Sunteți pe pagina 1din 3

Exemple cercetări neetice - minori

Adil E. Shamoo, Ph.D., depune mărturie în „Folosirea ne-etică a fiinţelor umane în experimente
de cercetare cu risc mare” înaintea Comisiei Afacerilor Veteranilor a Casei Reprezentanţilor,
alertând instituţia, despre folosirea veteranilor americani în spitale pe post de cobai şi cerând
reforme naţionale (”Testimony of Adil E. Shamoo, Ph.D.”). Doctori de la Universitatea
Pennsylvania îl injectează pe Jesse Gelsinger, în vârstă de 18 ani, cu un tratament genetic
experimental ca parte a unei testări clinice aprobate de FDA. El moare 4 zile mai târziu, iar tatăl
său bănuieşte că nu a fost informat complet în ceea ce privea riscul experimentului (Goliszek). În
timpul unei testări clinice ce investiga eficienţa Propulsidului pentru refluxul acid la copii, Gage
Stevens, în vârstă de 9 luni, moare la Spitalul de Copii din Pittsburg (Sharav).

2000

Lockheed Martin, membru al Forţelor Aeriene ale Statelor Unite şi producător de rachete,
sponsorizează Universitatea Loma Linda pentru un studiu, prin care se plătesc către 1000 de
californieni câte 1000 de dolari pentru a mânca o doză de perclorat – un component toxic al
combustibilului de rachetă, ce cauzează cancer, afectează glanda tiroidă şi dezvoltarea normală a
fetuşilor şi copiilor – timp de câteva luni zilnic. Doza ingerată de subiecţii testaţi este de 83 de
ori mai mare decât doza permisă de perclorat, stabilită de Statul California, care are perclorat în
unele surse de apă potabilă. Acest studiu al Loma Linda este primul studiu la scară mare ce
foloseşte subiecţi umani pentru a testa efectele nocive ale poluantului din apă şi este „evident ne-
etic”, din perspectiva lui Richard Wiles, directorul de cercetare al Grupului Environmental
Working. (Goliszek, Envirnomental Working Group).

2001

Pe site-ul său de net, FDA admite că politica sa de a include copii sănătoşi în experimente pe
oameni „a dus la un număr crescând de propuneri de studii despre siguranţă şi farmacokinetică,
incluzând acei copii care nu au condiţia pentru care respectivul medicament este intenţionat”
(Goliszek). În cazul Higgins şi Grimes versus Institutul Kennedy Krieger, Curtea de Apel
Maryland ia o decizie de referinţă privind folosirea copiilor ca subiecţi de testare, interzicând
experimentarea non-terapeutică pe copii pe baza „interesului individual al copilului” (Sharav)

2002

Preşedintele George W. Bush semnează actul Cele mai bune farmaceutice pentru copii (BPCA),
oferind companiilor farmaceutice 6 luni de exclusivitate în schimbul derulării de teste clinice de
medicamente pe copii. Acest gest creşte desigur numărul de copii folosiţi ca subiecţi umani
(Hammer Breslow).

2003
Michael Daddio din Delaware, în vârstă de 2 ani, moare din cauza cedării congestive a inimii.
După moartea sa, părinţii află că doctorii au performat o operaţie experimentală pe el, când avea
5 luni, în loc să folosească metoda chirurgicală standard pentru a repara defectul congenital al
inimii care li se explicase părinţilor că va fi aplicată. Această procedură standard are o rată de
succes de 90-95%. Inventatorul procedurii „performate” pe bebeluşul Daddio este mai târziu
concediat din spital în 2004 (Willen and Evans, „Parents of Babies Who Died in Delaware Tests
Weren’t Warned”).

2004

În documentarul BBC „Copiii cobai” şi în articolul BBC news cu acelaşi titlu, reporterul Jamie
Doran dezvăluie faptul că acei copii instituţionalizaţi în sistemul de îngrijire al New York City,
au fost fără să ştie subiecţi umani în testări ale unor medicamente experimentale pentru SIDA,
începând din 1988 şi, după părerea sa, până în zilele prezente (Doran).

2005

Ca răspuns la documentarul şi articolul BBC „Copiii Cobai”, Administraţia Serviciilor pentru


Copii din New York (ACS) emite în 22 aprilie un comunicat de presă admiţând că au fost folosiţi
copii instituţionalizaţi în testări experimentale ale unor medicamente pentru SIDA, dar că ultimul
test a avut loc în 2001 şi, prin urmare, testele nu continuă şi în prezent, după cum pretinde
reporterul Jamie Doran. ACS oferă informaţiile şi statisticile despre testele medicamentelor
experimentale, bazate pe propriile înregistrări, şi contractează Institutul de Justitie Vera pentru a
conduce „o anchetă independentă privind politicile şi practicile ACS în implicarea copiilor
infectaţi cu HIV din instituţiile de ingrijire a copiilor, în derularea de teste clinice în timpul anilor
1980 şi 1990” (New york City ACS)

Bloomberg eliberează o serie de rapoarte sugerând că SFBC, cel mai mare centru de testare a
medicamentelor experimentale al timpului, exploatează emigranţi şi alte categorii de subiecţi cu
venituri mici, derulând teste cu credibilitate limitată din cauza violării principiilor de testare ale
FDA, şi chiar şi cele proprii SFBC (Bloomberg). În octombrie 2005, Consiliul American al
Chimiei oferă către EPA 2.1 milioane de dolari pentru a studia modul cum copiii, de la nou-
născuţi până la vârsta de 3 ani, ingerează, inhalează sau absorb chimicalele. Consiliul American
al Chimiei acţionează ca un promotor al intereselor greilor din industria chimică, precum Bayer,
BP, Chevron, Dow, DuPont, Exxon, Honeywell, 3M, Monsanto şi Procter&Gamble. Studii deja
au arătat că aceste chimicale produse de aceste companii au efecte pe termen lung asupra copiilor
şi adulţilor. Un studiu scurt, derulat pe 2 ani, precum CHEERS, ar eşua desigur dacă ar trebui să
scoată la iveală aceste efecte pe termen lung, dar Consiliul American al Chimiei nu ar mai putea
publica rezultatele acestui studiu ca „dovadă” că chimicalele sale sunt sigure.

2006 – 2007

Merck începe să facă presiune asupra Statelor Unite să mandateze vaccinarea fetelor adoloscente
cu Gardasil, un vaccin ce pretinde că previne HPV, un virus cu transmitere sexuală. În februarie
2007, guvernatorul texan Rick Perry – ce a fost dovedit că are legături financiare cu Merck,
producătorul vaccinurilor – mandatează vaccinul la adolescente (vezi
http://www.NaturalNews.com/021572.html ).

Un lobbyist cheie al companiei Merck, numit Mike Toomey, după cum s-a dovedit, fusese Şeful
Personalului Guvernatorului Perry. Decizia Texasului de a mandata vaccinul a fost o notabilă şi
tulburatoare - piatră de temelie în politica sănătăţii publice - pentru că este pentru prima dată
când un vaccin este mandatat pentru o boală care nu poate fi contractată prin contact uzual în
şcolile publice. De asemenea, manevra a implicat „medicina cu puşca”, adică ameninţarea cu
arestul forţat, în cazul refuzului injecţiei mandatate de stat.

Vaccinările cu Gardasil rămân un grandios experiment medical, ce este performat pe copii,


pentru că încă nu se cunosc efectele pe termen lung ale vaccinării şi nici măcar dacă vaccinările
vor scădea cu adevarat rata de cancere de col uterin, aşa cum se afirmă.

2007

Guvernatorul din Maryland şi oficialii sănătăţii publice, sătui de refuzul a peste 2000 de părinţi
să-şi vaccineze copiii, invocă din nou aceeaşi „medicină cu puşca” şi îi ameninţă pe părinţi cu
arestul de 30 de zile dacă nu-şi supun copiii mandatului de vaccinare. Copiii şi părinţii sunt mai
târziu strânşi la un tribunal local, păziţi cu câini de atac şi personal de securitate, în timp ce un
judecător de district supervizează vaccinarea în masă a copiilor cu vaccinurile ce conţin mercur
toxic (vezi http://www.NaturalNews.com/022242.html)

S-ar putea să vă placă și