TEST

Citiţi cu atenţie următoarele texte şi răspundeţi cerinţelor:

1.[Din şoseaua ce vine de la Cârlibaba, întovărăşind Someşul când în dreapta, când în

stânga, până la Cluj şi chiar mai departe, se desprinde un drum alb mai sus de Armadia,
trece râul peste podul bătrân de lemn, acoperit cu şindrilă mucegăită, spintecă satul Jidoviţa
şi aleargă spre Bistriţa, unde se pierde în cealaltă şosea naţională care coboară din
Bucovina prin trecătoarea Bârgăului.
Lăsând Jidoviţa, drumul urcă întâi anevoie până ce-şi face loc printre dealurile
strâmtorate, pe urmă însă înaintează vesel, neted, mai ascunzându-se printre fagii tineri ai
Pădurii Domneşti, mai poposind puţin la Cişmeaua Mortului, unde picură veşnic apă de izvor
răcoritoare, apoi coteşte brusc pe sub Râpele Dracului, ca să dea buzna în Pripasul pitit într-
o scrântitură de coline.
La marginea satului te întâmpină din stânga o cruce strâmbă pe care e răstignit un
Hristos cu faţa spălăcită de ploi şi cu o cununiţă de flori veştede agăţată de picioare. Suflă o
adiere uşoară şi Hristos îşi tremură jalnic trupul de tinichea ruginită pe lemnul mâncat de
carii şi înnegrit de vremuri.
Satul parcă e mort. Zăpuşeala ce pluteşte în văzduh ţese o tăcere năbuşitoare. Doar în
răstimpuri fâşâie alene frunzele adormite prin copaci. Un fuior de fum albăstriu se opinteşte
să se înalţe dintre crengile pomilor, se bălăbăneşte ca o matahală ameţită şi se prăvale peste
grădinile prăfuite, învăluindu-le într-o ceaţă cenuşie.]
....................................................................................................................................................................
2.[Peste drum, pe crucea de lemn, Hristosul de tinichea, cu faţa poleită de o rază
întârziată, parcă îi mângâia, zuruindu-şi uşor trupul în adierea înserării de toamnă.[…]La
Râpile Dracului, bătrânii întoarseră capul. Pripasul de-abia îşi mai arăta câteva case. Doar
turnul bisericii noi, strălucitor, se înălţa ca un cap biruitor. Apoi şoseaua coteşte, apoi se
îndoaie, apoi se întinde iar dreaptă ca o panglică cenuşie în amurgul răcoros. În stânga
rămâne în urmă Cişmeaua Mortului, pe când în dreapta, pe hotarul veşted, delniţele se urcă,
se împart, se încurcă până sub pădurea Vărarei. Apoi Pădurea Domnească înghite uruitul
trăsurii, vâltorindu-l în ecouri zgomotoase... Satul a rămas înapoi acelaşi, parcă nimic nu
s-ar fi schimbat. Câţiva oameni s-au stins, alţii le-au luat locul. Peste zvârcolirile vieţii,
vremea vine nepăsătoare, ştergând toate urmele. Suferinţele, patimile, năzuinţele, mari sau
mici, se pierd într-o taină dureros de necuprinsă, ca nişte tremurări plăpânde într-un uragan
uriaş.
Herdelenii tac toţi trei. Numai gândurile lor, aţâţate de speranţa împodobitoare a tuturor
sufletelor, aleargă neîncetat înainte. Copitele cailor bocănesc aspru pe drumul bătătorit şi
roţile trăsurii uruie mereu, monoton, monoton ca însuşi mersul vremii. Drumul trece prin
Jidoviţa, pe podul de lemn, acoperit, de peste Someş, şi pe urmă se pierde în şoseaua cea
mare şi fără început...]

1.Incadrează aceste fragmente în romanul studiat şi rezumă secvenţa narativă care

urmează primului şi, respectiv, precedă ultimul fragment.
2.Identifică elementele de simetrie şi comentează semnificaţia a două dintre ele.
3.Precizează rolul elementelor de natură geografică, toponimică din cele două texte.
4.Comentează semnificaţia drumului,
5.Explicaţi tipul de construcţie romanescă specific rebreniană, pe baza textelor citate.
6.Dezbateţi asupra tipului de narator şi a funcţiilor acestuia în cele două texte.
7.Comentaţi fragmentul subliniat în ultimul text.
8.Prezintă semnificaţia a două procedee stilistice prezente în textele date.
9.Argumentează încadrarea romanului Ion în categoria romanului realist, obiectiv, cu
argumente oferite de cele două texte.
10.Enunţă două calităţi particulare ale stilului rebrenian, argumentând.