Sunteți pe pagina 1din 11

Ungureanu Bianca-Elena

Grupa 5, Jurnalism1

COMUNICAREA CROMATICĂ

Culorile sunt o formă de comunicare nonverbală, sunt elemente ce ne înconjoară în orice


secundă a vieții noastre, iar noi, ființele umane, avem tendința de a le asocia cu diferite
evenimente, stări, sentimente, folosindu-ne de acestea pentru a ne crea o identitate.
Culorile fundamentale asupra cărora organismul si psihicul răspund cel mai clar sunt roșu,
roz, galben, portocaliu, maro, albastru, verde, violet, gri și nonculorile alb și negru. Fiecare
dintre acestea au o conotație diferită în funcție de nuanțele folosite, de locul în care sunt
expuse, în ce combinație și, nu în ultimul rând, de aria culturală.
,,Fiecare culoare are efecte specifice, efecte care ne influențează pe toate cele trei niveluri:
emoțional, mental și fizic”.1

Roșu - culoare primară, caldă (Tonuri de roșu: roșu-căpșună, roșu-cutie poștală, roșu-cafeniu,
roșu-zmeură, roșu-burgund). ,,Ne afectează fizic. Roșul are cea mai mare lungime de undă și, cu toate
că nu este cea mai vizibilă dintre culori, dă impresia că este mai aproape decât în realitate, atrăgându-
ne atenția. [...] Ceea ce înseamnă că este culoarea ideală pentru semafoarele rutiere, pentru
indicatoarele de tip Stop!, pentru cutiile poștale, pentru indicatoarele de avertizare.” 2 Totodată,
Universitatea din Rochester, New York, a realizat un studiu prin care a demonstrat faptul că
bărbații sunt mult mai interesați de femeile îmbrăcate în roșu decât de altele ce poartă orice
altă culoare și sunt tentați să fie mult mai deschiși în cadrul eventualelor discuții.
Din punct de vedere psihologic, roșul se asociază cu energia, forța fizică, curajul, dar și cu
furia și sfidarea. ,,Roșul este asociat cu căldura, pasiunea și energia. De asemenea, este legat de
afectivitate, fiind la polul său pozitiv și asociat cu dragostea [...] Roșul a fost asociat de-a lungul
istoriei cu comportamentul violet, ură, agresivitate, lipsă de control, exces și pericol.” 3
,, În Africa de Sud, roșul simbolizează sângele vărsat în perioada Apartheidului și a ajuns să fie
perceput ca reprezentând doliul. În Vest, roșul e sinonim cu pasiunea și cu dorința carnală, astfel că de
Ziua Sfântului Valentin vedem puse în vânzare multe felicitări, flori, și cadouri roșii. În China,
simbolizează viața lungă și norocul, prosperitatea și șansa și este culoarea purtată în mod tradițional de
mirese.”4
Culoarea roșie a fost folosită de-a lungul timpului de diverse state pentru a transmite
diferite mesaje, culoare cel mai des întâlnită pe drapelele statelor dictatoriale precum
Germania nazistă, URSS sau China. Statele menționate sunt sau au fost conduse după
principii stricte, dorind să exprime supremație și putere.

1
Karren Haller, ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019, p 26
2
Karren Haller, ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019, p 72
3
David Scott Kastan, „Culorile. Pasiune și mister” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts,
București, 2020, p 33
4
Karren Haller, ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019, p 57
În sfera marketingului, această culoare are la fel de mare succes. ,,Gândiți-vă la Coca-Cola.
Roșul este alegerea perfectă pentru o băutură care pretinde că-i dă consumatorului putere și explozie
de energie.”5

