Capitolul al Il-lea. Dreptul de proprietate privata Sectiunea 1. Consideratii generale despre notiunile de proprietate si drept de proprietate §1. Terminologie Proprietatea gi dreptul de proprietate reprezinté un fenomen social complex care a evoluat de-a lungul dezvoltarii societatii omenesti gi a fost studiat din per- spectiva istoric&, politica, filosoficé, economica, sociologica gi juridica". in toate concepiile, teoriile, disputele doctrinare exprimate in diferite stadii de dezvoltare sociala a existat preocuparea pentru a releva importanta gi necesitatea proprietatii gi pentru a justifica dreptul de proprietate. Termenul proprietate are un inteles economic si unul juridic. jin sens economic, proprietatea este legat& de productia de bunuri materiale pentru trebuintele fizice si spirituale, ca o conditie fundamentala a existentei oricarei societati umane. Eco- nomic, proprietatea este o relatie de apropriere, de insusire de catre oameni a bunurilor materiale. Procesul de insusire a evoluat de la o simpla insusire naturala (dupa nevoi) la insusirea prin schimb de bunuti, prin diferite forme de organizare sociala la care participa structuri sociale specializate. in aceste conditii, proprie- tatea este o relatie sociala de insugire a bunurilor. Acest proces de insusire sociala a fost lung gi lent, controversat si framantat, de multe ori violent dar adaptat mereu la realitatile politice, religioase, economice ale istoriei. in acest context, relatia sociala de insusire prin cutume, reguli gi norme edictate de putere s-a transformat intr-un raport juridic care este dreptul de proprieta- te. Astfel cum s-a spus, esenta acestui proces consta in ,transformarea relatiei so- ciale de proprietate intr-un raport juridic cu toate consecintele ce decurg de aici. Uneori, proprietatea desemneaza bunul care formeaza obiectul dreptului de proprietate, mai ales cu privire la bunurile corporale, dar si cu privire la bunurile incorporale. Alteori, prin proprietate se infelege averea unei persoane, ori termenul este inteles ca relatia dintre proprietar gi bunul care formeaza obiectul dreptului de proprietate ori dintre titularul dreptului de proprietate gi celelalte persoane in leg&tur cu bunul respectiv®!. Proprietatea este o categorie economica, iar dreptul de proprietate o categorie juridica. ™) A se vedea V. Stoica, op. @) A se vedea C. Birsan, op. A se vedea V. Stoica, op.28 DREPT CIVIL. TEORIA DREPTURILOR REatg ; _Procesul de apropriere a bunurilor naturale Sau a bunurilor rezultate din ac. tivitatile umane se realizeaza in cadrul juridic reglementat, respectiv al dreptuluj de Proprietate. Astfel cum s-a Spus, 0 trasatura fundamentala a dreptului de pro. Prietate se refera la faptul ca aproprierea bunurilor se realizeaz& concomitent in forme private de catre una sau mai multe Persoane ca titulare ale dreptului de Proprietate ori in forme comunitare, prin intermediul structurilor de putere intr-un, tegim juridic de drept public. Sintagma ,drept de proprietate” are cel putin, din perspectiva dreptului civi doua intelesuri: dreptul de proprietate in sens obiectiv si in sens subiectiy. : In sens obiectiv, dreptul de proprietate desemneaza ansamblul Nnormelor juri- dice ce reglementeaza Proprietatea in sensul larg al termenului. Cu acest inteles, dreptul de proprietate este o institutie juridica. In sens subiectiv, dreptul de proprietate este utilizat cu douad acceptiuni: ~ lato sensu, pentru a desemna orice Proprietate mobiliara, imobiliara, Proprie- tatea unui uzufruct, proprietatea unei creante, proprietatea intelectuala, Proprieta- tea incorporala, proprietatea numelui etc., depasind intelesul strict juridic; — stricto sensu, pentru a desemna Proprietatea corporala, respectiv dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale mobile si imobile, ca drept patrimonial, drept real, absolut, cu toate caracteristicile specifice acestei categorii de drepturi subiective. §2. Reglementarea dreptuluide proprietatein Constitutia Romaniei Aga cum este firesc, Legea fundamentala@! teglementeaza in termeni generali Proprietatea si dreptul de proprietate, precum si regimul juridic aplicabil acesteia, dar este important s& arat&m ca in conceptia legiuitorului constituant dreptul de proprietate este un drept fundamental al cet&tenilor Romaniei, care se bucura de un regim de protectie instituit prin chiar legea fundamentala. Astfel, art. 44 din Constitutie prevede: »(1) Dreptul de proprietate, precum $i creantele asupra statului, sunt garanta- te. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. iv (2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indi- ferent de titular. Cet&tenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate Privaté asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeané $i din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe bazé de reciprocitate, in conaitille prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala. : (3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru 0 cauz& de utilitate publica, Stabilité potrivit legii, cu dreapta $i prealabila despagubire. Revizuita si republicata in M. Of. nr. 767 din 31 octombrie 2003. i f I Art. 44 este agezat in Capitolul al II-lea, care reglementeaza drepturile silibertatile aie mentale, ce face parte din Titlul I, denumit ,Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale’. Scanned with CamScanner1, DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA = = 29 (4) Sunt interzis ‘i i os Me Nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silité in pro- “ sh nor bunuri pe baza apartenenjei sociale, etnice, religioase, politice sau de alt& natura discriminatorie a titularilor. - @ poe lueréri de interes general, autoritatea publica poate folosi subso- . ol . ire 4 proprietati ‘imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru c launele aduse solului, plantatillor sau constructillor, precum $i pentru alte daune imputabile autoritaj (6) Despagubirile prevaizute in alineatele (3) $i (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie. : 2) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia me- diului $i eaiguiEr es bunei vecinatati, precum gi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legil sau obiceiului, revin proprietarului. (8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscataé. Caracterul licit al dobandirii se prezuma. : (9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventil pot fi confiscate numai in conditiile legit’. §3. Reglementarea dreptului de proprietate in Codul civil Codul civil, intrat in vigoare la data de 1 octombrie 2011, in temeiul principiilor gi normelor constitutionale, reglementeaza proprietatea gi dreptul de proprietate in intreaga sa complexitate, astfel incat dispozitiile sale constituie dreptul comun in materie. Cartea a Ill-a, intit privire la bunuri si dreptu! proprietate privata, aparare proprietate privata, dezmemb' ulat& ,Despre bunur’’, cuprinde in opt titluri dispozitii cu ri reale, continutul, intinderea si stingerea dreptului de ea gi dobandirea proprietatii, modalitatile dreptului de amintele dreptului