Rezolvarea numerică a ecuațiilor 

algebrice și transcendente

IPLT “Nicolae Iorga”

Adrian Donica
Clasa a XII-a “C” 2022-2023
① x 3−25 x+ 19=0

1) Separarea solutiilor ecuatiilor algebrice si transcendente.

x -∞ -10 25 0 25 10 +∞
−√ √
3 3
f (x) -∞ -731 67.11 19 -29.11 769 +∞

25
Analizand sirul lui Rolle observam ca ⱻ!x∈(-10, −√ ) ,ⱻ!x
3
25 25
∈(0 , √ ) si ⱻ!x∈(√ , 10) pentru care f ' ( x ) =0
3 3
Pentru a calcula solutiile ecuatiei f ( x )=0 a fost creat un

program pascal.

25
Pentru intervalul x∈(-10, −√ ) solutia ecuatiei este
3
pe intervalul (-5.351,-5.344)

25
Pentru intervalul x∈(0 , √ ) solutia ecuatiei este
3
pe intervalul (0.778,0.780)

25
Pentru intervalul x∈(√ , 10) solutia ecuatiei este
3
pe intervalul (4.560,4.567)
 2) Metoda bisectiei

Pentru separarea solutiilor ecuatiei x 3−25 x+ 19 cu ajutorul metodei bisectiei, vom avea
nevoie de ajutorul programului pascal, in care am creat un program pentru calculul zeroului
prin metoda injumatatirii intervalului.

Conform programului, solutia ecuatiei f ( x )=0, cu eroarea

ε=0.01 este
25
x=-5.34835938 pe intervalul x∈(-10, −√ )
3
25
x= 0.78187500 pe intervalul x∈(0 , √ )
3
25
x= 4.56960938 pe intervalul x∈(√ , 10)
3

3) Metoda coardelor

In urma analizei solutiilor ecuatiei f ' ( x ) =0, obtinem:

25 25
M max =√ , si M min=−√
3 3
Pentru aplicarea metodei coardelor a fost realizat un
program Pascal
25
Pentru intervalul x∈(-10, −√ ) solutia ecuatiei cu
3
eroarea de ε=0.000001 este x=-5.34373995

25
Pentru intervalul x∈(0 , √ ) solutia ecuatiei cu
3
eroarea de ε=0.000001 este x=0.77890204
 25
Pentru intervalul x∈(√ , 10) solutia ecuatiei cu eroarea de ε=0.000001 este x=4.56483712
3

4) Metoda coardelor
25
In urma analizei solutiilor ecuatiilor f ' ( x ) =0 si f ' ' ( x ) =0 am obtinut: M 2=¿ 0 si m1=−√ .
3
Pentru aplicarea metodei Newton a fost elaborate un program Pascal

Programul Pascal nu poate

calcula radacinile functiei
x −25 x+ 19 pentru nici unul
3

din intervale.

② x 3−3 x e x +34

In urma analizei vizuale a G (

x −3 x e +34 ),
3 x
f

ajungem la concluzia ca ⱻ!x∈(-5; 0) si

ⱻ!x∈(0; 5), pentru care f ( x )=0.

Pentru separarea aproximativa a solutiei ecuatiei

x 3−3 x e x +34 =0, am facut un program Pascal:
 Pentru intervalul x∈(-5, 0 ) solutia ecuatiei este

pe intervalul (-3.255,-3.250)

Pentru intervalul x∈(0, 5) solutia ecuatiei este

pe intervalul (1.955,1.960)

2) Metoda bisectiei
Pentru separarea solutiilor ecuatiei x 3−3 x e x +34 cu ajutorul metodei bisectiei, vom avea
nevoie de ajutorul programului pascal, in care am creat un program pentru calculul zeroului
prin metoda injumatatirii intervalului.

Conform programului, solutia ecuatiei f ( x )=0, cu eroarea

ε=0.01 este

x=-3.25195313 pe intervalul x∈(-5, 0)

x= 1.96289063 pe intervalul x∈(0, 5)

3) Metoda coardelor

Analizand G ( f ' ( x ) ), observam ca exista doar o

f

solutie pentru care f ' ( x ) =0, deci nu putem afla

M max si M min necesare pentru aplicarea
metodei coardelor. Deci, crearea unui
program Pascal, pentru izolarea solutiilor ecuatiei x 3−3 x e x +34 =0 prin metoda coardelor este
imposibila.

4) Metoda tangentelor

In urma analizei solutiilor ecuatiilor f ' ( x ) =0 si f ' ' ( x ) =0 am observat ca

functia derivatei a doua nu trece prin axa absciselor . Deci, nu putem aplica
metoda tangentelor pentru separarea solutiilor x 3−3 x e x +34 =0 prin metoda Newton, deoarece nu
putem obtine superiorul derivatei a doua M 2

Concluzii
In urma efectuarii lucrarii practice am determinat solutiile ecuatiei date cu ajutorul metodelor: analitice,
grafice, bisectiei, coardelor si tangentelor. Rezultatele obtinute cu ajutorul fiecarei metode difera
minuscul din cauza diferentelor metodelor de calcul a radacinilor, si erorilor care erau premise sa fie
comise de catre program. Deoarece metoda coardelor si metoda tangentelor necesita solutii reale ale
ecuatiei f ' ( x )=0, iar functiile derivatei intai pentru functia x 3−3 x e x +34 trece doar intr-un singur punct
prin axa de origine O x, metodele sunt imposibile de aplicat. La fel, grafiul functiei derivatei a doua nu
trece prin axa absciselor, deci nu putem stabili un punct a intersectiei Gf cu axa de origine O x. Cu
ajutorulprimei lucrari am determinat intervalul pe care nu avem puncte de inflexiune si functia nu isi
schimba cursul si pe care avem valori ale lui x pentru care functia este egala cu 0.