Nume: Pop Lorena

Clasa: 10 E

Ion
de Liviu Rebreanu

(1)- REZUMAT -
Începutul romanului ,,Ion’’, de Liviu Rebreanu cuprinde în primă fază
descrierea drumului din Armadia spre Bistrița și care totodată trece prin satul
Pripas. Locuința învățătorului Zaharia Herdelea, locuința lui Macedon
Cercetașu, casa primarului Florea Tancu, cea a lui Ion al Glanetașului și multe
altele ,erau și ele descrise în expoziție.
Duminică, lumea mergea la horă pe Ulița din dos, la Todosia, văduva lui
Maxim Oprea. Briceag, Holbea și Găvan, lăutari fiind, cântaseră neîncetat
bucurând sătenii care dansau și petreceau până în zori. Flăcăii îmbrățișează
fetele, mulțumindu-le pentru joc.
Ion, era îndrăgostit de Florica, dar în același timp îi făcea curte Anei,
fiica lui Vasile Baciu cu gândul de a pune mâna pe bucățile de pământ ale
tatălui ei. După dans, Ion i-a spus fetei să se întâlnească într-un loc pe care
amândoi îl știau foarte bine.
Singura problemă era că Vaile nu era de acord ca fiica sa să aibă o
relație cu feciorul Glanetașului și să se căsătorească cu acesta. Astfel că
decise să o mărite cu George a Tomii. Așa că cei doi încercau să fie cât mai
discreți și să nu își dea seama de apropierile dintre ei.
Cei doi ,,îndrăgostiți” se îndreptară în dosul șurii, unde era o livadă
mărișoară pentru a rămâne singuri. Fuseseră vazuți de Ilie Onu. După ce s-a
întors la petrecere, auzise o convorbire în care George se îndrepta unde e
Ion. Ilie îi spuse că era împreună cu Ana în grădină, sub nuc. În acel moment
fiul lui Toma Bulbuc lăsă capul în pământ de rușine și căzu pe gânduri. Se uita
la Florica și se gândi să se răzbune pe Ion, astfel că decise să danseze doar cu
ea.
 Vasile Baciu s-a întors acasă cu Ana, iar ceilalți au mers la cârciuma lui
Avram. Încep anumite dispute și neînțelegeri, iar Ion ajunge să îl bată pe
George, lucru care îl bucura destul de tare pe feciorul Glanetașului.
În ziua următoare, Ion se schimba de hainele pătate de sângele răfuielii
din seara precedentă și își reia munca de toate zilele și merge să lucreze o
bucată de pământ. O întâlnește pe Florica, inima începe să îi bată mai tare de
bucurie că o văzuse și începură să o atingă ușor și să o îmbrățișeze. Toate
acestea întâmplându-se chiar în fața Anei.
În scurt timp, tot satul a aflat de bătaia dintre cei doi băieți. Vestea
ajungând la preotul Belciug, acesta decide să vorbească cu Ion, să-l îndrume
în spre bine, cu gândul de a face pace între cei doi. După împăcarea de formă
a celor doi, Ion începu să fie din ce în ce mai hotărât că se va căsători cu Ana
și va ajunge la averea ei. Astfel că începu să se vadă din ce în ce mai des cu
ea, de multe ori aștepta să adoarmă tatăl ei ca să se poată strecura în casă.
Între timp, Rebreanu începea să vorbească despre familia învățătorului
Herdelea. În special de talentul poetic al domnișorului Titu și de tânăra Laura,
în vârstă de 19 ani, care urma să se căsătorească cu Pintea. Tânărul
telegrafiase părinților fetei de care era îndrăgostit că dorește să-i ceară mâna
și că va veni cât de curând posibil.
Atenția trece din nou asupra protagoniștilor. George, observând că
relația dintre Ana și Ion se răcise, decide că acesta ar fi momentul perfect în
care să acționeze și să mai încerce să se apropie de aceasta, în speranța că
ceva se va schimba de această dată.
În una din zile Ion merge din nou pe câmp și uitându-se la brazda lui
Simion Lungu și îi fură câteva șiruri. Acesta observând, decide să-l dea în
judecată și să i se facă dreptate.
Între timp Titu, se îndrăgostește de Roza Lang și începe să compună
diferite poezii pentru și despre ea.
Citația lui Ion sosise. Acesta încercă să se sfătuiască cu Herdelea,
ajungând la sentința de a sta două săptămâni în închisoare. La îndemnul
învățătorului, dar fără ca cineva să își dea seama pentru un scurt timp, Laura
scria o scrisoare în numele lui Ion, dictată de tatăl său cupretextul că nu era
drept să meargă în temniță.
 Ion începu să o viziteze iar pe Ana. Într-o seară, acesta a mers la ea
acasă, au fost foarte apropiați, lăsând-o însărcinată. În aceași seară George l-