Roz - culoare obținută din amestecul de roșu și alb (Tonuri de roz: roz-pastel, roz-prăfuit,
fucsia, magenta). Rozul este asociat cu iubirea, grija, empatia și copilăria. Este o culoare
tânără, totuși, este preferată de persoanele în vârstă. Numeroase studii psihologice au
demonstrat faptul că rozul este asociat cel mai des cu dulciurile, fetițele sau florile. Este
văzută în mare parte drept a fi o culoare feminină, delicată, departe de asocierea cu atuurile și
caracteristicile masculine. Cu toate acestea, în ultima vreme, marile branduri din industria
modei încearcă să distrugă aceste bariere. De exemplu, în anul 2015, Jean Paul Gautier a
lansat colecția de primăvară-vară pentru bărbați, având ca inspirație cultura romană și
cubaneză. Cromatica a gravitat în jurul rozului. Designerul vestimentar a declarat ulterior
pentru o publicație din Lion, Franța, că ideea i-a venit în momentul în care s-a săturat să audă
că rozul este doar pentru femei. Astfel, a creat această linie de haine care reliefează faptul că
nu ar trebui să existe o categorisire a culorilor în funcție de sexul celor ce le poartă.
,,La nivel fizic,rozul poate să dea impresia de neajutorare și de slăbiciune. [...] La începutul anilor
1980, un antrenor de fotbal celebru, de la University of Iowa, a hotărât să zugrăvească vestiarele
vizitatorilor în roz – ca tactică de subminare psihologică a echipelor adverse: ca să le dea impresia
sportivilor aflați în deplasare că își pierd forța fizică, determinându-i astfel să joace prost.” 6
Rozul are efecte benefice asupra corpului uman, mai ales în ceea ce privește tensiunea
arterială și starea de relaxare. În 1970, cercetătorul Alexandre C. Schauss a ales o nuanță de
roz pentru a expune deținuții la aceasta timp de 30 de minute. Prin acest experiment a
demonstrat că cei închiși în celulele roz au renunțat foarte rapid la comportamentul agresiv,
iar starea de liniște a continuat și după mutarea în camera de interogatoriu.
,,În China, unde culoarea aceasta a fost necunoscută pâna de curând, simbolul pentru roz se
traduce prin culoare străină. În Thailanda este culoarea zilei de marți, iar in Coreea denotă
încredere.”7

Galben - culoare primară, caldă (Tonuri de galben: galben-floarea-soarelui, galben-


lămâie, galben-muștar, galben-șofran). Galbenul este asociat cu solaritatea, buna stare și
spontaneitatea, iar din punct de vedere negativ poate exprima nevrozitate și anxietate. La
această culoare reacționează cel mai bine copiii, oferindu-le o stare de entuziasm și
stimulându-le curiozitatea. Un exemplu potrivit în ceea ce privește legătura dintre caracterul
negativ al acestei culori și firea umană este arta pictorului Van Gogh, ,,artist ce suferea de
tulburare bipolară, epilepsie și paranoia.”8 În cele mai multe dintre tablourile sale, precum ,,Vază

5
Karren Haller, ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019, p 73
6
Karren Haller, ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019, p 74
7
Karren Haller, ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019, p 59
8
Deborah Heiligman, ,,Vincent și Theo Frații Van Gogh” , traducere de Gabriel Tudor, Editura ART,
București, 2019, p 58
cu cincisprezece flori”, ,,Terasa cafenelei noaptea” sau celebra ,,Noapte înstelată” se poate
observa preponderența galbenului, idee ce susține legătura dintre galben și ideea de boală.
,,În China [...] este culoarea împăraților. În Egipt, galbenul e culoarea doliului și a triteții, din cauză
că este asociat cu aurul, care reprezintă viața eternă. În Japonia, galbenul e culoarea trădării, dar și
simbolul curajului. În Europa e culoarea lașității, a slăbiciunii și a înșelăciunii. Mai ales în Germania și
Franța e considerată culoarea geloziei”. 9
,,Galbenul a ajuns să simbolizeze putere și industria fast-food, mai ales în combinație cu roșu.
McDonald`s este cel mai cunoscut exemplu în acest sens. Mesajele psihologice pozitive ale acestei
combinații [...] sunt cele de bucurie,entuziasm și distracție.” 10

