Sunteți pe pagina 1din 3

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA I.P.CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ENERGETICĂ ȘI

ELECTRONICĂ

CATEDRA „ AUTOMATIZĂRI”

RAPORT
LA STUDIUL INDIVIDUAL
Disciplina: Sisteme de dirijare automata
Tema: Sisteme de reglare automată bazate pe logica fuzzy

Elaborat elevul Suprunenco


Anatol
grupa AT 0119

Verificat profesor,
grad didactic, superior Taralunga Iurie

Chișinău 2023
Sisteme de reglare automată bazate pe logica fuzzy

Reglarea fuzzy este o metodă avansată ce utilizează experienţa şi logica umana în


cadrul regulatorului, creând astfel un algoritm logic şi uşor de înţeles care se
poate aplica în egală măsură proceselor liniare cât şi celor neliniare, fără
cunoaşterea modelului matematic al acestuia. Majoritatea raţionamentelor umane
nu operează cu logica tradiţională bivalentă sau cu orice logică clasică
multivalentă, ci cu o logică cu adevăruri vagi (fuzzy). Bazele teoriei mulţimilor
vagi au fost puse de către Lofti Zadeh în anul 1965, prin tratarea problemelor
legate de luarea deciziilor incerte, imprecise sau calitative. [Zadleh, 1965]
Noţiunea de mulţime fuzzy a fost introdusă ca o generalizare a conceptului de
apartenenţă binară a unui element la o mulţime. Mulţimea fuzzy este o mulţime
căreia i se asociază o funcţie caracteristică (de apartenenţă) ce ia valori în
intervalul [0,1], valorile acesteia descriind gradul de apartenenţă al unui element
la acea mulţime. [Mirea, 2002]
Alegerea funcţiei de apartenenţă este subiectivă, în sensul că persoane diferite pot
alege funcţii de apartenenţă diferite pentru a exprima acelaşi concept. Acest
subiectivism decurge din diferenţele care există între indivizi relativ la modul de a
percepe şi exprima concepte abstracte.
În loc sa folosească ecuaţii matematice complexe, logica fuzzy foloseşte descrieri
lingvistice pentru a defini legătura dintre informaţia de intrare si acţiunea de
ieşire. Strategiile de reglare fuzzy provin mai degrabă din experienţe si
experimente decât din metode matematice si, prin urmare, realizările lingvistice
sunt mult mai rapid implementate.
Variabilele cu care operează un sistem fuzzy sunt de tip vag (fuzzy), cum ar fi
de exemplu valoarea temperaturii de tipul foarte mică, mică, normală, medie,
mare, foarte mare.
O mulţime fuzzy A este caracterizată de o funcţie de apartenenţă la mulţimea A
a fiecărui element x, de forma
μA (x) : X →[0,1], în care X poartă denumirea de univers al discuţiei.
Dacă A este o submulţime fuzzy a universului de discurs X, submulţimea lui X
ale cărei elemente au funcţii de apartenenţă nenule în A se numeşte suportul lui
A.

sup(A) = {x∈ XμA(x) > 0}. (7.30)


Înălţimea lui A se defineşte ca fiind cea mai mare valoare a funcţiei
deapartenenţă: h(A) sup μA (x). x∈X= (7.31)
O submulţime a lui X este normală dacă 1 h(A) = , în caz contrar se numeşte
subnormală.
Se numeşte nucleul lui A submulţimea X ale cărei elemnte au funcţii de
apartenenţă unitare:
n(A) = {x ∈ XμA (x) = 1}.
În cazul în care A şi B sunt mulţimi fuzzy ale universului de discurs X, atunci se
definesc următoarele operaţii cu mulţimi fuzzy: - intersecţia:
μA∩B(x) = min(μA (x),μB(x)), ∀x∈ X;

- reuniunea:
μA∪B(x) = max(μA(x), μB(x)), ∀x ∈ X;
- negaţia/complementul:
μA (x) = 1−μA(x), ∀x ∈ X.

S-ar putea să vă placă și