de proprietate privata, fiducia $i administrarea bunurilor altuia, proprietatea publica, cartea funciarA si posesia. Legiuitorul a fost preocupat de cuprinderea in Codul civil a institutiilor din vechiul odern, a dispozitillor prevazute anterior in legi spe- Cod civil, intr-o conceptie m cialet'!, a reglementat institutii noi?! si a acordat atentie sistematizarii materiei si redactrii normelor®. pee ce Ne referim la proprietatea publica (ar. 858-875 . civ.) si cartea funciara (publicitatea imobiliaré) — art. 876-915 C. civ. a vera de ,Fiducie’ (art. 773-791 .civ.), Administrarea bunurilor altuia” (art. 792-857 i ,Proprietat (art. 687-692 C. civ.). cio pe a ‘ ‘acestei lucrari si ordinea de dezvoltare Pm necesara o lamurire privind structura a.unor institut. , rua ae ir ‘iu si timp raportate la scopul acestei lucrri, dar si temeiul unor dispozitii Din rajuni de SE tarea unui capitol intitulat de regula .Teoria I civil, am renuntat la prezen' legale cuprinse in erates vil ar gta gi sub alte denumis, pentru c& sub aceast tutu lementari ou privire la dreptul de proprietate privata. Altfel spus, Codul civil on Riera voor | de drept comun al regiementailor privind proprietatea privat In raport cu proprietatea publica. Astfel, art, 654 alin. (2) ©. civ. dispune c&, daca prin lege nu se prevede Scanned with CamScanner30 DREPT CIVIL. TEORIA DREPTURILOR REALE §4. Formele dreptului de proprietate In acord cu prevederile constitutionale cuprinse in art. 136"! alin. (1), care dis- Pune ca ,,proprietatea este publica sau privat’ si alin. (2), potrivit caruia ,,proprie- aioe publica (...) apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale”, art. 552 C. civ. precizeaza formele dreptului de proprietate: ,proprietatea este publica Sau privata’ (s.n.). Sectiunea a 2-a. Definitia, continutul si caracterele juridice ale dreptului de proprietate privata §1. Definirea dreptului de proprietate Codul civil, in art. 555 alin. (1), defineste proprietatea privata ca fiind ,dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun in mod exclusiv, absolut $i perpetuu, in limitele stabilite de lege’. De asemenea, »ln conditiile legii, dreptul de proprietate privata este susceptibil de modalitati si dezmembraminte, dupa caz’ [alin. (2)]. CAteva observatii se impun: —continutul dreptului de proprietate este relatia de apropriere, in forma priva- t&, a bunurilor care pot forma obiectul dreptului de proprietate privat. Expresia »proprietatea privata este dreptul (...)" evidentiaza faptul ca dreptul de proprietate privata este expresia juridica a relatiei de apropriere privata a bunurilor. —definirea dreptului de proprietate privata se face prin atributele pe care acesta le confer titularului sau: posesia, folosinta si dispozitia; —titularul dreptului dispune de prerogativele sale, de continutul atributelor drep- tului sdu: exclusiv, absolut si perpetuu. — elementele de definire cuprinse in art. 555 C. civ. nu pun in evidenta moda- lit&tile de exercitare a atributelor conferite titularului de acest drept. Este unanim acceptat faptul cd atributele dreptului de proprietate pot fi exercitate de catre titular sau de catre o alta persoana decat titularul dreptului de proprietate, fie in temeiul unui drept real — dezmembramant al dreptului de proprietate -, fie in roprietate Ziffel, dispozitile aplicabile dreptului de proprietate privata se aplica gi dreptului de p' publica, ins& numai in masura in care sunt compatibile cu acesta din urma. ‘Agadar, Teoria generala a proprietatii este in fapt teoria generala a dreptulul de proprietate ata. priv i ii Potrivit art. 136 din Constitutie: ,(1) Proprietatea este publica sau privata. (2) Proprietatea publica este garantata $/ ocrotita prin lege si apartine statulul sau unitajilor administrativ-terito- riale. (3) Bogatille de interes public ale ‘subsolului, spafiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritorialé, resursele naturale ale zonel econo vies ale platoulul continental, precum si alte bunuri stabiite de legea organica, fac at oe i . in conditile legit inate; de asemenea, ele pot fi date in folosinta gratuita institutillor de publica. (5) Proprietatea privata este inviolabilé, in condiflle legil organice". Scanned with CamScanner{1 DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA = temeiul unui raport obligational. in toate cazurile, .o alté persoana” exerci numai acele atribute care i-au fost conferite de titular. De exemplu, uzufructuarat ca titular de drept real, are stépanirea gi folosinta, dar nu are dispozitia; locatarul detine si folosegte bunul, dar locatorul isi pastreaza dispozitia. Oricare titular de drepturi reale, altele decAt dreptul de proprietate si oricare titular al unut raport obligational cu privire la un bun exercit4 atributele in limitele conferite de proprie- tar. Spre deosebire de acestia, proprietarul exercita atributele prin putere proprie, subordonandu-se numai legii. Toate celelalte persoane, altele decat proprietarul, exercita aceste atribute atat in puterea legii, ct si in virtutea puteril proprietarului care le-a transmis dreptul subiectiv asupra bunurilor sale. jin al doilea rand, chiar daca titularii altor drepturi reale sau de creanta, exercitand atributele proprietatii, urm&resc realizarea unor interese proprii, proprietarul este singurul subiect de drept care exercit& direct sau indirect (prin alte persoane) plenitudinea atribu- telor in propriul sau interes. Sintetizand cele prezentate mai sus, dreptul de pro} prin urmatoarele elemente: —cuprinde in continut atributele posesiei, folosintei gi dispozitiei; —exprima o relatie de apropriere a unor bunuri corporale sau incorporale; — proprietarul exercita atributele prin puterea $! in interesul sau propriu. Pe baza si in considerarea prevederilor art. 555 C. civ., in literatura de speciali- tate s-au formulat definitii care in esenta cuprind elementele definitorii ale dreptului de proprietate privata, diferentele nefiind semnificative. Prof. C. Birsan a formulat urm&toarea definitie: ,acel drept subiectiv ce apartine persoanelor fizice, persoanelor juridice, statului sau unitatilor administrativ-terito- riale asupra oricarui bun, cu exceptia celor aflate exclusiv in proprietate publica, bunuri asupra carora titularul exercita posesia, folosinta si dispozitia, in putere proprie gi in interes propriu, insa in limitele determinate de lege”."” Prof, V. Stoica, pornind de la ‘aceleasi baze, precizeaza: ,se poate defini dreptul de proprietate privata ca fiind dreptul real principal care conferd titularului sau atributele de posesie, folosinta si dispozitie (ius possidendi, ius utendi, ius fruendi gi jus abutend)) asupra bunului apropriat in forma privata, atribute care pot fiexer- citate in mod absolut, exclusiv gi perpetuu, CU respectarea limitelor materiale $i i 72, : aes apreciem ca ambele definitii contureaz& corespunzator dreptul de proprietate privata, dar credinciosi unui concept potrivit cruia orice incercare de definire trebuie s evidentieze esenta unui fenomen, celelalte ele- mente putand fi utilizate pentru caracterizarea fenomenului, consideram