O zi placuta in parcul plin narcise.

Parfumul imbietor se raspandeste

pe aleile pline de tineri ce se plimba profitand de vremea placuta.
Una din narcise, parca mai colorata si ai parfumata decat altele, asezata la
marginea aleei, privea catre trecatori. Se mandrea cu frumusetea ei si
saluta tinerii din parc cu petalele ei firave. Un grup de tineri se apropie. Ca
prin magie, narcisa prinde glas.
-Vai de mine, oare despre ce vorbesc acesti tineri?
Cand acestia s-au apropiat mai mult, narcisa a inteles ca tanarul chips
dorea sa ofere o floare prietenei sale, si ca urmeaza sa rupa narcisa din
apropierea sa.
-Ce faci? Nu ma rupe! De ce vrei sa ma omori? Eu sunt cea mai frumoasa,
nu vezi?
-Nici sa nu te gandesti!
-Stai! Nu te apropia!
Tanarul sa oprit, apoi a gacut un pas in spate.
-Pleaca!
-Nu este bine sa rupi florile! Asa ca să nu cumva sa te atingi de mine sau
de surorile mele!
- Te rog sa intelegi, ca nu e frumos sa faci acest gest. Eu, impreuna cu
surorile mele, celelalte narcise, suntem lasate in natura pentru a bucura
privirea trecatorilor, pentru a inmiresma aerul din parc cu parfum placut de
primavera si pentru a decora parcul acesta minunat.

Ca atunci cand ar fi inteles, tanarul a renuntat la dorinta de a oferi o

floare unei fete, si a plecat impreuna cu prietenii lui concluzionand ca este
mai bine sa ofere o prajitura tuturor colegilor la cofetaria din apropiere.