DIPLOMAȚIA ROMÂNIEI ÎN PERIOADA INTERBELICĂ.

OBIECTIVE, PRACTICĂ, ACTORI

Bibliografie selectivă

Alexandru Vaida Voevod. Scrisori de la Conferinţa de Pace Paris-Versailles, 1919-

1920, ediţie îngrijită, studiu introductiv Mircea Vaida-Voevod, Cluj-Napoca, Multi Press
Internaţional, 2003.
Documente Diplomatice Române, seria II, volumul 18, partea I, 1 ianuarie – 30 iunie
1936, volum realizat de Laurenţiu Constantiniu, Alin-Victor Matei, introducere de Laurenţiu
Constantiniu, Alin-Victor Matei, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2008; partea a II-a, 1
iulie – 31 decembrie 1936, volum realizat de Laurenţiu Constantiniu, Alin-Victor Matei,
Andrei Şiperco, Introducere de Laurenţiu Constantiniu, Alin-Victor Matei, Râmnicu Vâlcea,
Editura Conphys, 2010.
Gheorghe, Gheorghe, Tratatele internaţionale ale României, 1921-1939, vol. II,
Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1980.
Moisuc, Viorica, România şi criza cehoslovacă. Documente. Septembrie 1938,
Bucureşti, Adevărul Holding, 2010.
Organizarea instituţională a Ministerului Afacerilor Externe. Acte şi documente,
volumul II, 1920-1947, ediţie îngrijită de Ion Mamina, George G. Potra, Gheorghe Neacşu,
Nicolae Nicolescu, Bucureşti, Fundaţia Europeană Nicolae Titulescu, 2006.
Relaţiile româno-sovietice. Documente, vol. I, 1917-1934, Bucureşti, Editura
Enciclopedică, 1999; vol. II, 1935-1941, responsabil volum: Costin Ionescu, autori: Vitalie
Văratic, Dumitru Preda, Stelian Obiziuc, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române,
2003.
România la Conferinţa de pace de la Paris (1919-1920). Documente diplomatice,
volumul 1, 1 decembrie 1918 – 28 iunie 1919, ediţie de Dumitru Preda, Ioan Chiper şi
Alexandru Ghişa, Bucureşti, Editura SemnE, 2010.
România-Polonia. Relaţii diplomatice, I, 1918-1939, autori: Florin Anghel, Nicolae
Mareş, Dumitru Preda, cuvânt înainte Mircea Dan Geoană, Ministrul Afacerilor Externe al
României, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2003.

1
 România-Vatican. Relaţii diplomatice, I, 1920-1950, autori: Marius Ioan Bucur,
Cristina Păiuşan, Ioan Popescu, Dumitru Preda, cuvânt înainte Mihail Dobre – Ambasador
extraordinar şi plenipotenţiar al României pe lângă Vatican, Mons. Jean-Claude Périsset,
Nunţiu Apostolic în România, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2003.
Titulescu, Nicolae, Documente diplomatice, George Macovescu (redactor
responsabil), Bucureşti, Editura Politică, 1967.
*
Académie Diplomatique Internationale, Dictionnaire diplomatique, vol. I, publié sous
la direction de M. A.-F. Frangulis, Paris, f.a.
Anuarul diplomatic şi consular, Bucureşti, Imprimeria Naţională, 1942.
Calafeteanu, Ion (coord.), Istoria politicii externe româneşti în date, Bucureşti,
Editura Enciclopedică, 2003.
Feltham, R. G., Ghid de diplomaţie, Iaşi, Institutul European, 2005.
Reprezentanţele diplomatice ale României, vol. II, 1911-1939, Bucureşti, Editura
Politică, 1971.
*
Anghel, Florin, Construirea sistemului „Cordon Sanitaire”. Relaţiile româno-polone
1919-1926, ediţia a II-a, Târgovişte, Editura Cetatea de Scaun, 2008.
Bacon Jr., Walter Meredith, Nicolae Titulescu şi politica externă a României. 1933-
1934, traducere de Cosmin Angheloni, cuvânt înainte de Valeriu Florin Dobrinescu şi Kurt
Traptow, Iaşi, Institutul European, 1999.
Balan, Marius, Societatea Naţiunilor între utopie şi Realpolitik. Protecţia minori-
tăţilor în perioada interbelică, în vol. Confluenţe identitare şi realităţi demografice la est de
Carpaţi în secolele XIX-XX, volum coordonat de Cătălin Turliuc şi Dumitru Ivănescu, Iaşi,
Editura Junimea, 2011, p. 7-39.
Bitoleanu, Ion, Politica externă a României Mari în dezbaterile Parlamentului, 1919-
1939, Constanţa, Editura Mondograf, 1995.
Bold, Emilian, Diplomaţia de conferinţe. Din istoria relaţiilor internaţionale între
anii 1919-1933 şi poziţia României, ediţia a II-a, Iaşi, Casa Editorială Demiurg Plus, 2011.
Bold, Emilian; Locovei, Răzvan Ovidiu, Relaţii româno-sovietice (1918-1941), Iaşi,
Casa Editorială Demiurg, 2008.

