilă.
itește următoarele a rmații despre lumea noastră.
Asociază ecare dintre următoarele a rmații cu informația
potrivită de pe etic etele de mai os țin nd cont de ce ra ele e com arație
arată cuvintele scrise colorat.
Pozitiv
a. Ar fi mai bine să fim mai implicați în dezvoltarea
lumii în care trăim. de superioritate
b. Să ecologizăm pădurile sau să colectăm selectiv adverb
este tot atât de bine, atât timp cât facem ceva
de egalitate
pentru lumea înconjurătoare. Comparativ
+
c. Deși ambele poluează, e mai puțin bine să folosim
adverb
mașina personală decât transportul în comun.
de inferioritate
d. Achiziționarea unui e-reader funcționează cel mai
adverb
bine pentru a reduce defrișările.
e. Conform unui studiu Eurostat, România stă cel mai de superioritate
puțin bine din Uniunea Europeană la producția adverb
relativ
industrială.
de inferioritate
f. Conform Eurostat, cetățenii României cu studii
adverb
superioare se integrează foarte bine pe piața muncii.
g. A opri educația după terminarea școlarizării este
de superioritate
extrem de puțin bine pentru dezvoltarea capacităților
Superlativ

adverb
intelectuale ale oamenilor.

arată o inferioritate care este relativă +

adverb
arată o inferioritate absolută absolut
de inferioritate
adverb
arată o comparație de egalitate

arată o comparație de superioritate

adverb
arată o superioritate absolută
Adverbe fără grad de comparație
etc.
arată o comparație de inferioritate

arată o superioritate care este relativă

Lumea are buton on/off 197

U5 ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

Integrez și creez 3. Aspecte normative. e ocupi de administrarea paginii

1. onstruiește enunțuri în care să utilizezi
a. un adverb de mod la gradul comparativ de egalitate;
b. un adverb de timp la gradul superlativ relativ de
inferioritate;
c. un adverb de timp fără grad de comparație;
aceboo a unei vedete. Ai primit următorul te t pentru
a l posta pe platformă dar ai constatat că s au strecurat
c teva greșeli. orectează acest te t așa înc t să poată
postat pe pagina de aceboo a vedetei.

2. Precizează partea de vorbire a cuvintelor scrise colorat

în următoarele enunțuri.
a. Ea vorbește foarte frumos.
b. Rembrandt picta noaptea.
c. Băiatul frumos mănâncă.
d. Vara este anotimpul în care mă simt liber.

OBSERV!
Adverbul și ad ectivul pot ușor confundate mai
ales c nd apare în conte t un ad ectiv invariabil
( .
Ad ectivul este ad unctul unui centru nominal
( în timp ce adverbul
determină un verb Evoluez
.
e nica cadavrului ra nat fr. a fost
Pot apărea confuzii și între substantiv și adverb
folosită de unii scriitori pentru a scrie poeme în grup.
mai cu seamă în cazul adverbelor de timp. Astfel
Aceasta consta în redactarea unor poeme în grup corecte
cuvinte precum sau pot
din punct de vedere gramatical dar cu un sens global
at t substantive c t și adverbe. acă e primă durata
neobișnuit. iecare scria c te un vers după o structură
acestea sunt adverbe de timp Seara .
fără a ști ce a scris persoana de dinainte. e e emplu
acă doar denumesc anotimpul luna anului ziua etc.
adavrul ra nat va bea vinul cel nou fr. e cadavre
av nd uneori determinanți și îndeplinesc funcțiile
e uis boira le vin nouveau respectă structura
de subiect sau complement direct acestea sunt
substantiv ad ectiv verb substantiv ad ectiv. oacă
substantive în cazul nominativ respectiv acuzativ
și tu acest oc ușor modi cat cu întreaga clasă.
(Seara este momentul meu preferat din zi./Prefer
egulile sunt următoarele
liniștită din vacanța de vară. .
Propoziția să fie legată tematic de online, internet,
pericolele internetului, beneficiile internetului etc.
După ce un elev scrie propoziția sa, foaia va fi
împăturită pentru ca următorul elev să nu știe ce a
fost scris înaintea sa.
Structura gramaticală a propoziției va fi: substantiv (cu
sau fără articol) + adjectiv (la un grad de comparație
la alegere) + verb + adverb (de orice fel, la orice grad
de comparație).

Fii creativ/ă și distrează-te!

La final, poemul clasei va fi citit cu voce tare de
profesor.
198 Lumea are buton on/off
 ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
inta ă Reca itulare
ata pentru ceva nou
1. Ai tradus vreodată dintr o limbă străină ceva cu a utorul
unei aplicații acă da cum a fost e periența Ai simțit
nevoia să modi ci traducerile
2. Ai citit vreodată o informație pe internet care să îți
ridice semne de întrebare pentru că nu sună rom nește
e anume era greșit
3. in punctul tău de vedere
ce este o știre tirile pe care
le ai citit pe internet pun
probleme de alcătuire
corectă a enunțului
Start
Citește textul următor pentru a a a mai multe despre
știrile (parțial) neadevărate, denumite în limba engleză
cu termenul fake news.
enomenul este la fel de vec i ca
știrile în trecut numindu se zvon diversiune
dezinformare propagandă. ără o reglementare clară
știrea mincinoasă este o informare complet/parțial falsă
sau cu pasa e incomplete lansată în scopul formării unor
opinii eronate de către cei care o accesează. Această
distorsionare a percepției are intenția să creeze confuzie
și să destabilizeze sentimentul de securitate colectivă sau
națională. tirile mincinoase fac apel inclusiv la
pre udecăți sau e ploatează aspecte sensibile pentru
populație – tensiuni etnice rasiale religioase.
Este evident că fenomenul s a intensi cat odată cu
dezvoltarea te nologică și cu diversi carea canalelor de
transmitere a informațiilor trecerea de la presa scrisă la
online blogging rețele de socializare videos aring sau
vlogging . e nologia actuală permite foarte ușor să
creezi să editezi să publici și să distribui conținut de
aceea trebuie să știm să depistăm știrile false.
egulile urnalismului spun că nu orice informație este
o știre deoarece o știre completă trebuie să aibă un
U5
caracter de noutate și răspundă la cele șase întrebări
esențiale . Printre
potențialele semne ale unei știri false se numără modul
de scriere a articolelor sau formulările evazive. n prima
categorie se pot încadra titlurile senzaționale semnele de
punctuație folosite dramatic marcarea insistentă
cu ma uscule și erorile de ortogra e sau de traducere. in
cea de a doua putem aminti formulări precum
. Aceste formulări conduc adesea la presupuneri
la lansarea de zvonuri sau conspirații.
Adaptare după Fake News. Awareness, sri.ro
1. tabilește tipul de articol pe care îl are substantivul
în ecare situație de mai sus.
2. uv ntul este centru de grup sau ad unct într un
grup espre ce tip de grup sintactic este vorba în ecare
situație
tiu
omunicarea la nivelul enunțului presupune
punerea în relație a unor cuvinte după posibilitățile
lor relaționale. Posibilitățile combinatorii ale unei
părți de vorbire arată modalitatea în care aceasta
este capabilă să intre în relații sintactice și să se
comporte în mod speci c în ecare dintre acestea.
Orice enunț este format obligatoriu dintr un grup
nominal av nd funcția de subiect și un grup verbal
av nd funcția de predicat .
Enunț
rup nominal rup verbal
Lumea are buton on/off 199
U5 ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

ele două grupuri pot la r ndul lor să se constituie dintr un centru nominal pentru grupul nominal și verbal
pentru cel verbal și să aibă diferiți ad uncți ad ectivali adverbiali etc. după cum urmează

rup nominal

Centru Ad unct

Subiect Atribut

substantiv pronume alte părți ad ectival substantival pronominal

de vorbire
de e emplu
numeral
prepozițional genitival

rup verbal

Centru Ad unct

Predicat verbal Complement ircumstanțial

direct prepozițional indirect de timp de loc de mod

verb nominal în nominal în nominal în

predicativ acuzativ dativ acuzativ

substantiv pronume alte părți substantiv pronume alte părți

de vorbire de vorbire
de e emplu de e emplu
numeral numeral

200 Lumea are buton on/off

 ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII U5
n tip aparte de enunț este cel în care apare un predicat nominal. eși este
parte a grupului verbal întruc t realizează predicația cu a utorul verbului copulativ a
numele predicativ se subordonează logic și gramatical subiectului conform
sc emei următoare

Enunț

rup nominal rup verbal

Subiect Predicat nominal

Verb Nume
copulativ predicativ
persoană
număr

nominal în ad ectiv nominal în

nominativ nominativ

substantiv pronume alte părți substantiv pronume alte părți

de vorbire de vorbire
de e emplu de e emplu
numeral numeral

OBSERV!
acă ar să ne imaginăm predicația nominală printr o paralelă cu lumea căilor ferate
pentru a obține un Predicat nominal trebuie ca trenul care pleacă de la ume predicativ
să treacă prin alta erb copulativ de unde vor urca pasagerii umăr și Persoană
esențiali pentru formarea predicatului. Acesta va trece apoi prin gara ubiect unde
umele predicativ își va descoperi rudele cu care are categorii comune en umăr și
az acord ndu se cu acestea pentru a a unge la capătul de linie – Predicat nominal.

Integrez și creez
1. ecitește ultimul paragraf al te tului din rubrica Start!
și completează un tabel asemănător în caiet.

Substantive în acuzativ Substantive în genitiv

2. tabilește care este centrul pentru ecare dintre

cuvintele identi cate la e ercițiul anterior.

3. ecitește primul paragraf și identi că un nume

predicativ. Prin ce parte de vorbire este e primat Pe l ngă
ipostaza de ad unct în care apare este acesta și centrul
vreunui alt grup sintactic are ar ad uncții acestui centru
Lumea are buton on/off 201
U5 ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII

4. itește următorul enunț și rescrie l așa înc t să Evoluez

respecți pe r nd ecare cerință de mai os.
Efectuează toate sc imbările necesare. itește informațiile de mai os despre speci cul informării
pe internet.

