FACULTATEA DE TEOLOGIE EVANGHELICA ELIM

TIMISOARA, ROMANIA
COMPENDIU DE TEOLOGIE PAULIN
PENTRU UZ INTERN
Traducere de
DANIEL COPIL, MTh (cand.)
Coordonator: Corneliu Constantineanu
Osijek, Aprilie, 2004
Compendiu de Teologie Paulin
Cuprins:
1. PAVEL, o scurta prezentare a vieii si teolo!iei lui "avel, de #.T. $ri!ht %%%... 2
2. APOSTOLUL PAVEL, viaa si teolo!ia, de &o'ert $. (ar'rou!h ......................... )
*. PAVEL, surse, viata, cronolo!ia si teolo!ie, de +ans ,ieter -etz %%%%%%.. 1)
4. PAVEL IUDEUL, de $. &. .te!ner %%%%%%%%%%%%%%%%%... 2/
0. CENTRUL TEOLOGIEI LUI PAVEL, se &alph Martin %%%%%%%%% 40
1. DUMNEZEU, de ,. 2uthrie and &. ". Martin %%%%%%%%%%%%%% 44
). CRISTOLOGIE, de -. $itherin!ton 333 %%%%%%%%%%%%%%%% 1*
4. CRISTOS, de -. $itherin!ton 333 %%%%%%%%%%%%%%%%%%... 42
/. FIUL LUI DUMNEZEU, de 5. $. +urtado %%%%%%%%%%%%%%.. 4/
10. EVANGHELIA, de A. -. 5uter 6r %%%%%%%%%%%%%%%%%%%/)
11. MANTUIREA,de 5. Morris %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%... 100
12. MANTUITORUL, de A. -. 5uter, 6r %%%%%%%%%%%%%%%%%. 101
1*. RSCUMPRAREA, de 5. Morris%%%%%%%%%%%%%%%%%%110
14. 1USTIFICAREA, de A. 7. Mc2rath %%%%%%%%%%%%%%%%% 11*
10. NEPRIHNIREA, de 8. 5. Onesti de M. T. -rauch %%%.%%%%%%%.. 111
11. DRAGOSTEA, de &. Mohrlan! ..%%%%%%%%%%%%%%%%%%.. 12/
1). ETICA, de .. 9. Mott %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 1*4
14. ~IN CRISTOS, de M. A. .ei:rid %%%%%%%%%%%%%%%%%%.. 142
1/. CINA DOMNULUI, de 3. +. Marshall %%%%%%%%%%%%%%%%.. 14)
20. ANTROPOLOGIE, de 6. 8. 9ha;'lin %%%%%%%%%%%%%%%%. 104
21. PCAT, VIN, de 5. Morris %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%. 114
22. CREATIA SI NOUA CREATIE, de 6. &. 5evison %%%%%%%%%%%.. 1)*
2*. ESCHATOLOGIE, de 5. 6. 8reitzer %%%%%%%%%%%%%%%%%. 1)1
2
PAVEL
de N.T.Wright
<er!uson, .inclair -. si ,avid <. $ri!ht (editori), New Dictionary of Theology, (,o=ners 2rove, 35>
3nter?arsit@ "ress) 2000, c1/44. A5i'ron@B, 7lectron.ed.C
Acest articol prezintD o privire de ansa;'lu asupra vieii si lucrDrii lui "avel, asupra teolo!iei lui,
locul acestuia in creEtinis;ul ti;puriu, si se;nin:icaia lui pentru conte;poraneitate.
1. Viata yi lucrarea lui
Apostolul "avel, 7vreu din se;inia lui -enia;in, sFa nascut ca cetaean ro;an, in Tarsul
9iliciei, avand nu;ele evreiesc, .aul. "avel se presupune sD :i :ost unul dintre nu;ele lui de ori!ine
ro;anD. 9rescut si educat ca :ariseu a devenit :oarte talentat in le!ea si tradiia evereiasca (2al. 1>14).
Gn ti;p ce se an!ajaFse HntrFo asprD si violentD persecutare a 'isericii, a :ost con:runtat pe dru;ul catre
,a;asc, cu o viziune or'itoare a lui 3sus cel inviat. .iFa continuat dru;ul spre ,a;asc unde siFa
recDpatat vederea si a :ost 'otezat, cca *4 e.n (<apte />*F1/). GntrFo atitudine de ascultatre de noul sDu
,o;n, i;ediat a Ei inceput saF5 predice pe 3sus ca Mesia in sina!o!i si a devenit la rIndului lui o intD
a persecuiei evreieEti (<apte />1/F20, 1 Tes. 2>14F11).
"Ina la acest punct se pare ca a petrecut cItDva vre;e Hn Ara'ia (2al. 1>1)), dupD care sFa
intors in ,a;asc pentru * ani inainte de a ;er!e la 3erusali; (<apte />21F2/). "ersecuia a iz'ucnit din
nou, iar "avel se Hntoarce Hn orasul sau natal, Tars, pIna cInd este adus de -arna'a pentru a ajuta
'iserica ;ultiFrasialD din Antiohia, care era in creEtere (<apte 11>1/F21). ,e acolo, ce doi ;ai :ac o
calatorie la 3erusali; (<apte 11>*0) pentru a le duce provizii deoarece, 'iserica din 3erusali; se
con:runta cu :oa;ete (cca 41 e.n). 7ste :oarte pro'a'il ca aceasta sa :ie aceeaEi calatorie cu cea
descrisa in 2al. 2>1F10, deEi unii au identi:icatFo pe cea din ur;D cu vizita prezentatD Hn <apte 10.
GntorEi Hn Antiohia, "avel si -arna'a au :ost che;ai de ,uhul .:Int la o lucrare itinerantD de
predicare (<apte 1*F14), lucrare a carui succes a condus la controversa asupra condiiilor de pri;ire si
de acceptare a neFevreilor Hn poporul lui ,u;nezeu ( <ilipeni *>2F11J vezi <apte 10). "avel a :acut
douD calatorii ulterioare H;preunD cu .ila si alii, petrecInd o considera'ilD perioadD de ti;p Hn 9orint ,
Hn pri;a cDlDtorie, Ei Hn 7:es Hn a doua (<apte 11F1/). 5a Hntoarcerea sFa Hn 3erusali; a :ost arestat si
judecat Hnaintea .inedriului si dupa aceea de doi !uvernatori ro;ani, proces care a luat s:Irsit nu;ai
cInd "avel a :olosit cetDenia lui ro;anD pentru a :ace apel la 9ezar. A :ost transportat Hndata Hn &o;a
cu o a;'arcaiune, nau:ra!iind Hn dru; spre Malta ( <apte 20F24). &elatarea <aptelor Apostolilor se
Hncheie cu predicarea lui "avel Hn &o;a, ne;enionand HnsD procesul si nici eBecuia. &elatarea de ;ai
tIrziu a 'isericii u;ple aceastD lipsD, Hnre!istrInd ;artirajul lui "avel su' conducerea lui #ero, cca 14.
7pistolele care au supravieuit au :or;at o vitalD parte din lucrarea lui "avel, :iind ;ijlocul
principal prin care a putut, chiar Ei cand era a'sent, sa HEi eBercite autoritatea pastoralD asupra
'isericilor pe care leFa :ondat. Aceste epistole ridicD trei Hntre'Dri ;ajore> a. 9u; tre'uie HneleasD
teolo!ia luiK '. 9e rol a jucat el Hn dezvoltarea !Indirii Hn creEtinis;ul ti;puriuK Ei c. 9u; tre'uie
preluat Hn 'isericD conte;poranaK
*
2. Teologia lui Pavel
Lnii au pus Mjusti:icarea prin credinDN Hn centrul teolo!iei lui "avel> altii, doctrina lui de Oa :i Hn
9ristosP. #ici una din soluii nu rezolvD toate pro'le;ele. O cale ;ai 'unD de a Hnainta Hn aceastD
pro'le;D e sD Hl vede; pe "avel revizuinduFEi teolo!ia lui :ariseisticD Hn lu;ina lui 3sus 9ristos, dupa
cu; ur;eazD.
a. Cadrul lui Pavel.
A:ir;aiile de 'azD Hn teolo!ia iudaica sunt ;onoteis;ul (eBistD un sin!ur ,u;nezeu, creatorul
lu;ii) Ei o ale!ere (acest ,u;nezeu a ales 3sraelul sa :ie poporul 5ui). AceastD doctrinD HEi !aseEte o
'inecunoscuta eBpresie Hn le!D;Int, al carui punct central era le!ea (Tora). .arcina 3sraelului era sa :ie
credincios lui ,u;nezeu inInd Tora, si ,u;nezeu, la rIndul lui va :i credincios le!a;antului
(MneprihanitN) iz'avind 3sraelul de duE;anii lui. 9a :ariseu, "avel credea cD aceastD iz'avire va lua
:or;a unei noi epoci pDtrunzInd in epoca prezentD (rea)> 3srael ar :i ast:el eli'erat (Mjusti:icatN, adica sa
:ie declarai ca :iind HntrFadevar Hn le!a;ant) Ei cei care au ;urit (;uriserD) credinciosi le!D;Intului
vor :i Hnviai pentru a lua parte la noua (new world order) or!anizare ;ondialD. Gntre ti;p, sin!ura
nadejde a 3sraelului se a:lD Hn a :i :idel Torei, eBclusivitatea, consecventD separarea de pan!Inis;, Hn
special prin contact cu nea;urile. Toc;ai aparenta sla'ire a o'li!aiilor acestui le!D;Int de catre
creEtinii din 'iserica pri;ara (early Christians- crestinii timpurii- varianta) lFa condus pe "avel la aFi
persecuta. Aratarea lui 3sus cel Hnviat iFa cauzat schi;'area totalD, nu nu;ai Hn viaa lui personala, prin
acceptarea lui 3sus ca ,o;n, ci Ei Hn !Indirea lui. ,acD ,u;nezeu 5Fa Hnviat din ;orti pe 3sus, aceasta
Hnse;na ca 3sus era Mesia, reprezentativul lui 3srael. Acest concept, i;a!ine a dus i;ediat la revizuirea
Hntre!ii lui sche;e teolo!ice Ei a vocaiei practice.
b. Dumnezeu si Isus
"erspectiva lui "avel re:eritoare la 3sus a cauzat, si a dat :or;D, revolutiei Hn conceptul lui cu
privire la ,u;nezeu. ,acD ,u;nezeu lNa dovedit si recunoscut pe 3sus cel cruci:icat ca Mesia, atunci
Hn 7l QHn su:erina Ei justi:icarea 5ui (vindication) Q atunci aciunea 5ui ,u;nezeu de a ;antui pe
poporul lui a avut loc deja. ,e vre;e ce ?echiul Testa;ent privea aceastD aciune Hn pri;ul rInd ca
aciunea proprie a lui ,u;nezeu, "avel a dedus, a concluzionat ca 3sus HnsuEi a :ost ,u;nezeu Hn
aciune> O,u;nezeu era Hn 3sus H;pacand lu;ea cu 7l GnsuEiP (2 9or.0>1/). 9eea ce a :acut 3sus pe
cruce este ceva ce nu;ai ,u;nezeu poate :ace> ast:el, 3sus, care Hnainte de a deveni :iinta u;ana era
MHn :or;a de ,u;nezeuN, nu a privit e!alitatea cu ,u;nezeu ca ceva dupa care sa pro:ite (nu a !asit ca
ceva de apucat sa se :aca deFo potriva cu ,u;nezeu), ci a revelat adevaratul caracter al lui ,u;nezeu
prin renunarea la sine, Hntruparea, ;oartea (<il. 2>1F4) Ei Hnvierea este con:ir;area sau a:ir;area lui
,u;nezeu ca aceasta dra!oste care renunD la sine, este adevarata revelare a vietii .ale proprii Ei a
caracterului .Du (<il.2>/F11, &o;. 1>4). ,u;nezeul care nu EiFa H;pDrit 2loria cu ni;eni a H;pDritFo
cu 3sus (3s.40>22 Q 20, c:. <il. 2>/F11). Monoteis;ul este Hn consecintD rede:init, nu a'andonat> "avel se
inspirD din ;eta:ora iudaicD despre MHnelepciunea lui ,u;nezeuN prin care ,u;nezeu a :acut lu;ea,
pentru aFi atri'ui :actorul Hn creaie, cIt Ei Hn noua creatie, lui 3sus (19or. 4>F1J 9ol.1>10F20), plasInduF5
pe 3sus alDturi de MTatDlN, Hn :or;ularea care Hn ele Hnsele sunt o rea:ir;are ale ;onoteis;ului iudaic Hn
contrast cu politeis;ul pa!In. AceastD nouD si iz'itoare viziune despre ,u;nezeu, accentuHnd Hn
special dra!ostea divinD, este co;pletatD ;ai departe de catre conceptul lui "avel Hn le!atura cu ,uhul
.:Int la lucru Hn 'ar'ate si :e;ei, pentru a duce la 'un s:arsit ceea ce intentioneaza ,u;nezeu Q sa dea
adevarata viaD (&o;. 4>1F11J 2 9or.*>*, 1, 1)F14). Gn :inal, "avel recunoaEte cD ;onoteis;ul nu se
poate ;ulu;i doar cu a diviza lu;ea Hn doua ju;atDi. ,acD eBistD un sin!ur ,u;nezeu, Ei un sin!ur
,o;n, tre'uie sa :ie Ei un sin!ur popor (&o;. *>2)F*0, 10>12J 2al. *>1/F20). Ast:el, noua lui viziune
despre ,u;nezeu conduce la o nouD viziune Hn le!aturD cu poporul lui ,u;nezeu (c:. -iserica).
4
c. Noul Legamant.
,upa identi:icarea lui 3sus cu Mesia (Hn !r. 9ristos), adicD 9el Hn care scopul lui ,u;nezeu cu
3srael a :ost dus la 'un s:Irsit, "avel a :ost convins sD reFevalueze locul lui 3srael Ei a le!ii lui, Hn
Hntre!ul plan a lui ,u;nezeu. ,oar Hn cazul Hn care ,u;nezeu EiFar :i schi;'at planul (ceea ce nu e de
conceput), ceea ce se Hnta;plase Hn 9ristos tre'uie sD :i :ost intenia lui ,u;nezeu de la Hnceput.
9rucea si Hnvierea iFau dat lui "avel un indiciu> de vre;e ce Mesia si;'olizeazD 3sraelul, 3srael HnsuEi
tre'uie sa M;oarDN Ei sD MHnvieN (2al. 2>10F21). 5uInd Hn considerare acest lucru Hn citirea scripturilor,
"avel a descoperit ca, toc;ai Hn pasajele unde pro;isiunile le!D;Intului au :ost :acute la Hnceput (2en.
10), doua te;e au ieEit Hn evidenD> dorina lui ,u;nezeu ca toate Onea;urileP sa ia parte la
'inecuvantarea lui Avraa;, Ei credina lui Avraa; ca se;n cD era HntrFadevar partenerul lui ,u;nezeu
Hn le!D;Hnt (&o;. 4J 2al. *). ,ar aceasta Hnsea;nD cD Hnele!erea pe care o avusese 3srael despre rolul
lui Hn planul lui ,u;nezeu :usese !reEitD. A con:undat o scenD te;porarD din plan (teritoriul lui, le!ea
si privile!iile lui entice) cu scopul :inal Hn sine. 5e!ea, dealt:el, chiar daca era venitD de la ,u;nezeu Ei
re:lecta s:inenia 5ui, nu era ;ijlocul prin care puteai trDi, din cauza pDcatului. ,ar acu; 9ristos , nu
3srael, era centrul acestui plan> Ei Hn 9ristos, planul lui ,u;nezeu de a :or;a o :a;ilie de nivel !lo'al
(=orld=ide :a;il@) era eBercitat. 3na;icii politici ai 3sraelului erau a'ia o ;eta:orD, sau un si;'ol pt
adevaraii duE;ani ai lui ,u;nezeu, nu;ii pDcat Ei ;oarte (1 9or. 10>21, 01), care stDpaneau nu
nu;ai 3sraelul ci lu;ea Hntrea!D.
,uE;anii aceEtia din ur;a au :ost HnvinEi la cruce Ei prin Hnviere. 9a respresentat u;il al
3sraelului Ei Hn :elul acesta al Hntre!ii lu;i, Mesia a pers;is pDcatului Ei ;orii sa Hi :acD tot ceea ce este
;ai rau Ei a ieEit 'iruitor. "uterea pDcatului sFa epuizat pe sine HnsDEi, ducInduFl la ;oarte pe acea :iinD
u;anD care, ea HnsDEi :DrD pDcat, ar :i putut :i (vindicated) eli'eratD de ,u;nezeu Ei dupa ;oarte (2
9or. 0>21). Gn :elul acesta crucea stD Hn centrul, Hn esena teolo!iei lui "avel, ca te;elie a ;isiunii lui (2
9or. 0>14F21), Ei a rede:inirii poporului lui ,u;nezeu. <aptul pDcatului universal ( &o;. 1>14 Q *>20)
de;onstreazD necesitatea unui :apt ;Intuitor :acut nu;ai din har (*>21F21)> ;Inia divinD (1>14F2>11)
este datD la o parte, eBact ca la ieEirea din 7!ipt, prin sIn!ele ;ielului sacri:icat (*>24F1). ,acD nu ar :i
:ost Ei 3srael captiv pDcatului atunci, calitatea de ;e;'ru Hn le!D;Int sFar :i de:init prin ter;eni de
le!e Ei circu;cizie> dar Hn acel caz 9ristos nu ar :i :ost nevoit sa ;oarD (2alateni 2>11F21). Gnvierea
:urnizeazD 'aza pentru adevDrata de:iniie a oa;enilor lui ,u;nezeu. ,u;nezeu a justi:icat pe 3sus ca
Mesia, Ei Hn :elul acesta a declarat cDci cei ce Hi aparin lui, care Hn idio;a evreiasca sunt Hn 9ristos (cf.
2 .a. 1/>4*Q20>2), sunt adevaratul 3srael. .i;'olurile calitDii de ;e;'ru a #oului 5e!a;Int sunt
se;nele lucrDrii ,uhului, i.e. credina Hn 3sus ca Ei ,o;n, credina Hn Hnviere Ei 'otezul , ca si;'ol al
intrarii Hntre oa;enii istorici ai lui ,u;nezeu (&o;. 10>/F10J 9ol. 2>11Q12). Ast:el O6usti:icareaP este
declaraia lui ,u;nezeu Hn present, cD cineva este Hn le!a;Int, declaraie :acutD nu pe 'aza HncercDrii
de a ine le!ea iudaica ci pe 'aza credinei> deoarece credina Hn 9ristos este dovada cD ,u;nezeu, prin
,uhul .au, a Hnceput o lucrare nouD Hn viaa u;anD care, cu si!uranD, va :i dusD la 'un s:IrEit (&o;.
0>1Q0J 4>*1Q*/J <il. 1>1J 1 Tes. 1>4Q10). ,e acea prezentul verdict divin anticipeazD Hn ;od correct ce
va :i descoperit Hn ziua de pe ur;D Hn 'aza Hntre!ii viei creEtine. Acest du'lu verdict este Hn :elul
acesta, 'azat pe douD lucruri Q ;oartea Ei Hnvierea lui 3sus Ei lucrarea ,uhului lui +ristos care au
Hndeplinit Oceea ce era cu neputinD le!iiP (&o;. 4>1Q4). O6usti:icareaP deci, rede:ineEte poporul lui
,u;nezeu, Ei inte!reazD Hn acest popor pe toi cei care cred, neinInd cont de rasa sau de cadrul lor
;oral.
Gn :elul acesta lu;ea Hntrea!a este s:era aciunii rDscu;pDrDtoare Hn +ristos, 'Dr'ai Ei :e;ei,
:Dra distincie, sunt che;ai de 7van!helie sD se supunD autoritDii lui +ristos Ei sD se 'ucure de o viaD
'inecuvantatD Hn co;unitatea le!D;Intului, atIt Hn lu;ea actuala cIt Ei cea viitoare. "oporul lui
,u;nezeu :or;eazD, Hn +ristos, acea u;anitate la care a :ost che;at 3srael dar nu a putut sD :ie prin el
HnsuEi. "avel eBpri;D acest lucru Hn ;od adecvat re:ereinduFse la 'isericD, poporul lui Mesia, ca :iind
Otrupul lui +ristosP(&o;. 12J 1 9or. 12). AceastD apartenenD la +ristos tre'uie traitD de indivizi
per;iDnd ,uhului .:Int sD le cDlDuzeascD aciunile, H;puternicinduFi sD trDiascD Hn prezent ca
0
adevDraii ;oEtenitori ai H;pDrDiei viitoare a lui ,u;nezeu &o;. 4>12Q20J 2al. 0>11Q21J 9ol. *>1Q11).
,e vre;e ce ei iau parte la noul veac, Hntoarcerea :inalD a lui +ristos care va avea loc ;ai devre;e sau
;ai tIrziu, tre'uie sD Hi !DseascD treji , nu ador;ii Hn pDcat (1 Tes. 0>1F11, c:. <il. *>1)F21). Ri cInd
aceastD zi va sosi, nu nu;ai :iinele u;ane, ci toatD creaia va H;pDrtDEi Hnnoirea pe care sin!urul
,u;nezeu a plani:icatFo pentru aceastD lu;e (&o;. 4>14F20).
d.Neprihnirea lui Dumnezeu
AceastD i;a!ine a Hnnoirii Hntre!ii creaii prin lucrarea lui +ristos Ei a ,uhului, co;pleteaza
Hntrea!a i;a!ine a lui "avel despre ,u;nezeu HnsuEi. Gn epistola cDtre &o;ani, "avel ia Hntre'area
standard Hn le!DturD cu neprihDnirea lui ,u;nezeu Hn perspectiva iudaicD ( dacD 3sraelul este poporul
lui ,u;nezeu , atunci de ce su:erDK), o intensi:icD Hn lu;ina pDcatului universal (dacD toi, incluzDnd Ei
3sraelul, sunt pDcDtoEi, cu; poate ,u;nezeu sD :ie :idel le!D;IntuluiK), Ei Hi dD rDspunsul Hn lu;ina
7van!heliei. 9rucea Ei Hnvierea, a:ir;D el, de;onstreazD cD ,u;nezeu este drept> 7l a :ost :idel
le!D;Intului cu Avraa;, a :ost i;parial Hn relaia 5ui cu iudeii Ei cu nea;urile, a rezolvat pro'le;a
pDcatului pe cruce, Ei acu; Hi ;Intuie pe cei care nDdDjduiesc Hn harul 5ui. Lr;Dtoarea Hntre'are, cu;
Hn neprihDnirea 5ui, ,u;nezeu, per;ite ca poporul iniial al le!D;Intului sa piardD ;Intuirea
;esianicD, HEi !DseEte rDspuns Hn &o;ani /F11. ,u;nezeu a :ost :idel pro;isiunii 5ui, care a vor'it
;ereu despre o :a;ilie de nivel universal> actuala respin!ere a 3sraelului este o parte necesarD Hn scopul
divin Ei desDvIrEit al lui ,u;nezeu, de vre;e ce nu;ai Hn acest :el pot :i nea;urile pri;ite Ei ;Intuite,
Ei 7vreii Hn acelaEi ti;p, nu;ai prin har. "avel eBplicD :aptul cD aparenele neHnele!eri din planul divin
sunt chiar ;ijloacele prin care ,u;nezeu HEi :urnizeazD ;ila Ei harul :aD de o;ul pDcDtos, incluEi :iind
Ei evreii. Gn :elul acesta teolo!ia lui "avel e:ectueazD o de:iniie a ;onoteis;ului Ei ale!erii 'azatD pe
;oartea Ei Hnvierea lui 3sus plus lucrarea ,uhului .:Int. AceastD teolo!ie este la :iecare punct
caracterizatD prin dra!oste> ,ra!ostea lui ,u;nzeu pentru lu;ea sa Ei :Dpturile sale u;aneJ ,ra!ostea
lui 3sus Hn ;oliciunea ;orii saleJ dra!ostea pentru ,u;nezeu Ei unul :aD de celDlalt prin ,uhul .Du,
,u;nezeu trans:or;D corporaia Ei independena vie a #oului 5e!a;Int cu oa;enii, Hn aEa :el HncIt ei
sD devinD co;plet :iina u;anD intenionatD de ,u;nezeu, re:lectInd i;a!inea .a proprie , care este
3sus HnsuEi (2 9or. *>14J 9ol. *>10).
3.Pavel la nceputul Creytint(ii
Ast:el devine clar cD "avel nu a :ost rSspunzStor de TelenizareT de vre;e ce, i.e trans:or;area
aproBi;ativD a creEtinDtDii ti;purii nu a postulat de la o credinS iudaicD purD HntrFo construcie
:ilozo:icS. "e de altS parte, nu a :ost si;plu sD :oloseascD ;etodele ra'inice pentru a perpetua un siste;
iudaic de !Indire. 7l a adus la 'un s:IrEit acea rede:inire evreiascD a iudais;ului care sFa HntI;plat prin
3sus, per;iInd crucea Ei reHnvierea pentru a in:or;a Hn ;od constant ;esajul 3udaic de ;Intuire
universalD pe care el lFa predicat. 7l a ajuns sa :ie interpretat !reEit de acei creEtini care au si;it
o'li!ai sa susinD statutul special al iudeilor Hn #oul 5e!D;Int. Gn schi;', ideile sale au :ost :olosite
!reEit de ceilali (e.g. Marcion) pentru a deni!ra Torah Ei portretiza 'iserica ca pur Ei si;plu entitatea
nea;urilor. 9u toate acestea, o parte din lucrDrile Ei scrierile lui :or;eazD un ele;ent cheie pentru
:unda;entarea vieii Ei !Indirii, celei deFa doua Ei ur;Dtoarelor !eneraii ale 'isericii.
4. Pavel pentru contemporaneitate
,e la &e:or;D, "avel a :ost o'iEnuit sD :ie citit ca un duE;an al Tle!alis;uluiT Hn reli!ie. ,eEi
i;portant Hn ;odul lui propriu, acest rezultat nu reprezintS te;a centrala adevDrului lui "avel. Gn
schi;', 'iserica conte;poranS ar :ace 'ine sD Hnvee de la "avel se;ni:icaia adevSratS a
;onoteis;ului Hntruchipat Hn 9ristos Ei #oul 5e!D;Int Hn ,uhul .:Int, care H;preunS :urnizeazS 'aza,
raiunea :unda;entalS, coninutul Ei ;odelul pentru viaa 'isericii Ei, Hn special, responsa'ilitatea lui
pentru ;isiunea universalD.
1
Bibliografie
<. <. -ruce, Paul, Apostle of the Free pirit (7Beter, 1/)))J
$. ,. ,avies, Paul and !a""inic #udaism ("hiladelphia, 1/40)J
7. 8Use;ann, Perspectives on Paul (5ondon, 1/1/)J
.. 8i;, The $rigin of Paul%s &ospel (2rand &apids, M3, 1/42)J
$. A. Meeks, The First 'r"an Christians( The ocial )orld of the Apostle Paul (#e= +aven, CT, 1/4*)J
+. #. &idder'os, Paul( An $utline of *is Theology (2rand &apids, M3, 1/)0)J
7. ". .anders, Paul and Palestinian #udaism (5ondon, 1/))).
)
APOSTOLUL PAVEL
de Robert W.Yarbrough
7l=ell, $alter A.,ed. +vangelical Dictionary of ,i"lical Theology,
(2rand &apids, M3> -aker -ook +ouse) 1//4, c1//1 Aelectronic ed.C
Via(a lui: data eBactD a naEterii lui "ave este necunoscutD. 7ste oarecu; nor;al sD presupune;
cD sFa nDscut Hn priii ani de viaD a lui 3sus. A ;urit pro'a'il ca ;artir Hn &o;a la s:IrEitul anilor 10
d.9.
5ocul de naEtere al lui "avel nu a :ost pe terioriul pe care a trDit +ristos ci HntrFun oraE !recesc
nu;it Tars, reEedina inutului 9iliciei. Tarsul, care Hn ziele noastre se nu;eEte Tersos, Hn sud estul
Turciei, nu a :ost niciodatD eBcavat Hn ;od siste;atic pInD la nivelul secolului HntIi, aEa cD in:or;aii
arheolo!ice detaliate nu eBistD. .urse literare con:ir;D ca oraEul lui natal a :ost o zonD Hn:loritoare a
cuturii !receEti Ei un centru a activitDilor i;periale ale &o;ei. TotuEi scrierile lui nu prezintD vreFo
i;itare conEtientD, Ei chiar rare in:luene din cultura pD!InD. Gn schi;' HnsD, "avel, evreu dupD tDierea
H;prejur, din se;inia lui -enia;in, evreu de ori!ine Ei educat Hn partida <ariseilor (<il. *>0).
Gn #oul Testa;ent, "avel, cunoscut cu nu;ele sDu evreiesc .aul pInD Hn <aptee Apostolilor
1*>/, aparent educat din copilDrie Hn 3erusali;, nu Hn Tars (<aptele Apostolilor 22>*). #u este clar dacD
:a;ilia lui sFa ;utat Hn 3erusali; (unde se o:erea Ecolarizare Ei !reacD Ei evreiascD) Hn tinereea lui, sau
pur Ei si;plu a :ost tri;is acoo pentru educaie. A studiat su' suprave!herea Ei Hndru;area celui ;ai
HvDat ra'in al vre;ii, 2a;aliel. 7Be!esa lui a ?echiului Testa;ent depun ;Drturie pentru educaia lui
ra'inicD. "avel vor'ea cel puin trei li;'i. 7pistolele lui atestD o stDpInire eBcelentD a li;'ii !reci, Hn
ti;p ce studiile lui e:ectuate Hn "alestina presupun o cunoEtinD dezvoltatD a li;'ii 7'raice si a celei
Ara;aice. Aptitudinea lui de a vor'i li;'a latinD dealt:el nu poate :i ne!atD. .crierile lui eBpun o
cunoaEtere pro:undD a ?echiului Testa;ent 2rec, ceea ce HnsD nu denotD o lipsD de cunoaEtere sau de
Hnde;Inare Hn li;'a e'raicD.
Lnii (eB, $illia; &a;se@, Adol: .chlatter) insistD asupra :aptului ca "avel lFa cunoscut
personal pe 3sus Hn ti;pul lucrDrii acestuia pe pD;Int. +en!el ;er!e ;ai departe susinInd cD este
:oarte pro'a'il ca "avel sD :i asistat la ;oartea lui +ristos. Gn orice caz, nu;ai la cIiva ani dupD
;oartea lui +ristos (cca *0 d.9) atitudinea ostilD a lui "avel :aD de virulenta si recenta ;iEcare
;esianicD a acelei vre;i sFa schi;'at radical. Gn ti;pul cDlDtoriei lui de 100 de ;ile, de la 3erusali; la
,a;asc,Hnar;at cu autoritate sa Hi vIneze pe noii 9reEtii evrei (Acts />1Q2), lu;ina strDlucitoare Ei
vocea din cer lFau lDsat aproape ;ort pe dru;. 7ra 3susFcare acu; spre Hntristarea lui "avel, nu era un
:DcDtor de rele, ;ort ci ,o;nul cel Hnviat. 9onvertirea lui "avel nu a :ost niciodatD centrul predicDrii
lui, el lFa predicat pe +ristos nu eBperiena lui personalD (2 9or. 4>0) QneHnse;nInd HnsD cD aceasta nu a
eBercitat o in:luenD Hn predicarea lui de ;ai tIrziu (<apte 22>2Q12J 21>2Q14).
#oi pute; doar sD schiD; Hn ;are viaa lui "avel de la convertirea lui pInD la pri;a cDlDtorie
;isionarD de la s:DrEitul anilor 40 d.9. A petrecut cIteva perioade de ti;p in Ara'ia, ,a;asc si
3erusali;, dupD care un ti;p ;ai lun! Hn #ordul .iriei Ei Hn 9ilicia, locul sDu natal (2al. 1>10Q21). ,e
aici -arna'a sFa dedicat lucrDrii de HnvDDtura Hn 'iserica din Antioh, .iria (<apte 11>20). 7ste chiar
ironic :aptul cD aceastD 'isericD ;ulti rasialD a :ost :ondatD de creEtinii din "alestina, din cauza
persecuiei insti!atD de .aul din Tars (Acts 11>1/Q21). ,in aceastD perioadD sursele ne per;it sD
vor'i; ;ai in detaliu deste teoo!ia 'i'licD a apostolului "avel.
Cltoriile misionare: scrierile lui "avel au luat naEtere Hn ur;a activitDilor ;isionare ale lui
"avel Ei din e:ortul teolo!ic necesar educDrii Ei susinerii celor care 5Fau !Dsit pe +ristos prin
predicarea lui. "ro'a'il epistola cDtre 2alateni a :ost scrisD ca ur;are a turului :Dcut de "avel Ei
-arna'a in provinciile ro;ane din Asia Hn jurul anilor 4)F4/ d.9. Aceasta este aEa nu;ita pri;a
4
cDlDtorie ;isionarD (<apte 1*Q14). A doua incursiune, de aceastD datD cu .ila Ei Ti;otei, a durat
aproape trei ani (cca. 00Q0* d.9) Ei a avut ca rezultat :or;area 'isericilor din <ilipi, -ereea, Tesalonic,
Ei 9orint. 7pistolele cDtre Tesaloniceni au :ost scrise Hn aceastD perioadD.
A treia cDlatorie ;isionarD a lui "avel (<apte 14Q21) a durat din anul 0* pInD Hn 0) Ei se
concentreazD pe o lucrare de lun!D duratD Hn 7:es, de unde a Ei scris 1 9orinteni. ,upD ce a trecut Ei
prin Macedonia a scris 2 9orinteni. 5a s:IrEitul acestei perioade, in ti;p ce aEtepta plecarea la
3erusali;, Hn 9orint a scris epistola cDtre &o;ani. (0) d.9).
.osirea lui "avel Hn 3erusali; a :ost ur;atD de arestarea Ei detenia lui ti;p de doi ani Hn 9ezareea
Mariti;a. ,upD aceea a :ost transportat la &o;a Hn ur;a apelului :Dcut la curtea i;perialD (re!alD) a lui
#ero. Acolo (vezi <apte 24) pare sD :i scris aEa nu;itele epistole din te;niD> 7:eseni, <ilipeni,
9oloseni Ei <ile;on. ,in acest ;o;ent pute; Hncerca sD reconstitui; ;iEcarea reli!ioasD Ei lucrarea
lui. Gn cazul eli'erDrii din Hnchisoare "avel ar :i avut Hn !Ind sD :acD a patra cDlDtorie, Hn vest, pInD in
.pania Ei Hnapoi in zona e!eeanD. Lna sau ;ai ;ulte epistole pastorale par a data Hn aceastD perioadD. 2
Ti;otei se Hncheie cu "avel pus Hn lanuri HncI odatD. &elatDri de o autenticitate ;ai puin recunoscutD
plaseazD ;oartea lui "avel Hn anul 1) d.9 su' do;nia lui #ero.
Surse: <or;a eBactD a teolo!iei lui "avel depinde Hn ;are ;DsurD de scrierile :olosite pentru aFi
reconstitui !Indirea. OdatD cu 3lu;inis;ul ;ajoritatea criticilor au :ost de accord cD &o;ani, 1 Ei 2
9orinteni, 2alateni, <ilipeni, 1 Tesaloniceni Ei <ile;on sunt cu si!uranD scrise de ;Ina lui "avel. Lnii
nea!D calitatea de autor in cazul epistolelor> 7:eseni, 9oloseni si 2 Tesaloniceni, dar alii o'iecteazD,
deoarece eBistD o a;plD justi:icare acade;icD pentru a le incadra Hn teolo!ia lui "avel. Majoritatea
criticilor ;oderni Hi nea!D lui "avel calitatea de autor la aEa nu;itele epistole pastorale (1 Ei 2 Ti;otei,
Tit). TotuEi savani ca ,. 2uthrie Ei 7. 7llis susin calitatea lui de autor considerIndFo :oarte pro'a'ilD,
eBistInd docu;ente care sta'ilesc :aptul cD "avel leFa scris. 9hiar Ei recentul studiu al lui M. "rior cu
caracter critic la adresa calitDii de autor a lui "avel Hn cazul epistolelor pastorale, deduce cD 'azele
prin care "astoralele sunt eBcluse din scrierile pauline sunt destul de nesi!ure. .. <o=l !DseEte o
continuitate se;ni:icativD Hntre <ilipeni, 9oloseni Ei 1 Ti;otei. #u este iresponsa'il sD eBtra!e; deci,
teolo!ia lui "avel din colecia de 1* epistole ale #oului testa;ent.
O Hntre'are la :el de ur!entD este dacD in:or;aiile din <aptele Apostolilor pot :i H;'inate cu
;aterialul din epistolele lui "avel. AceastD pro'le;D co;pleBD depinde de istoricitatea <aptelor
Apostolilor. 9ei care vDd <aptele Apostolilor ca 'ineintenionatD , poate cu a'ilitDi literare, dar Hn cele
din ur;D doar ca o naraiune destul de irealD o vor respin!e Hn ;od natural ca sursD pentru in:or;aie
despre "avel Ei ;esajul lui. O colectivitate de cercetare destul de ;are Ei HncD Hn creEtere, condusD de
$. &a;se@, <.< -ruce Ei 9. +e;er, continuatD de de 3.+. Marshal, M.+en!el, -.$inter Ei alii, este
;ai convinsD cD 5uca a :ost :oarte atent cu in:or;aia eBpusD Hn naraiunea lui precu; a Ei declarat
(vezi 5uca 1>1F4). .crierile lui "avel HnsD rD;In sursa pri;arD pentru a sta'ilii teolo!ia lui dar
;uli;ea de in:or;aii su!ereazD cD <aptele Apostolilor sunt un !hid de Hncredere pentru cadrul istoric
al vieii Ei cDlDtoriilor lui "avel. ,ease;enea prezintD in:or;aie la persoana a treia si uneori la
persoana HntIi despre ceea ce a s:Dtuit "avel pe ascultDtori in di:erite situaii cu care avea de a :ace.
Pavel yi Isus. OdatD cu 3lu;inis;ul sFa sta'ilit cD 3sus a HnvDat doar o si;pD spiritualitate eticD,
sau cD a che;at oa;enii la o revoluie politicD Ei socialDJ atunci apare "avel trans:or;Ind pe acest 3sus
'lInd sau revoluionar HntrFun o; divin idealizat, aceasta ne:iind intenia lui 3sus ci pur si si;plu
produsul !Indirii lui "avel.
9u si!uranD eBistD di:erene Hntre procla;area G;pDrDiei lui ,u;nezeu :DcutD de 3sus Ei
procla;area lui "avel despre 3sus cel Hnviat. ,ar di:enrenele sunt doar o ur;are sau secundare
adevDrului copleEitor ca ,u;nezeu sFa ;ani:estat pe .ine GnsuEi prin lucrarea lui 3sus de a aduce
iertare :DrD platD, Ei de a scDpa de la judecatD. 3sus a a anunat, a prezis Ei pInD la ur;D a dus la 'un
s:IrEit lucrarea de ispDEire care 3Fa :ost HncredinatDJ "avel a recunoscut Ei acceptat ;oartea ;Inuitoare
/
a lui 3sus Ei Hnvierea 5ui, a devenit discipolul sau adeptul 5ui, Ei a rDspIndit 9unIntul .au plin de !lorie
Hn 3;periul &o;an. "avel Ei 3sus nu sunt indentici nici Hn lucrarea nici Hn cuvintele lor dar se
co;ple;enteazD Hn ;od eBtraordinar. Teolo!ia lui "avel este chiar o eBtindere (o prelun!ire) autorizatD
a 7van!heliei ;Intuirii pentru evrei cIt Ei pentru nea;uri (<apte />10).
Teologia lui Pavel: ,u;nezeu. #oult Testa;ent utilizeazD cuvIntul ,u;nezeu de peste 1,*00 de
ori. "este 000 din utilizDrile lui sunt Hn scrierile lui "avel. 9entrul teolo!iei lui "avel este ,u;nezeu.
9Iteva eBpuneri doBolo!ice surprind viziunea ;DteaD a lui "avel. Gnelepciune Ei cunoaEterea lui
,u;nezeu transced cunoaEterea u;anDJ 7l este in:init Hn Hnelepciunea Ei Hn atotcunoaEterea 5ui, toate
lucrurile sunt Odin 7l, prin 7l Ei pentru 7lP (&o; 11>*1). OA lui sa :ie slava Hn veciP (&o;. 11>2)J 2al.
1>0J 7:. *>21J <il. 4>20J 1 Ti;. 1>1)J 2 Ti;. 4>14) poate sD Hnsu;arieze toatD teolo!ia lui "avel su!eratD
pInD acu;.
O"rin porunca ,u;nezeului veEnicP 7van!helia lui 3sus +ristos este :DcutD de cunoscut Oca toate
nea;urile sD poatD crede Ei sD Gl sculteP (&o;. 11>21) ,u;nezeu ;In!Iie pe cel nenorocit si Hnvie
;orii (2 9or. 1>*, /). 7l este credincios (2 9or. 1>14)J te;elia 5ui puternicD rD;Ine Hn picioare (2 Ti;.
2>1/). 7l dD credincioEilor ,uhul .Du ca o !aranie a slavei care va ur;a (2 9or. 1>21Q22). ,u;nezeul
viu care a creat cerurile Eo pD;Intul Ei ;area Ei tot ce este Hn ele (<apte 14>10) este pur Ei si;plu
OG;pDratul veEnic, ne;uritorul, invizi'ilul Ei sin!urul ,u;nezeuP (1 Ti;. 1>1)). Ri iarDEi, 7l este
O:ericitul Ei sin!urul conducDtor, G;pDratul H;pDrailor Ei ,o;nul do;nilor,
11
sin!urul care este
ne;uritor, care locuieEte HntrFo lu;inD de care ni;eni nu se poate apropia, pe care nici un o; nu 5Fa
vDzutP (1 Ti;. 1>10Q11). #u e de ;irare ca "avel la :el ca stDpInul sDu Hnaintea lui, 3sus, pun atIta
accent pe auzirea, ascultarea Ei procla;area lui ,u;nezeu.
"avel a insistat cD ,u;nezeu este unul doar, spre deose'ire de politeiEti. .pre deose'ire de stoici
care credeau HntrFun du;nezeu i;personal Ei inscruta'il, "avel a predicat un ,u;nezeu care era
personal Ei accesi'il. Gn contrast cu ;ulte reli!ii pD!Ine "avel a prezentat un ,u;nezeu direct
interesat de ;oralitate la nivel social Ei eticD personalDJ ,u;nezeu nu este doar un ci:ru, un cod pentru
un duh, un su:let Hncercat prin rituri de Hnchinare, printrFo ne!are asceticD, sau prin senzualitate ;isticD.
"avel Hn HnvDDtura Ei eBe;plul lui a:ir;D cD ,u;nezeu este de te;ut, de iu'it Ei vrednic de slujire.
Rul yi dilema uman: "avel nu a :ost pur dualist, H;'rDiEInd o reaitate eternD care este Hn parte
'unD Ei pe altD parte rea. ,u;nezeu, ale cDrui cDi sunt desDvIrEite, este sin!ur suveran peste toate
lucrurile. 3ntrFo zi toatD relaitatea va re:lecta dreptatea Ei slava lui desDvIrEitD, chiar dacD ociul o;ului
nu poate vedea sau ;intea lui sD iEi i;a!ineze acest lucru. "avel a :ost oarecu; un dualist ;ai ;oderat
sau ierarhic. 7BistD un ,u;nezeu drept cu desDvIrEire (&o;. *>0F1). .u' stDpInirea lui eBista rDul
orchestrat oarecu; de .atan (;enionat de "avel de 10 ori) sau de diavol (;enionat de 0 ori). "avel nu
speculeazD pe ;ar!inea ori!inii rDului. ,ar credina lui HntrFo peroanD rDuvoitoare, puternicD
(;ani:estatD prin o; Ei la nivel an!elic 2 9or. 11>12Q10J 7:. 1>11Q12) este o trDsDturD ;ajorD a
perspectivei lui (viziunii lui). 7ste dease;ena o trDsDturD care Hl apropie i;ediat de 3sus, ale cDrui
HntDlniri dra;atice cu .atan :or;eazD un ;otiv ;ajor Hn 7van!helii.
&Dul este real Ei in:luenial (7:. 2>2) dar vre;elnic. 5a s:IrEit rDul nu va triu;:a. O,u;nezeul pDcii
Hl va zdro'i Hn curInd pe .atan su' pioarele voastreP (&o;. 11>20). ,ar pInD Hn acea zi, pDcDtoEii (adicD
:iecare persoanD, vezi &o;. *>2*) lIncezec O Hn cursa ,iavolului, de care sunt stDpInii ca sDFi :acD
voiaP (2 Ti;. 2>21). 7i au nevoie de cineva care sD Hi ;Intuie. &ealitatea rDului, intrinsecD teolo!iei lui
"avel ca realitate a lui ,u;nezeu, sta'ileEte nevoia eli'arDrii pe care o predicD "avel. AceastD nevoie
este deliniatD Hn ;od e;phatic Hn HnvDDtura lui Hn le!DturD cu le!ea.
Pavel yi Legea. "avel crede cD ?echiul Testa;ent, ca eBpresie a ,u;nezeului a tot ceea ce eBistD,
:ace le!Dtura Hntre toate acestea. O doctrinD principalD a ?echiului Testa;ent este pierzarea radicalD a
o;enirii O#u eBistD nici un o; drept, nici ;Dcar unulV

#u eBistD nici unul Hn stare sD Hnelea!DV #u
10
eBistD nici unul care sDF5 caute pe ,u;nezeuVP (&o;. *>10Q11, citInd "s. 14>1Q*). &u!Dciunea de tip
litur!ic continuD Hn ;ai ;ulte versete. "avel, la :el ca 3sus, trateazD ?echiul Testa;ent Hn ;od
autoritativ Ei declarD cD Otoi au pDcDtuit Ei sunt lipsii de slava lui ,u;nezeuP (&o;. *>2*). 5e!ea
Hnchide !ura oricDrei tentative de autojusti:icare Ei su'liniazD starea de rDvrDtire H;potriva lui
,u;nezeu care cuprinde Hntre!a o;enire, HnstrDinare de ,u;nezeu, Ei ;ai rDu decIt toate acestea,
le!ali;ul (punctual de vedere cD ;Intuirea se o'ine prin ;erit) Hn nnu;ele lui ,u;nezeu. "rin
acestea scoate Hn evidenD nevoia radicalD de iertare ca nu cu;va sD tre'uiascD sD Hn:runte osIndD
veEnicD pentru pDcatul lor voit (2 Thess. 1>4Q10). "rin aceasta conduce la +ristos (&o;. *>21J 2al.
*>24).
AtIt &o;ani cIt Ei 2alateni avertizeazD Hn a nu cDdea Hn cursa ;Intuirii prin propriile e:orturi, prin
inerea le!ii. Odeoarece noi crede; cD un o; este considerat drept prin credinD, :DrD :aptele cerute de
5e!eP (&o;. *>24). 7pistola cDtre 2alateni a :ost cauzatD de o ;iEcare de caer au :ost a:ectate ;ai
;ulte 'iserici, care :Dcea tDierea H;prejur precu; Ei alte o'iceiuri evreieEti necesare, chiar su:iciente
pentru ;Intuire. Gn schi;' "avel vor'eEte cu duE;Dnie despre le!e, re:erinduFse de o'icei la
prezentarea !reEitD a ?echiului Testa;ent Hn lu;ina tradiiei orale eBistente la care aderau oponenii
sDi
le!aliEti. ORti; cD un o; nu este considerat drept prin :aptele cerute de 5e!e, ci prin credina Hn
9ristos 3susP (2al 2>11). 9riticis;ul la adresa le!alis;ului nu este o inovaie adusD de "avelJ era deja o
trDsDturD distinctivD a ?echiului Testa;ent (1 .a;. 10>22J "s. 40>1Q4J 01>11Q1)J 3s. 1>11Q10J Mic. 1>1Q
4) Ei de ase;enea caracterizeazD Ei HnvDDtura lui +ristos (Mat. 2*J Marcu )>1Q1*J 5uca 11>*)Q04).
TotuEi cu alte ocazii, chiar in 2alateni Ei &o;ani, unde credina este privitD ca sinurul ;ijloc de
;Intuire, "avel vor'eEte Hn;od pozitiv despre le!e (&o;. *>*1J )>12, 14J 2al. 0>14J 1>2). Muli;ea de
citate din ?echiul Testa;ent, Hn ;ajoritate cDrile lui Moise, provoacD pe cei care considerD ca "avel a
respins din cale a:arD le!ea ;ozaicD pentru a :avoriza creEtinis;ul. #atura ;iBtD a evaluDrii le!ii
rezultD din situaiile pe care le adreseazD. ,acD le!aliEtii a;eninD sD HnlocuiascD 7van!helia harului
!ratuit cu ;Intuirea prin :apte, "avel rDspunde cD le!ea HneleasD Hn :elul acesta duce nu;ai la ;oarte
Ei ni;icire. ,ar dacD ur;aEii lui 3sus plini de ,uhul cautD prin asta ;ediul istoric al credinei,
;oralitDii Ei teolo!iei lor atunci colecia de scrieri a ?echiului Testa;ent, incluzInd Ei poriunile cu
caracter le!al, au o :uncie 'ene:icD.
Gn ulti;a vre;e, viziunea lui "avel Hn privina le!iia :ost cel ;ai discutat aspect al teolo!iei lui
"avel. 9lDdind ;ai departe pe :unda;entul pus de $. $rede Ei A. .ch=eitzer, 7. ". .anders respin!e
idea cD justi:icarea prin credinD este centrul teolo!iei lui "avel. "entru a pune Hn discuie aceast
su'iect (spun unii, paulin) 'ine a'ordat de cDtre &e:or;D, .anders Ei alii (+. &UisUnen, 5. 2aston, 6.
2a!er) au pus la cale o reinterpretare radicalD a ;ultor a:ir;aii pauline Hn le!DturD cu le!ea, dile;a
u;anD, natura ;Intuirii Hn +ristos Hn ter;enii care a :ost HneleasD de Au!ustinieni Ei de &e:or;D.
.tudii precu; cel al lui T. .chreiner -egea .i /mplinirea ei rDspund la provocarea pe care 6. ,unn o
nu;eEte Onoua perspectivDP asupra lui "avel.
Fiii lui Avraam, copiii lui Dumnezeu. "redica lui "avel din <apte 1*>1) Ei nu;eroasele re:eriri la
Avraa; Hn &o;ani Ei 2alateni (/ re:erine Hn :iecare epistolDJ vezi dese;enea 2 9or. 11>22) con:ir;D
:aptul cD "avel nu sFa privit pe sine HnsuEi ca un :ondator de o nouD reli!ie. (Rte:an Hn <apte )>1Q4 Ac:.
"etru Hn <apte *>20 dease;ena trasezD ;esajul 7van!heliei Hnapoi pInD la pro;isiunea :DctuD lui
Avraa;J este "avel sursa :olositDd e 5uca pentru ;esajul lui Rte:an cu acea ocazieK A avut Rte:an vreF
o in:luenD Hn :or;area lui "avelK) Te;elia 7van!heliei pe care o predicD "avel este le!D;Intul :Dcut
de ,u;nezeu cu Avraa; (vezi 2en. 12>1Q*J 10>1Q21). "recu; scrie "avel ORi .criptura%., iFa
procla;at 7van!helia lui Avraa;>.. cei care cred sunt 'inecuvIntai H;preunD cu Avraa;, care a
crezutP (2al *>4F/).
Aceasta nu Hnsea;nD cD se ne!lijeazD sau nea!D i;portana altor di;ensiuni ale ?echiului
Testa;ent, arvuna 3sraelului, :aptul cD acesta este rDdDcina principlD a 'isericii (&o;. 11).P OAcesta e
11
;are Hn toate privineleV Mai HntIi, pentru cD lor li sFau Hncredinat cuvintele lui ,u;nezeuP (&o;. *>2).
Acesta include dease;ena Hnlepii Ei pro:eii ?echiului Testa;ent, Hn:ierea, !loria, le!D;intele, darea
5e!ii, Hnchinarea Ei pro;isiunileV
0
A lor sunt patriarhii Ei din ei a venitFdupD trup Q 9ristos (&o; />4F0).
Aceasta nu este nici pentru a ne!a cD 3sus +ristos, H;plinitorul pro;isiunilor de ;ai Hnainte a lui
,u;nezeu, transcede tot ceea ce a :ost Hnainte de el. 9i, prin toate acestea su'liniazD cD 7van!helia lui
"avel a :ost, in viziunea lui, o continuare la lucrarea de ;Intuire a lui ,u;nezeu din ;ileniile
pre;er!Dtoare. &e:erirea :DcutD la 3srael (Ocopii ai lui ,u;nezeuPJ &o;. 4>11, 21J />4J <il. 2>10J c:. 7:.
0>1, 4) or Ocopiii :D!DduineiP or O;oEtenitoriP ai ;Intuirii (&o;. 4>1)J />4J 2al. *>24, *1) conduce, Hn
:iecare situaie, la lucrarea de ;Intuire a lui ,u;nezeu din ti;purile ?echiului Testa;ent. Gn :elul
acesta "avel nu este :ondatorul creEtinis;ului, ci doar ;artorul lui credincios Ei interpretul lui
(creEtinis;ului) cDlDzit divin (1 9or. )>40) Q Hnzestrat cu avantajul de a :i Hneles, chiar dacD ;ai tIrziu
;esajul acesta P cInd a venit H;plinirea vre;ii, ,u;nezeu RiFa tri;is <iul %F

ca sDFi rDscu;pere pe
cei care sunt su' 5e!e, ca sD pri;i; Hn:iereaP (2al. 4>4F0).
?or'ind de aceastD Hnele!ere ulterioarD, i;ediat apare o Hntre'are Hn privina sursei de revelaie a
lui "avel sau de Hnele!ere. 9u; a ajuns "avel Hn posesia HnvDDturii senzaionale Ei s:aturilor eBpuse Hn
epistolele luiK
Revela(ia yi Scriptura. "avel se vedea pe sine HnsuEi ca Ei che;at de ,u;nezeul veacurilor, care
lFa ales F dintre toi oa;enii, cel care a persecutat pe +ristos persecutInd 'iserica 5ui (<apte />4J c:.
22>4J 21>11J 1 9or. 10>/J 2al. 1>1*, 2*J <il. *>1) Q pentru a :ace cunoscute tainele care au :ost inute
ascunse (7:.*>4F/). 9entrul acestei HnvDDturi, acestui adevDr divin a :ost, Hn pri;ul rInd, chiar cuvIntul
;Intuirii predicat de +ristos HnsuEi Ei care a :ost revelat Hn 7l 3nsuEH. ,ar Hn plus Ei Hn ;od se;ni:icativ,
Hn centrul 7van!heliei lui +ristos a :ost vestea 'unD cD credincioEii dintre nea;uri sunt H;preunD
;oEtenitori cu 3sraelul. "etru lFa precedat pe "avel Hn o'ser'varea acestui lucru (<apte 10 Ei 11),
precu; 3sus a prevDzut cD 7van!helia va eBtinde harul ;Intuitor al lui ,u;nezeu la nea;uri HntrFun
;od :DrD precedent (Mat. 4>11Q12J 24>1/Q20J 3oan 12>20Q24J <apte 1>4). ,ar "avel a purtat !ruel luptei
Ei responsa'ilitatea de a :ace cunoscut noua HntorsDturD pe care a luatFo planul lui ,u;nezeu. 7l a :ost
:ondatorul principal al ;ultor co;unitDi creEtine Ei al unor ;isiuni care au dus 9unvIntul ;ai departe.
,u;nezeu lFa Hnzestrat cu a'ilitDi co!nitive speciale, o viziune didacticD plinD de autoritate, pe ;Dsura
lucrDrii lui (?ezi re:erina datD de "avel Oharul dat ;ieP Hn &o;. 12>*J 10>0J 1 9or. *>10J 2al. 2>/J 7:.
*>)Q4).
TotuEi a; !reEi dacD a; su'linia prea ;ult unicitatea a ceea ce iFa :ost revelat lui "avel.
"erspectiva, viziunea lui a :ost asistatD de ceilali apostoli (2al 2>1F/). GnvDatura duce ;ai departe Ei
aplicD ceea ce 3sus GnsuEi a inau!urat Ei a dus la 'un s:IrEit (a H;plinit). Mai presus de toate acestea,
revelaia despre care vor'eEte "avel este con:ir;atD de .cripturD> evan!helia lui Ei Otaina care a :ost
inutD ascunsD de veacuriPeste acu; OdescoperitD Ei :DcutD de cunoscutP nu nu;ai prin Hnelepciunea
datD lui "avel Hn ;od divin, ci Ei prin scrierile pro:eilor din ?echiul Testa;ent (&o;. 11>20Q21J c:.
1>2). "avel a depus ;Drturie Hnaintea lui <eliB Ocred tot ce este scris Hn con:or;itate cu 5e!ea Ei cele
scrise Hn "ro:eiP (<apte 24>14). .crierile ?echiului Testa;ent Ei revelaia pri;itD de "avel Q care a
devenit Hn ;are parte #oul Testa;ent Q au :ost co;'inate HntrFo :or;D pentru a deveni o depoziie
autoritarD. AceastD depoziie este susinutD de ,u;nezeu GnsuE,i :iind te;eiul lucrDrii de ;Intuire a lui
,u;nezeu Hn veacurile trecute Ei adeveritD Hn zilele lui 3sus. AceleaEi scrieri, co;'inate cu scierile
ti;purii din vre;ea #oul Testa;ent au :ost destinate pentru a sluji ca sursD pri;arD Ei standard pentru
toatD teolo!ia creEtinD deFalun!ul secolelor, dupD ;oartea lui "avel.
12
Mesia. .crierile ?echiului Testa;ent pro;iteau un ;Intuitor tri;is de ,u;nezeu care va Hn:iina
o H;pDrDie veEnicD, aducInd slavD veEnicD lui ,u;nezeu prin restaurarea poporului lui ,u;nezeu Ei
ni;icirea vrDE;aEilor lui. ,ar viziunea despre Mesia, Hn pri;ul secol, varia destul de ;ult. .u'
presiunea stDpInirii &o;ane Hn "alestina, zeci de :i!uri sFau ridicat Hn ;od literal, pentru aFEi atri'ui
aceast rol. 7ste chiar riscant sD !hici; ce a !Indit .aul <ariseul despre Mesia. ,ar scrierile pri;ului
secol, Hn special #oul Testa;ent con:ir;D cD 3sus a :ost respins ca Ei candiat ;esianic de cDtre
conducerea 3sraelului. Gn ;od clar Ei .aul a H;pDrtDEit aceeaEi convin!ere.
,e aceea este chiar ;ai iz'itor :aptul cD "avel a produs ;ai tIrziu scrierile Hn care slava ;esianicD
atri'uitD lui 3sus Hn toate cazurile. "rin eBa;inarea tentD a teBtului !recesc, "avel :oloseEte cunvIntul
+ristos (un neolo!is; creEtin ti;puriu pentru cuvIntul evreiesc ;essia) aproapre de 400 de ori.
<oloseEte des co;'inaia O3sus +ristosP, Hn alte cazuri O+ristos 3susP Ei cel ;ai des :oloseEte nu;ele
O+ristosP ca Ei Hn :raza OHn +ristosP.
<olosirea :recventD este cel ;ai 'ine eBplicatD pro'a'il prin analo!ie cu utilizarea Ei ;ai :recventD
de cDtre "avel a lui O,u;nezeuP. ,u;nezeu nu ca Ei concenpt sau idWe ci ;ai de!ra'D un ,u;nezeu
viu, persoanD divinD care creeazD Ei rDscu;pDrD, este sin!urul a!ent conducDtor al Hntre!ii viei. 7l este
'aza Ei scopul a tot ceea ce :ace "avel. ,ar "avel era convins cD acelaEi ,u;nezeu a venit pe pD;Int
luDnd o :or;D u;anD, chip o;enesc, a ;urit pentru iertarea pDcatului u;an Ei sFa HnDlat la cer pentru a
pre!Dti un loc celor care Gl ur;eazD. O3susP (HntIlnit de 200 de ori Hn scrierile lui "avel) a :ost Hncarnarea
revelaiei lui ,u;nezeu. O+ristosPEi O+ristos 3susP sunt pur Ei si;plu sinoni;e pentru :iina divinF
u;anD Hn care ,u;nezeu EiFa dus la H;plinire voia 5ui Hn ceea ce priveEte ;Intuirea.
O cule!ere de trei scrieri a lui "avel rezu;D HnvDDtura lui despre supre;aia lui +ristos. "ri;a,
<ilipeni 2>1F11, accentueazD unitatea esenialD a lui +ristos cu ,u;nezeu, Ei totuEi 'unDvoina 5ui de a
se s;eri luInd o :or;D u;anD Ei HndurInd ruEinea crucii. ,u;nezeu H;pDrtDEeEte nu;ele .Du (o
variantD ;ai scurtD a OidentitDii persoaneiP sau a OeuluiP) cu 7lJ 7l este re!ele dese;nat Ei Hnaintea 5ui
orice se va pleca, Odin ceruri, de pe pD;Int sau de su' pD;Int (v. /F10). A doua carte, 9oloseni 1>10Q
20 (c:. 7:. 1>20Q2*) eBtinde aceastD viziune soteriolo!icD pentru a scoate Hn evidenD di;ensiunile
cos;ice ale lucrDrii lui 3sus +ristos. 7l a :ost esenial Hn creaie si chiar Ei acu; susine ordinea creatD
(v.11F1)). "linDtatea ,u;nezeului nevDzut a locuit Hn 7l Hn ti;p ce a preluat aceastD lucrare de
rDscu;pDrare (v.1/F20). A treia carte concentreazD Hn :or;D con:esionalD HnvDDtura lui "avel despre
3sus este 1Ti;otei 1>11. 3n a:ir;aiile lui HncadreazD Hntruparea, rea'ilitarea produsD de ,uhul .:Int,
atestarea an!elicD, procla;area printre nea;uri, 'iruirea lu;ii de cDtre credincioEi, Ei HnDlarea Hn slava
cereascD.
Gn pricipiu viziunea HnaltD a lui "avel despre 3sus +ristos ("avel nu cunoaEte nici o dihoto;ie Hntre
O+ristosul credineiP Ei O3sus, persoana istoricDPHn sensul ;odern, nici nu Gl percepe pe O+ristosP ca o
:iinD spiritualD sau ca pe un s@;'ol cu;va discontinuu cu 3sus din #azaret) poate :i justi:icatD de
identitatea 5ui divinD. 9ine este acel o; care sFar !rD'i sD punD Hn discuie ce spune ,u;nezeuKV
(&o;./>20)K ,u;nezeu ;eritD toatD slava Ei cinstea pentru tot ceea ce 'inevoieEte sD :acD. GnsD lauda
adusD de "avel lui 3sus +ristos nu sFa nDscut din purD necisitate. Aceasta izvorDEte din cunostina
:aptului ca ,u;nezeu, prin 3sus +ristos are consideraie, ia a;inte la pDcDtoEi Hn starea lor Hn care se
a:lD. ,u;nezeu a de;onstrat HntrFun ;od pDti;aE, o dra!oste trans:or;atoare pentru poporul .Du prin
lucrarea de rDcu;pDrare a lui 3sus +ristos.
Rascumprarea. ,iscutInd din punctual de vedere al vieii de zi cu zi, "avel aratD cD nu;ai Hn
cazuri rare HEi sacri:icD cineva viaa pentru 'inele aproapelui (&o;. 0>)). ,ar cD ,u;nezeu RiFa
dovedit dra!ostea :aD de noi prin :aptul cD +ristos a ;urit pentru noi Hn ti;p ce noi era; pDcDtoEi
(&o; 0>4). "rin +ristos eBistD rDscu;pDrare din pDcat. &Dscu;pDrarea se re:erD la plDtirea preului
pentru eli'erarea unui prizonier din captivitate Ei ocupD un loc central Hn viziunea, perspective lui "avel
Hn le!Dtura cu lucrarea lui 3sus. &eaduce Hn discuie o te;D principalD din ?echiul Testa;ent, eli'erarea
poporului 3srael de su' asuprirea e!ipteanD.
1*
3sus a vor'it de rDscu;pDrare Hn le!DturD cu eveni;entele Hntoarecerii <iului O;ului (5uca 21>24).
"avel :oloseEte acelaEi cuvInt pentru a descrie procesul prin care pDcDtoEii sunt justi:icai (socotii
drepi, neprihDnii Hn ochii lui ,u;nezeu), prin ;oartea lui 3sus (&o;. *>24Q20J c:. 1 9or. 1>*0). ,ar
rDscu;pDrarea nu este doar un eveni;ent Hn trecut. 7ste dease;enea o nDdejde, speranD Hn viitor prin
care credincioEii aEteaptD cu nerD'dare rDscu;pDrarea trupurilor lor (&o; 4>2*), Hnvierea lor la s:IrEitul
vre;ilor. 9el ;ai ;ult "avel vor'eEte despre Hnviere Hn 7:eseni, unde o asociazD cu iertarea pDcatelor
prin ;oartea lui +ristos (1>)), ;oEtenirea cereascD viitoare a credincioEilor (1>14), Ei venirea zilei
rea'ilitDrii ur;aEilor lui +ristos.
5o!ica rDscu;pDrDrii cere un pre de rDscu;pDrare pentru eli'erarea prizinierilor. Acest pre este
viaa lui 3sus, care O.Fa dat pe .ine GnsuEi ca pre de rDscu;pDrare pentru toi oa;niiP (1 Ti;. 2>1) Gn
teolo!ia lui "avel, crucea este ;ijlocul Ei si;'olul central al ;orii rDscu;pDrDtoare a lui 3sus.
Crucea. "avel poate sD su;arizeze ;esajul pe care Hl predicD ca O;esajul cruciiP (1 9or. 1>14J c:.
1>2*J 2>2). Gn sine crucea, rezervatD de catre conducDtorii ro;ani pentru cei care co;iteau delicte !rave,
nu avea alte conotaii decIt a!onie Ei ruEine. 7vreii din zilele lui 3sus interpretau ,euterono; 21>2*
(oricine este o;orIt atIrnat pe le;n este su' 'leste;ul lui ,u;nezeuP) ca aplicInduFse persoanelor
cruci:icate, Ei ne ajuD sD eBplicD; de ce liderii evrei au insistat pentru o sentinD cu ;oartea pentru 3sus
din partea ro;anilor. Aceasta Hnse;na cruci:icare Ei cruci:icarea adeverea cD 3sus nu a :ost un
eli'erator ;essianic.
.trate!ia leFa reuEit Q dar sFa Hntors H;potriva lor. ,a, 3sus a :ost 'lete;at de ,u;nezeu.
7van!heliile relateazD acest lucru Hnre!istrInd stri!Dtul lui 3sus de a'andonare, prin Hntunericul de
cIteva ore din ;ijlocul zilei Ei prin cutre;urul de la ;oartea 5ui. "avel scoate Hn evidenD cD O7l sFa
:Dcut 'lueste; pentru noiP pentru ca O'inecuvIntarea datD lui Avraa; sD vinD Ei peste nea;uri prin
+ristos 3susP Ei ca Oprin credinD sD pri;eascD :D!Ddiuna ,uhuluiP (2al. *>1*Q14). 2lori:icarea crucii
Hn creEtinis; se lea!D direct de adevDrul eBpri;at de "avel Hn le!DturD cu aceasta Hn scrierile sale.
"avel :oloseEte su'stantivul OcrucePde zece ori Ei ver'ul Oa cruci:icaP de opt ori. "e lIn!D aceste
re:eriri, deseori :olosirea su'stantivelor O;oarteaP, OsIn!eleP lui 3sus +ristos :ac o re:erire indirectD la
cruce. Ri totuEi crucea nu este doar un si;'ol al ;ijlocului prin care ,u;nezeu, Hn +ristos a :Dcut
ispDEireaJ dease;enea este ;ijlocul prin care credincioEii u;'lD pe ur;ele 9elui ce iFa che;at. "recu;
crucea este sursa de putere Hn lucrarea lui 3sus, tot aEa este Ei pentru "avel (2 9or. 1*>4J c:. 2al. 1>14).
"entru toi credincioEii, crucea :oloseEte ca inspiraie Ei ca un a!ent e:icace Hn o;orIrea Onaturii
pDcDtoaseP H;preunD cu Opo:tele Ei dorinele eiP (2al. 0>24). O le!aturD de ;aBi;D i;portanD Hntre
3sus Ei "avel este accentual pe care a;Indoi lFau pus pe ;oartea :aD de pDcat Ei :aD de sine ca :iind
vitale pentru o viaD neprihDnitD Hn ,u;nezeu. "entru a;Indoi crucea :uncioneazD ca Earpele de 'ronz
a lui Moise Q cel ;ai neaEteptat si;'ol cu re:erire la viaa veEnicD pentru cei care Hl privesc (Earpele de
'ronz) cu credinD. TotuEi, crucea nu apare sin!urD Hn teolo!ia lui "avel. 7van!helia lui nu este o
che;are la un ;asochis; cruci:or;. 9rucea paulinD stD 'ine plantatD Hn pD;Intul (solul) Hnvierii.
nvierea. AdevDrul creEtin stD Hn picioare sau cade pe 'aza adevDrului sau :alsitDii a:ir;aiei cD
dupD ce a ;urit pentru pDcat, 3sus a Hnviat din ;ori (1 9or. 10>14). "redicarea lui "avel Hn ti;pul
pri;ei cDlDtorii ;isionare a avut ca te;a principalD Hnvierea (<apte 1*>*4, *)). 9Iiva ani ;ai tIrziu, Hn
Atena, "avel a accentuat acelaEi ;otiv (<apte 1)>*1)> ,u;nezeu,a dovedit tutror oa;enilor judecata
viitoare Hn 3sus +risots prin Oinvierea 5uiP (&o;. 1>4). "e cIt este de !eneral acceptat Ei adevDrat cD
;Drturisirea lui "avel, Hn <aptele apostolilor, este cristocentricD, este tot atIt de adevDrat cD este
centratD Hn jurul Hnvierii. Aproape nici o predicD sau ;Drturisire nu este :DrD ;enionarea Hnvierii lui
3sus +ristos Ei a asi!urDrii tuturor ce cred, cD eBitD o Hnviere Hn viitor pe care o !aranteazD Hnvierea 5ui
celor ce cred (<apte 1)>14, *2J 2*>1J 24>10, 21J 21>2*).
"avel :ace re:erire la Hnviere de peste 00 de ori Hn epistolele lui. #u;ai 2 Tesaloniceni, Tit Ei
<ile;on sunt scutite de aceastD ;enionare."recu; OcruceP Ei Ocruci:icareP se re:erD la un eveni;ent Hn
14
viaa de creEtin Ei o realitate pentru credincioEi, tot aEa :uncioneazD Ei OHnviereP Ei OHnviatP. 9rucea Ei
Hnvierea slujesc H;preunD pentru a :ace disponi'ile 'ene:iciile aduse de neprihDnirea lui +ristos O9el
care a :ost dat pentru pDcatele noastre Ei care a :ost Hnviat pentru ca noi sD :i; considerai neprihDnii
(drepi)P (&o;. 4>20).
Gnvierea este un adevDr cheie pentru trDirea creEtinD de zi cu zi. Gnvierea din ;ori lui 3sus Hnsea;nD
'iruinD asupra pDcatului (cauza pricipalD a ;orii, &o;. 0>12) Ei creEtinii sunt s:Dtuii sD iEi HnsuEeascD
aceastD 'iruinD Hn viaa lor> Oca unii care ai :ost aduEi de la ;oarte la viaD Ei daiFvD ;Ddularele
voastre lui ,u;nezeu, ca instru;ente ale dreptDiiP (&o;. 1>1*). 5o!ica :aptului de a ne ase;Dna ;ai
;ult cu +ristos, sau de a creEte Hn s:inenie este 'azatD pe Hnvierea lui 3sus> O,acD ,uhul 9elui care 5Fa
Hnviat pe 3sus din ;ori locuieEte Hn voi, atunci 9el care 5Fa Hnviat pe 9ristos din ;ori le va da viaD Ei
trupurilor voastre ;uritoare, prin ,uhul 5ui care locuieEte Hn voiP (&o; 4>11).
Llti;a epistolD scrisD Hl s:DtuieEte pe Ti;otei sD HEi a;inteascD :aptul ca 3sus +ristos a Hnviat din
;ori (2 Ti;. 2>/). AceastD a:ir;aie de 'azD Hn creEtinis;, chiar dacaD este disputatD Ei apDratD Hn
zilele noastre, rD;Ine nDdejdea :unda;entalD a tuturor credincioEilor adevDrai, deoarece de:ineEte
pro;isunea Ei puterea ;Intuirii pe care 7van!helia leFa acordat.
Biserica. Gn teolo!ia lui "avel credincioEii nu sunt autono;i, autosu:iecieni spre care HEi HndreaptD
,u;nezeu lucrarea 5ui de ;Intuire. ,a, ,u;nezeu trateazD persoanele la ;od individual. ,ar,
orizontul acestui act ;Intuitor se eBtinde Hn Hntrea!a lu;e , pentru toi oa;enii de pe acest pD;Int,
dupD cu; iFa pro;is ,u;nezeu lui Avraa; (2en. 12>*J c:. 7:. 2>11Q1*). +ristos a ;urit ca sD
;IntuiascD un Hntre!, un corp co;un, co;unitatea celor rDscu;pDrai, aleEii, poporul lui ,u;nezeu ca
Hntre!, HntinzDnduFse din ?echiul Testa;ent pInD Hn zilele de azi. Gn scrierile lui "avel, ter;enul care
de:ineEte acest Hntre! se nu;eEte 'isericD, cuvInt HntIlnit de 10 de ori Ei este !Dsit Hn toate epistolele
"auline, cu eBcepia 2 Ti;otei Ei Tit. "oate cD cea ;ai distinctD :olosire este a:ir;aia cD scopul lui
+ristos a :ost sD creeze Oun o; nou din cei doiP din 3srael Ei #ea;uri, Ei, Oprin cruce, iFa H;pDcat pe cei
doi cu ,u;nezeu, HntrFun trup, ni;icind duE;DniaP (7ph. 2>10Q11). ,in acest ;otiv 'iserica nu este un
;otiv secundar sau un su'punct pentru "avel ci un rezultat cu i;plicaii ;ajore Hn 9ristolo!ia lui.
<raza per:ect paulinD, OHn +ristos (3sus)P solictD o ;eniune Hn le!DturD cu accentul pe care Hl pune
pe 'isericD, "avel :oloseEte :raza aceasta (sau OHn ,o;nulP) de 100 de ori. 3n ciuda vechilor teorii,
aceasta nu denotD o esenD se;iF:izicD precu; aerul OHnP care eBistD credincioEii. Gn ti;p ce utilizDrile
acestei eBpresii sunt variate, M. .ei:rid considerD ca ;ai ;ult de o trei;e sunt Hn le!DturD cu lucrarea
de ;Intuire a lui ,u;nezeu, prin +ristos (eB. &o;. *>24), Ei o altD trei;e se re:erD la ;aniera Hn care
creEtinii ar tre'ui sD se poarte (<il. 4>4) sau starea de rDscu;pDrare de care se 'ucurD (&o;. 11>*). Ri
cred cD cel ;ai :unda;ental, OHn +ristosP (real;ente a'sent din scrierile nou testa;entale nonpauline)
denotD unitatea Ei interdependena credincioEilor. Aceasta se re:erD la Hnrudirea Hn ;od or!anic
(constitutivD) cu TatDl ceresc, Ei unii cu alii ca Ei copii rDscu;pDrai prin ceea ce a H;plinit 3sus +ristos
pentru ei.
&ealitatea socialD care denotD din O'isericDP este des eBpri;atD :olosind ;eta:ora OtrupP.
9redincioEii sunt responsa'ili sD trpiascD u;il Ei sD HEi :oloseascD darurile pentru 'inele celorlalte
;Ddulare Hn +ristos (&o;. 12>*Q0J c:. 1 9or. 12Q14). 5e!Dtura lor or!anicD cu +ristos, ei :iind
O;Ddulare ale lui +ristosP (1 9or. 1>10), este 'aza pentru ;ulte i;perative pauline Q de eBe;plu
corintenii s:idau nor;ele sociale Ei practicau :idelitatea conju!alD (sau chiar celi'atul) re:uzInd sD se
an!ajeze Hn acte seBuale ocazinale sau cu tentD de rit (1 9or. 1>12Q20). 7psitola cDtre 7:eseni este de
notat pentru preponderena re:erinelor la O'isercDP (de nouD ori) Ei OtrupP (de 1 ori) ca popor a lui
,u;nezeu Hn +ristos. .u' scopul atotcuprinzDtor al lui ,u;nezeu, 'iserica este destinatarul principal
al plinDtDii lui +ristos (7:. 1>22Q2*). 7:eseni 4 accentueazD unitatea lucrarea ,u;nezeului triunic Hn
+ristos Ei e:ectele acestui :apt Hn 'isericD, al cDrui cap este +ristos (v. 10J c:. 1>22J 9ol. 1>14J 2>10, 1/).
Gn 7:eseni 0>22F2* este clar eBpusD slava care revine 'isericii prin dra!ostea lui +ristos pentru ea Ei
Hnalta ei che;are de aF5 ur;a, HntrFo discuie didacticD despre cDsDtoria creEtinD.
10
Gn cli;atul individualist al ?estului este di:icil sD eBa!erezi, sau sD su'liniezi i;portana
solidritDii co;;une a poporului lui ,u;nezeu, Hn +ristos. "rin :olosirea :recventD a noiunilor
O'isericDP Ei OtrupP (H;preunD cu alte ;eta:ore, Ei OHn +ristosP "avel se asi!urD cD orice cititor atent nu
va putea cu uEurinD sD i;punD teorii ;oderniste sau post;iderniste despre individualitate
(individualis;) sau politicD Hn a:ir;aiile radical cristocentrice ale lui "avel.
7ticD. 7pistolelel lui "avel ;er! ;ai departe de HnvDDturi teolo!ice Ei directive reli!ioase. "rincipii
Ei le!i despre co;porta;entul practic, individual Ei social, pDtrund scrierile lui. Ar :i o !reEealD
reducionistD sD reduce; etica lui "avel la o eticD cu 'azD ;ai restrInsDJ el pare sD :oloseascD ;ultipleB
rationalae (o parte se;ni:icativD din i;pondera'ilele cDlDuzirii divine. 3nspirInduFse din precedentul
?echiul Testa;ent el Hi HnsDrcineazD pe credincioEi cu i;perative etice 'azate pe eBe;plul !rDitor al
caracterului lui ,u;nezeu Ei Hi chea;D sD Hi ia eBe;plul (7:. 0>1J c:. 5ev. 11>44> O7u sunt ,o;nul
,u;nezeul TDu, :ii s:ini precu; Ei eu sunt s:IntP). "urtarea lor tre'uie ;oderatD de prezena lui
,u;nezeu Hn ;ijlocul lor (1 9or. *>1)) Ei de scopul 5ui s:Int care Hl are cu ei prin che;area Ei ale!era
lor (7ph. 1>4J 4>1J c:. 2 Ti;. 1>/). "oruncile ?echiului Testa;ent ocupD un loc un loc Hnse;nat Hn etica
lui "avel, dar Ei eBe;plul s;ereniei Ei sacri:iciului lui +ristos (<il. 2>0Q11). Ln alt ;od de a spune este
cD viaa credincioEilor ar tre'ui ;oderatD de ceea ce a H;plinit ,u;nezeu prin +ristos Hn viaa lor (1
9or. 0>)J 7:. 0>4). ,ra!ostea este virtutea cea ;ai ;are chiar vitalD (1 9or. 1*>1*) Hn etica lui "avel ca
Ei Hn ce a lui 3sus (Marcu 12>2/Q*1). 5a s:IrEit ceea ce conteazD este credina eBpri;atD prin dra!oste
(2al. 0>1J c:. 1 Ti;. 1>0).
7tica "aulinD este prea vastD pentru a :i trataD ca un su'punct Hn teolo!ia lui, dar tre'uie sD reine;
cD doctrina lui "avel nu poate :i HneleasD correct cInd nu conduce la transor;area co;porta;entului la
nivel personal sau de co;unitate. Teolo!ia lui "avel este i;portantD dar nu este sin!ura. 7pistola cDtre
Tit ne Hndea;nD la :apte 'une Hn ;od repetat (2>), 14J *>1, 4, 14) Ei Hi criticD aspru pe pseudo creEtinii
care Gl ;Drturises pe ,u;nezeu dar cu :aptele lor Gl tD!Dduiesc din punct de vedere etic (1>11).
5ucrurile din ur;D. 7scatolo!ia lui "avel este un do;eniu Ei ;ai vast Ei ;ai co;pleB decIt etica
lui. 9ele douD su'iecte se raporteazD unul la altul. 3sus a predicat cD G;pDrDia lui ,u;nezeu este
aproape Ei au :ost dovedite prin Hnvierea 5ui din ;ori, ;ijloc prin care vre;urile din ur;D au Ei
Hnceput (&o;. 1*>12). Gn trDirea lor de zi cu zi pe acest pD;Int, cetDenia credincioEilor e Hn ceruri, de
unde aEteaptD un ;Intuitor% pe ,o;nul 3sus +ristos (<il. *>20J c:. 9ol. *>*). ?iziunea lui "avel Hn
le!DturD cu ceea ce va ur;a are i;plicaii pro:unde Hn :elul Hn care tre'uie sD trDi; azi.
7scatolo!ia paulinD, precu; de alt:el toatD HnvDDtura lui, a izvorIt din convin!erile despre
,u;nezeu Hn !eneral Ei 3sus +ristos Hn ;od special. ,e vre;e ce 3sus a :ost Mesia, lucrarea 5ui
victorioasD se;naleazD sosirea ulti;ului sta!iu Hn lucrarea de rDscu;parare a lui ,u;nezeu Hnainte de
consu;area :aptului. Aceasta include judecata :inalD la a doua venire (parousia, vezi &o;. 2>1Q11J
14>10Q12J 1 9or. *>12Q10J <il. 2>11J 1 Tes. *>1*J 2 Tes. 1>0Q10). &Dau:DcDtorii care nu au ascultat de
7van!helie vor Hn:runta ;ania lui ,u;nezeu (&o;. 1>14J 7:. 0>1J 9ol. *>1). 7ste o'li!atoriu pentru
credincioEi, dupD instruciunile lui "avel, sD predice 7van!helia la nea;uri (Ei la 3sraelul care nu sFa
pocDit HncD, &o;. /F11) ca ;artori credincioEi ai planului escatolo!ic al lui ,u;nezeu Hn plinD
des:DEurare.
-inecuvIntarea escatolo!icD este deja disponi'ilD Hn present. 9redincioEii se 'ucurD de ,uhul .:Int,
un se;n si!ur al vre;urilor s:IrEitului . 7l este o anticipare Ei o !aranie a 'inecuvIntDrii ce ur;eazDP
(&o; 4>2*), (2 9or. 1>22J 0>0J 7ph. 1>14), o si!ilare (pecetluire) a ;oEtenirii Ei o in:iere care ne
H;puterniceEte sD 3l nu;i; pe ,u;nezeul "reaHnalt, OTatDP (&o;. 4>10Q1)).
Gn cadrul conte;poran, cInd vine vor'a de judecata :inalD aceasta este toleratD ca o a;D!ire proprie
daca nu chiar su'esti;atD pInD la nivel de superstiieJ accentul dra;atic pe care Hl pune "avel pe o nouD
ordine (stare) viitoare care chea;D la o reorientare personalD i;ediatD Ei radicalD a :ost privit cu dispre
ca :iind ceva ;itic, o :i!urD de stil apocalipticD supra:olositD. A devenit chiar su'iect pentru parodii
11
hol@=oodiene. Ase;enea respin!ere ar :i periculoasD dacD "avel nu ar vor'i cu autoritatea pe care EiFo
asu;D. A :i de acord cu toatD ini;a cu viziunea paulinD Ei cu i;plicaiile ei cos;ice Hnsea;nD viaD
adevDratD, viaD XHn +ristosP Hn veacul acesta Ei o 'ucurie nespusD Hn cel viitor (&o;. 4>14J 1 9or. 2>/).
5a :el de ur!ent (apDsDtor) este stDruina cu care "avel a:ir;D cD respin!erea 7van!heliei lui duce la
chin veEnic, nu HnsD :DrD sD ;enioneze cD acesta este tra!edia de a nu Hi asu;a Eansa de a te Hnchina Ei
de a te 'ucura de ,o;nul cel Gnviat.
&O-7&T $. (A&-&OL2+
Bibliography.
9. Arnold, 7phesians> "o=er and Ma!ic
,. -re=er, TechniYues and Assu;ptions in 6e=ish 7Be!esis 'e:ore )0 97J
<. <. -ruce, "aulJ ,. 9arson, The 9ross and 9hristian Ministr@J
8. ,on:ried, ed., The &o;ans ,e'ateJ
7. 7llis, "aul and +is &ecent 3nterpretersJ
"aulNs Lse o: the Old Testa;entJ
.. <o=l, The .tor@ o: 9hrist in the 7thics o: "aulJ
2. +a'er;as and A. <le=, ,id 6esus &ise :ro; the ,eadKJ
M. +en!el, The "reF9hristian "aulJ
.. 8i;, The Ori!ins o: "aulNs 2ospelJ
A. 5incoln, "aradise #o= and #ot (etJ
&. 5on!enecker, -i'lical 7Be!esis in the Apostolic "eriodJ
ZZZZZZZZZ. "aul, Apostle o: 5i'ert@J
A. Mc2rath, The M@ster@ o: the 9rossJ
6. 2. Machen, The Ori!in o: "aulNs &eli!ionJ
3. +. Marshall, 6esus the .aviourJ
ZZZZZZZZ. 5uke> +istorian and Theolo!ianJ
A. ,. #ock, .t. "aulJ
6. ON2rad@, "illars o: "aulNs 2ospelJ
6. "levnik, $hat Are The@ .a@in! a'out "aulKJ
M. "rior, "aul the 5etterF$riterJ
$. &a;se@, "auline and Other .tudiesJ
+. &idder'os, "aulJ
7. ". .anders, "aul and "alestinian 6udais;J
ZZZZZZZZ. "aul, the 5a=, and the 6e=ish "eopleJ
T. .chreiner, The 5a= and 3ts <ul:ill;entJ
A. .che=eitzer, Paul and *is 0nterpreters1
M. .ei:rid, Dictionary of Paul and *is -etters1
$. 9. van Lnnik, Tarsus or #erusalem1
.. $esterhol;, 0srael%s -aw and the Church%s Faith1
-. $inter and A. 9lark, The ,oo2 of Acts in 0ts First Century etting
1)
PAVEL
,7 +A#. ,37T7& -7T[
A<&A2M7#TC
<reed;an, ,avid #oel, ed., The Anchor ,i"le Dictionary,
(#e= (ork> ,ou'leda@) 1//), 1//2. A5o!os 5i'rar@> 7lectronic 7dition,C
"avel (persoana lui) A2k Paulos ( "aulo\C. Ln apostol creEtin ti;puriu care a :ost poate cea ;ai
i;portantD Ei ;ai creativD :i!urD din istoria 'isericii pri;are, ale care a :or;ulat ;ai siste;atic
credina creEtinD Hn epistolele lui cDtre 'isericile nou nDscute Ei acu; scrierile lui :ac parte din
:unda;entul, te;elia teolo!iei creEtine ortodoBe.
ZZZZZZZZZZZZZZZZZ

A. .urse
-. ?iaa lui
1. #u;ele
2. Ori!inea
*. 7ducaia
4. 9ariera pre creEtinD
0. 9onvertirea
1. 9ariera apostolicD
9. 3;a!inea lui "avel din surse ;ai tIrzii
,. 9ronolo!ie
1. "ro'ele;e
2. 7veni;ente i;portnate (datate)
*. ,atarea epistolelor
4. .u;ar
7. Teolo!ia lui
1. "ro'le;e ;etodolo!ice
2. <azele ;ajore Hn evoluia teolo!iei lui "avel
*. .u;ar
ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZ

A. Surse
"ri;a sursD Hn studierea apostolului "avel sunt epistolele lui autentice (1 Tesaloniceni, 2alateni,
<ilipeni, <ile;on, 1 Ei 2 9orinteni, Ei &o;ani). 3n:or;aie istoricD poate :i dease;enea luatD din
cartea <aptele Apostolilor (vezi ,.1 ;ai jos), sau din epistolele deuteroFpauline (9oloseni, 7:eseni, 2
Tesaloniceni, 1Ei 2 Ti;otei, and Tit), sau din alte scrieri noutesta;entale (3acov, 2 "etru) Ei ;ai tIrziu
din literature apocri:D (<aptele Apostolilor apocri:D AMc,onald 1/4*C, in:or;ie introductivD Hn
;anuscrisele #oului Testa;ent Ei a listelor canonice, literature pseudoFcle;entinD, Mani 'io!ra:ia
A-etz 1/41'C). Aceste di:erite !rupuri de docu;ente nu au o li;itD 'ine de:initD, deoarece eBperii Hn
do;eniu HncD ;ai discutD autenticitatea unor epistole deuteroFpauline , Ei dacD epistolele autentice nu
au su:erit, ;ai tIrziu, interpolDri (vezi di:eritele articole pe epistolele lui "avel). ,ease;enea HncD ;ai
discutD pro'le;a apocri:elor, ne dau ele sau nu in:or;aii de Hncredere, avInd dovezi independente de
cele pe care le prezintD #oul Testa;ent, Ei va tre'ui sD :ie analizate toate, caz cu caz 'asis (NTApocr 2>
)1Q)4J .chnee;elcher 1/4)Q1/4/J -etz 1/41'> 210Q*4).
14
5iteratura secundarD despre "avel Ei scrierile lui este vastDJ nu eBistD o 'i'lio!ra:ie co;pletD.
"entru o privire de ansa;'lu vezi .ch=eitzer 1/12J -ult;ann 1/2/Q*1J Metz!er 1/10J &i!auB 1/14J
Merk 1/44J AN!), pt. 2, vol. 20]4> 214/Q2440).
B. Via(a lui Pavel
1. Numele: "avel este 'iencunoscut dupa cognomenul sDu 2recoFro;an, Paulos, dar din <aptele
apostolilor a:lD; cD avea Ei un nu;e evreiesc, .aul (<apte )>04J 4>1, *J />1, 4, etc.). "avel HsD nu HEi
;enioneazD nu;ele sDu de .aul Hn epistolele lui niciodatD, dar Hntotdeauna :oloseEte nu;ele "avel
(e.!., 1 Thess 1>1J 2>14J &o; 1>1J 1 9or 1>1, 12Q1*J etc.).
2. Originea: #u;ele sDu evreiesc Hl include Hn se;inia lui -enia;in (<il *>0J &o; 11>1J c:. <apte
1*>21), nu;ele sDu !recoFro;an se poate sD 3 se :id at Hn le!DturD cu cetDenia lui Hn Tars, un oraE din
9ilicia unde sFa nDscut Ei a :ost crescut (<apte />11J 21>*/J 22>*J c:. />*0J 11>20). 7BistD anu;ite
Hndoieli Hn le!DturD cu cetDenia lui ro;anD , HnsD este si!ur cD nu a :ost antiFro;an Hn politica lui (&o;
1*>1Q)). 9etDenia lui ro;anD joacD un rol i;portant Hn <aptele Apostolilor (11>*)Q*4J 22>20Q2/J
2*>2)J 20>4Q12, 21J 21>*2J 2)>24J 24>1/), HnsD sunt indoieli Hn privina 'icuirii lui (<apte 22>20J c:. 2
9or 11>20J vezi -auer 1/44, s.v. masti3o4) Ei Hn privina apelului :Dcul la 9aesar (Acts 20>4Q12, 21J
21>*2J 2)>24J 24>1/J see 9onzel;ann, Acts +er;eneia, 14/Q/0, 20*Q4). ,acD autorul <aptelor
Apostolilor a avut in:or;aii de;ne de Hncredere Hn le!DturD cu "avel ca :iind cetDean ro;an din
naEtere (22>24), cu si!uranD a :olosit la ;aBi; acestD in:or;aie eBplicInd cu; "avel a ieEit "avel din
3erusali; Ei a plecat la &o;a. Gn orice caz, :a;ilia lui se considera OortodoBDP din punct de vedere
reli!ios (<il *>0J 2 9or 11>22J &o; 11>1).
3. Educa(ia. 7ducaia pe care ar :i putuFo pri;i "avel :iind crescut Hn Tars (<apte 21>*/J 22>*) este Hn
Hntre!i;e speculaie, deEi :elul Hn care este prezentat Hn <apte 22>*, el a pri;ito educaie evreiascD
idealD O7u sunt iudeu. MFa; nDscut Hn Tars (Hn 9ilicia), dar a; crescut Ei a; :ost educat aici, Hn acest
oraE, de cDtre 2a;aliel, Hn con:or;itate cu stricteea 5e!ii pDrinilor noEtriP. AceastD a:ir;aie
su!ereazD cD :a;ilia lui "avel sFa ;utat din Tars Hn 3erusali; unde a pri;it a doua educaie (21>4).
AceastD a:ir;aie tre'uie cIntDritD cu !rijD deoarece tinde sD su'linieze, la :el ca Hn <aptele Apostolilor,
;oEtenirea lui evreiascD (1*>14::.J 14>1J 10>2*Q2/J 11>1Q*, 4, 1*J etc.) Ei sD :acD le!Dtura Hntre el Ei
3erusali; ()>04Q4>1aJ 4>1'Q*J />1Q2, 21Q2/J etc.). AceastD din ur;D, H;preunD cu presupunerea lui
5uca Hn le!DturD cu :a;iliaritatea lui "avel cu 3erusali;ul, se ciocnesc cu ;Drturia lui "avel despre
vizitele lui Hn 3erusali; (2al 1>22). ?iziunea pe ca neFo o:erD 5uca despre 2a;aliel este dease;enea
destul de neclarD (<apte 0>*4J vezi Fapte +er;eneia, 141). ?ezi dease;enea 2AMA5375. Ln alt
o'stacol Hn a reconstitui educaia lui "avel izvorDEte lipsa noastrD de cunoaEtere a coninutului educaiei
evreieEti la vre;ea aceea, :ie Hn Tars :ie Hn 3erusali;, EcoalD pri;arD sau secundarD (vezi .a:rai 1/)1J
*#P5 2> **2Q*4, 410Q22J .aldarini 1/44> 1*)Q*/).
,in :aptul cD "avel a acionat ca tri;is internaional, Hn pri;ul rInd din partea autoritDilor evreieEti
(<apte 4>*J />1Q2, 21J 22>4Q0, 1/J 21>10Q11J 2al 1>1*, 2*J 1 9or 10>/J <il *>1), ;ai pe ur;D ca
;isionar creEtin, Hnsea;nD cD "avel a pri;it o 'unD educaie elenistD. A predicat, a HnvDat pe alii, a
scris epistole lun!i, Ei sF a an!ajat Hn dez'ateri teolo!ice Hnalte. A'ilitDile lui ca :ondator de 'iserici,
lucrInd cu ;uli cola'oratori la nivel internaional, :ac i;posi'il de conceput ideea despre el cD ar :i
:ost un evreu din 7st, needucat Ei ;Dr!init de cultura lui. "ersonalitDi co;parative din ti;pul lui, Hn
special <lavius 3ose:us Ei <ilo aratD clar cD a :i evreu Ei a :i educat nu se eBclud una pe alta.
O'ieciile la :aptul cD educaia lui "avel a :ost elenistD includ recursul la ;Drturiserea lui ca ar :i
laic Hn retoricD (2 9or 11>1J c:. 1 9or 2>1Q0) Ei :aptul cD a :olosit un secretar (Tertius, &o; 11>22).
TotuEi ase;ena ar!u;ente scapD din vedere :aptul cD 2 9or 11>1 este Hn sine un topos retoric (vezi -etz
1/)2> 4)Q1/J 1/41a) Ei nu pot sD eBplice cu; epistolele lui au ajuns o capodopera litearD. Aceste
epistole Q cu o retoricD atIt de 'ine dezvoltatD , cu o co;poziie Ei o ar!u;entare teolo!icD ela'oratD Q
1/
re:lectD un autor care a :ost pre!Dtit Hn orice :el sD devinD Oapostolul #ea;urilorP (&o; 11>1*J c:. 2al
2>4, /J &o; 1>0). Aceasta se vede clar Ei prin co;paraia :DcutD Hntre el Ei uneori ;entorul Ei asociatul
lui, -arna'a, ale cDrui a'ilitDi pDreau sD :ie reduse. ,e ase;enea, 5uca, Hl prezintD pe "avel ca destul
de 'ine pre!Dtit HncIt sD se poatD apara sin!ur Hn tri'unal Hn ti;p ce preoii evrei aveau nevoie de un
orator pro:essional (Acts 24>1).
4. Cariera lui precreytin: Gnainte de convertirea lui, "avel a pDstrat Ei a protejat tradiiile reli!ioase
ale strD;oEilor lui. 9onsiderInduFse pe sine un evreu OortodoBP, era plin de zel Hn a eradica apostazia.
.pre deose'ire de cei de o vIrstD Ei un ran! cu el, "avel a devenit ;e;'ru Hn partida <ariseilor (vezi
.aldarini 1/44> 1*4Q4*), Ei EiFa luat responsa'ilitatea de a persecuta creEtinii Ei 'iserica creEstinD (2al
1>1*, 2*J <il *>1J 1 9or 10>/). Motivul pentru care a ales el sD Hi persecute pe creEtini nu este clar, HnsD
indicii pute; !Dsi Hn ura pe care leFo purta creEtinilor din ,a;asc (2al 1>1), 22Q2*J 2 9or 11>*2J Acts
/>2Q20J 22>0Q1, 10Q11J 21>12, 20) Ei Hn relativa lipsD de interes de aFi persecuta pe cei din 3erusali; Ei
din 3udeea (c:. Acts 4>*). Ln posi'il ;otiv pentru persecutarea creEtinilor din ,a;asc a :ost :aptul cD
deEi erau evrei au Hncetat respectarea, inerea Torei, :DcInd asta Hn ;od intenionat nu din si;plD
ne!lijenD. GnsD nici "avel Ei nici <aptele Apostolilor nu ne dau ;ai ;ulte detalii despre acest lucru.
5. Convertirea. Gn ti;p ce "avel se apropia de ,a;asc a avut pe neaEteptate o viziune cu +ristos.
AceastD viziune a avut ur;Dri dra;atice, schi;'InduFi Hntrea!a viaD, Hnele!erea a lucrurilor, Hntrea!a
teolo!ie Ei scopurile lui. ,acD aceastD viziune a avut loc Hn ;intea lui (2al 1>12, 11) sau a avut un
character eBtern (<apte />*Q4J 22>1Q11J 21>12Q1/) rD;Ine neclar, ce Eti; clar HnsD e cD lFa schi;'at
din persecutor Hn propa!ator al creEtinis;ului. +ristos HnsuEi lFa HnsDrcinat cu predicarea 7van!heliei la
nea;uri (vezi dease;enea 1 9or />1J 10>4, /Q11J &o; 1>0). 9hiar dacD etichetD; deseori aceastD
eBperienD a lui "avel ca Ei OconvertireP, aceastD idWe a apDrut ;ai tIrziu deoarece, la acea vre;e
creEtinis;ul Ei iudais;ul nu erau HncD reli!ii separate. Atunci, Hn realitate "avel EiFa sci;'at doar
partidul, din partidul <arisei; iudaic la creEtinis;ul iudaic.
6. Cariera apostolic
6.A. Rezmatul autobiografic din Galateni. ,upD cu; relateazD "avel Hn 2al 1>1)Q24, pri;a parte a
rezu;atului auto'io!ra:ic (vezi -etz, &alatians +er;eneia, )2Q41), dupD ce sFa HntIlnit cu +ristos a
plecat din ,a;asc i;ediat Ei a plecat Hn Ara'ia, aceasta :iind G;pDrDia lui #a'ataea, nu;itD
6Provincia Ara"ia.7 vezi #A-AT7A#.. Misiunea lui Hn Ara'ia, dupD tri;iterea HncredinatD lui de
cDtre +ristos, a :ost o ;isiune printre nea;uri, nu printre evrei. ,ease;enea pute; deduce cD "avel nu
a iniiat aceastD ;isiune ci sFa alDturat aciunii periculoase iniiatD de cDtre 'iserica din ,a;asc, idWe
con:ir;atD de Hntoarcerea lui Hn ,a;asc ;ai tIrziu. 9It de plinD de succes a :ost ;isiunea lui Hn
,a;asc nu se Etie (see also 2al 4>20J <apte 2>11J 8 Clem. 20>1, *J c:. &o; 10>1/). "avel su'liniazD
:aptul dupD arDtarea lui +ristos Ei tri;iterea datD lui, a descis sD nu se consulte cu ceilali apostolic din
3erusali;. ,in ce ;otiv a evitat contactul cu autoritDile reli!ioase din 3erusali;K Motivul pare a :i Hn
strInsD le!DturD cu ;isiunea lui Hn Ara'ia. ,acD "avel iFa persecutat pe creEtininii din ,a;asc din
cauza nerespectDrii Torei, Ei dacD aceEti creEtini au iniiat ;isiunea din Ara'ia, printre nea;uri, ;isiune
la care sFa alDturat Ei "avel atunci convertiii ara'i nu tre'uiau sD se supunD Torei Ei tDierii H;prejur.
-iserica din 3erusali; a privit aceastD pro'le;D cu suspiciune chiar dezapro'IndFo, posi'il :iind ca asta
sD :i dus la evitarea contactului cu autoritDile reli!ioase din 3erusali;.
5a trei ani dupD convertirea lui "avel a ;ers Hn s:IrEit la 3erusali;, vizitD pe care o descrie Hn 2al 1>14Q
24. Analizarea acestei cDlDtorii a :ost co;plicatD odatD cu apariia relatDrii din <aptele Apostolilor, al
cDrei autor presupune cD "avel a ;ers la 3erusali;, a predicat acolo, Ei a cDlDtorit li'er Hn el Ei Hn a:ara
oraEului (/>21Q*0). ,acD acordD; o atenie deose'itD 2alateniului, o'servD; cD "avel a avut ;ai
puine apariii Hn ti;pul Eederii lui acolo. 9eea ce ne relateazD "avel este cD sFa HntIlnit cu "etru ti;p de
10 zile, discuia cu "etru ducInd la si;patia acestuia :aD de lucrarea lui "avel. -iserica HnsD pare a :i
20
:ost divizatD, deoarece atunci cInd "avel spune Odar nFa; vDzut pe nici unul dintre apostoli, Hn a:arD de
3acov, :ratele ,o;nului.P (2al 1>1/), se Hnele!e cD iFa evitat pe ceilali apostoli deoarece aceEtia nu lF
au luat Hn sea;D. 3acov, poate pentru :aptul cD nu era un apostol (;isionar) a :ost ;ai predispus pentru
a :i vizitat. Rtiau oare 'isericile din 3erusali; Ei 3udeaa, Hn ti;p ce ;ulu;eau lui ,u;nezeu pentru
convertirea lui, chiar :DrD sD Hl :i HntIlnit (2al 1>22Q24), cD acesta predica 7van!helia :DrD aF3 supune pe
convertii la inerea, respectarea Torei Ei tDierea H;prejurK Ln lucru Eti; si!ur, :aptul cD nu era HncD
luatD o decizie clarD Hn acest sens Ei tensiunea eBista Hn le!DturD cu pro'le;a aceasta ridicatD de cDtre
"avel. "ute; concluziona cD eBistau tensiuni Hntre ceilali apostoli Ei "avel care a izvorIt din di:eritele
pDreri Hn le!DturD cu ;isiunile Hn alte naiuni. Gn ur;a vizitei, "avel a pornit HntrFo altD ca;panie
;isionarD Hn inutul sDu natal, .iria Ei 9ilicia (2al 1>21). #u este clar dacD "etru Ei 3acov au :ost de
acord cu aceastD ca;panie.
9Ind "avel a venit Hn 3erusali; a doua oarD OdupD patrusprezece aniP (2al 2>1), ;isiunea din .iria Ei
9ilicia erau deja HncheiatD cu succes. "avel Hl nu;eEte pe -arna'a colla'orator, un creEtin evreu, ca Ei
el de alt:el. <aptele apostolilor a:ir;D cD -arna'a a :ost ;entorul creEtin al lui "avel (<apte 4>*1Q*)J
/>2)). -iserica din 3erusali; lFa tri;is pe -arna'a Hn Antiohia unde a devenit o :i!urD i;portantD
printre evreii creEtini din <enicia, 9ipru Ei .iria]9ilicia. 7l a plecat Hn Tars cDutInduFl pe .aul ("avel),
pentru aFl aduce Hn Antiohia (<apte 11>20Q21), unde se nDscuse ;isiunea cu !recii (<apte 11>20) Ei
unde a :ost :olosit pri;a datD nu;ele de 9Christianoi: OcreEtinP (11>21). ,e aici -arna'a Ei .aul]"avel
au :ost tri;iEi H;preunD HntrFo ca;panie ;isionarD (1*>1Q*) care iFa dus pri;a datD Hn 9ipru (1*>4Q12),
apoi Hn "a;:ilia Ei "sidia (1*>1*Q14>24). ,acD aceastD ca;panie e aceeaEi cu cea ;enionatD Hn
2alateni 1>21 (.iria Ei 9ilicia) este pro'a'il dar nu dovedit.
Aceste ca;panii ;isionare au readus Hn discuie o pro'le;D care nu putea :i lDsatD nerezolvatD.
Tre'uie noii convertii dintre nea;uri sD :ie tDiai H;prejur sau nuK 7ste 'iserica o parte din iudais;
sau e o reli!ie creEtinD separatD ,upD dezacorduri Hn repetare rInduri Hn aceastD privinD (Acts 10>1Q2)
Ei chiar dupD o revelaie (2al 2>2), -arna'a Ei "avel au ;ers la 3erusali; luInduFl cu ei pe Tit, un
convertit netDiat H;prejur dintre nea;uri, ca test. 9o:erina din 3erusali; (2al 2>1Q10J <apte 10>2Q2/J
vezi -etz &alatians, 41Q10*) a avut trei partied, dintre care douD aveau rDspunsuri opuse la pro'le;a
principalD, iar un al treiFlea !rup a luat poziia de ;ijloc. ,upD dez'ateri aprinse, "avel Ei partidul lui
(-arna'a Ei Tit) au Hnvins, cIEti!Ind recunoaEterea lui Tit ca Ei creEtin :DrD tDiere H;prejurJ oricu;,
co;pro;isuri tre'uiau :Dcute. Misiunea creEtinD sFa H;pDrit Hn douD arii de lucru, una cu evreii (su'
apostolia lui "etru) Ei cealaltD su' coducerea lui "avel Ei -arna'a, :DrD titluri o:iciale (2al 2>4Q/).
5e!Dtura recunoscutD Hntre cele douD arii de lucru era cD H;pDrtDEeau credina Hn acelaEi ,u;nezeu
(2>4J &o; *>*0J 10>12). Gnele!erea, care de ase;enea cuprindea an!aja;entul de a strIn!e 'ani pentru
sDracii din 3erusali; (2>10), a :ost apro'atD de ce trei OstIlpiP (3acov, 9e:a Ei 3oan) Ei de dele!aia din
Antiohia ("avel Ei -arna'a), dar nu Ei de un al treilea !rup intransi!ent pe care "avel Hi nu;ea O:rai
:alEiP (2>4). AceastD con:erinD avut consecine i;portante nu nu;ai pentru 'isericD dar Ei pentru cursul
vieii lui "avel.
O pro'le;D care nu a :ost rezolvatD a :ost Hntre'area dacD creEtinii dintre nea;uri constituiau o
nouD reli!ie, sau creEtinii evrei Ei cei dintre nea;uri erau H;preunD o parte din iudais;. AceastD
pro'le;D nerezolvatD a :ost sD;Ina pentru con:lictul viitor (vezi de eB. 9azul lui Ti;otei, <apte 11>1Q
4) care a a:ectatD Antiohia (2al 2>11Q14). 9on:runtarea a avut loc dupD ce "etru a vizitat Antiohia Ei a
;Incat la ;asD cu creEtini dintre nea;uri, care se;ni:ica participarea lor e!alD la ;Intuire prin
+ristos. Aceasta a :ost ;ai tIrziu contrazisD de o dele!aie a Ooa;enilor lui 3acovP cInd au sosit din
3erusali;. ,upD alte dez'ateri aprinse, "etru Ei ali evrei creEtini, au capitulat la critica Ovizitatorilor, Ei
au Hncetat sD ;ai ;DnInce cu creEtinii dintre nea;uri. 7i au resta'ilit 'arierele dintre hranD curatD Ei
necuratD,lDsInd pe dina:arD pe creEtinii dintre nea;uri. "avel nu sFa alDturat ta'erei evreilor creEtini ci a
rD;as alDturi de creEtinii dintre nea;uri. 9on:runtInduFl pe "etru HntrFo dez'atere deschisD, lFa acuzat
inconsistenD (OipocrizieP) Hn teolo!ie Ei Hn practica reli!ioasD. &ezultatul a :ost o rupere Hntre "avel Ei
ali evreiFcreEtini ;isionari, incluzInduFl Ei pe :ostul lui ;entor, -arna'a (vezi dease;enea <apte
21
10>*1Q*/). ,e acu; Hncolo, "avel Ei 'isericile :ondate de el printre nea;uri erau pe cont propriu, chiar
dacD erau necDjite de creEtinii evrei ;isionari din cealaltD partidD. Oricu;, "avel a sperat pInD la s:IrEit
Hn reconcilierea cu 'iserica din 3erusali;, aceastD nadejde se o'servD Hn strIn!erea de 'ani pentru sDraci
(1 9or 11>1Q4J 2 9orinteni 4 Ei /J see -etz, ; Corinthians <=> +er;eneia).
6.B. Date mai detaliate n legtura cu misiunea din Galatia. &ez;atul 'io!raphic din 2al 1>12Q2>14
se ter;inD cu episodul din Antiohia, HnsD pute; colecta ;ai ;ulte in:or;aii din toatD epistola. 9hiar
dacD lipsesc detaliile, epistola presupune :ondarea 'isericilor din 2alatia. Mai tIrziu, a!itatorii antiF
paulini au apDrut ceea ce a dus la scrierea, apariia epistolei. ,acD vizita pentru :ondarea 'isericii poate
:i corelatD cu <apte 11>1, poate :i dease;enea coordonatD cu 2al 4>1*, atunci a doua vizitD ar putea :i
cea ;enionatD Hn <apte 14>2*. #u este clar dacD <aptele apostolilor este in:or;atD de 'isericile din
2alatia. 3tinerarul lui "avel prezentat Hn <apte, pare sD :ie 'ine in:or;at doar Hn anu;ite pDri, dar ca
Hntre! pare a :i creaia autorului <aptelor care Hncerca sD punD la un loc in:or;aii via'ile H;preunD cu
in:or;aii din tradiie pentru a crea o naraiune consistentD. 7BistD posi'ilitatea ca "avel sD :i luat parte
Ei la alte activitDi ;isionare pe care nu le ;enioneazD <aptele Apostolilor. 7pistola cDtre 2alateni
;enioneazD intrFo anu;itD ;DsurD o vitD a lui "avel care a dus la :ondarea 'isericilor din 2alatia (2al
1>/J 4>1*). O altD vizitD care se potriveEte cu <apte 14>2* depinde de interpretarea specialD a proteron
(2al 4>1*). ,upD :or;area acestor 'iserici, ;isionarii creEtini evrei rivali lucrDrii lui "avel au :or;at o
partidD printre ei (!alateni) Ei pentru a H;piedica HndepDrtarea !alatenilor de la adevDr a scris aceastD
epistolD.. <ondarea 'isericilor din 2alatia tre'uie sD :i le :i precedat pe cele din 1 9orinteni, deoarece Hn
1 9or 11>1Q4 ;enioneazD 'isericile din 2alatia Ei colecta lor pentru 3erusali;.
6.C. Misiunea n Macedonia yi Grecia. "entru a a:la in:or;aii despre ;isiunea lui "avel Hn
Macedonia Ei 2recia tre'uie sD apelD; la epistolele lui "avel cDtre Tesaloniceni Ei 9orinteni, Ei la
<aptele Apostolilor. ,upH cu; relateazD <apte 11>1Q10, "avel a trecut prin <iri!ia, 2alatia Ei pe lIn!D
Misia Ei Troa. ,e acolo sFa decis sD ;ear!D Hn Macedonia, ca rDpuns la o viziunea pe care a avutFo cu
un ;acedonean care Hl che;a sD vinD la ei. Ti;otei lFa Hnsoit Hn aceastD cDlDtorie (<apte 11>1Q4),
precu; Ei .ila (<apte 10>40J 11>1/, 20, 2/J 1)>4, 10, 14, 10J 14>0J oricu;, dupD in:or;aia din <apte
10>**, acesta please deja spre 3erusali;). G;preunD aceEti trei 'Dr'ai (a cDror a:iliere este veri:icatD de
epistolele lui "avel cDtre 1 Tess1>1 A2 Tes 1>1CJ c:. dease;enea 1 Tes *>2, 1J 2 9or 1>1/) au navi!at din
Troa, prin .a;otracia la #eapoli, pInD Hn portul din <ilipi. "ri;ul lor succes lFau avut Hn <ilipi, unde au
Hn:iinat pri;a 'isericD din Macedonia (11>11Q40). ,in <ilipi au plecat Hn Tesalonic unde dease;enea
au Hn:iinat o 'isericD (1)>1Q/). Lr;Dtoarea oprire a :ost Hn -ereea (1)>10Q10), Atena (1)>11Q*4J 1 Tes
*>1Q2), Ei 9orint (14>1Q1)J 1 9or 1>1Q2, 14, 11J *>0Q10J 11>10, 1))J Hn toate aceste oraEe au Hn:iinat
'iserici. Gn <aptele Apostolilor aici sFa Hncheiat cea deFa doua cDlDtorie ;isionarD. A treia cDlDtorie a
Hnceput cInd "avel a pornit spre 7:es Hnsoit de "riscila Ei de Acvila (14>14Q21). 7ste destul de con:uzD
cDlDtoria care se presupune a :i :DcutFo "avel din 7:es, O;ai josP Hn 9ezareea, apoi O;ai josP Hn
Antiohia Ei prin 2alatia Ei <iri!ia Hnapoi Hn 7:es (14>22J 1/>1).
6.D. Cltoria la Ierusalim. O altD descoperire lFa ;otivate pe "avel sD plani:ice a doua cDlDtorie Hn
Macedonia Ei Ahaia,apoi la 3erusali; Ei &o;a (<apte 1/>21Q22). Tri;iInduFl pe Ti;otei Ei pe 7rast
Hnainte, "avel iFa ur;at dupD ce sFa do;olit scandalul creat de ,e;etrius Hn 7:es (20>1). A ;ers prin
Macedonia Hn 2recia, Hn 9orint (20>2). Aceste in:or;aii destul de rare Ei de nedetaliate, care sunt
'azate pe niEte surse cunoscute lui 5uca pot :i corelate nu;ai Hn linii ;ari cu ceea ce Eti; despre "avel
din epistolele lui Hn special 1 9or 11>1Q11J 2 9or 1>4Q11, 10Q14J 2>12Q1*J )>0Q), 1*Q11J &o; 10>22Q
*1. ,i:erenele principale constau Hn (1) :aptul cD situaia a :ost ;ai co;plicatD decIt o prezintD <aptele
Apostolilor, (2) :aptul cD "avel a trevuit sD HEi schi;'e planurile de cDlatorie de cIteva oriJ Ei (*) :aptul
cD aproape a pierdut 'iserica din 9orint din cauza certurilor Ei opoziiilor interne.
22
9hiar dacD <apte 20>1Q1 relateazD cD "avel EiFa schi;'at planurile de cDlDtorie, aceste
schi;'Dri Hn plan sunt cu re:erire la cDlDtoria lui la 3erusali;, nu cu a doua vizitD a lui Hn 9orint. Gn ti;p
ce &o; 10>22Q*1 depune ;Drturie cD "avel "avel era Hn 9orint Ei de acolo a plecat la 3erusali;, <apte
20>1Q1 relateazD cD oponenii lui 7vrei lFau H;piedicat sD ;ear!D din 9orint prin .iria direct. ,eci, a
:ost :orat sD se HntoarcD Hn Macedonia Ei Troa ,ele!aia ;enionatD Hn 20>4 sFa adunat dupD ceea, Hn
Troa Ei a plecat din Asos, navi!Ind pe coastD pInD la Mitilena, 9hios, .a;os Ei Milet, unde "avel EiFa
luat rD;as 'un de la prez'iterii e:eseni care lFau HntIlnit acolo (20>1*Q*4). 9DlDtoria lui spre "alestina
e descrisD Hn detaliu (21>1Q)).
,upD sosirea lui Hn "alestina, !rupul a rD;as Hn 9ezareea Ei a plani:icat sD continue pInD la
3erusali; chiar dacD "avel a :ost prevenit cD o nenorocire Hl aEtepta acolo (21>4Q10, c:. 20>22Q24J &o;
10>*0Q*1). Gn 3erusali;, "avel Ei dele!aia lui au :ost pri;ii 'ine (21>1)), dar cInd lFa vizitat pe 3acov
(21>14), a :ost in:or;at de ani;ozitDile evreilor. &elatarea succesului ;isiunilor lui "avel Hntre
nea;uri stDtea H;potriva :aptului cD creEtinii evrei din zona centralD a Drii au rD;as credincioEi ToreiEi
preiveau ;isiunile lui "avel ca o apostazie deoarece nu Hi supunea pe noii convertii Torei lui Moise,
adicD tDierii H;prejur Ei :elului evreiesc de trDire (21>20'Q21). TotuEi, prez'iterii 'isericii, incluzInduFl
Ei pe 3acov, aveau deja o propunere HneleaptD pentru "avel, s:DtuinduFl sD ia un jurD;Int de nazireat
H;preunD cu ali trei, sa HEi radD capul, sD aducD jert:ele necesare pentru a de;onstra pu'lic apartenena
lor la reli!ia iudaicD (21>22Q21). 6ocul aproape a reuEit, HnsD a eEuat Hn ulti;ul ;inut, atunci cInd evreii
din Asia MicD lFau recunoscut pe "avel Hn Te;plu Ei au insti!at ;uli;ea pentru aFl captura (21>2)Q
*0). Ar;ata ro;anD a intervenit salvInduFl de la a :i asasinat de cDtre !loatD inInduFl Hn arest (21>*1Q
*1).
6.E. Procesele din Ierusalim. Gn ti;p ce relatarea din <apre continuD, descrierea devine din ce Hn ce
;ai dra;aticD Ei ;ai detaliatD printrFun ;are nu;Dr de cuvIntDri Ei dez'ateri. MDsura Hn care aceste
relatDri sunt 'azate pe in:or;aii de;ne de Hncredere, nu se Etie. .e pare cD unele in:or;aii de 'azD au
:ost introduse, dar i;a!inea Hn totalitate este cu si!uranD rezultatul tehnicilor i;a!inative de narare ale
lui 5uca. ,in in:or;aiile disponi'ile lui, 5uca a Hncercat sD o i;a!ine plauzi'ilD a :elului Hn care "avel
a :ost arestat, dupa aceea eli'erat din :aa autoritDilor evreieEti Ei a !loatelor, cu; a :ost trans:erat Hn
custodia ro;anD Ei la ur;D transportat la &o;a. &ezulttul pare a :i o co;'inaie de politicD localD,
;anevrarea 'izarD Ei :anaticD a !loatelor care erau periculoase, Ei ;ai presus de toate strate!ia lui "avel
de a scDpa de la ;oarte. ,in pDcate, ulti;ul atu al lui "avel, acela de a apela la 9ezar, Hn ti;p ce
prevenea ;oartea lui Hn 3erusali;, a :Dcut trans:eral sDu la &o;a inevita'il. Ast:el, la s:IrEit "avel
tre'uia sD se prezinte Hn :aa 9ezarului datoritD apelului personal la le!ea ro;anD Ei a voii lui
,u;nezeu (1/>21J 21>14J 20>12J 21>*1Q*2J 24>1/).
5anul de eveni;ente Hncepe cu apDrarea lui "avel (Hn e'raicD) Hn :aa ;uli;ii evreieEti (21>40Q
22>21), lucru care a dus la o altD tul'urare Ei a necesitat ;utarea lui "avel Hn Hnchisoarea ro;anD pentru
o custodie care Hl putea proteja (22>22Q24a). ,e :rica :aptului cD ar :i putut :i 'iciuit, EiFa descoperit
cetDenia lui ro;anD dupD care o:ierul ro;an iFa luat cDtuEele jos Ei a interzis soldailor sD Hl 'iciuascD
(22>24'Q2/). A doua apDrare a avut loc Hn :aa ;arilor preoi Ei a Hntre!ului .inedriu, dar Ei aceastD
Hncercare a eEuat Ei soldaii ro;ani au tre'uit sD Hl salveze din ;Iinile !loatelor rDzvrDtite (22>*0Q
2*>11). ,upD aceea evreii :anatici au conspirat sD Hl o;oare pe "avel, dar au :ost H;piedecai cInd
nepotul lui iFa spus despre planul lor Ei a in:or;at autoritDile (tri'una) dease;enea (2*>12Q22). ,e
aproape 000 de soldai a avut "avel nevoie pentru a :i transportat Hn si!uranD din 3erusali; Hn
9ezareea, unde a :ost inut su' pazD Hn praetoriu;ul lui 3rod (2*>2*Q*0).
"rocesul lui "avel Hnaintea procurorului <eliB este narat Hn ;od dra;atic Ei detaliat (24>1Q2)). 9Ind
ur;Dtorul procurer, <estus, a Hncercat sD ;ute procesul la 3ersuali;, "avel a si;it pericolul Ei a apelat
la 9ezar (20>1Q12). Acest apel a creat o dile;D pentru procurer deoarece H;portiva lui "avel nu erau
aduse Hnvinuiri care puteau :i susinute HntrFun tri'unal ro;an. 9Ins re!ale A!ripa Ei re!ina -erenice au
venit Hn oraE, <estus lFa adus pe "avel Hnaintea lor Hn sperana cD re!ale lFar putea ajuta sD Hncheie acest
2*
caz (20>1*Q21>*2). GntrFadevDr apDrarea lui "avel Hnaintea lor a :ost atIt de convin!Dtoare HncIt A!ripa
a :ost pe punctul de aFl eli'era dacD nu era cazul apelului la 9ezar pe care nu Hl putea anula (21>*2).
6.F. Cltoria la Roma Ast:el "avel, H;preunD cu ali prizonieri a :ost tri;is i;dediat la &o;a. .u'
protecia lui 3uliu, un centurion prietenos a cohortei au!ustane, ei au cDlDtorit pe ;are cu o navD din
Adra;itiu; prin .idon, pe coasta Asiei Mici la Mira Hn 5icia (2)>1Q0). ,in Mira au luat o cora'ie spre
3talia (2)>1Q4). AceastD cDlDtorie aproap cD a s:HrEit intrFun dezastru cInd o :urtunD puternicD a dat peste
ei, au su:erit nau:ra!iu Ei a'i au ajuns pe ;alurile Maltei (2)>/Q44), nedInduEi sea;a unde se a:lau
(24>1). "avel a stat trei luni acolo Ei a :ost recunoscut pentru ;iracolele eBtraordinare pe care leFa :Dcut
acolo (24>2Q10). Gn ti;p ce iarna se apropia de s:IrEit Ei cDile de transport se redeschideau, "avel Hnsoit
de acelaEi centurion 3uliu, acu; prietenul lui, a luat o altD cora'ie la .iracuza Hn .icilia. ,e acolo au
plecat prin &e!iu; Ei "uteoli Hn 3talia (24>11Q14). As:el a ajuns Hn &o;a, udne creEtinii ro;ani lFau lF
au HntHlnit Hn a:ara &o;ei (24>10Q11). Gncercarea lui "avel de a se apDra iar Hnaintea autoritDilor
evreieEti din &o;a a eEuat (24>1)Q24). 9artea <aptelor se Hncheie a:ir;Ind cD "avel a locuit Hn &o;a
OpredicInd G;pDrDia lui ,u;nezeu Ei HnvDInd despre ,o;nul 3sus +ristos deschis Ei neH;piedicatP
(24>*0Q*1).
6.G. Moartea. ,eEi este destul de ciudat, <aptele Apostolilor nu are ni;ic de spus despre ce sFa
HntI;plat dupD ce acei doi ani au luat s:IrEit. "rin venirea la &o;a, sFa H;plinit planul lui "avel (Ei al
lui ,u;nezeu) de a veni la &o;a, HnsD nu Hn circu;stanele aEteptate (1/>21J 2*>11J 2)>24). "ro'a'il
5uca, autorul <aptelor, a Etiut cD "avel a :ost eBecutat ca ;artir (c:. 20>22Q24J 21>11, 1*). Motivul
pentru care 5uca a ales sD Hncheie scrierea Hn acest :el (dacD aceasta este Hncheierea ori!inalD) nu este
cunoscut, dar sunt nu;eroase teorii Hn sensul acesta (vezi Acts +er;eneia, 22)Q24J .chneider 1/40Q42,
2>411Q1*).
7pistolele lui "avel con:ir;D naraiunea precedentD doar Hn linii ;ari. "lanul lui de a conduce
dele!aia care ;er!ea la 3erusali; este con:ir;atD de &o; 10>20Q24, dar ezitDrile lui anterioare (1 9or
11>*Q4) nu sunt ;enionate Hn <apte Ei nici nu eBplicD de ce dele!aia a plecat la 3erusali; personal.
9olecta :DcutD de 'isericile "auline pare a :i necunoscutD lui 5uca , chiar Ei cInd a !Dsit in:or;aii ;ai
puin detaliate Hn sursele lui, nu a Etiut ce sD :acD cu ele Ei de aceea leFa plasat !reEit sau leFa interpretat
!reEit (11>2)Q*0J 21>24, 21J 24>1)Q14). "erceperea lui "avel despre sine ca apostol al lui +ristos, atDt
de a:ir;atD Hn epistole, este ;enionatD scurt doar Hn <apte 14>4, 14. Misiunea lui "avel Hn 3lirica (&o;
10>1/) Ei planul lui de a ;er!e Hn .pania (&o; 10>24, 24) erau dease;enea necunoscute lui "avel (dar
c:. the Muratorian 9anon, pentru care vezi Acts +er;eneia, BBBii). Aproape cD nu este HndoialD cD 5uca
nu a Etiut de epistolele lui "avel. "entru el, "avel era un eBcellent vor'itor nu un scriitor de epistole,
opus a ceea ce spuneau oponenii lui (c:. 2 9or 10>10J 11>1). &elatarea lui 5uca nu ne dD nici o su!estie
cu; cD oponeni principali ai lui "avel erau evreii creEtini nu doar evrei. Mai ;ult, eBistD un ;are !ol
Hntre relatarea <aptelor despre teolo!ia lui "avel Ei ceea ce HnvDD; despre aceasta din epistolele lui
proprii.
C. Imaginea lui Pavel n sursele de mai trziu
Moartea lui "avel ca ;artir este cunoscutD Ei altor autori noutesta;entali, precu; ur;aEii apostolilor
care au scris epistola cDtre 9oloseni (vezi Hn special 1>24), 7:eseni (vezi Hn special *>1*), Ei epistolele
pastorale (vezi Hn special, 2 Ti; 4>1Q4J Ei $olter 1/44). MDrturii Ei ;ai tIrzii sunt 8 Clem. 0>0Q) Ei
3!naiu din Antiohia (7: 12>2J &o; 4>*),Ei <aptele lui "avel apocri:e (vezi Hn special., 11>1Q)J Ei
NTApocr 2> )*, *4*Q4)). "entru ;ai ;ulte re:erine vezi .chneider 1/40Q42, 2> 41*J 5^de;ann 1/44.
3n:or;aia istoricD pe care o conin aceste surse este eBtre;e de li;itatD Ei nu adau!D ceva se;ni:icativ
la datele care pot :i o'inute din #oul Testa;ent. Aproape ni;ic nu se Etie despre teolo!ia lui "avel Hn
a:ara epistolelor "auline Ei deuteroFpauline.
