Criminalul "BTK"

Popa-Bangău Andreea

Grupa 213

Scurta incursiune:
Criminalul american autointitulat "BTK" isi ucidea victimele dupa o regula personala:
"bind, torture, kill" (leaga, tortureaza, ucide), de unde si acronimul. Denis Rader, pe numele sau
adevarat, a curmat viata a zece persoane din micul orasel Wichita in anii '70 si trimitea politiei
scrisori in care explica fiecare crima si cerea atentia presei. Era tatal a doi copii si familist linistit,
dar isi alegea victimele la intamplare, apoi le impusca, injunghia sau le strangula. Purta tot
timpul asupra lui o trusa pregatita pentru victime: arme de foc, franghie, catuse si banda adeziva.
Ucigasul a disparut fara urma din presa in 1979, dar in 2004 acesta a mai trimis o scrisoare
publicitatii, cand, impulsionati de noile tehnologii anchetatorii au luat toate cazurile la rand
descoperind dovezi ce atestau implicarea directa a lui Denis Rader: in scrisorile trimise presei si
politiei, criminalul a alcatuit un rebus ce alcatuia cuvintele "D. Rader" si "6220", numarul casei
sale. A omorat in total 10 victime in perioada 1974-1991 si a fost condamnat la inchisoare pe
viata fara suspendare pentru 175 de ani.

Viata personala si cariera:

S-a nascut in Pittsburg, Kansas, intr-o familie de patru copii. Conform confesiunilor sale,
in copilarie ii placea sa tortureze animale. Maturizandu-se a descoperit ca avea si pasiuni sexuale
mai ciudate: lenjeria intima feminina, pe care o fura de la victimele sale si o purta. La 21 de ani
s-a inrolat in Fortele Aeriene ale SUA unde a servit timp de 4 ani. Dupa terminarea serviciului
militar s-a casatorit cu Paula Dietz si au avut doi copii. Intre timp acesta si-a continuat studiile
terminand un liceu si o facultate.
Printre job-urile lui, unul dintre ele a fost la o firma de securitate intaland alarme. Multi
dintre clientii firmei instalau alarmele pentru a se apara de criminalul BTK, fara a sti ca, de fapt,
acesta le instala. Vecinii si-l aminstesc ca fiind extrem de strict. Din confesinile acestora aflam
ca a eutanasiat cainele unei vecine fara motiv.
La date de 2 martie 2005 a fost dat afara de la locul de munca pe motiv ca nu se
prezentase la serviciu cinci zile consecutive. Motivul neprezentarii fusese de fapt arestarea.
In iulie, dupa arestarea criminalului, judecatorul care se ocupa de caz a renuntat la perioada de 60
de zile de acordare a divortului sotiei sale pe motiv ca sanatatea ei mintala era in pericol.

Crime si scrisori:

Lui BTK ii placea sa corespondeze cu politistii, cateodata chiar prin intermediul presei.
Intr-o scrisoare trimisa unui post de televiziune local, ucigasul indica locatia unei cutii cu indicii
plasate de acesta si oferea detalii despre continutul care a aparut in 2004 pe un drum din
pustietate, cand acesta se hotarase sa omoare din nou: o papusa, cateva bijuterii si o "lista de
acronime", care ar fi putut fi de fapt o integrama. Reaparitia lui BTK in 2004, despre care nu se
auzise nimic timp de 25 de ani, declansase valuri de teroare in Wichita. Politia credea ca acesta
era suspect in zece cazuri de crima, incepandu-si cariera de ucigas prin asasinarea lui Joseph
Otero si a familiei sale la data de 15 ianuarie 1974.
La trei luni dupa uciderea familiei Otero, ucigasul a injunghiat-o mortal pe Kathryn
Bright, o muncitoare de la Coleman, si l-a impuscat pe fratele acesteia, Kevin, care a scapat, dar
cu rani deosebit de grave la cap. La doar cateva luni dupa uciderea lui Bright, criminalul s-a
identificat sub numele de BTK, printr-o scrisoare agramata, batuta la masina si trimisa politiei:
"Imi pare rau ca asta se intampla-n societate. Oameni sunt care sufera mai mult (sic). Mi-e greu
sa ma controlez. Probabil ca ma credeti un psihopat cu porniri de perversiune sexuala. Nu stiu
niciodata cand imi intra monstru-n minte". Pentru a-si dovedi autenticitatea, a relatat in
scrisoare, cu aceeasi scriitura agramata, detalii ale crimelor din casa familiei Otero, care nu
fusesera niciodata facute publice: "La toate victimile li s-a legat (sic) mainile. Am facut calusuri
din bucati de perna. Noduri stranse la Joe si Joseph... Langa masa vezi lucruri dintr-o poseta.
Tot acolo si bautura varsata, copiii luau pranzul".
In 1977, de Sfantul Patrick, BTK a patruns in locuinta lui Shirley Vian, o tanara de 24 de
ani, membra in corul bisericii. I-a inchis pe cei trei copii ai ei in baie, iar apoi a legat-o pe Vian
de pat, stranguland-o, in timp ce copiii ei plangeau. "Au fost foarte norocosi. I-a salvat un
telefon. Altfel ii legam si le puneam pungi de plastic pe cap ca lu (sic) Joseph (Otero) si Shirley.
Dupa aia o spanzuram pe fata. Doamne-Dumnezeule ce satisfacut as fi fost", a scris BTK intr-o
alta scrisoare. Cand Paula Rader a ramas din nou insarcinata, in '78, BTK s-a declarat vinovat de
asasinarea lui Shirley Vian intr-o poezie intitulata Shirley Locks (Suvitele lui Shirley), inspirata
dintr-un cunoscut poem pentru copii, Curley Locks (Suvite carliontate).
Peste zece zile a trimis o alta poezie unui post de televiziune local, descriind cum o
ucisese pe Nancy Fox. "S-au dus deja sapte si or sa urmeze multi altii", a amenintat el. Patru luni
mai tarziu, s-a nascut Kerri Rader.

