Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei, vol. 5, Institutul European, 1998, p.

99
Jean Carpentier, Francois Lebrun (coordonatori), Istoria Europei, Ed. Humanitas, Buc., 1997, p. 391-393
S. Berstein, P. Milza, op. cit., p. 121; Jean Carpentier, Francois Lebrun, op. cit., p. 393
S. Berstein, P. Milza, op. cit., p. 128-129
Viorica Moisiuc, Istoria relaţiilor internaţionale până la mijlocul secolului al XX-lea, Ed. Fundaţiei „România de
Mâine”, Buc., 2003, p. 247-249
Alesandru Duţu, Modificări ale statu-quo-ului teritorial european 1938-1941 – preliminarii, conţinut şi consecinţe,
Ed. Fundaţiei „România de mâine”, Buc., 2005, p. 32
Aurică Simion, Agresiunile naziste din Europa în anii 1938-1939, Ed. Eminescu, Buc., 1983, p. 31
A. Simion, op. cit., p. 43-47; Vezi, pe larg, articolele preluate din presa străină de ziarul Timpul, nr. 351, 27 aprilie
A. Simion, op. cit., p. 173-184; Al. Duţu, op. cit., p. 86-87; S. Berstein, P. Milza, op. cit., p. 135; Vezi textul integral
al „Acordului de la Munchen” din 29 septembrie 193 la A. Simion, op. cit., p. 184
J. de Launay, op. cit., p. 31-33 (La 20 aprilie 1939 Hitler împlinea 50 de ani. Cu această ocazie au fost organizate
festivităţi în întrega Germanie. La Berlin, unde a participat şi ministrul român de Externe, Grigore Gafencu,
defilarea trupelor a durat şase ore. Tot acum Hitler este decis să-şi continue proiectele pe care le-a trasat în „Mein
Kamf”. Este grăbit, motivând că nu era totuna să poarte războiul la 50 de ani decât la 60)
Jacques de Launay, Mari decizii ale celui de-al doilea război mondial, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Buc., 1988,
p. 56
Cf. Cornel Grad, Al II-lea Arbitraj de la Viena (30 aug. 1940). Poziția armatei române, Editura Limes, Zalău, 2000,
p. 40
Grigore Gafencu, cunoscut fruntaş naţional-ţărănist al perioadei interbelice şi strălucit diplomat, a fost desemnat în
fruntea Ministerului de Externe, în locul lui Nicolae Petrescu-Comnen, la 23 decembrie 1938. A îndeplinit funcţia de
şef al diplomaţiei române până la 1 iunie 1940, în guvernele Miron Cristea, Armand Călinescu, Constantin
Argetoianu şi Gheorghe Tărărescu. Vezi, Stelian Neagoe, Istoria guvernelor României de la începuturi – 1859 până
în prezent – 1995, Ed. Machiavelli, Buc., 1995, p. 125-134
Universul, nr. 86, 29 martie 1939
Referitor la „cazul Tilea” şi efectul asupra diplomaţiei europene, vezi, pe larg, Gheorghe Buzatu, Din istoria secretă
a celui de al doilea război mondial, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Buc., 1988, p. 10-27

Grigore Gafencu, Însemnări politice, Ed. Humanitas, Buc., 1991, p. 339-342

C. Grad, op. cit., p. 53-56; A. Simion, Dictatul de la Viena, Ed. Dacia, Cluj, 1972, p. 123-135

Eliza Campus, Mica Înţelegere, Buc. 1968, p. 172; Aurică Simion, Dictatul de la Viena, Ed. Dacia, Cluj, 1972, p. 9

Gazeta de Duminecă, nr. 1-2, 15 ianuarie 1934, p. 8-9

Vezi, pe larg, în acest sens, Aurel Gociman, România şi revizionismul maghiar, Ed. Ziarului Universul, Buc., 1934
Cornel Grad, Corina Bejinariu, Ioan Maria Oros, Memorii, jurnale şi însemnări transilvane. 1938-1989, Ed. Limes,
Zalău, 2000, p. 96
Traian Bunescu, Lupta poporului român împotriva dictatului fascist de la Viena (august 1940), Buc., 1971, p. 23-25