24
D. Cronologie
1. Probleme. .ta'ilirea cronolo!iei pentru viaa lui "avel Ei a scrisorilor lui a HntI;pinat ;ulte
di:icultDi. "atru pro'le;e de 'azD sunt identi:icate> (1) sta'ilirea celei ;ai pro'a'ile succesiuni ale
epistolele "auline Ei a :ra!;entelor din epistole, Ei eveni;entele la care :ac re:erireJ (2) evaluarea
succesiunii eveni;entelor narrate Hn cartea <aptelorJ (*) conectarea, le!area eveni;entelor raportate Hn
<apte cu cele HntIlnite Hn epistoleJ Ei (4) atri'uirea unor date actuale anu;itor eveni;ente. ,ouD
pro'le;e co;plicD Ei ;ai ;ult aceste chestiuni. "ri;a, HntrucIt <aptele Apostolilor nu :ace nici o
re:erire la epistolele lui "avel, unele eveni;ente din <apte pot :i corelate cu cele din epistole, dar Ei aici
apar ;ai ;ulte pro'le;e deoarece aceste corelDri se pot :ace Hn ;ai ;ulte :eluri. A doua pro'le;D, de
vre;e ce savanii Hn do;eniu sunt de acord, credi'ilitatea principalD tre'uie acordatD epistolelor
"auline, :DrD <aptele Apostolilor nu se poate sta'ili o succesiune ;ai detaliatD a eveni;entelor nu poate
:i sta'ilitD. ,ar toatD in:or;aia din <apte se 'azeazD pe presupunerea cD autorul a avut acces la surse
istorice de Hncredere Ei cD a :olosit aceste surse HntrFun ;od responsa'il din punc de vedere istoric,
presupunere care este deschisD criticii. 9a rezultat, toate HncercDrile de a sta'ili o cronolo!ie a vieii lui
"avel Ei a epistolelor lui sunt ipotetice sau chiar OeBperi;entaleP (6e=ett 1/)/> /0Q104), chiar dacD
nu;eroase ase;enea ipoteze au :ost avansate Hn ulti;ii ani.
"rintre acestea, tre'uie sD acordD; atenie :aptului cD 6e=ett (1/)/) Ei 5^de;ann (1/44J 'uildin! on
8noB 1/00) au cDzu de accord cD "avel a :Dczut nu;ai trei cDlDtorii la 3erusali; dupD convertirea lui.
.e;ni:icaia acestui lucru constD Hn devierea de la cadrul <aptelor Apostolilor, care prezintD cinci
ase;enea cDlDtorii. Gn :elul acesta, 6e=ett Ei 5^de;ann au cDzut de acord la o schi;'are
paradi!;aticD. Ri totuEi, chiar Ei acesta sea;DnD cu ipotezele recente care sunt 'azate pe investi!aii
;ai vechi Ei o:erD prea puine noi dovezi (vezi !&& 1> 11/*Q/4, Ei pentru priivire de ansa;'lu sau
'i'lio!ra:iiand &i!auB 1/14J ?ielhauer 1/)0> )0Q41J .uhl 1/)0J ,ockB 1/)1J 6e=ett 1/)/J 5^de;ann
1/44).
2. Evenimente datate
3nscripia !alicD ne dD posi'ilitatea sD datD; perioada Hn care 3uniu a :ost consul Hn Ahaia ca :iind
01]02 sau 02]0*. Aceste date sunt Hn ar;onie cu vizita lui "avel de 14 luni Hn 9orint Ei cu re:erinele la
2alio :Dcute Hn <apte 14>11Q1). AceastD vizitD avut loc deci, Hn 01Q0* d. +r
9on:erina liderilor 'isericilor care a avut loc Hn 3erusali;, aEa nu;itul 9onciliu apostolic, prezentat
Hn 2al 2>1Q10, presupune cD "etru era tot Hn 3erusali; (plecarea lui :iind relatatD Hn <apte 12>1)), Ei cD
3acov Ei 3oan, :ii lui [e'edei, erau HncD Hn viaD (;artirajul lor este ;enionat :Dra a :i datat Hn Marcu
10>*/). 3oan care a participat la aceastD con:erinD (2al 2>/) este :oarte pro'a'il sD :i :ost :iul lui
[e'edei. ,acD 3acov, :ratele acelui 3oan din teBt a :ost asasinat de 3rod A!ripa 3 (Acts 12>2), Ei dacD
acelaEi lucru este adevDrat Ei pentru :ratele lui, 3oan, atunci con:erina de la 3erusali; tre'uie sD :i avut
loc Hnainte de ;oartea re!elui Hn 44 d. +rJ con:erina de la 3ersuali; poate :i deci datatD Hn jurul anilor
4*]44, secvenD care este de accord cu relatarea din <apte 11>2)Q12>1. ,acD apare atunci Hntre'area
dacD relatDrile din <apte 12Q1) sunt deajuns pentru a acoperi anii 4* pInD la 01, nu tre'uie sD
presupune; cD <aptele apostolilor relateazD tot ce sFa HntI;plat. ,acD anii 4*]44 sunt acceptai pentru
con:erina de la 3erusali;, atunci convertirea lui "avel a avut loc cu 10 ani Hnainte (2al 1>14J 2>1,
adunInd 14_* ani, cei doi ani de la Hnceput :iind luai Hn considerare), asta :iind cca 2)Q2/. ,acD a :ost
aEa, atunci 3sus ar :i :ost cruci:icat cu cItva ti;p ;ai Hnainte, su' procuratura lui "ilat (21Q*1 d. +r),
cel ;ai pro'a'il Hn anul 2). ,atarea convertirii lui "avel este cel ;ai pro'a'il Hn anul 24 d. +r.
(?ielhauer 1/)0> )4). Toate aceste data sunt niEte aproBi;aii.
Lnele sincronizDri sunt chiar ;ai puin si!ure. 9Ind "avel spune cD a :ost scos a:arD din ,a;asc la
trei dupD ;isiunea lui din Ara'ia chiar dupD convertire dupD care sFa Hntors Hn ,a;asc (2al 1>1)Q14J 2
9or 11>*2Q**), o datare ;ai precisD ar :i Hn ti;pul do;niei lui Areta alF3?Flea (cca / H.e.n. Q 40 d. +r.)
deoarece pare :oarte posi'ilD (vezi *#P5 1> 041Q4*J 2> 12/Q*0J poate su' 9ali!ula A*)Q41CK). 7dictul
lui 9laudiu ;enionat Hn <apte 14>1Q2 este atestat dease;nea de .uetoniu, dar data eBactD nu poate :i
20
con:ir;atD. ,atarea Hn anul 4/ d. +r. :DcutD de Orosius (sec 0) sFar potrivi cu HntIlnirea lui Acvila Ei
"riscila cu "avel, Hn 9orint (vezi *#P5 *> ))Q)4). Gnte;niarea lui "avel de doi ani Hn 9ezareea (<apte
24>2)), (Acts 2*>2*Q21>*2), a avut loc Hn ti;pul !uvernDrii lui <eliB acesta ocupInd din cca 02Q10(K)
(vezi *#P5 1> 410Q11). Gnlocuirea lui <eliB cu <estus (10Q12 AKC), ;enionatD Hn <apte 24>2) (vezi *#P5
1> 41)Q14), sFar putea sD :i avut loc Hn anul 10, sau doi ani ;ai devre;e (vezi *#P5 1> 410). ,upD cu;
este a:ir;at Hn <apte, "avel a :ost adus Hnaintea lui <eliB (<apte 2*>**Q24>21) Ei apoi Hnaintea lui <estus
(<apte 20>1Q21>*2), eveni;ente care pot :i datate Hn cca 0/]10 (*#P5 1> 41)). ,acD a; Eti cu si!uranD
cIt a stat "avel Hn "alestina Ei cIt ti;p iFa luat sD cDlDtoreascD din 7:es Hn "alestina, cei doi ani Ei
ju;Dtate de rezidenD Hn 7:es (<apte 20>*1 ar putea :i datai, dar intervalele de ti;p aici sunt nu;ai
niEte pronosticuri. #u ar :i eBa!erat HnsD sD pune; rezidena lui "avel Hn jurul anului 00. ,ease;enea
este nesi!ur anul ;orii lui "avel.,acD a cDlDtorit la &o;a Hn anul 10 i a stat acolo doi ani (<apte
24>*0), Ei a :ost ;artirizat i;ediat dupD aceea, datarea ;oii Eui ar cDdea :ie Hn anul 1*, :ie Hn 14, datD
care coincide cu persecutarea creEtinilor de cDtre #ero, dupD ;arele incendiu (anul 14).
3. Datarea epistolelor. ,atarea epistolelor autentice ale lui "avel este o pro'le;D separatD dar
oarecu; HnruditD. ,eEi eBistD un co;un accord Hn privina unor secvene ale epistolelor, apar HnsD
co;plicaii dacD unele epistole (eB. 9orinteni, <ilipeni) sunt colecii de :ra!;ente. Gn cIteva cazuri HnsD
se pot :ace coneBiuni Hntre epistole Ei eveni;ente data'ile din <apte.
.avanii Hn do;eniu au rD;as de acord cD 1Tesaloniceni este cea ;ai veche epistolD eBistentD.
AceastD epistolD a :ost scrisD chiar dupD :ondarea 'isericii, care dupD cu; se a:ir;D Hn <apte 1)>1Q/ a
avut loc Hn a doua cDlDtorie ;isionarD, poate Hn anul 4/, cInd "avel a venit Hn Tesalonic din <ilipi (1
Tes 2>2). ,atoritD :aptului cD .ilvan Ei Ti;otei erau cu "avel (1 Tes 1>1J c:. <apte 14>0), epistola poate
sa :i :ost scrisD cca 00]01 (?ielhauer 1/)0> 44Q4/).
,atarea 2alateniului este ;ai nesi!urD deoarece <aptele nu prezintD :ondarea vreunei 'iserici Hn
2alatiaJ totuEi itinerariiile Hnre!istrate Hn <apte lasD posi'ilitatea ca "avel sD :i :ondat aceste 'iserici Hn a
doua cDlDtorie ;isionarD (11>1Q4) Ei sD le :i vizitat Hn a treia cDlDtorie (14>2*). 7ste neclar dacD aceastD
vizitD a avut loc Hnainte sau dupD criza din 2alatia, care trece ne;enionatD Hn <apte. Oricu;, epistola a
:ost scrisD ca rDspuns la a;eninarea crescIndD din partea :orelor antiFpauline Hn aceste 'iserici, poate
Hn ti;pul Eederii lui "avel Hn 7:es (<apte 20>*1), cca. 02Q04]00.
19orinteni pare a :i scrisD Hn acelaEi ti;p cu 2alateniul, ceea c ear eBplica re:erina :DcutD la 2alateni
Hn 1 9or 11>1. 7pistolele cDtre corinteni au o istorie Hn sine, luatD dintrFo serie de alte epistole. ,acD
'iserica din 9orint a :ost :ondatD Hn ti;pul celei deFa doua cDlDtorii ;isionare (<apte 14>1Q14), cca.
00]01, datele posi'ile ale epistolei se HncadreazD Hn perioada dintre pri;a plecare a lui "avel din 9orint
Ei Hntoarcerea lui :inalD Hn acel oraE. 19orinteni a :ost scris Hn 7:es (1 9or 11>4) ca; la s:IrEitul Eederii
lui acolo (cca. 04]00).
<ra!;ente din a doua epistolD cDtre corinteniau :ost scrise dupD 19orinteni Ei Hnainte de a treia Ei
ulti;a vizitD Hn 9orint, poate scrisD din 7:es Ei alte locuri din Asia Ei Macedonia cca. 00Q01.
9orespondena cu <ilipenii pare a :i :ost tri;isD destul de ;ultD vre;e dupD :ondarea acestei 'iserici
(<apte 11>12Q40), dupD ce creEtinii evrei oponeni au apDrut Ei au a;eninat lucrarea lui "avel de acolo
(<il *>2, 1)Q1/), Ei HntrFun ti;p cInd "avel era Hn Hnchisoare (Hn 7:esK Avezi ?ielhauer 1/)0> 1)0C).
,acD <ile;on, o altD epistolD scrisD din Hnchisoare (<ile;./) dateazD Hn aceeaEi perioadD nu poate :i
deter;inat. 7pistola cDtre &o;ani a :ost tri;isD din 9orint la scurtD vre;e Hnante de plecarea lui Hn
"alestina, pro'a'il anul 01.
4. Sumar. 9hiar dacD e:orturile de a 'ate Hn cuie niEte date precise re:eritoare la eveni;entele din
viaa lui "avel au eEuat, nu se poate spune acelaEi lucru Hn le!DturD cu para;etrii !enerali ai lucrDrii lui
"avel. Aici !Dsi;un accord !eneral Hn plasarea con:erinei apostolice Hn anii 40 Ei a epistolelor eBistente
la Hnceputul Ei ;ijlocul anilor 00. Toate acestea se a:lD Hn perioada de lucrare a lui "avel care se
cuprinde Hntre anul 24 Ei anul 14.
21
E. Teologia lui Pavel
9u cIt savanii noului Testa;ent EiFau ra:inat ;etodele, descrierea teolo!iei lui "avel a devenit ;ai
eBactD Ei ;ai co;pleBD. 9eea ce ur;eazD nu poate sD :acD decIt sD o:ere o schiD.
1. Probleme metodologice
a. Surse. "rin co;un acord, pri;a sursD a teolo!iei lui "avel sunt epistolele lui autenticeJ deEi HntrFun
!rad ;ai redus, epistolele deuteropauline Ei cele pastorale pot pri;i o consideraie li;itatD Hn ;Dsura Hn
care re:lectD tradiia "aulina dupD ;oartea lui. Oricu; discursurile din <apte atri'uite lui eBpri;D
teolo!ia autorului 5ucaF<apte, nu a lui "avel Ei deci nu ar tre'ui :olositD Hn acest sens (vezi ?ielhauer
1/11).
,upD ce a; identi:icat sursele, tre'uie sD decide; cum sD :olosi; epistolele lui "avel pentru a
ajun!e la teolo!ia lui. Mai clar, colectarea unui ;ozaic de citate din epistolele lui "avel Ei punerea lor
su' un titlu doctrinal nun e va duce la teolo!ia lui "avel, deoarece eEuazD Hn a da ori!inea ideilor lui
"avel, Ei natura dialo!alD a a:ir;aiilor prin scrisori succesive. Gn !eneral, "avel HEi pro;oveazD
teolo!ia nu prin a'stracte doBo!ra:ice ci prin conteBtul scrisorilor, re:lectInd la controversele care
aveau loc la acea vre;e.
7pistolele lui "avel ne dau acces la teolo!ia lui la douD nivele> pri;ul nivel este acela al
presupunerilor doctrinale Ei al doilea, cel de aplicare (sau aplicaie) la di:erite pro'le;e din cadrul
'isericilor lui. Acestea au loc Hn cursul unor ar!u;ente prelun!ite Hn ti;p ce "avel trece de la pre;ise
teolo!ice la rezolvarea di:eritelor pro'le;e :ie pro'le;e teoretice :ie practice. Gn dez'aterea unui
su'iect, unde "avel HEi eBpune presupunerile, acestea iau :or;a unor principii sau :or;ule a''reviate,
uneori preluate din alt conteBt (eB. 3;nuri, crezuri). Ase;enea re:erine au loc din cInd Hn cInd atunci
cnd este nevoie, Hn sensul cD epistolele lui nu ne o:erD o descriere co;pletD a siste;ului lui teolo!ic
(asta Hn cazul Hn care a avut vreFo datD un ast:el de s@ste;)J Hn alt sens, :iecare ar!u;ent este Hn sine o
a:ir;aie teolo!icD co;pletD.
Teolo!ia lui "avel nu nu;ai cD se !DseEte :ir; st'ilitD Hn discursurile, discuiile lui destul de
eBtinse, dar discuiile lui se a:lD Hn conteBtual epistolelor. Aceasta dintIi cere ca ar!u;entului,
prezentDrea unui su'iect sD :ie luat Hn sea;D Hn conteBtul epistolei Hn Hntre!i;e. 9ea deFa doua cere sD
se dea atenie locului epistolei Hn Hntrea!a discuie din care :ace parte, deoarece discuiile lui "avel au
loc Hn cadrul unei discuii Hn des:DEurare. Tot ceea ce susine sau in:ir;D "avel, Hn oricare epistolD datD,
reprezintD doar o Oi;a!ineP HntrFo Hntrea!D secvenD, care include o HntI;plare (istorie) anterioarD, ali
parteneri de discuie care de ;ulte ori susin un punct de vedere di:erit, tri;iEi Ei curieri care :urnizeazD
co;entarii ;ai detaliate, Ei o succesiune anterioarD de schi;'Dri pInD dialo!ul se Hntrerupe. Gn orice
schi; de epistole Ei de dialo!uri, aceleaEi sau su'iecte si;ilare pot :i aduse Hn discuie Hn ;od repetat,
Ei pavel poate sD rDspundD di:erit Hn :iecare caz. ,epinde de circu;stae, "avel poate sD HEi schi;'e
ar!u;entele Ei prezintD o versiune revizuitD a su'iectului, sau chiar o schi;'are a poziiei pe care o
susine.
b. Caracterul gndirii lui. ,eEi di:erite H;prejurDri au adus schi;'are Ei revizuire Hn !Indirea lui
"avel, un anu;it echili'ru tre'uie ;eninut Hn a analiza aceste variaii. Ar :i !reEit sD trece; cu vederea
di:erenele dintre epistolele lui "avel la :el de !reEi ca Ei cu; a; trata aceste di:erene ca pe niEte
contradicii, ca Ei cu; ar :i o adaptare co;odD (oportunisD) la ceea ce este acceptat de toatD lu;ea, sau
o dovadD de insta'ilitate e;oionalD. &UisUnen (1/4)) cu si!uranD a avansat critica cInd a scos Hn
evidenD contradiciile din epistolele lui "avelJ din pDcate el a ne!lijat structura Ei caracterul, natura
epistolarD a ar!u;entelor lui "avel. AceastD ;icD scDpare per;ite contradiciilor de supra:aD sD
u;'reascD consistena !Indirii la nivel ;ai adInc, la un nivel presupoziional (vezi -oers 1/44J -eker
1/44). ,acD "avel a ur;Drit o poziie teolo!icD consistentD Hn epistolele lui, Hn ciuda di:erenelor dintr
ele, aceastD consistenD rD;Ine de de;onstrat.
2)
AceastD situaie ridicD ;ulte Hntre'Dri privind !Indirea lui "avel. A lucrat el cu un anu;it
Osiste;P teolo!ic Hn ;intea luiK .au EiFa dezvoltat ar!u;entele ad hoc, 'azat doar pe un anu;it set
li;itat de presupuneriK A avut "avel o teolo!ie consistentD deFalun!ul carierei lui teolo!ice, sau
teolo!ia lui a evoluat Hn ;od !radual Hn conteBtual ;isiunii Ei al controverselor Hn care era i;plicat Hn
;od constantK
. Incomplet
Bibliography
-arrett, 9. 8. 1/42. +ssays on Paul. "hiladelphia.
-auer, $. 1/44. &riechisch-deutsches )?rter"uch 3u den chriften des Neuen Testaments und der fr@hchristlichen -iteratur. 1th ed.,
ed. '@ 8. and -. Aland. -erlin.
-au;!arten, 6. 1/)0. Paulus und die Apo2alypti2. $MA#T 44. #eukirchenF?lu@n.
-aur, <. 9. 1440. Paulus, der Apostel #esu Christi. .tutt!art.
-eker, 6. 1/40. Paul the Apostle( The Triumph of &od in -ife and Thought. "hiladelphia.
```. 1/44. "aulNs Theolo!@> 9onsistent or 3nconsistentK NT *4> *14Q)).
-etz, +. ,. 1/1). Nachfolge und Nachahmung #esu Christi im Neuen Testament. -+T *). T^'in!en.
```. 1/)2. Der Apostel Paulus und die so2ratische Tradition. -+T 40. T^'in!en.
```. 1/41a. The "ro'le; o: &hetoric and Theolo!@ accordin! to the Apostle "aul. "p. 11Q44 o: -%ApAtre Paul( PersonnalitB, style et
conception du ministCre, ed. A. ?anho@e. -7T5 )*. 5euven.
```. 1/41'. "aul in the Mani -io!raph@ (9odeB Manichaicus 9oloniensis). "p. 210Q*4 in CodeD Eanichaicus Coloniensis, ed. 5.
9irillo. 9osenza.
```. 1/44. ,as "ro'le; der 2rundla!en der paulinischen 7thik (&a; 12, 1Q2). FTG 40> 1//Q214.
-oers, +. $. 1/44. The <oundation o: "aulNs Thou!ht> A Methodolo!ical 3nvesti!ation> The "ro'le; o: a 9oherent 9enter o: "aulNs
Thou!ht. tTh 42> 00Q14.
-ornka;;, 2. 1/)1a. Paul. Trans. ,. M. 2. .talker. #e= (ork and 7vanston.
```. 1/)1'. ,er &a;er'rie: als Testa;ent des "aulus. ?ol. 4, pp. 120Q*/ o: his &esammelte AufsHt3e. Munich.
-raun, +. 1/1). &esammelte tudien 3um Neuen Testament und seiner 'mwelt. 2d ed. T^'in!en.
-r@an, 9. 1/44. A <urther 5ook at Acts 11>1Q*. #,- 10)> 2/2Q/4.
-ult;ann, &. 1/2/Q*1. [ur 2eschichte der "aulus:orschun!. T!u #.<. 1> 21Q0/J 1> 22/Q41J 4> 1Q22.
```. 1/1). +Degetica( AufsHt3e 3ur +rforschung des Neuen Testaments, ed. 7. ,inkler. T^'in!en.
```. 1/44. Theologie des Neuen Testaments. /th ed., ed. O. Merk. T^'in!en.
9ohen, .. ,. 1/41. $as Ti;oth@ 6e=ish (Acts 11>1Q*)K "atristic 7Be!esis, &a''inic 5a=, and Matrilineal ,escent. #,- 100> 201Q14.
9onzel;ann, +. 1/1/. An $utline of the Theology of the New Testament. Trans. 6. -o=den. 5ondon.
```. 1/)4. Theologie als chriftauslegung( AufsHt3e 3um Neuen Testament. -7vT 10. Munich.
9ull;ann, O. 1/0/. The Christology of the New Testament. Trans. .. 9. 2uthrie and 9. +. +all. 5ondon.
,ahl, n. A. 1/)). tudies in Paul. Minneapolis.
,avies, $. ,. 1/00. Paul and !a""inic #udaism. 2d ed. 5ondon.
```. 1/44. #ewish and Pauline tudies. "hiladelphia.
,ietz:el'in!er, 9. 1/40. Die ,erufung des Paulus als 'rsprung seiner Theologie. $MA#T 04. #eukirchenF?lu@n.
,inkler, 7. 1/1). ignum Crucis( AufsHt3e 3um Neuen Testament und 3ur christlichen ArchHologie. T^'in!en.
,ockB, .. 3. 1/)1. Chronologies nBotestamentaires et vie de l%Bglise primitive. 2e;'louB.
,odd, 9. +. 1/0*. New Testament tudies. Manchester.
```. 1/14. Eore New Testament tudies. Manchester.
<urnish, ?. ". 1/14. Theology and +thics in Paul. #ashville.
```. 1/41. ,evelop;ent in "aulNs Thou!ht. #AA! 44> 24/Q*0*.
2eor!i, ,. 1/41. The $pponents of Paul in econd Corinthians. &ev. ed. and trans. "hiladelphia.
2^tt!e;anns, 7. 1/11. Der leidende Apostel und sein *err. <&5A#T /0. 2attin!en.
+aacker, 8. 1/)2. $ar "aulus +illelitK "p. 101Q20 o: Das 0nstitutum #udaicum der 'niversitHt T@"ingen in den #ahren 8>I8=I;.
T^'in!en.
+ahn, <. 1/1/. The Titles of #esus in Christology. Trans. +. 8ni!ht and 2. O!!. #e= (ork.
+anson, A. T. 1/)4. tudies in Paul%s TechniJue and Theology. 2rand &apids.
+o::;ann, ". 1/)4. Die Toten in Christus. *d ed. #TA *. M^nster.
+^'ner, +. 1/44. -aw in Paul%s Thought. 7din'ur!h.
6ere;ias, 6. 1/1/. "aulus als +illelit. "p. 44Q/4 in Neotestamentica et emitica (M. -lack:estschri:t). 7d. 7. 7. 7llis and M. $ilcoB.
7din'ur!h.
6e=ett, &. 1/)/. A Chronology of Paul%s -ife. "hiladelphia.
6^n!el, 7. 1/12. Paulus und #esus. +LTh 2. T^'in!en.
8Use;ann, 7. 1/14. +ssays on New Testament Themes. Trans. $. 6. Monta!ue. 5ondon.
```. 1/1/. New Testament Kuestions of Today. Trans. $. 6. Monta!ue. "hiladelphia.
```. 1/)1. Perspectives on Paul. Trans. M. 8ohl. 5ondon.
8lein, 2. 1/44. 7in .tur;zentru; der "aulus:orschun!. LF **> 40Q01.
8noB, 6. 1/00. Chapters in a -ife of Paul. #ashville. &ev. ed. Macon, 2A, 1/4).
8och, ,.FA. 1/41. Die chrift als Feuge des +vangeliums. -+T 1/. T^'in!en.
24
8oester, +. 1/11. The "urpose o: the "ole;ic o: a "auline <ra!;ent ("hil 333). NT 4> *1)Q*2.
```. 1/42. 0ntroduction to the New Testament. 2 vols. -erlin.
8^;;el, $. 2. 1/)0. 0ntroduction to the New Testament. Trans. +. 9. 8ee. #ashville.
5inde;ann, A. 1/)/. Paulus im Hltesten Christentum. -+T 04. T^'in!en.
```. 1/41. ,ie 'i'lischen Tora!e'ote und die paulinische 7thik. "p. 242Q10 o: tudien 3um TeDt und 3ur +thi2 des Neuen
Testaments. -erlin.
5^de;ann, 2. 1/40Q4*. Paulus, der *eidenapostel. 2 vols. <&5A#T 12*, 1*0. 2attin!en.
```. 1/4*. Paulus und das #udentum. Munich.
```. 1/44. Paul, Apostle to the &entiles( tudies in Chronology. Trans. <. .. 6ones. "hiladelphia.
```. 1/44. +arly Christianity According to the Traditions in Acts. Trans. <. .. 6ones. "hiladelphia.
Mc,onald, ,. &. 1/4*. The -egend and the Apostle. "hiladelphia.
Meeks, $. A. 1/4*. The First 'r"an Christians. #e= +aven.
Meeks, $. A., ed. 1/)2. The )riitings of t. Paul. #e= (ork.
Merk, O. 1/44. "aulusF<orschun! 1/*1Q1/40. T!u 0*> 1Q41.
Metz!er, -. 1/10. 0ndeD to Periodical -iterature on the Apostle Paul. #TT. 1. 5eiden.
#ock, A. ,. 1/*4. t. Paul. 5ondon.
Oepke, A. 1/**. "ro'le;e der vorchristlichen [eit des "aulus. TG 100> *4)Q424.
Ollro!, $. +. 1/)/. Paulus und seine Eitar"eiter. $MA#T 00. #eukirchenF?lu@n.
"edersen, .., ed. 1/40. Die Paulinische -iteratur und Theologie. brhus.
&UisUnen, +. 1/4). Paul and the -aw. 2d ed. $L#T 2/. T^'in!en.
&en!stor:, 8. +., ed. 1/14. Das Paulus"ild in der neueren deutschen Forschung. ,ar;stadt.
&i!auB, -. 1/14. The -etters of t. Paul( Eodern tudies. 9hica!o.
.a:rai, .. 1/)1. 7ducation and the .tud@ o: the Torah. "p. /40Q)0 o: The #ewish People in the First Century. 9&3#T 1]2. "hiladelphia.
.aldarini, A. 6. 1/44. Pharisees, cri"es and adducees in Palestinian ociety. $il;in!ton, ,7.
.anders, 7. ". 1/)). Paul and Palestinian #udaism. "hiladelphia.
```. 1/4*. Paul, the -aw and the #ewish People. "hiladelphia.
.ch;eller, T. 1/4). Paulus und die 6Diatri"e.7 #TA'h #.<. 1/. M^nster.
.chnee;elcher, $. 1/4)Q4/. Neutestamentliche Apo2ryphen. 2 vols. 0th ed. T^'in!en.
.chneider, 2. 1/40Q42. Die Apostelgeschichte. 2 vols. +T8#T 0. <rei'ur!, -asel, ?ienna.
.choeps, +. 6. 1/11. Paul( The Theology of the Apostle in the -ight of #ewish !eligious *istory. Trans. +. 8ni!ht. "hiladelphia.
.ch=eitzer, A. 1/12. Paul and *is 0nterpreters( A Critical *istory. Trans. $. Mont!o;er@. 5ondon.
.tendahl, 8. 1/)1. Paul among the #ews and &entiles and $ther +ssays. "hiladelphia.
.trecker, 2. 1/)1. -e:reiun! und &echt:erti!un!. [ur .tellun! der &echt:erti!un!slehre in der Theolo!ie des "aulus. "p. 4)/Q004 o:
!echtfertigung. F f@r +. GHsemann, ed. 6. <riedrich et al. 2attin!en.
.uhl, A. 1/)0. Paulus und seine ,riefe. .#T 11. 2^tersloh.
Th^sin!, $. 1/41. Per Christum in Deum. tudien 3um LerhHltnis von Christo3entri2 und Theo3entri2 in den paulinischen *aupt"riefen.
2 vols. *d ed. #TA'h 1. M^nster.
?anho@e, A., ed. 1/41. -%ApAtre Paul( PersonnalitB, style et conception du ministCre. -7T5 )*. 5euven.
?an Lnnik, $. 9. 1/)*. Tarsus or 6erusale;> The 9it@ o: "aulNs (outh. ?ol. 1, pp. 20/Q*20, *21Q2) o: his parsa Collecta. 5eiden.
?ielhauer, ". 1/11. On the O"aulinis;P o: Acts. "p. **Q00 o: tudies in -u2e-Acts, ed. 5. 7. 8eck and 6. 5. Mart@n. #ashville.
```. 1/)0. &eschichte der urchristlichen -iteratur. -erlin.
$edder'urn, A. 6. M. 1/4). ,aptism and !esurrection. $L#T 44. T^'in!en.
$esterhol;, .. 1/41Q4). On <ul:illin! the $hole 5a= (2al. 0>14). +M 01Q02> 22/Q*).
```. 1/44. 0srael%s -aw and the Church%s Faith. 2rand &apids.
$ilckens, L. 1/42. [ur 7nt=icklun! des paulinischen 2esetzesverstUndnisses. NT 24> 104Q/0.
$olter, M. 1/44. Die Pastoral"riefe als Paulustradition. <&5A#T 141. 2attin!en.
2/
PAVEL, IUDEUL
'@ $. &. .te!ner
+a=thorne, 2erald <.J Martin, &alph ".J and &eid, ,aniel 2.J eds., Dictionary of Paul and *is -etters,
(,o=nerNs 2rove, 35> 3nter?arsit@ "ress) 1//4, c1//* A7lectronic ed.C
Gn ur;atorii ani a avut loc o schi;'are radicala Hn educaia lui "avel. Gn ti;pul celei de a doua
ju;Dtate a sec. cc asupra lui "avel a avut loc o a'ordare do;inantD 7lenistD> "avel a :ost Hneles ca un
3udeu din ,iaspora. ,e eBe;plu &. -ult;ann Ei ur;aEii sDi au ajuns la concluzia cD 6udais;ul din
,iaspora Ei :ilozo:ia acelor vre;i au constituit ;ediul !Indirii lui "avel. TotuEi, erudiii #.T de astazi
!Dsesc tot ;ai ;ult evidene care sD ateste !Indirea iudaicD Ei viaa lui "avel ca Ei 3udeu convins. 9u
si!uranD aeastD schi;'are este parte din ;iscarea !eneralD a creEtinilor erudii (HnvDai) care
redescoperD rDdDcilile 3udaice ale 9reEtinis;ului. Gn acelaEi ti;p, erudiii iudei aratD un deose'it interes
Hn procla;area Xiudais;uluiP lui 3sus Ei al lui "avel. 9a Ei rezultat ur;Dtorul studiu accentueazD
di;ensiunea 3udaicD vieii Ei !Indirii lui "avel.
Mult din ceea ce accentueazD 3udais;ul lui "avel este Hndreptat pe viaa sa socialD. .e HncearcD sD
se ;ear!D dincolo de !andirea, vor'ele pInD la ;od de viaD Ei co;porta;ent. ,e eBe;plu, "avel a
H;pDrtDEit sperana apocalipticD a 9reEtinis;ului pri;itiv> ce a Hnse;nat Hn ter;eni de zi cu zi, Hn
ter;enii unui !rup care a trDit Hna:ara vieii nor;ale a 3;periului &o;anK ,e vre;e ce studiul social al
lui "avel este un do;eniu Hnter! de cercetat, nu este posi'il sD HntrD; aici Hn detalii privind aspectele
HnvDDrii lui "avel.
Ln studiu recent :Dcut de cDtre 6. #e@re@ de;onstreazD cu; antropolo!ia culturalD este 'ine vDzutD
Hn epistolele lui "avel cIt Ei pe el ca Ei 3udeu. 9on:or; lui 6. #e@re@ educaia ti;purie, cIt Ei ;ediul
social, EiFau pus a;prenta pe ;odul sDu de !Indire asupra lu;ii Ei a realitDii HnconjurDtoare ca Ei 3udeu
din partida <ariseilor. Gn ;od consecvent "avel a avut o preocupare deose'itD pentru cate!orii ca de
eB;plu ordine, ierarhii Ei li;ite Hn pro'le;e de puritate. "reocuparea lui "avel pentru lucruri de !enul
acesta au :ost luate cu el Ei Hn viaa sa de dupD convertire. ,eEi "avel nu devenit o alta persoanD dupD
convertirea sa> trecutul sDu 3udaic a continuat sD Hl in:lueneze. AcestD continuitate va :ii arDtatD Hn
ur;Dtoarea discuie.
1. A:ir;aiile auto'io!ra:ice ale lui "avel.
2. 7ducaia lui "avel Hn 3udais;.
*. "rivirea apocalipticD a lui "avel asupra lu;ii
4. Gnelesul lui "avel asupra sa ca Ei 3udeu
0. Misticis;ul lui "avel.
1. "avel Ei Torah
1. Afirma(iile autobiografice ale lui Pavel
9el ;ai 'un loc de a Hncepe un studiu despre "avel ca Ei 3udeu sunt a:ir;aiile auto'io!ra:ice
pe care le :ace. 9el ;ai relevant pasaj auto'io!raphic este cel din <ilipeni *> 4F1. Acesta este un pasaj
pole;ic Hn care "avel accentueazD identitatea sa ca Ei 3udeu. 6DacN altul se poate /ncrede /n lucrurile
pNmOntesPi, eu .i mai mult1 eu, care sunt tNiat impreQur a treia 3i, din neamul lui 0srael din seminPia lui
,eniamin, +vreu din +vrei, /n ceea ce prive.te -egea, Fariseu, /n ce prive.te rOvna, prigonitor al
,isericii1 cu privire la neprihNnirea pe care o dN legea, fNrN prihanN.7
*0
Gn acest pasaj "avel scoate Hn evidenD cD identitatea sa ca Ei 3udeu Ei rIvna sa pentru reli!ie se
pot potrivi doar cItorva 3udei sau creEtini 3udei.
GncD preocupat de :alsa dihoto;ie dintre 3udais;ul "alestinian Ei cel al ,iasporei, ;uli savani
re:uzD sa ia in serios o ase;enea auto'io!ra:ie. .avanii !eneraiei trecute au poziionatFo ca :iind un
3udais; sincretistic "alestinian centrat pe Tora Ei un altul pe 3udais; 7lenistic din ,iaspora. Ri cu;
Tarsul era locat Hn ,iaspora, "avel era presupus a :ii din cate!oria sincretisticD a 3udais;ului 7lenist.
Gn contrast cu o privire ;ai veche, recentele descoperiri arheolo!ice Ei literare sFa de;onstrat o
varietate 'o!atD Hn 3udais;ul "alestinian atIt Hn loialitate :aD de 5e!e cIt Ei Hn vor'irea altor li;'i alta
Hna:arD de Ara;aicD. Mult din aceeaEi varietate este vala'ilD Ei pentru 6udais;, deEi li;'a !reacD a :ost
era predo;inantD la vre;ea aceea. Gn ti;p ce !reaca era li;'a 3udeilor din AleBandria cIt Ei a celor din
7!ipt, situaia Hn .iria era di:eritDJ .iria este cea care ;ai tIrziu a dat rezultatul unei literaturi ara;aice.
,in punct de vedere !er!ra:ic Tarsul este dacD se poate spune aproape de .iria. ,e ase;enea 6ero;e
ne spune cD pDrini lui "avel au venit din 2ischala 2alileii. ,acD 6ero;e are dreptate atunci "avel ar :i
putut :oarte 'ine sD vor'eascD atat e'raica cIt Ei ara;aica acasD.
<ilipeni *> 4F1 ne dD ;ai ;ulte date despre "avel ca 3udeu decIt si;la a:ir;aie a sa cD este
3udeu. ,e eBe;plu a:ir;D cD este ,eniamit. Ri ceea ce "avel a vrut sD :acD cu aceastD a:ir;aie nu este
clar. TotuEi, sFar putea sD :ie Ei XlaudeleP lui "avel. ,eoarece 3erusali;ul Ei Te;plul erau localizate Hn
teritoriul lui -enia;i;. 5a divizarea H;pDrDieie de nord de 3uda, -enia;in a rD;as loialD H;pDrailor
,avidici. ,upD eBilul -a'ilonian, -enia;in Ei 3uda erau centrul noii co;unitDi.
Lr;Dtorul lucru pe care "avel Hl a:ir;D este cD O+vreu dintre evrei.P ,in nou este va! Hn ceea ce
vrea sD spunD cu aceasta. (2 9or. 11>22). .e poate sD :ii spus cu asta cD nu are strD;oEi dintre #ea;uri.
Mai pro'a'il, sFar putea spune cD se punea Hn contrast cu 7leniEtii sau cu 3udeii vor'itori de !reacD. 9u
alte cuvinte "avel vrea sD spunD cD a :ost HnvDat sD vor'eascD e'raica acasD.
9on:or; lui &. #. 5on!enecker aceastD interpretare cIEti!D Hncredere atIta ti;p cIt ea este
cititD Hn lu;ina celor scrise Hn 2 9orinteni 11> 22. Acolo "avel HEi aratD identitatea H;potriva altor 3udei
sau 3udei 9reEtini> Ount ei +vreiR Si eu sunt. unt ei 0sraeliPiR Si eu sunt. unt ei sNmOnPa lui AvraamR
Si eu sunt.7 (5on!enecker, 22).
O altD laudD a lui "avel din <ilipeni este aceea cD el se nu;eEte Fariseu. Aici ter;enul este
de:init cu precizie. 7Bpresia X/n ceea ce prive.te -egea = Fariseu7 se re:erD la 5e!ea trans;isD pe cale
oralD. .aducheii ineau doar de 5e!ea scrisD pe cInd <ariseii credeau cD ,u;nezeu a revelat atIt 5e!ea
oralD cIt Ei pe cea scrisD. Gn 2alateni 1>14 "avel scrie Teram /nsuflePit de o rOvnN nespus de mare
pentru datinile strNmo.e.ti.7 Ter;enul !recesc pentru datini (tradiii) era o eBpresie tehnicD
(....................) :olosit pentru a arata cD era vor'a de 5e!ea oralD. Ter;enul !recesc ;ai apare Hn Marcu
)>0 unde 7van!helistul vor'eEte despre Xdatina "NtrOnilor.7 9on:or; lui 7. &ivkin, "avel sFa
considerat ;e;'ru al erudiilor care a HnvDat 5e!ea Hn a;'ele :eluri. .punInd cD <arisei stau pe
scaunul lui Moise (Mat. 2*>2), 3sus indica :aptul cD erau HnvDDtori cu autoritate ai 5e!ii. Ast:el cD
<ariseii susineau Hn ;od constant cD ei :Dceau parte din adevDratul 3srael care Etia voia lui ,u;nezeu
pentru lu;e.
Ln alt lucru de re;arcat Hn credina <ariseilor era cD ei credeau Hn Hnvierea ;orilor. ,acD un
;e;'ru a le!D;Intului (3udeu) sau vreo persoanD dintre #ea;uri care se convertea Ei H;plinea le!ea
oralD Ei cea scrisD, atunci aceea persoanD putea anticipa Hnvierea din ;ori la viaD veEnicD.
9u alte cuvinte "avel spunea cD este un evreu vor'itor de li;'D e'raicD, interpret Ei HnvDDtor al
5e!ii orale Ei scrise.
Ln alt lucru tre'uie punctat re:eritor la a:ir;aia lui "avel X/n ceea ce prive.te -egea fNrN
prihanN79Fil U(V:. A:ir;aiile 'io!ra:ice ale lui "avel ar :ii 'ine sD :ie luate ca atareF ca Ei <ariseii din
7van!elii el sFa vDzut pe sine ca Ei pe unul plin de rIvnD Ei neprihDnit.
*1
2. Educa(ia lui Pavel n Iudaism
9on:or; versetului din <apte 22>* "avel a :ost educat Hn Ola picioarele lui 2a;aliel.P Acest
:ai;os 2a;aliel :ie a :ost nepotul sau :iul lui +ilel care era eBpert Hn interpretarea .cripturii. &ecent
unii savani au pus su' se;nul Hntre'Drii educaia lui "avel su' acest 2a;aliel. #u ne vo; apuca de
disputD acu;, dar pe scurt ne vo; uita la educaia ti;purie de care a avut parte "avel. ( see +en!el,
1.)4Q4*).
,in resurse eleniste ti;purii ave; descrierea unui anu;e -en .ira a acestei OEcoliP a cDrei
scop era sD educe Hn ale Hnelepciunii pe tinerii din clasa superioarD. (ir 01>2*Q24). Mai tIrziu tot Hn
perioada elenistD a apDrut Ei o ;iEcare care era ;enitD sD educe populaia Hn ale 5e!ii (". ,.,at. 21a).
AceastD ;iEcare era ;enitD sD protejeze 3udais;ul de asi;ilarea !reaceascD. Mai tIrziu aceastD
Hncercare de a instrui (educa) poporul a devenit un el pri;ar al <ariseis;ului. Gn !ereraia lui "avel o
reea de Ecoli ele;entare a introdus HnvDarea -i'liei e'raice, Hn principal "entanteuhul, 'Dieilor de
Ease, Eapte ani (y. Getu". *2c, 4).
Rcoli ;ai avansate HnvDau tinerii sD interpreteze teBtul -i'liei Ei Ei sD eBplice contradiciile Ei
pro'le;ele !Dsite Hn ea. Metodele eBe!etice realizate de cDtre +ilel erau ;enite sD eBplice atIt teBtul
-i'liei cIt Ei aplicarea le!ilor din "entanteuch Hn societatea conte;poranD a nevoielor HntI;pinate de
cDtre 3udei.
"erspicacitatea lui "avel Hn ceea ce priveEte a'ilitatea lui eB!eticD este evidentD Hn pasaje de
!enul lui &o;ani />1F2/, unde "avel :oloseEte .criptura e'raicD, tehnicile midrayice Ei ;etodele
eBe!etice tradiionale ale vre;ii (vezi ?echiul Testa;ent la "avel).
Gn acest pasaj "avel are deFa :ace cu o pro'le;D HntI;pinatD de pri;ii creEtini> ,e ce
;ajoritatea 3udeilor lFau respins pe 9hristosK 7l ridicD pro'le;a Hn &o;ani />1 XDar acesta nu
/nseamnN cN cN a rNmas fNrN putere CuvOntul lui Dumne3eu7 7l se Hntoarce la "entanteuh unde apare
pri;a datD acestD pro'le;D. TeBtul iniial la care :ace apel "avel este 2enesa 21>12 XWn 0sac vei avea o
sNmOnPN, care /Pi ca purta numele.7 9!om >(I:. Ln slt teBt din care citeazD este 2enesa 14>10 XPe
vremea aceasta mN voi /ntoarce .i ara va avea un fiu.7 9!om >(>:. Gn dez'aterea care ur;eazD, "avel
citeazD Ei alte teBte su'ordonate din ?.T. Aceste citate adiionale sunt le!ate de teBtele iniiale cIt Ei de
cele secundare prin :olosirea a trei slo!anuri> Xurma.iP (................ care tradus Hnsea;nD XcopiiP Hn
versetul 2/), Tnumit7 9............: Ei Tfiu7 9huios:. 7. 7. 7llis a su'liniat ;odelul :olosirii .cripturii Hn
ur;Dtorul :el (7llis, 100).
&o;ani />1Q) Te;a Ei teBtul iniial> 2enesa 21>12
Al doilea, teBt adiional> 2enesis 14>10
&o;ani />10Q24 7Bpunere coninInd citate aditionale (&o; />1*, 10, 1), 20Q24) Ei le!ate de teBtele iniiale de cDtre
(slo!anuri) cuvintele de le!DturD 2aleo (nu;e) Ei huios (:iu) (&o; />12, 24Q21, 2))
&o;ani />2/ Ln teBt :inal care :ace re:erire Ea teBtul iniial Ei la cuv. ,e le!DturD sperma (ur;aEi Ei copii)
"avel a :olosit o ;uli;e de tehnici midrayice Hn alcDtuirea punctului sDu de vedere. <olosirea unui
teBt secundar paralel pentru aFEi suine teBtul iniial este !Dsit Hn ;od :recvent Hn clasicile midraye de
;ai tIrziu. ,e ase;enea un alt te;en cheie este :olosirea atIt a teBtului iniial Ei a concluziei a teBtului,
:or;Ind ast:el o dez'atere care are un Hnceput Ei un s:IrEit (inclusio). <olosirea cuvintelor cheie pentru
a ajun!e Hn alte pasaje ale .cripturii este 'ine cunoscutD. Gn scrierile lui "avel cuvIntul cheie nu este
Hntotdeauna !Dsit Hn conteBtual citatelor sau nici chiar Hn citatul dat. 5a :el nici ra'inii de ;ai tIrziu nu
au citat Hntotdeuna 'azat pe cuvIntul cheie.
Ln alt ele;ent midrayic !Dsit aici sunt :or;ule de introducere sau citate din .cripturD, care duc Hn
cele din ur;D la discuii cu oponeni i;a!inari (ele;ent !Dsit Ei Hn diatri'), Ei :olosirea unor cuvinte
:olosite Hn eBpunerea iniialD.
"ro'a'il cel ;ai se;ni:icativ ele;ent Hn aceastD :or;D midrayic este :olosirea de cDtre "avel a
;etodelor tradiionale conte;porane pe care le vo; !Dsi Ei Hn scrierile unor ra'ini de ;ai tIrziu. Ln
*2
eBe;plu Hna:arD de &o;ani />1Q2/ este !Dsit Hn 1 9orinteni 10>4 unde "avel a scris> Opentru cN "eau
dintr-o stOncN duhovniceascN ce venea dupN eiX7 AceastD naraiune 'i'licD nu conine nici un indiciu
ca stInca se putea ;iEca. ,e unde sia "avel acest lucruK "recu; a:ir;a 9onzel;ann Hn (9onzel;ann,
111Q1)), "avel a :Dcut uz de un ;od literar pur 3udaic (ha!!adic F ha!a!icul) apDrut ;ai tIrziu Ei Hn alte
lucrDri (t. u22. *.11J c:. ". TaYan. /aJ ,i". Ant. 11.14J "hilo -eg. All. 2.41).
Gn &o;ani />1F2/ teBtul iniial (2en 21>12) interpretarea lui "avel a :ost :olositD Hn douD ;oduri
di:erite Hn alte scrieri ra'inice de ;ai tIrziu. Gn pri;ul rand Tal;udul -a'ilonian citeazD 2enesa 21>12
Hn cIteva locuri. Lr;Drtorul pasaj din .anhedrin 0/' este un eBe;plu>
TDierea H;prejur a :ost datD ca Ei poruncD pentru pri;a datD lui Avraa; % ,acD este aEa nu ar :i
tre'uit aplicatD Ei copiilor lui 3s;ael (era Ei el :iul lui Avraa; nuK). "entru cD /n 0sac /Pi voi da o
sNmOnPN. Asta Hnsea;nD cD :ii lui 7sau nu aveau nici o le!DturD cu aceastaK Q Wn 0sac dar nu toi din
3sac. (.oncino edition)
AtIt "avel cIt Ei Tal;udul -a'ilonian de ;ai tIrziu :olosesc acelaEi teBt pentru a arDta cine
aparine 3sraelului, Ei a;'ii :ac re:erire Ei la 7sau Hn acest teBt. TotuEi di:erit de "avel, Tal;udul lea!D
XHn 3sacP doar descendenii :izici din descendeni 3udei.
,ar ceea ce este Ei ;ai evident este :elul Hn care atIt "avel cIt !a""ah :ac eBe!ezD pe acelaEi
teBt din 2enesa. Aici este adDu!at un alt :actor la cel care are le!DturD cu descendenii :izici XHn 3sac.P
("entru a Hnele!e ur;Dtorul pasaj cititorul tre'uie sD Etie cD Hn pri;ul secol scrisorile e'raice aveau
dease;enea echivaleni nu;erici> cu; ................este cea de a doua literD a al:a'etului, era de
ase;enea si;'olul nu;Drului doi). Gn Eidrash !a""ah 2enesa 0*>12 citi;>
.3 ,LM#7[7L 3FA [3. 5L3 A?&AAM> .d #L 2d.7RT3 9L .L"d&A&7... 9d93 3.A9 ?A
<3 .dMe#fA TA (cc3, 12)> &. 6udan '. .hilu; a spus> #u O3sacP, ci 3# 3.A9 este scris. &. MAzariah
a spus cD Hn nu;ele %%%%% "eth aratD aici doi, (sD;Ina ta se va :ii Hn el) Hn el Hn cel care
recunoaEte eBistena acestor douD cuvinte (,u;nezeu a spus)J A; dar un se;n (prin care descendenii
adevDrai ai lui Avraa; pot :i cunoscui) cel care recunoaEte (judecDile lui ,u;nezeu)> oricine crede Hn
acest lucru va :ii nu;it OsD;Ina taP, pe cInd cel care nu crede nu va :ii nu;it OsD;Ina taP (.oncino
edition, 4)1)
Gn ;idEra de ;ai sus adevDraii ur;aEi ai lui Avraa; sunt cei care cred. Aceasta este Ei a:ir;aia clarD
pe care o :ace "avel Hn &o;ani> nu este de ajuns sD :ii descendent :izic, doar cei care au un anu;it !en
de credinD aceia sunt copii ai lui Avraa;. 9o;entInd &o;ani />1F2/ "avel scrie ;ai departe Hn
&o;ani />*0F*2P
,eci ce vo; ziceK #ea;urile care nu u;'lau dupD neprihDnire, au cDpDtat neprihDnirea Ei anu;e neprihDnirea
care se capDtD prin credinDJ "e cInd 3srael, care u;'la dupD o 5e!e, care sD dea neprihDnirea, nFa ajuns la 5e!ea
aceasta. "entru ceK "entru cD 3srael nFa cDutatFo prin credinD, ci prin :apte. 9i sFau lovit de piatra de poticnire.
"rivirea lui "avel re:eritoare la credinD este o'servatD Hn Eidrash !a""ah. 9a Ei <ariseu "avel a
crezut Hn cele douD lu;i, nu doar cea prezentD ci Ei Hn una viitoare Q Hn Hnviere. 9Ind "avel lFa
HntIlnit pe 9hristosul cel Hnviat pe dru;ul ,a;ascului, el lFa vDzut pe 9hristos ca :iind XpIr!aP
celor care vor ;ai Hnvia. ,e atunci credina lui HntrFo Hnviere a ;orilor sFa concretizat HntrFo
persoanD prin care se poate eBperi;enta H;pDcarea cu ,u;nezeu Ei aceasta doar prin XcredinD.P
Gnainte sD tra!e; orice altD concluzie, tre'uie sD ;ai adDu!D; ceva acestei i;a!ini. 2enesa
!a""ah nu este sin!ura scriere ra'inicD Hn care se ;enioneazD credina Hn douD lu;ii Ei care este
asociatD cu 2enesa 21>12. O interpretare ase;DnDtoare este !DsitD Ei Hn Tal;udul de la 3erusali;,
Nedarim ;(8Z. Aici dease;enea cuvIntul............. Hnsea;nD XdouDP Ei aratD un 3udeu care crede Hn
cele douD lu;i.
Aceste ulti;e douD surse "alestiniiene au ;Drit posi'ilitatea eBistenei unei eBe!eze
tradiionale "alestiniene care a asociat credina Hn cele douD lu;i din 2enesa 21>12. ,upD cu; a;
**
vDzut Tal;udul -a'ilonian nu cunoaEte aceastD tradiie Ei concluzia lui este cD Hn 2enesa 21>12 se
vor'eEte doar de descendenii :izici, Ei ni;ic ;ai ;ult.
TotuEi rD;Ine o Hntre'are> 9u; a putut "avel Ei tradiia eBe!eticD !DsitD la sute de ani dupD
"avel sD ai'D aceiaEi Hnterpretare a versetului HntrFun ;od atIt de ase;DnDtorK 2. ?er;es ne dD o
soluie (?er;es, chap. 1). Gn pri;ul rInd el respin!e cIteva posi'ilitDi> Ei anu;e cD #.T. se
'azeazD pe Tal;ud Ei pe 2enesa !a""ah (dar acestea nu eBistau Hn ti;pul #.T.)J se poate spune
atunci cD tradiia eBe!eticD a :ost HnvDatD de la "avelJ Ei cD ase;DnDrile sunt pure coincidene. .au
cu;va se poate spune cD #T Ei tradiia eBe!eticD ra'inicD au aceeiaEi sursD, Ei anu;e HnvDDtura
tradiionalD 3udaicD.
Tradiia eBe!eticD X a trDitP sute de ani. Aici ?er;es ar spune cD "avel a Etiut tradiia
eBe!eticD asociatD cu 2enesa 21>12. AceastD tradiie X a trDitP Hn Ecolile "alestiniiene Ei ;ai tIrziu a
reapDrut Hn Tal;udul din 3erusali; Ei Hn 2enesa !a""ah.
Ri desi!ur aceasta deschide posi'ilitarea cD tradiia eBe!eticD "alestinianD este a :ost sursa de
inspiraie a lui "avel Hn ceea ce priveEte doctrina (justi:icDrii) socotirii neprihDnit prin credinD.
O altD tradiie eBe!eticD a :ost se pare asociatD cu cel de al doilea teBt al lui "avel> X 5a anul
pe vre;ea acesta ;D voi Hntoarce Ei .ara va avea un :iu.P 2enesa 14>10 Ei .ara a :ost asociatD cu
te;a neclintirii lucrDrii lui ,u;nezeu Hn 2enesa &a''ah Ei Hn alte locuri. (vezi .te!ner, 4)).
<olosirea .cripturii de cDtre "avel, a tehnicilor ;idraEice Ei a eBe!ezei tradiionale
conte;porane Hn &o;ani />1F2/ a necesitat un ;od de scriere so:isticat. #u putea :i produsul unei
;ini needucate. ,acD nu a :ost pre!Dtit de 2a;aliel, atunci Hn ;od si!ur el a HnvDat cu un alt
;aestru Hn ale 3udais;ului a acelei vre;i. Gn orice caz, se pare cD "avel a avut parte de o educaie
3udaicD a acelei vre;i.
3. Privirea apocaliptic a lui Pavel asupra lumii.
A constituit privirea apocalipticD a lui "avel asupra lu;ii ;otivul central al !Indirii Ei a teolo!iei saleK
"entru a rDspunde acestei Hntre'Dride o'icei savanii de:inesc ter;enul pri;a datD, apoi HEi potrivesc
de:iniia cu pasajle lui "avel, Ei ast:el au ajuns la concluzia cD apocaliticis;ul nu a constutuit punctul
de concentrare a lui "avel. Oricu; de ;DsurD ce de:iniiile di:erD de la savant la savant, este 'ine sD
Hncepe; cu ceea ce era central la "avel Ei anu;e Hnvierea lui 3sus Ei toate lucrurile care decur! de aici.
$. "annen'er! are dreptate cInd spune cD Hn 3udais;ul secolului HntIi, Hnvierea putea :ii
HneleasD doar Hn li;'ajul tradiiei apocaliptice. ("annen'er!, /1). .i!ur cD Hncrederea Hn Hnviere a :ost
doar parte a nDdejdii apocaliptice Ei a privirii aupra lu;ii. ,e eBe;plu, ucenicii deja tre'uiau sD ai'D o
Hnele!ere a Hnvierii Hnainte de a vedea ;or;Intul !ol al lui 3sus Ei aparenele care duceau la o sin!urD
concluzie, Ei anu;e Hnvierea. .utele de recipiente Hn care erau depozitate oasele celor ;ori descoperite
de cDtre arheolo!i Hn H;prejuri;ile 3erusali;ului pot :i luate ca Ei ;aterial concludent pentru :aptul cD
3udeii secolului credeau Hn Hnvierea ;orilor.
7ste evident sD crede; cD Hnvierea a :ost ele;entul central Hn ;esajul lui "avel. Gn 1 9orinteni 10 este
sin!urul loc unde "avel HEi scoate Hn evidenD punctul de vedere, "avel din nou Ei din nou ;enioneazD
Hnvierea> .e pare cD ;oartea Ei Hnvierea lui 9hristos au :ost Hntotdeauna centrul predicilor lui "avel.
,e ase;enea, Hnvierea lui 3sus este cel dintIi rod care Hi va Hnvia Hn cele din ur;D pe toi cei care
sunt ai 5ui. (1 9or 10>2*). AceastD Hnviere va H;plica o trans:or;are ca Ei cea prin care trecut Ei trupul
lui 9hristos. "avel aratD asta Hn <ilipeni *>20F21 XDar cetNPenia noastrN este /n ceruri, de unde .i
a.tempNm ca .i EOntuitor pe Domnul 0sus Christos. +l vaschim"a trupurile noastre smerite, .i-l va
face asemenea trupului slavei ale, prin lucrarea puterii pe care o are de a-Si supune toate lucrurile.7
Gn ter;eni apocaliptici "avel vor'eEte despre Hnviere Hn XtrupP Ei trans:or;area acestuia HntrFun Xtrup de
slavDP (vezi 3;ortalitatea)
*4
Gn plus, Hnvierea lui 3sus ca Ei cel dintIi rod a HntDrit Ei ;ai ;ult ideea lui "avel cD Hnvierea va
aduce trans:or;are Hntre!ii creaii (vezi seciunea 7scatolo!ie). "avel credea cD s:IrEitul are sD :ie
:oarte aproape, HncIt el credea cD va :ii Hn viaD pentru aFl vedea pe 3sus reHntors 1 Tesaloniceni 4>1*F14.
Ri atuci se vor HntI;pla douD lucruri Hn pri;ul rInd X;orii Hn 9hrisor vor HnviaP iar Hn al doilea rInd
cei ce vor :ii Hn viaD la acel ;o;ent vor :ii trans:or;ai (1 9or 10>01). Ri acestor douD eveni;ente
aveau sD se alDture trans:or;area naturii Ei a Hntre!ii naturi> T.i cN ea va fii i3"NvitN de ro"ia
stricNciuni, ca sN ai"N parte de slo"o3enia slavei copiilor lui Dumne3euP (&o; 4>21). Acesta este Hn
;od clar apocaliticis;.
"avel a H;pDrtDEit aceastD Hncredere apocalipticD pe care o avea Hn douD veacuri> aceast veac
pDcDtos va :i trans:or;at de cDtre ,u;nezeu Hn H;pDrDia lui ,u;nezeu. Ast:el "avel spune cD
XHntrea!a creaie suspinD Ei su:erD durerile naEteriiP (&o; 4>22) Ei aEteaptD Xcu o dorinD Hn:ocatD
descoperirea :iilor lui ,u;nezeuP (&o; 4>1/).
"ro'a'il in!redientul cheie al apocaliticis;ului a :ost delul descoperirii. Multe scrieri
apocaliptice descoperD viitorul. Ri la :el :ace Ei "avel.
Gn descrierea scopului lui ,u;nezeu pentru viitor "avel la :el ca Ei ali descoperitori ai
viitorului a :olosit cuvIntul mister 9........................... eD. &o; 11>20:. "avel a :olosit acest ter;en atIt
Hn cadru 3udaic cIt Ei apocaliptic. ?or'ind la !eneral, 3udais;ul apocaliptic a portretizat scopul lui
,u;nezeu Hn istorie la :el ca Ei venirea veacului viitor. 7i au :olosit ter;enul de mister pentru a arDta
scopul sau secretul lui ,u;nezeu care HncD nu poate :ii cunoscut ;inii u;ane, decIt dacD este
descoperit de cDtre ,u;nezeu.
&e:eritor la X;isterulP despre care vor'eEte "avel, ideea este cD ,u;nezeu EiFa :or;at un nou
popor Hn 3sus 9hristos Ei necredina 3udeilor a :Dcut posi'il ca 7van!helia sD :ie predicatD Ei
#ea;urilor. Oricu;, Hn cele din ur;D Xtot 3sraelulP aici :iind presupuEi 3udeii care nu cred Hn 9hristos,
vor :ii aduEi la credinD Hn 7l de cDtre ,u;nezeu.
Muli co;entatori au ajuns la concluzia cD "avel a vor'it despre o descoperire, sau un secret
pri;it de la ,u;nezeu. Alii nu sunt si!uri de acest lucru. 3ndi:erent de :elul Hn care "avel a pri;t acest
X;isterP acest ter;en era :olosit des Hn li;'aj apocaliptic.
9u toate acestea, Hn :i!urile de stil tradiionale ale li;'ajului apocaliptic eBistD totuEi o di:erentD
"avel Ei ceilali scriitori apocaliptici. 5a "avel nu se poate vedea o separare clarD a veacului de acu; Ei
al celui viitor. Gnvierea lui 3sus, ;ai precis rDsti!nirea Ei Hnvierea a adus un :actor cu totul nou Hn
ecuaie. 7BistD o suprapunere Hntre cele douD veacuri> veachul de acu; este prezent Hn lucrarea de
H;pDcare :Dcut de 9hristos. GntradevDr schi;'area care se HntI;plD Hn credincioEi interioarD. X#oi
toi...sunte; schi;'ai Hn acelaEi chip al 5ui, din slavD Hn slavD, prin ,uhul ,o;nului.P (2 9or *>14).
4. n(elegerea lui Pavel ca yi Iudeu
Gn discuia anterioarD se vor'ea despre ter;enul mister 9tainN: Ei conteBul sDu din &o;ani /F11 unde ne
este introdusD o a altD di;esiune a lui "avel ca Ei 3udeu. &o;ani /F11 ne ajutD sD Hnele!e; ;ai 'ine
decIt orcare alt pasaj Hnele!erea pe care "avel o avea despre ce Hnse;na sD :ii 3udeu.
Gn introducerea pe care o :ace Hn &o;. />2F* el HEi H;pDrtDEeEte senti;entele pentru Xpropriul poporP
cei din acelEi nea; cu el. 7l su:erD datoritD necredinei 3udeilor HntrFun :el cu; doar un 3udeu o poate
:ace. Tul'urat de respin!erea Hn ;asD a 3udeilor :aD de 9hristos, totuEi "avel respin!e posi'ilitatea X cD
a rD;as 9uvIntul 5ui ,u;nezeu :DrD putereP (sau cD, 9uv. 5ui ,u;nezeu a eEuat). Gn &o;. 11>1 "avel
respin!e Ei presupunerea cD ,u;nezeu Xa lepDdat pe poporul sDuP (sau cD iFa respins). .oluia este
si;plD> necredina 3udeilor a :Dcut posi'ilD predicarea 7van!heliei la #ea;uri, care au rDspuns cu
credinD. 9hiar dacD "avel este un apostol al #ea;urilor el nu HEi poate uita propriul popor. Ast:el
Hntoarcerea #ea;urilor la 9hristos tre'uia sD stIrneascD !elozia 3udeilor. (vezi &o;ani 11>1*F14).
*0
<elul convin!Dtor al lui "avel Hn calitatea sa de apostol al #ea;urilor a su!erat unor co;entatori :aptul
cD "avel a crezut cD :ace parte din planul escatolo!ic al lui ,u;nezeu re:eritor la ;Intuirea Hntre!ului
3srael. "avel nu doar cD avea o su:erinD constantD pentru cei al lui dar el sFa dat pe sine HnsuEi pentru
;Intuirea lor, pe lIn!D :aptul cD era ;isionar #ea;urilor era preocupat Ei de convertirea 3udeilor.
&e:eritor la acest lucru savani de acu; au ajuns la di:erite diver!ene. Lnii susin ideea cD
"avel ar :i ar :ii sprijinit le!D;Intul lui ,u;nezeu pe douD planuri Ei anu;e cD> #ea;urile se apropie
de ,u;nezeu prin credinD pe cInd 3udeii se apropie de 7l prin Torah (2astn, 2a!er, .endahl). ,esi!ur
cD ;ajoritatea savanilor #.T. au dreptate cInd vor'esc despre :aptul cD orice le!D;Int tre'uie privit de
cDtre cei care Hl a'ordeazD pe :undaia descrisD Hn &o;ani 10.
,acD 3udeii tre'uie sD creadD Hn 9hristos pentru a :ii ;Intuii, Ei cu; va :ace ,u;nezeu acest
lucruK "avel Etie despre ale!erea 3udeilor (&o; 11>24F2/), Ei planul secret al lui ,u;nezeu (;isterul,
taine), (aici se pot vedea ele;entele Hnele!erii pe care le avea "avel). ,upD ce Xva intra nu;Drul deplin
al #ea;urilorP, Xatunci tot 3sraelul va :i ;IntuitP (&o; 11>20F21). ?a stIrni oare nu;Drul ;are al
#ea;urilor la !elozie pe 3udei ca aceEtia sD se HntoarcD la credinDK .au va :ii cea de a doua venire a lui
9hristos cea care va duce la credinDK "avel descoperD planul pe care Hl are ,u;nezeu cu poporul
3srael, dar nu ne dD Ei detaliile. "avel a continuat sD se vadD pe sine ca Ei un 3udeu credincios Hn
9hristos, pus deoparte dupD planul lui ,u;nezeu.
9hiar Ei noiunea de adunare a #ea;urilor la s:IrEitul veacurilor era parte a ;oEtenirii lui "avel ca Ei
3udeu. Gn unele scenarii apocaliptice #ea;urile aveau sD :ie convertii la s:IrEitul veacurilor Ei vor :ace
un pele!rinaj la 3erusali;. AcestD aEteptare re:eritoare la strIn!erea #ea;urilor pare sD stea Hn spatele
versetului din &o;. 11>20. TotuEi Hn X;isterulP pe care Hl aratD "avel Ei anu;e cD ,u;nezeu a
trans:or;at creEtinii 3udei Ei pe cei dintre #ea;uri Hn oa;eni noi Hn 9hristos. ,upD cu; a; vDzut,
necredina 3udeilor a :Dcut posi'ilD predicarea 7van!helie la #ea;uri.
5. Mistica lui Pavel
.avanii conte;porani a'ia Hncep sD eBploreze ;isticis;ul lui "avel. Misticis;ul lui este unul 3udaic Ei
HEi are ori!inea Hn 3udais;ul "alestinian. AEa cD tre'uie de:init cu !rijD.
Misticis;ul lui "avel este de:init prin ceea ce este Ei ceea ce nu este. Gncercarea !eneraiei
anterioare de aFl identi:ica pe "avel cu taina reli!iilor lu;ii 7leniste pe 'aza :aptului cD el a :olosit
ter;enul !recesc ;@stegrio
a :ost un eEec.
Mai ;ult discuia lui "avel despre X;istica lui 9hristosP le!atD pentru repetarea :razei XHn 9hristosP,
acesta nu este pro'le;a la care se re:erD savanii. Mai de!ra'D ;isticis;ul lui "avel este de:init ca
(1)eBperiena descrisD 2 9or. 12>1F4 Ei (2) conoaEterea lui despre planul lui ,u;nezeu.(descris ;ai sus
re:eritor la ter;enul ;ister). Gn 2 9or 12>1 "avel se laudD cu viziunile Ei descoperirile pe care leFa
pri;i de la ,u;nezeu (Xvedeniile Ei descoperirile ,o;nuluiP). 7l ;er!e ;ai departe Ei spune cu; a
:ost Xrapit pInD Hn al treilea cerP 2 9or. 12>2 , iar apoi spune cD a :ost XHn &aiP 2 9or 12>4 unde Xa auzit
cuvinte care nu se pot spune, Ei care nu Hi este Hn!Dduit unui o; sD le rosteascD.P 2 9or 12>4
9are este cadrul pentru o eBperienD de !enul acestaK O concluzie la care sFa ajuns a :ost
poziionarea ;isticis;ului Merka'ah (le!atD de vedenia lui 7zechiel cu tronul lui ,u;nezeu,) ca Ei
:undal pentru eBperiena lui "avel (vezi, eB., -o=ker, .e!al). 2. .chole; (7nc6ud) asociazD
;isticis;ul ti;puriu Merka'ah cu anu;ite cercuri de <arisei, Hn principal cu 6ohanan 'en [akki, care
a Hn:lorin Hn jurul anului )0 A.,. cu ;ai tIrziu cu Aki'a.
AstDzi savanii dateazD ;isticis;ul Merka'ah ;ai devre;e decIt a presupus .chole;. "rintre
"er!a;entele de la Marea MoartD au :ost !Dsite aEa nu;itele 5itur!ii An!elice. Aceste :ra!;ente
descriu tronul divin Q o te;D centralD a ;isticis;ului 3udaic ti;puriu. AceastD descoperire aratD cD
"avel avea cunoEtinD de ;isticis;ul Merk'ah, Hn special cD 6ohanan 'en [akki era conte;poran cu el.
*1
Misticis;ul 3udaic ti;puriu a :ost centrat Hn "alestina Ei au :ost arDtate Hn literatura apocalipticD
ca cea a tradiiei lui 7noh (e.!., 1 7noch )0Q)1J 2 7noch 22J * 7noch). Lnele din cercurile de <arisei se
concentrau asupra capitolului HntIi din 7zechiel care spune despre tronul lui ,u;nezeu. .chole; ;ai
spune de ase;enea cD literature ti;purie vor'eEte despre Oo ascensiune a Merka'heiP (.chole; 1/11,
41).
AceastD :or;D a ;isticis;ului ti;puriu 3udaic se potriveEte cu a:ir;aiile auto''io!ra:ice ale
lui "avel.
Gn <ilipeni *>0F1 "avel ne spune cD el a :ost un <ariseu plin de rIvnD Ei :DrD prihanD Hn ale
OneprihDnire pe care o dD le!ea.P Gn 2 9orinteni 11>22 (un pasaj care precede descrierea vedeniilor lui),
"avel accentueazD descendena sa din Avraa;> O.unt ei evreiK Ri eu suntVP Misticis;ul 3udaic ti;puriu
a :ost practicat Hn anu;ite cercuri <ariseistice. TotuEi nu orcDrui <ariseu 3 se per;itea sD studieze
7zechiel 1 datoritD pericolului. ,acD eBe!etul ar :ii avut din nou vedenia cu tronul Ei dacD se HntI;pla
sD nu :i practicat Hnainte ritualul puri:icDrii, atunci el putea sD ;oarD. O<aa nu vei putea sD ;iFo veziJ
cDci nu poate o;ul sD MD vadD Ei sD trDiescDVP (7B. **>20). Ast:el 6ohanan -en [akkai a HnvDat ;istica
doar pe Ocei ;ai :avorii elevi ai sDi.P 6.$. -o=ker a accentuat i;portana cali:icDrii 3udeilor ca Ei
eBe!ei :iind descendeni direci ai lui Avraa; (-o=ker). 9ali:icDrile lui "avel se potrivesc acestor
cerine.
TotuEi, ceea ce era ;ai i;portant decIt cali:icDrile lui "avel de a sta'ili o le!DturD cu
;isticis;ul Merka'ah sunt cuvintele :olosite Hn 2 9orinteni 1F4. Trei eBpresii ies Hn evidenD> a :ii
OrDpitP (harpa3o4), XHn cel de al treilea cerP tritos ouranos) Ei Hn X&aiP paradeisos:. 6.,. Ta'or has
sho=n that aceste cuvinte aparineau voca'ularului ;istic 3udaic Ei citeazD dintrFo lucrare a pri;ului
secol nu;itD LiaPa lui Adam .i +va (20>*).
Si am vN3ut un car ca .i vOntul .i avea roPi de foc. Am fost dus /n !aiul celor drepPi .i l-am
vN3ut pe Domnul .e3Ond pe tron .i /nfNPi.area lui era ca focul. Si mii de /ngeri stNteau la drepta .i la
stOnga scanului de domnie 9$TP ;.;VV=<:.
Gn acest pasaj ;istica nu vor'eEte despre viitor, ci despre locuina lui ,u;nezeu din &ai, pro'a'il cel
de al Eaptelea cer. Alte vedinii asociazD &aiul cu cel de al treilea cer.
Gn cele din ur;D cartea <aptele Apostolilor ne Hnre!istreazD vedeniile lui "avel. "entru cD nu
toate vedeniile sunt la :el voca'ularul se suprapune iar cali:icDrile lui "avel ne aratD cD vedenia din 2
9or 12>1F4 a :ost de !enul celei asociate cu ;isticis;ul Merka'ah. Mai ;ult privirile apocaliptice ale
lui "avel Ei conceptul sDu despre X;isterP (tainD F descoperirea planului de viitor a lui ,u;nezeu) sunt
indicii Hn plus care ne aratD orientarea sa Hnspre ;isticis;.
7BistD o in:luenD reciprocD :antasticD Hntre :aadele lui "avel ca Ei 3udeu pe care leFa; eBa;inat
pInD acu;. A:ir;aiile auto'io!ra:ice ale lui ne dezvDluie <ariseis;ul sDu, rIvna sa Ei neprihDnirea lui
Hn ceea ce priveEte 5e!ea. .crierile sale ne aratD Hnde;Inarea sa eBe!eticD Ei ;odul Hn care a a
interpretat pasajele din .eptua!intD. Toate acestea ne indicD instruirea Hn 6udais;ul vre;urilor. ,esi!ur
cD aceastD instruire a :ost o condiie preli;inarD a instruirii sale Hn ;isticis;ul Merka'ah. Mai ;ult
decIt atat ;isticis;ul sDu Ei privirea sa apocalipticD asupra lu;ii se portivesc precu; ;DnuEa pe ;InD.
,e ;DsurD de descoperirea planului lui ,u;nezeu pentru viitor este in!redientul esenial Hn
apocalipticis;, depind una de cealaltD.
.e pot scoate douD o'servaii iz'itoare din din su;arizarea de ;ai sus. "ri;a este Hn le!DturD cu
cIt de 'ine se 'ine se potriveEte "avel pri;ului secol Hn, (preF)0 A.,. Hn "alestina) 3udais;ul despre
care Eti; din alte surse. ,e eBe;plu aceeaEi co;'inaie de rIvnD pentru 5e!e, privirea asupra lu;ii din
punct de vedere apocaliptic Ei ;isticis;ul caracterizat de sectanii de la hu;ra;. "avel nu este un
7senian dar este devotat reli!iei <ariseilor acelei vre;ii. 9ea de a doua o'servaie are deFa :ace cu
:aptul cD toate piesele se potrivesc se ar;onizeazD ca un Hntre!. "InD aici "avel a :ost vDzut ca un
;Dr!inaE care trDieEte incon:orta'il Hn douD lu;i Q lu;ea 7lenista Ei cea 3udaicD. "InD aici "avel a :ost
vDzut ca un o; care aplana con:licte Ei contradictii interne serioase. ,ar nu si aceasta este i;a!inea din
studiul de ;ai sus.
*)
Acu; sunte; !ata sD eBa;inD; ele;entul care a distrus unitatea sintezei care a avut loc
Hnaintea convertirii sale Q Ei aceea este relaia sa cu Torah. ,eEi ni;ic nu a lFa in:luenat ;ai ;ult pe
"avel 7vreul decIt preocuparea sa aupra Torei. "e de o parte el nu poate poate sD respin!D Torah, iar pe
de cealaltD parte nu poate sD o accepte ca ;ai Hnainte.
6. Pavel yi Torah.
5iteratura pe su'iectul "avel Ei Torah, sau 5e!ea este nu;eroasD. .copul nostru; aici este nu sD
revizui; literatura ci sD schiD; pro'le;ele se;ni:icative Hn dez'aterile conte;porane. ,esi!ur cD o
nouD perspectivD a lui "avel Ei 5e!ea este Hn centrul ateniei dez'aterilor conte;porane. ,ile;a
savenilor sunt a:ir;aiile care Hn aparenD sunt contradictorii la "avel cInd vor'eEte despre 5e!e. "e de
o parte "avel pare sD ai'D o pDrere pozitivD aupra 5e!ii> OA.a cN -egea negre.it este sfOntN .i porunca
este sfOntN dreaptN .i sfOntN.P (&o; )>12). ODeci, prin credinPN desfiinPNm noi -egeaR Nicidecum.
DimpotrivN noi /ntNrim -egea.P (&o; *>*1). "e de altD parte, "avel a scris Hn ;od ne!ative despre 5e!e
Ei pare chiar cD ar :ii atacat 5e!ea> 6XpentrucN nimeni nu va fi socotit neprihNnit prin faptele -egii7
(2al 2>11). 6CNci Christos este sfOr.itul -egii, pentru ca oricine crede /n +l sN poatN cNpNta
neprihNnirea.P .Fa contrazis "avel pe el HnsuEiK
9on:or; poziiei tradiionale "avel a :Dcut o despDrire evidentD Hn ce priveEte 5e!ea ?echiului
Testa;ent. "avel a respins 5e!ea Ei lFa vDzut pe 9hristos ca Ei ter;inarea (elul, scopul) s:IrEitul 5e!ii.
"oziia tradiionalD este cel ;ai 'ine arDtatD de cDtre' &. -ult;an Ei ali eBe!ei 5uterani !er;ani.
3udeii H;plineau 5e!ea pentru aFEi cIEti!a ;Intuirea sin!uri. ,esi!ur cD <ariseul era unul din cei ;ai
pDcDtoEi pentru cD <ariseul eBplica cel ;ai 'ine e:orturile o;eneEti de a :i independent de ,u;nezeu Ei
sD :ie eli'erat de dependena pe care o dDdea harul lui ,u;nezeu.
7.". .anders a provocat aceastD interpretare tradiionalD a 5e!ii Hn nu;ele conduitei reli!ioase
'azate pe 5e!e. ,upD o eBa;inare eBhaustivD a literaturii 3udaice a acelei perioade, .anders lFa
prococat Hntele!erea lui -ult;an aupra Hnele!erii 3udais;ului pri;ului secol> -ult;an a citit despre
con:lictul pe care lFa avut 5uther cu 9atolicis;ul secole Hn ur;D. 5e!D;Intul, 5e!ea Ei statutul special
al poporului ales de ,u;nezeu erau daruri ale harului lui ,u;nezeu date 3sraelului. 3udeii nu au tre'uit
sD :acD ceva pentru a ;erita ceva ce aveau deja> 5e!ea era ;ijlocul si;plu prin care tre'uiau sD HEi
;eninD statutul le!D;Intului.
9e conda;na "avel atunci cInd vor'ea de O:aptele 5e!iiPK &Dspunsul la acestD Hntre'are niFl dD
6.,.2. ,unn, care acceptD Hnele!erea lui .anders asupra 3udais;ului pri;ului secol, el ;er!e ;ai
departe decIt .anders Hn ar!u;entul sDu. ,unn aratD cD :raza O:aptele le!iiP apare de trei ori Hn 2alateni
2>11. Ri ;ai i;portant este pDrtDEia dintre 3udeii creEtini Ei creEtinii dintre #ea;uri> Hn acest conteBt
"avel se opunea 3udilor creEtini care insistau asupra inerii unor le!i re:eritoare la ;Incare. 3ni;a
pro'le;ei pentru "avel este includerea #ea;urilor Hn co;unitatea ;esianicD pe acelaEi picior de
e!alitate cu 3udeii creEtini. "ro'le;a nu era neprihDnirea 'azatD pe :apte atIt pe cDt era ;ai ;ult
eBcusivitatea rasialD. 9on:or; lui ,unn pro'le;a pentru "avel era inerea acelor 5e!i care Hi
despDreau pe 3udei de #ea;uri.
"entru ,unn pro'le;a lui "avel nu era despre cu; poate :i ;Intuit cineva> ci pro'le;a era una
de ordin sociolo!ic. O<aptele le!iiP constau Hn tDierea H;prejur, curDia, le!ile re:eritoare la ;Incare, Ei
inerea .a'atului. Gn lu;e anticD scriitorii pD!Ini priveau aceste practici ca :iind ceva speci:ic 3udeilor.
Aceste O:apte ale 5e!iiP ;arcau O!raniele poporului le!D;IntuluiP (,unn, 1/*). "avel spunea nu
5e!ii Hn ;Dsura !ranielor puse pentru poporul le!D;Intului. ,eEi "avel spunea atIt da cIt Ei nu 5e!ii
Hn acelaEi ti;p. 9on:or; lui ,unn, "avel spunea nu 5e!ii acolo unde aceasta era HntDritD de nationalis;
Ei eBclusivitate 3udaicD, dar spunea da 5e!ii atunci cInd eBpri;a voia lui ,u;nezeu.
9u; a putut oare "avel care era 3udeu sD :acD astaK 9u; a putut sD spunD nu unor 5e!i Ei da
altora a;'ele :DcInd parte din aceeaEi 5e!eK &Dspunsul pare sD :ie Hn privirea apocalipticD asupra lu;ii
a lui "avel. A avut loc un schi;' de la vechea naturD la cea nouD Hn 9hristos. 5e!ea sau Torah a :ost
HnlocuitD de 9hristos. A:ir;aia lui "avel din &o; 10>4 este crucialD> 6CNci Christos este sfOr.itul
*4
-egii, pentru ca oricine crede /n +l, sN poatN cNpNta neprihNnirea.7 "avel nu vor'ea despre Os:IrEitul
5e!iiP Hn sensul de ter;inare a 5e!ii ci ;ai de!ra'D ca Ei un el sau un scop care a :ost dus la
H;plinirea 5e!iiP
9hiar dacD 5e!ea HncD de:inea voia 5ui ,u;nezeu, ea nu ;ai :unciona ca Ei ;Intuitoare. A
apDrut una nouD Ei 5e!ea a :ost HnlocuitD de noul dar al 5ui ,u;nezeu> 9hristos. AEa cD "avel scrie Hn
1 9orinteni 10>20F22>
ODar acum Christos a /nviat din morPi, pOrga celor adormiPi. CNci dacN moartea a venit printr-
un om, tot prin om a venit .i /nvierea morPilor. Si dupN cum toPi mor /n Adam, tot a.a, toPi vor /nvia /n
Christos17
"ri;a perspectivD HnaintatD de .anders iar ;ai apoi de ,unn nu rDspunde tuturor Hntre'Drilor re:eritoare
la "avel Ei Torah. ,ar la cIteva rDspunde totuEi. "are sD resolve aEa nu;itele contradicii ale lui "avel
re:eritoare la 5e!e, cu; a :ost arDtat Ei ;ai sus. AceastD nouD perspectivD per;ite dease;enea o
anu;itD continuitate Hntre atitudinea !eneral pozitivD Hn ceea ce priveEte 5e!ea Hn ?.T. Ei atitudinea lui
"avel. "avel se opunea nationalis;ului Ei pDrii eBclusiviste ale 5e!ii datoritD a ceea ce a :Dcut
,u;nezeu Hn 9hristos Ei anu;e cD a eBtins le!D;Intul pInD la #ea;uri> +arul a Hnlocuit ritual Ei rasa.
O'servaia lui ,unn, cD "avel a susinut 5e!ea acolo unde eBpri;D voia lui ,u;nezeu este
evident con:ir;atD Hn ceretDrile recente :Dcute de ". To;son. ,e eBe;plu Hn 1 9orinteni 0>1F0 unde
"avel scrie despre o;ul care OtrDia cu soia tatDlui sDu.P &elaiile seBuale de !enul acesta erau interzise
con:or; lui 5evitic 14>1F14. "avel spune 'isericii sD Hl eBco;unice pe acel o;. To;son descoperD pas
cu pas Hnele!erea Hntre ceea ce a spus "avel Ei tradiia 3udaicD de ;ai tIrziu care eBplicD relaiile
seBuale interzise. Acesta este doar un eBe;plu al contuitDii Hntre HnvDDturile de naturD eticD ale lui
"avel Hn accord cu tradiia le!alD 3udaicD.
Ri Hn cele din ur;D, aceastD nouD perspectivD ne per;ite sD Hl vede; pe "avel ca Ei 3udeu al
pri;ului secol ;ai clar. .avanii 3udei sFau certat ;ult pe idea cD "avel a Hneles !reEit 3udais;ul Ei
;odul Hn care vedea el 5e!ea era di:erit de cel a 3udeilor pri;ului secol. ,e :apt, con:or; lui ,unn
portretul lui "avel :acut de 2er;anii 5uterani :usese o pro'le;D. "avel era un 3udeu authentic al
pri;ului secolJ Ei nu a eBistat vreo discontinuitate serioasD Hntre "avel Ei trecutul sDu 3udaic. 7l era :iu
al lui Avraa; care o'iecta le!D;Intului Hn!ust al naiunii 3udaice> Avraa; a :ost ;enit sD :ie o
'inecuvIntare pentru toate :a;iliile de pe pD;Int.
"rintre alte Hntre'Dri rD;Ine totuEi cea privitoare la creEtinii 3udei. 5e cerea "avel creEtinilor
3udei sD a'andoneze !raniele ;arcatoare ale 5e!ii lor Hn ceea ce priveEte punerea ei Hn practicDK 3Fa
HnvDat el cD tre'uie sD Hnceteze tDierea H;prejur a :iilor lor Ei sD inD le!ile privitoare la ;Incare Hn
casele lorK .au vor'ea despre pDrtDEia dintre creEtinii 3udei Ei cei dintre #ea;uri Hn locuri precu;
Antiohia Ei alte adunDri ;iBeK Gntre'area poate :i ;ai directD> A a'andonat "avel cu totul !raniele
;arcatoare (O:aptele 5e!iiP) .au a continuat sD le inD deoarece nu avea deFa :ace cu apostolia lui
printer #ea;uri. &e:eritoare la acest lucru se pare cD nu eBistD un rDspuns clar.
,oar cIteva voci ale unor 3udei creEtini au supravieuit sD ne spunD cu; creEtinDtatea 3udaicD a
reacionat la ;odul de a vedea lucrurile re:eritoare la 5e!e precu; "avel. ,acD acele voci
supravieuitoare reprezintD !rupuri di:erite de creEtini 3udei, nu pute; Etii. TotuEi, aceste cIteva voci, Hn
ti;p ce accentuau cD 3sus era 3udeu, Hl priveau pe "avel ca Ei un ticDlos (<lusser, chap. 1*). Lnii creEtini
3udei Hl priveau pe "etru ca Ei lider al lor pe cInd alii Hl pre:ereau pe 3acov ca Ei lider al 'isericii din
3erusali;.
Au reuEit aceste cIteva voci ale creEtinilor iudei sD reducD la tDcere ulti;a declaraie o:icialD
despre "avel 3udeulK .perD; cD nu. OdatD cu noile descoperi ale 3udais;ului vre;ii lui "avel, pro'a'il
cD unele voci 3udaice conte;porane lui "avel vor o:erii o evaluare ;ai pozitivD a lui "avel ca Ei 3udeu.
*/
BIBLIOGRAPHY.
Texts: -a'@lonian Tal;ud> .anhedrin (+e're=F7n!lish 7dition o: the -a'@lonian Tal;udJ 5ondon> .oncino "ress, 1/1/)J
Midrash &a''a 2enesis (The Midrash &a''a, 3 2enesisJ 5ondon> .oncino "ress, 1/)))J -ife of Adam and +ve, $TP 2.211Q
14.
Studies: 6. 9. -eker, Paul the Apostle ("hiladelphia> <ortress, 1/40)J 6. $. -o=ker, O MMerka'ahN ?isions and the ?isions
o: "aul,P # (1/)1) 10)Q)*J +. 9onzel;ann, 0 Corinthians (+er;J "hiladelphia> <ortress, 1/)0)J 6. ,. 2. ,unn, #esus,
Paul and the -aw (5ouisville> $est;inster]6ohn 8noB, 1//0)J 7. 7. 7llis, Prophecy and *ermeneutic in +arly Christianity
(T^'in!en> 6. 9. -. Mohr, 1/)4)J ,. <lusser, #ewish ources in +arly Christianity (#e= (ork> Ada;a -ooks, 1/4))J 6.
2a!er, The $rigins of Anti-emitism( Attitudes Towards #udaism in Pagan and Christian AntiJuity (#e= (ork> OB:ord,
1/4*)J 5. 2aston, Paul and the Torah (?ancouver> Lniversit@ o: -ritish 9olu;'ia, 1/4))J 2. <. +a=thorne, Philippians
($-9 4*J $aco> $ord, 1/4*)J M. +en!el, #udaism and *ellenism ("hiladelphia> <ortress, 1/41)J &. #. 5on!enecker,
Paul, Apostle of -i"erty (2rand &apids> -aker, 1/)1)J 6. #e@re@, Paul, 0n $ther )ords( A Cultural !eading of *is -etters
(5ouisville> $est;inster]6ohn 8noB, 1//0)J $. "annen'er!, #esus[&od and Ean ("hiladelphia> $est;inster, 1/14)J 7.
&ivkin, O"harisees,P 0D,up 10)Q1*J 7. ". .anders, Paul and Palestinian #udaism ("hiladelphia> <ortress, 1/)))J 2. 2.
.chole;, EaQor Trends in #ewish Eysticism (#e= (ork> .chocken -ooks, 1/11)J ide;, OMerka'ah M@sticis;,P +nc#ud
11. cols. 1*41Q4/J A. <. .e!al, Paul the Convert( The Apostolate and Apostasy of aul the Pharisee (#e= +aven> (ale,
1//0)J $. &. .te!ner, O&o;ans />1Q2/> A Midrash,P #NT 22 (1/44) *)Q02J 8. .tendahl, Paul Among #ews and &entiles
and $ther +ssays ("hiladelphia> <ortress, 1/)1)J 6. ,. Ta'or, Things 'nuttera"le( Paul%s Ascent to Paradise in 0ts &reco-
!oman, #udaic, and +arly Christian ConteDts (5anha;, M,> Lniversit@ "ress o: A;erica, 1/41)J ". To;son, Paul and the
#ewish -aw( *ala2ha in the -etters of the Apostle to the &entiles (Minneapolis> <ortress, 1//0)J 2. ?er;es, #esus and the
)orld of #udaism ("hiladelphia> <ortress, 1/44).
40
CENTRUL TEOLOGIEI LUI PAVEL
de &. ". Martin
+a=thorne, 2erald <.J Martin, &alph ".J and &eid, ,aniel 2.J eds., Dictionary of Paul and *is -etters,
(,o=nerNs 2rove,> 3nter?arsit@ "ress) 1//4, c1//* A, 7lectronic ed.C
.copul de a dovedi dacD este un principiu central de or!anizare a teolo!iei lui "avel, a :ost ;ult ur;at
Hn studiile recente. Toi cei care au studiat HnsD, sunt de accord cD !Indirea lui "avel nu e atIt de
Osiste;aticDP pe cIt e de OocazinalDP sau HntI;plDtoare. ,ar aici se opreEte acordul. 9Ind Hntre'D;
despre Ocentrul teolo!iei "aulineP, sau principiul de 'azD al teolo!iei lui, sunte; puEi Hn :aa unei
copleEitoare varietDi de rDspunsuri. ,e o'icei, su!estiile :Dcute di:erD de la a :i prea Hn!uste pInD la
prea ela'orate. "ropuneri care nu spun ;ai ;ult decIt O3sus +ristos este centrul vieii Ei teolo!iei "lui
"avelP sau Oel a vDzut viaa su' stDpInirea lui +ristosP (vezi 2i''sJ ,unn, *1/Q)2) sunte desi!ur
adevDrate, dar a'ia dacD surprind un sI;'ure din co;pleBitatea !Indirii acestui o;. #ici ;Dcar nu
surprind :leBi'ilitatea din rDspunsurile sensi'ile la situaiile pe care leFa HntIlnit. ,ease;enea,
criticis;ul tre'uie etichetat ca su!estie care se concentreazD pe itluri cristolo!ice (eB. O<iu de
,u;nezeuP 9er:auB, 4))sau puin ;ai va! ca o un rezu;are Hn !eneral a lucrDrii de ;Intuire a lui
+ristos (eB. Osoteriolo!ic Ei cristolo!icP <itz;@er, 11).
1. .u!estii recente
2. #evoia de criterii
*. Modele ale teolo!iei "auline
4. Te;a reconcilierii
0. 9oncluzia
1. Unele propuneri recente.
"oziia luteranD clasicD (sta'ilitD de 8Use;ann, 114Q1/J dar c:. 9onzel;ann, 10/Q10, ca o critica la
-ult;ann) este cea care a:ir;D poziia centralD a justi:icDrii prin credinD. ,ar aceastD aseriune,
a:ir;aie a :ost :oarte discutatD Hn ti;purile ;oderne de o Hntrea!D varietate de co;entatori (HnEiruii Hn
"levnik, 411Q12).
5a cealaltD eBtre;D !Dsi; su!estii care au :ost prea pline de consecine. ,e eBe;plu, .anders
stIrneEte interesul aupra a PdouD convin!eri de 'azD care se pot identi:ica rapid, Ei care !uverneazD
viaa creEtinD a lui "avel> (1) acela cD 3sus +ristos este ,o;n, Ei cD Hn 7l ,u;nezeu a prevDzut
;Intuire pentru toi cei care cred%, (2) Ei cD el, "avel a :ost che;at sD :ie apostolul #ea;urilorP (441Q
42). A;IndouD a:ir;aiile sunt clar cD sunt de;onstra'ile, dar asta nu Hnsea;nD cD ne duc direct la
centrul teolo!iei lui "avel.
9. 6. A. +icklin! acceptD aceste douD a:ir;aii ca :iind corecte Hn esenD, dar ;er!e ;ai departe
aducInd ceva ;ai ;ult> O ,u;nezeu a :Dcut sD ai'D loc o trans:or;are :inalD Ei decisivD a ti;puluiP
(1//Q214). "oziia lui +icklin! ne aduce oarecu;;ai aproapre de centrul teolo!iei "auline, deoarece
recunoaEte noul veac Ei noua viaD care a venit Hn lu;e, prin +ristosJ deci, +icklin! laudD pe 'unD
dreptate noutatea acestui har divin. Oricu;, cadrul lui dualist rD;Ine puin ca; a'stract, cerInd sD :ie
u;plut cu un coninut personal Ei aplicaii. 6. 9. -eker adoptD acelaEi cadru apocal@ptic Ei priveEte
Oapocalipticul ca :iind ;ijlocul indispensa'il pentru interpretarea HntIlnirii cu +ristos (9hristFevent)P
-eker 1/40J aceastD Hntrea!D lucrare este o eBplicare a eseului creative din 1/)4). 7l potriveEte aceastD
sche;D cu :olosirea ter;enilor si;'olici pentru a aplica convin!erile pe care le avea despre triu;:ul
cos;ic a lui ,u;nezeu Hn anu;ite situaii ale cititorului. AceastD Ointeraciune dintre centrul coerent Ei
interpretarea contin!entDP este o:eritD ca o cheie la her;eneutica lui "avel, Ei a teolo!iei lui. Gntre'area
41
care de!ur!e de aici, rD;Ine HncD> cu; pot o serie de eveni;ente pe scarD cos;icD sD devinD nor;ative
Hn, Ei pentru di:erite situaii u;aneK (rDspunsul lui -ecker la aceastD criticD este tratat Hn pre:aa celei
deFa doua ediii. ?ezi -eker 1//0.).
9ea ;ai cuprinzDtoare discuie pe te;a centrum Paulinum, de "levnik, se Hntoarce Hn concluzia sa
la un spectru ;ai lar! de co;ponente, despre care se spune cD :or;eazD s:era convin!erilor de 'azD ale
lui "avel, Ei anu;e>
Oorice centru al teolo!iei "auline tre'uie sD includD aceste co;ponente ale 7van!heliei apostolului>
perceperea pe care o avea el despre +ristos Ei despre ,u;nezeu, percepia pe care o avea despre
lucrarea de ;Intuire a lui ,u;nezeu, prin +ristos, incluzInd Ei eveni;entul "aEtelui Ei i;plicaiile lui,
,o;nia actualD, Hntoarcerea lui +ristos, Ei luarea Hn posesiune a ;Intuirii ("levnik, 4))Q)4).
9oncluzia este trasD, nu ne surprinde Oast:el centrul teolo!iei lui, nu este :iecare aspect al lui
+ristos, ci +ristos Hn Hntre!i;e.P AceastD s:erD este atIt de lar!D HncIt aproape tot ceea e a predicat
"avel este privit ca avInd o Hnse;nDtate e!alD.
2. Nevoia de criterii.
Gnainte de a ;er!e Hnainte cu alte su!estii Hn le!DturD cu centrul paulin, Hntre'area tre'uie pusD Hn
privina criteriilor prin care o anu;itD propunere poate :i justi:icatD. 7BistD aici pericolul unui cerc
her;eneutic, deoarece criteriile sunt eBtrase din acelaEi corp de date care conin, Hn ;od ipotetic,
principiul de or!anizareJ deci, se poate :oarte 'ine o'iecta cD selectD; criterii de care Eti; dinainte cD
vor sluji intereselor ter;enului propus. "are sD nu :ie nici o cale sD scDpD; de aceastD dile;D decIt
dacD sunte; pre!Dtii sD a'andonD; cercetarea Ei sD tratD; teolo!ia lui "avel ca rDspunsuri :ra!;entare
rostite ad hoc. TotuEi, Hn condiiile date, noi continuD; sD testD; criteriile prin in:or;aiile pe care le
ave; dupD cu; ne sunt descoperite Ei :urnizate, :iind dispuEi sD revizui; propunerile teoretice iniiale
Hn lu;ina criteriilor reconstruite (readaptate), aceastD aciune cutezDtoare ;eritInd osteneala Ei poate
sincer Ei conEtiincios sD :ie continuatD. O cale ;ai 'unD de a avea de a:ace cu acest proces este vor'ind
de o XspiralD her;eneuticDP, prin asta Hnele!Ind a avansa de la o ipotezD incopletD la o ipotezD de:initD
adecvat, Hn ti;p ce noi in:or;aii sunt introduse Hn cercetarea noastrD Ei duc ipoteza noastrD la un nivel
;ai dezvoltat.
Gn ter;eni !enerali, setul de criterii care sunt necesare pentru a deter;ina ini;a (centrul)
teolo!iei lui "avel, ar putea :i > (1) :aptul cD "avel a :ost conEtient de eBistena clarD unei a:ir;aii
centrale, sau a unui !rup de a:ir;aii care Hncorpora ;esajul lui de 'azD> OcentrulP este ast:el realitatea
:unda;entalD din care HEi eBtra!e Hntrea!a teolo!ieJ (2) rolul tradiiei, care su!ereazD cD "avel a putut Ei
chiar a preluat a:ir;aii cu valoare de crez, care se practicau la acea vre;e, :ra!;ente poetice]i;nuri Ei
:or;ule de 'otez, pe care Ei leFa HnsuEit (eB., <il 2>1Q11J &o; *>24Q21J 1 9or 4>1J). 5a acest adevDr
evident ar ;ai tre'ui adDu!at un :actor care de ;ulte ori este ne!lijat (eB., de "levnik, 410), :aptul cD
"avel a redactat (a pus Hn ;iEcare) tradiia acolo unde era consideratD inadecvatD sau !reEitD (eB., Hn 9ol
1>10Q20)J (*) toatD corespondena lui "avel, consideratD cel care este pus Hn sitaia de a o interpreta, ca
:iind indisputa'il autenticD.
-ineHneles, dacaD, de eBe;plu, 9oloseni este consideratD a :is o epistolD deuteroFpaulinD, :elul Hn
care aceastD epistolD poate :i revendicatD drept o eBtensie (sau poate o ;idi:icare) Hn !Indirea lui "avel,
adaptatD la o nouD situaie care a apDrut dupD ;oartea lui "avelJ Ei (4) o:erta de a localiza ceea ce este
unic Hn teolo!ia lui "avel Hn aEsa :el Hn cIt Oorice derivD din altceva, Hn teolo!ia lui "avel, nu poate :i
centrul teolo!iei luiP ("levnik, 411, interpretInd contri'uiile lui A. .ch=eitzer Ei ale lui .anders).
3. Modele (tipare) n teologia lui Pavel
Tiparele de 'azD Hn HnvDDtura teolo!icD a lui "avel, derivInd din necontestatele lui epistole, sunt dupD
cu; ur;eazD>
42
3.1 Harul lui Dumnezeu. "ri;atul harului lui ,u;nezeu care ia iniiativa Ei pro;oveazD
restaurarea u;anD (&o; 4>2/Q*0J <il 1>1J 1 9or 10>10J 2 9or 0>14Q21J c:. 2 Tes 2>1*J 7: 2>1Q10).
3.2 Cosmosul. O ase;enea aciune, Hn ti;p ce a intrat Hn istoria u;anD prin persoana lui 3sus din
#azaret la un ;o;ent dat Dn ti;p (2al 4>4J c:. 7: 1>10), are repercursiuni care a:ecteazD scena cos;icD
Ei i;plicD pInD Ei inteli!enele, :iinele spirituale ;isterioase care sunt ;enionare des Hn !Indirea lui
"avel. Aceste :ore cos;ice sunt privite ca :iind create de ,u;nezeu Ei alienate (HndepDrtate) de 7l
(9ol 1>10Q20J c:. 7: *>/Q10J &o; 4>*4Q*/J 1 9or 4>0Q1).
3.3 Crucea. 9rucea rD;Ine crucialD pentru HnvDDtura despre ;Intuire a lui "avel, ca un eveni;ent
care a avut loc Hn ti;p Ei ca re:erire la rDscu;pDrarea creaiei, Ei a nevoii pe care o avea u;anitatea
pDcDtoasD. ,ar cu aceeeaEi insistenD, "avel priveEte crucea ca un instru;ent al lepDdDrii de sine, prin
care este HnvinsD O:ireaP Ei o nouD viaD, cruci:or;D Hn :or;D Ei character diaconal (2al 2>20J 1>14).
3.4. Imperativul etic. "rDpastia dintre ceea ce OesteP Ei eticul Oar tre'ui sD :ieP tre'uie sD :ie
trecutD, Ei un ar!u;ent pentru a:ir;aia apostolicD a :aptului cD prin ;oartea Ei Hnvierea o;ului 3sus ni
sFa dat putere sD rupe; le!Dturile rDului Ei un ;ijoc sD trDi; noua viatD (&o; 1>1Q2*J 2al 1>4J 0>1*Q21J
1 9or 10>20Q24, *4J 2 9or 0>14Q21J 1 Tes 0>/Q10).
3.5. Mandatul misionar. #u pute; sD ne!lijD; :elul Hn care teolo!ia lui "avel se lea!D de vocaia
lui pro:esionalD . 7l a :ost Ei creEtin Ei ;isionar, HnsDrcinat cu un ;andate de a procla;a Ei a rDspIndi
adevDrurile pe care susinea cD leFa !Dsit Hn 3sus +ristos (&o; 1>1Q0J 2al 1>10Q11J 1 9or />11Q14J &o;
10>14Q1)). 9uvIntul Ei viaa trDitD ;er!eau ;InI Hn ;InD pentru "avel, iar teolo!ia ;isionarD a lui
"avel Hnse;na pur Ei si;plu keri!;a Ei :elul de viaD Hn interaciunile lui cu oa;eni ;ai ciudai (din
9orint) Ei Hn situaii di:icile (Hn <ilipi)
4. Tema reconcilierii.
te;a concilierii, pe care o propune; noi, este te;a care HndeplineEte ;ajoritatea criteriilor, dacD nu
chiar toate (vezi Martin). "rin asta nu spune; ca :a;ilia de cuvinte 2atallass este proe;inentD Hn
scrierile lui "avelJ Hn ;od ;ani:estat nu este. #ici nu se susine cD acest cuvInt OreconciliereP este
:olosit cu aceaEi nuanD ori decIte ori Hl HntIlni;, deoarece este evident cD nu este aEa. ,ar coninutul
acestui cuvInt OreconciliereP o:erD o u;'rela potrivitD su' care se ascund trDsDturile keri!;ei lui "avel
Ei ale lucrDrii lui practice (vezi 5e;cio 1/44, *Q1)J 1//0, *Q11, pentru o aseriune ;ai HndrDzneaD a
ceea ce sunt aceste trDsDturi sau Ocate!oriiP, rezu;ate ca O,u;nezeu care lFa tri;is Ei Hnviat pe 3sus.
Ln rDspuns la ,u;nezeu aduce 'ene:iciiP).
Oricu; aici se :ace dreptate unor ;otive principale din teolo!ia ;isionarD a lui "avel.
Ter;enul de reconciliere are o istorie anterioarD, Hn tradiia pe care "avela preluatFo cu 'ucurie,
precu; Hn 2 9orinteni 0>14Q21 and 9oloseni 1>10Q20. Oricu;, "avel nu a :ost ne!lijent, lDsInd
posi'ilitatea Hnele!erii !reEite a acestui cuvIntJ Ei eBistD dovezi cu o :or;D criticD, lin!visticD
traditionalFistoricD pentru a arDta cu; a schi;'at Hnelesul cuvIntului Hn anu;ite situaii. Gn special el a
dezin:ectat ter;enul de pata !nostici;ului, ancorInd acest ter;en, reconciliere, Hn eveni;entele
istorice ale su:erinei lui 3sus Ei le!Ind e:ectele reconcilierii de o trans:or;are ;oralD a vieilor
o;eneEti.
9ontraar!u;entele Hn "avel sunt totdeauna la nivelul relaiilor personale, Hn care iertarea
pDcatelor este ;area realitate H;pDrtDEitD la :el de cDtre apostoli ca Ei de oa;enii de Ind. 5a acestD
eBperienD apeleazD ;ereu su' o varietate de :or;e Q creaiunea nouD, justi:icare, rDscu;pDrare,
Hn:iere, darulul ,uhului Ei pro;isiunea Hnvierii.
G;potriva acestor ur;aEi entuziaEti care cred cD la 'otez ;Intuirea lor a :ost desDvIrEitD aici Ei
acu;, Ei H;potriva HnvDDtorilor care sFau strecurat Ei di;inuau relevana ;oralitDii de vre;e ce duhul
leFa :ost ;Intuit, "avel a Hntrodus Oclauza condiionalD a escatolo!ieiP, acel Onu HncDP al reconcilierii
care, spre deose'ire de justi:icare, este un process Ei are nevoie de o Hnnoire continuD. ,e acu; Hncolo,
che;area creEtinilor din 9orint OH;pDcaiFvD dar cu ,u;nezeuP (2 9or 0>20), ca nu cu;va sD :i pri;it
4*
harul lui ,u;nezeu Hn zadar (2 9or 1>1), Ei sD nu vede; iertarea care neFo o:erD (2 9or 2>0Q11J 1>11Q
1*).
&econcilierea este Hn :elul acesta potrivitD pentru a eBpri;a Ei a pDzi ele;ental eBistenial Hn teolo!ia
;oralD a lui "avel. ,u;nezeu a H;plinit o reconciliere :inalD a lu;ii, dar 'Dr'aii Ei :e;eile tre'uie sD
Hnvee sD trDiascD cu o sensi'ilitate ;oralD Ei cu vi!ilenD pInD va veni s:IrEitul.
9o;'inaia dintre aciunile lui ,u;nezeu Ei rolul lui "avel de a!ent Hn reconciliere, Hn 9orint Ei
Hn scurta epistolD cDtre <ili;on, ilustreazD cu; se poate :ace tranziia de la istoria actualD la o'li!aia
eticD. Ter;enul de ;ijloc este Olucrarea lui "avel de reconciliereP (2 9or 0>14) Q cel ;ai clar caz pe
care ni lFa lDsat "avel Hn acest sens a:lInduFse aici.9eea ce a :Dcut ,u;nezeu de :apt, e cD a epr;at
dra!ostea 5ui cea ;are, avInd crucea lui +ristos Hn centru (&o; 0>1Q11). "avel, 'ucurInduFse de
aceastD dra!oste, eBperi;entIndFo, datD de ,uhul, el a vazut ;isiunea lui ca :iind aceea de a ;odela
ceea ce ,u;nezeu a :Dcut, che;InduF3 Hnapoi pe corinteni, la adevDrata credinD Ei s:DtuinduFl pe
<ili;on sD se !IndeascD la i;plicaiile sociale a noii viei la care sFa H;'arcat. .chia la o teorie eticD
adecvatD de a:lD aici, Hn :aza e;'rionarD Q chiar dacD leFa luat creEtinilor 14 secole pentru a Hnele!e
:ora Ei relevana acestei ;ustrDri.
Acelai lucru se poate spune despre HnvDDtura din 7:eseni 2>11Q22. Aici,reconciliera ia o
direcie orizontalD. ?echea ostilitate dintre evrei Ei neFevrei este HnvinsD de crucea lui 3sus care leFa
reconciliat pe acestea Hn trupul .Du. O#oua creaie, sau noua :iinDP, su!ereazD viziunea Ocelei deFa treia
raseP Hn loc de cele douD ;enionate anterior, a nouD specie de o;enire, care devenind parte din :a;ilia
divinD :or;eazD un ;icroscos;os a acelei noi societDi (nouD zidire), care este o ;Drturie a planului lui
,u;nezeu de a plasa toatD viaa conEtientD su' do;nia Ei autoritatea cos;icului +ristos (7ph 1>10).
5. Concluzie.
Aceste idei cuprinzDtoare Ei distinctive Q acoperind aspecte cos;ice, personale, sociale Ei entice ale
vieii o;eneEti Q sunt totuEi o parte din acelaEi ;odel, a cDror i;a!ine u;ple tapetul. ,i:eritele
H;pletituri sunt esute di:icil H;preunD. ,ar nu sunt puse :DrD rol HntrFo ra;D. Aici iese la ivealD un plan
Ei o i;a!ine coerentD. Ri cel ;ai adecvat Ei plin de Hnse;nDtate titlu pentru ceea ce rezultD este
OreconciliereP
BIBLIOGRAPHY.
6. 9. -eker, O9ontin!enc@ and 9oherence in the 5etters o: "aul,P 'K! ** (1/)4)>141Q00
ZZZZZZZZ. Paul the Apostle ("hiladelphia> <ortress, 1/40)
ZZZZZZZZ. The Triumph of &od( the +ssence of Paul%s Thought ("hiladelphia> <ortress, 1//0)
5. 9er:auB, Christ in the Theology of t. Paul (#e= (ork> +erder i +erder, 1/0/)
+. 9onzel;ann, An $utline of the Theology of the New Testament (5ondon> .9M, 1/1/)
#. A. ,ahl, O<or;F9ritical O'servations on 7arl@ 9hristian "reachin!,P in #esus in the Eemory of the Church
(Minneapolis> Au!s'ur!, 1/)1) *0Q*1J
T. ,eidun, O.o;e &ecent Atte;pts at 7Bplainin! "aulNs Theolo!@,P )ay 21 (1/41) 2*0Q42J
6. ,. 2. ,unn, 'nity and Diversity of the New Testament ("hiladelphia> $est;inster, 1/)))J
6. A. <itz;@er, Pauline Theology( A ,rief 2etch (7n!le=ood 9li::s, #6> "renticeF+all, 1/1))J
6. 2. 2i''s, Creation and !edemption (5eiden> 7. 6. -rill, 1/)1)J
9. 6. A. +icklin!, O9entre and "eripher@ in "aulNs Thou!ht,P in tudia ,i"lica 000. Papers on Paul and $ther NT Authors,
ed. 7. A. 5ivin!stone (.he::ield> Acade;ic "ress, 1/)4) 1//Q214J
7. 8Use;ann, New Testament Kuestions of Today (5ondon> .9M, 1/)/)J
7. 7. 5e;cio, OThe Lni:@in! 8er@!;a o: the #e= Testa;ent,P #NT *1 (1/44) *Q1)J *4 (1//0) *Q11J
&. ". Martin, !econciliation( A tudy of Paul%s Theology (rev. ed.J 2rand &apids> [ondervan, 1//0)J
6. "levnik, OThe 9enter o: "aulNs Theolo!@,P C,K 01 (1/4/) 410Q)4J
6. &eu;ann, Lariety and 'nity in New Testament Thought (OB:ord> Lniversit@ "ress, 1//1)J
7. ". .anders, Paul and Palestinian #udaism ("hiladelphia> <ortress, 1/))).
44
DUMNEZEU
de ,. 2uthrie and &. ". Martin
+a=thorne, 2erald <.J Martin, &alph ".J and &eid, ,aniel 2.J eds., Dictionary of Paul and *is -etters,
(,o=nerNs 2rove, 35> 3nter?arsit@ "ress) 1//4, c1//* A7lectronic 7d.C
A Hncerca sD surprinzi HntrFo :or;D succintD Ei sinteticD Hnele!erea lui "avel despre ,u;nezeu este
aproape o sarcinD i;posi'ilD. 7BistD ;ai ;ulte ;otive de ce aceastD sarcinD este riscantD, chiar dacD e
necesarD. 3n pri;ul rInd !Indirea lui "avel nu este niciodatD siste;aticD, niciodatD speculativD. Mai
de!ra'D, la :el ca si co;punerea scrisorilor lui, !Indirea lui HnclinD sD eBpri;e HnvDDtura lui ca rDspuns
la nevoile con!re!aiilor lui. Aceasta :ace ca j doctrina lui despre ,u;nezeu k sD :ie ;ai puin parte a
teolo!iei lui !Indite, Ei ;ai ;ult i;plicit Hn ;Inuirea lui pastoralD Ei pra!;aticD a situaiilor
oa;enilor. TotuEi el pretinde tot ti;pul cD re:lectD j !Indirea lui +ristos k (1 9or 2 >11) aEa cu; se
aEteaptD la aceeaEi dispoziie printre poporul lui (<ilipeni 2 >0). Gn acelaEi ti;p ,u;nezeu nu este
niciodatD departe de !Indul lui. 7l :oloseEte cuvIntul ,u;nezeu atIt de :recvent HncIt :olosirea lui
reprezintD 40 procente din toate re:erinele nou testa;entale ( Ei Morris, 1/41).
Apoi, scrisorile lui "avel au Hn vedere 'isericile adunate pentru laudD Ei Hnchinare unde sunt citite
cu voce tare (1 Tes. 0 >2) J 9ol. 4 >11 J Ei i;plicate Hn <il. 2). Asta Hnsea;nD cD nota doBolo!icD se
trans;ite prin corespondena lui. ,eseori el HEi va valori:ica scrisul prin iz'ucniri de laudD la adresa lui
,u;nezeu Ei prin cele'rDri ale harului Ei 'unDtDii 5ui (eB. &o;. 11 >** Q*1 J 2 9or. / >10 J 2al. 1>0J
<il. 4>20J 2 Tes 2>11). 9ea ;ai adevDratD HnvDDturD despre ,u;nezeu a lui "avel este o!linditD Hn
aceste ju'ileuri litur!ice, Hn ;od special Hn :olosirea crezurilor, i;nurilor, vor'irii poetice Ei a
ru!Dciunii.
,e ase;enea, ;ult din ceea ce "avel ine cel ;ai ;ult Hn credina lui a :ost H;pDrtDEit Hn
crezirile lui ancestrale Hn iudais; Ei punInd pe deasupra punctul lui de vedere Ei perspectiva lui, ;ai
de!ra'D decIt recur!Ind la eBpri;area scrisD, eBplicitD. Gn continuare este prezentat un studiu scurt al
conteBtului iudaic vechi testa;ental.
1. 9Iteva presupozitii de 'azD
2. ,u;nezeu ca Ei 9reator, TatD Ei &e!e
*. Atri'utele lui ,u;nezeu
4. &ezu;at
1. Cteva presupozi(ii de baz
"avel, ca Ei ceilali scriitori nou testa;entali, nu :ace niciFo Hncercare de a dovedi eBistena lui
,u;nezeu. 7l presupune, 'azat pe crezurile lui ancestrale iudaice Ei aducInduFle HntrFun cI;in pios al
diasporei (<ilipeni * >0 J 2 9oorinteni 11 >22 J 2aalateni 1 >14), cD ,u;nezeu eBistD, cD 7l a creat
o;enirea Ei continuD sDFEi ;eninD interesul Hn creaia lui (1 9orinteni 11 >)F4). Oricare ar :i valoarea
de a Hncerca sD de;onstreze :ilozo:ic eBistena lui ,uu;nezeu, "avel nu o:erD niciFo Hndru;are directD.
9on:or; cu rDspunsurile Ei predicile relatate Hn <apte 14 >10F1) Ei 1) >22F*1, el a ar!u;entat cazul lui
pentru !rija providenialD a lui ,u;nezeu din dovada creaiei 5ui Ei a conservDrii ei. AceastD linie de
ar!u;entareQcD ,u;nezeu este cunoscut, cel puin Hn parte, prin lucrDrile 5ui de creaie Ei a !ijii 5ui
pentru nevoile oa;enilor Q este a;pli:icatD Hn &o;ani 1 >1/F2*. TotuEi revelaia este de valoare
li;itatD, din ;o;ent ce este HntI;pinatD de tendina u;anD cDtre idolatrie Ei depravare. Teolo!ia
naturalD, pentru "avel, are e:ectul de creEtere Ei de a se concentra asupra pDcDtoEeniei u;ane (vezi
+endr@).
40
"avel, la :el ca ceilali scriitori ai #oului Testa;ent, H;pDrtDEeEte viziunea lui ,u;nezeu ca Ei
:DcDtor al tuturor lucrurilor, care este vDzut Hn ?echiul Testa;ent. "ovestea creaiei se concentreazD
asupra iniiativei creatoare a lui ,u;nezeu, Ei aceastD perspectivD a lui ,u;nezeu Hn careFEi are
ori!inea lu;ea creatD este de 'azD pentru !Indirea vechi testa;entalD. Mai ;ult, se presupune cD
9reatorul este Ei susinDtorul creaiei 5ui. 9erurile Ei pD;Intul sunt lucrarea ;Iinilor 5ui Ei 7l este
vDzut cD posedD puterea supre;D Hn cadrul ordinii naturii. Gn perioada intertesta;entalD evreii credeau
:er; Hn aceeaEi relaie creatoare de 'azD Hntre ,u;nezeu Ei lu;ea 5ui, adDu!Ind la aceasta convin!erea
cD Tora (5e!ea) sau Gnelepciunea au servit ca ;ijlocitor prin care ,u;nezeu a creat, o perspectivD
care sFa apropiat de personi:icarea Torei Ei a Gnelepciunii.
Gn ;Iinile lui "avel acest rol de ;ijlocire este preluat de 9ristosul preFeBistent, Hn ;od special
Hn :olosirea lui redacionalD a i;nului cristolo!ic din 9oloseni 1>10F20 (vezi co;entariile). TotuEi
rI;Dne cazul cD ;onoteis;ul lui "avel care reine actul creativ al lui ,u;nezeu ca sin!urul creator al
creaiei este :er; (1 9orinteni 4 >1 J 2 9orinteni 4 >4 Q1), chiar dacD se eBtinde pentru a acorda un rol
cos;olo!ic lui 9ristos preHncarnat. Ase;enea ;onoteis; cristolo!ic a :ost vDzut ca unica contri'uie a
lui "avel la !Indirea #T despre ,u;nezeu Ei cos;os ($ri!ht 9li;aB, 120F*1). "ro'a'il cD reiese din
rDspunsul lui "avel la !nosticis;ul incipient la 9orint care plaseazD o distanD ;are Hntre ,u;nezeul
"reaHnalt Ei lu;e, Ei ;ai tIrziu (la 9olose) ideea helenisticD a unui !rup de ;ijlocitori separInd
,u;nezeu Ei universul a tre'uit sDFi :ie opusD rezistenD de insistena lui "avel cD Hntrea!a plinDtate a
divinDtDii care locuieEte Hn 3sus 9ristos (9oloseni 2 >/), atIt transcendent, cIt Ei Hncarnat.
Gn acest :el, Hn ti;p ce "avel porneEte de la perspectiva ?T a lui ,u;nezeu ca :iind
transcendent peste creaia 5ui, ca 9el ce este s:Int, el este capa'il sD relaioneze pe ,u;nezeu
per;anent la lu;e prin prezena divinD acu; localizatD Hn i;a!i;ea lui 3sus pD;Intesc, Hn ;od supre;
Hn ;oartea Ei Hnvierea lui 3sus. Acest lucru era necesar din cauza perspectivei transcendentale
prevalente a lui ,u;nezeu Hn ti;pul perioadei intertesta;entale. 9el "reaHnalt a :ost dat la o parte pInD
acu; de propria 5ui creaie HncIt are nevoie de ;ijlocire pentru a ;enine contactul cu lu;ea (dar c:.
A'elson, 41F04 J .anders, 44, 212F10 J ,unn, 1/4F//). #u eBistD ni;ic din aceastD depDrtare Hn
a'ordarea #T. "erspectiva #T despre ,u;nezeu este le!atD cu revelaia ?T, nu cu speculaiile iudaice
curente.
9u toate acestea, transcedena lui ,u;nezeu !DseEte sprijin Hn ;aiestatea Ei particular Hn
s:inenia lui ,u;nezeu, care este atIt de caracteristicD scrierilor ?T, Hn special ale "roorocilor.
,eclaraia din 3saia 0)>10 ilustreazD di:erena esenialD Hntre perspectiva ?T Ei teolo!ia transcedentalD
iudaicD QO9Dci aEa vor'eEte 9el "reaHnalt, a cDrui locuinD este veEnicD, al cDrui nu;e este s:Int> 7u
locuiesc Hn locurile Hnalte Ei s:inte, Ei de ase;enea cu cei care sunt zdro'ii Ei s;erii Hn duhP (#&.?).
AceastD co;'inaie de ;Dreie Ei tandree este o trDsDturD esenialD a #T, Ei :ace perspectiva #T despre
,u;nezeu inteli!i'ilD. AceastD perspectivD ;oralD HnaltD era Hn contrast puternic cu zeitDile variate
conte;porane Ei adesea i;orale venerate de oa;enii neevrei Hn ;o;entul cInd #T lua :iinD. 7ste
i;posi'il sD se aprecieze revelaia #T separat de a o ;enine strIns le!atD de perspectiva ?T despre
,u;nezeu. Acele ;iEcDri, printre care ;arcionis;ul era cel ;ai ti;puriu, care au creat o separare Hntre
?T Ei #T, EiFau Hnceput a'ordarea !Indirii #T cu un serios dezavantaj deoarece nu aveau niciFo idee Hn
ce priveEte Hnele!erea perspectivei de 'azD #T despre ,u;nezeu. Llti;a nu a apDrut eB nihiloJ a :ost
rezultatul unei perioade lun!i de revelaie a cDrei desDvIrEire era #T.
"avel construieEte Hn ;od e!al pe convin!erea iudaicD ;oEtenitD a dra!ostei Hnele!Dtoare a lui
,u;nezeu pentru 3srael care este neHnvinsD Ei si!urD (aceastD asi!urare su'liniazD direcia ar!u;entului
Hn &o;ani /F11). GncD o datD totuEi, Hncrederea iudaicD ?T cD ,u;nezeu este unul, cD 7l sFa descoperit
pe .ine GnsuEi Hn Tora Ei a intrat Hn relaii de le!D;Int cu poporul 5ui, 3srael, pri;eEte o ;odi:icare
cristolo!icD din partea lui "avel. TotuEi nu este prin ne!area acestor do!;e :unda;entale Hn credina lui
ancestralD cD "avel ar!u;enteazD pentru :inalitatea noii lui relaii (vezi +a@s). GntrFadevDr el HEi
;enine ;onoteis;ul (2alateni *>20J 1 9orinteni 4>4J 1J c:. 1 Ti;otei 2>0) Ei alocD Torei o !lorie ce
HnsoeEte acel eveni;ent (2 9orinteni *>),/). 3srael este HncD o naiune aleasD, iu'itD de ,u;nezeu de
41
dra!ul pDrinilor evrei (&o;ani 11>24). "e de altD parte, unitatea lui ,u;nezeu este HneleasD HntrFun
;od care :ace loc plasDrii lui 3sus 9ristos ca j :or;a k (<ilipeni 2 >1) sau j i;a!inea k (2 9orinteni
4 >4F1 J 9oloseni 1 >10) sau j <iul k (9oloseni 1 >1* J &o;ani 4 >2/,*1) lui ,u;nezeu. 2loria Torei era
li;itatD la Hnceputul ei Ei acu; trece Hn :aa unei !lorii ;ai ;ari care vine Hn era nouD a apariiei lui
Mesia (2 9orinteni * >)F11 > vezi -elleville, #e=;an). Ri 3srael Hn respin!erea evan!heliei lui "avel stD
su' judecata divinD Hn prezent Ei Hn pericol de a :i respins ca ra;urile ce sunt rupte (&o;ani 11 >1/F20).
Llti;ul cuvInt, totuEi, este cu dra!ostea neschi;'Dtoare Ei scopul lui ,u;nezeu (&o;ani
11 >2/,*2) Hn har, vDzut sD se arate Ei :Dcut e:icient Hn 9ristos 9el ales Ei Hntruparea dra!ostei divine
(&o;ani 4 >2/F*4). ,ra!ostea lui (ah=eh pentru 3srael, necauzatD de el HnsuEi (,euterono; ) >)F4) Ei
persistentD (Osea) este doar o pre!ustare a dra!ostei universale a lui ,u;nezeu pentru lu;e Hn
reconcilierea ei (2 9orinteni 0 >14F21) Ei pentru 'isericD Hn destinul ei (7:eseni 1 >1F10).
2. Dumnezeu ca yi Creator, Tat yi Rege.
9o;un tuturor pDrilor scrierilor paulline este doctrina despre ,u;nezeu ast:el HncIt ;ulte din dovezi
conin presupuneri ;ai de!ra'D decIt declaraii speci:ice. 9u toate acestea eBistD ;ulte declaraii care
sunt :oarte i;portante. ?o; discuta ur;Dtoarele aspecte Q,u;nezeu ca Ei 9reator, providena lui
,u;nezeu, ,u;nezeu ca TatD, ,u;nezeu ca &e!e Ei 6udecDtor, ;ulte alte titluri pentru ,u;nezeu, Ei
apoi HntrFo :or;D rezu;ativD atri'utele lui ,u;nezeu.
2.1. Dumnezeu ca yi Creator. #u eBistD niciFo HndoialD cD creEtinii presupun :DrD discuie cD
,u;nezeu este :DcDtorul universului. 7i au preluat aceasta din ?T Ei de ase;enea din HnvDDtura lui
3sus. 3n discursul lui cDtre atenieni, "avel a anunat cu HndrDznealD :elul ,u;nezeului cDruia 3 se
HnchinD ca j ,u;nezeul care a :Dcut lu;ea Ei tot ce eBistD Hn ea, :iind ,o;nul cerului Ei al
pD;Intului k (<apte 1) >24). "uterea 5ui creatoare este de ase;enea vDzutD Hn declaraia cD ;uritorii
sunt odrasla 5ui (<apte 1) >2/), re:lectInd Hncercarea lui "avel de a :ace un teren co;un cu audiena,
unii din ei :iind stoici H;pDrtDEeau ideea cD oa;enii erau :a;ilia lui ,u;nezeu (vezi 3;nul lui
9leanthes cDtre [eus). Gnn discursul lui la 5istra "avel :ace o declaraie si;ilarD despre puterea
creatoare a lui ,u;nezeu (<apte 14 >10).
Gn scrisorile lui "avel sta'ileEte o distanD Hntre 9reator Ei creaturi ca Hn &o;ani 1>20. Mai ;ult,
se spune cD creaia re:lectD lucrarea 9reatorului (&o;ani 1>20). GntrFadevDr, aratD ceva din caracterul
lui ,u;nezeu (puterea 5ui eternD Ei divinitatea 5ui). "oate :ace asta doar pentru cD este lucrarea directD
a ;Iinilor 5ui. Aceastea sunt a:ir;aii speci:ice cD toate lucrurile au :ost :Dcute de ,u;nezeu (&o;ani
11 >*1 J 1 9orinteni 4 >1 J 11 >12 J c:. 7:eseni * >/). 9ei care interzic ceea ce ,u;nezeu a creat pentru
'inele o;ului (1 Ti;otei 4 >*) 'azat pe presupunerea !reEitD cD ,u;nezeu nu are deFa :ace direct cu
pro'le;a de a :i rDu per se Qun tratat !nostic Qsunt respinEi. ,e aceea ;ai devre;e "avel a apelat la
"sal;ul 24>1 pentru a ;enine HnvDDtura sa cD toate darurile lui ,u;nezeu de ;Incare Ei 'DuturD sunt
'une, noi le pri;i; cu recunoaEterea 5ui ca Ei dDtDtor (1 9orinteni 10>21F*1J c:.4>0). GnvDDtura strDinD
care plaseazD ase;enea activitDi ca ;Incatul Ei 'Dutul alDturi de relaiile seBuale ;aritale su' ta'u
(9oloseni 2>21) este :er; respinsD (9oloseni 2>2*). &elaiile dintre soi sunt onora'ile Ei necesare, Hn
circu;stane nor;ale (1 9orinteni )>1F)).
TotuEi "avel re:lectD aceeaEi convin!ere pe care o aratD ?T, cD creaia nu este coeternD cu
9reatorul nici creaia nu este produsul unei divinitDi in:erioare, ca Hn !nosticis;ul de ;ai tIrziu.