Minciunile de pe internet in uențează dezvoltarea Într-un raport realizat de Reuters Institute

societății. (Universitatea Oxford), în 38 de țări, se arată că
România se află pe locul al 12-lea în topul statelor ai
căror cetățeni se tem că sunt victime ale dezinformării.
a. Înlocuiește atributul substantival prepozițional cu un
Un studiu realizat de Organizația Salvați Copiii în
atribut adjectival.
2020, la care au participat 819 copii (11-17 ani), a
b. Trece substantivul cu funcția sintactică de subiect de
arătat că:
la numărul plural la numărul singular.
doar 11% verifică informația din surse oficiale;
c. Modifică predicatul astfel încât să poți introduce un
doar 17% se consultă cu cei apropiați;
complement prepozițional.
principalele surse de informare ale copiilor sunt:
d. Înlocuiește complementul direct exprimat printr-un
Internetul (49% site-uri, 24% rețele sociale),
substantiv cu un complement direct exprimat
televizorul (57%), discuțiile cu părinții (31%);
printr-un pronume personal cu formă neaccentuată/
22% consideră că televizorul sau publicațiile de
clitică.
știri nu conțin știri false.
e. Introdu un adjunct pentru substantivul în cazul
genitiv.
f. Înlocuiește predicatul verbal cu un predicat nominal.
Termeni asociați fa e ne s-ului
Trolling – activitate în mediul online (în rețea)
derulată de persoane care, prin postarea de mesaje
și comentarii, au scopul de a distrage atenția sau de
a provoca răspunsuri emoționale ale celorlalți
utilizatori.
eepfa e – falsificarea/alterarea conținutului
audio sau video cu ajutorul inteligenței artificiale.
Bot (cont automat) – soft cu inteligență artificială
care mimează comportamentul uman în
interacțiunea cu alți utilizatori online.
Typos uatting – crearea unor link-uri similare cu
cele legale, prin schimbarea unei litere, a unei cifre
sau prin inversarea unor caractere.
Clic bait – formă de a atrage atenția pentru a
determina accesarea unui anumit link.
Adaptare după Fake News. Awareness, sri.ro

a. Scrie zece enunțuri dezvoltate în care să redai ideile

care ți s-au părut cele mai interesante, folosind
toate funcțiile sintactice învățate. Fii atent/ă la
coerența enunțurilor!
b. Subliniază funcțiile sintactice cu diferite culori.
c. Realizează o legendă a sublinierilor/ culorilor la
final.

202 Lumea are buton on/off

 REDACTARE U5
e tul narati - escri ti
lemente au iliare n scriere arante e sublinieri
ata pentru ceva nou 1. e înseamnă un g id are este scopul unui astfel de te t

2. u ce scop crezi că a fost scris te tul citit Alege una dintre

1. a fel ca vocea din te tul lui Andrei sa caută pe oogle
variantele de mai os și usti că ți răspunsul
cum să faci nodul la cravată . rmărește un videoclip de
de a povesti cum a realizat cineva un joc pe calculator;
pe ou ube cu această indicație apoi prezintă etapele așa
de a descrie componentele unui joc pe calculator;
cum le ai reținut colegei/colegului de bancă.
de a prezenta etapele succesive de realizare a unui joc
2. rmează să citești un te t care are următoarele pe calculator;
subtitluri de a convinge un cititor să facă un curs pentru a deveni
. nainte de a l citi g icește despre ce ar un mic programator.
putea vorba în acesta. ei formula în fața clasei un titlu
3. are sunt pașii/etapele construcției unui oc pe calculator
pentru un astfel de te t și un enunț în care să prezinți
posibilul subiect al te tului. 4. denti că persoana preponderentă a verbelor din te tul
citit.
Start
5. E trage verbele la modul indicativ timpul viitor.
Citește, cu atenție, textul de mai jos.
6. aută în te t verbe la alte moduri pe care le vei numi.
deea poate porni ca reau să fac un oc care... . e aici
7. nserează în te t următoarele cuvinte/grupuri de cuvinte
încolo îți poți da fr u liber imaginației și te poți g ndi la cum
acolo unde ți se pare că se potrivesc.
va arăta ocul tău ce vor face ucătorii ca să c știge și care va
povestea ocului. Orice oc are o poveste și persona e. Acum

Această etapă urmărește sporirea creativității. Poți crea

scenariul ocului. tabilește ce are de făcut ucătorul alege
premiile numărul de niveluri ș.a. Această poveste scrisă va
arta după care te vei g ida în construcția ocului.

n această etapă vei folosi un limba de programare

M P t on pentru a construi virtual ecare pas
din oc. ei alege ecranul de debut mecanismul ocului
obstacolele și provocările ucătorilor nivelurile de di cultate
dar și cum va reuși ucătorul să treacă de ecare nivel.
E gata ocul igur în prima sa formă. Etapa de testare
înseamnă că nu doar tu te oci. Poți oferi spre testare ocul
tău unor prieteni sau părinților tăi pentru a primi observații
și recomandări.
Orice oc are nevoie de o perioadă de testare și de
un număr de care vin apoi cu concluzii despre
e periența lor în oc.
Adaptare după um să faci un oc.
Mic g id pentru mici programatori codesc oolsclubs.ro
8. te subtitluri are te tul um sunt ele formulate
9. e rol au subtitlurile din te te în general e rol au în
te tul dat e evidențiază ele la nivel de conținut
10. E istă o paranteză în te t. e informații aduce ea
11. teva cuvinte sunt scrise colorat în te t. crie le unul
sub altul și dă un nume acestei categorii.
12. n te t e istă două enunțuri care încep cu orice oc .
denti că le și e plică rolul pe care l ar putea avea.
13. e ce este nevoie să e accentuate unele elemente/
idei într un te t Prin ce te nici poate un autor de te t să
accentueze o idee
Lumea are buton on/off 203
U5 REDACTARE

tiu 3. ompletează te tul creat de tine astfel

a. anexează desene pentru a te asigura că informațiile
Textul narativ-descriptiv se numește astfel deoarece sunt bine înțelese de cititor;
combină trăsăturile de structură ale te telor narative b. construiește subtitluri și scrie în culori sau îngroșat
și descriptive. Pe de o parte acesta e primă o cuvintele-cheie pentru a sublinia ideile importante;
succesiune de acțiuni iar pe de altă parte descrie c. inserează paranteze pentru a oferi informații
modalitatea în care se petrece ecare acțiune. suplimentare acolo unde simți că este nevoie.
in perspectiva scopului său te tul narativ des
criptiv poate încadrat în categoria te telor de tip Mă implic
e plicativ ind un te t al cărui scop este de a e plica
în pași procedura de a realiza ceva. ealizează o autoevaluare a activității de redactare.
n lipsa unui element perturbator/declanșator ndește te care sunt aspectele pe care dorești să le iei
acest tip de te t se diferențiază de te tul narativ în calcul. e data aceasta tu vei cel care va completa
propriu zis prin aceea că nu redă o înt mplare ci o grila cu a rmații despre activitatea ta după modelul dat.
succesiune de acțiuni înlănțuite logic.
radul de adevăr pentru
atorită caracterului său e plicativ în acest tip de
mine, evaluat cu un indicator
discurs este adesea nevoie de paranteze în care se Afirmația despre
Nr. de la 1 la 3, unde 3 înseamnă
oferă informații suplimentare sau de sublinieri/ activitatea mea
crt. foarte adevărat și 1 foarte
evidențieri ale unor idei importante prin reformulări de redactare
puțin adevărat
sau reluări în subtitluri.
1 2 3

Integrez și creez
maginează ți un oc pe calculator. crie un te t în care să
prezinți ocul și etapele acestuia folosind tiparul
X
narativ descriptiv. Ai în vedere următoarele repere

1. Organizează te tul în următoarele secțiuni

Pasul 1: E punerea pe scurt a poveștii a scenariului

tipar narativ .

Pasul 2: Prezentarea cadrului acțiunii tipar descriptiv .

Pasul 3: esursele necesare număr de ucători obiecte

ș.a. tipar descriptiv .

Pasul 4: Etapele ocului prezentate în ordine folosind

tiparul narativ descriptiv.

2. nserează în secvențele potrivite ale te tului scris de

tine următoarele tipuri de fragmente
a. fragmente care marchează succesiunea etapelor:
, ,
...;
b. verbe care provoacă cititorul la
acțiune: …, Alege …,
…, …,
….

204 Lumea are buton on/off

 REDACTARE U5
Re actare cu stil Lucrarea 1
E dimineață. mi ascult g ndurile. Acolo e mereu o furtună
ata pentru ceva nou de voci care e plodează spre deosebire de lumea de afară
unde e liniște. tau pe pat. eodată mama intră z mbind. a
umea online ne invită să ne e primăm rapid opiniile cu
nu radiază de fericire. O iubesc pe mama de aceea știu că
privire la ce ne place și ce nu ne place. Alcătuiește o listă cu
ceva minunat e pe cale să se înt mple. i z mbesc și eu. O
ce îți place atunci c nd citești. ndește te la temă/subiect
salut. esc id gura să o întreb care este motivul fericirii ei
la vocabularul folosit la limba ul artistic la caracterul
dar îmi face semn să tac și îmi aruncă în grabă niște aine pe
neobișnuit al înt mplărilor la lungimea te tului etc.
pat. Mă îmbrac și cobor la mașină.
ompletează în caiet sc ema de mai os cu c te trei titluri.
upă un sfert de oră a ungem în fața clădirii impunătoare
pe care o vizitez de c țiva ani cam de c nd m am născut de
fapt. șa sc rț ie ca și c nd am călcat pe coada unei pisici.
olul de la intrare este lung și misterios. n aer plutește un
miros apăsător. Pereții vopsiți în albastru sunt împodobiți cu
m ini pictate și fețe z mbitoare. e așezăm pe două scaune
galbene ca niște gutui în fața unei uși de aceeași culoare.
Inserarea unor pasaje descriptive ocul ăsta e prea colorat Pe ol mai sunt doi copii frații pe
care îi văd mereu alături de părinții lor. Au obra ii tranda rii
Start udați de lacrimi și fețe sc imonosite. Mama lor pare neliniștită
iar tatăl enervat. Probabil din cauză că nu se mai opresc din
1. aci parte din uriul care trebuie să stabilească clasa pl ns.
mentul concursului edactare cu stil . itește cu atenție emeia în alat verde culoarea mentei pe care o văd lunar
cerința studiază grila de evaluare apoi cercetează desc ide ușa își împinge oc elarii pe nas și mă c eamă
lucrările. tabilește cine merită să primească marele înăuntru. mi pune m na la oc i. rozav ncă un test care va
premiu. avea rezultate dezastruoase mi întinde o cutie dreptun
Cerință: g iulară. E frumos împac etată în rtie galbenă cu ori mov.
Imaginează-ți că tocmai te-ai întors din vacanță. esfac cu gri ă ambala ul și îl zăresc. a început doar conturul
desenului de pe cutie apoi scrisul negru și mare. espirația
crie un te t narativ de minimum 1 0 de cuvinte în care să
mi se oprește. nima îmi bubuie de fericire. esc id cu degete
prezinți cea mai frumoasă înt mplare din vacanță incluz nd
tremur nde pac etul. nvelit într o folie protectoare
o secvență descriptivă de minimum 30 de cuvinte.
aștept ndu mă parcă îmi z mbește aparatul. acrimi mari
îmi curg pe obraz. l iau cu gri ă îmi dau părul după urec e și
Grila de evaluare
o las pe doctoriță să mă a ute să îl ez. rag aer ad nc în
Lucrarea piept și îi fac semn să îl pornească. rletele copiilor de pe ol
sunt primele sunete pe care le aud. mbesc. Apoi numele
Textul respectă tema propusă meu urmat de c icotul mamei. O aud și este minunat. ocea
Plasarea în timp și spațiu a ei e caldă ca mierea. d c nd îi simt brațele în urul meu.
acțiunii Acum sunt acasă. in nou în cameră. Mereu mi am dorit
Momentele subiectului să mi aud casa. Pl nsul unui scaun tras pe podea vocea
televizorului protestele mi erului. otul are sens în urul meu.
Alternanța pasajelor narative
ă poți auzi e ca o simfonie Acum cea mai arzătoare dorință
cu cele descriptive
mi s a îndeplinit. Mă simt liberă ea mai arzătoare dorință e
Adecvarea limbajului, cuvinte albă și mă a ută să cunosc lumea. Așa cum e ea.
folosite corect și adecvat
. .
situației de comunicare