Portocaliu - cea mai caldă culoare, obținută prin amestecul culorilor roșu și galben
(Tonuri de portocaliu: portocaliu-piersică, portocaliu-caramel, portocaliu persan, portocaliu
chihlimbar, teracotă). Portocaliul este echilibrul dintre fizic și psihologic, combinația dintre
roșu și galben rezultând o culoare energică, luminoasă, generatoare de lumină. Totuși, această
culoare este controversată: ,,Prea mult portocaliu și/sau un ton nepotrivit ar putea genera efecte
opuse: poate să fie perceput ca frivol, copilăresc, nerafinat și ieftin.”. 11
În sfera marketingului, portocaliul este folosit atât de brandurile de lux, cât și de cele mai
jos cotate. ,,Iată două branduri foarte diferite, care folosesc portocaliul: EasyJet, o firmă ieftină, cu
caracter vesel, și Hermes, brandul de bunuri de lux. Nu e deloc surprinzător că o companie aeriană
low-cost a ales un portocaliu-intens și viu. Se marșează pe sentimentul pozitiv de suficiență (toată
lumea poate să-și permită să meargă în vacanță cu EasyJet), iar tonul comunică un caracter prietenos,
serviabil și ușor adorabil. Totuși, dacă experiența zborului cu EasyJet nu corespunde cu calitățile
culorii asumate de brand, atunci mesajul se pierde și efectele negative ale portocaliului încep să se facă
simțite. În general, portocaliul nu este o culoare pe care am asocia-o cu un brand de lux. Însă, după cel
de-al Doilea Război Mondial, singurul carton disponibil din care firma Hermes putea să-și
confecționeze cutiile era portocaliu. Nedorind să-și piardă identitatea de brand, Hermes nu a mai
renunțat la această culoare. Tonul de portocaliu întrebuințat conține și destul de mult negru, ceea ce
ajută brandul să-și comunice valorile tradiționale și caracterul calitativ.” 12
,,În America, portocaliul e culoarea dovleacului și simbolizează Halloweenul. În India, portocaliul
e o culoare sacră. Pentru budiști, portocaliul e culoarea spiritualității și a păcii. În Japonia, portocaliul
e culoarea civilizației și a culturii.”

Maro - culoare ce poate fi obținută din oricare trei culori în diferite cantități (Tonuri de
maro: bej, bronz, ciocolatiu, cafeniu, castaniu, wenge). Maroul este culoarea a două dintre
cele mai importante elemente din natură, pământul și lemnul, fiind, la bază, un portocaliu
închis. Deși poate părea o culoare lipsită de sclipire, plictisitoare sau chiar inexistentă pentru
mulți dintre noi la nivel conștient, suntem înconjurați de maro pretutindeni, fiind mai des
întâlnit decât oricare dintre celelalte culori.

10
Karren Haller, ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019, p 79
11
Karren Haller, ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019, p 80
12
Karren Haller, ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019, p 81
Numeroși psihologi specializați în cromatică nu neagă faptul că maroul poate crea o stare
de monotonie sau împovărare, însă aceștia susțin și faptul că ,,brunul” relaxează mintea
umană (exemplu- podelele din lemn sau imaginea unui șemineu). În același timp, cu toții am
auzit de conceptul ,,Vintage”, iar fară nuanțele de maro acesta parcă devine incomplet.
,,În Vest, este culoarea pământului și reprezintă belșugul, fertilitatea și natura. În India, brunul este
una dintre multele culori care simbolizează doliul. În Japonia denotă forță și durabilitate.” 13

