Totul despre Halloween

Istoria sărbătoririi de Halloween

Sărbătoarea de Halloween este atribuită americanilor, chiar dacă originile ei sunt europene.
Denumirea sărbătorii este prescurtarea de la “All-hallow-evening”, mai exact, ziua tuturor sfinților.
În ciuda faptului că este o sărbătoare păgână, sărbătoarea a fost acceptată de biserica catolică și
protestantă, pe motiv că, în aceste culte, ziua tuturor sfinților se sărbătorește pe 1 noiembrie.
Pentru prima dată, cuvântul Halloween, a fost folosit în secolul al XVI-lea, în Scoția. Sărbătoarea
este celebrată în mai multe țări, printre care: Irlanda, Statele Unite, Puerto Rico, Canada, Marea
Britanie, Australia, Noua Zeelandă.

Ce simbolizează Halloween-ul?

Tradiția spune că în noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie, spiritele, atât cele rele, cât și cele
bune, traversează granița din lumea noastră și cea de dincolo. În ciuda celor spuse, sărbătoarea nu
are deloc o semnificație satanică.
S-a discutat faptul că originile sărbătorii se regăsesc într-un festival celt, cunoscut și sub denumirea
de “Samhain”, festival care era organizat pe 31 octombrie. Scopul festivalului era de a strânge
recolte, iar manifestările erau asemănătoare cu cele de acum: costume de Halloween, decorațiuni
pentru casă, transformarea dovlecilor în felinare, dar și machiaje și celebrul “trick-or-treat”.

Legenda dovleacului de Halloween

De-a lungul timpului s-au dezvoltat o serie de simboluri și obiecte artizanale asociate sărbătorii de
Halloween. Dovleacul, simbolul Halloween-ului, îl are drept personaj principal pe JackO Lantern, un
zgârcit ce a fost metamorfozat în celebrul dovleac. Personajul obișnuia să le joace des feste
tuturor, ba chiar să îl provoace pe însuși Diavolul. Atunci când el moare, se închid porțile Raiului și
însuși Diavolul refuză să îl primească în iad. JackO Lantern se sperie și îi cere doar o călăuză pentru
a merge prin întuneric, însă el primește un felinar, unealtă ce mai târziu are să îi devină călăuză
pentru eternitate.

Tradiții de Halloween

Copiii îmbrăcați în costume de Halloween colindă din casă în casă strigând “ne dați sau nu ne dați”,
“trick or treat”, iar la schimb ei primesc dulciuri. Tradiția își are originea în Evul Mediu, atunci când
în ajunul sărbătorii tuturor sfinților, cei săraci mergeau din casă în casă pentru a primi mâncare.
Petrecerile de Halloween au fost rapid împrumutate și de adolescenți, deoarece la început erau
organizate doar pentru copii, iar acum sunt pentru toată lumea. Petrecerea este un prilej pentru a
se aduna toți prietenii într-un singur loc și pentru a se bucura de rețete cu dovleac, dar și alte roade
ale toamnei: nuci și fructe.
Tradiția spune că de Halloween trebuie să ai dovleac sculptat așezat la geam pentru a ține la
distanță spiritele rele.
Nu doar dovlecii sunt în centrul atenției, ci și cele mai trăznite decorațiuni de Halloween. Casa și
grădina trebuie să fie într-un decor uniform din pânze de păianjen, fantome, lumânări, etc.

Superstiții despre Halloween

 Se spune că, dacă o fată necăsătorită pune o floare de
rozmarin și un bănuț de argint sub pernă, își va visa sortitul;
 Dacă în noaptea de Halloween auzi pași sau zgomote în
spatele tău, nu trebuie să te întorci, deoarece se spune că este
un spirit de pe lumea cealaltă venit să te ia cu el;
 Dacă se întâmplă să îți zboare un liliac prin casă ori lângă
casă, în noaptea de Halloween, se spune că acolo sunt spirite
rele;
 Lumânarea aprinsă în dovleac are scopul de a ține spiritele rele
la distanță;
 Dacă observi un păianjen prin casă în noaptea de Halloween,
înseamnă că spiritul unei persoane dragi te veghează;
 Se mai spune că, dacă în noaptea de Halloween participi la o
cină, este bine să vorbești în timpul mesei, astfel vei încuraja și
spiritele din apropiere să participe la masă;
 Persoanele născute în noaptea de Halloween aveau menirea
de a comunica și de a vedea spiritele rele;
 Dacă băteau clopotele în noaptea de Halloween și fantomele s-
ar fi speriat
 Se spune că, dacă ai hainele puse pe dos ori mergi cu spatele
în seara de Halloween, în acea noapte ai posibilitatea să te
întâlnești cu o vrăjitoare.
 Când se pregăteau de sărbătoare, vrăjitoarele își frecau pe
piele un unguent care era considerat sacru. Unguentul le
dădea senzația de zbor, iar dacă acestea erau legate, senzația
de zbor era și mai puternică.
 Anumite adăposturi de animale din SUA nu permit adoptarea
pisicilor negre de Halloween, deoarece acestea ar putea fi
sacrificate ritualic.

