CUPRINS

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

OMILETICA - DEFINITIE,NECESIATE
DUHUL SFANT SI PREDICA
MESAGERUL EVANGHELIEI- CHEMAREA SA
CARACTERUL PREDICATORULUI
EXEMPLUL LUIISUS IN PREDICARE
CONSTRUIND PODULINTRE ATUNCI " SI ACUM"
PREGATIREA PREDICII; PLANUL PREDICII
TIPURI DE PREDICI
9. PREDICA EXPOZITIVA 10.PREDICA TEXTUALA
11.ANALIZA TEXTULUI BIBLIC
12. INTRODUCEREA PREDICII
13.CORPUL PREDICII - METODE EXEGETICE DE
INTERPRETARE A TEXTULUI BIBLIC 14.ILUSTRATIA SI APLICATIA IN
PREDICA 15.CONCLUZIA PREDICII 16.EXPUNEREA MESAJULUI BIBLIC

1 . OMILETICA .DEFINITE . NECESITATE

1.1 Introducere . Definitie
-

omiletica este o ramura a Teologiei practice

- Predica este o proclamare personala a Cuvantului lui Dumnezeu sub imputernicirea Duhui
Sfant, cu scopul de a convinge pe oameni sa se impace cu Dumnezeu , sa creasca in harul
Sau si sa traiasca o viata imbelsugata in Domnul Isus Hristos.
Omiletica este disciplina teologica in care se expun sistematic principiile , metodele , si
procedeele alcatuirii si expunerii predicilor
- Numele disciplinei vine de la verbul grecesc omilein - a sta de vorba cu cineva , a se
intretine asupra unei teme , a comunica prin ... Prin aceasta notiune se exprima ACTIUNEA
PREDICATORULUI DE A VORBI CU POPORUL, IN GENERAL
In N.T. omilein apare de 3 ori
Luca 24.14 -vorbeau unul cu altul despre" Fapte 20.11 vorbind cu ei mult..." Fapte 24.26 - vorbea cu el ..."
1.2 Scopul omileticii
- Omiletica este acea stiinta care ajuta pe predicator sa fie
ORDONAT IN GANDIRE CU SUCCES IN PREGATIRE CLAR IN EXPUNERE
CALD IN PREZENTAREA ADEVARURILOR DIVINE VARIAT IN CE PRTVESTE
FORMELE SI MATERIALUL FOLOSIT MEREU PROASPAT SI INEPUIZABIL HRANIND
SPIRITUAL PE CEI CE-L ASCULTA
-

omiletica nu trebuie privita numai ca o pregatire pur omeneasca

1.3 Cai pentru insusirea omileticii

-

prin aprofundarea principiilor ei

studind viata predicatorilor si predicile lor
dezvoltarea unei metode proprii - tinerea de predici felurite
- corectarea pe parcurs
- importanta originalitatii dezvoltarea spiritului de rugaciune si consacrare
1.4 False opinii despre omiletica
ca abilitatea umana si inspiratia divina sunt doi factori care se resping reciproc
- ca , daca predicatorii vor pregati continutul predicii aceasta practica va face din ei niste
roboti"
ca si fara studii omiletice si hermeneutice se poate avea success in lucare , intocmai ca
vechii nostril predicatori

concluzii
2

omiletica este
1. un HAR - deoarece initiative!, chemarea , si imputrnicirea pentru predica apartin lui Dumnezeu
2. o STIINTA - pt ca contine un manunchi de principii care pot fi insusite
3. o ART A - principiile pot fi puse in practica iar eficacitatea lor depinde de predicator
NOI SUNTEMIMPREUNA LUCRATORI CU DUMNEZEU"- 1COR3.9

2 . MESAGERUL EVANGHELIEI

predicile nu pot fi separate de persoana care predica .Ele sunt conditionate de ceea ce el
este, ceea ce el face, ceea ce el gandeste si ceea ce el simte"-Illion T. Jones
fii cu luare aminte asupra ta asupra insuti si asupra invataturii pe care o dai
altora..."(lTim4.16)
- CEEA CE ESTI VORBESTE ASA DE TARE INCAT LUMEA NU MAI POATE AUZI
CEEA CE SPUI" - EMERSON
10AN 8 :25 - sunt ceea ce spun ca sunt
2.1 chemare divina
-

predicarea Evangheliei nu este o simpla profesiune

cum vor propovadui daca nu sunt trimisi ?"- Romani 10.15
- Pavel a scris ca el era pus propovaduitor si apostol.."- ITim 2.7
Toti credinciosii au fost chemati sa fie sfinti "(ICor 1.2) dar nu toti sunt
chemati sa fie predicatori (1) chemarea se face individual sau personal . Este o problema a
fiecarui credincios in raport direct cu stapanul sau . Autoritatea de a chema este prerogativa
Domnului (loan 15.16; Mc 3.13-14; Fp 9.15)
apare intr-o inima care are partasie intima cu Dumnezeu ea se naste intr-o atmosfera de spiritualitate
ea vine de obicei in mijlocul unei activitati - Fp 13.2

(2) chemarea este clara - el trebuie sa aiba nu numai sigurarea chemarii, dar si
increderea, indrazneala si bucuria ce o da aceasta incredere
3

eu sunt tot asa de bine chemat sa predic , cum a fost chemat si ap. Pavel "-Spurgeon
(3) chemarea difera de la om la om
(4) dovezile chemarii de a predica
- marturie interna data de Duhul Sfant - puternica satisfactie spirituala si emotionala in
exercitarea lucrarii recunoasterea chemarii de catre altii - Fp 13.2-3
*
Dumnezeu isi pastreaza in continuare suveranitatea
chemarii si trimiterii oamenilor in lucrarea Sa
Dumnezeu allege din sanul bisericii personae pt lucrarea Sa
#
Dumnezeu cheama persoane care sunt pline de ravna
in lucurile bisericii si care staruie impreuna cu biserica pt practicile sfinte
Dumnezeu recunoaste suveranitatea bisericii de a incredinta si inmana mandatul Sau acestor
lucratori doriti de El
DUMNEZEU ACORDA PRIVILEGIUL LUCRARII PRIN MAINILE BISERICII
Doua extreme in ce priveste chemarea 1 ^ '2> )
INDIVIDUALISMUL - cand cineva pretinde chemarea fara vreo
Referinta la biserica (v.2) INSTITUTIONALISMUL - cand
toate deciziile sunt mate de biserica
Fara vreo calauzire a Duhului (v.4)
inzestrare supranaturala(ungere de sus)
succesul in lucrare (roade) - nu se masoara numai prin nr de membri,
consturctii sau salariu - ci prin sufletele mantuite,inimi
mangaiate, Familii dezorientate indrumate pe drumul Fericirii,
oameni formati

NU INTRA IN LUCRARE PT FAIMA -10AN 8.50

amvonul nu este o cara pe care sa se suie ambitia
NU INTRA IN LUCRARE DE DRAGUL FAMILIEI
aschia nu sare departe de trunchi" nu se potriveste aici
SLUJIREA DOMNULUI
spiritujl&mercenar

NU

ESTE

LOCUL

DE

INAVUTIRE

NU INTRA IN LUCRARE GANDIND CA O ASEMENEA VIATA VA FI USOARA SI PLINA DE

PLACERI

DUHUL SFANT SI PREDICA

Fara iluminarea expresa a Duhului Sfant nu este nici intelegere corecta a Cuvantului nici expunerea
acestuia Tn fata ascultatorilor. Marele expozitor, Spurgeon afirma:
Daca este un rezultat divin in urma Cuvantului lui Dumnezeu, acesta trebuie adus de Duhul Sfant.
Dupa cum Dumnezeu a mers maintea copiilor lui Israel cand a despartit Marea Rosie, dupa cum, cu
siguranta i-a condus prin pustie prin nor si stalpul de foe, tot asa puternica prezenta a Domnului
Nostru trebuie sa
mearga cu Cuvantul Sau, daca dorim ca o binecuvantare sa rezulte din el.1
O predica cu efect, nu este o predica manipulative. Aceasta predica
cu efect este numai atunci cand omul lui Dumnezeu vorbeste manat de Duhul Sfant.
ILUMINAREA
Este lucrarea supranaturala a Duhului Sfant prin care ochii, mintea si inime
expozitorului Cuvantului sunt deschise pentru a intelege sensul si mesajul Scripturilor Iluminarea
nu trebuie contundata cu celelalte doua lucran ale buhulul Sfani i n relaTIe cu Cuvantul si care sunt
revelatia si inspiratia.
Revelatia este actul prjji care Dumnezeu S-a facut de cunoscut. Aceasta a venii prin
natura (cf. Rom. 1:20 - revelatia naturala); prin Cuvant (cf. 1 Cor. 2:10 - revelath speciala); prin
incarnarea lui Isus (loan 1:14 ; Evr. 1: 1-3 - revelatia incarnationala sai exceptionala).
Inspiratia este vehicolul prin care Dumnezeu s-a revelat sfintilor Sai profeti s apostoli (2 Pet. 1:21).
Iluminarea sau inobilarea mintii noastre de a intelege tainele Cuvantului, se vede c; un adevar
recunoscut in paginile Sfintelor Scripturi. In V.T. avem urmatoarele pasaje:
Ps. 119:18
Ps. 119:33-34

In N.T. pasajele clasice sunt urmatoarele:

5

Luca 24:45
Efes. 1:17-18
Filipeni 1:9-11
Colos. 1:9-11
1 loan 2:20,27
Inspiratia este:
verbala - cuvintele sunt inspirate (cf. 1 Cor. 2:12-13)
plenara - adica toate cuvintele Scripturii sunt inspirate (2 Tim. 3:16 - termenul folosit aici
este grecescul THEOPNEUSTOS, care inseamna - "emanat de Dumnezeu" ; "insuflat divin"
ILUMINAREA -TEOLOGIE SI PRACTICA
Iluminarea este tot timpul inteleasa in legatura cu Cuvantul scris. De-a lungul istoriei Bisericii
au fost oameni care au pretins iluminare si inspirare extrabiblica. Comentand acest aspect, teologul
Reformat John Calvin, scria:
Vreau sa intreb pe acei oamcni ce fel de alt spirit au in ei afara
de Spiritul lui Christos care a fost promis ucenicilor... si ce fel
de Spirit ne-a promis Mantuitorul nostru ca ne trimite? Unul
care nu va vorbi de la sine (loan 6:13), ci Unul care ne va
ilumina asupra adevarului pe care El ni 1-a trimis prin Cuvant.
De aici concludem ca lucrarea Duhului Sfant nu este aceea de
a alcatui doctrine noi, neauzite, nici aceea de a aduce revelatii
noi prin care sa fim departati de la adevarul adus prin
Evanghelii, ci aceea de a pecetlui in mintile noastre, adevarul
recomandat prin
Evanghelii.
Pe de alta parte, reformatorul Lutheran, Martin Luther, compara pe cei ce pretind revelatii
extrabiblice cu un roi de insecte care "zboara fara tinta in norii propriilor lor vise si care refuza sa-si
bazeze credinta pe Scriptura." Vorbind despre rolul ilurmnani in credinta care vine prin sola
scriptura, in cartea sa Jugul Vointei, Luther noteaza:
Niciunul care nu are Duhul lui Dumnezeu in el, nu pricepe

o iota din Scripturi. Toti oamenii au inimile intunecate, in asa

masura, ca si atunci cand acestia citeaza un pasaj biblic, ei nu
inteleg ce vrea sa spuna acel pasaj ... Duhul Sfant este necesar
6

pentru intelegerea intregii Scripturi si a fiecarei parti din

Scripturi.4
Iluminarea omului pentru Tntelegerea tainelor Cuvantului este necesara din momentul
mantuirii, caci mintea acestuia este intunecata de Diavolul (2 Cor. 4:3-4); numai dupa ce mahrama
necunoasterii este luata de Dumnezeu (2Cor. 3:16) omul mort in pacat si deci fata de lucrurile lui
Dumnezeu (Efes. 2:1 ), poate sa priceapa lucrurile lui Dumnezeu. Contempland asupra acestui
adevar, teologul Paul Wooley, scrie:
Este o mare diferenta de opinie intre un chrestin si un
nechrestin, Tntre un om care a fost reinoit de Duhul lui
Dumnezeu si unul care nu a fost reinoit mca. Diferenta de
opinie are o influenta vitala asupra mtelegerii claritati
Scripturii. Omul spiritual are, prin regenerare o baza de
intelegere pe care omul natural nu o are. Chiar daca amandoi
poseda abilitati mintale egale, numai omul
spiritual are cheia cu care sa deschida intelesul Bibliei.
Expozitorul Cuvantului, va trebui sa noteze urmatoarele aspecte speciale despre iluminare:
1. Iluminarea, nu insemneaza ca tot ce s-a scris despre Dumnezeu poate fi mteles (Deut.
29:29).
2. Iluminarea nu exclude nevoia de invatatori dintre oameni pentru priceperea Cuvantului
Bibliei (1 loan 2:27 cu Efes. 4:11-13).
3. Iluminarea nu lucreaza dincolo de Cuvantul Scripturilor (ex. in bilogie, istorie etc.)

4. Iluminarea nu exclude importanta studiului sistematic a Cuvantului (2 Tim. 2:7).

5. Iluminarea nu garanteaza neaparat unitate doctrinara, deoarece:
a) unele pasaje sunt dificile pentru a se ajunge la o
formulare doctrinara.
b) unele sunt abordate cu presupozitie teologica si

denorninationala

*
c) altele inca nu au fost studiate suficient
REZULTATELE ILUMINARI PRIN DUHUL SFANT

Pasajul clasic Nou Testamental care vorbeste despre importanta iluminarii pentru expozitorul
Cuvantului, este 1 Cor. 2:6-14 - "Totusi ceea ce propovaduim noi, printre cei desavarsiti, este o
7

intelepciune ; darnu a veacului acestuia, nici a fruntasilor veacului acestuia, care vor fi nimiciti. Noi
propovaduim intelepciunea lui Dumnezeu, cea tainica si tinuta ascunsa, pe care o randuise
Dumnezeu, spre slava noastra, mai inainte de veci, si pe care n-a cunoscut-o niciunul din fruntasii
veacului acestuia; caci, daca ar fi cunoscut-o, n-ar fi rastignitpe Domnul slavei.
Dar, dupa cum este sen's: Lucruri pe care ochiul nu le-a vazut, urechea nu le-a auzit, si
la inima omului nu s-au suit, asa sunt lucrurile, pe care le-a pregatit Dumnezeu pentru cei ce-L
iubesc. Noua fnsa Dumnezeu ni le-a descoperit prin Duhul Sau. Caci Duhul cerceteaza totul, chiar
si lucrurile adanci ale lui Dumnezeu. In adevar, cine dintre oameni cunoaste lucrurile omului, afara
de duhul omului, care este in el? Tot asa nimeni nu cunoaste lucrurile lui Dumnezeu afara de Duhul
lui Dumnezeu. Si noi n-am primit duhul lumii, ci Duhul care vine de la Dumnezeu, ca sa putem
cunoaste lucrurile, pe care ni le-a dat Dumnezeu prin harul Sau. Si vorbim despre ele nu cu vorbiri
invatate de la intelepciunea omeneasca, ci cu vorbiri invatate de la Duhul Sfant, intrebuintand o
vorbire duhovniceasca pentru lucrurile duhovnicesti. Dar omul firesc nu prim este lucrurile Duhului
lui Dumnezeu, caci, pentru el, sunt o nebunie ; si nici nu le poate intelege, pentru ca trebuiesc
judecate duhovniceste."
Ratiunea paulina pentru a introduce nevoia si importanta iluminarii, este data de:
-

filozofia umanista (1 Cor. 1-2)

psihologia umanista (1 Cor. 1.)
nebunia mtelepciunii umane (1 Cor. 1.)

Inspirat de Duhul Sfant, ap. Pavel conclude ca aparte de iluminarea Duhului Sfant nu exista
mtelegere pentru lucrurile lui Dumnezeu, in particular pentru mantuire (1 Cor. 2:11-12)
Teologul Bernard Ramm descopere in scrierile lui Martin Luther, acest concept paulin.
Ramm noteaza:
Pentru Luther, exista o claritate externa si una interna a Scripturilor. Astfel, prin legea
folosirii uzuale a limbii, un crestin poate sa inteleaga Scriptura ca pe un document scris. Aceasta
este claritatea externa a Scripturii. Datorita pacatoseniei sale, omul are nevoie de o asistenta interna,
pentru ca acesta sa priceapa ca Scriptura sau Cuvantul lui Dumenzeu, este Cuvantul lui Dumnezeu.
Rezulta deci, ca Scriptura este o entitate spirituala care poate fi patrunsa numai prin credinta si cu
ajutorul Duhului SfSnt.
Aceasta este claritatea interna a Scripturilor.6 In urma iluminarii Duhului Sfant, expozitorul,
gaseste ca:
1. Nu mai este tributar traditiilor si dogmelor
2. Biblia este la indemana oricarui Chrestin doritor s-o cunoasca.
3. Studiul biblic, devine practic, o comuniune personala cu Dumnezeu.
4. Iluminarea produce bucurie (Luca 24:32)

CARACTERUL PREDICATORULUI

1. IMPORTANTA CARACTERULUI PREDICATORULUI

-

predicarea este strans asociata cu caracterul nostru ( in slujire caracterul este decisiv "- James
Braga )
Pavel a trait ceea ce a predicat - 2Tes 1.3-12 ; Fapte 20.28; ITim 4.16
Daca vrei sa fii un predicator mai bun atunci fit o persoana mai buna
Intr-o mare masura predicarea este autobiografica , adica intr-o predicare eficienta este
descoperita experienta predicatorului, taria lui , slabiciunile si nevoile lui . Este implicat aici si
un aspect profetic in predicare in sensul ca continutul nu este dependent de
persoana,abilitatea,nevoile sau gandirea predicatorului

2. ATRIBUTE DE CARACTER IMPORTANTE ALE PREDICATORULUI

a. attribute spirituale
-

un duh de inchinare - sa petreaca mult timp in rugaeiune,meditare si citirea Cuvantului .

Pregatirea spirituala trebuie sa fie pe primul loc .

dragostea - pentru Dumnezeu , pentru predicare ,pentru oameni (1 Tes 1.3;lTim 6.11,12)

credinta - predicatorul are nevoie de masura mare de credinta . El depinde de Dumnezeu in

slujire si pentru succesul fiecarei predici . Noi trebuie sa privim dincolo de talent,
cunostinta,abilitati

Succesul

in

slujirea

crestina

necesita

credinta

atat

pentru

supranatural(minuni) cat si pentru procesul cresterii spirituale

-

umilinta - Rom 12.3- daca nu suntem atenti atunci onoarea chemarii ,masura influientei, gradul
succesului,ne pot face sa fim mandri

sa fie un om cu convingeri puternice - convingeri positive nu un caracter incapatanat .