Vasile F. Călugăru, Arbitrajul şi chestiunile rezervate cu referire la Arbirajul de la Viena din 30 Aug. 1940,
Tipografia „Robu”, Sighişoara, 1941, p. 55

M. Manoilescu, Dictatul de la Viena. Memorii iulie-august 1940, Ed Enciclopedică, Buc, 1991, p. 152-155

Vezi, pe larg, Valeriu Pop, Bătălia pentru Ardeal, Ed. Enciclopedică, Buc.,1992, p. 85-133; Al. Duţu, op. cit., p.
169-170; C. Grad, op. cit., p. 82-86

xxx, Cardinalul Iuliu Hossu, Ed. UNITAS, Cluj-Napoca, 1995, p. 115

Apud. C. Grad, op. cit., p. 100-102 (După Stenograma celui de al doilea Consiliu de Coroană); Vasile Arimia, Ion
Ardeleanu, Alexandru Cebuc, Istoria Partidului Naţional Ţărănesc. Documente (1926-1947), Ed ARC 2000, Buc.,
1994, doc. 43, p. 197-199
Cf. Petre Ţurlea, Ip şi Trăsnea. Atrocităţi maghiare şi acţiune diplomatică românească. Studiu şi documente, Ed.
Enciclopedică, 1996, p. 19
C. Grad, „Consecinţele ţi învăţămintele dictatului de la Viena în lumina unor documente inedite. 1. Reclamaţiile
româneşti adresate comisiei de ofiţeri din Cluj”, în AMP, IX, Zalău, 1985, p. 533

Borzan M.,, Valea Agrijului în timpul ocupaţiei maghiare ( septembrie 1940 – octombrie 1944), Anuarul de Istorie
Orală, 2005, 6, p. 88

Conform interviului (vezi Anexa 1. )

V. Lechinţan, ,, Procesul criminalilor de război de la Ip, Treznea, , Huedin, Mureşenii de Câmpie şi din alte
localităţi sălăjene’’, în AMP, XII, Zalău, 1993, p. 16

Zaha C., ,, Dictatul de la Viena şi masacrele de la Ip şi Treznea – 70 de ani’’ în revista Caiete Silvane, nr. 67 – 68.
aug. 2010, p. 12

https://www.dacoromania-alba.ro/nr51/documente.htm, accesat la data de 01.06.2020

Ibidem, https://www.dacoromania-alba.ro/nr51/documente.htm,
xxx, Teroarea horthysto-fascistă în nord-vestul României.Septembrie 1940-octombrie
1944, Buc., 1985, p. 66
https://hu.wikipedia.org/wiki_Bakay_Szilárd
Zaha, Marin Pop (coordonatori), Văru Porţan. Biografia şi opera unui mare român, Ed. Porolissum, Zalău, 2007

Apud, Razes Al.,, Mărturii ale supravieţuitorilor crimelor maghiare din Ip şi Treznea’’ in ,, Foaie Naţională’’ din 23
sept. 2009, https://foaienationala.ro/marturii-ale-supravietuitorilor-crimelor-maghiare-din-ip-si-traznea-,,sora-mea-
de-11-luni-a-fost-sfasiata-cu-baioneta-in-leagan’’.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Masacrul_de_la_Treznea

PERNES, Ioan, Romania Documentation Project, https://collections.ushmm.org/oh_findingaids/RG-

50.573.0006_tcn_ro.pdf
vezi: Ablonczy Balázs. A visszatért Erdély 1940–1944, Budapest: Jaffa Kiadó (2011, p. 61,

C. Grad, „Aspecte ale ocupaţiei fascisto-horthyste în nord-vestul Transilvaniei (1940-1941)”, în AMP, IV, Zalău,
1980, p. 645

Olimpiu Matichescu, Opinia publică internaţională despre Dictatul de la Viena, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, p.118