,u;nezeu este autorul a tot ce eBistD, deEi interesul lui "avel este ;ai ales Hn ale!erea de cDtre
,u;nezeu a poporului .Du. 3n 7:eseni 1 >4 eBpresia j Hnainte de Hnte;eierea lu;ii k este :olositD Hn
le!DturD cu ale!erea lui ,u;nezeu Ei indicD cD 9reatorul a eBistat separat de eBistena ;aterialD a
creaiei 5ui.
"avel nu discutD ;etoda de creaie. 7l :oloseEte o i;a!ine iudaicD ?T o'iEnuitD (ca Hn 7vrei
11 >*, 'azat de ase;enea pe "sal;ul ** >1,/ J c:. 2enesa 1 >*) a unui cuvInt puternic dInd naEtere
ordinilor create (2 9orinteni 4 >1, 'azat de ase;enea pe "sal;ul **). Mult ;ai i;portant decIt ;etoda
4)
este a!entul. AvInd Hn vedere cD Hn 2enesa ;ijlocirea ,uhului este ;enionatD (2enesa 1 >2), se spune
cD creaia a :ost a:ectatD prin 9ristos. Aceasta are o ;are i;portanD pentru cristolo!ie. ,ar pentru
scopul nostru prezent este 'ine sD pune; perspectiva paulinD a creaiei HntrFun conteBt di:erit de
perspectiva ?T. Accentulpe activitatea creaticD a lui 9ristos nu reduce Hn niciFun :el activitatea
creatoare a lui ,u;nezeu. 3ntrFadevDr, actul creativ este vDzut ca o unitate. AEa cu; a; ;enionat,
te;a vine Hn 9oloseni 1>11 QOcDci Hn 7l (adicD 9ristos) toate lucrurile au :ost create, Hn cer Ei pe pD;Int
%toate lucrurile au :ost create prin 7l Ei pentru 7l.P 1 9orinteni 4>0F1 :urnizeazD o declaraie
ase;DnDtoare, 'azatD pe ;Drturisire de crez, Hn schi;' HntorcInduFse la she;a iudaicD ?T
(,euterono; 1>4J vezi $ri!ht OOne 2odP ALn sin!ur ,u;nezeuC).
Aceste pasaje HnvaD Hn ;od clar nu nu;ai :aptul cD ,u;nezeu a creat prin (dia) 9ristos, dar Ei
pentru (eis) 9ristos, care dD o oarecare direcie a scopului divin pentru ordinea creatD. Gnelepciunea
in:initD a 9reatorului se vede Hn :acerea creaiei cristocentricD ;ai de!ra'D decIt antropocentricD. #T
nu sprijinD perspectiva cD lu;ea aparine o;enirii, cu eBcepia sensului H;plinirii Hn 3sus 9ristos (1
9orinteni 10.2), 'azat pe "sal;ul 4). "avel nu :ace aluzie HntrFun sin!ur loc (1 9orinteni *>22) cD
credincioEii sunt che;ai sD vadD lu;ea ca Ei a lor, chiar dacD este trecDtoare (1 9orinteni )>*1), Ei ei
aEteaptD darul patriei eterne ("ilipeni *>20F21) la parousia. 9reaia HnsDEi este le!atD de condiia u;anD,
dupD cu; "avel recunoaEte clar cInd vor'eEte despre !ea;Dtul creaiei pentru eli'erare (&o;ani 4.1/F
20). "reocupDrile ;oderne asupra Hntre'uinDrii !reEite a creaiei a adus aceasta Hn pri; plan Ei a arDtat
relevana eBtraordinarD a concepiei lui "avel. AceastD Hntrea!D pro'le;D ecolo!icD de a nu risipi
resursele naturale Ei de a evita poluarea ;ediului HnconjurDtor ca Ei cInd sFar a:la la s:IrEit (totuEi
lDuda'ilD Ei necesarD) Hn ea HnsDEi cu !reu se poate ;Dsura cu perspectiva creaiei :DcutD OpentruP
9ristos.
7ste la :el de i;portant sD consideri HnvDDtura lui "avel despre le!Dtura providenialD a lui
,u;nezeu cu creaia 5ui, cu; este sD o'servi presu;iile lui de 'azD despre lucrarea creatoare a lui
,u;nezeu. "avel :urnizaezD un rDspuns la Hntre'area activitDii continuate a lui ,u;nezeu Hn cadrul
ordinii create. #u este dat niciFun sprijin acestei perspective HncIt, dupD ce a creat lu;ea, ,u;nezeu a
lDsatFo sD se descurce sin!urD. O i;a!ine cu totul di:eritD stD Hn spatele a'ordDrii apostolice. "rovidena
se 'azeazD pe caracterul lui ,u;nezeu, care este vDzut ca :iind constant Hn lucrare Ei interesat Hn ;od
vital Hn 'unDstarea lucrDrii ;Iinilor 5ui. AEa cu; a; ;enionat ;ai devre;, discursul relatat al lui
"avel la 5istra (<apte 14 >1)) solicitD controlul lui ,u;nezeu asupra anoti;purilor Ei a asi!urDrii
recoltelor.
Gn adresarea lui "avel la Areopa! (<apte 1)>20) el a:ir;D cD ,u;nezeu dD tuturor oa;enilor Ei
creaturilor atIt viaD cIt Ei pIine (vezi Athens).
"rovidena lui ,u;nezeu este atestatD Hn viaa lui "avel ca ;isionar Hn Hnre!istrarea din <apte,
;ai ales HncercDrile la care a :ost eBpus Ei ;odul prin care se spune cD ,u;nezeu lFa scDpat (vezi <apte
2)>24F21). AceeaEi convin!ere a unei superintenii divine de eveni;ente, Hn ciuda piedicilor Ei
pericolelor evidente, strD'ate recitalul lui "avel de Xlitanie de HnristareP (peristateisFkatalo! este
ter;enul tehnic actual Hn studiile despre HncercDrile lui "avel> vezi GntristDrile) Hn 2 9orinteni 4>)F10J
1>4F10J 11>21F2/J 1 9orinteni 10>*0F*2J <ilipeni 2>1).
,eEi este cazul cInd providena H;'rDiEeazD toi oa;enii, !rija specialD a lui ,u;nezeu este
o:eritD poporului .Du Hn eBperiena lor de Hncercare (&o;ani 0>1F10), Ei preocuparea 5ui ;ilostivD
pentru toate :aetele vieii este cele'ratD Hn &o;ani 4>24 care este cel ;ai pro'a'il o:eritD cu traducerile
;oderne ca OHn toate lucrurile ,u;nezeu lucreazD spre 'inele celor cel iu'esc pe ,u;nezeu Ei sunt
aleEiP, chiar dacD ei sunt che;ai sD su:ere de dra!ul 5ui. Aceasta conduce la HnvDDtura despre
autoritatea pDrinteascD a lui ,u;nezeu.
2.2. Dumnezeu ca Tat. 7ste ideea de ,u;nezeu ca TatD care este cea ;ai caracteristicD a HnvDDturii
#T Hn !eneral Ei Hn special a HnvDDturii lui 3sus. AvInd Hn vedere cD lu;ea pD!InD conte;poranD HEi in
44
zeii Hn :ricD Ei nesi!uranD (vezi Gnchinare), punctul de vedere creEtin a autoritDii pDrinteEti a lui
,u;nezeu aduce un ele;ent neparalel de inti;itate Hn relaia o;ului cu ,u;nezeu. 9u toate acestea,
Hn ti;p ce eBistD aspecte :rapante Hn concepia lui 3sus despre ,u;nezeu ca TatD dusD ;ai departe Hn
scrisori, ideea nu este strDinD de ?T sau de :olosirea iudaicD. ,u;nezeu este conceput ca TatD al
poporului .Du. &e!ele israelit poate :i conceput ca :iu individual al lui ,u;nezeu ("sal;ul 2 J vezi
Adopia, &elaia de :iu). 3srael ar putea :i stri!at j :iul ;eu k (Osea 11 >1). ,ar aceasta a tins sD :ie o
idee naionalistD ;ai de!ra'D decIt o relaie individualD cu ,u;nezeu ca pDrinte Hn .irach 4>10,
"sal;ul lui .olo;on 1)>*0 Ei 6u'ileele 1>24F20 (vezi <iul lui ,u;nezeu). Gn acelaEi ti;p, inInd cont
de concepia e'raicD de solidaritate, ar tre'ui re;arcat cD aceastD autoritate pDrinteascD colectivD nu a
eBclus ideea de relaie individualD. 3ntrFadevDr, a pre!Dtit ideea dezvoltDrii ei depline Hn #T.
Lnii "sal;i, care sunt eBpresii de pietate individualD, se apropie tot ;ai ;ult de caracterul inti;
al lui ,u;nezeu aEa cu; este vDzut Hn #T, dar relaia de tatDF:iu nu este :or;ulatD Hn ;od speci:ic.
3deea de ,u;nezeu ca pDstor (ca Hn "sal;ul 2* J 3saia 40 J 7zechiel *4), Hn ti;p ce introduce ui;itor o
perspecticD tandrD Hn ce priveEteF5 pe ,u;nezeu, este preluatD i;ediat de acceptarea deplinD a lui
,u;nezeu ca TatD. 9u venirea lui 9ristos, aceste re:eriri de autoritate pDrinteascD apar HntrFo
perspectivD despre ,u;nezeu care aratD cD cea ;ai inti;D :or;D de relaii u;ane (pDrinteFcopii) este
doar o re:lecie a caracteristicii eseniale a lui ,u;nezeu (vezi co;entariul pe 7:eseni * >14,10 de ;ai
jos).
Gn literatura paulinD autoritatea pDrinteascD a lui ,u;nezeu este vDzutD Hn trei ;oduri. 7l este TatDl
lui 3sus, 7l este TatDl creEtinilor, Ei 7l este TatDl Hntre!ii creaii. 7ste i;portant de re;arcat cD relaia
tatDFcopil cu re:erire la ,u;nezeu este aproape Hn Hntre!i;e rezervatD pentru cei care sunt credincioEi.
&elaia este rezultatul activitDii de rDscu;pDrare a lui ,u;nezeu. &elaia creatoare a :ost deja discutatD
su' providena lui ,u;nezeu. "reocuparea noastrD aici va :i relaia specialD cu credincioEii.
3n salutul de Hnceput Hn toate scrisorile su' nu;ele lui "avel ,u;nezeu este descris ca TatD. .e
:or;eazD o presupunere de 'azD Hn spatele a tot ce apostolul scrie Hn aceste scrisori. Mai ;ult, este
re:lectatD :recvent Hn cursul discuiilor, :ie doctrinale sau practice. 3ntrFadevDr nu este niciFun alt
concept despre ,u;nezeu care do;inD teolo!ia lui "avel ;ai ;ult decIt acesta. TotuEi aspectele
;aterne ale relaiei divinFu;ane nu sunt trecute cu vederea, chiar dacD ele sunt nu;ai i;plicit Hn ;odul
cu; "avel descrie rolul lui pastoral (2alateni 4 >1/ J 1 Tesaloniceni 2 >)) pe ;DsurD ce re:lectD !rija lui
,u;nezeu.
Titlul OTatDP este cIteodatD cali:icat sD H;'o!DeascD conceptul. ,u;nezeu este de ;ulte ori
descris ca TatDl lui 3sus 9ristos, dar 7l este de ase;enea TatDl !loriei (7:eseni 1>1)), adicD 9el a cDrui
prezenD este HnconjuratD de o aurD de ;aiestate Ei putere, care Hn acelaEi ti;p atra!e Ei este
;isterioasD J OTatDl HndurDrilorP (2 9orinteni 1>*), adicD 7l este cunoscut pentru ;ila 5ui, la care "avel
apeleazD, prin :olosirea unei eBpresii de la litur!hia din sina!o!D (vezi Martin 1/41, 1F12), pentru a
HntDri Hnde;nul lui la :er;itatea su' Hncercare (2 9orinteni 1>4F)). ToatD autoritatea pDrinteascD u;anD
se spune cD derivD de la autoritatea pDrinteascD a lui ,u;nezeu (7:eseni *>14F10), care aratD cD
,u;nezeu nu este che;at TatD pe 'aza unei analo!ii u;ane, ca Ei cu; autoritatea pDrinteascD ar :i
aproBi;area cea ;ai apropiatD pentru relaia dintre ,u;nezeu Ei u;anitate. Autoritatea pDrinteascD
este vDzutD ;ai de!ra'D a :i ;oEtenitD Hn natura lui ,u;nezeu Ei Hn deter;inarea a tot ce este ;ai
presus Ei ;ai s:Int Hn relaia u;anD de autoritate pDrinteascD. TotuEi aceastD interpretare a 7:eseni
* >14F10, Hn ti;p ce are 'azD Hn unele autoritDi antice ca Athanasius Ei printre scriitori ;oderni ca <.<
-ruce (vezi discuia Hn 5incoln 1//0, 201F4), nu a ;ers necontestatD J teBtul poate pur Ei si;plu sD
Hnse;ne cD ,u;nezeu este TatDl ale tuturor !rupDrilor de :a;ilie Hn cer Ei pe pD;Int.
,ar noi tre'uie sD ne Hntre'D; ce Hnsea;nD Oautoritatea pDrinteascDP cInd se re:erD la
,u;nezeu. 3n ;Dsura Hn care credincioEii sunt preocupai Hnsea;nD cD ,u;nezeu este sursa vieii lor
spirituale Ei HEi revarsD dra!ostea peste ei. ,u;nezeu este preocupat de 'unDstarea lor (&o;ani 4 >24) Ei
se ase;enea de creEterea lor Hn ase;Dnarea cu caracterul 5ui s:Int, iu'itor (7:eseni 0 >1 J 9oloseni
1 >12 J 1 Tesaloniceni 2 >12 J 4 >),/). "entru "avel, apoi, aceastD caracterizare a lui ,u;nezeu este
4/
criteriul Ei nor;a a tot ce ur;eazD noi sD Hnele!e; prin nu;ele ,u;nezeu. ,u;nezeul supre; este
TatDl lui 3sus, <iul care este iu'it (9oloseni 1 >1* J vezi <iul lui ,u;nezeu). 7ste scopul divin de a
replica Hn vieile oa;enilor lui 9ristos i;a!inea <iului 5ui, ast:el HncIt prin lucrarea ,uhului (2
9orinteni * >14) ase;Dnarea <iului .Du se :ace HntrFo ;DsurD ;ult ;ai ;are aparent Hn cele din ur;D, la
desDvIrEirea ;Inturii lor, ei devin j con:or; i;a!inii k lui 9ristos (&o;ani 4 >2/). Ar putea Hnse;na
cD Hn ti;pul procesului ei vor :i che;ai sD eBperi;enteze su:erina pentru 9ristos (<ilipeni * >10) Hn
anticiparea Hnvierii din ;ori (<ilipeni * >11).
O o'servaie ulterioarD care e de ;are i;portanD Hn orice atri'uire a perspectivei pauline despre
,u;nezeu Ei care :ace distincia dintre #T Ei orice alte antecedente iudaice este :olosirea :or;ei A''a
de cDtre creEtini Hn 'isericile lui "avel (&o;ani 4>10J 2alateni 4>1), :DrD HndoialD 'azatD pe :olosirea
proprie a lui 3sus a ter;enului cInd se adreseazD lui ,u;nezeu (Marcu 14>*1). AceastD :or;D ara;aicD
de adresare (\a""a4\) unui tatD a :ost ori!inar un ter;en :olosit de copiii ;ici ca parte a unui li;'aj
de Hn!rijire (chiar dacD acest lucru este Hn discuie > vezi -arr), dar a necesitat un Hneles ;ai eBtins Hn
:olosirea :a;ilialD, echivalent pentru OtatDl ;euP sau Odra!D tatDP (o :or;D de adresare de !rijD). 7ste o
:or;D unicD, cDci nu se !Dsesc anu;ite paralele nici Hn ?T nici Hn iudais; ca o adresare cDtre
,u;nezeu. <olosirea ei de cDtre iudei aratD cIt de co;plet perspectiva lui despre ,u;nezeu ca TatD
este separatD de orice altD a'ordare :or;alD. <or;a A''a i;plicD un sens de inti;itate Ei :a;iliaritate
care introduce un :actor co;plet nou cDtre o a'ordare a lui ,u;nezeu. Ri :aptul cD "avel este capa'il
sDFl citeze Hn :or;ularea lui se;iticD, care apoi a :ost preluatD uEor Hn li;'a !reacD, se pare sD indice o
ori!ine litur!icD pentru apelare. Ter;enul este !Dsit Hn conversaia cu ,u;nezeu Hn ru!Dciunea rostitD
Ei HntrFo :or;D con!re!aionalD (o'servD cD ver'ul corespondent este krazein, a plIn!e, Hn cele douD
teBte ale lui "avel), Ei Hn cele douD eBe;ple date unde sunt prezentate lucrarea Ei ;Drturisirea ,uhului
.:Int. ,uhul este ;ijlocitorul prin care creEtinii ajun! la recunoaEterea Ei acla;area lui ,u;nezeu ca
sin!urul pe careF5 cunosc Ei de care se apropie inti;. 7ste se;nul Xduhului de relaie de :iu]adopieP
pentru cD ,uhul pune pecetea ;Drturiei lui pe credincioEi ca :ii]copii ai lui ,u;nezeu, eli'erInduFi de
reli!ia no;isticD cu nesi!urana ei Hn le!DturD cu ,u;nezeu Ei :rica pD!InD care este, pentru "avel,
HnruditD cu sclavia (&o;ani 4>10F11J 2alateni 4>0F)). Ast:el, stri!Dtul A''a devine pentru 'isericile lui
"avel un punct de intrare HntrFo eBperienD a unei relaii de :a;ilie cu ,u;nezeu ceea ce reprezintD
privile!iul Ei ;oEtenirea lor su' noul le!D;Int de har (vezi -@rne, .cott).
2.3. Dumnezeu ca Rege yi 1udector. ,eFa lun!ul #T sunt ur;e ale ideii de ,u;nezeu ca
&e!e. ?ine Hn pri; plan ;ai ales Hn eBpresia H;pDrDiei lui ,u;nezeu sau H;pDrDiei cerurilor. ,ar Hn
;od clar ideea H;pDrDiei i;plicD un re!e careFEi eBercitD conducerea asupra oa;enilor sDi. .unt ;ulte
pasaje ?T Hn care ,u;nezeu este vDzut ca &e!e, Ei aceasta :urnizeazD o 'azD solidD pentru :olosirea din
#T. 3n lu;ea conte;poranD a #T, cei ;ai ;uli re!i erau tirani, dar aceastD idee este acu; su!eratD Hn
#T ca :iind aplica'ilD la ,u;nezeu. &e!alitatea i;plicD suveranitate, care Hn :unciunea ei adecvatD
duce cu sine responsa'ilitate. Aceasta nu Hnsea;nD sD spui cD ideea de suveranitate este Hn ;od necesar
ideea ;ajorD a H;pDrDiei. 3ntrFadevDr, H;pDrDia stD de ase;enea pentru toate 'inecuvIntDrile de
;Intuire. TotuEi cele douD idei sunt strIns le!ate, din ;o;ent ce pentru credincioEi suveranitatea lui
,u;nezeu nu are niciFun Hneles Hn a:ara ;Intuirii pe care 7l a a:ectatFo. Oa;enii H;pDrDiei sunt cei
care sFau dedicat pe ei HnEiEi Hn Hntre!i;e pentru a :ace voia re!elui.
AceastD idee de re!alitate reiese din caracterul creator al lui ,u;nezeu. 9Ind creEtinii de la Hnceput
sFau ru!at ei au recunoscut acest :apt, adresInduFse lui ,u;nezeu ca O.tDpIne ,oa;ne, care aF3 :Dcut
cerul Ei pD;Intul Ei ;area Ei tot ce este Hn eleP (<apte 4>24). 7l care creeazD are dreptul sD conducD.
GntrFadevDr, creatura nu are niciFun drept sD punD la HndoialD deciziile creatorului. "avel a recunoscut
acest lucru cInd a :olosit ilustraia olarului Hn &o;ani />1/F21 (idei preluate din 3saia Ei 3ere;ia aEa
cu; sunt Hnelese Hn Gnelepciunea lui .olo;on). .uveranitatea este ast:el vDzutD ca :iind o parte de
;oEtenitD a activitDii creatoare a lui ,u;nezeu.
Gn ar;onie cu ideea de re!alitate este :olosirea titlului de ,o;n ca re:erinduFse la ,u;nezeu, a
trDsDturD leBicalD adesea !DsitD la "avel. Aceasta este un alt titlu care predo;inD Hn ?T Ei preluat Hn #T.
00
,o;nia Ei suveranitatea cer ase;enea standarde ri!uroase de loialitate HncIt anunarea acestor te;e
este su:icient atestatD Hn scrierile lui "avel, <ilipeni 2 >/F11 J &o;ani 14 >11F12. ,reptul lui ,u;nezeu
de a 3 se aduce Hnchinare Ei o;a!iu nu este pus la HndoialD (anunat Hn 3saia 40 >2* la care cele douD
pasaje pauline doar :ace re:erire). "entru oa;eni a aciona Hn orice alt ;od va duce la cDderea lor Hn
ispitD Ei apoi la dezonorarea lui ,u;nezeu. Acesta este H;pin!erea Hn ar!u;entul lui "avel Hn &o;ani
* >1F1 ca rDspuns la HntrFo dez'atere de criticD violentD au ajuns la concluzia cD ,u;nezeu este
rDspunzDtor de raiunea u;anD (vezi MoBnes).
Gn Hnre!istrarea predicii pu'lice a lui "avel Hn cartea <aptelor Ei Hn scrisori ideea H;pDrDiei este
;ai puin :recventD Ei ca ur;are conceptul de ,u;nezeu ca re!e nu ;ai este aEa de proe;inent. TotuEi
dovada este acolo Hn <apte 24>*1, chiar dacD este adevDrat cD "avel lFa predicat Hn pricipal pe 3sus
(<apte 1) >14 J c:. 1 9orinteni 1 >2* J 10 >12 J 2 9orinteni 1 >1/ J <ilipeni 1 >10F14 > vezi "ropovDduirea
lui "avel). "entru creEtinii de la Hncceput 3sus era vDzut ca :iind Hntruparea H;pDrDiei. Aceasta duce la
un accent ;ai ;ic pe H;pDrDia HnsDEi, dar Hn niciFun caz nu reduce convin!erea cD do;nia lui
,u;nezeu :usese inau!uratD. <unciunea lui de re!e era ;ai de!ra'D presupusD oriunde decIt
eBpri;atD.
Gn scrisorile lui sunt ;ulte indicaii indirecte cu; cD apostolul a !Indit despre ,u;nezeu Hn
ter;eni de suveranitate, adicD, su' ,u;nezeu H;pDrDia lui 9ristos este o realitate prezentD (1
9orinteni 10 >20 J 9oloseni 1 >1* J 7:eseni 0 >0). ,u;nezeu este ;ult ;ai puternic decIt conducDtorii
acestui veac (1 9orinteni 2>1F4> vezi .tDpInirile). Toate puterile celui rDu (stDpInirile Ei puterile) sunt
incapa'ile sD intervinD Hn scopurile lui ,u;nezeu Hn 9ristos (&o;ani 4 >*)F*/). 3ntrFadevDr, ei au :ost
deja 'iruii (9oloseni 2.10). &e;arca de ;ai devre;e (Hn 9oloseni 1 >11) cD ase;enea puteri cos;ice
au :ost create Hn Ei prin 9ristos ridicD o pro'le;D care este cel ;ai pro'a'il rezolvatD prin presupunerea
cD Hn ;Iinile :ilozo:ilor din 9olose ei erau venerai Hn rivalitate cu 9ristos (9oloseni 2 >4,14,20) Ei
ast:el tre'uiau sD :ie HnvinEi Ei j H;pDcai k. "avel vede actul :inal al istoriei cD ,u;nezeu va supune
duE;anii j su' picioare k (&o;ani 11 >20 J 1 9orinteni 10 >2*F24). 3n concepia apostolului eBistD o
;icD distincie realD Hntre H;pDrDia lui ,u;nezeu Ei H;pDrDia lui 9ristos, deEi 9ristos la "arousia va
da H;pDrDia 5ui pentru ,u;nezeu (1 9orinteni 10 >24) prin ur;are trans:or;Ind &e!nu; 9hristi Hn
&e!nu; ,ei. 9e este Hn centrul ateniei Hn concepia lui "avel Hn acest conteBt este suveranitatea
supre;D a lui ,u;nezeu peste toate lucrurile (vezi Martin 1/44, 10)F20 J 8reitzer). 7pistolele
"astorale conin o declaraie care aduce Hn ;od clar acest aspect Hn :aD cInd ,u;nezeu este descris ca
O:ericitul Ei unicul .tDpInitor, G;pDratul H;pDrailor Ei ,o;nul do;nilorP (1 Ti;otei 1>10).
9onceptul de re!e este strIns le!at de cel de judecDtor. "entru "avel ideea de ,u;nezeu ca
6udecDtor a :ost o parte inte!ralD a evan!heliei lui (c:. &o;ani 2 >11). 3ntrFadevDr, nu a eBistat niciFo
HndoialD Hn ;intea lui cD ,u;nezeu va judeca lu;ea (&o;ani * >1). 7l vor'eEte pozitiv despre
j scaunul de judecatD al lui ,u;nezeu k (&o;ani 14 >10 J alternativ aceastD eBpresie apare ca scaunul
de judecatD al lui 9ristos Hn 2 9orinteni 0 >10 :DrD niciFo schi;'are se;ni:icativD de Hneles J vezi
&oetzel) Ei o :oloseEte ca o 'azD pentru verdictul lui asupra creEtinilor care vor judeca pe se;enii lor.
9eea ce nu este vDzut ca prero!ativD le!iti;D pentru :iinele u;ane Qpentru ;otivul dat Hn 1 9orinteni
4 >*F0 Qeste totuEi esena naturii divine (vezi 8uck). 7ste presupus ca corect Ei adecvat Hn scrierile lui
"avel cD re!ele divin HEi va eBercita prero!ativa lui de judecatD. 7BistD un ele;ent anu;e de severitate
Hn le!DturD cu acest aspect al lui ,u;nezeu (&o;ani * >0F1, deEi cu concesiunea :DcutD cD "avel
vor'eEte Hn ter;eni o;eneEti). "avel, care ad;ite latura severD a lui ,u;nezeu, este totuEi atent sD o
le!e de 'unDtatea lui ,u;nezeu (&o;ani 11 >22). "entru acest ;otiv este i;portant sD se vadD
judecDile lui ,u;nezeu re:ractate prin pris;a cristolo!iei lui "avel. ,u;nezeu va judeca lu;ea Hn
dreptate, ca o :aetD a caracterului 5ui drept. TotuEi, con:or; discursului din <apte 1) >*1, este o
judecatD universalD :DcutD dupD standardul sta'ilit Hn 9ristos > j prin O;ul pe care 7l (,u;nezeu) lFa
rInduit .k 7:ectul acestei clauze este de a aduce a;inte cu; Hntrea!a teolo!ie a lui "avel, doctrina lui
01
despre ,u;nezeu, este ;odelatD de revelaia naturii Ei aciunii lui ,u;nezeu care vor :i Hn centrul
ateniei la venirea lui 9ristos.
2.4. Alte titluri pentru Dumnezeu.
2.4.1. Duh. Gntre! #T prezintD natura Ei caracterul lui ,u;nezeu HntrFun nu;Dr de titluri di:erite care
eBpri;D di:erite :aete, neputInd :i a:late Hn ;od :or;al, dar nu ;ai puin i;portante. 9a parte a
nivelului de culpD el inteEte asupra Hnclinaiei cDtre idolatrie din ;o;ent ce cunoaEterea de ,u;nezeu
este pervertitD de pDcDtoEenia u;anD (&o;ani 1 >21F2*), "avel ia de 'un :aptul cD ,u;nezeu nu este o
creaie sau invenie o;eneascD. Atitudinea lui Hn ce priveEte idolii nu este uEor de siste;atizat. 3n 1
9orinteni 4 >4 el se alDturD cititorilor corinteni pentru a a:ir;a cD j nu este decIt un sin!ur
,u;nezeu k J totuEi j un idol nu are o eBistenD realD k. idolilor li se spune> XaEa nu;iiiP (1 9orinteni
4>0), din ;o;ent ce "avel nu poate ne!a cD Hnchinarea la idoli nu eBistD. TotuEi Hn 1 9orinteni 10>14F22
tonul lui este ;ai serios, din ;o;ent ce el este de acord cD eBistD o in:luenD de;onicD ;ali!nD care
poate in:ecta j ;Incarea o:eritD idolilor k Ei creEtinii pot :i eBpuEi unor :ore rele (alt:el avertizDrile din
2 9orinteni 1 >4F) >1 nFar avea niciFun sens). Acestor puteri ur;eazD sD li se opunD rezistenD (1
9orinteni 10>4) din ;o;ent ce ele sunt rivalii ,u;nezeului adevDrat Ei totuEi sunt :DrD putere sD se
opunD scopului .Du, oricIt de ;ult ar cDuta sD Hncerce seducInd credincioEii (2 9orinteni 2>11). 7sena
OspiritualDP a reli!iei lui "avel este ceva ce el HEi HnsuEeEte :DrD prea ;ultD ar!u;entare (<ilipeni * >* Ei
HnvDDtura lui despre 'isericD ca locuina Hn ,u;nezeu Hn ,uhul Hn 1 9orinteni *>11J 7:eseni 2>14F21).
2.4.2. Mntuitor. ,eEi titlul OMIntuitorP se aplicD ocazional la 3sus 9ristos Hn tradiia paulinD, este de
ase;enea :olosit Hn le!DturD cu activitatea do;inantD a lui ,u;nezeu MIntuitorul Hn ?echiul
Testa;ent. "rincipalele apariii ale titlului sunt Hn "astorale (1 Ti;otei 2>*J Tit 2>10, 1*J *>4). ,eEi
titlul este relativ rar Hn scrierile pauline, activitatea i;plicatD Hn titlu per;ite Hntrea!a soteriolo!ie a lui
"avel. 3ntrFadevDr, teolo!ia creEtinD se concentreazD pe te;a cD ,u;nezeu HEi salveazD poporul Ei
pentru "avel puterea lui ,u;nezeu este arDtatD Hn lucrarea de ;Intuire iniiatD de ,u;nezeu Ei
eBecutatD de +ristos (eB. 2al. 4 >4F0). Ln volu; ;e;ora'il (scris de 9.A.A. .cott J vezi la Morris
1/41, 1)2F)0) a Hnlocuit sensul esenial al creEtinis;ului paulin su' ru'rica ;Intuirii.
2.4.*. Atotputernic] "rea Hnalt. Acesta este un titlu al de;nitDii supre;e care eBpri;D superioritatea lui
,u;nezeu peste toi ceilali du;nezei. 7ste :olosit de sclava cu un duh al lui piton (de !hicire) Hn <apte
11 >1). "avel Ei !rupul sDu la <ilipi au vDzut aceastD invocare ca idolatrD, totuEi, de;onul din :e;eie
este scos Hn nu;ele lui 3sus 9ristos. Aceasta este o ilustrare a :elului Hn care "avel se opune zeitDilor
reli!iei Ei superstiiei conte;porane prin declararea do;niei lui 9ristos, o sluj'D Ei autoritate date de
,u;nezeu, sin!urul ,o;n (vezi <apte 11 >*1). j 3sus este ,o;nul k este ;Drturisirea creEtinD care
este :DcutD Hn lu;ina Hnvierii (&o;ani 10 >/ > vezi 9rezul), care Hn schi;' este, pentru "avel, dovada
puterii lui ,u;nezeu Ei apro'area dreptului de <iu pentru a conduce vieile u;ane Ei destinul cos;ic
(<ilipeni 2 >/F11 J &o;ani 14 >/ J 7:eseni 1 >20F2*). Titlul ase;DnDtor pantocrato4r Hn 2 9orinteni
1>14 se ;iEcD Hn acelaEi cerc de idei (vezi co;entariile).
2.4.4. Suveran. 7ste Hn ;od ase;DnDtor cazul cu aceastD denu;ire (!DsitD Hn 1 Ti;otei 1>10), cu
adDu!area O&e!ele re!ilorP, adicD, conducDtorul lu;ii Ei H;pDratul puternic. "ro'a'il cD aceastD
descriere co;pletD este dese;natD sD co;'atD pretinderile cultului H;pDratului care apare Hn 3;periul
&o;an, unde H;pDratul EiFa asu;at onoruri divine sancionarea ridicDrii te;plelor Hn nu;ele lui.
3. Atributele lui Dumnezeu
Oricine care cautD un rDspuns la Hntre'area O9u cine se asea;DnD ,u;nezeul teolo!iei lui "avelKP va
descoperi niciFo declaraie :or;alD, ci o ;asD de indicaii HntI;plDtoare, care totuEi sunt nepreuite Hn a
lu;ina ;ulte :aete ale caracterului lui ,u;nezeu. #u este ni;ic care sD su!ereze cD eBistau di:erene
02
de opinie Hn scrierile pauline despre :iina lui ,u;nezeu, chiar cInd "avel a avut ocazia sD apere
evan!helia (<ilipeni 1 >4,11) Ei sD o:ere un contraatac acelora care iFa dese;nat ca HnvDDtori ceFau
pervertit HnvDDtura lui (2alateni 1 >1F) > vezi &ivalii) Ei au introdus o Oevan!helie strDinDP (2 9orinteni
11>1*F10J -er!er). 9el ;ai ;ult "avel vine sD co;'atD o teolo!ie rivalD Hn 9olose, care se opune
pentru a reduce ;esajul lui Hn :avoarea unui !en de :ilozo:ie helenisticD (9oloseni 2 >4 J vezi
co;entariile). 3n ti;p ce unele pDri ale teolo!izDrii lui "avel aduc anu;ite aspecte Hn centrul ateniei
;ai ;ult decIt alte pDri, nu eBistD niciFo HndoialD cD este prezentatD o i;a!ine uni:icatD. 3n ti;p ce este
i;posi'il ca dovezile sD :ie aranjate HntrFo :or;D siste;aticD, ar :i de ajutor ca ideile principale sD :ie
!rupate su' ur;Dtoarele considerente Q!loria lui ,u;nezeu, Hnelepciunea lui ,u;nezeu, s:inenia lui
,u;nezeu, neprihDnirea lui ,uu;nezeu, dra!ostea Ei harul lui ,u;nezeu, 'unDtatea lui ,u;nezeu,
unicitatea lui ,u;nezeu Ei unitatea lui ,u;nezeu. Lnele din su'iecte au :ost deja acoperite, dar ar :i
;ai 'ine ca dovezile sD :ie aranjate H;preunD Hn acest :el.
3.1. Gloria lui Dumnezeu. 7BistD un conteBt puternic ?T la re:erinele :recvente ale lui "avel Hn ce
priveEte !loria lui ,u;nezeu. 3n ti;p ce cuvIntul e'raic pentru j !lorie k (2a4"]o^d]) era :olosit Hn
orice care avea spendoare, onoare sau caracter :rapant, curInd a Hnceput sD ai'D o se;ni:icaie specialD
Hn le!DturD cu ,uu;nezeu. ,e :apt era :olosit pentru revelaia lui ,u;nezeu, ca atunci cInd psal;istul
a susinut cD cerurile declarD !loria lui ,u;nezeu ("sal;ul1/ >1). 3storia ?T este vDzutD ca o
Hnre!istrare a revelaiei !loriei lui ,u;nezeu Hn activitDile 5ui Hn nu;ele poporului .Du. Ln Hneles
;ai dezvoltat al aceleeaEi idei este :olosirea j !loriei k pentru a denota prezena lui ,u;nezeu HntrFo
teo:anie, care ;ai tIrziu avea sD devinD cunoscutD Hn teolo!ia iudaicD ca .hekinah (s_`2]B^na^). ,ar
este traducerea cuvIntului e'raic kab_od_ '@ the 2reek prin cuvIntul !recesc doDacare asi!urD
cheia Hnele!erii ideilor pauline a !loriei lui ,u;nezeu (vezi #e=;an). ?o; o'serva cD Hn teBte eBistD
douD sensuri Hn care doDa este :olosit, ca Ei !lorie vizi'ilD (Hn sensul de vedea !loria lui ,u;nezeu) Ei
ca o laudD rostitD (Hn sensul se a descrie !loria lui ,u;nezeu).
7ste ui;itor cIt de :recvent scriitorii #T Hn !eneral ;enioneazD !loria Ei ;aiestatea lui
,u;nezeu. Mai ;ult, 'Dr'ai Ei :e;ei sunt !ata sDF5 !lori:ice pe ,u;nezeu. A descrie !loria lui
,u;nezeu Hn :aa lucrDrii ;isterioase a puterii 5ui este adesea spontanD, totuEi Hn teolo!ia lui "avel
te;a este ;ai ;ult ocazionalD decIt pe deplin dez'DtutD. Tiparul pentru ;Dsurarea neajunsurilor
o;eneEti este X!loria lui ,u;nezeuP (&o;ani *>2*), care i;plicD :aptul cD pDcatul a :DcutFo i;posi'ilD
pentru oa;eni de a re:lecta !loria lui ,u;nezeu aEa cu; ar :i tre'uit, aEa cu; ,u;nezeu iFa creat ca
parte a i;a!inii Ei !loriei 5ui (1 9orinteni 11>)> vezi .cro!!s). 9u toate acestea, prin procesul de
HndreptDire Ei Hnnoire "avel vede posi'ilitatea 'Dr'ailor Ei :e;eilor de a H;pDrtDEi din nou !loria lui
,u;nezeu (&o;ani 0>2J 9oloseni *>10> vezi co;entariile). 9Ind descrie !loria lui 9ristos, el o
e!aleazD cu !loria H;pDrtDEitD de creEtini (2 9orinteni *>14). O datD el Gl descrie pe ,u;nezeu ca XTatDl
!lorieiP (7:eseni 1>1)). 7l include ;ai ;ulte doBolo!ii care Gi atri'uie !loria lui ,u;nezeu (&o;ani
11>2)J <lipeni 4>20J 2 Ti;otei 4>14). Tot ce :ac creEtinii ar tre'ui sD :ie :Dcut pentru !loria lui
,u;nezeu (&o;ani 10>)J 2 9orinteni 4>10J <lipeni 1>11J 2>11). Mai ;ult, distru!erea eternD este
vDzutD ca eBclusD de la prezena lui ,u;nezeu Ei de la !loria puterii 5ui (2 Tesaloniceni 1>/), care aratD
cD orice u;'rire a !loriei lui ,u;nezeu poate :i cea ;ai rea HntI;plare posi'ilD din eBperiena u;anD.
.Fa spus cD destul sFa de;osnstrat i;portana ;are a !Indirii lui "avel Hn ce priveEte su'iectul
!loriei lui ,u;nezeu ca o prezu;ie de 'azD despre natura Ei caracterul lui ,u;nezeu. Acu; va tre'ui
sD luD; Hn considerare relaia cu celelalte aspecte ale lui ,u;nezeu. O viziune a !loriei 5ui nu poate
eEua Hn a pro;ova o reacie de veneraie. Asi!urD o pre!Dtire pentru perspectiva puterii lui ,u;nezeu,
care este pretutindeni dez'DtutD la "avel. O :iinD atIt de !lorioasD nFar putea :i niciodatD :DrD putere
(&o;ani 4 >21 J 11 >2* J 1 9orinteni 2 >0 J 2 9orinteni / >4). 3ntrFadevDr, descrierea j puterii lui
,u;nezeu k, cInd este :olositD Hn ;od a'solut, indicD clar acest aspect dina;ic al caracterului lui
,u;nezeu (2 9orinteni 1 >) J 1* >4 J 2 Ti;otei 1 >4 J vezi "o=ell).
0*
9u o ase;enea perspectivD HnDlDtoare a !loriei Ei puterii lui ,u;nezeu, nu este surprinzDtor
:aptul cD "avel cIteodatD :ace aluzie la ;isterele lui ,u;nezeu (vezi 9ara!ounisJ +arve@). Apostolul
vor'eEte de OadInci;ile lui ,u;nezeuP (1 9orinteni 2>10), care sunt cunoscute nu;ai ,uhului lui
,u;nezeu. Lnii au interpretat aceastD re:erire la j adInci;ile k lui ,u;nezeu HntrFun sens !nostic (la
:el $ilckens, citat dar nu sprijinit de 9onzel;ann, 11). $ilckens presupune cD j adInci;ile k tre'uie
identi:icate cu revelatorul, dar 9onzel;ann !DseEte aceastD eBplicaie a cuvintelor lui "avel de
neHneles. 7l crede cD "avel co;'ate aceastD perspectivD cD oa;enii pot cerceta adInci;ile :iinei lui
,u;nezeu (vezi de ase;enea <ee). 7BisD o arie Hntrea!D de cunoaEtere a lui ,u;nezeu care se a:lD
dincolo de Hnele!erea :initD. ,u;nezeu este HntrFun sens inco;presi'il, deEi revelaiile ,uhului despre
7l sunt su:iciente pentru Hnele!erea noastrD Hn ce priveEte scopul 5ui de rDscu;pDrare. #u eBistD niciFo
HndoialD a :iinelor u;ane de a :i capa'ile sDFEi sta'ileascD li;itele la natura Ei atri'utele lui ,u;nezeu.
9eea ce Eti; este cel ;ult nu ;ai ;ult de o licDrire din Hntrea!a realitate. Ln do;eniu i;ens de ;ister
tre'uie sD rD;InD (ca Hn pasajul poetic, 1 9orinteni 1* >12). "avel poate sD vor'eascD de slujitorii lui
,u;nezeu ca j ispravnici ai tainelor lui ,u;nezeu k (1 9orinteni 4 >1), care aratD cD un ele;ent de
;ister Hntotdeauna va Hnsoi procla;area evan!heliei. .ensul de veneraie este arDtat clar de apostol Hn
Hncheierea la &o;ani 11, unde vor'eEte de caracterul de nepDtruns al judecDilor lui ,u;nezeu Ei de
natura de neHneles aE cDilor 5ui (versetul **). #i;eni nu a cunoscut !Indul lui ,u;nezeu, aEa cu;
3saia 40 >1*F14, pe care "avel Hl citeazD, presupune atIt de evident. 3deea identicD se a:lD Hn spatele
relatDrii ciudate a propriei eBperiene ;istice a lui "avel Hn 2 9orinteni 12 >1F10, ;ai ales Hn ;otivul
central al j cDlDtoriei spre cer k (paralelD Hn literatura ra'inicD ca Ei Hn iudais;ul ezoteric) unde "avel a
auzit declaraii j ce nu pot :i spuse k (2 9orinteni 12 >* J vezi co;entariile Ei 5incoln 1/)/ J 1/41).
3.2. n(elepciunea yi cunoayterea lui Dumnezeu. .criitorii Hnelepciunii iudaice adesea
vor'esc de Hnelepciune, dar nu atIt ca un atri'ut al lui ,u;nezeu, cIt ca o e;anare de la ,u;nezeu
($is )>20). 7a este descrisD ca strDlucirea lu;inii 5ui veEnice ($is )>21). 7a este creatD, dar creatD
Hnaintea tuturor lucrurilor (.ir 1>4, )F/J 24>14) Ei este de :apt principiul creaiei (.ir 24>10F*4J 42>21J
$is )>21J />2> vezi .chna'el). Acest concept este ;ai relevant Hnele!erii lui 9ristos din #T (?ezi
9ristolo!ia) J totuEi, eBistD i;plicaia puternicD cD aceastD personi:icare a Hnelepciunii vine de la
,u;nezeu Ei ast:el ;DrturiseEte despre un atri'ut esenial al lui ,u;nezeu.
9onceptul de Hnelepciune a lui ,u;nezeu este ;ai ales predo;inant la "avel. 7l pune Hn
contrast Hnelepciunea lui ,u;nezeu cu Hnelepciunea o;eneascD (1 9orinteni 1 >20) Ei aratD
superioritatea ei. 3nelepciunea o;eneascD este de :apt prostie Hn lu;ina Hnelepciunii lui ,u;nezeu.
Aceasta i;plicD cD cea din ur;D este standardul dupD care toatD cealaltD Hnelepciune este ;DsuratD. 3n
aceeaEi epistolD "avel vor'eEte de Hnelepciunea secretD Ei ascunsD a lui ,u;nezeu (1 9orinteni 2 >)),
care totuEi nu poate :i H;pDritD. 7ste clar cD "aavel identi:icD Hnelepciunea care poate :i co;unicatD cu
ceea ce apostolul procla;D. ,in ;o;ent ce Hn acelaEi pasaj el identi:icD pe 9ristos ca j Hneleciunea
noastrD k (1 9orinteni 1 >*0), el se !IndeEte evident la actele de Hnelepciune ale lui ,u;nezeu Hn
;Intuirea 'isericii sau ;ai speci:ic ale lui 9rristos ca Hntrupare a Hnelepciunii Hn :or;a u;anD. Acest
lucru este vDzut Hn !Indirea #T ca ;ani:estarea supre;D a Hnelepciunii. (,in varietatea de ;oduri
j Hnelepciunea k, atIt 'unD Ei rea, este :olositD Hn 1 9orinteni vezi -arrett 1/42, 1F14 J 7llis 1/)4.) GntrF
adevDr, prin 'isericD j Hnelepciunea variatD a lui ,u;nezeu k se :ace cunoscutD chiar Ei puterilor
spirituale (7:eseni * >10). 9eea ce este i;portant pentru scopul nostru prezent este :aptul cD lucrarea lui
,u;nezeu pentru poporul 5ui este vDzutD ca izvorInd din Hnelepciunea 5ui. #u este de ;irare cD
"avel rD;Ine ui;it de adInci;ea j Hnelepciunii Ei cunoaEterii lui ,u;nezeu k (&o;ani 11 >**).
Tre'uie sD se :acD o distincie Hntre Hnelepciune Ei cunoaEtere Hn relaie cu oa;enii, dar aceastD
distincie nu este atIt de adecvatD cInd se aplicD la ,u;nezeu. ,acD Hnelepciunea Hnsea;nD :olosirea
corectD a cunoaEterii, Hnelepciunea per:ectD presupune cunoaEtere per:ectD. .criitorii #T la :el ca "avel
nu se Hndoiesc niciodatD de cunoaEterea per:ectD a lui ,u;nezeu. AceastD cunoaEtere in:aili'ilD de
partea lui ,u;nezeu se eBtinde Hn unele declaraii pentru a include precunoaEtere. 7Btensia este o
04
dezvoltare lo!icD. "avel insistD cD Hn plani:icarea per:ectD a lui ,u;nezeu de aFEi avea un popor
con:or; cu i;a!inea lui ,u;nezeu, 7l Etia dinainte pe aceia care ur;eazD sDFi H;pDrtDEeascD i;a!inea
(&o;ani 4 >2/). ,eclaraia lui "avel a provocat dez'ateri :DrD s:IrEit pentru cD Hn aparenD li;iteazD
voina li'erD a o;ului (vezi Ale!erea). ,ar aici se poate o'serva pur Ei si;plu cD "avel nu discutD
siste;atic precunoaEterea lui ,u;nezeu J el o ia de 'unD. 7l nu are niciFo HndoialD cD dacD ,u;nezeu
cunoaEte prezentul, 7l de ase;enea cunoaEte Ei viitorul pe ;DsurD ce a cunoscut trecutul. Aceasta pare
a :i o parte esenialD a i;a!inii co;plete despre ,u;nezeu (7:eseni 1 >0), Ei pare sD ai'D poziia ei
conteBtualD, nu ca o teolo!ia speculativD, ci ca o preocupare pastoralD pentru a rDspunde la nevoile
oa;enilor Hn societatea pri;ului secol care se si;ea a;eninatD de un sens de deznDdejde Ei neputinD
Hn :aa convin!erii astrolo!ice Ei rolului de soartD i;personalD (Martin 1//1, 14F10).
7BistD anu;ite deducii de la convin!erea cD ,u;nezeu este atotHnelept Ei atotEtiutor. O
ase;enea Hnele!ere per:ectD Hnsea;nD cD atunci cInd ,u;nezeu doreEte, planurile Ei scopurile 5ui
sunt atotEtiutoare Ei nu pot niciodatD sD :ie !reEite. GntrFadevDr, deEi sunt cIteva declaraii speci:ice Hn
sprijinul acestui lucru Hn #T, nu se pare a :i pusD la HndoialD. 9eea ce spune ,u;nezeu tre'uie sD :ie
adevDrat. 7l niciodatD nu ;inte (&o;ani *>4J Tit 1>2). AdevDrul a'solut al lui ,u;nezeu !aranteazD
consistena Hnelepciunii Ei cunoaEterii 5ui. #u eBistD niciFo su!estie cD 7l EiFar :i schi;'at vreodatD
planurile Hn lu;ina eBperienei 5ui pro!resive. Acest aspect al lui ,u;nezeu, care va :i pe deplin
eBplicate Hn discuia despre unicitatea lui ,u;nezeu (vezi *>)), este esenial dacD aciunile 5ui Hn istorie
ur;eazD sD :ie per;anent valide.
"avel, ca scriitorii #T Hn !eneral, este conEtient de caracterul de control Ei natura o'li!atorie a
voii lui ,u;nezeu. AceastD acceptare a caracterului de conducDtor al voii lui ,u;nezeu se !DseEte
:recvent Hn epistole. "avel Hncepe cIteva epistole cu declaraia apostoliei lui Oprin voia lui ,u;nezeuP
(1 9orinteni 1>1J 2 9orinteni 1>1J 7:eseni 1>1J 9oloseni 1>1J 2 Ti;otei 1>1). Mai ;ult, ;iEcDrile lui Ei
ale altor oa;eni sunt controlate de voia lui ,u;nezeu (&o;ani 1>10J 10>*2J 1 9orinteni 1>12, care
aratD cu; procesul de luare a deciziilor al oa;enilor nu este eBclus> vezi <ee, 424). GntrFadevDr, chiar Hn
a'ordarea lui a acelora care iFau provocat schi;'area planurilor Ei a politicilor, "avel a:ir;D cD natura
lui ,u;nezeu ca :iind de;nD de Hncredere sta'ileEte scena pentru a:acerile lui cu corintinenii de a :i
tratai vrednici de Hncredere (2 9orinteni 1>10F22, cu un cuvInt despre natura :iBD a lui ,u;nezeu ca
,u;nezeu credincios Acu pistos, XcredinciosP, re:lectInd rDdDcina e'raicD \mn, ca Hn OA;inP, :olosit
Hn le!DturD cu ,u;nezeu Hn ,euterono; )>/ Ei 3saia 4/>)C Ei declaraia apostolilor de XdaP la
pro;isiunile lui ,u;nezeu validate Hn 9ristos pe careF5 procla;D Ei Gl adevereEte Hn con!re!aionalul
OA;inP AXaEa sD :iePC la HnchinareJ vezi Martin 1/41, 21F2)).
7l, de ase;enea, ;ai tIrziu Hn 2 9orinteni, se Hntoarce la aceastD te;D Ei HEi justi:icD lucrarea la
9orint prin aducerea a;inte cu; Hntotdeauna opereazD Hn cadrul li;itelor pe care ,u;nezeu 3 le
i;pune Hn acord cu voia 5ui 'unD (2 9orinteni 10>12F14> Hn le!DturD cu aceastD seciune di:icilD vezi
Martin 1/41, *14F21).
?iaa pentru creEtini este viaa Hn acord cu voia lui ,u;nezeu chiar Ei Hn su:erinD. "ro'le;ele
prezente peste tot i;plicate Hn su:erina per;isD de ,u;nezeu pentru poporul 5ui nu sunt niciunde
discutate. Gnsea;nD aceasta cD scriitorii #T ca "avel nu erau conEtieni de aceastD pro'le;DK 9u toate
acestea este !reu de crezut cD aceastD pro'le;D personalD a elucidat vreodatD o'servaia lui "avel sau
aceea a 'isericilor lui (se su'liniazD ;ult Hn cazul <ilipenilor). .e va presupune, ast:el, cD creEtinii erau
convinEi Hn le!DturD cu caracterul atotcuprinzDtor al Hnelepciunii lui ,u;nezeu Ei a voii .ale per:ecte.
Aceasta se lea!D de convin!erea !rijii provideniale a lui ,u;nezeu pentru poporul .Du. ,acD su:erina
vine, ,u;nezeu tre'uie sD ai'D un scop prin ea.
Apare ;ultD con:uzie din :aptul cD se presupune Hn ;od !eneral cD toatD su:erina ar tre'ui evitatD.
#oiunea cD ,u;nezeu poate :olosi su:erina nu vine Hn ;od natural. ,ar a'ordarea 'i'licD a su:erinei
Hn ;od contant o aduce Hn s:era scopului lui ,u;nezeu. ,eEi este adevDrat cD su:erina nu este
eBplicatD nicDieri, eBistD dovezi su:iciente de a arDta cD atitudinea creEtinD ar tre'ui sD :ie aceasta. #u
eBistD niciFo su!estie cD ,u;nezeu este ;ai puin Hnelept sau 'un pentru cD eBistD su:erinD. ,in
00
;o;ent ce eBe;plul supre; de su:erinD stD la ini;a activitDii de rDscu;pDrare a lui ,u;nezeu Hn
9ristos, nu se poate susine cD su:erina este strDinD de scopul lui ,u;nezeu. ?a rD;Ine Hntotdeauna un
;ister de ce ,u;nezeu a ales sD rDscu;pere o;enirea Hn ;odul Hn care el o :ace, dar acest lucru
tre'uie luat Hn considerare cInd se are Hn vedere perspectiva paulinD a lui ,u;nezeu.
,in necesitatea de a su:eri pentru 9ristos apare pro'le;a de a su:eri pentru creEtini. #u este
surprinzDtor cD HntrFo lu;e ostilD creEtinii se vor HntIlni cu opoziie din cauza credinei lor. Aceasta este
aspectul cel ;ai puin pro'le;atic al su:erinei. "avel, Hn enu;erarea eBperienelor lui Hn 2 9orinteni
4>)F0>10, Hn niciFun :el nuF5 criticD pe ,u;nezeu de !reutDile pe care leFa Hndurat. 7l vede aceste
!reutDi ca unelte Hn ;Ina lui ,u;nezeu. Gntristarea prezentD de ;o;ent este vDzutD ca ceva
OneHnse;natP (2 9orinteni 4>1)) Hn co;paraie cu ;Dri;ea !loriei ce va ur;a. Mai tIrziu, Hn aceeaEi
scrisoare, apostolul o:erD detalii a acestei HntristDri OneHnse;nateP (2 9orinteni 1>4J 11>2*F12>10), care
conin o listD de cala;itDi care rar au :ost a!alate sau depDEite Ei totuEi el a juns la o atitudine de
'iruinD :aD de ele. #u eBistD niciFo aluzie Hn aceastD epistolD cD el respin!e sau pune la HndoialD
Hnelepciunea lui ,u;nezeu Hn ce priveEte per;iterea su:erinei.
GntrFadevDr, sin!urul loc unde el pune Hntre'area teodicD (,e ce ,u;nezeu per;ite su:erina, atunci
cInd nu se ;eritDK) Hi asi!urD lui "avel oportunitatea de a pune Hn discuie caracterul de har al lui
,u;nezeu cu; este vDzut (Hn ;od paradoBal) Hn :aa HncercDrilor u;ane. Aceasta apare Hn <ilipeni
1>1/F*0. Gntre'Drile i;plicite se lea!D de punerile lui "avel la Hnchisoare Ei perspectiva ;artirajului
i;inent Ei de participarea :ilipenilor Hn HncercDrile lui (<ilipeni 1>)). Acelora care sFau Hndoit de
apostolia autenticD a lui "avel din cauzD cD era un lider care su:erea (Ei Hn 2 9orinteni 12>1F10, o eEuare
pentru cD nu sFa putut vindeca) Ei :ilipenilor care au luat su:erina ca pe un test de credinD, "avel le
rDspunde cu o puternicD declarare a puterii de conducere Hn slD'iciuni Ei :oloselte Hntristarea ca un se;n
de :avoare (<ilipeni 1>2/J vezi 2^tt!e;anns, -loo;Yuist). Aceasta duce la &o;ani 0>*, unde "avel se
'ucurD Hn su:erinD pentru cD dezvoltD calitatea de Hndurare. Gn acelaEi conteBt el vor'eEte de dra!ostea
lui ,u;nezeu ca :iind turnatD Hn ini;le noastre. 9ele douD lucruri nu erau Hn ;od clar inco;pati'ile Hn
;intea lui.
#u se poate spune cD scrierile lui "avel rDspund la toate pro'le;ele intelectuale ce apar din
per;iterea de cDtre ,u;nezeu a su:erinei, dar ele Hi :ace capa'ili pe crEtini sD :acD :aD su:erinei :DrD
aFEi pierde Hncrederea Hn per:eciunea Hnelepciunii lui ,u;nezeu Ei a dra!ostei 5ui dese;natD pentru a
cDlDuzi Ei sprijini vieile poporului .Du Hn vre;i de testare (&o;ani 4>24F*/).
3.3. Sfin(enia lui Dumnezeu. Lna din cele ;ai caracteristice calitDi ale lui ,u;nezeu Hn ?T este
s:inenias. ,eEi oa;enii Ei lucrurile Ei locurile sunt descrise ca s:inte, acesta este sensul de a :i pus
deoparte pentru ,u;nezeu. .:inenia este un atri'ut esenial al lui ,u;nezeu. Gl aratD ca :iind a'solut
pur Hn !Indire Ei atitudine. Gn pro:eia lui 3saia O9el .:IntP este un nu;e caracteristic pentru ,u;nezeu
(3saia 1). 7ste aceastD calitate de s:inenie ce creeazD i;ediat o 'arierD Hn a'ordarea noastrD a lui
,u;nezeu, din ;o;ent ce deveni; conEtieni de lipsa noastrD de s:inenie Hn prezena lui ,u;nezeu.
7ste din cauzD cD 3srael a avut un ,u;nezeu s:Int , HncIt se :Dceau cereri asupra poporului .Du pentru a
deveni un popor s:Int, ceea ce cu si!uranD au eEuat Hn a H;plini.
<DrD HndoialD aceastD convin!ere cD ,u;nezeu este s:Int :or;eazD un ele;ent i;portant Hn relarea
paulinD a ;Intuirii. .u'liniazD ar!u;entul lui Hn 1 Tesaloniceni 4>*F4 cD cititorii sDi tre'uie sD dea la o
parte practicile i;orale Ei sD rDspundD che;Drii lui ,u;nezeu de a OtrDi o viaD s:IntDP (1 Tesaloniceni
4>), #3?). TotuEi aceasta este pentru "avel posi'ilD Ei practica'ilD doar dacD noi a; recur!e la darul lui
,u;nezeu a ,uhului .:Int (1 Tesaloniceni 4>4), care este a!entul de s:inire Hn rDscu;pDrare (2
Tesaloniceni 2>1*). .i;ilar, Hn 1 9orinteni 1>12F20 insistena s:atului stri!ent al lui "avel de a O:u!i de
i;oralitatea seBualDP (1 9orinteni 1>14), este condusD Ei sprijinitD de :aptul cD EiFa adus a;inte cD
,o;nul s:Int va avea un popor s:Int ale cDror trupuri sunt te;plele ,uhului .:Int.
01
3.4. Dreptatea yi judecata lui Dumnezeu. "InD acu; sin!ura caracteristicD ;oralD a lui
,u;nezeu ce a :ost ;enionatD este adevDrul 5ui a'solut Ei s:inenia 5ui. ,ar tre'uie spuse ;ai ;ult
despre dreptatea lui ,u;nezeu, pentru cD aceasta este de 'azD Hn planul de ;Intuire al lui "avel. Gn ?T
dreptatea Hn ,u;nezeu Hnsea;nD ;ai ;ult decIt atIt, HncIt ,u;nezeu Hntotdeauna acioneazD HntrFun
;od drept din punct de vedere ;oral. 3nclude de ase;enea :aptul cD ,u;nezeu acioneazD Hn nu;ele
poporului .Du cInd sunt asuprii pe nedrept. Gn #T apostolul "avel este ;arele prezentator al acestei
caracteristici i;portante a lui ,u;nezeu. 7l nu pune la HndoialD :aptul cD ,u;nezeu este drept. 7l HEi
Hncepe prezentarea Hn epistola cDtre &o;ani cu declaraia cD dreptatea lui ,u;nezeu a :ost arDtatD
(&o;ani 1>1)). AceastD idee este repetatD Hn &o;ani *>21,22.
7Be!eii au dez'Dtut dacD Xdreptatea lui ,u;nezeuP Hn aceste conteBte se concentreazD asupra
a ceea ce poate :i acordat ;ai de!ra'D decIt a ceea ce este inerent pentru ,u;nezeu. .e intenioneazD
ca aceastD eBpresie sD se re:ere la o calitate Hn ,u;nezeu sau nuK 2enitivul poate :i interpretat Hn trei
;oduri> (1) ca !enitiv o'iectiv, Hn acest caz dreptatea este ceea ce doreEte ,u;nezeu (la :el Ei 5uther)J
(2) ca !enitiv su'iectiv, Hn acest caz se re:erD la ceea ce aparine lui ,u;nezeuJ (*) ca !enitiv al
ori!inii, Hn acest caz este dreptatea lui ,u;nezeu, dar vine de la ,u;nezeu cDtre oa;eni. 7ste o
H;potrivire nota'ilD printre ;uli scriitori receni de a vedea dreptatea nu;ai ca un atri'ut al lui
,u;nezeu. Oricare ar :i concluzia, asocierea dintre ,u;nezeu Ei dreptate este destul de clarD.
AdevDrata dreptate vine de la ,u;nezeu (&o;ani 10>*J <ilipeni *>/). Gn 2 9orinteni 0>21 "avel chiar
declarD cD 9ristos a :ost :Dcut pDcat Xast:el HncIt Hn 7l noi sD pute; deveni dreptatea lui ,u;nezeuP Qo
eBpresie neo'iEnuitD, care ar putea indica o preluare de cDtre "avel a unei declaraii de ;ai devre;e
(vezi co;entariile). TotuEi pute; ad;ite cD 2 9orinteni 0>21 are sens doar dacD ,u;nezeu GnsuEi este
esenial drept. GntrFadevDr, "avel descrie cD natura nouD a creEtinului ca XcreatD dupD ase;Dnarea lui
,u;nezeu Hn dreptate adevDratD dreptate Ei s:inenieP (7:eseni 4>24), arDtInd neprihDnirea ca un
in!redient esenial Hn chipul lui ,u;nezeu, restaurat Hn 9ristos prin ,uhul (2 9orinteni *>14).
9onceptul de judecatD a lui ,u;nezeu Hn dreptate i;plicD ideea i;parialitDii lui ,u;nezeu. A
:ost di:icil pentru evrei sD accepte aceastD idee, din ;o;ent ce erau convinEi cD 3srael era o naiune
:avoritD, ce o :Dcea superioarD pentru nea;uri Hn ochii lui ,u;nezeu. 7ra aceastD prejudecatD puternicD
ce a;enina sD producD pro'le;e serioase cInd evreii Ei nea;urile sFau a;estecat Hn co;unitDile
creEtine ti;purii.
"avel :Dcuse deja o Hntoarcere H;prejur cInd a devenit creEtin. Mai ;ult decIt ceilali el sFa
luptat cu pro'le;a !rijii speciale a lui ,u;nezeu pentru evrei, dar ca Ei creEtin nu sFa Hndoit niciodatD
de :aptul cD ,u;nezeu este i;parial Ei atIt poporul evreu cIt Ei nea;urile tre'uie incluEi Hn planul de
;Intuire pe picior de e!alitate. 3n douD ocazii el a a:ir;at aBio;atic cD ,u;nezeu nu este parial
(&o;ani 2 >11 J 2alateni 2 >1), ulti;a avInd deFa :ace cu sluj'a lui apostolicD. 3deea eBclude cu
si!uranD orice noiune de :avoritis; cu ,u;nezeu, ceea ce alt:el nu ar :i Hn acord cu dreptatea
a'solutD.
Ln aspect i;portant al dreptDii Ei judecDii lui ,u;nezeu este ;Inia 5ui. 7BistD su:iciente
eBe;ple de accent pe ;Inia Ei judecata lui ,u;nezeu Hn #T Ei la "avel Hn particular de a :i i;portantD
pentru aFi de:ini Hnelesul. 3nelesul ei precis a :ost su'iect de discuie (vezi Morris 1/10). 3ntrFadevDr,
dintre toate aspectele lui ,u;nezeu Hn #T aceasta este poatee cel ;ai ;ult discutatD. Lnii reduc ;Inia
(orge4) la e:ectul pDcatului u;an, ast:el scDpInd de toate noiunile de :urie Hn ,u;nezeu pentru cD e
consideratD a :i iraionalD (,oddJ dar de ase;enea vezi replica Hn Tasker). ,ar aceasta este o cale
nesatis:DcDtoare de a :ace :aD dovezii #T. 3n &o;ani 1 >14 apare eBpresia j ;Inia lui ,u;nezeu k
(&o;ani 0 >/ J 12 >1/ J 14 >0 J de ase;enea / >22), Ei este i;posi'il Hn acest caz sD !oleEti eBpresia de
relevana cDtre atri'utele lui ,u;nezeu. "avel vor'eEte de o ;Inie a lui ,u;nezeu ce se reveleazD
precis Hn acelai ;od cu; declarase anterior cD dreptatea lui ,u;nezeu se reveleazD (&o;ani 1 >1)F
14). 7ste inevita'il :aptul cD "avel a intenionat o le!DturD Hntre cele douD concepte. "are ;ult ;ai
rezona'il sD presupune; cD j ;Inia k este aspectul ne!ativ al dreptDii lui ,u;nezeu. #u eBpri;D
:urie Hn sensul Hn care se aplicD oa;enilor, ca o iz'ucnire necontrolatD de e;oii violente (ceea ce cu
0)
si!uranD ar :i un concept iraional), dar tre'uie sD eBpri;e reacia s:ineniei a'solute cDtre tot ceea ce
este nes:Int. Aceasta este Hn ar;onie cu conteBtul unde se spune clar cD j ;Inia k este H;potriva (epi)
a ceea ce este neevlavios Ei rDu. 5a :el se poate spune Ei despre &o;ani 0 >/ unde se spune cD ;Intuirea
este din j ;Iniek, ceea ce ar putea :oarte 'ine sD denote ;Inia lui ,u;nezeu ca eBpresie a respin!erii
din partea lui ,u;nezeu a tot ceFi pDcDtos.
#u este su:icient sD de:ineEti ;Inia ca principiul retri'uiei HntrFun univers ;oral :DrD a le!a
pricipiul de sursD, natura lui ,u;nezeu. ,acD nu !Dsi; un loc pentru neplDcerea ;oralD a lui
,u;nezeu noi vo; :ace lu;inD Hn ce priveEte judecata 5ui, care nuFEi !DseEte niciFun loc Hn !Indirea
#T. 9Ind "avel spune Hn 9oloseni * >1 cD ;Inia lui ,u;nezeu vine, el tre'uie sD se re:ere la ;ai ;ult
decIt :aptul cD se a'ordeazD un principiu al retri'uiei. Aspectul escatolo!ic este din nou prezent Hn
acest conteBt Ei este ;ai eBplicit decIt Hn &o;ani 1 >14 (Martin 1/)2,110). 5lohse a ne!at cD ;Inia Hn
9oloseni *>1 indicD o e;oie a lui ,u;nezeu, ci este judecata de ;Inie a lui ,u;nezeu (5ohse,1*/).
TotuEi judecata lui ,u;nezeu nu poate :i Hn Hntre!i;e detaEatD de reacia 5ui continuD H;potriva
pDcatului. j MInia k nu poate, pe scurt, sD :ie pri;itD ca un ter;en ce descrie nu;ai actul :inal al lui
,u;nezeu de judecatD. 7Bpresia are ;ai ;ultD :orD dacD conda;narea rDului ;enionatD Hn versetele
anterioare se 'azeazD pe opoziia activD a lui ,u;nezeu H;potriva lui (7:eseni 0 >1). Ar tre'ui
;enionat cD atunci cInd apostolul Hi asi!urD pe tesaloniceni cD ,u;nezeu nu iFa destinat ;Iniei (1
Tesaloniceni 0 >/), el le scrie creEtinilor Ei cuvintele lui nu pot anula declaraiile despre ;Inia lui
,u;nezeu Hn altD parte.
3.5. Dragostea yi harul lui Dumnezeu. <aptul cD ,u;nezeu este un ,u;nezeu al dra!ostei
este o altD declaraie pe care "avel o :ace, deEi nu o :ace Hn ;od delicat, scriind (&o;ani 0>4) cD
dra!ostea lui ,u;nezeu este doveditD credincioEilor prin ;oartea <iului 5ui. 9oncluzia este cD ceea ce
se cere este o de;onstraie a ceva ce nu neFa; :i i;a!inat cD ar :i posi'il sau de conceput :DrD revelaia
prioritarD a lui ,u;nezeu, anu;e cD ,u;nezeu iu'eEte pe pDcDtoEii care nu ;eritD Ei vinovai. Are o
'azD :er;D Hn ?T Ei literatura iudaicD, dar care devine ;ai accentuatD Ei avInd un rol ;ai do;inant Hn
#T Hn !eneral.
,e acu; Hncolo apostolul "avel ur;DreEte aceastD linie de !Indire. 3n epistolD care cel ;ai ;ult
su'liniazD dreptatea lui ,u;nezeu, el poate vor'i cu o certitudine e!alD despre dra!ostea lui
,u;nezeu. ,ra!ostea lui ,u;nezeu a :ost turnatD Hn ini;ile credincioEilor prin ,uhul (&o;ani 0 >0),
un ;od vioi de a vor'i de co;unicarea dra!ostei lui ,u;nezeu cDtre o;enire. Acea dra!oste este cel
;ai ;ult vDzutD Hn lucrarea de ;Intuire a lui ,u;nezeu pentru pDcDtoEi (&o;ani 0 >4). 9onsecina
pentru credincioEi este cD ei nu vor :i niciodatD separai de acea dra!oste (&o;ani 4 >*/). ,ra!ostea Hi
:ace ;ai ;ult decIt 'iruitori (&o;ani 4 >*)). 3ntrFadevDr dra!ostea lui ,u;nezeu este o parte :a;iliarD
a unor ase;enea 'enedicii ca 2 9orinteni 1* >1* (14) (de ase;enea 2 9orinteni 1* >11) Ei 7:eseni
1 >2*. ?ine Hn ru!Dciunile lui "avel pentru tesaloniceni (2 Tesaloniceni 2 >11 J * >0). 3n ulti;a ru!Dciune
dra!ostea lui ,u;nezeu este privitD ca elul spre care ar tre'ui Hndreptate !Indurile creEtinilor (j :ie ca
,o;nul sD vD Hndrepte ini;ile cDtre dra!ostea lui ,u;nezeu k).
7BistD HncD douD aspecte ale lui ,u;nezeu care sunt atIt de strIns le!ate de dra!oste HncIt ele ar
tre'ui considerate cel ;ai 'ine Hn le!DturD cu ea. 3n pri;ul rInd este Hnele!erea cD ,u;nezeu este un
,u;nezeu al harului. 3ntre!ul concept de har se a:lD Hn ini;a soteriolo!iei lui "avel Ei Hn le!Dtura cu
aceasta o'servD; cD j harul lui ,u;nezeu k denotD o trDsDturD esenialD a dra!ostei lui ,u;nezeu.
9Ind se aplicD la ,u;nezeu, cuvIntul har denotD :avoarea lui ,u;nezeu cDtre aceia care nu ;eritD
:avoarea 5ui, Ei ast:el ajun!e sD :ie :olositD Hn special pentru lucrarea de ;Intuire a lui ,u;nezeu Hn
9ristos. A devenit o presupunere de 'azD, atIt de ;ult HncIt apare Hn ;od :recvent Hn saluturile de
deschidere Ei Hn concluzia 'enediciilor epistolelor pauline. ,u;nezeu este vDzut ca unul care acordD
:avoare ne;eritatD su'iecilor dra!ostei 5ui. +arul lui ,u;nezeu este ;ai ;ult decIt :aptele lui de
har, deEi le include pe acestea. 3;plicD natura 5ui. ,ra!ostea 5ui este de o ase;enea calitate HncIt dD
:DrD z!Ircenie. +arul este un alt nu;e pentru caracterul per;anent al dra!ostei 5ui, ;ai ales pentru
04
pDcDtoEi Ei pentru poporul .Du ales. 9IteodatD harul lui ,u;nezeu devine aproape i;parial Hn
rezultatele pe care le atin!e, ca atunci cInd "avel poate spune cD rDspunsul ;acedonenilor la
provocarea dDrniciei creEtine este un se;n al harului lui ,u;nezeu Hn vieile u;ane (2 9orinteni 4 >1 J
2 9orinteni 4 >) ca o convocare cDtre corinteni de a continua Ei Hn acest j har k de !enerozitate).
Apostolul "avel era adInc convins de Hndatorirea lui :aD de harul lui ,u;nezeu. 7l EiFa vDzut
che;area ca un act al harului (2alateni 1 >10). #u a avut niciFo HndoialD cD creEtinii sunt ;Intuii prin
harul lui ,u;nezeu (&o;ani *>24J 0>10J 7:eseni 2>0,)J Tit 2>11). 7l vede acest lucru ca un su'iect de
laudD (7:eseni 1>1). 7l priveEte cIteodatD ca un dar co;unica'il (1 9orinteni 1 >4 J * >10 J 10 >10 J 2
Ti;otei 1 >/). TrDirea prin har este dia;etral opusD oricDrei pretinderi reli!ioase de a depinde de e:ortul
u;an (2alateni 2 >21 J &o;ani 11 >1). j +arul k de ase;enea Hl asi!urD pe "avel cD ,u;nezeu va lucra
Hn viaa lui apostolicD (1 9orinteni 10 >10F11) J HntrFadevDr ter;enul devine aproape de nedistins de
j tDrie k necesarD pentru a H;plini sarcina lui ;isionarD (2 9orinteni 12 >/). 3n ciuda li;itDrilor "avel
EiFa dat sea;a cD era capa'il sD H;'rDiEeze un nou ;od de a se 'aza ;ai ;ult pe puterea lui ,u;nezeu
Hn slD'iciune (2 9orinteni 12 >10 J 1* >4).
Al doilea aspect al dra!ostei lui ,u;nezeu este Hndurarea lui ,u;nezeu. 3nelesul rDdDcinii
cuvIntului j Hndurarek este ;ila, Hn cele din ur;D le!Dtura strInsD de dra!oste. 7ste esenial o dra!oste
per;anentD ;arcatD de persistenD Ei dedicare (ca Hn cuvIntul e'raic haesed]). Gndurarea este de
ase;enea le!atD de har, dar este ;ai speci:ic de dreptate. 7ste atunci cInd judecDile drepte ale lui
,u;nezeu sunt luate Hn vedere HncIt Hndurarea 5ui devine o realitate Hnsu:leitD. ,acD 7l tre'uie sD
conda;ne ce este nedrept pentru cD 7l GnsuEi este drept, 7l eBtinde Hndurarea cDtre aceia care alt:el ar :i
conda;nai pentru cD Hndurarea este la :el de ;ult o parte a naturii 5ui la :el ca dreptatea. AceastD idee
a HndurDrii lui ,u;nezeu nu este unicD pentru #T. 3Ei are rDdDcinile Hn ?T.
Apostolul "avel era pe deplin conEtient de Hndurarea lui ,u;nezeu (&o;ani />10F11,14) ca
parte a prero!ativei de har a lui ,u;nezeu. 7l vor'eEte de ;ai ;ulte ori, adesea 'io!ra:ic cInd :ace
re:erire la che;area Ei ;isiunea sa apostolicD, de o'inerea HndurDrii, care Hnsea;nD pri;irea
rezultatelor :aptelor de ;ilD ale lui ,u;nezeu (&o;ani 11 >*0F*2 J 1 9orinteni ) >20 J 2 9orinteni 4 >1 J
1 Ti;otei 1 >11). #u eBistD niciFo su!estie Hn ce priveEte calitatea HndurDrii de a :i strDinD de ,u;nezeu,
nici cD intrD Hn con:lict cu dreptatea 5ui esenialD. 7ste parte a Hnele!erii apostolului a naturii co;plete
a lui ,u;nezeu. 3ntrFadevDr, "avel :oloseEte eBpresia EocantD OpDrintele HndurDrilorP Hn le!DturD cu
,u;nezeu Hn 2 9orinteni 1>*, care atra!e atenia asupra naturii lui de co;pasiune. &epetD 7Bod *1 >1 J
"sal;ul 41 >10 Ei 140 >4, care vor'eEte despre ,u;nezeu ca :iind HndurDtor Ei plin de har, Ei este parte
inte!rantD a litur!iei din sina!o!D Hn procla;area lui ,u;nezeu ca :iind 'un cu 3srael, ;ai ales Hn
iertarea pDcatelor Ei restaurarea relaiilor (vezi 9oloseni 2 >1*F10, care !DseEte Hn ;od su!estiv
conteBtul iudaic Hn ru!Dciunea #T pentru Hndurarea lui ,u;nezeu pentru poporul .Du).
"avel :oloseEte uneori alt cuvInt Q'unDtate (chre4stote4s) QcInd descrie atitudinea de har a lui
,u;nezeu. 7l o lea!D o datD de calitatea de aspri;e (&o;ani 11 >22). .e poate pDrea di:icil de vDzut
cu; aceste douD :aete ale caracterului lui ,u;nezeu pot eBista HntrFo sin!urD persoanD, dar "avel nu
este aparent deranjat de aceastD di:icultate. "entru el atIt 'unDtatea cIt Ei aspri;ea sunt caracteristici
eseniale. 7l vede 'unDtatea lui ,u;nezeu intenionInd sD conducD oa;enii la pocDinD (&o;ani 2 >4),
deEi el recunoaEte cD conte;poranii iudei au atras atenia asupra judecDii drepte a lui ,u;nezeu
(&o;ani 2 >0). 9ea ;ai apropiatD le!DturD Hntre harul lui ,u;nezeu Ei 'unDtatea 5ui se vede clar Hn
7:eseni 2 >) unde 'o!Diile ne;Dsurate de har ale lui ,u;nezeu sunt echivalate cu 'unDtatea arDtatD
nouD Hn 9ristos. -unDtatea este ast:el practic sinoni;D cu harul. 5a :el ca 'unDtatea lui ,u;nezeu din
Tit * >4, despre a;'ele se a:ir;D cD au j apDrut k (Hn scopul ;Intuirii prin prezena HncarnatD a lui
9ristos).
3.6. Buntatea yi credincioyia lui Dumnezeu. 7BistD cIteva declaraii se;ni:icative Hn scrierile
pauline care se concentreazD asupra 'unDtDii lui ,u;nezeu Ei care ;eritD atenie separatD. 9onceptul
de 'unDtate este di:icil de de:init dar totuEi se recunoaEte Hn !eneral a :i le!at de s:inenia ;oralD a lui
0/
,u;nezeu. ,eclaraia din evan!helii j #u;ai unul este 'un, ,u;nezeu k, :ace clar :aptul cD
caracterul lui ,u;nezeu este ast:el HncIt este el HnsuEi standardul care ar tre'ui sD hotDrascD toate
noiunile oa;enilor despre 'unDtate. Orice 'unDtate pe care cineva o posedD derivD de la 7l. Aceasta
este sprijinitD de a:ir;aii ?T ca "sal;ul 0* >1, care e citat de "avel Hn &o;ani * >12, Ei care a:ir;D cD
ni;eni nu este 'un. "avel o :oloseEte pentru a de;onstra nevoia u;anD, dar el nu aratD clar atIt de
speci:ic cu; a :Dcut 3sus 'unDtatea unicD a lui ,u;nezeu (Matei 1/ >1) J 5uca 14 >14F1/).
,eEi credincioEia lui ,u;nezeu este un atri'ut di:erit spre deose'ire de 'unDtate, poate :i le!at
de sensul cD dacD ,u;nezeu nu ar :i credincios cuvIntului .Du 7l nFar putea :i 'un. 7l este credincios
Hn che;area oa;enilor Hn pDrtDEie cu <iul 5ui (1 9orinteni 1>/) Ei Hn pDzirea lor de testarea Hn eBces a
credinei lor (1 9orinteni 10>1*) sau de atacurile celui rDu (2 Teesaloniceni *>*). 9redincioEia lui
,u;nezeu este chiar citatD de "avel ca o !aranie de dependena de propriul 5ui cuvInt (2 9orinteni
1>14). Mai ;ult, ,u;nezeu rD;Ine credincios chiar cInd alii nu sunt credincioEi (2 Ti;otei 2 >1*).
7ste o calitate :er;D a convin!erii apostolului de Hncrederea lui ,u;nezeu.
#oi a; putea include Hn aceastD seciune o o'servaie despre eBpresia j ,u;nezeul pDcii k care
este Hn special :a;iliarD prin salutul de Hncheiere din &o;ani 10 >** Ei din 1 Tesaloniceni 0 >2*. <or;a
cea ;ai lar! :olositD a ideii j pace de la (apo)
,u;nezeuP apare Hn saluturile de deschidere Hn toate epistolele lui "avel. .e pare cD calitatea pe
care ,u;nezeu poate sD o co;unice 3 se atri'uie 5ui. <or;a X,u;nezeul pDciiP este su!estivD pentru
cD aratD la a'sena con:lictului Hn ,u;nezeu Ei la !rija 5ui pentru 'unDstarea poporului .Du. GntrF
adevDr, 1 9orinteni 14>** aratD acest lucru Hn ;od eBplicit QO,u;nezeu nu este un ,u;nezeu al
dezordinii, ci al pDciiP. "acea ast:el descrie o atitudine a lui ,u;nezeu Ei Hn acelaEi ti;p o calitate pe
care 7l o co;unicD. "acea nu poate :i acordatD de ,u;nezeu dacD nu este o parte inte!rantD a naturii
5ui. O;enirea Hn starea ei decDzutD se a:lD HntrFo stare perpetuD de ostilitate Ei tensiune pInD la
reconcilierea cu ,u;nezeu (&o;ani 0 >1F10 J 7:eseni 2 >1F*,12). ,ar o ase;enea stare de tensiune nu
eBistD Hn ,u;nezeu. #u eBistD niciFo su!estie nicDieri Hn HnvDDtura #T cD ,u;nezeu este vreodatD
nesi!ur Hn aciunile 5ui, nici :rustrat Hn planurile 5ui. 2Indirea 5ui se a:lD per;anent HntrFo stare de
echili'ru. #u este de ;irare cD "avel, Hn dorina de a potoli neliniEtea Hntre creEtini, nu nu;ai cDFi
Hndea;nD sD se dedice lui ,u;nezeu, dar de ase;enea Hi asi!urD cD pacea lui ,u;nezeu le va pDzi
(actionInd ca o strajD sau patrulD, pentru a pDzi porile oraEului H;potriva unui atac invadator J vezi
+a=thorne, 144) ini;ile Ei !Indurile (<ilipeni 4 >)). 3n acelaEi pasaj el asi!urD cititorul de prezena
continuD a ,u;nezeului pDcii (<ilipeni 4 >/).
3.7. Unicitatea lui Dumnezeu. Aici vor :i incluse aluziile lui "avel cu privire la HnvDDtura
despre invizi'ilitatea lui ,u;nezeu. Misterul eBpri;at Hn eBpresia j ni;eni nu 5Fa vDzut vreodatD pe
,u;nezeu k este Hn co;plet acord cu concepiile ?T. AceastD invizi'ilitate este unul din ;odurile de a
!Dsi un punct contrar Hn caracterul revelator al ;isiunii lui 3sus. "avel speci:icD clar cD ,u;nezeu
creatorul sFa :Dcut cunoscut prin lucrDrile 5ui (&o;ani 1 >1/), dar spunInd aceasta el se re:erD la :aptul
cD ;ai eBistD aspecte ale lui ,u;nezeu care nu pot :i cunoscute. 3n 1 Ti;otei 1 >1) este inclusD HntrFo
descrie ca; :or;alD a lui ,u;nezeu invizi'ilitatea 5ui, care este speci:ic ;enionatD nu;ai aici Hn #T.
.trIns le!atD Ei care apare Hn aceeaEi declaraie Hn 1 Ti;otei 1 >1) este ideea de ne;urire a lui
,u;nezeu, care de ase;enea apare Hn &o;ani 1 >2*. conceptul ar putea :i datorat ;ai ;ult !Indirii
helenistice decIt !Indirii iudaice. Ln ,u;nezeu care nu se schi;'D tre'uie sD :ie un ,u;nezeu care e
ne;uritor. Ln ase;enea ,u;nezeu poate :i descris corect ca j veEnic k (&o;ani 11 >21).
3.8. Unitatea lui Dumnezeu. .copul nostru aici este de a aduce H;preunD dovada #T principalD
pentru Trinitate Ei apoi de a aprecia se;ni:icaia ei. Tre'uie a;intit cD deEi evreii intertesta;entali erau
puternic ;onoteiEti, nu eBistD indicaii Hn ?T cD ,u;nezeu nu era vDzut ca unul Hn sensul ;ate;atic de
a :i unitar (de :apt, studii recente au arDtat cu; teolo!ia iudaicD Hn iudais;ul ti;puriu ar putea deine
noiuni de ipostaze separate sau personi:icDri Hn cadrul ;onoteis;ului strict pe care Hl H;pDrtDEeau EiFl
10
apDrau J vezi .e!al, +urtado, &ain'o=, ;ai precaut ,unn, 14*F201). O eBpresie ca j ,o;nul
oEtirilor k cel puin i;plicD cD ,u;nezeu nu este sin!ur (1 G;pDrai 22 >1/F2* J "sal;ul 4/ >0F4).
Ar;atele cerului sau j :iii lui ,u;nezeu k (ca Hn 3ov 1 >1 J *4 >) J "sal;ul 2/ >1 J 4/ >1) aratD cD
,u;nezeu are a!eni. ,e o ;are i;portanD este :recvent ;enionata eBpresie j Hn!erul lui (ah=eh k,
care uneori apare Hn :or;D u;anD, dar cu toate acestea este recunoscut ca ,u;nezeu (2eneza 11 >)F
14 J 14 >1F22 J 7Bod * >2F1). TotuEi cIteodatD j Hn!erul k este distins de [ah=eh (7Bod ** >2,*). 7ste cu
si!uranD i;portant pentru HnvDDtura #T despre Trinitate, Ei poate cD a lDsat ur;e eni!;atice Hn
scrierile lui "avel (vezi 2alateni 4 >4).
Ln co;plet nou :actor este totuEi introdus cu apariia evan!heliei creEtine, care conduce la o
dezvolare a a'ordDrii ;onoteistice Ei Hn Hn cele din ur;D la doctrina despre Trinitate. ,espre Trinitate
eBistD ;ulte re:erine Hn #T, deEi nu se poate spune cD doctrina este eBpusD eBplicit HntrFo :or;D
o:icialD. 7ste se;ni:icativ :aptul cD niciunul din scriitorii #T nu vede nevoia de a specula Hn le!DturD cu
o ase;enea doctrinDJ HntrFadevDr ei se vDd capa'ili de a acorda onoruri divine lui 3sus :DrD niciFo
piedicD (,unn). 7i sunt ;ulu;ii sD prezinte date care i;plicD natura divinD atIt a lui 9ristos cIt Ei a
,uhului Ei care Hn ;od natural dD naEtere la re:lecii Hn le!DturD cu unitatea lui ,u;nezeu (vezi
$ain=ri!ht).
,ovada paulinD poate :i rezu;atD su' trei tipuri di:erite de pasaje cvasi Qlitur!icale. 3n pri;ul
rInd, sunt cIteva pasaje unde sunt :olosite :or;ule despre trinitate. "asajele la vedere sunt ca 1
9orinteni 12 >*F) J 7:eseni 1 >*F14 J 2 >14 J 4 >4F1 J Tit * >4F1, Ei sunt le!ate su!estiv de un crez de 'otez
Ei]sau de iniiere.
Ln alt ase;enea pasaj este 2 9orinteni 1* >1* (14), unde "avel adau!D o 'inecuvIntare
i;plicInd pe ,u;nezeu, ,o;nul 3sus 9ristos Ei ,uhul .:Int. #u se :ace deose'ire Hntre ei Ei este o
presupunere rezona'ilD cD "avel Hi vede ca persoane coe!ale. (Gn le!DturD cu dez'aterea despre !enitiv,
j pDrtDEia ,uhului .:Int k vezi co;entariile.)
Aceste seciuni sunt aranjate HntrFo :or;D triadicD. Gn 7:eseni 4>4F1, citi; despre Oun sin!ur ,uh
%un sin!ur ,o;n %un sin!ur ,u;nezeu Ei TatDP. <or;a triplD apare de ase;enea Hn 1 9orinteni
12 >*F), unde :iecare persoanD este prezentatD cu adjectivul j acelaEi k Hn ordinea ,uh, ,o;n Ei
,u;nezeu, ca Hn 7:eseni 4. Gn aceastD cate!orie se poate include 7:eseni 1 >*F14, unde :luBul de laudD
este ;arcat de un :or;at trinitar sau o secvenD de ;IntuireFistoricD a planului de rDscu;pDrare din
scopul etern cDtre eBecutarea ei Hn eBperiena u;anD (vezi 5incoln 1//0, 4F44 J Martin 1//1, 1*F20).
Al doilea tip conine pasaje unde cele trei "ersoane sunt ;enionate H;preunD, dar :DrD niciFo
structurD triadicD clarD. 7Be;ple de ase;enea pasaje sunt 2alateni 4 >4F1 (j ,u;nezeu a tri;is ,uhul
<iului .Du Hn ini;ile noastre k), &o;ani 4 >1F4 J 2 Tesaloniceni 2 >1*F14 J Tit *.4F1. 5e!Dtura strInsD a
TatDlui, <iului Ei ,uhului Hn aceste pasaje nu poate :i privitD ca accidentalD.
Gn al treilea rInd, aciunile care sunt Hn ;od nor;al atri'uite lui ,u;nezeu sunt atri'uite lui
9ristos (cu; ar :i creaia> vezi 9oloseni 1>10F20J 1 9orinteni 4>1) sau ,uhului (:aptele de putere,
&o;ani 4>0F11). Acestea adau!D o di;ensiune viitoare a dovezii #T. ,eEi nu este prezentatD niciFo
doctrinD trinitarD siste;aticD, "avel :urnizeazD cIteva aluzii care conduc Hn aceastD direcie. "ro'le;ele
care con:runtD ;ai tIriu teolo!i se pare cD nFau apDrut Hn cazul lui, ;ai ales ca parte a j ;onoteis;ului
lui cristolo!icP sau O;onoteis;ului reinventatk (,unn, 11*) prin care a :ost capa'ill sDF5 aco;odeze
pe ,do;nul Hnviat Hn i;a!inea unui sin!ur ,u;nezeu al credinei iudaice, acu; lDr!itD Ei adIncitD
pentru a :ace loc pentru ,o;nul HnDlat care pri;eEte aceeaEi Hnchinare ca Ei (ah=eh Ei vrednic de
onorurile divine Ei laudD (-auckha;). Gn lauda cDtre ,o;nul viu ca Ei cap al universului Ei al 'isericii
creEtinii lui "avel evident se aEteptau sD ;DrturiseascD cD 3sus ar putea :i lDudat alDturi de (dar nu Hn
co;petiie cu sau cu eBcluderea) ,u;nezeul lui 3srael. Gn cele din ur;D nu;ele O,u;nezeuP (theos)
pentru 9ristosul Hnviat tre;urD pe 'uzele lui "avel (&o;ani />0J vezi +arris).
#oi a; discutat despre i;plicaiile TrinitDii, dar este Hn le!DturD cu unitatea lui ,u;nezeu, Ei unele
co;entarii tre'uie :Dcute avInd Hn vedere acest lucru. Tre'uie i;ediat ;enionat cD nicDieri Hn #T nu
eBistD vreo precupare arDtatD pur Ei si;plu asupra ideilor speculative despre unitate. "ot :i !Dsite
11
declaraii precu; X,o;nul este ,uhP (2 9orinteni *>1)) sau X,o;nul nostru 3sus 9ristos %Ei
,u;nezeu TatDl nostru %;In!IieP (ver' la sin!ular) Hn 2 Tesaloniceni 2>11 sau o doBolo!ie pentru
9ristos ca ,u;nezeu (&o;ani />0J vezi co;entariile), :DrD a u;'ri aparent distincia dintre ei Hn
conteBt. <DrD HndoialD eBistD ;istere adInci Hn concepia #T cu privire la ,u;nezeu, dar ceea ce
tre'uie sD Eocheze pe cititor este lipsa co;pletD a orice Hncercare de a eBplica aceste ;istere.
9onvin!erile creEtine erau destul de puternice sD susinD natura divinD atIt a lui 9ristos cIt Ei a ,uhului
:DrD HnsD a cDdea Hn capcana de a postula trei du;nezei. 9onvin!erea cD ,u;nezeu era activ Hn 9ristos
Ei Hn ,uh a prevenit acest lucru. .e poate spune cD "pavel nu lucreazD cu un tipar conceptual care ar
conduce Hn ;od natural la speculaii despre esena lui ,u;nezeu. GntrFun studiu al teolo!iei lui "avel,
nu pute; ;er!e ;ai departe decIt dovezile pe care le !Dsi;. TotuEi dovezile pun te;elia pentru o
doctrinD ulterior dezvoltatD. "ro'le;ele cu care sFa con:runtat aceastD din ur;D doctrinD HEi avea
rDdDcinile chiar Hn #T. ,eEi "avel se concentreazD ;ai ;ult pe :uncii decIt pe relaii (cu; aratD
scrierile lui 9ull;ann), ulti;ul aspect cu si!uranD nu lipseEte.
4. Concluzii.
.tudiul nostru despre prezentarea paulinD a lui ,u;nezeu nu a :Dcut ;ai ;ult decIt sD Hndrepte
atenia cDtre Hnele!erea a ceea ce tre'uie Hntotdeauna sD ;eninD un aer de pro:und ;ister. #u
enu;erarea nu;elor sau calitDilor pot prezenta o i;a!ine co;pletD. ,ar pavel a dat nu;eroase
indicaii cD ceea ce e de :olos sD :ie cunoscut despre ,u;nezeu poate :i cunoscut. GntrFadevDr, aceasta
este o prezu;ie de 'azD care Hnsu:leeazD Hntrea!a lui sarcinD teolo!icD Ei ;isionarD (vezi 2illiland).
Mai ;ult, atIt Hn titlurile cIt Ei Hn atri'utele lui ,u;nezeu !Dsite Hn #T, eBistD o co;'inaie
re;arca'ilD a ceea ce la pri;a vedere ar pDrea a :i Hn contrast. "aradoBul dintre dra!oste Ei ;Inie a lui
,u;nezeu, 'unDtatea Ei aspri;ea 5ui, Hndurarea Ei judecata 5ui, sunt eBe;ple de antiteze sau antoni;e
aparente care cu toate acestea sunt per:ect echili'rate Hn caracterul lui ,u;nezeu. 9eea ce la oa;eni ar
pDrea adevDrate antiteze Ei paradoBuri nerezolvate Hn ,u;nezeu sunt postulate HntrFun ;od care nu
conEtientizeazD vreo pro'le;D.
Ln alt :apt re;arca'il despre dovezi este cD include atIt aspectele transcedente cIt Ei pe cele
i;anente :DrD vreo tendinD de a supraacentua una din ele. #u eBistD indicaii, de :apt, cD pro'le;ele
care apar dintrFo ase;enea supraaccentuare au tul'urat serios !Indurile creEtinilor ti;purii. ,u;nezeu
este Hn acelaEi ti;p atIt ;Dre cIt Ei preocupat de condiia u;anD. 7l nu este indi:erent, dar Hn acelaEi
ti;p este separat de creaia 5ui.
&elevana unei doctrine corecte despre ,u;nezeu Hn cazul unei a'ordDri a teolo!iei pauline poate :i
ilustratD dupD cu; ur;eazD. Ln ,u;nezeu care este preocupat de creaturile 5ui este ,u;nezeul care
ur;DreEte sDF3 rDscu;pere. O Hnele!ere 'unp a HncarnDrii Ei ast:el a persoanei lui 9ristos nu este
posi'ilD dacD se susine o noiune !reEitD despre ,u;nezeu (se;nalatD la 9olose). .i;ilar, dacD
,u;nezeu ar :i un ,u;nezeu ;Inios care ar :i avut nevoie sD :ie H;'lInzit aceasta ar aduce culoare Hn
;od natural a a'ordDrii doctrinei despre ;isiunea lui 9ristos. Lnele indicaii despre dezastru ce ar
putea :i cauzat Hn cadrul unei teolo!ii 'azate pe presupuneri !reEite despre ,u;nezeu pot :i vDzute Hn
ase;enea pro'le;e cu; ar ;odul Hn care "avel a :ost Hneles !reEit ca sprijinind antiFse;itis;ul sau (a
avea o !rijD practicD dar pro:undD) recrutat ca un aliat al structurii paternalisticeFierarhice care
retro!radeazD Ei dezu;anizeazD :e;eile potrivit unei deducii :alse cu privire la conducerea 'Dr'ailor.
Bibliografie.
6. A'elson, The 0mmanence of &od (1/12)J
6. -arr, OA''a 3snNt ,add@,P #T */ (1/44) 24Q4)J
ZZZZZZZZ. O MA''a, <atherN and the <a;ilarit@ o: 6esusN .peech,P Theology /1 (1/44) 1)*Q)/J
9. 8. -arrett, +ssays on Paul ("hiladelphia> $est;inster, 1/42)J
&. -auckha;, OThe $orship o: 6esus in Apocal@ptic 9hristianit@,P NT 2) (1/41) *2*Q*1J
12
5. 5. -elleville, !eflections of &lory( Paul%s Polemical 'se of the Eoses-DoDa Tradition in ; Corinthians U(8;=8< (6.#T.up 02J
.he::ield> .he::ield Acade;ic, 1//1)J
8. -er!er, O,ie i;pliziten 2e!ner> [ur Methode des 7rschliessens von M2e!nerN in #T TeBtenP in Girche, <. 2. -ornka;;, ed. ,.
5^hr;ann and 2. .trecker (T^'in!en> 6. 9. -. Mohr 1/40) *)*Q400J
5. 2. -loo;Yuist, The Function of uffering in Philippians (6.#T.up )4J .he::ield> Acade;ic, 1//*)J
-. -@rne, bons of &od%[beed of A"raham%( A tudy of the 0dea of the onship of &od of all Christians against the #ewish ,ac2ground
(An-i' 4*J &o;e> -i'lical 3nstitute, 1/)/)J
9. 9. 9ara!ounis, The +phesian Eysterion (5und> 2leerup, 1/)))J
+. 9onzel;ann, 8 Corinthians (+er;J "hiladelphia> <ortress, 1/)0)J
O. 9ull;ann, The Christology of the New Testament ("hiladelphia> $est;inster, 1/0/)J
9. +. ,odd, The +pistle of Paul to the !omans (#e= (ork> +arper i &o=, 1/*2)J
6. ,. 2. ,unn, The Partings of the )ays ("hiladelphia> Trinit@ "ress 3nternational, 1//1)J
7. 7. 7llis, Prophecy and *ermeneutic in +arly Christianity (T^'in!en]2rand &apids> Mohr]7erd;ans, 1/)4)J
2. ,. <ee, 8 Corinthians (#39#TJ 2rand &apids> 7erd;ans, 1/4))J
,. .. 2illiland, Pauline Theology and Eission Practice (2rand &apids> -aker, 1/4*)J
5. 7. 2ood;an, Eonotheism (Allanheld, Os;un, 1/41)J
&. M. 2rant, &ods and the $ne &od ("hiladelphia> $est;inster, 1/41)J
7. 2^tt!e;anns, Der leidende Apostel und sein *err( tudien 3ur paulinischen Christologie (<&5A#T /0J 2attin!en> ?andenhoeck i
&uprecht, 1/11)J M. 6. +arris, #esus as &od( The NT 'se of Theos in !eference to #esus (2rand &apids> -aker, 1//2)J
A. 7. +arve@, OThe Lse o: M@ster@ 5an!ua!e in the -i'le,P #T 41 (1/40)J 2. <. +a=thorne, Philippians ($-9 4*J $aco> $ord, 1/4*)J
&. -. +a@s, +choes of cripture (#e= +aven> (ale Lniversit@, 1/4/)J
2. .. +endr@, O&eveal, &evelationP in A Theological )ord ,oo2 of the ,i"le, ed. A. &ichardson (5ondon> .9M, 1/00)J
5. $. +urtado, $ne &od, $ne -ord( +arly Christian Devotion and Ancient #ewish Eonothesim ("hiladelphia> <ortress, 1/44)J
5. 6. 8reitzer, #esus and &od in Paul%s +schatology (6.#T. 1/J .he::ield> 6.OT, 1/4))J
,. $. 8uck, #udgment and Community Conflict (#ovT.up 11J 5eiden> 7. 6. -rill, 1//2)J
A. T. 5incoln, +phesians ($-9 42> ,allas> $ord, 1//0)J
ZZZZZZZZ. Paradise Now and Not cet (.#T.M. 4*J 9a;'rid!e> Lniversit@ "ress, 1/41)J
ZZZZZZZZ. O"aul the ?isionar@> The .ettin! and .i!ni:icance o: the &apture to "aradise in 2 9orinthians 12>1Q10,P NT 20 (1/)/) 204Q
20J
7. 5ohse, Colossians and Philemon (+er;J "hiladelphia> <ortress, 1/)1)J
&. ". Martin, Colossians( The Church%s -ord and the Christian%s -i"erty (7Beter> "aternoster, 1/)2)J
ZZZZZZZZ. ; Corinthians ($-9 40J $aco> $ord, 1/41)J
ZZZZZZZZ. +phesians, Colossians and Philemon (3ntJ 5ouisville> 6ohn 8noB, 1//1)J
ZZZZZZZZ. The pirit and the Congregation( tudies in 8 Corinthians 8;=8d (2rand &apids> 7erd;ans, 1/44)J
5. Morris, OThe Apostle and his 2od,P in &od )ho 0s !ich in Eercy, ed. ". T. ON-rien and ,. 2. "eterson (+o;e'ush $est, #.$>
Anzea, 1/41) 110Q)4J
ZZZZZZZZ. The ,i"lical Doctrine of #udgement (5ondon> T@ndale, 1/10)J
+. MoBnes, Theology in Conflict( tudies in Paul%s 'nderstanding of &od in !omans (#ovT.upJ 5eiden> 7. 6. -rill, 1/40)J
9. #e=;an, Paul%s &lory-Christology( Tradition and !hetoric (#ovT.up 1/J 5eiden> 7. 6. -rill, 1//2)J
9. +. "o=ell, The ,i"lical Concept of Power (5ondon> 7p=orth 1/1*)J ". &ain'o=, O6e=ish Monotheis; as the MatriB :or #e=
Testa;ent 9hristolo!@,P NovT ** (1//1) )4Q/1J
9. 6. &oetzel, #udgement in the Community( A tudy of the !elationship "etween +schatology and +cclesiology in Paul (#ovT.upJ
5eiden> 7. 6. -rill, 1/)2)J
7. ". .anders, Paul and Palestinian #udaism ("hiladelphia> <ortress, 1/)))J
7. 6. .chna'el, -aw and )isdom from ,en ira to Paul ($L#T 2.11 T^'in!en> 6. 9. -. Mohr, 1/40)J
9. A. A. .cott, Christianity According to t. Paul (9a;'rid!e> Lniversit@ "ress, 1/2))J
6. M. .cott, Adoption as ons of &od( An +Degetical 0nvestigation into the ,ac2ground of '0$K+0A in the Corpus Paulinum ($L#T
2.44J T^'in!en> 6. 9. -. Mohr, 1//2)J &. .cro!!s, The -ast Adam (OB:ord> -lack=ell, 1/11)J
A. <. .e!al, Paul the Convert (#e= +aven> (ale, 1//0)J
ZZZZZZZZ. Two Powers in *eaven (.65A 20J 5eiden> 7. 6. -rill, 1/)4)J
&. ?. 2. Tasker, ,i"lical Doctrine of the )rath of &od (5ondon> T@ndale, 1/01)J
A. $. $ain=ri!ht, The Trinity in the New Testament (5ondon> ."98, 1/12)J
L. $ilckens, )eisheit und Torheit (T^'in!en> 6. 9. -. Mohr, 1/01)J
#. T. $ri!ht, The ClimaD of the Covenant (Minneapolis> <ortress, 1//1)J
ZZZZZZZZ. OOne 2od, One 5ord, One "eople,P +D Auditu ) (1//1) 41Q44J
ZZZZZZZZ. The New Testament and the People of &od (Minneapolis> <ortress, 1//2).
1*
CRISTOLOGIE
de -. $itherin!ton 333
+a=thorne, 2erald <.J Martin, &alph ".J and &eid, ,aniel 2.J eds.,
Dictionary of Paul and *is -etters, 7lectronic 7d. 5o!os .@ste; (,o=nerNs 2rove, 35> 3nter?arsit@
"ress) 1//4, c1//*
9ristolo!ia paulinD a :ost discutatD :recvent su' titlurile proe;inente pe care leFa :olosit "avel Q
+ristos, ,o;n, <iul lui ,u;nezeu, MIntuitor Q Ei analo!ii re;arca'ile precu; Ada; Ei Gnelepciune.
OricIt de i;portantD ar :i aceastD no;enclaturD cristolo!icD, ea nu eBpune Hntrea!a i;a!ine a
cristolo!iei pauline. GntrFo Hncercare de a lDr!i perspectiva cIEti!atD prin eBpunerea :aetelor individuale
ale cristolo!iei lui "avel, acest articol se concentreazD pe ori!inile cristolo!iei lui "avel, cadrul sDu
narativ, :ocusul dual pe divinitatea Ei u;anitatea lui +ristos, se;ni:icaia cristolo!iei lui "avel pentru
-iserica "ri;arD Ei contri'uia deose'itD Hn co;paraie Ei contrast cu alte cristolo!ii canonice.
1. Ori!inile 9ristolo!iei lui "avel
2. 9adrul narativ al cristolo!iei lui "avel
*. ,ivinitatea Ei u;anitatea lui 3sus +ristos Hn cristolo!ia lui "avel
4. 3;pactul Ei in:luena cristolo!iei lui "avel
0. 9e este distinct Ei ce este co;un Hn cristolo!ia lui "avel
1. Originile cristologiei lui Pavel.
.unt di:erite puncte de Hncepere pentru discuia despre sursele sau ori!inile cristolo!iei lui "avel.
1.1 Iudaism. O a'ordare este aceea de a Hncerca sD eBtrapolD; din docu;entele #T Ei din
sursele eBtracanonice despre credinele lui "avel ca <ariseu (ve3i 6e=, "aul the) despre venirea lui
Mesia. 9ItD pro:unzi;e a cIEti!at cristolo!ia lui "avel din crezurile lui ;esianice preFcreEtine K
AceastD iniiativD i;plicD un nu;Dr nespus de ;are de ipoteze, nu nu;ai despre crezurile ;esianice
Hnainte de anul )0. d. +r. Hn <ariseis;, dar Ei despre :elul Hn care EiFa HnsuEit aceastD ;oEtenire (pentru
dovezi ;ai co;pleBe despre iudais;ul din ti;ul lui "avel , vezi #eusner et al.). ,in pDcate, cu
eBcepia cDtorva re:eriri ici Ei colo, "avel spune destul de puin despre crezurile sale preFcreEtine despre
Mesia. 9el ;ai ;ult pute; presupune cD , judecInd dintrFun teBt precu; &o;ani />0, el tre'uie sD :i
crezut Hn venirea unui Mesia u;an, cu descendenD davidicD. TotuEi pro:unzi;ea Hn ;esianis;ul
iudaic, Ei Hn special Hn cel :ariseic, au :ost cu si!uranD ;ai ;are decIt ceea ce a; prezentat ;ai sus, nu
ave; destule dovezi pentru a eBpune !radul Ei caracterul acestei cunoaEteri (dar vezi +en!el 1//1).
1.2 Elenismul. O altD ;etodD de a cerceta ori!inile conceptelor cristolo!ice ale lui "avel a :ost
a'oradarea religionsgeschichtliche (Oistoria reli!iilorP). "ro'a'il cel ;ai supre; Ei cel ;ai in:luent
eBe;plu a acestei a'ordDri Hl !Dsi; Hn luncarea clasica a lui $. -ousset Gyrios Christos (1/1*). Aici
cristolo!ia lui "avel Ei conceptual de 'isericD pri;arD sunt co;parate cu ideile lu;ii 2recoFro;ane,
14
;ai ales cele Hnte;eiate pe di:eritele :or;e ale !Indirii reli!ioase pD!Ine. ,e eBe;plu, lui "avel 3 sFa
atri'uit :aptul cD a :olosit tilul de O,o;nP care a :ost :olosit de pD!Ini ast:el re:lectInd in:luena !reacD
asupra !Indirii creEtine ti;purii. O pre;isD :unda;entalD a acestei a'ordDri, presupune o distincie
radicalD Hntre 7lenis; Ei iudais;ul "alestinian, presupunere care a :ost sever discreditatD de cDtre
lucrarea lui M. +e!el Ei de alii (+en!el 1/)4). 9ercetDrile au arDtat, de eBe;plu, cD docu;ente precu;
.irah Ei cule!erea de scrieri Maca'ei, atestD in:luena elenis;ului asupra iudais;ului "alestinian,
asupra !Indirii lor despre ,u;nezeu Ei altor chestiuni reli!ioase, cu ;ult Hnate de ti;pul lui +ristos.
,ar, ;ai ;ult decIt aceste considerente !enerale, eBistD dovezi cD tilul de 2yrios sFa nDscut dintrFun
capitol ;ai ti;puriu, cInd 'iserica era Hn apariie, Ei nu a :ost un produs al elenizDrii de ;ai tIrziu a
creEtinis;ului. .tri!Dtul Ara;aic arana tha, O?ino ,oa;neP (1 9or 11>22), care dateazD din ti;pul
palestinienilor care vor'eau ara;aicD sau a 'ilin!vilor iudei antiohieni creEtini, aratD cD precedent
lucrDrii lui "avel eBistD scrisori, 3sus :iind invocat Ei che;at ca ,o;n divin care se va reHntoarce la
poporul .Du. 9redeau pri;ii creEtini oare, cD 3sus a :ost un si;plu HnvDDtor evreu decedat, de ori!ine
"alestinianDK ,acD ar :i :ost aEa, acest ;od de adresare nu ar :i apDrut niciodatD (c:. Moule,
5on!enecker). Ri pDstararea Hn ara;aicD, transliteratD in !reacD, aratD respectul adInc Hn devota;entul
creEtin :aD de +ristos.
1.3Convertirea lui Pavel/Chemarea i tradiia retinismului timpuriu. ,in ;otive pe care toc;ai leF
a; eBpus, cercetarea ;odernD Hn privina ori!inii cristolo!iei lui "avel, a !Dsit ;ai ;ulte a'ordDri
pro;iDtoare Hn eBa;inarea ;Drturisilor de credinD cristolo!ice ti;purii eBpuse Hn epistolele lui "avel
Ei eBplorInd propriile lui a:ir;aii despre che;area]convertirea lui. ,in aceste dovezi pute; tra!e
concluzii despre cu;, acestD eBperienD, Ei HntIlnire cu ;Drturisile de credinD cristolo!ice ti;purii iFau
putut ;odela cristolo!ia.
2alateni 1>11Q2* este cea ;ai clarD, Ei pro'a'il cea ;ai ti;purie a:ir;aie :DcutD de "avel
despre propria convertire Ei despre consecinele ei i;ediate. Aici "avel este da;ant, susinInd cD nu a
pri;it 7van!helia lui de la o :iinD u;anD, Ei nici nu era de ori!ine u;anD, nici rezultatul unor
instruciun u;ane. ,in contrD, "avel susine cD a pri;it 7van!helia prin revelaie, direct de la
,u;nezeu. Tre'uie su'liniat :aptul cD Hn acest pasaj "avel apDrD sursa Ei su'stana 7van!heliei lui, nu
convertirea lui la +ristos, Ei aceasta conduce Hnspre a eBplica di:erenele dintre naraiunea din <apte Ei
aceasta, Hn special cea din <apte / Ei 22. .a presupune;, deFa dra!ul ar!u;entului, cD <aptele
Apostolilor ne dD unele in:or;aii de Hncredere despre che;area]convertirea lui "avel. A;IndouD,
relatDrile din epistolele lui "avel Ei <apte, eBpun clar cD "avel nu a vDzut tri;iterea, ;isiunea Ei ;esajul
lui ca :iind de ori!ine divinD> #u citi; nicDieri ni;ic despre alte instruciuni date lui "avel, decIt cele
datD de Anania, cu privire la che;area Ei ;isiunea lui. Toate aceste trei ele;ente duc la HntIlnirea lui
cu ,o;nul cel GnDlat. Acest lucru este clar dease;enea Hn <apte />10, Ei HntrFun !rad ;ai ;ic, dar nu
;ai nese;ni:icativ, Hn <apte 22>14.
8.U.8. 6+vanghelia lui *ristos.7 AdevDrata chestiune din 2alateni nu este sD sta'ileascD :aptul cD el
este un creEtin authentic, sau cD a pri;it o tri;iterea]HnsDrcinare ;isionarD,sau nici ;Dcar aceea de a
identi:ica sursa 7van!heliei "auline, ci totul se rezu;D la coninutul ei. Gn 2alateni 1>) "avel identi:icD
7van!helia sa cu O7van!helia lui +ristosP, o 7van!helie pe care oponenii lui din 2alatia cDutau sD o
perverteascD. AceastD :razD O7van!helia lui +ristosP ar putea :i HneleasD ca O7van!helia care vine de la
+ristosPsau ca O7van!helia al cDrei coninut este +ristosP. ,i:erena este se;ni:icativD, iar un indiciu
la ceea ce Hnele!e "avel prin O7van!helia lui +ristosP, Hl !Dsi; Hn conteBtual i;ediat, cInd "avel
spune> O,u;nezeu% a !Dsit de cuviinD sD GEi descopere <iul ;ieP (2al 1>10Q11). "avel apeleazD la o
revelaie, al cDrei coninut era O<iul lui ,u;nezeuP. Acesta este cel ;ai apropiat Hneles al O7van!heliei
lui +ristosP din 2alateni 1>). ,acD este aEa, atunci este relevant pentru acest ar!u;ent, :aptul cD Hn
<apte / Ei 22 Anania nu Hl HnvaD pe "avel despre 3sus +ristos. Mai de!rea'D, Hn <apte /, el Hi spune sD
se ridice, sD HEi recapete vederea Ei sD :ie 'otezat, Hn ti;p ce Hn <apte 22, Anania lDr!eEte Hnelesul
10
tri;iterii lui "avel. Gn orice caz, Hn lu;ina cuvIntului ,o;nului venit prin Anania Hn <apte />10Q11,
tre'uie Ei pute; oarecu; sD Hl vede; pe Anania ca vor'ind un cuvInt pro:etic lui "avel, nu ca
o:erinduFi isntruciuni sau s:aturi.
Gn plus, orice ar inteniona "avel sD spunD prin O7van!helia lui +ristosP, a :ost :oarte conEtient
cD a pri;it tradiii despre 3sus Ei despre HnvDDturile 5ui de la ali creEtini, ca ur;are a convertirii lui.
"ro'a'il chiar de la "etru cInd "avel a viziat pentru pri;a datD 3erusali;ul (2al 1>14). Ri cu !reu
pute; sD crede; cD atunci cInd "avel sFa suit la 3ersuali; OdupD 14 aniP, "etru, 3acov Ei 3oan au
ascultat tDcui Hn ti;p ce "avel eBpunea 7van!helia pe care o procla;a printre nea;uri (2al 2>1Q10).
7ste ;ai si!ur cD atunci cInd "avel a putut sD spunD OaceEti lideri nu au contri'uit cu ni;ic la ceea ce
credP, conversaia cu "avel nu sFa rezu;at la a apro'a che;area]tri;iterea lui. "avel, Hn 2alateni 2
ecpune cD aceastD O7van!helie a lui +ristosP, a pri;itFo prin revelaie specialD de la +ristos, ca rezultat
sau re:lecInd eveni;entul din dru;ul ,a;ascului. 9are erau ele;entele pe care le putea el HnvDa din
aceastD HntIlnire de pri;D ;InD de pe dru;ul ,a;asculuiK
8.U.;. *ristos Cel Wnviat .i Cel WnNlPat. Gn ri;ul rInd apostolul a HnvDat cD 3sus era HncD viu Q chiar dacD
HntrFo :or;D transcendentD a trupului sDu. ,e vre;e ce "avel era <ariseu Ei credea Hn Hnviere, este :oarte
pro'a'il sD :i ajuns la concluzia i;ediatD cD a:ir;aia creEtinilor cu; cD +ristos a :ost Hnviat, era
adevDratD. Rti; din a:ir;aia lui din 1 9orinteni />1, Oa; vDzut pe ,o;nul cel GnviatP (c:. 1 9or 10>4),
cD "avel a tras o ast:el de concluzia, :ie la convertirea]che;area lui, sau ;ai tIrziu. Anu;ite lucruri ar
:i ur;at aceastD concluzie. ,acD hristos, dupD ;oartea 5ui a :ost HnDlat la cer, asta cu si!uranD
Hnse;na cD a:ir;aiile lui 3sus, sau ;Dcar cele :Dcute despre 7l, au :ost dovedite. Ast:el, "avel, Hn
&o;ani 1>4, spune cD 3sus a :ost dovedit Ei dese;nat <iu de ,u;nezeu, prin Hnvierea din ;ori (ve3i
5i:e and ,eath). Gn ;Dsura Hn care 3sus nu a respins a:ir;aia cD 7l era Mesia, "avel putea sD conchidD,
dacD 3sus era viu Hn ceruri atunci tre'uie cD 7l a :ost Lnsul lui ,u;nezeu. ,e ce altceva ar :i dovedit
,u;nezeu pe cineva care a ;urit prin cruci:icare, o ;oarte care, Hn lu;ina iudais;ului, Ei versetului
din ,euterono; 21>22, Hnse;na sD :ie su' 'leste;ul lui ,u;nezeuK ,upD cu; 2alateni *>1* clari:icD,
"avel a ajuns la concluzia cD +ristos sFa :Dcut pe .ine GnsuEi 'lueste; pentru credincioEi, pentru aF3
putea rDscu;pDra de su' 'este;ul 5e!ii (c:. 1 9or 12>*). "e scurt, eBperiena lui "avel cu 3sus cel
Gnviat Ei GnDlat, a schi;'at total viziunea lui despre 3sus Ei rDsti!nirea 5ui.
"avel Gl priveEte iar pe 3sus din punct de vedere u;an (2 9or 0>11) F un eEec, poate chiar un
ne'un, dar cu si!uranD nu un Mesia 3udeu Q dar dupD eveni;entul de pe dru;ul ,a;ascului, toatD
viziunea lui sFa schi;'at. Acu; Gl vedea pe 3sus ca <iul lui ,u;nezeu. .ta nu Hnsea;nD cD "avel nu sF
a :olosit de tradiia apostolicD Hn ceea ce priveEte spusele lui 3sus.
8.U.U*ristos unitecomuneo"i.nuit. Al doilea lucru care este :oarte pro'alil sD Hl :i dedus "avel din
HntIlnirea de pe dru;ul ,a;ascului a :aptul cD +ristos .Fa identi:icat pe .ine GnsuEi cu creEtinii pe care
"avel Hi persecute. ,upD cu; a:ir;D <aptele apostolilor, +ristos cel Gnviat lFa Hntre'at pe "avel Ode ce
;I pri!oneEtiKPP7u sunt 3sus pe care Gl pri!oneEtiP (<apte />4Q0J c:. <apte 22>)Q4J 21>14Q10). Aceast
aputea sD Hi su!ereze cD creEtinii erau poporul lui ,u;nezeu. ,acD <iul lui ,u;nezeu sFa identi:icat
atIt de aproape cu cei pe care "avel Hi pri!onea, .aul tre'uia dar sD HEi reevalueze conceptual despre
poporul lui ,u;nezeu. "rin pri!onirea creEtinilor, EiFa dat sea;a cD lupta H;potriva lui ,u;nezeu, Hn
loc sD :acD voia 5ui. 7ste posi'il ca teolo!ia ;ai tDrzie a lui "avel despre trupul lui +ristos sD Hi :i avut
ori!inile Hn eBperiena de pe dru;ul ,a;ascului, unde a EiFa dat sea;a cD necazul provocat creEtinilor
era dease;enea Ei su:erinele lui +ristos (c:. &o'inson, 04J 8i;, 202Q01).
8.U.f. *ristos EOntuitorul. Al treilea lucru, .aul poate sD :i HnvDat cD a :ost :usese ;Intuit sau
convertit pe dru;ul ,a;ascului, chiar H;potriva :aptelor Ei ;eritelor lui. 9u adevDrat +ristos lFa
che;at, Hn ciuda :aptelor lui. Acest lucru puteacu onduce doar la concluzia cD ;Intuirea Ei iertarea, Ei
puterea de a :i trans:or;at erau un dar al harului (vezi ,unn 1/)), 1/0).
11
AceastD eperienD a harului a cauzat luarea unei noi atitudini :aD de 5e!ea pe care el o slujea ;ai
Hnainte. Gnainte, le!ea era scopul central al vieii lui reli!ioase iar eBperiena lui cu +ristos avea un
:actor inte!rant Hn viaa lui. ToatD viaa tre'uia vDzutD prin ochii lui hristos, nu prin lentila 5e!ii. "entru
"avel, +ristos a :ost s:IrEitul 5e!ii, Hn sensul cD 5e!ea nu ;ai era privitD ca ;ijloc de ;Intuire.
MIntuirea prin :apte, sau chiar ;Intuirea ca rDspuns la lucrarea Ei harul lui ,u;nezeu prin ascultarea
de le!ea MozaicD ( no;is; (co;porta;ent) cerut de le!D;Int), nu ;ai era Q asta dacD a :ost vreFo
datDF nu ;ai era posi'ilD. ?iaaHn :aa lui ,u;nezeu nu ;ai putea :i ;DsuratD cu O:D aceasta Ei vei
trDiiP. 9i ;ai de!ra'D, era cazul neprihDnirii pri;ite prin har, prin credinD, care Hi ajuta pe oa;eni sD
asculte 5e!ea lui +ristos (di:eritD de 5e!ea lui Moise), ca se;n de ;ulu;ire.
9u toate acestea, asta nu Hnsea;nD cD "avel nu a vDzut nici o valoare Hn 5e!ea MozaicD. 7l, HntrF
adevDr, o vedea s:IntD, dreaptD Ei 'unD, iar ;ulte din instruciunile ei le vedea ca valori ;orale
valoroase pentru viaa de creEtin. Mai leas acele scrieri care puteau :i :olosite HntrFo ;ainerD tipolo!icD
(c:. 1 9or 10). "ro'le;a 5e!ii era acu; cD putea doar sD in:or;eze pe cineva despre ceea ce era rDu E
ice era 'un, darn u le dDdea puterea sD evite rDul Ei sD :acD 'inele. #u putea sD aducD viaa Ei puterea
care erau acu; disponi'ile Hn +ristos, prin ,uhul (ve3i +ol@ .pirit), care :Dcea posi'ilD o viaD dupD
voia lio ,u;nezeu. Gn plus 5e!ea, deEi splendidD, avea doar o splendoare parialD, eclipsatD de +ristos
Q revelaia desDvIrEitD Ei :inalD a voii lui ,u;nezeu 'une Ei per:ecte, Ei a caracterului .Du (c:. 2 9or
*>4Q14).
#un e surprinde deci :aptul cD "avel sFa concentrate la Gl predica pe +ristos cel cruci:icat Ei Hnviat,
deoarece acestea erau eveni;entele decisive care au schi;'at situaia o;enirii :aD de ,u;nezeu. 9el
care a :ost cIndva su' 5e!e Ei su' conda;nDrile ei, putea acu;prin +ristos sD stea Hn +ar Ei sD :ie
justi:icat. ,acD prin ;Intuirea prin har, prin credina Hn ,o;nul 3sus carea :ost rDsti!nit Ei Hnviat, ni;ic
nu stDtea acu; Hn calea ni;Dnui, atunci nea;urileerau incluse, Ei ;Intuite :DrD le!ea ;ozaicD. "entru
"avel, HnlDturarea le!ii ;ozaice, ca ;iloc de justi:icare Hnaintea lui ,u;nezeu, ca ;ijloc de a :i
;Intuit, sau ca ;od de aFti lucra ;Intuirea, a rupt 'ariera dintre iudei Ei nea;uri (c:. 7ph. 2>14Q10).
,acD credina Hn +ristos cel Gnviat este calea spre ;Intuire, atunci putea o:eritD tuturor :DrD sD :i avut
un devota;ent reli!ios anterior :aD de cerinele iudaice de a :i tDiat H;prejur, le!ile depre ;Incare Ei
de a ine toatD Tora.
"avel, con:or; 2alateni 1>11, vedea scopul convertirii lui ca :iind che;area ;isionarD la nea;uri.
AceastD che;are co;ple;enta eBperi;entarea harului lui ,u;nezeu. ,acD :elul Hn care cineva se
prezenta Hn :aa lui ,u;nezeu depindea doar de har, atunci nu era nici un ;otiv pentru care harul sD nu
:ie o:erit tututor, :DrD condiiile anterioare date prin le!ea ;ozaicD. 7ste :oarte posi'il ca "avel sD :i
dedus esena 7van!helei lui toc;ai din eBperiena convertirii lui. 9Ind "avel a vor'it despre revelarea
(apo2alypsis) lui +ristos (2al 1>12, 11), sau despre +ristos .lava lui ,u;nezeu (doDa) (2 9or 4>1),
eBistD posi'ilitatea ca el sD :i re:electat eBperiena Hnre!istratD Hn <apte despre o lu;inD or'itoare care
Hnsoea revelarea ,o;nului cel Gnviat. Gn ;intea lui "avel, revelarea lui 3sus plinD de !lorie, din dru;ul
spre ,a;asc, a se;nalat pro'a'il, sosirea noii vre;i (ere) escatolo!ice Hn care cele vechi sFau dus iar
cele noi luau viaD (8i; )1Q)4J c:. also -urton, 42Q4*). .osirea noi ere a iniiat un nou concept
cristocentric despre 5e!e Ei despre eticD Hn !eneral. Aceasta era doar o parte din Hntrea!a iniiativD de a
revizurie a istoriei lui 3srael, Hn lu;ina istoriei lui +ristos.
2. Cadrul narativ al cristologiei lui Pavel.
Lniversul !Indirii lui "avel se HnvIrtea Hn jurul <iului lui ,u;nezeu, 3sus +ristos. 9ristolo!ia lui "avel
a ilu;inat !In:irea lui Hn Hntre!i;e, uneori revDrsInd lu;ina sa asupra unor aspecte din !Indirea sa
care, dupD aEteptDrile altora, puteau rD;Ine neatinse de aceastD cristolo!ie. ,e eBe;plu, cine sFar :i
aEteptat ca "avel, sD spunD ascultDtorilor lui din 9orint cD acea stIncD ce a dat apD 3sraeliilor Hn ti;pul
lor pretecut Hn pustie, era +ristos (1 9or 10>4)K Aici el se inspirD din ideile Hn !en para'ole, despre rolul
1)
personi:icat al Gnelepciunii, Hn 3srael (c:. Gn 11>2Q4, ei au cDlDtorit prin pustia nelocuitD % 9Ind le era
sete cereau (de la Gnelepciune)Ei li se dDdea apD din stInca cea seacDP). ?iziunea lui "avel despre
+ristos a :oat atIt de lar!D HncIt 5Fa vDzu pe "e +ristos i;plicat Hn interaciunile lui ,u;nezeu cu
poporul 5ui Hnainte de a :i nDscut Ei de aFEi Hncepe lucrarea lui pe pD;Int. Asta pentru cD Gl vedea pe
+ristos ca Gnelepciunea HntrupatD (c:. 1 9or 1>24), de aceea orice se spunea ;ai Hnainte despre
Gnelepciune Hn siste;ul de !Indire iudaic, incluzInd eBistena ei Hn cer Hnainte de creaie (c:. "rov 4J
.ir 24J $is )), a :ost acu; a:ir;at Hn +ristos c:. $itherin!ton 1//*, chaps. )Q4).