Predicatorul trebuie sa fie bine incredintat de ceea ce predica

dedicare totala fata de voia lui Dumnezeu - diferenta intre un om pus de oameni si unul
chemat de Dumnezeu este ca in primul ca in primul caz trebuie sa-1 platesti ca sa predice pe
9

cand in al doilea caz si daca -1 platesti nu va renunta sa mai predice " - Jacob Miller . Familia
sa trebuie sa dedice slujirii .(!Tim3.2,4,5;TitL6).
-

un duh de slujire - tendinta sa vrea sa ajute sa slujeasca . sa fie in stare sa invete pe altii " ITim 3.2 . Apt sa slujeasca ,sa pastoreasca ,sa predice

credinciosie - in felul in care administreaza timpul , in pregatirea sa spirituala

(rugaciune,citirea Bibliei),in pastorire, in felul in care isi administreaza finantele lui si ale
bisericii

b . attribute morale

integritatea Ps 51.6
- puritate morala Is 52.11 ; ITim 3.6-7 . Nu inseamna perfectiune ci ca se vede un progres
in sfintenia personala . Purtare ireprosabila in lucrurile mici pentru ca este un exemplu ,
pentru ca atunci cand va predica anumite subiecte oamenii isi vor aduce aminte de
slabiciunile lui, pentru ca fiecare nivel de sfintenie implica noi ispite . Comportare
ireprosabila cu sexul feminin . Puritate etica in raport cu alti oameni,alte culte .
- curaj moral - rezistenta la presiuni dinlauntrul finite noastre,din afara ,din partea satanei

c . attribute emotionale
-

un temperament sfintit- emotiile sale de baza sunt schimbate,mature si controlate de Duhul

Sfant. Orice relatie este mai buna cand temperamental este unul sfintit
siifitul proportiei - un echilibru intre umor si seriozitate . Simtul umorului este o
caracteristica a sanatatii emotionale .Este mai bine sa
razi de anumite lucruri -cele imposibile,ridicole,neasteptate - decat sa te plangi de toate
entuziasmul - nu eel ieftin sau prefacut . Nu este rezultatul gandirii positive . Cuvantul vine
de la gr. Entheos - Dumnezeu in tine ,plin de Dumnezeu , inspirat de Dumnezeu
realismul - problemele vietii sunt reale , dar avem promisiunile Domnului (lloan 5.4) .
Optimismul a inventat avionul iar pesimistul a inventat parasuta . Predicatorul realist este
acela care este sufficient de optimist incat sa creada ca avionul (biserica) poate zbura si atat
de pessimist incat sa fie pregatit sa intampine si anumite probleme .
simpatie - pentru oameni ; sa nu se uite cu dispret (Rom 12.15); simpatie in relatii
personale,consiliere,invatatura si predicare
rabdarea - arta de a sti cum si fiind capabil sa astepti ; rabadarea este cultivata prin rugaciune
si este dobandita prin procesul maturizarii ( 2Pt 1.5-8;Rom 5.1-5). In slujire vor fi destule
oportunitati pentru a-ti dezvolta rabdarea.

d. attribute intelectuale

10

caracter studios binecuvantat este predicatorul care iubeste studiul si vai de eel nu
iubeste . Natura slujirii indica faptul ca predicatorul trebuie sa fie un student pe viata al
Bibliei ,a altor carti ,al fiintelor umane si al naturii
- ordonat,organizat biroul,administratia bisericii,predicile,problemele personale . El trebuie
sa fie capabil sa-si ajusteze si mentina prioritatile sale in ce priveste cele mai importante
aspecte ale slujirii sale.
- moderatia - ICor 9.25 - inseamna si sa ai vederi ,opinii moderate ; extremele trebuiesc evitate
deoarece toate ereziile si disputele doctrinare s-au nascut din lipsa unei abordari echilibrate
- imaginatia creatoare - sa poata aduce trecutul si viitorul in present . Imaginatia include
ingeniozitate,originalitate,unicitate,si prospetime in continut ,stil si exprimarea mesajului.
puterea de concentrare in rugaciune,studiu,meditatie,
o memorie durabila sifidela loan 14.26
- intelepciune - sa stii sa folosesti cunostinta pe care o ai . Sa stii ce sa predici,cand sa predici,
si cum sa predici (Iacov 1.5)

e . atribute sociale
-

sociabilitate nici prea introvertit dar nici prea extrovertit; sa poti stabili relatii de prietenie
,sa le mentii
cunoasterea naturii umane
- absenta prejudecatilor - o atitudine crestina fata de alt erase,natiuni,culturi, religii
...
- spirit de cooperare - sa poata lucra bine cu cei fata de care trebuie sa dea socoteala si cu cei
care trebuie lui sa-I dea socoteala .
- respect pentru autoritate - sa se supuna autoritatii care este peste el si sa exercite autoritatea
delegata de Hristos
- atitudine concilianta - sa- I poata aduna pe oameni ,sa-I castige ; sa nu divida biserica, sa n-o
polarizeze
- spirit invatabil - sa accepte sfatul bine intentionat si critica constructive,
loialitatea- fata de familie, biserica ,denominatie, colaboratori,prieteni

11

EXEMPLUL LUI ISUS IN PREDICARE

Biblia ne spune ca obiceiul lui Isus era sa invete multimile (Mc 10.19) . Tot Biblia ne arata si
reactiile oamenilor la invatatura Lui:
multimile erau uimite de invatatura Lui " - Matei 7:28
multimile au fost profund impresionate " - Matei 22:33
oamenii au fost entuziasmati de invatatura lui Isus " - Marcu 11:18
marea multime s-a bucurat ascultandu-i " - Marcu 12;37
Care sunt atributele comunicarii lui Isus ?

1 . ISUS A INCEPUT CU NEVOILE,DURERILE SI INTERESELE OAMENILOR

de obicei Isus inavata ca raspuns la o intrebare sau la problemele oamenilor . Le-a implinit
nevoile . Isus era intotdeauna relevant si la obiect
Luca 4:18-19 - accentual cade in intregime pe satisfacerea nevoilor si vindecarea
suferintelor . Isus avea o veste buna de impartasit celor-ce doreau s-a asculte
Noi nu trebuie sa facem Biblia sa fie relevanta , trebuie sa-I aratam relevanta aplicand -o la
vietile oamenilor
Trebuie sa invatam sa impartasim Evanghelia astfel incat sa aratam ca aceasta este o veste"
si ca este buna ". Daca nu este veste buna nu este Evanghelie . Vestea buna ofera celor
pierduti exact lucrurile pe care acestia le cauta cu infrigurare :
iertare,libertate,siguranta,scop,dragoste dragoste , acceptare si tarie . Ne pune la punct
trecutulme asigura viitorul si da un sens prezentului
Multimile se ingramadesc intotdeauna sa auda vesti bune . Sunt suficiente vestile rele in
lume asa ca ultimul lucru de care ar avea nevoie oamenii astazi este ca atunci cand vin la
12

biserici sa mai auda si alte vesti rele . Ei cauta pe cineva care sa le dea
speranta,ajutor,acceptare (vezi Mt 9.36)
Impartasirea principiilor biblice care satisfac o nevoie creeaza o foame dupa mai mult adevar .
Foarte putini oameni care au venit la Isus cautau adevarul ;ei cautau o alinare ;dupa ce nevoia
era satisfatuta ,oamenii erau dornici intotdeauna sa cunoasca adevarul despre aces^fom care-I
ajutase intr-o problema pe care nu au putut-o rezolva
Efes 4 . 29 ceea ce vorbim trebuie sa fie determinat de nevoile oamenilor carora ne
adresam ; sa vorbim ceea ce le este de folos

2 . ISUS A RAPORTAT ADEVARUL LA VIATA

invatatura Lui a fost simpla si practica ; relevanta si aplicabila
El s-a concentrat asupra aplicatiilor pentru ca scopul Sau era sa
transforme oamenii ,nu doar sa-I informeze
Ex. Predica de pe munte
A inceput prin a impartasi 8 secrete ale fericirii
Apoi a vorbit despre trairea unei vieti exemplare
Despre controlarea maniei
Restaurarea relatiilor
Evitarea adulterului si a divortului
Despre tinerea promisiunilor si intorcerea binelui pt rau
Cum sa daruim cu o atitudine corecta
Cum sa ne rugam
Cum sa strangem comori in ceruri
Cum sa invingem ingrijofarea...............
predicile care indeamna oamenii la schimbare fara sa le arate pasii practici care trebuie facuti
due in cele din urma la sentimente si mai mari de vinovatie si frustare
cand merg la doctor nu vreau sa aud doar ce e rau cu mine ; vreau sa-mi prezinte si niste
procese in urma carora sa ma vindec . Ceea ce au nevoie oamenii astazi sunt mai putine predici
de genultrebuie sa" si mai multe predici de tipul cum sa"
Biblia nu ne-a fost data ca sa ne mareasca cunostintele ,ci san e schimbe viata " - Moody
,D.L.
Predicarea cristocentrica este legata de viata si produce schimbarea modului de viata . Predicile
care ii invata pe oameni cum sa traiasca nu vor duce lipsa niciodata de ascultatori

13

Cei mai profund mod de invatare este acela care are un impact asupra vietii de zi cu zi a oamenilor
Este un mit ca trebuie sa -ti compromiti mesajul pentru a atrage multimile de oameni . Nu trebuie sa
transform! mesajul Bibliei , ci trebuie sa-1 transpui in termeni pe care sa-I inteleaga cei nemantuiti

. ISUS A VORBIT MULTIMIIINTR-UN MOD INTERESANT

multimii Ii placea sa-L asculte pe Isus - Mc 12.37

sunt oamenii incantati de mesajele tale ? Isus niciodata n-a incercat
sa converteasca pe cineva cu manie
O predica nu trebuie sa fie seaca pentru a fl spirituala
Pentru eei ce nu vin la biserica de obicei ,o predica plictisitoare este
ceva de neiertat . Adevarul prezentat slab este ignorat . mesajul este
prea important pentru a fi transmis cu indiferenta - ia-1 cum este sau
lasa-1 "
Cum a captat Isus interesul multimilor ?
a) El spunea istorioare pentru a comunica un adevar .
Isus a fost un maestru in povestiri; povestirea a fost tehnica favorita a lui Isus cand se adresa
multimilor Beneficiile folosirii povestirilor sunt:
- ne capteaza atentia
- ne starnesc emotiile
- ne aju|ta sa tinem minte
b)
Isus a folosit un limbaj simplu , nu
teologice
El a folosit cuvinte pe care oamenii obisnuiti le puteau intelege
El a vorbit despre pasari,flori,monede pierdute . . .
Isus a invatat adevaruri profunde intr-o maniera simpla ; astazi noi
invatam adevaruri simple intr-o maniera profunda
Simplu nu inseamna superficial sau simplist ,ci clar si usor de inteles
Daca vrei sa comunici cu majoritatea oamenilor trebuie sa incerci sa
fii cat mai simplu

14

jargoane

tehnice

sau

CONSTRUIND PODURII INTRE ATUNCI " SI ACUM"

Slujba noastra este sa construim un pod care sa faca legatura intre textul biblic si audienta
contemporana , sa-I ajutam sa vada aplicatia Cuvantului lui Dumnezeu .
Sunt 4 etape in construirea acestui pod :

1 . STUDIAZA TEXTUL
-

fa exegeza : observa , interpreteaza si coreleaza

pe masura ce studiezi textul pune-ti urmatoarele intrebari:

Ce se spune aici ? Ce inseamna

?
vezi baza istorica , cuvintele cheie , structura literara si teologia

. GASESTE ADEVARURI UNIVERSAL VALABILE

aceste adevaruri sunt implicatii ale textului

- gaseste principiile universal valabile care transcend obiceiurile noastre si pune aceasta
intrebare foarte importanta :
Ce raspuns se asteapta din partea noastra din textul acesta ?
3

. VEZI CARE-TI ESTE AUDIENTA

care sunt nevoile lor , pacatele lor , durerile lor ?

care sunt lucrurile ce-I intereseaza si care sunt intrebarile lor?
Oridecateori predic stiu anumite lucruri care sunt adevarate :
Oricine vrea sa fie iubit
Oricine vrea ca viata lui sa conteze
Viata este goala fara Hristos
Multi dintre ei poarta povara vinovatiei

15

Multi dintre ei sunt mistuiti de amaraciune din pricina ranilor din

trecut
Frica de moarte este universala oricarei culturi

4 . APLICA ADEVARUL LA SITUATIA LOR

-

singura cale prin care vietile oamenilor sunt schimbate este prin aplicarea Cuvantului lui
Dumnezeu
- lipsa aplicatiei este principala problema a multor predici ; cele mai multe predici sunt studii
ale contextului biblic sau a cuvintelor din greaca ori ebraica si ca rezultat oamenii pleaca din
biserica la fel cum au venit
- scopul predicarii este aratat in Efes 4.11 - 13 . De ce a dat Dumnezeu
profeti,evanghelisti,pastori si invatatori ? Ca oamenii sa devina asemenea Domnului Isus si
asta se intampla numai prin aplicatie
de ce atat de multe predici nu sunt construite pe aplicatie ?

a) presupunem ca oamenii vor face legatura necesara , ca vor gasi ei aplicatia

b) lasam pe seama Duhului Sfant lucrul asta ; dar nu-I destul deoarece tu esti
instrumentui Duhuiui; El va vorbi prin tine dar tu trebuie sa faci aplicatia
c) aplicatia personala convinge iar asta -I face pe oameni sa se simta necomfortabil
d) n-am realizat importanta aplicatiei - aplicatia nu este ceva lasat la fmalul mesajului ci
este mesajul daca vrei sa predici asa incat sa schimbi vieti si oamenii sa devina
asemenea Domnului
-

aplicatia raspunde la 2 intrebari:

- SICE DACA?
- ACUM CE ?
- aplicatia trebuie sa fie specifica nu universala ; care sunt actiunile specifice pe care vrei sa le
fara cei te ascnlta ?

16

PUNE APLICATIE IN MESAJUL TAU

Noi suntem chemati sa fim implinitori ai Cuvantului nu doar ascultatori ; de aceea fiecare predica ar
trebui sa ofere aplicatii specifice . Noi nu incercam doar sa inspiram adunarea ci scopul este
transformarea lor intr-o armata in misiune pentru Dumnezeu
Sugestii pentru a folosi aplicatii:
1 . Tinteste intotdeauna catre o actiune specifica
-

nu esti pregatit sa predici pana cand nu stii ce astepti ca oamenii sa faca dup ace asculta
predica
continutul predicii trebuie pregatit avand scopul acesta in vedere
o predica cu scop este ca un giont

2 . Exemplifica-1 cu viata ta
-

iCor 4. 6 - Pavel spune ,,1-am aplicat la mine si la prietenul meu Apolo si acum urmariti
exemplul nostrum "
Nu trebuie sa fii un exemplu perfect ; predicile au nevoie de o doza buna de realitate , unde
sa vorbesti despre luptele tale , aratand unde nu ai reusit dar totodata si progresul facut

3 . Pune intrebari penetrante

Isus a pus adeseori intrebari celor ce-1 ascultau
Matei 17.25 Matei 18 . 12
Luca 13
De ce punea intrebari ? Deoareceprimea raspunsuri de la cei ce ascultau Aceasta este o cale foarte
puternica de a aplica Scriptura la vietile oamenilor

17

. Ofera pasi concreti de actiune

cand ascultam predici spunem de multe ori : este bine ce spune dar asta cum se poate face
- predicile eficiente raspund la intrebarea cum ? oferind pasi concreti
studiaza Biblia - da, dar Cum ? fii un tata evlavios - da ,
dar cum ?

ajuta-I pe oameni sa descoperi cum sa faca

. Ofera exemple practice

-

daca vrei ca oamenii sa aiba grija de cei bolnavi spune-le exemple

daca vrei sa fie prietenosi cu vizitatorii spune-le astfel de exemple

. Ofera oamenilor speranta

- oamenii au nevoie de incurajare pentru a se schimba

daca ei cred despre un anumit lucru ca nu este nici o speranta ,ei nici nu vor incerca

18

Pregatirea Predicii
Planul sau Schita Predicii
Introducere
Predica este comunicarea verbala a adevarului divin cu scopul de a convinge auditoriul. Predicatorii
trebuie sa fie oameni convinsi ei insasi inainte de a putea convinge pe altii.
Ce sa Predicam - materia comunicarii o constituie adevarul divin si etern al lui Dumnezeu prezentat
in Sfintele Scripturi.
Cum sa Predicam - constitue maniera, modul sau metoda in care predicatorul isi prezinta
mesajul primit de la Dumnezeu.
De ce sa Predicam - scopul este de a face mesajul lui Dumnezeu usor de inteles, acceptat si
practicat.

I. PREGATIREA PREDICATORULUI PENTRU PREDICA

Predica este partea cea mai importanta din timpul unei slujbe religioase, de aceea trebuie bine
pregatita.
In pregatirea pentru predica distingem urmatoarele etape: 1. Rugaciunea
*

Rugaciunea a fost esentiala in viata si lucrarea Domnului Hristos Luca 11:1-4;

loan 17 .
* Rugaciunea in viata si lucrarea apostolilor - predica lor a fost conditional de umplerea cu Duhul
Sfant prin rugaciune. - Lc.24:53; Fa. 1:12-14; 2:42;
* Rugaciunea a fost o tema centrala in epistolele apostolilor
*Pavel-Ef.6.T8;Fil.4:6
* Petru-TPt.l:4-7
* Iacov- Iac.5:15-16 .

19

* Exemple din viata de rugaciune a predicatorilor

* John Wesley se ruga intre 4-6 am
* Charles Spurgeon se ruga intre 4-8 am
* Martin Luther se ruga 2 ore, iar cand era mai ocupat se ruga 4h
* Episcopul Andrew se ruga cinci ore zilnic

2. Citirea Bibliei
Cunoasterea Sfintelor Scripturi este obligatorie in viata unui predicator Studiul permanent al
Scripturii are doua caracteristici
* Caracterul devotional al studiului - pentru edificarea personala. *.Caracterul de slujire al
studiului - pentru edificarea ascultatorilor.

3. Stabilirea Subiectului Predicii

Una din cele mai dificile decizii pentru predicator este alegerea subiectului si a textului de baza.
Cele mai potrivite subiecte si texte predicatorul le primeste in tinipul rugaciunii. Ele pot fi in functie
de :
A. Natura serviciului divin
*

Evanghelizare, Studiu Biblic, Scoala Duminicala

Sarbatori - Nasterea Domnului, Invierea Domnului, Rusalii

Servicii Speciale - Cina Domnului, Binecuvantare copii, casatorie, inmormantare,

ordinare, botez in apa, etc.

Participarea altor pastori sau predicatori - subiect la alegere

Nevoia specifica a comunitatii la un moment dat.

B. Felul Predicii
a. Din punct de vedere al continutului:

20

*
*

Doctrinare-trateaza doctrinele crestine- botez, nastere din nou.

Morale - principii practice de viata crestina

* Exegetica - principii de exegeza ale textului biblic

b. Din puct de vedere al intocmirii si prezentdrii predicii:
*

Tematica - cu subiect

* Textuala - planul predicii este in textul ales.

* Expozitiva - cu accent exegetic pornind de la ideea centrala
* Biografica - studii biografice ( Iosif, Moise, Isus, Pavel)
- * Istorica - prezentarea unor eveniment d.p.d.v. istoric - regi...
4. Adunarea Materialului pentru Predica
*
*
*

meditatiile si ideile din timpul rugaciunii

munca individuals, disciplinata pe text ( observare, interpretare, aplicare
consultarea altor surse - comentarii, dictionare, ilustratii, notite personale...

5. Selectarea Materialului pentru Predica

*
*
*

in mnctie de subiectul ales

in functie de accentul pe care dorim sa-1 transmitem
in functie de timpul pe care il avem

6. intocmirea unui Plan pentru Predica

In functie de felul predicii alese orice predica va trebui sa aiba urmatoarea
structura de prezentare:
*
*
*

Introducerea Predicii
Corpul Pre'dicii ( puncte si siihpuncte)
Incheierea Predicii

II. TEXTUL SI SUBIECTUL PREDICII

/ Definitie
Textul predicii este pasajul biblic ales de predicator care sta la baza mesajului sau .
L. latina textus" - tesatura, ceva tesut cu mare grija Orice predica
trebuie sa aiba la baza un text biblic.
2. Necesitatea Textului Biblic
21

da autoritate mesajului predicii ( eehivaleaza cu expresia: asa vorbeste

Domnul" din VT ).
* delimiteaza predica si pe predicator - il obliga sa stea langa text, expresia lui loan
Alexandru sa lucram pe text"
* da unitate mesajului predicii -atunci cand este bine intocmita).
* pregateste audienta - trezeste curiozitatea ( atunci cand textul este bine citit).
* Promoveaza diversitatea - pentru acelas subiect se pot alege texte de baza diferite.

3. Alegerea Textului Biblic

* natura serviciului divin
* biserica sau locul unde se predica
* nevoile spirituale ale adunarii
* componenta audientei
* experienta sau cunostintele predicatorului
* timpul afectat pentru predica
4. Interpretarea Textului Biblic
* legea contextului
. * elemente specifice de cultura si limbaj
figurativ al textului
* caracterul exegetic al textului
* caracterul hermeneutic al. textului ,
.

* limbajul

5. Subiectul Predicii
Lat. subiectum" - ideea centrala, adevarul central.
* Subiectul este rezumatul condensat al predicii
* Predica este prezentarea ampla a subiectului
* Anuntarea subiectului - trezeste interesul si atentia audientei

6. Titlul Predicii
* redarea intr-o forma scurta si usor de memorat a subiectului
* forma explicita si sugestiva a subiectului
22

calitatea de a surprinde si a indemna la meditatie

7. Exemple de Titluri
Interogative
* Ce va urma dupa moarte ?
* Unde sunt mortii nostri?
* Unde vom petrece vesnicia?
O expfesie luata din textul biblic
* Vegheap:
* La inceput Dumnezeu
* Caut un om
* Dar cu acesta ce va fi
Titluri deosebite
* Ferestre in cer - 2 Imp.7:2
* Nebunia crucii - 1 Cor. 1:18
* Moartea mortii - 1 Cor. 15:20-21
* Cele trei tribunale - lCor.4:3-4

III. PLANUL SAU SCHITA PREDICII

Dupa ce am ales Textul biblic
Dupa ce am ales Subiectul predicii trebuie sa alcatuim
Planul sau Schita predicii

1. Etapele intocmirii Planului Predicii

23

in timpul rugaciunii si al meditatiei la textul si subiectul ales noteaza orice idee sau gand
cu privire la acestea .

scrie si transcrie aceste idei in diferite structuri si forme

noteaza idei din alte texte, surse, materiale auxiliare

fii sigur ca ai inteles bine contextul, cadrul larg al asezarii pasajului

fii sigur ca ai gasit bine ideea sau ideile principale din text

ilustratii, pilde, intamplari in contextul acestor idei

aduna mai mult material decat crezi ca iti trebuie

alege formatul planului, al schitei

redactarea planului (format hartie, marimea scrisului, culori, simbol)

prezentarea clara a ideilor principale este foarte importanta.

repetarea punctelor poate crea confiizie daca nu sunt asezate corect.