Creativitate, originalitate

Lumea are buton on/off 205

U5 REDACTARE
Lucrarea 2
imt adrenalina cum îmi pulsează prin vene. Mi e frică.
ot timpul ratez startul. ncerc să mă concentrez asupra
vocii antrenorului. u a ută. u mă pot calma. espir trei
doi unu. u a ută. u mă pot calma
n sunet asurzitor se aude. ncep să alerg. au tot ce
pot. ncerc să mă mișc c t mai repede. rebuie trebuie să
c știg Am muncit așa de mult ca să a ung în nală. rec
rapid pe l ngă un copac și sar peste o baltă. e data
aceasta ne au adus într o pădure nouă cu care nu suntem
obișnuiți. u coada oc iului îmi zăresc pentru o secundă
adversarul. Oc ii lui căprui ca scoarța tinerilor copaci mă
caută de parcă ar vrea să mă facă să dispar. Părul lui scurt
și negru încadrează o față încordată în timp ce trupul lui
atletic lasă să se vadă mușc ii bine antrenați. E numai bră
neori am senzația că nici nu atinge păm ntul. otăr rea
de pe c ipul lui mă înspăim ntă puțin dar îmi întorc
privirea spre traseu. ite o ăd linia de sosire la apro imativ
cincizeci de metri în față. ncerc să iuțesc pasul însă
oboseala mă încetinește. Parcă cineva îmi at rnă plumb de
picioare. u pot să mă mișc mai repede. Acum rivalul meu
se a ă în dreapta mea. Alergăm așa unul l ngă altul cu
pumnii str nși cu oc ii tensionați cu trupurile puls nd din
cauza efortului. O sudoare rece curge pe fruntea mea
în erb ntată. u mai e mult. Pot să o fac. Pot. Pot
intr odată piciorul lovește ceva și cad. uuuu u se
poate nima îmi bate cu putere. ncerc să îmi rețin lacrimile
dar nu reușesc. Mă ridic și reiau cursa. u am timp de
văicăreli. imt s ngele preling ndu se din rană însă nu mă
doare nimic. n singur g nd o singură trăire să c știg. unt
la c țiva metri de el. nc id oc ii mă concentrez asupra
respirației și îi ordon creierului să l depășească. inia se
sosire se materializează în fața mea și o rup furios cu pieptul.
e aud muzica aplauzele și uralele din tribune. ar r d c nt
dansez pl ng în cea mai frumoasă zi din această vacanță.
206 Lumea are buton on/off
n depărtare o siluetă aplecată spre păm nt lovește
pietrele ce i stau în cale. merii aplecați tricoul ud
picioarele atletice con rmă identitatea persoanei.
Adversarul meu își pl nge înfr ngerea și nimeni nu
îndrăznește să l consoleze.
.O.
Lucrarea 3
azele calde ale soarelui m ng ie copacii înverziți.
ntul poartă pe aripile sale puful de păpădie. n
depărtare se zăresc culmile înzăpezite ale munților.
iripitul guraliv al unei gaițe mă invită parcă la oacă.
trăbat pădurea admir nd curcubeul de ori ce mă
înt mpină cu parfumul lor îmbietor. ngă mine săgețile
aurii ale discului de foc se oglindesc în lacul mărginit de
salc mi impunători.
eodată un zgomot puternic
destramă miri ca atmosferă.
e aude tot mai tare. O frică
teribilă mă cuprinde dar
curiozitatea mă împinge
să văd ce se înt mplă
cine sau ce este. Mă
apropii și în fața mea se
ivește o cabană cu o ușă
întredesc isă. Pășesc
încet să nu mă audă nimeni dar
zgomotul dispare brusc. țiva picuri roșii pictează iarba.
Mă uit mai atentă și observ că de fapt este s nge.
intr odată ceva se prăbușește dintr un copac. Este un
om ața mi umple de lacrimi și nu știu ce să fac. esc id
telefonul să sun la ambulanță dar nu este semnal. n ur se
aud împușcături și pași subtili. orpul îmi tremură din ce în
ce mai tare. Mi e frică. Mă ascund repede după un copac și
aștept tăcută. u după mult timp o liniște profundă
acoperă întreg codrul. in îndepărtare se aude o voce și o
persoană îmbrăcată în negru se apropie de bărbatul căzut.
l privește cu ură și îl împușcă fără remușcare. top cadru
strigă cineva apăr nd din spatele meu. e peste tot se
arată bărbați femei unii tineri alții în v rstă îmbrăcați
ciudat. mi revin încet și îmi dau seama că am pătruns fără
să vreau pe un platou de lmare.
imp de două săptăm ni în această vacanță de vară
am fost ica servitoarei unui agent secret. u am avut un
rol important dar am trăit ecare zi at t de intens înc t
pot spune că această e periență mi a sc imbat viața.
. .

2. n calitate de membru al uriului trebuie să completezi
o șă prin care să usti ci acordarea premiului. Ai în
vedere modelul de mai os
3. itiți argumentările și votați la nivelul clasei cel mai
bun te t dar și cea mai bună usti care.
4. ecitește te tele și răspunde la următoarele întrebări.
a. Unde introduc autorii pasajele descriptive (la
început, în mijlocul acțiunii, la final)?
b. Ce aleg să descrie (un loc, o persoană, un obiect)?
c. Ce crezi că au urmărit autorii atunci când le-au
introdus în anumite momente ale narațiunii?
tiu
Pasajele descriptive inserate într un te t narativ
îndeplinesc diverse roluri în funcție de momentul în
care apar
a. la începutul narațiunii descrierea contribuie la
plasarea în timp și spațiu a acțiunii și creează
atmosfera introduce persona ul și anticipează
rolul pe care îl va avea
b. în interiorul narațiunii în desfășurarea acțiunii
sau în punctul culminant descrierea accentuează
tensiunea indcă prelungește con ictul de
asemenea poate e plica desfășurarea unor
evenimente sau prezența unor persona e
c. la finalul narațiunii descrierea marc ează
rezolvarea con ictului și
poate contribui la
construirea unui nal
desc is.
e obicei pasa ele
descriptive inserate
în te tul narativ conțin
verbe la imperfect
sau la prezent.
REDACTARE U5
Stil: proprietatea termenilor, puritate
și adecvare situațională, originalitate
Start
1. n primele două te te propuse în cadrul concursului de
redactare e istă pasa e în care sunt redate e clamații. e
efect au acestea asupra ta în calitate de cititor
2. um ai putea spune altfel mai scurt esc id gura să
o întreb ar simt adrenalina cum îmi pulsează prin
vene e ce crezi că alege autorul aceste formulări
3. t de lungi sunt propozițiile în te tele citite n ce
momente sunt mai scurte e ce e efect are această
modalitate de prezentare asupra ta în calitate de cititor
4. e cuvinte din te tele citite nu ai auzit folosindu se în
vorbirea de zi cu zi are sunt din contră formulările
obișnuite în comunicare
5. denti că în te te e emple de limba gurat.
6. ecitește te tele și i atent/ă de data aceasta la
a. corectitudinea utilizării cuvintelor în context (ai în
vedere dacă sunt potrivit alese în legătură cu tema/
subiectul și contextul de comunicare);
b. limbajul utilizat (ia în considerare dacă sunt folosite
cuvinte cu sensul lor propriu/figurat);
c. claritatea exprimării (ai în vedere dacă enunțurile sunt
construite clar, dacă textul se poate urmări cu ușurință);
d. folosirea limbii literare.
tiu
e obicei atunci c nd citim o narațiune ne lăsăm
antrenați în acțiune ne identi căm cu persona ele ne
plac dialogurile sau ne pierdem în atmosfera pasa elor
descriptive și tindem să nu m atenți la aspectele de stil.
Modul în care sunt alese și combinate cuvintele
contribuie la construirea unei atmosfere a te tului.
Atunci c nd redactăm un te t trebuie să m atenți la
proprietatea termenilor la adecvarea situațională și la
puritate. Astfel vom alege cuvintele ind atenți la
concordanța dintre sensul lor și intenția noastră de a
transmite ceva adecv nd formulările la conte tul de
comunicare și folosind o limbă îngri ită în acord cu
normele în vigoare. oate aceste aspecte conturează un
stil al redactării.
Lumea are buton on/off 207
U5 REDACTARE

Integrez și creez
Joc creativ. ă cu zarul și memorează numărul pe care l ai nimerit. aută l în tabelul de mai os și scrie
o narațiune în care să continui te tul dat integr nd un pasa descriptiv. ii atent/ă la elementele de stil

umărul
Timpul Spațiul Personajele Începutul dat
de pe zar

vara insulă grup de „Băiatul blond își dădu drumul pe ultimul metru de
băieți stâncă și începu să-și croiască drum spre lagună. Deși își
scosese jerseul de școală și-l târa acum într-o mână, cămașa
cenușie îi asudase pe trup și părul i se lipise de frunte. De
jur împrejur, brazda lungă, trasă prin junglă, devenise o baie
fierbinte. Se trudea să-și facă loc printre liane și printre
trunchiurile zdrobite, când o pasăre, o apariție roșie și
galbenă, țâșni cu un țipăt de vrăjitoare.”
William Golding,

2. iarna un orășel o fată cu un Ada, pleacă de la fereastră! s-a răstit mama la mine.
defect la un M-a apucat de braț, m-a tras, iar eu m-am rostogolit de pe
picior scaun și am căzut pe podea.
Îl salutam pe Stephen White, atâta tot.”
Kimberly Brubaker Bradley,