suficient& urmatoarea definitie: dreptul de proprietate este acel drept real care confera titularului sau, fizicd sau juridica, atributele de posesie, de folosinté gsi de dispozitie asupra unui lucru, pe care le exercita in mod absolut, exclusiv giperpetuu, prin putere proprie $i interes propriu, in limitele stabilite de lege. ea eriaeee i Age vedea C. Bitsan, 0p. cts P. 5). @ Ase vedea V. Stoica, OP: t., p. 99. prietate se concretizeaza Scanned with CamScannera DREPT CIVIL. TEORIA oREPTy; OF Ree §2, i juri Continutul juridic al dreptului de Proprietate privata 2.1. Posesia (ius Possidendi) Arti ir i ‘icolul 555 alin. (1) C. civ. precizeaza expres prerogativele care alcatuie, sc Continutul dreptului de i Proprietate privata, ibilt it i oat pl respectiv Posibilitatea titularului de Acest atribut Presupune ay i ‘insusi i i proprierea, insugirea si exercitare: it Oreptului de proprietate a unei stap&niri efecti ne aa lui de proprietate, direct si in interes propriu (corpore alieno). Titularul dreptului stapAneste bunul in calitate de proprietar, convingere do- bandité pe baza unor temeiuri juridice legale prin care a intrat in stpnirea bu- nului. Posesia (ius Possidendi), ca prerogativa a dreptului de proprietate, nu se Confunda cu posesia de fapt ocrotité de lege. Posesia ca atribut al dreptului de Proprietate este un element de drept, in timp ce posesia ocrotita de lege este o Stare de fapt creia i se recunose anumite efecte juridice (dobandirea bunurilor Prin uzucapiune, a fructelor, prezumfia de Proprietate etc.). in cazul posesiei ca atribut al dreptului de Proprietate, starea de fapt a stAp4nirii bunului se. ‘suprapune Perfect peste starea de drept"'!, ceea ce confera Putere juridica titularului dreptului de proprietate. Posesia ca stare de fapt nu se confunda cu proprietatea”), 2.2. Folosinta (usus si fructus — ius utendi, ius fruendi) Este acea prerogativa in virtutea careia proprietarul poate sa intrebuinteze bunul sau (usus — jus utendi) gi sa-i perceapa fructele (fructus — ius fruend). Atributul de folosinté cuprinde doua elemente cu efecte juridice: : —usus — ius utendi, insemnand utilizarea bunului in materialitatea ‘sa, cu preci- zarea cA utilizarea bunurilor consumptibile inseamna practic disparitia lor. Titularu! 1 A se vedea C. Birsan, op. cit, p.43. ! Posesia este reglementata in art. 916 C. civ. ca fiind ,(1) exercitarea in fapt a prerogal- velor dreptului de j care Se i ie c&tre persoana care Il st $i proprietate asupra unui bun de cétre perso a po 5 ca un proprietar’falin. (1)]. Potrivt alin. (2), dispozitile cuprinse in Titiul VI din Cartes tor, gin privinga a Il-a a Codulu civil privitoare la posesie se apie n med corespunzato, sn pia comport ca un ituar al atl drept real, cu exceptia crepturor rele oe Oot re eaten este o stare de fapt: ea confera posesoruli posbiltatea da 2 compat Ir ea gi cand ar fi adevératul titular al dreptului de proprietate ca aah cop nl Oo ooo wie ca posesorul este $i titularul dreptulul, posesia presupundn rept ut Teepropretatea eparine tunel persoane fara a avea posesia, iar posesia, rs0ane Fe ea ntru sine; daca lipseste intentia de a poseda a bazeaza pe intentia de a poseda per a ruse eh pana pentru detalii cu pave pentru sine, nu Pisa teprectiten reale, nu i drepturlor de crea la posesie, a se vedea infra, capitolul X. Scanned with CamScannerIl, DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA 3 3 ne a oat utilizarea unui bun inseamna de regula o actiune alin, (1) C. cl. pcoeen a negativa, adic& de a nu utiliza bunul. Articolul 562 capa se aid ca dreptul de proprietate se stinge prin pieirea bunului, : ge prin neuz, uzul bunului presupunand facultatea titularului de a folost bunul direct si personal in acord cu natura $i destinatia acestuia, ori de cate ori doreste gi ct doreste, in limitele legii, adicd fara a abuza de dreptul sau") — fructus — ius fruendi, exprima facultatea titularului de a exploata bunul si de a-i culege fructele. Prin fructe se intelege tot ceea ce un lucru produce in mod periodic, fara a-ifi afectata substanta. Fructele sunt de trei feluri (art. 548 C. civ.): — fructe naturale — produsele directe si periodice ale unui bun, obtinute fara interventia omului, cum ar fi acelea pe care paméntul le produce de la sine, pro- ductia si sporul animalelor (art. 548 alin. (2) C. civ.]; — fructele industriale — produsele directe si periodice ale unui bun, obtinute ca rezultat al interventiei omului (art. 548 alin. (3) C. civ.]; — fructe civile — veniturile realizate din folosirea bunului de catre o alta per- soana in virtutea unui act juridic, precum chiriile, arenzile, dobanzile, venitul rentelor gi dividendele. Fructele nu se confunda cu productele, acestea din urmé fiind foloase trase dintr-un bun care isi consuma substanta (nisipul, piatra, marmura extrasa dintr-o carier&) [art. 548 alin. (4) C. civ.]. Fructele si productele se cuvin proprietarului, dacd legea nu dispune altfel [art. 550 alin. (1) C. civ.]. Proprietatea asupra fructelor naturale si industriale se dobandeste la data separarii de bunul care le-a produs, iar asupra fructelor civile se dobandeste Zi cu zi’ [art. 550 alin. (2) si (3) C. civ.]. jn virtutea dreptului sau, proprietarul are optiunea intre a culege si anu culege fructele. Pasivitatea, adica neutilizarea fructelor naturale gi industriale este o mani- festare simetrica, negativa, a atributului folosintei (fructus — ius fruendi), care poate ‘insemna inclusiv un act de dispozitie materiala. Fructele civile se dobandesc ,zi cu 2’ ca urmare a incheierii unor acte juridice, adica se infatiseaza in patrimoniu ca drepturi de creanta, care de regula sunt prescriptibile. Prin ipoteza, pasivitatea inseamna pierderea dreptului material la actiune. : : Daca folosinta (usus) include facultatea titularului de a utiliza bunurile consump- tibile, adica de a dispune material de aceste bunuri, cel putin pentru o simetrie juridica folosinta (fructus) ar trebui s4 cuprinda $i culegerea productelor, sigur cA acest lucru ar insemna gio dispozitie material asupra productelor. PS Nga ae i islatia civila este consacrat expres abuzul de drept. Art. 15 C. civ. ae errant Ser vente Ee oat in scopul de a vatéma sau de a pagubi pe altul ori Intr-un mod excesiv sinerezonabl, oxerfarbuner-credinje’. In art. 14 alin. (1) C. civ. este Inscris& ape careia orice persoana trebuie sa-si ‘exercite drepturile gi Sa-gi execute obliga- aca bt nd-credinta, ‘in acord cu ordinea publica gi bunele moravuri; buna-credinta se fae renal (ae a ate Tita juicara a exerci dreptului de proprietate). Scanned with CamScannerau posibilitatea s& ceara impart - Clv.). In cag rietate. 