2. Componentele Planului
*
*
*
*
*

Titlul
Introducerea
Corpul predicii (puncte, subpuncte, argumente, pilde, trimeteri, etc.)
Incheierea ( aplicatie, concluzie)
Data si locul prezentarii

24

3. Memorarea Planului
* scrierea si re-scrierea planului
* completarea lui
* memorarea lui ( folosirea lui in scris doar ca un back up" )

4. Pastrarea si refolosirea Planului

* indexarea sau clasificarea lor pe subiecte si texte
* chiar refolosirea lor trebuie facuta cu modificari si imbunatatiri
* nu se foloseste in acelas loc decat la intervale mari

Concluzii
*

inainte de a avea o vorbire omiletica" trebuie'sa ne formam un mod de lucru, o

disciplinare a gandirii si abordarii textului care va duce la o gandire omiletica".
* planul simplu lasa loc pentru inspiratii de moment care vin de la
Dumnezeu chiar in timpul predicii.
* A depinde prea mult de planul si ideile tale nu lasa loc pentru inspiratia de
moment.

TIPURI DE PREDICA
Dupa forma pe care o imbraca, o predica poate fi:
1.

To pic a sau cu subject

Acest tip de predica este caracterizat prin aceea ca predicatorul isi construieste mesajul pe marginea
unui subiect anume. Subiectul poate sa fie biblic sau extrabiblic. Dupa gasirea subiectului
predicatorul cauta argumente biblice pe care le organizeaza logic si astfel isi construieste un mesaj
pe care sa-1 prezinte audientei. Predicile doctrinale pot sa fie, construite usor pe aceasta metoda.
25

2.

Textuala

Acest tip de predica, este construit in mod clasic, pe baza unui singur verset biblic, eel mult doua.
Tema centrala si diviziunile principale ale predicii trebuie sa fie desprinse logic din pasajul sau
versetul ales. Scopul acestei predici este sa expuna cu exactitate ceea ce acel pasaj vrea sa spuna. In
interpretarea unor homileticieni, predica textuala, este sinonima cu cea expozitiva.
3.

Narativa

Predica narativa, la moda in Bisericile din vest in aceste zile, comporta povestirea unui
pasaj biblic in forma in care pasajul apare in Scripturi si deducerea unei concluzii practice,
contemporane.
4.

Biografica

Acest tip de predica se prezinta sub forma studiului amanuntit al vietii unui personaj biblic, studiu
care poate fi organizat dupa toate rigorile omileticii si care sa concluda cu aplicatii practice pentru
contemporaneitate.
5.

Monolog dramatic

Ca forma mai noua de predica, monologul dramatic este un fel de predica ilustrata. Altfel
spus, acest tip de predica este o forma distincta de forma biografica, al carei spe-

cific este acela ca predicatorul alege viata unui personaj biblic, se imbraca in stilul personajului si
vorbeste in cea mai mare parte la persoana intai, timpul trecut si prezent.
6.

Teologica.

Este predica similara cu cea topica si doctrinala. Scopul este expunerea unui aspect al
credintei chrestine. Deosebirea de predica doctrinala este aceea ca in timpul constructiei si expunerii
predicii, se axeaza mai mult pe lucrari de referinta teologica decat pe anumite texte biblice.
7.

Discursul etic

26

Discursul etic este o forma scurta de predica bazata pe un motiv moral - etic al vietii
chrestine. Desi asemanator cu predica topica, se deosebeste de aceasta prin faptul ca accentul este
pus mai mult pe argumente academice si filozofice decat pe Scripturi.
Predica expozitiva
Definitie - o predica expozitiva, prezinta un pasaj biblic, organizat in jurul unei teme
centrale si ale carui idei principale izvorasc natural din pasajul ales. Caracteristicile esentiale ale
predicii expozitive sunt:
-

aceasta trebuie sa se construiasca pe marginea unui pasaj

dat/ales. Intelesul acelui pasaj trebuie gasit negresit.

intelesul pasajului trebuie vazut in textul ales si in contextul

imediat al textului.

adevarul etern, inclus in pasaj trebuie elucidat cu cea mai mare

exactitate.

adevarul care se desprinde din pasaj, trebuie construit in jurul

unei idei centrale.

ideile principale ale predicii trebuie gasite logic in pasajul in

studiu.

orice metoda omiletica pentru analiza si expunerea

Sa privim in acest pasaj si in mod special la v. 8 care zice: Ei citeau deslusit in cartea Legii lui
Dumnezeu si-i aratau intelesul, ca sa-i faca sa inteleaga ce citisera". Trei elemente speciale pot fi
vazute in expunerea Cuvantului de catre Ezra si Levitii care-I asistau si lucrau impreuna cu el:
a ) Maniera citirii Cuvantului
v.8a - Ei citeau deslusit m cartea Legii...
Adevarul Scripturii se pierde pentru noi atunci cand nu citim clar, deslusit. Secole mai tarziu, ap.
Pavel va recomanda acelasi principiu de interpretare, cand scriind evanghelistului Timotei ii va zice:
Pana voi veni la tine, ia seama bine la citire... si la invatatura pe care o dai altora". (1 Tim. 4.T3).
Citirea Cuvantului si in particular pentru studiu si in public, cand se predica, va comporta:
articulare corecta - se va evidentia deci,
27

vorbirea
enuntare/pronuntare corecta - se va evidentia deci,
sunetul
enuntare convingatoare - se va evidentia deci,
sensul
Din biografia marelui expozitor Charles Spurgeon, reiese ca in anul 1857, pe 7 oct. a vorbit unei
audiente de 23,654 de oameni in Palatul de Cristal, cu ocazia unei zile nationale de post si
rugaciune. Cu o zi inainte de eveniment s-a dus sa vada locul si sa verifice acustica locului, ca sa
stie cum sa vorbeasca spre a fi auzit de o asemenea adunare. Ajuns acolo, a rostit cuvintele din
Evanghelia dupa loan l:29f: lata Mielul lui Dumnezeu, care ridica pacatele lumii!" Un muncitor care
lucra acolo, pe o schela, vopsind, a fost atat de patruns de rasunetul vocii lui Spurgeon, incat a
crezut ca glasul vine direct din cer de la Dumnezeu. S-a dus acasa, auzind tot timpul acele cuvinte
in inima lui. Nu a putut sa doarma toata noaptea. A doua zi, inainte de inceperea serviciului divin, sa prezentat la Spurgeon si a marturisit credinta personala in Isus Christos. Atunci si-a recapatat
linistea!2
b ) Revelarea adevarului Cuvantului
v.8b... si-i aratau intelesul...
Se poate observa ca ei au expus Cuvantul au revelat adevarul

c) Aplicare adevarului Cuvantului

v.8f... ca sa-i faca sa inteleaga ce citisera.
Ca cineva sa inteleaga Cuvantul, pe langa explicate, trebuie aplicatie practica
transpunerea lui in contemporaneitate
contextualizarea in timp si loc.
2. Evidenta Noului Testament
In predica N.T. , Isus Christos ne da pilda suprema. De la El invatam sa:
-talcuim/explicam Scripturile (Luca 24:27) La fel va predica
ap. Petru (Fapte 2:14 - 36) si Stefan (Fapte 7).

28

-impartim corect Cuvantul (2 Tim. 2:15), adica sa explicam

Scriptura cu Scriptura (2Pet. 1:20-21 ; Luca 24:27).
3. Considerente speciale
Urmatoarele considerente speciale trebuie sa fie luate in seama Tn predica
expozitiva:
- Cunoasterea cu acuratete a istoriei textului
- ramanerea in context
- gramatica textului
- doctrina textului
- subiectul textului
Nu se poate construi un mesaj expozitiv fara descifrarea temei centrale. Teologul si predicatorul
englez F. B. Meyer afirma: secretul comunicarii Cuvantului nu sta in a rosti sapte lucruri ci a rosti
un singur lucru de sapte ori".3 Teologul american Unger remarca:
Nu conteaza cat de lung este textul pe care 1-am ales pentru a fi
explicat, daca este tratat in asa fel incat intelesul sau real care
era si in mintea autorului Bibliei, este comunicat si aplicat la
nevoile prezente ale ascultatorilor, atunci mesajul devine
predica expozitiva... Noi nu predicam despre Biblie ci din
Biblie. Ce vorbeste Domnul" este

alpha si omega predicii expozitive. Aceasta incepe in Biblie

si se incheie in Biblie, de asemenea tot ce este inclus in ea
este din Biblie...4

29

4. Compozitia predicii expozitive

Ca oricare alta predica, forma predicii expozitive

este urmatoarea: introducere explicate aplicatie
ilustrare peroratie sau concluzie condensatie sau
cristalizarea adevarului personalizarea adevarului
invitatie

5. Avantajele predicii expozitive

. ..
- Familiarizarea Bisericii cu textul sacru

*s

Socilogui chrestin american, George Barna, face urmatoarea observade despre Biserica Secolului XXi:
Se pare ca in ciuda predicilor biblice, in ciuda studiilor biblice,
a intalnirilor pe grupe, nu s-a reusit implementarea unei
cunostinte biblice solide printre membrii bisericilor". 5
- Responsabilitate pentru predicator vy
sa predice ce vrea Domnul, nu ce vrea el sa
fie harnic, studiind profund Cuvantul sa
abordeze pasaje pe care altfel le-ar evita
- Protectie pentru predicator
sa nu devina interesat numai intr-un singur subiect sa nu
foloseasca Scriptura ca pe o unealta a interesului personal
sa-1 absolve de stresul provocat de nestiinta a ce va predica
maine
- Bucurie pentru predicator
pentru a fi inspirat gust pentru Cuvant in membrii Bisericii

pt. a contribui la matuntatea spirituals a membrilor Bisericii

6. Dezavantajele predicii expozitive

30

Acestea s-au constatat a fi:

monotonie
tendinta
de
intelectualism
nedependenta de Duhul Domnului
pierderea in detalii
7. Un exemplu de predica expozitiva
Text: 2 Timotei 4:9-17 - Cauta de vino curand la mine. Caci Dima, din dragoste pentru lumea de
acum m-a parasit, si a plecat la Tesalonic. Crescens s-a dus la Galatia, Tit in Dalmatia. Numai Luca
este cu mine. Ia pe Marcu si adu-1 cu tine; caci el i mi este de folospentru slujba. Pe Tihic 1-am
trimis la Efes. Cand vei veni, adu-mi mantaua pe care am lasat-o in Troa la Carp, si cartile, mai ales
pe cele de piele. Alexandru caldararul, mi-a facut mult rau. Domnul ii va rasplati dupa faptele lui.
Pazeste-te si tu de el, pentru ca este cu toiul impoiiiva cuvintelor noastre. La intaiulmeu raspuns de
aparare, nimeni n-a fost cu mine, ci toti m-au parasit. Sa nu li se tina in socoteala lucrul acesta! Insa
Domnul a stat langa mine, si m-a intarit, pentru ca propovaduirea sa fie vestita pe deplin prin mine,
si s-o auda toate Neamurile. Si am fost izbavit din gura leului. "
Pasajul in lucru, face parte din capitolul al 4-lea al celei de a 2-a epistola a lui Pavel catre
Timotei. Pasajul in lucru se desprinde ca un subiect independent in contextul intregului capitol, care
logic si tematic se divizeaza in patru segmente distincte:
4:1-5 - Comisionarea lui Timotei pentru predicarea Cuvantului 4:6-8 Revelarea apropierii Sfarsitului vietii lui Pavel 4:9-18 - Credinta
biruitoare a apostolului Pavel
4:19-22 -Salutari si reinoirea invitatiei catre Timotei de a vizita pe batranul Pavel.
Cunoscand structura capitolului 4, putem proceda la expozitia pasajului in lucru (4:9-17).
Ceea ce se poate desprinde ca o idee centrala este Convingerea lui Pavel in biruinta chiar in fata
mortii (v. 17-18). Subiectul priveste izbavirea propriu-zisa a apostolului Pavel, de aceea titlul
mesajului se va numi Izbavire din gura leului. Introducerea in subiect se va putea face comentand
pe scurt situatia reala in care se gasea ap. Pavel si apoi in
aplicarea situatiei lui la circumstante similare in viata oricaruia dintre cei ce ne asculta mesajul, a
mea personala. Dezvoltarea mesajului trebuie sa urmeze logic si unitar textul, iar concluzia va fi o
aplicatie sau invitatie personala la decizie pentru Christos si pentru biruinta.
Astfel vom avea:
Text: 2 Timotei 4:9-17 Tema centrala Biruinta in orice situatie Subiectul - Izbavirea
din gura leului
Introducere
-

incadrarea pasajului in context

scurta prezentare a circumstantei in care se gasea ap.
31

Pavel.
- caracterizarea pe care Pavel o face situatiei sale - a te simti prins ca in gura mortala" a unui
leu (v. 17f).
- aplicarea sau aducerea la zi a situatiei lui Pavel, asa cum se poate vedea in experienta
oricaruia dintre noi: Ne gasim deseori prinsi ca in gura unui leu cand: primim vestea unei
boli incurabile
pierdem dintr-o data ce am agonisit
cineva drag moare familia este in ruina
etc.
Ce vom face atunci?
Ce a facut ap. Pavel?
A biruit el, chiar daca a fost decapitat?
Raspunsul este un Da", cu siguranta.
Ca sa fim izbaviti din gura leului, ca si ap. Pavel in pasajul in lucru, va trebui sa urmarim patru pasi
distincti si siguri, pasi la indemana oricaruia dintre noi:
A. CAUTA IMEDIAT PARTASIA FRATEASCA
v. 9 - Cauta de vino curand la mine... v. l i b
Ia pe Marcu si adu-1 cu tine...

2.

1. Este putere in partasie (Prov. 24:6)

Este pericol in singuratate
a) Sa te crezi singurul neprihanit (1 Imp. 19:10)
b) Sa fii doborat de Diavolul (1 Pet. 5:8)
3. Este binecuvantare in partasie (Gal. 6:2)

B. CONTINUA SLUJIREA INAINTEA DOMNULUI

v. l i b ... Ia pe Marcu si adu-1 cu tine; caci imi este de folos pentru slujba.
1.

Con tin u a slujirea din

pricina legamantului
(Evrei 10:35-35, 38-39).
2. Continua slujirea din pricina marturiei sfintilor din toate
timpurile (Evrei 12:1)
3. Continua slujirea sa fii si tu o marturie pentru semeni
(Iacov 5:10-11).
C. CONTINUA O LEGATURA DIRECTA CU CUVANTUL DOMNULUI
32

v. 13 - Cand vei veni, adu-mi... cariile, mai ales pe cele de pielc

1. Este mangaiere in Scripturi (Rom.l5:4f)
2. Este viata in Scripturi (loan 6:63f )
3. Este solutie in Scripturi (Daniel 9:2)
D. NU UITA DE PERMANENTA PREZENTEI LUI
CHRISTOS'
4. 16a - La mtaiul meu raspuns de aparare, nimeni n-a fost cu mine... v.l7a - Insa Domnul
a stat langa mine... si am fost izbavit din gura leului.
El a promis sa fie cu noi, zilnic (Mat. 28:20f)
El a promis sa fie cu noi aparandu-ne (Evrei 13:5f)
Concluzie
Daca esti azi in "gura leului", vestea buna pe care o am pentru tine este ca zbavirea este in
vecinatatea ta, este langa tine, este in tine. Christos, Duhul Sfant si Tatal
sunt cu tine. Biserica este aici pentru tine. De aceea,
Cauta partasia frateasca Continua lucrul dat tie de Domnul Pretuieste azi Cuvantul Sau Priveste
prin credinta, pe Isus Cei prezent si preocupat de situatia ta, ca sa-ti dea izbavirea. Glorie Lui

33

Note bibliografice Cap. 2

1. J.I. Packer, The Lost Word," in God Has Spoken, (Downers Grove, 111: Inter- Versity Press,
1979),28
2. Ernest W Bacon, Spurgeon: Heir o f the Puritans (Grand Rapids: Wm.B Eerdmans
Publishing Co., 1968), 59-60.
3. As cited in Stephen F. Olford, Anointed Expository Preaching (Nashville: Broadman and
Holman Publishers, 1998), 75.

4. Merrill F. Unger, Principles , 33

5. George Barna, Today's Pastor (Ventura, Ca Regal, 1993), 48.

34

PREDICA TEXTUALA
Potrivit profesorului de omiletica, Al Fasol de la Southwestern Baptist Theological Seminary,
din Fort Worth Texas, predica textuala a fost in voga in secolul XIX si prima parte
a secolului XX.1 Atitudinea negativa fata de acest tip de predica, in partea a 2-a a sec. XX, se
datoreaza dificultatii de definire, precum si asocierii ei cu predica expozitiva. Datorita scopului
acestui curs, predica textuala va fi prezentata ca o ramura a predicii expozitive, ca un instrument al
expozitiei sistematice.
Defmitie - O definitie acceptabila pentru predica textuala am gasit-o la homileticianul Clarence S.
Roddy. Acesta spune: ,,0 predica textuala__este aceea in care si subiectuLgi diviziunile ei, se
desprind din pasajul ales... textul controleaza si domina deopotrryjjopjcjjl si dezvoltarea propriuzisa a predicii". Acelasi autor comentand diferentele dintre predicile expozitive, predicile topice si
cele textuale, afirma: Aria vitala a distinctiei intre predicile topice, textuale si expozitive, este data
de relatia dintre corpul predicii si textul in lucru,
in particular, in relatia dintre diviziunile predicii si diviziunea textului".
In dezbaterile omiletice, este o discutie continua cu privire la lungimea textului predicii
textuale. Pentru unii, o predica textuala are un singur verset, pentru altii, aceasta poate sa fie
construita pe maximum trei versete. Este opinia personala a autorului acestui curs, ca o predica
35

textuala, nu trebuie sa aiba mai mult de un singur verset, sau maximum doua, in cazul ca divizarea
versetului in lucru, se extinde si in eel urmator.
Datorita acestor probleme legate de lungimea textului, sunt homileticieni care considera ca
predica textuala este in esenta o predica expozitiva.
Homileticianul John A. Broadus, desi un expert in arta predicii si predicarii, gaseste ca este dificil a
distinge intre predica expozitiva si cea textuala. El afirma:
1. Un singur subiect este scos din text, apoi enuntat... apoi discutat sub diviziunile oferite de text...
dar ... va ft numit, predica textuala, daca diviziunile ei sunt extrase din acel text. In general, planuri
de felul acesta sunt diferite de cele in care o analiza logica a subiectului ar fi ceruta. Textul predica
de acest tip, este confundat de unii cu predica topica, pentru ca in ambele cazuri se lucreaza pe un
subiect bine definit. Altii

numesc un text - predica (adica versetul care are un subiect si o

posibilitate de dezvoltare a lui, n.a.), drept predica textuala.
2. In alte text- predica, nu se poate vedea un subiect clar, ci o
succesiune de topice care pot fi dezvoltate. Acestea, desi nu
sunt combinate intr-un singur subiect au o relatie mutuala atat
de stransa incat ofera unitate discursului in sine... Ca o regula
ce trebuie urmata, ar trebui sa avem o legatura interna cat mai
mare intre diferitele topice ale
discursului sau textului in studiu.4
Din observatia lui John A. Broadus, poate fi dedus ca si predica topica poate fi considerate la un
moment dat o predica textuala in circumstantele in care subiectul unui verset, desi de sine statator,
nu poate fi construit pe diviziunile versetului.
Sa urmarim in continuare trei exemple de predica textuala, care prezinta particularitatile
amintite:
1. Predica textuala clasica

36

Text: Ezra 4:14 - Si fiindca noi mancam sarea curtii domnesti si nu ne sade bine sa
vedem pe imparat pagubit, trimitem imparatului aceste stiri".
Divizarea versetului se va face in felul urmator:
1. Noi mancam sarea curtii domnesti...
2. Nu ne sade bine sa vedem pe imparat pagubit...
3. Trimitem imparatului aceste stiri.
Subiectul pe care-1 putem desprinde logic, este eel legat de depinderea noastra totala de
bunavointa Marelui Imparat Isus Christos.
In acest caz, subiectul nostra se va intitula Noi mancam sarea Imparatului. Suportul pentru
acest subiect, il avem in stilul clasic al predicii textuale, in cadrul versetului. Diviziunile se vor
formula logic, urmand textul, daca vom introduce clauza urmatoare: Fiindca noi mancam de la masa
Marelui Imparat, atunci, potnvit acestui pasaj:
1. Noi depindem in totalitate de Domnul.
v. 14a ... noi mancam din sarea curtii domnesti...

2.Noi avem responsabilitate fata de Domnul'

v.l4b ... nu ne sade bine sa vedem pe imparat
pagubit...
3. Noi avem o noua preocupare catre Domnul
4. 14f ... trimitem imparatului aceste stiri...
2. Predica textuala. / topica.
Text: Fapte 9:4f - ...Saule, Saule, pentru ce Ma prigonesti?"
In acest pasaj, avem un singur subiect, nesuportat de diviziunea textului, ci de o
analiza logica, clara, si biblica. Subiectul nostru va fi intitulat Drumul persecutorului. Constructia
corpului predicii va fi urmatoarea:
1.
2.
3.
4.

Este in characterul celor nemantuiti sa aibe un spirit persecutor

Christos Isus are ochii Sai asupra persecutorilor
Raul persecutorilor este considerat ca facut impotriva Mantuitorului Isus
Chemarea lui Isus este personala si pentru persecutori.
3, Predica textuala cu succesiune de topice

(Pentru o dezvoltare topic/textuala a acetei a treia forme de predica textuala, vezi Apendicele
nr.2 din curs).
37

Text: Galateni 5:6 - Caci in Isus Christos, nici taiere imprejur, nici netaiere imprejur nau nici un pret, ci credinta care lucreaza prin dragoste".
In acest pasaj, vom avea un singur verset cu eel putin doua subiecte.
Primul subiect - Fara pret inaintea Lui
1.