2.1.Cristologia i teologia. ,ouD pericole opuse tre'uie evitate Hn studiul cristolo!iei "auline. "ri;ul
pericol este acela de a su'esti;a se;ni:icaia Ei !reutatea cristolo!iei "auline Hn lu;ea !Indirii lui
"avel. 9ristolo!ia lui "avel ar tre'ui privitD ca su'specie a teolo!iei lui. "entru "avel O3sus este ,o;nP
nu este doar o descriere de rutinD a lucrDrii lui 3sus dupD Gnviere. Multe, chiar dacD nu toate, tilurile,
nu;ele, rolurile Ei :unciile lui ,u;nezeu au :ost a:ir;ate Hn +ristos deoarece "avel credea cD avea deF
a:ace cu ,u;nezeu prin +ristos, iar ,u;nezeu ca +ristos (deEi Hn nici un loc "avel nu a a:ir;at acest
lucru cu precizia conciliilor de ;ai tDrziu). +ristos a :ost o altD ;odalitate prin care ,u;nezeu sFa
;ani:estat pe sine HnsuEi Hn lu;e. +ristos poate :i ast:el un o'iect al HnchinDrii pentru "avel Ei ali
creEtini evrei ai vre;ii, deoarece +ristos era vDzut ca :iind divin. 5. $. +urtado a de;onstrat cD
;onoteis;ul iudaic ti;puriu putea include ideea a!entului divin, care Hn unele H;prejurDri i;plica
vederea unei :iine u;ane din trecutul HndepDrtat, precu; 7noh, sau un patrarh, ca un a!ent divin al lui
,u;nezeu (c:. +urtado, 1)Q/2). GntrFun ase;nea conteBt a vedea pe Mesia ca un a!ent divin al lui
,u;nezeu, sau ca Gnelepciunea Hn persoanD, nu a :ost o deviere radicalD de la 3udais;ul ortodoB, deEi
a sFa crezut aEa ceva uneori.
7pistolele lui "avel nu prezintD o doctrinD dezvoltatD despre Trinitate, sau o eBplicare detaliatD a
interFrelaiilor Hn ,ivinitate, ci a a:ir;Drii divinitDii TatDlui, <iului Ei ,uhului, dar a lDsat destule date
pentru trinitaris;ul creEtinis;ului de ;ai tDrziu. 9ristolo!ia a :ost o :or;D a teolo!iei pentru "avel,
HnsD nu sin!ura. 9Ind "avel a vor'it despre +ristos redInd G;pDrDia TatDlui, Oca ,u;nezeu sD :ie tolul
Hn toateP (1 9or 10>24) el nu a dizolvat cristiolo!ia Hn teolo!ie (c:. -eker, 200, *44).
,ease;enea "avel nu a :ost cristo;onic, o perspectivD care priveEte cristolo!ia ca o :or;D
eBclusivD sau aproape eBclusivD de teolo!ie. ,e vre;e ce "avel a revizuit conceptul sDu despre lu;e Ei
despre despre ,u;nezeu, vDzIduF3 acu; dintrFun punct de vedere cristoscentric, Ei pDstrInd un loc
Hnse;nat Hn teolo!ia lui pentru TatDl Ei ,uhul. ,in punctual sDu de vedere, nu;ai tatDl lFa tri;is pe
<iul, <iul care a ;urit pe cruce Ei pe ,uhul, prin care credincioEii au :ost 'otezai Hn trupul lui +ristos>
"avel nu nu;ai cD a :acut distincia dintre cele trei persoane dupD :uncia 5or, dar Ei dupD natura 5or Q
Hn ;Dsura Hn care puteau :i co;parai cu natura u;anD a lui +ristos (TatDl Ei ,uhul nu au :ire u;anD).
9onsiderInd teolo!ia lui "avel ca cristo;onis; !reEi;, deoarece nu vede; di:erenierea pe care o :ace
apostolul Hntre rolurile distincte, :unciile Ei caracteristicile TatDlui, <iului Ei ,uhului .:Int.
"rea des, discuiile despre cristolo!ia lui "avel , chiar recunoscIndFo ca o su'specie a teolo!iei
lui, au a'ordat su'iectul 'ucatD cu 'ucatD, analizInd titlurile cristolo!ice isolate unele de altele.
&ezultatul :recvent este eBpunerea unor idei rupte din pInza !Indirii lui "avel, :DrD sD inD cont de
;iezul cristolo!iei lui aEa cu; a :ost eBpri;at Hn unele situaii pe care leFa adresat. 6. 9. -eker
su'liniazD clar coerena Ei contin!ena din !Indirea lui "avel, Hn ti;p ce adreseazD anu;ite situaii.
.tudiul titlurilor cristolo!ice poate :i de ajutor, dar poate avea Ei un character reducionist, tratInd
ele;ente din !Indirea lui "avel ca per;utDri Hn instoria ideilor teolo!ice. AceastD a'ordare trece cu
vederea :aptul cD !Indirea teolo!icD a lui "avel tre'uie luatD H;preunD cu !Indirea lui eticD Ei practicD
Ei cu i;plicaiile ei sociale. "rin izolarea cristolo!iei cu costul de a ne!lija restul !Indirii lui, de o'icei
rezultD HntrFo i;a!ine dezechili'ratD. Gntrea!a cristolo!ie a lui "avel este ;ai ;are decIt su;a pDrilor
ei.
14
2.2. !araiunea din patru p"ri. O a'ordare ;ai adecvatD la cristolo!iea lui "avel recunoaEte :or;a ei
narativD (c:. +a@s). "rin aceasta Hnele!e; cD cristolo!ia lui "avel i;plicD o istorie care poate :i
identi:icatD Hn patru pDri> naraiunea despre +ristos, despre 3srael, povestea despre lu;e, Ei despre
,u;nezeu.
;.;.8.Povestea lui *ristos. .tructura narativD ur;eazD cursul acelui care a :ost una cu TatDl (<il
2>1) dare RiFa pus deoparte prero!ativele 5ui divine Ei statutul .Du pentru a lua statutul unui ro' Ei sD
;oarD o ;oarte de ro'J din acest ;otiv 5Fa HnDlat TatDl. "avel poate sD :i derivat aceastD parte din
naraiune, din ceea ce eBista deja Hn i;nurile cristolo!ice care erau o parte inte!rantD a HnchinDrii
creEtine ti;purii (c:. <il 2>1Q11J 9ol 1>10Q20J 7v 1>2Q4J dease;nea 3oan 1>1Q14). Aceste i;nuri
atri'uiau lui +ristos trDsDturi pe care 3udais;ul ti;puriu le atri'uia Gnelepciunii (personi:icate) (c:.
$itherin!ton 1//*, chap. )). "avel continuD relatarea, eBpunInd rolul continuu al lui +ristos, pe care Hl
are Hn cer Ei Hn viitoarea lui Hntoarcere pe pD;Int ca judecDtor divin Ei ,o;n triu;:al. Ast:el, relatarea
lui "avel despre +ristos trasncede tiparul :a;iliar (vre;ea s:IrEitului l ti;pul pri;ordial). .tarea
HnDlDtoare a lui +ristos nu recapituleazD pur Ei si;plu starea 5ui preFeBistentD. 9Iteva eB;ple vor
ilustra aceste idei.
"ri;ul, i;nul cristolo!ic din <ilipeni 2>1F11 indica :aptul cD aler!area lui +ristos ar tre'ui sD
deter;ine cu; tre'uie 7l ;Drturisit. 5ui 3sus 3 sFa dat un nu;e Ei un tron, nu;ee de O,o;nP, deoarece
,u;nezeu 5Fa HnDlat :oarte sus ca rezultat al ter;inDrii lucrDrii care iFa :ost HncredinatD pe pD;Int.,
aceata incluzInd ;oartea pe cruce. Acel dio 2ai din <ilipeno 2>/ este crucia, Ei ar tre'ui tradus ca OEi
de aceeaP sau OEi din aceastD cauzDP. OdatD cu ;oartea 5ui, Ei ;ai ales datoritD vieii .ale trDite pe
pD;Int Ei ;orii lui ca ro', 3sus a :ost HnDlat :oarte sus, la un loc de cinste Ei putere, aEadar 7l
:uncioneazD acu; ca ,o;n. ,e aceea Hn acest veac poate :i ;Drturisit ca :olosind nu;ele lui de tron
O,o;nP.
Al doilea, titlul de +ristos a devenit, printre pri;ii creEtini, un alt nu;e pentru 3sus. ,ar 3sus a
:ost o :iinD u;anD, eBact cu; ;uli evrei din acea vre;e Gl aEteptau pe Mesia sD :ie. +ristos, Hn rare
ocazii :uncioneazD ca titlu Hn scrierile lui "avel, se re:erD Hn pri;ul rInd la rolul lui 3sus Hn u;'larea .a
pe acest pD;Int, cul;inInd prin cruce. ,in acest ;otiv "avel nu vrea sD Etie ni;ic altcevaprintre
9orinteni, decIt pe +ristos Ei pe 7l cruci:icat (c:. 1 9or 1>2*). Gn unele ocazii se re:erD la rolurile lui
+ristos dupD ;oartea Ei Hnvierea 5ui, chiar Hn preFeBistena 5ui (c:. 1 9or 10>4). ,eci este critic sD
Hnele!e; titlurile cristolo!ice Hn cadrul narativ al istoriei lui +ristos relatate de "avel.
;.;.;. NaraPiunea lui 0srael. O naraiune ;ai lar!D este cea a lui 3srael, Eia in:or;at cristolo!ia lui
"avel. 3sus sFa nDscut din :e;eie Ei su' 5e!e (2al 4>4). "entru "avel, acest lucru Hnse;na tri;iterea
<iului lui ,u;nezeu pentru a :i 3sus cel u;an. Mai ;ult, acest <iu a :ost tri;is pentru a rDscu;pDra pe
cei care erau su' 5e!e, pe 3srael, :apt care i;ediat i;plicD starea decDzutD a 3sraelului. <oarte
i;portant este :aptul cD aceastD istorie a lui 3srael a in:luena :elul Hn care "avel a privit nu;ele Ei
rolurile lui +ristos . 7l este H;pDrat Ei chiar <iul preFeBistent, tri;is pentru a rDscu;pDra pe poporul lui
,u;nezeu. ,eoarece, 3sraelului iFa :ost datD pro;isiunea unui Mesia, Ei din 3srael tre'uia sD vinD
Mesia (&o; />4Q0). "entru "avel, calitatea de :iu a lui 3sus a :ost un alt ;od de a vor'i de 3sus ca o
:i!urD re!alD Ei ;esianicD iudaicD care a venit sD eli'ereze poporul .Du. ,in acest ;otiv "avel poate
vor'i despre 7van!helie cD tre'uie ;ai HntIi predicatD 3udeului (&o; 1>11).
;.;.U. 0storia lumii 9naraPiuniea despre lume:. 3storia (istorisirea) lui +ristos Ei a 3sraelului :ac parte
dintrFo istorie Ei ;ai ;are, cea a lu;ii. Gn viziunea lui "avel, lu;ea este cDzutD (c:. &o; 1) Ei este
li;itatD Hn ti;p> prezentul acestei lu;i trece (1 9or )>*1J c:. 2al 1>4). "e de altD parte, acest :apt
relativizeazD relaiile, Ei alte realitDi sociale care ar :i pDrut de o i;portanD eBtraordinarD Hn trecut.
<aptul cD ;oartea !radualD a lu;ii eBistaD, asta ne :ace sD luD; decizii Hn situaiile critice din viaD, Hn
;od ;ult ;ai crucial. 5u;ea aceasta se HndreaptD spre autoFdistru!ere, dar HncD tInjeEte dupD eli'erare,
aceasta :iind adevDrat nu nu;ai despre lu;ea u;anD ci Hn privina ;ateriei creaiei (&o; 4>20Q22). "e
1/
lIn!D asta, "avel poate vor'i despre puteri supranatural rDuvoitoare, HncluzInduFl pe .atan Ei pe
de;oni, care sunt o parte a veacului present (c:. 1 9or 10>20Q21J 2 9or 2>11J 4>4).
G;potriva acestui cadru Hntunecat Ei Hn ;ijlocul acestei lu;i sFa jucat dra;a lui 3srael Ei a lui
Mesia, Ei a creEtinilor (c:. $ri!ht, cap. 2).
;.;.f. !elatarea 9istorisirea: despre .Dumne3eu. GntrecInd istoria lu;ii, este relatarea despre <iul
care avea parte de viaD cu ,u;nezeu. Aceasta este orelatare despre relaiile dintre TatDl, <iul Ei ,uhul,
Ei dea;enea ne ino:or;eazD despre cristolo!ia lui "avel. 3storisirea despre ,u;nezeu se H;pleteEte cu
istoria lu;ii. 3;nul crislo!ic din 9oloseni 1>10Q20 (c:. 2 9or 4>4) indicD :aptul cD <iul a jucat un rol Hn
crearea tuturor lucrurilor, incluzInd o;enirea. Ast:el, rolul lui +ristos ca rDscu;pDrDtor este o parte din
iniiativa de reconciliere a tutror lucrurilor cu ,u;nezeu. Gntruparea este o parte inte!reantD a relatDrii
despre ,u;nezeu. Mai ;ult, su'liniazD supunerea puterilor Ei autoritDilor este dease;enea o parte din
;area relatare despre ,u;nezeu, chiar dacD aceastD ;isiune se H;pleteEte cu istoria lui +ristos ca
rDscu;pDrDtor al o;enirii (1 9or 10>24). 5ocul aceste cristolo!ii cos;ice Hn !Indirea lui "avel este
'ine :ondat, Hn aEa :el HncIt orice sFar crede despre autorul Ei circu;stanele adresat Hn 9oloseni,
ele;entele acestei cristolo!ii erau deja evidente Ei eBpri;ate Hn 1 9orinteni 10>24Q21. Aceasta este o
istorisire escatolo!icD, deoarece se lea!D de aciunea :inaED a lui ,u;nezeu :aD de creaia 5ui, :iind
escatolo!icD Hn cadru Ei su'stanD.
3. Divinitatea yi umanitatea lui Isus Hristos n cristologia lui Pavel.
3.1. #ivinitatea lui $ristos. A; vDzut deja cD "avel, HsuEinduFEi li;'ajul unor i;nuri cristolo!ice, a
su'scrie noiunii cD +ristos a eBistat Hnainte de a lua :or;H u;anD. "avel a vor'it despre 3sus ca
Gnelepciunea lui ,u;nezeu Ei a!entul 5ui Hn creaie (1 9or 1>24, *0J 4>1J 9ol 1>10Q1)J vezi -ruce,
1/0), Ei ca 9el care a Hnsoit pe 3srael, OstInca din pustieP (1 9or 10>4). finInd cont de rolul pe care Hl
joacD +ristos Hn 1 9or. 10>4, "avel nu :ondeazD istoria lui +ristos pe istoria arhetipicD a lui 3srael, ci pe
istoria Gnelepciunii divine, care lFa ajutat pe 3srael Hn pustie.
U.8.8. 6*ristos X WnPelepciunea lui Dumne3eu.7 "are :oarte pro'a'il ca ideile despre Hnelepciune
pe care le HntIlni; Hn 1 9or. 1>24, ** Ei 4>1 sD :i Hn:lorit Hn conceptual co;ic al lui "avel despre +ristos
Q nu nu;ai ,o;n peste pD;Int Ei univers, dar dease;enea i;plicat Hn creaie. <loarea acestei
Hnelepciuni cristolo!ice a :ost eBpri;atD Hn i;nul din 9oloseni 1>10Q20 unde se spune despre +ristos
cD este Oi;a!inea ,u;nezeului nevDzutP , Opri;ul nDscut din toatD creaiaP, ;ijocul Ei scopul pentru
creaie. Aici calitDile pe care 3udais;ul le atri'uia Gnelecpiunii, sunt acu; trans:erate la +ristos,
precu; ilustrat Hn pasajul Gnelepciunea lui .olo;on )>20Q21>
O7a este su:larea de putere a lui ,u;nezeu, o o!lindire clarD a slavei a 9elui "reaHnalt, de aceea ni;ic
Hntinat nu poate intra Hn ea. 7a este o re:lectare a lu;inii veEnice, o o!lindire :DrD patD a lucrDrilor lui
,u;nezeu, Ei o i;a!ine a 'unDtDii 5uiP
OdatD ce "avel a adoptat Ei adaptat acest concept despre Gnelepciune la !Indirea lui, i;plicaiile
acestei utilizDri sunt :oarte i;portante F apostolul a atri'uit aceste attri'ute divine lui 3sus +ristos.
9redea "avel cD 3sus era divinK ,ouD pasae di:icile tre'uiesc investi!ate pentru acest lucru>
&o;ani />0 Ei <ilipeni 2>1F).
U.8.;. 6Eesia X,inecuvOntatul lui Dumne3eu7 9!om >(d:. Acest verset apare la punctual de plecare a
discuiei lui "avel despre avantajele naiunii lui 3sraelJ dar pune o pro'le;D eBe!eticD din cauza
punctuaiei. <. 9. -urkitt a spus odatD, cu o oarecare eBa!erare, cD punctuaia din &o;ani />0 a :ost
pro'a'il ;ult ;ai discutatD decIt oricare altD propoziie din literaturD. ,eoarece nu eBistD punctuaie
aproape deloc Hn ;anuscrisele !receEti ti;purii, aceasta depindea de citiror Ei de eBe!et. Gn cazul lui
&o;ani />0, aceasta a rezultat Hn citirea teBtului Hn di:erite ;oduri (vezi Metz!er). Acu; pro'le;a se
pune dacD &o;ani />0' tre'uie citi ca OMesia care este ;ai presus, ,u;nezeul 'inecuvIntat pentru
totdeaunaP sau ca OMesia. <ie 'inecuvIntat ,u;nezeu care este supre;e peste toate Ei 'inecuvIntat
)0
pentru totdeaunaP. Gn cazul cel din ur;D, 0' devine o propziie separatD de 0a, sau cel puin o
su'ordonatD separatD. Lnele traduceri sprijinD citirea Ocare este ;ai presus de toate, ,u;nezeu
'inecuvIntat pentru vecieP, care Gl cali:icD pe +ristos. .e pare cD Ei !ra;atica Ei conteBtul susin asta.
&o;ani />0a conine :raza ho Christos to 2ata sar2a. ,upD cu; re;arcD Metz!er, Hn
circu;tana din &o;ani 1>*F4, sau altundeva, este nor;al sD aEtepi un contrast cInd apare :raza 2ata
sar2a (OHn acord cu :ireaP). AEa cD Hn &o;ani 1>*F4 contrastul este is 2ata sar2a (Ocon:or; cu :ireaP) Ei
2ata pneuma (Ocon:or; duhuluiP). P). Gata sar2a Hn &o;ani />0a este nenatural :olositD dacD
vor'itorul nu continuD sD spunD ce este +ristos con:or; cu altceva decIt :irea.
Al doua, :raza Ocare esteP (ho o4n) nor;al introduce o su'ordonatD relativD, Ei 2 9orinteni
11>*1 (Ocare este 'inecuvIntat pentru vecieP, ho o4n euloge4tos eis tous aio4nas) ne dD o paralelD
'unD cu &o;ani />0. ,upD cu; eBplicD #. Turner>
TeBtul traducerii #.7.-, Hncheie pur Ei si;plu propoziia cu OMesiaP, Ei Hncepe o alta cu
eBcala;ia O<ie ca ,u;nezeu, supre;e peste toate, 'inecuvIntat pentru totdeaunaP. Gn :elul acesta
evitD sD atri'uie calitatea de divin lui 3sus +ristos, dar introduce un as@ndeton (o;iterea unei
conjucii care Hn ;od nor;al HnsoeEte cuvine sau cu'ordonate, precu; Hn :raza O a; venit, a;
vDzut, a; cuceritP n.tr.) deci nu este nici un ;otiv !ra;atical pentru care un participiu care se
acordD cu OMesiaP sD :ie a'andonat Ei sD se dea Hnelesul unei dorine, pri;ind o altD persoanD ca
su'iect. Ar :i de :apt chiar neFnatural sD o separD; de antecendetul ei . (Turner, 10)
?el ;ai 'ine este sD ur;Dri; notele de su'sol de la traducerea Hn en!lezD #&.?, Ei sD citi; O5Fa
nDscut pe Mesia, care este ,u;nezeu peste toate, 'inecuvIntat pentru totdeaunaP
Metze!er ne atenioneazD dese;nea cD doBolo!iile "auline (ve3i -enediction, -lessin!,
,oBolo!@) sunt totdeauna le!ate de un antecedent, Ei nu sunt asidetice (lipsa conjuciei). Gn a:arD de
aceasta, este aproape un ;odel universal pentru doBolo!ie Hn7'raicD Ei Hn 5cc, acest O'inecuvIntat sD
:ie ,u;nezeuP, nu O,u;nezeu 'inecuvIntatP, dupD cu; ave; aici dacD ur;Dri; traducerea. ,eci este
pro'a'il ca O,u;nezeu 'inecuvIntatP sD nu eBpri;e o dorinD ca ,u;nezeu sD :ie 'inecuvIntat pentru
totdeauna, ci ca Mesia, care este ,u;nezeu, este prin natura 5ui 'inecuvIntat pentru totdeauna (dar c:.
,unn 1/44, 024Q2/, 0*0Q*1). ?ersiunile ;ai ti;purii sunt Hn :avoarea citirii reprezentate de #&.?.
,acD este Hntre'at de ce "avel nu Gl nu;eEte Hn ;od eBplicit pe +ristos O,u;nezeuP, rDspunsul lui
Metze!er este unul 'un.
7BistD un;otiv pentru care sunt atIt de puEine a:ir;aii Hn epistolele lui "avel care sD poarte natura
esenialD a lui +ristos % dar :DrD HndioalD le!at de o trDsDturD o'servatD des de unii, adicD,
apostolul, cu scopul de a instrui, de a aduce o educaie creEtinD, de o'icei pre:erD sD vor'escD despre
relaia lui +ristos :uncionalD decIt de cea ontolo!icD . (Metz!er, 111Q12)
9oncluzionD; deci, cD Hn &o;ani />0, "avel Hl nu;eEte pe +ristos ,u;nezeu, arDtInd ;Dsura Hn care
eBperiena cu ,o;nul 9el Gnviat a cauzat trans:or;area ;onoteis;ului lui iudaic (c:. $ri!ht, 2*)).
Asta Hnsea;nD cD "avel a avut o cristolo!ie HnaltD, chiar Hnainte de a :olosi i;nul cristolo!ic din
<ilipeni 2 (presupunInd cD <ilipeni a :ost scrisD dupD &o;ani, Ei cD "avel nu Etia deja 3;nul 9ristolo!ic
Hnainte de a scrie &o;ani).

U.8.U. 6Care luOnd forma lui Dumne3euX7 Fil ;(V=I:. O poriune din i;nul cristolo!ic din <lipeni 2,
tre'uie acu; eBplorat ;ai adInc. Tre'uie sD ne Hntoarce; la cIiva ter;eni Ei :raze cheie (1) (1)
morphe4 (O:or;DP), HntIlnit Hn #T nu;ai aici Ei Hn <ilipeni 2>) (cu eBcepia lui Marcu 11>12 are este o
parte adDu!ata ;ai tIrziu la Marcu)J (2) to einai isa theo4 (OsD :ie ase;enea lui,u;nezeuP)J Ei (*)
harpagmos (OapucDtor, a HnE:Dca, o dorinD de a achiziionaP).
7ste :oarte pro'a'il ca morphe4 (O:or;DP) sD ai'D acelaEi Hneles !eneral versetul ) precu; Hn
versetul 1. Gn plus, alla (OdarP) de la Hnceputul versetului ) su!ereazD un contrast Hntre 3sus Hnainte Ei
dupD ce a devenit u;an. . Eorphe4 a :ost tadus ca O:or;DP, OaparenDP, OcondiieP, OstatutP, Oi;a!ineP,
sau O:el de a :iP. ,acD cinvea traduce morphe4 cu Ostatut,P OcondiieP OaparenDP, ar pDrea cD indicD
:or;a eBterioarD a lui 3sus, statutul, apatena Ei :uncia 5ui, nu ceea ce era Hn :iina 5ui. 7ste prea puin
)1
pro'a'il ca, "avel, Hn <ilipeni 2>) sD spunD cD 3sus, Hn ti;pul lucrDrii 5ui pe pD;Int a OarDtat caP,
OpDrea sD :ieP sau O:uncionaP ca un ro'. Mai de!ra'D 7l a devenit aceasta QadicD ro'. "aralela dintre
cele douD stDri nu este eBactD de vre;e ce teBtul spune cD era su' :or;a lui ,u;nezeu, dar a luat
chip]:or;D de ro'. Gn altD parte "avel, ;enioneazD cD 3sus a devenit sDrac Ei sFa dat pe sine Hn ;od
!eneros pentru oa;enii 5ui (c:. 2 9or 4>/). "entru "avel aceasta era o parte scopului pentru care
+ristos a luat condiia Ei statutul de o;.
Gn al doile arInd, o'servD; cD "avel nu ;enioneazD cD 3sus era :or;a]chipul lui ,u;nezeu, ci
cD era /n chipul]:or;a lui ,u;nezeu. Ast:el traducerea cu OHn chipul]ase;Dnarea lui ,u;nezeuP pare
oarecu; i;pro'a'il din punct de vedere leBic (asta doar dacD nu i;portD cineva ideea Llti;ului Ada;
Hn acest teBt, c:. &o; 0>14Q1/J 1 9or 10>40Q4)). "avel nu Gl nu;eEte pe 3sus Oi;a!ineaP sau
Oase;DnareaP lui ,u;nezeu, Mai de!ra'D, dupD cu; o'servD 2. <. +a=thorne,
,in teBtele !reci ti;purii ;or:hv era :olosit cel puin pentru a eBpri;a ;odul Hn care un lucru, :iind ceea
ce este Hn sine, apare si;urilor noastre. . OMor:hv Hntotdeauna Hnsea;nD o :or;D care eBpri;D cu adevDrat Ei
desDvIrEit :iina care o :unda;enteazDP (MM 41)).Ast:el, cInd acest ter;en se aplicD la ,u;nezeu, ;orto:v
tre'uie sD se re:ere la :iina sa pDtrunzDtoare, ceea ce este el Hn sine HnsuEi, , la ceea ce Onu poate :i atins de
Hnele!erea sau de vederea noastrD, deoarece ,u;nezeu este ajovrato\> acest cuvInt se re:erD la realitatea
:iinei lui ,u;nezeuP. (9er:auB, Christ, *00). Mor:hJ Yeoum, atunci tre'uie correct Hneles ca Onatura
esenialD Ei caracterul lui ,u;nezeuP (+a=thorne, 4*Q44).
,e aceea noi traduce; <ilipeni 2>1a Ei )', O:iind Hn :or;a (caracterul, natura) lui ,u;nezeu%.. a
,ers pInD acolo cD a luat caracterul Ei natura unui ro'.P
Al treilea, , to einai isa theo4 (<il 2>1c) are un articol hotDrIt cu el> O:iina e!alD cu
,u;nezeuP. Acesta pro'a'il indicD :aptul cD cea deFa doua :razD este strIns le!atD de pri;a,
arDtInd spre ceea ce este +ristos. ,ar "avel continuD a:ir;Ind ceea ce conta pentru +ristos, Hn
lu;ina :aptelor 5ui de ;ai tIrziu.
Al patrulea cuvInt harpagmos a :ost Hneles ca a 'Ij'Ii dupD ceva ce o persoanD nu are, a
Hncerca sD do'IndeEti ceva. 9el ;ai pro'a'il, unul din aceste douD puncte de vedere le susine &.
$. +oover care de;onstreazD cD Hnsea;nD Oai asu;a oportunitatea de a te 'ucura de ceva care
este al tDu prin drepturiP. 3;nul cristolo!ic Gl Hn:DiEeazD pe 3sus dInduFse pe .ine. 7l nu a
considerat cD tre'uie sD pro:ite de :aptul cD sFa :Dcut e!al cu ,u;nezeu, ci ;ai de!ra'D (alla) sD
renune la drepturile 5ui Ei luInd :or;a unui slujitor.
,eci conchide; cD <ilipeni 2>1F) indicD :aptul cD "avel 5Fa vDzut pe 3sus avInd preF
eBistenD Ei e!alitate cu ,u;nezeu (H;potriva lui ,unn 1/40), dar 7l, Hn preFeBistena 5ui, nu a
pro:itat de prero!ativele du;nezeirii.
Al cincilea, tre'uie sD ave; deFa :ace cu o pro'le;D Hn aceastD conjuncturD Q ce Hnsea;nD
sD spui cD +ristos heauton e2eno4sen, care este tradus de o'icei cu OsFa !olit pe .ine GnsuEiPK
<ilipeni 2>) Hncepe cu cuvIntul alla (OdarP), care su!ereazD un contrast ur;at de un ver' Ei
co;ple;entul lui. Aceasta poate :i interpretat :ie ca Hnse;nInd OsFa dez'rDcat pe .ine GnsuEiP sau
OsFa dez!olitP. 9ineva se poate Hntre'a, de ce sFa dez!olitK 9hiar dacD +a=thorne susine cD din
aceastD a:ir;aie nu pute; :i si!uri de ce (coninut) sFa dez'rDcat 7l ("avel nu ;enuineazD),
conteBtual ne dD unele indicii. AEa nu;ita cristolo!ie kenoticD, 'azatD Hn principal pe acest teBt,
su!ereazD cD 3sus sFa dez'rDcat pe .ine de anu;ite attri'ute divine Q o;nisciena, o;nipotena Ei
o;niprezena F atunci cInd a devenit :iinD u;anD. TeBtul se re:erD cu si!uranD la ceea ce a :Dcut
+ristos atunci cInd a luat o naturD u;anD, nu la ;oartea 5ui (c:. Martin 1/)1, /)). "unctul de
vedere chenotic tre'uie Hneles ca avInd susinere Ei Hn Marcu 1*>*2 Oni;eni nu Etie%nici chiar
TatDlP. Marcu 1*>*2, poate :i :oarte uEor Hneles ca Hnse;nInd :aptul cD 3sus sFa li;itat pe .ine
GnsuEi, Ei a spune cD +ristos sFa li;itat nu Hnsea;nD acelaEi lucru cu a spune cD sFa dez'rDcat de
anu;ite attri'ute divine. ,e ase;nea este i;portant sD ine; ;inte cD Marcu 1*>*2 nu HncearcD sD
rDspundD la Hntre'area cristolo!icD adresatD Hn <ilipeni 2.
,ar totuEi este pro'a'il ca "avel, Hn <ilipeni 2 Hnsea;nD unul din douD lucruri> (1) 3sus sFa
dez'rDcat pe .ine GnsuEi de prero!ativele Ei de slava :iinei divine, sau de dreptul de a apela la
)2
aceste prero!ative (care <il 2>1 pare sD su!ereze, dacD sunte; coreci Hn privina harpagmos).
Aceste prero!ative ar atra!e dupD sine slavD Ei do;nie, care aparineau lui +ristos prin datoritD
:aptului cD era e!al cu ,u;nezeu. (2) +a=thorne su!ereazD cD Hnsea;nD pur Ei si;plu :aptul cD
3sus sFa dat pe .ine GnsuEi, cD sFa jert:int, ;ai de!ra'D decIt sD ne spunD la ce a renunat. 9el din
ur;D pare cel ;ai pro'a'il.
U.8.f. 6Wn *ristos.7 A treia cate!orie de teBte vor'esc despre +ristos ca de o :iinD oarecu;
o;niprezentD Hn care sunt incluEi Ei credincioEii. #u pute; eBpune acu; toate dovezile
(ar!u;entele) (Moule 1/)), 12Q10), dar esena este cD atunci cInd "avel vor'eEte de credincioEi ca
:iind OHn +ristosP, el de o'icei su!ereazD cD +ristos a avut atri'ute care nu;ai o :iinD divinD le
poate avea.
U.8.d. *ristos .i Duhul. Gn s:IrEit, concepia noastrD despre punctul de vedere al lui "avel despre
divinitatea lui +ristos este lDr!itD co;parInd ceea ce spune "avel despre +ristos Hn co;paraie cu
ceea ce spune despre ,uhul .:Int al lui ,u;nezeu. .Fa o'servat cIt de aproape identi:icD pe
+ristos Ei ,uhul .:Int Hn epistolele lui Q HntrFadevDr la un ;o;ent dat pare a :i identici. "avel poate
vor'i de venirea ,uhului .:Int Hn viaa credincioEilor doar pentru cD 3sus a Hnviat Ei sFa HnDlat la
cer. ,e eBe;plu, cInd discutD; despre Hnvierea lui 3sus, "avel vor'eEte de 3sus, ulti;ul Ada;, ca
:iind Oduh dDtDtor de viaDP (1 9or 10>40). 7l este 9el care a tri;is ,uhul iar :DrD Hnvierea Ei
HnDlarea 5ui, ,uhul nu ar :i venit. &o;ani 1>*F4 indicD :aptul cD prin puterea ,uhului .:Int a :ost
3sus :Dcut posi'il sD :ie <iul lui ,u;nezeu Hn putere. ,uhul 5Fa H;puternicit, iar acu; acea putere a
:ost tri;isD credincioEilor. "rin +ristos a :ost :Dcut posi'il veacul escatolo!ic Ei pentru 7l.
Gn ;od :recvent, Hn !Indirea paulinD, :unciile lui 3sus Ei ale ,uhului .:Int sunt identice, Hn
aEa ;DsurD HncIt a :ii Hn +ristos este un alt ;od de a spune a :i OHn ,uhulP. .D luD; deci Hn
considerare ur;Dtoarele>
(1) 9redincioEii sunt neprihDnii Hn +ristos (<il *>4, /), dar dease;nea Hn ,uhul (&o; 14>1)).
(2) 9redincioEii au viaD Hn +ristos (9ol *>4), dar dease;ena Hn ,uhul .:Int (&o; 4>11).
(*) credincioEii au nDdejde Hn +ristos pentru viaa viitoare (1 9or 10>1/) Ei Hn puterea ,uhului cD le
va da viaa veEnicD (2al 1>4).
(4) 9redincioEii se 'ucurD Hn ,uhul .:Int (&o; 14>1)), dar dease;nea Hn ,o;nul (<il 4>4).
(0) 9redincioEii au adevDrul Hn +ristos (&o; />1), iar adevDrul este dease;enea este vor'it Hn
,uhul (1 9or 12>*Q1).
(1) 9redincioEii au pDrtDEie Hn +ristos (1 9or 1>/) dar dease;enea Hn ,uhul (2 9or 1*>1*).
()) 9redincioEii sunt consacrai Ei s:inii Hn +ristos (1 9or 1>2) dar dea;senea Hn ,uhul (&o;
10>11).
(4) 9redincioEii sunt pecetluii Hn +ristos (7ph 1>1*) Ei Hn ,uhul (7: 4>*0).
AceastD identi:icare Hntre +ristos Ei ,uhul este dusD Ei ;ai departe cDnd "avel Hi atri'uie lui +ristos
anu;ite trDsDturi care Gl caracterizau pe ,uhul .:Int Hn ?echiul Testa;ent. Ast:el, de eBe;plu Hn
"sal;ul 104>2/ se a:ir;D cD ,uhul sD viaD (c:. 7zek *1), dar Hn 1 9orinteni 10>40 +ristos este 9el
care dD viaD. Aceasta Hnsea;nD cD la Hnvierea Ei HnDlarea 5ui la cer 3sus EiFa asu;at :unciile
atri'uite anterior ,uhului. AceastD caracteristicD a lui "avel a iFa condus pe unii sD se Hntre'e dacD
nu cu;va "avel a :ost 'initarian, Ei nu Trinitarian, Hn priina lui ,u;nezeu. 7ste ,o;nul, ,uhul
.:Int Hn opinia lui "avelK
,e :apt asta pare a spune "avel Hn 2 9orinteni *>1)> O,o;nul este ,uhul, iar acolo unde
este ,uhul ,o;nului, este slo'ozenie.P "e de altD parte, uneori o'servD; cD "avel Hn 2 9or. *>14 Gl
identi:icD pe +ristos cu ,u;nezeu. Aceasta nu este chiar correct, pentru cD de :apt "avel spune cD
/n +ristos, perdeaua este ridicatD, nu cD prin +ristos este ridicatD. ,eFalun!ul acestui teBt "avel are
Hn ;inte conteBtul ?echiului Testa;ent din 7Bod *4>*4Q*0. Gn 2 9or. *>11 nu apare la pri;a vedere
cD "avel se re:erD la +ristos, care este identi:icat cu rolul lui (ahve din 7Bod. 9. 8. -arrett o'servD
o distincie clarD> de vre;e ce O,o;nulP Hn 2 9orinteni *>11, este +ristos, spre care se Hntorc
)*
oa;enii, :uncia de a HndepDrta voalul de pe ini;a individului Hi revine ,uhului, ca a!ent al lui
+ristos, dupD pDrerea lui "avel. Gn 2 9or *>11, +ristos este identi:icat cu a!entul .Du, dar nu;ai Hn
activitate, deci nu este potrivit sD vor'i; cD "avel are o cristolo!ie a ,uhului. &espin!Ind aparentul
'initaris; al lui "avel, -arret conchide>
7ste cu si!uranD adevDrat cD pentru "avel, +ristos ,o;nul, Ei ,uhul, sunt doi ter;eni Hnrudii, care nu pot
:i !Indii nici unul :DrD altul, deoarece :uncia o'iectiva de a :i OHn +ristosP este dusD la 'un s:IrEit de
Hnsoirea su'iectivD a pri;irii ,uhului, care se ;ani:estD prin anu;ite daruriJ el a :ost oarecu; capa'il sD
:acD aceastD distincie Hntre ei, precu; Hn :raza> O,uhul lui +ristosP (&o;. viii./). "e tDrI;ul aciunii %. ;ai
de!ra'D decIt pe cel al unei persoane, sunt identi:icai ter;eniil de ,o;n Ei ,uh (-arrett 1/)*, 12*).
9eea ce spune "avel, dupD pDrerea lui -arret, este cD ,uhul este ,o;n Hn ase;enea situaii,
ilu;inInd pe credincioEi Ei dInduFle li'ertate. Ln alt :el de a privi, este acela de a presupune cD
"avel co;enteazD pasajul din 7Bod *4, Hn aEa :el HncIt pute; para:raza Hn :elul ur;Dtor> Oacu;
O,o;nulP Hn acest teBt este O,uhulP, Ei unde este ,uhul ,o;nului, este%P
Gn orice caz, "avel vor'eEte despre O,uhul ,o;nuluiP, care pare a :ace aluzie la distincia
dintre O,uhP Ei O,o;nP. Mai clar Hn &o;ani 4>/ cei doi ter;eni par a :i distinci Hn :raza O,uhul
lui +ristosP. Ast:el pentru "avel, O,uhul lui +ristosP este e!al cu O,uhul lui ,u;nezeuP (c:. &o;
4>4) Ei e!al cu O,uhul ,o;nului.P Tre'uie sD concluzionD; cD ,uhul este a!entul lui +ristos, Ei
:uncioneazD pentru +ristos, iar se poate spune chiar cD :uncioneazD ca Ei +ristos Hn ti;pul erei
'isericii. AceastD identi:icare Hn :unciile pe care le eBercitD Ei Hn e:ecte i;plicD du;nezeirea lui
+ristos, din perspectiva ?echiului Testa;ent nu;ai ,u;nezeu putea sD tri;itD sau sD :ie ,uhul
dDtDtor de viaD.
TotuEi, Hn ceea ce priveEte :iina lor, +ristos Ei ,uhul nu tre'uie sD :ie considerai e!ali,
pentru cD pot :i distinci Hn unele activitDi. +ristos a :ost Acel care a ;urit Ei a Hnviat, nu ,uhul, 7l
a venit Hn trup. GntrFun anu;it sens, ,uhul este pasarela dintre credincioEi Ei +ristos, pe acest
pD;Int. ,ar dease;nea este interesant cu; "avel atri'uie sarcini lui +ristos care Hn ?T erau
atri'uite ,uhului. Gn "sal;ul **>1 se spune cD lu;ea a :ost creatD de ,uhul, dar Hn 9oloseni 1>11
citi; cD Oprin 7l (+ristos) toate au :ost create.P Gn ?echiul Testa;ent apare destul de des cD ,uhul
este pur Ei si;plu ,u;nezeu, dupD :uncia pe care a avutFo Hn creaie Ei Hn istorie. 9eea ce se spune
despre ,uhul este acu; atri'uit lui +ristos 9el Hnviat, care este acu; active Hn 'isericD Ei Hn istorie.
"entru a recapitula> Hn era 'isericii, +ristos Ei ,uhul nu sunt una ci douD identitDi, dar sunt
una Hn :uncia pe care o eBercitD, deoarece ,uhul este acu; a!entul lui +ristos pe pD;Int (ne
aduce; a;inte de ;aBi;a ra'inicD> a!entul unei persoane As_a4lB^ahaC este la :el cu acea
persoanD). Aceasta i;plicD :aptul cD aF5 pri;i pe +ristos Ei a pri;i ,uhul sunt eveni;ente
si;ultane. "avel nu cunoaEte nici o doctrinD a vreFunui al doilea 'otez, deoarece prin ,uhul
persoana intrD Hn trupul lui +ristos, iar aceasta este sin!ura ocazie Hn care "avel vor'eEte de a :i
'otezat Hn ,uhul (c:. 1 9or 12>1*).
3.2. %manitatea lui $ristos.
U.;.8. *ristos ca Fiu. 9a o pre:aD la ceea ce "avel a intenionat cInd 5Fa nu;it pe 3sus, <iul lui ,avid,
Llti;ul Ada; sau :iinD u;anD, este :olositor sD rezu;D;]sD recapitulD; ceea ce "avel a Hneles prin
ter;enul Fiul lui Dumne3eu.
M. +en!el neFa dat un punct de plecare prin :aptul cD "avel O<iul lui ,u;nezeuP, Hn li;'ajul
lui co;plicat, a :ost pDstrat pentru o utilizare specialD, ca apo!eul unor a:ir;aii teolo!ice (+en!el
1/)1, 14). "rin acest titlu, "avel se;nala relaia unicD dintre +ristos cel HnDlat la cer Ei ,u;nezeu.
.e;ni:icaia lui ;ai lar!D este rezu;atD de cDtre 3. +. Marshall>
<iul este te;a 7van!heliei (&o;. 1>*, /), Ei prin ;ijlocul acestui titlu poate "avel su'linia valoarea
supre;D a ;orii 9elui care a stat atIt de aproape de ,u;nezeu, Ei 7l este ;ijlocul de reconciliere a o;ului
cu ,u;nezeu (&o;. 0>10J 4>*2J 2al. 2>20J 9ol. 1.1* :.). % "entru "avel, 3sus a :ost <iul lui ,u;nezeu Hn
tot ti;pul vieii 5ui pe pD;Int, Ei Tot <iul lui ,u;nezeu a :ost Ei cInd a ;urit. "rin ur;are, 7l nu a Hncetat
)4
sD :ie divin Hn ti;pul eBistenei 5ui pe acest pD;Int, iar dez'rDcarea 5ui de .ine, nu Hnsea;nD cD a renunat
la natura divinD pentru a o'ine natura u;anD. (Marshall, 144Q40)
&o;ani 1>*Q4 este o a:ir;aie cristolo!icD :oarte i;portantD care vor'ete ddespre <iul Hn douD aspecte,
:aptul cD a venit pe pD;Int Ei Hnvierea 5ui Hn slavD. Aici ne concentrD; pe &o;ani 1>*> Hn s:era :irii
(2ata sar2a), 3sus sFa nDscut Odin sD;Ina lui ,avidP (:razD pe care o ;aiHntIlni; la s:DrEitul cule!erii
de scrieri ale lui "avel, Hn 2 Ti; 2>4). AceastD :razD Hn sine indicD nu nu;ai :aptul cD 3sus era iudeu Ei
u;anitatea 5ui, dar dease;enea se concentreazD pe descendena 5ui care Hi con:erD titlul de
Mesia]+ristos. Aceasta cu si!uranD i;plicD un accent pe descendena 5ui re!alD. .in!urul alt loc Hn
care "avel evideniazD acest :apt est Hn &o;ani 10>12 (O;lDdia lui 3ese aieEit la ivealDP), unde "avel
citeazD din 3saia 11>10 (5cc). &o;ani 1>*F4 indicD douD stadii Hn cariera lui 3sus concretizate Hn ceea
ce pare a :i o :or;ulD cristolo!icD rudi;entarD, pe care "avel a adoptratFo Ei a :olositFo. Ori!inea
,avidicD a lui 3sus este 'ine atestatD Hn di:erite pari ale ;aterialului #ou Testa;ental (Mt 1>1J <apte
2>*0J Apoc 0>0). "avel introduce aceastD :or;ulD cristolo!icD apelInd la pro;isunea lui ,u;nezeu prin
pro:eii din .:Inta .cripturD (&o; 1>2). 3sus +ristos este Mesia cel pro:eit Ei pro;is.
"entru ;ajoritatea iudeilor pare cD Mesia a :ost un ter;en re:erinduFse la o :iinD u;anD, nu la
una divinD chiar dacD acea persoanD avea unele daruri divine sau autoritate (chiar Hn c:. i;a!inea
OalesuluiP din 1 7noh 00Q1/J vezi #eusner et al.). 7ste deci potrivit, HntrFun conteBt Hn care calitatea de
Mesia este ;enionatD, sD accentuD; u;anitatea lui +ristos, ;Dscut din sD;Ina lui ,avid. GntrFadevDr,
"avel :oloseEte ter;enul de +ristos, a;i ;ult decIt a :DcutFo altcineva, su!erInd cD ;Intuirea vine la
credincioEi nu;ai printrFunul care a :ost u;an, ca ei, care a trDit Ei a ;urit pentru ei. Ter;enl de
+ristos, H;preunD cu accentual pe cruci:icarea 5ui, caracterzeazD predicile lui "avel Hn ;are rDsurD (c:.
1 9or 1>2*). "entru a vor'i despre ;Intuire, "avel a tre'uit sD scoatD Hn evidenD u;anitatea lui +ristos,
Hn di:erite ;oduri (c:. ,unn 1/)), 4*). 3storia lui 3sus (Ei a ;orii 5ui) a cauzat o rede:inire a concepiei
lui "avel despre Mesia ,avidic, process care pare sD :i avut loc Hnainte de scrierea epistolelor lui "avel
pe care le ave; pInD acu;.
,acD "avel nu ar :i HntI;pinat nici o di:icultate Hn aF5 identi:ica pe 3sus cu +ristosul, Ei ca o;
care a ;urit, atunci cu; a privit el u;anitatea 5ui Hn !eneralK AtIt cIt a avut "avel de spus despre asta
poate :i rezu;at Hn cIteva prpoziii. 7ste destul sD spune; cD "avel lFa recunoscut pe +ristos ca :iin o;
Hn Hntre!i;e, darn u este deajuns pentru a Hnele!e cu; a de:init aceastD u;anitate. Astta poate pentru
cD :aptele Ei lucrarea lui 3sus se presupune a :i :ost cunoscute lui "avel Ei cititorilor lui. ,e ase;nea
poate re:lecta accentuarea voitD Hn epistolele lui "avel, a ;orii Ei Hnvierii lui +ristos, a lucrDrilor
,uhului Hn viaD Ei Hn 'isericD. "avel nu a :ost autor de evan!helii, nici un istoricJ el a :ost unt eolo!
pastoral che;atr sD dea :aD cu pro'le;e cu !reutate teolo!icD Ei pentru a purta pro'le;ele care sFau
ridicat din 'iserici.
7veni;entele cristolo!ice de pri;D i;portanD pentru "avel par a :i :ost :aptul cD +ristos a luat o
naturD u;anD Ei sFa s;erit pInD acolo cD sFa :Dcut ro', ;oartea lui pe cruce Ei Hnvierea 5ui. 7veni;ente
se;ni:icative din cariera pD;InteascD a lui 3sus, cuprinse Hntre Hntrupare Ei ;oarte a'ia dacD le
;enioneazD (c:. 2 9or 4>/, chiar dacD aceasta se re:erD Ei la circu;stanele Hn care sFa nDscut 3sus).
U.;.;. NNscut din femeie. "avel putea sD a:ir;e cD 3sus a :ost nDscut din :e;eie (2al 4>4).
Apariia 5ui Hn lu;ea aceasta a avut loc la :el cu cea a oricDrei :iine u;ane, care a :ost nDscut din
pIntecele ;a;ei .ale. <. <. -ruce scotea Hn evidenD (1/0) acest lucru arDtInd cu; "avel a ales
cuvintele (genomenon) este vala'il pentru oricine care este nDscut din :e;eie. TeBtul nu i;plicD ni;ic
ciudat despre :elul Hn care sFa nDscut 3sus. "avel dease;nea nu ;enioneazD conceperea 5ui Hn
pIntelcele unei :ecioare, deEi nu pute; sD :i; si!uri cD nu a :ost conEtient de asta.
"avel dease;nea declarD Hn 2alateni 4>4 cD 3sus sFa nDscut su' 5e!e. Ma;a 5ui a :ost evreicD,
deci aEa era Ei 7l. 9Ind "avel spune cD 3sus sFa nDscut su' 5e!e Opentru a rDscu;pDra pe cei ce erau
su' 5e!eP (2al 4>0), pare sD su!ereze cD lucrarea lui isus pe acest pD;Int a :ost direcionatD spre oile
pierdute din 3srael. 9Ind 3srael nu a rDspuns, o altD uED a :ost deschisD pentru a duce 7van!helia la
nea;uri (c:. &o; /Q11). ,acD ;oartea lui +ristos Ei Hnvierea 5ui erau eveni;entele decisive ale
)0
;isiunii cu nea;urile, nu este deci surprinzDtor cD "avel se concentreazD pe acele eveni;ente din viaa
lui 3sus care i;plicau Ei nea;urile.
*.2.*. NNscut dupN /nfNPi.area omeneascN. Gn <ilipeni 2>2) ni se spune cD +ristos a :ost nDscut
dupD Hn:DiEarea o;eneascD (c:. "hil 2>4). 9u alte cuvinte, 3sus sFa :Dcut trup devenind o; care a :ost
supus slD'iciunii u;ane, chiar Ei ;orii. &o;ani 4>*
de ase;enea co;enteazD pe ;ar!inea acestui su'iect HntrFun ;od si;ilar Ei :olosind ter;eni 'ine
de:inii. 3sus a conda;nat pDcatul Hn carne(:ire)dar a luat asupra .a trup o;enesc. AEa cD orice :el
de docetis; este respins. 3sus a avut trup real Ei sIn!e. ,ar Hn &o;ani 4>* se indicD :aptul cD 3sus
nu a avut pDcat Hn trup. -arrett aceentuzD>
O posi'ilD su!estie este cD "avel a distins Hntre trup ca :iind creat de ,u;nezeu, Ei Otrup al pDcatuluiP, care este carne
(:ire) decDzutD su' do;inaia pDcatului. 9ristos (din acest punct de vedere) a avut un trup per:ect, nedecDzut, care cu
toate aceste a :ost de nedistins Hn aparenD de Otrupul pDcatuluiP, 7l a venit Hn trup, aEa cD Hntruparea a :ost per:ect realD,
dar nu;ai Hn ase;Dnarea cu Otrupul pDcatuluiP, aEa cD 7l a rD;as :DrD pDcat. (-arrett 1/0), 101).
.e pare sD :ie plauzi'il cD;otivul HnsuEi pentru care cuvIntul OasemNnareP (homoio4ma) :olosit Hn
&o;ani 4>* este intenionat pentru a evita sD se spunD cD 7l a venit HntrFun trup pDcDtos (c:.
9ran:ield 1/)/, *41). Aceasta idWe este co;pati'ilD cu accentuarea lui "avel din &o;ani Ei din altD
parte cD 3sus a :ost noul Ada;, HncepInd o nouD creaie Ei rasD. AEa cD 7l nu a avut o natuD cDzutD
ca Ei vechiul Ada;.
,e ;ulte ori "avel a vor'it despre 9ristos cD Oa :ost Dcut pDcatPdar nu pentru a ne!a
nepDcDtoEenia lui 9ristos (2 9or 0>21), nici pentru a ne!a natura sa nepDcDtoasD, ci pentru a a:ir;a
cD el a luat trup o;enesc Ei a :ost la :el ca toi oa;enii Hn acest ascpect. "oate o parte a ;otivului
pentru care "avel &o;ani 4>* a :olosit cuvintele respective este cD crezut despre 3sus, ;eta:oric
vor'ind este Mielul pascal (ve3i .acri:ice, O::erin!, "assover 5a;' 1 9or 0>)). 3spDEitorul
sacri:iciu tre'uie sD :ie :DrD patD. 9a Ei Ada;, 3sus a :ost nDscut cu o naturD nedecDzutD care avea
capacitatea de a pDcDtuiJ dar spre deose'ire de Ada; 3sus a rD;as :DrD pDcat aEa cD atunci cInd iFa
sosit ti;pul a devenit un sacri:iciu nepDtat.
7pistolele lui "avel ad;ite :oarte puin despre 3sus cel pD;Intesc cu eBcepia a ceea ce este
i;plicit Hn pasajul de la 9ina cea de TainD (1 9or. 11>2*Q21). Aici el ne aratD cD 3sus a :ost o persoanD
care a :rInt pIinea, a turnat vin Hn pahare, a ;ulu;it Ei ast:el a :ost u;an, ;ulu;ind TatDlui ceresc
pentru aceste daruri pa;InteEti. "avel nu spune cD 3sus a ;Incat la 9ina cea de TainD, dar 'ineHnele cD
aceasta se su'Hnele!e din conteBt. Gn a:arD de re:rinele :Dcute despre ;oarte Ei Hn!roparea lui 3sus,
indicInd ast:el ;oartea adevDratD Ei Hnvierea .a, nu ;ai eBistD ni;ic de o aEa i;portnD pentru a :i
;enionat (c:. 1 9or 10>4).
*.2.4. 'ltimul Adam. #e Hntoarce; acu; la te;a lui "avel despre 9ristos ca ulti;ul Ada;. A :ost
de ;ulte ori ;enionat cD "avel nu Hl nu;eEte pe 3sus ca <iul O;ului (nici unul dintre autorii #oului
Testa;ent nu o :ace). Aceasta poate :i datoritD cadrului iudaic Ei al Hnelesului acestui titlu. "entru
ascultDtorii dintre nea;uri, pare destul de uEor de crezut cD 3sus a :ost o :iinD u;anD, iar ca Ei titlu
putea :i poate prea o'scur sau prea si;plu pentru ;isiunea cu nea;urile Ei ccu 'isericile nou nDscute.
(c:. Moule 1/))). "e de altD parte, "avel :oloseEte tipolo!ia lui Ada; Hn cazul lui 3sus Ei Hn 1 9orinteni
10>40, nu;induF5 pe 3sus Llti;ul Ada;. "oate cD Hn cazul lui "avel, re;arca la :aptul cD 3sus a :ost cu
adevDrat u;an, a condus las o co;paraie Hntre 3sus Ei pri;a :iina arhetipicD. Gn pre!Dtirea pentru
eBa;inarea tipolo!iei lui "avel, Hn ceea ce priveEte Ada; Ei o;ul +ristos, tre'uie ;ai HntIi sD
eBa;inD; anu;ite re:eriri la 3sus ca :iind o :iinD u;anD.
,e eBe;plu, Hn &o;ani 0>10, la ;ijlocul dezvoltDrii tipolo!iei Ada;F+ristos, "avel scrie cD
precu; ;oartea a venit printrFun sin!ur o;, Ada;, tot la :el, harul lui ,u;nezeu Ei Ei darul care Hl
HnsoeEte (neprihDnirea, &o; 0>1))a venit tot prin unul sin!ur, 3sus. ,in nou Hn 1 9or. 10>21, ;oartea a
venit printrFo :iinD u;anD (anthro4pos), Ada;, iar Hnvierea ;orilor vine printrFo :iinD u;anD,
(anthro4pos), 3sus. Gn ulti;ele Ei disputatele epistole "auline, 1 Ti; 2>0 aratD o dezvoltare Hn acest
do;eniu, cInd vor'eEte despre +ristos ca ;ijlocitor Hntre ,u;nezeu Ei oa;eni, Ei se a:ir;D cD este
)1
:iina u;anD 3sus +ristos. 9e ur;DreEte "avel cInd spune cD harul a venit la noi, H;preunD cu Hnvierea
Ei reconcilierea, printrFo :iinD u;anDK "Dcatul era o pro'le;D u;anD care putea :i rezolvatD doar
printrFo :iinD u;anD. Lnii cred cD e:iciena ;Intuirii pentru o;enire, este datoritD :aptului cD 3sus a
:ost o :iinD divinD, dar "avel doreEte sD accentueze chiar opusul. ,acD 3sus nu ar :i :ost u;an,
u;anitatea nu ar :i pri;it harul, Hnvierea sau, cu; accentueazD 9oloseni Ei 7:eseni, reconcilierea. 9el
;ai eBtraordinar este cD o;ul 3sus a ;urit Ei a Hnviat. ,u;nezeu Q cu eBcepia tainei HntrupDrii Q nu
este supus ;orii.
1 Ti;otei 2>0 continuD aceastD idWe, accentuInd rolul de ;ijlocitor al lui 3sus. 3sus, dupD cu;
i;plicD acest teBt, tre'uia sD :ie Hn Hntre!i;e ,u;nezeu Ei Hn Hntre!i;e o;, pentru a reprezenta Hn ;od
potrivit pe ,u;nezeu Hn :aa oa;nilor, Ei pe oa;eni Hn :aa lui ,u;nezeu, 7l tre'uia sD stea Hn
a;IndouD pDrile pentru a cunoaEte deplin pe ,u;nezeu care su:erD din cauza pDcatului, Ei pe pDcDtos
care cauzeazD aceastD durere lui ,u;nezeu. "e scurt, perntu ca ;Intuirea sD ajun!D la oa;eni, Ei
pentru aFi rDscu;pDra, tre'uia sD :ie ;ijlocitD de cineva care H;pDrtDEea u;anitatea.
Motivul Llti;ului, sau escatolo!icului Ada;, din 1 9orinteni 10>21Q2*, 44Q4/ cere un co;entariu
;ai detaliat. Acest pasaj a'ordeazD pe Ada; din alte perspective decIt cele care leFa; ;ai HntIlnit Hn
scrierile lui "avel. Aici ave; responsa'ilitate pentru pDcat, Ei consecinele sunt aruncate pe u;erii lui
Ada;, 7ve ne:iind nici ;Dcar ;enionatD. 5ui 6. 6ere;ias Hi datorD; conceptual cD "avel ar :i evitat
:olosirea ter;enului O<iul O;uluiP deoarece se adresa unei audiene :or;ate din nea;uri (6ere;ias,
141Q42). ,ar el continuD accentuInd :aptul cD "avel Etia despre tradiia O<iului O;uluiP deoarece Hn in
1 9orinteni 10>2) :ace o aplicare ;esianicD a "sal;ului 4>1 lui 3sus, Odeoarece 7l a :Dcut ca toate sD 3
se supunDP. Acest psal; este 'ine cunoscut pentru versul care precedD partea pe care "avel toc;ai a
citatFo Q Oce este :iul o;ului pentru a lua a;inte de elP ("s 4>4).
7BistD Ei ase;DnDri Ei di:erene Ada; Ei +ristos. A;Indoi au :ost cu adevDrat u;ani, reprezentativi
pentru rasa u;anD, Ei a;Indoi au avut un e::ect dra;atic asupra ur;aEilor lor :izici]spirituali. Oricu;,
di:erenele par sD HntreacD ase;DnDrile. 7:ectul puternic al aciunilor lui Ada; asupra Hntre!ii u;anitDi
este ;oartea (1 9or 10>21), dar e:ectul puternic al aciunii lui +ristos este viaa (su' :or;a Hnvierii din
;ori). Acu; poate apDrea Hntre'area> Oeste acest paralelis; din 1 9orintenis 10>22, un parallelis;
per:ectK Gn Ada; totul ;oare. Acest toPi din 1 9orinteni 10>22' Hnsea;nD cD toate :iinele u;ane vor :i
Hnviate Hn +ristosK 1 Tesaloniceni 4>11 clari:icD acest lucru, cD Hn altD parte unde "avel a vor'it despre
Hnvierea oa;enilor, sFa re:erit la Hnvierea celor ;ori Hn +ristos. Aceasta poate :i adevDrat Ei despre 1
9orinteni 10>22. ,e :apt, 1 9orinteni 10>2* susine aceastD interpretare cInd vor'eEte despre Hnvierea
celor care OHi aparin.P Ast:el paralelis;ul din 1 9orinteni 10>22a Ei 22' nu este per:ect. 6ere;ias ne dD
ur;Dtorul ta'le pentru ele;entele relevante din 1 9orinteni 10>44Q4/ (6ere;ias, 142).
10>40
pri;ul Ada;FF o :iinD vie
ulti;ul Ada;FF un duh dDtDtor de viaD
10>4) 10>4)Q44
pri;a :iinD u;anD din DrIna pD;Intului
a doua :iinD u;anD din cer
"entru a Hnele!e tipolo!ia Ada;F+ristos, pe care o a'ordeazD "avel, tre'uie sD ave; Hn ;inete cIteva
lucruri. Gn pri;ul rInd ideea de personaitate colectivD, sau cel puin reprezentatul Hn autoritate. GntrFun
anu;it sens, toate persoanele au :ost Hn Ada; Q el a :ost arhetipul u;an Ei a pDcDtuit pentru u;anitate.
&asa u;aD a ;urit Hn el. Aceasta poate sD su!ereze ideea personalitDii collective deoarece toi sunte;
Hn Ada;. "oate un ;od ;ai 'un de a privi aceastD chestiune, este acela de a spune cD Ada; ca Ei capul
Ei strD;oEul o;enirii, a pDcatuit pentru toi, deci toat e:iinele u;ane au si;it e:ectul acestui lucru.
"rin analo!ie, este ca tunci cInd un re!e care Hn ;onarhie a'solutD declarD rDz'oi unei naiuni. Toi
supuEii acelui re!e sunt Hn rDz'oi cu acea naiune, :Dra a le!e Ei :DrD predilecii. "oate cD ideea Hn
))
scrieile lui "avel este toc;ai aceea a unui cap, lider al unei co;unitDi]rase, care acioneazD pentru toi
(c:. &o; 0>12 cu 9ol 1>14).
Gn al doilea rInd ;Intuirea vine nu;ai prin +ristos. O persoanD tre'uie sD :ie Hn +ristos pentru
a pri;ii 'ene:iciile lucrDrii lui +ristos. "e de altD parte, credincioEii au ;urit Ei au Hnviat cu +ristos
(&o; 1>*Q4). 3deea de reprezentant al unei co;unitDi]rase, cInd este aplicatD ulti;ului Ada;,
Hnsea;nD cD +ristos, ca Ei cap al unei noi rase, a :Dcut :apte care ca ur;are au ;odelat acea rasD. 7l a
;urit Hn locul credinciosului ca reprezentativul lui, precu; Ada; a pDcDtuit pentru toatD rasa u;anD.
.e poate vedea din ta'elul prezentat ;ai sus, cD 3sus este nu;it ulti;ul Ada;, ceea ce nu
Hnsea;nD ulti;a :iinD u;anD. Mai de!ra'D este o declaraie esctolo!icD. +ristos, ca pri; rod dintre cei
;ori, este Hnceputul noii creaiuni. ,ar Hn alt sens 7l este sIrEitu l Ei scopul rasei u;ane. 7l a iniiat
ultu;ul veac, noua creaie, Ei s:IrEitul planului lui ,u;nezeu.
Mai ;ult, 3sus este a doua :iinD u;anD, Hn sens colectiv. 7l este Hnceputul unei a doua rase
u;ane, dar cu di:erene se;ni:icative. Ada;, dintrFo perspectivD, a :ost strict o creaturD pD;InteascD,
:izicD Ei contin!entD Ei are viaD naturalD Hn trup. +ristos, pe de altD parte, a :ost din cer Ei pentru cer. 7l
nu a :ost de pe pD;Int. Gn ce sensK 7l a :ost dease;ena un ,uh dDtDtor de viaD.
"ute; tra!e cIteva conculzii de aici> (1) +ristos nu nu;ai cD este viu ca Ei Ada;, dar este Ei
dDtDtor de viaD, pe cInd Ada; a adus ;oartea. (2) 9Ind "avel Gl nu;eEte pe +ristos ca :iin:d ,uh
dDtDtor de viaD prin asta nu prea sD spunD cD 3sus nu a avut un trup, ci cD a trDit HntrFo :or;D
caracterizatD de ,uhul. (*) 1 9orinteni 10>40 (O"ri;ul o; a devenit p :iinD vieP) este un citat din
2enesa 2>), doar cD "avel a adDu!at cuvinteleOpri;ulP Ei OAda;.P 9Ind 2enesa vor'eEte despre
Ada; ca Oun su:let viuP, asta nu Hnsea;nD cD a cIEti!at su:let, ci cD ,u;nezeu a ani;at trupul iar
trupul a devenit un trup viu, iar el o :iinD vie (ve3i "s@cholo!@). #u este :oarte pro'a'il ca cuvIntul
!rec psyche4 Hn 1 9orinteni 10>40 sD Hnse;ne su:let. Mai de!ra'D aici, precu; Ei altundeva Hn #T,
Hnsea;nD :iinD Q Ada; a :ost o iinD vie. (4) 9Ind "avel :oloseEte ter;enul Otrup spiritualP, el nu vrea
sD spunD cu asta un trup care constD Hn su'stanD ne;aterialD, ci un trup H;puternicit de ,uhul .:Int.
Tre'uie sD ave; Hn ;inte cD 3sus nu a devenit ,uh dDtDtor de viaD pInD a Hnviat din ;ori, iar viaa pe
care o dDdea era viaD veEnicD, nu ca cea pe care o dDdea Ada;. AeastD viaD este datD credinioEilor
prin ,uhul Q Hn parte acu;, Ei deplin la ur;D.
.e poate ca "avel sD :i derivat aceastD parte din ;aterial, din speculaia iudaicD despre Ada; Ei
despre Mesia care tre'uia sD vinD. <iloso:ul iudeu, <ilo Hnele!ea creaia din 2enesa 1 ca :iind :iina
ideaED, un tip platonic, dar cInd se ajun!e la Ada; din 2enesa 2 Hl vede pe Ada; Hn acelaEi ;od, la :el
ca "avel. Gn 1 9orinteni 10, el nu :ondatorul rasei u;ane este ;odelul ideal pentru rasa u;anD, ci
Ada; cel din ur;D. Mai ;ult, Hn literatura ra'inicD rDscu;pDrDtorul nu a :ost perceput ca ulti;ul
Ada;. .e pare cD "avel, dupD ce a re:lectat la 7van!helia creEtinD Ei la lucrarea, ;oarte Ei Hnvierea lui
3sus Q toate Hn lu;ina revelaiei proprii cu ,o;nul cel GnDlat la cer Q EiFa ;odi:icat ideile anterioare pe
care se presupune cD le deinea.
Gn Hncheiere ne Hntoarce; la &o;ani 0>12Q14. Gn &o;ani 0>12 ni se spune cD nu nu;ai pDcatul,
dar Ei ;oartea, au intrat Hn lu;e prin Ada;. Moartea a venit prin sau din cauza pDcatului. Aparent,
"avel a acceptat 2enesa 1F* ca o relatare istoricD de;nD de Hncredere, dar aici se preocupD de
coninului teolo!ic al acestuia. Aici vrea sD adau!e cD orice ar :i ;oEtenit de la Ada;, Ei cD orice e:ect
a avut pDcatul asupra u;anitDii, HntrFun anu;it sens u;anitatea HEi sapD ;or;Intul propriu. ,u;nezeu
nu a pedepsit pe nedrept pe oa;eni cu ;oartea. ,e ase;nea este adevDrat cD ni;eni nu ar :i supus
;orii dacD ada; nu ar :i pDcDtuit pri;a datD. AEa cD "avel poate adDu!a Hn &o;ani 0>10 OcDci ;uli au
;urit prin pDcatul acelui o;.P "rin pDcatul lui Ada; a ajuns ;oartea sD do;neascD (&o; 0>1)), dar
"avel vrea sD :ie clar cD antidotul lui ,u;nezeu nu este doar o reacie e!alD Ei opusD. ,arul nu este
dupD ;Dsura pDcatului (&o; 0>1))J ;Intuirea nu e doar un paradis recIEti!at, ca Ei cu; rDutatea
pDcatului a :ost contracaratD de o :orD pozitivD e!alD. ,acD pDcatul a putut a:ecta atIia oa;eni, cu cIt
;ai plin de e::ect este harul dar din 'elEu! Ei darul neprihDnirii pentru credincioEi (&o; 0>10). .entina
)4
cu ;oartea a venit Hn ur;a uni pDcat, dar harul lui ,u;nezeu a vnit Hn ru;a ;ultor pDcate, Ei nu ca
ur;are a ;eritelor u;ane, ci pentru a putea sta Hn :aa lui ,u;nezeu.
&o;ani 0>1) i;plicD destul de clar :aptul cD viaa credincioEilor pe care o au Hn +ristos nu
nu;ai cD este ;ai puternicD decIt ;oarteape care a ;ijlocitFo Ada;, dar este pur Ei si;plu o altD
ordine. ,upD cu; Hn 1 9orinteni 10 clari:icD, triu;:ul asupra ;orii naturale vine din ,uhul Ei din cer.
&o;ani 0>10 continuD prin a puncta :aptul cD ascultarea lui +ristos pInD la ;oarte (co;porta;entul
.Du neprihDnit, :DrD pDcat) a :Dcut posi'ilD des:iinarea a tot ceea ce a :ost adus Hn lu;e prin
neascularea pri;ului Ada;. (c:. 9ran:ield 1/)0, 2/0J -arrett 1/0), 11)).
4. Impactul yi infyuen(a cristologiei pauline.
&.1.Cristologia lui Pavel 'n adrul 'ntregii lui g(ndiri. A; vor'it ;ai Hnainte cu; cristolo!ia, ca un
aspect al !Indirii lui "avel, a avut un ;are i;pact Hn celelalte arii ale teolo!iei lui. 5ucrul acesta poate
:i dovedit Hn di:erite ;oduri.
f.8.8. +scatologia. "rivirea de ansa;'lu escatolo!icD a :ost trans:or;atD cu si!uranD o datD cu
convertirea lui. #u eBistD nici o dovadD cD iudeii aEteptau douD venire ale lui Mesia, dar asta este ceea
ce "avel a crezut Ei dictat credincioEilor pentru a vedea viitorul Ei viaa credicioEilor Hn viitor. 9ursul
viitor al istoriei a luat un character escatolo!ic Hn viziunea lui "avel. GntrFo anu;itD ;DsurD acest veac a
sosit, e:ectul rDscu;pDrDtor al do;niei lui +ristos a iz'ucnit Hn spaiu Ei ti;p prin venirea lui +ristos,
dar aceastD rDscu;pDrare nu este co;pletD HncD. <or;a actualD a lu;ii va trece (1 9or )>*1), dar nu a
trecut HncD. "uterile Hntunericului nu ;ai pot separa acu; pe credincios de dra!ostea lui ,u;nezeu, Hn
+ristos (&o; 4>*4) deoarece ;oartea lui +ristos a dezar;at puterile supranaturale ale rDului (9ol
2>10). Ast:el viaa interioarD a credinciosului este ;ereu cuprinsD Hntre tensiunea Odeja dar nu HncD.P
9redinciosul este deja o creaie nouD Hn +ristos (2 9or 0>1)), darn u a eBperi;entat Hnvierea :izicD,
Hntrea!a rDscu;pDrare a trupului (&o; 4>21Q22).
,ease;nea nu sunt dovezi Hn iudais;ul ti;puriu al vreFunei aEteptDri a unei Hnvieri izolate a lui
Mesia, Hnainte de Hnvierea credincioEilor. TotuEi pe 'aza istoriei lui 3sus, despre lucrarea pe pD;Int,
toc;ai asta procla;a "avel. Aceasta Hl ajuta pe "avel sD eBplice le!Dtura dintre Hnvierea lui +ristos Ei
cea a credincioEilor (1 9or 10).
f.8.;. oteriologie. 9ristolo!ia lui "avel EiFa schi;'at :or;a ajun!Ind soteriolo!ie. Asta doar
Hn cazul Hn care descoperirile de la hu;ran aduc ceva nou, nu sunt dovezi concludente cu; cD iudeii
din sec. 1 ar :i aEteptat un Mesia cruci:icat. &elatarea ;orii Ei Hnvierii lui +ristos lFa ;otivate pe "avel
sD HEi revizuiascD viziunea despre cu; puteai ajun!e la ;Intuire. Acest ;esaj a :ost un scandal pentru
iudei Ei Hn parte pentru nea;uri deoarece Hntrecea orice aEteptDri (1 9or 1>2*). 9hiar Hn cazul &o'ului
lui (ahve care su:erea, din 3saia 0*, nu eBistD nici o dovadD clarD cD cineva Hn iudais;ul ti;puriu,
Hnainte de lucrarea lui 3sus pe pD;Int, ar :i crezut cD acest teBt ar :i :Dcut re:erire la Mesia (c:. Tg. 0sa.
0*). Mai ;ult, Hn lu;ina versetului din ,euterono; 21>2* (oricine este tIrnat pe le;n este su'
'leste;ul lui ,u;nezeuP), chiar dacD acest teBt ar :i :ost Hneles ca re:erinduFse la Mesia, este :oarte
puin pro'a'il sD se :i avut Hn ;inte un Mesia cruci:icat.
MIntuirea era o chestiune Odeja dar nu HncD.P ,eja un ;are nu;Dr de nea;uri erau ;Intuii, iar
,u;nezeu nu HEi co;pletase planul de ;Intuire cu privire la iudei (&o; /Q11). 9redinciosul avea deja
un statut correct Hn pace cu ,u;nezeu (&o; 0>1), dar acelaEi credincios nu era HncD co;plet s:init sau
!lori:icat, dupD cu; ne aratD continua tensiune dintre :ire Ei duhul credinciosului (2al 0>11Q21).
f.8.U. Poporul lui Dumne3eu. 2Isndirea lui "avel despre poporul lui u;nezeu sFa schi;'at, ;ai ales Hn
privina ad;iterii cuiva Hn acest !rup. ,acD poporul lui ,u;nezeu consta din 3udei Ei #ea;uri unite Hn
+ristos, (2al *>24), iar dacD acest !rup se putea nu;i O3sraelul lui ,u;nezeuP (2al 1>11), atunci nici
ereditatea nici ascultarea de Tora nu ;ai puteau :i 'aza pentru asi!urarea Ei ;eninerea unui loc Hn
adevDratul 3srael (c:. &o; *>2*Q4>4). Gn +ristos, 5e!ea, cel puin ca ;ijloc de o'inere a unui statu
corect Hnainte lui ,u;nezeu, a luat s:IrEit (&o; 10>4). "avel a a:ir;at :oarte clar cD nu ;ai este
)/
necesar sD ur;D; le!i despre cu; E ice sD ;IncD;, deoarece nici o ;Incare nu este necuratD (&o;
14>14). Gn consecinD, te;elia pentru pDrtDEia credincioEilor lui ,u;nezeu a :ost schi'atD.
,acD cei tri stIlpi ai iudais;ului pri;ului secol Q Tora, Te;plul Ei teritoriul Q sunt evaluai Hn
viziunea teolo!icD lui "avel, descoperi; cIt de radical a revziuit "avel conceptele despre poporul lui
,u;nezeu. A; vor'it deja despre punctual de vedere al lui "avel despre 5e!e, , dar ce spune el depsre
Te;plu Ei despre jert:e. "e de altD parte, 3udeii Ei nea;urile unite Hn +ristos :or;eazD te;plul ,uhului
lui ,u;nezeu (1 9or 1>1/J iar individual c:. 1 9or *>11Q1)). +ristos este Mielul cel 6ert:it, pentru
totdeauna, care a :Dcut toate sacri:iciile sD nu ;ai :ie necesare (c:. 1 9or 0>)). 5a u;rD, nu este clar
dacD "avel a rea:ir;at doctrina teritorialD, dar este posi'il sD Hi :i :Dcut loc odatD ce se va H;plini
nu;Drul nea;urilor ;Intuite, Ei 3sraelul :izic va :i ;Intuit (c:. &o; 11>2*Q20). 7ste oricu; iz'itor
totuEi cD pe lista pro;isiunilor lui ,u;nezeu pentru 3sraelul :izic nu se a:lD Ei teritoriul (&o; />4Q0,
asta Hn cazul Hn care nu se include Hn O:D!DduinePJ c:. ,avies). Gn 9oloseni 1>12 (O;oEtenireP) poate sD
re:lecte HnsuEirea ideii despre teritoriu de cDtre "avel, dar pare a :i tras:erat pe un teritoriul ne;aterial Q
cerul.
f.8.f. Dumne3eu. Mai devre;e Hn acest articol a :ost su'liniat cu; viziunea lui "avel despre
,u;nezeu sau :ost nu;ai <unciile lui ,u;nezeu assu;ate Ei eBersate prin 9ristos. (c:. 1 9or 10>24Q
2)), dar a :ost 9ristos care se va reHntoarce sD judece lu;ea Ei pe cei credincioEi(c:. 2 9or 0>10J 1 Tess
0>4Q10). "avel a Hneles pe 9ristos Ei ,uhul .:Int ca H;pDrind ;ulte din aceleaEi :uncii, Hn lucrarea lor
pe pD;Int iar e:ectele :iind vDzute alternative e:ectiv. ,eEi "avel nu a ela'orat o teolo!ie TrinitarianD
ele;entele npricepute a unei ast:el de teolo!ii a :ost deja evidentD Hn aceste scrisori, Hn special Hn
doBolo!ia Ei 'inecuvIntDrile lui(c:. e.!., 2 9or 1*>14). "avel doar recur!e la 'inecuvIntarea Hn nu;ele
lui ,u;enezeu, dar acu; ,u;nezeu are trei nu;e prin care 7l a putut :i che;at. (see $ri!ht, 120Q
*1).
&.2. Impatul onsiderabil al Cristologiei lui Pavel. ,e ase;enea cristolo!ia lui "avel pare sD :i
avut i;pact Hn creEtinDtatea ti;purie Hn a:ara scrierilor lui. 7vreii Hn special pare sD cunoascD Ei sD
contureze Hn ;odul lui "avel de !Indire despre 9ristos Ei alte pro'le;e. Autorul cDrii 7vrei are Hn
special Hndatorarea ele;entelor !Indirii lui "avel cu; le cunoaEte; Hn 2alateni, Ei de ase;enea 1
9orinteni and &o;ani (c:. e.!., 1 9or 10>24Q24, 40Q4/ cu +e' 2>1Q1*J $itherin!ton 1//1). MerttD sD
re:lectzD; asupra i;pactului pe care la avut cristolo!ia lui "avel pentru cel de al patruFlea evan!helist.
#u nu;ai pentru ca 7van!helia dupD ioan incepe cu un i;n cristolo!ic arDtInd idea centralD si;ilarD
cu al lui "avel, dar evan!helia de ase;enea prezintD o noiune O"aulinDP a :i ccredincios Hncorporate Hn
9ristos (!Indire HntrFo i;a!ine di:eritD, cea a viei Ei ra;urile 6n 10). A; !Dsit un punct de vedere
eBaltat al sacri:iul ;orii lui 3sus, asociat cu tDierea ;ielului de paEti(c:. e.!., 6n 1>2/J 6n 1/>24Q*1).
"neu;atolo!ia celei de a patra evan!helie este de ase;enea relaionatD cu ;oartea Ei evan!helia lui
3sus 9ristos(c:. 6n 14>14Q21) Hn aEa :el Hn HncIt se !DseEte din plin Hn paralela #oului Testa;ent a
scrierilor lui "avel.
3n:luena posi'ilD al lui "avel, particular cristolo!icD, este prezentD peste tot Hn #oul Testa;ent. ,e
eBe;plu Hn 1"etru prezena :or;ulei XHn 9ristos,P Ei :olosirea :razei X,o;nul 3sus 9ristosP (1 "eter
1>*, 1*J 0>10, 14) poate indica in:uena lui "avel (ve3i 9hrist).9uvIntarea lui "avel Hn <apte20>14Q*2
este re;arca'ilD pentru te;ele lui Ei poate :i notatD ca o su;arizare a evan!heliei lui "avel aEa cu; se
cunoaEte din scrisorile lui sau, dacD 5uca a :ost pri;ul lui ;artor scriitor la cuvIntare, prin a scrie ce a
vor'it Hn acea ocazie (see +e;er). 5a :iecare eveni;ent, autorul cDrii 2 "etru (*>10Q11) ;DrturiseEte
i;pactul .crisorii lui "avel Hntre O'isercile "etrineP a pri;ului secol, deEi spune cD "avel este :oarte
!reu de Hneles.
5. Distinctivitatea yi Comunalitatea Cristologiei lui Pavel.
,iscutHnd distinctivitatea cristolo!iei lui "avel tre'uie sD ne rea;inti; cD nu eBplorD; unicitatea intre
cristolo!iile #oului Testa;ent. "entru a ur;Dri unicitatea ar atra!e dupD sine un alt su'iect Ei anu;e
40
care sunt cule!erea co;pletD a cristolo!iei lui "avel :DrD cristolo!iile #oului Testa;ent. Mai cuzrIn
dori; sD discutD; ce caracterizeazD crsitolo!ia lui "avel. 7ste :oarte !reu sD spune; cD Hn cristolo!ia
lui "avel nu este ni;ic unic, Hn totalitate :DrD nici o analo!ie altundeva Hn #oul Testa;ent. ,ivinitatea
Ei u;anitatea preFeBistentD al lui 9ristos poate :i !asitD oriunde Hn a:ara lui "avel. Accentuarea lui 3sus
cruci:icat este !DsitD Hn 7van!helii, la :el Hn <apte, 7vrei,1 "etru Ei oriunde altundeva Hn #oul
Testa;ent. Tensiunea pe calitatea lui 3sus de a :i 3udeu sau pe Hnvierea sa de ase;nea !DseEte
analo!ii. 3dea despre 9ristos ca Ei Hntruchipare al Hnelepciunii lui ,u;nezeu poate :i !DsitD Hn Matei Ei
pro'a'il Hn sursele h din 7van!helii, totuEi cu di:erite accentuDri(c:. $itherin!ton 1//*).
A; punctat Hnainte a'sena oricDrei re:erine la 3sus ca <iul O;ului Hn cristolo!ia lui "avel. Gn acest
sens "avel este distinct de evan!helii. ,ar poate :i de ase;enea ar!u;entat cD cel ;ai distinct aspect
al cristolo!iei lui "avel este tipolo!ia ulti;ul Ada;.AceastD te;D cristolo!icD nu a :ost uEor sD o
transpunD Hn cristolo!ia :iului O;ului HntrFo nouD :or;D pentru nea;uri. ,intrFun sin!ur punct de
vedere sursele sunt di:erite> Llti;ul Ada; din cristolo!ia lui "avel HEi are ori!inea din 2enesa, Hn ti;p
ce :iul O;ului HEi are ori!inea din evan!helii conturat de ,aniel ) ( Ei ;ai puin posi'il din 7zechiel Ei
prover'ele lui 17noh). Mai ;ult, cristolo!ia :iului o;ului nu are ni;ic de a:ace cu :unda;entarea noii
rase u;ane, ci este ;ult ;ai speci:ic :ocalizatD pe 3srael care a venit Hnaintea celui Atotputernic Ei ia
:ost datD suveranitatea. "e scurt cristolo!ia ulti;ului Ada; este ;ult ;ai universalD Hn scop decIt cea a
<iului O;ului. 9o;parInd Ei contrastHnd pe 9ristos cu cu precursorul Hntre!ii rase u;ane, "avel
reprodus un concept Hn care 3udeii Ei nea;urile sunt e!ali pentru cD sunt oa;eni.
<or;ula O Hn 9ristosP :olositD de "avel, despre unitatea spiritualD dintre 9ristos Ei 9reEtini este de
ase;enea re;arca'ilD. 3dea "aulinD transcede dincolo de idea !DsitD Hn 1 "etru sau Hn cea de a patra
evan!helie unde are a;ple Ei adInci i;plicaii. AceastD <or;ulD ;ai ;ult decIt ori care alta eBplicD
cu; "avel a vDzut condiia credincioEilorF care sunt OHn 9ristos.PAceasta a:ir;aie ;er!e dincolo de
pretenia cD prin harul lui ,u;nezeu creEtinii au :ost ;ori Ei Hnciai Hn 9ristos (&o; 1>*Q11).
Gn!roparea lor cu 9ristos a :ost un eveni;ent Hn ti;p care sFa HntI;plat Hn trecut la convertirea lor, dar
unirea Ei co;uniunea lor cu 9ristos este o realitate continuD. GntrFadevDr a :ost o aEa de pro:undD
realitate Hn !Indirea apostolului cD aceastD unire a :ost inco;pati'ilD cu alte :or;e de unire spiritualD
(c:. 1 9or 1>10Q1)). "esoana unitD cu 9ristos prin trupul 5ui este un sin!ur spirit cu 9ristos. AceastD
unire OHn 9ristosP a :ost dease;ea te;elia i;perativelor lui "avel de aF5 i;ita pe 9ristos (c:. e.!.,
"hil 2>0J 1 9or 11>1). OGn 9rsistosP este un concept dezvoltat de cDtre "avel Hntr_un ;od Hn care nu ;ai
este !Dsit Hn canonul #oului Testa;ent.
9ristolo!ia lui "avel a continuat sD ai'D un i;pact Hn 'isericD deFa lun!ul ti;pului, un :apt care jocD
o parte i;portantD Hn evaluarea ei. "entru "rotestanii care au :ost in:luenai direct sau indirect de
5uter, 9alvin Ei 6ohn $esle@, cristolo!ia lui "avel continuD sD :ie centralD, cIteodatD chiar eclipsInd
ale canonice cristolo!ii din #oul Testa;ent. ,ar acest :apt este dease;enea o ;Drturie a :orei de
convin!ere a viziunii cristolo!iei "auline. 7ste o cristolo!ie care nu poate :i clar su;arizatD nu;ai
dupD titlurile pe care "avel le :oloseEte . Gntrea!a cristolo!ie paulinD este ;ult ;ai i;portantD decIt
su;a pDrior sale. 7a este :unda;entatD pe sacra istorisire a lui 9risstos, pe istoria poporului 3srael, iar
cristolo!ia Llti;ului Ada; HEi are rDdDcinile Hn istorisirea Hntre!ii rase u;ane.
9eea ce are "avel Hn co;un cu ceilali teolo!i ai #T este povestea lui 3sus care sFa nDscut din
:e;eie, a luat o naturD u;anD, care a ;urit pe cruce Ei a Hnviat din ;ori pentru ;Intuirea toturor
:iinelor u;ane. <aaptul cD aceastD poveste a lui 3sus a :ost H;pDrtDEitD de autorii #T eBplicpD oarecu;
si;ilaritDile dintre cristolo!ia lui "avel Ei cea a autorului celei deFa patra evan!helii sau a epistolei
cDtre 7vrei, sau "etru. 7i toi au H;pDrtDEit aceeaEi poveste, iar din dovezile i;nurilor cristolo!ice Hn
aceste lucrDri, pare cD ei cIntau aceastD HntI;plare, HntrFo :or;D sau alta, Hn ti;pul HnchinDrii lor cu
+ristos. +ristos cel cruci:icat Ei Gnviat, u;an Ei divin, este centrul 7van!helie acestor pri;i ;isionari,
care a :ost procla;atD Ei HnvDatD Hn ti;pul pri;ului secol Hn lu;ea ;editeraneanD.
41
BIBLIOGRAPHY.
9. 8. -arrett, A Commentary on the +pistle to the !omans (#e= (ork> +arper i &o=, 1/0))J
ZZZZZZZZ. A Commentary on the First +pistle to the Corinthians (#e= (ork> +arper i &o=, 1/14)J
ZZZZZZZZ. A Commentary on the econd +pistle to the Corinthians (#e= (ork> +arper i &o=, 1/)*)J
6. 9. -eker, Paul the Apostle( The Triumph of &od in -ife and Thought ("hiladelphia> <ortress, 1/40)J
$. -ousset, Gyrios Christos (#ashville> A'in!don, 1/)0)J
&. 7. -ro=n, The Lirginal Conception and ,odily !esurrection of #esus (#e= (ork> "aulist, 1/)*)J
<. <. -ruce, The +pistle to the &alatians (#32#TJ 2rand &apids> 7erd;ans, 1/42)J
7. ,e$. -urton, A Critical and +Degetical Commentary on the +pistle to the &alatians (399J 7din'ur!h> T. i T. 9lark,
1/20)J
M. 9ase@, O9hronolo!@ and the ,evelop;ent o: "auline 9hristolo!@,P in Paul and Paulinism( +ssays in *onour of C. G.
,arrett, ed. M. ,. +ooker and .. 2. $ilson (5ondon> ."98, 1/42) 124Q*4J
5. 9er:auB, Christ in the Theology of t. Paul (#e= (ork> +erder i +erder, 1/0/)J
9. 7. -. 9ran:ield, A Critical and +Degetical Commentary on the +pistle to the !omans (399J 2 vols.J 7din'ur!h> T. i T.
9lark, 1/)0, 1/)/)J
O. 9ull;ann, Christ and Time (rev. ed.J "hiladelphia> $est;inster, 1/)0)J
ZZZZZZZZ. The Christology of the New Testament ("hiladelphia> $est;inster, 1/0/)J
$. ,. ,avies, The &ospel and the -and( +arly Christianity and #ewish Territorial Doctrine (-erkele@> Lniversit@ o:
9ali:ornia, 1/)4)J
6. ,. 2. ,unn, Christology in the Ea2ing ("hiladelphia> $est;inster, 1/40)J
ZZZZZZZZ. !omans ($-9 *4J ,allas> $ord, 1/44)J
ZZZZZZZZ. 'nity and Diversity in the New Testament ("hiladelphia> $est;inster, 1/)))J
". <redriksen, From #esus to Christ( The $rigins of the New Testament 0mages of #esus (#e= +aven> (ale Lniversit@,
1/44)J
2. <. +a=thorne, Philippians ($-9 4*J $aco> $ord, 1/4*)J
&. -. +a@s, +choes of cripture in the -etters of Paul (#e= +aven> (ale Lniversit@, 1/4/)J
9. 6. +e;er, The ,oo2 of Acts in the etting of *ellenistic *istory ($inona 5ake, 3#> 7ise'rauns, 1/4/)J
M. +en!el, #udaism and *ellenism (2 vols.J "hiladelphia> <ortress, 1/)4)J
ZZZZZZZZ. The Pre-Christian Paul ("hiladelphia> Trinit@ "ress 3nternational, 1//1)J
ZZZZZZZZ. The on of &od ("hiladelphia> <ortress, 1/)1)J
&. $. +oover, OThe +arpa!;os 7ni!;a> A "hilolo!ical .olution,P *T! 14 (1/)1) /0Q11/J
5. $. +urtado, $ne &od, $ne -ord ("hiladelphia> <ortress, 1/44)J 6. 6ere;ias, Oajdav;,P TDNT 3.141Q4*J
M. de 6on!e, Christology in ConteDt( The +arliest Christian !esponses to #esus ("hiladelphia> $est;inster, 1/44)J
.. 8i;. The $rigin of Paul%s &ospel (2rand &apids> 7erd;ans, 1/42)J
6. -. 5i!ht:oot, t. Paul%s +pistle to the Philippians (5ondon> Mac;illan, 14/4)J
&. #. 5on!enecker, The Christology of +arly #ewish Christianity (5ondon> .9M, 1/)0)J
6. 2. Machen, The Lirgin ,irth of Christ (#e= (ork> +arper i &o=, 1/*0)J
3. +. Marshall, O.on o: 2od,P N0DNTT *.144Q40J
&. ". Martin, Carmen Christi( Philippians ;(d=88 in !ecent 0nterpretation and in the etting of +arly Christian )orship
(rev. ed.J 2rand &apids> 7erd;ans, 1/4*)J
ZZZZZZZZ. Philippians (#9-J 2rand &apids> 7erd;ans, 1/)1)J
-. M. Metz!er, O"unctuation o: &o;. /.0,P in Christ and the pirit in the New Testament, ed. -. 5indars and .. .. .;alle@
(9a;'rid!e> Lniversit@ "ress, 1/)*) /0Q112J
9. <. ,. Moule, The $rigin of Christology (9a;'rid!e> Lniversit@ "ress, 1/)))J
ZZZZZZZZ. O<urther &e:leBions on "hilippians 2.0Q11,P in Apostolic *istory and the &ospel, ed. $. $. 2asYue and &. ".
Martin (2rand &apids> 7erd;ans, 1/)0) 214Q)1J
ZZZZZZZZ. OThe Manhood o: 6esus in the #T,P in Christ, Faith, and *istory, ed. .. $. .@kes and 6. ". 9la@ton (9a;'rid!e>
Lniversit@ "ress, 1/)2) /0Q110J
6. #eusner et al., ed. #udaisms and their Eessiahs (9a;'rid!e> Lniversit@ "ress, 1/4))J
6. A. T. &o'inson, The ,ody( A tudy in Pauline Theology ("hiladelphia> $est;inster, 1/)))J
.. .. .;alle@, OThe 9hristF9hristian &elationship in "aul and 6ohn,P in Pauline tudies, ed. ,. A. +a!ner and M. 6. +arris
(2rand &apids> 7erd;ans, 1/40) /0Q100J
#. Turner, &rammatical 0nsights into the New Testament (7din'ur!h> T. i T. 9lark, 1/11)J
-. $itherin!ton 333, The Christology of #esus (Minneapolis> <ortress, 1//0)J
ZZZZZZZZ. OThe 3n:luence o: 2alatians on +e're=s,P NT *) (1//1) 141Q02J
ZZZZZZZZ. #esus, Paul and the +nd of the )orld (,o=ners 2rove, 35> 3nter?arsit@, 1//2)J
ZZZZZZZZ. #esus the age and the Pilgrimage of )isdom (Minneapolis> <ortress, 1//4)J
#. T. $ri!ht, The ClimaD of the Covenant (Minneapolis> <ortress, 1//2).
42
CRISTOS
de -. $itherin!ton 333
+a=thorne, 2erald <.J Martin, &alph ".J and &eid, ,aniel 2.J eds., Dictionary of Paul and *is -etters,
(,o=nerNs 2rove, 35> 3nter?arsit@ "ress) 1//4, c1//*.
<olosirea :recventD a lui "avel a ter;enului 9hristos necesitD eBplicaii. "avel :oloseEte adesea
ter;enul ca un al doilea nu;e pentru 3sus, sau ca o cale de a distin!e acest 3sus particular de alii.
,i:erite teBte de ase;enea aratD cD "avel era :oarte conEtient de se;ni:icaia ;ai lar!D a ter;enului
ChristoseEa4s_B4aha . 7ste de ase;enea nota'il cD eBistD anu;ite ;odalitDi Hn care "avel se :ereEte
sD :oloseascD ter;enul 9hristosJ de eBe;plu noi nu !Dsi; niciodatD eBpresia X3sus 9ristosulP. .tudiul
atent al conteBtului e'raic Ei !recesc nu eBplicD :recvena Ei ;aniera Hn care "avel :oloseEte ter;enul
9hristos. <olosirea lui este cel ;ai 'ine eBplicatD de :aptul cD "avel a pri;it o tradiie care asociazD
ter;enul 9hristos cu ;esajului creEtin ti;puriu> ;oartea Ei Hnvierea lui 3sus (1 9orinteni 10>*F4).
AceastD tradiie pri;itD cuplatD cu eBperiena pe care a avutFo "avel Hn le!DturD cu 9ristos pe dru;ul
,a;ascului eBplicD ;ai departe ideile distinctive pe care apostolul le asociazD cu 3sus ca :iind 9ristos.
#u eBistD, totuEi, o eBplicaie clarD sau raionalD pentru schi;'Drile particulare Ei co;'inaiile pe care
le !Dsi; Hn scrisorile lui "avel unde el juBtapune pe 9hristos cu di:erite alte nu;e Ei titluri. 9hristos cel
;ai adesea pare sD aparD unde ;oartea lui 9ristos, Hnvierea Ei Hntoarcerea 5ui sunt Hn discuie. <or;ula
en Christo4 Hn ;ulte :eluri HncapsuleazD punctul de vedere al lui "avel al condiiei Ei poziiei creEtinilor
Qei sunt XHn 9ristosP. :olosirea ter;enului 9ristos Hn scrisorile pauline disputate di:erD un pic de cea ce
noi !Dsi; Hn acele scrisori Hn !eneral privite ca autentice, cu eBcepia cD eBistD ;ai ;ult accent pe ceea
ce noi nu;i; cristolo!ie cos;icD.
1. 9onteBtul iudaic.
2. <olosirea Hn !reacD
*. Ori!inea :olosirii creEtine a lui 9ristos
4. <olosirea paulinD
0. <or;ula
1. 9ristos Hn epistolele pauline contestate
1. Contextul iudaic.
Adjectivul ver'al !recesc christos (care este :olosit ca su'stantiv) Ei analo!ul lui e'raic ;essiah sunt
ter;eni c erau :olosii Hn iudais;ul Ei creEtinis;ul ti;puriu pentru a se re:eri la o persoanD unsD pusD
deoparte pentru o sarcinD specialD Ei, Hn particular, cDtre o :i!urD re!alD Ei]sau ;esianicD. Gn do;eniul
politic ter;enul era :olosit Hn le!DturD cu re!ii davidici ("sal;ul 14>00J 4/>20J 1*2>10F1)). Gn acest
sens, 2 .a;uel )>4F11 este ;ai ales crucial pe ;DsurD ce eBpri;D sperana cD ,u;nezeu va da un
conducDtor davidic ideal. Ar tre'ui notat, totuEi, cD niciFuna din cDrile pro:etice nu :oloseEte ter;enul
ma4s_B4aha pentru un re!e viitor precu; ,avid ([aharia />/F10J 12>)F1*>1). GntrFadevDr Hn 3saia 40>1
ter;enul se re:erD la 9ir, Ei Hn +a'acuc *>1* pare cD se re:erD la un re!e care do;neEte Hn prezent. Mai
departe, Hn literatura iudaicD ter;enul nu este !Dsit Hn ;od :recvent ("sal;ii . ol. 14>0J 4h"-less *J
9, 12>2*Q24J 14>1/J 1/>10Q11J 8 +noch 44>10J 02>4) Ei nu se pare sD :i :ost Xo dese;nare esenialD
pentru orice rDscu;pDrDtor care va veniP (,e 6on!e, 1/11, 14)).
7Bistau :or;e di:erite de aEteptare ;esianicD Hn iudais;ul ti;puriu, dar nu apare cD ter;enii
traduEi Hn en!lezD ca XMessiahP erau :olosii cu :recvenD, Ei pro'a'il nu erau ter;eni tehnici pentru
i;a!inea unui viitor rDscu;pDrDtor. .perana ;esianicD a iudais;ului ti;puriu ar putea Hncorpora
ideea unui sin!ur sau a ;ai ;ultor persoane ;esianice, ca Hn preoii unEi la hu;ran (1h. />10Q11J 9,
4*
12>22Q2*), sau a nici unuia atunci cInd se credea cD GnsuEi (ah=eh va salva Hn cele din ur;D poporul
5ui (1hM 11Q12).
2. Folosirea n limba greac
7ste surprinzDtor :aptul cD ter;enul Christos este :olosit atIt de :recvent la "avel (2)0 dintrFun
total de 0*1 de :olosiri Hn #T), Ei se pare cD e :olosit ;ai de!ra'D ca un nu;e pentru 3sus decIt ca un
titlu sau ca un ter;en descriptiv. Aceasta este Hn special re;arca'ilD din ;o;ent ce Hn principiu "avel
le scrie nea;urilor care puteau sau nu sD :ie :a;iliari cu conteBtul iudaic pentru acest ter;en. Gn
:olosirea !reacD a ter;enului 9ristos Hnsea;nD pur Ei si;plu o un!ere sau cos;eticD, dar aparent nu se
re:erD la Lnsul (7uripide +ipp., 011J Moule, *2). Ln :ra!;ent dintrFun ;anuscris scris de ,iodorus
.iculus (1',*4F*/,4) la scurt ti;p Hnainte ca 3sus sD :oloseascD ter;enul neochristos pentru a se re:eri la
o clDdire Xnou construitDP. Ast:el :olosirea proli:icD a ter;enului Christos, aproape ca un nu;e pentru
3sus necesitD o eBplicaie. Aceasta este aEa de cInd eBista un cuvInt !recesc per:ect disponi'il pentru
vor'irea Hn le!DturD cu o persoanD unsD, Ri de :apt AYuila a :olosit acest ter;en pentru traduce cuvIntul
e'raic Hn traducerea !reacD a ?T.
.u!erarea cD ter;enul 9hristos ca Ei prenu;e pentru 3sus apare Hn creEtinis;ul !entilic, unde
conotaia lui iudaicD re!alD sau ;esianicD nu ;ai era HneleasD, eEueazD Hn a eBplica de ce "avel, un
evreu, este cel care utilizeazD cel ;ai ;ult acest ter;en dintre scriitorii #T (+en!el). Gnele!erea lui
"avel a Hnelesului acestui ter;en este Hn ;od evident din 2 9orinteni 1>21 unde !Dsi; accentul pe
cuvintele X,u;nezeu neFa aEezat Hn 9ristos (eis Christon Ei neFa uns ) TotuEi, Hn ;od iz'itor, "avel
rareori vor'eEte despre 9ristos, dar ;ai de!ra'D de (3sus 9ristos) sau uneori (9ristos 3sus) sau chiar
(,o;nul 3sus 9ristos). AceastD :olosire su!ereazD puternic cD Hnainte de a scrie "avel scrisorile
ter;enul 9ristos era :olosit pe lar! Hn creEtinis;ul ti;puriu ca parte a nu;elui 3sus. 9hiar dacD nu era
acesta cazul, noi neFa; :i aEteptat ca "avel undeva sD eBplice pu'licului ceea ce ter;enul Hnse;na.
Tre'uie sD luD; Hn considerare pe scurt dovada care aratD cDtre o :olosire preFpaulinD a ter;enului
9hristos pentru 3sus.
3. Originea folosirii creytine a termenului Christos
GntrFuna din pri;ele scrisori ale lui "avel, 1 Tesaloniceni, pro'a'il scrisD Hn anii 00 chiar ;ai devre;e,
apar o varietate de :olosiri ale ter;enului 9hristos. ,e eBe;plu, "avel vor'eEte despre X,o;nul 3sus
9hristosP (1 Tesaloniceni 1>1J 1 Tesaloniceni 0>2*,24), X9ristosP (1 Tesaloniceni 2>1), XHn 9ristos 3susP
(1 Tesaloniceni 2>14) Ei una care avea sD devinD eBpresia :avoritD a lui "avel, XHn 9ristosP (1
Tesaloniceni 4>11). Acest lucru su!ereazD :aptul cD la Hnceputul anilor 00, Ei chiar ;ai devre;e,
ter;enul 9hristos devenise deja un nu;e virtual pentru 3sus Ei poate :i recunoscut ca atare de pu'licul
lui "avel din Macedonia. O varietate si;ilarD de :olosire Ei presupuneri se poate o'serva Hn 1 9orinteni.
Aici, de eBe;plu, nu !Dsi; nu;ai eBpresia X9ristos 3susP (1 9orinteni 1>1F4) dar Ei X9ristosP (1
9orinteni 11) la :el d 'ine ca X,o;nul nostru 3sus 9ristosP Ei X3sus 9ristos ,o;nul nostruP (1
9orinteni 1>2,)F10). #u eBistD o se;ni:icaie evidentD a acestei varietDiJ toi aceEti ter;eni Ei eBpresii
se re:erD la acelaEi persoanD Hn relaia lui cu aceEti oa;eni. .tudii detaliate despre :olosirea de cDtre
"avel a ter;enului 9hristos a :Dcut li;pede :aptul cD "avel :oloseEte ter;enul HntrFo varietate de
;oduri Ei co;'inaii cu alte nu;e Ei titluri, Ei :oarte rar este posi'il de eBplicat aceste schi;'Dri. Ar
apDrea cD nu eBistD niciFo eBplicaie teolo!icD a :aptului cD "avel :oloseEte uneori eBpresia X9ristos
3susP decIt X3sus 9ristosP, sau uneori pre:erD eBpresia X,o;nul 3sus 9ristosP ca opus lui X9ristosP.
.e poate arDta cD "avel :oloseEte ter;enul 9hristos Ei variantele lui ;ai ales Hn conteBtele unde el se
re:erD la tradiia preFpaulinD sau re:lecteazD asupra se;ni:icaiei ;orii, Hnvierii Ei venirii lui 9ristos.
Aceste eveni;ente de epocD sunt principalul ;otiv pentru care "avel doreEte sDF5 nu;eascD pe 3sus
9hristos (+en!el, 141F44). Ln rezu;at al teolo!iei lui "avel despre 9ristos poate :i !Dsit Hn 2 9orinteni
44
0>14F21. 9ristos este 9el care a ;urit Qo datD pentru totdeauna QEi a Hnviat pentru ca cei pe care iFa
rDscu;pDrat sD poatD trDi pentru pentru el. Aceste eveni;ente aduc ;Drturie despre dra!ostea autoF
jert:itoare pe care 3sus a eBpri;atFo pentru poporul 5ui Ei pe care ei Hn schi;' tre'uie sFo e;ane. Apoi
9ristos este Marele G;pDciuitor al oa;enilor cu ,u;nezeu (2 9orinteni 0>1/J vezi G;pDcarea) Ei a
oa;enilor unii cu alii (2alateni *>24). 7ra vor'a despre eveni;entele de la s:IrEitul vieii lui 3sus care
lFau deter;inat Hn special pe "avel sDF5 nu;eascD pe 3sus 9ristosul. .e;ni:icaia acestor eveni;ente
pentru aF5 de:ini pe 9ristos este de ase;enea li;pede arDtat de tDcerea lui "avel cu privire la ;inunile
lui 3sus. Mai departe, deEi "avel :ace re:erire la tradiia despre spusele lui 3sus Hn 1 9orinteni ) Ei Hn altD
parte, el nu citeazD acele re:eriri despre esena evan!heliei lui sau a ker@!;ei, nici despre ini;a
;Drturiei pri;ilor creEtini a credinei despre 3sus.
7ste i;portant de o'servat cD atunci cInd "avl repetD paradosis , XtradiiaPsacrD a pri;ilor creEtini pe
care el Ei alii sFau 'azat, el indicD cD includea ;Drturia cD X9hristos a ;urit pentru pDcatele noastreP (1
9orinteni 10>*). AceastD :or;ulD eBtraordinarD, neavInd precedent Hn iudais;ul ti;puriu, este privitD
ca :iind ini;a credinei creEtine de cDtre "avel, care a HnvDat despre ea de la aceia care erau XHn
9ristosP Hnainte de el. Aceasta Hnsea;nD cD Hn perioada Hntre anul *0 a.d. Ei ;o;entul la care "avel a
pri;it aceastD tradiie (cu si!uranD Hnainte de cDlDtoriile lui ;isionare) ter;enul 9hristos nu era :olosit
doar de cDtre creEtini ca un ter;en eBclusiv re:erinduFse la 3sus, dar deja era strIns le!at de ;oartea lui
3sus ca un ;ijloc a ;Intuirii escatolo!ice.
7ste posi'il, aEa cu; a concluzionat ,ahl (1/)4), cD aceastD dezvoltare poate :i dusD Hnapoi la
;o;entul cInd 3sus a :ost cruci:icat ca Ei pretendent ;esianic. 7BistD destul loc pentru HndoialD Hn
le!DturD cu acest lucru, totuEi, din ;o;ent ce titlul de pe cruce poate :i citit la :el de 'ine ,asileus,
Eele2] Ei !eD decIt Christos, Ea4s_B4aha Ei Christus. . 7ste poate ;ai pro'a'il ca :olosirea ti;purie
Ei chiar preFpaulinD a cuvIntului 9hristos, ca un nu;e pentru 3sus, se eBplicD prin :aptul cD 3sus Hn
ti;pul lucrDrii lui HntrFun :el se identi:icD pe sine HnsuEi ca ;esa!erul ulti; al lui ,u;nezeu Ei de
ase;enea a vor'it de ;oartea lui Hn ter;eni HntrFun :el ase;DnDtori cu cei pe care Hi !Dsi; Hn Marcu
10>40 ($itherin!on, 201F01). "oate de ase;enea pri;ii creEtini iudeoFelenistici Etiau cD vor'itorul
;ediu de li;'a !reacD putea lua uEor cuvIntul 9hristos ca ter;enul ;ult ;ai :a;iliar Chrestos (c:.
.uetonius Claudius 20, unde evident Christus este citit ca Chrestus) pentru a :i un nu;e, deose'induF5
ast:el pe 3sus de alii prin acest nu;e. Mai departe, este posi'il cD nu;ele du'lu 3sus 9ristos Hn parte a
devenit o'iEnuit pentru cD creEtinii de la Hnceput doreau sD su!ereze de;nitatea re!alD a ;Intuitorului
lor Ei ast:el sDF3 dea un nu;e du'lu ca alte :i!uri nota'ile a acelei ere, cu; ar :i 9ezar Au!ustus.
4. Folosirea paulin
"avel, oriunde a auzit pri;a datD de 3sus :iind nu;it 9hristos ca un nu;e secundar, nu a pierdut din
vedere :aptul cD 9hristos era ori!inar pro'a'il sD :i :ost un titlu. Aceasta este arDtatD de ;ai ;ult
dovezi. Gn pri;ul rInd, "avel nu pune se;nul e!al Hntre Gyrios Ei Christos sin!ur, pentru cD aceasta ar
duce la co;'inarea a douD titluri (2rund;ann, 042F4*). .in!ura eBcepie posi'ilD a acestei re!uli se
!DseEte Hn 9oloseni *>24 unde !Dsi; (Ovoi slujii]suntei slujitorii ,o;nului 9ristosP), dar aici 2yrio4
poate sD ai'D Hnelesul secundar de XstDpInP, nu ,o;nul divin (9oloseni *>22F2*). Gn al doilea rInd,
"avel nu adau!D niciodatD !enitivul ter;enului 9hristos (aEa cu; se o'servD Hn iudais;ul ti;puriu,
XLnsul ,o;nuluiP). ,e :apt, nu :oloseEte ter;enul Hn niciFun :el de eBpresie posesivD, cu; ar :i
X9ristosul lui ,u;nezeuP (cu eBcepia 1 9orinteni *>2*). #ici ca predicat si;plu nu este :olosit
9hristos Hn scrisorile pauline. #ici eBpresia X3sus 9ristosulP nu se !DseEte (,ahl, *)). ,e :apt, "avel
niciodatD nu si;te cD ar :i necesar sD declare :or;ula X3sus este 9ristosulP, nici nu ar!u;enteazD pentru
aceastD idee. "e de altD parte, printre alii, utilizeazD ceea ce este privit Hn ;od o'iEnuit ca cea ;ai
ti;purie dintr ;Drturiile creEtine X3sus este ,o;nulP (&o;ani 10>/J vezi 9reeds). AceastD dovadD
su!ereazD puternic cD ;esianitatea lui 3sus nu era Hn discuie Hn co;unitDile pauline, Ei cD "avel HnsuEi
40
a luatFo ca presupunere pentru toate celelalte ;Drturii. Gn scrisorile lui, de eBe;plu, el nu HncearcD sD
de;onstreze prin teBte ;esianitatea lui 3sus. 6.,.2. ,unn este de pDrerea ur;Dtoare>
A"avelC nu HncearcD deloc sD de;onstreze cD 3sus este cu adevDrat X9ristosulP Hn ciuda su:erinei Ei ;orii 5ui. X9ristosP nu
;ai este un titlu a cDrui aplicare la 3sus tre'uie de;onstratD. 9redina Hn 3sus ca Ei 9ristos a devenit atIt de puternic sta'ilitD
Hn ;intea Ei ;esajul lui, HncIt el pur Ei si;plu o ia de 'unD, Ei X9ristosP :uncioneazD pur Ei si;plu ca un ;od de a vor'i de
3sus, ca un nu;e potrivit pentru 3sus (chiar Ei Hn 1 9orinteni 10>*). (,unn, 4*)
Lnul din cele ;ai i;portante ;oduri Hn care "avel :oloseEte ter;enul 9hristos este HntrFo eBpresie
HndrDzneaD pentru a caracteriza predicarea lui> (O9ristos cruci:icatP, 1 9orinteni 1>2*). 7Bpresia tre'uie
cD a :ost un Eoc pentru ascultDtorii evrei din ;o;ent ce nu era niciFo dovadD conclusivD cD evreii de la
Hnceput se aEteptau la un Mesia cruci:icat. 9ruci:icarea era o pedeapsD rezervatD pentru cei ;ai rDi
cri;inali Ei revoluionari. 7vreii, pe 'aza unei nu;ite citiri a ,euterono;ului 21>2* (2alateni *>1*), se
pare cD au Hneles cruci:icarea ca pe un se;n cD persoana cruci:icatD era 'leste;atD de ,u;nezeu. #u
eBistD niciFo dovadD conclusivD cD 3saia 0* sFa aplicat vreodatD la Mesia dinainte de ziua lui 3sus
(se;ni:icaia dovezii din T!. 3saia 0* este discuta'ilD).
O cercetare atentD a :olosirii de cDtre "avel a ter;enului 9ristos su!ereazD cD Hn Hnele!erea principalD a
lui "avel nu era derivat de ideile iudaice ti;purii despre unsul lui ,u;nezeu, ci ;ai de!ra'D din
tradiiile despre concluzia vieii lui 3sus Ei a cursului ei, cuplatD cu propria eBperienD a lui "avel pe
dru;ul ,a;ascului. Aceste eveni;ente lFau :orat pe "avel sD re!IndeascD ce Hnse;na pentru cineva
sD :ie Mesia davidic (8i;). <aptul cD "avel Ei ali creEtini pri;ari au :olosit ter;enul 9hristos pentru a
se re:eri la cineva care a ;urit pe cruce Ei a Hnviat din ;ori, indicD eBtensia Hn care se trans:or;D
Hnelesul ter;enului. 9hristos a adus rDscu;pDrare pentru poporul 5ui ;urind, Hnviind Ei :iind HnDlat Hn
autoritate Ei putere la dreapta lui ,u;nezeu peste toate do;niile. 7l nu a adus rDscu;pDrare prin
HnlDturarea do;niei ro;ane Hn ti;pul lucrDrii 5ui pe pD;Int. "e scurt, "avel are ceva di:erit Hn ;inte
:aD de ceea ce se !DseEte Hn teBte ca "sal;ii lui .olo;on 1)F14 unde Mesia este vDzut ca un erou
cuceritor HnlDturInd do;nia strDinD.
TotuEi nu ar :i chiar adevDrat sD spune; ca 2rund;ann cD XHnele!erea lui Mesia HEi pierd
se;ni:icaia naionalD, politicD, Ei reli!ioasD Ei se;ni:icaia lui Mesia Hn istoria u;anD este atestatD.
Aceasta este realizarea teolo!icD distinctivD a lui "avelP (2rund;ann, 000). Gn &o;ani 10>4 "avel
:oarte clar revine asupra :aptului cD 9ristos a devenit un slujitor l circu;ciziei, Ei el deine sperana
;Intuirii a ;ultor vrei la escaton (&o;ani 11>20F21). 9ristos rste nu;ai acu; un ;Intuitor al
nea;urilor prin lucrDtorii Ei apostolii 5ui ca "avel (&o;ani 10>11F14), dar Hn !Indirea lui "avel aceasta
nu anuleazD s;ni:icaia ;isiunii lui 9ristos Ei a slujirii pentru evrei. GntrFadevDr, "avel doreEte sD
insiste Hn :aa pu'licului nu;eros al nea;urilor cD ;Intuirea este din Ei pentru evrei Hn pri;ul rInd Ei
de ase;enea Ei pentru nea;uri (&o;ani 1>11).
"avel era :oarte conEtient de ideile iudaice pri;are despre Mesia ca :iind un evreu nDscut su' le!e
(2alateni 4>4) Ei din sD;Ina lui ,avid (&o;ani 1>*), Ei este 'ucuros sD a:ir;e aceste lucruri despre
3sus. 7BistD, de ase;enea, di:erite locuri unde "avel se re:erD la caracterul pe deplin u;an al acetui
9hristos (&o;ani 0>1)F1/J <ilipeni 2>)J &o;ani 4>*). 7l era de ase;enea conEtient cD evreii pri;ari nu
se !Indeau la Mesia ca un :el de :i!urD suprau;anD, ci ;ai de!ra'D ca o :iinD u;anD eBe;plarD ;ai
ales unsD cu ,uhul lui ,u;nezeu (2rund;ann, 021J eBcepie "rover'e lui 7noh care su!ereazD o
:i!urD ;ai ;ult decIt u;anD, Ei posi'il <iul o;ului din ,aniel )). TotuEi Ei aici "avel pare sD ;ear!D
prea departe de ;ajoritatea conte;poranilor evrei Hn Hnele!erea lui despre Mesia davidic, cDci cea ;ai
naturalD ;odalitate de a citi eBpresia di:icilD din punct de vedere !ra;atical din &o;ani />0 este Hn
:elul ur;Dtor> Xvine 9ristos care este deasupra tuturor ,u;nezeu sD 'inecuvinteze Hn veciP (Metz!er).
41
Aceasta su!ereazD cD "avel 5Fa vDzut pe 9ristos nu nu;ai asu;InduFEi :uncii divine Hn cer dar HntrFun
sens :iind nu;it corect ,u;nezeu. Aceasta duce la <ilipeni 2>11, unde 3sus 9hristos este nu;it prin
nu;ele divin :olosit Hn 5cc, 2yrios (O,o;nulP), la :el Ei Hn 9oloseni1>1/ (OcDci Hn 7l locuieEte toatD
plinDtatea. Ar tre'ui notat cD Hn &o;ani />0 "avel vor'eEte :oarte clar de X9ristosP, ceea ce indicD HncD
o datD Hnele!erea lui a se;ni:icaiei ;ai lDr!ite a ter;enului.
<olosirea de cDtre "avel a ter;enului 9hristos Hn saluturile din scrisorile lui aratD spre o priveliEte
eBaltatD a lui 3sus. Ast:el, de eBe;plu, Hn <ilipeni 1>2 se spune cD harul Ei pacea vin nu nu;ai de la
,u;nezeu TatDl, ci Ei de la ,o;nul 3sus 9ristos. AEa cu; Moule a:ir;D, X"oziia ocupatD aici de 3sus
Hn relaie cu ,u;nezeu, precu; Ei Hn ;ulte alte :or;ule de deschidere ale scrisorilor #T, nu este decIt
ui;itoare Q;ai ales cInd se considerD cD sunt scrise de evrei ;onoteiEti cu re:erinD la o :i!urD a
istoriei recent trecuteP (Moule, 100). Gn aceste eBe;ple 3sus 9ristos este vDzut ca unul H;parte ceea ce
nu;ai ,u;nezeu poate da cu adevDrat Qpace.
&o;ani 1>11 :urnizeazD un indiciu posi'il care sD indice de ce "avel atIt de persistent a :olosit
ter;enul 9hristos Ei ocazional a :Dcut aluzii cD era ori!inar un titlu, decIt sD :oloseascD un ter;en
precu; (OMIntuitorP) pentru a se re:eri la 3sus. ,eEi "avel era apostolul nea;urilor, el a dorit sD
continue sD a:ir;e pu'licului sDu, cD ;Intuirea este de la evrei Ei pentru evrei Hnainte de a :i pentru
alii. O ;odalitate de a :ace acest lucru a :ost sD continue sD juBtapunD cei doi ter;eni. "avel, ca evreu,
EiFa dorit ca niciodatD sD nu se uite cD 3sus, care este ;Intuitorul lu;ii, este acelaEi cu Mesia iudeilor Q
9hristos. Ast:el, se poate ca :olosirea ter;enului 9hristos de cDtre "avel ca nu;e pentru 3sus, la :el Ei
;odul Hn care :oloseEte ter;enul, nu era doar o chestie de o'iEnuinD. "e de altD parte, era o Hncercare a
lui "avel de a avea o 'isericD a nea;urilor tot ;ai ;are cu ori!ine iudaicD Ei caracterul MIntuitorului Ei
a ;Intuirii 5ui.
Ter;enul 9hristos, dacD e studiat Hn conteBtul :olosirii lui variate Hn scrierile lui "avel, descoperD
cu; apostolul a preluat, a a;pli:icat, a trans:or;at Ei a trans;is unele idei iudaice despre Mesia.
"entru "avel, coninutul ter;enului 9hristos era Hn principal derivat din eveni;entul Ei eBperiena lui
9ristos despre acel eveni;ent. Aceasta conduce la trei ele;ente Hn predicarea lui despre 9ristos ce nu
cunDEtea niciFun precedent Hn iudais;ul ti;puriu> (1) Mesia este nu;it ,u;nezeuJ (2) Mesia a :ost
cruci:icat, Ei ;oartea 5ui este vDzutD ca rDscu;pDrDtoareJ (*) Mesia este aEteptat sD se HntoarcD pe
pD;Int. 3udeii necreEtini nu vor'eau de un Mesia cruci:icat ;ult ;ai puin decIt de a doua venire a lui
Mesia. #ici noi nu ave; vreo dovadD cD evreii pri;ari doreau sDF5 nu;eascD pe Mesia X,u;nezeuP,
sau unul Hn care locuieEte toatD plinDtatea lui ,u;nezeu.
5. Formula En Christo
A avut pro'a'il deFa :ace cu re:lecia atentD pe unele din cele trei ele;ente listate ;ai sus HncIt "avel
recur!e la :olosirea acestei eBpresii (XHn 9ristosP) aEa cu; o :ace (vezi Gn 9ristos).7Bpresia +n
Christo4 era :DrD du'ii una din eBpresiile :avorite ale lui "avel, care apare de 114 de ori Hn scrisorile
principale pauline Ei de HncD o ju;Dtate de ori Hn :or;a (XHn 9ristos 3susP) Hn pastorale. Acest total este
Hn special re;arca'il Hn privina :aptului cD ali scriitori #T nu prea au :olosit eBpresia (eBcepie 1 "etru
*>11J 0>10,14). "avel nu a :olosit niciodatD ter;enul Christianos (XcreEtinP), ;ai de!ra'D en Christo4
pare sD :ie su'stituentul lui pentru acest adjectiv (1 9orinteni *>1). 9u alte ocazii, eBpresia en Christo4
pare sD ai'D un sens ;ai pre!nant indicInd ;ediul sau at;os:era Hn care trDiesc creEtinii, adicD, ei sunt
XHn 9ristosP. A. ,eiss;ann Hn studiul lui de pionierat Die Neutestamentliche Formel 6in Christo #esu7
(14/2) ar!u;enteazD cD aceastD :or;ulD a avut atIt un Hneles local, cIt Ei unul ;istic Hn care, 9ristos,
ca un :el de ,uh universal, era chiar at;os:era Hn care trDiau credincioEii.
Ln eBe;plu 'un al acestei :olosiri se !DseEte Hn 2 9orinteni 0>1)> X,acD este cineva Hn 9ristos este o
:DpturD nouDP (<ilipeni *>4F/J vezi 9reaia Ei #oua 9reaie). ,e :apt, se poate spune despre toate
4)
'isericile cD sunt XHn 9ristosP Hn acelaEi :el Hn care se spune cD sunt Hn ,u;nezeuP (2alateni 1>22 Ei
<ilipeni 1>1 cu 1 Tesaloniceni 1>1). 7BistD o varietate de alte pasaje ce par a avea un sens locativ (1
Tesaloniceni 4>11J 2alateni 2.1)J 1 9orinteni 1>2J 10>14). A. .ch=eitzer Hn The Eysticism of Paul the
Apostle (1/*1), respin!Ind ;ult din raiona;entul lui ,eiss;ann, a ar!u;entat cD solidaritatea pe care
"avel a vDzutFo la creEtini de a o avea cu 9ristos Ei unii cu alii este una colectivD a unei naturi cvasiF
:izice ce apare prin ritul ;aterial al 'otezului Hn apD Ei nu prin vreo eBperienD su'iectivD pri;itD prin
credinD. Aceasta cu si!uranD ;er!e ;ai departe de dovezi Ei pune Hn contradicie teBte ca 2alateni
2>11 Ei &o;ani 0>2. "unctul de vedere al lui .ch=eitzer pare cD era ;ai pus la HndoialD pentru propriaFi
Hnele!ere a escatolo!iei iudaice ti;purii decIt pentru "avel.
"avel vor'eEte despre 9ristos ca :iind Hn credincios (2alateni 2>20J &o;ani 4>10), dar acest lucru nu
este atIt de caracteristic pentru apostol ca eBpresia en Christo4. . nu pare posi'il nici Hn a ar!u;enta cD
"avel pur Ei si;plu :oloseEte li;'a pentru a se trans:era de la o do;inaiune la alta sau a eli;ina
co;plet sensul local al en Christo4 Hn H;prejurDri variate. #ici aceste teBte nu pot :i eBplicate pur Ei
si;plu ca o altD ;odalitate de a spune cD cineva aparine lui 9ristos sau cD lucrurile sunt realizate
pentru credincios prin 9ristos. Mai repede, pentru "avel, atIt lo!ic cIt Ei teolo!ic, conceptul de a :i o:
en Christo4 este central. 9ineva nu poate :ace ceva pentru sau cu 9ristos dacD nu este ;ai HntIi en
Christo4 . 9ineva nu se poate apropia de TatDl prin <iul (vezi <iul lui ,u;nezeu) dacD nu este en
Christo4 . ,acD cineva este Ei en Christo4 atunci el este Hn trupul 5ui F e22le4sia (ve3i -iserica).
7:ectele de a :i Hn 9ristos sunt variate> trans:or;area spiritualD u;anD prin ;oartea :aD de pDcat,
posedarea ,uhului (vezi ,uhul .:Int), :iind o creaie sau o :DpturD nouD, avInd ;intea Ei interiorul
reHnnoite, avInd atIt sperana cIt Ei asi!urarea a unei Hnvieri a trupului la :el ca a lui 9ristos, Ei :iind
unii spiritual cu o ;are ar;atD de credincioEi HntrFo entitate vie pe care "avel o asea;DnD unui trup.
3;plicaiile cristolo!ice a acestei :olosiri a lui en Christo4 au :ost 'ine rezu;ate de 9.<.,. Moule>
XdacD este HntrFadevDr adevDrat cD "avel sFa !Indit la el Ei la ali credincioEi ca :iind MincluEiN sau
MplasaiN Hn 9ristos, %acst lucru indicD o concepie ;ai ;ult decIt individualistD a persoanei lui 9ristos
%o ;uli;e de persoane se pot re!Dsi Hn M9ristosN, aEa cu; or!anele sunt Hn trupP. (Moule, 12, 10)
Aceasta Hnsea;nD cD "avel Hl concepe pe 9ristosul HnDlat ca o :iinD divinD Hn care pot locui creEtinii de
pretutindeni. 9u alte cuvinte, punctul de vedere al lui "avel despre Hncorporarea Hn 9ristos Ei rezultatul
ei, :iind Hn 9ristos, su!ereazD o percepie a lui 9ristos ca o :iinD divinD XHnP care toi credincioEii pot
locui Ei Hn acelaEi ti;p o :iinD divinD care poate :i XHnP toi credincioEii, prin prezena ,uhului.
6. Christos n scrisorile pauline contestate.
Gn 9oloseni Ei 7:eseni !Dsi; o dezvoltare ulterioarD a cristolo!iei lui "avel care se concentreazD asupra
a ceea ce se nu;eEte Xtaina lui 9ristosP. Taina aceasta este cD ,u;nezeu Hn 9ristos a dat ;Intuire Ei
H;pDcare pentru toate naiunile, evrei Ei nea;uri, Ei chiar pentru Hntre! universul. .copul cos;ic al
rolului lui 9ristos devine Hn ;od particular evident Hn aceste douD scrisori. #u este ast:el surprinzDtor
cD aceste scrisori pune ;ai ;ult accent pe rolul continuu al lui 9ristos HnDlat decIt au :DcutFo
;ajoritatea scrisorilor ti;purii ale lui "avel, deEi re:erina la ;oartea Ei Hnvierea lui 9ristos nu lipseEte.
Gn aceste douD scrisori 9ristos nu este vDzut nu;ai ca ;Intuitor personal pentru indivizi, dar Ei ca
conducDtor al universului. Gn 9ristos se !DseEte depozitul Hnelepciunii Ei cunoEtinei lui ,u;nezeu
(9oloseni 2>2F10), deEi taina nu este izotericD din ;o;ent ce are deFa :ace cu lucrarea pu'licD a lui
9ristos pe cruce Ei Hn a;'ele scrisori taina este atent relaionatD la co;unitatea de credinD. 9on:or; cu
7:eseni 0>*2 taina are deFa :ace cu relaia lui 9ristos cu 'iserica 5ui. Mai departe, relaia dintre
conducerea lui 9ristos asupra universului Ei a 'isericii devine evidentD Hn i;nul lui 9ristos din 9oloseni
1>10F20, unde cele douD sunt ;enionate Hn acelaEi ti;p.
44
,intre Xdeclaraiile de credinDP ce caracterizeazD epistolele pastorale, nu;ai douD adau!D ceva nou
conceptului de 9ristos revelat Hn scrisorile ti;purii ale lui "avel. Gn 1 Ti;otei 1>1* ;Drturia lui 9ristos
este :DcutD Hnaintea lui "ilat, ast:el readucInd ;o;ente Hn le!DturD cu i;portana cristolo!icD la un
eveni;ent anterior ;orii lui 9ristos. Mai devre;e, Hn 1 Ti;otei 1>10 citi; cD viaa u;anD a lui 3sus, Ei
posi'il :ace aluzie la preeBistena lui 9ristos (vezi 9ristolo!ie). 3deea din ur;D este eBpri;atD Hn altD
parte la "avel, cel ;ai clar Hn i;nul lui 9ristos din <ilipeni 2>1F11 Ei 9oloseni 1>10F20. Gn 1 Ti;otei 2>0
accentul este pe u;anitatea lui 3sus ca ;ijlocitor Hntre ,u;nezeu Ei u;anitate. Gn cele din ur;D, ar
tre'ui notat cD pastoralele re:lectD o anu;itD predilecie pentru eBpresia X9ristos 3susP sau ocazional
X9ristos 3susP co;'inat cu X,o;nul nostruP.
