Articulatiile
Articulafiile sunt structuri prin intermediul cdrora segmentele osoase se leaga Intre
ele pentru realizarea fie a unei imobilitafi fie a unei mobilitati relative sau depline.
Forma si structura unei articulatii este adaptata functiei pe care o indeplineste.
Clasificarea articulafiilor respect criteriul functional, adic& gradul lor de mobilitate:
articulatii fixe (sinartroze), articulafii semimobile (amfiartroze sau hemiartroze) si
articulatii mobile (diartroze).
1. Sinartrozele sunt articulatii in care piesele osoase apar unite intre ele printr-o
mast de jesut, neexistind o cavitate articulard. Ele se pot imparfi, dupé natura fesutul ui de
Jegiitura, in sindesmoze, sincondroze si sinostoze.
Cramer ole neu-naa ct
frwtat
ftanrta
Vafemmecta
7
recline pupeutara ects inten la
1.1, Sindesmozele asigura legitura dintre oase prin formatiuni conjunctive, ca in cazul
fontanelelor (suturi craniene la copii), articulatia dintre tibie si peroneu.
1.2, Sincondrozele prezinta ca tesut de legatura un cartilaj (de exemplu articulafiile dintre
coaste si stem).
Senseacligpe
cune wlarretbhel Great
a wetitrenl
1.3. Sinostozele, in cazul lor legitura dintre oase este realizata prin fesut osos (de
exemplu suturile craniene inchise la adulti sau cele dintre vertebrele sacrale).
Scanned with CamScannerpubrana
‘cu sincondrozele, dar au 0 micd
2. Hemiartrozele seamana in alc&tuirea lor
anul simfizei pubiene.
discontinuitate in fesutul cartilaginos de legaturd, ca in
3. Diartrozele asigura
mobilitatea oaselor, realizand
discontinuititi intre capetele
articulate. Partile componente ale
eel unei diartroze asigura pe de o
parte alunecarea capetelor osoase
(cavitatea -articularh. «= cu
yb at membrana si lichidul sinovial),
ue iar pe de alti parte realizeaza 0
avtvectaro legdtura strénsi ale acestora
(dx 2x) (capsula articulara, ligamente,
tendoane). Forma capetelor
articulare determina caracterul
canta te
a miscarii la nivelul unei diartroze.
Sone |
f— necubiond
athe lata \ sap tora
covtreng’ |
nS
deatity pa
3.1. Diartrozele monoaxiale sunt cele mai simple si pot fi in forma cilindric& sau de :
troblee.
‘a. Diartroza cilindried are suprafefele de articulatie ca doua cilindre introduse
‘unul in altul, una convex cu rol de cap articular, cealalt4 concava constituind
Scanned with CamScannerfosa articularé, Axul migedrii trece prin centru capului. Exemple: articulatia
dintre extremitatea proximala a radiusului cu ulna, articulafia dintre atlas gi
apofiza odontoida a axisului.
f
Dioula mousainlir ertruolules ” eras UMMM ts...
b. Diartroza trobleara are fafa articulara convex de forma unei troblei (ca un
mosor sau ca un scripete), iar cealalta fata concava cu o creastA care patrunde in
santul trohleii impiedicand alunecarea laterala a capetelor osoase. Axul de rotatie
este perpendicular pe axul lung al osului, favoriznd doar migcari de flexie si
extensie, ca in cazul articulatiei dintre humerus gi cubitus.
3.2, Diartrozele biaxiale realizeazi miscari pe doud axe. Sunt de forma elipsoidala sau in
forma de sa.
a. Diartroza elipsoidala are o suprafati articulara convexa (capul) si cealalta
concavai (fosa). Cele douii axe de migcare sunt perpendiculare intre ele, unul
fiind sagital, iar celalalt frontal. De exemplu, articulatia dintre radius si
carpiene, dintre condilii occipitali si cavitatile glenoide ale atlasului.
b. Diartroza in forma de ga (seliforma) are o suprafati articular’ concava
transversal si convex antero-posterior, iar cealalti fai articular’ fi este
corespunztoare (convexa transversal si concava antero-posterior). Este cazul
articulafiei dintre primal metacarpian gi trapez,
beat oo ord ate
Cay mia 1s. Debaliaye tenvonli antiport
Scanned with CamScanner3.3. Diartrozele multiaxiale realizeaz migcéri dup mai multe axe.
a. Diartroza sferoidali este cea mai mobili, realizindu-se intre humerus gi
omoplat. Suprafetele articulare sunt ca dou calote sferice ce intra una in alta:
tuna convex (capul humeral), alta concava (cavitatea glenoida a omoplatului).
fntrucat partea capului humeral cuprinsé in cavitatea glenoida reprezinté cu
mult mai putin de jumatate de sferd, libertatea de migoare in aceasta articulatie
este foarte mare.
b. Diartroza in forma de nucd (enartroza) seamiind cu precedenta, dar fosa
articulara in acest caz cuprinde mai mult de jumatate a capului articular,
limitind astfel amplitudinea migedrilor. Este cazul articulatiei dintre capul
femural si cavitatea acetabular a coxalului.
Dio Rage poh ba ns ole ofert ola
Ja nivelul lor realizéndu-se numai
Simple aluneciti ale suprafefelor de articulafie care sunt aproape plane. Exemple:
anivulafiile dintre zigapofize (ale vertebrelor cervicale in special), articulatiile dintre
carpiene sau dintre tarsiene.
3.4. Diartrozele plane nu au axe de rotatie stabile,
Print oye are,
Scanned with CamScanner