3. într-o zi anticariat băiat orfan „Dintr-odată ușa fu deschisă atât de violent, că micuțul
ploioasă ciorchine de clopoței de alamă atârnat deasupra ei se porni
să sune cu zgomot și nu se mai liniști multă vreme.
Făptașul zarvei era un băiețel de vreo zece sau unsprezece
ani. Părul castaniu-închis îi atârna ud peste față, haina îi era
leoarcă de ploaie și picura, iar peste umăr purta un ghiozdan
prins de o curea.”
Adaptare după Michael Ende,

4. în zilele Cluj-Napoca o fată de „Stop! Am nevoie de-o pauză. Gata, nu mai pot! Am
noastre doisprezece obosit. Gândurile mi se învălmășesc în cap. Sunt prea multe
ani lucruri de procesat. Prea multă informație. Existența mea
pașnică a fost întreruptă brutal de evenimente care au
scăpat cu totul de sub control. O fată de doisprezece ani ar
trebui să-și bată capul doar cu problemele fetițelor de
doisprezece ani, nu cu ale întregii lumi. Punct. Să nu mai aud
de boli, de oameni necinstiți și de tot soiul de rude care te
înjunghie pe la spate fără să clipească!
Pur și simplu nu-i corect.”
Alex Moldovan,

5. vara București naratoarea și „Eram uluită. Nu doar că salvasem un condor de la Zoo,

condorul nu doar că locuiam cu el în camera mea, dar pasărea asta
știa să citească și să scrie. Puteam să vorbim. I-am dăruit
pixul meu alb în formă de pană, ca să nu se mai jumulească.
Scria scurt, concis, fără explicații inutile.”
Veronica D. Niculescu,

6. celelalte oraș ciudat o fată „A fost odată o fată care trăia într-un oraș înghesuit și prăfuit
zile ale harnică unde nu era niciodată duminică. Și, ca să vă zic drept, fără
săptămânii duminică nu-i mare lucru de capul celorlalte zile ale săptămânii.”
Ileana Surducan,

208 Lumea are buton on/off

 REDACTARE U5
n elaborarea compunerii ține cont de următoarele Mă implic
sfaturi
a. pornește de la începutul care ți-a fost indicat; c imbă caietul cu al colegului de bancă și evaluați vă
b. propune mai multe variante și alege-o pe cea mai lucrările pornind de la următoarea grilă. iecare Da
creativă; primește un punct.
c. păstrează timpul verbelor exact ca în textul de la care
pornești; Întrebări Da Nu
d. inserează indicii de timp și spațiu precizați în tabel; 1. espectă informațiile din te tul dat
e. construiește un personaj credibil;
2. ntroduce indicii de timp și de spațiu
f. respectă momentele acțiunii;
g. stabilește de la început unde vrei să incluzi pasajul 3. Are momentele acțiunii
descriptiv;
4. Are un pasa descriptiv
. folosește cuvintele fiind atent/ă la sensul lor, iar dacă
alegi un limbaj figurat, asigură-te că noul sens poate 5. onstruiește un persona credibil
fi ușor descifrat din context; 6. Are o e primare adecvată
i. scrie o primă variantă și revizuiește-o, verificând
7. Mesa ul este clar și coerent formulat
exprimarea, ortografia și punctuația.
8. espectă regulile de ortogra e

9. espectă regulile de punctuație

10. Este o compunere originală creativă

Lumea are buton on/off 209

U5 INTERCULTURALITATE

o ele romo ate n literatură și n alte arte

ata pentru ceva nou
1. Privește imaginile.
ilustrate
are este numele persona elor
Start
1. Modelele pe care le descoperim în literatură sau în alte
forme de artă promovează diferite valori. ompletează
tabelul de mai os asociind ecărei valori numele unui
persona . Poți face referire la literatura rom nă sau la cea
universală la cinematogra e sau la teatru. c imbă
caietul cu al colegului de bancă și cere i să identi ce titlul
și autorul/regizorul operei în care apare eroul/eroina.

Valoare Personaj Titlu Autor/regizor

a b
ura

unătate

ubire

Dreptate

Empatie

c Patriotism

Loialitate

2. Alege persona ul tău preferat și completează i blazonul

pentru a demonstra că poate considerat un model demn
de urmat.
d e

2. e au aceste persona e în comun

3. intre sensurile cuv ntului de mai os alege l 1 2

pe cel la care consideri că face referire titlul lecției.

a. Ceea ce poate servi ca orientare pentru reproduceri

sau imitații. 3 4
b. Persoană, realizare, operă care, prin valoare sau
calități, poate servi ca exemplu.
c. Manechin.
d. Persoană care pozează unui pictor sau unui sculptor.
e. Sistem ideal (logic-matematic) sau material cu …
ajutorul căruia pot fi studiate, prin analogie,
În centru, lipește imaginea sau desenează-l chiar tu! Nu
proprietățile și transformările unui alt sistem mai
uita să îi treci numele.
complex.
Cadran 1: date biografice, când și unde s-a născut.
4. Pornind de la sensul descoperit în e ercițiul anterior Cadran 2: date despre familie.
găsește trei argumente prin care să demonstrezi că Cadran 3: calitățile care îl fac să fie un model.
persona ele ilustrate mai sus pot considerate niște Cadran 4: simboluri care îl reprezintă.
modele. Panglică: o replică spusă de el.
210 Lumea are buton on/off
 INTERCULTURALITATE U5
tiu Evoluez
Persona ele din literatură întruc ipează de multe 1. Proiect. nainte de a ironiza ar bine să cunoaștem
ori niște valori. Printre cele mai cunoscute valori deci iată o provocare pentru tine. Alege o pictură de tip
promovate în literatură se numără portret care îți place. ealizează un proiect în care să
ș.a. Prin promovarea acestor valori incluzi
persona ele devin modele de comportament pentru o pagină cu datele biografice ale pictorului;
ceilalți. o pagină cu detalii legate de tablou;
u numai literatura a reușit să dea naștere unor o imagine cu tabloul, pusă în paralel cu o fotografie
persona e emblematice. Modele se pot regăsi și în a ta în care imiți situația imaginată de pictor (vezi
cinematogra e în pictură sau în alte arte. modelul dat mai jos). Pentru a fi cât mai fidel
modelului, prelucrează imaginea, apelând la
tehnologia de care dispui;
Integrez și creez
o pagină în care să scrii cum te-ai simțit în calitate de
1. Una dintre cele mai model.
cunoscute și apreciate picturi
este a lui Leonardo
da inci. Privește o și tu cu
atenție. e crezi că o face unică
pe această femeie privirea
z mbetul c ipul
vestimentația poziția m inilor
culorile folosite în conturarea portretului său sau altceva
rmărește informații despre pictor și despre acest
tablou în manualul digital.
o annes ermeer
2. e a lungul timpului tabloul a fost sursa unor imitații sau
mai mult sau mai puțin comice marc nd diferite perioade.
Privește imaginile de mai os celebre pe internet și
2. ăutați în biblioteca voastră cărți pe care le ați citit.
realizează o prezentare orală în fața clasei în care să e plici
Puneți le într o cutie. ugați profesorii să vă a ute să le
care crezi că este conte tul în care apare ecare dintre
donați unor copii din medii defavorizate pentru a
reprezentările iocondei. e vrea autorul să sublinieze e
identi ca și ei un model printre persona ele cu care se vor
sens îi adaugă tabloului Pornește în prezentarea ta de la un
înt lni. crieți un bilețel în ecare dintre cărți în care să
nou titlu în care să adaugi și un ad ectiv .
spuneți ce valori/modele va găsi acolo viitorul cititor.

3. iscută cu colegii Capodoperele ar trebui imitate cu

intenții comice e sporește popularitatea sau le dăunează
imaginii usti cați vă răspunsul.
Lumea are buton on/off 211
U5 RECAPITULARE

Citește, cu atenție, cele două texte, apoi rezolvă cerințele în caiet.