Descoperirea criminalului:

In ianuarie 2004, ziarul The Wichita Eagle a publicat un articol cu ocazia implinirii a 30
de ani de la comiterea crimelor Otero, al caror autor ramanea necunoscut. Doua luni mai tarziu,
ziarul a primit o scrisoare pe al carei plic aparea numele expeditorului, respectiv Bill Thomas
Killman (BTK). In plic se afla o fotocopie a unui permis de conducere care-i apartinuse lui Vicki
Wegerle, o tanara mama din Wichita, in varsta de 28 de ani, strangulata in 1986, precum si trei
fotografii, aparent facute de ucigas, infatisand locul crimei
Dupa 25 de ani de tacere, BTK reaparuse. In timp ce o noua generatie de locuitori din
Wichita isi verifica liniile telefonice si scruta banuitor orice strain, in urmatoarele 11 luni
criminalul a transmis cel putin opt mesaje, provocandu-i pe politisti prin jocuri de cuvinte, papusi
si capitole din presupusa sa autobiografie. "Parea sa gaseasca o placere deosebita in a le
demonstra politistilor ca nu il puteau prinde. Evident, era o persoana foarte narcisista, care
cauta sa fie in centrul atentiei", spune doctorul Allen, psihologul din Wichita. Prinderea
ucigasului s-a datorat tehnologiei care avansase drastic, folosindu-se noi metode ce au adus la
lumina indiciile lasate de Dennis Rader in scrisorile sale.
S-a luat in considerare ideea conform careia Dennis Rader suferea de personalitate
multipla. Doctorul James Alan Fox, a dezbatut aceasta problema constatand ca "Multi oameni se
lupta cu parti multiple ale aceleiasi personalitati. Nu este vorba de schizofrenie, sunt doar
capabili sa-si compartimenteze creierul. Criminalii in serie pot fi soti, tati si vecini cumsecade,
insa strainii nu inseamna nimic pentru ei".
Pe data de 3 mai 2005, Rader, in varsta de 60 de ani, a pastrat tacerea in fata invinuirilor
ce i se aduceau si a pledat nevinovat. El a fost condamnat la 175 de ani de inchisoare, pe 18
august 2005. Deoarece crimele au fost comise inainte de 1994, cand statul Kansas a reintrodus
pedeapsa capitala, acuzatiile nu s-au putut solda cu aplicarea acestui tip de sentinta.

Concluzii:

Criminalii in serie au de obicei un motiv, un declansator al crimelor. In cazul de fata BTK

isi numea in scrisori motivul crimelor "factorul x" si indemna politia sa il gaseasca. Daca ar fi
trimis scrisorile numai catre politie, asta ar fi insemnat ca doreste sa fie prins, dar Rader le
trimitea in scopul aparitiei sale in media, conferindu-i astfel un sentiment de putere si control
asupra oamenilor. Nu facea diferenta intre adulti si copii, simtea placere in a omori indiferent de
natura victimei. Este posibil ca sufocarea sau strangularea sa reprezinte un fetis sexual din
moment ce, la locul crimelor se gaseau urme de sperma. Detaliile crimelor se oglindeau sau erau
influentate in momente din viata sa de familie, exemplu in acest sens fiind poemele inspirate din
poezii pentru copii. Acele poeme au aparut in perioada in care devenise tata. Crimele sale au
inceput in jurul varstei de 20 de ani, iar in ciuda faptului ca primise o educatie buna din partea
parintilor, semnele ca urma sa devina criminal aparusera inca din copilarie: tortura si cruzimea
animalelor.
Este cert ca Dennis Rader nu va mai iesi din inchisoare, iar cazurile victimelor sale au
ajuns la un rezultat, dar cutia lasata indiciu in 2004 care a dus la prinderea sa era asezata
meticulos sub un indicator "inainte" spre oraselul Wichita. Pana in ziua de azi nu se stie daca
pozitionarea reprezenta un indiciu pe care politia nu l-a luat in considerare sau doar pura
coincidenta.

BIBLIOGRAFIE:

The Encyclopedia of Serial Killers - 2nd Edition

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-05-31/cei-mai-temuti-criminali-in-serie.html 

https://en.wikipedia.org/wiki/Dennis_Rader