.tudiul :olosirii de cDtre "avel a ter;enului 9hristos :urnizeazD o :ereastrD asupra caracterului !Indirii
cristolo!ice a lui "avel, dar tre'uie supli;entat de un studiu detaliat al altor idei cristolo!ice i;portante
cu; ar :i ,o;nul, ulti;ul Ada; Ei <iul lui ,u;nezeu.
BIBLIOGRAFIE.
O. 9ull;ann, The Christology of the New Testament (rev. ed.J "hiladelphia> $est;inster, 1/1*)J
#. A. ,ahl, OThe Messiahship o: 6esus in "aul,P in The Crucified Eessiah and $ther +ssays (Minneapolis> Au!s'ur!, 1/)4)
*)Q4)J
M. ,e 6on!e, Christology in ConteDt ("hiladelphia> $est;inster, 1/44)J
ZZZZZZZZ. OThe 7arliest 9hristian use o: cristov\. .o;e .u!!estions,P NT *2 (1/41) *21Q4*J
ZZZZZZZZ. OThe Lse o: the $ord MAnointedN in the Ti;e o: 6esus,P NovT 4 (1/11) 1*2Q44J 6.
,. 2. ,unn, 'nity and Diversity in the New Testament( An 0nJuiry into the Character of +arliest Christianity ("hiladelphia>
$est;inster, 1/)))J
$. 2rund;ann, Ocristov\,P TDNT 3c.040Q12J M. +en!el, O M9hristosN in "aul,P in ,etween #esus and Paul ("hiladelphia>
<ortress, 1/4*) 10Q))J
6. 6ere;ias, OArtikelloses 9hristos,P FN) 0) (1/11) 211Q10J
ZZZZZZZZ. O#och;als> Artikelloses 9hristos in 18 10.*,P FN) 10 (1/1/) 210Q1)J
.. 7. 6ohnson, O9hrist,P 0D, 2.01)Q14J
.. 8i;, The $rigin of Paul%s &ospel (2rand &apids> 7erd;ans, 1/42)J
$. 8ra;er, Christos Gyrios &ottessohn (AThA#T 44J [urich> [=in!li, 1/1*)J
.. ?. Mc9asland, O9hrist 6esus,P #,- 10 (1/41) *))Q4*J
3. +. Marshall, The $rigins of New Testament Christology (,o=ners 2rove, 35> 3nter?arsit@, 1//0 A1/)1C)J
-. M. Metz!er, OThe "unctuation o: &o;ans /.0,P in Christ and pirit in the New Testament( tudies in *onour of C. F. D.
Eoule, ed. -. 5indars and .. .. .;alle@ (9a;'rid!e> Lniversit@ "ress, 1/)*) /0Q112J
9. <. ,. Moule, The $rigin of Christology (9a;'rid!e> Lniversit@ "ress, 1/)))J
<. #eu!e'auer, O,as "aulinische Min 9hristo,N P NT 4 (1/0)Q04) 124Q*4J
6. #eusner, $. .. 2reen, 7. <rerichs, #udaisms and Their Eessiahs at the Turn of the Christian +ra (9a;'rid!e> Lniversit@
"ress, 1/4))J
8. +. &en!stor:, Ocristov\,P N0DNTT 2.**4Q4*J 9. 9. Torre@, Ocristov\,P in KuantulacumJue (8irsopp 5ake <estschri:t) ed.
&. ". 9ase@ et al. (5ondon> 9hristopher, 1/*)) *1)Q24J
-. $itherin!ton, The Christology of #esus (Minneapolis> <ortress, 1//0).
4/
FIUL LUI DUMNEZEU
de 5. $. +urtado
+a=thorne, 2erald <.J Martin, &alph ".J and &eid, ,aniel 2.J eds., Dictionary of Paul and *is -etters,
(,o=nerNs 2rove, 35> 3nter?arsit@ "ress) 1//4, c1//*
9alitatea divinD de :iu a lui 3sus este o co;ponentD ;ajorD a 9ristolo!iei lui "avel, cu toate cD Hn
scrisorile lui "avel, re:erinele la 3sus ca O<iulP lui ,u;nezeu ( se HntIlneEte de Eaptesprezece ori Hn
Hntrea!a cule!ere de scrieri tradiionale ale lui "avel Ei nu;ai de patru ori cu re:erire la Hntre! titlul de
O<iul lui ,u;nezeuP) sunt considera'il de puine Hn co;paraie cu nu;irea lui 3sus ca O,o;nP sau
O9ristos. 9Iiva au pretins cD idea despre 3sus ca avInd calitatea de :iu a :ost o HnsuEire a reli!iilor
tradiionale pD!Ine Ei Hn consecinD "avel Hl prezintD pe 3sus luInd ;odelul 2recoFro;an al cultului
divinitDii (vezi &eli!ie, 2recoF&o;anD), dar :olosirea lui "avel a li;'ajului de O<iuP divin este
H;potriva acestei dovezi re:eritoare la cadrul reli!iei pD!Ine.
"avel nu a Hntre'uinat li;'ajul de :iu divin pentru a procla;a cD 3sus a :ost divin. &e:erinele
eseniale ale lui "avel la 3sus ca O<iulP lui ,u;nezeu co;unicD statul unic al lui 3sus Ei relaia inti;D
cu ,u;nezeu TatDl. ,ar conteBtul acestor re:erine ne dD Hn plus cIteva nuane particulare pentru acest
ter;en. Gn cIteva pasaje 3sus e=ste prezentat ca O<iulP ,u;nezeului Hntronat, descriinduFl din tradiia
?echiului Testa;ent a H;pDraiei ,avidice ca O<iuP al lui ,u;nezeu (e.!., "s 2>1Q)).
"rintre altele "avel :ace o aluzie la sacri:iciul lui 3sac (2en 22) sD prezinte ;oartea lui 3sus ca
cel ;ai supre;e act de rDscu;prare (e.!., &o; 4>*2). ,e ase;enea "avel Hl prezintD pe <iul 5ui
,u;nezeu ca Ei unul tri;s ;ai dinainte sD resta'ileascD relaia cu ,u;nezeu pentru care Tora nu a :ost
capa'ilD. "avel portretizeazD calitatea divinD de :iu al lui 3sus ca o structurD Ei 'azD pentru e;anciparea
creEtinilor ca O<ii al lui ,u;nezeuP
1. 9adrul
2. 3sus
*. 9alitatea divinD de :iu al lui 3sus in a:ara lui "avel
4. Teolo!ia lui "avel
1. Cadrul.
1.1. P"g(n. Gn vechea educaie de istorie a reli!iei, reprezentatD de -ousset, re:erirea lui "avel la
eBpresia O<iul lui ,u;nezeuP a intenionat sD denote 3sus ca o :iinD divinD dupD cu; pretinde o'iceiul
traditional pD!In despre :ii du;nezeilor cu care "avel convertiii lui "avel ar :i :ost
:a;iliarizai(-ousset, 201Q10). TotuEi alii (e.!., .choeps) au repetat acest punct de vedere, care nu
este persuasiv Hn lu;ina Hntre!ului corp de analizD acade;icD dar ca Ei Hntre! a con:ir;at Hndatorarea
conceptului :unda;ental pentru traditia 3udaicD Ei dispreul pentru reli!ia pD!InD (e.!., -lank, +en!el,
8i;).,e alt:el, idea lui -ouset, pentru a co;unica ;esajul Hntre pD!Inii lui convertii "avel EiFa HnsuEit
Hn ;od !reEit tradiia pD!InD care a produs :unda;ental o nouD cristolo!ie nu este pIna aici prin o citire
atentD ceea ce "avel spune despre 3sus sau printrFo relevantD evidenD din reli!ia pD!InD 2recoF
&o;anD. 9a Ei #ock (1/)2) Ei +en!el (21Q41) a indicat, cD este di:icil sD !Dsi; adevDretele paralele
2recoF&o;ane care ar :i justi:icat punctu de vedere al lui "avel despre 3sus ca O<iulP lui ,u;enzeu
sau a re;ite este ;ult ;ai inteli!i'il pentru #ea;urile lui "avel convertite.
&asa u;anD poatre :i ;enionatD ca Ei o odraslD a lui [eussau altor du;nezei, dar aceastD
!eneralitate pare sD :ie relevantD pentru se;ni:icaia particularD pe care "avel a ataEatFo la 3sus ca
unicul <iu al lui ,u;enzeu. Ln ;are o; (e.!., AleBandru cel Mare) ar :i :ost posi'il sD :i :ost :iul lui
du;nezeu, dar aceastD a:ir;aie pare a :i un esenial !est onori:ic Hn recunoalEterea unor calitDi Hn o;
/0
cu; ar :i Hnelepciunea sau 'ravura ;ilitarD, Ei totuEi nu este clar un o; ast:el nu;it a :ost cu adevDrat
!Indit ca ni;ic altceva decIt Hn ;od eBcepional o :iinD u;anD i;presionantD.
,e :apt denu;irea de O:iu al lui ,u;nezeuP nu a :ost co;unD Hn pD!Inis;ul 2recoF&o;an Ei pare
sD :i :ost :olosit ca Ei titlul nu;ai de H;pDraii &o;ani(5atinD divi filius trades Hn !reacD as theou
huios). [eii care aparin aEaFnu;itului Ocult al ;isterelorP, de eBe;plu, cDrora istoria ti;purie a Ecolii
reli!ioase, leFa atri'uit o ase;enea i;portanD nu sFau re:erit la O:iul lui ,u;nezeuP. Orice in:leunD a
devoiunii i;pDratului &o;an peste cristolo!ia ti;purie a :ost pro'a'il ;ult ;ai tIrzie decIt "avel Ei
pro'a'il i;plicatD Hn adversiunea creEtinD din care a :ost consideratD ca o 'las:e;ie ;ai de!ra'D decIt
ceva care a sD :i :ost HnsuEitD(e.!., 9uss). 6udecata lui #ock re:eritoare :elul Hn care "avel :oloseEte
eBpresia O<iul lui ,u;nezeuP HncD H;'rDiEeazD, O%Hncercarea care a :ost :DcutD sD eBplice din ;area
decDdere a lu;ii elenisticeP (#ock 1/14, 40).
1.2. Iudei. "rin ur;are, ;uli savani sau Hntors la sursele iudaice ca Ei :unda;ent ;ult ;ai direct Ei
relevant pentru re:erina lui "avle la divinitatea lui 3sus Hn calitate de <iu. Gn 'i'lia lui "avel, ?echiul
Testa;ent, li;'ajul adecvat al divinitDii Hn calitate de <iu este :olosit cu trei :eluri de re:erine.
"asajele care sunt posi'ile sD re:lecte o utilizare ;ai veche, Hn!erii sunt ;enionai ca O:ii ai lui
,u;enzeuP (e.!., 2en 1>2Q4J ,eut *2>4J "s 2/>1J 4/>1). ,ease;enea HntrFun nu;Dr de cazuri Hn 5cc
:raza evreieascD sau ara;aicD O<iu(<ii) a]ai lui ,u;nezeuP este redatD Hn 2reacD ca OHn!er(i) a]ai lui
,u;nezeuP (e.!., ,eut *2>4J 6o' 1>1J 2>1J ,an *>20), aceasta nu e Hn ;od consitent ter;inatD(c:. ,eut
*2>4* 5cc), arDtInd cD :iinele cereEti au put :i redate ca O:ii ai lui ,L;nezeuP Hntre vor'itorii !reci
iudei ai perioadei !recoFro;ane.
Gn cIteva din pasajele ?echiului Testa;ent a H;pDraiei ,avidice se re:erD la O<iul lui ,u;neuP (2
.a; )>14J "s 2>)J 4/>21Q2)). "sal;ul 2>) se re:erD la ,u;nezeu a O nDscutP un H;pDrat , dar aceast
li;'aj poetic a :ost departe sD a:ir;e le!iti;area lui divinD, pricitor la Hntronarea lui, :iind luatD ca un
:el de o adopie divinD.
Tradiiile rea!tului ,avidic cur! HntrFo speranD iudaico ;esianicD a ti;pului lui "avel. #u este nici
un :el de evidenD a;'i!uasD cD eBpresia O<iul lui ,u;nezeuP a :ost un titlu ;essianic, Ei este di:icil sD
spuzne Hn ce ;DsurD conceptual divinitDii Hn calitate de :iu a :ost parte din aEteptDrile ;esianice.
,oc;netul cunoscut ca Ei 27sdras sau 47zra are ;ulte re:eriri la un ;essianic O<iuP al lui
,u;nezeu Hn rD;DEia scrieri(e.!., 5atin filius in )>24J 1*>*2, *), 02J 14>/), dar acu; sunt Hn !eneral
acceptate ca :iind toate traduceri a unor ter;ini creEtini pais (OservantP), care Hn schi;' au trans;is un
ter;en echivalent Hn e'raicD Ye"]ed]. .i;ilar 2 -aruch )0>/ re:erinduFse la Oslujitorul ;eu, Lnsul.P
TeBtul hu;ran 4h1)4 (4h<lorile!iu;) conine un co;entariu pe 2 .a;uel )>11Q14, unde
,u;nezeu pro;ite sDFl :acD pe descendentul lui ,avid O:iulP lui ,u;nezeu Ei co;entariul se aplicD
dease;ena Ei lui Mesia G;pDratul. 9hiar dacD pri;a re:erire la eBistena sa este :DcutD Hn 1/)2,
docu;netul hu;ran 4h241 a pri;it o ;are atenie pentru cD se re:erD la un do;inator care va :i
procla;at cu titlul de O:iul lui ,u;nezeuP Ei O:iul celui "reaHnaltP, aceleaEi titluri date lui 3sus Hn 5uke
1>*2Q*0 (vezi, e.!., <itz;@er, /0Q/4). ,atoritD inco;pletitDii docu;entului este di:icil sD :i; si!uri,
dar caracteristica escatolo!icD :ace cIt se poate de posi'il cD acest docu;ent evideniazD atri'utele
divine ale calitDii de <iu, incluzInd :olosirea titlului de O<iu al lui ,u;nezeuP :iind parte din
;esianis;ul unor iudei
"hilo se re:erD la 5o!os ca :iind Opri;ul nDscutP al lui ,u;nezeu (e.!., "hilo om. 1.210J Conf.
-ing. 141), darn u este nici o concie directD Hntrea aceastD a:ir;aie Ei :elul Hn care "avel :oloseEte
ter;enul pentru 3sus. Gn schi;' "hilo eBpune o HnsuEire independentD a denu;irei de H;pDrat din
?echiul Testa;ent ("s 4/>2)) Ei al lui 3srael (7B 4>22), care oricu; poate ilustra cu; ;eta:orele Ei
conceptele pot :i adaptate la crezul reli!ios tIrziu, iar acest caz pare a :i de ase;ena si Hn #oul
Testa;ent.
,e :apt cea ;ai co;unD aplicaie al conceptului de divinitate Hn calitate de :iu Hn teBtele iudaice
antice, sunt cu re:erinD la HndreptDirea individualD, HndreptDirea colectivitatea iudeilor Ei 3srael ca Ei
oa;eni aleEi ai lui ,u;nezeu. Gn pasajele din ?echiul Testa;ent 3sraeliii sunt nu;ii O:ii lui
/1
,u;nezeuP (,eut 14>1J 3s 1>2J 6er *>22J +os 1>10) and Hn colectiv sunt Opri;ul nDscut al lui
,u;nezeuP (7B 4>22) Ei O<iuP (Os 11>1). Gn a:ara teBtelor canonice 3udaice aceste aplicaii sunt
:ercvente> Gnelepciune 2>14J 0>0J .irach 4>10J "sal;ii lui .olo;on 1*>/J 14>4 (HnderptDiri individuale)J
Gnelepciune 12>21J 11>10, 21J 14>4, 1* (3srael). 3n #oseph and Asenath, like=ise, the ri!hteous 3sraeliii
sunt nu;ii O:iiP ai O,u;nezeului celui viuP sau Ocelui "reaGnaltP 9#os. and As. 11>14J 1/>4), Ei 3osi:
(care pare sD :ie un idealist al dreptDii 3udeulkui sau al lui 3srael) este nu;it de ;ulte ori ca Ei O:iuP
EiOpri;ul nDscutP al lui ,u;nezeu 9#os. and As. 1>*Q0J 1*>1*J 14>11J 21>4J 2*>10).
?er;es (201Q11) sunt citate versetele ra'inice Hn care iudeii antici oa;enii s:ini sunt nu;ii ca Ei
O:iiP ai lui ,u;nezeu Hn sensul de a:i special Hnaintea lui ,u;enzeu. 9u ;are preBauie despre
:olosiria acestor teBte de a ilustra pri;ul secol al reli!iei 3udaice, pute; alle!e :i!urile ta'inice ?er;es
citeazD ca eB;plu al aplicDrii HnreptDirii individuale a cate!iriei divine a calitDii de :iu cu; este
a:ir;at Hn Gnelepciunea lui .olo;on Ei .irach ;enionat ;ai de vre;e.
2. 1esus.
7ste Hn ;are ;DsurD acceptat de HnvDaii 3udei cD 3sus a vor'it despre ,u;nezeu ca Ei OTatDP
(Ara;aic \a""a4\) HntrFun ;od neo'iEnuit de a eBpri;a inti;itatea Ei :a;iliaritatea, Ei asta la condus
la unele cai care re:lectD un pro:ound sens la unui statut special Ei Ei responsa'ilitate :aD de ,u;nezeu.
7ste rezona'il sD considerD; dacD aceste descriei ale lui 3sus au in:lunat punctual de vedere al lui 3sus
ca Ei <iu al lui ,u;nezeu Hn "Avel Ei Hn 9reEtinis;ul Ti;puriu. "entru Hnceput pute; doar sD :ace;
cIteva o'servaii.
Gn pri;ul rInd, pare a :i cert cD practica Ei li;'ajul reli!ios al lui 3sus au :ost de un interes Ei o
relevanD intensD pentru cei care Hl ur;au, Hn ti;pul lucrDrii lui 3sus Hn special Hn lu;ina de convin!ere
a Hnvierii lui, Hn pri;ii ani dupD accea. Gn al doilea rInd pDstrarea ter;enilor ara;aici Hn vor'irea !reacD
a 'isericii Ei a :olosirii lor Hn conteBte ;enioneazD divinitatea lui 3sus Hn calitatae de <iu (&o; 4>10J
2al 4>1, re:erinele creEtinisului ti;puriu la ter;eni.) sunt pro'a'il cei ;ai 'uni pentru a justi:ica
despre indicaiile Ei tradiiile lui relaia lui 3sus cu ,u;nezeu care au :ost cunoscute Ei au :ost de :apt
in:luenate Hn ;odelarea punctului de vedere al creEtinis;ului ti;puriu al lui ca Ei <iu al lui ,u;nezeu.
9ristolo!ia ti;purie 'ineHneles a :ost Hn special condusD prin convin!erile cD 3sus cel cruci:icat a
Hnviat Ei HnDlat Hn !loria cereascD. ,ar de ase;enea resultD din lucrarea Hncurajatoare al lui 3sus Hn
special identi:icarea lui ca Ei O<iuP al lui ,u;enzeu cu toate cD Hnelesul ataEat la aceastD identi:icare a
crescut ;ult ;ai !lori:icat Hn lu;inat Hnvierii lui Ei a !lori:icaDrii cereEti care a :ost pentru totdeauna
sauchir posi'il Hn lucrarea lui 3sus.
3.Divina calitate de Fiu al lui Isus naintea lui Pavel
3.1. )radiia pre*paulin". Ln nu;Dr de HnvDai cD re:erinele lui "avel la divina calitate de <iu
aratD se;nul crezului OpreFpaulinP a credinei Hn 3sus 9ristos ca Ei O<iu,P al lui ,u;nezeu Hn special
&o;ani 1>1F 4J 1 Tesaloniceni 1>10J 2alateni 4>4Q1J Ei &o;ani 4>*. 7ste oricu;, este o !reEealD sD
vor'i; despre O:or;ulaP cristolo!icD a <iului divinFtri;is Hn "avel, cu; unii au prtins Hn &o;ani 4>*
Ei 2alateni 4>4. Aceste douD re:eriri "auline :olosesc ver'e din !reacD di:erite, Ei au Hn co;un nu;ai
conceptul de <iu :iind prin putere divinD tri;is de la ,u;nezeu, o cale destul de clarD pentru a se
re:eri la o persoanD vDzutD ca operand cu ;andat divin.
9u; pentru &o;ani 1>*Q4, +en!el (0/) Ei .cott (2*1) au notat cD HncearcD sD reconstruiascD
actuala :or;ulare a crezului preFpaulin(ve3i 9reeds) din &o;ans 1>*Q4 care este o ipotezD diver!entD Ei
i;posi'il de veri:icat. 9utoate acestea pasajul poate sD pDstreze 'ine convin!erile preFpuline despre
3sus ca Ei un ur;aE al lui ,avid prin descendenD :izicD(2ata sar2a) acu; Ono;ineazD AhoristhentosC
the .on o: 2od in]=ith po=er Aen dynameiCP prin virtutea Hnvierii lui AeD anastaseo4sC.
,e ase;nea Hn Tesaloniceni 1>/F10, cBare se re:erD la 3sus ca Ei <iu al lui ,u;nezeu care a :ost
Hnviat la statutul ceresc Ei va veni ca Ei eli'erator din ;Inia escatolo!icD, este considerat ca o pDstrare a
evidenei OpreF"aulineP a cristolo!iei divine a <iului. ,ar dacaD acest pasaj pDstraezD tradiia OpreF
/2
paulinDP HnsuEirea tradiiei lui "avel aratD ca nu a vDzut o deconectare continuD Hn'trepunctul de
vedere al lui 3sus Ei al predecesorilor lui Ei a 'isericii 3udeoFcreEtine la :el ca Ei unul Hn 3erusali;.
3.2#up" pavel.
,ivinitatea calitDii de :iu a lui 3sus este de o i;portanD considera'ilD Hn 7van!heliile .inoptice,
care au :ost scrise dupD scrisorile lui "avel, Ei do'Indesc o varietate de conotaii Hn :iecare din
evan!heliEti. Gn Matei divinatatea calitDii de <iu, cu toate ca nu este :recvent ;enionatD, are o
puternicD conotaie Ei conecie ;esianicD (e.!., Mt 11>11), Ei ucenicii Hl procla;D ca <iu al lui
,u;nezeu(e.!., Mt 14>**). O si;ilarD conotaie ;esianicD a divinei calitDi de :iu apare Hn 5uka(e.!.,
5k 1>*2Q*0). Gn ;arcu, oricu;, procla;area este aproape conectatD cu taina adevDrului(tarscendent) lui
3sus , identitatea Ei ( cu eBcepia ironica Hn Mk 10>*/) nu;ai ,u;nezeu (Mk 1>11J />)) Ei de;onii (e.!.,
Mk *>11J 0>)) recunosc divina calitate de <iu al lui 3sus.
9alitatae divina de <iu al lui 3sus este i;portantD de ase;enea Hn e'raicD, unde statul lui ca Ei <iu Hl
distin!e deasupra pro:eilor (+e' 1>1Q2) Ei de ase;nea deasupra Hn!erilor(+e' 1>*Q14J 2>0). GntradevDr
Hn 7vrei 1>2 <iul este O;oEtenitorul tuturor lucrurilorP dIndui calitDii de :iu un sens cos;olo!ic. Gn
3oan ,ivina caliatede <iu are o :conotaie transcendentD eBpri;atD cu o claritate Ei accentuare :DrD e!al
:aD de orice altD scriere a #oului Testa;ent. ,in ;Drturisirea lui 3oan -otezDtorul (6n 1>*4) a:ir;aia
scopului cli;atic in 3oan 20>*1, al celui de al patrulea evan!helist era sD accentueze cD 3sus este
recunoscut ca Ei <iu al lui ,u;nezeu. Mult ;ai ;ult el :ace de cunoscut ca <iul aste de ori!ine
cereascD(e.!., 6n 1>14J 1)>1Q0). Gn 3oan, 3sus pretinde cD este <iul lui ,u;nezeu Ei procla;area valoarii
divinitDii este ilustratD prin acuzaia de 'las:e;ie de cDtre personajele 3udaice Hn relatare (6n 0>14J
10>*1J 1/>)). Aceste su'linieri 3oanine au in:lorit dupD aceea Hn credina creEtinD, HntrucIt O<iul lui
,u;nezeu este O a devenit cea ;ai :avoritD cale de se re:eri la 3sus ca divin Ei a :ost :olositD pentru a
putea distin!e u;anitatea lui 3sus :aD de divinitatea lui cu; se vede Hn 3!anaiu(+ph. 20>2). ,unn a
notat, nici o altD eBpresie cristolo!icD Onu a avut Hnelepciunea istoriei Ei puternica putere a O<iului lui
,u;nezeuP (,unn, 12). ,ar tre'uie sD :i; :oarte ateni pentru a putea deter;ina conotaia lui "avel Hn
re:erirea lui :aD de 3sus ca <iul lui ,u;nezeu :DrD a citi Hn ea :elul Hn care ter;inii au :ost :olosii Hn
creEtinis;ul tIrziu.
4. Utilizarea scrierii lui Pavel
Gn cele 1* scrieri ale lui "avel din #oul Testa;ent, titlul O<iul lui ,u;nezeuP nu este :iBat nici
:recvent :olosit, apDrInd nu;ai de patru ori Hn di:erite ordini ale cunvintelor Hn !reacD (&o; 1>4J 2 9or
1>1/J 2al 2>20J 7ph 4>1*). Gn celelate 1* re:eriri la 3sus ca <iu divin, !Dsi; O<iul .DuP (&o; 1>*, /J
0>10J 4>2/, *2J 1 9or 1>/J 2al 1>11J 4>4, 1J 1 Thess 1>10), OGnsuEi <iul .DuP (&o; 4>*), O<iulP (1 9or
10>24) Ei O<iul dra!ostei 5uiP (9ol 1>1*). 9onvin!erea cD 3sus este <iul lui ,u;nezeu a :ost aparent
ceea ce Hl interesa pe "avel, nu aEa de ;ult titlul cristolo!ic sau :or;ulele ver'ale cae eBpri;D aceastD
convin!ere.
Gn toate re:erinele lui despre 3sus ca <iu al lui ,u;nezeu "avel :oloseEte articolul de:init !rec,
care nu e Hntotdeauna uEor reprezentat Hn traducere. .ensul articolului de:init este punctual de vedere al
lui "avel despre divinitatea lui 3sus Hn calitate de <iu ca :iind unicul, Ei nu acordD calitataea de ;e;'ru
lui 3sus Hn alte clase ale altor :i!uri care pot :i considerate ca :ii ai lui ,u;nezeu aEa cu; noi HntIlnit
sursele iudaice Ei pD!Ine. (e.!., Hn!eri, drepi, oa;eni i;portani, :DcDtori de ;inuniJ vezi 4.0 jos).
,ease;enea +e!el a su'liniat cD "avel se re:erD la 3sus, ca <iu al lui ,u;nezeu nu;ai de
unsprezece ori Hn &o;ani Ei 2alateni (+en!el, )). &elativa in:recvenD Ei distri'uirea re:erinelor lui
"avel, la 9ristos ca <iu al lui ,u;nezeu su!ereazD cD, pentru "avel calitatea divinD de <iu nu constitue
o HnsuEire a unui concept din ;itolo!ia pD!InD ca ;ijloc crucial de a justi:ica Hnchinarea adusD o;ului
3sus printre convertiii dintre nea;uri (contra -ousset, 204Q/). GntrFadevDr, "avel se re:erD la <iul lui
,u;nezeu Hn ter;inii adaptai din conteBtual iudaic, :DcInd cu HndrDznealD a:ir;aii cristolo!ice HntrF
un ;od Hn care sD intereacioneze direct cu preocupDrile iudaice tradiionale. Aceastea includ Tora
/*
(ve3i 5a=), unica se;ni:icaie a lui 3srael, speranele ;esianice Ei perspectiva ;onoteisticD
:unda;entalD pe care "avel continuD sD o H;pDrtDEascD Ei sD o pro;oveze Hn 'isericile sale (ve3i 2od).
,in Hntrea!ul edi:iciu cristolo!ic a lui "avel este evident cD el lFa vDzut pe 3sus ca participInd la
HnsuEirile Ei rolurile lui ,u;nezeu Ei H;pDrind !loria divinD. ,ar cel ;ai i;portant e cD 3sus este de;n
sD pri;eascD eBact aceaEi veneraei ca Ei ,u;ne@eu Hn Hnchinarea creEtinD (ve3i $orship). ,eci pute;
spune cD acel pe care "avel Hl nu;eEte O<iul lui ,u;nezeuPa :ost privit ca :iind divin HntrFun ;od unic.
Oricu;, nici Hn conteBtul iudaic a lui "avel, nici Hn li;'ajul pe care el Hl :oloseEte (spre deose'ire de
3oan), calitatea divinD de :iu nu Hi atri'uie divinitatea lui 3sus. +o=ever, neither in the 6e=ish
'ack!round o: "aul nor in his o=n usa!e (unlike 6ohnNs) did the lan!ua!e o: divine sonship in itsel:
attri'ute divinit@. Gn tradiia iudaicD a lui "avel a nu;i un o; O<iulP lui ,u;nezeu Hnsea;nD Hn pri;ul
rInd s DHi atri'ui un statut special Ei o deose'itD :avoare Hn :aD de ,u;enzeu. &e:eririle lui "avel la
3sus ca O<iulP lui ,u;nezeu Hnsea;nD cD 3sus a avut un statut special Ei o desose'itD :avoarea Hn :aa
lui ,u;nezeu.
9u scopul de a deter;ina speci:ic ce a Hnse;nat pentru "avel calitatea de <iu a lui 3sus, tre'uie sD
privi; ;ult ;ai de aproape la re:eririle a:late Hn dez'atere. ?a tre'ui sD ne concentrD; pe re:reinele
din scrisori ale cDror autor este "avel Ei este acceptat universal (totuEi 9ol 1>1* Ei 7ph 4>1* se potrivesc
cate!oriei sta'ilite Hn scrisorile nedisputate). Ar tre'ui sa HncercD; sD sta'ili; Hnelesul lui "avel prin a
da atenie conteBtelor.
&.1. Evanghelia i +iul. Gn &o;ani 1>/ "avel se re:erD Ola evan!helia <iului lui ,u;nezeuP o :razD
neo'iEnuitD la "avel (Hn plus sunt nu;eroase re:riri la Oevan!helie,P c:. Oevan!helia lui ,u;nezeu,P
&o; 1>1J 10>11J 2 9or 11>)J 1 Thess 2>2, 4, /J and Othe !ospel o: 9hrist,P &o; 10>1/J 1 9or />12J 2
9or 2>12J 10>14J 2al 1>)J "hil 1>2)J 1 Thess *>2). <raza este conectatD cu re:erinele anterioare despre
3sus 9a <iu al lui ,u;nezu (&o; 1>2Q4), Ei cu ;ultele dicuii Hn &o;ani despre divinitatea calitDii de
<iu a lui 3sus este ;enionatD de un nu;Dr de ori (Eapte din cele Eaptesprezece instane Hn cule!erea de
scriei a lui "avelJ c:. 2 9or 4>4, unde unica :razD este O7van!helia 9ristosului 2lori:icatP apare sD :ie
le!atD de conteBtul discuiei divinitDii !lorioase a lui 9ristos Hn 2 9or *>12Q4>1). Aici Hn aceastD
consideraie unicD Hn "avel Oevan!helia :iului luiP aratD cD sFa putut re:eri la ;esajul Ei lucrarea lui ca
Ei o i;plicare a divininei calitDi de <iu. "lus proe;inena datD de calitatea de <iu Hn &o;ani Ei
2alateni ;enioneazD cD identi:icarea lui 3sus ca <iu al lui ,u;nezeu a :ost ;ul ;ai i;portantD la
"avel decIt sFar putea asu;a, Hn special Hn al zu!rDvi se;ni:icaia rDscu;pDrDtoare al lui 3sus Hn
conteBtul teocentric Ei visFaFvis de te;ele iuddaice reli!ioase.
AceastD su!estie su'liniatD de descrierea lui "avel 2alateni 1>10Q11 care lFa Hntors din a :i adversar
Hn a :i Apostol al lui 3sus> ,u;nezeu Oa :ost 'ucuros sD decopere <iul lui Hn ;ine Aen emoiCP (2al
1>11). "entru a :i .i!uri Hn altD parte "avel ;enioneazD ca la vDzut pe O3sus ,o;nulP (1 9or />1) Ei se
include pe sine Hn lista celor care O9ristosP li sFa arDtat(1 9or 10>1Q4). Gn 2alateni 1>10Q11 su'iectul Hn
discuie Hl indicD "e 3sus ca <iu al lui ,u;nezeu unicul sDu <iu(ton huion autou) Ei che;area lui a :ost
sD Hl procla;e pe <iul lui ,u;enzeu (2al 1>11) Hn special pintre nea;uri. "avel a auzit cu si!uranD
procla;area creEtinoFiudaicD, pe care el a rene!ato ca !lorie dez!ustDtoare a unui :als pro:et Ei care
pro'a'il a :or;at o parte din !Indirea lui pentru zelul de a lupta H;potriva lor Hn nu;ele tradieiei
iudaice (2al 1>1*Q14).Tradiia anticD a iudeilor a dat 'un venit unei i;a!ini dispreuite precu; cea a
:iului lui ,u;nezeu Hnse;na sD te alDturi la le!iti;area Ei neprihDnirea acestei i;a!ini divine(e.!., $is
2>12Q20J 0>1Q4).
&e:erina lui "avel la descoperirea :aptului cD 3sus este :iul lui ,u;nezeu(ton huion autou),
dease;enea poate :i luatD ca Ei o conotare pe care eBperiena i;plicatD de "avel o directD inversare a
punctului de vedere despre 3sus, din :alsa pro:eie ca Ei ,u;nezeu unic reprezenatativ.
&.2. +iul ,egal. Gn di:erite pasaje "avel Hl descrie pe 3sus Hn statutul Ei rolul re!al, descriind tradiia
,avidicD a #oului Testa;ent Ei aplicInduFle la 3sus ca Ei re!alF ;essianic O<iulP lui ,u;enzeu. A;
notat douD din acetse pasaje ca :iind o posi'ilD evidena a cristolo!iei OpreF"auline.P
/4
3n &o;ani 1>*Q4 Hn acest pasaj !Dsi; re:eriri din 2 .a;uel)>12Q14. 9u; ar :i OsD;InaAspermaC lui
,avidP 3sus a :ost OridicatAanastasisC din ;oriP de ,u;nezeu(c:. the 5cc o: 2 .a;uel )>12> OGi voi
Hn;uli Aanaste4soC sD;Ina ta Ato sperma souCP). #u;irea lui 3sus Hn putere ca <iu Hn &o;ani 1>4
rDsunD pro;isiunea lui ,u;enzeu Hn 2.a;uel )>14, O ?oi :i tatDl lui Ei el i;i va :i :iu.P 5a :el ave;
aici o aluzie la "sal;ul 2>), a :ost ,u;nezeu anunat cD el are un OnDscutP H;pDrat ca Ei <iul lui (o
descriere si;'olicD a HntronDrii H;pDratului). "avel se re:erD la ;isiunea lui ca sD asi!ure Oascultarea
prin credinD Hntre toate naiunile]#ea;urile AethnesinCP (&o; 1>0) o pro;isiune re!alD a O<iului,P Hn
"sal;ul 2>4 care sD dea Onaiunile AethneC de ;oEtenire.P Gn 1 Tessaloniceni1>/Q10, la :el ca Hn &o;ani
1>4, calitatea de :iu a lui 3sus este ;enionatD Hn conecie cu ,u;nezeu care 5Fa Hnviat Ae4geireC din
;ori. ,eEi nu HntIlni; aici aluzii la passa!ele davidice din?echiul Testa;ent, cu toate acestea
divinului <iu care ne iz'DveEte de ;Inia viitoare (1 Thess 1>10) Hi este dat un rol ;essianic care poate
:i co;parat cu ;esianicile aEteptDri din hu;ran Ei "sal;ii lui .olo;on 1)F14. AceastD viitoare
carecteristicD plus contrastul dintre idolii pD!Ini Ei O,u;nezeul cel viuP (1 Thess 1>/) re:lectD puternic
conteBtul iudaic reli!ios, :urnizInd viitoarele indicii cD divinul <iu care acioneazD Hn :avoarea lui
,u;nezeu ca Hn &o;ani 1>*Q4, este reprezentantul ;essianic a lui ,u;nezeu.
O altD re:erinD la <iul lui ,u;nezeu cu o caracteristicD ;essianicFH;pDrDteascD este !sitD Hn 1
9orinteni 10>24Q24. 3;a!inile H;pDrDteEti a'undD cu ;entionarea OH;pDrDieiP (1 9or 10>24), do;nia
lui 9ristos (1 9or 10>20) Ei punerea tuturor OvrDj;aEilor supt picioarele .aleP (1 9or 10>20). O aluzie la
"s 110>1, ca un psal; ,avidic este :recvent citatD Hn #oul Testa;ent. ,upD ce Otoate lucrurileP
(incluzInd ;oartea, 1 9or 10>21) au :ost supuse <iului H;pDrDtesc, pe ur;D O<iul .e va supune 9elui
ce 3Fa supus toate lucrurileP (1 9or 10>24), o idee care ;ai departe ne aratD cD aici <iul nu este o nouD Ei
rivalD divinitate dupD ;odul de !Indire din ;itolo!ia pD!InD ci o :uncie (ca re!ale ?echiului
Testa;ent) din partea lui ,u;nezeu.
Gn ;od si!ur scopul Ei 'aza calitDii de :iu a lui 3sus Hn re:erinele lui "avel sunt cu ;ult peste
H;pDrDia davidicD din ?echiul Testa;ent. AEteptDrile iudaice ;esianice se a:lD poate nu;ai Hn O9el
alesP din 1 7noch (*)Q)1) care stD pe tronul lui ,u;nezeu Ei care se pare cD este H;'rDcat cu HnsuEiri
transcendente, ceea ce noi nu !Dsi; Hn apropierea re:erinelor lui "avel la 3sus, !loriosul Ei cresecul <iu.
Aici nu eBistD nici o paralelD de la idea cD personajul ;essianic care pentru cD a :ost Hnviat se nu;eEte
acu; <iul lui ,u;nezeu care are putere Ei autoritate divinD. ,ar Hn pasajele despre care vor'i; "avel
:oloseEte ideile centrale, i;a!inile Ei li;'a din tradiia iudaicD ;esianicFH;pDrDteascD pentru a eBpri;a
aceste HndrDznee convin!eri despre statutul HnDlat a lui 3sus Hn planul lui ,u;nezeu.
&.3. +iul sari-iat
Gn cel puin trei pasaje "avel se re:erD Hn ;od eBplicit la 3sus ca <iu al lui ,u;nezeu ca dInduFse pe
.ine HnsuEi pentru rDscu;pDrarea din ;oarte. Ln ui;itor eBe;plu Hn acest sens Hl !Dsi; Hn &o;ani
4>*2 unde "avel spune cD ,u;nezeu OnFa cruat nici chiar pe <iul .Du, ci 5Fa dat pentru noi toiP.
AceastD a:ir;aie este ;ult ;ai splendidD din punct de vedere teolo!ic dacD ine; cont cD Oa daP
(paradido mi) este acelaEi ver' pe care "avel Hl :oloseEte HntrFun ;od rDsunDtor de trei ori Hn &o;ani
1>24Q24 re:erinduFse la ,u;nezeu care lasD u;anitatea pDcDtoasD pradD judecDii, :DcInduFl ;oarte pe
3sus Ei la :el de ;ult un deli'erat Ei sole;n act a lui ,u;nezeu ca ;Inie divinD H;potriva u;anitDii
pDcDtoase ;enionate Hn &o;ani 1. Gn &o;ani 4>*2 <iul este dat la ;oarte pentru o;enirea pDcDtoasD
aducInd Hn acelaEi ti;p si!urana cD ei nu vor :i conda;nai Ei separai de ,u;nezeu.
,ar care este se;ni:icaia denu;irii lui 3sus ca O<iuP a lui ,u;nezeu, sin!urul dat pentru noi
toi Hn &o;ani 4>*2K Gn &o;ani 4>20 "avel :oloseEte ver'ul paradido mi cu re:erire la 3sus O,o;nul
nostruP care a :ost dat la ;oarte Opentru pDcatele noastreP, iar Hn &o;ani 4>*4 i;ediat dupD a:ir;aia
pe care o eBa;inD;, "avel ;enioneazD O3sus 9ristos care a ;uritP, ilustrInd :leBi'ilitatea li;'ajului
paulin Ei titlurile cristolo!ice re:erinduFse la ;oartea lui 3sus. Motivul ale!erii cuvIntului O<iuP Hn
&o;ani 4>*2 se pare sD :ie ceea ce "avel doreEte sD accentueze locul personal al lui ,u;nezeu, ca sD
vor'reascD Hn sacri:iciul ;orii> este ;ortea :iului lui ,u;nezeu(see .ch=eizer, *44).
/0
"avel pare sD :i lososit o ;are su!estie scrpturalD ca sD su'lEinieze un punct. <raza Onu a cruat
Aou2 epheisatoC n;ici chiar pe <iul 5uiP Hn &o;ani 4>*2 pare sD ne aducD a;inte de cuvintele Hn!erului
cDtre Avraa;, Otu nu i_ai cruatAou2 epheisoC <iul sin!urul tDu :iu 2en 22>12, 11), Hn :elul acesta un
act de co;parare Hntre .acri:iciu lui ,u;enzeu jer:indul pe 3sus Ei Avraa; jer:indul pe 3saac.
AceastD a:ir;aie despre ceea ce ;oartea lui 3sus a reprezentat pentru ,u;nezeu care de
ase;enea pentru re:erinele lui "avel la O;oartea :iului lui A,u;nezeuC Hn &oa;ani 0>10. 9onteBtul
ilustreazD tendina !eneralD al lui "Avel de a :olosi titlul de O9ristosP Hn re:ereinele ;orii lui 3sus
(&o; 0>1, 4J and c:. :ul;inarea O,o;nul nostru 3sus 9ristosP in &o; 0>11), Hn special Hn a:ir;aia
cristocentricD care caracterizeazD ;oartea ca un act al lui 3sus. ,ar &o;ani 0>10Q11 se concentrare
teocentricD pe H;pDcarea OduE;anilorP lui ,u;nezeu cu ,u;nezeu Ei ne 'ucurD; Hn ,u;nezeu
,u;nezeu (&o; 0>11) de consecinele aceste H;pDcari. Aceasta a luat koc prin ;oartea <iului lui
,u;nezeu accentuHnd cIt de ;ult ,u;nezeu a :ost direct i;plicat Hn a Hndeplini aceastD reconciliere.
Gn 2alateni 2>20 "avel se re:erD la O<iul lui ,u;nezeu care ;a iu'it Ei sFa dat pe sine HnsuEi
Aparadido miC pentru ;ineP o a:ir;aie care accentueazD rolul active al lui 3sus Hn lar!ul conteBt
cristolo!ic (2al 1>10Q21). ?arianta teBtului O,u;nezeu Ei 9ristosP Hn locul O<iul lui ,u;nezeuP cu
toate cD este suportatD de ;ulte ;anuscripte !receEti i;portante, este pro'a'il coruptD de teBtul
ori!inal. Ri de aceea noi sunte; !ata sD deter;inD; se;ni:icaia ;enionatD, O<iul lui ,u;nezeuP
cInd de alte Eapte ori anterioare ur;eazD 2alateni 2>20 "avel Hl nu;eEte O3sus 9ristosP (2al 2>11),
O9ristos 3susP (2al 2>11) Ei O9ristosP (2al 2>11Q1/, 21).
7Bpresia O<iu lui ,u;nezeuP accentueazD Hnalta :avoare Ei onoare divinD a celui a cDrui
dra!oste Ei dDruire de sine este sta'ilitD.AceastD descriere al lui 3sus de ase;enea i;plicit ,u;nezeu
:ace parte din aciunea de rDscu;pDrare al lui 3sus Ei este o con:ir;are Hn aciunea ur;Dtoare (2al 2>21)
unde pavel se re:erD la Oharul lui ,u;nezeuP Hn le!DturD cu ;oartea lui 3sus.
&o;ani 4>*2 aratD ca "avel a putut co;para ;oartea <iului 5ui ,u;nezeu cu jrt:a lui 3saac,
posi'il ca re:erirea lui "avel de ase;nea Hn 2alateni 2>20 la jerta <iului lui ,u;nezeu aratD o
cunoaEetere a tradiiei iudaice despre naraiune. 9u toate cD 2enesa vor'eEte Hn tDcere despre atitudinea
lui 3saac, tradiia anticD 3udaicD Hi atri'uie o lui o dorinD arzDtoare de a se o:eri pe sine HnsuEi Hn
asculatre de ,u;nezeu(e.!., "seudoF"hilo ,i". Ant. 14>0J *2>2Q4J 40>2J 6osephus Ant. 1.1*.2Q4 nn220Q
*1).
&.&. +iul i )ora. <recvent HnvDaii indicD la &oa;ni 4>* Ei 2alateni 4>4 ca un eBe;plu a
O:or;uleiP cristolo!ice Hn care <iul este ;enionat ca :iind OTri;isul.P ,ar cu; deja a :ost ;enionat,
identi:icarea ver'alD O:or;ulaP Hn aceste pasaje este du'ioasD. 7ste cu ;ult ;ai relevant decIt
a;IndouD aceste re:erine a <iului Hn &o;ani 4>*F4 este prWcis o copleEitoare inco;pati'ilitate a torei
de a salva cu; este descris Hn &o;ans ), Ei sD :acD posi'ilD plinDtatea Osolicitare a dreptDiiP torei Hn
li'ertatea ,uhului dat prin :iul. 2alateni 4>4 ;enioneazD <iul cBa :iind tri;is Hnainte OsD H;pace pe
cei care au :ost su' le!eP (incapacitatea care este accentuatD Hn 2alatians *>1Q4>1) :ace posi'ilD
Oadoptarea lor ca :ii.P
Gn &o;ani 4>* Ei 2alateni 4>4 "avel accentueazD cD :iul ,ivin apare in :or;D u;anD, care pare sD
indice o OHncarnareP a lui 3sus, a Oal preFeBistentuluiP <iu. L;anitatea lui 3sus de ase;enea Hnsea;nD
eli'erarea divinD iniiatD :aD de conda;narea torei a :ost e:ectuatD de <iu in s:era eBistenei u;ane, Ei
anu;e prin ;oarte.
&... +iul i +iul lui #umne/eu. 9u toate cD HntrFun ;nod consistent 3sus ca Ei <iu ,ivin cu o
eBclusivitate indicatD, Hn ;ulte pasaje de ale lui "avel, i;plicit sau eBplicit se re:erD la e;anciparea
rDscu;pDrarii cu 3sus Ei la D relaie :ilialD cu ,u;nezeu i;pri;atD dupD calitatea de <iu al lui 3sus.
(vezi esp. -@rne). 2alateni 4>0 ne areatD scopul tri;iterii <iului Oca sD rDscu;pere pe cei ce erau supt
5e!e, pentru ca sD cDpDtD; Hn:ierea AhuiothesiaC (ve3i Adoption, .onship), Ei ur;Dtoarele versete se
/1
r:erD la creEtini ca O:iiP ai lui ,u;nezeu(huioi) care au pri;it Oduhul <iului luiP care sa alDtuart <iului
che;Hndul pe ,u;nezeu OA''a adicD TatDP Ei acu; sunt ;oEtenitori ai lui ,u;nezeu. (2al *>2)Q24
:ace clar, O:iiP lui ,u;nezeu 'Dr'ai Ei :e;ei la un ter;en e!al Acare poate :i , tradus huioi ca Ei
OcopiiPC.)
Gn &o;ans 4 "avel eBplicD conecia lui 3sus <iul cu caltatea de :ii a 9reEtinilor. ,upD re:erirea la
tri;iterea <iului Hn &o;ani 4>*, "avel ;eioneazD rDsplata ,uhului (&o; 4>0Q1*, clar le!atD de 3sus,
O,uhul lui 9ristos,P &o; 4>/), se re:erD la creEtini ca Ei O<ii ai lui ,u;nezeuP (&o; 4>14) care Hl
chea;D pe ,u;nezeu OA''a, TatDP (&o; 4>10) Ei sunt O:rai ;oEtenitori cu 9ristos.P &o;ans 4>14Q2)
ela'oreazD consecinele prezentului Ei viitorului ale adoptDrii divine. ,upD care vine &o;ani 4>24Q*0,
un pasaj :oarte teocentric accentuInd iniiativa rDscu;pDrarii lui ,u;nezeu, Hn care cei rDscu;pDrai sD
spunD ca ar :i :ost Opredestinai sD :ie con:or; i;a!inii <iului, pentru a putea :i pri;ul nDscut Hn Hntra!a
:a;ilieP (&o; 4>2/ #&.?). Acesta este <iul cel divin, prototipul la :el Ei reprezentantul prin care
ceilali sunt HndreptDii ca :ii ai lui ,u;nezu. Lnicitatea luzi 3sus <iul, nu este restrictivD ci
rDscu;pDrDtoare. Ter;enul HntIiul nDscut poate allude la 7Bod 4>22, dIndui lui 3sus titlul 3srael Ei
conotaia cD el a devenit 'aza reconstituirii oa;enilor lui ,u;nezeu iudei Ei nea;uri.
&e:ereinele "auline rD;ase :aD de <iul care re:lectD idea de ,u;nezeu HndreptDind alii prin
unicul sDu <iu . 1 9orinthians 1>/ ,escrie creEtini ca :iind che;ai de ,u;nezeu HntrFo pDrtDEie
A2oino4niaC cu <iul 5ui,P care su!ereazD statutul lor dependent de <iul Ei dease;enea a participa la
statutul :ilial. 2 9orinteni 1>1/Q20 este vDzut ca Ei o su!erare a ceva si;ilar. ,ivinuzl OdaP este Hn 3sus,
<iul lui ,u;nezeu(2 9or 1>1/), pentru cD Otoate pro;isiunile lui ,u;nezeu le !Dsi; Hn 7lP (2 9or
1>20). 9reEtinii sunt HndreptDii ca :iind al lui ,u;nezeu prin <iul(2 9or 1>20') dIndule ,uhul .:Int
ca o !aranie a plinDtDii salvDri escatolo!ice(2 9or 1>22). (OcunoEtina <iului lui ,u;nezeuP Hn 7:
4>1* este de ase;enea o aluzie la idea de rDscu;pDrare a ale!erii sD :ii ;odelat dupD 3sus divinul <iu).
AceastD 3dee a altor :ii sau copii ai lui ,u;nezeu este interesantD Hn lu;ina unei conotaii
puternice a unicitDii lui divine a calitDii de<iu a lui 3sus. &ezoluia la tensiunea aparentD pare sD :ie cD
"avel continuu sFa re:erit la 9alitatea de :iu a creEtinilor ca o derivare din 9alitatea de <iu, datD prin Ei
dupD ;odelul lui 3sus, HntrucIt 3sus este ori!inalul, prototipul, al cDrui calitate de <iu nu este derivatD
din alii.
BIBLIOGRAPHY.
6. -lank, Paulus und #esus (.A#T 11J Munich> 8asel, 1/14)J
$. -ousset, Gyrios Christos (#ashville> A'in!don, 1/)0 A1/21C)J
-. -@rne, 6ons of &od7[6eed of A"raham7 (An-i' 4*J &o;e> "onti:ical 3nstitute, 1/)/)J
O. 9ull;ann, The Christology of the New Testament (5ondon> .9M, 1/1*)J
,. 9uss, 0mperial Cult and *onorary Terms in the New Testament ("aradosis 2*J <ri'our!> Lniversit@ o: <ri'our!, 1/)4)J
6. ,. 2. ,unn, Christology in the Ea2ing (2d ed.J 5ondon> .9M, 1/4/)J
6. A. <itz;@er, A )andering Aramean( Collected Aramaic +ssays (.-5M. 20J Missoula, MT> .cholars, 1/)/)J
M. +en!el, The on of &od ("hiladelphia> <ortress, 1/)1)J
.. 8i;, The $rigin of Paul%s &ospel (2d edJ $L#T 2]4J T^'in!en> 6. 9. -. Mohr, 1/44)J
$. 8ra;er, Christ, -ord, on of &od (.-T 00J 5ondon> .9M, 1/11)J
O. Michel, O.on,P N0DNTT *.10)Q14J
A. ,. #ock, O M.on o: 2odN in "auline and +ellenistic Thou!ht,P in +ssays on !eligion and the Ancient )orld, ed. [.
.te=art (OB:ord> 9larendon, 1/)2) 2./24Q*/J
ZZZZZZZZ. +arly &entile Christianity and its *ellenistic ,ac2ground (#e= (ork> +arper i &o=, 1/14)J
+. 6. .choeps, Paul ("hiladelphia> $est;inster, 1/11)J 7. .ch=eizer et al., Oui6ov\, ui6oYesiva,P TDNT ?333.**4Q//J
6. M. .cott, Adoption as ons of &od ($L#T 2]44J T^'in!en> 6. 9. -. Mohr, 1//2)J
2. ?er;es, #esus the #ew (#e= (ork> +arper i &o=, 1/)*).
/)
EVANGHELIA
'@ A. -. 5uter, 6r.
+a=thorne, 2erald <.J Martin, &alph ".J and &eid, ,aniel 2. (eds.), Dictionary of Paul and *is
-etters, (,o=nerNs 2rove, 35> 3nter?arsit@ "ress) 1//4, c1//* A7lectronic ed.C
9uvIntul !recesc euangelion, este des tradus cu Oevan!helieP ceea ce Hnsea;nD Ocuvinte 'uneP (raport
'un) sau Oveste 'unDP iar Hn pasajele lui "avel el denotD ;esajul re:eritor la ;Intuirea lui ,u;nezeu
prin jert:a lui 3sus 9hristos. ,in cele )1 de ori cInd este :olosit acest cuvInt Hn #.T., 10 sunt :olosite la
"avel (44 de ori Hn epistolele aupra cDrora nu este HndoialD cD au :ost scrise de cDtre "avel). .unt 21 de
cazuri Hn care ver'ul euan!elizo;ai, Hnsea;nD Oa anuna vestea 'unDP la "avelJ de 2 ori este ca Ei su'st.
euan!elistegs, Oevan!elistP (7ph 4>11J 2 Ti; 4>0)J Ei o datD apare ca si proeuan!elizo;ai, Oa vesti ;ai
dinaninteP (2al. *>4).
7uan!elion este pentru "avel eBpresia clasicD a harului lui ,u;nezeu, la care se rDspunde cu credinD.
Ocazional "avel ;ai vor'eEte despre Oevan!helia ;eaP dar de peste 20 de ori ea nu are cali:icativ.
Aceasta ne su!ereazD cD cititorii sDi erau :a;iliari cu aceste ter;en.
1. 7van!leia lui "avel
2. 7van!helia lui ,u;nezeu Ei a lui 9hristos
*. Trecutul, prezentul Ei viitorul 7van!heliei
4. 7van!helia +arului Ei a credinei.
1. Evanghelia lui Pavel.
,e ;DsurD ce euan!elion este !Dsit perste tot Hn epistolele tradiionale
"auline ;ai puin Hn Tit ar putea :i considerat ca Ei caracteristicD centralD Hn voca'ularul
teolo!ic al apostolului. Ri cu; cazurile Hn care apare acest cuv. este la "avel unii savani
au ajuns la concluzia cD "avel ar :i introdus acest cuvInt euan!elion in
voca'ularul #.T. (-eker,110). 2. .trecker Ei alii au susinut cD "avel ar :i :olosit ter;enul in:luenat
de Hnelesul sDu Hn lu;ea 7lenistD :olosit de cDtre H;pDraii 7leni Ei &o;ani unde ter;enul era :olosit ca
X;IntuitorP (H;pDratul era XsalvatorulP). (.tercker )1, <riedrich, )20).
Au eBistat ;ulte discuii Hn ceea ce priveEte a:ir;aia lui "ave Xevan!helia ;eaP (&o; 2>11J
11>20J 2 Ti; 2>4), incluzInd posi'ila relaie dintre ori!inea Ei natura ei Hn Hnelesul #.T. al cuv.
euan!elion.
,esi!ur :olosirea cuvintelor Oevan!helia ;eaP poate :i interpretatD atunci cInd vor'i; de coninut,
;odelatD de "avel. Acesta este sin!urul Hneles Hn special datoritD :aptului cD este des :olosit de "avel
ca o: euan!elion.
"avel vor'eEte de ase;enea de O7van!helia lui ,u;nezeuP (e.!., &o; 1>1J 10>11), Oevan!helia <iului
.DuP (&o;. 1>/), Oevan!helia lui 9hristos (&o; 10>1/) sau si;plu Oevan!heliaP (:DrD altD descriere).
Lnele din :olosiri sunt HntrFun conteBt relativ rar ca Ei Oevan!helia ;eaP (e.!., &o; 11>20J c:. &o;
10>11, 1/ and 2 Ti; 2>4J c:. 2 Ti; 1>4, 10). "avel poate vor'i dease;enea Ei despre Oevan!helia
noastrDP ca Hn 1 Tes 1>0 Ei Hn 2 Tes 2>14, cu toate acesta tre'uie luat Hn considerare cD "avel
H;pDrtDEeEte cu .ila Ei Ti;otei (2 9or 1>1/) aceste epistole (1 Ei 2 Tes 1>1) Ei cD aceEti colucrDtori au
HpDrit cu "avel lucrarea evan!heliei care a dat naEtere 'iserici din Tesalonic (<apte 1)>1F10).
Opoziia HntIlnitD de "avel Hn 2alatia a dus la a:ir;area cD natura euan!elion a :ost de naturD
divinD (2al 1>11F12J 1Ti; 1>11). 3nte!ritatea acestei evan!helii (2al 2>0,14) tre'uia protejatD de
/4
:alsi:icarea su'tilD Ei ;ortalD pe care "avel o nu;eEte Oo altD evan!helieF care nu doar cD este o altD
7van!helie (2al 1>1,)). 3ndi:erent de autoritatea pe care o cerea un O3udaizatorP Ei chiar dacD era de la
un Hn!er din cer (2al 1>4) acea O7van!helieP tre'uia respinsD dacD era di:eritD de cea predicatD de "avel
!alatenilor. 9riteriul nu era o persoanD sau cali:icDrile a ceea ce cineva ar :i scris ci avea deFa :ace cu
natura 7van!heliei (sau "avel se poate re:erii Ei la OcredinDP 2al 1>2*)
"avel vor'eEte despre revelaia sa divinD Hn ter;ini care sD a;inteascD de che;area sa ca Ei
pro:et al 3saraelului. ,u;nezeu lFa pus deFo parte de la naEtere (2al 1>10), lFa che;at, 3 lFa descoperit
pe <iul .au (2al 1>11, 1>12) HntrF vedenie cereascD
(1 9or />1J 10>4J c:. Acts />1Q1/J 22>*Q11J 21>12Q14) Ei iFa dat ;isiunea sD procla;e 7van!helia
(euan!elizo;ai) #ea;urilor (2al 1>11J c:. 3s 1>4J 6er 1>)J 7zek 2>*). AceastD auto'io!ra:ie a lui "avel
este datD :DcInd aluzie cD este un ;esa!er a escatolo!icei OveEti 'uneP a pDcii (&o; 10>1*Q10J c:. 3s
02>)).
2. 7van!helia lui ,u;nezeu Ei a lui 9hristos.
7pistolele "auline conin ) re:erine cu O7van!helia lui ,u;nezeuP Ei 10 cu O7v. 5ui 9hristosP (sau
O:iul .Du, ,o;nul 3susP). Gn * conteBte se ;enioneazD de O7v. 5ui ,u;nezeuP (&o; 1>1J 10>11J 1
Thess 2>/) apoi este ur;atD de O7v. 5ui 9hristosP (&o; 1>/J 10>1/J 1 Thess *>2).
,e ase;enea la pro'le;a O7v. lui ,u;nezeuP sau O7v. 5ui 9hristosP ar tre'ui luate ca Ei
2enitiv o'iectiv sau su'iectiv. ,acD este luat ca Ei 2enitiv o'iectiv, atunci ,u;nezeu Ei 9hristos sunt
coninutul ;esajului 7van!heliei (O7van!helia despre ,u;nezeu]9hristosP). ,acD este privitD ca Ei
2enitiv su'iectiv, nuana autorului sau a sursei este accentuatD (O7van!helia de la
,u;nezeu]9hristosP).
,e eBe;plu, conteBtual Hn care O7van!helia lui ,u;nezeuP apare Hn &o; 1>1 este evident cD se
accentueazD asupra ori!inii evan!heliei (2. su'iectiv). "ro'a'il cD O7v. <iului .DuP din &o; 1>/ poate
:i vDzut ca Ei :iind coninutul predicDrii lui "avel (2. o'iectiv). Lneori conteBtul ne aratD cD este vor'a
de un 2. o'iectiv, altDdatD este un 2. su'iectiv iar uneori a;'ele interpretDri pot :i posi'ile. 3n cele din
ur;D este adevDrat cD teolo!ia "aulinD spune cD atIt ,u;nezeu cIr Ei 9hristos sunt sursa coninultului
7van!heliei. ,ar prioritate pare sD ai'D O9hristosP (2al 1>11 Aeuan!elizo;aiCJ 2 9or 1>1/J 4>0J "hil
1>10Q14), sau O9hristos cruci:icatP (1 9or 1>2*J c:. 2al *>1J see 9ross, Theolo!@ o: the), ca Ei
su;arizare a coninutului 7van!heliei predicate de "avel. 9u toate cD Opredicarea 7van!helieiP Ei
Operdicarea lui 9hristosP par a :i alternative (1 9or 1>1) and 1>2*J 1 9or 10>1, 11 and 10>12J 2 9or 4>*
and 4>4). ,e :apt pentu "avel O;esajul cruciiP (1 9or 1>1)Q14) sau O;esajul H;pDcDriiP (2 9or 0>1/)
par de ase;enea a :ii alternative cu O7van!heliaP
3. Trecutul, prezentul yi viitorul Evangheliei
Aspectele trecute Ei viitoare ale 7van!hliei sunt considerate ca :iind :oarte i;portante. 7veni;entele
istorice procla;ate Hn 7van!helie EiFa pus :undaia aducInd Hncredere (1 9or 10>1F20). ,ar evan!helia
nu poate :ii detaEatD de ceea ce sFar putea HntI;pla Hn viitor> "avel vor'eEte despre ziua cInd !Indurile
:iecDruia vor :i date pe :aD de cDtre ,u;nezeu Ocon:or; 7van!heliei ;eleP (kata to euan!elion ;ou,
&o; 2>11). Aceasta ar putea Hnse;na cD 7v. lui "avel este 'aza a:ri;aiei lui Hn ceea ce priveEte
judecata viitoare sau cD 7van!. va :i criteriul pentru judecatD. ,ar pe o notD pozitivD "avel poate vor'i
despre OnDdejdeaP care este coninutD Hn 7van!. (9ol 1>2*), Ei a 7van!. care aduce la lu;inD
pro;isiunea Ovieii Ei neputreziriiP (2 Ti; 1>10).
Gn ti;p ce 'ene:iicile acestei 7van!. Hncep aici Ei acu;, Hn acelaEi ti;p ei Ei Hn destinul etern al
credinciosului.
Trecutul 7van!. ;er!e pInD la Ovestea 'unDP a ;orii Ei Hnvierii rDscu;pDrDtoare a lui 9hristos
(1 9or 10>1F4), Ei chiar Ei la Oepi:aniaP sa ca Ei MIntuitor (2 Ti; 1>10), poate este o re:erinD la
Hntruparea sa (ca Hn 1 Ti; *>11). "avel vor'eEte despre 7van!. ca :iind O:D!DduitD ;ai dinainte
//
(proepegn!eilato) prin proroci .Di Hn .:intele .cripturiP (&o; 1>2). Apostolul speci:icD clar cD
.cripturile (2en 12>*) Oau predicat 7van!. ;ai dinainteP (2al *>4 #A.-J proeuegn!elisato).
Ast:el 'inecuvIntarea eBtinsD la Avraa; (2en 12>*J 2al *>14), precu; Ei pro;isiunile :Dcute
prin proroci ?.T. (&o; 1>1F4), sunt cu;va incluse Hn su'stratul predicDrii 7van!. lui 9hristos, a <iului
lui ,u;nezeu (&o; 1>/). 9ea ;ai 'unD eBplicaie a acestor re:erine "auline re:eritoare la
O7van!helieP Hnainte de 9hristos este le!atD de planul viitor al lui ,u;nezeu Ei anu;e predicarea
7van!. Hnainte de s:IrEitul lu;ii (c:. panta ta ethneg in Mt 24>1/J also 5k 24>4)).
,eEi este de;n de crezare cD "avel se concentreazD asupra :razei panta ta ethneg (Otoate
natiunileP) in 2alatians *>4, H;pru;utat din 2en 12>* pentru a servi ca Ei o corectare a Hnele!erii
3udaizatorilor despre cu; #ea;urile au :ost Hncluse Hn 'inecuvIntarea lui Avraa; (necesitatea tDierii
H;prejur), este le!atD de Hnele!erea lui "avel a anticipDrii !lo'ale a i;pactului 7van!heliei. AceastD
te;D apare din nou Ei la s:IrEitul &o;anilor O7van!. ;eaP Ei OpropovDduirea lui 3sus 9hristosP (&o;
11>20F2), see e.!., ,unn, /12Q1)), este su;arizat centrul 7van!. lui "avel> planul divin al ;Intuirii
o;enirii Hn 9hristos.
4. Evanghelia Harului yi a Credin(ei.
Apostolul aratD clar cD a schi;'a ;esajul 7van!helie Hn orice :el Hnsea;nD sa a'andonezi pe
,u;nezeu Ocare vFa che;at la prin harul lui 9hristosP (2al 1>1, 2 9or 11>4 la Oo altD 7van!.). &elaia
dintre O7van!.P Ei OharP este atIt de evidentD HncIt "avel spune 'isericii din 9orint cD !enerozitatea lor
este vDzutD Hn Oascultarea pe care ;Drturisii cD o avei :aD de 7van!helia lui 9hristosP (2 9or />1*) Ei
este o eBpri;area a Oharului nespus de ;are a (h@per'allousan charin) lui ,u;nezeuP care leFa :ost dat
(2 9or />14).
O?estea -unDP a lui ,u;nezeu este disponi'ilD Otuturor celor ce credP (&o; 1>11), :ie 3udei sau 2reci.
,u;nezeu iFa ales pentru ;Intuire Hn s:inirea ,uhul .:Int Ei Ocredina adevDruluiP (pistei alegtheias,
2 Thess 2>1*), Ei cei care sunt che;ai prin 7van!helie sD capete slava ,o;nului nostru 3sus 9hristos
(2 Tes 2>14).
Bibliography.
8. -arth, 2od, 2race, and 2ospel (7din'ur!h> Oliver i -o@d, 1/0/)J L. -ecker, O2ospel,P #3,#TT 2.110Q10J
6. 9. -eker, "aul the Apostle> The Triu;ph o: 2od in 5i:e and Thou!ht ("hiladelphia> <ortress, 1/40)J
9. 9. -ro@les, O2ospel (2ood #e=s),P ,62 242Q41J
9. +. ,odd, The Apostolic "reachin! and 3ts ,evelop;ents (5ondon> +odder i .tou!hton, 1/*1)J
ZZZZZZZZ. 2ospel and 5a= (#e= (ork> 9olu;'ia Lniversit@ "ress, 1/01)J
6. ,. 2. ,unn, &o;ans (2 vols.J $-9 *4J ,allas> $ord, 1/44)J
6. A. <itz;@er, OThe 2ospel in the Theolo!@ o: "aul,P in To Advance the 2ospel (#e= (ork> 9rossroad, 1/41) 14/Q11J
2. <riedrich, Oeuja!!evlion ktl,P T,#T 33.)0)Q*)J
5. 2oppelt, Theolo!@ o: the #e= Testa;ent (2 vols.J 2rand &apids> 7erd;ans, 1/42) 2.110Q1)J
.. 8i;, The Ori!in o: "aulNs 2ospel (2rand &apids> 7erd;ans, 1/41)J
&. #. 5on!enecker, 2alatians ($-9 41J ,allas> $ord, 1//0)J
". T. ON-rien, OThe 3;portance o: the 2ospel in "hilippians,P in 2od $ho 3s &ich in Merc@, ed. ". T. ON-rien and ,. 2.
"eterson (+o;e'ush $est, Australia> 5ancer, 1/41) 21*Q**J
ZZZZZZZZ. OThanks!ivin! and the 2ospel in "aul,P #T. 21 (1/)4Q)0) 144Q00J
7. <. .cott, The 2ospel and 3ts Tri'utaries (7din'ur!h, T. i T. 9lark, 1/24)J
&. +. .trachan, OThe 2ospel in the #e= Testa;ent,P 3- ).21Q24J 2. .trecker, Oeuja!!evlion,P 7,#T 2.)0Q)4J
". .tuhl;acher, ,as paulinischen 7van!eliu; (<&5A#T /0J 2attin!en> ?andenhoeck i &uprecht, 1/14)J
ZZZZZZZZ. OThe "auline 2ospel,P in The 2ospel and the 2ospels, ed. ". .tuhl;acher (2rand &apids> 7erd;ans, 1//1) 14/Q
)2J
+. 2. $ood, O,idache, 8er@!;a and 7uan!elion,P in #e= Testa;ent 7ssa@s> .tudies in Me;or@ o: T. $. Manson, ed. A.
6. -. +i!!ins (Manchester> Manchester Lniversit@, 1/0/) *01Q14.
100
MANTUIREA
de 5. Morris
+a=thorne, 2erald <.J Martin, &alph ".J and &eid, ,aniel 2.J eds., Dictionary of Paul and *is -etters,
(,o=nerNs 2rove, 35> 3nter?arsit@ "ress) 1//4, c1//* A7lectronic ed.C
MIntuirea este un ter;en !eneral, denotInd eli'erare de di:erite :eluri. "oate :i :olosit Hn le!DturD cu
vindecarea de 'oli, cu si!urana Hn cDlDtorie Ei cu asi!urarea Hn vre;e de nevoie. .e poate aplica
oa;enilor sau lucrurilor. Gn ?T, cInd 3srael era a;eninat de popoare ostile, ter;enul este :olosit Hn
le!DturD cu protecia lui ,u;nezeu. Gn 7van!helii este :olosit adesea Hn le!DturD cu vindecDrile lui 3sus
(X9redina ta teFa ;Intuit AvindecatCP). ,ar ter;enul este de ase;enea :olosit pentru eli'erare din pDcat
Ei pentru ulti;a eli'erare cInd cel ;Intuit va intra cu 9ristos la s:IrEitul veacului.
Gn scrierile pauline lucrul i;portant este eli'erarea de pDcat Ei de consecinele pDcatului, deEi
este ;ult ;ai o'iEnuit pentru "avel sD vor'eascD pur Ei si;plu despre ;Intuire decIt sD spunD de la ce
sunt oa;enii ;Intuii. 7l :oloseEte ver'ul ( Oa ;IntuiP) de douDzeci Ei nouD de ori (ceea ce Hnsea;nD
;ai ;ult decIt oricine altcineva Hn #T), (O;IntuitorP) de douDsprezece ori (eBact ju;Dtate din
apariiile #T), (X;IntuireP) de optsprezece ori, (X;IntuireP) Ei (Oa aduce ;IntuireP) o datD :iecare. 7l
:oloseEte salvaP) de unsprezece ori. Ase;enea statistici aratD cD "avel este interesat de conceptul de
;Intuire, ;ai ;ult, HntrFadevDr, decIt oricare alt scriitor #T.
MIntuirea are un spectru lar! de Hnelesuri Ei eBistD di:erite accente Hn di:erite pDri ale #T. 3n
evan!helii, de eBe;plu, noi adesea ave; HntI;plDri despre 3sus sDvIrEind ;inuni Hnsoite de cuvinte
precu; j credina ta teFa ;Intuit k. Hn ase;enea conteBte ;Intuirea are o puternicD co;ponentD :izicD
(deEi ar :i Hnelept sD nu eBclude; co;ponenta spiritualD chiar Ei Hn ase;enea pasaje). ,ar aceasta nu
este utilizarea paulinD (eBceptInd cIteva locuri posi'ile, 1 Ti;otei 2 >10 >vezi * ;ai sus). "entru "avel
j ;Intuire k se re:erD la ceea ce 9ristos a :Dcut Hn ;arele 5ui act de ;Intuire pentru pDcDtoEi J toate
pasajele pauline se re:erD la acest act HntrFun anu;it :el. 7ste Hn centrul Hnele!erii pauline a creEtinDii,
pentru cD ;Intuirea este scopul principal al HncarnDrii <iului lui ,u;nezeu > j 9ristos 3sus a venit Hn
lu;e sD ;IntuiascD pDcDtoEii k (1 Ti;otei 1 >10). MIntuirea este un cuvInt ce aduce la lu;inD adevDrul
cD ,u;nezeu Hn 9ristos a salvat oa;enii din starea disperatD Hn care iFa adus pDcatele lor.
1. O,u;nezeu MIntuitorul nostru.P
2. A!enii u;ani Hn ;Intuire
*. 9ine va :i ;Intuit K
4. MIntuirea Hn trecut
0. MIntuirea acu;
1. O ;Intuire viitoare
1. ~Dumnezeu Mntuitorul nostru
Gn scrisorile pauline eBistD cIteva re:erine la j ,u;nezeu, MIntuitorul nostru k (1 Ti;otei 1 >1 J 2 >* J
Tit 1 >* J 2 >10 J * >4), sau la j 9ristos, MIntuitorul nostru k (2 Ti;otei 1 >10 J Tit 1 >4 J 2 >1* J * >1).
#ciFo di:erenD nFar tre'ui sD se :acD Hntre aceste douD !rupe de pasaje, pentru cD HnvDDtura acceptatD a
#T cD ,u;nezeu a acionat Hn 9ristos este rezu;atD Hn cuvintele lui "avel > j ,u;nzeu era Hn 9ristos
H;pDcInd lu;ea cu 7l k (2 9orinteni 0 >1/). ,intrFun anu;it punct de vedere este destul de clar cD
;Intuirea ori!inatD cu TatDl, Ei dintrFalt punct de vedere era <iul care a :Dcut tot ce era necesar pentru a
aduce ;Intuire.
"avel scrie cD ,u;nezeu nu a destinat pe tesaloniceni Hn vederea ;Iniei, ci Hn vederea ;Intuirii Oprin
,o;nul nostru 3sus 9ristosP (1 Tesaloniceni 0>/). 3sus este cel care ne eli'ereazD de ;Inia viitoareP (1
Tesaloniceni 1>10), sau cu alte cuvinte, OprinP 9ristos credincioEii vor :i ;Intuii de ;Inie (&o;ani
101
0 >/). "avel dezvoltD acest !Ind spunInd cD pDcDtoEii erau duE;anii lui ,u;nezeu dar pentru cD ei sunt
acu; H;pDcai prin ;oartea <iului Ei, :iind H;pDcai, j vo; :i ;Intuii Hn viaa 5ui k (&o;ani 0 >10 J
vezi "ace, G;pDcare). #u este pro'a'il ca noi sD Hnele!e; ce a vrut sD spunD apostolul cD ;oartea lui
3sus a:ecteazD a:ecteazD o :or;D de ;Intuire Ei Hnvierea 5ui o alta. 7l se re:erea la un act ;are de
;Intuire i;plicInd ;oartea Ei Hnvierea lui 3sus, o salvare care eli'ereazD pe cei ;Intuii de ;Inie Ei le
dD viaD veEnicD. ,acD prepoziia j Hn k este i;portantD, "avel vrea sD spunD cD ;Intuirea noastrD
deplinD Hnsea;nD sD :ii ;Intuit j Hn k viaa lui 9ristos. AEa cu; adesea vor'eEte despre a :i j Hn k
9ristos, aceasta ar putea :oste 'ine sD Hnse;ne aici. 7l este eBplicit atunci cInd scrie despre oa;eni cD
au o'inut ;Intuirea j Hn 9ristos 3sus k (2 Ti;otei 2 >10). 7l de ase;enea se re:erD la i;portana
.cripturilor care ne :ac j Hnelepi pentru ;Intuirea prin credina Hn 9ristos 3sus k (2 Ti;otei * >10).
<aptul cD ;Intuirea HEi are ori!inea Hn ,u;nezeu este scoasD la ivealD prin re:erirea la Xche;areaP lui
,u;nezeu> ,u;nezeu XneFa ;Intuit Ei neFa che;at cu o che;are s:IntDP (2 Ti;otei 1>/). 3deea de
che;are este una i;portantD pentru "avel, Ei aici este arDtat adevDrul cD ;Intuirea vine ca rezultat a
unei iniiative divine anterioare. .au se poate le!a de har pentru a arDta :aptul cD ;Intuirea este pentru
toi (Tit 2>11). Aceasta Hnsea;nD cD ;Intuirea este disponi'ilD pentru toi, nu cD :iecare individ este
;Intuit.
"avel :oloseEte un nu;Dr de eBpresii ce aratD clar :aptul cD ;Intuirea vine OprinP ;esajul creEtin.
Ast:el ,u;nezeu a :ost ;ulu;it sD ;IntuiascD credincioEii Oprin ne'unia a ceea ce era propovDduitP
(1 9orinteni 1>21). Mai tIrziu Hn aceeaEi scrisoare "avel :ace cunoscut Oevan!helia ...prin care ai :ost
;IntuiiP (1 9orinteni 10>1F2). Gn a;'ele cazuri propovDduirea Hnsea;nD Hn ;od clar propovDduirea
aceea ce 9ristos a realizat ;urind pentru pDcDtoEi. 7i sunt ;Intuii prin ce 7l a :Dcut. "avel poate pune
se;nul e!al Hntre OcuvIntul adevDruluiP Ei Oevan!helia ;Intuirii voastreP (7:eseni 1>1*), care
su'liniazD si!urana procla;Drii evan!heliei. 7van!helia vor'eEte despre un adevDr divin. Ri vor'eEte
despre o aciune divinD. &e:erirea la o persoanD care Ova :i ;Intuit, dar ca prin :ocP (1 9orinteni *>10)
ia Hn considerare un credincios care a realizat atIt de puin Hn viaa creEtinD ast:el HncIt Hn ziua judecDii
lucrarea lui sau a ei va :i OarsDP. ,ar, :iind pe :undaia pe care a aEezatFo 9ristos, acea persoanD va :i
;IntuitD. 9ristos este cel care aduce ;Intuire, nu e:orturile u;ane. 7ste te;elia si!urD, nu o lucrare
nesi!urD, care Hn cele din ur;D este i;portantD.
#icDieri "avel nu vor'eEte despre o ;Intuire adusD de e:ortul u;an. 7l vor'eEte HntrFadevDr de el Ei
colucrDtorii lui ca :iind OHntristaiP de ;Intuirea corintenilor (2 9orinteni 1>1J 9oloseni 1>24), dar
aceasta Hnsea;nD nu ;ai ;ult decIt :aptul cD evan!heliEtii tre'uiau sD Hndure necazuri pentru a aduce
;esajul ;Intuirii la oa;eni.J aceasta cu si!uranD nu Hnsea;nD cD necazurile lor ;eritD ;Intuirea
ascultDtorilor lor. Acest pasaj de ase;enea vor'eEte de apostol ca :iind Hncurajat, dar nu este
Hncurajarea pe care a pri;itFo "avel ce aduce ;Intuire. MIntuirea Hntotdeauna vine de la ,u;nezeu.
Ln alt pasaj indicD :aptul cD necazurile credincioEilor de la Hnceput erau un se;n al ;Intuirii lor
(<ilipeni 1>24).
"avel :oloseEte li;'ajul ;Intuirii pentru a arDta aspectele ;arelui adevDr cD atunci cInd pDcDtoEii nu
puteau :ace ni;ic sD scape de consecinele :aptelor lor rele, ,u;nezeu iFa eli'erat. O"rin har suntei
;IntuiiP, el le scrie e:esenilor (7:eseni 2>4), o eBpresie care ur;eazD dupD OEi 7l neFa adus la viaD Hn
9ristos cInd noi era; ;ori Hn :DrDdele!ile noastreP (7:eseni 2>0). 3;plicaia este cD pDcatele aduc
;oarte, dar 9ristos aduce viaD Hn oa;enii care erau ;ori Hn pDcat. AEa cD descoperi; cD Onu prin
:aptele nostre neprihDnite pe care leFa; :Dcut, ci prin Hndurarea 5ui 7l neFa ;IntuitP (Tit *>0).
3niiativa ;Intuirii aparine lui ,u;nezeu> O,u;nezeu neFa ales %Hn vederea ;IntuiriiP (2
Tesaloniceni 2>1*). GntrFadevDr, pot :i citate aproape :iecare pasaj ce are deFa :ace cu ;Intuirea, cDci
caracteristic pentru "avel (ca Ei ali scriitori #T) pune Hnaintea cititorilor lui in:or;aii despre o
;Intuire pe de o parte deja arDtatD de 9ristos, Ei pe de altD parte pentru a :i consu;atD Hn veacurile
ur;Dtoare. Gn niciuna din aceste ele nu eBistD nici cea ;ai ;icD su!estie cD este i;plicat e:ortul u;an.
7ste relevant cD "avel se roa!D pentru ;Intuirea lui 3srael (&o;ani 10>1), cDci dacD ;Intuirea lor este
o pro'le;D pentru ru!Dciune, atunci Hn ;od clar ur;eazD sD :ie un dar de la ,u;nezeu. MIntuirea este
102
arDtatD de ,u;nezeu Hn 9ristos. 9reEtinii sunt O;IntuiiiP (1 9orinteni 1>14J 2 9orinteni 2>10), nu Ocei
;IntuiiP sau oa;eni ;Intuii prin propriile lor e:orturi. 5a :el este Ei cInd credina este le!atD de
;Intuire (&o;ani 10>/J 1 9orinteni 1>21J 7:eseni 2>4), pentru cD credina Hnsea;nD Hncrederea Hn
9ristos sau Hn ,u;nezeu, ne'azInduFse pe propriile e:orturi.
2 Agen(ii umani n mntuire.
7BistD cIteva pasaje unde :actorul u;an este nu;it Hn le!DturD cu ;Intuirea, deEi aceasta, desi!ur, nu
Hnsea;nD cD oa;enii se pot ;Intui unii pe alii. 9Ind "avel, de eBe;plu, vor'eEte despre el HnsuEi ca
;Intuind pe unii evrei (&o;ani 11>14) el nu vrea sD spunD cD e:orturile lui va a:ecta ;Intuirea, ci
nu;ai cD el aduce un ;esaj care sD deter;ine pe unii din poporul lui sD se HntoarcD la ,u;nezeu Ei
ast:el sD intre Hn ;Intuirea pe care nu;ai ,u;nezeu o poate da. Ln co;entariu si;ilar ar tre'ui :Dcut
despre o :e;eie careFEi ;Intuie soul, Ei un 'Dr'at careFEi ;Intuie soia (1 9orinteni )>11). "avel nu
pretinde cD oa;enii pot in:luena ;Intuirea ;e;'rilor :a;iliei, ci ;ai de!ra'D o soie sau un so
creEtin pot trDi Hn aEa :el HncIt sD deter;ine partenerul sD se HntoarcD la ,u;nezeu Ei sD pri;eascD
;Intuirea de la el. "avel vede principiul ca o aplicaie universalD printre creEtini. 7l Hncheie un pasaj
despre ;Incarea o:eritD idolilor prin a spune corespondenilor lui cD orice ;DnIncD sau 'ea, HntrFadevDr
orice :ac, ei tre'uie sD :acD toate lucrurile pentru !loria lui ,u;nezeu. 7l pretinde cD el HnsuEi
;ulu;eEte pe :iecare Hn tot ce :aceJ el nu se uitD dupD 'ene:iciul personal, ci dupD al tuturor Oca ei sD
:ie ;IntuiiP (1 9orinteni 10>*1F**).
Ti;otei este Hnde;nat sD rD;InD Hn OHnvDDturDP. <DcInd acest lucru, el se va ;Intui pe el HnsuEi Ei Ope
aceia care te vor auziP (1 Ti;otei 4>11). &e:erirea la OHnvDDturDP aratD cD scriitorul nu se re:erD la vreo
activitate ;eritorie, ci la HnvDDtura cD 9ristos este MIntuitorul. Ri cei care vor auzi aceasta vor :i cu
Ti;otei Hn ;Intuire. ,in nou, eBistD ideea e:ortului u;an care conduce la ;Intuire altor oa;eni. ,ar
,u;nezeu Hn 9ristos este cel care ;IntuieEte.
3. Cine va fi mntuit de fapt?
<aptul cD ;Intuirea este o eli'erare divinD nu Hnsea;nD cD toi vor :i ;Intuii. "avel citeazD din 3saia
cuvintele> O,acD nu;Drul copiilor lui 3srael vor :i ca nisipul ;Drii, rD;DEia va :i ;IntuitDP (&o;ani
/>2)). Articolul este i;portant, "avel nu spune OoP rD;DEiD, ci rD;DEia. 7l se re:erD la rD;DEia
'i'licD, rD;DEia despre care ,u;nezeu a vor'it prin prooroci. AceastD rD;DEiD este poporul adevDrat
al lui ,u;nezeu, Ei ;Intuirea vine prin ei, nu prin ;uli;ile poporului, aceste ;uli;i :iind
nepDsDtoare Hn le!DturD cu lucrurile lui ,u;nezeu. Ar tre'ui sD re;arcD; cD Hn ti;p ce "avel se uitD la
,u;nezeu ca sD aducD ;Intuirea pentru 3srael, aceasta nu Hnsea;nD cD el se vede pe sine HnsuEi ca
:iind scuzat sD ;ai :acD ceva pentru aFEi ajuta poporul. 7l se re:erD la poziia lui ca Oapostol al
nea;urilorP Ei are Hncredere cD ;unca lui la aceastD capacitate Ova provoca carnea ;eu Ei voi ;Intui pe
unii din eiP (&o;ani 11>1*F14). O9arnea ;eaP este neo'iEnuit Hn sensul de O;e;'ru al unei naiuniP,
dar su'liniazD sensul de Hnrudire cu poporul 3srael. Ri el eBpri;D sperana cD succesul ;uncii lui printre
nea;uri va in:luena pe evrei ast:el HncIt Ei Ounii din eiP sD :ie ;Intuii.
7l priveEte acest lucru ca un nu;Dr principal H;potriva evreilor cD ei interzic predicatorii creEtini OsD le
vor'eascD nea;urilor, ast:el HncIt sD :ie ;IntuiteP (1 Tesaloniceni 2>11). Gn alt conteBt, el vor'eEte
despre a deveni Otoate lucrurile pentru toi oa;enii ast:el ca prin orice ;ijloace sD pot ;Intui pe uniiP
(1 9orinteni />22). 7ste clar :aptul cD pentru apostol, aducerea ;Intuirii oa;enilor de pretutindeni a
:ost de pri;D i;portanD Ei cD, deEi lucrarea lui era lar!D printre nea;uri, nu Hnse;na cD a renunat sD
;ai inD la 3srael. A!onia lui pentru poporul sDu Hn &o;ani /F11 nu ar tre'ui niciodatD uitatD.
Ar tre'ui sD Hnele!e; de :apt decalraia cD ,u;nezeu doreEte ca Otoi oa;nii sD :ie ;IntuiiP (1
Ti;otei 2>4). 7ste ne!area a orice eBclusivis;, a evreilor sau a !nosticilor de ;ai tIrziu (care li;iteazD
;Intuirea la cei care au o ilu;inare specialD). OToiP se va Hnele!e Hn acelaEi :el ca Hn propoziia
ur;Dtoare, care vor'eEte despre 9ristos dDruinduFse pe .ine GnsuEi Xca ispDEire pentru toiP (1 Ti;otei
2>1). #u ar tre'ui sD considerD; Hn sensul cD ,u;nezeu HEi sta'ileEte voia 5ui cu privire la ;Intuire a
10*
Hntre!ii rase u;ane Ei este deza;D!it. Ln alt pasaj de acelaEi :el este acela Hn care se :ace re:erire la
,u;nezeu ca XMIntuitorul tuturor oa;enilor, ;ai ales a credincioEilorP (1 Ti;otei 4>10). #oi ar tre'ui
poate sD Hnele!e; XMIntuitorP aici ca XApDrDtorP (cDci ,u;nezeu ne X;IntuieEteP pe toi Hn acelaEi
:el), dar accentul pe credincioEi aratD cD ;Intuirea care conteazD vine nu;ai la oa;enii credinei. Ar
tre'ui sD ne a;inti; cD <ilipenii au :ost Hnde;nai X9u :ricD Ei cutre;ur ai :ost ;IntuiiP (<ilipeni
2>12). "luralul poate Hnse;na cD Hntrea!a 'isericD a :ost Hnde;natD sD lucreze din !reu la 'unDstarea ei
spiritualD. ,acD este aplicatD la individ Hnelesul tre'uie sD :ie ca; la :el. "avel niciodatD nu vede
;Intuirea ca rezultat a e:orturilor proprii ale individului, Ei ar :i denaturat sD !Dsi; un ase;enea Hneles
aici (vezi +a=thorne, /4F100).
GntrFun pasaj :oarte di:icil ni se spune cD O:e;eia a :ost HnEelatDP (o re:erire la 7va), dar cD Oea va :i
;IntuitD prin naEterea de :ii %dacD ei stDruiesc Hn credinDP (1 Ti;otei 2>14F10). "luralul aratD cD
"avel vor'eEte de :e;eile creEtine Hn !eneral, neli;itInd re;arcile lui la 7va, dar nu este uEor de vDzut
cu; naEterea de :ii aduce ;Intuire (Oaceasta ar :i o :or;D ciudatD de ;Intuire prin :apteP, $ard, 0*).
Lnii interpretatori au susinut cD noi ar tre'ui sD pune; accentul pe naEterea unui copil (naEterea
copilului) Ei sD vede; o re:erire la 9ristos, alii cD :e;eile creEtine sunt si!ure de naEtere. "avel ;ai
tIrziu vor'eEte de oa;eni care interzic cDsDtoria (1 Ti;otei 4>*), ar putea :oarte 'ine ca el sD contrazicD
HnvDDtura :alsD Ei sD spunD cD :e;eile vor :i ;Intuite (ajutate, desi!ur, ca Oele sD trDiascD Hn credinD Ei
dra!oste Ei s:inenieP, 1 Ti;otei 2>10) Hn cursul nor;al al vieii, dInd naEtere la copii Hn cadrul
cDsDtoriei.
4. Mntuirea n trecut.
7BistD un sens Hn care ;Intuirea a avut deja loc. "avel poate spune OHn nDdejde au :ost ;IntuiiP
(&o;ani 4>24), unde ti;pul trecut indicD Hnceputul vieii creEtine.
O"rin har ai :ost ;Intuii prin credinD, Ei aceasta nu vine de la noiJ este darul lui ,u;nezeu, nu prin
:apte ca sD nu se laude ni;eni. 9Dci noi sunte; lucrarea 5ui, creai Hn 3sus 9ristosP. (7:eseni 2>4F10).
Aceasta este poziia tipicD Hn scrierile lui "avel. MIntuirea este ceva adus de ,u;nezeu (sau de
9ristos) Ei nu eBistD niciFo Hncercare u;anD care sD poatD produce acest rezultat. "aveladuce eBpresie
dupD eBpresie pentru a su'linia adevDrul cD ;Intuirea a :ost realizatD nu;ai de cDtre ,u;nezeuJ nu
este niciodatD rezultatul iniiativei u;ane sau a realizDrii u;ane. #oi vede; acest lucru de ase;enea Hn
re:erirea la 9ristos ca Ei Ocap al 'isericiiP Ei ca OMIntuitorul trupuluiP (7:eseni 0>2*).
7ste vor'a atIt o privire Hnapoi cIt Ei Hnainte atunci cInd "avel scrie X9Dci noi a; :ost ;Intuii
Hn nDdejde, dar nDdejdea vDzutD nu este nDdejdeP (&o;ani 4>24). Acest pasaj intri!ator recunoaEte cD
eBistD un sens Hn care ;Intuirea este Hn trecut> Xnoi a; :ost ;IntuiiP. "avel priveEte Hnapoi la ;oartea
lui 9ristos pentru pDcDtoEi Ei la credina pe care pDcDtoEii pocDii au eBercitatFo cInd au venit la 9ristos.
,ar el de ase;enea vor'eEte despre nDdejde, Ei aceasta aratD spre viitor atunci cInd credincioEii vor
eBperi;enta pe deplin tot ceea ce Hnsea;nD ;Intuire.
MIntuirea este trecut cInd apostolul spune cD ,u;nezeu, Xpe cInd noi era; HncD ;ori Hn :DrDdele!ile
noastre, neFa adus la viaD Hn 9ristos Fprin har ai :ost ;IntuiiP (7:eseni 2>0). Ln pic ;ai tIrziu, el a
repetat ideea esenialD, Xprin har ai :ost ;Intuii prin credinDP (7:eseni 2>4), unde din nou, ti;pul
per:ect aratD spre o ;Intuire deja realizatD. Aoristul acestui eveni;ent Hn trecut se !DseEte atunci cInd
citi;, X#u prin :aptele de neprihDnire pe care leFa; :Dcut, ci datoritD HndurDrii 5ui 7l neFa ;IntuitP (Tit
*>0). ,in nou, 9ristos XneFa eli'erat din puterea HntunericuluiP (9oloseni 1>1*). "avel nuFEi lasD cititorii
Hn du'iu :aptul cD realitatea ;Intuirii este un :apt Hncheiat. .Fa HntI;plat Hn trecut.
5. Mntuirea acum.
,ar HntrFalt sens "avel su'liniazD cD ;Intuirea este aici Ei acu;. 7van!helia este j puterea lui
,u;nezeu pentru ;Intuire k Ei neprihDnirea lui ,u;nezeu sFa descoperit Hn ea (&o;ani 1 >11F1)).
Tonul scrierilor apostolului Ei ;aniera trDirii lui aratD cD aceasta este o re:erire la un eveni;ent prezent.
104
,in nou, el citeazD 3saia 4/ >4, re:erinduFse la ajutorul lui ,u;nezeu Hn ziua ;Intuirii k (2 9orinteni
1 >2). 9uvIntul cu du'lu sens j acu; k i;plicD un sens al ur!enei, ;Intuirea nu :ace re:erire la un
ti;p anu;e Hn viitor. MIntuirea este acu;. 7van!helia tre'uie acceptatD acu;.
O ;Intuire prezentD se are Hn vedere cInd "avel vor'eEte de evan!helie ca Oputerea lui ,u;nezeu
pentru noi care sunte; ;IntuiiP (1 9orinteni 1>14), Ei cInd se re:erD la Ocei ;IntuiiP (2 9orinteni
2>10). O9u !ura cineva ;DrturiseEte ;IntuireaP (&o;ani 10>10) este o altD indicaie a unei ;Intuiri
prezente, nu doar una care se cautD Hn viitor. Acesta este pro'a'il cazul de ase;enea cu Osu:erina
evlavioasDP care OlucreazD pocDinDP ducInd la ;Intuire (2 9orinteni )>10). MIntuirea este Hn prezent
cIn "avel Hntrea'D retoric, j 9ineF;i va scDpa acest trup de ;oarte K k Ei rDspunde, j Mulu;iri :ie
aduse lui ,u;nezeu prin 3sus 9ristos ,o;nul nostru k (&o;ani ) >24F20). "avel se re:erD la acest trup
;uritor Ei la ispitirile constante cDtre pDcat pe care le dD un ase;enea trup. Ri el se 'ucurD Hn eli'erarea
pe care o aduce 9ristos. 3n 'DtDlia vieii, se spune despre ;Intuire a :i j coi:ul k (7:eseni 1 >1)), sau
coi:ul poate :i j nDdejdea ;Intuirii k (1 Tesaloniceni 0 >4). 3n orice caz, ;Intuirea este acu; o parte
i;portantD a ar;urii creEtine.
Atitudinea apostolului cu privire la ;Intuirea lui 3srael de ase;enea descoperD o tInjire ca ceva sD se
HntI;ple acu;. 7l vor'eEte despre 'unDvoina lui a:ectivD cDtre poporul lui Ei adau!D cD ru!Dciunea lui
este pentru ;Intuirea lor (&o;ani 10 >1). 3n ti;p ce, desi!ur, eBistD o di;ensiune escatolo!icD a
;Intuirii pentru care se roa!D el, accentul Hn acest pasaj este prezent > el doreEte ca 3srael sD :ie ;Intuit
acu; V 9D ;Intuirea este prezentD se o'servD Ei Hn altD re:erinD cDtre 3srael, ;ai ales cD datoritD
:DrDdele!ii lui 3srael ;Intuirea a ajuns la nea;uri (&o;ani 11 >11).
6. O mntuire viitoare.
"avel este si!ur cD ;Intuirea este o realitate prezentD Ei aceasta este o eBperienD de schi;'are a vieii.
,ar el Hn ;od e!al si!ur cD cu cIt Eti; ;ai ;ult din ea acu; nu epuizeazD su'iectul. 7l se uitD cDtre o
;Intuire viitoare cInd Otot 3sraelul va :i ;IntuitP (&o;ani 11>21), sau din nou cInd Hndea;nD, cu;va
Hn ;od ;istrios, cD un anu;e pDcDtos va :i Odat pe ;Ina lui .atan Hn vederea distru!erii cDrnii ast:el
HncIt su:letul lui sD :ie ;Intuit Hn ziua ,o;nuluiP (1 9orinteni 0>0J vezi 7scatolo!ia). .unt ;ulte
lucruri neclare nouD Hn acest pasaj, dar ;Intuirea OHn ziua ,o;nuluiP cu si!uranD se re:erD la
;Intuirea :inalD. Aceasta este de ase;enea clar Hn re:erirea apostolului la cetDenia noastrD Hn ceruri,
Ode unde vo; aEtepta un MIntuitor, ,o;nul 3sus 9ristosP (<ilipeni *>20). 3deea cD ;Intuirea este ;ai
aproape decIt atunci cInd a; crezut (&o;ani 1* >11) de ase;enea aratD spre un eveni;ent viitor.
,eclaraiile cD j tot 3sraelul va :i ;Intuit k Ei j &Dscu;pDrDtorul va veni din .ion k (&o;ani 11 >21)
pot :i Hnelese Hn le!DturD cu prezentul sau cu viitorul. 3n orice :el leFa; lua, nu eBistD niciFo HndoialD cD
9ristos este rDscu;pDrDtorul Ei este vDzut ca deinInd Hntrea!a autoritate cereascD.
"avel nu vede aceastD ;Intuire viitoare ca venind pentru toi, Ei noi tre'uie sD ne aduce; a;inte cD
eBistD pasaje Hn care, de eBe;plu, el sta'ileEte cei care sunt ;Intuii H;potriva Oacelora care pierP (1
9orinteni 1>14J 2 9orinteni 2>10J 2 Tesaloniceni 2>10). OMIniaP (&o;ani 0>/ de la care "avel este
;Intuit aratD spre un dezastru :inal. [iua judecDii va testa realitDile. 5ucrarea unora va supravieui
:ocului, Hn ti;p ce a altora va :i arsD J "avel spune despre acesta, j Acea persoanD va :i ;IntuitD, dar ca
prin :oc k (1 9orinteni * >10). "avel se re:erD aici la credincioEi Ei aratD di:erena dintre aceia care au
construit 'ine Ei aceia care au construit rDu. ,ar oricine care a construit pe te;elia pe care a aEezatFo
9ristos va :i ;Intuit. 3n ;od clar aceasta este ;Intuirea viitoare.
Gn tratarea Oo;ului :DrDdele!iiP la s:IrEitul veacului, "avel spune cD ,o;nul 3sus Hl va distru!e pe cel
rDu. 7l de ase;enea spune cD aceastD :iinD rea va opera Ocu orice :el de HnEelDciune de necurDie Hn cei
care pier, pentru cD ei nu au pri;it dra!ostea adevDrului aEa HncIt sD :ie ;IntuiiP (2 Tesaloniceni 2>10).
Acesta este un ;od neo'iEnuit de a pune lucrurile, dar ne a;inteEte cD j dra!ostea de adevDr k este
i;portantD. "InD la s:IrEitul ulti;elor zile oa;enii vor pieri pentru cD nu au iu'it adevDrul.
"avel priveEte Hnainte la ziua cInd ,o;nul O;D va ;Intui Hn H;pDrDia cerurilorP (2 Ti;otei 4>14).
Aceasta de ase;enea este i;plicaia re;arcii cD cel HndrptDit Ova :i ;Intuit prin 7l de ;InieP (&o;ani
100
0>/). 7BistD o di;ensiune viitoare Hn ;Intuire, care este i;portantD, pentru "avel este clar :aptul cD
pDcDtoEii Hn cele din ur;D vor avea deFa :ace cu ;Inia lui ,u;nezeu. ,ar ulti;a eli'erare a acelora
care EiFau pus credina Hn ,u;nezeu. "avel citeazD cD pro:etul 3oel pentru asi!urarea cD j Oricine
chea;D nu;ele ,o;nului va :i ;Intuit k (&o;ani 10 >1*). j A che;ak nu Hnsea;nD a che;a HntrFun
;od super:icial, ca cei care doresc pur Ei si;plu sD evite consecinele personale ale pDcatului. j A
che;a k Hnsea;nD aici o che;are autenticD a ,o;nului care provine din convin!erea cD ,u;nezeu
poate Ei va ;Intui Ei cD cel care chea;D este HntrFo nevoie disperatD.
,in toate acestea vede; cD ;Intuirea este un ter;en cuprinzDtor, ce include o ;ultitudine de aspecte.
9IteodatD ;ai ;ult decIt un sin!ur aspect apar H;preunD, ca atunci cInd apostolul spune cD 9ristos neF
a eli'erat Ode la o ;oarte aEa de ;areP Ei care ne va eli'era, Ei adau!D cD este 9el OHn care neFa; pus
nDdejdea cD HncD ne va eli'eraP (2 9orinteni 1>10). "entru "avel a :ost i;portant ca pDcDtoEii sD :ie
eli'erai de la conda;narea pe care pDcatul lor o ;erita, Ei el dD o atenie deose'itD HndreptDirii,
procesul de achitare cInd pDcDtoEii stau Hn :aa justiiei lui ,u;nezeu. ,ar el de ase;enea crede Hn
puterea prezente a ,uhului .:Int Hn vieile credincioEilor J ;Intuirea include un triu;: continuu asupra
:orelor rele. Ri "avel priveEte Hnainte la s:IrEitul acestui veac Ei vede ;Intuirea avInd e:ect deFa lun!ul
veEniciei. #u ar tre'ui sD considerD; ;Intuirea pur Ei si;plu ne!ativD, ca j eli'erare din % k. 7ste Ei
aceasta, dar ;ai ;ult decIt atIt. 3;plicD H;plinire, 'unDstare, sDnDtate, 'unDtate. Ast:el, "avel spune cD
9ristos j neFa eli'erat din puterea Hntunericului k, dar a adDu!at i;ediat j Ei neFa strD;utat Hn H;pDrDia
<iului .Du preaiu'it k (9oloseni 1 >1*).
BIBLIOGRAFIE.
$. <oerster and 2. <ohrer, Os=v]z= ktl,P TDNT ?33./10Q1024J
7. M. -. 2reen, The Eeaning of alvation (5ondon> +odder, 1/10)J
&. +au!hton, The Drama of alvation (5ondon> ."98, 1/)1)J
2. <. +a=thorne, Philippians ($-9 4*J $aco> $ord, 1/4*)J
,. +ill, &ree2 )ords and *e"rew Eeanings( tudies in the emantics of oteriological Terms (.#T.M. 0J 9a;'rid!e>
Lniversit@ "ress, 1/1))J
$. 5. 5ie:eld, O.alvation,P 0,+ 4.24)Q/0J
+. &. Mackintosh, The Christian +Dperience of Forgiveness (5ondon> #is'et, 1/2))J
5. #e='i!in, in and alvation (5ondon> .9M, 1/01)J
9. A. A. .cott, Christianity According to t. Paul (9a;'rid!e> Lniversit@ "ress, 1/2))J
&. A. $ard, Commentary on 8 g ; Timothy g Titus ($aco> $ord, 1/)*).
101
MANTUITORUL
de A. -. 5uter, 6r.
+a=thorne, 2erald <.J Martin, &alph ".J and &eid, ,aniel 2.J eds., Dictionary of Paul and *is -etters,
(,o=nerNs 2rove, 35> 3nter?arsit@ "ress) 1//4, c1//*
.crisorile lui "avel conin cuvIntul OMIntuitorP so4te4r de 12 din cele 24 de ori :olosit Hn #oul
Testa;ent. (ece din cele 12 sunt Hn epistolele pastorale, din care Ease Hn Tit. Gn literatura lui "avel, ca
Ei Hn tot #oul Testa;ent, ;Intuitor(so4te4r) Hnsea;nD Ounul care adduce salvare,P Ei adesea include
Hnelesul Hnrudit de Oeli'eratorP sau OprotectorP .alvarea pe care MIntuitorul o adduce este Hn principal
spritualD Ei de o'icei eternD Hn scop, dar este dease;nea le!atD de di;ensiunea :izicD. Gn scrierile lui
"Avel ter;enul de ;Intuitoreste Hntodeauna aplicat lui 3sus 9ristos(de Ease ori) Ei lui ,u;nezeu (de
Ease ori). Gn aEa :el se ridicD Hntre'area , cu; A;Indoi ,u;nezeu Ei 9ristos este MIntuitorulK.
1. .lavatorul Hn 3udais; Ei 7lenis;.
2. MIntuitorul Hn 7:eseni Ei <ilipeni.
*. MIntuitorul Hn scrisorile "astorale.
1. Slavatorul n Iudaism yi Elenism.
"avel a trDit Ei a lucrat HntrFun ;ediu cultural unde ter;enul de ;Intuitorputea :i arti'uit
du;nezeilor Ei oa;enilor. ,u;nezei ca [eus, Asclepius, .erapis, 3sis Ei .andonF+eracles (din oraEul
natal al lui "avel) au putut :i nu;ii OMIntuitoriP pentru reputaia lor, a'ilitDile lor de a eli'era de la
;oartea periodicD a naturi, de la 'oli, sau de caracterul ;uritor Ei de a!onia vieii(see &eli!ions). Gn
conducerea cultelor elenistice care au ur;at dupa AleBandru cel Mare onoarea divinD a :ost atri'uitD
conducDtorilor Hn viaD Ei ;oarte. Ast:el duppD ;oartea lui "tole;@ 3 (c. 240 -.9.), el Ei saoia lui
-erenike au :ost onorai ca Ei theoi so4te4res, Odu;nezei MIntuitori.P "otle;@ al doilea Ei saoia lui
Arisone 33 au :ost dei:icai HncD din ti;pul vieii. ,e ase;nea, HncepIndu cu Au!ustus, G;pDrailor
&oa;ani leFa :ost dat titlul de Odo;nP Ei OMIntuitorP Hn cultul H;pDratului, care Hn particular a do;inat
in oraEele din Asia ;icD. Gn cazul conducDtorilor salvarea a :ost evidentD Hn s:IrEitul rDz'oiului Ei
slujind ca un ;are 'ine:DcDtor (euergete4s) Hn a aduce pace Ei prosperitate (Etirea acestei pDci a :ost
:recvent nu;itD euangelion, Ovestea 'unDP). Ast:el or!anizaia dei:icarii a cBuprin lu;e pe o distanD
;are so4te4r (vezi -ousset, <oerster Ei <ohrer, #ock, $endland). Gn ti;p ce Ecoala de istorie a
reli!iei a atri'uit :olosirea cuvIntului O;IntuitorP Hn creEtinis;ul ti;puriu (Ei do;n) la ;isterele
reli!iei elenistice(e.!., .erapis Ei 3sisJ vezi -ousset), o ast:el de relaie !eneticD de atunci a :ost
dezacreditD.GntrFo oarecare ;DsurD so4te4r au :ost :olosite de du;nezei, eroi Ei oa;eni Hn pri;ul secol,
ar tre'uii vDzut ca o evidenD cu; ter;enul a putu :i :olosit ca o venerare a unei :i!ure transcedentale,
ca o a;intire 'inevenitD cu; ter;enul so4te4r sFar putea sD :ie !reEit Hneles cInd este atri'uit lui 3sus,
Ei Hn contrast cu procla;area 9reEtinis;ului ti;puriu :DcutD de 9rtistos. Mai ;ult ca un :undal pentru
;Intuitor Hn scrierile lui "avel este :olosirea ter;enului din ?echiul Testa;ent. Acolo este pri;ul
,u;nezeu che;at OMIntuitor, MIntuitorP sau identi:icat ca unul care adduce salvarea(e.!., ,eut
*2>10J Mic )>)J +a' *>14), Hn special Hn "sal;i(e.!., "s 4>0J 2)>1J 12>2) Hn 3saia(e.!., 3s 12>2J 40>10, 21J
10>11J 1*>4). TotuEi oa;eni pot :i che;ai MIntuitori, ei slujesc doar ca Ei a!eni ai salvDrii lui
,u;nezeu(e.!., 6ud! 2>11J *>/, 10J 2 8in!s 1*>0J #eh />2)). ?enirea H;pDrDiei lui ,avid nu a:ost
niciodata identi:icatD ca Osalvare,P prin [haria pute; vor'i despre el ca OavInd salvareP ([ech />/J c:.
.ervant, 3s 4/>1). 5cc ;ereu :oloseEte so4te4r sD traducD cuvIntul evreiesc (OsalvareP), (Oeli'erare,P
Oa salva,P Osalvare) Ei participiu (OMIntuitorP). TeBtele !receEti al iudais;ului ti;puriu nu :olosesc
10)
so4te4r :i!ura ;esianicD cid oar se li;iteazD la ,u;nezeu ($is 11>1)J .ir 01>1J -ar 4>22J 1 Macc
4>*0J * Macc 1>2/, *2J )>11J Pss. ol. 4>**).
2. Mntuitorn Efeseni yi Filipeni.
Gn a:arD de epistolele pastoraleter;enul ;Intuitorapare nu;ai Hn 7:eseni 0>2* Ei <ilipeni *>20. Gn
considerarea acestor pasaje esate instructive sD co;parD; utilizarea din :apte 1*>2*, unde 5uka
Hnre!istreazD predicile ti;purii ale lui "avel.
Gn :aptele Apostolilor 1*>11Q41 "avel se adreseazD 3udeilor Ei #ea;urilor te;Dtaore de
,u;nezeu Hn sina!o!D din "isidia Antiohia(<apte 1*>14) Hn pri;a lui cDlDtorie ;isionarD. 7l Hl
procla;D pe 3sus ca OMIntuitorP pe care O,u;nezeu la adus Hn 3sraelP (<apte 1*>2* #3?) din linia lui
,avid (<apte 1*>22Q2*). OMesajul de salvarePa lui "avel (ho logos te4s so4te4rias, <apte 1*>21), care
este al lui 3sus ca MIntuitor, :ocalizat pe ;oartea Ei Hnvierea lui 3sus, <iul lui ,u;nezeu, Mesia, Hn
plinDtatea prophetic a scripturii. ,e ase;enea nu este nici o dovadD a cuvIntului MIntuitor sD :i :ost un
titlu Mesianic Hn perioada #oului Testa;ent (<oerster, 1014), cu toate acestea 3sus este tri;is ca
MIntuitor(<apte 1*>2*) care adduce iertare de pDcate Ei justi:icare, care sunt pri;te prin credina Hn 7l
Ei Hn victorioasa lui lucrarea de rDscu;pDrare(Acts 1*>*4Q*/). Aceasta este co;pati'ilD cu predicarea Hn
<apte Acts 0>*1 (c:. 2 "et 1>1, 11J 2>20J *>2, 14) al lui "etru, precu; Ei procal;area Hn!erilor Hn
5uca2>11 (c:. 5k 1>4)) Ei se;ni:icaia ataEatD nu;elui lui 3sus Hn Matei1>21 (O7l va ;Intui pe oa;eni
de pDcatele lorP).
Gn <ilipeni *>20 ;Intuitor este :olosit HntrFun conteBt escatolo!ic. "avel rea;inteEte :ilipenilor
cDci cetDenia lor este Hn ceruri, de unde OaEteaptD un ;Intuitor, ,o;nul 3sus 9ristosP (c:. 1 Thess
1>10). 5a venirea lui va lua Otrupul stDrii noastre s;erite,P EiFl va :ace ase;enea Otrupului slavei .aleP,
prin lucrarea puterii pe care o are de aFRi supune toate lucrurile. ("hil *>21J c:. "hil 2>/Q11). 9onteBtul
eBcatolo!ic al al nu;elui corespunde cu :elul Hn care "avel :oloseEte ter;enul mOntuire ca sD
co;plecteze
lucrarea de salvare al lui ,u;nezeu spre s:IrEit. ,intrFun punct de vedere critic , acesta este sin!urul
;od Hn a :olosi cuvIntul ;Intuitor Hn !enerala cunoEina a scrisorilor lui "avel. Lnii au susinut ca
:olosirea ter;enului de ;Intuitor Hn <ilipeni *>20 este datoritD tradiiei preF"auline, la acest punct(vezi
co;entariile) "avel,a avut dezvoltatD ;eta:ora de cetDean al pD;Intului Ei al cerului, sau
co;unitate(politeuma), doreEte sD :acD un contrast Hntre Ovenirea ;Intuitorului,P cu un H;pDrat
pD;Intesc ca O.alvator.P
7:eseni0>2*Q*2 de@voltD relaia lui 9ristos cu -isreica ca trup al lui 9ristos(ve3i -od@ o:
9hrist). "avel discutD despre cu; soii ar tre'ui sD iu'eascD Ei sD se Dn!rijeascD de nevestele lor (7ph
0>20Q*2) prin analo!ia cu 9ristos, care este capul 'isericii Ei `el adau!D`O el insuEi este ;Inturitor al
trupuluiP (7ph 0>2*).
.e;ni:icaia lui 9ristos ca OMIntuitor la trupuluiP pare sD :ie destul de clarD> este adDu!atD Hn
;oartea lui plinD de dra!oste pentru 'isericD, curDHndFo de pDcat(7ph 0>21), el prezintD un ,un;ezeu
nepDtat (7ph 0>2)) Ei se Hn!rijeEte de 'unDstarea lor (7ph 0>2/). Aici luvNcrarea .alvatorului este
vDzutD ca o realizare a escatolo!iei. 7:eseni 0>2*Q*2 zu!rDveEte i;a!inea lui 9ristos ca Ei MIntuitor
care include idea de salvare de la distru!ere, pDcat Ei ;oarte Ei a proteciei Ei a providenei. ,ar punctu
de co;paraie poate :i decis Hntre 7:eseni0>2* Ei <ilipeni*>20> Hn a;IndouD cazurile te;a supuneri
apare cu ter;enul MIntuitor, ca Ei cu ter;enul O,o;nP (c:. <il *>20J 7: 0>22). Gn <ilipeni *>21
ur;Dtoarea lui aciune este de partea credinciosului Ei va :ace prin lucrarea puterii pe care o are de aFRi
supune Otoate lucrurilePJ Hn 7:eseni 0>24 'iserica este supusD lui 9ristos, un su'iect evocator al
7:esneniului 1>22Q2*, unde 'iserica este ;ani:estarea supunerii viitoare a tuturor lucrurilor lui 9ristos.
-ene:iciul viitor al ,o;nului 3sus 9ristos ca Ei MIntuitor descris Hn <ilipeni *>20 este dat un
predo;inant ti;p present concentrat Hn 7:eseni 0>2*, unde accentual cade pe 9ristos , protejarea Ei
do'Indirea ;Intuirii.
104
3.Mntuitorul n scrisorile Pastorale.
7BistD o trecere re;arca'ilD de la apariia rarD al cuvIntului so4te4r Hn a:ara epistolelor "astorale Ei Hn
epistole apare de zece ori. Rase* din cele zece eBe;ple se re:erD la ,u;nezeu ca Ei MIntutitor`trrei Hn
1 Ti;oth@ (1 Ti; 1>1J 2>*J 4>10) Ei trei Hn Tit (Tit 1>*J 2>10J *>4).3sus 9ristos de ase;enea este nu;it
OMIntuitorP (2 Ti; 1>10), Ei cIteodatD a;Indoi ,u;neezu Ei 9ristos sunt ;enionai ca MIntuitori
HntrFo strInsD proBi;itate unul :aD de celDlalt (i.e., :olosirea :recventD a lui ,u;nezeu ca Ei
OMIntuitorP Hn special ca O;Intuitor al o;enirii,P Hn "astorale> 2 Ti; 1>*, 4J 2>10, 1*J *>4, 1). <oerster
este reprezentativ pentru cei care Hnele! aceastD su'liniere O.alvator al tuturot oa;enilorP H;potriva
cadrului care reiese din 2nosticis; care revendicD cD salvarea a :ost nu;ai pentru puini oa;eniP
(<oerster, 101)). Oricu; prezena din plin dezvoltatD a 2nosticis;ului Hn ti;pul perioadei #ou
Testa;entale a :ost Hn ;are ;DsurD investi!atD. O alternativD ;ult ;ai plauzi'ilD este de a Hnele!e
denu;irea lui ,u;nezeu ca MIntuitor derivate din ?echiul Testa;ent(vezi 1 susJ vezi <ee). 7Bpresia
O,u;nezeu .alvatorul nostru, are loc de cinci ori Hn "astorale (1 Ti; 1>1J 2>*J Tit 1>*J 2>10J *>4).
<olosirea repetatD al pronu;elui OnostruP pare sD indice o HnsuEire a ?echiului Testa;ent sD vor'eascD
despre eli'erarea spiritualD a lui ,u;nezeu Ei :aptul cD se Hn!rijeEte de 9reEtini. ,ar :or;ularea poate
sD producD intenionat un contrapunct la in:luena crescIndD a cultului H;pDratului.
,u;nezeu este de ase;enea nu;it OMIntuitor al o;eniriiP (so4te4r panto4n anthro4po4n) Hn
1Ti;4>10 (c:. Tit 2>10Q11).O ast:el de denu;ire , oricu;, nu a intenionat sD co;unice un
universalis; in care toi oa;enii vor :i Hn ulti;D instanD salvai. Mai curInd, aceastD eBpri;are este
te;peratD de a:ir;aia, ,u;nezeu ca Ei so4te4r OdoreEte (thelei) catoEi oa;nii sD :ie salvaiP prin 3sus
9ristos (1 Ti; 2>*Q4). O ast:el de salvare este !ratis o:eritD pentru toi prin canalul predicDrii (Tit 1>*),
dar este actualizat prin plinDtatea trDirii al celor ce cred (1 Ti; 4>10). +arul lui ,u;nezeul ca .alvator
a :ost distri'uit pentru toi oa;enii (Tit 2>10Q11), reHnoirea spiritualD Ei juti:icarea vin nu;ai prin O3sus
9ristos ca .alvatorP (Tit *>1).
3sus 9ristos este de ase;enea nu;it OMIntuitolul nostruP in Tit 1>4, *>1J 2 Ti;otei 1>10, Ei
pro'a'il Hn Tit 2>1* (c:. .chneider and -ro=n, 220).
,in cauza apariiilor (epiphaneia)lui 9ristos ca Ei MIntuitor Hn istorie (2 Ti; 1>10), +arul lui
,u;nezeu este disponi'il prin evan!helia apostolilor (2 Ti; 1>/Q11).
9ristos ca Ei MIntuitor este dease;enea i;plicat Hn aplicaia divinD a harului ;Intuitor Hn
renaEterea credincioElor Ei justi:icare(Tit *>4Q)). Lr;Dtoarea apariie (epiphaneia) al lui 3sus ca
MIntuitor este Osperana 'inecuvIntatDP a creEtinilor Ei stilul de viaD a unei recunoEtine pioase(2 Ti;
2>11Q14). Ast:el re:erinele la 9rsitos ca Ei MIntuitor in "astorale poate vor'i despre salvarela lui
,u;nezeu Hn 9ristos la trecut, present Ei viitor(c:. 7ph 0>2*J "hil *>20J c:. Acts 1*>2*).
"entru cD ,u;neezu sunt vDzui a;Indoi ca so4te4r Ei strInEi Hn corelaie are o ;are
se;ni:icaie pentru dezvolatrea perspectivei teolo!ice Hn literatura lui "avel Ei pentru Hntre!ul #ou
Testa;ent
Gn Tit 1>*Q4 O,u;nezeu ;Intuitorul nostruP (Tit 1>*) este ur;at Hndeaproape de re:erina O,u;nezeu
TatDl, Ei 3sus +ristos, MHntuitorul nostruP (Tit 1>4 #3?). 3n Titus *>4Q1 Odra!ostea lui 3sus 9ristos
;Intuitorul nostruP (Tit *>4) devine o realitate concretD Hn viaa creEtinD (Tit *>0) Oprin 3sus 9ristos
MIntuitorul nostruP (Tit *>1). Titus 2>1* apare toc;ai echivalentul lui ,u;nezeu Ei MIntuitor cu 3sus
9ristos (vezi +arrisJ .chneider and -ro=n, 220). 9u si!uranD nu este dezvoltatD aici o doctrinD, dar o
'alanD delicatD a distinciei dintre perosane(Tit 1>4) Ei rolul lor(Tit *>4Q1), Ei parena echivalentului lui
,u;nezeu Ei 9ristos ca MIntuitor (Tit 1>*Q4J *>4, 1) Ei dieta (Tit 2>1*) poate :i vDzutD ca o dezvolatare
adiionalD a lui "avel atri'uitD la atri'utele lui ,u;nezeu spre 9ristos.
BIBLIOGRAPHY.
$. -ousset, Gyrios Christos (#ashville> A'in!don, 1/)0) *10Q1)J
&. -ult;ann, Theology of the New Testament (2 vols.J #e= (ork> .cri'ners, 1/01, 1/00) 2.2/2Q*01J
10/
6.F<. 9ollan!e, The +pistle of t. Paul to the Philippians (5ondon> 7p=orth, 1/)/)J
O. 9ull;ann, The Christology of the New Testament (rev. ed.J "hiladelphia> $est;inster, 1/1*) 2*4Q40J
M. ,i'elius and +. 9onzel;ann, The Pastoral +pistles (+er;J "hiladelphia> <ortress, 1/))) 100Q10*J
2. ,. <ee, 8, ; Timothy, Titus (2#9J .an <rancisco> +arper i &o=, 1/44)J
$. <oerster and 2. <ohrer, Os=v]z= ktl,P TDNT ?33./10Q1024J
&. +. <uller, The Titles of #esus in +arly Christology (5ondon> 5utter=orth, 1/1/)J
M. 6. +arris, #esus as &od( The NT 'se of Theos in !eference to #esus (2rand &apids> -aker, 1//2)J
2. <. +a=thorne, Philippians ($-9 4*J $aco> $ord, 1/4*)J
A. ,. #ock, +arly &entile Christianity and 0ts *ellenistic ,ac2ground (#e= (ork> +arper i &o=, 1/14 A1/24C) *0Q44J
6. .chneider and 9. -ro=n, O.avior,P N0DNTT *.21/Q2*J
?. Ta@lor, The Names of #esus (5ondon> Mac;illan, 1/0*)J ". $endland, O.=thvr,P FN) 0 (1/04) **0Q0*.
110
RSCUMPRAREA
de 5. Morris
+a=thorne, 2erald <.J Martin, &alph ".J and &eid, ,aniel 2.J eds., Dictionary of Paul and *is -etters,
(,o=nerNs 2rove, 35> 3nter?arsit@ "ress) 1//4, c1//*
"avel :oloseEte conceptul de rDscu;pDrare Hn pri;ul rInd pentru a vor'i despre se;ni:icaia ;orii
;Intuitoare a lui +ristos. 7ste una dintre ;eta:orele pauline pentru lucrarea lui +ristos Ei este adInc
HnrDdDcinatD Hn relatarea relaiei lui ,u;nezeu cu 3sraelul, prin le!D;Int.
1. 9adrul
2. &Dscu;pDrarea Ei 9rucea
*. ?iaa celor rDscu;pDrai
4. &Dscu;pDrarea Ei viitorul
1.Cadrul. 3deea :unda;entalD de rDscu;pDrare EiFa luat ori!inile din practicile de rDz'oi din
antichitate, cInd cel victorios HntrFo luptD lua prizonieri Ei :Dcea de cunoscut cD era !ata sD Hi eli'ereze
pentru un pre. Acest proces se nu;ea rDscu;pDrare iar plata se nu;ea Opre de rDscu;pDrareP.
9adrul !recoFro;an al rDscu;pDrDrii a :ost dez'Dtut de A. ,eiss;ann, care scoate Hn evidenD
:aptul cD sclavii puteau :i eli'erai printrFo procedurD care atrD!ea dupD sine tranzaia :ictivD de a plDti
sau a depozita 'ani Hn te;plul unui zeu, cu precDdere la cel al lui Apolo, Hn ,elphi. "rin aceastD
tranzacie, ,eiss;ann a susinut cD ei deveneau Osclavi ai lui ApoloP (vezi ,eiss;ann, *1/Q*0). ,ar
interpretarea lui ,eiss;ann a contractului de eli'erare din ro'ie, inscripionat pe un perete Hn <elphi, a
:ost respinsD de teolo!i ;oderni, care susine cD preoii (Ei ast:el zeul Apolo) :uncionau ca inter;ediari
Ei !irani pu'lici ai contractului de eli'erarea a sclavilor (see -artch@, 121Q20).
?echiul Testa;ent ne o:erD trei arii speciale de interes, toate relevante pentru pentru siste;ul
de !Indire al lui "avel Hn ceea ce priveEte rDscu;pDrarea. Gn pri;ul rInd, cel ;ai i;portant cadru este
vDzut Hn aciunea eli'eratoare din ?echiul Testa;ent, din 7Bod, prin rDscu;pDrarea poporului 3srael
din ro'ia e!ipteanD pentru a deveni poporul de le!D;Int. Ln pasaj (7B 4>2*) rezu;D cu acuratee
punctul de vedere iudaic, din acest episod. (ahve spune Ovoi aduce rDscu;pDrareaP Hntre 3srael Ei
e!ipteni, ast:el 3srael devenind posesiunea lui ,u;nezeu, Ei este eli'erat de tiranie Ei apDsare, Ei se :ace
pDrtaE le!D;Intului cu ,u;nezeu, Ei o'li!aiilor care recur! din asta (7B 12Q24). Gn relatarea din 7Bod,
puterea lui ,u;nezeu Ei activitarea de eli'erare sunt Hnainteate ca ;ijloace de rDscu;pDrare (c:. ,eut
)>4J />21J "s )4>2J ))>10).
Al doilea, deoarece 3srael era HntIiul nDscut al lui ,u;enezu (7B 4>22), pe care lFa rDscu;pDrat din
ro'ia asprD, 3srael Hn viaa lui cu ,u;nezeu tre'uie sD dea posi'ilitatea de rDscu;pDrare a oa;enilor
sau a proprietDilor Hn situaia Hn care nu era alt ;od de eli'erare (ve3i Adoption, .onship). Gn di:erite
ocazii ar putea lua :or;a rDscu;pDrDrii rudelor sDrDcite care sFau vIndut ca sclavi (5ev 20>4)Q4/) sau
rDscu;pDrarea ;oEtenirii :a;iliei care consta HntrFun pD;Int care a :ost vIndut (5ev 20>20Q21). "e de
altD parte, dacD un o; deinea un 'ou care se Etia cD e periculos, Ei Hl lDsa sD scape Ei o;ora pe cienva,
'oul Ei stDpInul lui tre'uiau o;orIi. ,ar aceasta nu a :ost o cri;D intenionatD, Eid de aceea se dDdea
posi'ilitatea rDscu;pDrDrii> o;ul putea sD plDteascD un pre de rDscu;pDrare Ei era eli'erat (7B 21>2/Q
*0).
,ar ca Ei practicD o'iEnuitD, statulul de HntIi nDscut rDscu;pDrat, 3srael tre'uie sD consacre lui
(ahve HntIii lui nDscui, :ie din tur;a, sau :ie oa;eni (7B 1*>12Q11). Mai ;ult, 5eviii slijeau ca
reprezentativi consacrai Ei OrDscu;pDtaiP ai HntIilor nDscui ai naiunii, HnlocuinduF3 pe HntIii nDscui
(#u; *>11Q01).
