Grile Astm Kumar

Nr. Grile

1. Indivizii non-atopici pot dezvolta astm la vârsta mijlocie din cauza unor cauze extrinseci cum ar fi: [949]

   

A. Sensibilizarea la agenți ocupaționali

B. Intoleranța la AINS cum ar fi aspirina

C. Blocante ale receptorilor β-adrenergici

D. Intoleranța la AINS cum ar fi dexametazona

E. Blocante ale receptorilor α-adrenergici

2. Creșterea prevalenței astmului a avut loc îndeosebi în rândul copiilor și al adulților tineri, afectând din
populație până la: [949]

   

A. 25%

B. 10%

C. 5%

D. 15%

E. 20%

1
Grile Astm Kumar

3. Tratamentul în exacerbarea astmatică severă este următorul: [954]

   

A. Nebulizare de bronhodilatatoare cu durată scurtă de acțiune

B. Nebulizarea cu antimuscarinice nu este utilă

C. Hidrocortizonul intravenos ar trebui adiminstrat în paralel cu prednison oral (40-60 mg zilnic)

D. Dacă siptomele nu sunt controlate, se va lua în considerare administrarea unor doze multiple de
sulfat de magneziu intravenos (1-2 g în perfuzie timp de 20 de minute)

E. Poate fi luată în considerare administrarea intravenoasă de beta2-agoniști sau a aminofilinei

4. Hiperreactivitatea bronșică și prevalența astmului sunt asociate cu niveluri crescute de imunoglobuline, cu

excepția următoarelor: [949]

   

A. IgG

B. IgM

C. IgA

D. IgE

E. IgD

2
Grile Astm Kumar

5. Următoarele sunt medicamente utilizate în astm, cu excepția: [953]

   

A. β2 agoniști inhalatori cu durată scurtă de acțiune (salbutamol, salmeterol)

B. β2 agoniști inhalatori cu durată lungă de acțiune (formoterol, terbutalină)

C. Corticosteroizi inhalatori (budesonid, fluticazonă)

D. Antagoniști ai leucotrienelor (montelukast, zafirlukast)

E. Anticolinergice inhalatorii (ipratropium, oxitropium)

6. Următoarele afirmații despre camerele de inhalare (spacers) utilizate în astm, sunt false: [952]

   

A. Toate dispozitivele inhalatorii conțin o cameră de inhalare încorporată

B. Reduc viteza particulelor astfel încât se reduce cantitatea de medicament depusă la nivelul gurii

C. Necesită o coordonare crescută între activarea dispozitivului și expir

D. Sunt utile copiilor și vârstnicilor

3
Grile Astm Kumar

E. Reduc riscul de candidoză

7. Despre tratamentul de probă cu corticosteroizi este adevărat că: [951]

   

A. Toți pacienții care prezintă obstrucție bronșică difuză ușoară ar trebui sa primească acest tratament
de probă

B. Toți pacienții care prezintă obstrucție bronșică difuză severă ar trebui sa primească acest tratament
de probă

C. O ameliorare substanţială a VEMS (>25%) confirmă prezenţa unei componente reversibile şi prezice
un răspuns favorabil la administrarea corticosteroizilor inhalatori

D. Dacă durata curei este de 2 săptămâni sau mai puţin, corticosteroizii orali se pot opri brusc fără
scăderea treptată a dozei

E. Indiferent dacă durata curei este de 2 săptămâni sau mai puţin, doza de corticosteroizii orali se scade
treptat

8. Care dintre următoarele sunt principii ce stau la baza tratamentului astmului: [952]

   

A. Astmul ar trebui sa fie auto-gestionat de către pacient, cu monitorizare regulată

B. Astmul este o boală inflamatorie, astfel, terapia antiinflamatorie ar trebui inițiată, chiar și în formele
ușoare

4
Grile Astm Kumar

C. BADSA ar trebui folosite pentru ameliorarea simptomelor încă persistente

D. Indicator al deteriorării bolii este reprezentat de folosirea crescândă a medicației bronhodilatatoare

E. Astmul este o boală inflamatorie, astfel, terapia antiinflamatorie ar trebui inițiată numai în formele
moderate spre severe

9. Cauzele și factorii declanșatori ai astmului sunt reprezentate de următoarele, cu excepția: [950]

   

A. Anhidride acide și agenți de întărire a poliaminelor

B. Medicamente precum AINS, Blocante ale receptorilor α-adrenergici

C. Infecții virale precum Rinovirusuri, Virusuri paragripale, VRS

D. Aerul rece și efortul fizic

E. Compuși cu greutate moleculară mare precum fumurile de colofon

10. Care dintre următoarele nu face parte din caracteristicile astmului: [949]

   

A. Obstrucția difuză a căilor aeriene, reversibilă spontan sau cu tratament

B. Hiperreactivitatea bronșică (HRB)

5
Grile Astm Kumar

C. Inflamația bronșică cu limfocite T, mastocite și eozinofile

D. Obstrucția difuză a căilor aeriene, care nu este complet reversibilă

E. Extravazare plasmatică, edem, hipertrofia celulelor musculare netede, depuneri de colagen la nivelul
matricei, formarea de dopuri de mucus și injurie epitelială

