Mulimi fuzzy

Este dificil de stabilit cu certitudine apartenena sau

neapartenena unui obiect dat la o clas sau alta de obiecte.
Noiunea de mulime n forma ei clasic reprezint mai
degrab o idealizare a situaiilor reale.
Exist fenomene n care gradualitatea i ambiguitatea joac
un rol important (imprecizie care nu este de tip aleator).
Problema este de a putea aprecia n ce msur un obiect
dat aparine unei clase ale crei margini nu pot fi
precizate clar (transant).
La baza logicii fuzzy se afl o ntrebare care ine de esena
gndirii: Ce este o clas?.

Sisteme cu logica nuantata,

G. Oltean

1 /21

mprire
n clase

Cum impartim in 2 clase (medie, mare)

valorile amplificarilor cuprinse intre 50 si 300?

Multimi clasice
201 este amplificare mare
adevarat
199 este amplificare mare
fals

Multimi fuzzy

Sisteme cu logica nuantata,

201 este amplificare mare

adevarat cu grad 0,55
199 este amplificare mare
adevarat cu grad 0,45

G. Oltean

2 /21

Definire multime fuzzy

Clas de obiecte cu grade de apartenen continue. O astfel de mulime
este caracterizat de o funcie de apartenen ce atribuie fiecrui obiect un
grad de apartenen ntre 0 i 1.
i. Variabila lingvistic x =: o proprietate, un atribut al obiectului (obiectelor)
n discuie (pentru un amplificator: amplificarea);
ii. Valoarea lingvistic A =: un adverb, adjectiv asociat variabilei lingvistice,
care d numele mulimii fuzzy asociate (medie, mare);
iii. Universul discuiei X =: o mulime clasic, tranant, pe care se definesc
mulimile fuzzy (intervalul considerat pentru amplificare X = [50; 300];
iv. Funcia de apartenen A =: asociaz fiecrui element x gradul de
apartenen la mulimea fuzzy A

A(x) : X[0; 1] (exemplu: medie(amplificare) : [50; 300][0; 1].

v. Gradul de apartenen =: msura n care un element aparine unei
mulimi fuzzy, [0; 1] (mare(201) =0,55; pentru amplificare de 201 ce
aparine mulimii fuzzy amplificare mare)
Sisteme cu logica nuantata,

G. Oltean

3 /21

Definire
multime fuzzy

functie de
apartenenta

valoare
lingvistica

- cont.

grad de
apartenenta
variabila
lingvistica

0.55
0.3

universul
discutiei

Mulimea fuzzy A este complet determinat de mulimea perechilor ordonate:

A = {(x, A(x))xX}.
Suportul unei multimi fuzzy A: Submultimea strict a lui X ale crei elemente
au grade de apartenen nenule n A:
Sisteme cu logica nuantata,

G. Oltean

supp( A) = {x X | A (x ) > 0}
4 /21

 Care variabile lingvistice se preteaza la impartire in mf?

Ce valori lingvistice se potrivesc?
1.
2.
3.
4.
5.

Calitatea servirii la restaurant

Culorile semaforului
Inaltimea unei persoane
Temperatura
Lunile anului

Sisteme cu logica nuantata,

G. Oltean

5 /21

Tipuri de multimi fuzzy

Multimi fuzzy predefinite in Matlab
t ra p m f

g b e llm f

t rim f

gaus s m f

gaus s 2m f

smf

0.8
0.6
0.4
0.2
0

zm f

singleton

p s ig m f

d s ig m f

p im f

s ig m f

0.8
0.6
0.4
0.2
0

Sisteme cu logica nuantata,

G. Oltean

6 /20

 Multime fuzzy triunghiulara

Definit prin punctele de

inflexiune ( , a, )

a centrul multimii

x
a ; x a

x
A( x) = A ( x) =
; ax
a
0;
in rest

supp(A) = [ ; ]

A se mai numeste i numar fuzzy triunghiular

x este apoximativ egal cu a

Daca X = {x1, x2, ... , xn }

este o multime discreta (finita)
Sisteme cu logica nuantata,

G. Oltean

1 2
n
; ... ;
A( x ) = ;

xn
x1 x2
7 /20

 Multime fuzzy triunghiulara - exemplificare

Reprezentati grafic o mf triunghiular
X = [0; 15] a = 10; = 5; = 13

Care este expresia analitica a mf?

Care este suportul mf?
Care este centrul mf?
Considerati ca universul discutiei este finit, descris de valorile

X = {0, 4, 5, 7, 8, 10, 11, 12, 14, 15 }

A(x) = , , , , , , , , ,
0 4 5 7 8 10 11 12 14 15

Sisteme cu logica nuantata,

G. Oltean

8 /20

 Multime fuzzy trapezoidala

Definit prin punctele de

inflexiune ( , a, b, )

[a, b] intervalul de toleranta

x
a ; x a

a xb
1;
A( x) = A ( x) =
x ; b x
b

in rest
0;

supp(A) = [ ; ]

A se mai numeste si numar fuzzy trapezoidal

x este apoximativ in intervalul [a; b]

Sisteme cu logica nuantata,

G. Oltean

9 /20

 Multime fuzzy trapezoidala - exemplificare

Reprezentati grafic o mf triunghiulara

X = [0; 15] [a, b] = [7 ,11]; = 5; = 11

Care este expresia analitica a mf?
Care este suportul mf?
Care este intervalul de toleranta al mf?
Considerati ca universul discutiei este finit descris de valorile