111
Al treilea, practica anticD a prizonierilor, Hn captivitate de a :i eli'erai prin plata de rDscu;pDrarea,
sau printrFun act de cle;enD din partea autoritDilor vre;ii, a :ost restauratD de decretul lui 9ir (7zra
1). 3saia 40>1Q20 vor'eEte de sDr'Dtoare de Hntoarcere Hn care 9ir este a!entul care eli'ereazD din eBilul
'a'ilonian, dar rDscu;pDrDtorul e ,u;nezeu (3s 02>*). AceastD eli'erare din ro'ie este privitD ca un
nou 7Bod, un eveni;ent ase;Dnat cu rDscu;pDrarea lui ,u;nezeu a poporului 5ui, prin pri;ul 7Bod
din 7!ipt (eB, 3s 4*>1Q4, 14).
2. Rscumprarea yi Crucea
"avel preia relatarea creaiei care HH vede pe oa;eni, la Hnceput HntrFo relaie corectD cu ,u;nezeu. ,ar
venirea pDcatului iFa :Dcut sclavi lui (&o; 1>1) Ei supuEi sentinei cu ;oartea (&o; 1>2*). Ln :el de a
vedea ceea ce sFa HntI;plat la crucea lui +ristos este acela de a vedea crucea ca plDtirea unui pre (1
9or 1>20J )>2*), Hn special un pre de rDscu;pDrarea (1 Ti; 2>1) care Hi eli'ereazD pe oa;eni din ro'ie
Ei de sentina cu ;oartea (ve3i 5i:e and ,eath). 7li'erarea oa;enilor din ro'ie prin plDtirea unui pre
este eBact ceea ce lu;ea anitcD Hnele!ea prin rDscu;pDrare. "avel vede ;Intuirea ca pe un proces de
rDscu;pDrare.
"avel nu :oloseEte cuvIntul o'iEnuit pentru plata de rDscu;pDrare (lytron), ci :oloseEte un
ter;en ;ai puternic care denotD preul (antilytron, 1 Ti; 2>1). #u crede; cD eBistD o ;are di:erenD Hn
Hneles, dar coninutul HntDreEte ideea de sus'stituire. +ristos a luat locul oa;enilor, supunInduFse
;orii pentru aF3 eli'era. "oate cD tre'uie sD o'servD; ca nici aici, Ei nici altundeva Hn #oul Testa;ent
nu se :ac ;eniuni despre destinatarul plDii de rDscu;pDrare. A Hncerca sD identi:icD; persoana cDreia
Hi este adresat preul de rDscu;pDrare ar Hnse;na sD :orD; sensul cuvintelor ;ai Hncolo de ceea ce
tre'uie sD trans;itD. Ter;enul indicD :aptul cD rDscu;pDrarea cerea un pret, nu cD a :ost cineva ca Ei
.atan sau de;oni care cer acest pre.
"avel :oloseEte destul de ;ult cuvIntul neo'iEnuit apolytro4si
Acest cuvInt este :olosit de zece ori Hn #oul Testa;ent (de ) ori de cDtre "avel) Ei este citat la :el de
;ult Ei Hn trestul literaturii !receEti. "oate cD prin asta autorii creEtini su!erau cD rDscu;pDrarea despre
care scriau ei nu era aceeEi cu care erau :a;iliari toi, ci era o rDscu;pDrare specialD. "avel indicD ceva
despre asta cInd vor'eEte despre +ristos OHn care ave; rDscu;pDrarea, prin sIn!ele 5uiP (7ph 1>),
unde are Oiertarea pDcatelorP Hn aplicareJ eBpresia identicD o !Dsi; Hn 9ol 1>14, dar ;ajritatea
;anuscriselor o;it Oprin !In!ele 5uiP). O.In!ele 5uiP Hnsea;nD ;oartea lui 3sus Ei HncD odatD ave;
ideea unu pre ;are care este plDtit pentru eli'erarea credincioEilor de consecinerle pDcatelor lor.
"avel lea!D rDscu;pDrarea cu justi:icarea cInd vor'eEte de O:i justi:icat li'er prin harul .Du,
prin rDscu;pDrarea care este Hn +ristos 3susP (&o; *>24). 7Bpresiile nu tre'uiesc identi:icate una cu
altaJ sunt douD ;oduri Dn care pute; privi ;Intuirea e:ectuatD de +ristos. +ristos a Hn:Dtuit achitarea
(justi:icarea)J de ase;ena 7l Hi eli'ereazD pe credincioEi (rDscu;pDrarea).
Gn ti;p ce scria 2alatenilor, "avel lea!D de douD ori rDscu;pDrarea cu eli'erarea de su' 5e!e. GntrF
o a:ir;aie iz'itoare, el spune cD O+ristos neFa rDscu;pDrat de su' 'leste;ul 5e!ii, :DcInduFse 'leste;
pentru noiP Ei continuD citInd din ,euterono; 21>2*, O'leste;ate este oricine atIrnD pe le;nP (2al
*>1*). "avel a spus deja, cD oricine nu Hn:DptuieEte toate revendicDrile5e!ii este su' 'leste;, (2al *>10J
dease;enea ,eut 2)>21J c:. 24>04). Acu; spune cD pDcDtoEii sunt su' 'leste; deoarece au HncDlcat
5e!ea lui ,u;nezeu, dar +ristos iFa rDscu;pDrat, a plDtit preul pentru eli'erarea lor (dar vezi 5a=J
&estoration o: 3srael).
9elDlalt pasaj este acla Hn care "avel spune cD ,u;nezeu a tri;is pe <iul .Du, OnDscut su' 5e!e,
pentru a rDscu;pDra pe cei care sunt su' 5e!eP (2al 4>4Q0). Tre'uie sD luD; sea;a cD ,u;nezeu a
iniiat acest proces, Ei cD scopul Hn venirea lui +ristos era toc;ai acela de a rDscu;pDra pe cei Osu'
5e!eP. Gn acest pasaj nu se re:erD eBclusiv la iudei, ci tutror celor care au eEuat Hn a ine 5e!ea lui
,u;nezeu Ei sunt deci su' 'leste;.
&Dscu;pDrarea Hnsea;nD a plDti un pre pentru aF3 ei'era pe pDcDtoEi. Acest adevDr este Hn spatele
cuvintelor lui Tit, cD 3sus OsFa dat pe sine HnsuEi ca rDscu;pDrare pentru orice pDcatP (Tit 2>14).
112
3. Via(a celor rscumpra(i.
"avel a;inteEte corintenilor ca eu :ost Ocu;pDrai cu un prePJ de aceea el spune> OproslDvii pe
,u;nezeu Hn trupurile voastreP (1 9or 1>20). #u tre'uie sD ne !Indi; la rDscu;pDrare ca la ceva
HndepDratat, un proces eteric. &Dscu;pDrarea are e:ecte Hn viaa Ei eBperiena de zi cu zi. Asta duce iar
la a :i cu;pDrat cu un pre, ur;at de data asta de Onu slujii la stDpIni o;eneEtiP (1 9or )>2*). 9ei
rDscu;pDrai aparEin lui ,u;nezeuJ nu tre'uie deci sD se lase Hnro'ii de opiniile oa;enilor.
,e dou ori vor'eEte "avel despre Oti;pul de rDscu;pDrareP (7ph 0>11J 9ol 4>0). Gn ti;p ce Hn
aceste cazuri OrDscu;pDrareaP este di:eritD de cea lucratD de +ristos, se re:erD la co;porta;entul pe
care "avel Hl vede potrivit pentru cei rDscu;pDrai. 7i tre'uie sD :oloseascD la ;aBi; ti;pul care leFa
:ost dat, Ei Eansele care lide se dau pentru a sluji, zi de zi. ,eci, rDscu;pDrarea rezultD Hn Olauda slavei
5uiP (7ph 1>14).
4. Rscumprarea yi viitorul.
Gn aceastD viaD credincioEii nu eBperi;enteazD plinDtatea rDscu;pDrDrii. "avel vor'eEte despre cei care
au pri;it ,uhul ca :iin Hn aEteptarea OHn:ierii, rDscu;pDrarea trupurilor noastreP (&o; 4>2*). ,eciziile
vieii aici Ei acu; nu vor :i ne!lijate la Hnvierea de la s:IrEitul vre;urilor. &Dscu;pDrarea se eBtinde
pInD Hn acea erD. Aceasta are "avel Hn ;inte cInd se re:erD la a :i Opecetluit cu ,uhul .:Dnt pInD Hn ziua
rDscu;pDrDriiP (7ph 4>*0).
BIBLIOGRAFIE
2. AulWn, Christus Lictor (5ondon> ."98, 1/*1)J
.. .. -artch@, EA--$N C*!+A0 (.-5,. 11J Missoula, MT> .cholars, 1/)*)J
9. -ro=n et al., O&ede;ption,P N0DNTT *.14/Q22*J
<. -^chsel, Oajntivlutron ktl,P TDNT 3?.*01Q01J
A. ,eiss;ann, -ight from the Ancient +ast (#e= (ork> +arper, 1/2)) *1/Q*0J
6. 2. 2i''s, Creation and !edemption( A tudy in Pauline Theology (5eiden> 7. 6. -rill, 1/)1)J
8. 2ra@ston, Dying, )e -ive( A New +nJuiry into the Death of Christ in the New Testament (#e= (ork> OB:ord Lniversit@
"ress, 1//0)J
,. +ill, &ree2 )ords and *e"rew Eeanings( tudies in the emantics of oteriological Terms (.#T.M. 0J 9a;'rid!e>
Lniversit@ "ress, 1/1))J
8. 8ertel!e, Oajpoluvtr=si\,P +DNT 1.1*4Q40J
ZZZZZZZZ. Oluvtron,P +DNT 2.*14Q11J .. 5@onnet and 5. .a'ourin, ed., in, !edemption and acrifice (An-i' 44J &o;e>
"onti:ical -i'lical 3nstitute, 1/)0)J
3. +. Marshall OThe ,evelop;ent o: the 9oncept o: &ede;ption in the #e= Testa;ent,P in !econcilation and *ope, ed. &.
6. -anks (7Beter> "aternoster, 1/)4) 10*Q1/ (l #esus the avior( tudies in New Testament Theology A,o=ners
2rove, 35> 3nter?arsit@, 1//0C 2*/Q0))J
5. Morris, The Apostolic Preaching of the Cross (*d ed.J 2rand &apids> 7erd;ans, 1/10) 11Q14J
ZZZZZZZZ. The Atonement (,o=ners 2rove, 35> 3nter?arsit@, 1/4*) 101Q*1J
+. $. &o'inson, !edemption and !evelation (5ondon> #is'et, 1/42).
11*
1USTIFICAREA
'@ A. 7. Mc2rath
+a=thorne, 2erald <.J Martin, &alph ".J and &eid, ,aniel 2.J eds., ,ictionar@ o: "aul and +is 5etters,
(,o=nerNs 2rove, 35> 3nter?arsit@ "ress) 1//4, c1//*
GncD de pe vre;ea &e:or;ei Hn sec. 11 sFa dat o atenie deose'itD justi:icDrii (socotiri neprihDnit) lui
"avel. "entru Martin 5uther doctrina justi:icDrii nu nu;ai cD a :ost centrul !Indirii lui "avelJ ci era
Xstandardul dupD care 'iserica stDtea Hn picioare sau cDdeaP era piatra cDpDtIi Ei pulsul teolo!iei Ei
spiritualitDii creEtine.
&ecentele discuii re:eritoare la Hnele!erea pe care o avea "avel re:eritoare la justi:icare a avut tendina
sD se concentreze asupra ;ai ;ultor te;e ;ajore, te;e care ;eritD o atenie deose'itD.
1. Gnelesul te;enului 6usti:icare
2. &elaia dintre !Indirea lui "avel Ei cea a 3udais;ului conte;poran
*. "aulNs Lnderstandin! o: Othe &i!hteousness o: 2odP
4. &elaia dintre credinD Ei :apte Hn !Indirea lui "avel
0. 3;portana justi:icDrii Hn !Indirea lui "avel
1. n(elesul temenului 1ustificare
?oca'ularul lui "avel re:eritor la justi:icare este HnrDdDcinat Hn ?.T. Ei pare sD eBpri;e noiunea de
XcorectitudineP;ai de!ra'D decIt XneprihDnire.P ?.T. pre:erD ver'ul ;ai de!ra'D decIt su'stantivul,
arDtInd ast:el cD justi:icarea este rezultatul aciunii lui ,u;nezeu de a sta''ili dacD un individ este Hn
relaii 'une cu ,u;nezeu Q aceasta este considerat a :i drept. "avel vine ca un ecou Ei accentueazD
:olosind ver'ul dikaioog, Oa justi:ica,P destul de des, dar evitInd sD :oloseascD su'stantivul dikaiogsis,
Ojusti:icareP (&o; 4>20). ?er'ul denotD puterea cos;icD Ei universalD a lui ,u;nezeu Hn a schi;'a
situaia dintre u;anitatea pDcDtoasD Ei .ine, prin care 7l poate socoti credincioEii drepi Ei credincioEi Hn
relaie cu 7l.
9u; se relationezD justi:icarea cu alii ter;enii soterolo!ici "auliniK 7ste uEor sD adoptD; o a'ordare
si;plistD asupra pro'le;ei. ,e eBe;plu, cineva ar putea Hncerca sD :oreze sD punD HntrFo ra;D a
trecutului Q prezentului Q viitorului justi:icarea, s:inirea Ei ;Intuirea dupD cu; ur;eazD (,on:ried)>
6usti:icarea> eveni;ent trecut, cu i;plicaii prezente (s:inirea).
.:inirea> eveni;ent prezent, dependent pe un eveni;ent trecut (justi:icarea), care are
i;plicaii Hn viitor (;Intuire).
MIntuirea> eveni;ent viitor, deja anticipat Ei parial eBperi;entat Hn trecut justi:icarea Ei
eveni;entul prezent al s:inirii, Ei dependent de ele.
,ar aceste lucru este inadecvat. 6usti:icarea are viitor, la :el Ei trecut (&o; 2>1*J 4>**J 2al 0>4Q0), Ei
pare sD relateze atIt Hnceputul vieii creEtine cIt Ei :inalul ei. Gn ;od ase;DnDtor s:inirea se poate re:erii
Ei la un eveni;ent trecut (1 9or 1>11) sau la un eveni;ent viitor (1 Tes 0>2*). 3ar cInd vine vor'a de
;Intuire este ave; o idee ;ai co;pleBD, pt. cD ea nu are deFa :ace doar cu un eveni;ent viitor ci Ei cu
ceva ce sFa HntI;plat Hn trecut (&o; 4>24J 1 9or 10>2) sau care are loc acu; (1 9or 1>14).
2. Rela(ia dintre gndirea lui Pavel yi cea a Iudaismului contemporan
Gn ulti;ii ani sFau :Dcut nenu;Drate dez'ateri re:eritoare la punctul de vedere a lui "avel re:eritoare la
justi:iacre. Lnul dintre cei care a dez'Dtut ;ult pe aceastD te;D a :ost 7."..anders. "ri;a sa lucrare pe
114
acestD te;D a :ost ("aul and "alestinian 6udais; (1/))), ur;atD de o alta ;ult ;ai i;portantD ;ai
tIrziu "aul, the 5a= and the 6e=ish "eople (1/4*).
9on:or; lui .anders, 3udais;ul "alestinian din ti;pul lui "avel poate :i caracterizat ca o :or;D
de Xle!D;Int no;istP 5e!ea este privitD ca o eBpresie a le!D;Intului dintre ,u;nezeu Ei 3srael, Ei se
presupune a arDta clar Ei precis ce :or;e ale co;porta;enutlui u;an sunt potrivite Hn acest conteBt al
le!D;Intului. #eprihDnirea este ast:el de:initD ca Ei co;porta;ent sau atitudine care tre'uia sD :ie
le!D;Intul istoric al oa;enilor lui ,u;nezeu. X<aptele le!iiP nu sunt Hnelese (cu; su!era 5uther)
lucrurile prin care 3udeii credeau cD pot cIEti!a acces la le!D;IntJ pentru cD ei erau deja Hn le!D;Int.
Mai de!ra'D aceste :apte sunt eBpresia :aptului cD 3udeii deja aparineau le!D;Intului lui ,u;nezeu.
.anders iar vede lucrurile alt:el. 7l respin!e ideea XneprihDnirii care vine prin le!eP cD ar :i
XrealizDri care per;it cuiva sD cearD rDsplatD de la ,u;nezeu, :iind ast:el o respin!ere a haruluiP
X<aptele 5e!iiP nu au :ost Hnelese ca :iind 'aza intrDrii Hn le!D;Int, ci ;eninerea acelui le!D;Int.
9u; spune .anderes Xele sunt condiia rD;Inerii XHnP el dar prin ele nu cIEti!i ;IntuireaP
.anders ;ai a:ir;D cD 3udais;ul vede ;Intuirea 'azatD pe Xstatutul lor ca Ei popor al 5ui
,u;nezeu care dein 5e!eaP, pe cInd creEtinii cred Hn XneprihDnirea 'azatD Hn totalitate pe ;eritele lui
9hristos.P "avel la :el ca Ei 3udai;ul au :ost preocupai cu pro'le;a HntrDrii Ei rD;Inerii Hn le!D;Int.
,i:erena este declaraia lui "avel re:eritoare la :aptul ca 3udeii nu au nici un privile!iu datoritD
caracterului lor naionalJ le!D;Intul este deschis pentru toi cei care sunt deschiEi Ei care au credinD Hn
9hristos Ei care rD;Ine credincios ca Ei Avraa; (&o; 4).
4. Rela(ia dintre credin( yi fapte n gndirea lui Pavel
9IteodatD se :ace re;arca cD justi:icarea prin credinD i;plicD ;ai puinD ac(iune u;anD. .au
aEa Ei esteK O lun!D Ei distinctivD tradiie a interpretDrii, avInduFEi inspiraia din scrierile lui 5uter a
vDzut o contadicie a'solutD Hntre credinD Ei aciunea o;ului. 7i au Hneles cD acestea sunt douD entitDi
care se respin! reciproc indicInd douD cDi di:erite de !Indire despre ,u;nezeu Ei ;odul Hn care tre'uie
sD Hi rDspunde;. 9alea :aptelor se pare sD :ie orientatD cDtre realizarea u;anD centratD pe neprihDnirea
u;anD Ei 'azatD pe ;eritul u;anJ iar calea credinei se pare sD :ie total di:eritD orientatD pe realizarea
lui ,u;nezeu Hn 9ristos, centratD pe neprihDnirea lui ,u;nezeu Ei 'azatD pe harul divin.
,ar totuEi acesta Hnele!ere este inadecvatD Hn co;paraie cu co;pleBa Hnele!ere a justi:icDrii
:DcutD de cDtre "avel. Aceasta este si!ur doar o si;plD interpretare a !Indirii lui "avel avInd o notD
;ult prea si;plistD. GnsD aceastD a:ir;aie nu este deajunst. 7ste lipsit de tact sD :ace; dreptate puin
diversei Hnele!eri a relaiei dintre credinD Ei :apte Hn !Indirea lui "avel care este cel ;ai 'ine eBpusD Hn
concisa a:ir;aie cD Xnu cei ce o aud ci cei ce H;plinesc 5e!ea vor :i justi:icaiP (&o; 2>1*). 9Iiva
(e.!., -ult;ann) au cDutat sD ne!e aceastD
Incomplet
Bibliography.
2. -ornka;;, "aul (#e= (ork> +arper i &o=, 1/)1)J
9. +. 9os!rove, O6usti:ication in "aul> A 5in!uistic and Theolo!ical &e:lection,P #,- 101 (1/4)) 10*Q)0J
9. 7. -. 9ran:ield, A Critical and +Degetical Commentary on the +pistle to the !omans (2 volsJ 399J 7din'ur!h> T. i T.
9lark, 1/)0, 1/)/)J
8. ". ,on:ried, O6usti:ication and 5ast 6ud!e;ent in "aul,P FN) 1) (1/)1) /0Q110J
6. ,. 2. ,unn, OThe #e= "erspective on "aul,P ,#!- 10 (1/4*) /0Q122J
&. +. 2undr@, O2race, $orks and .ta@in! .aved in "aul,P ,i" 10 (1/40) 1Q*4J
9. 6. A. +icklin!, O9entre and "eripher@ in the Thou!ht o: .t "aul,P in tudia ,i"lica 000. Papers on Paul and $ther NT
Authors, ed. 7. A. 5ivin!stone (6.#T.up *J .he::ield, Acade;ic "ress, 1/)4) 1//Q214J
A. 6. +ult!ren, Paul%s &ospel and Eission ("hiladelphia> <ortress, 1/40)J 7. 8Use;ann, Commentary on !omans (2rand
&apids> 7erd;ans, 1/40)J
ZZZZZZZZ. OMThe &i!hteousness o: 2odN in "aul,P in New Testament Kuestions of Today ("hiladelphia> <ortress, 1/1/)J
8. 8ertel!e, !echtfertigung "ei Paulus (M^nster> Aschendor::, 1/1))J
110
A. 7. Mc2rath, 0ustitia Dei( A *istory of the Christian Doctrine of #ustification (2 volsJ 9a;'rid!e> Lniversit@ "ress,
1/41)J
&. ". Martin, !econciliation( A tudy of Paul%s Theology (Atlanta> 6ohn 8noB, 1/41)J
6. &eu;ann, !ighteousness in the New Testament ("hiladelphia> <ortress, 1/42)J
7. ". .anders, Paul and Palestinian #udaism ("hiladelphia> <ortress, 1/)))J
ZZZZZZZZ. Paul, the -aw, and the #ewish People ("hiladelphia> <ortress, 1/4*)J
M. A. .ei:rid, #ustification "y Faith( The $rigin and Development of a Central Pauline Theme (#ovT.up 14J 5eiden> 7. 6.
-rill, 1//2)J
8. .tendahl, Paul Among #ews and &entiles ("hiladelphia> <ortress, 1/)1)J
". .tuhl;acher, &erechtig2eit &ottes "ei Paulus (<&5A#T 4)J 2attin!en> ?andenhoeck i &uprecht, 1/11)J
ZZZZZZZZ. OThe Apostle "aulNs ?ie= o: &i!hteousness,P in !econciliation, -aw, and !ighteousness( +ssays in ,i"lical
Theology ("hiladelphia> <ortress, 1/41) 14Q/*J
#. M. $atson, O6usti:ied '@ :aith, jud!ed '@ =orks> an anti;on@KP NT 2/ (1/4*) 20/Q21J
,. ?. $a@, The -ordship of Christ( +rnst GHsemann%s 0nterpretation of Paul%s Theology (OB:ord> 9larendon, 1//1)J
.. 8. $illia;s, OThe M&i!hteousness o: 2odN in &o;ans,P #,- // (1/40) 241Q/0J
#. T. $ri!ht, The ClimaD of the Covenant( Christ and the -aw in Pauline Theology (Minneapolis> <ortress, 1//1)J
ZZZZZZZZ. The Eessiah and the People of &od (unpu'lished ,."hil. thesis, OB:ord Lniversit@, 1/40)J
ZZZZZZZZ. OThe "aul o: +istor@ and the Apostle o: <aith,P Tyn, 2/ (1/)4) 11Q44J
6. A. [iesler, The Eeaning of !ighteousness in Paul (9a;'rid!e> Lniversit@ "ress,
111
NEPRIHNIREA, NEPRIHNIREA LUI DUMNEZEU
de 8. 5. Onesti Ei M. T. -rauch
+a=thorne, 2erald <.J Martin, &alph ".J and &eid, ,aniel 2.J eds., Dictionary of Paul and *is -etters,
(,o=nerNs 2rove, 35> 3nter?arsit@ "ress) 1//4, c1//*
Gn cule!erea de scrieri pauline, HnvDDtura despre neprihDnirea lui ,u;nezeu Ei Hnrudita doctrinD a
justi:icDrii prin credinD a pDcDtosului, dein un loc i;portant. ,eEi centralitatea acestor concepte Hn
!Indirea paulinD a :ost pusD la HndoialD Hn zilele noastre (.ch=eitzer, <itz;@er, .andersJ vezi 9enterJ
6usti:icationJ "aul and +is 3nterpreters), Hn trecut acesta au :ost vi!uros dez'Dtute, ;ai ales de cInd
aceEti ter;eni au :ost susinui ca :iind o cheie pentru Hnele!erea ;Intuirii Hn viziunea lui "avel. ,eEi a
eBistat un anu;it consens Hn ceea ce priveEte Hnse;nDtatea acestor ter;eni Hn !Indirea lui "avel, nu a
eBistat un acor, HnsD, Hn ceea ce priveEte Hnelesul precis al acestor ter;eni Hn utilizarea lui "avel.
1. Ter;inolo!ia, cadrul Ei consecine
2. #eprihDnirea Hn !Indirea lui"avel
*. 3storia interpretDriii
4. #eprihDnirea lui ,u;nezeu Ei dra!ostea care restaureazD relaii
1. Terminologia, cadrul yi consecin(e.
#u;Drul ;are de discuii sFau aBat Hn !eneral pe douD Hntre'Dri> (1) cu; tre'uie interpretatD construcia
!enitivalD di2aiosyne theou(OneprihDnirea lui ,u;nezeuP); Ei (2) ce Hnsea;nD Hn conteBtul !eneral al
!Indirii lui "avelK Tre'uie oare Hneles Hn aEa nu;itul, ;od o'iectiv (oarecu; lDr!ind de:iniia
!ra;aticalD a !enitivului o'iectiv dar :olosit :recvent de co;entatori, pentru a eticheta (caracteriza)
acest sens), care este o neprihDnire validD Hn :aa lui ,u;nezeuK .au sD :ie interpretat ca un !enitiv
su'iectiv, re:erinduFse la neprihDnirea lui ,u;nezeu GnsuEi, care descriind :iina 5ui (7l este
neprihDnit) sau aciunea 5ui (,u;nezeu acioneazD cu dreptate)K Mai ;ult, este neprihDnirea, sau
neprihDnirea lui ,u;nezeu prin +ristos, pri;itD ca H;pDrtDEire sau ca i;putaieK #e dD acestD
neDrihDnire un statut juridic, un nou statut, sau o nouD naturDK 3ar din puctul de vedere o;enesc, poate
:i eBperi;entatD neprihDnrea ca o putere eticD, o nouD relaie cu ,u;nezeu, sau o schi;'are a
stDpIniriiK <oloseEte "avel aceEti ter;eni, Hn cadrul jurisprudenei !recoFro;ane, une neprihDnire
Hnsea;nD OdreptateP sau o OjudecatD drepatDP (Hn sens le!al), sau Hi :oloseEte Hn lu;ina Hnelesurilor
?echiului Testa;entK
1.1 Preocuparea filologic. Gn interpretarea acestei te;e, neprihDnirea lui ,u;nezeu, pro'le;a
Hncepe cInd tre'uie sD de:ini; Hnelesul cuvIntului. 9uvintele nu eBistD prin ele Hnsele, :DrD conteBt,
nici teBtele nu se scriu ca in:or;aii cu Hnelesuri aiurea, :DrD o 'azD istoricD sau un loc Hn cadrul lor
cultural. "avel :oloseEte li;'a 2reacD, dar dease;nea ca evreu, el a luat parte la o lcuturD care era
iudaicD, dar Ei !recoFro;anD. ,e vre;e ce "avel citeazD pasaje din vechiul Testa;ent Hn epistolele sale,
tre'uie sD Hnele!e; cD "avel scrie Hn cadrul tradiiei -i'liei 3udaice, aceleaEi concepte Hn 5cc ar tre'ui
luate Hn considerare. Gn traducerea cuvIntului neprihDnire sau justi:icare Hn en!leza. .Fa :olosit cuvIntul
!reces di2aiosyne4
Aceste cuvinte conoteazD sau nu, acelaEi Hneles cu cuvIntul !recesc. Aestea sunt unlele chestiuni
lin!vistice care stau la 'aza interpretDrii. ,acD cineva lea!D posi'ilitDile lin!istice de di:erite concepte
teolo!ice, creEte posi'ilitDile de interpretare.
1.1.1 Etimologie
8.8.8.8. +"raicN. 2. huell ne o:erD o eBcelentD introducere Hn chestiunile care stau la 'aza !Indirii
evreieEti despre neprihDnire. 9onceptul de neprihDnire, Hn -i'lia iudiacD, su'liniazD aspectul relaional
11)
al lui ,u;nezeu cu o;enirea, Hn conteBtul le!D;Intului. "rintre nu;eroasele :a;ilii de cuvinte
asociate cu neprihDnirea, (Ocaracterul drept,P Odreptate,P Ointe!ritate ;oralD, corectitudineP) and
(Ojustiie,P Odreptate,P OsinceritateP) su!ereazD o nor;D (un ;odel). Gn 5cc di2aiosyne
(OneprihDnireP) este :olosit de 41 de ori pentru saed]eJ, 1*4 de ori pentru sa`d]a4Ja^, Ei de Ease ori
redD li'er adjectivul saaddB^J (Ocorect,P OHndreptDit,P OsincerP). .unt opt situaii Hn care di2aiosyne
(OdreptateP) redD sensul haesed] (OHndurare,P Ohar,P Opietate,P O'unDvoinDlPJ eB., 2en 1/>1/). Alte
cuvinte e'raice cu Hnelesul de OadevDrat, autentic,P O'un,P Ocorectitudine,P OpuritateP Ei Osi;plitateP
sunt traduse ocazinal cu di2aiosyne. Di2aios (Ocel care respectD le!ea,P Ojusti:icat,P OdreptP) redD
e'raicul saaddB^J de 14/ de ori.
,in ter;enii e'raici predo;inani, rDdDcina sadJ este sin!ura redatD Hn principal de cDtre di2e
(Odrept,P Ole!eP) Ei de cDtre derivaii lui, Hn special di2aiosyne, Hn ti;p ce ali ter;eni e'raici precu;
haesed] nu pri;esc Hnelesul care tre'uie cInd sunt traduEi Hn 5cc cu eleos (O;ilD,P OharP), care
introduce un ele;ent e;oional care nu este prezent Hn e'raicD. Di2aiosyne ar :i putut dease;enea
trans;ite ;ai 'ine Hnelesul acestor cuvinte.
9uvIntul o'iEnuit pentru neprihDnire, Hn e'raicD este saed]eJ, sau :or;a sa de :e;inin sa`d]a4Ja^,
care o HntIlni; Hn ?echiul Testa;ent de 11) ori Ei de 110 ori Hn ;od individual. Gnelesul e'raic al
cuvIntului dreptate Hnsea;nI ;ai ;ult de cIt ideea !reacD clasicD de a da :iecDruia ce ;eritD. ,e
o'icei, cuvIntul acesta su!ereazD aaciunile eli'eratoare al lui ,u;nezeu ca o dovadD a credincioEiei
lui ,u;nezeu :aD de leD;Int! a. "entru acest Hneles al neprihDnirii lui ,u;nezeu , di2aiosyne nu este
la :el de :leBi'il ca Ei cuvIntul e'raic.
Gn literatura tanaitD a iudais;ului ra'inic a eBistat o schi;'are teolo!icD Ei se;naticD reducInd
saed]eJ Ei sa`d]a4Ja^ la un co;porta;ent adecvat , acesta sa`d]a4Ja^ :iind :olosit Hn pri;ul rInd
pentru donarea de 'unuri ("rz@'@lski, )0). ,repatea (neprihDnirea) lui ,u;nezeu a Hnceput sD :ie
HneleasD ca 'unDvoina lui ,u;nezeu de a proteja Ei ajuta sDracii. AceastD asociere era deja prezentD Hn
-i'lia 7'raicD, de eBe;plu> O7l este darnic, dD celor lipsii, ;ilostenia (neprihDnirea) lui ine Hn veciP
("s 112>/).
8.8.8.;. &reacN. -o!Dia utilizDrii e'raicii este 'ine reprodusD Hn 5cc (huell). ,in relativ puinele
situaii Hn care saed]eJ, sa`d]a4Ja^ Ei saaddB^J nu sunt traduse cu cuvintelee di2ai-, elee4mosyne
and eleos (Opo;anD, dar,P O;ilDP) sunt utilizate pentru sa`d]a4Ja^ (c:. 5cc 3s 1>2)J [iesler, 0/Q10).
,ovezi si;ilare ale acestui lucru se !Dsesc Hn #oul Testa;ent Hn Matei 1>1, unde ;anuscrisele ;ai
tIrzii citesc elee4mosyne4n in loc de di2aiosyne4n (vezi "rz@'@lski, )4).
8.8.8.U. -atinN. Gn i;periul ro;an de apus, versiunile latine vechi ale #oului Testa;ent Hnlocuiesc
#oul Testa;ent !rec, Ei "avel a :ost prin ur;are Hneles ai ;ult prin taducerea latinD. 5atina veche, Ei
;ai tIrziu ?ul!ata, redau di2aiosyne prin iustitia (dreptate). 9onotaia le!alD a acestui ter;en Hn
5e!islaia ro;anD a:ost suprapus cu cuvIntul di2aiosyne, pe care "avel lFa utilizat. "ercepia ro;anD a
dreptDii a :ost HntrFun sens distri'utiv> a da :iecDruia ce ;eritD rDsplDtrea Ei pedepsirea dupD ;erit.
.enul vechi testa;ental al neprihDnirii, HnrDdDcinat Hn le!D;Int, a :osr sla'it., iar locul iFa :ost luat de
i;a!inea de tri'unal, pDcDtosul Hnaintea tri'unalului lui ,u;nezeu. 9hiar dacD neprihDnirea, dreptatea,
avea un aspect le!al Ei Hn ?echiul Testa;ent, acela de a decreta pe cei pricinat drept Hnaintea
duE;anilor lui. 3;a!inea 'i'licD a le!D;Intului dintre ,u;nezeu Ei o; se pierdea Hn cadru, Hn ti;p ce
conteBtul latin a;intea realitDile puternice ale unui tri'unal. .chi;'area li;'ii de la e'raicD la !reacD
a rezultat HntrFo alterare Hn coninutul teolo!ic Hn ti;p ce cuvintele care erau :olosite ori u;'reau
Hnelesul de ;ai Hnainte, or Hnse;nau altceva Hn li;'a celui care recepiona ;esajul.
8.8.8.f. +ngle3a. 7n!leza ;odernD constD Hn douD poriuni ale li;'ilor indoFeuropene> o 'azD
!er;anicD, de la an!loFsaBoni Ei cuvintel latine din cucerirea nor;anD (#or;an 9onYuest). ,atoritD
acestei caracteristici a li;'ii en!leze, unul poate sD spunD Oa :i neprihDnit (ri!hteous)P (de la ver'ul
an!lo saBon rightwisen care Hnse;na Oa :ace dreptateP) sau O a :i justi:icatP ( o :or;D ver'alD derivInd
din ius, iuris Ei iustitita, care Hnsea;na O a declara dreptP). .e;antric HnsD,cele doua nu sunt identice.
114
8.8.;. Concepte despe lume .i viaPN.
8.8.;.8. 0udaic.Ln co;ponent esenial din eBperiena reli!ioasD a 3sraelului este :aptul cD 3ahveh nu
nu;ai cDa :ost ,o;n al 5e!ii, dar Ei cel care era credincios ei. ,u;nezeu era credincios le!D;Intului.
O persoanD era neprihDnitD avInd aciuni potrivite Hn le!DturD cu le!D;Intul cu (ahve. &elaia cuiva cu
alii re:lecta aspectul relaional al le!D;Intului cu (ahve. #eprihDnirea a :ost HneleasD ca :iind Hn
relaie corectD cu le!D;Intul, nu atIt ideea de OdreptP sau de conduitD eticD deter;inatD de un standard
a'stract. 9Ind 3uda spune despre Ta;ar cD Oea este ;ai neprihDnitD decIt ;ineP, el se re:erD cD ea este
neprihDnitD Hn preocuparea ei de responsa'ilitDile care priveau le!D;Intul Ei :a;ilia (2en *4>21).
8.8.;.;. &reco-!oman. ,espre zeii panteonului !recoFro;an se credea cD sunt supuEi unor :ore
pe care nu le puteau controla (ve3i &eli!ions). Acest Hneles a de!enerat Hn ti;p, HntrFun destin
necruDtor la care erau supuEi pInD Ei zeii (ve3i $orship). Teoria elenistD a le!ii universale Hnse;na cD
Ei oa;enii Ei zeii tre'uiau sD :ie Hn acord cu aceste nor;e pentru a putea :i drepi. A da :iecDruia ce
;eritD era 'aza neprihDnirii (dreptDii)J toi tre'uiau sD acioneze Hn acord cu le!ea ("laton). Gn !Indirea
!receascD, dreptatea era o virtute. Aristotel credea cD dreptatea era 'una :uncionare a tutror celorlalte
virtui. 5e!ea civiD ro;anD, dreptatea (iustitia) se :Dcea tunci cInd cineva se purta cu cealatD persoanD
Hn acord cu statul sta'ilit de tradiie pentru acea persoanD Ei Hn acord cu corpul de le!i ro;ane.
1.2 Cadrul Vechiului Testament (VT). Gn ti;p ce ?T utilizeazD ter;inolo!ia OdreptDiiP Hn
nu;eroase conteBte, i;plicInd toate do;eniile veii, criteriul pentru neprihDnire (dreptate) este relaia,
prin le!D;Int, cu (ahve. 7ste 'azat pe standardul credincioEiei le!D;Intului lui ,u;nezeu. ,reptatea
nu este Hn pri;ul rInd o calitate eticDJ ;ai ;ult su'liniazD caracterul sau aciunile lui ,u;nezeu, care
acioneazD corect Hn cadrul le!D;Intului Ei care a sta'ilit cu; sD acioneze ceilali Hn cadrul
le!D;Intului. O9el ce judecD pD;Intul, sD nu :acD oare dreptateKP (2en 14>20). 9redincioEia :aD de
le!D;Int a lui ,u;nezeu, dreptatea lui ,u;nezeu sunt eBpuse de (ahve Hn aciunile lui ;Intuitoare.
AceastD ;Intuire este eBperi;entatD su' :or;a victoriei lui 3srael H;potriva duE;anilor lui, sau ca
justi:icarea personalD a nevinovDiei Hnaintea lui ,u;nezeu, Hn prezena duE;anilor cuiva, Ei i;plicD
ele;ente soteriolo!ice Ei juridice.
Gn pro:ei clasici din sec. 4, eBistD o ;ai ;are concentrare pe ideile jurudice Ei etice a saed]eJ.
A;os, Hn nu;ele sDracilor, asociazD neprihDnirea cu a :ace dreptate (mis_pa4ta, A;os 0>), 24J 1>12).
6udecDtorii corupi, care nu judecD dupD dreptate nu re:lectD neprihDnirea cerutD de le!D;Int. Asuprirea
sDracilor este antiteza neprihDnirii. Osea, su'liniind dra!ostea divinD, lea!D neprihDnirea de Hndurare Ei
de ;ilD la :el de ;ult ca de dreptate. (Os 2>1/J 10>12). Mica se re:erD doar la neprihDnirea lui
,u;nezeu ca :iind credincioEia 5ui :aD de le!D;Int, Hn care se o'li!a sD Hl ;IntuiascD pe 3srael de
duE;anii lui Ei de apDra pe cel care sFa pocDit (Mic 1>0J )>/). 3saia asociazD neprihDnirea oa;enilor cu
cu neprihDnirea lui ,u;nezeu cu hotDrIrile drepte (3s 1>21J 11>0J 21>/). 9redincioEia lui ,u;nezeu Hn
aFl ;Intui pe 3srael de duE;anii lui, o vede; Hn &o'ul ,o;nului, Ei Hn 9ir, ca lideri aleEi de ,u;nezeu
pentru aF3 eli'era (3s 42>1J 40>4, 1*, 1/). 5e!D;Intul este 'aza neprihDnirii (3s 01>1).,u;nezeu pro;ite
sD aducD neprihDnire, care deseori este HneleasD ca eli'erare Ei ocrotire (3s 01>0, 4J 12>1, 2). Gn ;are,
Hnelesul neprihDnirii Hn cadrul le!D;Intului, Hn pro:eii clasici lea!D oa;enii de ,u;nezeul viu Ei
scopurile prezentate Hn le!D;Int sunt sD restaureze ordinea Hn creaia sa, nu de re!uli a'stracte de
conduitD (vezi .cullion).
1.3 Literatura intertestamental.
8.U.8. -hh. 3deea !reacD de neprihDnire ca :iind virtute, o H;plinire a unei re!uli, a :ost HnlocuitD cu
ideea de a H;plini cerinele lui ,u;nezeu revendicate Hn le!D;Int (.chrenk). Ordinea se;naticD a
di2aios Hn 5cc !reacD a :ost lDr!itD datoritD in:luenei cadrului iudaic. ,e 14 ori cand cuvIntul e'raic
sa`d]a4Ja^, care putea :i tradus prin di2aiosyne4, a :ost redat prin elee4mosyne4 (Hnse;nInd ;ilD,
harJ eB 3s 1>2)J 0/>11J "s *4A*0C>24). Acesta a adDu!at un ele;ent e;oional Ei a li;itat valoarea
se;naticD a di2aiosyne4 Hn iudais;ul de ;ai tIrziu la sensul de 'ine:acere.
11/
8.U.;. Apocryphele. 9a o adDu!are la Hnelesul !rec al neprihDnirii ca :iind virtute, sunt Ei virtui
stoice OasociatePcu neprihDnirea> inte!ritatea, curajul, statornicia, chiar Hn ;ijlocul su:erinei noastre, Ei
autocontrol. Gn scrierile apocri:e se ;ani:estD un interes ;Drit pentru :aptele 'une Ei ;eritele celui
neprihDnit. .:atul de rD;as 'un dat de To'it, :iului sDu To'ia Hn:DiEeazD !enerozitatea (elee4mosyne4)
ca aducInd si!uranD, Hn ;ai ;are ;DsurD decIt a H;plini ru!Dciunea sDracului> O2enerozitatea te scapD
dela ;oarte, Ei te ine departe de HntunericP (To' 4>10). Gn cartea To'ia :ocusul cade asupra persoanei
;ai ;ult decIt asupra co;unitDii. Mai Hncolo !Dsi; o su'liniere a relaiei dintre su:erinD Ei neprihDnie
(Gnelepciunea *>1Q0). Gn literatura ;aca'eicD !Dsi; credina cD ;eritele cuiva ajutD pe alii sD !DsescD
neprihDnirea (2 Mac 12>*4Q40).
8.U.U. Pseudoepigrafa.Gn literatura apocalipticD precu; <aptele celor doisprezece, 9artea lui 7noh,
etc, este dezvoltatD ideea cD neprihDnirea lui ,u;nezeu va caracteriza vre;urile din ur;D (e.!., T. Dan
0>)Q1*). Gn aceastD literaturD, ,u;nezeu nu nu;ai cD e credincios le!D;Intului, dar Hn ciuda
!reutDilor actuale ,u;nezeu va rea'ilita poporul le!D;Intului, Hn viitorul escatolo!ic. 9aracteristic
apocalipticii este un sens adDu!at al ddistinciei dintre drept Ei nedrept. Ri, neprihDnirea este vDzutD ca o
realitate escatolo!icD Hn :aptul cD (ahve va rea'ilita pe cel credincios (8 +noh /0>)). #eprihDnirea lui
,u;nezeu se va vedea prin rea'ilitarea neprihDniilor care au :ost persecutai. Gn :elul acesta este o
cuplare a ;otivului su:erinei neprihDniilor, cu Hnele!erea iudaicD a unui ,u;nezeu care restaureazD
(rea'iliteazD) ("s 21J *1>14Q14).
8.U.f. Kumran. Gn docu;entele de la hu;ran !Dsi; re:erine la neprihDnirea lui ,u;nezeu ca dInd
;Intuire Ei iertare. ORi cInd ;D poticnesc, HndurDrile lui ,u;nezeu sunt ;Intuirea ;ea, Hntotdeauna.
9Ind ;D clatin din cauza rDului din :irea ;ea, justi:icarea ;ea este neprihDnirea lui ,u;nezeu, care
eBistD penru totdeauna.P (1h. 11>12). Gn Psalmul de mulPumire, neprihDnirea lui ,u;nezeu aratD
credincioEia lui ,u;nezeu :atD de co;unitate> OTu ieri pe cel nedrept Ei curei oa;enii de vinD prin
neprihDnirea TaP. Gn !a3"oiul fiilor -uminii, (ahve poate poate sD Hi aducD la 'ucuruia restaurDrii
viitoare prin neprihDnirea lui ,u;nezeu (1hM 14>4). OGn pri;ul rInd Hnsea;nD credincioEia lui
,u;nezeu :aD de le!D;Int care este descoperitD Hn special Hn lupta escatolo!icD pentru do;nia
dreptDii lui ,u;nezeuP (8u@per).
2. Neprihnirea n scrierile lui Pavel.
.u'stantivul OneprihDnireP (di2aiosyne), este Hnrudit cu adjectivul OneprihDnitP (di2aios), Ei cu ver'ul Oa
justi:icaP, Oa pronuna pe cineva ca :iind dreptP sau cu Oa HndreptaP (di2aioo) se !Dsesc Hn scrierile
pauline de peste 100 de ori. <recventa HntHlnire a ter;enului, Hn nu;eroasele lui utilizDri indicD locul
central pe care acesta Hl joacD Hn teolo!ia lui "avel.
O sD prezentD; Hnelesurile pe care leFa :olosit "avel pentru acest ter;en de
neprihDnire]justi:icare, Hn di:eritele lui conteBte, ;enionInd cD nu orice :olosire a OneprihDnirii lui
,u;nezeuP poartD acelaEi Hneles. ,eci vo; continua sD eBplicD; aceEti ter;eni Hn cadrul istoriei
interpretDrii, Hn cadrul curentelor conte;porane Hn teolo!ie, Ei vo; rezu;a conluziile noastre privind
aceastD a:ir;aie centralD paulinD.
2.1. #i0aiosyne1. "avel :oloseEte acest ter;en Hn le!DturD cu ,u;nezeu Ei cu :iinele o;eneEti. Gn
cazul celui din ur;D, , ori!inea este :DrD eBcepie caracterul sau aciuna lui ,u;nezeu. Ter;enul este
:olosit Hn di:erite conteBte Ei asocieri.
;.8.8. NeprihNnirea declaratN. O utilizare distinctD se !DseEte acolo unde "avel a:ir;D cD
neprihDnirea din credincioEi este un rezultat al unui cuvInt, unei declaraii a lui ,u;nezeu. Gn &o;ani
4, unde "avel interpreteazD relaia lui Avraa; cu ,u;nezeu ca :iind 'aza pentru Xjusti:icarea prin
credinDP a credinciosului (eBplicatD Hn &o; 1Q*), cD Avraa; a :ost socotit neprihDnit, de cDtre
,u;nezeu, pe 'aza Hncrederii]credinei pe care a avutFo Avraa; Hn 7l (&o; 4>*, 0, 1, /, 11, 22), nu pe
120
'aza :aptelor lui. Gn 2alateni *>1, credina lui Avraa; Hn ,u;nezeu, OiFa :ost socotitD ca neprihDnireP,
Hncrederea lui plinD de supunere iFa :ost recunoscutD ca neprihDnire.
;.8.;. NeprihNnirea ca dar. O utilizare apropiatD a neprihDniriie, este neprihDnirea ca dar care
do;neEte Hn credincios (&o; 0>1), 21). Aici este vDzutD ca o nouD realitate care do;inD Ei cDlDuzeEte
viaa Hn +ristos (c:. &o; 4>10). 9on:or; 2alateni 2>21, aceastD neprihDnire rezultD din harul lui
,u;nezeu, pentru cD dacD era posi'il sD o do'Indi; prin ascultarea de 5e!e, ;oartea lui +ristos ar :i
:ost Hn zadar. Gn 2alateni *>21, neprihDnirea (Hn noi, sau Hn noua noastrD stare, OHn +ristosP) este e!alD
cu viaa, pe care 5e!ea nu o poate produce.
;.8.U. NeprihNnirea credinPei.#eprihDnirea, :ondatD pe 9uvIntul lui ,u;nezeu Ei pe lucrarea lui cu
+ristos, un dar al harului lui ,u;nezeu, vine Hn conteBtul Ei inter;ediul credinei. Acolo unde
neprihDnirea Ei credina sunt luate H;preunD, totdeauna este pusD Hn contrast cu o neprihDnire le!alistD.
Ast:el, Hn &o;ani 4>11, 1*F14, neprihDnirea care se capDtD prin credinD, nu se 'azeazD nici pe tDierea
H;prejur nici pe :aptele 5e!ii. Gn &o;ani />*0Q*2J 10>4Q1, 10, neprihDnirea care se capDtD prin credinD
este pusD Hn contrast cu cea care se 'azeazD pe 5e!e Ei pe Hn:Dptuirea ei. #u;ai pri;a duce la viaD, la
;Intuire. <ilipeni *>/ vor'eEte despre o neprihDnire care rezultD din credina Hn 3sus, nu despre
neprihDnirea ;ea proprie, 'azatD pe 5e!e. AceastD neprihDnire care vine prin credinD, este adevDrata
neprihDnire care vin de la ,u;nezeu, care se 'azeazD pe credinD. AceastD convin!ere este a:ir;atD de
"avel, Hn contrast cu eBperiena lui anterioarD, cInd, 'azat pe :aptele 5e!ii, se nu;ea pe sine HnsuEi
O:DrD patDP (<il *>1). O ase;enea desDvIrEire ;oralD pe care o a:iEeazD "avel prin descendena Ei
conduita lui, nu aduce o persoanD Hn relaie corectD cu ,u;nezeu. 9on:or; Tit *>0, credincioEii sunt
;Intuii, nu datoritD :apelor :Dcute de ei Hn neprihDnire ( aici, neprihDnire Hnse;nDnd Oascultare de
le!eP), ci prin harul lui ,u;nezeu Ei lucrarea de ispDEire a lui +ristos.
;.8.f. NeprihNnirea care se capNtN prin ascultare. 9onteBtul :inal Hn care este :olosit cuvIntul
neprihDnire, acesta este :olosit Hn sens etic, caracterizInd viaa neprihDnitD a celor care au :ost justi:icai
(socotii neprihDnii). &o;ani 1>1*, 14, 1/, 20 contrasteazD vieile]trupurile ca instru;ente sau roa'e
ale nele!iuirii, cu vieile predate lui ,u;nezeu, ca roa'e ale neprihDnirii. 9eea ce este clar Hn aceastD
i;a!ine, este rezltatul aEteptat al unei viei trDite Hn relaie cu +ristos, o viaD dreaptD care este Hn acord
cu o'iectivele lui ,u;nezeu. #eprihDnirea (H;preunD cu pacea Ei 'ucuria) este aceea care ;archeazD
viaa credinciosului Hn raport cu alii (Hn loc de a judeca Ei a o:ensa pe alii), Ei este rezultatul do;niei
lui ,u;nezeu.
AceastD i;a!ine despre neprihDnire este eBpusD Hn ;ai ;ulte pasaje pauline. Gn 2 9orinteni 1>), 14,
aceasta este datD ca se;n al vieii de creEtin (acionInd corect, drept, ;oral), Hn co;paraie cu rDutatea,
ipocrizia, ine!alitatea (ve3i 7thics). #eprihDnirea este acea calitate a vieii, care se re:lectD Hn dDrnicie
(2 9or />10), puritate Ei nevinovDie (<il 1>11). Gn 7:eseni 4>24, neprihDnirea este HnsoitD de s:inenie,
spre deose'ire de stilul de viaD HnEelDtor Ei ;urdar. 7a este se;nul celor care se chea;D O:ii lu;iniiP,
spre deose'ire de cei care :ac O:aptele neroditoare ale HntunericuluiP (7: 0>/). Gn epistolele pastorale
!Dsi; s:atul de a cDuta neprihDnirea (1 Ti; 1>11J 2 Ti; 2>22), Ei de pri;i OHnvDDturD Hn neprihDnireP (2
Ti; *>11)J conteBtul acestor s:aturi :iind acela al trDirii ;orale, etice. "e 'aza slujirii credincioase,
Ocununa neprihDniriiP este datD de ,u;nezeu, OjuecDtorul neprihDnitP, la judecata :inalD (2 Ti; 4>4).
2.2. #i0aios. Adjectivul di2aios 9Tdrept7,7 neprihNnit7: este atri'uit Ei oa;enilor Ei lui ,u;nezeu.
9Ind este aplicat persoanelor, el Hi de:ineEte ca :iind cei care trDiesc dupD voia lui ,u;nezeu (7: 1>1)J
care trDiesc Hnaintea 5ui cu credincioEie (&o; 1>1)J 2al *>11)J catre sunt ascultDtori ai poruncilor 5ui
&o; 0>)J <il 4>4J Tit 1>4)J Ei care practicD corectitudinea Ei dreptatea (9ol 4>1).
Gn nenu;Drate rInduri, ,u;nezeu este de:init ca :iind XneprihDnitP Hn natura Ei aciunile 5ui, sau
9el drept, ca 9el care ad;inistrazD dreptatea Ei :ace dreptate (&o; *>21J 2 Thess 1>0Q1J 2 Ti; 4>4).
5e!at de aceasta este conceptul cD 5e!ea lui ,u;nezeu este Os:IntD, dreaptD Ei 'unDP (&o; )>12).
9onvin!erea lui "avel (&o; 0>1/) cu; cD ascultarea lui 3sus, de ,u;nezeu (Hn contrast cu
neascultarea lui Ada;) va avea ca rezultat Oaducerea ;ultora la neprihDnireP, tre'uie HneleasD Hn
121
conteBtul 5e!ii lui ,u;nezeu, care descoperD inteniile (planul) neprihDnite ale lui ,u;nezeu. Gn
ter;enii voii lui ,u;nezeu pentru o;enire, scopul lucrarii lui ,u;nezeu Hn +ristos este acela de a
:ace pe oa;eni neprihDnii, a cDror viaD sD :ie dupD voia lui ,u;nezeu, Ei care, deci, sunt ase;enea
chipului lui +ristos (2 9or *>14).
2.3. #i0aioo. <or;a ver'alD a su'stantivului neprihDnire, (di2aioo4, Oa HndreptDiPJ Oa pune HntrFo
stare dreaptDP) este :olosit aproape Hntotdeauna pentru a descrie acea aciune divinD care a:ecteazD
pDcDtosul Hn aEa :el HncIt relaia cu ,u;nezeu sD :ie trans:or;atD (:ie din punct de vedere ontolo!ic, ca
o schi;'are a naturii o;ului, sau poziional, rezultInd HntrFun act juridicJ sau relaional, ca unul care e
alienat Ei care e acu; reconciliat). AceastD aciune a lui ,u;nezeu, izvorInd din natura 5ui
neprihDnitD, este vDzutD ca un act de har, Ei are loc Hn conteBtul credinei, sau Hncrederii Hn 3sus.
&o;ani *>21Q*1 este cea ;ai co;pletD a:ir;aie a acestei te;e distincte Hn teolo!ia paulinD.
?aliditatea ei este 'azatD, de "avel, Hn relatarea despre Avraa; (&o; 4). Mai Hn detaliu este eBplicat Hn
pasaje cheie din teolo!ia lui "avel, precu; &o;ani 0>1, / Ei 2alateni 2>1)J *>4, 24. <or;ularea
ne!ativD a acestui adevDr se a:lD Hn a:ir;aia cD ni;eni nu este nu este justi:icat prin 5e!e. Gn &o;ani
*>20J 4>2 Ei 2alateni 2>11J *>11, "avel susine cate!oric i;posi'ilitatea de a pri;i aceastD aciune
justi:icatoare a lui ,u;nezeu, prin a ine cerinele 5e!ii.
7BistD unele teBte unde aceastD aciune a lui ,u;nezeu este adresatD, nu pDcDtoEilor ci celor care
sunt deja Xjusti:icaiP. 9adrul pentru aceastD aciune este Hntotdeauna judecata escatolo!icD (&o; 2>1*J
4>**J 2al 0>4Q0). "ro'le;a nu este cu privie la ;Intuire (nici prin :apte, nici prin credinD). 9i, :elul Hn
care o a'ordeazD este cei justi:icai (prin har, prin credinD) apar Hn :aa tronului de judecatD a lui
+ristos (2 9or 0>10), unde unde realitatea e;piricD a vieii cuiva, Hnaintea lui ,u;nezeu, :i!urInd
O:apteleP, vor :i descoperite Ei evaluate (9os!rove, 110J ve3i 6ud!;entJ &e=ards).
2.&. #i0aiosyne1 )heou. 9onceptul neprihDnirii lui ,u;nezeu, natura ei, :elul Hn care
:uncioneazD Ei rezultatele, este o re;D central Hn teolo!ia lui "avel despre justi:icare a pDcDtosului.
9onstrucia !enitivalD di2aiosyne4 theou, OneprihDnirea lui ,u;nezeuP &o; 1>1)J *>0, 21, 22J 10>*J 2
9or 0>21), sau di2aiosyne4 autou, OneprihDnirea 5uiP (&o; *>20, 21), sau he4 e2 theou di2aiosyne4,
OneprihDnire de la ,u;nezeuP (<il *>/), se HntIlneEte de 10 ori. 9el ;ai des o !Dsi; Hn &o;ani,
discursul cel ;ai co;plet al lui "avel despre lucrarea de rDscu;pDrare a lui ,u;nezeu prin +ristos.
&o;ani 1>11Q1) este :unda;ental pentru Hnele!erea Hnelesului acestui concept. "entru "avel,
7van!helia Q eveni;entul vieii, ;orii Ei Hnvierii lui +ristos Q este o ;ani:estare istoricD a puterii
divine de rDscu;pDrare. Gn acea 7van!helie, OneprihDnirea lui ,u;enezeu este arDtatDP. Aici,
OneprihDnirea lui ,u;enezeuP Ei 7van!helia (lucrarea de ;Intuire Hn +ristos) sunt virtual sinoni;e
(odatD cu revelarea neprihDnirii ;Intuitoare a lui ,u;nezeu aceasta a :ost :DcutD Hn contrast cu ;Inia
lui ,u;nezeu Hn &o; 1>14). 9redina rDspunde la actul de neprihDnire a lui ,u;nezeu.
,eEi necredina Ei ticDloEia o;eneascD este aEa de ;are (&o; *>*Q0), ,u;nezeu rD;Ine
credincios, Ei prin aceastD credincioEie se ;ani:estD neprihDnirea .a. AceastD credincioEie (sau
neprihDnire), ia o se;ni:icaie istoricD (dupD cu; o prezintD "avel Hn &o; *>21Q*1) prin ispDEierea
:DcutD prin ;oartea jert:itoare a lui 3sus +ristos (&o; *>24Q20). 7ste a:ir;at :oarte eBplicit cD Hn acest
act rDscu;pDrDtor a ;ani:estat neprihDnirea lui ,u;nezeu (&o; *>21, 20, 21J ve3i ,eath o: 9hrist).
Gn toate cele trei pasaje din &o;ani (&o; 1J *J 10), precu; Ei Hn <ilipeni *>/, :elul Hn care
Hnele!e; neprihDnirea lui ,u;nezeu Ei :aptul cD a venit Hn s:era eBperienei u;ane, este, raportIndFo
la credina Hn 3sus Ei ca :iind un dar de la ,u;nezeu. Mai ;ult, toate aceste teBte include respin!erea
:aptelor 5e!ii ca un ;ijoc valid de a do'Indi Ei de a pri;i aceastD neprihDnire a lui ,u;nezeu, Ei del a
,u;nezeu.
Ltilizarea OneprihDnirii lui ,u;nezeuP Hn 2 9orinteni 0>21 este HntrFun conteBt care nu H;pDrtDEeEte
aceleaEi ele;ente din &o;ani Ei <ilipeni. &e:eriri la :aptele le!ii sau cele ale credinei sunt a'sente aici.
Aici, conteBtul este acea :DpturD nouD adusD Hn :iinD de ,u;nezeu prin lucrarea lui +ristos (2 9or
122
0>1)). AceastD :DpturD nouD constD Hn cei care au :ost H;pDcai cu ,u;nezeu (2 9or 0>14Q1/), Ei care Hn
acelaEi ti;p au devenit instru;ente ale lucrDrii de H;pDcare Hn aceastD creaie veche HncD eBistentD (2
9or 0>1/Q20J ve3i 9enterJ "eace, &econciliation). "avel cul;ineazD acest pasaj cu a:ir;aia cD scopul
lui +ristos Hn a se identi:i ca cu noi, HntrFo eBsitenD le!atD de pDcat (2 9or 0>21a) este acela, ca noi, prin
relaiea cu +ristos, OsD pute; deveni neprihDnirea lui ,u;nezeuiP (2 9or 0>21'). 7ste :oarte
se;ni:icativ sD Hnele!e; ce Hnele!e "avel prin acest ter;en, "avel nu spune cD noi prin +ristos OsD
deveni; neprihDniiP sau sD pri;i; neprihDnirea lui ,u;nezeuP, ci Oca sD deveni; neprihDnirea lui
,u;nezeuP.
3. Istoria interpretrii.
.tudiul lui A. 7. Mc2rath despre istoria doctrinei justi:icDrii, este instructivD pentru a discerne unele
;otive pentru care Apusul a Hneles teolo!ia lui "avel despre lucrarea lui ,u;nezeu de ;Intuire prin
+ristos, Hn sensul de justi:icare, nu 'azInduFse pe nu;earoasele a'ordDri ale ;Intuiri prin +ristos.
9Iteva ;otive co;pleBe pentru aceasta, include interesul pe care savanii, teolo!ii lFau avut pentru
"avel, evideniat :iind de ridicarea ;ultor teolo!i paulini din ti;pul renaEterii teolo!ice din sec. 12, Hn
special :olosirea co;entariilor pauline ca ;o'ile de speculaie teolo!icD. G;preunD cu aceEtia, 'iserica
ApuseanD avea o un ;are respect pentru jurisprudena clasicD, care a :Dcut posi'ilD relaia se;anticD
Hntre iustitia (justee) Ei iustificatio (justi:icare), Ei a per;is teolo!ilor din Gnaltul scolasticis; sD
!DseascD pricipiul Hnrudit al justi:icDrii ca un ;ijloc de eBplica hotDrIrea divinD :aD de o;enire Hn
ter;eni de justi:icare. 5uter a interpretat scolastica, Hnele!Ind prin neprihDnirea lui ,u;nezeu ;ijocul
prin care ,u;nezeu pedepseEte pe cel pDcDtos. ($A 04.140.14Q20). ,e aceea, 5uter nu a putu sD vadD
cu; 7van!helia care revela neprihDnirea lui ,u;nezeu putea :i Ovestea 'unDP. O,escoperireaP :DcutD
de 5uter, acoradrea !ratuitD a neprihDnirii lui ,u;nezeu credincioEilor, este instructivD Hn a eBplica de
ce &e:or;a a :or perceputD ;ereu ca :iind i;ediat le!atD de doctrina justi:icDrii. ,orina &o;anoF
catolicD de a resta'ili un consens Hn aceastD pro'le;D a rezultat Hn discuiile 9onciliului din Trent
despre reconcilierea o;enirii cu ,u;nezeu, su' e!ida doctrinei justi:icDrii.
3.1. Patristia*2edieval"3 ,"s"ritul. Gn &DsDrit, conceptul lui "avel despre neprihDnirea lui
,u;nezeu, Ei justi:icare pDcDtosului nu a :ost un ;ijloc proe;inent de a Hnele!e actul ;Intuitor a lui
,u;nezeu, prin 3sus +ristos. 6. &eu;ann atra!e atenia asupra :atului cD pDrinii apostolici ;enin
punctul de vedere 'i'lic despre neprihDnirea lui ,u;nezeu, dar ei aratD ;ai ;ult interes Hn rDspunsul
o;ului la aceasta. Gn loc de a acorda atenie neprihDnirii lui ,u;nezeu Ei justi:icDrii, creEtinis;ul
rDsDritean, a accentuat or!anizarea lui ,u;nezeu (divine econo;@), condescena <iului, care a condus
la participarea u;anitDii la natura divinD, aciune HneleascD ca divinizare (;ai de!ra'D decIt
justi:icare). Mc2rath vede aceste dei:erene teolo!ice dintre &DsDrit Ei Apus, ca eBistInd datoritD
Hnele!eri lor di:erite despre lucrarea ,uhului .:Int> Apusul tinzInd sD su'ordoneze lucrarea ,uhului
.:Int conceptului harului ;ediator dintre ,u;nezeu Ei o;enireJ 'iserica rDsDriteanD susinea HntIlnirea
i;ediatD a o;ului cu ,uhul .:Int, care este eBpri;atD ca divinizar. 9u aceastD e;:azD, este nor;al ca
'iserica rDsDriteanD sD nu eBpunD acelaEi devota;ent :aD de justi:icare, ca ;eta:orD soteriolo!icD
:unda;entalD.
3.2. Patristia*2edieval"3 4pusul. "entru pDrinii latini Ei Ori!en, neprihDnirea lu ,u;nezeu a
:ost HneleasD ca ca o dreptate distri'utivD> ,u;nezeu dD tutror ceea ce ;eritD, rDsplDtind 'inele Ei
pedepsind rDul. &e:or;atorii sFau Hntors la Au!ustin pentru punctullor de vedere despre neprihDnirea lui
,u;nezeu.
U.;.8. Augustin. Au!ustin credea cD neprihDnirea lui ,u;nezeu nu este neprihDnirea care
caracterizeazD natura lui ,u;nezeuJ ci ;ai de!ra'D este neprihDnirea care ,u;nezeu justi:icD pe
pDcDtos. 9onceptul despre credinD i;plica un aspect intelectual> a crede Hnsea;nD a :i de acord cu
!Indul. Au!ustin a cuplat credina cu dra!ostea (Au!ustine erm. /0.1J /*.0J +p. 14*.1.*). ,ra!ostea
lui ,u;nezeu este te;a do;inantD Hn doctrina justi:icDrii, Hn ti;p ce re:or;atorii au inventat slo!anul
sola fide (Onu;ai prin credinDP) pentru a caracteriza justi:icarea Ei Hnele!erea lor despre neprihDnirea
12*
lui ,u;nezeu. Gn lucrarea sa Despre Trinitate, Au!ustin :ace declaraia cD adevDrata credinD
justi:icatoare este HnsoitD de dra!oste (De Trin. 10.14.*2). Gn co;entariul sDu aspura 1 9orinteni 1*>2
el su'liniazD ca devDrata credinD lucreazD nu;ai prin dra!oste (a;intind 2al 0>1> vezi 9ra'tree).
Au!ustin, alDturi de ali pDrini !reci, a su'liniat aspectul de dar, al justi:icDrii. 7l credea cD natura
cuiva se putea schi;'a prin acest dar.
U.;.;. !omano Caholicismul. Gn tradiia ro;anD, neprihDnirea lui ,u;nezeu era HneleasD ca
acea neprihDnire cerutD de ,u;nezeu. Gnele!erea ;edievalD a naturii justi:icDrii se re:erea nu nu;ai la
Hnceputul vieii de creEtin, dar Ei la continuarea Ei desDvIrEirea :inalD, Hn care creEtinul, era :Dcut
neprihDnit Hnaintea lui ,u;nezeu Ei Hnaintea altora, printrFo schi;'are :unda;entalD a naturii
(Mc2rath). 9urentul preFre:or;ator, Hn apus, despre neprihDnirea lui ,u;nezeu a :ost acela al unei
dreptDi distri'utive, prin care ,u;nezeu judecD drept, con:or; s:ineniei 5ui. O poziie teolo!icD
o'iEnuitD era aceea cD neprihDnirea lui ,u;nezeu a :ost un !enitiv su'iectiv, s:inenia lui ,u;nezeu
:iind standardul prin care vor :i toi judecai. 5upta lui 5uter cu neprihDnirea i;placa'ilD a lui
,u;nezeu a rezultat HntrFo Hnele!ere a neprihDnirii lui ,u;nezeu, care era ;ai adIncD decDt puterea
de pDtrundere a tradiiei lui. Gn !Indirea catolicD, justi:icarea nu era considerat ceva din prezent, ci ;ai
de!ra'D un proces care ducea pInD la judecata :inalD din viitor.
3.3. ,e-orma. Gn !eneral re:or;atorii Ei ;oEtenitorii lor teolo!ici au interpretat neprihDnirea lui
,u;nezeu ca :iind aEa zisul !enitiv o'iectiv Hn toate cazurile, Hn scrierile lui "avel, cu posi'ila eBcepie
din &o; *>0, 20, 21. #eprihDnirea lui ,u;nezeu a :ost HneleasD din punct de vedere individual, ca
:iind neprihDnirea pe care o dD ,u;nezeu oa;enilor, Ei pe 'aza cDreia pDcDtosul este acceptat de
,u;nezeu. Gnelesul teocentric vechi testa;ental a neprihDnirii lui ,u;nezeu Hn s:era le!D;Intului, a
:ost Hnlocuit de un :ocus antropocentric. &e:or;atorii Ei succesorii lor, au interpretat adesea
neprihDnirea lui ,u;nezeu Hn aspectul u;an, deoarece au Hnlocuit 'aza 'i'licD a le!D;Intului cu teoria
elenistD a le!ii universale pe care Ei ,u;nezeu Ei o;ul tre'uiau sD o H;plineascD pentru a putea :i
considerai neprihDnii. Accentul pus pe individ care era su' le!ea universalD, ;ai dera'D decIt su'
le!D;Int,a contri'uit ;ai tIrziu la Oteoria :iciunii le!aleP (le!al :iction), prin care cei care credeau Hn
3sus erau justi:icai, considerai neprihDnii, chiar dacD de :apt nu sunt neprihDnii. Gn acest punct de
vedere, credina Hn 3sus ia locul neprihDnirii actuale.
U.U.8. -uter. 3nteresul lui 5uter a :ost pastoral Ei personal. ,istincia clarD ;eninutD de
;a!isteriu;ul ro;anoFcatolic nu sFa scurs pInD la con!re!aiile din sate. 5uter a interpretat
neprihDnirea lui ,u;nezeu Hn ;od distinct, ca aEa nu;itul !enitiv o'iectiv, redInd ter;enul !recesc
di2aiosyne4 tou theou din &o;ani 1>1), ca neprihDnire care OconteazD Hnaintea lui ,u;nezeuP. 5uter
a:ir;D cD neprihDnirea este cauza ;Intuirii, Ei deci nu este ;Intuirea prin care ,u;nezeu este
neprihDnit Hn sine, ci ci neprihDnirea prin care sunte; noi :Dcui neprihDnii de cDtre ,u;nezeu.
Aceasta se HntI;plD prin credina Hn 7van!helie. 5uter apeleazD la Au!ustin pentru sensul cD
neprihDnirea lui ,u;nezeu este acea neprihDnire pe care o dD ,u;nezeu Ei prin care Hi :ace pe oa;eni
neprihDnii. 5uter a su'liniat ur!ena neprihDnirii. O persoanD este neprihDnitD Ei neprihDnitD Hn acelaEi
ti;p> aceasta su!ereazD un punct de vedere co;pus, o nouD Hnele!ere a lui 5uter despre neprihDnirea
lui ,u;nezeu, pe lIn!D punctul de vedere tradiional despre dreptatea distri'utivD lui ,u;nezeu.
"entru 5uter, :aptele sunt un rezultat al neprihDnirii date de ,u;nezeu. .:inirea este un proces
care nu va :i consu;at Hn viaa aceasta. 5uter a separat clar justi:icarea de naEterea din nou, re!enerare
Ei de si:inire. AceastD perspectivD a dat naEtere la perceperea justi:icDrii ca un nou stat Hnaintea lui
,u;nezeu> Ochiar dacD sunte; pDcDtoEi, totui prin credinD sunte; neprihDniEi prin voia lui
,u;nezeu. "entru cD noi crede; Hn 9el care ne pro;ite eli'erarea, Ei Hntre ti;p ne strDdiu; sD nu
lDsD; pDcatul sD stDpIneascD peste noi ci sD Hl suportD; pInD Hl va lua de la noiP. Gn !Indirea catolicD,
,u;nezeu rDspunde celor care :ac tot ce pot, dInduFle un har care le dD putere care conduce la un har
;Intuitor. 5uter sFa rupt de tradiia lui prin :aptul cD a a:lat cD ,u;nezeu a H;plinit cerinele pentru
justi:icare (vezi $atson).
124
U.U.;. Calvin. 9alvin, Hn Comentariu asupra cNrPii !omani prezintD percepia sa despre
neprihDnirea lui ,u;nezeu din &o;ani 1>1), ca :iind cea acceptatD Hn tri'unalul lui ,u;nezeu. 9alvin
a asociat s:inirea cu neprihDnirea Ei a descris s:inirea ca :iind OHn +ristosP. 9on:or; lui 9alvin,
,u;nezeu trans:erD neprihDnirea 5ui asupra noastrD. Aproape HntrFun sens ;istic, prin credina Hn 3sus
7l se trans:erD pe .ine GnsuEi Hn cei care cred. <aptele nu ocupD nci un loc Hn justi:icarea pDcDtosului.
"avel in:ir;D cD noiunea de :iciune din justi:icarea pDcDtosului. ,u;enezu aduce tot ceea ce este
necesar. 7l ne previne sD nu Hnele!e; neprihDnirea ca pe o calitate, noi sunte; neprihDnii doar pentru
cD +ristos neFa H;pDcat cu TatDl. 9alvin, chiar ;ai ;ult decIt 5uter, accentueazD aspectul relaional al
neprihDnirii lui ,u;nezeu. "unctul de vedere al lui 5uter despre neprihDnirea lui ,u;nezeu conine
aspectul a'solvire (achitare). 9alvin accentueazD natura ;inunatD a trans:erului, sau a acordDrii
neprihDnirii lui ,u;nezeu.
3.&. Post*,e-orma. 5a :el cu; 'iserica apuseanD a eBperi;entat scolasticis;ul sec. 12,
OrtodoBia "rotestantD a trecut de la e;:aza cristolo!icD lui 9alvin la alte chestiuni, precu;
predestinarea, teolo!ia :ederalD Ei rD'darea s:inilor. 5uteranis;ul EiFa schi;'at accentul de pe
justi:icarea pDcDtosului Ei neprihDnirea lui ,u;nezeu trecInd la dezvoltDrea acestora Hn 'iserica
luteranD. MiEcarea pietistD din luteranis;, a :ost o reacie la Hnele!erea strict le!alD a neprihDnirii.
Aspectul pastoral al pietis;ului a in:luenat ;ai tHrziu luteranis;ul la a pune accentul ;ai ;ult pe
aspectele practice ale neprihDnirii, re:ectInd un interes Hn pro;ovarea pietDii (devotDrii) personale.
6ohn $esle@ a susinut poziia pietistD Hn su'linierea neprihDnirii personale ca ur;are a
justi:icDrii. Gn predica lui O,o;nul, #eprihDnirea noastrDP el aderD la i;putaie, dar atri'uie ,uhului
.:Int rolul de a s:inii credinciosul. -aza justi:icDrii credinciosului este neprihDnirea lui +ristos. 7l
susine cD nu este nici o credinD adevDratD F credinD justi:icatoare Q care sD nu ai'D neprihDnirea lui
,u;nezeu ca su'iect (o'iectiv). $esle@ vede credina Hn ;oartea lui isus, Ei de aici i;putarea
neprihDnirii 5ui, ca o cauzD Ei ;ijoc al ;Intuirii.
3... Curente 'n disuiile reente. ?ariaiile din istoria interpretDrii re:lectD douD puncte de
vedere :unda;entale> (1) neprihDnirea este o calitate a lui ,u;nezeu (sau a lui +ristos) acordatD pentru
a :ace pe pDcDtos neprihDnitJ (2) cD ,u;nezeu, 9el neprihDnit, Hl declarD pe pDcDtos neprihDnit HntrFo
tranzacie le!alD (i;putare). Aceste te;e do;inante au :ost contestate ;ult Hn ulti;a vre;e (ve3i "aul
and +is 3nterpreters). 6. &eu;ann a:ir;D cD este o 'azD ;ai puternicD pentru acestr douD te;e, Hn
i;nolo!ia creEtinD decInt Hn #oul Testa;ent. ,eoarece "avel nu vor'eEte despre ;eritele lui +ristos
sau despre esena neprihDnitD a lui ,u;nezeu care sD ne :ie atri'uitD nouD. 2. 7. 5add a:ir;D cD
neprihDnirea le!alD (:orensicD) este o neprihDnire realD deoarece relaia noastrD cu ,u;nezeu este la
:el de realD ca Ei nevoia de ane supune re!ulilor ;orale. ,e :apt, cineva poate :i neprihDnit (de:init a :i
Hn relaie corectD cu ,u;nezeu) pe 'aza a ceea ce a :Dcut +ristos pentru el. 9oninutul etic vine
oaecu; de la sine dupD aceea. 5add susine cD neprihDnirea ca a'solvire i conduita corectD ;er!
H;preunD.
+. 9re;er (1/00) a lansat cercetDrile teolo!ie HntrFo altD direcie HndreptInduFne privirile spre
perceperea vechi testa;entalD a sa`d]a4Ja^ (OneprihDnireP) a neprihDnirii, ca :iind credincioEia :aD
de le!D;Int, Ei vDzInd Hnelesul cuvIntului ca :iin un !enitiv su'iecti, nu Hn sensul ontolo!ic, ci cu
re:erire la activitatea lui ,u;nezeu de rDscu;pDrare.
Teolo!i precu; &. -ult;ann, HncearcD sD co;'ine aspectul o'iectiv Ei su'iectiv al neprihDnirii
lui ,u;nezeu, su!erInd O!enitivul autoruluiP pentru a descrie neprihDnirea lui ,u;nezeu care este
datD ca 'azD a relaiei cuiva cu ,u;nezeu. #eprhDnirea lui ,u;nezeu este un dar care :ace posi'ilD
noua eBistenD pentru individ. 3nterpretarea lui eBistenialD i;plicD realitatea keri!;atiD a individului>
persoana continuD sD do'IndeascD OHndreptDireaP lui ,u;nezeu Hn deciziile eBisteniale Hn ascultare Ei
devine ceea ce se declarD despre el cD este. #eatenia lui -ult;ann la cadrul ?echiului Testa;ent Ei la
percepia apocalipticD a lui "avel a istoriei, a rezultat HntrFo orientare antropocentricD Ei individualistD a
neprihDnirii lui ,u;nezeu.
120
Au eBistat nu;eroase HncercDri de a reevalua Hnelesul neprihDnirii lui ,u;nezeu Hn scrierile lui
"avel (vezi detalii 'i'lio!ra:ice Hn -raunch). Gn 1/04 6. -ollier, un critic al teoriei :iciunii le!ale a
neprihDnirii, su!era cD ,u;nezeu cere unei persoane sD :ie neprihDnitD, sD recunoascD suveranitatea lui
,u;nezeu Ei sD se supunD do;niei lui ,u;nezeu. .u' vechiul le!D;Int, cIt Ei su' cel nou, ,u;nezeu
a o:erit credina ca ;ijlocul prin care persoana poate sD Gl recunoascD pe ,u;nezeu ca ,on, Ei prin asta
sD cIEti!e apro'area lui ,u;nezeu. 9redina este rDspunsul u;an potrivit la revelaia lui ,u;nezeu.
9redina este de :apt neprihDnire, pentru cD este ;ijlocul prin care cineva poate sD HEi H;plineascD
o'li!aiile :aD de ,u;nezeu, cerute de le!D;Int. Ast:el "avel vor'eEte despre Hn &o;ani 4>11, 1*
despre neprihDnirea credinei (sau neprihDnirea care se capDtD prin credinD). -ollier a optat pentru o
utilizare su'iectivD a !enitivului, susinInd cD neprihDnirea lui ,u;nezeu este neprihDnirea 5ui proprie,
care aprine 5ui, ;ai ;ult decIt o neprihDnie a cDrui autor este 7l Ei pe care o apro'D. Gnainte de 7.
8Use;ann, -ollier a:ir;a cD cD aceastD neprihDnire a lui ,u;nezeu are un aspect transcendent Ei unul
i;anent, pentru cD persoana este direct a:ectatD de ;ani:estarea acestei neprihDniri.
7. 8Use;ann a avut un ;are i;pact Hn aceastD discuie. ,eEi vede neprihDnirea lui ,u;nezeu
din &o;ani *>0, 20Q21 ca re:erinduFse la la caracterul lui ,u;nezeu, el su'liniazD cD ideea lui "avel
despre neprihDnirea lui ,u;nezeu accentueazD caracterul de dar al acesteia, Hn opoziie cu
apocalipticis;ul iudaic. O,arul Hn sine are caracterul de putere, o putere care creazD putereP
(8Use;ann). ,arul nu este niciodatD o posesie personalD separatD de cel care lFa dDruit. Gn :elul acesta
8Use;ann cuprinde natura escatolo!icD a relaiei lui ,u;nezeu cu creaiunea HntrFo ;anierD care
conduce la actul de ;Intuire eBercitat de ,u;nezeu prin +ristos. 9redincioEia lui ,u;nezeu se
HndreaptD cDtre creaia .a, nu nuai si;plu cDtre individ (c:. -ult;ann). .uveraniatea lui ,u;nezeu Hn
univers este sta'ilitD Hn ;od escatolo!ic Hn 3sus. O persoanD din acest cadru eBperi;enteazD o
schi;'are a stapInirii. 5i;'ajul ioanin Ei paulin ;er! aici ;InD Hn ;InD, deoarece OrD;InInd Hn
+ristosP, credincioEii devin ceea ce sunt. #eprihDnirea lui ,u;nezeu este puterea lui ,u;nezeu, Hn
+ristos de a veni Hn lu;e. MIntuirea este eBperi;entatD Hn s:era stDpInirii lui +ristos, Hn care se intrD ca
rDspuns la neprihDnirea lui ,u;nezeu (8Use;annJ pentru aceasta vezi $a@, 1))Q2*1).
2enitivul su'iectiv este susinut Ei de doi studeni ai lui 8Use;ann, 9. M^ller Ei ". .tuhl;acher.
M^ller (1/10) este de acord cu 8Use;ann, dar schi;'a accentul pe victoria escatolo!icD a lui
,u;nezeu, procesul cos;ic :inal la care creaia 3 se va supune lui ,u;nezeu (ve3i 7schatolo!@).
?ictoria :inalD descoperD neprihDnirea 5ui Ei este recunoscutD de u;anitate. ?ictoria :inaED este
aEteptatD Hn prezent, unde do;nia lui ,u;nezeu este o realitate Hn viaEa de zi cu zi. ". .tuhl;acher
accentueazD aspectul ;Intuitor al neprihDnirii lui ,u;nezeu Hn :aptul cD acest 9reator va resta'ili
creaia prin credincioEia 5ui :aD de ea, chiar Hnviind din ;ori. #eprihDnirea lui ,u;nezeu este puterea
creatoare care nutreEte credina Ei creind lu;ea. .tuhl;acher vede neprihDnirea lui ,u;nezeu ca :iind
centrul teolo!iei lui "avel, prin care "avel prezintD o corelare desDvIrEitD Hntre ideea judiciarD Ei
ontolo!icD despre neprihDnire. ,eci, justi:icarea de re:erD la o activitate divinD creativD, actualizarea
neprihDnirii lui ,u;nezeu prin 9uvInt, care creazD o nouD :DpturD la 'otez. .tuhl;acher Hnele!e
justi:icarea lui "avel ca :iind che;area o'li!atorie Ei reHnoitD a individului, prin puterea lui ,u;nezeu,
Hn s:era HntIlnirii cu ,u;nezeu care a :ost deschisD prin +ristos. AceastD che;are reHnoitD cul;ineazD
Hn slujire.
Teolo!ul ro;anoFcatolic 8. 8ertel!e ur;eazD acelaEi curs Hn !Indire ca Ei .tuhl;acher.
#eprihDnirea lui ,u;nezeu denotD activitatea rDscu;pDrDtoare a lui ,u;nezeu, nu darul neprihDnirii
pentru noi, care conduce la ;Intuire. AceastD realitate constD Hn ni;ic altceva decIt noua relaie dintre
,u;nezeu Ei u;anitate, creatD de ,u;nezeu, care din punct de vedere divin Hnsea;nD stDpInire, iar
din punct de vedere u;an, ascultare. "entru "avel caracterul rDscu;prDrii escatolo!ice prezente Ei
viitoare
este identic Hn esenD, deoarece a;IndouD HEi au 'aza Hn Hntruparea lui +ristos. #eprihDnirea este prin
credinD, nu o posesiune ci o relaie prin care cineva recunoaEte autoritatea lui ,u;nezeu peste viaa
lui]ei.
121
+. -runner Hnele!e ;aterialul ?echi testa;ental ca re:erinduFse la o nouD ordine ;ai restrInsD,
corespunzInd voii lui ,u;nezeu, care cuprinde natura Ei u;anitatea. Gn scrieirle lui "avel, te;a este
schi;'area de la alienare la reconciliere (2 9or 0>1)Q21), de la o lu;e veche la una nouD, de la vechea
creaie la cea nouD. Oa;enii sunt creai din nou de +ristos> ;oartea 5ui Hnsea;nD :aptul cD sFa supus
pDcatului, adicD puterii care Di HnstrDina pe oa;eni de ,u;nezeu.J dease;ena Hnsea;nD devenirea
credinciosului OneprihDnirea lui ,u;nezeuP. 7i sunt trans:or;ai de puterea lui ,u;nezeu Hn oa;eni
aparinInd noii ordini, parte a unei lu;i noi Ei reconciliate, a copiilor lui ,u;nezeu in noul le!D;Int.
Gn &o;ani 1, "avel vor'eEte despre voia 9reatorului care este HnD'uEitD de respin!erea o;eneascD, dar
7van!hleia este puterea lui ,u;nezeu de rDscu;pDrare. #eprihDnirea lui ,u;nezeu este actul lui
,u;nezeu de rDscu;pDrare. Aciunea lui ,u;nezeu de ;Intuirea :ost dintotdeauna la lucru, dupD cu;
o vede; Ei Hn ?echiul Testa;ent, dar care a :ost acu; descoperitD deplin prin +ristos, . "entru cei care
cred Hn +ristos, realitatea Ei puterea pDcatului a :ost datD la o parte. #oua ordine creatD a lui ,u;nezeu,
care este HndepDrtarea alienDrii prin pDcat, a :ost adusD Hn :iinD. A :i neprihDnit, sau a :i socotit
neprihDnit, nu este un act juridic, nici o trans:or;are ontolo!icD, ci o stare de restaurare a relaiei
corecte cu ,u;nezeu, deoarece realitatea Ei alinearea adusD de pDcat a :ost HndepDrtatD.
4. Neprihnirea lui Dumnezeu ca dragoste care restaureaz rela(ii
3storia interpretDrii, incluzInd perspectivele recente schiate ;ai sus, reveleazD douD :aeteJ (1) :aptul cD
perceperea acestui concept de neprihDnire a lui ,u;nezeu a :ost do;inatD de !Indirea !reacD Ei latinD,
unde neprihanirea ca Ei o calitate a caracterului lui ,u;nezeu este oei ne este datD nouD Ei ne :ace
neprihDniEi, ori este 'aza pentru pronunarea juridicD, declarInduFne neprihDniiJ (2) ca discuiile ;ai
recente, care HncearcD sD ia ;ai Hn serios :unda;entarea teolo!iei lui "avel Hn acest sens, pe ?echiul
Testa;ent, !Dsesc aceastD a'ordare inadecvatD pentru a eBplica Hnelesul lui "avel. <oarte i;portant a
:ost insistena pe conteBtul vechi testa;ental al le!D;Intului al neprihDnirii lui ,u;nezeu, ca un cadru
interpretativ al :or;ulDrii pauline.
Gn acel conteBt al ?echiului Testa;ent, Ei pe lIn!D alte Hnelesuri Ei nuane (-runner), ideea de
neprihDnirea a lui ,u;nezeu apare proe;inent Hn pasajele despre ;Intuire, unde aciunea
rDscu;prDtoare a lui ,u;nezeu :aD de poporul 3srael a :ost nu;itD Hn :elul acesta. #eprihDnirea lui
,u;nezeu Hi scapD de duE;ani, din situaii Hn:ricoEDtoare, de starea de alienare de ,u;nezeu. Gn
ase;ena situaii, neprihDnirea lui ,u;nezeu este de:initD prin ter;enii Odra!oste neschi;'atDP Ei
OcredincioEieP (eB., 3s 11>0J 11>0J "s 0>)Q4J 4/>1*Q14J /4>2Q*). Aceste atri'ute relaionale sunt Hn
unele conteBte sinoni;e cu OneprihDnireP Ei O;IntuireP (eB., "s 40>)Q1*). Ast:el, neprihDnirea lui
,u;nezeu :oate :i redatD ca O:aptD care ;IntuieP sau Odra!oste care restaureazHP.
<elul Hn care "avel utilizeazD neprihDnirea lui ,u;nezeu, poate :i cel ;ai 'ine Hneles Hn contrast cu
cadrul acestui concept din ?echiului Testa;ent. Gn concepia lui "avel, OprihDnireaP, sau OnedreptateaP
rezultD din neascultare, :ie a persoanei. Gn !eneral, care re:uzD sD Gl recunoascD e ,u;nezeu (&o;
1>24), Ei ascultD de nedreptate Ei nu ascultD de adevDr (&o; 2>4), sau poporul lui ,u;nezeu care re:uzD
sD Gl recunoascD, Ei care sunt neascultDtori :aD de le!D;Int (&o; *>*Q0J 10>21).
Alienarea, sau HnstrDinarea, poate :i de:initD prin sinoni;ele OnecredinciEieP (&o; *>*) Ei
OprihDnireP (&o; *>0), care erau co;'Dtute de ,u;nezeu prin revelaie (&o; 1>11Q1)) sau
;ani:estarea neprihDnirii lui ,u;nezeu (&o; *>21Q21). Gn a;IndouD conteBtele, eBpresia istoricD a
OneprhiDnirii lui ,u;nezeuP Hn ;od concret a :ost +ristos> de:init Hn &o;ani 1>11 ca :iind
O7van!heliaP Ei Oputerea de ;IntuireP, iar Dn &o;ani *>24 ca OrDscu;pDrarea care este Hn +ristos
3susP.
"avel susine cD ,u;nezeu este credincios creaiei .ale]le!D;Intului (&o; *>*Q4), :aptele 5ui sunt
drepte &o; *>21), iar aceastD aciune este ca rDspuns la creaia .a rDzvrDtitD, cere ca ,u;nezeu sD :ie
neprihDnit. Ter;enul dese;neazD acel act al lui ,u;nezeu care restaureazD relaia ruptD.
12)
O#eprihDnireaP Hn acest conteBt nu este un atri'ut al lui ,u;nezeu, ci aratD dra!ostea iertDtoare a lui
,u;nezeu Ei intervenia lui rDscu;pDrDtoare Hn lu;ea aceasta, prin +ristos.
#eprihDnirea lui ,u;nezeu HneleascD ca dra!ostea lui ,u;nezeu care restaureazD relaii, este
:oarte i;portantD pentru ar!u;entul lui "avel din &o;ani *>21Q21. Gntruparea neprihDnirii lui
,u;nezeu Hn lucrarea de rDscu;pDrare prin cruce, conduce la iertareJ iar iertarea restaureazD relaile
rupte. ,atoritD :aptului cD aceasta este doar aciune a purD a lui ,u;nezeu, "avel o nu;eEte dar. Acest
dar este ine:icient decDt dacD este pri;it Oprin credinDP. &ezultatul acestui act al lui ,u;nezeu este
justi:icare (Oa :i considerat neprihDnitP) pDcDtosului. "asajul nu spune ni;ic despre tranzacia juridicD
esenialDJ ;ai de!ra'D declarD restaurarea relaiei divine dintre o; Ei ,u;nezeu prin ceea ce a :Dscut
3sus prin ;oartea 5ui (ve3i 7Bpiation, "ropitiation, Merc@ .eat).
7Bpresia Oa se supune neprihDnirii lui ,u;nezeuP din &o;. 10>* con:ir;D concepia lui "avel
despre dra!ostea lui ,u;nezeu care restaureazD relaii. Gncercarea cuiva de aFEi sta'ili o neprihDnire
proprie Q poziia proprie a cuiva Hnaintea lui ,u;nezeu Q este o respin!ere a neprihDnirii lui ,u;nezeu
prin +ristos, ;odalitatea prin care ,u;nezeu ;IntuieEte lu;ea. "entru cD a te supune Hnsea;nD a
recunoaEte relaia ta ruptD cu ,u;nezeu, Ei a recunoaEte pe +ristos ca ,o;n (&o; 10>)J ve3i 5ord).
7Bpresia di:icilD din 2 9orinteni 0>21, cD Hn relaia cu +ristos ave; posi'ilitatea OsD deveni;
neprihDnirea lui ,u;nezeuP accentueazD aspectul relaional, ;ai de!ra'D decIt cel jusrid Ei ontolo!ic
al neprihDnirii. TeBtul se ocupD de reconcilierea cu ,u;nezeu prin +ristos, Ei Hi chea;D pe cei care
sunt H;pDcai cu ,u;nezeu sD devinD instru;ente ale lucrDrii de reconcilierii(2 9or 0>14Q1/). Gn acel
conteBt, :raza Pa deveni neprihDnirea lui ,u;nezeuP Hnsea;nDca acei credinciEi tre'uie sD devinD
participani la aciunea de reconciliere, o eBtensie la dra!ostea 5ui care restaureazD.
"entru "avel, neprihDnirea lui ,u;nezeu este actul ;Intuitor. Gn continuitate cu eBpresiile ?echiul
Testa;ent despre neprihDnirea lui ,u;nezeu, credincioEie Ei dra!oste neschi;'atD pentru 3srael, "avel
vede aceastD aciune divinD eBpri;atD Hn viaa, ;oartea Ei Hnvierea lui 3sus +ristos. Acceptarea acestei
'unDvoine printrFun act de credinD, ne justi:icD (ne :ace drepi) Hnaintea lui ,u;nezeu. #eprihDnirea
este prezentD Hn aceastD relaie restauratD cand viaa este trDitD Hn con:or;itate cu voia lui ,u;nezeu.
BIBLIOGRAFIE
O. -etz, O,er !ekreuzi!te 9hristus> unsere $eisheit und 2erechti!keit (der alttesta;entliche +inter!rund von 1 8or 1Q2,P
in Tradition and 0nterpretation in the New Testament, ed. 2. <. +a=thorne =ith O. -etz (2rand &apids> 7erd;ans,
1/4)) 1/0Q210J
". -laser, O"aulus und 5uther ^'er 2ottes 2erechti!keit,P Catholica *1 (1/42) 21/Q)/J 6. A. -ollier, OThe &i!hteousness o:
2od,P 0nt 4 (1/04) 404Q1*J
M. T. -rauch, O"erspectives on M2odNs &i!hteousnessN in &ecent 2er;an ,iscussion,P in 7. ". .anders, Paul and
Palestinian #udaism ("hiladelphia> <ortress, 1/))) 02*Q42J
+. -runner, O,ie 2erechti!keit 2ottesP F!& */ (1/4)) 210Q20J &. -ult;ann, OeAleo\ ktl,P TDNT 33.4))Q4)J
9. +. 9os!rove, O6usti:ication in "aul> A 5in!uistic and Theolo!ical &e:lection,P #,- 101 (1/4)) 10*Q)0J
A. -. 9ra'tree, The !estored !elationship (5ondon> 9are@ 8in!s!ate, 1/1*)J +. 9re;er, Die Paulinische
!echtfertigungslehre im Fussammenhang ihrer geschichtlichen Lorausset3ungen (1/00)J
6. A. <itz;@er, Pauline Theology (7n!el=ood 9li::s, #6> "renticeF+all, 1/1))J
7. 8Use;ann, O MThe &i!hteousness o: 2odN in "aul,P in New Testament Kuestions of Today ("hiladelphia> <ortress, 1/1/)
114Q42J
8. 8ertel!e, 6!echtfertigung7 "ei Paulus (#TA'h n.s. *J 2d ed.J
M^nster> Aschendor:, 1/)1)J ide;, Odikaiosuvnh,P Odikaiov=,P +DNT 1.*20Q*4J
5. 6. 8u@per, O&i!hteousness and .alvation,P #T *0 (1/))) 2**Q02J
2. 7. 5add, O&i!hteousness in &o;ans,P )#T 1/ (1/)1) 1Q1)J
7. 5ohse O,ie 2erechti!keit 2ottes in der "aulinischen Theolo!ie,P in Die +inheit des Neuen Testaments (2attin!en>
?andenhoeck i &uprecht, 1/)*) 20/Q2)J
A. 7. Mc2rath, 3ustitia ,ei> A *istory of the Christian Doctrine of #ustification (2 vols. 9a;'rid!e> Lniversit@ "ress,
1/41)J
&. 8. Moore, O3ssues 3nvolved in the 3nterpretation o: Di2aiosyne Theou in the "auline 9orpus,P ColloJuium( The
Australian and New Fealand Theological ociety 2* (1//1) 0/Q)0J
9. M^ller, &ottesgerechtig2eit und &ottesvol2 (<&5A#T 41J 2attin!en> ?andenhoeck i &uprecht, 1/14)J
6. "iper, OThe ,e;onstration o: the &i!hteousness o: 2od in &o;ans *>20, 21,P #NT ) (1/40) 2Q*2J
124
-. "rz@'@lski, !ighteousness in Eatthew and *is )orld of Thought (.#T.M. 41J 9a;'rid!e> Lniversit@ "ress, 1/40)J
2. huell and 2. .chrenk, Odivkh ktl,P TDNT 33.1)4Q220J
6. &eu;ann, O6usti:ication o: 2od> &i!hteousness and the 9ross,P Eoravian Theological eminary( ,ulletin (1/14) 11Q*1J
ZZZZZZZZ. O&i!hteousness (7arl@ 6udais;F#e= Testa;ent),P A,D ?.)*1Q)*J
ZZZZZZZZ. !ighteousness in the New Testament( #ustification in the 'nited tates, -utheran-!oman Catholic Dialogue
("hiladelphia> <ortress, 1/4*)J
ZZZZZZZZ. OThe M&i!hteousness o: 2odN and the M7cono;@ o: 2odN> T=o 2reat ,octrinal The;es +istoricall@ 9o;pared,P
in As2um-Thyateira, ed. 2. ,ra!as (5ondon> Th@ateira +ouse, 1/40) 110Q*)J
5. .a'ourin, O<or;ulations o: 9hristian -elie:s in &ecent 7Bposition on "aulNs 7pistles to the &o;ans and 2alatians,P !,
1 (1/41) 120Q*1J
A. .ch=eitzer, The Eysticism of the Apostle Paul (5ondon> A i 9 -lack, 1/*1)J
6. 6. .cullion, O&i!hteousness (OT),P A,D ?.)24Q*1J
M. 5. .oards, OThe &i!hteousness o: 2od in the $ritin!s o: the Apostle "aul,P ,T, 10 (1/40) 104Q/J
". .tuhl;acher, &erechtig2eit &ottes "ei Paulus (<&5A#T 42J 2attin!en> ?andenhoeck i &uprecht, 1/10)J
ZZZZZZZZ. !econciliation, -aw, and !ighteousness ("hiladelphia> <ortress, 1/41)J
". $atson, -et &od ,e &od (5ondon> 7p=orth, 1/0*)J
,. ?. $a@, The -ordship of Christ( +rnst GHsemann%s 0nterpretation of Paul%s Theology (OB:ord> 9larendon, 1//1)J
.. 8. $illia;s, OThe M&i!hteousness o: 2odN in &o;ans,P #,- // (1/40) 241Q/0J
6. A. [iesler, The Eeaning of !ighteousness in Paul( A -inguistic and Theological 0nJuiry (.#T.M. 20J 9a;'rid!e>
Lniversit@ "ress, 1/)2).
12/
DRAGOSTEA
de &. Mohrlan!
(Tradus de 5i!ia Macelaru)
+a=thorne, 2erald <.J Martin, &alph ".J and &eid, ,aniel 2.J eds., Dictionary of Paul and *is -etters,
(,o=nerNs 2rove, 35> 3nter?arsit@ "ress) 1//4, c1//*
"entru "avel, dra!ostea este cea ;ai i;portanta dintre toate harurile crestine, este chiar ini;a eticii
crestine. Motivata de eBpresia supre;a a dra!ostei lui ,u;nezeu in ;oartea sacri:iciala a lui 9ristos,
izvoreste dintrFo viata trans:or;ata u;pluta de ,uhul lui ,u;nezeu. Atentia principala a dra!ostei in
scrierile lui "avel este eBpri;area ei tan!i'ila in co;unitatile crestine.
1. Ter;inolo!ia
2. ,ra!ostea lui ,u;nezeu]9ristos pentru noi
*. ,ra!ostea noastra pentru ,u;nezeu]9ristos
4. ,ra!ostea noastra pentru altii
1. Terminologia.
#u este nici o epistola paulina in care ter;enul dragoste san u apara proie;inent. 9el ;ai adesea "avel
:oloseste ter;inolo!ia agapao (re:erinduFse la dra!ostea 'azata pe o inalta apreciere) pentru a;'ele,
dra!ostea divina si u;ana> agape (Odra!osteP )0 B), agapao (Oa arata dra!oste,P *4 B), and agapetos (O
a celui iu'it,P 2) B). Ter;enul eleeo (Oa arata co;pasiune, ;ila,P 12 B) and eleos (Oco;pasiune, ;ila,P
10 B) se re:era aproape in eBclusivitate catre ,u;nezeu, nu catre oa;eni, in :olosinta lui "avel.
O varietate a ter;inolo!iei hileopeste :olosita cu toate ca nu :racvent> aphilargyros (Oneiu'itor de
'ani,P 1 B), philagathos (Oiu'itor de 'ine,P 1 B), philadelphia (Odra!oste :rateasca sau :a;iliala,
a:ectiune, dra!oste,P 2 B), philandros (Odra!ostea :ata de sot,P 1 B), philanthro4pia (Odra!ostea de
oa;eni,P 1 B), phileo (Oa iu'i,a avea a:ectiune pentru,P 2 B), phile4ma (Osarut,P 4 B), philotheos
(Oiu'itor de ,u;nezeu,P 1 B), philoDenia (Oospitalitate,P 1 B), philoDenos (Opersoana ospitaliera,P 2 B),
philostorgos (Odra!ostea pentru cei apropiati,P 1 B) and philote2nos (Odra!ostea de copii,P 1 B).
Alte cuvinte care eBpri;a dra!ostea includ epipotheo4 (Oa avea a:ectiune ;are, a dori,P ) B),
epipothe4sis (Oa:ectiune ;are, dorinta,P 2 B), epipothe4tos (Ocel dorit,P 1 B), epipothia (Oa:ectiune
;are, dorinta,P 1 B), eusplanchnos (Opersoana plina de co;pasiune,P 1 B), homeiromai (Oa avea
senti;ente, a dori,P 1 B) si splanchna (Oco;pasiune,P Oa:ectiunePJ Oo'iectul co;pasiunii sau al
a:ectiunii,P 4 B). 9ateva cuvinte au conotatie ne!ative si se re:era la atitudine necrestina> astorgos
(O:ara dra!oste sau a:ectiune,P 2 B), philargyria (Odra!ostea de 'ani,P 1 B), philargyros (Oiu'itor de
'ani,P 1 B), philautos (Oiu'itor de sine,P 1 B) si phile4donos (Oiu'itor de placeri,P 1 B).
2. Dragostea lui Dumnezeu/Cristos pentru noi.
Miezul intele!erii evan!heliei pentru "avel se a:la in dra!ostea salvatoare a lui,u;nezeu (agape4) in
9ristos. 7Bpresia supre;a a acestei dra!oste ne;eritate este ;oartea lui 9ristos pe cruceca ca jert:a
pentru pacate (&o; 0>4J 7:es 2>4Q0J 2 Tes 2>11J c:. 2al 2>20). 9and "avel vor'este despre dra!ostea
lui ,u;nezeu (sa a lui 9ristos), de o'icei este cu re:erire la aspecte ale rascu;pararii sau salvarii
crestine. (#ota> eBpresia Odra!ostea lui ,u;nezeuP si Odra!ostea lui 9ristosP au un inteles a;'i!uu.
7le pot :ace re:erire :ie la dra!ostea noastra pentru ,u;nezeu sau 9ristos A!enitive o'iectivC, :ie la
dra!ostea lui ,u;nezeu sau a lui 9ristos pentru noi A!enitive su'iectivC. ,oar conteBtual individual
poate deter;ina intelesul, iar uneori este i;posi'il de a :i si!ur de intentia lui "avel> eB, &o; 0>0J 2
9or 0>14J 2 Tes *>0.)
1*0
,ra!ostea lui ,u;nezeu este descoperita in cruce si in ale!erea si che;area speci:ica a
credinciosilor (O3n dra!oste el neFa predestinate sa :i; :iii lui prin 3sus 9ristos,P 7:es 1>4Q0). ,eci cand
"avel vor'este despre crestini ca Onu;itP sau Oales,P idea despre dra!ostea ne;eritata a lui ,u;nezeu
este clar i;plicita. ,e :apt discutia despre predestinare in &o;ani / pare a vor'i despre dra!ostea lui
,u;nezeu eBclusive pentru cei alesi (&o; />1*, 10, 14, 21Q24)J dar el nu i;pune lo!ica acestui aspect,
si scrie in alte parti despre ,ra!ostea lui ,u;nezeu :ata de toti oa;enii.
"entru "avel, a apuca dra!ostea salvatoare a lui ,u;nezeu in 9ristos este crucial. .e a:la la 'aza
adevaratei teolo!ii si etici crestine, si este i;portanta pentru si!uranta crestinului. (O#i;ic nu ne poate
desparti de dra!ostea lui ,u;nezeu in 9ristos 3sus, ,o;nul nostru,P &o; 4>*1Q*/). A aprecia din plin
aceasta dra!oste, este prin ur;are, una din cele ;ai puternice dorinte si ru!aciuni pentru noii lui
convertiti (7:es *>14Q21). ,e :apt, sensul coplesitor al dra!ostei lui 9ristos este una din :ortele
conducatoare in viata personala a lui "avel (2 9or 0>14Q10).
3. Dragostea noastra pentru Dumnezeu/Cristos
9u toate ca dra!ostea nostra pentru ,u;nezeu (sau 9ristos) e i;plicita, ra;ane in ;od ciudat
neaccentuata in scrierile lui "avel. (7ste ;entionata doar in &o; 4>24J 1 9or 2>/J 4>*J 11>22J 7ph 1>24J
2 Ti; *>4J eBpri;area este a;'i!ua in &o; 0.0J 2 9or 0>14J 2 Thess *>0.) A doua ;are porunca este
citata de doua ori, pri;a nu este citata niciunde. Atentia este centrata ;ai de!ra'a asupra dra!ostei lui
,u;nezeu (9ristos) pentru noi cu accentuarea harului. &aspunsul pe care "avel il cere nu este asa de
;ult in aFl iu'i pe ,u;nezeu sau 9ristos, pe cat a crede in 9ristos si aF3 iu'ii pe altii. &aspunsul initial
este unul receptiv.
Acesta nu insea;na ca conceptual iu'irii de ,u;nezeu este peri:eric in !andirea lui "avel> este
central in ;ostenirea lui evreeasca si in ;od clar alineata cu parerea lui despre viata crestina a si
dedicare totala lui ,u;nezeu. ,e ce vor'este el asa de putin despre aFl iu'i pe ,u;nezeu si
construieste asa de putin in directia asta, ra;ane un ;ister.
4. Dragostea noastra pentru altii
"entru "avel, aF3 iu'i pe altii este sin!ura caracteristica de ;are i;portanta a vietii crestine si 'aza
trairii crestine. Tot ceea ce este :acut, sa :ie o eBpresie a dra!ostei (1 9or 11>14). Mai i;portanta decat
darurile caris;atice pentru care corintenii erau asa de populari (1 9or 12>*1Q1*>2), dra!ostea este
;entionata cea dintai ca Oroada a ,uhuluiP (2al 0>22Q2*J ;ulte dincelelalte putand :i considerate ca si
interpretari ale dra!ostei) si este harul pe care credinciosii tre'uie saFl caute ;ai presus de celelalte
(9ol *>12, 14). "avel vor'este despre ea ca chintesenta si ;iezul le!ii ;orale in tot vechiul testa;ent
(&o; 1*>4Q10J 2al 0.14), o'li!atia continua a crestinilor :ata de altii. ,e :apt, li;'ajul neo'isnuit
pentru el, vor'este despre dra!oste ca Ole!e a lui 9ristosP (2al 1>2), in aceeasi directie cu accentual pus
de 3sus pe le!ea dra!ostei. Asa ca iu'irea altora actioneaza spre 'inele personal pana la venirea [ilei
lui 9ristos ("hil 1>/Q10J 1 Thess *>12Q1*). 3ntre!ul concept de traire in s:intenie pentru "avel, este
do;inat de dra!oste.
&.1. )eologia dragostei. Ter;enii credinta si dragoste sunt adesea conectate in scrierile lui "avel>
i;preuna, ele reprezinta su;arul teolo!iei si eticii in preocuparea lui "avel. &e:erinduFse la cititori,
credinta in 9ristos si dra!ostea nii :ata de altii apar adesea partea de ;ultu;ire a scrisorilor lui,
su!erand i;portanta acestor doua concepte in !andirea lui (7:es 1>10J 9ol 1>4J 1 Tes 1>*J 2 Tes 1>*J
<il; 4Q0J c:. 7:es 1>2*J 1 Tes *>1J 0>4J 1 Ti; 1>0, 14J 2>10J 1>11J 2 Ti; 1>1*J 2>22J *>10J Tit 2>2).
"avel le a;inteste !alatenilor ca ceea ce conteaza cu adevarat nu este le!ea evreiasca, ci Ocredinta prin
:apteP (2al 0>1)`:raza care se apropie pro'a'il ;ai ;ult decat oricare alta in su;arizarea opiniei lui
asupra vietii crestine.
,ra!ostea reprezinta e:ectul etic al unei neprihaniri atri'uite, do'andita prin har, prin credinta, este
eBpresia eBterioara a noii vieti in 9ristos. 7Bista o corelere necesara deci, intre credinta in 9ristos si
iu'irea altora. .i dupa cu; credinta reprezinta s:arsitul le!ii in sens salvator (&o; 10>4), tot asa
1*1
dra!ostea reprezinta i;plinirea le!ii in sens etic (&o; 1*>10)J in !andirea lui "avel, cele doua
i;preuna inlocuiesc e:ectiv ;iezul le!ii ca si cale a neprihanirii.
&.2. 5ursele dragostei. ,ra!ostea vine prin relatia personala cu 3sus 9ristos (1 Ti; 1>14J 2 Ti;
1>1*), prin darul ,uhului .:ant (2 Ti; 1>)). ,ra!ostea este posi'ile pentru ca credinta in 9ristos
a;plaseaza crestinul intrFo viata noua in totalitate, nedo;inata de pacat si dorinte personale, ci de
,uhul lui ,u;nezeu. 9a si !arant al vietii ce va venii (2 9or 0>0J c:. 1>22), ,uhul adduce puterea
veacului viitor in viata crestinului aici si acu;, creand ast:el o :or;a de eBistenta escatolo!ica posi'ila
in prezent. Ast:el, eli'erat de puterea ro'iei pacatului si de le!e, credinciosul este capacitate sa produca
OroadaP reala pentru ,u;nezeu (&o; )>4), Oroada neprihaniriiP (<il 1>11)`care, pentru "avel este
intotdeauna Oroada ,uhuluiPJ sic ea ;ai i;portanta OroadaP este dra!ostea (2al 0>22Q2*J &o; 10>*0J
9ol 1>4J 2 Ti; 1>)).
"entru "avel deci, dra!ostea nu este niciodata o virtute do'andita de la sineJ este rezultatul unei
vieti trans:or;ate, u;pluta de ,uhul lui ,u;nezeu, care revarsa insasi dra!ostea lui ,u;nezeu in
ini;a o;ului (&o; 0>0J 2al 4>1Q)J <ilip 1>4). 5ipsa dra!ostei pune su' se;nul intre'arii prezenta
,uhului in viata personala, si in consecinta intrea!a lui relatie cu ,u;nezeu (&o; 4>1Q14). <aptul ca
incurajarile lui "avel de a iu'ii sunt adesea eBpri;ate prin ru!aciune (<ilip 1>/J 1 Tes *>12J c:. 2 Tes
*>0) re:lecta convin!erea lui ca dra!ostea, ca orice lucru 'un vine de la ,u;nezeu ca dar al harului (2
9or 4>11J 1 Tes 4>/). 9heia pentru a iu'i este a :i u;plut de ,uhul lui ,u;nezeu (7:es 0>14).
&.3. 2otivatia dragostei. 9ateodata, "avel vor'este despre dra!oste ca si;pla porunca care sa :ie
ascultata`de :apt ca cea ;ai i;portanta din toate perceptele ;orale (&o; 1*>4Q10J 2al 0>14). Alte
ori, el incurajeaza dra!ostea datorita claritatii cerute de venirea [ilei lui 9ristos (<ilip 1>/Q10J 1 Tes
*>12Q1*). 3ar alte ori :ace apel la eBe;plul sau la viata lui 9ristos (&o; 10>2Q*J 1 9or 10>*1Q11>1J 2
9or 4>4Q/J 7:es 4>*2Q0>2J <ilip 2>4Q4J 9ol *>12Q14).
,ar ;ai presus de toate, "avel considera dra!ostea ca un raspuns plin de 'ucurie :ata de harul lui
,u;nezeu in 3sus 9ristos, ;otivate de relatia personala cu .alvatorul. #u este atatde ;ult o supunere
:ata de invataturile lui 3sus, sau o copiere a ;odului sau de viata pa;anteana, pe cat de ;ult este un
raspuns plin de !ratitudine al ini;ii :ata de actul ulti;o al dra!ostei sale eBpi;ata in ;oartea pe cruce
(&o; 12>1Q2) si in ascultare de 7l ca ,o;n. 3u'ind pe altii este sin!urul raspuns etic potrivit dra!ostei
divine descoperite in evan!helie. (9hiar vor'ind despre aFl ur;a pe 9ristos, "avel :ace apel nu la viata
lui pa;anteana, ci la aspecte ele dra!ostei jert:itoare dovedite in ;oartea sa.) "entru "avel, intrea!a
viata crestina este un raspuns plin de 'ucurie :ata de harul lui ,u;nezeu in evan!helie> este o eBpresie
a !ratitudinii :ata de 9ristos. 3u'ind pe altii este :elul de a spune O;ultu;escP dra!ostei divine (2 9or
4>1Q/).
&.&. 2ie/ul dragostei. "entru ca preocuparea ;ajora a lui "avel este 'inele 'isericilor, atentia lui
pri;ara este eBpri;area dra!ostei in co;unitatea crestina. 9u toate ca ocazional vor'este despre a
arata 'unatate :ata de cei din a:ara :ratietatii (&o; 12>14, 1)Q21J 2al 1>10J 1 Tes *>12J 0>10), el este
procupat cu eBpri;area dra!ostei printer crestini insisi> O.a :ace; 'ine la toti, dar ;ai ales % :a;iliei
credinciosilorP (2al 1>10).
,eorece 'iserica este trupul lui 9ristos, partasia oa;enilor lui ,o;nezeu si te;plul prezentei lui pe
pa;ant are o i;portanta supre;a ca crestinii sa invete sa traiasca i;preuna in dra!oste. ,ra!ostea este
cea care lea!a di:erite ;adulare ale trupului i;preuna in Ounitate desavarsitaP (9ol 2>2J *>14). <ara
dra!oste, trupul nu poate :unctiona 'ine si nici nu adduce cinste lui 9ristos, dupa cu; ar tre'ui.
3;portanta acestui aspect poate :i vazuta in su'linierile repetate ale lui "avel asupra dra!ostei si unitatii
(&o; 12>10, 11, 14J 14>1, 1/J 10>0Q1J 1 9or 1>10J 10>11Q1)J 2 9or 1*>11J 2al *>2)Q24J 0>22Q2*J 1>2J
7:es 4>1Q1J <ilip 1>2)J 2>1Q4J 4>2J 9ol 2>2, 1/J *>12Q14J 1 Tes 0>1*Q14) si avertis;entele lui constante
i;potriva oricarui lucru care ar aduce dez'inare (&o; 12>11J 14>1Q2*J 11>1)J 1 9or *>*Q4J 4>1J 11>14Q
22J 2al 0>10, 1/Q21J 7:es 4>20, *1J <ilip 2>*Q4J 9ol *>4Q/). 9a O;adulare unii altora,P crestinii tre'uie
sa in!rijeasca unii de altii (1 9or 12>20Q21) si zidinduFse unii pe altii (&o; 14>1/J 10>2J 1 9or 4>1J
14>*Q0, 12, 1), 21J 7:es 4>10Q11J 1 Tes 0>11). "lasarea discursului sau classic despre dra!oste (1 9or
1*2
1*) in ;ijlocul pasajului in care vor'este despre darurile caris;atice pentru zidirea 'isericii arata ceva
despre rolul dra!ostei in !andirea lui. "entru "avel, 'inele co;unitatii este la :el de i;portant ca cel al
individului F si de aceea dra!ostea joaca un rol central in scrierile lui.
&... !atura #ragostei 9aracteristicile dra!ostei (agape4) sunt enu;erate de "avel in 1 9orinthians
1*. ,ra!ostea este aratata in ra'dare si 'unatate Q nu in !elozie, ;andrie, aro!anta, rautate, insistenta,
irasci'ilitate, resenti;ente sau senti;ental de a :i chit. 9u alte cuvinte, dra!ostea reala nu este
e!ocentrica, ci este !ata saFsi sacri:ice dorintele pentru 'inele altora. 7ste acelasi sens de sacri:iciu
pentru altii Q dupa ;odelul jert:ei lui 9ristos pentru noi Q care :unda;enteaza ;iezul intele!erii lui
"avel a ceea ce insea;na dra!ostea adevarata ($isch;e@er).
9restinii tre'uie san u traiasca pentru ei insisi, ci pentru alti, aceasta este te;a ce se re!aseste in
toate scrierile lui "avel. 3sus, Ti;otei si "avel slujesc ca ;odele ale acestui ;od de viata (&o; />*J
10>1Q*J 1 9or />1/Q22J 10>**Q11>1J 2 9or 1>1J 4>0J 1>4Q1J 4>4Q/J 12>10J 1*>/J 2al 2>20J <ilip 1>20Q21J
2>4Q4, 1), 1/Q24J 7:es 4>*2Q0>2J 9ol 1>24J 1 Tes 2>/J 1 Ti; 4>12). Aceasta atitudine a sacri:iciului de
sine tre'uie sa se re!aseasca si acasa (7:es 0>20Q**J 9ol *>1/J Tit 2>4). "entru "avel, dra!ostea
adevarata cere jert:ire de sine. (3n contrast, Ozilele din ur;aP vor :i ;arcate de dra!ostea de sine, 'ani
si placeriJ 2 Ti; *>2Q4.) A nu re:uza placerea carnii, daca aceasta cauzeaza caderea altora in pacat, este
unu dintre cele ;ai puternice ilustratii ale sacri:iciului de sine cerut de dra!oste (&o; 14>10, 20Q21J 1
9or 4>/Q1*J 10>2*Q**).
Ln pas ;ai departe> pentru "avel dra!ostea nu insea;na doar a :ace, ci si a :ii (1 9or 1*>*> O9hiar
daca as da tot ce a; % dar nFas avea dra!oste. %P). 3u'ind pe altii nu este nu;ai si;plul :apt de a :ace
'ines au de a arata ;ila ci este a izvora dintrFo !rija si co;pasiune adevarata. 3nsea;na a :i real si
ini;os Q actionand doar din inertie nu este su:icient. ,aca este cu adevarat perceputa ca dra!oste,
aceasta tre'uie sa contina caldura si a:ectiune. 3;portanta acestora in !andirea lui "avel poate :i vazuta
in inde;nul lui catre cititori de aFsi co;unica dra!ostea unii altora (&o; 12>10J 11>11J 1 9or 11>20J 2
9or 2>4J 1*>12J 1 Tes 0>21) si in a:ir;atiile repetate ale senti;entelor lui :ata de ei (1 9or 11>24J 2 9or
2>4J 1>11J )>*J 11>11J 12>10J <ilip 1>)Q4J 4>1J 1 Tes 2>4J *>12J <ili; /). "avel este adanc preocupat ca
'isericile sa cunoasca !rija si a:ectiunea lui pentru eleJ iar in schi;', si el era incurajat de dra!ostea lor
(2 9or )>1Q)J 1 Thess *>1Q10). 9and vor'este despre dra!oste "avel nu se !andeste nu;ai la actiuni
practice de caritate ci si la purtarea de !rija din ini;a si cu a:ectiune Q a;'ele :iind i;portante.
&.6. 7imitele dragostei. .e ridica uneori intre'ari despre consistenta lui pavel in a trai con:or;
idealurilor lui, in special luand in considerare li;'ajul aspru :olosit :ata de oponentii evan!heliei (2al
1>4Q/J 0>12J <ilip *>2J :ata in :ata cu reactia si cuvintele !ratioase din &o; 12>1)Q21J 9ol 4>1V). 9and
harul evan!heliei este pus in pericol, preocuparea teolo!ica precedeaza !andirea lui depasind pana si
considerantele de politete si etica. "entru "avel, doctrinele de 'aza ale evan!heliei nu pot :i
co;pro;ise pur si si;pluJ si daca inclinatia 'isericii este desta'ilizata, ast:el de cuvinte si actiuni pot :i
:olositoare pentru 'inele ;antuirii cititorilor. 9u alte cuvinte "avel nu considera dra!ostea !entila cu
orice pret. ,e :apt, el su'liniaza ca o :ace din preocupare reala pentru 'inele lor (din dra!oste) incat
apar aceste cuvinte dure si actiuni con:runtatoare (1 9or 4>14J 2 9or 2>4J )>4Q11J 12>1/J 1*>2Q4, 10J
2al 2>11Q14). 7Bista li;ite teolo!ice si ;orale clare, pentru a valida a:ir;atiile lui despre :or;a
dra!ostei in !eneral. 9and nor;ele date de ,u;nezeu sunt eBpuse pericolului, vre;urile sunt ca
dra!ostea san u su:ere totul (c:. 1 9or 1*>)), cand dra!ostea insista in :elul ei (c:. 1 9or 1*>0), chiar
su::icient de tare`daca :elul acesta se identi:ica cu :elul lui ,u;nezeu (1 9or 14>*)Q*4J 2 Tes *>14).
.ic and doctrina harului lui ,u;nezeu este pe ;uchie, dra!ostea pare sa nu :ie ;ai i;portanta decat
credinta (c:. 1 9or 1*>1*). 3n viata lui "avel, eBpresia dra!ostei este clar conditionata de anu;ite
considerente de i;portanta criticaJ si cand acestea sunt pereclitate, cuvintele dure pot sa :ie dintrFo
:or;a adevarata de dra!oste si nu dintrFo violare a ei.
BIBLIOGRAPHY. & -ult;ann, Theology of the New Testament (2 vols.J #e= (ork> .cri'nerNs, 1/01, 1/00)J .. 7. <o=l, The
tory of Christ in the +thics of Paul (6.#T. *1J .he::ield> 6.OT, 1//0)J ?. ". <urnish, The -ove Command in the New
Testament (#ashville> A'in!don, 1/)2)J ide;, Theology and +thics in Paul (#ashville> A'in!don, 1/14)J $. 2^nther et al.,
O5ove,P N0DNTT 2.042Q00J 6. ". 5ou= and 7. A. #ida, O5ove, A::ection, 9o;passion,P in &ree2-+nglish -eDicon of the
1**
New Testament( ,ased on emantic Domains (#e= (ork> Lnited -i'le .ocieties, 1/44) 1.2/*Q/1J 6. Mo::att, -ove in the
New Testament (5ondon> +odder i .tou!hton, 1/2/)J &. Mohrlan!, Eatthew and Paul( A Comparison of +thical
Perspectives (.#T.M. 44J 9a;'rid!e> Lniversit@ "ress, 1/44)J +. &idder'os, Paul( An $utline of *is Theology (2rand
&apids> 7erd;ans, 1/)0)J 2. .chneider, Oaj!avph ktl,P +DNT 1.4Q12J 9. .picY, Agape in the New Testament (2 vols.J
5ondon> +erder, 1/1*, 1/10)J 2. .tUhlin, O:ilev= ktl,P TDNT 3c.114Q41J 7. .tau::er, Oaj!apav= ktl,P TDNT 3.21Q00J O.
$isch;e@er, Der h?chste )eg. Das 8U. Gapitel des 8 Gorinther"riefes (2^tersloh> Mohn, 1/41).
1*4
ETICA
de .. 9. Mott
(Tradus de 5i!ia Macelaru)
+a=thorne, 2erald <.J Martin, &alph ".J si &eid, ,aniel 2.J editori, Dictionary of Paul and *is -etters,
(,o=nerNs 2rove, 35> 3nter?arsit@ "ress) 1//4, c1//*
"avel a de;onstrat caracterul personal inte!ral al noi vieti create prin credinta in 3sus +ristos cat si
o'li!atiile pentru relatii personale, in :a;ilie, in 'iserica si societate. 3;plicatiile radicale ale acestei
noi :apturi !ata sa :ie ;ani:estate in totalitate in "arusia erau le!ate de realitatea continua a erei
prezente. 5upta etica a devenit universala. 9onteBtul pentru atare invataturi erau situatiile particulare
din 'isericile lui, dar Ocaile in 9ristos 3susP aveau relevanta in toate 'isericile (1 9or 4>1)) si
invataturile !enerale sunt introduse. #u toate ad;onitiile aveau aceeasi !reutate, si "avel nu a
inte;tionat ca ele sa :ie inclusive.
1. -azele 7ticii in +ar
2. 7tica ,ra!ostei
*. Actorul si 2anditorul
4. "rovocarea 7scatolo!ica
0. Tensiunea dintre #ou si ?echi
1. Lniversalizarea 9on:lictului Moral
1. Bazele Eticii in Har
1.1. 8 !oua ,ealitate. Actul salvator a lui ,u;nezeu prin ;oartea si invierea lui 9ristos este
:unda;entul cerintelor etice pentru "avel. OAluatul cel vechiP al viciilor tre'uie curatat Opentru ca sa
puteti :i o pla;adeala noua dupa cu; si sunteti, :ara aluat, caci 9ristos, "astele nostru; a :ost jert:itP
(1 9or 0>)). 9o;porta;entul etic este sa corespunda cu ceea ce iFa indreptetit ,u;nezeu sa devina
prin jert:a lui 9ristos. Aceasta cerinta etica a :ost nu;ita Oindicativa si i;perativaP (-ult;annJ c:. 2al
0>1, 20), adica, Osa devii in caracterul si ;odul tau de viata ceea ce actul lui ,u;nezeu prin 9ristos teFa
:acut sa :ii.P
3;perativul nu este doar o aplicatie secundara a evan!heliei destinata i;aturitatii spirituale. -etz
su!ereaza ca in epistolele ti;purii ale lui "avel, ca 1 Tesaloniceni, etica avea scopul de a pastra statutul
present de s:intenie pana in ziua judecatii (c:. 1 Tes. 0>2*). 9u si!uranta pe cand "avel leFa scris
ro;anilor coneBiunea i;perativului cu indicativul a devenit in ;od clar i;plicita. "retentia lui
,u;nezeu asupra ascultarii noastre este Oo parte constructive a darului lui ,u;nezeuP (<urnish). 3n
&o;ani 1 uniunea cu 9ristos (&o; 1>2Q11) o'li!a la un co;porta;ent consistent cu acesta (&o;
1>12Q2*). 9hiar si in sectiunea instructive indicativul reiese (&o; 1>1*). 3n <ilipeni, unde "ave
con:runta ranchiuna printrFo apelare la u;ilinta si inaltarea lui 9ristos (<il 2>1Q11), el nu pretinde o
i;itare constienta a lui 9ristos, reprezentand un ideal ;oral. 7l invoca participarea in !andirea dra;ei
salvarii, care sta la 'aza ratiunii de a :ii ca si crestini (<il 2>0 poate :i ast:el interpretat, dar aceasta
deschide ocazia unor discutii recente).
"uterea si suveranitatea lui ,u;nezeu do;ina de ase;enea si etica. #eprihanirea nu apare ca o
consecinta a vietii traite pentru ,u;nezeu, decat tan!ential, ca in 2alateni 0>0. 7a este presupusa, este
un dar al salvarii.
+arul lui ,u;nezeu capaciteaza :aptura nou creata in ;antuire. O+arul stapaneste dand
neprihanirea pentru viata vesnicaP (&o; 0>21). ,u;nezeu lucreaza prin vointa si :aptele credinciosilor
1*0
dupa scopul 5ui (<il 2>12Q1*). ,arul lui ,u;nezeu creaza raspunsul inte!ral a intre!ii persoane, a
carei conduita (2al 1>4) si roada (2al 0>22) sunt descries la sin!ular.
1.2. $arul orespun/and harului. +arul lui ,u;nezeu este o putere launtrica in credinciosi care
reproduce caracterul lui personal. 7pistola catre e:eseni ii ad;onesteaza sa :ie ase;enea lui ,u;nezeu
O:ii 'uni unii cu alii, dupa cu; vTa iertat Ei ,u;nezeu pe voi Hn 9ristosP (7ph 4>*2). 9o;porta;entul
lor este sa :ie iu'itori pentru ca :unda;ental este dra!ostea aratata in jert:a lui 9ristos (7:eseni 4>*2Q
0>2). "avel eBpri;a relatia or!anic> odata ce indicativul este unitatea cu 9ristos in 'otez, ei sunt le!ati
sa traiasca viata lui 9ristos cel inviat insusi (&o; 1>0Q12).