Textul 1 Textul 2
A in uencer1 copil este un fenomen global Am zis că vreau ca oamenii să mă descopere așa cum
care ocupă serios internetul. n 2018 cel mai bine plătit sunt eu. u vreau să creez un persona din mine. E la
YouTuber2 era an 7 ani atunci care făcuse 22 de milioane modă să i creator de conținut. E o diferență între a
de dolari din despac etat și recenzat ucării în videouri. creator de conținut și in uencer pentru că ai o sarcină
onda e recente arată clar că mulți puști ar prefera să se facă foarte grea atunci c nd ești in uencer. Am început să
vedete pe ou ube de meserie nu banali astronauți sau pro conștientizez asta cred că acum c teva luni c nd m am
fesori. nsă a deveni celebru vine la pac et și cu niște riscuri înt lnit cu niște prieteni și îmi spuneau că oamenii vin la
e ces de e punere publică la o v rstă fragedă bull ing și noi pentru că tu vii aici . Mi s a părut ceva uau că
c iar e ploatare. a să înțelegem mai bine cum funcționează oamenii își doreau să e într un loc în care și eu am fost.
fenomenul id uencerilor în om nia am vorbit despre Avem o in uență foarte mare noi tinerii artiști sau
celebritate timpurie pe internet cu foarte tineri vloggeri3 vloggeri și trebuie să m at t de atenți la ce conținut
e perți în drept mar eting4 online și psi ologie. distribuim online. E adevărat că
ituația copiilor care a ung celebri pe internet vine la un copil nu se educă
pac et și cu probleme etice. na dintre ele e că deși mulți online educația se face
iau vloggingul ca pe o oacă realitatea e că cei mai cunoscuți acasă de către pă
dintre ei a ung să și c știge serios din reclame sau rinți dar nternetul
sponsorizări. u alte cuvinte a ung să muncească. anii are o in uență
însă nu a ung întotdeauna la ei e plică avocata ana foarte mare asu
unel. ontractul de utilizator pe care l semnezi cu pra unui copil.
oogle compania mamă a ou ube este unul E o responsabili
comercial prin care creezi un spațiu publicitar clipul tate pe care nu
încărcat . O entitate terță o rmă cumpără acel spațiu o conștientizezi
de reclamă iar utilizatorul primește bani prin intermediul mereu.
ou ube – cu c t ai mai mulți abonați și vizualizări cu at t ianca Mi aela
c știgi mai bine. a idee ell poate cel mai cunoscut i andru vloggeriță
vlogger rom n la ora actuală c știgă lunar 0 00 de dolari actriță 19 ani
din reclame și el și a lansat canalul mult înainte să devină
ma or – la 12 ani. 1. E trage două idei din te tul 1 despre .
eși ell a declarat mulțumit că veniturile lui sunt mai 2. Alege varianta corectă de răspuns valori c nd
mari dec t cele ale propriilor părinți e istă de a cazuri în informațiile din te tul 1.
care familiile micilor ou uberi sunt acuzate de e ploatare În concepția autoarei, vloggingul:
produc frecvent clipuri șocante cu copiii în speranța că a. e doar o joacă;
sutele de mii de vizualizări le vor aduce rapid faimă și bani b. poate duce la exploatarea copiilor;
din reclame. c. aduce bani, deci este bun;
Adaptare după oana Pele atăi d. aduce numai neplăceri.
i e subscribe și clopoțel um e să i
copil in uencer în om nia 2020 scena9.ro 3. Alege varianta corectă de răspuns valori c nd
informațiile din te tul 2.
1
– s. m. personalitate pe internet. Declarația Biancăi Lixandru poate fi rezumată astfel:
2
– (din engl.) persoană care creează videoclipuri pe care le a. Important e că ne vede multă lume.
încarcă pe site-ul YouTube. b. Vlogging-ul este un instrument de educare a copiilor.
3
– s. m. persoană care postează constant videoclipuri pe
internet. c. Avem o influență mare și asta trebuie să ne
4
– s. n. activități ce au ca scop promovarea unui produs. responsabilizeze.
5
– s. n. activitatea unui vlogger. d. Avem influență, deci ar trebui să câștigăm mai mult.
212 Lumea are buton on/off
 RECAPITULARE U5
4. tabilește dacă a rmațiile 9. tabilește dacă a rmațiile de mai os sunt adevărate
de mai os sunt adevărate sau false.
sau false valori c nd a. În enunțul „Trebuie să fim atât de atenți.”, cuvântul
textul 1. „atenți” este adverb.
a. Există mai mulți b. În enunțul „Banii, însă, nu ajung întotdeauna
puști care își la ei” există un singur adverb.
doresc să devină c. În secvența „cei mai cunoscuți dintre ei ajung
vedete pe să și câștige serios”, cuvântul „serios” este adjectiv.
YouTube decât
10. Alcătuiește c te două enunțuri în care cuvintele sigur
astronauți sau
frumos și lunar să e pe r nd adverbe și ad ective.
profesori.
b. Banii ajung 11. onstruiește c te un enunț în care
întotdeauna la a. să îți exprimi o opinie despre
copiii-vedetă. vloggeri, folosind un substantiv
c. Uneori, copiii pot fi exploatați de adulți pentru cu funcția sintactică de
bani. complement direct;
d. Expunerea publică de la o vârstă fragedă este bună. b. să explici cum poate fi un vlog
de succes, folosind un
5. rezi că un copil vedetă poate lua deciziile corecte
adverb de mod;
pentru sine atunci c nd este e pus în permanență
c. să formulezi o regulă
publicului Motivează ți răspunsul în 70 100 de cuvinte
despre folosirea corectă a
valori c nd unul dintre te tele suport sau e periența
rețelelor de socializare de
personală.
către minori, folosind un adverb
6. maginează ți că ești vlogger/vloggeriță. crie un te t de timp și un adjectiv;
de 70 100 de cuvinte în care să încerci să îți convingi d. să oferi o informație despre riscurile celebrității la
publicul cu privire la un subiect din lista de mai os. vârste mici, folosind un pronume reflexiv.
nterpretează te tul în fața clasei ca și cum ai în fața
12. Concurs în ec ipe. Alcătuiți grupe de c te patru
unei camere de lmat.
membri. a trebui să prezentați oral în fața clasei cum ați
cărți citite lme sport crea un vlog. n prezentarea voastră aveți în vedere
următoarele repere
modă viața la școală familie ce tip de conținut veți urca pe vlog;
cum s-ar numi;
7. Alege în ecare caz forma corectă pentru adverbele cum ar arăta o sesiune de filmat (folosiți cât mai
din următoarele enunțuri. multe adverbe pentru a descrie această activitate);
a. Vreau să am succes a cum/acum! ce investiții ați face pentru început;
b. Vloggerii produc frecvent/fregvent clipuri. ce nu vă place la alți vloggeri și ce ați evita să faceți
c. Îmi place să mă filmez în totdeauna/ dacă ați fi vloggeri.
întotdeauna.
d. Câștigă lunar/lunare sume
tiu să învăț
mari. Autoevaluare. Jurnalul re exiv. ăspunde în caiet la
8. electează adverbul din următoarele întrebări.
următorul fragment și Care dintre conținuturile acestei unități necesită o
înlocuiește l cu un substantiv clarificare suplimentară?
care să e prime același tip de Ce emoții ți-a trezit procesul de învățare?
circumstanță educația se face Temele din această unitate ți-au amintit de lumea ta?
acasă de către părinți . Cum?

Lumea are buton on/off 213

U5 EVALUARE

Timpul de lucru este de 50 de minute. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Citește, cu atenție, textul, apoi rezolvă cerințele. ar ce sunt alea a întrebat curios uit ndu se în
coș
a marginea Orășelului abletelor l ngă pădure într o
i atunci Amelia a înțeles în sf rșit de ce niciun copil
căsuță galbenă cu buline roșii și acoperiș verde locuia
din Orășelul abletelor nu m nca mere. u pentru că nu
Amelia împreună cu părinții ei. Amelia avea ani părul
le plăceau merele ci pentru că nu le gustaseră niciodată
negru v lvoi și oc ii mari mov. ea mai bună prietenă a ei
Amelia a lăsat coșul în poarta băiețelului și a început să
era o pisică buclucașă pe nume oni. ar fructele ei
fugă către casă. Mama după ea.
preferate erau ce credeți Merele Asta era destul de
Amelia nde fugi Așteaptă mă
ciudat pentru că în Orășelul abletelor nu e ista niciun
copil căruia să i placă merele. i mai mult dec t at t nu ino mami vino repede a strigat Amelia. Am o idee
era niciun copil care să se oace cum se uca ea adică să tiu cum vom salva toți copiii din Orășelul abletelor
sară ori să alerge ori să c nte. oți ceilalți copii se ucau Adaptare după ristina onovici
pe tablete ori pe computere sau c nd se plictiseau de ș 2017
acestea se uitau la televizor. oți erau ocupați să se oace
în casă pe tablete așa că nu prea mai aveau timp să se
cunoască între ei. ntr o zi însorită de vară Amelia a ieșit
în curtea casei ca să se oace cu oni. n acea zi s a urcat
în mărul din curte ca să prindă un uturaș.
oboară oni ai să ne ucăm cu mingea i a strigat
Amelia.
ar pisicuța ucăușă nu și nu. Atunci Ameliei i a venit o
idee a să scutur eu pomul oni s a speriat și a
zbug it o în os rapid. nsă de la scuturat zeci de mere au
căzut și ele pe os
ite ce ai făcut oni a spus supărată Amelia. e ne
facem cu ele
i atunci i a venit ideea.
tiu O să le împărțim în oraș celorlalți copii
A fugit în casă și i a povestit totul mamei. Mama știa că
niciun copil din Orașul abletelor nu măn ncă mere dar
nu a dorit să o supere pe Amelia și a fost de acord cu
SU IECTUL I 70 E PU CTE
planul ei. nsă la ecare poartă la care băteau ieșea c te
un copilaș palid care refuza mărul și apoi fugea să reia 1. ompletează enunțurile de mai os cu motivul potrivit.
ocul pe tabletă. Amelia era tare 6 puncte
supărată. Era gata gata să i Amelia era tare supărată fiindcă … .
spună mamei să se întoarcă Mama nu i-a spus Ameliei că niciun copil din Orașul
acasă și să facă din toate Tabletelor nu mănâncă mere deoarece … .
merele o imensă și Copiii nu voiau mere pentru că … .
zemoasă plăcintă. Mama
însă apucase să bată la 2. Alege varianta corectă de răspuns. 6 puncte
o altă poartă pe care a Căsuța Ameliei este:
desc is o un copilaș a. galbenă cu buline verzi și acoperiș roșu;
palid ce părea de v rsta b. verde cu buline galbene și acoperiș roșu;
Ameliei. c. roșie cu buline galbene și acoperiș verde;
d. galbenă cu buline roșii și acoperiș verde.
214 Lumea are buton on/off

3. Alege varianta corectă de răspuns.
Copiii din oraș nu ies la joacă pentru că:
a. au prea multe teme de făcut;
b. au probleme de sănătate;
c. se joacă toată ziua pe tabletă;
d. nu-i lasă părinții.
4. otează în dreptul ecărui enunț pentru a stabili
dacă este adevărat sau fals baz ndu te pe informațiile
din te tul dat.
Enunțul
Cea mai bună prietenă a Ameliei
este Roni, o cățelușă.
Fetița scutură pomul din dorința
de a-și determina prietena să
coboare.
Mama știe că niciun copil din
oraș nu mănâncă mere și nu este
de acord cu ideea fiicei sale.
Copiii din Orășelul Tabletelor
refuză merele, deoarece preferă
alte fructe.
La final, mama are un plan
pentru a-i stimula pe copii să
mănânce fructe.
Potrivit textului, tehnologia nu
afectează relațiile sociale și
sănătatea copiilor.
5. Precizează în două trei enunțuri o trăsătură morală a
Ameliei care se desprinde din primul paragraf al te tului
ilustr nd o cu o secvență.
EVALUARE U5
6 puncte 6. rezi că ocurile video pot afecta relațiile copiilor cu
ceilalți și/sau sănătatea acestora usti că ți răspunsul
în 0 100 de cuvinte valori c nd te tul dat. 8 puncte
7. ompletează următorul enunț cu răspunsul corect.
6 puncte
n enunțul ntr o zi însorită de vară Amelia a ieșit în
curtea casei ca să se oace cu oni. cuv ntul scris colorat
are valoare morfologică de .
6 puncte
8. escrie fragmentul următor trec nd adverbul
identi cat la gradul superlativ absolut de superioritate
Adevărat Fals
ino mami vino repede . 6 puncte
9. crie două enunțuri care să reprezinte ecare c te un
sfat pentru copiii din Orășelul abletelor. ei folosi pe
r nd un adverb de mod și unul de timp. 12 puncte
10. escrie te tul corect nd greșelile dintr un mesa lăsat
de Amelia în cutia poștală a ecărui copil pe care l a
vizitat pentru a i da mere. 6 puncte
ragii mei pisicuța mea nu are stare sare
într una. Astă zi s a cățărat în copac și m a
determinat să scutur bruscă toate merele. Am
vrut să le împart cu voi. u mi am imaginat nici o
dată că nu vă plac merele. Aș vrea ca măcar odată
să gustați. unt sigură că vă vor plăcea multe
u drag
Amelia
8 puncte
SU IECTUL AL II LEA 20 E PU CTE
maginează ți că ești Amelia. edactează o scrisoare de
100 1 0 de cuvinte în care să i prezinți unei prietene
soluția găsită pentru a i determina pe copiii din Orășelul
abletelor să iasă la oacă. Oferă două argumente pentru
care aceștia ar trebui să se oace afară. n elaborarea
compunerii este indicat
să ai un conținut adecvat cerinței;
să oferi două argumente;
să respecți normele de ortogra e și de punctuație
să scrii lizibil și să așezi corect te tul în pagină.
Lumea are buton on/off 215
RECAPITULARE FINALĂ

Citește fragmentul de mai jos, apoi rezolvă cerințele în caiet.