2
 Botoran, Constantin; Calafeteanu, Ion; Campus, Eliza; Moisuc, Viorica, România şi
Conferinţa de pace de la Paris (1918-1920). Triumful principiului naţionalităţilor, Cluj-
Napoca, Editura Dacia, 1983.
Buchet, Constantin, România şi Republica de la Weimar 1919-1933. Economie,
diplomaţie şi geopolitică, Bucureşti, All Educaţional, 2001.
Butnaru, Adrian, Iamandi. Cronica unei familii, Iași, 2016 (sau teza de doctorat din
2013).
Buzatu, Gh., România și marile puteri 1939-1947, București, 2003.
Idem, O istorie a petrolului românesc, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Iaşi, Casa
Editorială Demiurg, 2009.
Calafeteanu, Ion, Diplomaţia românească în sud-estul Europei (martie 1938-martie
1940), Bucureşti, Editura Politică, 1980.
Idem, Revizionismul ungar şi România, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1995.
Idem, Politică şi interes naţional în România interbelică, Bucureşti, Editura
Enciclopedică, 1997.
Campus, Eliza, Mica Înţelegere, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1968.
Eadem, Înţelegerea Balcanică, Bucureşti, Editura Academiei, 1972.
Eadem, Din politica externă a României 1913-1947, Bucureşti, 1980.
Chiper, Ioan; Constantiniu, Florin, Din nou despre cauzele înlăturării din guvern a lui
Nicolae Titulescu (29 august 1936) , în „Revista Română de Studii Internaţionale”, nr. 2(6),
1969, p. 37-53.
Chiper, Ioan, România şi Germania nazistă. Relaţii româno-germane între
comandamente politice şi interese economice (ianuarie 1933-martie 1938), Bucureşti,
Editura Elion, 2000.
Ciobanu, Vasile, Activitatea diplomatică a lui Alexandru Vaida Voevod la Paris
(1918), în „Anuarul Institutului de Istorie «G. Bariţ» din Cluj-Napoca. Seria Historica”, tom
XLII, 2003, p. 401-406.
Ciupercă, I., Marile puteri şi ţările Europei Centrale şi de Sud-Est după primul război
mondial. Probleme economice, în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii ‹Alexandru Ioan Cuza›
Iaşi”, Secţia a III-a, Istorie, Tom XXVI, 1980, p. 113-129.
Idem, Momente ale relaţiilor româno-italiene (1924-1937), în „Analele Ştiinţifice ale
Universităţii ‹Alexandru Ioan Cuza› Iaşi”, Secţia a III-a, Istorie, Tom XXXIII, 1987, p. 53-
65.