Lucrurile externe sunt fara de

pret
v. 6b ... nici taierea imprejur ... n-are nici un pret...
2. Lenevia si viclenia sunt fara de
pret

3.

v. 6c ... nici netaierea imprejur... n-are nici un pret... (vezi

pt. suport biblic Mat. 25:24-30)
Dar a fi in El este de pret
v.6a - Caci in Isus Christos...

Al doilea subiect - Ceea ce valoreaza in ochii Lui

1. Credinta
v. 6d ... ci credinta
2. Credinta faptica
v.6 e ... credinta care lucreaza...
3. Dragostea
v.6 f... credinta care lucreaza prin dragoste
4. Silinta dupa voia Lui
v.6f ... credinta care lucreaza prin
dragoste vezi si 2 Pet. 1:5-8
Avantajele predicii textuale
Comentand valoarea predicii textuale, autorul Andrew Blackwood spunea: 0
predica textuala este aceea a carei structura corespunde cu ordinea partilor componente
ale versetului in lucru."5 Dupa ce Blackwood defineste predica textuala, el enumera patru avantaje
speciale ale acesteia:
1. Predica textuala este recomandabila pentru ca aceasta analizeaza profund un singur text.
2.
Predica textuala este usor de pregatit pentru ca odata ce predicatorul a inteles ce spune
pasajul sau, acesta va avea obstacole putine in a determina audienta sa sa vada acelasi lucru cu el.
3. Predica textuala este avantajoasa pentru ca ascultatorul poate urmari cu usurinta
subiectul pe text.
38

4. Predica textuala aduce ascultatorul mai aproape de inima lui Dumnezeu.

Dejavantaiele predicii textuale
Ajunsi in acest punct al cursului, un student in omiletica, poate deduce ca nu toti
homileticienii vad de bine o predica textuala. Autorul chrestin Ilion T. Jones, considera predica
textuala:
nefondata suficient in Scripturi
artificiala
necontextuala
lipsita de unitate interna
retorica fara Spirit
Jones declara:
Unii au estimat ca este dificil... sa gasesti in Scripturi mai mult de o suta de texte care sa fie
plauzibile pentru o tratare textuala.
A trata Biblia in maniera textuala se va vedea imediat ca
metoda in sine este ... artificiala si tinde sa se transforme in ceea ce James S. Stewart numeste
"forma segmentelor"... Asa zisa metoda textuala a analizei si predicarii textului
biblic este de fapt o divizare a textului sacru, nu o expunere a
6
acestuia.
Pentru a-si sustine punctul de vedere, Jones ilustreaza, folosind una din predicile marelui expozitor si
predicator textual, Spurgeon, din textul din Marcu 10:45, unde Isus Christos afirma: Caci Fiul
Omului n-a venit sa I se slujeasca, ci El sa slujeasca, si sa-si dea viata rascumparare pentru multi".
In acest pasaj, Spurgeon construieste urmatoarea schita textuala:
1. Caci Fiul Omului " - Umanitatea lui Isus
2. ..."a venit' - Eternitatea lui Isus
3. ... Sa I se slujeasca" - Viata pilduitoare a lui Isus
4.
"Ci El sa slujeasca si sa-si dea viata rascumparare" - Moartea rascumparatoare a
lui Isus
5 . "Pent.ru multi" - Dimensiunea lucrarii lui Isus
Acest autor, considera perspectiva critica a lui Jones, mult prea personala si fara substanta. Predica lui
Spurgeon este excelenta si taria ei sta in puterea acestui om al lui Dumnezeu de a sumariza inspirat,
viata complexa a Mantuitorului Isus, intr-un verset ca eel din pasajul analizat. In niciun caz, predica
lui Spurgeon nu este un exemplu de "forma a segmentelor", pentru ca logica textului cere diviziunea
aratata, viata lui Isus este ceea ce Spmfgeon arata, Duhul Sfant a stiut sa conduca mintea si inima
lui Spulifgeon ca sa vada corect in text, iar, Isus a stiut eel mai bine sa-si sumarizeze viata Sa
grandioasa intr-un verset.
In linia autorilor de convingerea lui Jones, se numara si homileticianul Donald Miller. Potrivit lui
Miller, intregul act predicativ trebuie sa fie expozitiv, iar termenii, "textual" si "topic", trebuie
eliminati din vocabularul predicatorului chrestin. Incercand sa-si sutina punctul de vedere, Miller
defineste predica expozitiva in urmatorii termeni;
39

Un act, in care adevarul viu al Sfmtelor Scripturi, inteles in lumina unei exegeze solide si a
unui studiu istoric aprofundat, devenit posibil ca o realitate vie pentru predicator prin lumina
Duhului Sfant, devine realitate vie si pentru ascultatorul care, confruntat de Dumnezeu in Christos,
pricepe adevarul judecatii lui Dumnezeu, precum si eel al
o
rascumpararn sale.

Apoi, demonstrandu-si neconvingator punctul de vedere (si aceasta, potrivit autorului

acestui curs), Miller conclude:
Daca aceasta definitie larga asupra predicii expozitive (cea aratata in citatul
precedent, n.a.), devine acceptabila, atunci trebuie vazut ca toate predicile reale
trebuie sa fie cele expozitive; caci atunci cand un discurs de la amvoane nu cuprinde
elementele incluse in definitia noastra, acest discurs va putea cu greu sa se mai
numeasca predica... Ce categorizare veche, deci, ca predica topica, textuala si
expozitiva, devine lipsita de sens atunci cand cineva caracterizeaza
continutul 9
unui mesaj.
Alti autori, ca Brawn, Clinard si Northcutt considera ca o clasificare a predicilor sub
denumirile cunoscute de textual, topic sau expozitive, este un nonsens. Daca cineva vrea sa
clasifice o predica dupa acesti autori, acel cineva trebuie sa se uite la un scop si nu la forma.
In lucrarea omiletica pe care au publicat-o impreuna si care se intituleaza in limba engleza
Steps to the Sermon, acesti autori declara:
Secole de-a randul, predicile au fost clasificate dupa
forma sau dupa sursa ideilor principale. In clasificarea... predica textuala, se poate vedea o
imbinare neobisnuita de elemente topice si expozitive, iar ideile centrale sunt din text, pe
cand subideile vin din diferite surse. In anumite categorisiri, lungimea textului biblic a avut
cuvantul final . In metoda (textuala, n.a.)... o analiza atenta a unui pasaj scurt dintr-un verset
sau maximum doua, s-a convenit de catre multi, sa se numeasca predica
textuala. 10
Pozitia autorului acestui curs, este ca, predica textuala poate fi vazuta deopotriva ca o
predica de sine statatoare, sau ca o forma speciala a predicii expozitive. Argumentul pentru
o asemenea pozitie, sta in faptul ca;
- amandoua predicile "expun" adevarul cuprins in
textul dat
- amandoua predicile lucreaza pe elemente de forma
comune
- amandoua predicile conduc la vederea adevarului
Scripturii "pe text"
- amandoua predicile reusesc sa cultive gust pentru Cuvant
40

in inima ascultatorilor Pentru scopul acestui curs, predica

textuala va fi vazuta ca o forma de predica expozitiva. Dupa cum spune si homileticianul
Sidney Greidanus:
ANALIZA TEXTULUI BIBLIC
Comentand asupra analizei textului sacru in vederea prezentarii acestuia unei audiente
intotdeauna in nevoie, renumitul teolog german/elvetian Karl Barth aflrma: "si acum a sosit
momentul final. Asa ca asculta de sfatul meu: exegeza, exegeza si mai multa exegeza! Stai
in Cuvant, in Scriptura care ne-a fost data." 1 Cand expozitorul Cuvantului, studiaza
Scriptura, primul sau scop este acela de a descoperi ce vrea Duhul Sfant in acel pasaj dat, sa
comunice contemporanilor profetilor si contemporanilor sai. Acest proces al expozitiei
Cuvantului, se numeste analiza textului biblic , si comporta patru faze distincte:
1. INSTIGATIA
Prima intrebare pe care si-o adreseaza expozitorul este
aceasta: Cum si de unde sa incepl. Acesta este inceputul investigarn textului sfant. Inainte de
a raspunde la aceasta intrebare trebuie specificat ca in ce priveste analiza textului biblic,
diferiti homileticieni, difera cu privire la fazele acestui proces. Potrivit autorului Irving L.
Jensen, analiza textului biblic trebuieste facuta in trei faze: 1. Observa intreband:"Ce zice
acest pasaj?" 2. Interpreteaza intreband: "Ce vrea sa insemne pasajul
acesta?" 3. Aplica, intreband:" Cum se va aplica acest pasaj, astazi?"
Pe de alta parte, teologul american Walter C. Kaiser, propune sapte faze spre o corecta
analiza a textului biblic. Astfel Kaiser propune:
1. Formularea principalelor idei din pasaj. Sa se descopere chiar in pasajul analizat,
toate ideile principale;
2. Noteaza ceea ce se pare problematic in pasajul in studiu, or compara diferite
traduceri pentru a vedea daca sunt anumite dezacorduri in istoria evenimentelor;
3. Identified toate cuvintele sau conceptele cheie din pasaj.
4. Enumera toate problemele istorice, literare sau teologice ce par a fi in textul analizat.
5. Pregateste o schita provizorie a pasajului, tinand cont de intreg contextul.

6. Fa referinta la pasaje biblice paralele.

41

7. Noteaza sub forma de note implicative multiple (practice, teologice, dogmatice etc., n.a.), pe
care pasajul le contine.
Desi nu se poate deveni dogmatic asupra numarului de faze in procesul analizei textului, se
poate afirma ca o analiza , cu cat mai profunda, cu atat mai reusita! Pentru scopul acestui curs, acest
autor, va propune varianta analizei textului in patru faze.
Instigarea in textul biblic comporta:
a ) Pregatirea audientei
Biserica in care expozitorul predica mesajul Scripturii, se poate sa nu fie obisnuita
A.
cu predici expozitive. In acest sens, predicatorul va:
-

anunta planul sau de predici expozitive

va explica Bisericii nevoia ca fiecare membru sa aibe

Scripturile cu el
-

va observa interesul care se poate citi in membrii sai in

urma anuntului.
" b ) A leg ere a textului
Predicatorul se va decide daca urmeaza sa tina un serial de predici expozitive generale sau
sistematice. In acest sens, factorii care vor concura la alegerea textului sau cartii pentru studiu sunt
urmatorii:
interesul general (expozitie generala) texte biblice sistematice nevoi umane:
dar sa nu puna cuvinte in gura lui Dumnezeu
nici sa nu includa versete care nu sunt in Cartea
lui Dumnezeu nevoi congregationale experienta personala a predicatorului:
-cu amendamentul ca o idee de predica nu este
intotdeauna adevar biblic

42

2. INVESTIGATE genul literar

Dupa ce s-au stabilit nevoile congregatiei, se trece la eel de-al doilea proces al predicii expozitive investigatia. Intrebarea fundamentals a acestei faze este "Ce spune acest pasaj biblic?'. Investigarea in textul
biblic presupune:
a ) Un studiu al con textului

Fiecare pasaj biblic, este inserat intr-un context mai larg. Pentru o
intelegere corecta a pasajului, trebuie inteles contextul. Acesta comporta cunostinte si investigare in:
autorul pasajului/cartii data
scrierii locul scrieii ocazia
scrierii
interesul scriitorului biblic pentru acel pasaj particular. Comentand din
acest punct de vedere, homileticianul si Profesorul de omiletica Haddon W. Robinson, scrie:"Ceea ce autorul
Scripturii intentioneaza sa comunice intr-un anumit pasaj sau capitol, poate fi gasit sau determinat prin
incadrarea paragrafului in contextul
mai larg al cartii in care acesta se afla. Aceasta inseamna contextul eel larg al cartii". 4

Este imperios pentru studentul in omiletica sa cunoasca limbajul Scripturilor, din perspectiva
genurilor literare. In principiu, desi neexhaustiv, urmatoarele genuri literare vor fi intalnite eel mai
frecvent in paginile Sfmtelor Scripturi:
proza - care vorbeste sau descrie stilul de vorbire zilnica a oamenilor. Majoritatea textelor
conversationale din Scriptura si epistole sunt sub forma de proza.
stil sau gen poetic - O treime din textul Vechiului
Testament este in gen poetic.
Poezia Vechi-Testamentala insa, nu este ritmata.
Dimpotriva, ea este construita pe jocuri sau contrapunerii
de idei paralele. Psalmii si Cantarea Cantarilor sunt carti
poetice.

43

naratie istorica - Acest gen literar este reprezentat in reflectiile

filozoflce din Cartile Proverbelor si Eclesiastului.
genul apocaliptic - Este genul literar bogat in simbolizme.
Parte din scrierile lui Daniel si Ezechiel sunt scrise in acest
gen. La fel Apocalipsa lui loan.
genul profetic - Desi genul literar profetic poate fi considerat o
forma a prozei literare, acest gen are totusi o natura proprie.
Materialul Biblic de gen profetic cuprinde 22% din intinderea
Scripturilor si este sub forma predicativa (sau de predica, n.a.).
Scopul acestui gen literar este sa vorbeasca deopotriva
generatiei careia i se adreseaza in momentul rostirii lui, cat si
generatiilor viitoare.
genul parabolic - Este genul literar comparativ, care utilizeaza
o istorie sau povestire. In cadrul acelei povestiri este inclus un
clement din lumea reala, inccnjuratoare, cu scopul de a
clarifica un adevar spiritual, or cu scopul de a lasa o anumita
nedumerire sau confuzie in inima si mintea
>
ascultatorului.
Studentul in omiletica, va trebui sa adauge la cunostintele sale despre genurile literare,
notiunile despre figuri de stil:
metonimie - sau vorbirea or scrierea prin care se sugereaza
cauza si efectul sau invers (ex: mania aduce pedeapsa, n.a.)
ironia - sau contrapunerea a doua situatii contrare (Iov. 12:2 ; 1
Imp. 18:27).
metafora - sau utilizarea unui cuvant cu sens de sine statator
intr-un sens mai putin obisnuit (ex. somnul, denota moartea
pasnica a credinciosului). anthropopatia - sau figura de stil prin
care parti ale corpului omenesc sunt atribuite divinitatii. La fel
sunt atribuite divinitatii, afectiunile umane, activitatile umane,
peocupatiile omenesti.
sincdoca - este o figura de stil prin care intregul reprezinta

0 parte doar si invers. (ex. Rom. 1:8).

catacreza - figura de stil prin care intelesul unui cuvant
este atribuit altui cuv&nt apropiat ca sens (ex: Amos 3:6 ;
1 Cor. 15:54 cu Amos 1:11).
44

Hyperbola - or figura de stil prin care exagerarea este

introdusa in vorbire ca sa se retina importanta a ceea ce
se comunica (ex. o tara in care curge lapte si miere!)
alegoria - este figura de stil prin care se urmareste o
derivare de la ce se enunta, adica un lucru este enuntat si
altceva este invederat (ex. Gen. 3:15 ; Ps. 11:6 ;
2 Cor. 3:13).
proverbul - este figura de stil construita pe principiul
comparatiei, in care primul enunt are rol determinant in
viata.
enigma - este figura de stil (ghicitoare, in limbaj popular,
n.a.) prin care un lucru sau fapt obscur reveleaza un fapt
adanc, profund. (ex. Imparateasa din Sheba i-a adresat lui
Solomon intrebari grele, adica enigmatice; Jud. 14:14).

b ) Un studiu al scrisului si cititului

Expozitorul biblic isi poate usura munca si isi poate spori eficacitatea intelegerii si
comunicarii mesajului atunci cand studiaza si cunoaste structura unei carti in care si-a ales
pasajul de studiu. De ex. vorbind din Cartea Romanilor, o analiza structurala va revela ca
aceasta carte se imparte in trei segmente bine conturate. Astfel,
-

Cap. 1-8 este primul segment sau divizionare

Cap. 9-11 a doua divizionare
Cap. 12-16 a treia divizionare
Privite tematic, aceste trei diviziuni sunt:

Cap 1-8 - diviziune doctrinala

Cap 9-11 - diviziune parantetica
Cap 12-16 - diviziune practica
Apoi, prima diviziune - cea doctrinala, se comporta dupa cum urmeaza:

cap. 1-2 invatatura despre pa cat

- cap. 4-5 invatatura despre mantuire

- cap. 6-8 invatatura despre s fin tire
La randul lor fiecare subdiviziune poate fi analizata tematic. Cand studentul in
omiletica realizeaza acest fapt, atunci ia seama bine la citirea textului. In tehnica cititului se
recomanda:
citire repetata
citire impletita cu rugaciune
citire atenta (cf. 1 Tim. 4:13)
45

citire contemplativa citire

imaginative
citire cu scop ( nu cu premeditare sau preconceptie, n.a.).
Uneltele pe care la are exegetul biblic la indemana sa
cand citeste sunt un set de sase intrebari, si anume: cine?
ce? cand? unde? cum? de ce? citire cu ascultare (Iacov.
1:22)
3. INTERPRETAREA
In procesul analizei textului sacru, s-a ajuns la intrebarea: " C e inseamna acest pasaj
biblicT Suntem astfel in domeniul hermeneuticii sau al artei interpretative. Nici o piatra nu
trebuie lasata neintoarsa ca sa se descopere mesajul intentionat de Dumnezeu pentru om.
Atentia speciala a expozitorului, trebuie sa fie inlaturarea subiectivitatii din interpretarea
Cuvantului. Recomandarea paulina de a "imparti drept Cuvantul adevarului" (cf. 2 Tim.
2:15f), sta in picioare. Potrivit teologului Merrill F. Unger, expresia "imparte drept" ore
origini in limbajul technic grecesc, cu referire la practica medicala chirurgicala, si insemna
"a taia (in operatia pacientilor de catre chirurgi, n.a.) drept", " a nu devia", cu
cutitul, caci aceasta inseamna linia dintre viata si moarte. 5
In aceasta faza a interpretarii, se va avea in vedere:
- analiza gramaticala - contextuala - istorica - sintactica - culturala. 6
studierea atenta a contextului. Homileticianul Milton S. Terry sugereaza patru
forme sau tipuri de studiere a contextului. Acestea sunt:
1. Contextul istoric
Acesta vorbeste despre timpul scrierii pasajului. O anume
perioada din an, poate ilumina anumite detalii din pasaj (ex. perioada Pastelor).

2. Contextul teologic
Acesta vorbeste despre doctrine particulare, enuntate in pasajul in studiu. De ex. cand ap. Pavel
spune in Galateni 5:4f .."ati cazut din har", nu spune lucrul acesta ca sa construim o teologie
speciala despre caderea din har, ci enuntul isi are aplicatia si intelesul in contextul special al
Bisericii din Galatia. Astfel, Pavel vrea sa spuna galatenilor ca o persoana care cauta
justificarea/neprihanirea prin Lege, trebuie sa fie pregatita sa implineasca toata Legea ca sa poata fi
mantuita. Daca aceasta persoana alege Legea ca forma de justificare, ea s-a "taiat" de la har de una
singura. Astfel, enuntul lui Pavel nu este cu referire la o noua doctrina - a caderii din har, ci cu
referire la doua sisteme de mantuire la care se poate subscrie de buna voie sau de la care se poate
trece la un altul. Cat va garanta aceasta trecere (din har la Lege, de ex.) mantuirea acelei persoane,
nu este discutia lui Pavel in acel pasaj particular.
3. Contextul logic
46

Acesta se refera la acel adevar particular pe care autorul cartii pasajului il dezvolta si care,
poate fi dezbatut in anumite dimensiuni si in pasajul in studiu.
4. Contextul psihologic
Acesta urmeaza principiul contextului logic, in sensul ca un detaliu spiritual din contextul general,
este in armonie cu ce s-a spus pana la acel loc.
- studiul aprofundat al cuvintelor pasajului
aceasta implica:
referirea pasajului la textul original
cunoasterea intelesului cuvintelor pentru autorul pasajului.
Ce insemnau pentru el?
forma gramaticala a cuvintelor
implicatia culturala a cuvintelor
dimensiunea biblica a cuvintelor
sensul figurativ al cuvintelor
Principiile revelarii Cuvantului
Nu trebuie sa incapa nici o indoiala in mintea si inima expozitorului Cuvantului Scripturii, ca acesta
ne-a fost dat si facilitat prin inspiratia supranaturala a Duhului Sfant (1 Pet. 1:10-12 ; 2 Timotei
3:16). Studiind insa un anume pasaj, viitorul predicator va trebui sa inteleaga in ce masura acel
pasaj particular se raporteaza la restul revelatiei biblice. in acest sens, urmatoarele principii vor fi
intrebuintate:

a ) Principiul diviziunii etnice

Expozitorul biblic va trebui sa remarce ca audienta primara a
Noului Testament - cf. 1 Cor. 10:32, este doar una din numai trei grupari ale intregii rase umane: Iudeii
- Biserica,
- Neamurile
Aceasta presupune, ca atunci cand se studiaza un anume pasaj, sa se cunoasca exact careia dintre
aceste trei diviziuni etnice i se adreseaza Cuvantul.
Esuarea de a identiflca adresantul, a dus si duce la multa confuzie in interpretarea Biblica.
b ) Principiul primei enuntari/mentiuni
47

In revelatia biblica, prima mentiune a unui lucru, fapt sau

eveniment, da tonul sau cheia pentru interpretarea acelui lucru, fapt, identitate sau eveniment peste
tot unde apare in Scriptura. De exemplu, in Geneza 3:1 gasim mentiunea ca sarpele /Satana, era
"siret". De-a lungul revelatiei Biblice, acest adjectiv, va ramane fundamental in characterizarea
Diavolului.
c ) Principiul proportiei
Spatiul acordat unui subiect biblic, ajuta la interpretarea
Scripturilor. Un subiect redus ca dimensiune, nu poate fi exagerat in interpretare. Prea multe
doctrine false si grupari eretice, au aparut, exagerand anumite mentiuni singulare in Biblie (vezi de
ex. Is. 65:21-23 ; Osea 1:2 ; 1 Cor. 9:3-5 etc.).
d ) Principiul mentionarii repetate
Aparent revelatia biblica apare sub o prezentare evolutiva a
voiei si planului lui Dumnezeu pentru om. Repetarea continua a unui subiect din partea Duhului
Sfant, este facuta cu scopul de a introduce noi detalii legate de acel subiect.
e ) Principiul distantei profetice
Expozitorul Cuvantului trebuie sa cunoasca si sa distinga
pasaje a caror implinire profetica, cer distanta, in timp, chiar daca, aparent enuntul este construit sa
se vada ceva unitar in subiectul prezentat/revelat. De ex. in Isaia 61:1 -2, vom avea un pasaj
mesianic. Isus Christos va veni, ne reveleaza pasajul, sa proclame anul de indurare al Domnului si
ziua de razbunare a Domnului. Intre cele doua evenimente rostite in aceeasi revelatie, este o
perioada necunoscuta de timp.