18 iunie 2019
Mă uitam la palma mea cum se plimbă pe scoarța
copacului și nu înțelegeam ce se întâmplă. Ceva era foarte
ciudat. Parcă pierdusem legătura cu realitatea. În loc să
întâlnească rezistența lemnului aspru, degetele mele au
străpuns scoarța și dintr-odată afară s-a făcut zi cu soare
și o căldură sufocantă m-a moleșit.
Dacă până cu câteva clipe în urmă sub picioarele mele
era iarbă umedă, acum aveam sub tălpi creanga groasă a
unui pom doldora de cireșe. […]
Până să mă gândesc cum să mă dau jos de unde eram niște cireșe i-au evadat din cămașă și s-au împrăștiat pe
cocoțată am zărit la rădăcina pomului o doamnă la vreo jos.
patruzeci de ani, îmbrăcată în costum popular. Mi-a făcut — Nu m-ai nimerit, tușă Mărioară! Ian de mai azvârle
impresia că e o femeie simplă, de la țară. Probabil că câțiva, să vedem dacă m-oi păli până la urmă! a râs băiatul
cineva o supărase rău de tot, fiindcă părea groaznic de după care a mai proiectat un sâmbure spre mătușa sa.
furioasă. Dădea energic din mâini și avea obrajii roșii ca — Stai, măi porcane2, că te căptușește ea, Mărioara,
focul. acuș! s-a răstit femeia.
— Dar, bine, ghiavole1, aici ți-e scăldatul? Coboară-te Și fără să mai stea pe gânduri, a pornit cu pași apăsați
jos, tâlharule, că te-oi învăța eu! răcnea femeia către spre hambarul de lângă casă de unde s-a întors cu o
cineva ascuns între ramurile cireșului. ditamai scara.
Când m-am uitat mai bine, nu departe de mine, un — Iaca poznă! a exclamat băiatul, văzând-o pe Mărioara
băiat blond, cam de vârsta mea, cu o mutră haioasă, cât e de hotărâtă să se suie în cireș.
îmbrăcat în niște haine sărăcăcioase și prăfuite, încerca să
Probabil, de teamă că mătușa
se pitească între frunze. Avea cămașa vârâtă în pantaloni
o să pună mâna pe el, până la
și înăuntru, ca într-un marsupiu umflat, adunase kilograme
urmă băiatul s-a ridicat într-un
de cireșe. Erau atât de multe, încât dădeau pe-afară și
salt și a pornit-o cu pași
cădeau pe jos. Băiatul se distra copios, puțin îi păsa de
măsurați de-a lungul crengii
furia femeii, fiindcă era clar că ea nu prea avea cum să se
într-o demonstrație de
cațăre în pom. Parcă anume ca s-o enerveze și mai tare,
echilibristică demnă de un
din când în când scotea limba la ea și scuipa câte un
acrobat de circ.
sâmbure de cireașă înspre ea.
Când a ajuns la capăt
Nu îmi venea să cred. Unde eram? Ce se întâmplase?
s-a întors spre mine, mi-a
Cine erau oamenii ăștia și de ce eram într-un cireș din
zâmbit larg și mi-a făcut
curtea unor săteni? Până să mă lămuresc, femeia a aruncat
cu mâna în semn de
cu un bulgăre de pământ drept în ramura de lângă mine.
rămas-bun, apoi a sărit –
Am tresărit și eu, și băiatul.
zdup! – în cânepa
Și atunci, ni s-au intersectat privirile pentru prima oară. înaltă care se întindea
Se vedea bine că nu înțelege cine sunt și cum de-am de la cireș înainte. Eu
apărut în cireș lângă el; cât despre mine, eu nu înțelegeam încremenisem acolo,
absolut nimic. Până să apucăm să spunem ceva, femeia pe creangă. Pe lângă
de jos a azvârlit alți doi bulgări de pământ. Unul l-a lovit că îmi era frică de
pe băiat drept în umăr și l-a dezechilibrat puțin, astfel că înălțime și deja mă
1
ghiavol – rostire izolată pentru diavol. luase cu amețeală,
2
porcan – s. m. (aici) lacom, ticălos. mă întrebam dacă
216 Recapitulare nală
 RECAPITULARE FINALĂ

nu cumva femeia aceea m-a văzut în copac și o să vrea să 3. Caută în dicționar sensul cuvintele indicate și
pună mâna pe mine. Era de-adevăratelea sau visam? Și completează tabelul.
dacă era de-adevăratelea și mă prindea, la cât de tulburată
era, mă gândeam că puteam să mi-o iau și eu, ca o victimă Cuv ntul Explicație/Sinonim
colaterală a furtului de cireșe.
doldora
Între timp, băiatul care aterizase viu și nevătămat în
tarlaua de cânepă, o și luase la fugă spre gardul din fundul (m-)oi păli
curții. Văzând una ca asta, Mărioara a lăsat scara și a (te) căptușește
pornit-o în goană după el. Moment mai bun ca ăsta nu
tarlaua
avea cum să se ivească de două ori, așa că am hotărât să
mă dau jos din copac, sperând să scap nejumulită. Mi-am leftiria
zis însă că-i mai bine să cobor încet-încet, nu să sar în a zbughit(-o)
cânepă, ca să-mi rup vreun picior. În vremea asta, băiatul
ajunsese departe. Mărioara după el. 4. Transcrie o secvență care se referă la timpul în care se
— De-amu să știi că ți-ai mâncat leftiria de la mine,
1
desfășoară acțiunea și una care indică locul întâmplărilor.
spânzuratule!! zbieră femeia ca posedată.
5. Ce arată întrebările pe care și le pune naratoarea:
Băiatul însă nu era prea impresionat de amenințările ei
„Unde eram? Ce se întâmplase? Cine erau oamenii ăștia și
și râdea de se prăpădea în timp ce culca toată c nepa la
de ce eram într-un cireș din curtea unor săteni?” Alege
pământ. La un moment dat, Mărioara, turbată de furie, a
varianta care reprezintă o posibilă explicație a prezenței
sc imbat direcția și i-a ieșit impertinentului în față, când
lor în fragmentul dat.
se aștepta mai puțin. Cât pe-aci să-l prindă! Băiatul însă a
a. nerăbdarea fetei; c. neliniștea fetei;
zărit-o în ultima secundă, a sărit brusc într-o parte, iar
b. curiozitatea fetei; d. nedumerirea fetei.
femeia, dând să se arunce asupra lui și să-l înhațe, s-a
împiedicat și s-a-ntins pe jos cât era de lungă. 6. Transformă vorbirea directă în vorbire indirectă,
Băiatul a rămas pe loc câteva clipe, a început să râdă în pornind de la următoarele replici:
hohote și apoi a zbughit-o spre gardul dinspre uliță.” „— Nu m-ai nimerit, tușă Mărioară! Ian de mai azvârle
Adaptare după Mihai Mănescu, câțiva, să vedem dacă m-oi păli până la urmă! a râs băiatul
, 2021 după care a mai proiectat un sâmbure spre mătușa sa.
— Stai, măi porcane, că te căptușește ea, Mărioara,
1. Fragmentul dat relatează o întâmplare din opera acuș! s-a răstit femeia.”.
Amintiri din copilărie de Ion Creangă. Povestește-o în fața
7. Realizează rezumatul oral al fragmentului dat.
clasei. Dacă nu ți-o amintești, poți să o citești împreună
cu ceilalți colegi. 8. De ce a fost precizată data la începutul fragmentului?

2. Notează-ți impresiile de lectură, după următoarele 9. Precizează o trăsătură a tiparului narativ, ilustrând-o cu
categorii: o secvență din text.

gânduri; emoții; 10. Completează diagrama Venn cu cel puțin trei trăsături
ale celor două personaje implicate în conflict.
relaționare/asociere
B A M
cu lumea mea.

1
– expr. a-și pierde reputația de om cinstit față
de cineva.

Recapitulare nală 217

RECAPITULARE FINALĂ

11. Ce te-a ajutat să numești trăsăturile mătușii Mărioara

la exercițiul anterior? Justifică-ți răspunsul prin citate
semnificative.

12. Numește un text studiat la clasă sau citit de tine care să

prezinte o situație similară celei redate în fragmentul dat.

13. Construiește enunțuri în care cuvântul să fie

folosit cu sens propriu de bază, cu sens propriu secundar
și cu sens figurat.

14. Încercuiește varianta corectă de răspuns.

Conțin vocale în hiat toate cuvintele din seria:
a. ciudat, femeia, m-ai;
b. băiatul, tarlaua, Mărioara;
c. furie, că-i, zbughit-o; 17. Completează spațiile punctate în așa fel încât
d. fiindcă, luase, înăuntru. afirmațiile să fie corecte.
15. Desparte în silabe cuvintele: a. În secvența „— Stai, măi porcane”, substantivul este
în cazul … .
realitatea impresia b. În enunțul „Unde eram?” verbul are valoare … .
c. În enunțul „Băiatul însă nu era prea impresionat de
dezechilibrat împrăștiat amenințările ei”, pronumele îndeplinește funcția
sintactică de … .
16. Asociază formele verbale din stânga cu modul și d. Numeralul din enunțul „am zărit la rădăcina
timpul corespunzătoare. pomului o doamnă la vreo patruzeci de ani” este un
indicativ, imperfect numeral … .
conjunctiv, prezent e. Adjectivul din enunțul „Probabil că cineva o
imperativ supărase rău de tot, fiindcă părea groaznic de
indicativ, mai-mult-ca-perfect furioasă.” este la gradul de comparație … .
indicativ, perfect simplu
18. Completează tabelul, indicând valoarea morfologică și
indicativ, viitor popular
funcția sintactică pentru cuvintele scrise colorat în
penultimul paragraf.