3ne!alitatea inco;ensura'ila dintre recipientii darului lui 9ristos si 9ristos, care sFa daruit de 'una
voie lor tre'uie saF3 deter;ine pe credinciosi sa :ie !enerosi :ata de cei saraci. 3n ;otivatia 'isericii din
9orint de a darui crestinilor saraci in 3erusali;, "avel le a;inteste ca si 9ristos in har a devenit sarac
pentru ei, cu toate ca el era 'o!at (2 9or 4>/). O dra!oste adevarata se dovedeste in !rija :ata de cei
saraci (2 9or 4>4). 2 9orinthians 4Q/ este presarata cu ase;enea corespondente intre harul lui
,u;nezeu si !enerozitatea credinciosilor darnicia :ata de saraci. ,u;nezeu este actorul. ,arnicia :ata
de cei saraci este deter;inata de harul lui ,u;nezeu (2 9or 4>1Q)), care ii capaciteaza pe credinciosi sa
dea peste puteri (2 9or 4>1Q4). +arul a'undent a lui ,u;nezeu, asi!ura ;otivatia pentru orice :apta
'unaJ saracii vor ;ultu;ii lui ,u;nezeu pentru prisosinta harului .au in cei ce daruiesc (2 9or />4,
1*Q14). ,istri'uirea pentru saraci este secerisul insa;antarii !arantate de ,u;nezeuJ +arul lui
,u;nezeu cur!and prin ei se ;ani:esta in :or;a justitiara (2 9or />/Q10).
3ntele!erea pe care "avel o asteapta din partea crestinilor ca raspuns la harul lui ,u;nezeu este de
echitate (2 9or 4>1*Q14). 3n iudais;ul elenistic !uverna;antul ideal ar distri'ui pentru nevoile curente
ale vietii in asa :el incat nu ar eBista OeBces pentru luBP nici lipsa ("hilo #os. 24*J c:. 2 9or 4>10). 9a
recipientii sunt saracii si standardul acesta de justitie este aplicat, releva ele;ente ale eticii sociale.
Aceste doua capitole oarecu; au :ost :recvent ne!lijate in tratarea eticii dupa "avel. Ln :actor ar :i ca
interpretarea interesului lui "avel este diplo;atie ;isionara, validand ;isiunea lui printrFo colecta din
partea nea;urilor catre 'isericile iudaice. 5o!ica acestor capitole de :apt, este conditia sociala a
harului. Acesta se suprapune si cu parerea ca OsaraciiP (&o; 10>21J 2al 2>10) era denu;irea crestinilor
din 3erulali;, re:erinduFse ;ai de!ra'a la pietatea lor decat la nevoile econo;ice. #u eBista evidente
pentru :olosirea tehnica a acestui ter;en de catre crestini in scrierile lui "avel.
1.3.Etia soiala a etia a omunitatii. Lr;atorul ;otiv pentru ne!lijarea :ata de 2 9orinteni 4Q/
este parerea ca nu doar aici, ci in !eneral, interesul social al lui "avel se li;iteaza la 'isericaJ ast:el ca
partasia este di;ensiunea etica a co;unitatii, ni nu o di;ensiune sociala. .tran!erea de ajutoare a :ost
directionata catre cei saraci dintre sfinti (2 9or 4>4J &o; 10>21). ,e :apt donatorii vor :i laudati pentru
O!enerozitatea lor de a le darui lor cat si tuturor7 (2 9or />1*J c:. 2al 1>10). .e re:era aceasta
eBpri;are inclusive la oa;enii in nevoi in !eneral, sau la cei in nevoi printer crestinii de pretutindeni
(nu doar celor din 3udea)K
3ndicatii re:eritoare la o a'ordare ;ai universala se a:la in alte teBte cu aplica'ilitate pentru
necrestini. 3n 2alateni 1>10 (in pasajul in care sFar putea :ace re:erire la stran!erea de ajutoare pentru
3erusali; Ac:. 2al 1>1J &o; 10>2)J dar in contrast 1 9or />10Q11C), "avel conclude discutia despre
darnicie cu o atentionare, O<aceti 'ine tuturor oa;enilor (pros pantas), dar in special celor din
co;unitatea credinciosilor.P O<acerea de 'ineP (erga3esthai to agathon) este ter;inolo!ia pentru :apte
concrete 'enevole pentru ajutorarea altora. "ri;a parte a :razei este principiul !eneral, ur;at de
aplicatii speci:ice pentru 'iserica. Lnii au ar!u;entat ca malista de (Odar in specialP) tre'uie tradusa
prin intele!erea rara a Ocare sunt.P 9ele cateva eBe;ple descoperite putand :i interpretate ast:el, sunt
neclare oricu;, si di:era se;ni:icativ ca :or;a si conteBt (2 9or 1>12).
.ervirea in dra!oste a necrestinilor in nevoi este evidenta si in &o;ani 12>1*Q14. "avel se 'ucura
de ospitalitate in sensul literal al dra!ostei si in!rijirii :ata de straini (philoDenia), aici cu intelesul de
necredinciosi odata ce apare in contrast cu ordinal i;ediat precedent de a si;tii cu ceilalti crestini
(Os:intiP) iar stipularea ur;atoare este dra!ostea :ata de vraj;asi. (Llti;a coneBiune este su'liniata de
1*1
repetarea ver'ului dio42o> urmariti (dio42ontes) ospitalitatea si 'inecuvantati prigonitorii
(dio42ontas). 7use'ius descrie "ol@carp ca dovedind ospitalitate :ata de pri!onitori (7use'ius *ist.
+ccl. 4.10.14). ,e vre;e ce "avel i;pune dra!oste :ata de necredinciosi, cu atat ;ai nede:inite devin
re:eririle de a :ace :apte 'une concrete Opentru :iecare si pentru totiP (1 Thess *>12J 0>10 Av. 10a
su'liniaza universalitateaJ c:. 2 9or />1*) poate :i interpretat ca directionand catre ceva ;ai ;ult si in
a:ara 'isericii (c:. "hil 4>0J 2 Ti; 2>24J Tit *>2, 4).
2. O Etica a Dragostei.
,ra!ostea este :actorul speci:ic al vietii prin care harul :or;eaza noua realitate a credinciosului.
3n:uzia supranaturala de dra!oste prin ,uhul .:ant produce caracterul prin care este zidita speranta
escatolo!ica despre judecata :inala a lui ,u;nezeu (&o; 0>*Q0). ,ra!ostea este cea dintai roada a
,uhului .:ant (2al 0>22).
9ea ;ai se;ni:icativa intre'are in lu;ea scolastica actuala, pertinanta :ata de etica "aulina este
locul ce il ocupa 5e!ea. 3n 2alateni *Q0 "avel prezinta 5e!ea ca o roa'a in contrast puternic cu
credinta, ca o :e;eie li'era. 5e!ea a :ost un ro' de :olos pe cand era; copii, si avea; custodie pana
a; ajuns la ;aturitate in credinta. Acu; sunte; eli'erati. ,ra!ostea este i;plinirea le!ii (2al 0>14) pe
;asura ce ne purta; poverile unii altora, indeplinind ast:el le!ea lui 9ristos (2al 1>2J c:. Ole!ea
credinteiP in &o; *>2)). Lnii su!ereaza ca le!ea nu ;ai este pertinanta ca autoritate ;orala.
9redinciosul a :ost eli'erat sa considere toate traditiile etice inlocuite de le!ea credintei si a dra!ostei.
Altii au ar!u;entat e:ectiv ca ce este riscant in trata;entul ne!ative a lui "avel :ata de le!e, nu este
pro'le;a sursei de autoritate ;orala, ci a :unda;entului apartenentei in co;unitatea lui ,u;nezeu.
"aralelis;ul din 2alatians *>24Q20 indica ca a nu :i su' sclavia le!ii este echivalent cu a :i justi:icat
prin credinta (c:. &o; 1>14). Acei care se si;t o'li!ate sa devina circu;cise pentru a devenii ;e;'rii,
incearca sa :ie justi:icati prin le!e (2al 0>4J c:. 2>11, 21J *>11), ceea ce insea;na a :i Osu' le!eP.
3ntre'area despre autoritatea ;orala a le!ii este lasata deschisa.
9and dra!ostea este actualizata, celelalte porunci ale lui ,u;nezeu sun indeplinite. 5i'ertatea in
9ristos nu este o oportunitate pentru e!ois;, ci ne o'li!a sa :i; in dra!oste ro'i unii :ata de altii (2al
0>1*Q14J 1 9or />1/). 3;plinirea le!ii deci, nu se s:arseste ci este eBpri;ata pe deplin in principiile,
scopul si ;otivatia ei. -inele si raul sunt realitati deter;inate sta'ilite sir elevate de ,u;nezeu, ;ai
de!ra'a asta, cu re:erire la continut, in ;od su'iectiv inradacinata in relatia cu ,u;nezeu prin credinta.
3u'ind aproapele ca pe sine (5ev 1/>14) i;plineste a doua ju;atate a decalo!ului si Oorice alta
poruncaP (&o; 1*>4Q10).
,ra!ostea deci, nu este o inlocuire a le!ii, ci o noua ;otivatie, intele!ere si putere pentru
inta;pinarea si i;'unatatirea cerintelor ei ;orale. 9o;'inatia este cruciala. <aptele ascultarii printrFo
justitie dreapta si sacri:iciu de sine :ara ;otivatie si o atitudine de dra!oste sunt :ara continut (1 9or
1*>*J c:. "s 112>/). 5e!ea era 'una dar :ra!ila in :ata puterii pacatului (&o; )>11Q1)J 2 9or *). ,uhul
lui ,u;nezeu ne eli'ereaza de conda;narea care vine din :ra!ilitatea le!ii ca rezultat al pacatului. 3n
acelasi ti;p, scopul lui ,u;nezeu este ca cerintele drepte ale le!ii sa :ie indeplinite de cei capacitati si
calauziti de ,uhul (&o; 4>2Q4, /). O'li!atiile drepte ale le!ii care sunt in concordanta cu dra!ostea
ra;an ca si un standard a unei vieti neprihanite (c:. also 2 Ti; *>11). Aceasta asi!ura un ;odel, un
avetis;ent, instruire si continuitate, incluzand aspecte speci:ice ca i;oralitatea seBuala si re;unerarea
liderilor (1 9or />10J 10>1Q11). 5e!ea lui 9ristos este criteriul de dra!oste care i;plineste le!ea pe
;asura ce :ace posi'ila ascultarea. ,e eBe;plu o'li!ativitatea prin le!e de a in!riji de sarac este
indeplinita prin harul lui ,u;nezeu care cur!e prin credincios (2 9or />/Q10).
3. Actorul si Ganditorul.
"entru "avel, :aptura u;ana e creata ca parte a lu;ii ;ateriale si parte a societatii. "avel :oleste trup
(so4ma) pentru a :ace re:erire la persoana in relatie cu ;ediul ei sau al lui. 9a trup, :ace; parte din
lu;e si co;unica; cu lu;ea. Fire (sarD), :olosit la neutru, descrie :aptura u;ana in relatie si
1*)
solidaritate cu ceilalti (eB, <ili;on 11). 3n ;od ne!ative, :irea reprezinta s:era lu;easca in care
persoanele i;partasesc si din care isi tra! valorile si scopurile (eB, &o; )>0). #u se re:era la o parte
in:erioara, ;ateriala a persoanei. "ro;isiunea ca ,u;nezeu Ova da viata si trupurilor voastre
;uritoareP (thne4ta so4mata, &o; 4>11J c:. 1 9or 10>42Q44, 0*Q04) re:lecta valoarea acordata de
"avel trupului. 7l intareste deci continuitatea eBistentei inainte si dupa rascu;parare, cat si relatia
persoanei cu lu;ea incojuratoare.
3n ;antuire oa;enii sunt che;ati intrFo noua co;unitate, care este o noua i;paratie a eBistentei
sociale la care ne chea;a ,u;nezeu, o co;unitate u;ana ascultatoare a credinciosilor instituita in
dra!ostea si harul lui ,u;nezeu. #evoile co;unitatii sunt prioritare chiar daca intra in con:lict cu
drepturi si privile!ii personale (1 9or 10>2*Q24). ,ra!ostea pentru cei ce ra;an in ;od constient
nein:or;ati restrictioneaza li'ertatea in ali;entatie si in pro'le;e cere;oniale care din punct de
vedere etic sunt neuter ( Opro'le;e de indi:erenta relativaPJ &o; 14J 1 9or 4, 10). 3n aceste pro'le;e
"avel acorda :leBi'ilitate considera'ila persoanei, si cauta 'inele altora, in ti;p se 'inele personal nu
este eBclus ("hil 2>4).
"entru "avel innoirea ;intii are un rol critic in discernerea 'inelui (&o; 12>2J "hil 1>/Q10J 1 Thess
0>21) in juBstapunere cu invataturile .cripturii si traditiile ;orale co;une. 9ristos si "avel (care el
insusi il ur;eaza pe 9ristos) asi!ura eBe;ple pentru acest ;od de viata (1 9or 11>1J c:. &o; 10>0).
O atentie considera'ila in literatura "aulina a :ost acordata recent :olosirii perceptelor din :ilozo:ia
;orala elenistica, cu; ar :i lista virtutilor si viciilor. 3n Tit 2>12 starea in care oa;enii sunt adusi prin
convertire este descrisa ca virtute. ?iciile se de:inesc in a:ara li;itelor co;porta;entale care depasesc
disputele. Lnii ar su!era ca etica "aulina se distin!e doar prin ;otivatia si capacitarea cristolo!ica.
Atitudinea lui "avel :ata de necrestini sprijineste :olosirea acesteia chiar daca in ;are parte prin
;edierea iudais;ului elenistic. ,upa cu; ilustreaza &o;ani 1, "avel critica de :apt ;oralitatea
nea;urilor. 7l lea!a ;oralitatea cu natura (physis, &o; 1>21J 2>14J ta 2athe 2onta, Oce este potrivit,P
Ter;enul .toic ceea ce ne invata chiar si :irea, &o; 1>24), oricu;, ilustreaza acordul cu 3udais;ul
elenistic, si anu;e ca eBista o a:initate intre ;oralitatea descoperita prin le!ea lui ,u;nezeu sic ea
cunoscuta prin creatie, pe care poporul lui ,u;nezeu o i;partaseste cu nea;urile. 9hiar in &o;ani 1
pro'le;a ;orala pentru "ave este inradacinata nu intrFo eroare de !andire, ci prin re:uzul de a asculta.
9orespunzator, "avel recunoaste naturaletea valorilor cunoscute de oa;eni seculari. Lr;asii lui
tre'uie sa considere Oceea ce este 'ine inaintea tuturor oa;enilorP (&o; 12>1)J c:. 2 9or 4>21). 7i
tre'uie sa se !hideze in ;od 'enevol (eusche4mono4s) cu cei de a:ara (1 Tes 4>12J &o; 1*>1*).
Ter;enul i;plica un standard co;un a ceea ce este decent si ele;ente traditionale ale ;oralitatii sunt
citate in a;'ele pasaje. "avel de ase;enea se co;porta intrFun ;od de;n de lauda :ata de orice cu!et
o;enesc (2 9or 4>2J c:. Tit 2>0, 4Q10).
4. Provocarea escatologica.
9ristos este i;parat. ,u;nezeu lFa inaltat. Totusi, nu orice !enunchi sFa plecat inaintea lui ("hil 2>/Q
11). Ti;pul present pentru "avel este situate intre triu;:ul initial a lui 9ristos asupra puterilor ostile lui
,u;nezeu si ascultarea si supunerea deplina si :inala asi!urata de 9ristos. 3n "arousia orice putere
oponenta voii lui ,u;nezeu va :i distrusa (1 9or 10>24Q21). 9hiar si ulti;a dintre toate, ;oartea, este
deja in process de distru!ere (2atargeitai, prezent indicativ, 1 9or 10>21J cu toate ca unii co;entatori
isi ;entin parerea ca ti;pul present se re:era la eschaton, v. 24). 3n present, viata este un ca;p de
lupta intre divin si de;onic.
7Bista un scop divin in istorie> Oca ,u;nezeu sa :ie totul in totiP (1 9or 10>24), suveranitatea lui
,u;nezeu peste toate lucrurile (9ol 1>20J 7:es 1>10). 5a ur;a, intrea!a lu;e create cu oa;enii ei,
puterile supranaturale, :ortele naturii si institutiile se vor con:or;a voii lui ,u;nezeu. .copul vietii in
credinta este !lori:icarea lui ,u;nezeu (&o; 10>0Q1).
3n acest scop ulti;o ne alinie; cu restul lu;ii ;ateriale. 5u;ea cazuta ;entine in ea insasu un
scop rascu;parator. Acesta va :i eli'erat de stricaciune cand trupurile ;uritoare ale credinciosilor vor
1*4
:i rascu;parate din te;poralitate si li;itari (&o; 4>14Q2*). 5u;ea ;ateriala pri;este ast:el
se;ni:icatie. O s:era private a salvarii nu este partiala :ata de restul creatiei. 3n 7:eseni si 9oloseni
'iserica, ca trup a lui 9ristos contri'uie la reconcilierea cos;ica a tuturor lucrurilor pentru ,u;nezeu
(7:es 1>22Q2*). 9hiar si ostilitatea intre iudei si nea;uri este depasita (7:es 2>11Q22). -iserica
dezvaluie lucrarile intunerecului prin cuvantul lui ,u;nezeu si :apte ale 'unatatii, dreptatii si
adevarului (7:es 2>10J 0>4Q11J 1>10Q1)J 9ol 1>1, 10).
7tica lui "avel este puternic in:luentata de tensiunea i;plicita a credintei ca veacul viitor este deja
prezent (&o; 1*>11Q12), chiar daca nu;ai partial. 7Bpectanta creaza seriozitate ;orala (&o; 1*>1*Q
14). 3nvatatura escatolo!ica din 1 Tesalonceni 4>1*Q0>11 este a;plasata in ;ijlocul sectiunii etice din
epistola ast:el ca 1 Tesaloniceni 0>12 continua !andul din 1 Tesaloniceni 4>12. &ezerva escatolo!ica
tre'uie inteleasa ca in ti;p ce da !las eBpri;arii puternice a li'ertatii crestine (1 9or *>21Q22), "avel
atra!e atentia asupra :aptului ca vre;ea escatolo!ica nu a sosit inca> #u judeca inainte de judecata
:inala (1 9or 4>0).
5. Tensiunea dintre Nou si Vechi.
Apare o tensiune in invatatura lui "avel. "e de o parte el da loc relatiilor sociale radical noi. 3n noua
eBistenta crestine nu eBista 'ar'at nici :a;eie, le!at sau li'er. "e cealalta parte "avel ;entine
responsa'ilitatile :ata de institutiile sociale care continua. 9odul :a;iliei invata supunerea. 7valuarea
!enerala a invataturii lui "avel pastraza a;'ele ele;ente i;preuna.
..1. !oua ,ealitate. 9o'orarea ,uhului prin 'otez are o consecinta evidenta in dra!oste, 'ucurie,
'unatate, si in:ranarea care vor'esc de la sine (2al 0>22Q2*). 9oloseni prezinta eli;inarea distinctiei
:alse intre :apturile u;ane ca reinnoire a circu;stantelor de la creatie. Aceasta natura noua Oeste
reinnoita in cunoasterea con:or;a a chipului 9reatoruluiP (9ol *>10). &ascu;pararaea in 9ristos
restaureaza relatiile u;ane :ata de creatie asa cu; leFa intentionat ,u;nezeu.
9and o persoana se uniste cu 9ristos prin convertire, Oeste o :aptura nouaP (2 9or 0>1)J 2al 1>10).
,eci nu ;ai isi alineaza parerile con:or; standardelor lu;esti ci ca a celor pentru care a ;urit 9ristos
(2 9or 0>10Q11). ?echea distinctie eBterna a statutului superior le!at de nationalitate sau sclavie, a
incetat sa eBiste (9ol *>/Q11J 7:es 2>14Q11). "rin Oi;'racati in 9ristos,P Onu ;ai este nici iudeu nici
!rec, nici ro' nici slo'od, nici parte 'ar'ateasca nici parte :e;eiascaP (2al *>2)Q24). "entru "avel
aceasta e!alitate se 'azeaza pe accesul direc al :iecarui individ la ,u;nezeu (&o; 10>11Q12) si nevoia
tuturor de rascu;parare (&o; *>22Q24). <iecare credincios este in ;od distinctive ;arcat avand daruri
di:erite. ,arurile sunt e!ale ca de;nitate pentru ca provin din acelasi ,uh (1 9or 12>4Q1*).
Lnii sustin ca anularea di:erentelor de statut se re:era doar la situatia reli!ioasa 'azata pe
neprihanire in :ata lui ,u;nezeu. Aceasta in ce priveste conteBtual din 2alateni *>24, de eBe;plu.
9oloseni, oarecu;, atra!e o consecinta directa asupra relatiilor u;ane prin a'olirea di:erentelor de
statut (9ol *>11). O,e aceea % i;'racatiFva cu o ini;a plina de indurare, cu 'unatate, cu s;erenie, cu
indelun!a ra'dare, in!aduitiFva unii pe altii si iertatiFva unii pe altiiJ % si ;ai presus de toate acestea
i;'racatiFva cu dra!ostea care este le!atura desavarsiriiP (9ol *>12Q11).
"avel schi;'a in ;od radical privile!iile reli!ioase. "rin credinta in 9ristos, toti au acces la
,u;nezeu, sunt ;ostenitori a lui Avraa; si prin ur;are, una (2al *>21Q2/). 3n 7:eseni ter;inolo!ia
de straini este :olosita pentru a descrie statutul ne!ativ care este 'iruit in noua unitate in 9ristos a
iudeilor si a nea;urilor (7:es 2>11Q22). "rovocarea statutului reli!ios este se;ni:icativa din punct de
vedere social. &eli!ia era statutul central distinctive in siste;ul social, ast:el ca daca di:erantierea cade,
alta di:erentiere ur;eaza.
..2. Conduita responsabila in timp e 9ehiul se mentine. "avel ne instruieste de ase;enea cu
privire la conduita, care este ;ult ;ai lipsita de provocari in prezent. 7l identi:ica continuarea relatiilor
instituite, care nu sunt ideale, dar conda;na pacatul. ,au'e sustine ca a:ir;atia lui "avel, Ospun
aceasta ca o concesie, nu ca o poruncaP (1 9or )>1), este un li;'aj ethnic cunoscut pentru concesii :ata
de pacat in conteBtual evreiesc. ,e aceea o etica ;ai cooperanta controleaza co;porta;entul in
1*/
do;eniile inca netrans:or;ate, printrFo putere superioara. Lnii su!ereaza ca ;otivatia pri;ara este
pentru a proteja reputatia si totodata ;isiunea 'isericii (c:. 1 9or />1/Q2*J 1 Ti; 2>1Q)J 1>1).
3n ceea ce a :ost nu;it Opatriarhis; crestin,P di:eritele relatii ale vietii zilnice nu sunt con:runtate in
;od direct. ,enu;irea de OcrestinP denota oarecu;, ca aceste cerinte sunt structurate de do;nia lui
9ristos (9ol *>1)). Aceasta stipulare acorda oportunitatea pentru aplicatiile dra!ostei, care ;odi:ica
se;ni:icativ traditia. 9elor superiori li se cere sa se poarte cu !rija :ata de cei a:lati intrFo pozitie
su'ordonata in vre;ea aceasta. 9ei dintrFo pozitie su'ordonata au :ost deja instruiti sa se supuna in
dra!oste ;ai ;arilor lor. .otii sunt ad;onestati nu sa stapaneasca peste sotiile lor, ci sa le iu'easca cu
o dra!oste lipsita de e!ois; (7ph 0>20J c:. 0>21). ,repturile sotilor nu sunt ;entionate, in schi;', sotii
au o'li!atii speciale.
7le;entele ;esajului lui "avel despre li'ertate au :ost de;ontate de catre oponentii lui. 3n 1
9orinteni entuziasti spirituali pretindeau ca poseda deja privile!ii escatolo!ice depline. 9hiar acu; ei
do;neau ca i;parati (1 9or 4>4). "rocla;and puteri ;istice intrFo inviere spirituala din ;orti (1 9or
10>12), ei erau convinsi de li'ertatea si puterea pe care o au in ,uhul. Apo!eul lor spiritual putea da loc
:ie antino;ianis;ului (1 9or 0>1) sau asceticis;ului. .ustinand celi'atul, ei s:atuiau pe cei casatoriti sa
renunte la relatii seBuale (1 9or )>*) sau sa se separe (1 9or )>10), ;ai ales de un partener necrestin (1
9or )>12), si cei necasatoriti sa ra;ana asa (1 9or )>4). Avand in vedere ti;purile din ur;a, "avel nu
contrazice total idea evitarii casatoriei, totusi ii s:atuieste sa :ie responsa'ili :ata de o'li!atiile ;utuale
ale casatoriei si procla;a etica seBuala.
.clavilor, carora provocati de oponenti, li se su!era sa ajun!a la un statut spiritual ;ai inalt prin
dezro'ire, "avel le raspunde ca nici sclavia, nici eli'erarea din sclavie nu con:era un statut spiritual
superior. .clavia nu este un dezavantaj in relatia cu ,u;nezeu (1 9or )>21Q24). "rincipiul !uvernant
este de a trai in con:or;itate cu voia lui ,u;nezeu in relatii di:erite (-artch@).
3n codul :a;iliei din 7pheseni 0>21Q1>/, ;utualitatea pretinsa de la stapani este inradacinata in
:aptul ca a;'ii, si stapanul si ro'ul au acelasi .tapan in ceruri (7:es 1>/). .tapanii tre'uie sa se
co;porte in acelasi :el in care ro'ii au :ost s:atuiti sa se co;porte (7:es 1>/)> ascultare (7:es 1>0) si
slujire (7:es 1>)). (3n codul :a;iliei din 9oloseni>14Q4>1 tre'uie sa Oasi!ure ro'ilor ce este de datoria
lor sa le dea prin justitie si echitate Aisote4sC,P 9ol 4>1.) .clavia in ;od si;ilar este su'licitata in
<ili;on, unde "ave cere ca Onisi; sa :ie repri;it, nu doar ca :rate in 9ristos, ci ca :rate in relatiile
sociale (sarD, O:leshP) si ca partener (<ili;on 11Q1)).
3n 2 Tesaloniceni responsa'ilitatea sociala insea;na a te intretine din ;unca (2 Tes *>10). Lnii
interpreteaza invatatura ca ;oralitate !enerala :olosita pentru a adresa situatii speci:ice sla'iciunii
u;ane. "asajul se eBplica ;ai ;ult oarecu;, spunand ca unii ;otivate de entuzias;ul escatolo!ic evita
;uncaJ cercetarile di:era, oarecu;, in ceea ce priveste i;inenta venirii lui 9ristos sau a unei
escatolo!ii realizate. &ezultatul in a;'ele cazuri este a'andonarea ;uncii ca cerinta ne necesara. "oate
avea o le!atura directa cu interpretarea radicala a invataturilor lui 9ristos despre anBietatea nevoilor
;ateriale (care ar putea :i associate cu asa nu;ita sursa h a criticis;ului s@noptic). 3n aceasta
invatatura, restaurarea situatiei 7denice depinde doar de ,u;nezeu si nu se sustine prin ;unca.
&aspunsul lui "avel pentru descrierea acestui !rup ca actionand OintrFun ;od de evitare a
responsa'ilitatilorP (, 2 Thess *>1, 11). "retentia lui "avel pentru ;unca de;onstreaza ca noutatea
escatolo!ica tre'uie eBperi;entata prin pro;ovarea continua a principilor or!anizationale cerute de
nevoile lu;ii create. 9a raspuns al respin!erii entuziaste a autoritatilor civile a :ost de ase;enea o
che;are la disciplina (&o; 1*>1, 0J c:. 1 "et 2>1*).
Aceasta concesie nu da loc unei etici 'ur!heze, pe care ,i'elius a o'servatFo nu doar aici, dar in
particular in epistolele pastorale. 3n schi;', prin concesie este atins un nivel ;ai inalt de i;plinirea
noii ordini. 3n ceea ce priveste ;isiunea (2 Tes *>)Q/J 1 Tes 2>/J 4>11Q12) si dra!ostea ;utuala
triu;:anta dra!ostea asi!ura conteBtual in care credinciosii tesalonicieni tr'uie sa lucreze cu ;ainile
lor (1 Tes 4>/, 11J 2 Tes *>12).
140
3n 'isericile "auline dra!ostea ;utuala active tre'uie eBpri;ate nu doar prin acoperirea nevoilor
personale, dar de ase;enea in a lucra pentru a i;partii pentru nevoile de 'aza a celor lipsiti (7:es 4>24).
<apte 20>*4Q*0 lea!a aceste ele;ente i;preuna. .tandardul pentru posesiuni este su:icient (1 Ti; 1>4).
-o!atiile nu apartin 'o!atilor si sunt inutile (1 Ti; 1>)). 7le sunt ;ai de!ra'a un pericol pentru
credinta insasi (1 Ti; 1>/Q10). "avel doreste ca ur;asii lui sa :ie devotati lui 9ristos, eli'erati de
anBietate, care apare ca ur;are a unei le!aturi peste nevoi cu lu;ea cazuta, care va trece (1 9or )>*2Q
*0). &elatiile econo;ice le!ate de ordinea sociala nu pot :i evitate, dar nu tre'uie a'uzate.
Aprovizionarea tre'uie :acuta :ara a avea ;ai ;ut decat necesar (1 9or )>*0Q*1).
6. Universalizarea Conflictului Moral.
&aul eBista in societate (2osmos, O=orldP) si in:luenteaza individul (7:es 2>1J c:. &o; 12>2, =ith
aio4n). .tructura raului este co;pleBa in societate, incluzand relatiile econo;ice necesare (1 9or
)>*1), satis:actie sociala (1 9or 1>2)Q24), distinctie statutara 'azata pe reli!ie (2al 1>14Q10) si
intelepciune lu;easca (1 9or 1>20).
,i;ensiunile universale a raului sunt si ;ai evidente in lu;ea puterilor in!erilor cazuti care, in
particular in epistolele "auline ;ai tarzii, sunt percepute in controlul ordinii sociale. "acatele
individuale sunt ;odelate nu doar in :unctie de standardele lu;esti, ci si de Odo;nul puterilor
vazduhuluiP (7ph 2>2). O9aci noi nFave; de luptata i;potriva carnii si a san!elui, ci i;potriva
capeteniilor, i;potriva do;niilor, i;potriva stapanitorilor intunerecului acestui veacP (7:es 1>12).
<undalul acestor Oprincipalitati si puteriP supranaturale se a:la in suprave!herea universala a in!erilor
asupra creatiei (,eut *2>4J ;) cazute acu;. 3ntele!and puterile si in!erii in invatatura lui "avel (&o;
4>*4Q*/J 1 "et *>22) este ;ai satis:acatoare decat de;itolo!izarea lor ca principalitati do;inatoare ale
eBistentei.
3ntele!erea paulina a structurii raului acorda raului o di;ensiune pu'lica, cos;ica si universala.
<ortele opresive nu sunt li;itate in co;unitati particulare. 7le apartin structurii co;unitatii u;ane ca
tot. 5upta i;potriva raului, 'azata in 'iruinta lui 9ristos asupra acestor puteri (9ol 2>10J c:. 1>1*Q11),
are de a :ace apoi cu ini;a eBistentei sociale. 3n ciuda acestei 'iruinte, pentru "avel victoria nu va :i
:inalizata de 9ristos pana la s:arsitul istoriei (1 9or 10>24). 3n 7:eseni 'iserica are un rol pivotal in
lupta i;potriva puterilor raului (7:es *>10J 0>11).
Aspectul cazut al ordinii sociale cat si controlul capeteniilor in!erilor cazuti nu este total.
Autoritatile pa;antesti sunt dese;nate de ,u;nezeu si slujesc lui ,u;nezeu, si aceasta perspective
!hideaza nor;ativele co;porta;entale (&o; 1*>1, 4).
3n ciuda in:luentei :ilozo:iei elenistice ;orale, opinia lui "avel asupra cos;osului si istoriei a dat o
nuanta di:erita perceperii eticii. "e de o parte "avel intele!e adanca penetrare a raului in creatie, iar pe
cealalta parte el anticipa victoria :inala 'azata pe lucrarea rascu;paratoare a lui 9ristos.
5a 'aza credintei crestine se a:la o controversa continua care adduce con:uzie in senti;entele pe
care sunt 'azate institutiile sociale si politice ale vietii. #u este doar neprihanirea lui ,u;nezeu
procla;ata ca :or;a distinctiva, o 'aza pentru aplicarea 5e!iiJ 3nvierea lui 6sus cel cruci:icat
de;onstreaza si procla;a ca do;n pe cel 'leste;at de 5e!e (&o; 1>4J 2al *>1*). .tapanitorul lu;ii se
uneste cu aceia ce sunt in re'eliune i;potriva stapanitorului insusi. (&o; 0>1Q4J see 2eor!i).
BIBLIOGRAPHY.
6. M. 2. -arcla@, $"eying the Truth( Paul%s +thics in &alatians (Minneapolis> <ortress, 1/44)J .. -artch@, Eallon
Chre4sai( First Century lavery and the 0nterpretation of 8 Corinthians I(;8 (.-5,. 11J Missoula> .cholars, 1/)*)J M.
-arth, O6e=s and 2entiles,P #+ 0 (1/14) 241Q1)J +. ,. -etz, OThe <oundations o: 9hristian 7thics Accordin! to &o;ans
12>1Q2,P in )itness and +Distence, ed. ". ,evenish and 2. 2ood=in (9hica!o> Lniversit@ o: 9hica!o, 1/4/) 00Q)2J &.
-ult;ann, OThe "ro'le; o: 7thics in the $ritin!s o: "aul,P in The $ld and New Ean (&ich;ond> 8noB, 1/1) A1/24C) )Q
*2J ,. ,au'e, O9oncessions to .in:ulness in 6e=ish 5a=,P ## 10 (1/0/) 1Q1*J ?. ". <urnish, Theology and +thics in Paul
(#ashville> A'in!don, 1/14)J ,. 2eor!i, Theocracy in Paul%s PraDis and Theolog@ (Minneapolis> <ortress, 1//1)J 5. 8eck,
O6usti:ication o: the Ln!odl@ and 7thics,P in !echtfertigung, ed. 6. <riedrich et al. (T^'in!en> 6. 9. -. Mohr, 1/)1) 1//Q
20/J 6. 8ilner, OA "auline Approach to 7thical ,ecisionFMakin!,P 0nt 4* (1/4/) *11Q)/J 7. 5ohse, Theological +thics of
141
the New Testament (Minneapolis> <ortress, 1//1)J &. #. 5on!enecker, New Testament ocial +thics for Today (2rand
&apids> 7erd;ans, 1/44)J .. &osta!no, OThe -i'le> 3s an 3nterclass &eadin! 5e!iti;ateKP in The ,i"le and -i"eration, ed.
#. 2ott=ald (2d ed.J Mar@knoll> Or'is, 1/4*) 11Q)*J 6. ". .a;ple@, )al2ing ,etween the Times (Minneapolis> <ortress,
1//1)J $. .chra!e, The +thics of the New Testament ("hiladelphia> <ortress, 1/44)J -. M. .t@ler, OThe -asis o: O'li!ation
in "aulNs 9hristolo!@ and 7thics,P in Christ and pirit in the New Testament, ed. -. 5indars and .. .;alle@ (9a;'rid!e>
Lniversit@ "ress, 1/)*) 1)0Q4)J ". To=ner, The &oal of $ur 0nstruction( The tructure of Theology and +thics in the
Pastoral +pistles (6.#T.up *4J .he::ield> 6.OT, 1/4/).
142
IN CRISTOS
de M. A. .ei:rid
(Tradus de 5i!ia Macelaru)
+a=thorne, 2erald <.J Martin, &alph ".J and &eid, ,aniel 2.J eds., Dictionary of Paul and *is -etters,
(,o=nerNs 2rove, 35> 3nter?arsit@ "ress) 1//4, c1//*
<razele Oin 9ristos (3sus)P si Oin ,o;nulP apar :recvent in epistolele "auline. 7le lipsesc aproape in
intre!i;e din alte scrieri ale #T, cu eBceptia re:erintelor prono;inale la 9ristos in ;aterialele 3oanine.
Aceasta concentrare de eBpresii in epistolele "auline a su!erat ;ultor interpreti ca unele din aceste
aparitii reprezinta o :or;ula "aulina. .e considera de ;ulte ori ca o atare :or;ulare se pazeaza pe o
conceptie OlocalaP a lui 9ristos ca su'stanta sau persoana. ,ar varietatea cailor in care :raza apare in
epistole, indica ca ar servi ca idio; care poate eBpri;a i;ple;entarea sau ;odul de actiune la :el de
'ine ca si locatia. 3n ti;p ce "avel uneste uneori eBpresia Oin 9ristosP cu i;a!inea lui 9ristos ca :i!ura
inclusiva, trup sau zidire, nu deriva din sau li;itata la o idWe OcorporataP. 3n schi;', li;'ajul lui "avel
participa la :olosirea ;eta:orica a eBpresiei OspatiuP care este reprezentat prin de:initie su eBclusivitate.
3n di:erite ;oduri, deci, eBpresia Oin 9ristosP eBpri;a credinta lui "avel ca, scopurile salvatoare al lui
,u;nezeu au e:ect positiv prin 9ristos.
1. <olosirea eBpresiei
2. Ori!inea si 'aza eBpresiei
*. Aspecte teolo!ice ale :olosirii lui "avel
1. Folosirea expresiei.
Ln nu;ar de variatiuni ale eBpresiei sunt posi'ile pentru "avel, din care cel ;ai :recvent este Oin
9ristos,P Oin 9ristos 3susP si Oin ,o;nul.P "ro'a'il ca :or;a individuala deseori reprezinta nuante
di:erite ale intelesului. 7pistolele "auline :olosesc o sin!ura data ter;enul Oin 3susP (7:es 4>21), si
niciodata Oin 3sus 9ristos,P cu toate ca re:erirea la O3sus 9ristosP apare in ;od re!ulat in epistole.
"roe;inenta lui O9ristosP in :raza su!ereaza o e;:aza asupra statutului inaltator si a rolului salvator a
lui Mesia. #u;ele 3sus atasat :recvent se poate re:eri la idea lui pa;anteasca si la u;anitatea lui.
<or;a alternativa Oin ,o;nulP de o'icei accentueaza puterea unica si divina a autoritatii lui 9ristos, si
prin ur;are dreptul lui de a pretinde ascultare, cat si a'ilitatea de a eli'era de alte OputeriP (<ilip 1>14, 1
Tes 4>1). Aceste distinctii ca inteles pot sa nu :ie intotdeauna prezente (&o; 11>1Q11).
.pre deose'ire de literatura 3oanina, care se centreaza pe o continua inerenta intre 9ristos si
credinciosi, "avel nu su'lineaza acest aspect reciproc. 3deea ca 9ristos este in, sau printre credinciosi
apare in epistolele lui (e.!., 2al 2>1/J &o; 4>10J 9ol 1>2)) dar este doar ocazional a:lata in asociere cu
!andul ca credinciosii sunt in 9ristos.
7Bpresia este !asita intrFun cadru triun!hiular de interpretare ;ai de!ra'a decat intrFun sin!ur sens,
OtehnicP. 3ntrFun un!hi se !aseste de eBe;plu eBpresia ca Ounii ] 'isericile (sunt) in 9ristosP unde :raza
se re:ara la locatie. 3ntrFun alt un!hi, !asi; a:ir;atii ca O,u;nezeu a i;pacat lu;ea cu sine in 9ristosP
(2 9or 0>1/). Aici 9ristos este vazut ca instru;entul actiunii lui ,u;nezeu (discutia se re:era la
intelesul acesteia). 9ateodata Oin 9ristos],o;nulP poate su'linia ;odul in care are loc actiunea (O7u
spun adevarul in 9ristos,P &o; />1). "avel :oloseste acesta :raza intre li;ite, :ara a :ace distinctie intre
cele trei idei de locatie, instru;entatie si ;odalitate (e.!., O;unca voastra nu este in zadar in ,o;nulP
1 9or 10>04).
14*
,upa cu; &o'ertson si altii au o'servat, :olosirea instru;entara a prepozitiei !recesti en (OinP) este
o eBtensie ;eta:orica a sensului local (&o'ertson, 0/0). 9hiar si cand Oin 9ristosP]Oin ,o;nulP este
:olosit pentru descrierea instru;entara sau :elul actiunii, O9ristosP este inteles ca Os:eraP de:initorie.
O3nP contine un sens ;ai speci:ic decat Oprin,P dupa cu; "avel a schi;'at :razarea de la OprintrFo
:aptura u;anaP la Oin Ada;P si Oin 9ristosP (1 9or 10>21Q22). 9ristos, si nici un altul, este
instru;entul prin care ,u;nezeu a ridicat oa;enii din ;oarte, dupa cu; si ;oartea vine doar prin
Ada;. O schi;'are si;ilara de inteles reiese si in 2 9orinthians 0>14Q1/ unde "avel pleaca de la
a:ir;atia ca el a :ost i;pacat cu ,u;nezeu prin 9ristos, la descrierea in predica lui accentuand ca
,u;nezeu a i;pacat lu;ea cu sine insusi in 9ristos. 3n al doilea eBe;plu, eBclusivitatea acestei
a:ir;atii evoca o idWe ;ai de:inita.
Ocazional, "avel descrie credinciosii sau actiunile lor ca :iind Oin ,uhulP (e.!., &o; 4>/J />1J
14>1)).,aca a; lua &o;ani 4>1Q11 ca si conteBt deter;inant, reiese clar ca a :i Oin 9ristosP duce la a :i
Oin ,uhul,P si nu invers (&o; 4>1, 2). 9ei ce apartin lui 9ristos au ,uhul lui 9ristos in ei, si deci, nu
sunt Oin :ireP ci Oin ,uhulP (&o; 4>/).
,e doua ori "avel :ace re:erire la tesalonicieni ca :iind Oin ,u;nezeu Tatal si ,o;nul 3sus 9ristosP
(1 Tes 1>1J 2 Tes 1>1). Aceasta variatie neo'isnuita este parte a :ocalizarii lui "avel la re:erintele despre
,u;nezeu in corespondenta tesaloniana, nascuta din concentrarea lui asupra escatolo!iei si pro'a'il,
constienta lui despre conversia lor recenta de la pa!anis;. "oate re:lecta de ase;enea preocuparea lui
"avel de a prezerva ;onoteis;ul in ti;p ce su'linia e:icienta credintei in 9ristos.
3n 9oloseni si 7:eseni :rcventa eBpresiei Oin 9ristos],o;nulP creste puternic. Mai ;ult chiar, apar
o serie de ;eta:ore noi pentru spatiu. "linatatea du;nezeirii care locuieste in trupul lui 9ristos (9ol
2>/). .copul divin pentru 9reatie, rascu;parare si desavarsire a tuturor lucrurilor este realizat in Os:eraP
lui 9ristos (7:es1>*Q10). 9redinciosii au :ost asezati in cer :iind asezati in el (7ph 2>1J 9ol *>1). 7i au
:ort :acuti parti ale trupului a carui cap este 9ristos (7ph 4>10Q11). 7i sunt ziditi i;preuna ca un te;plu
(7ph 2>21Q22). 7i siFau insusit o noua u;anitate (7ph 4>22Q24J 9ol *>10). Toate aceste i;a!ini il
prezinta pe 9ristos ca eBpresie si scop central al divinitatii, si in consecinta 'aza vietii si unitatii intre!ii
'iserici.
2. Originea si baza Expresiei.
.ensul spatial sau local al eBpresiei Oin 9ristos],o;nulP a asi!urat inceputul cercetarii ;ajoritatii
teoriilor acade;ice ;oderne ale derivatiilor ei. 3n !eneral aceste teorii depind de o intele!ere cvasiF
:izica a cuvantului O9ristosP pentru a interpreta sensul spatial co;unicat prin :raze. Lnii acade;icieni
in pri;a parte a secolului 20 au sustinut ca "avel, e!alizandFul pe 9ristos cu ,uhul, lFau perceput ca pe
un :luid o;niprezent, la :el ca aerul pe care il respira; si in care trai;. Altii au a:ir;at ca :undalul
ideii locale se a:la in ;itul unui rascu;parator !asit in scrierile !nostice (eB. 8Use;ann). Aceste teze
au asi!urat ;ai apoi resursele pentru a intele!e a:ir;atiile lui "avel despre participarea cu 9ristos in
;oarte si inviere> ca ;adular al trupului ;aterial al rascu;paratorului, i;partasind destinul lui. A.
.ch=eitzer a pretins ca a !asit sursa !andului lui "avel intrFo eBpectatie a evreilor intrFo unitate :izica,
reala a alesilor cu Mesia.
3n ur;atoarele decade ale secolului 20, acade;icieni au incercat sa apeleze la o notiune ;ai lar!a
Opersonalitate inte!ra,P care sFar re!asi in scrierile evreiesti si literatura ti;purie evreiasca (eB -est,
Moule). ,in aceasta perspectiva 9ristos este considerat ca OpersoanaP atotcuprinzatoare cu care
144
intrea!a co;unitate a credinciosilor este unita in traire si destin. Aceasta idWe :olosita :recvent, dar
incorect de:inita a adusFo su' atentia criticii justi:icate in studiile recente.
3ntrFo oarecare ;asura intelesul li;'ajului 5ui "avel despre local si cvasiF:izic, a :ost te;perata de
cateva studii de la ;ijlocul secolului 20, in ;od special ale lui <. #eu!e'auer si M. -outtier.
#eu!e'auer a ne!at ca Oin 9ristosP sau Oin ,o;nulP a avut un sens spatial, ar!u;entand ca aceste
eBpresii su!ereaza in schi;' idea te;porala a incluziunii in eveni;entul decisiv salvator, ;oartea si
invierea lui 9ristos. -outtier a :ost ;ai repede i;presionat de diversitatea pe care o :oloseste "avel,
!asind ideile i;ple;entare si escatolo!ice cat si sensul inclusiv (local). Aceste studii au crescut
constienta asupra :aptului ca in ;ulte conteBte :orta pri;ara a :razei poate :i di:erita de a locatiei.
&a;ane su' se;nul intre'arii daca "avel prin i;plicarea ;eta:orei spatiale se re:era la i;a!inea
trupeasca a lui 9ristos. Trei considerente cruciale ar!u;enteaza i;potriva presupozitiei unei realitati
or!anice a:lata in spatele :olosirii ideii. &e:erintele lui "avel la Oin 9ristosP si Oin ,o;nulP par a :ii
eBtensii ale practicii uzuale si aproape ne'a!ata in sea;a a reprzentarii eBclusive sau de:inite unei
locatii si;'olice. "avel, ca si psal;istul, se 'ucura si spera Oin ,o;nulP ("hil 4>4, c:. "s 0>11J />2J
**>21, 22). 7l aplica acelasi li;'aj si;ilar re:erinduFse la personae care nu indeplinesc ;odelul de
Opersonalitate inte!raP universala> 3sraelitii au :ost 'otezati Opentru (in) MoiseP (1 9or 10>2),
,u;nezeu a pro;is 'inecuvantarea popoarelor Oin Avraa;P (2al *>4, /), el lFa ridicat pe <araon ca saF
ai :aca vazuta puterea Oin elP (&o; />10), :ilipenii au de dus lupta pe care au vazutFo si auzitFo Oin
;ineP (<ilip 1>*0), sotul necredincios este s:intit Oin sotia luiP (1 9or )>14). &eprezentari paralele pot :i
!asite oriunde in #T (eB Mk *>22J 14>1), in autori conte;porani evrei (O3n el A,u;nezeuC, si in ni;eni
altul, a :ost ;antuirea lor,P 6osephus Ant. *.1.0 n2*), in scrierile seculare (eB, O7Bista o datorie
aditionala din pretul !raului MinN "tole;@,P citat de Ma@ser, 2.*/1), si chiar si in sursele clasice !racesti
ale secolului cinci inainte de 9ristos (eB, .o:ocle AQaD 014, O3n tine, intotalitate sunt eli'eratP).
"repozitia !raceasca en, Oin,P poate su!era asocierea sau i;ple;entarea, dar ra;ane in cazul acesta
idea unei Os:ereP deli;itate. Aceata :olosire ;ai lar!a a ;eta:orei psatiale, ne atentioneaza asupra
nevoii unei i;a!ini concrete locale in li;'ajul lui "avel.
Mai ;ult chiar, cu toate ca au :ost :acute incercari (.ch=eitzer, .anders), nu se poate eBtinde o
i;a!ine cvasiF:izica a unitatii cu 9ristos in teolo!ie "auliana eBtinsa. 7Bista o pra'usire a ;eta:orei
care releva ca nu eBista o invatatura a intele!erii salvarii inte!rale. "avel dezvolta para;etrii etici din
ceea ce a realizat ,u;nezeu in 9ristos> OMaturati aluatul cel vechi, ca sa :iti o pla;adeala noua, cu; si
sunteti, :ara aluatP (1 9or 0>))J OOdinioara erati in intuneric, dar acu; sunteti lu;ina in ,o;nul,
u;'lati dar, ca niste copii ai lu;iniiP (7:es 0>4). ,aca "avel ar :i operat cu un concept or!anic al
salvarii, ar :i vor'it despre trepte de participare ;istica (eB, procesul de a :i u;plut cu Olu;inaP) darn u
in aceasta :or;ulare paradoBala o:erita de el aici.
Ltilizarea si;'olurilor ;ateriale de catre "avel este ro'usta, dat totusi diversa, su!erand o
pluralitate a ;eta:orelor ;ai de!ra'a decat o idWe realistica de 'aza. 3ntele!erea lui "avel despre
Otrupul lui 9ristosP este supli;entata de descrierea co;unitatii credinciosilor ca te;plul lui ,u;nezeu
(eB, 1 9or *>11, 1)J 7:es 2>1/Q22). 7l actioneaza asupra i;a!inii dualiste duh Q trup prin descrierea
'otezului si u;plerii cu ,uh uninduF3 pe credinciosi intrFun sin!ur trup (1 9or 12>12, 1*). Ocazional, el
:ace le!atura intre 9ristos si ,uhul care locuieste in noi (&o; 4>10J 1 9or 10>40J poate si 9ol *>11).
Totusi nu este identi:icare a'soluta a celor doi (eB, &o; 4>11). A:ir;atia aceasta reprezinta ;ai
de!ra'a ;etoni;ie> se vor'este despre ,uhul ca 9ristos, pentru ca ,uhul este ;ijlocul prin care
do;nia lui 9ristos este realizata in viata credinciosilor (eB, 1 9or 12>*). 7ste de re;arcat ca eBpresia
Oin 9ristosP cali:ica idea de credinciosi ca trupul lui 9ristos, descriind Os:eraP de validitate> O#oi, cei
140
;ulti, sunte; una in 9ristosP (&o; 12>0). ,upa cu; 2undr@ a ar!u;entat, trupul este ;eta:ora care
descrie interdependenta si unitatea credinciosilor, si nu o entitate reala (2undr@, 22*Q44).
9u toate ca eBplicatiile corporate nu sunt satis:acatoare, este clar ca pentru "avel, intrFun sens real,
credinciosii iau parte in ;oartea si invierea lui 9ristos. ?iata in 9ristos adduce participarea cu el in
;oartea si invierea lui (&o; 1>1Q11J 2 9or 1*>4J 2al *>21Q24). Mantionarea lui Ada; de catre "avel
intrFun sens inclusiv, are o i;portanta :unda;entala in ur;arirea acestui aspect in !andirea lui. "aralele
evreesti ti;purii despre re:erirea lui "avel la Ada; sunt apropiate, si releva conceptia unui destin 'azat
pe o sentinta divina care se potriveste cu a:ir;atiile lui "avel.,u;nezeu a predestinat intrea!a rasa
u;ana sa :ie nascuta dintrFun sin!ur o;, pentru a arata ca cine ucide un sin!ur o; este vinovat de
distru!erea intre!ii lu;i. 9u vinovatia lui Ada;, conda;narea a venit pentru intrea!a u;anitate (f
+3ra *>21J ; ,aruch 2*>4J 44>42, 4*). 6udecata lui ,u;nezeu asupra celor care decide viata sau
;oartea ;ultora> dupa cu; in Ada;, tot asa in 9ristos, ar!u;enteaza "avel (1 9or 10>22, &o; 0>12Q
21). .olidaritatea cu Ada; renaste din vointa divina de a 'inecuvanta sau 'leste;a prin el, nu prin
descendenta :izica, cu toate ca in cazul acesta cele doua conver!. ,ependenta lui "avel de aceasta
cate!orie ;ai lar!a este aparenta in interpretarea lui despre 'inecuvantarea divina a nea;urilor Oin
Avraa;,P care, 'ineinteles, nu erau descendentii patriarhului (2al *>4, /).
9onectarea intre 9ristos si Ada; :acuta de "avelprovine din intele!erea lui asupra scopului
universal al jert:ei lui 9ristos savarsita pe cruce> OLnul a ;urit pentru toti, deci toti au ;uritP (2 9or
0>14, 10). 9a si Ada;, 9ristos este deci, un nou inceput al u;anitatii (2al *>24J 7:es 4>22Q24J 9ol *>/Q
11). 3deea ca destinele lui Mesia si poporul lui ,u;nezeu sunt le!ate, nu este unica (eB, ,an )>/Q2)J ;
,aruch *0), dar eBplicatia lui "avel este universalis;ul ;essianic. "entru el, Ada; si 9ristos sunt in
contrast in atotcuprinzatoarea judecata si salvare.
7Bpresia Oin 9ristos],o;nulP a aparut in crestinatatea evreiasca de la inceput. 9artea <aptele
Apostolilor o:era evidenta ca, inainte de "avel, pri;ii crestini in 3erusali; lFau procla;at pe 3sus ca
Os:eraP hotaratoare a actiunii lui ,u;nezeu pentru salvare (<apte 4>2, 12). .i dupa cu; "avel se
'izuieste pe o a:ir;atie traditionala in &o;ani 1>*, ne arata ca inainte de el, participarea in ;antuire a
:ost eBpri;ata prin 'otez, prin care sunte; trans:erati in Oi;paratia lui 9ristos.P Acest li;'aj si aceste
idei au do'andit o proe;inenta speciala si au pri;it o eBplicatie supli;entara in epistolele lui "avel.
3. Aspecte teologice ale folosirii lui Pavel.
9u toate ca eBista o suprapunere considera'ila a tipurilor variate de eBpresii care apar, ele pot :i
cate!orisite in cinci te;atici cuprinzatoare>
(1) Mai ;ult de o trei;e din cele 101 de re:erinte a:ir;a ca ,u;nezeu a :acut sau :ace prin
9ristos pentru ;antuire (eB, O;antuirea care este in 9ristos 3sus,P &o; *>24). ,upa cu; a; o'servat,
in 9oloseni si 7:eseni aceasta este eBtinsa pana la incluziunea creatiei si desavarsirea ei.
(2) AproBi;ativ o alta trei;e are deFa :ace cu inde;nurile si reco;andarile privind
co;porta;entul sau caracterul (eB, O-ucuratiFva in ,o;nul intotdeauna,P "hil 4>4J O"riscila si AYuila,
tovarasii ;ei de lucru in 9ristos 6sus,P &o; 11>*).
(*) 9a; douazeci de cazuri descriu starea prezenta a credinciosilor in ce priveste lucrarea
;antuitoare a lui 9ristos (eB, Onoi, care sunte; ;ulti, sunte; una in 9ristos,P &o; 12>0).
(4) [ece descriu persone sau situatii speci:ice in relatia de ;antuire. "rintre acestea, sase sunt
si;ple a:ir;atii ca> cei ce sunt Oin 9ristosP (&o; 11>), 22, 1 9or 1>*0J 2al 1>22J 1 Tes *>4J 2 9or
12>2).
(0) ,oua re:erinte in 9oloseni, au deFa :ace strict cu natura lui 9ristos (9ol 1>1/J 2>/).
7Bpansiunea :razelor in voca'ularul epistolelor si 'isericilor este :oarte pro'a'il, produsul a doua
interese de 'aza>
141
(1) 3n :elurite ;oduri "avel a !asit necesar sa declare eBclusivitatea sau distinctivitatea actiunii
salvatoare a lui ,u;nezeu prin 9ristos. "entru aFl descrie pe ,u;nezeu ca actionand Oin 9ristosP sau
rascu;pararea ca :iind Oin 9ristosP eBpri;a succinct acest !and (Odarul lui ,u;nezeu este viata
vesnica in 9ristos 3sus ,o;nul nostru,P &o; 1>2*).
(2) "entru "avel a :ost i;portant sa de:ineasca cu; tre'uie sa traiasca crestinii su' do;nia salvatoare a
lui 9ristos. 3n a:ir;atii care indea;na, descriu sau pretind ascultare, Oin 9ristos],o;nulP co;unica
si;ultan darul salvarii si pretentia divina asociata cu aceasta (eB, Ora;aneti neclintiti in ,o;nul,P <ilip
4>1). ,eci :razele devin pentru "avel ;ijlocul de a descrie viata de credinta su' do;nia lui 9ristos intrF
o lu;e in care alte puteri si atractii erau prezente. A actiona Oin 9ristosP este a actiona in credinta si
ascultare in :ata alternativelor :alse> O3n 9ristos 3sus nici taierea i;prejur nici netaierea i;prejur nFau
vreFun prot, ci credinta care lucreza in dra!osteP (2al 0>1).
BIBLIOGRAPHY. 7. -est, One -od@ in 9hrist> A .tud@ o: the &elationship o: the 9hurch to 9hrist in the 7pistles o: the
Apostle "aul (5ondon> ."98, 1/00)J $. -ousset, 8@rios 9hristos (#ashville> A'in!don, 1/)0)J M. -outtier, 7n 9hrist>
ptude dNeBW!qse et de thWolo!ie pauliniennes ("aris> Lniversitaires de <rance, 1/12)J A. ,eiss;ann, "aul> A .tud@ in .ocial
and &eli!ious +istor@ (5ondon> +odder i .tou!hton, 1/21)J &. +. 2undr@, .o;a in -i'lical Theolo!@ (.#T.M. 2/J
9a;'rid!e> Lniversit@ "ress, 1/)1)J 7. 8Use;ann, OThe Theolo!ical "ro'le; "resented '@ the Moti: o: the -od@ o:
9hrist,P in "erspectives on "aul ("hiladelphia> <ortress, 1/)1) 102Q21J 7. Ma@ser, 2ra;;atik der !riechischen "ap@ri aus
der "tole;Uerzeit (-erlin> $alter de 2ru@ter, 1/*4)J 9. <. ,. Moule, The Ori!in o: 9hristolo!@ (9a;'rid!e> Lniversit@
"ress, 1/)))J <. #eu!e'auer, O,as "aulinische Min 9hristo,N P #T. 4 (1/0)Q04) 124Q*4J A. Oepke, Oejn,P T,#T 33.0*)Q4*J
.. 7. "orter, OT=o M@ths> 9orporate "ersonalit@ and 5an!ua!e]Mentalit@ ,eter;inis;,P .6T 4* (1//0) 24/Q*0)J A. T.
&o'ertson, A 2ra;;ar o: the 2reek #e= Testa;ent in the 5i!ht o: +istorical &esearch (4th ed.J #e= (ork> +odder i
.tou!hton, 1/2*)J 7. ". .anders, "aul and "alestinian 6udais;> A 9o;parison o: "atterns o: &eli!ion ("hiladelphia>
<ortress, 1/)))J A. .ch=eitzer, The M@sticis; o: "aul the Apostle (5ondon> -lack, 1/*1)J A. 6. M. $edder'urn, -aptis;
and &esurrection> .tudies in "auline Theolo!@ A!ainst 3ts 2raecoF&o;an -ack!round ($L#T 44J T^'in!en> 6. 9. -.
Mohr, 1/4))J ide;, O.o;e O'servations on "aulNs Lse o: the "hrases Min 9hristN and M=ith 9hrist,N P 6.#T 20 (1/40) 4*Q
/)J #. T. $ri!ht, O9ristov\ as MMessiahN in "aul> "hile;on 1,P in The 9li;aB o: the 9ovenant (Minneapolis> <ortress,
1//1) 41Q00.
14)
CINA DOMNULUI
de 3. +. Marshall
(Tradus de 5i!ia Macelaru)
+a=thorne, 2erald <.J Martin, &alph ".J and &eid, ,aniel 2.J eds., Dictionary of Paul and *is -etters,
(,o=nerNs 2rove, 35> 3nter?arsit@ "ress) 1//4, c1//*
A'uzurile in tinerea ;esei 'isericii in 9orint lFau dus pe "avel in situatia de a rea;inti 'isericii despre
se;ni:icatia ei reala , aceea de re;e;orare a ;ortii sacri:icialea ,o;nului in 'aza traditiei descriind
Llti;a 9ina. .tudii recente su'lineaza i;portanta :actorilor sociali in eBplicarea diviziunii dintre
'o!ati si saraci in 'iserica. Aceste diviziuni au dus la a'uzuri iar su'linierea pe care o :ace "avel este
un raspuns la aceste a'uzuri, su'liniind ca ;asa se centreaza pe unitate crestina si dra!oste ;utuala
care indeparteaza clasele sau alte distinctii u;ane. Teorii ca tipul de ;asa prezentat de "avel ar di:erii
se;ni:icativ de altele din 'iserica pri;ara, sunt putin pro'a'ile.
1. 3ntroducere
2. Mesele reli!ioase in lu;ea antica
*. Masa 'isericii in 9orint
4. &aspunsul lui "avel :ata de situatia din 9orint
0. 9ina ,o;nului in itele!erea lui "avel si practicata in alte parti
1. Introducere.
3n 1 9orinteni 10>1Q* "avel su'lineaza pericolul ca crestinii care cred ca sunt tari in credinta pot
aluneca in tentatia puternica prin participarea in idolatrie. "oporul lui 3srael, care a eBperi;entat acte
re;arca'ile ale harului divin :iind eli'erati de ro'ia din 7!ipt, oricu; a cazut in idolatrie si
i;oralitatea care vine odata cu ea. Aceasta tre'uia sa le slujeasca drept pilada corintenilor. "avel
a;pli:ica paralela pe care o :ace prin analo!ia cu 3sraelitii care Ototi au :ost 'otezati % AsiC toti au
;ancat aceeasi hrana spirituala si au 'aut aceasi 'autura spirituala.P 7Bact cu; eBperienta trecerii lor
prin nor si prin ;are este vazuta in ter;enii 'otezului crestin, tot asa si hrana si 'autura lor tre'uie
vazute ca analo!ii ale ;eselor crestine, la care se :ace re:erire ;ai jos in acelasi capitol (1 9or 10>10Q
1)). Aici deci, ave; pri;a ;entiune eBplicita (cu toate ca unii cercetatori !asesc o aluzie posi'ila in 1
9or 0>1Q4) :acuta de "avel despre ;esele 'isericesti cu hrana si 'autura lor spirituala. (.i aici, de
ase;enea ave; unele dintre putinele locuri unde 'otezul si ;asa ,o;nului sunt le!ate i;preuna ca
doua ritualuri practicate in 'iserica. 1 9orinteni 12>1* se re:era pur si si;plu la 'otez in doua eBpresii
paralele 'otezati intrFun sin!ur ,uh si adapati dintrFun sin!ur ,uh care este o idWe neatestata.)
Mai tarziu, in aceasi epistola "ave se re:era la o ;asa a 'isericii nu;ita 9ina ,o;nului (1 9or
11>20J c:. O;asa ,o;nului,P 1 9or 10>20) care era sar'atorita destul de :recvent in 'iserica din 9orint.
&e:eririle din <apte indica ca acel eveni;ent nu;it O:ran!erea painiiP era sar'atorit in 'iserica din
3erusali;, Oin pri;a zi a sapta;aniiP in Troa (<apte 20>)), si i;plicit in alte 'iserici. 3n ti;p ce in
9orint colecta de 'ani pentru :olosul 'isericii se :acea de ase;enea in pri;a zi a sapta;anii (1 9or
11>2), este rezona'il de presupus ca aceasta zi avea o inse;natate speciala pentru 'iserica si ca
intalnirea 'isericii avea loc sapta;anal, in acea zi.
,etalii cu privire la ceea ce sFa inta;plat la ser'area in sine, :ie in 'isericile "auline sau in alte
parti, sunt saracacioase, si au :ost deseori interpretat ca, daca nFar :i :ost a'uzuri la ;esele din 9orint,
pro'a'il ca nici nu a; :i auzit despre ele. Oricu;, :aptul ca traditiile citate de "avel le!ate de aceasta
144
ocazie contine o porunca a ,o;nuluicatre ur;asii lui Oa :ace asta in a;intirea luiP indica su::icient de
clar ca era prevazuta ca o'li!atie :ie ca aceasta traditie era cunoscuta.
"entru "avel ori!inea acestei ;ese se a:la in ulti;a ;asa a lui 3sus cu ucenicii lui Oin noaptea in
care a :ost vandut]tradatP autoritatilor evreesti, si in cele din ur;a de ,u;nezeu, si dat ;ortii (1 9or
11>2*). 7l isi 'azeaza intele!erea ;esei pe acest eveni;ent. Oricu;, natura si teolo!ie ;esei in
'isericile "auline, si relatia lor 9u asa nu;ita Llti;a 9ina si cu ;esele crestinesti in !eneral, ridica un
nu;ar de pro'le;e.
2. Mesele relifioase in lumea antica.
Mesele co;unale erau i;portante in a;'ele reli!ii iudaica si elenistica. 7le serveau scopului social de
a aduna aderentii i;preuna si ele :unctionau reli!ios intrFo varietate de :eluri.
"entru evrei in !eneral, :iecare si orice ;asa era Oreli!ioasaP pana acolo ca era insotita de
;ultu;iri la adresa lui ,u;nezeu pentru hrana. Masa principala de seara la inceputul sa'atului (care
incepea la apusul soarelui din ziua precedenta) avea un character deose'it, si erau ;ese speciale
associate cu "astele si alte :estivitati. 3n cadrul ;iscarilor reli!ioase associate cu !rupurile ;ici ale
:ariseilor cunoscute ca haa4"u^rota aveau loc intalniri ocazionale la ;ese care aveau drept scop
;ultu;irea catre ,u;nezeu si dedicarea de sine. Mesele zilnice evreiesti incepeau cu ;ultu;ire catre
,u;nezeu associate cu :ran!erea painii si s:arsind cu alte ;ultu;iri. Mesele :estive din ocazii
speciale, incluzand sa'atul, alte ;ese :estive si ;esele pentru oaspeti includeau vin (care nu se servea
la ;esele ordinare de :iecare zi). Multu;irile insoteau :iecare cupa de vin (8lauck 1/42, 11Q1)). 5a
;asa de paste era ur;arita o procedura ;ai ela'orata. Ln ele;ent i;portant era eBplicarea
si;'olisticii a:erente di:eritelor parti ale ;esei (incluzand ;ielul, painea nedospita si ier'urile a;are).
Aceasta Oprocla;areP ver'ala (c:. 2atangello, 1 9or 11>21) avea scopul de aducere a;inte (7B 12>14J
1*>/J c:. anamne4sis, 1 9or 11>24Q20) a ceea ce a :acut ,u;nezeu pentru poporul lui.
.ituatia in lu;ea elenisticaa :ost descrisa detaliat de 8lauck (1/42), care descrie ;esele rotunde
associate cu jert:e si sacri:icii reli!ioase, ;ese tinute de asociatii, ;ese sar'atorite in cultul ;ortilor,
;ese associate cu di:erite ;istere reli!ioase in a;'ele reli!ii, elenistica si iudaica, si ;esele de cult in
sectele !nostice. 7l :ace o'servatia ca ;esele co;unale tinute de asociatii, aveau o i;portanta
deose'ita si ca ele ;entineau un character reli!ios. <iecare crestin convertit, putea :oarte 'ines a :ie
:a;iliarizat cu oricare din aceste tipuri de ;ese si dease;enea cu practicile care di:erentiau ;isterele
reli!ioase.
7ra un a;estec co;plicat al practicilor reli!ioase in 9orint. Lnii ;e;'rii ai 'isericii erau
:a;iliarizati cu ;esele associate cu te;plele pa!ane si unii dintre ei credeau ca era 'ines a participle in
continuarela ele. Asta nu insea;na, 'ineinteles ca ei percepeau in acelasi :el 9ina ,o;nului. Mai ;ult,
tre'uie re;arcat ca criticis;ul :oarte puternic eBplicit ca re;arca lui "ave le!ata de ;esele 'isericii din
9orint nu are nici o le!atura cu credintele si practicile pa!ane care au :ost aduse ;ai tarziu. "oate :i ca
participarea crestinilor la aceste ;ese era percepute de ei ca o protectiei;potriva judecatii divine, dar
s:aturile lui "avel sunt le!ate nu despre interpretarea ;eselor, ci despre neparticiparea la idolatrie. Mai
de!ra'a a'uzurile la ;ese erau le!ate de caracterul social al acestora si re:lectau practicile lu;esti in
!eneral sin u cele pa!ane reli!ioase in particular.
3. Masa bisericii in Corint.
Odata ce "avel era :ondatorul 'isericii si pentru ca se re:era la ceea ce a spus 'isericii (:ara indoiala in
ti;pul visitei lui in 9orint, cand 'iserica a :ost recunoscuta), insea;na ca ;asa 'irericeasca a :ost
introdusa chiar de el, dar a dezvoltat caracteristici din 9orint pe care el nu le apro'a. -iserica se
intalnea in ;od re!ulat pentru a ser'a 9ina ,o;nului, dar ;odul in care o :aceau lFa deter;inat pe
"avel sa spuna ca aceste ;ese nu pot :i nu;ite correct 9ina ,o;nului (1 9or 11>20).
14/
.e pare ca pro'le;a de 'aza sFa nascut din tensiunea in 'iserica intre saraci si 'o!ati. "entru ca nu
eBistau cladiri 'isericesti, ;esele se tinea in casele ;e;'rilor din 'iserica. 9redinciosii se intalneau
i;preuna in !rupuri de ;ari;ea ;aBi;a dictata de capacitatea casei pusa la dispozitie. 7ste de crezut
ca !rupurile se intalneau in casele 'o!atilor (ei aveau posi'ilitati). Acestea erau ocazii cu ;ese
i;'elsu!ate de ;ancare si 'autura cel putin pentru unii ;e;'rii. -o!atii aduceau ;ulta ;ancare
pentru ei (inclusive carne) in ti;p ce ;a;'rii ;ai saraci tre'uiau sa se descurce putinul lor saracacios.
O de:inire ;ai apropiata a ceea ce se inta;pla este disputat. Traditia despre Llti;a 9ina su!ereaza
ca ;ancarea painii si i;partasirea cupei, care au pri;it o se;ni:icatie speciala prin 3sus, erau separate
una de cealalta rin ;ancare (c:. cuvintelor Otot ast:el, dupa cina paharul,P 5uca 22>20 l 1 9or 11>20).
Totusi, aducerea i;preuna a painii si a paharului in traditia si :elul in care cuvintele de interpretare au
:ost :or;ate si;etric indica ca speci:icarea Oa;intirea ;ortii ,o;nuluiP tre'uiau vazute ca o sin!ura
actiune care ur;a dupa servirea ;esei. Oricu; eBista disputa daca juBtapunerea avusese loc deja in
9orint cand a scris "avel, si sFa de;onstrate ca ordinea era "aine Q ;asa Q paharul. 8lauck (1/42, 2/0)
ar!u;enteaza ca, odata ce nu este nici o indicatie ca ;e;'rii ;ai saraci ai 'isericii erau eBclusi de la
participarea la paine, insea;na ca ;asa avea loc pre;er!ator painii si paharului.
O parere asupra pro'le;ei este ca ;e;'rii ;ai 'o!ati veneau ;ai devre;e si ;ancau si 'eau
copios inainte (c:. 2k prolam"ano4) de sosirea ;e;'rilor ;ai saraci care aduceau cu ei ;ult ;ai
putin. .u'linierea este ca cei saraci tre'uiau sa :ie ;ultu;iti cu paine si ;ai ni;ic pe lan!a aceasta, in
ti;p ce 'o!atii aveau carne si varietati de delicatesuri. "aralele din lu;ea 2recoFro;ana indicau ca
puteau :i cel putin doua nivele de ;ancaruri la aceasi ;asa, si 'o!atii prin ur;are accentuau di:erenta
lor :ata de vecinii lor saraci care veneau de ase;enea invitati la intalnirea 'isericii. Asa ca, cu toate ca
cei 'o!ati isi deschideau casele pentru 'iserica, o :aceau in asa :el incat accentuau di:erentele sociale.
("ro'a'il tre'uie ;entionat ca :aptul ca pro'le;ele ;eselor re:lectau di:erentele sociale, a :ost
recunoscut cu ;ult inainte de TheissenJ ceea ce su'lineaza cercetarea lui, este ca indica ;ai clar :elul
in care 'o!atii au adus cu ei practicile lu;ii seculare in 'iserica, si au pacatuit ast:el i;potriva :ratilor
si surorilor lor ;ai saraci.)
.tudiile apro:undate au :acut analo!ie intre ;esele elenistice, unde !azda invita oaspetiJ ;asa era
servita in doua etape, ;asa principala ur;ata de OdesertP sau Osi;pozio;P la care si alti ;usa:iri erau
invitati, ;usa:iri care nu au :ost in etapa precedenta (5a;pe). 5a;pe ar!u;enteaza ca Oreli!iosiiP care
se adunau in 9orint erau corespondentii Odesertului si a 'auturii,P care era precedata de ;asa principala
la care veneau cei 'o!ati cu propria lor ;ancare (prin analo!ie cu !recescul eranos). Me;'rii ;ai
saraci nu puteau veni ;ai devre;e (datorita an!aja;entelor de ;unca), si nici nu puteau adduce
;ancare la :el de calitativa.
O alta alternative este ca cei 'o!ati ;ancau de :apt in prezenta celor saraci :ara a i;parti cu ei
;ancarea ($interJ pro'le;a acestui topic este ca :ie 2k prolam"ano4 in 1 9or 11>21 insea;na a
;anca inainte de alti oa;eni, sau ca :or;a intensi:icata lam"ano4, Olua,P care insea;na si;plu Oa
devoraP).
3n ciuda incertitudinii asupra circu;stantelor eBacte, idea principala reiase :oarte clar. 7ra
supraindul!enta :ata de 'o!ati si resenti;ente :ata de saraci care erau :acuti sa se si;ta in:eriori (c:. 1
9or 12>10). "entru "avel aceasta era inconsistent cu caracterul intentionat al ;esei 'isericii. A;'ii,
:la;anzii si 'autorii nuFsi aveau locul la ;asa 'isericii. .candala!ii si diviziunile sociale deopotriva
ruinau ocazia.
4. Raspunsul lui Pavel fata de situatia din Corint.
100
3nvatatura lui "avel din 1 9orinteni 11 era directionata i;potriva acestor practici care inse;na ca
;esele in sine siFau pierdut caracterul de ;asa a Domnului. 3n ceea ce priveste stoparea a'uzului, el leF
a pretins ca ;e;'rii intre ei sa se pri;easca 'ine unii pe ceilalti cand se aduna i;preuna pentru ;asa.
Adica, 'o!atii tre'uie saF3 pri;easca 'ine pe cei saraci sis aF3 trateze (cu; de :apt toti ;e;'rii 'isericii
tre'uie sa se trateze intre ei) cu curtoazie si !ratieJ ocazia era tot o ;asa, dar i;plicatia ar :i i;partirea
hranei ($inter apare sensul acesta pentru 2k e2dechomai in 1 9or 11>**) ast:el incat ni;eni san u se
si;ta dezavantajat. Mai ;ult, "avel le spune ca 'o!atii ar tre'uii sa ;anance acasa, in particular daca
voiau sa ai'a o ;asa ;ai 'o!ata sau ;ai calitativa, ast:el ocolind di:erentele sociale la intalnirile
'isericii. Asa ca "avel nu leFa cerut incetarea ocaziei de a sta la ;asa sis a devina ceea ce ulterior a
devenit in 'iserica in !eneral, si anu;e si;'olul consu;arii unei 'ucati de paine si a unei in!hitituri de
vin. 7l avea eBplicatii ;ai a;anuntite pe care leFa pro;is ca le va da ver'al, dar pe care nu le vo; sti
niciodata.
"unctul central al lui "avel, care a asi!urat :unda;ental teolo!ic pentru s:atul practi, a :ost :acut
citand traditia pe care a pri;itFo despre ;asa sip e care o daduFse 'isericii inainte, ver'al. 5i;'ajul ne
indica ca era vor'a de o traditie autoritativa acceptata. "avel spune ca el a pri;itFo Ode la ,o;nulP care
a :ost interpretata ca a venit su' :or;a unei viziuni particulare sau co;unicata direct de ,o;nul
(Macco'@)J 7ste ;ult ;ai posi'il ca sa :i :ost parte a traditiei 'isericii, care avea autoritatea ,o;nului
in spatele ei (c:. :olosirea cuvintelor ,o;nului, :ara indoiala sFau trans;is in traditia 'isericii, in 1 9or
)>10J />14).
Traditia descrie ce sFa inta;plat la Llti;a 9ina, cand ,o;nul a luat painea si paharul si leFa dat
ucenicilor cuvintele insotitoare ca reprezentand trupul lui si le!a;antul cel nou in san!ele luiJ el leFa
dat directive ca sa :aca OaceastaP (i.adica sa repete practica) in a;intirea lui. Ma sa era destinata de a :i
co;e;orativa a ;ortii lui care ar :i procla;ata. ,ar conduita acestei ;ese era contrara atitudinii de
daruire de sine vazuta in ;oartea lui 3sus si i;plicit iFar :i ne!at procla;area. ,e aceea cauza ;aniei
lui "avel a :ost dispretul si lipsa dra!ostei :ata de ;e;'rii saraci ai 'isericii.
Me;'rii 'isericii tre'uie sa se opreasca inainte de a lua parte la ;asa, sis a se asi!ure ca nu
co;iteau un pacat i;potriva trupului si san!elui lui 9ristos, atra!anduFsi ast:el judecata asupra lor.
Acest co;porta;ent era OnevrednicP si inse;na esecul de a Odiscerne trupulP (1 9or 11>2/). <olosirea
Odiscerna;antuluiP (2k dia2rino4) aici, este di:icila, si interpretarea dpinde daca OtrupulP insea;na
aici Otrupul Asi san!ele ,o;nului cruci:icatCP sau O'isericaP (<ee, 012Q14). "avel spune ori ca cei
;ananca in chip nevrednic nu reconosc ca ;ancarea si;'olizeaza trupul (si san!ele) lui 3sus, ori ca nu
se co;porta ca 'ene:iciar@ ai acestei salvariJ sau spune ca ei esueaza in a vedea ca cei adunati
i;preuna la ;asa :or;eaza trupul lui 9ristos (:acuti una prin i;partasirea dintrFo sin!ura paine, 1 9or
10>1)) si tre'uie tratati in dra!oste crestineasca.
3n orice caz, ceea ce "avel spune aici este su'liniat prin co;entariul lui precedent ca cei O;ultiP
care se i;partasesc din aceeasi paine la ;asa sunt Oun trupP prin :aptul ca :ac asa (1 9or 10>11Q1)). 7l
vede ca cei ce i;partasesc san!ele si trupul lui 3sus sunt ast:el adusi in unitate unii cu altii, iar
distinctiile sociale nu pot eBista. Opiniile di:era daca i;partasirea cu trupul si san!ele lui 9ristos
se;ni:ica Ounitate (partasie) cu 9ristos cel inviatP, sau partasie intre ;e;'rii, care ii lea!a i;preuna in
,o;nul, ;oartea si invierea lui (<ee, 014), sau o partasie co;una a 'ene:iciilor do'andite prin ;oartea
lui 9ristos (-arrett 1/14, 2*2). Oricu;, intelesul :razei este clar, "avel su'liniaza ca partasia la aceasta
;asa si participarea la ;ese idolatre sunt inco;pati'ile. Accentul lui pe :aptul ca credinciosii sunt
adunati i;preuna ca unul la ;asa 'isericii poate su!era ca orice ;e;'ri care se i;plica in idolatrie
conta;ineaza intrea!a co;unitate. ,ar !andul lui principal este pro'a'il cel din 1 9orinteni 1,
inco;pati'litatea intre a :i unit cu 9ristos si a :ace ceea ce este pacatos]de;onic.
101
3n 1 9orinteni 11 "avelul dezvolta se;ni:icatia teolo!ica a 9inei in 'aza traditiei. 7l rea;inteste
cititorilor ca trupul lui 9ristos, reprezentat de paine, a :ost Opentru voiP. Aceasta :raza :ace parte dintrFo
serie de a:ir;atii care invata ca 9ristos a ;urit pentru altii (&o; 0>4J 4>*2J 1 9or 10>*J 2 9or 0>10 A*BCJ
2al 2>20J *>1*J 7:es 0>2, 20J 1 Ti; 2>1J Tit 2>14) si care apare in tot #T (Mk 10>40 A2k antiCJ 3oan
10>11, 10J 11>02J 7vrei 2>/J />24J 1 "et 2>21J *>14J 1 3oan *>11). Ast:el ca ;oartea lui 3sus este vazuta
cadaruire de sine 'enevola in ;oarte pentru 'inele si 'ene:icial altora, ca ei sa poata :i rascu;parati de
pacat si judecata acestuia si justi:icati. "osi'il ca daruirea de sine Opentru voiP are intentia de a
pro;ova un eBe;plu ($inter, )/).
"aharul este interpretat ca si;'olizand noul le!a;ant in san!ele lui 9ristos. <ata in :ata cu
conteBtual din 7Bod 24>4 si 3ere;ia *1>*1Q*4 acesta indica ca ;oartea lui 3sus este jert:a care
inau!ureaza le!a;antul cel nou intre ,u;nezeu si oa;eni, sta'ilind ast:el poporul noului le!a;ant cu
,u;nezeu.
.Fa creat ;ulta discutie 'azata pe di:erentele teolo!ice conte;porane din 'iserici, daca invatatura
lui "avel indica ca ,o;nul insusi este present la 9ina. .e pare ca el considera ;ancarea si 'autura ca
OspiritualeP, ase;anatoare cu proviziile ceresti pentru iraeliti in pustie (1 9or 10>*Q4J $edder'urn,
2*4Q*/). 3nterpreti &o;ano 9atolici tind sa !aseasca prezenta ,o;nului in paine si pahar in 'aza
eBpresiei Oacesta este trupul ;euP in ti;p ce protestantii interpreteaza ca intelesul :razei este ;ai
de!ra'a Oacesta si;'olizeaza trupul ;eu.P ,iscutia incepe in 1 9orinteni 10>20Q21 unde pare a :i o
analo!ie intre :iind partasi du de;onii i;partasind paharul si ;asa lor, si ceea ce se inta;pla la 9ina
,o;nului. #u eBista indicatie ca cele doua eveni;ente au loc in parallel, si in acest caz nu ar :i su!erat
ca inchinatorii ar :i ;ancat de;onii, sau ca de;onii sunt prezenti in ;ancare. Mai de!ra'a, paralela
su!ereaza ca cei ce iau parte la ;ase idolatre sunt adusi in partasie cu de;onii, tot asa cei ce se
i;partasesc la 9ina ,o;nului sunt in relatie cu ,o;nul care este prezent. Acest li;'aj de Ohost and
!uestsP prin ad;isie depaseste ceea ce spune "avel, dar se potriveste cu conceptul din :undal despre
sar'atorile tinute su' patronajul unui du;nezeu in pa!anis; si sar'atorile tinute Oin prezenta
,o;nuluiP in ?T si in iudais; (c:. Apoc *>20). #u este nici o indicatie ca "avel ca vazut eveni;entul
ca sacri:iciuJ nu este le!at de jert:irea unui ani;al pe altar, ci este le!at de a ;anca la ;asa, unde
participantii pri;esc si;'oluri care indica ca o ;oarte sacri:iciala a avut deja loc (la 9alvar). 7ste
ast:el conceputa ca o ;asa post Q jert:itoare.
#u este nici o alta re:erire eBplicita despre 9ina niciunde in "avel. ,aca 1 9orinteni tre'uia citit ca
parte procedurala la ;asa 'isericii, iritatia visFrFvis de cei ce nu il iu'eau pe ,o;nul (1 9or 11>22)
poate :i vazuta ca o accentuare a sensului de co;unitate printre acei care participand la ;asa
;arturiseau dra!ostea lor pentru ,o;nul si seperarea lor de altii, ;ai ales de cei ce propovaduiau o alte
evan!helie (c:. atentionari si;ilare plasate in &o; 11>1)Q14 si 2al 1>4Q/). .arutarea de pace,
;entionata la s:arsitul catorva epistole, are dease;enea se;ni:icatia unitatii si dra!ostei. <raza
Earanatha, care poate :i inteleasa ca a:ir;atie sau ru!aciune, este o eBpresie a tanjirii dupa revenirea
lui 3sus ca ,o;n (;ai de!ra'a decat o ru!aciune pentru prezenta 5ui la 9ina ,o;nului).
5. Cina Domnului in intelegerea lui Pavel si practica in alte parti.
9u; este invatatura "aulina vis a vis de alte invataturi despre cina in #TK 7van!heliile sinoptice
;arturisesc uni:or; despre ocazia in care 3sus sFa intalnit cu ucenicii lui pentru a sar'atorii ;asa
aducerii a;inte. 7l a :olosit aceasta ocazi pentru ca sa le anunte ;oartea lui i;inenta si pentru a
i;partasi cu ei o'isniuta paine de paste si un pahar de vin a:ir;and ca ele si;'olizeaza trupul si
san!ele lui. 9uvintele eBacte :olosite variaza intre even!helii, Matei si Marcu :oarte apropiati cu
aceleasi cuvinte in esenta (Marcu> O5uati, acesta este trupul ;euJ acesta este san!ele ;eu al
102
le!a;antului cel nou varsat pentru ;ultiP), iar 5uca o:erind o :or;a de cuvinte apropiata de cea
:olosita de "avel (5uca> OAcesta este trupul ;eu care se da pentru voi, :aceti lucrul acesta in a;intirea
;eaJ paharul acesta este noul le!a;ant in san!ele ;eu, care se varsa pentru voiP). #atura stilizata a
inse;natatii su!ereaza ca :razarea a devenit parte O:iBaP a a:ir;atiei litur!ice :olosita in intalnirile
'isericii si a :ost incorporate in evan!helii.
?ariatia :razeolo!ica intre Matei]Marcu si 5uca]"avel a :ost eBplicata variat. "ro'a'il ;ajoritatea
cercetatorilor considera :razarea lui Marcu ca pri;a, cu 5uca]"avel ca dezvoltata din ea, dar eBista o
;inoritate re;arca'ila care considera dezvoltarea ca o directie opusa. Mai departe, opiniile di:era daca
traditia se lea!a de :apt de ocazia istorica descrisa, sau sFa dezvoltat dintrFo :or;a ;ai si;pla de
cuvinte care erau ;ai putin incarcate cu i;plicatii teolo!ice. "arerea ca intre!a inse;natate se lea!a de
inceputul 'isericii si ca nu contine ni;ic istoric din ulti;a ;asa a lui 3sus cu ucenicii, nu tre'uie luata
in serios.
Mesle co;unale erau :oarte raspandite in 'iserica pri;ara si ele au :ost ur;arite de 5uca pana in
pri;ele zile ale 'isericii din 3erusali;. #u este ni;ic deose'it despre aceasta. "ri;ii crestini intrFun
conteBt evreesc au actionat intrFun ;od analo! cu :ariseii, sau de :apt cu orice !rup de iudei care se
intalneau sa ;anance i;preuna. &e:erirea la ;asa era O:ran!erea painiiP Q :ara ;entiunea despre
'autul vinului. 9u toate ca aceasta :raza se re:era strict la actul de incepere a ;esei, i;partasind painea,
aco;paniata de ru!aciunile de ;ultu;ire, este clar ca se :acea re:erire la o ;asa co;pleta. <olosirea
i;a!inii unei ;ese in Apocalipsa dease;enea arata ca se;ni:icatia reli!ioasa a ;eselor era
recunoscutain aceata arie !eo!ra:ica, in Asia.
3ntre'area care se ridica acu; este daca era o practica uni:or;a a 'isericii pri;are 7rau acolo doua
sau ;ai ;ulte tipuri de ;ese :estive cunoscute ca O:ran!erea painiiP si care nu era in a;intirea ;ortii
,o;nului si deci nu era 'azata pe trditia Llti;ei 9ine, in ti;p ce altele erau le!ate de :olosirea painii
si a paharului in a;intirea ;ortii ,o;nului si aceasta era ocazia la care :acea "avel re:erireK
O teorie de !enul acesta a :ost dezvoltata de +. 5ietz;ann, care ar!u;enteaza ca ;asa ori!inala
din 3erusali; a :ost inlocuita cu ;asa "aulina. Alti cercetatori su!ereaza teorii si;ilare. (-arrett 1/40,
11, 1)Q14, crede ca "avel este cel care a :acut le!atura intre ;esele sapta;anale ale 'isericii si ser'area
invierii si a Llti;ei 9ine.) Oricu; sFa dovedit i;posi'il de ur;arit eBistenta independenta a
presupusei ;ese din 3erusali;. 9el ;ult, sFar putea spune ca :raza O:ran!erea painiiP in <apte se poate
re:eri la a;'ele sar'atori, 9ina ,o;nului si alte ;ese 'isericesti :ara vin (care nu era 'aut in ;od
nor;al la ;esele ordinare). Masa in 9orint includea :ran!erea painii, si :olosirea vinului, de ase;enea.
.in!ura ;arturie despre 9ina ,o;nului doar cu paine ar :i 5uca, daca asta este ceea ce descrie el, si
le!atura apropiata dintre 5uca si 9rstinatatea "auliana ne :ace sa crede; ca putin pro'a'il el descria
altceva decat o practica paulinaJ eventualitatea ca un scriitor postFpaulin sa descrie o ;asa Odoar cu
paineP sis a o plaseze in zilele 'isericii pri;are, nu are nici o 'aza. ,eci nu ave; nici o evidenta
istorica pentru eBistenta in parallel a doua :eluri de ;ese di:erite.
Tre'uie de aceea san e intre'a; daca eBista evidenta care sa su!ereze o evolutie in ;esele din
'iserica pri;ara de la a :i si;ple intalniri de partasie in a deveni ;ese co;;e;orative ale ;ortii lui
3sus cu o se;ni:icatie teolo!ica ela'orata atasata si re:lectand in :or;e di:erite asa nu;itele Ocuvinte
ale institutiei.P OLlti;a 9inaP insasi a :ost o reinterpretare a ;esei de "aste, si asta putea su!era o
sar'atorire anuala a acesteia in loc de sapta;anala. 9a unii dintre pri;ii crestini sar'atoreau O"astele
9restinP annual, reiese din 1 9orinteni 0>1Q4, dar aceasta evidenta arata de ase;enea ca "avel nu avea
nici o di:icultate in a sar'atori si un paste crestin annual, cat si 9ina ,o;nului sapta;anal. ,eci
sunte; pusi din nou in situatia deFa ne intre'a daca inse;natatea Llti;ei 9ine este plauzi'ila din punct
10*
de vedere istoric si daca aceasta a in:luentat 'iserica din pri;ele zile. 9at privitor la 5uca, este lipsit de
sens ca sa considera; ;asa din 7;aus cu ,o;nul inviat, ca si ;odel de ur;at, ci el o descrie ca o
re;iniscenta a Llti;ei 9ine 3n ;intea lui, nu a eBistat nici o pro'le;a privind continuitatea lor.
9azul pentru dezvoltare a :ost aparat de Macco'@. 7l a:ir;a ca la ;esele ordinare evreesti se
incepea cu O:ran!erea painiiP si i;partirea ei intre participanti cu ;ultu;iri catre ,u;nezeu pentru
purtarea lui de !rijaJ la ;esele cere;oniale de sa'at, si la alte :estivitati, actiunea era precedata de
i;partasirea vinului cu ;ultu;iri aduse lui ,u;nezeu. 7l continua apoi aratand ca 'iserica din
3erusali; ur;a ;odelul ;eselor o'isnuite evreesti. ,ar ulti;a ;asa a lui 3sus cu ucenicii a ur;at
;odelul unei ;ese :estive cu ordinea vinFpaine, dupa cu; atesteaza 5uca si Didache /Q10. Ori!inal
aceasta a avut o te;a pur OapocalipticaP in ti;p ce 3sus privea cu eBpectanta catre inau!urarea
i;paratiei lui ,u;nezeu. Apoi "avel a avut o vedenie prin care a invatat ca la Llti;a 9ina 3sus a
i;partit paine si vin (in aceasta ordineV) si ca leFa interpretat re:erinduFse la ;oartea lui. (Aceasta
traditie este pri;ita AdirectC de la ,o;nul, la care se :ace re:erire in 1 9or 11.) Asa sFa nascut teBtul din
5uca care arata o co;'inatie secundara a te;elor apocaliptice si eucaristice, iar apoi teBtul din Marcu
care supri;a aproape in totalitate aspectul apocaliptic. Asa ca 9ina ,o;nului este creatia lui "avel, si
nu tre'uie con:undata cu :ran!erea painii din <apte.
Teoria lui Macco'@ su:era in anu;ite aspecte. #u eBista evidente clare despre vreFo ;asa
'isericeasca cu ordinea vinFpaine (1 9or 10>11Q1), la care el nu :ace re:erire in ;od intentionat, a
inversat ordinea pentru ca "avel sa poata dezvolta se;ni:icatia unei sin!ure paini), si evidenta lui
Didach nu este de pre:erat odata ce eBista surse ;ai ti;purii. Ar :i ciudat daca :aptele post "auline iFar
:i atri'uit lui "avel O:ran!erea painiiP (Acts 20) care era di:erita de o'iceiurile lui, cunoscute autorului.
"avel insusi :oloseste ter;enul O:ran!erea painiiP cu re:erire la 9ina ,o;nului (1 9or 10>11). .i :raza
Opaharul 'inecuvantatP (in sensul Opaharul pentru care il 'inecuvanta; pe ,u;nezeuP) :olosit de "avel
in 1 9orinteni 10>11 era :olosit la al treiFlea pahar la ;asa de "aste. 9azul in sine, pe scurt, nu este
convin!ator.
BIBLIOGRAPHY. 9. 8. -arrett, The First +pistle to the Corinthians (+#T9J #e= (ork> +arper i &o=, 1/14)J ide;,
Church, Einistry and acraments in the New Testament (7Beter> "aternoster, 1/40)J 2. ,. <ee, The First +pistle to the
Corinthians (#39#TJ 2rand &apids> 7erd;ans, 1/4))J <. +auck, Okoinov\ ktl,P TDNT 333.)4/Q40/J 6. 6ere;ias, Opavsca,P
TDNT ?.4/1Q/04J +. 6. 8lauck, *errenmahl und *ellenistischer Gult( +ine religionsgeschichtliche 'ntersuchung 3um
ersten Gorinther"rief (M^nster> Aschendor::, 1/42)J ide;, O5ordNs .upper,P A,D 3?.*12Q)2J ". 5a;pe, O,as korinthische
+erren;ahl i; .chnittpunkt hellenistischFra;ischer MahlpraBis und paulinischer Theolo!ia 9rucis (1 8or 11, 1)Q*4),P
FN) 42 (1//1) 14*Q21*J +. 5ietz;ann, Eass and -ord%s upper (5eiden> 7. 6. -rill, 1/0*Q1/)/)J +. Macco'@, O"aul and
the 7ucharist,P NT *) (1//1) 24)Q1)J 3. +. Marshall, -ast upper and -ord%s upper (7Beter> "aternoster, 1/40)J ".
#euenzeit, Das *errenmahl( tudien 3ur paulinischen +ucharistiefassung (M^nchen> 8asel, 1/10)J 7. .ch=eizer, The
-ord%s upper According to the New Testament ("hiladelphia> <ortress, 1/1))J &. +. .tein, O5ast .upper,P D#& 444Q00J 2.
Theissen, The ocial etting of Pauline Christianity( +ssays on Corinth ("hiladelphia> <ortress, 1/42)J A. 6. M.
$edder'urn, ,aptism and !esurrection( tudies in Pauline Theology against 0ts &raeco-!oman ,ac2ground (T^'in!en> 6.
9. -. Mohr, 1/4))J -. $. $inter, OThe 5ordNs .upper at 9orinth> An Alternative &econstruction,P !T! *) (1/)4) )*Q42.
104
ANTROPOLOGIE
(PSIHOLOGIE)
de 6. 8. 9ha;'lin
+a=thorne, 2erald <.J Martin, &alph ".J and &eid, ,aniel 2.J eds., Dictionary of Paul and *is -etters,
(,o=nerNs 2rove, 35> 3nter?arsit@ "ress) 1//4, c1//*
Ter;enul psiholo!ie este 'a@ata pe 2reacD (psyche4 AOsoulPC _ logos AOcuvIntPC) dar nu este "aulin.
7ste :olositor pentru a indica aspecte ale antropolo!iei lui "avel, atIta ti;p cIt noi recunoaEte; punctul
de vedere a lui "avel despre :iina u;anD ca o unitate psiho;aticD Hn care rationalul, e;oiile Ei
:unciile psihicului sunt din plin inte!rate. Ar tre'ui sD nFe HndreptD; atenia Hn special la :elul Hn care
"avel :oloseEte 2ardia (Oini;DP), nous (O;inteP), pneuma (OduhP), psyche4 (Osu:let,P OviaDP), sarD
(O:leshP) and eso4 anthro4pos (Ointeriorul persoaneiP).
1. "siholo!ia lui "avel Hn studiul ;odern
2. "ersoana ca ,u;nezeu al 9reaiei
*. "ersoana in sclavia pDcatului
4. "ersoana a :Dcut Hntre!ul
1. Psihologia lui Pavel n studiul modern
3storia cercetDrii Hn care ter;enii antropolo!ici al lui "avel au :ost Hnre!istrai Hn cronicD (a :ost Hn 1/)0)
de &. 6e=ett. Lr;Drind punctul principal de studiu care este ocupat te cercetatoti Hn acest cI;p.
1.1 ,ihoto;ie sau Trihoto;ieK ,e pe ti;pul "arinilor 'isericii pIna Hn 1400 aceastD Hntre'are
a :ost centru principal Hn discuiile antropolo!iei lui "avel> ,acD persoana este co;pusD din douD pDri
(trup Ei su:let) sau trei pDri (Trup su:let Ei duh)K "Drinii !receEti :avorizeazD opiunea tIrzie, pDrinii
latini cea anterioarD. "rin in:luena lui Au!ustine Ei a re:or;atorilor protestani, dihoto;ia a devenit
punctul de vedere sta'ilit Hn teolo!ia vesticDJ dar dez'aterile au continuat (-erkou=er, 1/4Q2**J
+oeke;a, 204Q10). GntrFo versiune a trihoto;iei ,u;nezeu locuieEte Hn duh (O interiorul persoaneiP),
elei'erIndul de scalvia su:letului (OeBteriorul persoaneiP), Ei trupul (OeBtre;a persoana, adica cea a;i
din a:arDP) :acInduFi Hn loc su'ordonai duhului. ,ihoto;ia, oricu; rD;Ine punctual de vedere
do;inant . 6. 2. Machen, de eBe;plu a:ir;D cD 'i'lia Oindiscuta'il % recunoaEte prezena a douD
principii distincte sau su'stane in o; reco!nizes`trupul Ei su:letul lui.P (Machen, 14*)J su:letul Ei
duhul denotD aceeaEi realitate (Machen, 10/Q)*). Gn ;od recent +oeke;a, oricu; a respins cuvIntul
dihoto;ie (Oa taia Hn douDP) ar!u;entInd cD O-i'lia descrie persoana u;anD ca o totalitate, un Hntre!, o
:iinta unitarDP care OHn aceastD prezentD viaD nu poate :i tDiatDP (+oeke;a, 210).
1.2. Po/iia anti". Rcoala ;odernD pe drept a insistat ca antropolo!ia lui "avel sD :ie interpretatD Hn
lu;ina prorpriei istorii Ei a ;ediului social cultural.
8.;.8. Po3iPia elenisticN. ,evre;e Hn acest secol cIiva savani Hn do;eniu susin cD pavel a :ost
puternic in:luenat de :ilozo:ia neFevreiascD Ei reli!ia popularD, pro'a'il ideea ;ediazD la el prin
iudais;ul eleninstic sau 'iserica elenisticD (vezi elenis;ul). "rintre su!estii care sunt pentru aceste
dependene, sau ;acar in:luene, sunt> (1) <olosirea cuvinteor a sar2i2os (Ei sar2inos, O:irescP),
psychi2os (Otrupesc,P OnaturalP) Ei pneumati2os (OspiritualP), Ei ;esajul lor despre reinoirea nous Ei
salvarea pneuma prin gno4sis (OcunoEtinDP) Ei so4phia (OHneepciuneP) Hn 1 9orinteni 2>1Q11J *>1Q4J
0>0, aratD considera'ila Hndatorire :aD de !nosticis;. (2) Te;a lui "avel despre lupta dintre sarD Ei
pneuma (2al 0>11Q21J &o; 4>1Q1)) reche;area dualis;ului ;eta:izic al lui "lato (duhul este 'un,
;aterial ester ea), are antecedente in 2nosticis; Ei Hn reli!iile ;isterioase.(*) ,istincia dintre
100
Opersoana eBterrioarDP Ei Opersoana interioarD (e.!., 2 9or 4>11) poate :i trasatD la dualis;ul
antropolo!ic elenist. "InD acu; toate aceste poziii au :ost provocate.
8.;.;. Po3iPia e"raicN. 6u;atatea tIrzie a secolului cc a vDzut o creEtere Hn apro'area colectivD a
unui nu;Dr ;are de savani Hn do;eniu> (1) "avel anticipeazD sau se opune ;ult HnvDDturii neFevreieEti
de care el dupD cu; spun unii a :ost dependent (2) decisiva in:luenD peste el (separatD de 3sus Ei de
creEtinis;ul ti;puriu) A :ost ?echiul Testa;ent Ei 3udais;ul "alestinian (vezi 7vrei, "avel). 9Iteva
din a:ir;aii sunt ur;Dtoarele> 9a Hn ?echiul Testa;ent, preocuparea lui "avel nu este natura u;anD ci
relaia cu ,u;nezeu (3acov Hn ,ihle et al., 1*0Q*1J .tace@, *). (2) arD Hn "avel nu indicD Opartea
paD;nteascDP a unei personae H;potriva OpDrii divine.P 9i ;ai de!ra'D
eBact ca Hn ?echiul Testa;ent corespondentul "a4sia4r, sarD :unda;ental se;nalat de su:erina
dintre ,u;nzeu Ei oa;eni precu; relaia dintre ei> O:ireaP caracterizeazD toatD persoana ca :iind
neputincioasD, creaturD vulnera'ilD cu totul dependentD de ,u;nzeu (.ch=eizer and -au;!Urtel, 12*).
(*) Gn vasta ;ajoritate a instanelor Hn "avel pneuma indicD nu duhul u;an ci ,uhul .:Int ` sursa
esenialD a vieii Ei puteri. Pneumati2os (e.!., 1 9or 2>10) de a identi:ica o persoanD Ocare cunoaEte
lucrarea de salvare al lui ,u;nezeu prin virtutea ,uhului lui ,u;nezeuP (.ch=eizer Hn 8leinknecht et
al., 4*1). Otrup spiritualP (so4ma pneumati2on) Oeste sa Hnelea!D, nu ca unul care constD Hn pneuma, ci
ca unul care este controlat pneumaP (.ch=eizer Hn 8leinknecht et al., 421J c:. 1 9or 10>44Q40). (4) Gn
"avel, ca Ei Hn ?echiul Testa;ent, 2ardia denotD centru unei persoane ca o :iinD raionalD, e;oionalD
Ei volitivD (-au;!Urtel Ei -eh; 101Q)J 3acov Hn ,ihle et al., 121Q24). (0) Gn "avel psyche4 nu este
Osu:letulP ci viaa sau :iina unei persoane co;plecte`ca Hn 2eneza2>), Oo;ul sFa :acut ast:el o :iinD
vieP (#86?, este H;portiva 86?Ns Osu:let viuP). Psychi2os (1 9or 2>14) pentru cD denotD Opersoana
naturalDP lipsitD de ,uhul lui ,u;nezeu.
Gn ;od corespuzDtor, toi care sunt Hn Ada; Ei care eBperi;enteazD viaa Ei ;oralitatea
prezentului eBistent posedD un Otrup naturalP ( 1 9or 10>42Q41). (1) 9u :er;itate HnrDdDcinat Hn
?echiul Testa;ent sunt ter;enii atropolo!ici :olosii de "avel HncepHnd cu anthro4pos (Ou;anP) HnsuEi,
sD indice o solidaritate corporativD (e.!., so4ma Hn 1 9or 12>12Q1* Ei adesea Ac:. &o'inson, 4/Q4*CJ
pneuma Ei psyche4 Hn "hil 1>2)J Ei Ovechi Ei nou persoanD, :iinDP Hn 9ol *>/Q10 Ei 7ph 4>22Q24
AH;preunD cu re:erina la Ada; Ei 9ristos Hn &o; 0>12Q21 Ei 1 9or 10>21Q22, 40Q4)C).
8.;.U. $ Du"lN Wndatorire. &ecunoscHnd intercalarea !Indirii 2receEti Ei 7vreieEti Hn zilele lui "avel,
Ei cunoEtina lui "avel de a :ace sD eEueze aceste !Indiri a;IndouD, ;uli savani Hn do;eniu cred cD
antropolo!ia lui datoreazD ceva celor douD !Indiri.
(1) Lnii detecteazD o ;utare in scrierile lui "avel din perspectiva 3udaicD la cea elenisticD. GntrFo
lucrare pe antropolo!ia lui "avel pu'licatD Hn 14)2, +. 5^de;ann ar!u;enteazD cD rascu;pDrarea Hn
2alateni (eBpresivitatea ti;purie al lui "avel, perspectva iudaicD) se 'izuie pe Hndeplinirea verdictului
juridic al lui ,u;nzeu, pe cInd Hn &o;ani 0F4( Maturitatea lui "avel, perspectiva elenisticD)
rDscu;pDrarea O a :ost o trans:or;are ;oraloF:izicD din OtrupP la OduhP prin co;uniunea cu ,uhul
.:IntP (7llis, 24).
GntrFun articol pu'licat Hn 1/*4, 9. +. ,odd ar!u;enteazD cD escatolo!ia lui "avel a devenit ;ai
puin iudaicD Ei ;ult ;ai ;ult elenisticD Hn scrierea de la 1 9orinteni 10 pInD (Hnviearea Orupuplui
spiritualP la reHntoarcerea lui 9ristos) Ei 2 9orinteni 0 (pri;irea unei Ocase Hn cerP la ;oarteJ c:. 7llis,
*2).
(2) Lnii percep Hn epistole continuD tensiune Hntre ele;entele 7'raice Ei cele 7lenistice. Gn
con:or;itate cu -ult;ann, "avel se opune unor notiuni !nostice appreciate (ca Ei cu; ar :i dispreuirea
lor :aD de trup) dar o'servai (o asa adIncD :isurD Hn o;, o aEa de ;are tensiune Hntre persoanD Ei
persoanD% la care el vine aproape de dulais;ul 2nosticP (-ult;ann, 1.1//). .i;ilar -ult;ann spune,
Hn ti;p ce "avel :oloseEte Hn pri;ul rInd psyche4 Hn ?echiul Testa;ent sensul de OviaDP sau
OpersoanD,P el :oloseEte ter;enul OHntrFun sens depreciatorP Hn contrast cu pneuma trDdarea in:luenei
!nostice (-ult;ann, 1.204).
101
(*) $. ,. .tace@Ns o tezD ;ult ;ai !eneralD (.tace@, */) este cD antropolo!ia lui "avel a :ost
:unda;entalD creEtinDJ el a :olosit li;'a nor;alD iudaicD (cu; ar :i 2ardia Ei sarD) Opentru cD
7van!helia lui a sDrit a:ara din ?echiul 5e!aD;IntPJ 7lenis;ul uneori a o:erit ter;eni ;ult ;ai
adecvai (cu; ar :i nous, O;inte,P or syneide4sis, OconEtiinDP)J el nu a :ost conEtient de H;'inarea
celor douD culturi (3udaice Ei elenistice) doar cDutInd sD HEi eBpri;e punctul de vedere creEtin al
u;anitDii Hn cel ;ai adecvat li;'aj.
(4) &. 6e=ett susine cD principala cauzD pentru prezena ele;entelor elenistice Hn epistole pe lIn!D
acele ele;ente ;oEtenite din ?echiul Testa;ent Ei 3udais;, este cD "avel pentru scopurile pole;ice,
:recvent Oa H;pru;utat ter;eni antropolo!ici de la partenerii lui conservatori, rede:inindui pentru a
satis:ace nevoile ar!u;entului sDuP (6e=ett, 44)).
8.;.f. Eonism sau DualismR &e:reitor la pro'le;a anterioarD Hntre'area este dacD antropolo!ia lui
"avel este ;onisticD sau dualisticD> a :ace persoanele sD consiste dintrFo sin!urD su'stanD sau
douD(vezi Machen Hn 1.1 sus), sau, cu; unii pre:erD sD punD Hntre'Drile, sunt trupul Ei su:letul
indivizi'ileK ( ;Dcar cD se pot distin!e conceptual) sau divizi'ile ( totuEi Hn ;od ideal are :i
insepara'ile)K Muli pro'a'il cei ;ai ;uli savani conte;porani au ales pri;a opiune, unii :or;a
;onis;ului. Ln dualis; cos;ic, escatolo!ic sau ;oral este va@ut Hn "avel, dar antropolo!ia lui este se
spune ca este ;onisticD, sau Hn esenD aEa ( orice evidenD a dualis;ului este ;ini;D Ei strDinD, un se;n
al in:luenei !receEtiJ c:. discuia Hn $hitele@, *2Q*4J 6e=ett, 42Q/0J &idder'os, 2/Q*2). Acesta este
punctual de vedere de eBe;plu al lui -ult;ann (OO;ul nu este alcatuit din douD Aso4ma Ei psyche4C,
;ult ;ai puin din trei Aso4ma, psyche4 Ei pneumaC, 1.20/) Ei al lui .tace@ (O.epararea psyche4 din
sarD Hnsea;nD% eBtinctie pentru "avel,P .tace@, 121).
Gn sprijinul acestui punct de vedere apar Hn !eneral douD ar!u;ente> (1) Gn ti;p ce unele eBpresii
ale 3udais;ului din @ilele lui "avel au :ost dualistice datoritD in:luenei !receEti(.ja'er! Hn 8leinknecht
et al., *))J 5ohse Hn ,ihle et al., 1*0Q*)), antropolo!ia ?echiului Testa;ent sursa !Indirii lui "avel pe
acest su'iect este ;onisticD. 3acov ;enine cD vechea distincie dintre dihoto;ie Ei trihoto;ie tre'uie
sa :ie a'andonatD Hn ;asura Hn care antropolo!ia ?echiului Testa;ent este preocupatD.
Antropolo!ia 3sraelitD este ;onisticD. % Lnitattea naturii u;ane nu este eBpri;atD prin conceptele
antitetice ale trupului Ei su:letului ci prin co;ple;entaritatea Ei insepararea'ilitatea conceptelor despre
trup Ei viaD(6aco' Hn ,ihle et al., 1*1). (2) Gn ar;onie cu ?echiul Testa;ent, psyche4 "avel niciodatD
nu indicD cea ;ai HnaltD parte a persoanei ("avel niciodatD nu a luat parte so4ma Ei psyche4 H;preunD
ca douD pDri din Hntre!) sau :arD trup, Osu:letP ne;uritor(6e=ett, **4Q41J .ch=eizer Hn ,ihle et al.,
100, 100Q01J 2uthrie, 110).
"avel Onu poate concepe chir Ei o viitoare eBistenD u;anD dupD ;oarte% ca o eBistenD :Dre
soma,P Ei nu cunoaEte concepia 2reacoFelenisticD asupra ne;urii su:letului (eli'erat din trup)P
(-ult;ann, 1.1/2, 20*J c:. 7llis, 24).
5ectura lui "ave a :ost provocatD de 2undrz Ei 9ooper. Gn opinia lui 2undr@ Odualitatea
antropolo!icD,P nu Ounitatea ;onadicDP este cel ;ai 'un punct de vedere descris de "avel(2undr@, )/,
4*)> Hntrea!a persoanD (Ou;anD,P anthro4pos) este alcDtuitD dintrFo parte (pentru care ter;enul :avoril
al lui "avel este so4ma, OtrupP) Ei o parte ne;aterialD (ale carui :uncii variazD sunt descrise pneuma,
psyche4, 2ardia, nous, eso4 anthro4pos, etc.)J OeBistD o dualitate ontolo!icD, un pluralis; :uncional Ei
o unitate 'olticD. (2undr@, 44J c:. 101). Ter;enii lui 9ooper pentru "avel antropolo!ia 'i'licD
!eneralD(9ooper, 00, 1)/) Oholis;ul :uncionalP (Hn contrast cu Oholistis;ul ontolo!icP Ei Odualis;ul
:uncionalP (Hn contrast cu, O;o;is;ul holisticP).
9Iteva ar!u;ente Hn suportul acestor concluzii>
(1)9a Hn ?echiul Testa;ent, "avel reprezintD :iina u;anD ca un Hntre! plin de inte!ritate, Hn care
psiholo!ic Ei :izic sunt conectate H;preunD :arD posi'ilitatea separDrii, dar rD;In ontolo!ic distincte.
Ter;enii pentru trupesc Ei netreupesc (;aterial,Ei i;aterial) (de eBe;plu so4ma or pneuma) poate :i
aplicatD de sinecdoca unei personae Hntre!iJdar ce reprezintD acest Hntre! nu este echitat cu un Hntre!.
10)
(2) Gn ?echiul Testa;ent Ei Hn "avel ( dease;enea Ei Hn cea ;ai ;are parte a iudais;ului
intertesta;ental) O persoanele nu sunt pur Ei si;plu distinse de la trupurile lor pD;InteEti, ele sunt
separa'ile de ele Ei pot continua sD eBiste :Dre eleP (9ooper, )))J deci HnvDDtura lui "avel Hn 29orinteni
0>1F10J "hilipians 1>21F24. (pentru aceste douD ar!u;ente, vezi 2undr@, 11)Q01J 9ooper, *1Q10*,
14)Q)2.)
(*) O,ualis;ul holisticP al lui "avel este a'solut Hn contrast cu alte :eluri de dualis; Hn lu;ea
anticD (de aceea 2undr@ pre:erD OdualitateaP), Hn care sarD sau so4ma este Hn ;od inerent rDu, o;ul
psyche4 or pneuma este inerent 'un, Ei Ei salvarea constD Hn eli'erarea su:letului de cDtre trup. Tea;a
lui "avel intrD HntrFun statut :DrD trup la ;oarte (2 9or 0>1Q0) pentru cD este nenaturalD Ei anor;alD,
atra!e dupD sine Oo tDiere Hn douDP (a Odihoto;ieiP) aceea ce ,u;nezeu a creat ca un Hntre!
uni:icat( care poate eBplica de ce "avel niciodata nu a apelat psyche4 la o ast:el de eBistenD. Acea
perioadD este HntradevDr o Ostatut inter;ediar@PJ salvarea :inalD asteaptD reinte!rarea unei personae la
Hnvierea trupurlui(1 9or 10>42Q04J "hil *>20Q21J vezi 2undr@, 14/Q04, 10/Q4*J 9ooper, 4/Q10*, 102Q
1*, 1)*Q/0).
1.3. :(ndirea Contemporan". Aceste e:orturi de al intrepreta pe "avel Hn lu;ina ti;purilor lui Ei
;Drturia la i;pactul !Indirii Ei curentelor ;oderne. O ;iEcare a unui nu;Dr de intelectuali au dat
:or;D psiholo!iei lui "avel.
8.U.8. 0dealismul. Teolo!ul secolului c3c <.9. -aur, in:luenat de idealis;ul lui 2. $. <. +e!el, a
crezut cD rDz'oiul dintre sarD Ei pneuma a reprezentat con:litul dintre O :init Ei relativP Ei dintre Oin:init
Ei a'soluteP (&idder'os, 11). Lnii avocai ai Opanps@chis;P ( o varietate a idealis;ului ;onistic Hn
ar;onie cu persoanele care sunt co;puse dintrFun ele;ent ;eta:izic drept` su:let, ;inte sau spirit)
cred Hn stin!era trupuilui dar Hn i;ortalitatea su:letului(9ooper, 21 n.*1J 01 n.21J 2*1Q*)).
8.U.;. -i"eralismul. +. 5^de;ann Ei +. 6. +oltz;ann caracterizeazD li'eralis;ul classic eBplicHnd
con:lictul dintre trup Ei su:let Hn ter;enii unui dulalis; etic> pentru ei sarD este Olupta u;anD eBteriorD
H;potriva interiorului, duhului u;anP (6e=ett, 02Q00). OAst:el OduhulP nu ;ai este luat% ca o antitezD
a :initului Ei a o;ului, dar, ca un antipode al senzuialitDi. % ,uhul Al nousC care conduce principiul
raional Hn o; tre'uie sD o'inD ?ictoria peste in:erioara naturD senzualD (sarD) Ei sD o ,;eninD Hn
supunereP (&idder'os, 14).
8.U.U. +Distentialismul.-ult;an ar!u;enteazD, con:lictul concepiei lui "avel dintre sarD Eineuma
care este pro:und HndepDrtat :aD de realizarea li'eralis;ului. Gn 2alteni 0 Ei &o;ani 4 pneuma se
re:erD la ,uhul lui ,u;nezeu, nu la duhul u;an (unde "avel a vor'it recent, O nu este vreun principiu
Hnalt Hn interior sau vreun intellect special sau vreo aptitudine spiritualD, ci si;plu el HnsuEi,P 1.201)J Ei
sarD nu este ;ai in:erioarD, partea senzualD a persoanei, dar Hntrea!a persoanD orientatD Hnspre ea HnsDEi
Ei independentD de ,u;nezeu` e un e!ocentris; careFl eBpri;D pe el HnsuEi, Hn re'eliunea :aD de
,u;nezeu Ei Hn zelul :aD de reli!ie (-ult;ann, 1.2*2Q41J c:. "hil *>*Q1J .ch=eizer and -au;!Urtel,
1*1Q*4).<iecare persoanD tre'uie sD decidD dacD vrea sD trDiascD OHn co;:or;itate cu trupulP ( Ln
e!ois; si!ur, e!ois; con:ident, o cDutare lu;eascD de a :i Hn posesiunea unei !lorii proprii) sau OHn
co;:or;itate cu ,uhulP (Hn care ,u;nezeu este centrul ateniei Ei a cunoaEterii ca sD :ie sursa vieii Ei
a puterii, iar 9ristos Hn locul e!ois;ului sD devinD su'iecul credinei Ei Ei al laudei).
8.U.f. Eaterialismul. Gn aceastD :or;D a ;onis;ului(contrar cu idealis;ul vezi sus) :iina u;anD
este o !Indire care constD nu;ai Hn ;aterie Ei Hn :unciile ei. Gn co;porta;entul :iinelor Ei
epi:eno;enalis;ul, de eBe;plu, O ;intea Ei su:letul nu suntr ;ai ;ult decIt o co;'inaie a % stare
cauzatD de creierP (9ooper, 14Q1/).
8.U.d. Psihologia. "rin OeBe!eza psiholo!icDP 2. Theissen cautD sD descopere relevana lui "avel la
discuiile curente Hn cI;pul psiholo!iei. ,e eBe;plu, ca reli!ie atra!e dupD sine con:runtarerea cu
su'conEtientul, este proli:ic sD eBplori ast:el de su'iecte ca Ei de@vDluirea ini;i la ulti;a judecatD (1
9or 4>1Q0J &o; 2>11)J elucidarea li;'ajului su'conEtientului (vor'irea Hn li;'i) prin interpretare Ei
pro:eie (1 9or 14)J 3lu;inarea 9reEtinis;ului (prin 7van!hlelie Ei ,uh) ca Ei Hnelesul cu care ;ateria
104
se cu:undD Hn su'conEteint("hil *>4Q1) sunt aduse la constienD (&o; )>)Q2*J 1 9or 2>1Q11),
a;eninarea or este HndepDrtatD Ei aspectele 'ene:iciilor lor sunt Hnrolate Hn serviciile lui 9ristos.
8.U.V. Eonism versus Dualism. #ici idealis;ul ;onis;ului care reduce persoana la su:let nici
;onis;ul ;aterialius;ului care reduce persoana la trup nu sunt co;pati'ile cu "avel. #ici :or;ele
conte;porare ale dualis;ului care HncurajeazD (1) salvarea su:Eetului Ei dezaprecierea trupului, (2)
#e!lijena unitDii psiho;atice a persoanei Ei (*) dihoto;ia dintre har Ei naturD, (c:. +oeke;a, 222Q
21). Gn acelaEi ti;p Odia!nosticarea :uzionarii dualis;ului illicit cu distincia trupFsu:let este !reEitDP
(9ooper, 20/, c:. 1/4Q20/).
1.&. 4titudinea pre/ent". AceastD seciune poare :i concluzionatD prin arDtarea punctului de vedere
din care aceste articole au :ost scrise.
(1) .avanii au de@'Dtut din !reu sD evalueze care scrisori atri'uite lui "avel pot :i :olosite ca surse
a !Indirii lui proprii. 6e=ett, de eBe;plui, eBclude coloseni, e:eseni, Ei pastoralele din analiza luiJ
-ult;an eBclude aceste cinci plus 2 Tesaloniceni. Lr;Dtoarea discuie va lua Hn considerare toate cele
1* scrisori. Ln studiu a;Dnunit ar tre'uii sa considere cu; repartizarea Ei :olosirea ter;enilor se
relaioneazD la pro'le;ele autorului.
(2) "avel :oloseEte ter;enii antropolo!ici Hn cunoEtina poziiilorelenistice Ei e'raice (Hndatorirea lui
:aD de aceasta din ur;D este cu ;ult ;ai ;are), pentru sin!urul scop de a rDspIndi evan!helia creEtinD
Ei eBplicInd salvarea Hn 9hristos (ast:el Ei .tace@, 2*0Q41J c:. 1.2.* sus). "entru a re:lecta aceastD
perspectivD ter;enii vor :i conectai H;preunD HntrFo a'ordare tehnicD. Mai ;ulte detalii vor tre'uii
cerute (i) 9e ne descoperD repartizarea ter;enilor despre teolo!ia lui "avel, preocupDrile pastorale Ei
(invers) la ce conduc aceste preocupDri rDspIndite asupra sensului ter;enilor(c:. 6e=ett)J Ei (ii) ce
ordine cronolo!icD a scrisorilor ne :ace cunoscut despre dezvoltarea antropolo!iei lui "avel.
(*) "siholo!ia lui "avel, ca Ei cea a 'i'liei Hn !eneral, ;ai curInd este practicD decIt Etiini:icD.
($ri!ht Hn -ro=n et al., 01))J acetse scrisori nu HnvaD O o antropolo!ie teroreticD sau psiholo!icDP Ei
poate :i nu;itp OpreF:iloso:icDP (9ooper, 112, 140).
9u toate cD Oscriptura ni HnvaD :iloso:ie, HnzestreazD un cadru nor;ative pentru antropolo!ia
9reEtinDP (9ooper, 1/)). "unctul de vedere cu care psiholo!ia lui "aveleste ;ult ;ai co;pati'ilD este
Odualitatea antropolo!icDP sauz Oholis;ul :uncionalP Ei Odualis;ul holisticP (see 1.2.4 and 1.*.1
a'ove). Ast:el va :i necesar sa dD; puinD atenie la ter;enii antropolo!ici (considera'il so4ma) tratat
in altD parte Hn acest volu;.
2. Persoana ca yi crea(ie al lui Dumnezeu. O analizD a persoanei Hnainte de cDdere ne va
ajuta sD Hnele!e; ;ai 'ine ce "avel spune despre i;pactul pDcatului Ei respectiva 9ristos.
2.1. #iversitatea persoanei 'n unitate. Gn con:or;itate cu antecedentele evreieEti Ei 2receEti "avel
priveEte persoana ca :iind corporalD Ei spiritualD. 9uvIntul lui :avorit pentru :or;D este Otrup. ,e
ase;enea :oloseEte Ocarne , :ireP (sarD) Hn acelaEi sens> O Gntotdeauna purtInd Hn trupurile noastre
;oartea do;nului nostru; 3sus%pentru ca viaa lui 3sus poate :i ;ani:estatD Hn carnea (:irea) noastrD
;oartD AsarDCP (2 9or 4>10Q11). <iind O a'sent Hn trupP (1 9or 0>*) este la :el ca Ei cu; a; :i Oa'seni
din carneP (9ol 2>0J c:. 9ol 1>22, Ocarnea trupului sDuP). O.la'iciunile trupuluiP (2al 4>1*Q10) Ei Oun
epuE Hn carneP (2 9or 12>)) descrie Hn acelaEi :el (K) sla'iciunile :izice.
"avel descrie activiatea spiritualD prin di:erii tere;eni ale cDror Hnelesuri se suprapun
considera'il (2undr@, 101J 8^;;el, 4*). #u este nici o di:erenD dintre prezena apostolilor OHn spiritP
ApneumaCP (1 9or 0>*) Ei prezena lui OHn ini;D A2ardiaCP (1 Thess 2>1)).
Ln ;otiv Ei o Hnele!ere Oa ;inii AnousCP (1 9or 14>14Q11), ini;a (2ardia) poate :i Hn acelaEi
:el Olu;inatDP P (2 9or 4>1J 7ph 1>14), Ei Oduhul ApneumaC unei persoaneP Hnele!e Olucrurile unei
personaeP (1 9or 2>11J c:. 7ph 4>2*, Oduhul ApneumaC ;inii AnousCP). 3n 2 9orinteni 1>11Q12
splanchna (#3? Oe:eciuneaP) and 2ardia sunt eBpresii sinoni;ice ale dra!ostei. AscultHnd Odin
ini;DA2ardiaCP &o; 1>1)J 1 Ti; 1>0) este la :el cu ascultHnd Odin su:letApsyche4CP (7: 1>1, 9ol *>2*J
10/
#3? Oini;DP) Ei slujind O din duhul ;euP ApneumaCP (&o; 1>/J #3? OHntrea!a ini;DP). A rD;ane OHntrF
un sin!ur duhApneumaCP este a lupta Ocu tot su:letul Apsyche4CP (<il 1>2)), cu toate cD preocuparea lui
"avel nu este o psiholo!ie personalD ci o ar;onia credincioEilor Hn intD.
"avel distin!e spiritualul de trupesc Hn diverse ;oduri.?or'eEte despre a :i devotat ,o;nului OHn
trupAso4maC Ei Hn duh ApneumaCP (1 9or )>*4)J Oa :i a'sent Hn trup dar present Hn trupP (1 9or 0>*), Ei sD
:ii separate OGn persoanD, nu Hn ini;D A2ardiaCP (1 Thess 2>1) #&.?). 7l Hndea;nD cititorii ca sD se
curDeascD O de orice pIn!Drire a trupuluiAsarDC Ei duhului ApneumaCP (2 9or )>1).
"e deasupra ne 'ucurD; de distncia lui "avel pe care o :ace Hntre interior Ei eBterior. Adevarata
circu;cizie nu este Odin a:arDP ci OHn interior,P nu Onu Hn carneP ci Oa ini;iP (&o; 2>24Q2/).O;ul
spiritual este OHn elP (1 9or 2>11). Acelor persoane Ocare se laudD cu ce este Hn Hn:DiEare Ei nu cu ce este
Hn ini;DP (2 9or 0>12). ,i;ensiunea trupeascD Hn ;od evident H;'rDiEeazD interiorul precu; Ei
eBteriorul, or!anelle ascunse precu; Ei cele vizi'ile. ,e alt:el "avel descrie acele :uncii spirituale cu
ter;ini care de ase;enea pot denota or!anelle trupeEti` de eBe;plu, literal 2ardia (ini;D) or
splanchna (Hn ;od variat intestine, :icat, rinichi, plD;In sau ini;DJ c:. -au;!Urtel Ei -eh;, 101Q11J
8aster, 044Q0*).
Gn aceastD lu;inD douD puncte necesitD sa :ie accentuate. (1)"avel niciodata nu li;iteazD o :uncie
spiritualD cDtre un particular or!an trupesc. ?ersetul citat ;ai sus 2ardia nu este pentru o ini;D literalD
ci pentru O Hntre!ul interior al :iinei u;ane Hn contrast cu partea lui eBterioarDP (-au;!Urtel and -eh;,
112). Gn 29orinteni *>* Oini;D carnalDP nu ;ai este deloc literal decIt cali!ra:ia duhului. 3nteresul lui
"avel Hn splanchna nu este :iloso:ic. Acesta este Oce lai eBpressive ter;ent utilizat sD indice sursa
e;oiilor u;aneP (.ilva, 00)J prin ;entoni;ie, "avel se concentrazD pe e;oii Hnsine (splanchna :ili;
12 poate :i tradus Oini;DP sau Oiu'ire,P -A2,). (2) "avel niciodatDnu disociazD interiorulFspiritual :aD
de ce interiorulFtrupesc. O O esenialD parte a Hnelesului ori!inal Ai.e., literalC a :ost reinut la treapta
care splanchna preocupD Ei eBpri;D Hntra!a personalitate la cel ;ai adInc nivelP (8aster, 000). Gardia
de ase;ena este pentru OGntrea!a :iinD interioarDP Hn a;IndouD di;ensiuni trupeascD Ei spiritualD.