Chiar Isus certifica acest fapt cand in sinagoga din J^azaret (cf. Luca 4:16-20), citeste
despre misiune Sa de a aduce indurarea lui Dumnezeu pe pamant dar inchide cartea cand sa
citeasca despre aducerea razbunarii.
f ) Principiul salvarii /partasiei
Acest principiu este cu referinta la adresa revelatiei divine catre lume, sau catre Biserica.
Un pasaj care explica mantuirea este pentru lume, eel ce explica partasia cu El si unui cu
altul este pentru Biserica.
g ) Principiul intreitei semnificatii
Anumite pasaje Biblice, cum sunt cele legate de mantuire,
48

au o semnificatie intreita.
Astfel: justificarea - priveste trecutul nostru
sanctificarea - priveste procesul prezent glorificarea - priveste viitorul nostru Din aceasta
perspective, "ne putem duce mantuirea pana la capat - sau ne putem "lucra" mantuirea - " cf.
Filipeni 2:12. Astfel putem sa afirmam ca am fost mantuiti; acuma suntem mantuiti si
urmeaza sa fim mantuiti (Rom. 8:23 ; Efes. 4:30 ; Filip. 3:20-21).
h ) Principiul recurentei
Acest principiu se refera la recurenta sau repetarea
aceluiasi subiect, dar dintr-un unghi total diferit de recurenta anterioara. Acest aspect in
revelatia divina, va duce la eliminarea asa-ziselor contradictii biblice (de ex. Dumnezeu
este indelung rabdator (Ps. 103:8) ; dar Dumnezeu este predispus maniei si chiar razbunator
(Rom. 2:4 ; 11:22).
4. IMPLICAREA
In faza finala a procesului analizei textului biblic, vom raspunde la intrebarea "Ce spune
acest pasaj despre Dumnezeu si om ?' Acum cand mesajul ce urmeaza sa fie predicat este
aproape gata, vom avea in vedere:
-

daca in pasaj avem recomandari editoriale (cf. loan 20:31)

aspectele teologice principale
mtelesul pasajului pentru audienta primara
ce ne spune Duhul Sfant azi, din acel pasaj?

Note bibliografice Cap. 4

1. As cited in Jerry Vines and Jim Shaddix, Power in the Pulpit (Chicago: Moody Press, 1999),
91.
2. Irving L. Jensen, Enjoy Your Bible (Chicago: Moody, 1969), 60.
3. Walter C. Kaiser Jr., Toward an Exegetical Theology, (Grand Rapids: Baker, 1981),
43.
49

4. Haddon W. Robinson, Biblical Preaching (Grand Rapids: Baker, 1980), 58.

5. Merrill F. Unger, Principle o f Expository Preaching, (Grand Rapids: Zandervan, 1955),
164-165.
6. Kaiser, Toward an Exegetical Theology, 89-09.
7. Milton S. Terry, Biblical Hermeneutics: A Treatise on the Interpretation o f the Old and
N e w Testament, (New York: Phillips & Hunt, 1890, reprint, Grand Rapids: Zondervan,
1964), 218-219.

INTRODUCEREA PREDICII MBW

Se spune despre marele scriitor american Ernest Hemingway, ca cea riiai dificila parte a
romanelor si nuvelelor, sale era scrierea introducerii. Predicatorul chrestin poate avea aceeasi
dificultate.
Desi avand multe sugestii pentru o introducere reusita in predicarea mesajului chrestin, homileticienii
nu au ajuns la o concluzie unanima despre felul si natura introducerii predicii. Chiar marii
predicatori au diferit in procedurile de introducere, au excelat, iar altii, in ciudafaimei lor printre
50

predicatori, au dcmoristrat introduced mediocre. Un membru al unei Biserici americane, povestea

prietenilor lui:
Ati vazut vreodata o corida in care taurul este gata de asalt
asupra
steagului
rosu
al
matadorului?
Acesta
se
misca
incoace
si
incolo
foarte
nervos,
adiilmeca
aerul,
. . . . . .
scormoneste pamantul cu copitele,'apoi in final, fixeaza
tinta sa si se repede asupra ei cu pa'tima. Asa este pastorul nostru in
primele minute ale predicii sale. Odata ce isi da ,
drumul, este
numai aur, dar, oh, agonia inceputului, pentru el si pentru adunare... 1
!i;
"
Despre marele predicator Robert Murray McCheyne(1813-r843 -'Scotiaj, se spune
ca introducerea in. predicile sale era slab construita, nereusita chiar; Despre cardinalul" 1
catholic John Henry Newman (1801-1890 - Anglia), un mare expozitor al Cuvanmlui,
contemporanii sai spuneau: "trei lucruri ne impresioneaza la predica lui. Primul,
introducerea lui directa. Apoi, el procedeaza imediat la expunerea subiectuTui'si in urma,
conclude la fel, direct, ca in introducere." 2 Despre marele G. Campbell Morgan, autorul
Alexander Gammis, scrie: "Morgan se prezenta rigid si neindemanatic la mceputul predicii
lui. Dar odata intrat in subiectul sau, se producea o adevarata transformare. Omul nostru
3
aparea stralucitor si emanand energie sfanta".3
Karl Barth, considera partea de dinaintea serviciului divin, drept
introducere
la
predica,
de aceea proceda direct la actul predicarii fara o introducere prealabila.- Despre LLyod-' 1
Jones, (1899-1981), succesorul lui Campbell Morgan, la amvonul faimbasei Westminster ;
Chapel din Londra, teologul James I. Packer scrie, evaluandu-1: ~ u ' 1 . - 1
, , , , . . . , , La inceput, el anunta textul, de obicei cu o formula variata: "O
sa va retin atentia azi, asupra...". Formula insemna

exact ce spunea. Llyod-Jones este un predicator expozitiv si

textual si scopul sau era sa ne faca atenti asupra mesajului din
textul pe care-1 predica. Apoi, el, fncepe sa vorbeasca despre
o anume problema a vietii, or un gand anumit, sau despre o
ideie izvorata din nevoia congregatiei, ideie despre care textul
va vorbi in momentul oportun; sau, obisnuia sa sublinieze un
anume adevar din text, care se vede in viata contemporana.
Stilul acestui minut introductiv era conversational, neformal si
nedezvoltat, si totusi foarte serios, vorbind ca un businessman.
Imediat erai determinat sa vezi incotro se duce si ca, perceptia
lui despre viata merita toata atentia noastra.4
Adevarul pe care expozitorul Cuvantului trebuie sa-1 cunoasca, este ca primele trei minute ale
predicii sunt cruciale in determinarea efectivitatii predicii. Introducerea trebuie sa fie consistenta cu
51

mesajul predicii si poate fi formulata fie la inceputul construirii mesajului biblic, or eel mai efectiv,
in urma scrierii complete a schitei sau mesajului scris.
Introducerea va clarifica scopul mesajului
Aceasta va crea in audienta un sens acut al urgentei, autoritatii si vulnerabilitatii personale.
Introducerea va fi intotdeauna inclusiva , predicatorul nu va vorbi deasupra sau de pe un
piedestal pentru ei, ci se va include si pe sine.
Pastorul presbiterian, capelan al Senatului Statelor Unite si autor de carti cu continut omelitic,
dr. Llyod John Ogilvie, propune zece elemente esentiale ale unei introduceri reusite pentru predica
chrestina.5 Acestea sunt urmatoarele:
1. Folosirea unei povestiri scurte din viata personala, urmata de o aplicatie imediata la pasajul
si mesajul de predicat
Exemplu - Azi voi incepe prin a va relata o experienta avuta in timpul vizitarii unei Biserici ....
Dupa randuiala acestei Biserici care urmeaza o traditie iudaica de enuntarea unui adevar divin si
apoi urmat de un raspuns in cor al poporului (Exod 15:21-26 ; 1 Sam. 18:7 ; Deut. 27:11-26 ; Ps.
118:1-4), pastorul trebuie sa inceapa serviciul divin

adresandu-se audientei sale cu cuvintele: "Domnul sa fie cu

voi", iar audienta trebuie sa-i raspunda: "Si cu sufletul tau".
Pastorul a rostit cuvintele introductive, dar din cauza unei
defectiuni in microfonul de la care vorbea, nu a fost auzit de
public. Atunci pastorul s-a intors catre tehnicianul de la statia
de amplificare, care tocmai a sesizat inconvenienta si a reglat
microfonul. Pastorul a zis catre tehnicianul de la static.: "Ceva
e rau cu microfonul acesta!"
Dar microfonul a inceput sa emita in timpul observatiei lui, iar audienta care a auzit ceva, putin
neobisnuit de traditia pe care o stia, i-a raspuns: "Si cu sufletul tau!"... Urmeaza sa facem aplicatia.
Oare nu tot asa se intampla si cu noi cu fiecare? Ceva este rau cu sufletul nostru, de aceea ne vom
intoarce la Cuvantul Scripturii pentru a invata cum sa ne vindecam sufletul...
2.
Folosirea unei istorii reale din viata de fiecare zi, urmata de aplicatia practica la
mesajul ce urmeaza sa-1 prezentam.
Exemplu - Un pastor a fost invitat sa predice intr-o Biserica dintr-un oras vecin.
52

Persoana care 1-a introdus adunarii, a procedat la urmatoarea prezentare:

"Azi, avem in mijlocul nostru pe cineva care este in stare sa ne
impacteze vietile". (La aceasta musafirul a inceput sa se simta
foarte neconvenabil). "El ne va oferi speranta, incredere in noi
si putere sa traim o viata noua!" (Musafirul s-a simtit pus intr-o
situatie dificila, asteptarile create de prezentator in audienta,
erau prea mari). "Intalmnd aceasta persoana, o sa insemne
pentru oricare dintre noi, o influenta pentru o viata intr-o noua
directie. Numele acestei Persoane este ... Isus Christos, iar
oaspetele nostru, pastorul ... ni-L va prezenta pe Cel ce
va vorbi vietilor noastre..." In adevar, cine este adecvat sa influenteze omenirea spre o
viata noua? Nimeni in afara de Domnul Nostru Isus Christos, de aceea mesajul meu se
va intitula "Isus si viata cea noua!..."
3. O anecdota sau o parabola din viata sau din istorie, care sa duca la intelegerea ideii centrale
a mesajului.
4. O enuntare directa a unei propozitii din textul citit, propozitie care sumarizeaza

continutul mesajului.

'

Exemplu - Predicand din Marcu 4:21 - "El le-a mai zis: "Oare lumina este adusa ca sa
fie pusa sub banita, sau sub pat? Nu este adusa ca sa fie pusa in sfesnic?" - Introducerea
directa care se poate formula va fi aceasta: "Frati si surori, citind pasajul acesta, ne putem
intreba cu adevarat: se pune oare lumina sub pat?" - apoi, aplicatia: "Cu siguranta ca nu!
Locul luminii este intr-un punct vizibil de toti. De aceea, haidem sa urmarim impreuna un
subiect special, intitulat "Unde este lumina mea?"...
5.
Folosirea unei referinte cu character de simpatie pentru o nevoie care exista in
adunarea locala - urmata de o fraza de tranzitie spre mesajul central.
Exemplu - In biroul unui pastor sau consilier de familie s-a prezentat recent o pereche,
intr-o stare emotiva in note acute; cei doi s-au asezat unui
la un capat al canapelei din biroul pastorului, iar celalalt
la celalalt capat. Dupa ce pastorul i-a invitat sa vorbeasca,
sotul din aceasta pereche a inceput o tirada de acuzatii
impotriva sotiei sale. Aceasta il asculta resemnata. Dupa
cateva minute insa, nemai putand sa indure umilirile lui,
..
s-a ridicat in picioare si s-a dus in dreptul lui zicandu-i cu
un glas tremurator, dar hotarat: "Oare ce te-ar putca multumi pe tine in casatorie?"...
urmeaza enuntul cu ton de simpatie: "Da, in adevar, oare nu este aceasta o intrebare
fundamentals in familie? ce ar trebui sa satisfaca familiile noastre? Mai repede sau mai
tarziu va trebui sa descoperim ca nimic si nimeni, afara de Isus Christos, care poate sa ne
53

satisfaca cele mai ascunse si mai adanci nevoi! Si cand El o face, suntem in sfarsit eliberati
de noi insine sa vedem ca slujirea partenerului de viata este mai de pret decat tinerea in
socoteala a deficientelor lui/ei! ...
6. Prin povestirea dramatica, intensa a unei istorii sau a unui eveniment biblic si
aplicatia la mesajul care urmeaza.
7. Enuntarea directa a unui eveniment contemporan cu impact intre oameni si aplicatia
la textul biblic.
8. Introducerea prin folosirea directa a unor intrebari aplicabile majoritatii.
De ex: "Ati avut, vreodata experienta sau senzatia ca...?" - si aceasta intrebare trebuie
armata de un raspuns conclusiv si inclusiv: "Sigur ca ati avut! Cine n-a trecut macar odata
pe aici...?"

9. Introducere prin enuntarea unui adevar care este inclus si in paragraful citit.
4
10. Reamintirea unui eveniment
apoi aplicatia la text.

care

nu

s-a

stins

din

memoria

audientei;

urmeaza

Homileticianul Robert J. McCraken, pastor al marii Biserici The Riverside Church in New York
City, comenteaza asupra introducerii predicii:
Experineta m-a invatat ca introducerea ia timp... Am scris si
rescris introducerea din nou si din nou. Apoi am vazut ca odata
satisfacut cu introducerea, restul predicii poate fi facut cu
usurinta. Introducerea ia timp pentru ca in acest punct trebuie
sa se ia in considerable stilul. O propozitie introductiva, bine
construita, este ca o unealta bine ascutita. Daca predica este
introdusa cu porpozitii concise si clare, va starni interes si va
persista in memoria audientei... Care sunt cerintele pentru o
introducere buna? Niciodata sa nu fie lunga. Orice tendinta de a
deveni larga sau un discurs, ca si cand tot timpul este la
dispozitia noastra, trebuie respinsa. Trebuie sa ajungem la
subiect, imediat. Trebuie sa fie atat de interesanta cat putem noi
s-o facem. 6
Studentul in omiletica, va urmari varietate in construirea introducerii predicii. De asemenea va citi
si va asculta continuu pe marii predicatori ai timpului trecut (casete audio, carti) si ai timpului sau
pentru a rafina continuu acest aspect esential al predicii.
54

Note bibliografice Cap. 8

1. Anonim. As heard by Lazar Gog. n. d.
2. Clyde E. Fant, A Treasury o f Great Preaching ed. William M. Pinson (Dallas: Word
Publishing, 1995), 3-44.
3. Alexander Gammis, Preachers I Have Heard, quoted in William M. Pinson, A Treasury o f
Great Preaching, vol. 8, 1995, 12.
4. Ibid., vol. n, 269-270
5. Lloyd John Ogilvie, "Introducind the Sermon" Handbook o f Contemporary Preaching,
Michael Duduit, ed. (Nashville: Bradman, 1992), 175-187.
6. Robert J. McCracken, The Making o f the Sermon (New York: Abingdon, 1956), 91-93.

55

CORPUL PREDICII METODE EXEGETICE DE INTERPRETARE A TEXTULUI

BIBLIC
Ani de-a raiidul, forma propriu-zisa a unei predici a msemnat trei idei sau puncte
principale si o ilustrata sau doua. Este aceasta forma sau corpul unei predici? Greu de
raspuns! Caci predica in aceasta forma este logic construita, usor de memorat de catre
predicator/expozitor si usor de asimilat de catre audienta careia ii este adresata. Pe de alta
parte, acelasi stil si format duce la.obisnuinta, rutina si plictiseala. Homileticianul David
Buttrick observa:
Ani de-a randul, predicatorii au discutat despre constructia punctelor/ideilor
din predici. Cuvantul "punct" este particular; acesta implica ratiune, indicare
la distanta, o anume obiectivitate. Desigur, decade de-a randul, predicatorii
au presupus ca "acolo undeva", sunt adevaruri fixe spre care sa se indice. 1
Aparte, de felul in care sunt organizate, predicile trebuie sa urmeze o logica bine
definita. 2 In gandirea unor homileticieni, predica trebuie sa fie organizata logic in jurul
unui conflict, subiect, idee sau, trebuie sa fie o naratiune sub forma unei povestiri. 3 De la
bun inceput se poate conclude ca o incercare de definire a felului in care sa se organizeze
corpul predicii este lipsita de succes. Aceasta, pentru ca, forma a trei puncte si o ilustratie
poate si da rezultate excelente in cele mai multe imprejurarri. Autorul Clyde Fant este
corect cand observand aceste varietati ale formei predicii, scrie:
Daca o anumita forma se potriveste intelesului mesajului predicii, daca aceasta
urmeaza metode logice si corecte pentru redarea teologiei pasajului, si daca aceasta forma
face relevanta revelatia Scripturii pentru audienta contemporana - atunci, structura predicii,
este buna, indiferent de aranjamentul sau forma ei. 4
56

Pe langa forma predicii, limbajul ei, ilustrarea si prezentarea acesteia vor contribui in
parte la succesul ei. Cuvantul de ordine in acest punct al acetui studiu al formei predicii este
varietatea. Studentul in omiletica va fi flexibil la folosirea cat mai variata a formelor de
predica or la folosirea unui stil clasic, daca acesta potriveste cu stilul sau. Predicatorul si
autorul chrestin James Earl Massey noteaza:
Foarte multe voci se ridica azi, sfatuind ca formele si
metodele vechi de predica trebuie adaptate in interesul
unei

varietati cat mai mari ca sa cuprinda un public cat mai larg.

Trebuie sa se spuna multe despre miscarea formei predicii
dincolo de stereotipele cunoscute... dar cand aud discutie
despre un anumit fel de predica, sau expozitie a Cuvantului
care acum este demodata, nu pot sa nu-mi amintesc ceva
despre compozitorul Richard Wagner, care ascultand o lucrare
a compozitorului Johanes Brahms, intitulata Variatiuni si Fuga
pe o Tema, remarca, desi nu era mare admirator al lui Brahms:
"Piesa lui Brahms este o prelucrare romantica a unei
compozitii a lui Handel. Prelucrarea lui arata ca unui care stie
ce sa faca cu formele vechi nu greseste si nu plictiseste. 5
Particularitati in forma predicii
Succesul eel mai mare al predicii este dat de constructia ei. 6 Doua aspecte esentiale trebuiesc
vazute in corpul oricarei predici:
1. Ideea centrala f
Nici un predicator nu poate construi o predica pana nu are bine
definita ideea centrala pe care si in jurul careia sa-si construiasca mesajul.7
2. Scopul sau intentia
Ce urmarim sa realizam prin mesajul pe care il vom
predica?
Dintre calitatile pe care trebuie sa le indeplineasca o schita
buna de predica, trei sunt esentiale:
a) Unitatea
Toate ideile predicii trebuie sa fie controlate de ideea
57

centrala:
Exemplu Text: loan 3:16
Ideea centrala: Dragostea lui Dumnezeu este universale
A. Dragostea Lui este sacrificatoare
B. Dragostea Lui este nediscriminatorie
C. Lumea este intr-o stare de pieire
D. Dragostea Lui este cu scop
Observati ca punctul/ideea C, desi corecta ca afirmatie, desi parte din text, nu-si are

locul in contextul ideii centrale care priveste universalitatea dragostei divine si nu

particularitatile lumii noastre.
b) Balanta
Ideal este ca fiecarei idei din predica sa i se acorde
spatiu si timp egal de prezentare.
c) Miscare
Predica trebuie sa mearga lin spre un climax. Fiecare, punct principal va conduce logic la
urmatorul. Homileticianul Fred Craddock considera ca un predicator bun trebuie sa
zideasca o puternica anticipare spre un climax in audienta. El spune: "Daca predicatorul a
spus totul in introducere sau dupa 10 minute in procesul expunerii predicii, la ce bun sa-1
mai asculti, si ce sa mai asculti de acolo incolo?" 8
Potrivit profesorului universitar dr. Hugh Litchfield de la North American Baptist
Seminary, in Sioux Falls, South Dakota, urmatoarele douasprezece aspecte speciale trebuie
sa stea in atentia predicatorului / expozitorului, in procesul construirii corpului predicii: 9
1. Punctele predicii nu trebuie sa fie egale cu teza sau ideea centrala a predicii. Acestea
sunt subordonate ideii centrale.
2. Nu lasa ideile predicii sa se instraineze de teza principals. Pastreaza-le unitare.
3. Nu construi idei lungi. Fa-le simple, asimilabile.
4. Subdiviziunile ideilor centrale trebuie sa urmeze textul sau sa fie in armonie cu
textul.
5. Fiecare idee centrala trebuie sa fie un enunt nu o intrebare... caci ideile centrale

ale predicii trebuie sa raspunda la intrebarile ascultatorilor, nu sa ridice noi intrebari.