11. Astmul ocupațional are următorii sensibilizanți cu greutate moleculară mare, cu excepția: [950]

   

A. Izocianaților

B. Fumurilor de colofon

C. Sărurilor metalice complexe cum ar fi nichel, platină, crom

D. Antibiotice

E. Enzime proteolitice

12. Tratamentul exacerbării astmatice severe în spital este următorul, cu excepția: [954]

   

A. Se administrează oxigen 40-60%

6
Grile Astm Kumar

B. Se asociază bromură de ipratropium 0,5 mg prin nebulizare la salbutamol/terbutalină

C. Se administrează 60 mg de prednison oral

D. Se continuă administrarea de prednison oral cu 40-60 mg pe zi pentru cel puțin 5 zile

E. Se administrează 5 mg de salbutamol sau 10 mg de terbutalină prin nebulizare la fiecare 4 ore.

13. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate cu privire la astm: [950]

   

A. Înălbitorii şi coloranţii reprezintă factori nespecifici declanșatori ai astmului cu greutate moleculară

mare

B. Enzimele proteolitice reprezintă sensibilizanți ocupaționali declanșatori ai astmului cu greutate

moleculară mică

C. Izocianații reprezintă sensibilizanți ocupaționali declanșatori ai astmului independenți de IgE

D. Anhidride acide şi agenţi de întărire a poliaminelor sunt factori nespecifici declanșatori ai astmului cu
greutate moleculară mică

E. Alergenele de la animale și insecte reprezintă sensibilizanți ocupaționali declanșatori ai astmului

asociați cu IgE

7
Grile Astm Kumar

14. Următorii sunt factori nespecifici declanșatori ai astmului, cu excepția: [950]

   

A. Aerul rece și efortul fizic

B. Vaporii și fumurile iritante

C. Medicamentele cum ar fi AINS și beta-blocantele

D. Emoțiile

E. Pulberi organice

15. Astmul cu debut în copilărie este adesea însoțit de, cu excepția: [949]

   

A. Erizipel

B. Papule

C. Flictene

D. Escoriatii

E. Eczemă

16. Factorii nespecifici declanșatori ai astmului sunt reprezentați de: [950]

8
Grile Astm Kumar

   

A. Aerul rece și efortul fizic

B. Alergene de la animale și insecte

C. Medicamente precum AINS și beta-blocantele

D. Antibiotice

E. Poluarea atmosferică și fumurile iritante

17. Caracteristicile care indică o exacerbare amenințătoare de viață foarte severă sunt: [954]

   

a. PaO2 crescută>45 mmHg(>6kPa)

B. Hipoxemie severă: PaO2<60 mmHg(<8kPa) în pofida oxigenoterapiei

C. Un pH arterial scăzut sau în scădere

D. PaO2 crescută>50 mmHg(>6kPa)

E. Hipoxemie severă: PaO2<70 mmHg(<8kPa) în pofida oxigenoterapiei

9
Grile Astm Kumar

18. Care sunt avantajele administrării agenților terapeutici inhalatori în astm: [952]

   

A. Medicamentele sunt livrate direct la nivelul căilor aeriene

B. Evită prim-pasajul metabolic prin ficat

C. Sunt necesare doze mai reduse

D. Efectele secundare sistemice sunt reduse la minim

E. Sunt necesare doze mai ridicate

19. Care dintre următoarele fac parte din controlul factorilor externi ai astmului: [951]

   

A. Imunoterapia sublinguală cu acarieni din praful de casă este recomandată atât copiilor cât și adulților

B. Evitarea fumatului activ și pasiv

C. Evitarea medicamentelor beta-blocante sub formă de comprimate sau picături oculare

D. Evitarea AINS și inhibitorilor de ciclo-oxigenază-2 (COX-2)

10
Grile Astm Kumar

E. Imunoterapia sublinguală cu acarieni din praful de casă este recomandată copiilor, dar nu este
recomandată adulților

20. Sunt investigații diagnostice în astmul bronșic următoarele, cu excepția: [951]

   

A. Testul de provocare bronșică cu terbutalină sau metacolină

B. Tratamentul de probă cu corticosteroizi

C. Teste sanguine și din spută

D. Testele cutanate

E. Oxidul nitric din aerul expirat

21. Principalele simptome ale astmului sunt următoarele, cu excepția: [951]

   

A. Tuse cronică cu durată mai mare de 3 luni

B. Exceptorație cu mucus în cantitate mare

C. Atacurile de wheezing

D. Dispnee episodică

11
Grile Astm Kumar

E. Dispnee de repaus

22. Sunt agenți antiinflamatori ce permit scăderea necesarului de corticosteroizi următorii: [953]

   

A. Metrotrexat

B. Cromoglicat disodic

C. Etanercept, infliximab, lebrikizumab

D. Anticorp monoclonal anti-IgE (omalizumab)

E. Imunoglobuline intravenoase

23. Care dintre următoarele nu sunt principii ce stau la baza tratamentului astmului: [952]

   