Albastru - culoare primară, cea mai rece(Tonuri de albsatru: albastru-cer, navy, albastru-
rață sălbatică, albastru-regal, turcoaz). Albastrul este culoarea ce unește planul terestru cu cel
astral, această culoare fiind cel mai des asociată cu marea și cerul. Atributele principale ale
acestei culori sunt claritatea și logica gândirii.
„De-a lungul anilor, studiile au demonstrat că este culoarea preferată de cei mai mulți, în întreaga
lume – poate și pentru că suntem înconjurați de ea. Totuși, prea mult albastru poate să inducă o stare și
o atitudine rece, retrasă și nepăsătoare. De pildă, dacă am vedea o mâncare albastră, instinctiv
organismul ar percepe-o ca fiind otrăvitoare sau nesigură.” 14
„Multe firme din domeniul financiar și bancar folosesc albastru ca semnătură de brand. Printre
atributele lui psihologice se numără onestitatea și integritatea, astfel că albastrul ajută companiile să-și
comunice experiența și caracterul abordabil. [...] În calitate de culoare a comunicării, albastrul este
perfect pentru sfera social media. Gândiți-vă la Facebook, Twitter și LinkedIn. ” 15
„Albastrul este culoarea preferată pentru uniforme. Companiile cu uniforme în nuanțe de albastru-
mediu sau albastru-închis aplică, de obicei, un sistem corporatist și doresc să comunice seriozitate și
autoritate, dar, în același timp, să pară și ușor abordabile.” 16
Van Gogh surprinde aspectele negative ale culorii albastre în picturile sale, mai ales prin alăturarea
cu galben. „Albastrul lui Van Gogh este dur, apăsător. Deși oferă spațialitate și profunzime artei sale,
albastrul folosit de pictor conturează starea de tristețe și însingurare pe care o simțea de foarte mult
timp.”17
„În Japonia, albastrul înseamnă fidelitate. Dar e și una dintre culorile care simbolizează norocul. În
Vest este asociat cu tristețea și cu o stare sufletească apăsătoare, de unde și expresia feeling blue (să fii
trist). În schimb, în hinduism, albastrul este culoarea lui Krishna și reprezintă dragostea și fericirea
divină. ”18

Verde – culoare rece obținută din amestecul de galben și albastru(Tonuri de verde: verde-
pădure, verde-sticlă, kaki, verde-smarald, acvamarin). Verdele este definiția naturii și a
prospețimii. Asociem cel mai des lumea vegetală cu această culoare, astfel creează la nivelul
psihicului o stare puternică de relaxare și concentrare.
13
Karren Haller, ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019, p 60
14
Karren Haller, ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019, p 84
15
Karren Haller, ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019, p 85
16
Karren Haller, ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019, p 86
17
Deborah Heiligman, ,,Vincent și Theo. Frații Van Gogh” , traducere de Gabriel Tudor, Editura ART,
București, 2019, p 75
18
Karren Haller, ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019, p 58
„Unde există verde, există și mâncare, si apă – adică viață. Verdele se poziționează la mijlocul
spectrului culorilor, iar ochiul are nevoie de un reglaj minim sau de niciunul ca să îl perceapă. Prin
urmare, este foarte odihnitor și transmite impresia de echilibru și armonie.[...] Prea mult verde sau
tonurile nepotrivite de verde ar putea induce sentimentele de stagnare sau de plictiseală. Dacă la un
capăt al spectrului verdele poate să reprezinte trezirea la viață, la celălalt capăt el poate să simbolizeze
putreziciunea și dezintegrarea.”19
În ultima perioadă restaurantele McDonald’s au început să fie vopsite în verde, aceasta
reprezentând o strategie foarte interesantă pentru a face clienții să petreacă mai mult timp
atunci când iau masa. Totodată, și Starbucks folosește aceeași strategie.
„În SUA, verdele este culoarea banilor. Dar este și culoarea naturii și simbolizează mediul. În Est,
verdele poate să simbolizeze fertilitatea și noile începuturi, dar poate să reprezinte și infidelitatea. În
China, dacă porți o pălărie verde, le indici semenilor că soția ta ți-a fost necredincioasă. În Anglia,
verdele este culoarea geloziei: gelozia, monstrul cu ochi verzi este o expresie folosită întâia dată de
Shakespeare, în Neguțătorul din Veneția. În Irlanda, în schimb, verdele este culoarea norocului.
Verdele a fost culoarea preferată a profetului Mahomed și este culoarea Paradisului. În America de
Sud este culoarea morții.”20