X = {0, 4, 5, 7, 8, 10, 11, 12, 14, 15 }

A(x) = , , , , , , , , ,
0 4 5 7 8 10 11 12 14 15

Sisteme cu logica nuantata,

G. Oltean

10 /20

 Multime fuzzy gaussiana

c centrul multimii
abaterea standard;
controleaza forma multimii

A( x) = A ( x) = e

( x c ) 2

2 2

c, > 0
supp(A) = X
Reprezentati grafic o mf gaussiana cu

X = [0; 15] ; c = 9; = 2

Pentru cazul discret

A(x) = , , , , , , , , ,
0 4 5 7 8 10 11 12 14 15
Sisteme cu logica nuantata,

G. Oltean

11 /20

 Multime fuzzy singleton

c centrul multimii

supp(A) = c

1, x = c
A( x) = A ( x) =
0, in rest
A se mai numeste si punct fuzzy
Sisteme cu logica nuantata,

G. Oltean

12 /20

 Partitie fuzzy
Pentru fiecare element din universul discutiei X, suma gradelor de
apartenenta la toate multimile fuzzy definite peste X este egala cu 1.
N mf definite peste X

Ai , i = 1, ... , N
x X ,

i =1

Ai

( x) = 1

Cum definim o partitie fuzzy formata din 5 mf pentru variabila

lingvistica inaltimea unei persoane considerand X=[140, 220] cm?
Ce valori lingvistice pot fi utilizate?
Care sunt
gradele de
apartenenta ale
valorii de 163
cm, la fiecare
mf?
Sisteme cu logica nuantata,

G. Oltean

13 /20

Operatii cu multimi fuzzy

A B( x) = A( x) B ( x)

Intersectia

x X

Ce operator putem folosi pentru conectivul logic si ?

A B( x) = A( x) B( x) = min( A ( x), B ( x)) x X

demo matlab intersectie.m

Sisteme cu logica nuantata,

G. Oltean

14 /21

Exemplificarea
intersectiei
pentru mf
discrete:

0.6
A=
,
2
0.1
B= ,
2

0.3 0.6 1.0 0.6 0.3 0.4

,
,
,
,
,

1 0
1
2
3
4
0.3 0.9 1.0 1.0 0.3 0.2
,
,
,
,
,

1 2
3
4
1 0

0.1 0.3 0.6 1.0 0.6 0.3 0.2

A B =
,
,
,
,
,
,

2
1
0
1
2
3

Pentru conectivul logic si se pot utiliza si alti operatori:

Operatorul utilizat pentru implementarea conectivului logic si trebuie sa

fie o norma triunghiulara (t - norma)
Sisteme cu logica nuantata,

G. Oltean

15 /21

Facultativ
Definitie: O norma triunghiulara (t-norma) este o aplicatie

T : [0,1] x [0, 1] [0, 1]

simetrica, asociativa, nedescrescatoare in raport cu oricare argument si
T(a, 1) = a, pentru orice a[0, 1]. Cu alte cuvinte satisface proprietatile:
T(x, y) = T(y, x)
T(x, T(y, z)) = T(T(x, y), z)
T(x, y) T(x*, y*) daca x x* si y y*
T(x, 1) = x, pentru orice x [0, 1]

Sisteme cu logica nuantata,

G. Oltean

(simetrie)
(asociativitate)
(monotonie)
(identitate)

16 /21

A B( x) = A( x) B ( x)

Reuniunea

x X

Ce operator putem folosi pentru conectivul logic sau ?

A B( x) = A( x) B( x) = max( A ( x), B ( x)) x X

demo matlab reuniune.m

Se utilizeaza la operatia de
agregare in SLF

Sisteme cu logica nuantata,

G. Oltean

17 /21

Exemplificarea
reuniunii
pentru mf
discrete:

0.6
A=
,
2
0.1
B= ,
2

0.3 0.6 1.0 0.6 0.3 0.4

,
,
,
,
,

1 0
1
2
3
4
0.3 0.9 1.0 1.0 0.3 0.2
,
,
,
,
,

1 2
3
4
1 0

0.6 0.3 0.9 1.0 1.0 0.3 0.4

,
A B =
,
,
,
,
,

1
0
1
2
3
4
2

Pentru conectivul logic sau se pot utiliza si alti operatori:

Operatorul utilizat pentru implementarea conectivului logic sau trebuie

sa fie o co-norma triunghiulara (t - conorma)
Sisteme cu logica nuantata,

G. Oltean

18 /21

Facultativ
Definitie: O co-norma triunghiulara (t-conorma) este o aplicatie

S : [0,1] x [0, 1] [0, 1]

simetrica, asociativa, nedescrescatoare in raport cu oricare argument si
S(a, 0) = a, pentru orice a[0, 1]. Cu alte cuvinte satisface proprietatile:
S(x, y) = S(y, x)
S(x, S(y, z)) = S(S(x, y), z)
S(x, y) S(x*, y*) daca x x* si y y*
S(x, 0) = x, pentru orice x [0, 1]

(simetrie)
(asociativitate)
(monotonie)
(identitate)

Daca T este o t-norma atunci egalitatea

S (a, b) = 1 T (1 a,1 b)
defineste o t-conorma si spunem ca S este derivat din T
Sisteme cu logica nuantata,

G. Oltean

19 /21

 Complement
Ce operator putem folosi pentru
complement (negare) ?

A ( x) = 1 A ( x), x X

demo matlab
complement.m

Sunt
satisfacute
legile din
teoria
multimilor
clasice ?
legea tertului exclus

A A = X

NU (Lukasiewicz -da)

legea noncontradictiei

A A = O/

NU (Lukasiewicz -da)

legile lui De Morgan

A B = A B

DA

Sisteme cu logica nuantata,

G. Oltean

20 /21

Exercitiu

Sisteme cu logica nuantata,

G. Oltean

21 /21