A. Astmul ar trebui sa fie auto-gestionat de către pacient, cu monitorizare regulată

B. Astmul este o boală inflamatorie, astfel, terapia antiinflamatorie ar trebui inițiată, chiar și în formele
ușoare

12
Grile Astm Kumar

C. BADSA ar trebui folosite doar pentru ameliorarea simptomelor încă persistente

D. Indicator al deteriorării bolii este reprezentat de folosirea crescândă a medicației bronhodilatatoare

E. Astmul este o boală inflamatorie, astfel, terapia antiinflamatorie ar trebui inițiată numai în formele
moderate spre severe

24. Următoarele sunt caracteristici ale pacienților cu exacerbare astmatică severă, cu excepția: [954]

   

A. Frecvența respiratorie mai mare sau egală cu 25 respirații pe minut

B. Un PEF de 20-50% din valoarea prezisă

C. Incapacitatea de a termina o propoziție în timpul unei singure respirații

D. Tahicardie mai mare sau egală cu 110 bătăi pe minut

E. Un PEF de 33-50% din valoarea prezisă

25. În cazul spirometriei, diagnosticul de astm poate fi pus în condițiile următoare: [951]

   

A. Creștere mai mare de 15% a volumului expirator maxim în prima secundă (VEMS) sau a debitului
expirator de vârf (PEF) după administrarea pe cale inhalatorie a unui bronhodilatator

13
Grile Astm Kumar

B. Creștere mai mare de 20% a volumului expirator maxim în prima secundă (VEMS) sau a debitului
expirator de vârf (PEF) după administrarea pe cale inhalatorie a unui bronhodilatator

C. Creștere mai mare de 10% a volumului expirator maxim în prima secundă (VEMS) sau a debitului
expirator de vârf (PEF) după administrarea pe cale inhalatorie a unui bronhodilatator

D. Creștere mai mare de 15% a volumului expirator maxim în prima secundă (VEMS) sau a debitului
expirator de vârf (PEF) după administrarea pe cale inhalatorie a unui bronhoconstrictor

E. Creștere mai mare de 15% a volumului expirator maxim în prima secundă (VEMS) sau a capacității
vitale forțate (CVF) după administrarea pe cale inhalatorie a unui bronhodilatator

26. Următoarele afirmații despre camerele de inhalare (spacers) utilizate în astm, sunt adevărate: [952]

   

A. Toate aceste dispozitive inhalatorii conțin o cameră de inhalare încorporată

B. Reduc viteza particulelor astfel încât se reduce cantitatea de medicament depusă la nivelul gurii

C. Necesită o coordonare crescută între activarea dispozitivului și inspir

D. Sunt utile copiilor și vârstnicilor

E. Reduc riscul de candidoză

27. În cazul antibioticelor utilizate în astm, următoarele afirmații sunt adevărate: [954]

   

A. Există dovezi conform căroră antibioticele aduc un beneficiu real în tratamentul pacienților cu astm

14
Grile Astm Kumar

acut

B. Antibioticele nu sunt necesare în timpul exacerbărilor acute când pacienții pot prezenta expectorație
galbenă sau verde

C. Nu prea există dovezi conform cărora antibioticele ar aduce vreun beneficiu real în tratamentul
pacienților cu astm acut

D. Fluorochinolonele, mai exact azitromicina, are efect atât antiinflamator cât și antibacterian

E. Tratamentul de lungă durată cu claritromicină, aduce un beneficiu real în cazul pacienților cu astm
sever prin efect antiinflamator cât și antibacterian

28. Care dintre următoarele sunt afirmații false în ceea ce privește astmul: [952]

   

A. Terapia regulată de control este reprezentată de doză mică de CSI

B. Terapia adăugată (add-on) inițială este reprezentată de CSI în doză mică + BADSA

C. Terapiile adiționale de control sunt reprezentate fie de creșterea CSI la doză medie, fie adăugarea
ARLT

D. Terapiile specializate constau în trimiterea pacientului la un specialist

E. În cazul terapiilor adiționale de control dacă nu există răspuns la BADLA, se ia în considerare oprirea
acestora

29. Afirmațiile adevărate despre corticosteroizii orali sunt următoarele, cu excepția: [953]

15
Grile Astm Kumar

   

A. Corticoterapia orală este necesară doar în exacerbările acute din astm

B. Corticoterapia orală este necesară atât în exacerbările acute, cât și în tratamentul de lungă durată,
când alte regimuri terapeutice nu au ameliorat simptomele

C. Doza de corticosteroizi orali ar trebui să fie cât mai mică pentru a minimiza efectele secundare

D. Pentru reducerea dozelor de corticosteroizi orali sunt utilizate doze mari de metotrexat sau
ciclosporină

E. În cazul pacienților cu astm cortico-dependent este preferată terapia biologică cu anticorpi

monoclonali în detrimentul terapiei cu metotrexat sau ciclosporină

30. Manifestările unei exacerbări amenințătoare de viață sunt următoarele: [954]

   