a văzut că intră în casa lui Vasile Baciu și a așteptat până ce ieșise. Prin
urmare, când auzi vestea știa că Ion trebuia să fie tatăl.
Timpul trecea, iar sarcina începea să se vadă din ce în ce mai bine. Însă
lucrurile încep să degenereze când Vasile Baciu află că era sub influența
alcoolului și a furiei create, începe so o lovească pe biata Ana lăsând-o plină
de sânge, cu vânătăi și aproape fără suflare. În acel moment o izgonește. Ea
merge la Ion, dar el nu mai vrea să audă nimic de ea,argumentând că el nu
are nicio vină că a rămas însărcinată, să se descurce singură și că e o femeie
urâtă.
Lucrurile continuă să ia o întorsătură greu de înțeles și pentru
Herdelea. Chiar dacă învățătorul ăncerca să își ajute prietenul și vecinul, viața
lui începuse să fie pusă în pericol.
Titu plecase cu gândul de a o uita pe Roza Lang și să își găsească o
slujbă. Laura se căsătorește cu Pintea, chiar dacă aceasta nu avea suficientă
zestre, făcuseră o nuntă frumoasă.
Pe urmă, la insistarea lui Ion urmează și nunta lui cu Ana. Deși Vasile nu
era încă de acord ca munca lui să ajungă în mâinile feciorului Glanetașului,
acceptă pentru un moment. Lumea avea alte așteptări. Însă totul se
schimbase. Pe Ion nu îl mai interesa Ana, singura la care se gândea și visa era
Florica. Baciu nu mai voia să le dea nimic. Fiul Glanetașului începu să o
rănească și să o lovească obligând-o să rezolve problema cu tatăl ei.
În jurul sărbători Sfântului Petru, în timp ce pregătea mâncarea să
meargă cu ea pe câmp, durerile nașterii începură. Se chinuia, săraca, să o
termine și a mers pe câmp să o ducă ca nu cumva familia ei să comenteze
ceva sau să o ia la rost. Dar brusc se puse lângă măr și începu să țipe cu
putere că naște. Zenobia o ajutase să aducă pe lume un băiat care semăna
foarte bine cu Ion.
Titu a călătorit în satul Leșea, întâlnind fel și fel de situații și de
persoane.
La scurt timp, lumea află că Avram se spânzurase. Ana cum auzi fugi
într-un suflet și își făcu loc în față pentru a putea vedea cu ochii ei. Acea
imagine i-a rămas puternic imprimată în minte.
 Un neam de-al Zenobiei venise să stea pentru un timp nedeterminat în
casa ei, moșul atașându-se destul de mult de micuțul Petre. Urmară dispute
continue pe baza pământurilor și povestindu-se de cum familia Herdelea o
ducea din ce în ce mai rău, cum își pierdu slujba învățătorul și cum deciseră
să se mute în Armadia.
Dumitru Moarcăș decide să se barbierească în timp ce Anafăcea baie
copilului. Luă săpunul și briceagul și își începu treaba. Când jumătate de față
era barbierită și cealaltă cu săpun, se prăbuși cu briceagul în sus ca și cum s-ar
fi ferit să nu se taie, șoptind ultimul cuvânt: lumânare..... și își dădu duhul.
După alte probleme atât în familia Glanetașu, Herdelea și în
construirea bisericii pe care Belciuc o dorea , Ana începu să își dea seama de
intențiile lui Ion și de faptul că nu o iubea, îi vin în minte imaginea morții lui
Avram și a lui Dumitru, se îndreaptă în grajd și își ia viața. După mormântare,
Ion merge în închisoare în urma procesului de judecare pe care îl aveau
trecut, pentru o lună. La scurt timp după eliberarea acestuia, copilul moare și
el, fiind îngropat cum se cuvine lângă Ana. Pe ,urmă începe o nouă rundă de
certuri, având la bază dorința ca Vasile Baciu să ajungă din nou în posesia
pământurilor care i se cuveneau.
Ion, nemaifiind oprit de nimic începe să se apropie de Florica, dorindu-
și să se căsătorească cu ea. Într-o noapte, când George trebuia să meargă
după lemne în pădure cu tatăl său, le stricară ,,întâlnirea” celor doi amanți.
Auzind ușița scârțâind, George ia sapa și merge după fiul Glanetașului și cu
trei lovituri îl omorî pentru că îi dădea târcoale femeii lui.
Bărbatul Floricăi își mărturisi fapta și fu dus la închisoare.
Pământurile lui Ion fuseseră donate bisericii, iar toate celelalte lucruri
începuseră să se îndrepte.
Titu vizitează România, Laura era însărcinată cu al doilea copil, Ghighi
se căsători cu Zăgreanu, învățorul se împăcă cu preotul Belciug. Încheierea
romanului este redată printr-o descriere asemănătoare a drumului satului,
precum era cea din expoziție.