Violet – culoare rece obținută din amestecul de roșu și albastru(Tonuri de violet: violet-
regal, violet-liliachiu, mov, violet-lavandă). Violetul este produsul dintre intensitatea roșului
și onestitatea albastrului.
„Violetul este culoarea pe care o asociem cu conștiința spirituală și cu reflecția , motiv pentru care
este preferată de persoanele cu vocație spirituală sau care sunt aplecate spre meditație. Este culoarea
contemplației și a căutării adevărului mai înalt.[...] Dacă te înconjori cu prea mult violet, poți să devii
prea introspectiv, să capeți o perspectivă prea abstractă și să pierzi contactul cu realitatea. ”21
„Violetul a fost folosit de secole de familiile regale, de oameni înstăriți și de înaltele fețe
bisericești. Statutul lui eletist derivă din raritatea și din costul pigmentului. Iulius Cezar a decretat că el
era singura persoană care avea voie să poarte culoarea violet. La curtea lui Henric al VIII-lea, contele
de Sussex a fost acuzat de înaltă trădare fiindcă purtase culoarea regelui. Regina Elisabeta I a interzis
purtarea culorii violet de oricare altă persoană, în afara membrilor apropiați ai familiei regale. Regi,
regine și împărați, cu toții considerau, firește, că sunt trimișii lui Dumnezeu pe pământ și că, prin
urmare, aveau o legătură specială cu această forță superioară.” 22
„Violetul a devenit disponibil pe piață în cantități mai mari abia începând din 1856, când un student
de la Royal College of Chemistry, care încerca să producă un medicament antimalarie, a descoperit
accidental o metodă de sinteză prin care putea fi obținută această culoare.” 23
„ Pentru văduvele thailandeze, violetul este culoarea doliului și denotă tristețe. În Vest, violetul este
culoarea regalității. Culoarea violet a fost obținută pentru prima dată din mucusul unor melci marini.

19
Karren Haller, ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019, p 88
20
Karren Haller, ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019, p 57
21
Karren Haller, ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019, p 90
22
Bertrand Meyer-Stabley, „12 creatoare de modă care au schimbat istoria”, traducere de Ioana Bâldea-
Constantinescu, Editura Baroque Books & Arts, București, 2014, p 52
23
Karren Haller, ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019, p 91
Era nevoie de 12 000 de melci ca să se producă puțin peste un gram din această culoare.[...] Regina
Elisabeta I a purtat o rochie violet la banchetul încoronării sale, din 1599, iar în 1603, când a murit,
sicriul i-a fost acoperit cu catifea violet.” 24

Gri – culoarea obținută prin amestecul dintre alb și negru(Tonuri de gri: gri-argintiu, gri-
platină, cenușiu). Griul reprezintă granița dintre culori și nonculori, realizând tranziția dintre
viu și tern.
„Din punct de vedere psihologic, griul pur nu are nicio calitate. Când cerul e cenușiu și ni se pare
că nicăieri pe lume nu mai există culori, majoritatea ne simțim apăsați, dorindu-ne să hibernăm. Dar
asta nu înseamnă că oamenii nu răspund pozitiv la gri. În calitate de culoare care ascunde
personalitatea, griul îți permite să rămâi detașat și să fii lăsat în pace. Oamenii folosesc adesea griul ca
să pondereze zgomotul emoțional din viața lor și se simt reconfortați de prezența acestei culori. Poate
să fie întrebuințat ca plasă de siguranță și te poți ascunde bine în spatele lui. Acasă, dacă te înconjori
cu gri, e ca și cum ți-ai crea un cocon, care să te apere de lumea exterioară. ”25
„În Vest, e asociat cu bătrânețea, cu slăbiciunea și cu plictiseala. Poate să mai simbolizeze și
sterilitatea emoțională. Griul este culoarea cenușii și simbolul creștin pentru reînvierea morților.
Adesea, visul este pictat în gri, iar în acest context este asociat cu subconștientul.” 26