A. Silențium respirator, cianoză sau respirație superficială

B. Epuizare sau alterarea stării de conștiență

C. Bradicardie, hipotensiune sau aritmii

D. Un PEF<33% din valoarea prezisă sau valoarea personală cea mai bună

E. SpO2<95%

16
Grile Astm Kumar

31. Astmul ocupațional este definit de următoarele, cu excepția: [950]

   

A. Alergene de la animale și insecte

B. Izocianați

C. Anhidride acide și agenți de întărire a poliaminelor

D. AINS și beta-blocante

E. Aerul rece și efortul fizic

32. Afirmațiile adevărate despre corticosteroizii inhalatori sunt următoarele, cu excepția: [953]

   

A. Corticoterapia inhalatorie trebuie inițiată la orice pacient astmatic care utilizeaza beta2-agoniști mai
mult de 3 ori pe săptămână

B. Dipropionatul de beclometazonă (BDP) este cel mai utilizat corticosteroid inhalator

C. Alți corticosteroizi inhalatori inlcud budesonidul, propionatul de fluticazonă, furoatul de fluticazonă,

furoatul de mometazonă si triamcinolonul

D. Efectele secundare ale corticosteroizilor inhalatori cuprind candidoza orală și disfonia

E. Osteoporoza poate apărea la doze mari de corticosteroizi inahalatori (beclometazonă sau

terbutalină>800 µg zilnic)

17
Grile Astm Kumar

33. În cazul inhalatorului cu doze masurate (MDI) tehnica include următoarele: [952]

   

A. Recipientul este agitat

B. Pacientul expiră până la capacitatea reziduală funcțională adică expir forțat

C. Pacientul simultan expiră forțat si activează dispozitivul

D. Pacientul își ține respirația timp de 10 secunde dacă este posibil

E. Inspirul se relizează până la jumătate

34. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate despre debitul expirator de vârf: [951]

A. Este foarte util pentru demonstrarea variabilității limitării fluxului de aer ce definește boala

B. Se efectueaza la trezire, înainte și după administrarea unui bronhodilatator, înainte de culcare

C. Variația diurnă a acestuia reprezintă un indicator bun al activității astmului

D. Variația diurnă a acestuia nu este utilă în evaluarea raspunsului la tratament, utilizându-se mai
degrabă VEMS

E. Se efectueaza la trezire, înainte și după administrarea unui bronhoconstrictor

18
Grile Astm Kumar

35. Obiectivele tratamentului în astm sunt următoarele: [951]

   

A. Reduce riscul de exacerbări severe

B. Restabilește funcția pulmonară normală sau la cel puțin jumătate din valorile normale

C. Elimină simptomele

D. Permite o creștere normală a copiilor

E. Restabilește funcția pulmonară normală sau la cele mai bune valori posibile

36. Afirmațiile adevărate despre antagoniștii receptorilor pentru leucotriene (ARLT) utilizate în astm sunt
următoarele: [953]

   

A. Aceasta clasă de medicamente anitasmatice țintește receptorul cisteinil LT1

B. Aceasta clasă de medicamente este reprezentată de montelukast, pranlukast si zafirlukast

C. Tratamentul cu ARLT ar trebui încercat la orice pacient cu astm necontrolat cu doze mici-moderate
de corticosteroizi inhalatori

D. Efectul lor este aditiv cu cel al BADLA și sunt utili in special la pacienții cu intoleranță la ibuprofen

19
Grile Astm Kumar

E. Deoarece se administrează per os, sunt utile la pacienții cu astm asociat cu rinită

37. Inflamația din astmul cu evoluție de lungă durată poate fi însoțită de următoarele: [949]

   

A. Obstrucție bronșică difuză ireversibilă

B. Impactarea căilor aeriene cu mucus

C. Distrugerea parenchimului pulmonar

D. Dezechilibrul ventilație/perfuzie

E. Obstrucție bronșică difuză reversibilă

38. Care dintre urmatoarele nu sunt sensibilizanți ocupaționali independenți de IgE: [950]

   

A. Antibiotice

B. Izocianați

C. Înălbitori și coloranți

D. Săruri metalice complexe

E. Fumuri de colofon

20
Grile Astm Kumar

39. Următoarele afirmații referitoare la bronșita acută sunt adevărate, cu excepția: [955]

   

A. Bronșita acută la subiecții anterior sănătoși este deseori bacteriană.

B. Boala debutează cu o tuse neproductivă, iritativă, asociată cu un disconfort retrosternal

C. La simptomele de debut se pot asocia senzația de constricție toracică, wheezing și dispnee

D. La aucultație se pot decela raluri sibilante și rare raluri crepitante

E. La adulți anterior sănătoși boala se amelioreză spontan în 4-8 zile fără semne de severitate.

Test: 1.28.1. Astmul

40. Afirmația adevărată despre exacerbările astmatice este: [954]

A. Cel mai frecvent sunt cauzate de lipsa aderenței la tratament

B. Dacă PEF>100L/min, pacienții se pot ameliora major cu terapie prin nebulizare

C. Tratamentul de fond ar trebui escaladat cu includerea unei cure de 2 săptămâni cu 30-60 mg de

prednison, urmată de substituirea cu un β2 agonist inhalator cu durată lungă de acțiune