(2)- LISTA PERSONAJELOR -

 Zaharia Herdelea (învățător)
 Doamna Herdelea
 Alexandru Pop- Glanetașu (tatăl lui Ion)
 Macedon Cercetașu
 Florea Tancu (primar)
 Todosia (văduva lui Maxim Oprea)
 Briceag (lăutar)
 Holbea (lăutar)
 Găvan (lăutar)
 Ștefan Hotnog (chiabur cu burta umflată)
 Trifon Tătaru
 Simion Lungu
 Toader Burlacu
 Vaităr Cosma (oastea)
 Floarea ( soția lui Vaităr)
 Copilul de la cărciumă (căprar)
 Ion ( feciorul Glanetașului)
 Ana (fiica lui Vasile Baciu)
 Margareta (fiica lui Cosma Ciocănaș)
 Florica (fata vădanei lui Maxim Oprea)
 Zenobia (mama lui Ion)
 Avram (patronul cârciumei)
 George (fiul lui Toma Bulbuc)
 Ilie Onu (frate de cruce cu George al Tomii)
 Preotul Belciug
 Domnișoara Laura ( fiica lui Herdelea)
 Titu ( poet; fiul lui Herdelea)
 Vasile Baciu ( tatăl Anei)
 Aizic ( fiul lui Avram)
 Ghighi ( mezina familiei Herdelea)
 Dumitru Moarcăș (o rudă îndepărtată de-a Zenobiei)
 Lucreția (fiica lui Valentin Dragu)
 Valentin Dragu (profesor de matematică)
 Soții Lang
 Cernatony (inspector)
 Elvira (fiica doctorului Filipoiu din Armadia)
 Margareta Bobescu ( fiica unui funcționar de la Banca Aurora)
 Elena (fiica profesorului de limba română Spătaru)
 Alexandrina (fiica profesorului de limba română Spătaru)
 Silvia Varga
 Aurel Ungureanu (student în medicină)
 George Pintea ( student în teologie)
 Aprodul
 Săsoaica
 Bunica copiilor Herdelea
  Soții Pintea
 Baba Firoana (meșteră mare în descântece; moașă)
 Judecătorul
 Lendvay (avocat)
 Victor Grofșoru (avocat foarte căutat din Armadia)
 Paraschiva (văduvă)
 Hornstein (practicant)
 Stoessel (notar)
 Virginia Gherman (învățătoare)
 Plutonierul ungur (șeful postului de jandarmi)
 Locotenentul de jandarmi
 Zăgreanu (învățător)
 Petre (fiul Anei și a lui Ion)
 Maria (fiica Laurei și a lui Pintea)
 Alexandru (profesor de română; fratele lui George Pintea)
 Atena (soția lui Alexandru)
 Gogu Ionescu(soțul Eugeniei)
 Eugenia (soția lui Gogu)
 Ionel (contabil din Cernăuți; frate cu George Pintea)
 Ștefan Popa/Pap Istvan (conducătorul, care isprăvise controlul biletelor)
 Doctor Virgil Pintea (fratele lui George Pintea)
 Liviu Pintea (căpitan)