2.3. Dispozitia (abusus — ius abutendi) Acestatril i i 5 juridic gi ee ee Proprietarului de a dispune liber de bunul say ionlaithifavocrectaticg feaarminan “1 Se on Baie lui drepturi (a-l transforma, consuma, distruc je), Cu re Seed eae Dispozitia material se ce Sati otsistsoemicnieeets a Creanta a caror substanta juridic& este in materialitatea ttlulu, ae Z ae Perce. a e concretizeaza in posibilitatea proprietarului de B prin acte juridice intre vii (vanzare, donatie) a pentru cauza de moarte (legate) precum si de a constitui drepturi reale in favoarea altor persoane (dezmembraminte, garantii reale). in toate cazurile, exercitarea dispozitiei se face in limitele determinate de lege. Exercitarea abuziva a dreptului (contrar scopului sau limitand exercitiul altui drept de proprietate) ar declansa raspunderea juridica a titularului™. Proprietarul poate, vremeinic, sa ‘instraineze celelalte atribute ale dreptului de proprietate (ius utendi, ius fruend)), nu insa si ius abutendi, deoarece in acest caz ar pierde insusi dreptul de proprietate. §3. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate privata i i i ivata este dreptul Articolul 555 alin. (1) C. civ. prevede ca »Proprietatea privat titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun in mod exclusiv, absolut gi perpetuu, in limitele stabilite de lege” (s.n.). 3.1. Caracterul absolut | dreptului de proprietate se intelege | Poe ail dorinta, in limitele legii (de al 7 ee i dice care CO! de a savargi toate actele juri oe ie de concursul altel persoane. Acest carat Prin caracterul absolut al larului de a dispune de bun dupa propria de a-i trage foloasele, precum gi interesului su), fara aavea nevoi a ie cont cu, Nou! Cod civil. Comentaril. Dreptul de. proprietate In i sul Juridic, Bucuresti, 2 eal interes pu iy ; 1010. poziti i ininte feri unele limitari juridice ai peer iv.); fe Pon inf sectiunea a 4-2 din prezentul cap! fart, 656, art. 602 C: CI a 1) Age vedea M. Ulies Cod civil, Ed. Univer Scanned with CamScannerIl, DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA, 38 al dreptului de proprietate poate fi privit ca o diferentiere fata de drepturile relative, fra s fie luat in considerare numai caracterul sau opozabil erga omnes. Caracte- rul de drept absolut face trimitere la un drept complet, deplin. Dreptul de proprietate este absolut, in sensul ca: —este opozabil erga omnes, toti ceilalti fiind obligati s4 nu faca nimic de natura a aduce atingere titularului dreptului. Ori de cate ori bunul ajunge ‘in detinerea sau posesia nelegitima a altuia, proprietarul beneficiaza de actiunea in revendicare; ~este un drept complet, care confera titularului sau exercitiul integral al tuturor prerogativelor (posesie, folosinta, dispozitie), in comparatie cu celelalte drepturi reale, care nu sunt decat dezmembraminte ale dreptului de proprietate. inaceasté conceptie, dreptul de proprietate este absolut numai in raport cu celelalte drepturi reale, dar nu este absolut cu el insusi"’. Caracterul ,absolut” aseaza dreptul de proprietate in fata tuturor celorialte drepturi reale, dar nu-l ageaza inaintea dispozitiilor legii, care poate stabili anumite restrictii privind exercitarea prerogativelor. Asadar, caracterul absolut ramane cu valoare de principiu, insa, pentru realiza- rea sau protectia unor obiective de interes general, el poate fi limitat, ca exceptie, limit&ri care ins& trebuie insa prevazute expres de lege. Avand caracter absolut, dreptul de proprietate este in acelasi timp inviola- bil. Principiul inviolabilitatii dreptului de proprietate este prevazut expres in art. 136 alin. (5) din Constitutie, care dispune: ,,Proprietatea privaté este inviolabila, in conditiile legii organice”. Acest principiu are doua limite: — exproprierea pentru cauza de utilitate publica. Conform Legii nr. 33/1994 si in baza art. 44 alin. (3) din Constitutie, exproprierea nu se poate dispune decat pentru cauz& de utilitate publica, cu dreapta si prealabilé despagubire; — pentru lucrari de interes general, autoritatea public poate folosi subsolul oricrei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele produse solului, plantatillor sau constructiei, ori pentru alte daune impu- tabile autoritatilor publice [art. 44 alin. (5) din Constitutie]. jn ambele cazuri, despagubirile se stabilesc de comun acord cu proprietarul, in caz de divergenta hotarand instanta de judecata™. 3.2. Caracterul exclusiv Caracterul exclusiv il indreptateste pe titularul dreptului de proprietate sa exercite singur toate atributele dreptului s4u, cu excluderea tuturor celorialte per- soane fizice ori juridice, inclusiv autoritatile publice si indiferent de orice puteri ale acestora. i Codul 1. 480, statua c& dreptul de proprietate este ,exclusiv $i abso- ft civ dela 1864, 9 Fide la 1804, care conserva idelle Revolutiel franceze de la ut, inspirat din Codul civ ‘sacru $i inviolabit. 11760" care prociama dreptul de ProPOlale 6 prin norme adoptate de dlferite orga- 2 ca ice proprctate Se DuCU de Ee a go vodea C. iBlrsan, op. cit, p. 41. izagi pe plan international OF regional. Scanned with CamScanner3.3. Caracterul Perpetuu si transmisibil Caracterul Perpetuu al dre) puncte de vedere: ae eee pied nu are o durata limitata in timp, el dureaza atata vreme e nul. Caracterul ,perpetuu’ are un juridie i instrainarea bunului sau mo: EH fstascoetataeeae artea titularului sau nu est inga aepriecia lu este de natura sa sting dreptul = dreptul de proprietate nu se pierde prin neuz, fiind imprescriptibil sub EST escriptibil sub aspect achizitiv, un tert putand ioc caer t gii. Astfel, actiunea in revendicare prin care proprietarul urmareste sa redobandeasca exercitiul dreptului de proprietate asupra unui bun imobil este imprescriptibila. In cazul unui bun mobil, situatia prezinta o serie de nuantari, Preciz&m ca nefolosinta (neuzul) bunurilor trebuie pr diferentiat dupa cum e vorba de bunuri imobile ori mobile. Neuzul unui bun imobil nu poate fi considerat abandon, astfel cum reiese clar din dispozitiile art. 562 alin. (2) C. civ., care pre- vad indeplinirea unor formalitati pentru renuntarea la un bun imobil®!. Proprietarul ins& poate abandona bunul mobil, iar acesta devine lucru fara stapn si obiect al ocupatiunii, dupa cum reiese din coroborarea prevederilor art. 562 alin. (2) cu ale art. 941 alin. (1) C. civ. Caracterul perpetuu prezinté anumite nuantari in ipoteza drepturilor patrimoniale de creatie intelectuala, care se bucurd de protectia anumite perioade de timp, iar apoi devin bunuri de folosinta publica. Caracterul transmisibil este propriu dreptului de proprietate privata®. Dreptul de proprietate poate fi transmis prin acte intre vii (inter vivos) si pentru cauza ge moarte (mortis causa). Prin transmitere, dreptul de proprietate trece din Pa unei persoane in patrimoniul alteia, 4ra nicio modificare. Altfel spus, transmi litatea este expresia perpetuarii dreptului de proprietate. , $i acest caracter cunoaste limitari impuse de lege (exproprie! de utilitate publica, confiscarea specialé a bunului) sau 4 a ip (spre exemplu, titularul poate sa abandoneze un bun mobil, ac oe ae nullius, ceea ce echivaleaza cu incetarea dreptului de propriet a ate mr aplica 760 prevedere legala in temeiul cAreia bunul trece in proprie Ptului de proprietate trebuie abordat din mai multe rea pentru cauzé inta proprietarior devenind res iunea a 3-a, §5. © Ase vedea infra, capitolul al V-lea, sect = vedea alin. (2) si art. 766 C. civ. a les 2 A se vodea #2 paa, crop de propriate pubes ese nalenah si, prin I. Scanned with CamScannerI DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA = 3.4. Caracterul individual Dreptul de Proprietate, prin natura sa, este un drept exclusiv, individual, in sensul ca atributele sale apartin gi sunt exercitate de o singura persoana in calitate de titulara a dreptului. O exceptie de la caracterul individual o constituie coproprietatea, situatie in care Greptul de proprietate apartine concomitent la doua sau mai multe persoane care exercita deopotriva prerogativele acestuia. Proprietatea comuna nu trebuie privita in mod absolutist, deoarece nimeni nu poate fi obligat sa ramana in indivi- ziune, astfel incat se permite ca fiecare coproprietar s& poata introduce actiunea in partaj. in urma partajarii bunului, proprietatea comuna a tuturor coproprietarilor se transforma in proprietate individuala, exclusiva a fiecarui titular". 