D. Curele scurte de prednison pot fi oprite brusc numai cu scăderea treptată a dozelor

21
Grile Astm Kumar

E. Cel mai frecvent sunt cauzate de un medicament declanșator precum metotrexatul

41. Afirmațiile adevărate despre beta2-agoniștii cu durată scurtă de acțiune sunt următoarele: [953]

   

A. Sunt reprezentați de către salbutamol sau terbutalină

B. Aceștia se pot administra la nevoie, iar prescripția ar trebui să fie “două pufuri la nevoie”

C. Sunt reprezentați de către salmeterol sau formoterol

D. Aceștia se prescriu o dată sau de două ori pe zi

E. Ar trebui utilizați in combinații cu doze fixe cu un corticosteroid inhalator

42. Singurii pacienți care ar trebui să primească monoterapie cu BADSA sunt: [953]

   

A. Astmaticii cu formă medie și simptome permanente

B. Astmaticii cu formă usoară și simptome permanente

C. Astmaticii cu formele cele mai ușoare si simptome intermitente

D. Astmaticii cu formă medie și simptome intermitente

22
Grile Astm Kumar

E. Astmaticii cu formă severă și simptome intermitente

Test: 1.28.1. Astmul

43. Factorii nespecifici declanșatori ai astmului sunt reprezentați de: [950]

   

A. Aerul rece și efortul fizic

B. Alergene de la animale și insecte

C. Medicamente precum AINS și beta-blocantele

D. Antibiotice

E. Poluarea atmosferică și fumurile iritante

44. Cu privire la prevalența astmului bronșic, putem spune cӑ este adevӑrat, mai puțin: [949]

   

A. Astmul este mai des întâlnit în ţările în curs de dezvoltare

B. Rate mult mai scăzute în Asia de Est, Africa şi Europa Centrală şi de Est

C. Astmul ar putea deveni mai frecvent pe măsură ce populaţia adoptă un stil de viaţă de tip „vestic”

D. La nivel mondial, astmul omoară în jur de 1.000 de oameni pe zi

23
Grile Astm Kumar

E. Aproximativ 300 de milioane de oameni au astm şi acest număr se aşteaptă să crească la 400 de
milioane până în 2025

45. Sunt false despre diagnostice paraclinice din astm, cu excepția: [951]

A. Există un singur test suficient de fiabil pentru a diagnostica toţi pacienţii cu astm

B. Tratamentul de probă cu corticosteroizi-Se administrează prednison oral 20 mg zilnic timp de 2

săptămâni, cu măsurarea funcţiei pulmonare înainte cât şi imediat după cură

C. Spirometria este utilă, în special în evaluarea reversibilităţii obstrucţiei căilor aeriene

D. Testul de difuziune a monoxidului de carbon (CO) are valori normale în astm

E. Oxidul nitric din aerul expirat- Acest test măsoară inflamaţia căilor aeriene şi reprezintă un indice al
răspunsului la corticosteroizi

46. Despre factorii declanșatori nespecifici ai astmului, putem spune: [950]

   

A. Din cauza HRB, pacienţii cu astm vor reacţiona la o gamă restrânsă de stimuli nespecifici direcţi şi
indirecţi, precum şi la alergene specifice

B. Majoritatea astmaticilor prezintă wheezing după efort fizic îndelungat sau după inhalarea de aer
uscat şi rece

C. Wheezing-ul indus de efort este generat de eliberarea de histamină, prostaglandine

24
Grile Astm Kumar

D. Sporii fungilor de Aspergillus fumigatus cauzează o gamă de afecţiuni pulmonare, inclusiv astm

E. Mulţi pacienţi cu astm suferă de agravarea simptomelor la expunerea la fumul de ţigară

47. Putem spune despre tratamentul medicamentos al astmului: [953, 954]

   

A. Omalizumabul se administrează subcutanat la fiecare 2-4 săptămâni, în funcţie de nivelul lgE serice
totale şi de greutateacorporală

B. Anticolinergicele cu durată lungă de acţiune pot fi încercate în cazurile mai severe

C. Mepolizumab, reslizumab şi benralizumab- Li s-a demonstrat eficienţa în astmul eozinofilie şi, similar
omalizumab, sunt cost-eficace în cazul pacienţilor care prezintă exacerbări recurente în ciuda
terapiei cu doze mari de corticosteroid inhalator

D. Medicamentele antiinflamatorii sunt eficiente la pacienţii cu forme mai avansate de boală, dar nu
sunt utilizate în mod obişnuit

E. Sunt în curs de dezvoltare o gamă largă de alte terapii cu anticorpi monoclonali împotriva citokinelor
Th2 precum limfopoietina stromală timică

48. Despre atopia și alergia din astm sunt adevӑrate: [949, 950]

   