Sursa:https://www.libertatea.ro/lifestyle/tot-ce-trebuie-sa-stii-
despre-sarbatoarea-de-halloween-2784142
Am cerut parerea doamne profesoare de religie Marian
Rodica in legătura cu Halloween:
Se spune că nu există monștri, decât oameni.

Halloween-ul este unul din refulajele pe care noi, oamenii,

le practicăm tot mai des. Se poate oare, ca această
"oportunitate" (alias sărbătoare), să fie doar un simptom al
unei boli spirituale mai profunde?

Cel mai simplu este să vedem suferința și rodul răutății în

lume. Ne este la îndemână să comparăm chinul prin care
trecem noi ca indivizi, cu deznădejdea celor din jurul nostru.
Este adevărat că suferința unește oamenii, și că pentru a
rezolva o problemă trebuie să recunoști că o ai. Facem
totuși greșeala de a poposi în confesiune, uităm să mergem
mai departe.

Sursele publice spun că Halloween a început ca o

sărbătoare creștină a tuturor sfinților, iar în timp, obiceiurile
populare (prin definiție păgâne) au acaparat aspectele
festive ale sărbătorii. Oamenii imitau imaginea personajelor
malefice sau monstruoase (anormale) din folclorul lor, cu
rolul de a alunga spiritele răuvoitoare. Este obișnuit, în
regulă până aici. În spațiul carpato-danubiano-pontic, noi
românii avem propriile noastre tradiții similare, cum ar fi
Călușul, Sânzienele, și altele. Se pare că am renunțat la ce
este al nostru în favoarea a ceva similar din exterior.
Problema este că nu realizăm ce am avut, ce am adoptat și
de ce.

Inevitabil, Halloween a devenit un sector comercial sezonier

cu o mare însemnătate economică. Se pare că am reușit să
punem un preț pe suferință și teamă, și se vinde
extraordinar de bine.

Prin efectele vizuale pe care le folosim (decorațiuni,

costumații, gesturi) noi scoatem la iveală, de fapt, supărările
și chinul care ne apasă sufletul. Proiectăm negativitatea prin
chipuri false și scenarii de temut, suferim și nu avem tăria de
a ne exprima cu propria voce. O mască, asemeni unei
imagini, spune o mie de cuvinte. Ea este sterilizată de
identitatea omului care o poartă. Ne protejează social de
vulnerabilitatea și stigma care revin ulterior confesiunii
durerii și a slăbiciunilor noastre.

Trăim zile întunecate de foamete, boală, tumult social, lipsă

de speranță. Războaie s-au purtat mereu și peste tot, dar
sunt tot mai inutile și injuste. Planeta ne moare sub proprii
ochi, și vedem clar acest lucru. Ne îndepărtăm de identitatea
etnică și folclorică pe care o avem fiecare dintre noi.
Stabilitatea vieții devine incertitudinea supraviețuirii, și nu
spun asta doar pentru că e la modă de rostit. Spun asta
pentru că doare, și o spun eu, cu propriile cuvinte, cu fața
goală arsă de frig, cu hainele pe care le port de ani de zile.
Nu sunt sub nici o formă pe moarte, sau amenințat serios.
Dar alții sunt. Alte ființe vii și fenomene importante acestei
lumi sunt sub auspicii grele.
Noi decidem să ne costumăm în "dracii" care ne chinuie.
Jucăm teatru, dar în spatele măștilor nici nu realizăm că de
fapt jelim. Nu mai știm de ce facem ceea ce facem, și poate
chiar nu conteaza. Acestea sunt faduri, comportamente,
fenomene perisabile în fața timpului și a justiției. Dar cine ne
poate judeca, decât Providența?

Nu avem nevoie de Halloween. Boala suferinței trebuie să o

tratăm, nu să îi ameliorăm simptomele. Doare, dar rana
trebuie cauterizată - este momentul să înroșim fierul care
ne-a tăiat și să îl lipim de plagă. Apoi putem pleca mai
departe. Nu mai avem vreme de pierdut.