58

6. Fii atent sa nu se suprapuna ideile centrale. Fiecare idee trebuie sa fie una de sine
statatoare, dar in armonie cu intregul predicii.
7. Evita pe cat posibil aliteratia sau repetarea exagerata a unor diminutive or jocuri de
cuvinte. Ex. "Oh, binecuvantata, neegalata, sfanta, singura datatoare de viata,
inestimabila Biblie!"...
8. Pastreaza balanta intre ideile centrale.
>
9. Ca o regula generala, scrieti ideile centrale sau punctele predicii in forma completa
Organizati-le paralel.
10. Citate din Scriptura nu se vor considera idei centrale.
11. Cautati sa folositi un limbaj contemporan.
12. Nu uitati ca ideile centrale din predica au scopul sa amplifice, sa explice si sa
demonstreze teza principala.
Metoda exegetico-omiletica de expunere a textului pentru predica
/
In paginile care urmeaza din acest studiu al formei predicii, studentul in omiletica va fi
familiarizat cu cateva metode de lucru pe textul Sfintelor Scripturi, in vederea interpretarii
corecte a mesajului divin.
/ . Metoda deductiva
Este tipica predicatorilor a caror gandire este foarte limpede. Characteristica metodei
deductive este ca expozitorul sa observe un principiu biblic pe care sa-1 aplice apoi
nevoilor oamenilor. Deci ea consta in observarea unui principiu general care este aplicat in
particular sau specific.
Metoda in sine se mai numeste metoda silogistica de la cuvantul grecesc SULLOGIZOMAI
(in Luca 20:5), a rationa, a deduce. Silogismul este un rationament^ logic, deductiv, bazat
pe trei judecati, legate intre ele si in care vom avea o premiza roii-jora, una secundara sau
minora si o concluzie care sa rezulte din premiza majora .
Exemplu - Text: loan 8:47 - "Cine este din Dumnezeu, asculta cuvintele lui Dumnezeu; voi de
aceea n-ascultati, pentru ca nu sunteti din Dumnezeu."
Teza: Testul apartenentei in Dumnezeu
A. Cine este din Dumnezeu asculta Cuvantul Sau
premiza majora
B. Voi de aceea nu-L ascultati
59

premiza minora
C. Deci, voi nu sunteti din Dumnezeu
concluzie

Silogismul este de trei'feluri:

a ) SHog ism categoric
Acesta se bazeaza pe un adevar absolut desp re un anume membra al societatii sau despre un
anume lucru si din pricina acelui adevar, se poate deduce ca totii membrii acelui grup sau
acelei societati vor fi supusi sau marcati de legea care se deduce logic.
Exemplu - Text 1 Cor. 15:22a - "Si dupa cum toti mor in Adam..."
Teza: Universalitatea mortii
A.Premiza majora:
B.Premiza minora:

Toti oamenii mor

Noi toti suntem numai oameni
>

C.Concluzia : Deci, si noi vom muri

b) Silogismul ipotetic |
Este similar cu eel categoric, cu exceptia ca premiza majora este enuntata ca o posibilitate , nu ca un adevar absolut. Apoi premiza minora stabileste
adevarul celei majore, urmand ca in concluzie sa se afirme certitudinca care rezulta din
premiza majora.
Astfel, in pasajul din 1 Cor. 15:22a se va construi urmatorul corp de predica: Teza - este
aceeasi
A. Premiza majora: Noi suntem oameni, deci suntem muritori
B. Premiza minora: Toti oamenii sunt de fapt numai oameni
C. Concluzia: Toti oamenii vor muri
c ) Silogismul disjunctiv
Este deductia sau rationamentul logic care introduce in
ecuatia gandirii, clauza "fie". Aceasta apare in premiza majora. Premiza minora decide una
din clauzele cele majore. Concluzia va afirma optiunea care a mai ramas.
Astfel in pasajul din 1 Cor. 15:22a, vom avea:
A. Premiza majora: Oamenii sunt fie muritori, fie nemuritori
60

B. Premiza minora: Noi nu suntem nemuritori

C.
Concluzia: Deci, noi toti vom muri
Exemple de predici deductive:
- Marcu 2:1-12 (metoda sau silogismul categoric)
A.
B.
C.

Iertarea pacatelor vine numai de la Dumnezeu .(v. 7)

Isus a pretins ca iarta pacatele (v. 10-12)
Deci, Isus este Dumnezeu

- Rom. 3:19-26 (silogismul ipotetic)

A. Daca suntem pacatosi avem nevoie de justificarea prin
credinta (v. 20,24)
B. Noi insa, suntem pacatosi (v. 23)
C. Deci, noi avem nevoie de justificarea prin credinta
- Galateni 5:16-26 (silogismul disjunctiv)
A. Noi trebuie sa alegem sa fim condusi fie de fire fie
de Duhul Sfant (v. 16)
B. Chrestini fiind, nu trebuie sa fim condusi de fire (v. 24)
C. Deci, sa alegem sa fim condusi de Duhul Sfant
2 Metoda inductiva
Este opusul celei deductive in sensul ca metoda de lucru este sa se porneasca de la un_adevar
particular, specific spre eel general. Daca in metoda deductiva se incepea cu un adevar biblic de la
care se generaliza experienta vietii, in metoda inductiva nu se incepe mesajul cu textul ales,
dimpotriva, miscarea in corpul predicii este din situatiile

vietii spre textul biblic. Astfel, nici ideea centrala nu este specificata la inceput, in introducere, ca in
metoda deductiva, ci in concluzia mesajului. 10 Este metoda tipica rezolvarii misterelor, cand totul
se gaseste si devine clar la urma. Profesorul Ralph Lewis, in cartea sa intitulata Inductive Preaching,
propune urmatoarea formula de corp de predica inductiva:
61

Ilustratia A Ilustratia B Ilustratia C

De aceea: Ideea centrala si concluzia. 11 Explicate formula profesorului Ralph, spune ca primele
doua ilustrate sau puncte sunt extrase din experienta umana, iar cea de a treia este data de adevarul
biblic pe care primele doua il zugravesc .
O schita de predica Inductiva in Pilda Fiului Risipitor (Luca 15:11-32), dupa profesorul Ralph,
arata in felul urmator:
A. Noi am fugit de la fata lui Dumnezeu
B. Noi am suferit datorita alegerii noastre
C. Noi avem nevoie de mila
De aceea: Noi trebuie sa credem pe Domnul pentru a avea mila
(ca Fiul Risipitor)
Profesorul Fred Craddock propune o alta formula de predica inductiva:
1.
2.
A.
1
2
B.
I.C. 12
In aceasta formula vom avea doua adevaruri care conduc la o teza sau idee principals. In Pilda
Fiului Risipitor, vom avea:
1. Noi suntem nefericiti in viata
2. Noi am uitat pe Dumnezeu
A. Rebeliune impotriva lui Dumnezeu duce la nefericire
1. Noi ne dam seama ca avem nevoie de ajutor
Noi realizam ca numai Dumnezeu ne poate ajuta

B. Pocainta i
*
I.C. Durrmez Exemplu q - Evrei 11
Teza: De a
62

Ideea centr
In exemplu din pasaj, si a 1
J. Metoda

biblic pe seam* Astfel in Pi

Teza: Drum
A. Pocainti
B. Confesai
C.Iertarea
4. Metoda c

topica), se va cc
e va pune pe drumul eel bun u ne primeste inapoi ca niste copii
credinciosi
i predica inductiva
1-12
; este credinta asa de importanta?
A. Inchinaciunea corecta este in credinta (Abel, v.4)
B. Umblarea corecta este in credinta (Enoh, v.5)
C.
Ascultarea se face in credinta (Noe, v.7)
D. Mostenirea se capata prin credinta (Avraam, v. 8-Id)
E. O natiune se poate naste prin credinta (Sara,
la: Credinta este necesara ca sa placem lui Dumnezeu (v.6)

v.

11-120

de mai sus, forma de predica inductiva este cea a citarii exemplelor biblice 3rmularii unei
concluzii sub forma de idee centrala.
63

rdinei timpului
A
In aceasta metoda expozitiva, se construieste un mesaj evenimentelor din
pasaj, luate in ordine cronologica. da Fiului Risipitor vom putea avea:
,il spre inima tatalui
- "Si-a venit in fire..." (v. 17a)
ea - ..."Tata, am pacatuit..." (v. 21b)
."Fiul meu ... a fost gasit..." (v. 24d)
r

dinei locului
In aceasta metoda de lucru pe textul biblic (tipic in predica nstrui un mesaj
biblic pe seama succesiunii evenimentelor dupa loc
Text: loan 6:67-69

Teza: Drumul lui Petru spre credinta

A. In Capernaum - "Doamne, I-a raspuns Simon
Petru, "la cine sa ne ducem?" (loan 6:68)
B. In Curtea Marelui Preot - "Femeie, nu-L cunosc." (Luca 22:57f)
C. Pe malul Tiberiadei - " Paste oile Mele!" (loan 21:17f)
m
5.

Metoda teza/antiteza/sinteza

Este metoda rationala Haegeliana13 si consta in formularea unui enunt, urmat de contrariul acestuia
si o concluzie care sa sintetizeze suma sau deductia fireasca din confruntarea primelor doua idei.
Exemplu - Text: Efeseni 2:8-10
Ideea centrala: Ca sa placem lui Dumnezeu
A.Teza: Omul incearca prin fapte bune

64

B. Antiteza: Omul isi asuma ca Dumnezeu este multumit de faptele lui bune.
C. Sinteza: Dumnezeu place oamenii care cred in El si o dovedesc prin fapta credintei.
6.

Metoda telescopica

Aceasta metoda omiletica presupune ca anumite texte biblice se comporta ca un telescop, adica in
segmente logice care decurg unui din celalalt.
Exemplu - Text: Romani 8:28
Teza: Omul este supus legilor lui Dumnezeu
Subiectul: Din legile vietii
A. Legea generala a lucrurilor - "toate lucrurile lucreaza..."
B. Legea cooperari Iucrurilor - " toate lucrurile lucreaza impreuna...

C. Legea compensate! - "toate lucrurile lucreaza impreuna spre bine...

D.
Legea exclusivitatii - "toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele celorce iubesc
pe Domnul... 7. Metoda cuvantului cheie
Aceasta metoda, presupune gasirea in textul biblic a unui cuvaiit cheie care sa guverneze ideea
centrala, or introducerea artificiala a unui cuvant cheie care sa determine desfasurarea logica a
punctelor ce decurg din ideea centrala.
Exemplu - Text: 1 Tes. 5:17 - "Rugati-va neincetat."
In acest verset, se poate introduce un cuvant cheie, din afara pasajului. Pentru scopul acestui curs,
cuvantul cheie pe care il vom folosi va fi "poate" (de la verbul a putea). Astfel vom avea un cuvant
cheie despre abilitate.
A. Oricine poate experimenta o rugaciune efectiva, zilnica.
B. Chrestinul adevarat poate sa se roage in orice vreme.

65

C. Chrestinul in necaz, poate gasi o solutie prin rugaciune

sau, sa folosim un cuvant cheie despre obligativitate.
Text: 1 Tes. 5:16 - "Bucurati-va totdeauna"
Cuvantul cheie pe care il vom folosi este "trebuie"
Teza: Imperativul bucuriei
A. Oricine cunoaste pe Domnul, trebuie sa se bucure neincetat.
B. Omul lui Dumnezeu trebuie sa se bucure chiar si in necaz (Rom. 5:3a).
C. Marca distinctive a unui chrestin trebuie sa fie bucuria!
i
sau, putem folosi un cuvant cheie djespre_valoare.__
Text: 1 Tes. 5:11 - "De aceea, mangaiati-va si intariti-va unii pe altii, cum si faceti"

Teza: O cale mai profitabila

Cuvantul cheie poate fi si unui compus, sau se pot folosi Chiar doua cuvinte. Pentru
scopul cursului nostru vom folosi combinatia de cuvinte mai bine si astfel vom avea
urmatorul corp de predica:
A. Este mai bine sa ne imbarbatam unii pe altii decat sa ne apasam unii pe altii.
B. Este mai bine sa ajutam pe cei in necaz decat sa-i dispretuim.
C. Este mai bine sa ascultam de Cuvantul Domnului decat de Tndemnurile firii.
8. Metoda interogativa]
Ca si in metoda cuvantului cheie, metoda interogativa, presupune introducerea unei
interogatii in expunerea pasajului, pentru a construi o succesiune logica de idei principale
in armonie cu teza, sau ideea centrala. Interogatiile clasice intrebuintate, sunt: Ce? De ce?
Cine? Cand? Unde? Cum? Pana cand? In ce fel?.

66

Exemplu - Text: 1 Tes. 5:1 - "Cat despre vremi si soroace, nu aveti trebuinta sa vi se
scrie, fratilor."
Interogatia prin care vom radiografia acest enunt paulin, va fi de ce?
Teza: Binele personal si colectiv al vegherii
A. Pentru ca tainele sunt in autoritatea divina
(Deut. 29:29)
B. Pentru ca stiinta de felul acesta ne-ar incuraja la decizii de ultima ora.
C. Pentru ca noi umblam prin credinta
(2Cor. 5:7)
D. Pentru ca vegherea implica totdeauna o necunoscuta
Este o metoda de lucru in omiletica, bazata pe analiza unui pasaj amplu, al unei carti sau al
unui capitol. Scopul acestei metode este sa serveasca actul invatarii generale si al studiilor biblice.
Cel mai frecvent, metoda analitica este intrebuintata in urmatoarele circumstante:
1. Viata personajelor biblice
2. Concepte teologice
3. Evenimente sau narative istorice
4. Concepte etice.

Metoda de lucru in sistemul analitic este aceea a impartirii pasajului pe segmente logice:
- fiecare segment serveste pentru o idee principala
daca segmente sau pasaje biblice sunt aduse din alte texte, acestea vor servi fiecare numai pentru o
idee principala
- Tenia centrala se desprinde din text.
- Tema centrala poate fi construita de catre expozitor, pentru textul respectiv. Exemple de teme
analitice:
1.
2.
3.
4.

Un studiu al vietii lui Pavel in cartea Faptelor

O analiza a doctrinei mantuirii in Efes. 2:1-15
O analiza a schimbarii vietii dupa exemplu din Ninive (Iona 3)
Un studiu despre conceptul dragostei in 1 Cor. 13.

67

Sa urmarim pentru exempli fie are, un corp de predica expozitiva dupa ultimele doua teme
mentionate mai sus:
Text: Iona 3
Teza - Ninive, un exemplu de viata care se poate schimba
Subiectul - Minte si schimbare

A. Schimbarea yietii ninivenilor presupunea schimbarea mintii lui Iona (3:1-4)

B.
Transformarea in bine a cetatii Ninive s-a produs in urma schimbarii mintii
locuitorilor ei (3:5-9)
C.
Rezultatul schimbarii vietii ninivenilor a condus din partea Domnului, Ia
schimbarea totala a inimii Sale (3:10)
Text: 1 Corinteni 13
Teza: Dragostea este cea mai importanta virtute a vietii chrestine.
Subiectul: Dragostea nu va pieri...
A. Proeminenta dragostei (13:1-3)
B. Pasii dragostei (13:4-7)
C. Permanenta dragostei (13:8-13)
10. Metoda narativa
Este o metoda mai noua de lucru pe textul biblic in predica
expozitiva si a fost dezvoltata de sine statator de homileticianul Eugen Lowry. Conceptul
esential al acestei metode consta in a considera narativul sau povestirea biblica, ca pe un
scenanu cu un conflict bine definit. In cuvintele lui Lowry, predica narativa
68

este un scenariu premeditat de predica tor care are un

ingredient special un sens al discrepantei, o constructie
omiletica.
Ceva este "in aer" - un conflict sau o problema nerezolvata.
Ca oricare povestitor bun, predicatorul trebuie "sa aduca
pe oameni/audienta acasa" - adica, sa rezolve problema in
lumina Evangheliei si in prezenta oamenilor.14
Lowry ofera schita omiletica pe care se poate construi o predica narativa. In viziunea
lui, aceasta trebuie sa cuprinda cinci faze, sau idei principale. Schita pe care se va lucra,
este dupa'cum urmeaza:

A.

Clatinand echilibrul - "0,0"

B.

Analiza discrepantei - "ihi"

C.

Revelarea cheitei pentru rezolutie - "aha"

D.

Experimented Evanghelia - "uuu"

E.

Anticipand consecintele - "da, asta e"

15

Se poate observa ca astfel de schita va crea intai tensiune, apoi gaseste calea de
indepartarea ei.
In cazul Pildei Fiului Risipitor, am putea avea urmatorul corp de predica: Teza:
Un fiu pierdut mai are inca sanse Subiectul: Un drum cu intoarcere
A.

Fiul si-a luat libertatea - "o, o"

B.

Fiul a picrdut totul si are probleme - "ihi"

C.

Fiul "isi vine in fire", si decide sa se intoarca acasa - "aha"

D.

Fiul descopera un tata iertator - "uuu"

E.

Fiul este restabilit ca fiu - "da, asta e".

^LMetoda cauzei si efectului ~\

69

Aceasta metoda presupune enuntarea unei cauze (care

caracterizeaza textul) si enumerarea efectelor ei, in subiectul dat sau in viata personala/
colectiva, sub forma de idei principale.
Exemplu - Text: loan 3:16 - "Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a
dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El sa nu
piara si sa aibe viata vesnica."
Pasajul in sine, poate fi analizat dupa multe metode exegetico-omiletice. Vom aplica
asupra lui metoda cauzei si efectului. Astfel, vom constata ca din pricina dragostei Lui, noi:
Teza: Nimic fara dragostea lui Dumnezeu
Subiectul: Prin iubirea Lui... cauza e fee tele:
A.

Avem sans a trairii

..."sa nu piarS..."

B.

Avem garantia vietii eterne (v. 16f)

C.

Ne bucuram de unitate frSteascS (2 Cor. 5:14a)

D.