3
 Idem, Locarno oriental, semnificaţia unui eşec (1925–1937), în „Anuarul Institutului
de Istorie și Arhelogie „A.D. Xenopol” Iaşi”, XXIV/2, 1987.
Idem, România în faţa recunoaşterii internaţionale. Repere, Iaşi, Editura Universităţii
„Alexandru Ioan Cuza”, 1996.
Idem, Observaţii asupra revizionismului ca provocare pentru România interbelică, în
In honorem Ioan Caproşu, volum editat de Lucian Leuştean, Maria Magdalena Székely,
Mihai-Răzvan Ungureanu, Petronel Zahariuc, Iaşi, Bucureşti, Polirom, 2002, p. 502-519.
Constantiniu, Florin, Între Hitler și Stalin.România și pactul Ribbentrop-Molotov,
București, Editura Danubius, 1991.
Constantiniu, Laurenţiu, Uniunea Sovietică între obsesia securităţii şi insecurităţii.
Glacisul strategic în politica externă sovietică: 1917-1949, cuvânt-înainte de acad. Dinu C.
Giurescu, Bucureşti, Corint, 2010.
Costea, Maria, Relaţiile politico-diplomatice româno-bulgare (1938-1940), Cluj-
Napoca, Napoca Star, 2010.
Dandara, Livia, România în vâltoarea anului 1939, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, 1985.
Dascălu, Nicolae, Relaţii româno-polone în perioada interbelică (1919-1939),
Bucureşti, Editura Academiei Române, 1991.
Idem, Nici pace, nici război. România-Ungaria, 1919-1940, Bucureşti, Editura
Universităţii Bucureşti, 2004.
Deletant, Dennis, Aliatul uitat al lui Hitler. Ion Antonescu şi regimul său. 1940-1944,
Bucureşti, Humanitas, 2008.
Dobrinescu, Valeriu Florin, România şi Ungaria de la Trianon la Paris (1920-1947).
Bătălia diplomatică pentru Transilvania, f.l., Editura Viitorul Românesc, 1996.
Dobrinescu, Valeriu Florin; Tompea, Doru, România la cele două Conferinţe de pace
de la Paris (1919-1920, 1946-1947). Un studiu comparativ, Focşani, Editura Neuron, 1996.
Dumitrescu, Horia, Diplomatul Savel Rădulescu, Focșani, 2013.
Funderburk, David Britton, Politica Marii Britanii faţă de România, 1938-1940.
Studiu asupra strategiei economice şi politice, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
1983.
Dimitrie Ghyka, Memorii, traducere de Vasile Savin, Iași, Institutul European, 2004.
Ghişa, Alexandru, România şi Ungaria la început de secol XX. Stabilirea relaţiilor
diplomatice (1918-1921), Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2002.

4
 Giurescu, Dinu C.; Dinu, Rudolf; Constantiniu, Laurenţiu, O istorie ilustrată a
diplomaţiei româneşti 1862-1947, Bucureşti, Monitorul Oficial, 2011.
Haynes, Rebecca, Politica României faţă de Germania între 1936 şi 1940, Iaşi,
Polirom, 2003.
Hillgruber, Andreas, Hitler, regele Carol şi mareşalul Antonescu. Relaţii germano-
române (1938-1944), traducere din limba germană de Mihai Alexe, ediţia a II-a şi studiu
introductiv de Stelian Neagoe, Bucureşti, Humanitas, 2007.
Hrenciuc, Daniel, Cu ochii la Răsărit: relaţiile polono-române în perioada
interbelică (1919-1939), Iaşi, Tipo Moldova, 2012.
Iacob, Gheorghe, Introducere în diplomaţie, Iaşi, Editura Fundaţiei „Axis”
Universitaria, 1998.
Iacobescu, Mihai, România şi Societatea Naţiunilor, 1919-1929, Bucureşti, Editura
Academiei, R.S.R., 1988.
Iancu, Gheorghe, Protecţia minorităţilor etnice în perioada interbelică, în vol.
Transilvania între medieval şi modern, I, coord. Camil Mureşanu, Cluj-Napoca, Centrul de
studii transilvane, Fundaţia culturală română, 1996, p. 96-103.
Iordan, Constantin, România şi relaţiile internaţionale din sud-estul european:
probleme ale păcii, securităţii şi cooperării (1919-1924), Bucureşti, Editura All, 1999.
Ivan, Adrian Liviu, Stat, majoritate şi minoritate naţională în România (1919-1930).
Cazul maghiarilor şi germanilor din Transilvania, Cluj-Napoca, Editura C. A. Publishing,
2011.
Lazăr, Dan, România şi Iugoslavia în primul deceniu interbelic. Relaţii politico-
diplomatice (1919-1929), Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2009.
Leuştean, Lucian, Conferinţa de pace de la Paris (1919-1920), Liga Naţiunilor şi
problema minorităţilor, în „Xenopoliana”, V, 1997-1998, p. 181-195.
Idem, România, Ungaria şi Tratatul de la Trianon 1918-1920, Iaşi, Polirom, 2002.
Idem, România şi Ungaria în cadrul „Noii Europe” (1920-1923), Iaşi, Polirom, 2003.
Liușnea, Mihaela-Denisia, România și încercări de constituire a unui „Locarno
oriental”, București, 2005.
Lungu, Dov B., Romania and the Great Powers, 1933-1940, Durham and London,
Duke University Press, 1989.
Matei, Gheorghe, Dezarmarea în contextul problemelor internaţionale şi atitudinea
României (1919-1934), Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1971.

