12.3. “lon” = relatia dintre lon si Ana Considerat creat capodopere ale incre ne roman romanesc modern, vu Rebreanu este autor unr *Rascoata” publica nt nationale, dntee care mint romanele “on”, "Padurea spanzuratilor” su europeans ncadrer yao: 2mand lon ese considera una primal roman romanese de talie use in tiparele unei creaii realiste si obiectiv. Rebreanu Bomentid, ona ca ceea ce -a determinat sa serie acest roman 2 fost un taran care saruta Ps, ntanplerl got material manu o Serie dentamplar a care asistase sau de care a nena Sans satu su natal. stl un vcn cree numea cron matte incarnate tg B68, aun tara is lungase fie de acesa pe moti ca aceasta rama incarnate, get al 272 bala a stu De afl, oat fata se casatorste dor pent ca a ramas Reorea nrat9 o pa oa pan, Tate acs namo hae eit pe para tea rial oman modern dn trata romana, as nscreea ators novele fed inchindat neattam in fata unui seritorobiectiv, autor alunorromane realist, in aceasta sfero i romanul “Ion”. Gratie acestei creat literare, Liviu Rebreanu ocupa un loc insernnat intre Fomancieril europeni interesati de problematica taraneasca si de cazurile de constiinta, Romanul are si un puternic caracter social, scritorul urmarind o reconstructie geografica exacta a spativlul ac Incadrarea personajelor in diferite medil, clase si tipuri, asa cum Balzac descria lumea din lucrarile sale, ornind de la clasificarea lumii animale in regnuri si mizand pe o monografie artistica a universului reflectat. Romanul este cea mai complexa si mai cuprinzatoare specie a genului epic in proza, de mari dimensiuni, surprinzand conflicte puternice, cu 0 desfasurare pe mai multe planuri narative. Titlul romanului reprezinta, de fapt, numele personajului principal al operei, acesta devenind personaj eponim. in lucrarea “Arca lui Noe”, Nicolae Manolescu face observatia ca romanul doric sia inocentei genului. Lumea romanului doric este omogena, coerenta si Observatile facute de criticul “infatiseaza o varsta a ilu plina de sens.” Eroli, vir, vehiculeaza miturite luptei, vigo Nicolae Manolescu explica optiunea lui Rebreanu pentru titlul operei Tema romanului este prin excelenta una sociala, alata in concordanta cu progranul realist: problematica pamantului in satu ardelean dela inceputul secoluli al XX-ea. Astfel, in universal creat de ‘moral, de criteriu al responsabilitati, ceea ce explica inte-o Rebreanu, pamantul are rol de crit ura insemnata motivul pentru care lon doreste pamanturile lui Vasile Baciu. Jon Glanetasu, personajul eponim al operei este protagonistul operei. Alungat din randurile facallor satulut Pripas, lon este “incruscrit cu saracia. Din aceasta cauza, acesta decide ca nu trebule sa renunte la dorinta de a-si depasi conditiasociala pe care o avea, tinand seama de importanta pe care Tocalnicit o ofereau proprietatilor funciare, ca mijloc de dobandire a respectuluicuvenit in randul roealnicilor. Pentru acest lucru, lon, fiul lui Alexandru Pop Glanetasu si al Zenobiei, considerati searantoci” satulul, este dlspus sa renunte [a fintaiubita, Flrica, pentru a se casatori cu fata ui Vasile ‘Ana. Chiar daca Ana nu era o fiinta aspectuoasa, lon constientizeaza ca intemelerea une’ famili ca Baciu, urmare a casatoriei cu aceasta -ar putea aduce pamanturile tatalui sau si totodata schimbarea clasei mast pe. 58‘Sociale din care facea parte. Dupa consumarea planului de acaparare a pamanturilor lul Vasile Baciu, lon decide sa se intoarca la Florica, ceea ceil va aduce sfarsitul. Asadar, incercand sa amelioreze cele doua Prejudicii care il voi urmari pe tot parcursul evolutiei sale (nevoie de improprietarire funciara si dragostea pentru Florica), lon va sfarsi prin a fi omorat chiar de catre George Bulbuc, petitorul ‘Anei Baciu, De altfel, lon poate fi incadrat in tre tipologii tipoligia taranului sarac, cea a arivistulul si cea 2 ambitiosului dezumanizat de lacomie. itial al ‘Ana este fata lui Vasile Bactu, reprezentant de seama al categoriei botocanilor din satul Pripas. Fara a fl aspectuoasa, Ana fusese initial promisa de tatal sau fiulul lui Toma Bulbuc, George. Insa, aceasta cade prada seducticisirete a lui lon, care vede prin Ana mijlocul prin care poate lua in proprietate fondul funciar al tatalui ei. Victima a negocieriior la sange dintre tatal et si lon, dar si a nepasarii pe care !on 0 Manifesta fata de ea si de copilul lor, Ana decide sa-si puna capat zilelor, nemaisuportand chinul la care fost supusa pentru o perioada destul de indelungata de timp. Spre deosebire de statutul