Alb – nonculoare(Tonuri de alb: alb-fildeș, alb-scoică, crem, alb-pur). Albul reprezintă


puritate și infinit.
„Albul este perfecțiunea. Albul e pur și nepătat și creează un sentiment de pace și de liniște, de
simplitate și de claritate. Albul poate să limpezească o minte îmbâcsită, generând o stare de siguranță
emoțională. Pe de altă parte, albul poate să fie perceput ca fiind rece, nepăsător și steril.[...] În anii
1950, încăperile cu pereți albi, capitonați și cămășile de forță albe din spitalele de psihiatrie erau
folosite ca metode de scădere a temperaturii emoționale și de a-i păstra pe pacienți într-o stare de
sedare, fără a se mai apela la medicamente.” 27
„În India, albul este culoarea care se poartă la înmormântări. În Vest, albul simbolizează puritatea,
inocența, bunătatea și pacea. În China este culoarea morții.” 28

Negru – nonculoare(Tonuri de negru: negru-onix, negru-jais). Negrul este culoarea


eleganței și a rafinamentului, dar și cea a abisului și tristeții profunde.
„Negrul-pur este o culoare cu multe trăsături diferite. Deși majoritatea femeilor se îndreaptă către
latura glamour, elegantă și sofisticată a negrului, culoarea aceasta poate să imprime și substanță, și
autoritate, și solemnitate. Negrul absoarbe toată lumina și nu reflectă nimic. Poate să inducă o impresie
de mister sau să genereze o stare de siguranță emoțională, creându-ne o barieră protectoare sau chiar
permițându-ne să ne ascundem cu totul. Însă negrul-pur poate să exprime și opusul trăsăturilor
24
Karren Haller, ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019, p 59
25
Karren Haller, ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019, p 92
26
Karren Haller, ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019, p 60
27
Karren Haller, ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019, p 94
28
Karren Haller, ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019, p 56
pozitive descrise mai sus. El poate să pară amenințător, înfricoșător, rece, inabordabil, excesiv de
serios. Negrul poate să dea impresia de notă sufocantă și să genereze sentimente împovărătoare,
opresive. În 2018,toți participanții la ceremonia decenrării Globurilor de Aur, din Los Angeles, s-au
îmbrăcat în negru – o ceremonie care e la fel de cunoscută pentru varietatea de rochii colorate cu care
invitatele pășesc pe covorul roșu, ca și premiile decernate. Culorile pot să exprime ce simțim și ce
gândim, fără să rostim vreun cuvânt. Culorile pot să comunice singure sentimente dinte cele mai
complexe. Asta s-a întâmplat și la Globurile de Aur. Negrul poate să fie glamorous și sofisticat, dar
poate să fie și seros și ferm. Purtat în acest context, a transmis și a susținut atmosfera sumbră generată
de mișcările Me Too și Times Up, exprimând o atitudine autoritară și de neclintit – femei și bărbați cu
care nu trebuie să te pui.”29
„În Vest, negrul este culoarea doliului și a pierderii cuiva drag, în schimb, în Spania, miresele se
înveșmântează cu o rochie neagră și cu un văl din dantelă tot negru, care reprezintă devotamentul lor
față de bărbatul care le va deveni soț. În America e un simbol al experienței și al înțelepciunii. În
Japonia este culoarea misterului și a nopții. Denotă neființa. Dar poate să reprezinteși furia. În India,
pe fața nou-născuților se aplică un punct negru pentru a-i feri de deochi.” 30

Culorile în picturi celebre

Claude Monet – „Iazul de nuferi, armonie verde” (1899)

https://koaha.org/wiki/Lo_stagno_delle_ninfee,_armonia_verde#

În cadrul tabloului „Iazul cu nuferi, armonie verde”, nu este niciun secret, verdele este
culoarea predominantă. Pictorul surprinde un cadru natural, menit să încânte privitorul prin
peisajul captat cu ajutorul pensulei. Dincolo de tehnica folosită, pictura transmite o stare
profundă de liniște, fiind expresia unei guri de aer proaspăt. Verdele oferă profunzime și
rafinament impresionismului lui Claude Monet, acesta fiind dublat de tușe de alb, albastru și
maro, oferind creației armonie.
29
Karren Haller, ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019, p 96
30
Karren Haller, ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019, p 56
Pablo Picasso – „Bătrânul chitarist” (1904)

