AJUNUL CRĂCIUNULUI

Era o seară liniştită de decembrie.Era ziua dinaintea

Crăciunului.Toată ziua, cerul gri nu lăsase soarele să privească
pământul. Fulgii de nea se roteau ameţitor ca intr-o horă, chemându-ne
parcă să ne alăturăm lor în acest dans minunat.
În fiecare casă, forfota e mare. Se pregătesc cozonacii şi se
împodobesc brăduţii. La noi în casă,mama este la bucătărie, iar eu,
împreună cu tatăl meu împodobim bradul cu mii de luminiţe,cu forme şi
culori diferite.
Deodată se auzi un clinchet de clopoţel şi glasuri vesele de copii.
Erau colindătorii care vin în fiecare an pentru a vesti Naşterea
Domnului. Până la miezul nopţii,casa a fost plină de colindători. Sufletul
îmi tresărea de bucurie când îi ascultam cât de frumos colindă. Câte un
copil mai mititel abia îşi căra trăistuţa plină cu nuci şi mere adunate de
pe la casele care le-a colindat. Cu toată greutatea care o aveau de dus,toţi
erau veseli, iar glasurile lor umpleau sufletele tuturor celor care îi
ascultau de bucurie.
Puţin după miezul nopţii,liniştea s-a lăsat peste sat. Cetele de
colindători au obosit sa-şi mai croiască cărări prin troienele de zăpadă.
S-au împrăştiat fiecare pe la casele lor. La fel ca în tot satul şi peste casa
noastră s-a aşternut liniştea.

LA FINAL FACEȚI O URARE

PĂRINȚILOR, ȘI DOMNULUI DIRIGINTE!
CREAȚI UN DOCUMENT ATRACTIV!