3.5. Caracterul legal Dreptul de proprietate are un caracter legal, in sensul ca legea stabileste atat continutul, ct gi limitele exercitarii prerogativelor proprietarului. in acest sens, Codul civil dispune in art. 555 ca dreptul de proprietate se exerci- t&,,in limitele determinate de lege”. Tot astfel, Constitutia, in art. 44 alin. (1), preve- de: ,continutul si limitele acestor drepturi{incluzand gi dreptul de proprietate] sunt stabilite de lege” (p.n.). De asemenea, in temeiul art. 44 alin. (7) din Constitutie, dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului gi asigurarea bunei vecinatati, precum si a sarcinilor ce revin proprietarului in temeiul legii sau obiceiului. 3.6. Regimul juridic al dreptului de proprietate privata Aga cum aratam mai sus, proprietatea privata este supusa unui regim juridic de drept comun in raport cu regimul derogatoriu al proprietatii publice [art. 554 alin. (2) C. civ.]. in primul rand, regimul juridic de drept comun are in vedere faptul ca bunurile proprietate privata sunt alienabile, prescriptibile, sesizabile gi susceptibile de dezmembrare, fara nicio diferentiere raportata la titular sau la obiect. in al doilea rand, regimul de drept comun se analizeaza si prin raportare la dispozitiile constitutionale ale art. 44 alin. (2): ,Proprietatea privata este garantata $i ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular’. Din moment ce proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, regimul juridic aplicabil trebuie sa fie acelasi, chiar daca titularul sau este statul ori unitatea administrativ-teritoriala. Proprietatea privata este alienabila, in sensul ca bunurile ce formeaza obiec- tul ei pot fi instrainate voluntar sau fortat. Ca regula, transmisiunea dreptului de proprietate poate avea loc prin acte intre vii (cu titlu oneros sau cu titlu gratuit) sau pentru cauz& de moarte (legate). sensi aestawib aape hea wt Pentru acflunea In pata}, ase vedes art. 669-688 0. cl. Scanned with CamScannerScanned with CamScannerIl, DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA os §1. Persoanele fizice 1.1. Capacitatea generala Persoanele fizice pot avea in proprietate orice lucru mobil sau imobil (terenuri si constructii), corporal sau incorporal (actiuni si obligatiuni ale societatilor reglie- mentate prin Legea nr. 31/1990, titluri de credit, devize), indiferent de valoare. Sunt exceptate bunurile ce formeaza exclusiv obiectul dreptului de proprietate publi- c&, precum si bunurile neapropriabile — res communes — aerul, lumina natural [art. 859 alin. (1) C. civ.)]. Orice persoana fizica poate fi titulara a dreptului de proprietate privata, avand aptitudinea de a dobandi drepturi inc& de la conceptie, conform regulii ,infans conceptus pro nato habetur quoties de commodis ejus agitur"". 1.2. Restrictii ale capacitatii Regula 0 constituie capacitatea persoanei fizice de a dobandi bunuri in pro- prietate ins, prin exceptie, exist& persoane care nu pot fi titulare ale dreptului de proprietate privata. Incapacitati privind cetatenii straini si apatrizii. Cettenii straini gi apatrizii nu puteau dobandi terenuri in Romania. Interdictia era prevazuta de art. 41 alin. (2) din Constitutia nerevizuita: ,cetatenii straini $i apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor’, fiind reluata gi prin dispozitia art. 3 alin. (1) din Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor, in prezent abrogata. In- capacitatea avea in vedere orice mijloc de dobandire a terenurilor (acte juridice jintre vii sau pentru cauza de moarte, uzucapiune, accesiune). Din interpretarea pera contrario rezulta c& cetatenii straini si apatrizii puteau dobandi dezmembra- minte ale proprietatii in urma revizuirii Constitutiei, in anul 2003, noul text in materie, art. 44 alin. (2), este urmatorul: ,cefafenil straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privaté asupra terenurilor numai in conditille rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala”™!. pelsngecanpe nen eae : iderd ca nascut ori de cate ori este in interesul lui Se a Pe oe ttufonal in sensul c,interdcia dobéndii terenurlor de catre ee ore princpiu de drept ce corespunde at trailor roménogt, cat ei pract- araltor state care au inserat dispozfi prohibitive tn ‘aceast materie, tocmai din dorinta de a ai ator stato cre Teor agrare ce cae elemento ci afar Yi, a se vedea V. Duc: vtarapaperne Te ee practice prvind problematica revizuiri Constitute, in Dreptul nr, 4/2002, p. 18-19. 2 Scanned with CamScanner40 DREPT Civit. TEORIA DREPTURILOR Reaue Textul constitutional impune cateva precizari"!: ial in primul rand, fiind vorba de aderarea Roméniei la U.E., posibilitatea dobandigi terenurilor in Romania {i priveste pe cetatenii celorlalte tri membre ale Uniyn Europene. in privinta apatrizilor $i cetatenilor altor tari ce nu sunt membre UE, aceasta posibilitate poate fi acordaté numai in conditiile negociate cu ocazia ade. rari. Cet&tenii straini si apatrizii pot dobandi terenuri in proprietate si in Conditiile rezultate din tratatele internationale la care Romania este parte, pe baza de Te. ciprocitate. Deocamdaté Romania nu a incheiat asttel de tratate care s& permits cetatenilor straini si apatrizilor dobandirea de terenuri in proprietate. Sintagma in conditiile prevazute de lege organica trebuie inteleasa in sensu] c, in viitor, prin lege speciala, se vor reglementa conditiile speciale de dobandire a terenurilor. In acest sens, prevederea constitutionala a fost completata de art. 3 din Titlul X al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justi- tiel®: ,,cetafenii straini si apatrizii (...) pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in Romania in conditiile prevazute de legea speciala’. in concluzie, se remarca faptul c&, in prezent, incapacitatea legala a cetatenilor straini si apatrizilor (care nu sunt cetateni ai unui stat membru U.E.) de a dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor din Romania prin acte inter vivos sau prin mostenire testamentara subzista®!. in schimb, ei pot dobandi alte drepturi reale principale (precum dezmembramintele), dreptul de ipoteca, precum gi dreptul de proprietate asupra terenurilor prin mostenire legald. Spre deosebire de ipoteza