https://sppro.wordpress.com/2010/04/19/posibil-masterpiece-2/

„Bătrânul chitarist” este una din celebrele picturi ale lui Pablo Picasso care se încadrează în
„Perioada albastră” ce a marcat viața artistului între 1901 și 1904. Aceasta a început în
momentul în care pictorul a aflat că bunul său prieten, Casagemas, a murit. În acest fel, putem
remarca influența culorii albastre care provine din sufletul creatorului și este transmisă către
privitor. Este evident că starea preponderentă pe care Picasso a simțit-o în această perioadă
este tristețea. Pictura menționată anterior surprinde un chitarist pe străzile din Barcelona,
cromatica tabloului și expresia facială a personajului îmbinându-se perfect.

Gustav Klimt – „Sărutul” (1908)

https://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83rutul_%28Klimt%29
Simbol al Vienei, „Sărutul”, face parte din „Epoca de aur” a lui Klimt, perioadă în care
artistul a creat opere dominate de galben-auriu. Tabloul este expresia romantismului și
demonstrează că dragostea poate fi conturată și prin intermediul galbenului, nu doar prin roșu.
Dincolo de simbolistica celor doi îndrăgostiți îmbrățișați, pictura exprimă solaritate, renaștere
și poate fi catalogată ca ecou al cuplului adamic.

Henri Matisse – „Dansul” (1910)

https://www.artline.ro/Henri-Matisse-20040-1-n.html

„Dansul” reprezintă perfecțiune. De la cercul pe care îl formează cele cinci persoane din
cadrul tabloului, până la culorile folosite, opera lui Matisse este un adevărat spectacol de
emoție. Roșul are rolul de a surprinde reuniunea și dragosea dinte oameni, oferind, totodată
intensitate și sugestie imaginii, contrastând armonios cu verdele din fundal. Nu în ultimul
rând, culoarea strălucește și oferă iluzia de mișcare.

James Whistler – „Simfonie în alb, nr 1: Fata în alb”


https://ro.painting-planet.com/symphony-in-white-no-1-fata-in-alb-james-whistler/
Pictura lui James Whistler este definiția purității. Albul prăfuit oferă picturii o notă boemă,
îmbinându-se perfect cu suavitatea chipului fetei. Cromatica exprimă feminitate, contrastul
dintre tonul de alb folosit și tinerețea fetei creează o imagine clară în care arhaicul și noutatea
se contopesc.

Astfel, culorile reprezintă un adevărat omagiu pentru noi ca ființe, deoarece ne definesc. În
artă sau în viața de zi cu zi ne înconjoară, ne oferă emoție, stări, substanță. Suntem infuențați
de propriile preferițe, de cultură, de natură sau de simțuri în ceea ce privește perceperea
culorilor, iar tonurile sunt, de fapt, voci cromatice.

BIBLIOGRAFIE
HALLER Karren , ,,Psihologia culorilor” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts, București,
2019
HEILIGMAN Deborah, ,,Vincent și Theo Frații Van Gogh” , traducere de Gabriel Tudor, Editura ART,
București, 2019
MEYER-STABLEY Bertrand, „12 creatoare de modă care au schimbat istoria”, traducere de Ioana Bâldea-
Constantinescu, Editura Baroque Books & Arts, București, 2014
KASTAN David Scott, „Culorile. Pasiune și mister” , traducere de Ines Hristea, Editura Baroque Books & Arts,
București, 2020
Surse imagini:
https://koaha.org/wiki/Lo_stagno_delle_ninfee,_armonia_verde#
https://sppro.wordpress.com/2010/04/19/posibil-masterpiece-2/
https://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83rutul_%28Klimt%29
https://www.artline.ro/Henri-Matisse-20040-1-n.html
https://ro.painting-planet.com/symphony-in-white-no-1-fata-in-alb-james-whistler/

S-ar putea să vă placă și