(3)- TIMP ȘI SPAȚIU -

-TIMP-
Timpul desfășurării acțiunilor din cadrul romanului ,,Ion” este la
începutul secolului XX, după cum apare și la finalul acestuia, precizat:
,,Martie 1913-iulie 1920”.

-SPAȚIU-
Atât în expoziție, cât și în intrigă se descrie drumul din Armadia spre
Bistrița și care trecea și prin satul Pripas. După cum urmează: ,,Din șoseaua
ce vine de la Cîrlibaba, întovărășind Someșul când în dreapta, când în stânga,
până la Clujși chiar mai departe, se desprinde un drum alb mai sus de
Armadia[...]ca să dea buzna în Pripasul pitit într-o scîntitură de coline”.

(4)- DACĂ AȘ FI PROTAGONISTUL OPEREI AȘ / N-AȘ -

 Dacă aș fi protagonistul operei n-aș încerca să mă folosesc de
sentimentele unei fete, n-aș înșela și nu aș fi o persoană materialistă ca să mă
căsătoresc cu cineva doar pentru averea pe care o are. M-aș căsători din
dragoste pură pentru acea persoană. În ceea ce privește comportamentul lui
Ion este unul inadmisibil. În loc să o ajute pe biata Ana și să o scape din
loviturile care se abăteau asupra sa, el afirma clar și tare: ,,Lasă că bine-i
face! Lasă s-o bată zdravăn, că i se cade!”. Peste ceva timp Ana ajunse și la
furia lui Ion, fiind batjocorită și de acesta... ,,Atunci, cu o poftă neînfrânată,
ridică mâna și o lovi greu peste obrazul drept, și apoi cu dosul palmei, repede
peste obrazul stâng. Durerea stoarse din pieptul femeiei un țipăt atât de
ascuțit că Ion auzi cum zângănesc geamurile casei. O mai trăzni însă și peste
ochii ce-l priveau cu spaimă, dar care chiar spăimântați își păstraseră o
clipire de bunătate...Ana căzu pe prispă, amețită și legănându-și corpul din
mijloc în sus ca să-și aline suferința”. Sub nicio formă nu mi-aș permite să
vorbesc cu Ana, cum vorbea Ion. De pildă: ,,Fugi, fleandură, fugi de-aici că
uite-acu te trimit pe lumea cealaltă!...Și să nu te prind prin ograda mea că te
spintec!...Hoață!...Hoți și tâlhari care umblă să mă mai și batjocorească!”

(5)- DACĂ AȘ FI ANTAGONISTUL OPEREI AȘ / N-AȘ -

Dacă aș fi antagonistul operei n-aș folosi actele de violență asupra unei
femei,cum făcuse Vasile Baciu. Mai ales dacă acea femeie poartă în pântec
un suflet nevinovat și care este și fiica mea. ,,Ți se frânge inima. E plină de
sânge și zdrobită ca o grămadă de carne. Vai de sufletul ei,
nenorocita!”. ,,trecu acasă și se năpusti iar asupra Anei, plină de vânătăi, și o
bătu până ce o scoaseră vecinii din mâinile lui.” . Oricât ar fi greșit, Ana era
fiica lui Vasile. Eu dacă eram în locul lui sub nicio formă nu reacționam în
acest fel. Lovind, batjocorind și făcând o persoană să sufere, nu faci nimic
altceva decât să atragi forțele răului în viața ta și să îți complici, neobservând,
viața.