anterioara, prevederea finala a art. 44 alin. (2) este de imediata aplicare, operand din chiar momentul intrarii in vigoare a revizuirii Constitutiei. in vederea aplicarii prevederilor constitutionale [art. 44 alin. (2)] gi ale celor din Titlul X al Legii nr. 247/2005, prin Legea nr. 312/2005 privind dobandirea dreptu- lui de proprietate privata de catre cetatenii straini gi apatrizi, precum gi de catre Persoane juridice straine®! se reglementeaza o serie de conditii: " Ase vedea V. Stoica, op. cit, p. 290-293; L. Pop, L.M. Harosa, Drept civil Drepturile reale principale, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2006, Pp. 158-161; E. Chelaru, Impactul revizuifl Constitufiei asupra regimului juridic al proprietafii, in Dreptul nr. 2/2004, p. 11. _, _Publicata in M. Of. nr. 653 din 22 iulie 2005; Titlul X al legii a fost abrogat prin art. 230 lit. aa) din Legea nr. 71/2011 pentru Punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil ' Intr-o opinie contrara, art. 44 alin. (2) din Constitutie instituie, de principiu, dreptul cet fenilor straini de a dobandi terenuri in Romania, si in consecinté nu se mai poate vorbi despre existenta unei interdictii in materie (L. Stinciulescu, Dobandirea terenurilor de cétre cetit straini si apatrizi: dispozitie permisiva sau Prohibitiva, in C.J. nr. 2/2004, p. 70-73). ‘* Practica notariala este lipsita de consecventai in aplicarea textului constitutional. Astfel, ual notari recunosc acest drept, in temeiul Constitutiei, altii considera c& gi pentru acest mod necesara adoptarea une legi organice. Sintagma ,precum $i prin mostenirea legalé’ demo stteaza caracterul autonom al acestui mod de dobandire, raportat la celelalte cazur,astfl incat consideram ca dobandirea prin mostenire legala se face direct, in temeiul dispozitiilor constitu: fionale. A se vedea gi Gh. Dobrican, Dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor mostenire legal de cétre cetatenii strdini $i apatrizi in temeiul roll nstitutional In C.J. nr, 2/2004, p. 74-76). les jul noilor prevederi constitution ©! Publicata in M. Of. nr. 1008 din 14 noiembrie 2005, Scanned with CamScannerUl, DREPTUL OE PROPRIETATE PRIVATA e : Cetatenii Statelor membre sau apatrizii cu domiciliul in statele membre U.E. sau in Romania pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in aceleagi con- ditii cu cele prevazute de lege pentru cetatenii romani, prin acte intre vii sau prin mostenire testamentara. Aceasta asimilare cu cetatenii romani nu se aplica imediat. Astfel, potrivit art. 4, cetateanul unui stat membru nerezident in Romania gi apatridul nerezident in Romania cu domiciliul intr-un stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru regedinte secundare, la implinirea unui termen de 5 ani de la data aderarii RomAniei la U.E., iar in temeiul art. 5 alin. (1) din lege, vor putea dobandi proprietatea asupra terenurilor agricole, padurilor gi terenurilor forestiere a implinirea unui termen de 7 ani de la data aderarii RomAniei la U.E. Prevederile legii nu se aplicd in cazul dobandirii dreptului de proprietate prin mostenire legala [art. 1 alin. (2)}. §2. Persoanele juridice. Consideratii introductive 2.1. Capacitatea generala Persoanele juridice, ca subiecte de drept, sunt titulare ale dreptului de pro- prietate privaté asupra bunurilor din patrimoniul lor, din momentul infiintarii. De altfel, unul dintre elementele constitutive ale persoanei juridice este existenta unui patrimoniu distinct de cel al persoanei fizice (art. 187 gi art. 214 C. civ. Potrivit principiului specialitatii capacit&tii de folosinté a persoanei juridice, aceasta nu poate avea in proprietate privata decat bunuri necesare realizarii sco- pului pentru care a fost infiintata. Cu toate acestea, nu sunt excluse incapacitatile persoanelor juridice de a dobandi unele bunuri, stabilite de lege. Dispozitia constitutionala ce permite cet&tenilor straini si apatrizilor sa dobandeasca dreptul de proprietate asupra te- renurilor nu are in vedere si persoanele juridice de o alta nationalitate decat cea romana. Totodata, art. 3 alin. (3) din Legea nr. 54/1998 prevedea ca ,,persoanele juridice nu pot dobandi terenuri in Romania prin acte juridice intre vii sau pentru cauza de moarte’, text ce a fost abrogat de Titlul X al Legii nr. 247/2005 (abrogat la randul sau prin Legea nr. 71/2011). Noul act normativ statueaza in art. 3 c& cet&tenii straini gi apatrizii, precum gi persoanele juridice straine pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in Romania in conditiile legii speciale. Ca urmare, prin Legea nr. 312/200 se permite persoanelor juridice constituite con- form legislatiei unui stat membru s& dobandeasca dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru sedii secundare la implinirea unui termen de 5 ani de la aderarea Roméanieila U.E., iar asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere, la implinirea unui termen de 7 ani. in prezent, incapacitatea se mentine, in favoarea persoanelor juridice straine ce nu au nationalitatea unui stat membru putandu-se constitui drepturi reale de- Scanned with CamScanner——TURILOR py fate din drep' tul de proprietat de superficie. Prop fe asupra terenurilor, cel mai ‘mportant fling q 2.2. Categorii de Persoane juridice in categoria Persoanelor juri : 7 juridice, ca titulare ale dreptului de Propri tingem intre persoane juridice de drept privat si persoane juriee ae es Public. rene §3. Persoanele juridice de drept privat, titulare ale dr 3 , eptul Prietate privata! Peel ep Dintre persoanele juridice de drept privat, titulare ale dre : : ptului de Privata enumeram: a 3.1. Regiile autonome Conform art. 2 din Legea nr. 15/1990", regiile autonome se organizeaza g functioneaza in ramurile strategice ale economiei nationale: industria de arma- ment; energetica; exploatarea minelor si gazelor naturale; Posta si transporturi feroviare, precum gi in unele domenii stabilite de Guvern; cele de interes national se infiinteaza prin hot&rare de Guvern, iar cele de interes local prin hotararea organelor judetene gi municipale ale administratiei locale. 3.2. Societatile cu personalitate juridica Societatile cu personalitate juridica pot fi cu capital de stat, cu capital privat, sau cu capital mixt (de stat si privat) si se pot organiza in una dintre formele prevazute de art. 2 din Legea societatilor nr. 31/1990! — societate cu raspundere limite tA, societate pe actiuni, societate in nume colectiv, societate in comandité |, societate in comandita pe actiuni. anton cu capital de stat eee conform Legiinr. 15/1990 sunt a tare ale bunurilor din patrimoniul lor, cu exceptia celor dobandite cu Se alin. (2) din Lege]. Societatea este proprietara capitalului social, a sae nilor ori prtilor sociale este statul, care in procesul privatizarii or vipa actionari. {in masura in care aceste actiuni nu mai apartin statulul, ; _ catego? 