Avem garantia biruintei in viata (Deut. 7:6-8)

^2. Metoda efectuluiji_a_c^zeL\

In contract! a unui corp de predica bazat pe efect si cauza.
se va proceda ca in metoda cauza si efect , cu specificatia ca se vor urmSri cauzele (nu
cauza, ca in metoda precedents unde am urmSrit efectele ), care au condus la efectul ce se va
analiza.
Text: Ps. 119:141 - "Sunt mic si dispretuit, dar nu uit poruncile Tale."
In textul nostru, "mic si dispretuit " sunt efectele unei cauze, sau a unor cauze pe care
Psalmistul nu le specifics. Expozitorul va putea construi un corp de predicS
expozitivS/textualS, cSutSnd posibilele cauze ale acestei stSri. Astfel, am putea avea
urmStoarea predicS:
Teza: Umilirea este parte din experienta crestinS.
Subiectul: Mic si dispretuit

70

Titlul nostru indicS efectul/efectele. Care sunt

cauzele posibile ale unei astfel de stSri?
A. Identitatea noastra aparte (loan 17:14 ; 15:25)

'

B. Credinta in Isus (Rom. 8:35-37)

C. Refuzul de a participa la lucrarile pacatului (1 Petru 4:3-4)
D. Partea noastra temporara pe pamant (Ps. 42:3-4, 9-10, 5, 11).
E. Uneori, nevoia de disciplina personala (Ps. 119:67, 71).
"U3. Metoda scaritei'
Este o metoda de lucru pe textul sacra, similara cu cea telescopica, dar prin particularitatile ei
merita sa fie totusi privita distinct de cea mentionata. In aceasta metoda, fiecare idee principala,
decurge din cea precedents, or, este constraita pe ideea punctului principal precedent. In cadral
metodei telescopice, fiecare segment sau telescop din text, forma o idee principala logica si legata
unitar de tema centrala si de corpul predicii.
In metoda scaritei. distinctia este aceea ca ultimul gand sau concept al ideii principale precedente
(deci nu segmentul din text, ca la cea telescopica, n.a.), devine primul gand sau concept al celei
urrnatoare. Sa urmarim o aplicatie practica pe un pasaj din cartea profetului Daniel:
Text: Daniel 9:8-9 - "Doamne, noua ni se cuvine sa ni se umple fata de rusine, da,
noua, imparatilor nostri, capeteniilor noastre, si parintilor nostri, pentra ca am pacatuit impotriva Ta!
La Domnul, Dumnezeul nostru, insa, este indurarea si iertarea, caci impotriva Lui ne-am razvratit!"
Teza: O viata sfintita este intotdeauna caracterizata de marturisirea pacatelor.
Subiectul: Sfintirea sfintilor
A. Nu poti sa fi sfSnt daca nu renunti la pacat (v.8)
B. Nu poti renunta la pacat fara marturisire personala (v. 8b)
C. Nu poti sa te marturisesti daca nu renunti la mandria personala (v. 8b)
D. Nu poti renunta la mandria personala daca nu te arunci in bratele milei divine (v. 9)

71

Este o metoda exegetica, intrebuintata de regula in cadrul textelor-parabole si a similelor. Metoda^ai/se

va aplica in parabolele alegorice si nici in textele tipologice care nu sunt suficiejit de explicit in elementul
comparativ, sau care ilustreaza mai mult decant un adevar.
Grija mare pe care expozitorul trebuie s-o aiba, este aceea de a nu forta parabola, analogia sau
tipul/prototipul, dincolo de intentia originara data prin autorul biblic.De asemenea, expozitorul Cuvantului,
va tine seama de faptul ca in studiul textelor parabolice - tipologice - analogice (simila), va intalni doua
feluri de texte:

1. Pasaje in care ideea centrala si ideile principale sunt chiar in text (Tip A).
2. Pasaje in care avem numai analogie, fara nici o alta explicate (Tip B).
Pasaje de Tipul B sunt dificil de analizat si presupun cunostinte vaste despre istoria timpului in care au
fost scrise, despre obiceiurile si traditiile vremurilor respective, limba, cultura.
Exemple de pasaje analogice/parabolice/tipologice

72

Tip A

Tip B

Ieremia 17: 8

Isaia 52:13
Osea 7:8

Matei 5:14-16

Psalmul 1:4

Psalmul 1:3
loan 10:7, 9

2 Cor.5:20

Evrei 12:1-2
Subiecte posibile in une'le din aceste pasaje
Analogia
Un pom sadit langa ape (Ps. 1:3)
Pleava
Lumina lumii
Alergarea
Turta neintoarsa

(Ps. 1:4)
(Mat. 5:14-16)
(Evrei 12:1-2)
(Osea 7:8)

Exemple - Text: Mat. 4:19 - "El le-a zis: "Veniti dupa Mine, si va voi face pescari de oameni."

Teza: Un studiu asupra naturii pescuitului ne va clarifica asupra artei castigarii

sufletelor.
Subiectul: Castigatorul de suflete
A.
Dupa cum un pescar isi intelege scopul, tot asa trebuie sa si-1 inteleaga si
castigatorul de suflete.
B.
Dupa cum pescarul invata metode noi de pescuit, tot asipa face si castigatorul de
suflete ~ %
C.
Dupa cum pescarul descopera rasplata muncii lui, tot castigatorul de suflete
va avea o rasplata
Expozitorul care va aplica aceasta metoda, va folosi cateva^cuvinte cheie (cum sunt: dupa
cum; tot asa; la fel; daca; precum etc), care vor servi sc^gul comparativ. Analogia trebuie sa fie
logica, naturala si in sfera de actiune si intelegete a audientei careia i se predica.
I S . Metoda implicationaMj
Se aseamana cu metoda comparative si deductiva prin aceea ca evidentiaza din text, sub forma de
idei principale, princ^pii si implicatii teologice/ practice care aduc lumina in pasajul pentru
predica. Cuvintele^de prdine in constructia acestei forme de predica sunt principii si implicatii.
Astfel, dupa anuntarea subiectului, expozitorul va enunta printr-o fraza de tranzitie, corpul de
predica ce urmeaza sa fie prezentat.
Exemplu - Text: Ps. 47:8 - "Dumnezeu imparateste peste neamuri, Dumnezeu sade
pe scaunul Lui de
domnie cg| sfjmt."
Teza: Dumnezeu are putere suprema in Univers
Subiectul: Domnul imparateste
Tranzitia: - Fiindca Domnul Dumnezeu imparateste in Univers, urajatoarele implicatii
practice si teologice pot fi observate:
A. Raul este controlat

IL Neprihanitii vor fi mangaiati

C, Destinul nostru este in mainle Lui

Lista metodelor exegetico/omiletice nu a fost prezentata in toata intregimea ei.

Studentul Cuvantului va cauta in manuale de specalitate omiletica sa aprofundeze si alte
metode. Apoi, pentru scopul acestui curs, in exemplele date nu s-a indicat introducerea
predicii, fraze de tranzitie de la subiect la corpul predicii, ilustratiile,oincheierea si
constructia subideilor. Acestea din urma pot fi gasite in pasajul de predica or pot fi formulate logic tinandu-se cont de subiect si de revelatia biblica in subiectul pe care-1
formulam. Nimic nu trebuie saTie in afara revelatiei Scripturii, ci^t|j5g|(corp al predicii
trebuie sa fie controlat de aceasta

Note bibliograflce Cap. 9

1. David Buttrick, Homiletic (Philadelphia: Fortress press, 1987), 23.

2. Ibid., 24
3. Eugen Lowry, The Homiletical Plot (Atlanta: John Knox Press, 1980), 21.
4. Clyde Fant, Preaching For Today (San Francisco: Harper and Row, 1987), 24.
5. James Earl Massey, Designing the Sermon (Nashville: Abingdon, 1980), 24.
6. James Cox, Preaching (San Francisco: Harper and Row, 1985), 137.
7. Fred Craddock, A s One Without Authority (Nashville: Abingdon, 1979), 105.
8. Ibid., 167.
9. Hugh Litchfield, "Outlining the Sermon", Handbook o f Contemporary Preaching, Michael Duduit,
ed. (nashville: Broadman, 1992), 162-174.

10. Craddock, A s One Without Authority, 57.

11. Ralph Lewis, Inductive Preaching (Westchester. IL: Crossway Books, 1983), 82.
12. Craddock, Authority, 152.
13. James Cox, A Guide to Biblical Preaching (Nashville: Abingdon, 1976), 77.
14. Lowry, The Homiletical Plot, 15.
15. Ibid., 24.

CUM SA FIE PUNCTELE PRINCIPALE ALE PREDICII

Punctele principale ale predicii nu trebuie sa fie abstracte ,generale si vagi altfel sunt lipsite de putere .

1 . FOLOSESTE APLICATIA BIBLICA CA PUNCTELE ALE PREDICII

incepe cu aplicatia si arata cum se aplica Biblia

- punctele principale trebuie sa fie afirmatii gen aplicatie urmate de un text biblic

. PUNE UN VERB IN FIECARE PUNCT PRINCIPAL AL PREDICII

- cea mai usoara caie de a-I ajuta pe oameni sa fie implinitori ai Cuvantului este sa pui un verb deoarece
in felul acesta adevarul biblic devine pasi de actiune

3
. PUNE CUVANTULISUS" SAU DUMNEZEU " IN FIECARE DINTRE PUNCTELE
PRINCIPALE

consider ca cele mai bune predici pun cuvintele Isus " ori Dumnezeu" chiar in mijlocul punctelor
principale
cand te ridici sa predici tu nu doar spui ceva moral ; tu vrei sa schlmbi vieti si singura putere care
schimba viata vine de la Dumnezeu

4 . PERSONALIZEAZA PUNCTELE PRINCIPALE , FOLOSIND PRONUME PRINCIPALE

- spune - Isus Hristos a venit pentru mine

a murit pentru mine vine din nou pentru

mine
EXEMPLE :
1 . TEXT - 1 Corinteni 12

1. Sursa darurilor corintenilor

2. functia darurilor corintenilor
3. scopul darurilor corintenilor
ce I gresit la aceasta schita ?

este abstracta si sugereaza o schita mai degaraba academica decat o aplicatie simpla a aplicatiei
biblice
este la persoana a treia si de aceea nu este personala. Este despre altii corinteni
este la timpul trecut xeea ce da impresia ca a asta a fost atunci si altfel este acum "
nu mentioneaza nici pe Dumnezeu si nici oamenii ; poti avea o predica buna daca nu mentionezi nici
pe Dumnezeu si nici oamenii?

2 . Cum ar putea fi schita pe textul acesta ;

Folosindu-ti darurile

1
2
3

. Dumnezeu ti-a dat daruri

. Dumnezeu ti-a dat daruri ca sa le folosesti
. Dumnezeu ti-a dat daruri pentru folosul trupului

Aceasta schita este: personala

Practica
Focalizata pe Dumnezeu
Pozitiva

ILUSTRAREA SI APLICATIA IN PREDICA

O predica buna, este mai atractiva audientei daca are si o ilustratie adecvata. Apoi, daca
aplicatia practica este facuta la locul potrivit in predica si este la subiect, sansele pentru atingerea
scopului propus in mesajul transmis sunt foarte mari. Chiar daca au fost, sunt si vor mai fi

comentarii cu privire la folosirea ilustratiilor in predica, adevarul ramane acela ca folosirea lor
este biblica, este practica, ajuta scopului predicii si mai mult decat orice, ilustratiile isi au
originea in Dumnezeu si nu in om.
Cand El ne-a daruit Biblia, ne-a daruit de fapt o carte cu ilustratii! Observand acest adevar despre
Sciptura, profesorul de omiletica Richard Pratt de la Reformed Seminary in Orlando, Florida, in
cartea sa, sugestiv intitulata He Gave Us Stories, scrie: ..."cautand sa gasesc o forma cat mai
academica de interpretare a Vechiului Testament, am ajuns sa cunosc mai mult mila lui Dumnezeu,
in Christos si sa realizez cu convingere, ca El ne-a dat multe ilustratii." 1
Pentru profesorul Stephen Brown de la aceeasi universitate chrestina cu profesorul Pratt, pe care
tocmai 1-am citat, convingerea personala este ca "daca nu poti ilustra o predica, atunci sa nu mai
predici." 2 Despre episcopul anglican Sydney Smith, fondatorul revistei teologice Edinburg Review,
se spune ca unui din prietenii lui apropiati 1-ar fi auzit in una din zile vorbind cu Dumnezeu, se
pare, si zicand: "Acum, Doamne, am sa-ti spun o anecdotal"

Rolul ilustratiilor dupa cum le este si numele, este sa ilustreze, sa deschida inima si mintea, sa
contribuie la intelegerea mai usoara a adevarurilor biblice, pe care le aducem in fata audientei
careia ii predicam.
Surse pentru ilustratii
Unde se poate gasi o ilustratie buna? Ce citim? S-ar putea ca oamenii din adunarile noastre
sa creada ca noi predicatorii citim numai teologie. Ca slujitori ai Cuvantului trebuie sa citim tot ce
este decent in jurul nostru. Chiar inscriptiile de pe cutiile de ciocolata si de pe panourile
publicitare. In felul acesta demonstram ca traim in mijlocul oamemlor si suntem interesati de toate
preocuparile lor.

1. Observatia vietii zilnice

Este prima sursa din afara Bibliei, de unde putem culege ilustratiuni pentru mesajele noastre. Vorbind
Tn fata unui grup de pastori si persoane clericale, episcopul William Quale, incuraj a audienta sa asupra
importantei observatiei evenimentelor vietii zilnice, pentru o aplicatie practica, ilustrativa in mesajele lor.
Quale scrie:
Cand predicatorul ajunge sa intre in Dumineca, dupa o calatorie prin zilele saptamSnii, oamenii il intreaba:
"Omule al lui Dumnezeu, unde ai fost si ce-ai vazut in timpul zilelor care au trecut, cand noi am asudat si
muncit din greu?" Atunci predicatorul isi va deschide gura si le va zice: "lata, ce va voi spune eu, va fi o mica
Predica de pe Munte, cum a facut si Domnul nostru, cu observatii din zilele voastre cu soare si cu nori..."

Atunci audienta va incepe sa suspine, sa planga si sa rada, sa-si bata piepturile si sa strige din adancul inimii
ei: "Omule al lui Dumnezeu! Tu ne spui aceste lucruri? Acuma da, intelegem ca ti-ai implinit bine slujba.
Du-te din nou in mijlocul oamenilor, asculta-i si observa-i si in saptamana cealalta; dar te rugam apoi, vino
din nou si spune-ne ce ai auzit si ce ai vazut". 4

Cred ca ar fi de prisos sa adaugam vre-un comentariu la o ilustrare, recomandare si invatatura ca aceasta

a episcopului William Quale!

2. Dialogul cu oamenii
3. Experientele personale
4. Experientele semenilor
5. Mass-media
6. Lectura cartilor
7. Colectii de ilustrate biblice
8. Din viata si evenimentele Bisericii
9. Natura, stiinta si istorie
10. Sfanta Scriptura

Cand pastorul va folosi ilustratii din viata si evenimentele Bisericii locale, va trebui sa aiba grija sa
nu apara in fata oamenilor sai ca unul care nu stie ce inseamna secretul confesiunii si da pe fata
tainele membrilor sai. Pentru evitarea acestei situatii care ar putea sa duca la cererea de a fi
schimbat din slujba, sau de a fi indepartat din acea Biserica, sau de a fi acuzat ca "vrea sa
domneasca peste oameni", folosindu-se de slabiciunile acestora, ca sa le inchida gura, pastorul va
trebui sa obtina permisiunea de a folosi ca ilustrare cazul specific al cuiva, fara sa foloseasca
numele acelei persoane sau familii. El poate sa-si introduca ilustrarea de acest fel cu expresiile:
"Cunosc un caz"... "Cunosc o situatie in care..." ; "Acest pastor are cunostinta despre o
familie/persoana care..." etc. si sa specifice: "persoana in cauza mi-a dat inlesnirea sa folosesc
experienta ei pentru ilustrare! ..."
Folosirea ilustratiilor
Opinia cu privire la numarul de ilustratii admise intr-o predica, difera. Cei mai conservatori dintre
predicatori, ca unii care nu inteleg de fapt alcatuirea Sfmtelor Scripturi, vor fi impotriva utilizarii
ilutratiilor. Altii sunt de parere ca o ilustratie buna poate fi suficient intr-o predica buna. Pe de alta
parte sunt preponenti si practicieni care folosesc cate o ilustratie pentru fiecare punct sau idee
principals din predica, plus cate una in introducerea si incheierea sau concluzia mesajului. Cineva
observa ca o ilustratie, prin lumina pe care o aduce in intelegerea adevarurilor lui Dumnezeu este
similara cu o fereastra. O casa fara ferestre, este o inchisoare, un templu al intunericului. O casa cu
prera multe ferestre, este un edificiu neproportionat, cu o structura care ameninta sa se prabuseasca
in orice moment sau la oricare miscare de forte. Probabil ca asa este si cu predica. Va trbui o
proportie de ferestre, pentru o lumina adecvata. Neputand fi dogmatici, acest autor considera, din
experienta personala de peste douazeci si cinci de ani de predicare, a Cuvantului, precum si din
studii de specialitate, ca folosirea a doua-trei ilustrate intr-o predica este o proportie sanatoasa. De
asemenea, nefolosirea ilustratiilor in anumite mesaje, trebuie sa fie compensata de greutatea
argumentelor scripturale practice folosite, precum si de maiestria in aplicatiile practice pe care u n
predicator trebuie sa le faca. Sa urmarim in continuarea lecturii despre ilustrarea predicii, in
particular a celei expozitive, cateva aspecte esentiale despre acest aspect al lucrarii pastorale:
1. Nu irositi ilustratele bime
9
Adica, nu le spuneti pe "toate" intr-un singur mesaj, n u spuneti sau rostiti o ilustrata buna cu scopul
de a o face mai buna decat ideea principals pe care trebuie sa o suporte.

2. O ilustarta buna poate suferi din pricina unui ilustrator neindemanatic

Deci, exersati Tn singurState arta povestirii unui fapt, eveniment, experienta etc. Consultati-vS cu un prieten, cu
sotia, cu familia si edificati-vS in arta povestirii. Cand o ilustrata este prezentata in fata oamenilor,
predicatorul trebuie sa trSiascS ce povesteste, trebuie sa determine audienta sa se simta in mijlocul
evenimentului povestit, ca parte participants in el.
3. Se opineaza ca
si in concluzia predicii

locul

eel

mai

bun

pentru

ilustrare

este

in

introducerea

Studentul de azi va proba acest adevSr in propria-i experienta predicativS.

4. In general, o ilustrae^ste una scurta
1
Timpul predicatorului la amvon este sa expunS Cuvantul Scripturii, nu sa faca o demonstrate de
abilitate in culegerea de fapte si informatii.
5. Daca Tmprejurarea o cere, dati credit pentru sursa ilustratiei folosite
Nu se va exagera in acest fel dupa modelul: "Fratele.. mi-a spus ca fratele... a auzit de la... care s-a
intalnit anul trecut cu unui din martorii... dupa ce acesta, intamplator a trecut pe acolo, caci el se gasea in
drum spre...
Nu va asumati experienta sau cunoasterea personals pentru ce nu vS apartine si nu cunoasteti.
6. Sa aveti curajul sa Tmpartasiti ilustratii cu preitenii si colegii vostri
Nu trebuie pSstrat dreptul de exclusivitate asupra lucrurilor pe care le cunoastem. Dumenzeu ne-a dat
Biblia, care este revelarea mintii lui Dumnezeu.
7. Audienta noastra memoreaza mai repede o ilustratie decat punctele
predicilor
Chiar asa!

8.
9

Ilustratiile istorice, necesita cunostinte ex'acte de istorie

9 9

Nu va hazardati sa explicati evenimente istorice pentru care nu aveti informatii suficiente. La fel, nu va
hazardati in detalii stiintifice. S-ar putea ca cineva din audienta sa va puna intr-o situatie nu prea placuta!
9.

Atentie speciala la folosirea ilustratiilor biblice

Este o tendinta de exageraredin partea predicatorilor sa ilustreze din Scripturi. Autorul american Jay
Adams, chiar daca exagereaza putin in observatiunile lui, sustine urmatoarele:
Si acum, o ultima observatie. Multi predicatori, folosesc Scriptura, mai
ales Vechiul Testament, ilustrativ. Nu faced lucrul acesta. Folositi
Biblia tot timpul autoritativ; niciodata ilustrativ. Scriptura nu ne-a
fost data doar pentru a ilustra un punct, ci pentru a face un punct sau
o idee. Daca nu dati atentie acestei avertizari, primul lucru pe care-1
veti vedea, este ca va treziti ca anuntati idei pe care vreti sa le
implementati si folositi Scriptura sa va ilustrati ideile. Cei ce
psihologizeaza Biblia, fac rnereu aceasta greseala. 5
10. Urmareste ca ilustratia sa fie pe intelesul oamenilor tai.
Nu spune lucruri pe care oamenii sa nu le inteleaga. Ajuta-i sa creasca spre ceea ce vrei sa le comunici,
si mai ales, cresteti impreuna.
Aplicatia in predica expozitiva

Prin aplicatie, vom intelege arta legarii adevarului predicat de inima si nevoia audientei. Exegetul si
homileticianul John Broadus afirma: "Aplicatia, in sensul strict al cuvantului, este acea parte, sau acele parti
ale discursului, in care vom arata felul in care subiectul se adreseaza audientei, ce fel de cereri de instructiuni
practice le ofera, ce fel de cereri practice exerseaza asupra lor" 6
Aplicatia poate fi facuta ca o parte conclusiva a mesajului, sau poate fi introdusa ca un segment practic,
special, in fiecare din finalul ideilor principale.

Aspecte practice ale aplicatiei

Sa urmarim cateva detalii necesare unei aplicatii efective in mesajele noastre.
1. Aplicatia va fi "la subject"
-

adica la ce s-a spus

-

la cei ce au auzit ce s-a spus

2. Aplicatia va fi invitationala

- adica, o chemare la decizie

o trimitere la actiune (cf. Luca 15:37)
o constientizare ca obiectul careia i se adreseaza este mai important
decat subiectul care este auzit!

3. Aplicatia va fi mativationala
Scopul final al predicatorului cu audienta sa, este sa miste aceasta
audienta.
4. Aplicatia va fi fie directa, fie indirecta

ex. Pilda lui Nathan catre David. Aceasta este o aplicatie indirecta.
Isus Christos, a facut de regula aplicatii directe.

Note bibliografice
Cap. 10

1. Richard Pratt, He Gave Us Stories (Franklin, Tennessee: Wolgemuth and Hyatt Publishers, 1990),
XVI.

2. Stephen Brown, "Uustrating the Sermon", Handbook o f Contemporary Preaching, Michael Duduit,
ed: (Nashville: Broadman, 1992), 199-208.

3. Ibid., 199.
4. Bishop William Quale, quoted from Gerald Kenedy, With Singleness o f Heart (out of print).
5. Jay Adams, Preaching with Purpose (Grand Rapids: Zondervan, 1981), 103.
6. John Albert Broadus, On the Preparation and Delivery o f Sermans, rev. ed. (Nashville: Broadman
Press, 1944), 211.

