Sunteți pe pagina 1din 3

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA I.P.CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN ENERGETICĂ ȘI

ELECTRONICĂ

CATEDRA „ AUTOMATIZĂRI”

RAPORT
LA STUDIUL INDIVIDUAL
Disciplina: Sisteme de dirijare automata
Tema: Eșanționarea în domeniul
frecvență

Elaborat elevul Suprunenco


Anatol
grupa AT 0119

Verificat profesor,
grad didactic, superior Taralunga Iurie
Chișinău 2023
Eșanționarea în domeniul frecvență
În procesarea semnalelor, eșantionarea reprezintă transformarea unui semnal continuu
(analogic) într-un semnal discret. Un exemplu comun este conversia unei unde sonore
(un semnal în timp continuu) într-o secvență de eșantioane (un semnal în timp discret).

Un eșantion se referă la o valoare sau un ansamblu de valori, la un punct în timp și/sau


spațiu.

Un eșantionator este un subsistem sau operație care prelevă eșantioane dintr-un semnal
continuu. Un eșantionator ideal teoretic, produce eșantioane echivalente valorii
instantanee a semnalului continuu la punctele dorite.

Frecvența de eșantionare sau rata de eșantionare fe este definită ca numărul de


eșantioane obținute într-o secundă, sau fe = 1/T. Rata de eșantionare este măsurată în
hertzi sau în eșantioane pe secundă.

Audio digitalul folosește modulația cu impulsuri codificate și semnalele numerice


pentru reproducerea sunetului. Aceasta include conversia analogic-numerică,
conversia numeric-analogică, stocarea și transmisia.

Astfel, sistemul numit în mod comun digital este de fapt un analogic în timp discret, de
nivel discret al unui analogic electric anterior. În timp ce sistemele moderne pot avea
metode destul de subtile, utilitatea primară a unui sistem numeric este abilitatea de a
stoca, recupera și transmite semnale fără nici o pierdere a calității.

Când este necesară captarea audio ce acoperă întreaga gamă dintre 20–20.000 Hz a
auzului uman, precum la înregistrarea muzicii sau multor altor evenimente ecustice,
formele de undă audio sunt în mod tipic eșantionate la 44,1 kHz (disc compact), 48 kHz
(audio profesional), sau 96 kHz. Necesitatea unei rate aproximativ duble este o
consecință a teoremei Nyquist.

A existat un curent industrial orientat către rate de eșantionare cu mult dincolo de


cerințele de bază; 96 kHz și chiar 192 kHz sunt disponibile. Acest lucru contrastează cu
experimentele de laborator, care au eșuat să arate că frecvențele ultrasonice sunt auzibile
pentru observatorii umani; totuși în unele cazuri sunetele ultrasonice chiar
interacționează cu și modulează partea auzibilă a spectrului de frecvențe (distorsiune de
intermodulație).

Este de remarcat că distorsiunea de intermodulație nu este prezentă în audio-ul redat


în direct astfel că reprezintă o colorare artificială a sunetului redat în direct. Un avantaj
al ratelor de eșantionare mai înalte este acela că pot relaxa necesitățile modelului
filtrului trece-jos pentru CAN-uri și CNA-uri, însă cu convertoarele sigma-delta de
supraeșantionare moderne acest avantaj este mai puțin important.

S-ar putea să vă placă și