psihologic al {ui ton, care este unul specific manipulatorului, Ana este victima, este cea care s-alasata manipulata de tun om pentru care dorinta de inavutire il dezumanizeaza complet. Tipologic, Ana este prototipul femeli de la tara, al carui destin este tragic marcat de supunerea sa fata de lumea barbatilor. Relatia dintre cei doi este pusa in evidenta inca de la inceputul discursculul, cand dupa hora, ton pleaca sa o caute pe Ana, atragand-o sub umbra unui nuc, planul acestuia find bine stabilit, Yon ii ofera tuica, Ana il refuza, amintindu-i de tatal ei, iar lon se gandeste asupra sentimentelor pe care le are fata de ea: "Nu-i fusese draga Ana si nici acuma nu-si dadea bine seama daca ii este draga”. Asadar, cititorul afla de la bun inceput de intentiile miselesti ale protagonistului, care urmareste sa parvina. O alta scena plina de semnificatii este cea in care Vasile Baciu, afland ca ton este tatal copilului, o trimite pe aceasta ta casa Glanetasului. ton, care era la masa, intial ignora prezenta Anei; insa, dupa ce se ridica de la masa, se aproprie de Ana si i cantareste cu foarte mare atentie burta. Pentru lon, copilul o putea lega pe Ana de el, cea ce ii va usura planul de improprietarire cu fondul lui Vasile Baciu. Confiictul principal al operei este cel dintre lon Glanetasu si Vasile Baciu. Prin intermediul casatoriei cu Ana, lon urmareste sa obtina proprietatea asupra fonidului funciar al lui Vasile Baciu. Dovedindu-se un negociator abil, lon reuseste sa obtina pamanturile mult dorite (care int-un final vor fi cedate parohiei preotului Belciug), insa negocierile cu Baciu vor fi cu adevarat sangeroase, Ana fiind victima acestui diferend. Batuta si respinsa atat de tatal sau, cat si de sotul care nici macar copilul nu il meritata, Ana decide ca singura sa salvare este moartea vva permite lui lon sa se repozitioneze catre fiinta pe care o iubea va determina sa-i acorde sotiei sale ate Sinuciderea Anei si moartea copilului cu adevarat, Florica, care acum era casatorita cu fostul rival, George Bulbuc. La fel ca in cazul Anei, si lon va avea un sfarsit tragic, calaul sau fiind George Bulbuc. ‘Avand in fata doua personaje realiste, Rebreanu ofera faptelor, gesturilor, atitudinilor, limbajului o mare atentie, Personajele realiste sunt influentate in evolutia lor de mediul social in care se rnasc si dorese, din variate motive, sa urce pe scara sociala sau daca deja au obtinut un statut social convenabil, sa-si mentina acel statut. Prin intermediul caracterizarii directe reslizata de catre autor, ton Glanetasu este descrifs ca .d un om muncitor (“Flacaului li curgea sudoarea pe obraji, pe spate”; “lon cosea din rasputeri”). De asemenea, autorul intentioneaza intr-un fel cititorul asupra obsesiei personajului eponim pentru pamant ("iubirea pamantului la stapanit de mic copil”), Pentru Vasile Baciu, lon este “hotul”, “sarantocul”, iar preotul Belciug il va considera pana cand acesta va ceda pamanturile bisericii “stricat si g.59tun baraus, s-un om de nimi". Sedusa, prin tehnici de o vedea lenieiesita din comun de catre lon, Ana va acesta “norocul” i, parere ce se va schimba de-alungul evolutie| storie lon find intr-un fel ‘Cauza pentru care Ana a ales sa se sinucida. Limbajul gestual ca mijloc al caracterizaril indicecte a Personajului joaca si un rol important in conturarea caracterului lui lon. Scena sarutarii pamantulul “ca Pe 0 ibovnica” nu sugereaza altceva decat obsesia lui lon pentru fondul funciar. Desi va incerca $3 amelioreze prejudiclul pamantulu si pe cel al iubiri lon va flin cele din urma invins de elasul Pamantulul,Criticul George Calinescu considera ca lon nu este altceva decat “o bruta, carla siretenia i tine loc desteptaciunii”, Astfel, moartea lui lon, survenita ca urmare la intoarcerea glasulul ube, poate [Perceputa si ca o pedeapsa pentru mijacele morale folaste pentru a obtine pamanture Vase aclu Caracterizata rect de catre lon ca find “slabuta si uratica", Ana Baciu este vietima vicleniei tui ‘on. Ajunsa in stadiul in care considera ca existenta ii este aproape imposibila, autorul noteaza gandurile morbide ale acesteia: “isi zicea mereu, ca fara el ar trebui sa moara". Ana traieste tragedia de a fifemele intr-o societate si epoca in care rolul femeilor era cel de supunere in fata barbatilor si are ghinionul de @ pica prada in planul viclean al lu lon. Crezand in dragostea lu lon, Ana nu asculta de tatal ei, care o atentioneaza asupra adevaratelor intenti ale fiulul lui Alexandru Pop Glanetasu. pe 60