5
 Miloiu, Silviu, România şi Ţările Baltice în perioada interbelică, ediţia a II-a,
Târgovişte, 2012.
Mironov, Alexandru-Murad, Vremea încercărilor. Relaţiile româno-sovietice, 1930-
1940, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2013.
Moisuc, Viorica, Diplomaţia României şi problema apărării suveranităţii şi
independenţei naţionale în perioada martie 1938-mai 1940, Bucureşti, Editura Academiei,
1971.
Eadem, Premisele izolării politice a României 1919-1940, Bucureşti, 1991.
Nanu, Frederic C., Politica externă a României, 1918-1933, traducere de Liliana
Roşca şi Emanuela Ungureanu, ediţie îngrijită de V. Fl. Dobrinescu şi Ion Pătroiu, Iaşi,
Institutul European, 1993.
Nicolson, Harold, Arta diplomatică, Bucureşti, Editura Politică, 1966.
Niri, A., Istoricul unui tratat înrobitor (Tratatul economic româno-german din martie
1939), Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1965.
Oprea, Ion M., Nicolae Titulescu, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1966.
Idem, România şi Imperiul Rus, volumul I, 1900-1924; volumul II, 1924-1947,
Bucureşti, Editura Albatros, 1998, 2003.
Paşcalău, Gheorghe, România şi Marea Britanie. Relaţii politico-diplomatice 1933-
1939, Bucureşti, Albatros, 2001.
Popişteanu, Cristian, România şi Antanta Balcanică. Momente şi semnificaţii de
istorie diplomatică, ediţia a doua, cuvânt înainte de prof. George Macovescu, Bucureşti,
Editura Politică, 1971.
Quinlan, Paul D., Ciocnire deasupra României. Politica anglo-americană faţă de
România 1938-1947, traducere de Gheorghe Onişoru, Iaşi, Centrul de Studii Româneşti,
Fundaţia Culturală Română, 1995.
Racoviţan, Mihai, Alexandru Vaida Voevod între Memorandum şi Trianon (1892-
1920), ediţia a II-a, Sibiu, 2000.
Runcan, Nechita, Relaţiile României cu Vaticanul în perioada interbelică, Constanţa,
Editura Ex Ponto, 2004.
Sandu, Traian, Le système de sécurité français en Europe centre-orientale. L’exemple
roumain (1919-1933), Paris, L’Harmattan, 1999.
Schipor, Bogdan-Alexandru, Politica Marii Britanii la frontiera de vest a Uniunii
Sovietice: 1938-1941, Iaşi, Junimea, 2007.

6
 Spector, Sherman David, România la Conferinţa de Pace de la Paris. Diplomaţia lui
Ion I.C. Brătianu, traducere de Sorin Pârvu, Iaşi, Institutul European, 1995.
Știrban, Marcel, Politica externă a României în perioada interbelică. Considerații.
Trăsături. Documente, Cluj-Napoca, 1993.
Talpeş, Ioan, Diplomaţie şi apărare. Coordonate ale politicii externe româneşti 1933-
1939, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1988.
Titulescu, Nicolae, Politica externă a României (1937), ediţie îngrijită de George G.
Potra, Constantin I. Turcu, Ion M. Oprea, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1994.
Turcu, Constantin I., Lucian Blaga sau fascinația diplomației, București, 1995.
Ţâcu, Octavian, Problema Basarabiei şi relaţiile sovieto-române în perioada
interbelică (1919-1939), Chişinău, Prut Internaţional, 2004.
Ungureanu, George, Problema Cadrilaterului în relaţiile româno-bulgare (1919-
1940), Brăila, Editura Istros, 2009.
Vanku, Milan, Mica Înţelegere şi politica externă a Iugoslaviei 1920-1938, Bucureşti,
Editura Politică, 1979.
Zamfiroiu, Lilian, Relaţiile diplomatice româno-italiene 1918-1940, Bucureşti,
Tritonic, 2011.