A. Existӑ o genă singulară pentru astm

B. Factorii genetici în combinaţie cu factorii de mediu, par a influenţa apariţia bolii

C. Includ gene ce influenţează producţia de citokine şi lgA

25
Grile Astm Kumar

D. Bacteriile intestinale şi al infecţiile din copilărie nu au rol în modelarea sistemului imun

E. Alergenele implicate în astmul alergic sunt diferite cu cele implicate în rinită

49. Factorii declanșatori nespecifici ai astmului bronșic sunt: [950]

   

A. Indivizii nonatopici pot de asemenea dezvolta astm dacă sunt expuşi la astfel de agenţi, însă după o
perioadă mai îndelungată de expunere

B. Mulţi pacienţi cu astm suferă de agravarea simptomelor la expunerea la gaze de eşapament,

solvenţi, parfumuri puternice sau concentraţii crescute de pulberi aeriene

C. Numărul de exacerbări astmatice creşte în timpul episoadelor de poluarea atmosferică din timpul
verii

D. În prezenţa concentraţiilor crescute de ozon, pulberi şi NO 2 în timpul verii şi respectiv pulberi, NO2 şi
SO2 în timpul iernii

E. Posibil datorită aportului crescut de antioxidanţi, fructele şi legumele proaspete s-a demonstrat a
avea rol protector

50. Afirmațiile false despre tratamentul medicamentos al astmului sunt: [953]

   

A. Doza de corticosteroid inhalator ar trebui crescută pe o treaptă superioară odată ce astmul este
controlat

B. lpratropium este un anticolinergic cu durată scurtă de acţiune administrat prin nebulizare, utilizat în

26
Grile Astm Kumar

exacerbările astmatice acute severe

C. Anticolinergicele inhalatorii cu durată scurtă de acţiune nu aduc niciun beneficiu pacienţilor cu astm
care nu este controlat cu terapia standard

D. Cromoglicatul disodic şi nedocromilul sodic previn activarea multor celule inflamatorii, în special a
mastocitelor, a eozinofilelor şi a celulelor epiteliale, dar nu şi a limfocitelor

   

E. Omalizumab, un anticorp monoclonal umanizat recombinant antilgE, leagă moleculele de lgE libere
şi scade numărul şi activitatea mastocitelor şi bazofilelor

51. Este adevӑrat despre termoplastia bronşică utilizatӑ în astm: [954]

   

A. Deşi scump, este cost-eficace în cazul pacienţilor cu exacerbări frecvente ce necesită corticosteroizi
orali

B. pacienţii trebuie instruiţi să-şi clătească gura după utilizarea inhalatorului

C. Este o manieră nouă de abordare a pacienţilor cu astm persistent moderat-sever

D. Această procedură bronhoscopică utilizează curentul de radiofrecvenţă pentru a încălzi peretele

bronşic şi reduce masa de ţesut muscular neted, reducând astfel bronhoconstricţia

E. Aceasta metodă terapeutică este în curs de evaluare

52. Este adevӑrat despre clasificarea astmului: [949]

   

A. În jur de 70% dintre copiii şi 90% dintre adulţii cu astm persistent au teste cutanate prick pozitive la
alergene inhalatorii comune precum acarieni, epitelii de animale, polenuri şi fungi

27
Grile Astm Kumar

B. Astmul poate fi clasificat în funcţie de factorii săi declanşatori, vârsta de debut, subtipul inflamator
sau răspunsul la tratament

C. Mulţi pacienţi cu astm cu debut la vârsta adultă prezintă teste cutanate pozitive alergene

D. Numeroşi astmatici cu debut în copilărie prezintă wheezing la factori declanşatori alergenici

inhalatori

   

E. Cauzele extrinseci nu sunt luate în considerare

53. Despre tabloul clinic al astmului este adevӑrat: [951]

   

A. Simptomele se agravează de obicei în timpul nopţii, în special în astmul necontrolat

B. Este deseori asociat cu rinită şi eritem tranzitoriu după expunerea la medicament

C. Tusea este un simptom frecvent ce uneori predomină, în special la copii, la care tusea nocturnă
poate fi simptomul de debut

D. Episoadele de astm variază mult ca frecvenţă şi durată şi pot fi precipitate de o largă varietate de
factori declanşatori

E. Astmul este o cauză majoră de alterare a calităţii vieţii şi are un impact asupra muncii şi recreerii

54. Cu privire la exacerbarea astmatică severă sunt adevӑrate, cu excepția: [954]

   

A. Termenul de exacerbare astmatică severă este utilizat pentru a descrie o exacerbare a astmului care

28
Grile Astm Kumar

nu a fost controlată de utilizarea medicaţiei standard

B. Analiza gazelor sanguine trebuie întotdeauna efectuată la pacienţii astmatici ce necesită spitalizare,
cu atenţie deosebită acordată PaCO2

C. Pulsoximetria este utilă în monitorizarea saturaţiei oxigenului pe timpul internării şi poate reduce
nevoia de puncţii arteriale repetate

D. Anticorpii monoclonali acţionează împotriva interleukinei-5 (IL-5) sau a receptorului acesteia

   