Cuv ntul Valoarea Funcția

morfologică sintactică

„cânepa”

„a schimbat”

„impertinentului”

„-l”

„brusc”

19. Pe parcursul acestui an școlar ai citit multe opere

literare. Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte,
în care să incluzi o scenă din cartea preferată. În
compunerea ta vei insera și un pasaj descriptiv de
minimum 30 de cuvinte.
218 Recapitulare nală
 AUTOEVALUARE FINALĂ

unt atent ă n ăț conștient . Am învățat, am exersat în noi contexte.

Cunoașterea include toate disciplinele și toate domeniile
A. Sunt atent/ă. unei discipline. Caută în parcursul tău de învățare de anul
Urmărește în paralel manualul și caietul tău de anul acesta:
acesta și caută aceste informații: lecțiile în care ai actualizat cunoștințe din anii
a. Câte tipuri de lecții/de domenii a cuprins pregătirea școlari trecuți;
ta anul acesta? activitățile de învățare care au construit în etape o
b. Câte texte literare și câte nonliterare ai studiat? competență (de exemplu, verifică de câte ori ți s-a
c. Câte texte ai redactat în total? cerut de-a lungul anului să scrii o scrisoare în lecții
d. Câte părți de vorbire ai învățat/recapitulat? de redactare, gramatică, literatură);
e. Câți autori de literatură studiați anul acesta momentele în care ai făcut apel la cunoștințele tale
cunoșteai dinainte? Câți au fost noi pentru tine? de la alte discipline;
f. Așază textele de bază studiate pe o axă a timpului, orele în care ți s-a predat științific ceva ce știai deja
după anul apariției, ca la istorie. intuitiv, dar nu aflaseși cum se numește încă;
g. Câte scriitoare ai întâlnit în manualul tău? activitățile de tip Mă implic! sau Evoluez! care te-au
. Câți autori cu care te-ai putea întâlni pe stradă ai provocat să duci ceea ce ai învățat în viața ta zilnică
descoperit anul acesta? și să te organizezi pentru a produce singur/în
echipă lucruri noi.
. Învăț conștient.
Revezi procesul tău de învățare de anul acesta. E. Mă autoevaluez acum, fac planuri pentru următoarele
Concentrează-te asupra următoarelor întrebări. activități de învățare.
Ce am învățat? Completează enunțurile de mai jos în așa fel încât să
Cum am învățat? spună adevăruri despre tine.
Ce dificultăți am întâlnit? Cum le-am depășit? a. Punctul meu forte la Limba și literatura română
Cu ajutorul cui le-am depășit? este că știu … și că pot … .
Ce am aflat nou despre lume anul acesta? b. Mă simt mai puțin pregătit/ă să fac … .
Ce am aflat nou despre mine anul acesta? c. Mi se pare că nu am înțeles bine … .
d. Cel mai des la ore m-am simțit… .
C. Lumea mea a înt lnit cunoașterea.
e. Nu îmi plac textele literare care… .
Lecțiile tale au fost gândite pentru a nu te extrage la
f. Îmi plac mult textele literare care… .
școală din lumea ta, ci pentru a îngloba temele,
g. Activitățile mele de învățare preferate sunt cele în
preocupările lumii tale. Poți să îți amintești ce lucruri noi
care… .
ai învățat pornind de la următoarele teme/subiecte?
. Îmi propun ca anul viitor să … .
Realizează conexiunile între coloane și dă și tu alte
i. Aș dori ca profesoara mea/profesorul meu să știe
exemple dacă ți-au rămas în minte.
că … .
Fotbal Textul descriptiv în versuri
Emigrație Adjectivul
Limbajele iubirii la copii Interpretarea textului literar
Copii cu deficiențe și nevoi speciale Timpurile verbale ale indicativului
Musicaluri celebre Disney Text narativ în versuri/relația centru-adjunct
Lideri Adverbul/textul argumentativ
Ecologie Naratorul-personaj
Jocurile pe calculator Textul explicativ
Pericolele internetului Modul condițional-optativ
Umor corect Sensul figurat al cuvintelor/despărțirea în silabe

utoe aluare nală 219

JOACĂ-TE

Tu ce fel de cititor ești? Acordă c te o notă de la 1 la unde înseamnă în totalitate adevărat iar
1 – foarte puțin adevărat a rmațiilor de mai os. n funcție de puncta ul tău vei descoperi ce fel de cititor
ești. evino la pagina 31 din manual pentru a vedea ce tip de cititor ești.
a. Atunci când citesc, îmi place să fie liniște.
b. Nu pot citi decât într-o poziție comodă, nu îmi place să citesc în autobuz/mașină/tren/avion.
c. Citesc de obicei cu un creion în mână pentru a-mi sublinia pasajele care îmi plac.
d. Citesc pe sărite, nu cred că pierd nimic important.
e. Foarte des citesc finalul unei cărți înainte de a ajunge la el.
f. Înainte de a citi o carte, caut un rezumat pe internet.
g. Atunci când aleg o carte, mă influențează mult coperta.
. Atunci când trebuie să aleg o carte, caut pe internet să văd despre ce este vorba în ea.
i. Am un grup de prieteni care îmi recomandă cărți și cărora le recomand cărți.
j. Citesc minimum o carte pe lună. (Vei nota afirmația cu 5 dacă citești mai mult de o carte pe lună,
cu 3 dacă citești o carte pe lună și cu 1 dacă citești mai puțin de o carte pe lună.)
. Am obiceiul de a citi seara înainte de culcare.
l. Citesc mai ales în weekend.
m. Avem în familie momente în care citim cu toții, fiecare din cartea lui.
n. Îmi place uneori să mi se citească cu voce tare și un membru al familiei mai face asta pentru
mine.
o. Cumpăr periodic cărți. (Vei nota afirmația cu 5 dacă achiziționezi mai mult de o carte pe lună, cu 3
dacă cumperi o carte la două-trei luni și cu 1 dacă achiziționezi o carte la interval de jumătate de an.)
p. Merg la bibliotecă pentru a împrumuta cărți. (Vei nota afirmația cu 5 dacă împrumuți mai mult de
o carte pe lună, cu 3 dacă folosești rar biblioteca și cu 1 dacă nu folosești biblioteca niciodată.)
. Am citit și cărți recomandate de părinți/bunici, despre care mi-au spus ei că le-au citit
când erau de vârsta mea.
r. Îmi imaginez că, atunci când voi fi adult și lectura nu va fi obligatorie de la
școală, nu voi citi mai mult de două cărți pe an.
s. Îmi imaginez că, atunci când voi
fi adult, îmi voi încuraja copiii
să citească foarte mult.

220 Limba și literatura română – clasa a VI-a

 RECAPITULARE
TRANSCRIERI
FINALĂ

Unitatea 5, pagina 192, ata pentru ceva nou , exercițiul 3

Ada Condeescu: Ce să zic? Că mi-ai dat și mie din emoțiile tale. E bine că împărțim.
Mi ai Morar: Păi facem schimb de emoții și după aceea, cumva, încercăm să le neutralizăm sau,
dimpotrivă, să le potențăm. Ada are o povestea personală foarte, foarte, foartă faină. Adică, la
cât ești de sfioasă așa, îmi imaginam că niciodată nu ar fi trebuit să faci meseria asta sau, cu atât
mai mult, erai născută pentru meseria asta de actriță.
A. C.: Mereu am avut o timiditate așa, pe care a trebuit să mi-o înfrâng și să lucrez la ea ani de
zile, în special atunci când nu eram pe scenă sau pe set [trad. platou], (M. M.: Îhî.) în general când
promovam un film sau, așa, la evenimentele de socializare. Chiar am făcut și terapie pentru asta.
M. M.: Ca să scapi de emoții în public?
A. C.: De timiditate și de un soi de închidere așa a mea. (M. M.: Îhî.) Îmi plac oamenii foarte mult,
dar nu pot să spun că-mi plac așa băile de mulțime. Și, am avut… Cred că ține și foarte mult de
educație așa, partea asta de sfială. Mmm… e bună, dar nu exagerată cum a fost la mine. Acum
sunt mai ok, zic eu.
M. M.: Adică în copilărie ți s-a spus să stai la locul tău, să-și vezi de treaba ta, să nu deranjezi?
A. C.: Da, da, era… adică mama în special încerca să… asta era educația, na, (M. M.: Îhî.) să fii cu
bun-simț, să nu vorbești tare, să nu deranjezi. Am mai trecut peste că… apropo și de copiii mei,
încerc să nu fiu atât de… să-i las, să-i mai las în pace (M. M.: Îhî.) un pic.
M. M.: Of, avem atât de multe lucruri de vorbit pentru că Ada este și mamă de, de doi copii – fată
și băiat. Mamă cu normă întreagă de altfel, ăăă, dar o să vorbim și despre experiența asta. Până
una-alta, întorcându-ne cumva în copilărie, ăăă, tu vii dintr-o casă în care era, o să reduc așa la
simplu, era foarte multă poezie.
A. C.: Da, chiar așa este.
M. M.: Adică nu vreau să spun că ai fost crescută cu pian în casă, dar…

Limba și literatura română – clasa a VI-a 221

FIȘE DE INTEREVALUARE

Fișă de interevaluare pentru jocul de rol (Integre și cree , punctul c., pagina 34)
otează de la 1 la 3 unde 1 înseamnă foarte puțin adevărat iar 3 – în totalitate adevărat gradul de adevăr al ecărui
enunț de mai os.
A. Aspectul general al dialogului
ituația de comunicare pusă în scenă a fost conform temei primite.
olurile au fost împărțite corespunzător temei.
e tul replicilor a fost adaptat persona elor alese și situației de comunicare propuse.
ituația de comunicare a avut întinderea cerută.
. Palierele comunicării
omunicarea verbală este potrivită situației propuse și statutului social al persoanelor implicate în discuție.
omunicarea nonverbală este prezentă. Persona ul ucat își e primă emoțiile prin gesturi și e presii ale feței.
Persoana își e primă în dialog emoțiile și prin cuvinte.
omunicarea paraverbală este ușor de identi cat. Participantul la dialog folosește intonația corectă ecărei
replici.
esturile și mimica feței e primă același mesa cu cel e primat prin cuvinte.
C. Rolurile în comunicare
olurile de ascultător și vorbitor se desfășoară în mod corect alternativ.
ntervențiile participanților sunt corect proporționate și nu monopolizează nimeni discuția.
E istă continuitate în replicile participanților fără să e pauze prea mari.
. Participarea corectă la dialog
Atunci c nd este ascultător persona ul ucat are un rol activ încura ndu l pe vorbitor prin mimică și replici
încura atoare.
Participantul își e primă în mod politicos dorința de a interveni în discuție.
Atitudinea vorbitorului este una respectuoasă și politicoasă la adresa interlocutorului.
orbitorul adresează și întrebări ind alternativ și în rolul de vorbitor și în cel de ascultător.
Participantul respectă spațiul personal al celorlalți participanți la discuție.
onul vocii este potrivit situației de comunicare recreate.
e aude bine ce comunică și se înțelege ecare cuv nt rostit.