Ast:el :rica, sau ;ania sau tul'urarea este justi:icatD 'DtDilor rapi@i ale ini;i.
(2) "aul never dissociates the internalFincorporeal :ro; the internalFcorporeal. OAn essential part o:
the ori!inal Ai.e., literalC ;eanin! has 'een retained to the de!ree that splanchna concerns and eBpresses
the total personalit@ at the deepest levelP (8aster, 000). Gardia like=ise stands :or Othe =hole o: the
inner 'ein!P in 'oth its
2.2. %nitatea persoanei 'n diversitate. ,iversitatea persoanei Hn unitate tre'uie pDstratD Hn ;inte Hn
ti;p ce HnaintD;. ,ar este ;ult ;ai ;are accentuarea Hn scrisorile lui "avel pe persoan ca un Hntre!
inte!rat. Gn "avel 2ardiaeste Ointe!ritatea centrului o;ului ca :iinD raionalD, e;oionalD, volitivD.
(,unn 1/44, 100J c:. 2.1 susJ -au;!artel Ei -eh;, 112J 5add, 4)0). enli!htened (7: 1>14)J poate
eBperi;enta durere (2 9or 2>4)J Ei ascultarea vine din ini;D (&o; 1>1)).
<recvent "avel denotD persoana Hntrea!D prin Hnelesul ter;enilor care Hn alt conteBt denotD un
aspect sau di;enisune a persoanei. <DcHnd aEa el nu contrazice alte utilitDi, sau sa con:unde parailul cu
Hntre!ul. Mai repede prin sinecdice el o'servD Hntrea!a persoanD dintrFun punct de vedere particular sau
su'liniazD contri'uia unui aspect particular Hn con:or;itate cu :uncionalitatea Hntre!ului.
"entru a prezenta Otrupul tDuAso4mataC ca jet:D vieP (&o; 12>1),sau sD o:eri;adularele taleP (&o;
1>1*, 1/J #3? OpDrile trupului tDuP),sD te o:eri Ope tine HnsuiP (&o; 1>1*, 11). &o;ani 12>1 so4ma
denotD Opersoana Hn trupul sDu, Hn relaiile concrete din interiorul acestei lu;iJ pentru cD el este trupul
prin care o;ul eBperi;enteazD lu;ea Ei se relaioneazD la aliiP (,unn 1/44, )0/J c:. 2undr@, 00). 9u
toate cD so4ma nu este echivalat cu Hntrea!a persoanDJ ;intea Ei voina sunt active Hn jert:irea trupului
(&o; 12>1Q2).
Gn ;od ase;DnDtor sarD poate sD denote Hntra!a :iinD u;anD sau toatD u;anitratea, HntrFun oarecare
respect`ca :iine care (1) sunt prin natura caracteristici ale creaiei, li;itate Ei sla'e(&o; 1>1/J Otrup Ei
sIn!e,P 2al 1>11J 1 9or 10>00J 7: 1>12)J (2) plDnuiesc Ei aderD la un anu;it standard (Onu sunt ;uli
110
Hnelepi Hn :elul lu;ii,P 1 9or 1>21)J (*) aparinInd unei se;nii :izice (e.!., &o; 1>*J 4>1J />*)J (4) Ei
stInd Hn relaii cu alte :iine u;ane Ei cu ,u;nezeu (:ili; 11, OHn trup Ei Hn ,o;nulPJ &o; *>20). Gn
nici unul din aceste pasaje nu este sarD zu!ravit ca :iind inerent, pDcDtos (dar vezi * dedesu'tJ c:. 1.2.2
susJ Thiselton, 1)4Q)0).
Psyche4 (Osu:letP Hn eBe;plul anterior) poate de ase;ena Hnse;nao viaD Hntra!D sau prin
;etoni;ie, o persoanD Hntrea!D.. OGn dra!ostea nostrD :ier'inte pentru voi era; !ata sD vD dD; nu
nu;ai evan!helia lui ,u;nezeu dar chiar Ei viaa noastrD ApsychaiCP (1 Thess 2>4). 7pa:roditus
Oaproape o;orIt pentru evan!helia lui 9ristos, riscHnduEi viaa lui Apsyche4CP (<il 2>*0)> viaa lui
pD;InteascD sau viaa lui naturalD a :ost Hn pericol, nu doar Osu:letulP lui (vezi de ase;enea &o; 2>/J
11>*J 1*>1J 11>4J 2 9or 1>2*). Acest o'icei este cu totul e'raic (6aco' in ,ihle et al., 120). ,e ase;enea
so4ma, psyche4 indicD persoana dintrFun punct de vedere particular> O o;ul ca un !Inditor, lucrDtor
Ei o persoanD care si;nteP (5add, 410)J Oe!o, persoanD, sau personalitate % Hntre!ul o;, cu toate
ele;entele care crede, sperD Ei se luptD pentru%P (+arder, 14*). Gn ;od ase;DnDtor nous can hDrDzi
OHntrea!a !Indire a o;ului, o;ul ca o creaturD capa'ilD de a Hnele!eP (2uthrie, 11/).
Gn ti;p ce trupescul Ei spiritualul sunt distinse, activitatea dina;icD dintre dintre ele dovedesc
unitatea persoanei. ,istincia dintre so4ma Ei psyche4 este strict antropolo!icD, nu eticD> trupul nu este
intrisec rau ( este inte!ral la 'una creaie al lui ,u;nezu)J Ei su:letul nu este o OpersoanD superioarDP
care este prin natzuro protejatD de tentaii Ei pDcat. ,e alt:el Hn creaie su:letul, este departe de a :i
destinat sD !uverneze sau sD evadeze de trup, el H;plineEte scopul prWcis Hn relaie cu trupul. ?iaa
indicatD prin psyche4 eBistena trupuluii` care ajutD sD eBplice de ce
psyche4 poate :i :olosit alDturi de sinecdocapentru Hntrea!a persoanD.
Psyche4 este vitalitatea persoanei Odin punct de vedere al trupului Ei cDrnii luiP (5add, 410), ca Ei
cu nepjes_ Hn ?echiul testa;ent (vezi 6aco' Hn ,ihle et al., 120).,in cauza interpretDrii lor, su:letul
este ani;aia trupului Ei trupul este Hncarnare su:letului. .u:letul este trupul Ei trupul este su:letul ca un
Hntre! sunta;IndouD, o unitate psihicoF:izicD.P (2undr@, 121).
Mult se poate spune depsre trup Ei su:let. "avel nu priveEte pneuma Oca o scInteie divinD (realul 7u)
incarnate Hn :izic, Oduh HntrFo ;aEinDP (,unn in 8a;lah et al., 1/4). Trupul care la :el ca duhul,
eBperi;enteazD co;uniunea cu du;nezeu, este o :iinD trupeascD. Gn ;o;entul Hn care avel distin!e
so4ma deneuma, el le uneEte devoiune cu 9ristos(1 9or )>*4). .alvarea H;'rDiEeazD atIt trupul(1 9or
1>12Q20J 10) cIt Ei duhul(1 9or 0>0). Gn ;od ase;DnDtor jert:a so4ma adduce dupD sine reinoirea
nous(&o; 12>1Q2).
"avel de ase;enea Hnte!reazD trupul(sarD ca un sinoni; so4ma) al duhului.
AnIndouD tre'uiesc puri:icate dacD personae vrea sD devinI s:IntD(2 9or )>1). 7ste instructiv sD
juBtapune; aceste douD teBte> O #u a; avut liniEte AanesinC Hn duhul ;eu ApneumaC, :iindcD nTa; !Dsit
pe :ratele ;eu TitP (2 9or 2>1*)JP 9Dci Ei dupD venirea noastrD Hn Macedonia, trupul nostruAsarDC nTa
avut nicio odihnDAanesinC. A; :ost necDjii Hn toate chipurile> de a:arD lupte, dinlDuntru te;eri.P O,uh
Ei trupP nu sunt interschi;'a'ile> tur'ulena OinterioruluiP (pneuma) a:ecteazD OeBteriorulP (sarD)J
O"avel selecteazD cu ;are !ijD ter;eni dupD tiparul unei antrupolo!ii dualisteP (2undr@, 144). "InD
acu; descrie o eBperienDJ AnBietatea lui peste Tit Ei 9orinteni a:ecteazD Hntrea!a lui :iinD.
1 Tesaloniceni 0>2*, cu triada lui OduhulApneumaC, su:letul ApsycheC Ei trupul Aso4maC,P apar sD
dividD persoana Hn trei pDri. ,ar inteni lui "avel este doar opusul> O"oate ,u;nezeu% santi:ica prin Ei
prinAholoteleisC. "oate Hntre!ul tDu Aholo2le4ronC duhul, su:letul, Ei trupul sD :ie ;ai puin vinovatP la
reHntoarcerea lui 9ristos. ,eparte de a diseca persoana, "avel eBpri;D sperana crediciEilor care pot :i
salvai de dezinte!rarea Ei conservaea a :iinei ca un Hntre! a :iinei (holos) prin lucrarea lui ,u;nezeu
de s:inire (holos). 7l connecteazD cei trei ter;ini H;preunD (doar aici Hn aceste scisori) Opentru a
accentua ;ai curInd decIt sD eBpri;e o de:iniie (2uthrie, 110J c:. ,eut 1>0J Mt 22>*)).
2.3. E;periena persoanei 'n unoatere. 9a o :iinD creatD Hn i;a!inea divinD, :iina u;anD are o
capacitate unicD pe'trz cunoaEterea lui ,u;nezeu. 9unoEtinEa atra!e dupD sine un eBerciiu al nous.
111
OMintea ;eaP cunoaEte cD le!ea este 'unD Ei vrea sD o asculte(&o; )>14Q2*). ,eciziile despre zilele
speciale necesitD o deli'erare raionalD> O<iecare sD :ie deplin Hncredinat Hn ;intea lui.P (&o; 14>0
#&.?). 3ni;a (2ardia) are Ei ea capacitDi intelectuale. OMintea israeliilorAnoe4mataC a rD;as !rea,P
pentrucD Oo ;ahra;D lea acoperit ini;ile A2ardiaCP (2 9or *>14Q10)` unde "avel nu descrie un e::ect
al unui or!an asupra altuia, ci tocirea puterii co!nitive a ini;ilor lor (2ardiai Ei noe4mata Hn <il
4>)sunt din nou appropriate Hn paralel). ,acD adevDrul despre ,u;nezeu este cuprins 2ardia tre'uie sD
:ie lu;inat (2 9or 4>1Q1J 7ph 1>1)Q1/). ,e alt:el conEtiina (syneide4sis) :ace judecata raionalD cInd
evalueazD o aciune (&o; 2>10).
TotuEi cunoaEterea nu este nu;ai co!nitivD. Gn conceptual lui "avel nous este locul unei judecati
;orale ale carei deli'eraii Hntotdeauna a:ecteazD voina -eh;, Hn -eh; and $^rth=ein, /04Q0/J
5add, 4)1J -ult;ann, 1.211). &eHnoirea nous este o condiie pentru cunoaEterea voii lui ,u;nezeu
(&o; 12>1Q2). <iind Oconvins Hn sine HnsuEiP a:ecteazD co;porta;entul (&o; 14>1Q4) Ei pro'le;ele Hn
viaa spiritualD (7ph 4>20Q*2). Gn ;od ase;DnDtor ver'ul phroneo indicD o atituduine a ;inii care
!DseEte eBpresia Hn voinD (-ult;ann, 1.214). OAtitudineaP credincioEilor este ca al lui 9ristos 9hristNs
(<il 2>2, 0, unde phroneose produce de trei ori), ei vor deveni ascultDtori ca Ei el("hil 2>1Q11). 9Ind
9ristos Ole HnoieEte ;inteaP la lucrurile de sus(9ol *>2, phroneo), co;porta;entul lor va deveni
s:Int(9ol *>0Q1)). OAtitudineaP P (phrone4ma) trupului sau a duhului (&o; 4>1Q)) detere;inD o
Hntra!D cale spre viaD (&o; 4>1Q1)). "ercepiile 2ardia sunt la :el de unitare Hn co;porto;anet.
#ea;urile de;onstreazD Olucrarea le!ii Hn ini;ile lorP prin a :ace ce le!ea le cere (&o; 2>14Q10).
O<iecare sD dea dupD cu; a hotDrHt Hn ini;a luiP (2 9or />)). Asculatrea de HnvDDturile apostolilor se
naEte Odin ini;DP (&o; 1>1)).
Pneuma indicD capacitatea persoanei pentru cele trei cunoEtine>
(1)9unoaEterea de sine. GntrF adevDr, cine dintre oa;eni cunoaEte lucrurile o;ului, a:arD de duhul
o;ului, ApneumaCcare este Hn elK (1 9or 2>11). 9u aceastD Hntre'are , pneuma prezintD Hntrea!a
persoanD ( ce duhul o;ului cunoaEte, o;ul cunoaEte) Ei di;ensiunea interioarD sau spiritualD a
persoanei (Oduhul o;ului care este Hn elP).
(2) 9unoaEterea altora. ;Dcar cD nTa; :ost la voi cu trupulAso4maC, dar :iind de :aD cu
duhulApneumaCJ %, voi Ei duhul ;euApneumaC, :iind adunai la olaltD,P (1 9or 0>*Q4 #&.?) Gn ti;p ce
se distin!e partea trupeascD :aD de cea spiritualD, "avel spune cD el insuEi va participa la viaa acelei
'isericiJ el pneuma este present Ei active prin inter;ediul divinului pneuma, care lucreazD prin
scrisorile ce le svcrie "avel.
(*) 9unoaEterea lui ,u;nezeu. 2alateni 1>14, O<railor, harul ,o;nului nostru 3sus +ristos sD
:ie cu duhul vostruP este la :el de cu;prinzDtor ca 1 Tesaloniceni 0>24, O+arul ,o;nului nostru 3sus
+ristos sD :ie cu voi cu toi.P .au cu; ;ai pute; sa spune;, pneuma este acea di;ensiune a persoanei
prin care Hntrea!a persoanD se an!ajeazD Hn co;uniune cu ,u;nezeu> O,uhul ApneumaC depune
;Drturie cu duhul nostruApneumaC cDci sunte; copii al lui ,u;nezeuPJ "rin aciunea ,uhului Onoi
plIn!e;P OA''a, TatDP (&o; 4>11, 10). Gn ;od ase;DnDtor 1 9orinteni 0>0 ( cDci duhul ApneumaC
poate :i salvatP)nu vor'eEte despre eBcluderea spiritualului din trup (c:. 1 9or 10) ci O de Hntrea!a
persoanD orientatD spre ,u;nezeuP (<ee, 212).(Oscilaia lui "avel Hn a :olosi pneuma Hntre OpersoanDP
Ei un OaspectP sau o Odi;ensiuneP a persoanei Hn co;uniunea cu ,u;nezeu vezi ,unn Hn 8a;lah et
al., 1/*Q/4.)
7BistD o cunoEtinD care este distinctD :aD de cea co!niitivD OdacD ;D ro! Hn altD li;'D, duhul
;euApneumaC se roa!D, dar ;intea ;eaAnousC este :DrD rodP (1 9or 14>14).Ast:el o ru!Dciune este
neinteli!i'ilD raiunii ( al cDrei activitate este te;porar suspendatD), dar persoana este HntrFo co;uniune
naturalD cu ,u;nezeu (O dacD Hl lauzi pe ,u;nezeu cu duhul tDuP 1 9or 14>11 #3?) Ei ast:el este
edi:icatD (1 9or 14>2, 4).
,in nou vor'ind de ru!Dciune , "avel a:ir;D cD Opacea lui ,u;nezeu Hntrece orice cunoEtinD
AnousC, vD va proteja ini;ile A2ardiaiC Ei ;inile voastre AmetanoeC Hn 9ristos 3susP (<il 4>)). Acesta nu
112
este o cunoEtinD descriptivD despre Opacea lui ,u;nezeuP (:acultDile nous sunt suspendatte), dar
inti;itatea cunoaEterii ( pacea lui ,u;nezeu este eBperi;entatD Hn ini;D). "avel se roa!D ca 9reEtinii O
sD cunoascD Agino4s2oC dra!ostea lui ,u;nezeu care Hntrece orice pricepere Agno4sisCP (7: *>1/).
3. Persoana n sclavia pcatului.
"avel vor'eEte despre pDcat (hamartia) ;ult ;ai des ca o putere care este Hn aciune. "rin neascultarea
lui Ada; pDcatul care este crunt, tiran a intrat Hn lu;e Ei a sta'ilit re!uli (&o; 0>12Q21) Ei a cuprins
Hntrea!a u;anitate HntrFo teri'ilD scalvie(&o; *>/J 1>20J 2al *>22). (9Ind hamartia este zu!rDvit de
"avel ca o putere, acest O"d9ATP scris cu litere ;ari va :i :olosit de "avel Hn ur;Dtoarele)
Gn conceptul lui "avel un ter;en echivalent Ei :olosit Hn ?echiul Testa;ent, sarD se;naleazD
neputina creaturii(vezi 2.2 sus). ,e ase;enea pavel :oloseEte sarD .D indice O:iina u;anD Ei
atitudinea Hn contrast cu Ei Hn contradicie cu ,u;nezeu Ei ,uhul .:IntP (-ornka;;, 1**J c:.
.ch=eizer Ei -au;!Urtel, 1*2J Thiselton, 1)0Q)1). sarD a jura supunere unei alte puteri> O "rin Ocarne,
:ireP se Hnele!e cD eu sunt Hnro'it de le!ea pDcatuluiP (&o; )>20). <iecare persoanD de la Ada;
Hncoace, cu eBcepia lui 3sus (&o; 4>*), locuieEte Hn pDcat Ei sclavie.
"rin OcarneP se Hnele!e su'ju!area Hntre!ii personae de pDcat. Gn !rDdina 7den atracia
principalD a pDcatului :DcutD de Earpe nu a :ost de naturD trupeascD, :izicD ci una care a apelat la
raiunea Ei ;Indria u;anD. (2en *>1Q1)J 7va este indusD Hn eroare de viclenia Earpelui (2 9or 11>*J 1
Ti; 2>14). ,eci de ase;enea Hn ti;p ce Olucrarea trupului AsarDCP (2al 0>1/Q21) include ceea ce noi
a; nu;i pDcat carnal cu; ar :i i;oralitatea seBualD Ei 'eia, catalo!ul este do;inat de pDcatele ;inii
Ei duhului> Oura, discordia, !elozia, ;Inia, cearta, neHnele!erile, de@'inDrile, invidia Ei piz;a. (vezi
?irtues and ?ices). ,in nou prin sinecdoca, "avel :oloseEte un ter;en pentru o parte a persoanei(sarD)
sD indice Hntrea!a persoanD o'servatD dintrFun anu;it statut, adicD Hn re'eliune, H;potriva lui
,u;nezeu Ei Hn sclavia puternicD al Oacestui veac rDuP (2al 1>4), al cDrui conducDtor este pDcatul.
Gn consecinD, nici pneuma nici nous nici 2ardia nu a scDpat din lanurile pDcatului.
9redincioEi tre'uiesc sD se puri:ice O de orice ;Injire a trupului AsarDC Ei duhuluiApneumaCP (2 9or )>1)
`care sunt a;IndouD trupeEti Ei spirituale. Lnde sarD rDz'oaiul H;potriva pneuma, este per;anent
u;an sarD, incluzInd di;ensiunea spiritualD, contra divinului pneuma> O9ine sa;DnD Hn :irea lui
pD;HnteascDAsarDC, va secera din :irea pD;HnteascD putrezireaJ dar cine sa;DnD Hn ,uhulApneumaC, va
secera din ,uhul viaa vecinicD. (2al 1>4J c:. 0>11Q21). O;ul pneuma, departe de a o:eri salvarea,
HnsuEi are nevoie de salvare (1 9or 0>0J c:. 8^;;el, 44). (Gn &o; 4>10 pneuma denotD cDci ,uhul
s:IntJ #&.?, H;potriva #3?.)
"avel vor'eEte despre ;inteAnousC Ei despre trup AsarDCP (9ol 2>14), cDci, ;intea este posedatD
de carne pentru cD este unealta pDcatului. Moralul i;o'il al nous Oeste deter;inat de ce este do;inat
unul de celDlalt, de ,uhul lui ,u;nezeu sau de carne. 2uthrie, 11/). 9Ind controlat de diavol(ve3i
.atan, ,evil), Onoi trDi; Hn pasiunea cDrnii noastreAsarDC, H;plini; dorinele cDrniiAsarDC Ei a cu!etului
AdianoiaiCP (7ph 2>2Q*). Gn acest teBt pare posi'il, ca pri;ul sarD este ;ai evident decIt cel deFal
doilea Ei :aptul cD acesta reprezintD sarD Ei dianoiai reprezintD douD cDi Opasiunea cDrniiP !eseEte
eBpresia`sensual Ei intelectual(c:. 7ph 0>*Q0, Hnrudit cu 2al 0>22Q2*J -eh; Hn -eh; Ei $^rth=ein,
/11Q1)).
,u;nezeu judecD pe acei care Osupri;D adevDrulP prin accelerarea lor Hn !reEealD>ei au devenit
ne:olositori Hn !Indirea lor Ei proEti Hn ini;ile lorA2ardiaC au :ost HntunecaiPJ de cInd ei nu sau potrivit
cunoaEterii lui ,u;nezeu, ia lDsat Hn voia ;inii lor 'leste;ateAnousCP (&o; 1>14Q21, 24).
O3ni;a AasynetosC lor :DrD pricepereP sTa Hntunecat (1>21), aici "avel vrea sD spunD Onu pur Ei
si;plu o EansD lipsitD de cunoEtinD% AciC un se;n pe care o;ul Hn adIncul :iinei lui Hl respin!e pe
,u;nezeu%lipsa de Hnele!ere tre'uie privitD ca un co;porta;ent conda;na'ilP (2oetz;ann in
+arder and 2oetz;ann, 1*2). 7:ectul de HnDsprire al ini;i este de conda;nat Oi!noranaP (agnoia), Oo
11*
Hnele!ere HntunecatDAdianoiaCP Ei Oo ;inte zDdarnicD AnousCP (7ph 4>1)Q14). Gn ti;p, ce Hn &o;ani
1>14 anoe toi (OproEtiP) sunt Osi;pli Ei needucai al cDror puteri de !Indire sunt nedezvoltate,P Hn altD
parte Hn "avel (2al *>1, *J Tit 2>*J 1 Ti; 1>/) ter;enul denotD Oadvera reli!iei Ei a judecDii ;oraleP
(-eh; Hn -eh; Ei $^rth=ein, /12). .i;tul 'inelui Ei al rDului este prin ur;are necioplit> OA;IndouD
;inile AnecredincioEilorC AnousC and conEtiina Asyneide4sisC sunt pIn!DriteP (Tit 1>10J c:. 1 Ti; 4>2).
"entru a ;enine unitatea ;inii Ei voinei a; notat ;ai Hnainte (vezi 2.* sus), un depravat nous
( Ei un prost 2ardia produce orice :el de ticDloEieP (&o; 1>14Q*2). OOstilitatea ;iniiP cDtre ,u;nezeu
este asa;'latD la Olucrarea rDuluiP (9ol 1>21)J acei ale cDror ini;i sunt de neHnduplecat Ei ale cDror
Hnele!eri sunt dupD toate pro'a'ilitDile Hntunecate Ocad Hn orice :el de necurDieP (7ph 4>14Q1/).
9onversaia dintre persoane Oa unei ;ini corupte AnousC, care a :ost prDdatD de adevDr,Pinevita'il
conduce la invidie, z!Ircenie Ei lucruri ase;DnDtoare (1 Ti; 1>*Q0J c:. 2 Ti; *>4).
Gn utilizarea lui "avel so4ma (OtrupulP) nu aparine nici odata lui HnsuEi ci Hntotdeauna unui
do;n (-ornka;;, 1*1). "rin virtutea creaiei, trupul aparine lui ,u;nezeuJ dar Hn consecina cDderii
a devenit supus pDcatului. Trupul nu este din :ire pDcDtosJ Otrupul pDcatuluiP este trupul posedat de
pDcat (&o; 1>1J 0>12). O aste:el de persoanD de o'icei o:erD Opartea trupului Alui]eiC pDcatului, ca un
instrtu;ent al sla'iciunilorP (&o; 1>1*). OAciunile trupului Aso4maCP care au nevoie sD :ie distruse
sunt co;ise de persoana care trDieEte OHn ar;onie cu trupulAsarDCP (&o; 4>1*). OTrupul nu este :Dcut
pentru i;oralitate seBualDP dar acesta este ;odul Hn care se co;portD ca Ei sclav al pDcatului(1 9or
1>12Q20).
Psyche4 totuEi Hnsea;nD OviaD :ireascDP dar aceastD viaD este HntrFun statut cDzut. O"ersoana
:ireascDP (psychi2os anthro4pos) este incapa'ilD sD Hnelea!D realitatea spiritualD (1 9or 2>1Q11)J
Otrupul :irescP 9so4ma psychi2on) este destinat sD piarD (1 9or 10>42Q00).
.clavia pDcatului nu o:erD nici o scDpare :aD de responsa'ilitDile personale. "ersoana nu resistD
ci cedeazD cu uEurinD asalturilor pDcatului. 7ste innD'uEirea proprie a ;intii :aD de adevDr Ei a
intenionatei neascultDri a ini;ii cD pDcatul HEi sta'ileEte Ei ;enine stDpInirea. Trupul se dD pe sine
HnsuEi cu uEurinD `O renunD la ;Ddularele luiP ` OsD slujeascD pDcatuluiP (&o; 1>1*J )>2*).
"ersoanele Hnro'ite sunt oricu; O OrDspunzDtoare lui ,u;nezeuP pentru deciziile lor Ei sunt
O;erituoase sD ;oarDP pentru aciunile lor(&o; 1>*2J *>/, 1/). 9a un aliat al pDcatului(&o; 0>12Q21),
Moartea(ve3i 5i:e and ,eath) cauzeazD de dezinte!rarea persoanei Hn :la!rant, violeazD unitatea
;a!ni:icD Hn diversitatea pe care ,u;nezeu a creato.
Gn ciuda convin!erii lui cD O a :i departe de trup Aeste sD :iiC acasD cu ,o;nul,P "avel cauzeazD
:rica eBistenei :DrD trup (2 9or 0>1Q10J vezi 1.2.4 sus). A. T. 5incoln o'servD cD Oce este sD :ie vDzut
% nu este un ulti; dualis; anthropolo!ic ci ;ai curInd o dualitate te;porarD cauzatD prin pDcatEi
;oarte, care pIna la H;plinirea salvDrii continuD sD strice Hntrea!a eBistenD u;anDP (5incoln, )0).
4. Persoana creat ca ntreg.
9ristos Ei ,uhul s:Int acioneazD sD ni;iceascD ruinele Ei distru!erile pe care pDcatul Ei ;oartea lea
a'Dtut asupra victi;elor lor.
&.1. !ou" reaie. O "ri;ul Ada; a devenit o :iinD viuApsyche o4sanCJ ulti;ul Ada; un duh dDdDtor
de viaD Apneuma 3o4opoiounCP (1 9or 10>40)`nu pneuma 3o4n, Oduh de viaDP (ve3i Ada; and
9hrist). 9o;entariile lui ,unn, O 9ontrastul este Hntre o;, recipientul su:lDrii de viaD care il constitue
o :iinD u;anD, Ei 9ristos dDdDtorul de viaD, a veacului ce va veni, viaa ,uhuluiP (,unn 1/40, 104).
,e alt:el, ca Ei pri;ul Ada; ulti;ul Ada; este o :iinD inclusivD, un adevDrat loc pentru o nouD de
viaD(1 9or 10>21Q22, 44Q4/). O?echea persoanDP (palaios anthro4pos) (&o; 1>1)`o;enirea Hn
Ada; (&o; 0>12Q21)`este cruci:icatD, aEa cD acea persoanD poate Hnvia cu 9ristos(&o; 1>4Q11).
.D Ote H;'raciP cu noua hainD este sD te H;'raci cu 9ristos(&o; 1*>14J 2al *>2)). OO nouD u;anitate
A2ainon anthro4ponCP a e:esenilor 2>10 este 9ristos Hntrupat`9ristos HnsuEi H;preunD cu toi cei unii
Hn ;oartea Ei Hnvierea lui. "e acestD realitate este :unda;entatD etica i;perativD> Odes'rDcaiFvD %de
114
o;ul cel vechi Apalaion anthro4ponC, care se stricD dupD po:tele HnEelDtoare, %sD vD H;'rDcai Hn o;ul
cel nouA2ainon anthro4ponC, :Dcut dupD chipul lui ,u;nezeu, e o neprihDnire Ei s:inenie pe care o dD
adevDrul. (7ph 4>22Q24 #&.?J c:. 9ol *>/Q10).
"entru o Hneele!ere clarD in opinia ;ea "avel se re:era O:iina interioarDP (7ph *>11)>aceastD
eBpresie identi:icD persoana Hn 9ristos, Hn contrast cu Onatura eBterioarDP "ersoana Hn Ada; Ei
destinaia sD piarD. OTotuEi natura noastrD eBterioarD AeDo4 anthro4posC este atro:iatD, natura
interiorului nostru Aeso4C este :iina reHnoitD din zi Hn ziP (2 9or 4>11 #&.?), anticipHnd plina realizare
a noii u;anitDi Hn 2loria cereascD (2 9or 4>1)Q14J ve3i 9reation and #e= 9reation). ,e ase;enea
Oo;ul din lDuntruP &oa;ni )>22 este echivalent cu Oo;ul nouP i;plicit Hn &o;ans 1>1 (pentru
aceasteD Hnele!ere Opersoana interioarD,P vezi -arrett, 140Q4)J ,unn 1/44, */4J 8i;, *21Q21). Alii
(e.!., 2undr@, 1*0Q40) iau Opersoana interioarD Ei eBterioarD, (o;ul de a:arD Ei o;ul din lDuntru)P (ca o
distincie :aD deOold o;ul vechi Ei o;ul nouP) ca sD indice respective aspecte ;ateriale Ei i;ateriale.
&.2. ,e'noirera Persoanei. "ersoana Hn 9ristos este trans:or;atD ca o :iinD Hntrea!D.
Moartea pDcatului (&o; 1>1Q14) i;plicD ;oartea cDrnii &o; 4>1Q1)J see ,@in! and &isin!). "avel
nu vor'este despre Hnviere sarD, nu;ai dacD distru!erile ei. 1 9orinthians 0>0 nu vor'eEte (sau nu ete
necesar) de ;oartea :izicD al incestuosului o; doar de s:IrEitul lui re'elios H;potriva lui ,u;nezeu`
as =hen in 2alatians 0>24 ca Ei cInd Hn 2alateni 0>24 "avle cea;D la Ocruci:icarea cDrnii cu dorinele Ei
pasiunile eiP (c:. <ee, 212J ve3i ,iscipline). OHnvaDturile Ei poruncile 5u;iiP nu sHnt de nici un pre
H;potriva !HdilDrii :irii pD;HnteEti. sarD (9ol 2>2*). "utere ,uhului .:Int este esenialD pentru
cuceririrea cDrnii 2al 0>22Q21J &o; 4>1Q1)). "avel doreEte OcarneaP (sar2inoi, sar2i2oi) persoanle,
care HncD sunt vulnera'ile la sarD , care sunt un a!ent al pDcatului, sD devinD OspiritualeP (pneumati2oi)
persoane do;inate de ,uhul .:Int, a!eni ai luzi 9ristos (1 9or 2>14Q*>*). OLnde #oul Testa;ent
di:erD de psiholo!ia co;porta;entalD este peste realitatea actualD a lucrDrii ,uhului .:IntP ($ri!ht in
-ro=n et al., 014).
<iindcD 2ardia este centrul inte!rant al persoanei, reHnoirea care se HntI;plD din ini;D spre
eBterior. ,u;nezeu cauzeazD lu;ina evan!heliei a !loriei lui 9ristos sD OstrDluceascD Hn ini;ile
noastreP (2 9or 4>4Q1). Aici este locul unde 9ristos rD;Ine (7ph *>1)), aici pacea lui do;neEte (9ol
*>10) Ei aici creEtini sunt lu;inai despre scopul salvDrii lui ,u;nezeu. (7ph 1>14). 3ni;a este cea care
pri;eEte ,uhul .:Int(2 9or 1>22), Hn ini;D ,u;nezeu toarnD dra!ostea lui prin ,uhul .:Int(&o; 0>0)
Ei OdintrFo ini;D sincerDP se naEte dra!ostea(1 Ti; 1>0). ,e ase;enea este 9ristos care eBplicD
Oa:eciuneaP lui "avel (splanchna) pentru oa;enii lui("hil 1>4J 8aster, 001).
9orespunzDtor trecutului lor adInc Hncredinat pDcatului, 9reEtini cred evan!helia OHn ini;ile lorP (&o;
10>/Q10) Ei ascultD HnvDDtura apostolilor Odin ini;ile lorP (&o; 1>1)).
9a Ei parte al aceluiaE process credincioEii sunt Otrans:or;ai prin reHnoirea ;inii AlorCP pentru
descoperirea O'unDtDii lui ,u;nezeu, a!reDrii Ei voinei lui per:ecteP Ei pentru :olosirea darurilor Hn
'isericD(&o; 12>2Q4J c:. 9ol 1>/Q10). "ersoanele o datD :er;ecate Ode Hnelepciunea acestui veacPEi
lea :ost dat OHnelepciunea lui ,u;nezeuP pentru Hnele!erea (dacD nu;ai Hn parte) persoana lui
9ristos , Ei scopul sdalvaDrii lui 9ristos pentru u;anitate Ei creaie(1 9or 1>14Q2>11J 9ol 1>10Q2>0J 7ph
1>4Q1/). Gn locul ;entalitDii ne:olositoare Ei Hnele!ereii Hntunecate care a ;arcat eBistena Hn Ada;,
persoanele incorporate Hn 9ristos sunt OreHnoite Hn duhul ;inii AlorCP pentru a creEte O Hn adevDrata
neprihDnire Ei s:inenieP (7ph 4>1)Q24). O5e!ea ;inii ;eleP (&o; )>2*) este 5e!ea lui ,u;nezeu, la
care ;intea, acu; eli'eratD, Hi dD o apro'are sincerD(vezi 4.* 'elo=)J atitudinea ;inii atri'uitD de
,uhul .:Int este capa'ilD Ei doritoare sD asculte le!ea lui ,u;nezeu, Ei sD reziste asalturilor
cDrnii(&o; 4>1Q1)).
so4ma (OTrupulP) actual al credincioului este ;ortal. O?oia lui ,u;enzeu distru!eP ;Incarea pe
care sto;acul o pri;eEte, Ei sto;acul HnsuEi (1 9or 1>1*), pentru acest trup aparie ordini alterate (1
9or )>2/Q*1J 10>42Q44). "InD acu; so4ma HnsuEi
110
este destinat pentru Hnviere(1 9or 1>1*Q14J 10>20Q2*). 5a s:IrEit e:e;erul va :i Hnchis prin etern Ei
u;ilul trup al credincioEilor va :i trans:or;at intrFun !lorios trup ca al lui 3sus HnsuEi (1 9or 10>42Q0)J
"hil *>20Q21). Acu; acest trup pieritor, 3sus lFa rDscu;pDrat Ei la che;at Hn lucrarea lui(1 9or 1>12Q20J
&o; 1>11Q2*J 12>1).
Mortalitatea trupului nu o:erD nici cel ;ai ;ic ;otiv pentru tolerarea dorinelor nesDioase sau
renunarea la do;nia pDcatului
Lnitatea trupului deprinsD Hn diversitate, eBperiena psyche4 Ei a pneuma sunt insepara'il conectate
cu acele ale so4ma. Psyche4 Ei totuEi denotD Oviaa :ireascDP Hn prezenta ordine a eBistenei.
9redinciosul nu ;ai este o OpersoanD :ireascDP (psychi2os anthro4pos) ci spiritualD(pneumati2os) (1
9or 2>14Q10)J chiar dacD credinciosul HEi pDstreazD Otrupul :irescP (so4ma psychi2on), un alt nu;e
pentru O;ortal, trup corruptP (1 9or 10>42Q44).
"InD atunci psyche4 nu este ;ai puin vulnera'il decItso4ma hazardul ordinii deteriorate Ei
seducerea Oacestui veac rDu.P
TotuEi la :el ca Ei cu trupul, este o viaD la care 9ristos chea;D Hn slujire> OOrice :acei, ApsycheC sD
:acei din toatD ini;a, ca pentru ,o;nul, nu ca pentru oa;eni,P (9ol *>2* #&.?)J Oca slujiotori ai lui
9ristos ce suntei :acei voia lui ,u;nezeu din toatD ini;aApsyche4CP (7ph 1>1 #&.?)J Oa; :ost
'ucuroEi sD H;pDri; cu voi%vieile noastre ApsychaiC %pentru ca ai devenit dra!i nouDP (1 Thess
2>4). ,e ase;enea spiritul u;an (pneuma) este destinat pentru salvarea :inalD> (1 9or 0>0J 1 Thess
0>2*)J poate HncD eBperi;enta eBperiena pDcatului(2 9or )>1)J poate deja eBperi;enta adInca
co;uniune cu ,u;nezeu prin ,uhul .:Int(&o; 4>11J 1 9or 14>2, 14Q10)J Ei este, H;preunD cu trupul,
sD :ie devotat slujiri ,o;nului(1 9or )>*4).
,eja a; o'servat cD sclavia pDcatului, departe de aFEi per;ite sD scDpa de responsa'ilitatea
personalD, care are loc prin predarea voitD a persoanei procesului pDcDtos.
AcelaEi lucru este adevDrat despre (mutatis mutandis) sclavii lui 9ristos. "ro'le;a deciziilor eticeJ
creEtini ar tre'ui sD :ie rDspunzDtori pentru ei Hn ziua judecDii(1 9or *>12Q10J 2 9or 0>10). "e deasupra
eBact cu; pDcatul eBploateazD unitatea persoanei Hn diversitate, tot aEa 9ristos chea;D la dedicare
HIntrea!a persoanD la o viaD de ascultare. ,ovada OcunoEtinei Ei adIncul :iineiP este condiuita dreaptD
("hil 1>/Q11J c:. 9ol 1>/Q11).
&.3. Persoana divi/at". #e Hntoarce; Hn :inal la ro;ani)>14Q20, un pasaj crucial pentru psiholo!ia
lui "avel, HntradevDr pentru teolo!ia lui "avel ca un Hntre!. ?o; ar!u;enta cD aceste versete descrie o
luotD a creEtinului, una care este eBclusiv creEtinD Ei Hn care "avel reprezintD creEtinii !eneral.) "entru o
recentD apDrare al acestui punct de vedere vezi ,unn1/44, *4)Q//, 40*Q12J pentru un alt punct de
vedere, vezi Moo, 444Q/4.)
f.U.8. DouN priviri ale persoanei. ,intrFun punct de vedere persoana este o :iinD carnalD. 9uvIntul
Ocare este Hn trupul(:irea ;ea) ;euP (&o; )>14) serveEte sD de:ineascD ;ai curInd li;ita OeuluiP Hn
:elul Hn care se eBpri;D aici. ,eci Hn acest :el ar tre'ui sD Hnele!e; &o;ans )>14. ,e la poziia
participDrii unuia Hn Ada;(&o; 0>12Q21), Ei continuHnd cu vulnera'ilitatea unuia :aD de :actorii
pDcatului, O7uP ca Ei creEtinsunt HncD Ocarnal, lu;escP (sar2inos), HncD eBpus puterii pDcatului(c:. 1
9or *>1).
Gn spatele cuvintelor OvIndut ca Ei sclav pDcatuluiP (&o; )>14) susine participiul per:ect
pepramenos (OvIndutP), denotD o condiie care Hncepe Hnaintea convertirii Ei duce Hnspre eBperiena
creEtinului. ,intrFun alt punct de vedere persoana este reHnoitD. Gn aEezarea Ole!ii Hn ;inteAnousCP
contrar O le!ii pDcatului care este Hn ;Ddularele ;eleP (&o; )>2*), "avel nu descrie o luptD dintre douD
se!;ente a persoanei. Mai curInd O;intea ;eaP aratD Hntrea!a persoanD reHnoitD prin 9ristos Ei prin
,uhul .:Int, OEi ;DdulareleP Hntrea!a persoanD a;eninatD de sclavia la pDcat(&o; )>20).
O3nteriorul persoaneiP (&o; )>22) este persoana Hn 9ristos, ce "avel Hn altD parte nu;eEte Oo nouD
persoanDP (see 4.1 a'ove)J Ole!ea ;inii ;eleP (&o; )>2*) este le!ea lui ,u;nezeu, pentru :iecare
persoanD, acu; reHnoitD Hn 9ristos, acordD supunere(&o; 4>1Q4). O Aciunile #ecredinciosului,
ne:avora'il au :ost a:ectate prin consu;area pDcatului a le!ii, sau de propriile lui ;otive perverse(&o;
111
10>*). ,ar pe cInd nous a vrut sD capituleze la seducia pDcatului (&o; )>)Q11J 2al *>22Q2*), acu;
rezistD (&o; )>2*). "avel ca Ei creEtin cunoaEte Ei Hnele!e ce :ace(&o; )>10) Ei de ce (&o; )>1)Q14).
,ar el nu recunoaEte le!i;itatea la ceea ce :ace. 9hiar Ei cInd este H;presurat de dictutura pDcatului el
respin!e Ei urDEte ce a :DcutJ el recunoaEte cD preteniile pDcatului sunt ile!iti;e (&o; 1).
f.U.;. DouN feluri de scalvie. Ln slujitor (dia2onos) poate servi ;ai ;ult decIt un stDpIn, dar un sclav
(doulos) nu poate (Mt 1>24). &o;ani> )>20 OAst:el dar, cu ;intea, eu Aautos ego4) (Oeu Hnsu;iP)
slujesc Adouleuo4C le!ii lui ,u;nezeuJ dar cu :irea pD;HnteascD, slujesc le!ii pDcatului. O7u Hnsu;iP
participD Hn douD u;anitDi (reprezentat de Ada; Ei respective de 9ristos) Ei Hn douD realitDi O(veacul
de acu; Ei Ei cel viitor). 7u sunt capapil sD ;a dedic total la :iecare Ei nu alternative ci si;ultan.
AceaastD interpretare este suportatD de ordinea propoziiilor a para!ra:elor din &o;ani )>24Q20. "ri;a
datD vine plInsul OO, nenorocitul de ;ineVP (&o; )>24a), Ei Hn :inal recunoaEterea persoanei pr:und
divizatD (&o; )>20'). Gntre aceste douD a:ir;aii stD Hntra'rea O9ine ;D va iz'Dvi de acest trup de
;oarteKP.. (&o; )>24') Ei a:ir;aia OMulD;iri :ie aduse lui ,u;nezeu, prin 3sus +ristos, ,o;nul
nostruV...P (&o; )>20a). Gn ;od se;ne:icatic aceste re:erine neHndoielnice la eBperiena creEtinD este
inte!ralD Hn prezenta discuie, nu adDu!atD. "Insul din &o;ani)>24a rDsunD Hn ;ai ;ulte a:ir;aii
so're )>20'. ?er'ul din &o;ani )>24' (rhysetai) este un adevDrat viitor> 3sus 9rtistos ne va salva de
acest trup ;uritoP la Hnviere(&o; 1>0, 4J 4>10Q11).
#u este pur Ei si;plu nu;ai o luptD H;potriva pDcatului (&o; )>20') care te :ace sD resposa'il Hn
a!onie(&o; )>24a). 2ustul salvDrii deja testat creazD o dorinD apri!D care nu este satis:DcutD din plin
pInD cInd nu devine realitate(&o; 4>14Q20J 1*>11Q14). Asi!urarea unei eventuale eli'erDri ale a!oniei
din de!enerarea Hn deznDdejdeJ Ei divizarea Hn persoanD aratD cD pDcatul este eBistent Ei opune rezistenD
Hn anticiparea victoriei :inale(ve3i 7schatolo!@).
BIBLIOGRAPHY.
9. 8. -arrett, The econd +pistle to the Corinthians (#e= (ork> +arper i &o=, 1/)*)J
<. -au;!Urtel and 6. -eh;, Okardiva ktl,P TDNT 333.100Q14J
6. -eh; and 7. $^rth=ein, Onoev= ktl,P TDNT 3?./44Q1022J
2. 9. -erkou=er, Ean( The 0mage of &od (2rand &apids> 7erd;ans, 1/12)J
2. -ornka;;, Paul (#e= (ork> +arper i &o=, 1/)1)J
9. -ro=n, +. ?arlander and 6. .. $ri!ht, OMan,P N0DNTT 2.01)J
&. -ult;ann, Theology of the New Testament, ?ol. 1 (#e= (ork> .cri'nerNs, 1/01)J
6. 8. 9ha;'lin, Paul and the elf( Apostolic Teaching for Personal )holeness (2rand &apids> -aker, 1//*)J
6. $. 9ooper, ,ody, oul, and -ife +verlasting (2rand &apids> 7erd;ans, 1/4/)J
A. ,ihle et al., O@uchv ktl,P TDNT 3c.104Q11J
9. +. ,odd, OThe Mind o: "aul> 9han!e and ,evelop;ent,P in New Testament tudies (Manchester> Lniversit@ "ress, 1/0*
A1/*4C) 1)Q124J
6. ,. 2. ,unn, Christology in the Ea2ing ("hiladelphia> $est;inster, 1/40)J
ZZZZZZZZ. !omans 8=< ($-9J ,allas> $ord, 1/44)J
7. 7. 7llis, Paul and *is !ecent 0nterpreters (2rand &apids> 7erd;ans, 1/11)J
2. ,. <ee, The First +pistle to the Corinthians (2rand &apids> 7erd;ans, 1/4))J
&. +. 2undr@, .og;a in ,i"lical Theology, with +mphasis on Pauline Anthropology (.#T.M. 2/J 9a;'rid!e> Lniversit@
"ress, 1/)1)J
,. 2uthrie, New Testament Theology (,o=ners 2rove> 3nter?arsit@, 1/41)J
2. +arder and 9. -ro=n, O.oul,P N0DNTT *.1)1Q4/J
2. +arder and 6. 2oetz;ann, O&eason, Mind, Lnderstandin!,P N0DNTT *.122Q*4J
A. A. +oeke;a, Created in &od%s 0mage (2rand &apids> 7erd;ans, 1/41)J
s+. 6. +oltz;ann, -ehr"uch der Neutestamentlichen Theologie, ?ol. 2 (2d ed.J T^'in!en> 6. 9. -. Mohr, 1/11)J
&. 6e=ett, Paul%s Anthropological Terms (5eiden> 7. 6. -rill, 1/)1)J
7. 8a;lah et al., O.pirit, +ol@ .pirit,P N0DNTT *.14/Q)0/J
.. 8i;, The $rigin of Paul%s &ospel (2rand &apids> 7erd;ans, 1/42)J
+. 8leinknecht et al., Opneum;a ktlP TDNT ?3.**2Q400J +. 8aster, Osplav!cnon ktl,P TDNT ?33.044Q0/J
$. 2. 8^;;el, Ean in the New Testament ("hiladelphia> $est;inster, 1/1*)J
2. 7. 5add, A Theology of the New Testament (2rand &apids> 7erd;ans, 1/)4)J
11)
A. T. 5incoln, Paradise Now and Not cet (.#T.M. 4*J 9a;'rid!e> Lniversit@ "ress, 1/41)J +. 5^de;ann, Die
Anthropologie des Apostels Paulus und ihre tellung innerhal" seiner *eilslehre (8iel> Lniversit@, 14)2)J
6. 2. Machen, The Christian Liew of Ean (2rand &apids> 7erd;ans, 1/*))J
,. Moo, !omans 8=< ($79J 9hica!o> Mood@, 1//1)J
+. &idder'os, Paul( An $utline of *is Theology (2rand &apids> 7erd;ans, 1/)0)J
6. A. T. &o'inson, The ,ody( A tudy in Pauline Theology (.-T 0J 5ondon> .9M, 1/02)J 7. .ch=eizer and <. -au;!Urtel,
OsavrB ktl,P TDNT ?33./4Q101J
M. .ilva, Philippians ($79J 9hica!o> Mood@, 1/44)J
$. ,. .tace@, The Pauline Liew of Ean (5ondon> Mac;illan, 1/01)J
2. Theissen, Psychological Aspects of Pauline Theology ("hiladelphia> <ortress, 1/4))J
A. 9. Thiselton, O<lesh,P N0DNTT 1.1)1Q42J
,. 7. +. $hitele@, The Theology of t. Paul (OB:ord> -lack=ell, 1/14).
114
PCAT, VIN
de 5. Morris
+a=thorne, 2erald <.J Martin, &alph ".J and &eid, ,aniel 2.J eds., Dictionary of Paul and *is -etters,
(,o=nerNs 2rove, 35> 3nter?arsit@ "ress) 1//4, c1//*
.unt ;ai ;ult de *0 de cuvinte Hn #oul Testa;ent care eBpri;D cIteva noiuni despre pDcat, Ei "avel
:oloseEte cel puin 24 din ele. "avel :ace re:erire :oarte scurtD la ter;inolo!ia OvinDP Hn sens psiholo!ic,
dar HntrFun ;od correct spus, ;ulte lucruri pe care leFa zis despre pDcat de;ostreazD cD pDcDtoEii sunt
oa;eni vinovai. ,upD toate acestea, sD co;ii un pDcat este sD :ii vinovat de acel pDcat. Gn ti;p ce nu
poate :i spus cD "avel a avut o preocupare 'olnDvicioasD cu pDcatul, poate :i su'liniat cD el recunoaEte
cD rDul pe care Hl :ac oa;enii este o 'arierD la pDrtDEia cu ,u;nezeu dupD care cu atIt ;ai puin se
!DseEte un ;ijloc de a tranzaciona cu pro'le;a pDcatului, toii oa;enii ca pDcDtoEi Hn:untD un ti;p al
responsa'ilitDi ;orale. (&o; 2>11J 1 9or 4>0J 2 9or 0>10).
9u toatre acestea tre'uie spune; cD atitudinea de succes al lui "avel nu este una pesi;istD Ei
poso;orItD :DrD alinare. ,in potrivD, el se 'ucurD neHncetat pentru cD Hn 9ristos, pDcatul a :ost Hnvins
ast:el credincoiEilor sD nu le ;ai :ie :ricD nici Hn lu;ea aceasta Ei nici cea viitoare. "entru ar!u;entul
lui "avel porni; de la soluia salvDrii Hn 9ristos la situaia ;izera'ilD Ei criticD a o;ului, vezi .anders
1/)), 442Q4)J 4)4Q011J c:. $ri!ht, 204Q12.).
"avel prezintD un trata;ent ;asiv a pro'le;ei pDcatului Hn scrisoarea lui cDtre &o;ani, unde
:oloseEte su'stantivul pentru OpDcatP de patruzeciEiopt de ori, su'stantivul Oa HncDlca le!eaP (parapto
ma) de nouD ori, ver'ul Oa pDcatuiP (hamartano) de Eapte ori, O pDcatosP (hamarto los) de patru ori,
OrDuP (2a2os) de cincisprezece ori Ei OnedreptP (adi2ia) de Eapte ori. Gn plus "avel :oloseEte un nu;Dr
se;ne:icativ de cuvinte cu acelaEi Hneles care individual care nu apar :ercvent, dar care cInd sunt luate
H;preunD sunt o parte se;ni:icativD Hn &oa;ni. AceastD concentraie de cuvinte despre rDu nu poate :i
paralelD nici unde Hn #oul Testa;ent. Gn aceastD srisoare !rea pro'le;a pDcatului este eBa;intaD :oarte
Hndeaproape Ei cIteva i;porante a:ir;aEii au :ost Hn lu;ina ;Drturisirii pra!;atice a veEtii 'une a lui
,u;nezeu Hn &oa;ni1>11Q1).
"avel nu de:ineEte pDcatul, dar clar este, "avel nu vede pDcatul ca Ei o o:ensD H;potriva altor
oa;eniJ pentru el pur Ei si;plu Hn pri;ul rHnd pDcatul este o o:ensD H;potriva lui ,u;nezeu (c:. &o;
4>)J 1 9or 4>12).
&uperea unei relaii drepte cu ,u;nezeu rezultD HntrFo relaie !reEitD cu oa;eni care este o o:ensD
H;potriva lui ,u;nezeu.
1. 9Dderea
2. Lniversalitatea pDcatului
*. "Dcat Ei 5e!e
4. 7:ectele "Dcatului
0. Moartea lui 3sus
1. Opoziia creEtinD la rDu
). Gnvin!erea pDcatului
4. 6udecata pDcatului
1. Cderea.
"avel nu dD ;ulta atenie ori!ini rDuluiJ 7l nu vor'eEte, de eBe;plu, Hn ter;enii tehnici ai cDderii chiar
dacD ar :i putut eBplica ori!inea rDului. "ri;ul loc unde descrie scena cDderii o;enirii Hn pDcat este Hn
29orinteni 11>*(c:. 1 Ti; 2>1*Q10), care Hn co;un cu !Indirea iudaicD traseazD cDderea lui Ada; la
in:luena 7vei(c:. .ir 20>24J -ife of Adam and +ve *). "avel are un trata;ent i;portant al lui
11/
Ada;(&o; 0) Hn care el clari:icD cD pDcatul nu a :ost ori!inal Hn 9reaie. &o;ani 4>1/Q2* su!ereazD
a:ectarea cos;osului prin caderea o;uluio sau a .atanei(see <utilit@). 7l vede pDcatul ca :iind adus Hn
lu;e prin Ada; Ei a :ost practicat de Hntrea!a rasD u;anD de atunci Ei Hn continuare OToi au pDcDtuit.P
Toi co;it pDcatele lor proprii, pentru a :i si!uri, HntrFun anu;it :el toi sunt prinEi Hn pDcatul lui
Ada;, pentru O!reEala unuia sin!ur, cei ;uli au :ost lovii cu ;oarteaP, (&o; 0>10). "avel nu vede
pDcatul naturii u;ani ca parte din creaie. ,u;nezeu nu este respons'il pentru de:eciunea creaiei.
AceastD de:eciune serioasD a :DcutFo Ada;. 9are Hnsea;nD aducerea pDcatului Hn creaie care la
ori!ine a :ost per:ectD. "avel sar :i putut eBpri;a HnsuEi din cuvintele o: 4 7zra )>114>; OO Ada;e ce
ai :DcutK 9utoate cD ai :ost tu careai pDcDtuit, cDderea nu a :ost nu;ai a ta sin!ur, cu dease;enea Ei a
noastrD descendenii tDiP (#&.?). ,eEi "avel nu apostro:eazD Hn :elul acesta.
2. Universalitatea pcatului.
Gn &o;ani "avel Gncepe cu un ar!u;ent puternic Hn care Hi aratD pe 3udei Ei pe #ea;uri eBact ca oi
ceilali Osu' pDcatPJ el citeazD Hn .cripturD Onu este nici unul drept nici unul ;DcarP (&o;
*>10).Gntrea!a rasD u;anp este i;plicatD Hn pDcat. "avel recunoaEte cD Hn unele ocazii oa;enii
acioneazD cu 'unDtate Ei cu 'Indee. (&o; 2>)Q10, 14). ,ar asta nu e o pro'le;D. "Dcatul este. Ri nu
este o pro'le;D ;inorD, pentru cD acoperD Hntrea!a rasD u;anD Ei sunt consecine i;portante pentru
:iecare pDcat(see +ooker).
3. Pcatul yi Legea.
9a Ei un iudeu credincios "avel a acceptat 5e!ea ca Ei un dar de la ,u;enzeu, un se;n (standard) al
:avorului divin. ,ar ca Ei 9reEtin el a recunoscut cD le!ea HnvDat cIteva lucuri neco;:orta'ile despre
pDcat. 5e!ea :ace toatD lu;ea vinovatD Hnaintea lui ,u;nezeu> O9Dci toi cei ce se 'izuiesc pe :aptele
5e!ii, (i.e., depend on the 5a=) sHnt su' 'leste;J (2al *>10). "rin 5e!e vine recunoaEterea pDcatului
(&o; *>1/Q20)J 7l nu vede le!ea :uncionalitatea 5e!ii ca Ei o prevenire a pDcatului, el chiar spune ca a
;ultiplicat pDcatul(&o; 0>20). <uncionalitatea lui a :ost sD clari:ice ce este pDcatulJ O de:iniie
pDtrunzDtoare a ceea ce este drept Ei !reEit a :Dcut li;pede cD ;ulte lucruri au :ost pDcDtoase pe care
oa;enii Hn :iecare an au :ost pre!Dtii sD le treacD cu vederea.5e!ea nu leFa putut aduce salvare dar ar :i
putut sD Hi aducD la 9ristos Ei ast:el ar :i putut sD :ie justi:icai prin credinD(2al *>24J c:. $ri!ht, 1/*Q
211 cine Hnele!e rolul 5e!ii ca Ei o centralizare a pDcatului Hn 3srael Ei care poate :i spDlat Hn 3sus,
reprezentatntu lui 3srael, o datD pentru totdeauna ).
4. Efectu Pcatului.
"avel vede o le!DturD Hntre pDcat Ei ;oarteJ GntradevDr el spune asta O;oartea a venit prin pDcatP de
atunci Hncoace toi a; pDcDtuit Ei ;oartea vine la toi (&o; 0>12). 7l recunoaEte de ase;ena pDcatele
unor oa;eni nu sunt ca Ei trans!resia lui Ada; cu toate acestea ;oartea do;neEte peste toatD rasa
u;anD (&o; 0>14J c:. 0>21) pentru cD rasa u;anD pare sD :ie reprezentatD Hn Ada;(&o; 0>12J pentru
acest verset vezi co;entarii Ei $illia;s).
Gn altD parte el spune si;plu Oplata pDcatului este ;oarteaP (&o; 1>2*). 7l a :ost o data viu Ei :arD
5e!e, dar OcHnd a venit porunca, pDcatul a Hnviat, Ei eu a; ;uritP (&o; )>/Q10J c:. 2en 4>)). Gn &o;ani
)>11, 1* "avel repetD idea, cD pDcatul conceptualizat ca o putere ( cu sesizarea ca pDcatul este ca un
de;on sau ;onstru) lFa o;orIt. GntrFadevDr, te;a pDcatului ca o putere ostilD, convin!Dtoare Ei activD
se repetD Ei Hn &o;ani 0F) (c:. &o; 0>12, 21J 1>1, 11, 12, 14, 11Q14, 20J vezi .anders A,DJ -eker,
21*Q*4J &ahser). Gn 7:eseni "avel le rea;inteEte cititorilor sDi ca au :ost ;ori Hn ,,!reEelile Ei pDcatele
lor,, (7ph 2>1). Ast:el apostolul ne lasD sD Hnele!e;, :DrD HndoialD cD pDcatul este ;oarte, privInd
oa;enii de aceastD viaD care este adevDrata viaD(7ph 4>14).
"avel scoate Hn evidenD seriozitatea pDcatului HntrFun alt ;od insistInd cD pDcDtoEii sunt sclavii
pDcatului (vezi Martin). 7i HEi pot Hnchipui cD prin co;iterrea unui act rDu sunt li'eri ceeasD :acD ceea
1)0
ce ei doresc, dar "avel nu a :ost deacord. 5e a;inteEte &oa;anilor Hn statutul lor preFcreEtin au :ost
O.clavi pDcatuluiP (&o; 1>1), 20). 7l spune cDci el HnsuEi Odar eu sHnt pD;Hntesc,vHndut ro' pDcatului.P
(&o; )>14) Ei Ocaptiv le!ii pDcatuluiP (&o; )>2*). &esunetul lui Ovid, re;arca lui este cDci vrea sD
:acD 'inele, dar :ace rDul (&o; )>1/). 9u ;intea poate sD serveascD le!ii lui ,u;enzeu, dar cu trupul el
este Oro' le!ii pDcatuluiP (&o; )>20). 9hiar cInd vrea sD :acD 'inele, rDul este cu el, HntradevDr
pDcatul OlocuieEteP Hn el(&o; )>20Q21). "Dcatul creazD o prDpastie Hntre pDcDtoEi Ei ,u;nezeu, "avel
:ace asta clar Hn &o;ani 1>21Q20. 7l Hn special vor'eEte despre :iinD OHnstrDinatD de viaa cu
,u;enezuP (7ph 4>14), iar Hn coloseni Ocari odinioarD erai strDini Ei vrDj;aEi prin !Hndurile Ei prin
:aptele voastre rele,P (9ol 1>21). Gn oriuce caz este destul de evident :iina creatD pDcDtuieEte H;potriva
creatorului, ei HnalD un @id Hntre ei Ei ,u;nezeu.
7i de ase;enea Hntrerup relaia unul cu celDlat, de eBe;plu, lista pDcatului Hn &oa;ni 1 :ace
clar> lDco;ia, invidia , cri;a, ceartaN, pre:DcDtoria, insolena, Hntrerupe le!D;Intul Ei odihna. O;enirea
poate :i unitD Hn pDcat, dar aceasta nu Hi :ace uniti unul pentru celDlat.
"avel o:erD o Hnele!ere unicD puctInd Hnstrainarea de la creie care aduce pDcatul
Ei la care el rD;Ine Hn &o;ani 4>1/Q2*. 3n:or;ai de aceastD HnvDDturD 9reEtini au !rijD de ;ediul lor,
nu nu;ai din cauzD i;pulsului secolului ;odern ecolo!ist,ci din cauzD cD acest ,u;nezeu al lu;ii
aEteaptD cu nerD'dare ca Hntrea!a creaie OsD :ie eli'eratD din sclavia corupieP (&o; 4>21).
"rin scrierile lui este clar cD "avel vede pDcatul, oricu; ar :i el descris, ca Ei o pro'le;D
serioasD Ei ca ceva care este !Dsit Hn toatD rasa u;anD. 7l Hl vede do;onInd la s:IrEit , cInd va avea deF
a :ace cu s:IrEitul va veni o :iinD rea nu;itD OTatDl rDutDiiP P (2 Thess 2>*J tradiional este nu;it
Oo;ul :DrDdele!iiP). 7vident este cD "avel ca un ;ecanis; operativ Hn rasa u;anD Ei ca ceva ce va
rD;Ine ca un Hntre! dea lun!ul istoriei.
9hiar dacD el vede pDcatul ca universal peste Hntrea!a rasD u;anD, dease;enea el Hl vede
penetrant prin Hntrea!a persoanD u;anD. Oa;enii au considerat uneori pDcatul ca :iind parte Hn
:uncionalitatea trupului nu;ai, O3ni;aP sau OMinateaP sau O,uhulP :iind neatinse. ,ar nu este nici o
cale prin care aceastD a:ir;aie sD poatD deriva de la Apostol(ve3i "s@cholo!@). 7ste adevDrat ce spune
despre pDcatul seBual cD este O "Dcatul H;potriva trupuluiP (1 9or 1>14). ,e ase;enea vor'eEte despre
trup ca :iind Hn opoziie cu ,uhul dupD care dD o HnspDi;IntDtoare listD a Olucrrii trupului (:irii)P (2al
0>1)Q21J ve3i ?irtues and ?ices). ,ar aceastD listD include lucruri ca duE;Dnie, urD, care :ac clar
despre adresarea lui asupra pDcatele duhului u;an la :el ca Ei cele ale :irii u;ane.
.criierile lui "avel ca Hntre! de;onstreazD cD a perceput pDcatul ca :iind i;plicat Hn trea!a
persoanD, nu nu;ai Hn parte. .D luD; un eBe;plu HntI;plDtor Oiu'irea de 'aniP nu e o activite
trupeascD, dar i;plicD OrDdDcina tuturor relelorP (1 Ti; 1>10).
5. Moartea lui Isus
"avel are o ;ulte de spus despre ;oartea lui 3sus, ;ai ;ult decIt oricare alt autor al #oului
Testa;ent. 7l spune :recvent ca ;oartea ;Intuitorului a :ost plata pDcatului. 9ristos a O;urit pentru
pDcatele noastreP (1 9or 10>*J acest crez, Oeste de o pri;D i;portanDP), Oel EiFa dat viaa pentru
pDcatele noastreP (2al 1>4). 3sus O neFa eli'erat de la pedeapsa pDcatului (&o; 4>20), Ei ;oartea pe care
a ;uritFo, a ;uritFo pentru pDcat odatD pentru totdeaunaP (&o; 1>10). #u este nici cea ;eai ;icD
HndoialD pentru "avel, ;oartea lui 3sus a :ost conectatD cu pDcatele o;enirii, Hn pDcatele o;ului 9ristos
a Hn:ipt ;oartea lui pentru cD aceastD ;oarte a :ost intenionatD Hn a trata cu pDcatul. Moartea lui 3sus a
:ost pentru pDcDtoEi> 9ristos Oa ;urit pentru oa;enii lipsii de evlavieP (&o; 0>1).GntrFun re;arca'il
pasaj "avel ne spune O,u;nezeu EiFa arDtat dra!ostea lui :aD de noi prin :aptul cD pe cInd era; HncD
pDcDtoEi 9ristos a ;urit pentru noiP(&o; 0>4). O,ra!ostea luiP este i;portantDJ ar :i :ost :oarte uEor sD
spune;, crucea lui de;onstreazD dra!ostea lui 9ristos, dar "avel <ace o re;arcD, Hn ti;p ce aceastD
a:ir;aie este adevDratD este la :el de adevDrat cD dra!ostea TatDlui este de;ostratD Hn ;oartea :iului.
Ri aceastD ;oarte sFa HntI;plat OHn ti;p ce noi HncD a; :ost pDcDtoEi.P 3n nici un ;od noi nu a; :ost
cu;va curDai de pDcat dupD care dra!ostea divinD a :ost ;ani:estatD. ,ra!ostea divinD a lucrat HntrFun
1)1
;od sacri:icial sD trateze pro'le;a pDcatului u;an. Gn plus douD a:ir;aii re;arca'ile ale lui "avel
spun, Oo ;oarte pentru toiP (2 9or 0>14) Ei 9ristos a O;urit pentru noiP (1 Thess 0>10). A:ir;aia
anterioarD evideniazD cD ;oartea lui 3sus este universalD, iar Hn al doilea rand este e:icace pentru
credincioEi. "avel continuD cel deFal doilea !Ind puin ;ai departe cu ;iEcDtoarea lui re:erinD OO<iul
lui ,u;enzeu care ;Fa iu'it Ei EiFa dat viaa pentru ;ineP(2al 2>20). 3n:luena din 3saia 0* la :el ca Ei
:or;ularea crezului anterior este evidentD Hn aceste teBte pasionale. (ve3i 9reedJ see "opkes).
GntrFun i;portant pasaj "avel a:ir;D, O"e 9el ce nTa cunoscut niciun pDcat, Ai.e., TatDlC 7l 5Fa :Dcut
pDcat pentru noi, ca noi sD :i; neprihDnirea lui ,u;nezeu Hn 7l.P (2 9or 0>21). Acest pasaj este deseori
citat !reEit ca un passive Oa :ost :Dcut pDcatP care dD i;presia unui process i;personal. ,ar "avel se
re:erD la ce TatDl a :Dcut la :el ca Ei aciunea de salvare a <iului. TatDl este i;plicat Hn rezolvarea
pro'le;ei la :el ca Ei <iul. 7ste i;portant sD :ie clar acest lucru. "avel nu Hl consoiderD pe TatDl ca Ei
unul indi::erent spectator Hn procesul de tranzicionare cu pDcatul. 7l a :ost acolo Ei actul de salvare a
:ost Hn ar;onie cu voia lui. O<Dcut pDcatP nu e o uEoarD eBpresie dar si!ur indicD o identi:icare cu
pDcatul Ei pDcDtoEii. Moartea lui 9ristos (like the o::erin! o: 3s 0*>1) a :ost sacri:icial care dD la o parte
pDcatul. "avel scrie colosenilor, cDci Hn 9ristos noi trDi; Oiertarea pDcatelorP (9ol 1>14). 7Bpresia este
Hn apoziie cu OrDscu;pDrareaP Ei ne aratD din nou :oarte clar crucea. Gnsea;nD ;ult pentru apostol cD
9ristos a tratat cu tot rDul :iinei u;ane a adus Ei a :Dcut posi'ilD iertarea pDcatelor pentru cei ce cred.
6. Opozi(ia creytin la ru.
"avel recunoaEte penetrarea pDcatului, cu toate cD nu acceptat inevita'ilitatea lui. 9onstant
Hndea;nD creEtini sD nu dea Hnapoi, ci ;ai curInd sD :ace ce este 'un. 7l se roa!D pentru cei din 9orint
sD nu :ace ce este !reEit(2 9or 1*>)), Hi Hndea;nD pe cei din colose sD o;are rDul ce este Hn ei (9ol *>0).
Gi Hndea;nD pe &o;ani sD nu HntoarcD rDu pentru rDu ci din contrD sD rDspundD rDului cu 'ine(&o;
12>1), 21), la :el are un Hnde;n pentru cei din Tesalonic (1 Thess 0>10). 7ste i;portant sD purtD; Hn
;inte dra!ostea, care 'ineHneles ar tre'uii sD caracterizeze :iecare creEtin, Ei sD nu pDstreze Hn ini;D
rDul :Dcut(1 9or 1*>0).
"avel nu se li;iteazD pe el HnsuEi Hn a de;asca rDul chir Ei Hn ariile severe din punct de vedere
reli!ios. "avel este cel care Hl in:or;eazD pe Ti;otei Odra!ostea de 'ani este rDdDcina tuturor relelorP (1
Ti; 1>10). 7l Hi Hndea;nD pe cei din &o;a sD :acD 'inele ca sD pri;eascD lauda (&o; 1*>*) Ei le
a;inteEte cD dra!ostea nu doreEte rDul aproapelui (&o; 1*>10).
7.nvingerea pcatului.
Acest pDcat care este atotpenetrant Ei 9ristos care a ;urit pentru a co;'ate e:ectele lui, sunt
douD puncte pe care "avel le accentueazD. 7l dease;enea are un nu;Dr de a:ir;aii care :ac clar cD nu
ia Hn considerare creEtinii ca oa;eni care continuD sD pDcDtuiascD (&o; 1>1, 10J 2al 0>1*), pentru cD ei
au cunoEtina cD pDcatele lor sunt iertate. 7l este :oarte conEtient cD pDcatul este atIt de :ir; HnrDdDcinat
Hn natura u;anD HncIt este i;pertinent ca Hn aceastD viaD sD ai pretenia cD eEti li'er de orice pDcat. ,ar
el calri:icD dease;ena cD OpDcatul nu va do;ni asupra voastrDP (&o;. 1>14), adau!Ind O pentru cD nu
suntei su' 5e!e, ci su' harP. .e;nul creEtinis;ului nu e ascultarea unui set de re!uli (ca Ei evreii care
cer sD ii 5e!ea ca se;n al indentitDii sau se;n al celor aleEi) ci prezena harului lui ,u;nezeu. "rin
har credinciosul este salvat si doar prin har Hntrea!a viaD de creEtin poate :i trDitD. GntradevDr "avel
;er!e aEa de departe HncIt spune cD creEtinii eli'erai de stDpInirea pDcatului au devenit Oro'i ai
neprihDniriiP (&o; 1>14).
8. 1udecata pcatului
"Dcatul ne conduce inevita'il la judecata :inalD. O anticipare a viitorului este o judecatD prezentD,
pentru cD a co;ite pDcat Hnsea;nD sD ne :ace; pe noi HnEine pDcDtoEi. GnspDi;DntItoarea consecinD de
1)2
a :i pDcDtos este HntreitD Hn &o;ani 1>24, 21, 24, O,u;nezeu iFa lDsat P, cuvinte care sunt ur;ate de
Hn!rozitoarea listD a consecinelor pDcatului de aici Ei acu; (see $rath). Mai departe "avel clari:icD cD
Oplata pDcatului este ;oarteaP (&o; 1>2*). ,ease;enea el scoate Hn evidenD cD vo; cule!e ceea ce a;
se;Dnat, iar a se;Dna Hn :irea pD;InteascD Hnse;nD a cule!e putrezirea (2al 1>)Q4). Aceasta Hnsea;nD
cD pDcatul adduce judecatD aici Ei acu;.
,ar "avel insistD dease;nea cD pDcatul va avea deFa :ace la s:IrEit cu judecata tri'unalui lui
9ristos, adevDr pe care Hl procla;D cu putere Hn &o;ani 2>1Q12, 11. AceastD judecatD este parte a
adevDrului creEtin Ei indicD spre :inala pedepsire a pDcatului(1 9or 4>4Q1).
BIBLIOGRAPHY.
6. 9. -eker, Paul the Apostle ("hiladelphia> <ortress, 1/40)J
&. -ult;ann, Theology of the New Testament (2 vols.J #e= (ork> .cri'ners, 1/01, 1/0))J
9. 7. -. 9ran:ield, OOn .o;e "ro'le;s in the 3nterpretation o: &o; 0>12,P #T 22 (1/1/) *24Q41J
$. 2^nther and $. -auder, O.in,P N0DNTT *.0)*Q4)J
M. ,. +ooker, OAda; in &o;ans 1,P in From Adam to Christ( +ssays on Paul (9a;'rid!e> Lniversit@ "ress, 1//0)J
.. 5@onnet and 5. .a'ourin, ed., in, !edemption and acrifice (An-i' 44J &o;e> "onti:ical -i'lical 3nstitute, 1/)0)J
-. <. Malina, O.o;e O'servations on the Ori!in o: .in in 6udais; and .t. "aul,P C,K *1 (1/1/) 14Q*4J
,. Martin, lavery as alvation (#e= +aven> (ale Lniversit@, 1//0)J
5. Morris, The +pistle to the !omans (2rand &apids> 7erd;ans, 1/44)J
$. "opkes, Christus Traditus( +ine 'ntersuchung 3um ,egriff der Dahinga"e (ATA#T 4/J [urich> [=in!li ?erla!, 1/1))J
2. huell et al., Oa6;artavn= ktl,P TDNT 3.21)Q**0J
2. &ahser, Eetaphori2 und personification der @nde ($L#T 2.20J T^'in!en> 6. 9. -. Mohr, 1/4))J
7. ". .anders, Paul and Palestinian #udaism ("hiladelphia> <ortress, 1/)))J
ZZZZZZZZ. O.in, .inners (#T),P A,D ?3.40Q4)J
6. .chneider, Opara'aivn= ktl,P TDNT ?.)*1Q44J
9. &@der .;ith, The ,i"le Doctrine of in (5ondon> 7p=orth, 1/0*)J
<. &. Tennant, The $rigin and Propagation of in (9a;'rid!e> Lniversit@ "ress, 1/02)J
ZZZZZZZZ. The Concept of in (9a;'rid!e> Lniversit@ "ress, 1/12)J A
. 6. M. $edder'urn, OThe Theolo!ical .tructure o: &o;ans 0>12,P NT 1/ (1/)2Q)*) **/Q04J
#. ". $illia;s, The 0deas of the Fall and of $riginal in, ,ampton -ectures, 8>;I (5ondon> 5on!;ans, 1/2))J
#. T. $ri!ht, The ClimaD of the Covenant( Christ and the -aw in Pauline Theology (Minneapolis> <ortress, 1//1).
1)*
CREATIA SI NOUA CREATIE
de 6. &. 5evison
(Tradus de 5i!ia Macelaru)
+a=thorne, 2erald <.J Martin, &alph ".J and &eid, ,aniel 2.J eds., Dictionary of Paul and *is -etters,
(,o=nerNs 2rove, 35> 3nter?arsit@ "ress) 1//4, c1//*
O<aptura noua,P 2aine4 2tisis, este o eBpresie :olosita de "avel in 2 9orinteni 0>1) si 2alateni 1>10.
7ste in stransa le!atura cu eBpresia Oo; nou,P 2ainos anthro4pos, in 7:eseni 2>10, 4>2*Q24 and
9oloseni *>/Q10. Aceasta eBpresie nu este unica pentru "avel. Aceasta cat si idei associate cu aceasta
apar in cateva teBte literara si traditii ale iudais;ului te;plului cel deFal doilea.
1. #evoia de <aptura #oua
2. .copul <apturii #oi
*. 9aracteristicile <apturii #oi
1. Nevoia de Faptura Noua.
Multi interpreti evrei ti;purii au crezut ca ,u;nezeu a creat o lu;e 'una prin inter;ediul
3ntelepciunii ("rov 4>22Q*1J .ir 24J $is )>22Q4>1). "avel a identi:icat aceasta intelepciune cu 3sus
9ristos (1 9or 1>1)Q20J 9ol 1>10Q20). "avel a recunoscut de ase;enea ca pacatul distru!e aceasta
creatie 'unaprin ;oartea adusa asupra tuturor oa;enilor (&o; 0>12Q14J 1 9or 10>21Q22J f +3ra
)>111Q1*1J ; Apoc. ,ar. 04>1*Q1/) cauzand decaderea lu;ii (&o; 4>1/Q22J f +3ra )>11Q14J ; Apoc.
,ar. 01>1Q10). ,eziluzia privind starea prezenta a relatiilor a condos ;ulti co;entatori evrei ti;purii la
asteptarea unei :apturi noi intrFo era noua care avea sa vina cand intrea!a creatie ar :i eli'erata de
zadarnicie si trans:or;ata in 'inele ori!inal (eB, f +3ra )>)0J ; Apoc. ,ar. )*Q)4). "entru "avel,
aceasta era va insoti "arousia, aparitia viitoare a lui 3sus (&o; 4>14J 7:es 1>/Q10J 9ol *>1Q4).
2. Scopul Fapturii Noi.
3n 2 9orinteni 0>1) "avel su!ereaza ca aceasta realitate viitoare este deja prezenta. 7Bista trei
alternative pentru a eBplica ;ai eBact cu; tre'uie inteleasa aceasta :aptura noua>
(1) prin convertire individualaJ (2) prin co;unitatea credinciosilorJ sau (*) prin cos;os, ca intre!.
<iecare alternative re:lecta o opinie di:eritadespre teBtul particular evreiesc si traditia care pri;a in
;intea lui "avel cand sFa re:erit la :aptura noua.
2.1. Conversie. 3n &enesis !a""ah */.4, un strain convertit la 3udais; este considerat ca o :aptura
noua> OOricine adduce un strain aproape de ,u;nezeu si il AoC converteste este ca si cand lFar :i creat
Aar :i creatFoC.P .i;ilar, 3n povestea evreiasca a lui 3osi: si Asenat, un o; ceresc ii spune lui Asenat,
despre convertirea ei la iudais;, Oto vei :i reinnoita si :or;ata din nouP (#os. and As. 10>4). 7ste posi'il
ca "avel, ca si ceilalti evrei, a considerat convertirea la 9ristos :iind o noua :aptura.
2.2. Comunitatea rediniosilor. 3n 3saia 10>1)Q1/ autorul traseaza o paralela intre rezidirea
cos;ica si rezidirea 3erusali;ului si a locuitorilor lui> O9aci sunt !ata sa :ac ceruri noi si un pa;ant
nou % 9aci voi :ace 3erusali;ul nou ca 'ucurie si pe oa;enii lui o des:atare.P 3n 3saia 11>22Q2* the
autorul dezvolta acest !and ;ai departe cand prezice ca in ;ijlocul acestor :apturi noi, 3srael va
eBperi;enta a:luBul nea;urilor pentru aFl laud ape ,u;nezeu.
1)4
A;'ele ele;enteF recreerea unei co;unitati noi de credinciosi si a:luBul nea;urilorF stau la 'aza a
doua pasaje "auline care contin re:erinte despre :aptura noua sau o;ul nou. 3n a;'ele pasaje :aptura
noua sau o;ul nou este o realitate co;unala. 3n 2alateni 1>10Q11, "avel :ace chiar o paralela intre
:aptura noua si o co;unitate speci:ica, O3sraelul lui ,u;nezeu.P 3n 7:eseni 2>14Q11 o;ul nou, este
:or;at ;ai de!ra'a din co;unitati decat indivizi> Oin 7l iFa :acut pe cei doi una % ca sa :aca pe cei doi
sa :ie in 7l insusi un sin!ur o; nou.P
9onco;itent, in a;'ele pasaje nea;urile sunt co;unitatea inclusa i;preuna cu evreii. 3n 2alateni
1>10 noua :aptura este o co;unitate unde Onici taierea i;prejur, nici netaierea i;prejur nu sunt ni;ic.P
3n 7:eseni 2>11Q22 (si 9ol *>11) o;ul nou este :or;at din evrei si nea;uri Ocare erau departe odataP
(3s 0)>1/). -iserica deci, este noul 3srael unde evreii si nea;urile sunt unite in pace.
2.3. Cosmosul. Multi interpreti apocaliptici evrei au dezvoltat in a;anunti;e anticiparea cerurilor
noi si a pa;antului nou prezentat de 3saia 01Q11. Accentul in dezvoltarea lor a variat, incluzand
restaurarea lui 3srael (#u". 4>21J 8 +noch 40>4Q0)J trans:or;area neprihanitilor intrFo inviere :inala (;
Apoc. ,ar. 01>1Q11)J eli'erarea lu;ii naturale (8 +noch 01>4Q0)J si reasezarea creatiei in statusul ei
ori!inal de 'ine (; Apoc. ,ar. )*Q)4). 9onvin!erea per;anenta a perspectivei apocaliptice este ca
veacul care va veni va :i cate!oric di:erit deF si calitativ ;ai 'un decatF veacul acesta rau.
"avel o!lindeste acest conteBt apocal@ptic cand, in 2 9orinteni 0>1)Q14, el zu!reveste aceasta
separare dintre Ocele vechiP (ta archaia) and Ocele noiP (2aina). Aceste cuvinte su!ereaza ;ult ;ai
;ult decat trans:or;area individuala. ,e :apt, "avel ar!u;enteaza ce ,u;nezeu a i;pacat Otoate
lucrurileP (ta panta) prin 9ristos, incluzand pro'a'il intrea!a lu;e naturala. ,aca 2 9orinteni 0>11Q1)
ne pune la dispozitie o licarire a inceputului noii creatii, alte pasaje pro!nozeaza desavarsirea :apturii
noi. ,upa &o;ani 4>14Q20 Onatura insasi va :i eli'erata de su' distru!ereP (&o; 4>21), pe cand, dupa
7:eseni 1>10, Otoate lucrurile % cele din ceruri si cele de pe pa;antP vor :i adunate in 9ristos (1 9or
10>24Q24).
7ste i;posi'il sa ale!e; de:initive intre aceste alternative. #ici nu este necesar, pentru ca toate trei
;utual se eBplica intre ele. 9onvertitul, ca parte a co;unitatii credinciosilor, intra in dra;a cos;ica a
recreatiei inau!urate de ,u;nezeu la invierea lui 3sus 9ristos si va :i desavarsita la "arousia (revenirea
lui 9ristos).
3. Caracteristicile Fapturii Noi.
Ln studiu al conteBtului "aulinle!at de eBpresiile O:aptura nouaP si Oo; nouP releva chintesenta a doua
valori caracteristice ale co;unitatii credinciosilor. "rin insusirea acestor valori, co;unitatea anticipa
restaurarea cos;ica :inala a creatiei 'une.
3.1. Impaarea. 9onceptul cheie care insoteste re:erintele lui "aveldespre :aptura noua si o;ul nou
este i;pacarea. Te;a do;inanta a 2 9orinteni 0>1)Q21 este ca credinciosii, care ei isisi au :ost
i;pacati cu ,u;nezeu, tre'uie sa continue ;isiunea apostolica a procla;arii si a ;arturie pentru a
i;paca lu;ea cu ,u;nezeu, inau!urate de ,u;nezeu prin 3sus. .copul din 2alateni 1>10, 7:eseni
2>11Q22 si 9oloseni *>10Q11 este ca :aptura noua si o;ul nou devin una cand oa;enii care altadata
erau despartiti sunt i;pacati in 9ristos.
3.2. ,espingerea standardelor lumesti. 3;pacarea poate avea loc nu;ai cand credinciosii inceteaza
sa traiasca sis aF3 judece pe altii in con:or;itate cu standardele lu;esti. "rezenta :apturii noi insea;na
1)0
ca standarde noi, ale unitatii si pacii inlocuiesc vechile standarde ale judacatii si diviziunii. ,iviziunea
rasiala dintre iudei si nea;uri, in particular, se 'azeaza pe un criteriu al trecutului> O9aci nici taierea
i;prejur, nici netaierea i;prejur nu sunt ni;icJ ci a :ii o :aptura nouaVP (2al 1>10J c:. 7:es 2>11Q22).
.i;ilar, rivalitatea individuala nu are loc in :aptura noua. &e:erirea lui "avel la O:aptura nouaP din 2
9orinteni 0>1) este pole;icaJ cu aceasta el con:runta standardele cazute ale oponentilor lui in 9orint,
care il judecau in :unctie de standardele lu;esti, cu; ar :i a'ilitatea retorica si puterea :izica (eB, 2 9or
10>1Q11). 3n noua creatie, a ar!u;entat "avel, ni;eni nu este judecat dintrFo Operspectiva u;ana,P ca
pana nici 9ristos nu ;ai este judecat in :elul lu;ii (2 9or 0>11). Aceste standarde noi se aplica nu
nu;ai !rupurilor entice sau liderilor 'isericii, ci :iecarui credincios care participa in noua creatie. 7l
sau ea tre'uie sa pune deFoparte caracteristicile Oo;ului vechi,P cu; ar :i laco;ia, iuti;ea si a'uzul
(9ol *>0Q/J 7ph 4>20Q*0), sis a se i;'race in o;ul cel nou, Ocare a :ost reinnoit in cunostinta dupa
chipul creatorului,P care este adus in starea lui ori!inala de 'ine (9ol *>10J 2en 1>21). Aces to; nou
este caracterizat de co;pasiune ra'dare, adevar (9ol *>12Q1)J 7:es 4>2*Q24J *2)si, din nou, prin
i;pacare a oa;enilor care erau altadata ostili unii :ata de altii (9ol *>11).
BIBLIOGRAPHY. 2. -au;'ach, O,ie .chap:un! in der Theolo!ie des "aulus,P Gairos 21 (1/)/) 1/1Q200J #. A. ,ahl,
O9hrist, 9reation, and the 9hurch,P in The ,ac2ground of the New Testament and 0ts +schatology, ed. $. ,. ,avies and ,.
,au'e (9a;'rid!e> Lniversit@ "ress, 1/01) 422Q4*J $. ,. ,avies, Paul and !a""inic #udaism (4th ed.J "hiladelphia>
<ortress, 1/40) *1Q0), 11/Q*1J 6. ,. M. ,errett, O#e= 9reation> hu;ran, "aul, the 9hurch, and 6esus,P !evK 1* (1/44)
0/)Q104J ?. ". <urnish, 00 Corinthians (A- *2AJ 2arden 9it@, #(> ,ou'leda@, 1/44) *0/Q11, *2/Q**J 2. $. +. 5a;pe,
OThe #e= Testa;ent ,octrine o: Gtisis,P #T 1) (1/14) 44/Q12J M. "arsons, OThe #e= 9reation,P +DpT // (1/4)) *Q4J 5.
M. &ussell, O"artnership in #e= 9reation,P A,K * (1/44) 111Q)1J ". .tuhl;acher, O7r=U!un!en zu; ontolo!ischen
9harakter der 2aine4 2tisis 'ei "aulus,P +vT 2) (1/1)) 1Q*0J 5. +. Ta@lor, The New Creation( A tudy of the Pauline
Doctrines of Creation, 0nnocence, in, and !edemption (#e= (ork> "a!eant, 1/04).
1)1
ESCATOLOGIE
de 5. 6. 8reitzer
+a=thorne, 2erald <.J Martin, &alph ".J and &eid, ,aniel 2. (eds.), Dictionary of Paul and *is
-etters, (,o=nerNs 2rove, 35> 3nter?arsit@ "ress) 1//4, c1//* A7lectronic ed.C
7scatolo!ia a :ost HneleasD din punct de vedere tradiional ca Ei o ra;urD a teolo!iei care se ocupa cu
lucrurile Ode pe ur;D.P .u'iecte ca viitorul lu;ii OparousiaP lui 3sus 9hristos, G;pDrDia lui ,u;nezeu,
judecata :inalD, Hnvierea din ;ori, cerul Ei iadul, trasn:or;area cos;osului, etc. toate pot :i puse su'
titlu. Ter;enul OescatologieP este des :olosit Hn alternanD cu OapocalipticulP deEi Hn anii receni
ter;enul a :ost de:init ;ai clar Hn !enul literar care poate sau nu sD ai'D deFa :ace cu Olucrurile de pe
ur;DP te;porale (dupD cu; a de;onstrat 6.6. 9ollins Ei 9.9. &o=land). &elaia dintre istoria
cronolo!icD Ei cea escatolo!icD a :ost o sursD ;ajorD de discuii Hntre savani Hn ulti;ii ani. 2.-. 9raid a
o:erit o evaluare a li;'ajului escatolo!ic care se 'azeazD pe sensul OmetaforicP Hn Hnelesul de 'azD.
&ezultatul unei ase;enea a'ordDri este ase;DnDtor cu !enul de investi!aie, Ei anu;e cD o descriere
corectD a ecuaiei dintre Olucrurile de pe ur;DP te;porale Ei literature escatolo!icD, Hn principiu teBtele
apocaliptice sunt cali:icate aici, dacD nu provocate.
?or'ind cu strictee ar tre'ui ;eninutD D distincie Hntre cei doi ter;ini apocalyptic Ei
escatologie, Hn ciuda :aptului cD savanii ti;puri au :olosit ter;enul apocalyptic :DrD sD Etie !enul de
clasi:icare, Ei ast:el neintenionat au creat con:uzie pentru cei care leFau studiat recent ;aterialele
(.tru;, Marshall, -aker). 5. 8eck a Hncercat sD se relaioneze la aceastD pro'le;D cInd a su!erat sD
luD; ter;enul apocalyptic ca Ei un adjective Ocare caracterizeazD un tip de teologie, Ei nici pe departe
un tip de escatolo!ieP (8eck, 2**). 9on:or; lui 8eck, teolo!ia apocalipticD a lui "avel poate :i
distinctD de teolo!ia Hnelepciunii pe care o are el, deoarece se naEte dintrFo 'azD teolo!icD di:eritD.
Aceasta este adevDrat, deEi este i;posi'il sD vezi cD a;'ele tipuri de teolo!ie sunt vizi'ile Hn epistole
lui "avel, de o'icei Hn pasaje cheie ca 1 9or 2F*J <ilip. 2>0F11J 9ol 1>1*F20.
5ocul lui "avel Hn do;eniul teolo!iei escatolo!ice este centralD, nu cel ;ai neHnse;nat pentru
cD scrierile sale sunt printre cel ;ai 'ine pDstrate docu;ente 9reEtine ti;purii, care re:lectD
perspectivele :unda;entale ale pro'le;elor escatolo!ice. Multe din introducerile standard ale lui "avel
conin Ei o seciune care se ocupD cu escatolo!ia (+. &idder'os, ,.7.+. $hitel@, 2. -ornka;;, <.<.
-ruce). "e lIn!D asta, ;ulte dintre studiile de interpretare ale clasicilor Hn !eneraiile anteriare au :ost
dependente de analizD criticD aupra escatolo!iei lui (eB. A. .ch=etzer, 2.?os, 7. 8ase;an, 6. Munk,
+.6. .choeps, $.,. ,avies). Gn ulti;ii zece ani au ;ai :ost :acute niEte studii i;portante asupra
teolo!iei lui "avel de cDtre 6.9. -eker (1/40). Acestea au slujit pentru a stIrni interesul pe acest
su'iesct Ei a; accentuat cu; escatolo!ia studiilor "auline este centralD.
7scatolo!ia lui "avel ne dD :undalul pentru ;ulte alte su'iecte i;portante care constituie esena
teolo!iei "aulineJ cristolo!ia, "enu;atolo!ia, 7clesiolo!ia, .oteriolo!ia Ei antropolo!ia toate sunt
clDdite pe :unda;aia escatolo!iei !andirii lui "avel. <undaia este vDzutD Hn toate studiile "auline
pentru cD poi vedea preocupDrile escatolo!ice sau presupoziiile Hn toate epistolele "auline (;ai puin
2alateni Ei "hile;on despre care sFa spus cD nu conin re:erine eBplicite re:eritor la [iua ,o;nului).
Materialul escatolo!ic poate :i !Dsit HntrFo varietate lar!D de conteBte Hn epistolele "auline. 3;portana
escatolo!iei "auline este nu are deFa :ace cu punerea su' se;nul Hntre'Drii asupra autenticitDii unora
din epistole ca 2 T7saloniceni, 9oloseni Ei 7:eseni sau "astoralele. 9hiar dacD unele din aceste cule!eri
de epistole "auline sunt luate ca :iind de drept scrise de cDtre ur;aEii ulteriori ai lui "avel, este clar cD
escatolo!ia lui "avel a :ost cea care a :ost arDtatD in ele. (vo; vedea ;ai ;ulte Hn cele ce ur;eazD)
1. 9onteBtul escatolo!iei "auline> 5iteratura 3udaicD ApocalipticD
1))
2. G;prejurarea care a dus la scrierea 7pistolelor
*. 9oninutul escatolo!iei "auline> Lnlele principii centrale
4. 7scatolo!ia Ei 9ristolo!ia "aulinD
0. 7scatolo!ia Ei 7tica lui "avel
1. 7scatolo!ia "aulinD Ei Mistica 3udaicD
). ,ina;ica socialD Hn HnvDDtura escatolo!icD a lui "avel
1. Contextul escatologiei Pauline: Literatura Iudaic Apocaliptic
,eFa lun!ul anilor au eBistat di:erite discuii pentru a deter;ina sursa escatolo!iei lui "avel> derivD ea
din ;oEtenirea 3udaicD sau din privirea asupra lu;ii 7leniste din care :Dcea parteK Muli savani
acceptD acu; cD prvon din ;oEtenrea sa 3udaicD HnluzInd cele douD laturi ale istoriei te;porale Xacu;P
Ei Onu HncDP care sunt deter;inante pentru privirea lui asupra escatolo!iei.
Apocalipticul 3udaic la "avel este o privire care a tre'uit sD treacD printrFo serie de adaptDri
H;portante Hn lu;ina eveni;entului esnial al Hnvierii lui 3sus din ;ori. Gnvierea lui 3sus, este cea care
;ai presus de toate deter;inD HnvDDtura escatolo!iei lui "avel. "entru cD Hnvierea a :ost cea care a
:Dcut inau!urarea escatonului Ei acela a :ost ;o;entul cInd a Hnceput noua ordine.
2. mprejurarea care adus la scrierea epistolelor
Mai ;ult ca oricInd altcIndva savanii au ajuns sD aprecieze circu;stanele Hn care au :ost scrise
epistolele datoritD :aptului cD ne ajutD sD Hi Hnele!e; coninutul. "e scurt, cu cIt Eti; ;ai ;ulte despre
;otivul scrierii unei anu;ite epistole cu atIt ave; Eansa sD Hnele!e; ;ai 'ine ;esajul or!inal cIt Ei sD
pute; interpreta ;ai 'ine Hnelesul lor pentru noi astDzi.
Ln studiu in:or;ativ despre relaia pe care el se pare sD o :i avut cu o anu;itD 'iseicD ne ajutD
sD clari:icD; teBtul ca Ei un Hntre!.
,in pDcate, natura H;prejurarDrilor care a dus la scrierea ;ultor epistole este cD de ;ulte ori sunte;
lDsai sa ave; ;ulte Hntre'Dri cheie :DrD rDspuns. "ur Ei si;plu nu Eti; destul despre ocazia care a dus
la scrierea apostolului unei anu;ite 'iserici (sau 'iserica lui), aEa cD sunte; de ;ulte ori :orai sD
:ace; ipoteze ca sD pute; u;ple !olurile cunoaEterii noastreJ de eBe;plu nu ave; nevoie de tot
conteBtul pentru a putea lucra cu pasajul de !enul lui 1 9or 0>/. &econstrucia ipoteticD a
corespondenei lui "avel cu anu;ite con!re!aii este posi'ilD.
Aceste pro'le;e a:ectezD virtual toate epistolele lui "avel Ei i;plicD ;ulte te;e tolo!ice, dar devin
pDtrunzDtoare cInd e vor'a de HnvDDturi teolo!ice Hn ;ulte din epistolele care nu sunt puse su' se;nul
Hntre'Drii. &Dspunde oare "avel la anu;ite Hntre'Dri puse de cei din 'isericDK 5Fau Hneles cu;va !reEitK
9It din ceea ce le rDspunde este oare este su'ordonat de Hnele!ere escatolo!icD o'iEnuitD. .au cIt dein
ceea ce scrie este ;ai de!ra'D cu scopul de a corectaK Ri ave; aici douD eBe;ple.
2.1. 1 )esalonieni &313*.311 2oartea prematur" a un redinios<
A;'ele epistole cDtre Tesaloniceni par a :i scrise ca Ei rDspuns la niEte Hntre'Dri serioase puse de cDtre
cei din 'isericD re:eritoare la ;oartea unui credincios Hnaintea aEteptatei parousia ,o;nului (1 9or
11>*0 Ei 10>14 se poate sD inteascD spre aceleaEi pro'le;e Ei Hn 9orint). &Dspunsul lui "avel Hn
1Tesaloniceni 4>1*F0>11 pare sD se ocupe cu aceastD pro'le;D Ei Hn principiu a:ir;D cD ;orii nu su:erD
nici un dezavantaj Ei cD ei vor :i unii cu 9hristos la venirea 5ui. "ro'le;a aici e cD nu este destul de
clar care sunt pDrerile escatolo!ice H;pDrtDEite de cei din Tesalonic, Ei nici de ce au :ost puEi HntrFo
ast:el de hara'a'urD (HnvDl;DEealD) teolo!icD datoritD ;orii cItorva din 'isericD. Au Hneles ei cu;va
!reEit ceea "avel (dupD cIt se pare) iFa HnvDat despre viitorK .au a :ost posi'il ca "avel sD alterneze Hn
1)4
ceea ce HnvaD cInd e vor'a de Hnviere, Ei anu;e corecteazD ceea ce a spus anterior Hn epistolDK "atea
pro'le;D este oricu; atunci cInd e vor'a de ;aterialul escatolo!ic o:erit, Oricu; pentru cD nu Eti; ce
a vor'it anterior "avel cu cei din Tesalonic nu pute; da o interpretare precisDJ este ca Ei cInd a;
Hncerca sD ascultD; o conversaie doar de la un capDt de tele:on Ei sD deduce; despre ce anu;e se
vor'eEte.
2.2. 1 Corinteni =3 Instituirea "s"toriei i se;ualitatea omeneas" -a" 'n -a" u Parousia. Gn acest
capitol "avel rDspunde unor Hntre'Dri puse de 9orinteni re:eritoare la seB Ei cDsDtorie Hn viaa
credinciosului. .e pare cD, 9orinteni au adoptat o atitudine asceticD cInd a venit vor'a de seBualitate Hn
lu;ina credinei lor cD ;Intuirea lui 9hristos eBitD deja (Hn 1 9or. )>1' "avel citeazD unul din
slo!anurile lor de e:ect). "avel le scrie pentru a le corecta atitudinea, accentuInd Hn 1 9or. )>2F1
o'li!aia reciprocD Ei responsa'ilitatea relaiilor seBuale Hntre so Ei soii. .eciune prezintD puinD
di:icultate Hn ceea ce priveEte escatolo!ia. TotuEi Hn 1 9or )>)F40 "avel continuD cu s:aturi care par ;ult
;ai ;ult condiionate de privirile sale inevita'ile asupra parousiei lui 9hristosJ aceasta este a:ir;at ca
adevDrat Hn 1 9or )>20F*0. Acolo el Hi s:DtuiEte pe cei care sunt necDsDtorii (indi:erent de ;otiv) sD
rD;InD Hn XstI;torarea de acu;P (1 9or )>21) Ei a Xvre;ii care sFa scurtatP (1 9or )>2/). Acest capitol
este un teBt eBe!etic ;inat, dar ;uli savani sunt deacord cD la o anu;itD cotD perspectica escatolo!iei
lui "avel coloreazD etica s:atului sDu celor care se !Indesc sD se cDsDtoreascD. 3ndi:erent de
interpretarea adoptatD, tre'uie luat Hn condiderare trecutul escatolo!ic al !Indirii lui "avel (uitaFte la un
co;etariu despre Moise).
3. Con(inutul escatologiei Pauline: cteva principii centrale
Gn ;od clar escatolo!ia este su'liniatD Hn Hntrea!a teolo!ie "aulinD. "unctele principale pot :i
su;arizate Hn ur;Dtoarele 4 su'titluri.
3.1 2esianitatea lui Isus din !a/aret. "entru "avel, 3sus din #azaret este :DrD HndialD Mesia,
9hristosul cel pro;is de de;ult. Acest titlu O9hristosP (christos) este atIt de des dat lui 3sus HncIt se
con:undD cu prenu;ele lui 3sus. 9on:or; lui "avel lui 3sus Hi sunt atri'uite Ei alte titluiri ;esianice Ei
denu;iri incluzInd <iul (lui ,u;nezeu) (de 11 ori Hn &o; 1>4, /J 0>10J 4>*, 2/, *2J 1 9or 1>/J 10>24J 2
9or 1>1/J 2al 1>11J 2>20J 4>4, 1J 7ph 4>1*J 9ol 1>1*J 1 Thess 1>10), <iul lui ,avid (de 2 ori in &o;
1>*J 2 Ti; 2>4) Ei ,o;nul (ca; de 2)0 ori, incluzInd pasaje cristolo!ice i;portante ca 1 9or 4>1J "hil
2>11). TotuEi nu poate :i utat cD venirea lui Mesia era privitD Hn ;ulte scrieri iudaice ale pri;ului secol
ca un eveni;ent escatolo!ic, un se;n cD vre;ea care era aEteptatD a sosit.
GntrFun anu;e sens se poate spune atunci cD acest acest su'iect era nu;Drul unu al escatolo!iei lui
"avel cInd procla;a pe 3sus din #azaret ca Ei Mesia.
Gn acelaEi ti;p este 'ine de a;intit cD eveni;entul cheie care !aranta sau con:ir;a cD
;esianitatea constD Hn :aptul cD 3sus a Hnviat din ;ori, pentru cD Hnvierea din ;ori este cea care
de;onstreazD cD veacul escatolo!ic era deja prezent.
3.2 Pre/ena perioadei esatologie. Lnul din standardele literaturi 3udaice apocaliptice este divizarea
ti;pului Hn (aeoane) veacuri (4 7zra )>00, O9el prea Gnalt nu a :Dcut o veEnicie ci douD,P este o
a:ir;aie clasicD). "ro'a'il cea ;ai 'unD cale de a de;onstra cD "avel acceptD acest :el de escatolo!ie
dualistD a celor douD veacuri este :olosirea lui a :razei Oacestui veacP &o; 12>2J 1 9or 1>20J 2>1Q4J
*>14J 2 9or 4>4). <raza correspondent a Oveacului ce are sD vinDP deEi este a;intit Hn cIteva locuri de
cDtre "avel, dar niciodatD Hn epistolele care nu sunt puse su' se;nul Hntre'Drii (apare doar Hn 7:eseni
1>21). ?eacu de acu; este de o'icei descris ca Ei rDu (2al 1>4J 7ph 0>11J 1>1*), Ei locuitorii lu;ii sunt
Oun nea; ticDlos Ei stricatP (<il 2>10). Ri totuEi "avel crede cD nDdejdea escatolo!icD a viitorului are
1)/
cu;va in:luenD asupra prezentului. ,upD cu; a:ir;D apostolul Hn 2 9or 0>1) Otoate cele vechi sFau
dus, iatD cD toate sFau :Dcut noi.P Gn 1 9or 10>11 el declarD cD Oa venit s:IrEitul veacurilorP Ei in 1
9orinthians )> *1 el a:ir;D cD Olu;ea acesta ar tre'ui privitD ca Ei cu; nu ar :i.P 7l descrie acest veac
escatolo!ic ca Ei Oo nouD creaieP (2 9or 0>1)J 2al 1>10). Mai ;ult decIt atIt "avel asociazD venirea
acestui veac escatolo!ic Ei descoperirea lui 3sus 9hristos ca Ei Mesia lui ,u;nezeu. ,eEi a:ir;D Hn 2al
4>4 Ola H;plinirea vre;ii, ,u;nezeu a tri;is pe <iul .DuP Toate acestea su!ereazD cD HnvDDtura lui
"avel despre escatolo!ia veacului present tre'uie sD :ie H;potriva dualis;ului te;poral.
.unt Ei alte ilustraii care eBpri;D idea lui "avel in ceea ce priveEte cele 2 veacuri, incuzInd
analo!ia Ada;]9hristos din &o;ani 0 Ei 1 9or 10, Ei o ilustraie antropolo!icD i;plicInd un contrast
Hntre vechiul Ei noul eu (&o; 1>1J 9ol *>/Q10J 7ph 2>10J 4>22Q24)J o;ul din lDuntru (&o; )>22J 2 9or
4>11J 7ph *>10)J personD :izicD]spiritualD (2 9or 2>14F11). O i;a!ine spaialD i;plicInd :olosirea
OceruluiP (ouranos) Ei ter;enii sDi care :ac re:erire la asta ne o:erD un ;ijloc i;portant cu; e adevDrul
escatolo!ic co;unicat Hn epistolele "auline. (dupD cu; de;onstreazD 5incoln).
Asi!urarea realitDii prezente a noului veac a dat naEtere la o Hnele!ere a eBistenei creEtine Hn
;ulte 'iserici. AEa cD au :ost si!uri de realitatea eBistenei escatolo!ice de acum HncIt nu ;ai era aEa o
nevoie ;are de de Hnviere Hn viitor F Hnvierea la viaD era trDitD (;ajoritatea savanilor au acceptat cD 1
9or 4>4J 10>12 Ei 2 Ti; 2>14 pot :i le!ate din punct de vedere eBe!etic de aceastD persectivD, dar
$edder'urn a avut o altD pDrere).
Gn cazul corintenilor acest entuzias; pare sD se :i ;ani:estat HntrFun ;od nesDnDtos in ceea ce priveEte
preocuparea cu darurile spirituale, de;onstrInd cId de ;ult erau associate escatolo!ia Ei
penu;atolo!ia Hn ti;pul lui "avel (dupD cu; spune Thistleton).
"avel are deFa :ace cu entuzias;ul 9oritenilor Hn 2 ;oduri> Hn pri;ul rand :oloseEte ;ustrarea
sarcasticD (ca Hn 1 9or 4>4)J cel de al doilea ;od este reaccentuInd di;ensiunea :uturistD la credina lor
o'iEnuitD (1 9or 10). Gn ;od ase;DnDtor Hnele!erile eBistenei creEtine sunt analizate (Ei provocativeV)
Hn 2 Ti;oth@ 2>11Q14, 2 Thessalonians 2>2 and (possi'l@) 1 Thessalonians 4>1*. 5a "avel eBistD o
lo!icD Hntre present Ei viitor, Ei este le!at de conceptual ;Intuirii.
TotuEi Hn ciuda asi!urDrii di;ensiunii nadejdii escatolo!ice prezente, nu ar tre'ui luat din
vedere cD pentru "avel revelaia veacului escatolo!ic este HncaD Hn viitor. Trans:or;area ulti;D a
ordinii lu;ii, rDscu;pDrarea :inalD a credinciosului (Hnvierea trupului) Ei judecata :inalD sunt toate
eveni;ente care sunt aEteptate. "rezentul este condiionat atIt de trecut (;oartea Ei Hnvierea lui 3sus
9hristos) cIt Ei de viitor (aEteptata parousie la s:IrEitul vre;urilor).
3.2.1 >mp"r"ia lui #umne/u/Christos. ,eEi idea H;pDrDiei lui ,u;nezeu]9hristos este o carcteristicD
standard a escatolo!iei 3udaice pe care "avel le H;pDrtDEeEte Ei este ceva ce su'linizD clar HnvDDtura sa
eticD, :raza Hn sine nu este una proe;inentD Hn epistolele lui "avel. .e pare cD "avel presupune ca viaa
Ei lucrarea lui 3sus 9hristos sD :i :ost HntrFun :el inau!urarea H;pDrDiei lui ,u;nezeu pe pD;Int, Hn
ciuda :aptului cD ea nu este niciodatD a:ir;atD clar nicDieri Hn epistolele sale.
"avel tinde sD vor'eascD despre H;pDrDia lui ,u;nezeu]9hristos ca Ei ceva aEteptat Hn viitor,
deEi ocazional el inteEte realitatea prezentD a H;pDrDiei Hn viaa credinciosului (ca in &o; 14>1) and 1
9or 4>20). Lna din cele ;ai o'iEnuite a:ir;aii despre H;pDrDie are deFa :ace cu ceea ce va ;oEteni
credinciosul (ca in 1 9or 1>/Q10J 10>00J 2al 0>21) ca Ei rezultat al credincioEieiJ din nou este vor'a de
;oEtenire viitoare. Ri ;ai central Hn HnvDDturile lui "avel re:eritoare la H;pDrDia lui
,u;nezeu]9hristos este locul pe care Hl ocupD Hnvierea lui 3sus 9hristos Hn aducerea H;pDrDiei Hn
istoria u;anD.
140
3.3 >nvierea lui Isus Christos din mori. "entru "avel Hnvierea lui 3sus este Hn pri;ul rand un
eveni;ent escatolo!ic a:ir;Ind cD noul veac a sosit. Gn ciuda :aptului cD cD Hnvierea este pentru "avel
un act escatolo!ic :Dcut de cDtre ,u;nezeu nu este doar niciodatD un eveni;ent si;plu Ospiritual.P
3.3.1 ,omani 13 3*& +iul lui #umne/eu i >nvierea. Muli savani au :ost de accord cD Hn aceste 2
versete ave; re:erirea tradiionalD a apostolului re:eritoare la a:ri;aiile despre 3sus 9hristos. "e scurt
ave; o du'lD a:ir;aie re:eritoare la 3sus> el este :iul lui ,avid Ei <iul lui ,u;nezeu. 9eea ce este de
se;ni:icativ Hn ter;enii lui "avel este :aptul cD el lea!D pe 3sus ca :iu al lui ,u;nezu de Hnvierea din
;ori.
U.U.;. 8 Corinthians 8d( 'n apendice al Wnvierii Gn 1 9or 10 ave; un :el de apendice al
i;plicaiilor Hnvierii pentru creEtini. Aceasta este cea ;ai detaliatD discuie despre Hnvierea la "aval.
9oncentrarea discuiei Hn acest capitol nu este dacD 3sus a inviat sau nu din ;ori, ci i;plicaiile acestei
Hnvieri a lui 9hristos pentru credincios. 1 9orinteni 10>12 ne dau un indiciu despre ce era discuia O0ar
dacN se propNvNduie.te cN Christos a /nviat din morPi, cum 3ic unii dintre voi cN nu este o /nviere a
morPiiP "avel con:runtD aici o herezie care era prezentD Hn 'is. ,in 9orint Ei anu;e cD nu ;ai era
nevoie de o Hnviere viitoare dacD au :ost 'otezati Ei deja trDiau o altD viatD. 9u alte cuvinte 9orintenii
aveau o ei HpDrtDEesc pDrerea lui "avel re:eritoare la Hnvierea lui 9hristos dar doar ca Ei :unda;ent
pentru a credinei lor creEtine dar cu totul altD Hnele!ere re:eritoare la nDdejdea creEtinD.
U.U.;.8 POrga 98 Cor 8d(;Z, ;U:. "avel a :olosit o ilustraie din a!riculturD pentru a de;onstra
le!Dtura dintre Hnvierea lui 3sus Ei cea a credinciosului. Gntrea!a i;a!ine este dependentD de Hnele!erea
unei unitDi dina;ice care eBistD Hntre credincios si 9hristosJ Ei anu;e tot ceea ce sFa HntI;plat lui 3sus
cel Hnviat este auto;at trans:erat Ei co;unitDii creEtine.
"avel de ase;enea ;ai :oloseste aparche4 ca i;a!ine a HnvDDturii sale escatolo!ice re:eritatoare
la darul ,uhului .:Int Hn &o; 4>2* atIt 3udeii cIt Ei nea;urile :Dceau parte din planul lui ,u;nezeu Hn
&o; 11>11. O altD i;a!ine ne aratD pe 9hristos ca :iind Opri;ul nDscut dintre cei ;oriP, care este
coninut Hn i;nul preFpaulin din 9ol 1>10F20
4. Escatologia yi Cristologia lui Pavel
7le;antul central al escatolo!iei lui "avel, Hnvierea lui 9hristos din ;ori, este :DrD HndoialD o
declaraie teolo!icD, dupD cu; poate :i vDzut din :elurile Hn care ,u;nezeu a :ost active Hn Hnvierea lui
9hristos. Gn anu;ite epistole se speci:icD clar cD ,u;nezeu este cel responsa'il pentru Hnvierea lui
9hristos (&o; 4>24J 10>/J 1 9or 1>14J 10>10J 2 9or 4>14J 2al 1>1J 7ph 1>20J 9ol 2>12J 1 Thess 1>/Q10)J
odatD se pune cD este ,u;nezeu care prin ,uhul care a :Dcut aceasta (&o; 4>11)J altDdatD este Oduhul
s:inenieiP (&o; 1>4)J iar altDdatD este Oslava TatDluiP care Hl invie pe 3sus (&o; 1>4). Alte pasaje pur Ei
si;plu :olosesc un ver' i;personal pentru a arDta Hnvierea, de o'icei este vor'a de un pasiv divin (&o;
4>20J )>4J 1 9or 10>4, 12, 20J 2 9or 0>10J 2 Ti; 2>4).
TotuEi "avel susine o notD de su'ordonare a lui 3sus 9hristos :aD de ,u;nezeu TatDl chiar Ei Hn
pasajele christolo!ice cele ;ai HnDlDtoare. ,ouD din cele ;ai H;portante eBe;ple sunt Hn 1 9or 10>24c
Ei <ilipeni 2>11c, rInduri care se HnvIrt Hn jurul ;aterialului escatolo!ic.
Lnul din caracteristicile cele ;ai intri!ante la escatolo!ia lui "avel (care anticipeazD doctrina
TrinitDii Hn 'isericD) este relaia dintre ,o;nul 3sus Ei ,uhul .:Int. ,uhul .:Int este caracterizat ca Ei
O,uhul lui 9hristosP (&o; 4>/J <il 1>1/) Ei O,uhul <iului .auP (2al 4>1). Gn acelaEi ti;p Hn alte pasaje
,uhul .:Int este Hn ;od clar O,uhul lui ,u;nezeuP (1 9or *>11J "hil *>*J 1 Thess 4>4). .uprapunerea
dintre ,u;nezeu Ei 9hristos (cu re:erire la O,uhulP) este accentuat Hn 2 9or *>1), un ru; interpretum
care poate :i interpretat in oricare dintre :eluri.
141
5. Escatologia yi etica Paulin
Gn epistolele lui "avel eBistD o le!DturD strInsD Hntre escatolo!ie Ei eticD. Aceasta este evident Hn
epistolele sale ti;purii, ca cea cDtre Tesaloniceni unde "avel con:runtD o pro'le;D datoritD Hnele!erii
!reEite despre lucrarea care este 'azatD pe o pDrere eronatD a ceea ce Hnsea;nD Hntoarcerea inevita'ilD a
lui 9hristos (vezi 8a@e). Gn ;od ase;DnDtor s:aturile etice coninute Hn &o; 12F1* sunt condiionate de
o perspectivD escatolo!icDJ pasajul Hncepe cu o ru!D;inte ca, credinciosul OsD nu se potriveascD lu;ii
acesteia, ci sD vD pre:acei prin Hnoirea ;iniiP (&o; 12>2), Ei Hncheie cu un para!ra: unde averizeazD
re:eritor la ziua ,o;nului (&o; 1*>11F14). AceeaEi o'servaie poate :i vDzutD Ei Hn 2 9or 0>1F10 unde
HnvDDtura escatolo!icD re:eritoare la i;plicaiile ;orii creEtinului sunt H;'inate cu Hnde;nul de a
cIEti!a apro'area lui 9hristos (1 9or 0>/).
,esi!ur cD ne este posi'il sD vede; la "avel HnvDDtura eticD despre cu; tre'uie sD trDi; viaa
creEtinD Hn intervalul dintre ;oartea Ei Hnvierea lui 3sus 9hristos Ei parosia viitoare. 9on:or; lui
.a;pe@, HnvDDtura ;oralD a lui "avel este despre cu; tre'uie sD trDiascD creEtinul OHn perioadele de
ti;p.P
BIBLIOGRAPHY.
". 6. Achte;eier, OAn Apocal@ptic .hi:t in 7arl@ 9hristian Tradition> &e:lections on .o;e 9anonical 7vidence,P C,K 40
(1/4*) 2*1Q44J
,. 9. Allison, The +nd of the Ages *as Come ("hiladelphia> <ortress, 1/4))J
,. 7. Aune, O(7arl@ 9hristian) 7schatolo!@,P A,D 33.0/4Q10/J
ZZZZZZZZ. OThe .i!ni:icance o: the ,ela@ o: the "arousia :or 7arl@ 9hristianit@,P in Current 0ssues in ,i"lical and Patristic
0nterpretation, ed. 2. <. +a=thorne (2rand &apids> 7erd;ans, 1/)0) 4)Q10/J
&. ,. Aus, O2odNs "lan and 2odNs "o=er> 3saiah 11 and the &estrainin! <actors o: 2 Thess. 2.1Q),P #,- /1 (1/))) 0*)Q0*J
$. -aird, O"auline 7schatolo!@ in +er;eneutical "erspective,P NT 1) (1/)0Q)1) *14Q2)J
M. -arker, O.lipper@ $ords> Apocal@ptic,P +DpT 4/ (1/))Q)4) *24Q2/J
&. 6. -auckha;, OThe ,ela@ o: the "arousia,P Tyn, *1 (1/40) *Q*1J
6. 9. -eker, *eirs of Paul( Paul%s -egacy in the New Testament and in the Church Today (Minneapolis> <ortress, 1//1)J
ZZZZZZZZ. Paul the Apostle( The Triumph of &od in -ife and Thought ("hiladelphia> <ortress, 1/40, 2d ed. 1/44)J
ZZZZZZZZ. Paul%s Apocalyptic &ospel( The Coming Triumph of &od ("hiladelphia> <ortress, 1/42)J
ZZZZZZZZ. O&ecastin! "auline Theolo!@> The 9oherenceF9ontin!enc@ .che;e as 3nterpretative Model,P in Pauline
Theology. ?olu;e 3> Thessalonians, Philippians, &alatians, Philemon, ed. 6. M. -assler (Minneapolis> <ortress,
1//1) 10Q24J
ZZZZZZZZ. The Triumph of &od( The +ssence of Paul%s Thought (Minneapolis> <ortress, 1//0)J M. 9. de -oer, The Defeat
of Death (6.#T. 22J .he::ield> Acade;ic, 1/44)J
ZZZZZZZZ. O"aul and 6e=ish Apocal@ptic 7schatolo!@,P in Apocalyptic and the New Testament( +ssays in *onor of #. -ouis
Eartyn, ed. 6. Marcus and M. 5. .oards (6.#T. 24J .he::ield> Acade;ic, 1/4/) 11/Q/0J
2. -ornka;;, Paul (#e= (ork> +arper i &o=, 1/1/)J
?. ". -ranick, OApocal@ptic "aulK,P C,K 4) (1/40) 114Q)0J
<. <. -ruce, Paul( Apostle of the *eart et Free (2rand &apids> 7erd;ans, 1/))) *00Q1*J
2. -. 9aird, The -anguage and 0magery of the ,i"le ("hiladelphia> $est;inster, 1/40) 201Q)1J
$. 9arr, Angels and Principalities (.#T.M. 42J 9a;'rid!e> Lniversit@ "ress, 1/41)J
6. 6. 9ollins, ed., Apocalypse( The Eorphology of a &enre. emeia 14 (Missoula, MT> .cholars, 1/)/)J
6. M. 9ourt, O"aul and the Apocal@ptic "attern,P in Paul and Paulinism( +ssays in *onour of C. G. ,arrett, ed. M. ,.
+ooker and .. 2. $ilson (5ondon> ."98, 1/42) 0)Q11J
O. 9ull;ann, O5e caractqre eschatolo!iYue du devoir ;issionnaire et de la conscience apostoliYue de saint "aul. ptude sur
le katevcon (F=n) de 2 Thess. 2>1Q),P !*P! 11 (1/*1) 210Q40J
$. ,. ,avies, Paul and !a""inic #udaism (4th ed.J "hiladelphia> <ortress, 1/40)J
6. $. ,rane, OTheolo!ical ,iversit@ in the 5etters o: .t. "aul, Tyn, 2) (1/)1) *Q21J
7. 7. 7llis, O33 9orinthians ?.1Q10 in "auline 7schatolo!@,P NT 1 (1/0/Q10) 211Q24J
A. 6. 7verson, O,a@ o: the 5ord,P 0D,up 20/Q10J
6. 2. 2i''s, Creation and !edemption( A tudy in Paul%s Theology (#ovT.up 21J 5eiden> 7. 6. -rill, 1/)1)J
6. 2ill;ann, OA The;atic 9o;parison> 1 9or 10>00Q0) and 2 9or 0>1Q0,P #,- 10) (1/44) 4*/Q04J
M. 7. 2lass=ell, O.o;e 3ssues o: 9hurch and .ociet@ in the 5i!ht o: "aulNs 7schatolo!@,P in Paul and Paulinism( +ssays
in *onour of C. G. ,arrett, ed. M. ,. +ooker and .. 2. $ilson (5ondon> ."98, 1/42) *10Q1/J
142
M. 6. +arris, !aised 0mmortal( The !elation ,etween !esurrection and 0mmortality in New Testament Teaching (2rand
&apids> 7erd;ans, 1/4*)J
6. 9. +urd, The $rigin of 8 Corinthians (2d ed.J Macon, 2A> Mercer, 1/4*)J
7. 8Use;ann, OThe -e!innin!s o: 9hristian Theolo!@,P in New Testament Kuestions of Today ("hiladelphia> <ortress,
1/1/) 42Q10)J
ZZZZZZZZ. OOn the .u'ject o: "ri;itive 9hristian Apocal@ptic,P in New Testament Kuestions of Today ("hiladelphia>
<ortress, 1/1/) 104Q*)J
-. #. 8a@e, O7schatolo!@ and 7thics in 1 and 2 Thessalonians,P NovT 1) (1/)0) 4)Q0)J 5. 8eck, O"aul and Apocal@ptic
Theolo!@,P 0nt *4 (1/44) 22/Q41J
.. 8i;, The $rigin of Paul%s &ospel (2rand &apids> 7erd;ans, 1/42)J
-. 8lappert, O8in!, 8in!do;,P N0DNTT 2.*)2Q/0J
A. 6. <. 8lijn, O1 Thessalonians 4.1*Q14 and 3ts -ack!round in Apocal@ptic 5iterature,P in Paul and Paulinism( +ssays in
*onour of C. G. ,arrett, ed. M. ,. +ooker and .. 2. $ilson (5ondon> ."98, 1/42) 1)Q)*J
5. 6. 8reitzer, #esus and &od in Paul%s +schatology (6.#T. 1/J .he::ield> 6.OT, 1/4))J
,. $. 8uck, #udgment and Community Conflict( Paul%s 'se of Apocalyptic #udgment -anguage in 8 Corinthians U(d=f(d
(#ovT.up 11J 5eiden> 7. 6. -rill, 1//2)J
6. &. 5evison, O2 Apoc. -ar. 44>42Q02>) and the Apocal@ptic ,i;ension o: 9olossians *>1Q1,P #,- 104 (1/4/) /*Q104J
A. T. 5incoln, Paradise Now and Not cet (.#T.M. 4*J 9a;'rid!e> Lniversit@ "ress, 1/41)J
,. &. Mac,onald, There is No Eale and Female (+,& 20J "hiladelphia> <ortress, 1/4))J
3. +. Marshall, O.lipper@ $ords> 7schatolo!@,P +DpT 4/ (1/))Q)4) 214Q1/J ide;, O3s Apocal@ptic the Mother o: 9hristian
Theolo!@KP in Tradition and 0nterpretation in the New Testament, ed. 2. <. +a=thorne =ith O. -etz (T^'in!en> 6.
9. -. MohrJ 2rand &apids> 7erd;ans, 1/4)) **Q42J
&. ". Martin, The pirit and the Congregation (2rand &apids> 7erd;ans, 1/44)J
6. 5. Mart@n, OApocal@ptic Antino;ies in the 5etter to the 2alatians,P NT *1 (1/40) 410Q24J
9. 5. Mearns, O7arl@ 7schatolo!ical ,evelop;ent in "aul> The 7vidence o: 3 and 33 Thessalonians,P NT 2) (1/41) 1*)Q0)J
$. A. Meeks, O.ocial <unctions o: Apocal@ptic 5an!ua!e in "auline 9hristianit@,P in Apocalypticism in the Eediterranean
)orld and the Near +ast, ed. ,. +ellhol; (T^'in!en> 6. 9. -. Mohr, 1/4*) 14)Q)00J
6. Moiser, OA &eassess;ent o: "aulNs ?ie= o: Marria!e $ith &e:erence to 1 9or. ),P #NT 14 (1/4*) 10*Q22J
9. <. ,. Moule, OThe 3n:luence o: 9ircu;stances on the Lse o: 7schatolo!ical Ter;s,P #T 10 (1/14) 1Q10J
&. +. Mounce, O"auline 7schatolo!@ and the Apocal@pse,P +vK 41 (1/)4) 114Q11J
6. Munck, Paul and the alvation of Ean2ind (Atlanta> 6ohn 8noB, 1/)))J
9. 9. #e=;an, Paul%s &lory-Christology( Tradition and !hetoric (#ovT.up 1/J 5eiden> 7. 6. -rill, 1//2)J
ZZZZZZZZ. OTrans:or;in! 3;a!es o: "aul> A &evie= 7ssa@ o: Alan .e!al, Paul the Convert,P +vK 14 (1//2) 11Q)4J
+. &idder'os, Paul( An $utline of *is Theology (2rand &apids> 7erd;ans, 1/)0)J
9. 9. &o=land, The $pen *eaven( A tudy of Apocalyptic in #udaism and +arly Christianity (#e= (ork> 9rossroad, 1/42)J
6. ". .a;pe@, )al2ing ,etween the Times ("hiladelphia> <ortress, 1//1)J
&. .chippers, O2oal, 5ast, 7nd, #ear, 9o;plete,P N0DNTT 2.02Q11J
+. 6. .choeps, Paul( The Theology of the Apostle in the -ight of #ewish !eligious *istory ("hiladelphia> $est;inster,
1/11)J
A. .ch=eitzer, The Eysticism of Paul the Apostle (5ondon> Ada; i 9harles -lack, 1/*1)J
&. .cro!!s, The -ast Adam (OB:ord> -asil -lack=ell, 1/11)J
ZZZZZZZZ. O"aul and the 7schatolo!ical $o;an,P #AA! 40 (1/)2) 24*Q*0*J
A. <. .e!al, Paul the Convert (#e= +aven> (ale Lniversit@, 1//0)J
&. 7. .tur;, O,e:inin! the $ord MApocal@pticN> A "ro'le; in -i'lical 9riticis;,P in Apocalyptic and the New Testament(
+ssays in *onor of #. -ouis Eartyn, ed. 6. Marcus and M. 5. .oards (6.#T. 1/J .he::ield> Acade;ic, 1/4/) 1)Q
44J
A. 9. Thistleton, O&ealised 7schatolo!@ at 9orinth,P NT 24 (1/)4) 010Q24J
.. +. Travis, Christ and the #udgment of &od (2rand &apids> [ondervan, 1/4))> *1Q124J
2. ?os, The Pauline +schatology ("rinceton> Lniversit@ "ress, 1/*0)J
A. 6. M. $edder'urn, OThe "ro'le; o: the ,enial o: &esurrection in 1 9orinthians c?,P NovT 2* (1/41) 22/Q41J
,. 7. +. $hitele@, The Theology of t. Paul ("hiladelphia> <ortress, 1/11)J
$. $ink, Naming the Powers ("hiladelphia> <ortress, 1/44)J
ZZZZZZZZ. 'nmas2ing the Powers ("hiladelphia> <ortress, 1/41)J
-. $itherin!ton, #esus, Paul and the +nd of the )orld (,o=ners 2rove, 35> 3nter?arsit@, 1//2)J
#. T. $ri!ht, O"uttin! "aul To!ether A!ain,P in Pauline Theology. ?olu;e 3> Thessalonians, Philippians, &alatians,
Philemon, ed. 6. M. -assler (Minneapolis> <ortress, 1//1) 14*Q211.
14*