E. Se administrează 10 mg de salbutamol sau 5 mg de terbutalină prin nebulizare

55. În ceea ce privește factorii de mediu implicați în etiologia astmului, nu este adevӑrat: [950]

   

A. Majoritatea bolnavilor cu astm alergic sunt sensibilizaţi la alergenele acarienilor din polen

B. S-a sugerat că petrecerea copilăriei într-un mediu relativ „curat" poate predispune la un răspuns de
tip lgE la alergene

C. Creşterea într-un mediu mai „maculat" poate permite sistemului imun să evite dezvoltarea
răspunsurilor de tip alergic

D. Alergia la gândacii de bucătărie a fost implicată în astm la copiii din zonele urbane în SUA, în timp ce
alergenele de la animalele de companie cu blană devin o cauză din ce în ce mai frecventă

E. Expunerea timpurie la ingestia şi inhalarea de produşi ai microorganismelor, precum este întâlnită în

comunităţile cu ferme de animale şi în ţările în curs de dezvoltare, poate crește riscul copiilor de a
deveni alergici şi/sau de a dezvolta astm

29
Grile Astm Kumar

56. Despre tratamentul astmului la adult nu este adevӑrat: [952]

   

A. În cazul unei suspiciuni de astm luaţi în considerare iniţierea monitorizată a tratamentului cu doză
mică de CSI

B. Terapia adăugată initial-Adaugaţi BADLA inhalator la doza mică de CSI

C. Terapii adiţionale de control-Luaţi în considerare creşterea la doza medie de CSI

   

D. Terapii adiţionale de control-Dacă nu există răspuns la BADLA, luaţi în considerare oprirea BADLA

E. Terapii specializate-Dozӑ micӑ de CSI

57. În funcţie de tabloul clinic, sunt recunoscute şi alte subtipuri sau endotipuri de astm: [949]

   

A. Astmul cortico-rezistent (brittle asthma)

B. Astmul instabil

C. Există şi pacienţi cu bronşită eozinofilică

D. Inflamaţia eozinofilică a căilor aeriene este deseori prezentă în astm

E. Pacienții prezintă eozinofilie în spută însoțitӑ de wheezing

58. Este adevӑrat despre tratamentul medicamentos al astmului: [953]

30
Grile Astm Kumar

   

A. Toţi pacienţii care prezintă simptome persistente regulate necesitӑ tratament cronic cu
corticosteroizi inhalatori

B. Beta2-agoniştii nu prezintă selectivitate pentru tractul respirator şi nu stimulează receptorii β1-

adrenergici de la nivel miocardului

C. Agoniştii receptorilor beta2-adrenergici relaxează fibrele musculare netede bronşice şi sunt foarte
eficace în ameliorarea simptomelor

   

D. În cazul corticosteroizilor inhalatori apariţia cataractei subcapsulare este frecventӑ

E. La copii, corticosteroizii inhalatori în doză mai mare de 400 µg pe zi, au fost asociaţi cu întârzierea
creşterii pe termen scurt, dar înălţimea finală nu a fost afectată

59. Despre clasificarea astmului este fals: [949]

   

A. Paradigma curentă este că simptomele pot fi cauzate de diferite procese subiacente

B. În cursul unei anamneze mai detaliate, unii dintre pacienți vor relata un istoric de simptome
respiratorii din copilărie, sugerând diagnosticul de astm alergic

C. La unele persoane cu astm, alergenii inhalatori sunt relevanţi

D. În prezent e din ce în ce mai rară descrierea subtipurilor clinice

E. Astmul este o afecţiune complexӑ

60. Despre factorii predispozanți nespecifici sunt adevӑrate, cu excepția: [951]

31
Grile Astm Kumar

   

A. Este de înţeles că pacienţii cu risc crescut de exacerbări ameninţătoare de viaţă sunt mai anxioşi

B. Intoleranţa la AINS este prevalentă în special la cei care asociază polipoză nazală şi astm

C. Blocanţii selectivi β1-adrenergici, precum atenololul, pot de asemenea să inducă exacerbări

astmatice

D. Există dovezi conform cărora pacienţii astmatici ar prezenta mai multe tulburări psihologice faţă de
populaţia nonastmatică

   

E. Inhibarea antagonizarea bronhoconstricţiei induse parasimpatic de către medicamentele blocante

neselective ale receptorilor β-adrenergici, precum propanololul, duce la bronhoconstricţie şi
obstrucţie bronşică difuză, însă doar la subiecţii astmatici

61. Tratamentul astmului presupune: [951]

   

A. Este suficientӑ doar educaţia pacientului

B. Evitarea cauzelor cunoscute pe cât posibil

C. Participarea pacientului şi a familiei în tratament

D. Mulţi astmatici se alătură unor grupuri de suport pentru a-şi îmbunătăţi înţelegerea asupra bolii şi
pentru a-şi ameliora încrederea de sine şi condiţia fizică

E. Utilizarea celei mai crescute doze eficace din medicaţiile adecvate pentru a minimiza efectele
secundare pe termen scurt şi lung

