Modernismul,
Tudor Arghezi.
Testament“Testament” — modernismul
In perioada Interbelica, literatura romana a cunoscut mutatil Insemnate in ceea ce priveste
limbajul artistic folosit. In concordanta cu manifestarlle modernlsmulul in Europa Occidentala, scritorl
romani au adoptat programul noli miscarl ce se desfasura In restul continentului. Asadar, poeti precum
Lucian Blaga, lon Barbu si Tudor Arghezl vor construl o poezie noua, bazata pe ambiguitatea rezultata
prin tehnica sugestiei si ermetizarea limbajulul.
Modernismul inoveaza la toate nivelurile prozodic (poctti cu versus strofe a caror masura
este inegala, poerii cu rima varlabgila sau vers alb, Ingambamentul), fonetic (asoclerl succesive de vocale
si consoane, utilizarea onomatopeel, compensarea absentel rime! prin utlizarea rimel interioare),
semantic (utlizarea termenilor cu sens conotativ, accentul pus pe figurile semantice ~ epitetul, -
metafora, atribuirea de semnificatil insolite cuvintelor uzuale), lexical (recuperarea formelor imbajului
considerate anterior drept apoetice sau de nefrecventat ~termeni religiosi, regionali, populari, termeni
argotic si elemente de jargon), mor‘o-sintacti (cultiva inversiunea, elipsa, pauza semnificativa, marcare
prin puncte de suspensie, dubla subordonare ce creeaza ambiguitate).
| Tudor Arghezi este reprezentantul modernismulul moderat din literatura romana, Poet.
pamfletar, cramaturg si traducator, Arghezi va publica in anul 1927 volumul “Cuvinte potrivite”, din care
{ace parte si poezia "Testament. Poezia este cosiderata de catre critica literara o arta poetica modern,
fiind prima poezie din volum si avand rolul unul adevarat “manifest literar”, care sintetizeaza idelle si
temele volumulul, Autorul ist exprima prin “Testament” conceptia despre menirea literaturll si rolul care
ii revine poetului in societate. De remarcat este si modul in care poetul trateaza problema limbajului,
prin utilizarea unei estetici a uratului (preluat de la poetul simbolist Charles Baudelaire), care devine in
cele din urma una mantuitoare, a frumosului.
2 Titlul poeriei face trimitere la Biblic, la Vechiul si Noul Testament, sugerand cititorului ca
moctanirea pe care poetul o lasa succesorilor sal este un spirituala, nicidecum materiala. Testomentul
‘este unul simbolic, beneficiarii acestuia filnd cititori si viitori seriitori: “tlu-ti voi lasa drept bunuri, dupa
moarte,/ Decat un nume adunat pe-o carte”.
Tema poeriei este centrata pe importanta care revine creatiei literare si care este considerata a
fi“mostenirea” cititorilor, carora le revine rotul de a duce mai departe ceea ce poetul a talcuit la vremea
sa side a dezvolta aceasta *mostenire literara” pe cat posi
5 Poetia este formata din cincl strofe cu un numar inegal de versuri, construite in jurul metaforei
“carte”, devenita un element de referinta in cadrul universulul arghezian, Poetul propune si o viziune
autentica asupra creatorului de arta, a carul menire este aceea de a transforma aspectele neplacute ale
teestentei in elemente ale frumosului, ca parte a unui proces de evolutie manifestat de mil de ani,
~ Prima strofa debuteaza cu incipitul poeziei “Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte,/Decat un
une adunat pe-o carte", simbglpenteu creatia poetica si Implicit pentru pogt, Testamentul pare sa fie
acresat irectcttorilui,remarcancu-se aparitia substantvulu in vocativ “ile” ("Cartes meh fay
\weapts"), Metafora “n seara razvratta”evidentiazadoua aspecte: fie Arghezi era adept al deel”
flosofului francez Henri Bergson, conform caruia in momentul in care omul doben
sine, acesta este capabil sa-si creeze prima unealta, devenind un
asumarea revoltel romantice sila urmatlleacesteia.,"Cartea"”
“De la steabunii mei pana la tine,/Prin rapl si gropi adancl,/Suit
¢ deste constiinta de
Homo faber”, fie face trimitere la
Pare sa fie un produs al multor generati
ite de batranii mei pe branci”.
Scanned with PamGrannor
Scanned with CamScanneri, Stofa ata implica o alta j
Credinta capatal/ tae hrisovul.