CONCLUZIA PREDICII
Un inceput bun, o dezvoltare maestra a corpului predicii, o ungere spirituals aparte, pot fi ruinate de o
concluzie mediocra sau chiar nereusita. Predicatorul trebuie sa-si duca pana la capat cu bine misiunea de a
invata pentru cresterea si desavarsirea sfintilor (Efes. 4:12). Exegetul John Stott, arninteste expozitorilor
Cuvantul Scripturii.
Considerati un privilegiu deosebit sa fiti chemati sa predicati in
lumea contemporana si sa fiti expozitorii Cuvantului Biblic! Caci
eel ce sta la amvonul Bisericii, are Cuvantul lui Dumnezeu in
mainile sale, Duhul lui Dumnezeu in inima, poporul Domnului in
fata ochilor lui care asteapta cu emotie sa auda glasul Domnului si
sa-1 asculte!1
Avand un astfel de privilegiu, trebuie sa stim sa concludem mesajul de asa maniera, ca oamenii sa fie
motivati, Cuvantul sa fie relevant iar Mantuitorul Isus sa fie glorificat. Campbell Morgan sugereaza:
O concluzie, trebuie sa concluda. Si ca sa concluda bine, trebuie sa
includa. Ca sa concluda perfect, trebuie sa precluda (adica sa puna o
bariera indeciziei, n.a.). Cand concludem, atunci concludem.
Conducem totul spre un sfarsit. O concluzie trebuie sa includa
adevarurile care au

fost rostite deja pentru impact moral si spiritual; si trebuie sa

precluda in ascultatori orice ocazie de a pierde adevarurile din
mesaj. 2
Multi predicatori si de multe ori in experienta fiecarui expozitor, falimentul predicii va consta in
concluzia mesajului. Este posibil ca furati de expunerea Cuvantului din timpul predicii, sa uitam ca trebuie sa
avem si o concluzie. Marele exeget, Andrew Blackwood comenteaza pe drept cuvant cand zice: "Pe langa
textul biblic, partea cea mai vitala a oricarei predici este concluzia". 3
O ilustrata care circula anonim sub diferite variante, vorbeste cu talc despre arta concluderii unui mesaj
biblic. Astfel, se spune ca o familie se intorcea de la Biserica. Tatal il intreaba pe fiul sau de noua ani: "Ei, ce
parere ai fiule de noul nostru pastor?" La care fiul i-a raspuns: "Tati, acesta este mult mai bun decat celalalt!"
"Dar cum ai ajuns tu

la o astfel de apreciere, fiule" - i-a zis tatal. "Pai, acesta, 4 cand a zis "in concluzie", a conclus, adica a
incheiat, pe cand celalalt, zicea: "si acumma voi apropia de concluzie", dar nu stiu tati, ce facea ca nu mai
ajungea la ea, chiar daca a zis ca este aproape..."
Concluzia poate fi multipla in scop. Chiar de la inceputul pregatirii mesajului, trebuie sa se aiba in
vedere scopul sau scopurile mesajului si sa se construiasca cu acel sau acele sfarsituri in minte si inima.
Scopurile concluziei

1. Sa revizuiasca sau sa sumarizeze continutul mesajului

2. Sa imbarbateze audienta spre decizia ce decurge din
mesaj.
3.

Sa realizeze motivatia audientei.

. 4. Sa zideasca audienta
Lucruri de evitat in concluzie
1. Evita sa nu ai concluzie deloc .2.
Evita tripla-dubla
Acesta este un termen tehnic din lumea sportului, in particular a
baschetului, care vorbeste despre realizarile deosebite ale unui jucator in trei categorii diferite ale desfasurarii
competitiei.
Astfel, daca un jucator de baschet recastiga mingea de la echipa adversa, apoi o plaseaza unui jucator care
inscrie imediat, acesta a facut o tripla-dubla, o realizare excelenta.
In predica, in particular in concluzie, o tripla-dubla este un termen
peiorativ, nu p lauda. Adica, daca se spune ca acum concludem mesajul, si in realitate expozitorul are doua
sau trei concluzii, el a facut o tripla-dubla, un deserviciu audientei, un deserviciu mesajului sau.
3. Evita repetarea
Aceasta greseala nu se refera la repetarea ideilor principale in
concluzia mesajului, ci la repetarea aproape inca odata a mesajului.

J
o

Complimentul placut pe care-1 poate auzi un predicator de la audienta sa, poate fi si acesta:" Ati spus ce ati
avut de spus, ce trebuie spus, apoi ati stat jos!"
4. Evita post scriptum
Este o greseala similara cu tripla-dubla, dar difera de aceasta, prin faptul ca in concluzie se aduc idei noi care
nu au fost rostite in timpul predicarii, sau, mai rau, se face o alta predica.
5. Evita stereotipul
Cauta sa ai varietate in forma concluziei. Aceasta va conduce la starnirea interesului in audienta pentru felul
in care se va conclude azi, va crea o anticipare sanatoasa in Biserica.
Concluzia care trebuie
1. Sumarizare
Este cea mai des folosita concluzie, intr-o predica. Aceasta consta in repetarea ideilor principale cu scop de
sedimentare a mesajului in inima si mintea audientei.

>

2. Ilustrare
O concluzie prin folosirea unei ilustratii este bine venita. Ilustratia, ca o fereastra, va da o noua vedere a
importantei temei centrale si ca o oglinda, va ajuta audienta sa se descopere in mesaj.
3. Aplicare
In Statele Unite, statisticile arata ca 42% din membrii care
devin inactivi si parasesc Bisericile locale, o fac din pricina actului predicii. O concluzie buna printr-o
aplicatie parctica, va raspunde la intrebarile cum?, de ce?, cine?, care se nasc in mintea audientei. Valoarea
aplicatiei, este aceea ca aduce mesajul biblic in lumea contemporana noua.
4. Imbarbatare/incurajare
Este o metoda de concludere a predicii, veche de cand
Rusaliile (Fapte 2:37-38). Incurajarea da impuls sau motiveaza audienta la actiune. Andrew Blackwood
afirma: "Diferenta dintre o predica si un eseu este aceea ca eseul

distreaza sau creeaza divertismerit, pe cand o predica va conduce la

decizii si actiuni morale si spirituale" .4
Trebuie ca expozitorul sa aibe multa grija pentru a nu transforma incurajarea in manipulare si
intimidare.
5. Versificarea
Uneori concluzia poate lua forma unei versificari adecvata
mesajului. Audienta va sti sa guste acest fel de concluzie a predicii care a ajuns in inima ei. Valoarea
concluziei prin versificare sta in faptul ca unii poeti ai trecutului au putut atat de bine si de sugestiv sa redea
in vers, adevaruri care se aplica lumii contemporane.
6. Textualizare
Este metoda de concludere prin citarea unui pasaj biblic,
sugestiv si la obiect. Se va evita citarea unui pasaj care numai tangential vorbeste despre mesajul
predicatorului si se va evita explicarea pasajului care vorbeste direct la subiect. Valoarea textualizarii sta in
aceea ca predicatorul lasa ca Biblia sa aibe cuvantul final in ceea ce s-a spus pana in momentul concluziei.
Se va evita predicarea unor opinii personale (vezi Rom. 14:22), la care se ya cauta un pasaj biblic pentru
argumentare.
Concluzia trebuie sa fie potrivita momentului, mesajului si membrilor carora le vorbim.
Concluzia va fi clara, pe inteles.
Concluzia va fi personala, in final. Oamenii din audienta te vor intreba de unde ai stiut problema lor. In
concluzie, concludeti!

Note bibliograflce
Cap. 11

1. John R. W. Stott, "Christian Preaching in the Contemporary World", Bibliotheca Sacra 145, no. 580
(October - December 1998): 370.

2. G. Campbell Morgan, Preaching (reprint, Grand Rapids: Baker, 1974), 87.

3. Andrew Blackwood, The Fine Art o f Preaching (Grand Rapids: Baker, 1976), 125.
4. Ibid., 134.

EXPUNEREA MESAJULUI BIBLIC

Cum sa predicam bine? Cum vom expune mesajul pe care-1 avem deja pregatit? Adevarul este ca nu
avem raspuns pentru aceste intrebari. Succesul nu se poate vinde! Acesta se castiga in timp, dupa munca
multa si sudoare. Dupa rugaciune intensa si convingerea de a sta la dispozitia lui Dumnezeu si a Duhului Sau
eel Sfant.
Intr-o predica buna, mesajul sau continutul vor da o nota de succes. Altfel, cineva poate fi abil ca Apollo
in vorbire, dar daca nu are continut nu are ce spune! Or poti sa ai continut, dar daca este prezentat intr-o
comunicare defectuoasa, nu s-a realizat nimic bun. Maniera expunerii mesajului biblic va contribui la
succesul predicatorului. Homileticianul Jefferson scrie:
Este surprinzator sa vezi cu cata insistenta si Tncapatanare se cere in Biserica tuturor
pastorilor sa stie cum sa predice. Biserica va ierta aproape toate unui pastor, dar nu si
inablitatea lui de a predica... Nici un om care stie sa predice cu zel, putere si har, nu
trebuie si nu va sta nici o ora in piata de obste ca sa fie trimis la lucru. Bisericile
cutreiera tara in cautarea unui astfel de om, si acesta nu poate scapa de ele daca este
gasit. 1
Expozitorul deci, trebuie sa aiba mesajul eel mai bun si apoi sa-1 predice cu zel, putere si convingere.
Expozitorul biblic se aseamana cu un atlet care si-a facut pregatirile si antrenamentul de rigoare, iar
acum asteapta ziua de maine pentru competitie. Cea mai dificila faza de dupa pregatire, va fi asteptarea
pentru concurs, pentru predica.
Inainte de predica
Timpul dintre pregatire si amvon este crucial in felul in care il vom folosi.
Sugerez viitorului predicator urmatoarele trei aspecte, sau practici ce pot fi aplicate in viata personala, in
rastimpul dintre pregatirea predicii si amvon:
1. Mediteaza
Scopul meditatiei tale trebuie sa fie asupra predicii. Trebuie sa vezi
actul predicii ca pe jertfa adusa Domnului. Fii pregatit sa admid ca fiind

jertfa catre El, si ca Domnul va fi judecatorul adevarat al mesajului tau. Aminteste-ti ca tu, ca si Timotei
odinioara, esti "fnaintea lui Dumnezeu si inaintea lui Isus Christos..." (2 Tim! 4:1)
2. Realizeaza
Ce sa realizezi acum inainte de predica? Faptul ca mandatul tau sa
predici este un mandat divin.
3.

Practica- obiceiuri sfmte

Gasesc in acest punct al cursului marturisirea profesorului John

MacArthur Jr. foarte concludenta de aceea o voi reda ca atare. Profesorul Mac Arthur afirma patru aspecte in
preocuparile sale dintre incheierea pregatirii mesajului si rostirea acestuia:

1. Prefer sa treaca un timp oarecare intre scrierea manuscrisului provizoriu (notele exegetice) si scrierea
manuscrisului pentru predicat. Aceasta imi da posibilitatea sa am o intelegere noua si proaspata
asupra lui. Daca este posibil, prefer sa treaca o noapte intre cele doua forme ale scrierii mesajului.
Uneori, aceasta nu este posibil, dar chiar in cele mai stringente timpuri, las cateva ore intre scrierea
celor doua forme ale mesajului.

2. Odata ce amandoua mesajele de duminica sunt gata scrise, de regula, imi iau Vinerea seara libera,
pentru relax, sa-mi eliberez mintea de oboseala si alte stressuri. De obicei, nu ma mai gandesc la
predica pana sambata in jurul lui 6:PM (ora 18:00).

3. Sambata seara, dupa ce iau cina, ma retrag in biroul meu de acasa pentru cateva ore si revizuiesc
mesajul pentru Duminica dimineata, foarte minutios. Astfel, ma familiarizez cu el si nu sunt legat de
schita cand ma ridic sa predic. Daca voi face anumite corectii, de obicei vor fi foarte minore. Fac
acelasi lucru Duminica dupa masa pentru mesajul de seara. Aceasta ma ajuta sa am o minte clara.
Totul este acum in inima mea...

4. Adorm cu mesajul in mintea mea. Inainte de culcare, ma rog pentru intreg mesajul. Duminica
dimineata ma scol sa fac acelasi lucru (rugaciune, n.a.). Ma rog pentru mesajul meu si cand ma
imbrac, nu las pe nimeni si nimic sa ma distraga cu ceva. Prezbiterii Bisericii se roaga cu mine la
Biserica pentru rostirea mesajului, apoi ma bucur la inchinaciune, dupa care voi rosti predica.

Pre die are a propriu-zisa

O predica reusita, mcepe cu claritatea continutului. Marele expozitor Lloyd-Jones, marturiseste in
cartea sa Preaching and Preachers:
Obiceiul de atunci in Wales era ca la zile cu evenimente speciale sa
predice doi predicatori la un serviciu, unui tanar urmat de unui mai
batran... Batranul pastor din acea zi a fost suficient de. amabil sa
aibe rabdare sa ma asculte predicand, si mai ales, pentru prima data.
Dupa serviciu, am fost invitati amandoi, eu si pastorul eel batran
(care era cu sazeci de ani mai batran decat mine) la casa pastorului
gazda, pentru un ceai. Pe drum, pastorul eel batran, a vorbit cu mine,
incercand sa ma ajute si sa ma incurajeze. El mi-a zis: "Marele
defect al predicii tale, tinerelule, a fost urmatorul: "Ai supraincarcat
audienta, le-ai dat prea mult... I-ai coplesit speriindu-i si i-ai lasat
fara sa-i ajuti. Vino si la celalalt serviciu sa ma asculti predicand si
sa observi ce le voi spune. Eu le voi zice un singur lucru, dar in trei
feluri diferite." Si exact acest lucru 1-a facut, dar foarte efectiv. 3
Dezvolta prin urmare, o singura tema in mesajul tau, si dezvolt-o bine.
Urmeaza, in expunere, pentru reusita, un limbaj clar. De exemplu, daca sti ca zece oameni din
audienta ta nu vor intelege cuvantul "futuristic", foloseste cuvantul "viitorist". In acest punct al expozitiei
biblice, Morgan comenteaza:
Va vorbesc sa fiti reali, clari. Un foe pictat nu arde niciodata si un
entuziasm imitat, este eel mai gol lucru ce se poate auzi si vedea intrun predicator. Cand ma gandesc la predicator si la mesajul sau... ma
intreb cateodata, de ce nu poate acesta sa fie consumat de propriul
sau foe, si de cuvintele venite de sus... 4
Teologul Walter Kaiser, adauga:
De la inceputul si pana la sfarsitul predicii, puterea textului si a lui
Dumnezeu care vorbeste

prin acel text, trebuiesc sa domine fiinta predicatorului. Cu puterea

arzatoare a acelui adevar in inimi si pe buze, toate camarile inimii,
toata emotia si toata vointa trebuie sa fie captivate de adevar si sa se
vada in izbucnirea de bucurie si sinceritate prezenta Duhului Sfant
in Cuvantul rostit. La o parte cu mediocritatea, somnolenta,
plictiseala si oratoria demagogica oferite ca substitute pentru
Cuvantul Domnului eel viu si puternic. Daca acest Cuvant al lui
Dumnezeu nu misca pe predicator si nu-1 umple ... cu dorinta
intensa de a glorifica pe Domnul si de a face voia Lui... cum vom
astepta sa vedem un efect in audienta?5
Ascultand de acesti giganti ai Cuvantului si teologiei, se poate merge pe drumul unei predicari efective,
care va fi de fiecare data mai buna.
Autoritatea este un ingredient al vorbirii care va retine atentia audientei. Despre Mantuitorul Isus se
spunea cu reverenta de catre contemporanii Sai ca "El ii invata ca unui care avea putere/autoritate (de la
grecescul EXOUSIA), nu cum ii invatau carturarii lor." (Matei 7:29). Dar cum se capata autoritatea? Tipand,
strigand, imitand, artificii teatrale? Nicidecum! Autoritatea se capata prin:
Character (1 Tim. 4:16) castigarea unui nume bun (Prov. 22:1a) predicand mesaje biblice (Evr. 4:12)
stimand mandatul divin pe care-1 avem de a predica (Mat. 28:19-20 ; Marcu 16:15 ; 2 Tim. 4:1-2). Din
nou sa citam pe Morgan, in acest sens:
Predicatorul sa nu se adreseze niciodata multimii uitand ca citadela
suprema ce trebuie s-o cucereasca, este cea a vointei umane...
Predicatorul vine cu vestea buna, dar el nu vine cu ceva ce se poate
comercializa. Mesajul sau are in el ceva de nerezistat, deoarece
mesajul sau vine de la Marele Imparat... 6
Secretul eel mai mare al succesului expuneii predicii va fi in final dat de Duhul Sfant. Apostolul Pavel
scria Corintenilor: ..."invatatura si propovaduirea mea nu stateau in vorbirile induplecatoare ale intelepciunii
ci intr-o dovada data de Duhul si de putere, pentru ca credinta voastra sa fie intemeiata nu pe
intelepciunea oamenilor ci pe puterea

lui Dumnezeu". (1 Corinteni 2:4-5).

>

Metode de pre die are

Cat priveste expunerea propriu-zisa a predicii, se practica patru metode diferite, fiecare
pastor/predicator fiind tributar si confortabil uneia dintre ele.
1. Metoda citirii predicii
2.

Metoda recitarii predicii

Schite sau intreg mesajul scris au fost memorate
3. Extemporizarea predicii
Folosirea unei schite care cuprinde ideile principale si
subideile, iar mesajul propriu-zis, este extemporaneu
(improvizat pe loc).
4. Prezentare libera
Asemanator cu recitarea, dar fara un efort constient de a tine
cont de schita pregatita in prealabil.

Este recomandat ca predicatorii sa-si scrie mesajele sau sa le puna pe hartie sub forma unor schite
ample. Homileticianul Robinson, scrie:
O buna parte a pregatirii pentru expunere sta in folosirea
manuscrisului! Pentru mine a scrie o predica, este un mod de a fi.
Dupa ce am gandirea clara, expunerea curge natural. Uneori, cele
mai mari falimente in expunerea mesajului se datoreaza faptului ca
predicatorul nu stie ce trebuie sa spuna.7
Ca sa se evite lapsurile, odata ce schita sau corpul predicii sunt scrise, acestea trebuiesc revizuite si
studiate pentru a fi familiar cu ele si liber in timpul expunerii. La aceasta, trebuie adaugat in timpul predicii,
trairea mesajului. Broadus comenteaza:
Predicarea nu consta numai in vocalizare si verbalizare, ci aceasta
cere ca mesagerul sa fie implicat, ca unui posedat de mesaj, in plina
simpatie cu ce spune, convins de importanta celor afirmate, nu
numai repetand cuvinte

pe care le-a memorat... Predicatorul nu trebuie sa reprezinte

personajul despre care vorbeste, sa-si insuseasca gandirea acestuia,
ci trebuie sa fie el insusi...8
Duhul lui Dumnezeu nu va putea folosi un predicator care se chinuie sa imite pe altii, si nu sta la
dispozitia lui Dumnezeu ca sa fie ceea ce Dumnezeu 1-a creat. Marele expozitor, Spurgeon, remarca:
Sa lasam ca fiecare om chemat de Dumnezeu sa predice Cuvantul sa
fie exact ceea ce 1-a facut Stapanul sau... Binele si raul din omul
talentat, sunt deopotriva inselatori cand aceste calitati sau defecte,
devin obiecte servile pentru imitatie; binele, cand este copiat cu
servilism, devine formalism exagerat, iar raul devine intolerabil.
Daca toti invatatorii nostri ar fi stat la scoala lui Isus, am fi scapat de
multe erori.9
Vocea. Cat priveste vocea predicatorului, cuvantul de ordine este varietate. Elementele care dau
varietatea vocii constau in inaltimea ei, rezonanta, inflectiuni, volum, rapiditatea cuvintelor, ton.
Contactul cu privirea. Nevoia familiarizarii cu mesajul inaintea predicarii, of era libertate pentru
verbalizare si contact din priviri cu audienta. Acest aspect, personalizeaza mesajul.
Gesturile. Gesticulatia va fi in armonie cu cele vorbite. Lloyd - Jones, declara:
Fii natural; uita de tine; fii atat de absorbit de ceea ce faci, de
prezenta lui Dumnezeu si de gloria adevarului Sau pe care-1 predici,
incat... uiti complet de tine... Eul este dusmanul eel mai mare al
predicatorului, ca a celorlad oameni ai societatii. Si ca sa scapi de eul
tau, trebuie sa fii asa de daruit scopului tau, incat uid de tine de-a
binelea.10
Tinuta vestimentara. Aceasta va reflecta solemnitatea momentului si traditia locului in care se predica
(aceasta pentru predicatorii locali).

O nota finala
Predica sa-L onorezi pe Dumnezeu Predica sa mantui pe cei nemantuiti Predica sa
placi lui Dumnezeu
Predica sa echipezi chrestinii pentru lucrarea chrestina
Predica sa ridici pe cei prabusiti
Predica azi mai bine decat ieri
Predica stiind ca e ultima ta predica
Predica sa aduci convingere
Predica fiind in competitie numai cu tine
Predica Cuvantul
Predica sa improspatezi spiritual pe cei ce te asculta Predica sa inaiti pe Domnul Isus Christos.

(DV