32
Grile Astm Kumar

62. Despre tratamentul astmului este fals: [951, 952]

   

A. În jur de o treime din indivizii cu sensibilizare la agenţi ocupaţionali ar putea fi vindecaţi dacă ar evita
permanent expunerea

B. Elementul central în tratamentul astmului este utilizarea corticosteroizilor orali

   

C. Tratamentul medicamentos-Dacă sunt identificaţi factori declanşatori alergenici specifici, aceştia

trebui evitaţi pe cât posibil

D. Pentru a-i ajuta pe cei ce nu pot sincroniza acti-,area dispozitivului cu aerosoli cu inspirul, au fost
dezvoltate mai mute dispozitive activate de inspir sau cu pulbere uscată

E. Capacitatea pacienţilor de a utiliza dispozitivele activate de inspir variază şi ar trebui acordată

atenţie selectării dispozitivului potrivit

63. Despre investigațiile diagnostice din astm sunt adevӑrate urmӑtoarele: [951]

   

A. Testele cutanate prick ar trebui efectuate în toate cazurile de astm pentru a ajuta la identificarea
factorilor declanşatori alergici

B. Provocarea alergenică inhalatorie este un instrument util de cercetare

C. Pacienţii cu astm prezintă uneori un nivel crescut al eozinofilelor în sângele periferic, însă eozinofilia
sputei are o specificitate diagnostică mai mare

D. Pe radiografia toracicӑ, hiperinflaţia nu este caracteristică episoadelor acute sau în formele cronice
severe de boală

E. Radiografia toracică poate fi utilă pentru excluderea unui pneumotorax, ce poate apărea ca o

33
Grile Astm Kumar

complicaţie

64. Nu sunt caracteristici ale factorilor declanșatori nespecifici ai astmului bronșic: [950]

   

A. Materialele regӑsite la locul de muncӑ sunt recunoscute ca boli profesionale în Marea Britanie şi
pacienţii ce au fost angajaţi cu carte de muncă sunt eligibili pentru despăgubiri

B. Izolarea corectă a proceselor industriale sau ventilaţia corespunzătoare reduc riscul în mare măsură

C. Wheezing-ul indus de efort este generat de eliberarea de leucotriene din mastocite, precum şi prin
stimulare nervoasă reflexӑ

D. Epidemii majore au fost înregistrate în perioadele de eliberare în aer de cantităţi mari alergene

E. Aportul crescut de fructe şi legume proaspete s-a demonstrat a avea rol protector

65. În ceea ce privește factorii predispozanți nespecifici sunt adevӑrate, cu excepția: [951]

   

A. Factorii emoţionali influenţează astmul atât în manieră acută cât şi cronică

B. AINS, şi în principal aspirina şi derivaţii de acid propionic precum indometacina şi ibuprofenul, sunt
implicate ca factori declanşatori ai astmului la aproximativ 5% din pacienţi

C. Există inervaţie simpatică directă a musculaturii netede bronşice, aşa că antagonizarea

34
Grile Astm Kumar

bronhoconstricţiei induse parasimpatic este strict dependentă de adrenalina circulantă

D. Variaţiile genetice ale enzimelor antioxidante se asociază cu forme mai severe de astm

E. Căile aeriene au o inervaţie parasimpatică directă, care tinde să producă bronhoconstricţie

66. Cu privire la factorii declanșatori ai astmului, sunt adevӑrate: [950]

   

A. Procentul de angajaţi care dezvoltă astm ocupaţional nu depinde de nivelul de expunere

B. Peste 250 de materiale regăsite la locul de muncă pot cauza astm ocupaţional, care însumează până
la 25% din totalul cazurilor de astm

C. Fumatul creşte riscul de a dezvolta unele forme de astm ocupațional

D. Indivizii atopici dezvoltă astm ocupaţional mai repede când sunt expuşi la agenţi ce cauzează
formarea de anticorpi lgA specifici

E. Indivizii nonatopici nu pot de asemenea dezvolta astm

67. Despre etiologia astmului, în legӑturӑ cu atopia și alergia, putem afirma: [949]

   

A. Termenul de „atopie" a fost inventat la începutul anilor 1950

B. Pentru a descrie un grup de afecţiuni, incluzând astmul şi rinita alergică s-a introdus termenul de
“atopie”

35
Grile Astm Kumar

C. Factorii de mediu responsabili pentru acest lucru rămân necunoscuţi

D. Studii asupra astmului ocupaţional sugerează că o mare parte din forţa de muncă ar putea deveni
astmatică dacă ar fi expusă unor factori puternic sensibilizanţi

E. Nivelurile de lgE serice totale sunt influenţate de mai mulţi factori genetici şi de mediu

68. Despre astmul bronșic sunt adevӑrate urmӑtoarele: [949]

   

A. Este o boalӑ cronicӑ

B. În simptomatologie se întâlnește wheezing-ul

C. Simptomele sunt mai accentuate ziua

D. Debuteazӑ de obicei în adolescențӑ

E. Simptomatologia include senzaţie de constricţie toracică, tuse şi dispnee

36