0 fn legatura cu acest subiect precizdm ca in realitate ean Ga nat importanta de subiecte ale dreptului de proprietate, atat prin numarul lor, poke vi tet cat fui. Regiile autonome, societatile reglementate prin Legea nr. 31/1990, ae en é asociatile profesionale stiintifice, culturale, de binetacere si fundatille tuorativ , sindicatele, partidele politice etc. - ntaceedl on te izarea unitat 98 din 8 august 1990.IL DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA = See fizice sau juridice), se schimba si natura juridica a proprietatii asupra capitalului social, realizandu-se privatizarea societatilor respective. 3.3. Societatile agricole __ In temeiul Legii nr. 36/1991" privind societatile agricole si alte forme de aso- ciere in agricultur, s-au infiintat societ&ti agricole persoane juridice de drept privat, dar fara caracter comercial. in cadrul societatilor agricole pot fi aduse in proprietate sau in folosinta unelte agricole sau alte utilaje, mijloace materiale $i banesti, pre- cum gi animale. in cea ce priveste terenurile agricole, acestea se aduc numai in folosinta societatii, asociatii pastrandu-si dreptul de proprietate asupra lor (art. 6). 3.4. Societatile cooperative Potrivit art. 4 si art. 7 din Legea nr. 1/2005 privind organizarea gifunctionarea cooperatiei, societatile cooperative sunt agenti economici cu capital privat gi se constituie ca asociatii autonome ale persoanelor fizice si juridice pentru promo- varea intereselor economice, sociale gi culturale ale membrilor cooperatori. Sunt organizatii cooperatiste, titulare ale dreptului de proprietate, printre altele: societati cooperative de consum, societati cooperative de valorificare, societati coopera- tive agricole, societati cooperative de locuinte, societati cooperative pescaresti, societati cooperative de transporturi, societati cooperative forestier. Legea regle- menteaza regimul juridic al bunurilor aflate in proprietatea societatii cooperative, dispun&nd in art. 64 alin. (1): ,proprietatea societatii cooperative este privata’ si in art. 65 alin. (2): ,prin actul constitutiv, membrilor cooperatori li se poate acorda un drept de preemptiune, respectiv de preferinta, la oferte egale, la cumpararea sau preluarea in folosinta a cladirilor sau terenurilor’. Pentru cooperatia meste- sugareasca a ramas in vigoare Decretul-lege nr. 66/1990" privind organizarea gi functionarea cooperatiei mestesugaresti, care reglementeaza pentru bunurile proprietatea tivelor mestegugaresti un regim de drept public, declarandu-le imprescriptibile si insesizabile. Prin Decizia nr. 184/1 998", Curtea Constitutional, in temeiul art. 150 (dupa revizuire, art. 154) din Constitutie, a stabilit c& proprie- tatea organizatillor mestesugaresti este o proprietate privat supusa regimului de drept comun. 3.5. Asociatiile si fundatiile Conform art. 1 din 0.G. nr. 26/2000"! cu privire la asociafii si fundatii, persoa- realizarea unor activitati in interes general sau nele fizice si juridice care urmaresc cred " Publicata In M, Of. nr. 97 din 6 mai 1991, * in M, OF. nr.172 din EL emcee a wublicat in M. Of. nr, 23 din 9 ruarie . fo pucata in Me OF 1.35 din 28 lanuarie 1999. 18 Publigats in M, Of. nF, 39 din 31 lanuarle 2000. Scanned with CamScannerDREPT CIVIL. TEORIA DREPTURILOR REALe feresul lor personal nepatrimonia), in interesul unor colectivitati, Ori, z pot constitui asociatii sau fundatii ca persoane juridice fara scop patrimonial (spre exemplu: asociatii profesionale, stiintifice, culturale, de binefacere). Asociatiile si fundatiile sunt titulare ale dreptului de proprietate asupra bunuri- lor patrimoniului lor. Actul constitutiv $i statutul, sub sanctiunea nulitatii absolute, se incheie in forma autentica si cuprinde patrimoniul initial. Activul patrimonial aj asociatiei are 0 valoare de cel putin un salariu minim brut pe economie la data constituirii asociatiei, sieste alcatuit din aportul in natura si/sau in bani al asociatilor [art. 6 alin. (2) lit. f)]. Statutul cuprinde, sub sanctiunea nulitatii, resursele patrimo- niale ale asociatiei si soarta Jor juridic& dupa dizolvare. Fundatia se inflinteaza de una ori mai multe persoane, pe baza unui act juridic intre vii ori pentru cauza de moarte si are un patrimoniu afectat irevocabil scopului declarat. Activul patrimonial al fundatiei este format din aportul in natura si in bani, iar valoarea lui este de cel putin 100 de ori salariul minim brut pe economie [art. 45 alin. (2)]. dupa caz, in int 3.6. Sindicatele 1011"! a dialogului social dispune in art. 21 c& ,bunurile mobile si Legea nr. 62/2 jul organizatiilor sindicale pot fi folosite numai potrivit intere- partite intre acestia’. art. 22 alin. (1) imobile din patrimoniu! selor membrilor de sindicat, fara a putea fi imy te dobandi, in conditiile prevazute obile gi imobile necesare din Lege prevede ca ,organizatia sindicala poa de lege, cu titlu gratuit sau oneros, orice fel de bunuri m realizarii scopului pentru care este infiintata’. in acelasi sens, avem dispozitille art. 23 din lege: »bunurile mobile si imobile dobAndite de catre o organizatie sin- dicald de la autoritatile publice centrale sau locale, cu titlu gratuit, ori primite in folosinta, nu pot fi utilizate, direct sau indirect, in scopuri patrimoniale”. 3.7. Cultele religioase rtatea religioasa si regimul general alcultelor, 77/1948 privind regimul general al cultelor Legea nr. 4489/2006"! privind libe! ‘uridica de utilitate publ prin care a fost abrogat Decretul nr. 1 religioase, recunoaste in art. 8 calitatea de persoana j a cultelor religioase. Articolul 27 stabileste faptul ca acele culte recuno' gi unitatile lor de cult pot avea si dobandi, in proprietate sau in administrare, bunuri mobile gi imobile, asupra c&rora pot dispune in conformitate cu statutele proprii. Asociatiile religioase dobandesc personalitate juridica prin inserierea Registrul asociatiilor religioase, instituit la grefa judecatoriei inacarei circumscripté teritoriala igi are sediul; ele au un patrimoniu propriu, alcatuit din aportul in bunut! in natura sau in bani al asociatilor. Valoarea patrimoniului initial trebuie s4 fie putin la nivelul a doua salarii brute pe economie fart. 41 alin. (2) lit. a) din Lege# nr. 489/2006]. r, 625 din 31 august 2012. 1) Republicata in M. Of. nt din 8 ianuarie 2007. @ Publicata in M. Of. nr. 14 Scanned with CamScannerU DREPTUL DE PROPRIETATE PRivaTh $$ SSROPRIETATE PRIVI 45 Potrivit Legii nr. 1/2000, bandi in proprietate, prin r care le-au avut. , Structurile reprezentative ale unitatilor de cult pot do- econstituire, suprafetele de teren agricol si forestier pe §4. Persoanele juridice de d ic, ti : rept public, : . tanddgtonn: pt public, titulare ale dreptului de pro ieee titulare ale dreptului de proprietate privata si persoanele juridice de drept In Primul rand, statul si unitatile administrativ-teritoriale au, dupa cum am vazut, atat un drept de proprietate publica, ct si un drept de proprietate privata Cee bunurilor cuprinse in domeniul privat. Desi statul gi unitatile administrativ- teritoriale Sunt persoane juridice de drept public, ele sunt titulare ale dreptului de proprietate privata. Diferite acte normative, la nivel de legi organice, se refera la domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale, adica la dreptul de proprietate privata al acestor subiecte de drept, pe care le vom analiza separat, dupa evidentierea unor persoane juridice de drept public ca subiecte ale dreptului de proprietate privata. 