Fișă de interevaluare pentru intervenția orală (Integre și cree , exercițiul 2. b., pagina 161)
ifează în dreptul uneia dintre coloane în funcție de gradul de îndeplinire al ecărei componente.

Afirmația Superficial Adecvat Excelent

denti carea și numirea clară a unei emoții
Prezentarea detaliată a cadrului folosind corect tiparul descriptiv prin
referire la cel puțin trei elemente
Prezentarea detaliată a elementului uman din poezie prin referire la
mimica gestica poziția corpului acestuia
Povestirea unei e periențe în legătură cu emoția identi cată folosind
corect tiparul narativ
ncadrarea în timpul indicat
Organizarea corectă a discursului.
Modalitatea de a prezenta discursul în fața clasei

222 Limba și literatura română – clasa a VI-a

 ANEXĂ

Sugestii de fișe pentru observarea sistematică

a activității elevilor

Fișă de observare a elevilor în cadrul jocului de rol

Criterii Foarte bine ine Satisfăcător bservații

Dialogul respectă situația

de comunicare cerută.

Participanții la dialog
interpretează corect situația de
comunicare.

Participanții la dialog sunt atenți

la ceilalți interlocutori.

Emoțiile sunt corelate cu mesajul

transmis.

Limbajul nonverbal și cel

paraverbal sunt adecvate situației
de comunicare.

Fișă de monitorizare a lucrului în ec ipă

Criterii a u bservații

Asumarea responsabilității

Cooperarea în cadrul echipei

Solicitarea ajutorului din partea

profesorului/profesoarei

Respectarea indicațiilor oferite

Încadrarea în timpul stabilit

Limba și literatura română – clasa a VI-a 223

TEXTE UTILIZATE
Recapitulare inițială lorin ăzărescu ași Polirom 2016.
Unitatea 1 Andreea Arc ip culptorul ătălin ădărău oamne ferește să trăim într o lume în care migrația n ar posibilă 16.10.2021
scoala9.ro. aler imion osma transcriere și adaptare după un interviu realizat în cadrul proiectului derulat de Muzeul udețean de
storie și Artă alău 2019. salvaticopiii.ro. Elena ălinescu an ungu a scriitor ai o realitate foarte complicată în urul tău 31.01.2017 capitalcultural.
ro. e vorbă cu an ungu despre un festival c t un oraș de mare 11.10.201 semnebune.ro. Mi ai . alea în
în An. 20 r. 9 1928 dspace.bcu iasi.ro. iviu ebreanu ultul copiilor în pref. de ucian Pricop ucurești
Editura iviu ebreanu 2019. Mircea Eliade a antini etan în India ucurești Editura pentru urism 1991. Mi ail ebastian
(1930-1932) ed. de Mi aela onstantinescu Podocea ucurești undația ațională pentru tiință și Artă Academia om nă 2013. Magda sanos
în vol. trad. de Elisabeta sanos ucurești Editura ibra 1996. ic ita tănescu în vol.
ed. de Mircea olosenco pref. de Eugen imion ucurești undația ațională pentru tiintă și Artă. Muzeul ațional al iteraturii om ne Academia om nă
2018. Ana ragu ași Polirom 201 . Adina osetti
ucurești urtea ec e Publis ing 2018. erta M ller trad. de Ale andru Al. a ig ian ași Polirom 200 . Elena tancu
osmin umbuț zolați în autorulotă e fac cei doi urnaliști rom ni care călătoresc cu duba prin Europa după ce țările și au înc is granițele și au oprit
circulația 2 .03.2020 libertatea.ro. Elena tancu osmin umbuț iața unei familii de rom ni care a a uns să se simtă mai acasă în anemarca
18.09.2022 libertatea.ro. paris.mae.ro. an ungu
ași Polirom 201 . Alina Mitran ănile su etești ale copiilor cu părinții plecați departe. Parcă vă văd cu baga ele în
m nă ieșind din casă 18.0 .2021 adevarul.ro. aura Mar itzgerald trad. de avinia raniște ucurești oo let
2016.
Unitatea 2 . . aragiale în vol. ed. de on artic ucurești umanitas 2013. ergiu ucian aiu enerațiile și pe piața muncii.
aracteristici speci ce strategii de implicare în învățarea activă și abordări ale relației managerilor cu anga ații în revista vol. 19 nr.
2 2021 revistasociologieromaneasca.ro. Elena onc iș coord. ași Polirom 2021. ristina eacă
ranța Magazinele cu trenuri în miniatură sunt ar ipline de curioși în perioada răciunului 20.12.2019 r .ro. udor Arg ezi în vol.
ucurești udor Arg ezi 2007. an drea EP O 6 om nia Argentina 3 2. EA cum am bătut pumele în 9 am avut mingea doar
3 minute în ultimii 30 de metri 20.06.2022 gsp.ro. do umen.tips. ic ita tănescu
nic itastanescu.eu. Aurelia Marinescu ucurești umanitas 201 . leopatra Melidoneanu
pe canalul Electrecord outube.com. ogdan udor engl. în Vaiana engl. Moana 2016 pe canalul isne omania evo
outube.com. Ariel engl. în engl. 1989 pe canalul isne peria outube.com.
car engl. în engl. 199 pe canalul redocomm go outube.com. Prințesa asmine
engl. în engl.
2007 pe canalul ntece din esene Animate outube.com. leopatra Melidoneanu pe canalul
Electrecord outube.com. Mi aela Mi ai pe canalul outube.com. Mi aela unceanu pe canalul
outube.com. 2 pe canalul E outube.com. eronica . iculescu ași Polirom 2017. ocuridincopilarie.ro.
anidescoala.ro. ristina onovici în vol. ristina onovici Ale onovici ucurești urtea ec e
Publis ing 2019. Andra Matzal 23.12.2017 scena9.ro. eronica . iculescu în vol.
coord. Monica Ono escu ucurești Art ur 2018. rom latelia.ro. Ale onovici în vol. ristina onovici Ale onovici
ucurești urtea ec e Publis ing 2019.
Unitatea 3 eorge opîrceanu în vol. ucurești Editura on reangă 1973. ean de a ontaine
poezie.ro. adu udoran ucurești Art ur 2022. . ran aum trad. de osze na altazar
amil altazar ucurești itera 2013. eorge Or ell trad. de Mi nea a ța ași Polirom 2017. nterviu cu Anca umitra pe canalul
adu ibulcă outube.com. ale arnegie trad. de Marius itoșcă ucurești urtea
ec e Publis ing 2021. udor Arg ezi poezii pentru copii.ro. eli rainicu risti oniță în vol.
acica 2010. ean evalier Alain eerbrant ași Polirom 2009.
ean de a ontaine povesti pentru copii.com. an rlea armecul poeziei cu morală 21.11.201 ziarullumina.ro. eorge anetti
poezii pentru copii.ro.
Unitatea 4 Ale andru Mușina în vol. poeme alese de adu ancu ișinău artier 2016. lorin ican
atelier.liternet.ro. Ale andru Macedons i în vol. ișinău itera 1997. asile Alecsandri în vol.
ucurești itera 2018. Mi ai Eminescu în vol. ucurești umanitas 201 . eorge opîrceanu în vol.
ucurești Editura on reangă 1973. Ale andra P zgu 34 în vol. ucurești racus Arte 2021. Magda sanos Flori în
vol. trad. de Elisabeta sanos ucurești Editura ibra 1996. eorge oșbuc Vara în vol. ucurești arte 2020. ic ita tănescu
în vol. ed. de Mircea olosenco pref. de Eugen imion ucurești undația ațională pentru tiintă și Artă. Muzeul
ațional al iteraturii om ne Academia om nă 2018. A.E. acons în vol. ed. de Pavel ugui și Oana afta ucurești
undația ațională pentru tiință și Artă Academia om nă 2009. imona Popescu în vol. ucurești emira 2021.
ucian laga în vol. ed. de eorge ană și orli laga ucurești umanitas 2018. icolae abiș Nourii în vol.
ucurești arte 2018. asile Alecsandri în vol. ucurești itera 2018. lad răgoi lu apoca
OM Publis ing ouse 2020. o a ăde de ucurești Publisol 2022. Ana landiana în vol.
ucurești artea om nească 1982. orizon orbidden est este cel mai bun se uel din istoria ocurilor pe canalul Pla round outube.com.
Antoine de aint E up r trad. de oana ocolescu ucurești oo let 2019. art tein trad. de aura
iobanu ucurești oo let 2016. ar apman oss ampbell trad. de rina Margareta istor ucurești urtea
ec e Publis ing 2018. im. l. Marian ed. de ordan atcu ucurești Editura undației ulturale om ne 199 .
Ovidiu umitru Copacul genius.com. Peter o lleben trad. de ana
eorg e ucurești Publica 2017. irgil arianopol poetii nostri.ro.
Unitatea 5 nterviu cu Ada ondeescu pe canalul ain implu cu Mi ai Morar outube.com. im lanner trad. de orina
ădăreanu ucurești itera 2018. Marius ălin Pericolele internetului. opiii cei mai vulnerabili pe internet 23.12.2020 calculatorescu.ro. Fake News.
Awareness, sri.ro. salvaticopiii.ro. um să faci un oc. Mic g id pentru mici programatori codesc oolclubs.ro. illiam olding
trad. de onstantin Popescu ucurești umanitas 2017. imberl ruba er radle trad. de ulia Arsintescu ucurești
Art ur 2016. Mic ael Ende trad. de vette avidescu ucurești Art ur 2019. Ale Moldovan
ucurești Art ur 2022. eronica . iculescu ași Polirom 2017. leana urducan Pronoia 2021. oana Pele atăi
i e subscribe și clopoțel um e să i copil in uencer în om nia 1 .07.2020 scena9.ro. nterviu cu ianca Mi aela i andru pe canalul amian
răg ici outube.com. ristina onovici în vol. ucurești urtea ec e Publis ing 2017.
Recapitulare finală Mi ai Mănescu ucurești umanitas 2021.
224 Limba și literatura română – clasa a VI-a
LIMBA ȘI LITERATURA

ROMÂNĂ clasa a VI-a

UNITATEA 1 – De unde sunt eu?
UNITATEA 2 – Familie, generații, lumi
UNITATEA 3 – Cum citim lumea
UNITATEA 4 – Lumea mea în limbajul emoțiilor
UNITATEA 5 – Lumea are buton on/off

ISBN 978-630-6530-0 -6
MN38

6 421763 011623
Booklet