Budapesta- un oras complex

Așezarea geografică

Teritoriul Budapestei este de 525 km².

Este înconjurat de județul Pest, județ din care 81
de așezări fac parte din zona metropolitană a
orașului. Capitala ungară are o diagonală de
25 km în direcția nord-sud, de 29 km în direcția
est-vest. Altitudinea minimă este de 96 metri (la
cota mijlocie a apei Dunării), iar altitudinea
maximă o are pe Muntele János de 527 metri.
Are un rol important în legăturile terestre
a Ungariei, deoarece de aici pornesc șoselele
ungurești și totodată este nodul centralizat al rețelei feroviare. Teritoriul orașului este împărțit
de Dunăre, care traversează capitala ungară în direcția nord-sud. Contrastul este evident și
geografic, pe partea dreaptă a fluviului se situează dealuri, munți; iar pe partea stângă câmpia
Pestei, cu micile dâmburi spre nord-est, unde încep Dâmburile Gödöllő.
Partea Buda este zona de locuit și de odihnă a capitalei, cu zone economice în nord și în
sud, iar Pesta este centrul administrativ, comercial și industrial, cu cartiere mari rezidențiale și cu
mari stabilimente de divertisment.

Istoricul aparitiei

Orașul Ak-Ink a fost fondat de celți pe malul drept al Dunării. În epoca romană primește
numele de Aquincum, devenind centrul de guvernare a Pannoniei Inferioare. Pe malul stâng al
Dunării se construiește un nou oraș cu numele de Trans-Aquincum, numit și Contraaquincum.
Cele două orașe au fost legate de un pod pe bărci, astfel fiind asigurat comerțul între cele două
maluri ale Dunării. În secolul al IV-lea a început să se răspândească creștinismul și în această
provincie, dar acest lucru a fost oprit de invazia hunilor în 375. Potrivit cronicilor medievale
maghiare, în jurul anului 450 un frate al lui Attila, Buda, a rebotezat Aquincumul, numit pe
vremea respectivă și Sicambria, după numele său. Potrivit altor surse, numele ar veni de la
cuvântul slav voda, "apă". După destrămarea Imperiului Hunic, orașul a fost dominat
de goți (493-560), de avari (560-800), de franci (800-880). Din anii 880-889 a devenit
teritoriu maghiar.
Prima atestare scrisă a Pestei datează din 1148, orașul fiind construit pe ruinele
Contraaquincum-ului. Din secolul al XIII-lea orașele încep să înflorească, dar acest lucru este
oprit de invazia mongolă din 1241, când ambele au fost incendiate.
Coaliția de armate creștine a eliberat orașul la 2 septembrie 1686, iar împăratul Leopold I i-a
reacordat privilegiul de oraș liber în 1703 (atât și Pestei, cât și Budei, cea din urmă fiind
 declarată oficial capitala țării). În acești ani (începutul anilor
1700) orașele au fost reconstruite complet, iar din anul 1749
împărăteasa Maria Terezia a început reconstruirea palatului
din Buda. În secolul următor se construiește primul pod
permanent peste Dunăre, Podul cu Lanțuri - „Lánchíd” (1839-
1849), dar și alte clădiri remarcabile.
După unirea celor trei orașe (Óbuda, Buda, Pest),
Budapesta a fost împărțită în 10 sectoare, iar sistematizarea a
fost concepută în așa fel din punct de vedere politic, ca, în caz
de necesitate, să poată fi guvernată și de aici toată monarhia austro-ungară.
In anii comunismului, Budapesta a devenit al 20-lea județ al Ungariei. Cele 10 sectoare
înființate la unirea celor 3 orașe, care au devenit 14 sectoare în 1930, iar în 1950 au fost incluse
orașele și comunele suburbane și s-a format „Budapesta Mare”, iar numărul sectoarelor a ajuns la
22.

Caracteristici fizico-geografice

Budapesta inițial a avut 10 sectoare, care au fost

înființate la unificarea din anul 1873 a celor trei orașe
componente. Trei sectoare au fost formate pe malul drept
al Dunării, pe teritoriul orașelor Buda și Óbuda, respectiv 7
sectoare pe malul stâng, pe teritoriul orașului Pest. Acestea
au fost numerotate cu cifre romane, tradiție păstrată și
astăzi.
În anul 1930, luând în seamă creșterea populației,
au mai fost create încă patru sectoare, două în Buda, și
două în partea Pest a capitalei.
La 1 ianuarie 1950 au fost unite cu Budapesta șapte
orașe cu drept de comitat și 16 comune mari, numărul
sectoarelor crescând la 22. Totodată au fost schimbate hotarele sectoarelor, iar cu
desființare sectorului IV de până atunci, acest număr de sector a fost atribuit sectorului format
din orașul Újpest. Restul sectoarelor a fost numerotat de la XV la XXII. Din 1994 Budapesta are
23 de sectoare, când s-a format Sectorul al XXIII-lea a Budapestei.
 Resursele umane

Budapesta este din 1993 al doilea sediu al Arhiepiscopiei de

2,001,08 Esztergom, care de atunci poartă titulatura Archidioecesis
1970
3
▲ 140,3%
Strigoniensis-Budapestinensis (Arhidieceza de Esztergom-
Budapesta). Arhiepiscopul de Esztergom-Budapesta are totodată
titlul de „primat al Ungariei”.
1990
2,016,10
▲ 0,7% Principala biserică ortodoxă este Catedrala Adormirea
0 Maicii Domnului, edificiu construit în secolul al XVIII-lea de
comunitățile macedoromână și greacă din oraș. Primul preot român
al acestei biserici a fost cărturarul iluminist Ioan Teodorovici,
1,777,92
2001
1
▼ 11,9% coautor al Lexiconului de la Buda.
Comunitatea românească din capitala Ungariei număra
8.480 de persoane în anul 2011. Sectorul cel mai românesc
este Józsefváros unde 0,80% din populația, adică 622 de persoane
1,695,81 s-au identificat români.
2005
4
▼ 4,6%

1,733,68
2011
5
▲ 2,2%

1,740,04
Activitati economice
2012
1
▲ 0,4%
Ungaria continuă să fie una dintre cele mai importante țări
din Europa Centrală și de Est pentru atragerea investițiilor străine
1 749 directe: ISD-ul intern al țării a fost de 119,8 miliarde USD în 2015,
2018 ▲0,067%
734 în timp ce Ungaria investește peste 50 de miliarde de dolari în
străinătate. Începând cu anul 2015, partenerii comerciali principali
ai Ungariei au fost Germania, Austria, România, Slovacia, Franța, Italia, