Sensibilitatea de 1mPa . Acest traductor este recomandat in special pentu presiuni dinamice L9, Masurarea debitului lichidelor Deoitul de lichid transportat intr-o conduct& reprezinta un element important atat in calculul pompelor cat $I in stabilirea productivitatii proceselor, Debitul de lichid V este egal cu produsui dintre viteza w a lichidulu gi aria A a sectiunii perpendiculare pe directia de cugere. Yew [mils] (ihaay In condijile unor sectiuni constante a conductelor misurarea debitului se reduce la masurarea vitezei w a lichidului, Decarece, viteza la lichide 0 {determina mai greu decat la corpuri solide, se apeleazd la metode indirecte. Aceste metode se bazeazé pe ~misurarea c&deri de presiune = principiul inducfie! magnetice = cuultrasunete = efectul Coriolis alte metode, ‘41. Misurarea debitului pe baza caderil de presiune Intro sectiune oarecare a unei conducts orizontale prin care curge ti presiunea totald peste egalA cu suma presiunilor staticd p. gi dinamicd p.. (ul.4s) P=Pst (i.e) La variatia sectiunii conductel, variaz& corespunzator viteza(de curgere 4 lichidului si prin urmare valorile numerice ale presiunilor staticd gi dinamica. Masurind presiunea lichidului cu ajutorul ecuatiel II1.46 se poate determina viteza de curgere a acestula, Cunoscind viteza de curgere si diemetrul interior al conductei se poate determina debitul de lichid din ecuatia de debt ma. Masurarea presiunii ‘Manometre Pentru masurarea ciferentel de presiune din interional conductel (vasului) $i presiunea atmostericd incorjuratoare se folosesc manometre. ‘Manometrele cu care se masoard o presiune mai mica decit cea atmosferica 4Se numesc vacuumetre. Din punct de vedere constructiv manometrele sint de doua feluri: Menometre cu are tubular, fig Il 107, sint folosite in mésuratorile de laborator ¢1industriale in special pentru indicarea presiunii si mai putin pentra masurarea debitului pe baza arderii de presiune deoarece au sensibilitate mai redusé la presiuni mic Fig. 1.107. Manometu cu are tubular 1 -are tubular, 2 td, 3,4 mecanism de antrenare cu of dinate, ‘S-acindeator, 6 - scara gradata Arcul tubular (1) reprezinta un tub gol in interior, cu sectiunea ovald sau elipticd si incoit in forma de are de cerc. Capatui liber al elementulul elastic este legat cu o tia (2), care printr-un mecanism eu roti dinate (3) $i (4) seu Gu parghll, transmite 0 migcare de rotatie aculu indicator (5). Celilalt capt al clementului elastic face legétura cu recipientul (conducta) a carui presiune se masoara. Cind presiunea creste capatul liber al elementului elastic se deplaseazA producand devierea acului indicator proportional cu presiunea masuraié. Materialul din care este cofectionat arcul tubular se alege functie 8 intervalul de presiune masural, Astfel, pentru presiun intre 0-1600 daN/m? se foloseste alama, iar pentru presiuni mai inate, ofelul, Manometrele mecanice ecupa un volum mic gi permit masurarea de presiuni mut mal mari decat cele cu lich. Manometrele cu lichid, fig 1108 constau dint-un tub in forma de U umplut Culicnid (de ebicei Ho) care are un capt iegat de vasul cu acelesiichid 6a $1 lichidul a céru’ presiune se masoara se numeste piezometru D1=p-D,=hop-e iar) in care: p= densitatea lichidulul1 = suprepresiunea P =presiunea absolut a lchidului Ps = presiunea atmosferica iferenta de nivel @ = acceleretia gravitationala Fig. 1.407, Marometry ou end Manometrele cu lichid pot masura fe presiunes tetald, daca secfiunea tubulul saul este dispusd perpendicular pe axa curentulul, fie numai_presiunea Staticd, dacd tubul sau este legat direct de un orificiu practicat in perotele Conductel. Prestinea dinamics in conduct, care reprezinta diferenta Ihre. presiunea {otal si cea static’, se determind cu ajutorul tuburiler pneumometice, dinte Care mentionam tubul Pitot-Prandtl i. .409, Tub Piot Prandtl 1-tub metalic, 2 - conduct, 3- record alastc, 4- manometn dferental Tubul Pitot este confectionat dintr-un tub metalic (1), din cupru sau ofel, indoit [a 90". Avesta este fixat cu unul din capete tn interiorul conductei (2), in care se masoaradebitul. Celdlalt capat al tubului (1) se conecteaza prin racordul @) la una din extremitatile marometnalui diferential (4). Cealalté extremitate 196‘se conecteazai prin intermediul unui racord la conducta (2). Tubul (1) preie resiunea totala a lichidului ce trece prin conducta (2) gi 0 transmite manometrului diferenfial la intrarea A. Prin racordul (6) se transmite Presiunea staticd a fluidului la intrarea B. Manometrul diferential va indice iferenfa intre presiunea totald p gi cea static’ p., adiod presiunea dinamica a lichidului Pe=P-py (ia) 2 Deoarece, py =""—, atunci: (ui.4gy Tuburile Pitot se monteazé fie pe porjuni crepte de conductd respectindu-se Conditia ca pe lungimea de10 diametre de conduct inainte gi 5 diametre dupa. sd nu fie nici un obstacol care s& creeze variatie de presiune. Rezultetele au valabiltate numai pentru lichide care se depiaseaza la viteze marr Peniru masurarez dabitulul in functle de presiune in conditi optime se folosesc dispozitive de laminare. Principiul de functionare al acestor dispoztive se bazeaza pe mAsurarea cAderi bruste de presiune in conducts, creat prin ingustarea sectunii curentului. In acest caz, o parte din presiunea staticd din conduct®, inaintea dispozitivulul, se transform’ imediat dupa el in Presiune dinamica Dispoziivele de laminare sunt de doua felur: cu sectiune constanté gi cu sectiune variabilé. Din prima categorie fac parte diafragmele, ajutajolo, tubul Venturi iar din a doua categorie rotametrale Diafragmele sint discuri de ofel cu osficiu central. In amorte de diaftagma resiunea este practic constant pind Ia o distant’ aproximativ egala cu diametrul conductei si creste pufn la diafragma, Presiunea scade apoi brusc la trecera fluidului dupa diafragma, de aici presiunea creste gi ajunge la valoare maximé initialé raminind tolusi, mai micd datorité pierderi de presiune cauzaté de ciatragma. Diafragma de masurare (1), ig. I.110, creeaz8 in conducta (2) 0 ingustare a diametrului acesteia. Din aceast cauzé lichidul sau gazul va avea o vitezd mai mare in sectiunea ingustal. Cresterea vitezei duce la 0 scédere a presiunii statice in sectiunea ingustatd. Presiunea p. de dupa diafragma (1) este presiunea static’ iar p;, este presiunea total’. Cderea dinamic& de resiune Ap = pi-P2 Se masoara cu manometru (3). 17Fig, IN110, Msurerea cdderi de presiune cu diefragma 1 dafragma, 2 - conduct, 3 - manometru diferenial ‘Tubul Venturi. Are o parte profilaté de forma unui ajutaj dupa care umeaza © parte divergenté numité difuzor. Masurarea presiunii inainte si dupa dispozitivul de strangulare se face cu manometre. Fla. L414, Tubul Venturi jerderea de presiune in tub nu depageste 15% din céiderea de presiune. De aceea tubul Venturi se utilizeaza in cazul cind nu sint admise pierdent mart de presiune. Mésurarea debitulul are la bazd apariia unei céderi de presiune intro conducté in zona unde se produce o reducere a secfiunii de trecere (etrangulare cu diafragma), fig. Il.112, Pentru un lichid incompresibil $i 198reglijand efectul frecarii, ecuatia lui Bemoulli prevede pentru cele doud sectuni Ay si Ai aceeasi densitate energeticd qi.50) unde! ~ Pos ~ pre statice in zona dinaintea stranguléri, respectiv In zona strengulaté de curgere = Wo W; ~ vitezele de curgere inainte de strangulare si in zona strangulet’ Sia 1. 4 Fig. 1112, Principiul m&surri debtuiui pe baza céderi de presiune Este evident ca in zona strangulaté viteza oreste. Pentru ca ecuatia Iul Bemoulli sé-si pastreze egalitetea gi In aceste condi, In zona stranguiaté are loc o reducere de presiune: Sp=po-pi>e qusty (ust) Luénd in considerare si ecuetia continuitatii curgeri V=Aowo=Arm1 qu.s2) precum si raportul de deschidere(ui.s3) Vv Aavom mao = (.s4) Din punct de vedere al tehnicii de masurare, caderea ce presiune se poate determina vizual cu manometre diferentiale cu lichid sau cu senzori de Presiune. Folosiree diafragmelor pentru strangularea sectiunii este foarte economicd, ins& acestea provoaca pierderi destul de mari de presiune, fapt care face ca de multe ori sé fie preferat tubul Venturi, la care reducerea de sectiune se face dupa o lege exponential. Pentru mésurar de precizie este recesar s4 se alba in vedere fortele reale de frecare, forma diafragme, forma profilului de curgere, precum si destinderea mediului (in cazul gazelor), upd traversarea diafragmei, aceste influente se cuprind init-o consianta C,, astfel debitul are expresia: Veco Pa aS (us) De multe or, nu intereseazé debitul volumic, ci debitul masic (procese stoechiomettice de ardere, de procesere chimicd, calcul de costuri reale, etc). In acest caz se apeleazd la debtul masic Q Q=pV (58) unde: p- densitatea mediului \V- debitul volumic Densitatea mediului masurat find o functie de temperatura, trebule avute In vedere aceste corecti. 1.9.1.1, Masurarea cu disc de franare, fig Il.113. aro la bazé dependenta detit-presiune-forfa. In scopul masuréri, in mediul de curgere se interpune tn obstacol (disc) de sectune bine cuncseut2, mortat pe un brat prevazut cu senzori electro-rezistivi pentru masurarea deformérii elastice. ‘Avand in vedere ecuatia lui Bernoulli IlI.7, ecuatia continuitatii curgerii 111.10, raportul de deschidere m, devine: fais sz) ™Fig L113. Princip mésuréri debitului cu dise de frénare lar expresia debitulul V, avand in vedere fora F, exercitaté de fluid pe supratata A, devine: PF Av-Ai fr Ae q 0” ym Ve oe) 9.1.2, Masurarea cu rotametru are la Dazé tot echilibrarea torte! ascensionale F 2 fluidulul de cate greutetea unul echipaj mobil, sub forma conicd, fig. 11.114. Pentru a f posibilé aceasté mAsurare, (in cez contrar echipajul mobil transfernéndu-se in piston eu curad infrit) tubul do sticlé 2 prin care curge fluidul aro sectiunea conic’ gi este etalonat in unitat de debit, citirea fAcandu-se vizual, in dreptul p&rfi supericare a echipajulul mobil Fig. 114, Pencpiui masurér debitului cu rotemetry |NL.9.2.Masurarea pe cale inductiva considera lichidul in curgere ‘echivalentul unui conductor electric ce se deplaseazé intre poli unui magnet sau a unui electromagnet fig. IIl116.Fig L115, Mésurarea debit pe prinopiu inducfel magnesice Conform leqii induct magnetice aceasta tensiune U are expresia Us BDw (ss) unde: B-inductia ‘D- ciametrul sectiunii de trecere a lichidulul W- viteza lichidului Plecénd de la expresia cebtulil V, V=A.w, pentru o sSectiune circulars de trecere se obtine =D 4B v (.60) conta il fad de metoda bazaté po cédorea de presiune este acela cd SShementa inte debit si tensiune este lara. In schia: memes oo Poate Tinenentine chldelor conducdtoare elecrc, cu © conducts electrica ranccets (cpa ists find leita inferoara) cece’ ae exclude Refocarburie. Semnaiu ull este destul de slab, coca cena postbiltatea Cincceanatl # fensiuni parazite (lensiuni de polarisare modificérilale conconrafatt Mediutil chia ~ provocatea randul lor de, Meat de densttats, fediului lichid. De esemenea’ Intro masurd extrem de redusd H.3. Misuraroa cu uttrasunete se bazeazd pe ‘corespondenta intre viteza © curgere a lichicul si vteza utrasunetulu i moa ion In scopulduise) ina influerta modificérilor de temperatura ale mediului asupra vitezei ultrasunetuiui, modificéri ce sunt importante, tinand seama 4 vitece utrasunetului in ap (cca. 1450nve) are velori importente faja de vtexa de ‘curgere a apei, se apeleazd la diferenta calor doua frecvente f~ = Zwoma (.s7) enna aa cupa cum se observa, cele doua viteze ale uttasunetulu C, gi £2 i nc el, vteza C a Sunetuui se obtine insumand cole doua treevenie faite (ues) Pomind de la ecuaiia debit 1.44, xpresia vitezei w din relatla 1,60 si ®xpresia vitezeisunetuui din relajaIl.61 si tnénd cont 3! ce tapel c& deity masurat este debit masic Q se obtine expresia: Kaw _2KA ff Qn pV ed te Lease (F, +£,)? (iva) 118.4, Misurarea debitulul pe baza efectului Coriolis modem de mésurare care masoaré direct avantale de precizie si reproductiilitate extraordinare deoarece masa ecte marimea fizic& = raméne principial neinfiventata de al} parametn fag Rrecum: temperatura, presiune, vscozitate, densitate sau numar Reynolds Acest lucns permite de asemenea, ‘olosirea traductoarelor Cordis. ia masurarea debituui aproape a tuturor lichidelor $i suspensilor in orice Spruit Se pot masura debite le compusi multicomponent $1 in unele situati chiar debite de gaze. Detitmetiele pe principiul Coriolis aula bazé efecte inertale ce apar atunci card o particulé materiald de masé m ee deplaseazé ravial de la Centru spre exterior cu viteza w, int-un sistem cottor cu centri! O si cu viteza Uunghivlaré o fig. 1,117 Masa m a particule este influentatd de 0 acceleratie centrpeté a, de marime ot, cu ditectia spre crigine si de 0 acceleratie transversald a, acceleratia Coriolis, perpendiculara pe a si de valoare 2ow. Este bine cunoscuté din fzica expresia foriel F ce achoneazé asupra unei particule de masé m, Fema (l.70)Fig. II.147, Schité de principiu privind forta Cerio PParticula Tn discutie este ca atere supusa unel forte Fe2maw au.7ty ignatd ford actioneazé asupra ichidelor ce tres prin conducte $a.11118, cu condita ca acesten sé se roteasca in jurul puncta 0 Si poarté enumirea de forts Conolis. [aed Se consider un element fink de lungime Ax, mas m si sectiune A, de densitate p se poate scrie: M= pw=aKxAp u.72) lar pentru forta Coriolis F.: Fo 20KAaw (73) Fig. IL118.Ferta Coriolis sisteme rotative 205Avand in vedere aceesté relajie, rezutd cA penttu a obtine anumite valori ale forte! F. este neceser ca lichidul 8 curga si conducta s8 aib’ o migcare de rotatie, Mai trebuie specificat cd ferta Coriolis actioneazé pe toata lungimea conductei, deci este permisa si o abordare diferentiald pe elemento de masa. In practicd este dificil si costisitor s8 se roteascd sectiuni din Conducta, din acest motiv acestea sunt eduse int-o miscare de oscilatie, fapt care duce la inversatea continua a directiei si mérimivitezei unghiviare «. In mod anaiog se modifica si fora Coriolis. In cazul in care sectiunile de Conducta folosite ca traductor de debit sunt aduse de oscilate la frecventa de Tezonanté, consumul energetic pentru a le mentine in stare de oscilatie este extrem de mic. Constructiv existé deja o gama extrem de mare de traductoare de debit tip Coriolis, Fig. 118. Principil de functionare al urui racuctor de debit Corcis Cel mai adesea se foloseste sistemul cu dou conducte (1), fig. lIL.119, ce prezinté avantajul echilibrarii masice usoere, precum | obfinerea unui ‘semnal electric de amplitudine dubia, Prinit-un sistem electromagnetic (3) Seesie conducte sunt aduse $i mentinute In oscilatie, la frecventa de rezonarfa, avand viteza unghiulard «, vitez& ce se imprima | elementelor de lichid mj, ma my, mu. Faré ca lichicul si curga nu apare forta Coriols, deoarece w = 0, iar conform relat II.73 gi Fe= 0. Daca apare curgerea cu viteza w > 0 atunci masele partiale m;-ma, incep s& se deplaseze in sensul de curgere $i se instaleazé forta Coriolis care are ca ofect eupiimentarea fortei dinamice produse de vibratonil electromagnetic si prin aceasta curbarea suplimentard a conductelor. La intrare lichidului faza este intarziat3, ‘ar laiesire mArité fg. 1.119 Marimea fortei Coriolis se determina cu senzori magnetici din dferenta de faz ar care apare intre intrarea i iesirea lichidului. Mérimea diferentei defaza Ao aparuta la un treductor ce oscileazé la frecventa de rezonenté f, Se. by ET 74) Toe eVeste dati de: (7s) ok don eye unde: - debit masie L-lungimea conductei oscilante 4.- masa unitatii de Iungime || moment inertial E-- modul de elasticitate Koki ~ constante Faplul c& trecventa de rezonanta este dependenté de mas prin y. jar éceasia la randul el raportat la unitatea ce volum este densitatea, cu acest faductor. In conditiie mentinen constante a celerlalti parametti se poate determina gi densitatea USS, Masurarea cu dobitmetre mecanice, fy I.120 se bazeazd fle pe Guantifcares debitulul in unitéti de volum’ tansportarea si numareoe acestora fig. I.120.a . fig ll 120 b, figll.126 o, fie pe folosirea unul obiset {olatv fig I.120 d care se plaseaza in fluxul de curgere ludnd aceeasi viterd cu fluid, Solutil@ acestea constructive sunt folosite in special in industria de procesare. Atara de aceasta, mérimea de iesire este mecanicd si nu electros rocesitand folosirea unui senzor de conversie rotate tensiune cesa ce duce i Dat fiind insd faptui o& eceste soluti constructive peneu mésuraree debitulul sunt foarte extinse si sunt print prmele Sebimetre construte, le vom explica principiul de functionare pe. scart Debimetrele cu corpur ovale fig 120a, cu rotor excentnc igi 120 b $i Cu {olor cu palete radiale fig. l120 © au aceleasi principi de tunctlonare, care $2 zuma laa stabil deditul total transmis prin inmuiirea numarull Ge Total 2 rotorulul in unitate de timp cu volumul de lichid'inchis in camerele, de transport ce se formieaza inire rotor si stator. La debitmetrul cu rotor oval, fig. 1120 2, dou’ rotoare cu dint! in evolventa atunci cand se gasesc in angrenare in pozitia (1) lichidul exerci Ge coro Ri un cuplu, rotindu-| spre sténga, ‘ceea ce rotests Re spre Grocpta, incluzénd intie aceste $I perete un volum de lichid V, (poaitia 2. mn Poritia $ cuplul ¢e exercité asupra lui Ra, lar rotorul R, transporta volumul de lichia Vy La debitmetru! cu rotor excentic, fig. II.120 b, rotorul excenttic R cu 0 camera C realizeaza corespondenta intre camerele (A)si (E) de cate on tece prin dreptul acestora, asiguréind corespunzator traneportul unui debit volume Constant (cu conditia ca turatia sd fie constants). Cat timp camera rotorului fu Se gaseste in dreptul celor doud camere A si E acestea sunt etangate de un inel asezat de data aceasta centric fatd de arbore La debitmetrul cu palots