4.1. Organele de stat, institutiile de stat, organele administratiei pu- blice centrale Aceste persoane juridice pot fi titulare ale dreptului de proprietate privataé asu- pra bunurilor mobile si imobile, dobandite din venituri proprii extrabugetare. In mod direct, legea recunoaste dreptul de proprietate privata al acestor subiecte de drept public. Astfel, pet. |. 29 din Anexa Legii nr. 2139/1998 privind bunurile proprietate publica) precizeaz c& domeniul public al statului este alcatuit, printre altele, si din: ,,terenurile si cladirile in care isi desfasoara activitatea: Parlamentul, Prese- dintia, Guvernul, ministerele si celelalte organe de specialitate ale adminis- tratiei publice centrale $i institutiile publice subordonate acestora; instantele judecatoresti si parchetele de pe langa acestea; unitati ale Ministerului Apararii Nationale si ale Ministerului de Interne, ale serviciilor, publice de informatii, precum si cele ale Directiei generale a penitenciarelor; eelyaiie publice gescaliralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administrafiei publice centrale, precum $i prefecturile, cu exceptia celor dobandite din veniturile proprii extrabugetare, care constituie proprietatea privaté a acestora” (sn). pincibge Prin urmare, organele puterii legislative si executive, organele administratiel publice centrale si serviciile publice descentralizate ale acestora, organele judeca- toresti $i institutille publice sunt titulare ale dreptului de Proprietate privaté asupra ri gi cladiri — dobandite din venituri extrabugetare, dar bunurilor imobile — terenu! aR Sica i in 24 nolembrie 1998; ttl legii a fost modificat prin art. 89 oa ant ae ee " ies ain ind denumita inal ,Legea nr. 219/1998 privind propre tatea public’ gi regimul juridic al Scanned with CamScanner46 DREPT CIVIL. TEORIA DREPTURiig E hh $i asupra bunuril i " lor mobile, necesare desfasurari i Mikes rl surarii activitatii (mobil ica, autoturisme), dobandite din venituri proprii. ik oa Sparatuy ’ 4.2. Organele administrati interes judetean publice judetene si institutiile Publicg de 3 Plecand de la dispozitiile pct. II 2 din Anexa la Legea nr. 213/1998, care paintre bunurile apartinand domeniului public judetean: ,terenurile gi cane i: igi desfasoara activitatea consiliul judetean $i aparatul propriy aa ‘ula, precum $i institutiile publice de interes judetean, cum sunt: bibjj be muzee, spitale judetene $i alte asemenea bunuri, daca nu au fost. aca uz sau interes public national sau local (s.n.), putem concluziona ca bun “ mobile necesare desfasurarii activitatilor (aparaturé tehnica, mobilier, meget Protocol) apartin proprietatii private a Consiliului judetean si a institutiilor me de interes judetean. Totodata, terenurile si cladirile achizitionate din venituri Propti, extrabugetare, apartin, de asemenea, proprietatii private a acestora. 4.3. Organele administratiei publice locale si institutiile publice de interes local Terenurile si cldirile in care isi desfagoara activitatea consiliul local gi primaria, precum si institutiile publice de interes local, cum sunt: teatrele, bibliotecile, muze- ele, spitalele'"!, policlinicile gi altele asemenea, apartin domeniului public local al comunelor, oraselor si municipiilor, potrivit pct. III 5 din Anexa Legii nr. 213/1998. in lipsa unor dispozitii legale exprese, credem c& bunurile necesare desfagurani activitatii (mobilier, cArti, aparatura) apartin proprietatii private a Consiliului local, primariilor, institutiilor publice locale. De asemenea, nu trebuie neglijat faptul c& aceste persoane juridice pot achizitiona din surse proprii $i bunuri imobile, spre exemplu 0 locuinta de protocol, o casa de vacanta pentru recrearea angajatilor, sau pot primi donatii si legate de la persoane fizice, situatii in care bunurile respective fac obiectul proprietatii private. _ 1" fn acest sens, imobilele si spitalele apartin, dupa caz, proprietatii publi a unitatil administrativ-teritoriale, dar sunt date ‘in administrarea acestora, in SS ‘ast 3 urjala se aa In propretatea privalé a spitalelor, care o pot conoesone Ny tl Vl Legea nr. 95/2006 privind reforma jzeaza in at, 201 al THE in orien a domeniul public al statului sau ‘al unor unitati administrativ-tentorial - vrpninistrarea unor sptale publice, care se reorganizeazs cas wi ratura medicala pot fi, in conditiile legii, inchiriate sau concesionate, a ccpaniry até a no tt te ‘medicala ori sociala, in coe ee : ts imolck dn - 146/199, art. 14 alin. (2) Scanned with CamScanner{I DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVaTK 47 4.4. Unitatile si institutiile de invatimant de stat Potrivit art, i : paca nace Sa (2) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011", drepturile Teach Es eo le le au ,asupra bunurilor din patrimoniul propriu pot fi drepturi 2, drept de proprietate sau dezmembréminte ale acestuia (...)°. 4.5. Partidele politice Desi Legea Partidelor Politice nr. 14/20032 Stabileste ca ,partidele politice (...) sunt persoane Juridice de drept public’ (art. 1 teza a II-a), potrivit art. 2 din Legea nr. 9334/2006" Privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor elec- torale, partidele politice pot detine, in conaitiile legii, bunuri mobile $i imobile care sunt necesare realizarii activitatii specifice”. In vederea constituirii patrimoniului, partidele Politice beneficiaza de surse de finantare: cotizatii ale membrilor, donatii si legate, venituri provenite din activit&ti proprii, subventii de la buget. §5. Statul si unitatile administrativ-teritoriale ca subiecte ale drep- tului de proprietate privata 5.1. Notiunea de proprietate privatd a statului si a unitatilor admi- nistrativ-teritoriale. Reglementare Dreptul de proprietate privata al statului gi unitatilor administrativ-teritoriale este acel drept de proprietate ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale (judetul, comuna, orasul, municipiul) asupra bunurilor ce fac parte din domeniul rivat’. : Regimul sau juridic este reglementat, in principal, de Constitutie gi de Legea nr. 213/1998, iar in subsidiar de dispozitii legale cuprinse in alte acte normative (Codul civil, Legea nr. 18/1991, Legea nr. 215/2001). Constitutia nu prevede expres c statul si unitatile administrativ-teritoriale sunt titulare ale unui asemenea drept, ca in cazul proprietatii publice [art. 136 alin. (2)]; totusi, atat statul cat gi unitatile administrativ-teritoriale sunt titulare ale dreptului de proprietate privata. Articolul 4 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publica prevede c&,,domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuriaflate in proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri statu! sau unitatile administrativ-teritoriale au un drept de proprie- tate privat’. ep Been ‘*) Publicata in M. Of. nr. 18 din 10 ianuarie 2011. 2 oneal jin M, Of. nr. 550 din 6 august 2012. ‘| Republicaté In M. Of. nr. 510 din 22 {ulie 2010. Scanned with CamScanner