Ueoarece ea pastre:
Varsate-n mine”,
ipostaza a cartil, care capata statutul unei lucrari shinte: “Asear-o cu
; noVul Vosttu cel dintai*, Creatia literara capata acum 0 valoare sociala,
#9 amintiea steamosilor care au sulerit: “Al robilor eu saricile, pline/Oe oserntele
urmaiie pence ea eeptne Cltitorulul imaginea materializari cartii. Eul poeti¢ seoate in lumina
are implica mai een Beneratlllor posterioare: munca fizica este inlocuita cu cep intelectuala,
catimars") Id moua: Spiritualitate ("Ca sa schimbam, acum, int ‘oata,/ Sapa-n condei si brazda-n
este transforma eee eseMtialaa strofelgraviteaza in jurul teansfotmariiuratulu in frumos. Social
Be mat in estetic prin trecere elementelor care tin de durerea si suferintele stramosilor in
nae eet: “indernmufia pentru vite” 26 transférma a “cuviote potrivite” care wor. da nastere
saci versuri shicoane"),“edrentle™ sunt tansformate In ‘muputisilcoane” (care devin seme ale
sensurilor cuvintelor uitate), iar “veninul Strans” este preschimbat in “miere” (valorificarea limbajului
artistic). Asadar,
i ;2r» Arghezi nu ne propune neaparat o simpla estetica a uratului, asa cum este la
Baudelaire, ci si preschimbarea acesteia in frumos, in arta.
9 Strofa a IV-a reia idea im
plicatiei sociale in trasarea esteticulul. Revolta sociala si durerea sunt
{ransformate in elemente ale viit
‘oarel opere de arta, “vioara” ("Durerea noastra surda si amara/O
Toe ilPe-o singura vioara”), Din nou aspectele neplacute ale existentei capata sens in lumea artistica
("Din bube, mucegaiuri si Noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noi"). Altfel spus, eul poetic transmite
Siltorilor ideea conform careia estetica poetiei poate cuprinde si alte categori, cum ar fi raul, uratul sau
grotescul.
X Ultima strofa imprima idea conform careia poetia este inainte de toate un mestesug, rodul
efortului intelectual depus de un “home faber” (poetul). “Domnita” suferinda sugereaza faptul ca poezia
moderna nu este un rezultat al inspiratiel, ci al efortulul creator (“Domnita sufera in carte mea,/ Slova de
for si slova faurita/Imparechiate-n carte se marita*). Metofora “slova de foc” concretizeaza efortul
Poetului aflat in ipostaza creatoare, iar “slova faurita” reprezinta reaultatul muncii poetului. Conditia
Poctului este redata in versul *Robul a scris-o, Domnulo citeste” si sugereaza faptul ca poetul, creatorul
de frumos se afla in slujba cititorului,
Y tanivel
tisc, poezia se remarca prin ambiguitatea instaurata prin metafore (cuvinte
Potrivite, bube, mucegaiuri noroi, preturi noi, mugurl si Icoane ete.) Poezia este structurata in cinci
strofe inegale ca numar de versurl, apar 20 de versuri livere, de dimensiunl diferte, realizate prin
intermediul ingambamentului.
Scanned with CamScanner
Scanned with CamScanner4 Apart e gL Seoshar
lookin in oo ha ; th salu
hvelurle lie “26 9; -
eo eel aang
; me ara Wrrtulore mifetor chamotuee 1 rac
8 joubliee 5 4926 10 ~aba?
Cascith patron" di
porte loca ae
Peas. esh contileroh. oark
CR, = 290 Hedin volim sf
Bedi ri dans “neifitt fr
Boe pcre: ee te cpm
Hafoe’.
oe oor lk
ore foure vcouus
\ T Cafe,
5 are’
sige! 4 Tema. | otogar. qagrtaan ats
ae perks: pies iB
wettf Gi % For fbn
trontforinl a cade
1 rae joleen i peter ore
hy trosara. eudth
Eul Daud trannies oP are
ride a’ off cate ‘
oo on aie Pratick oe
SX Struckiroe ie tin OP LUD. Vue de
> = Poem malo ove. pointe >.
Trina stooge cebulors ox... feratoky,
“ simbol ot a, i * Inetuiens
atonal et “odascd «
fora —vubst seustobe
x
Gah ob dusees
‘eae ht ~vo] setieya
Scanned with CamScanner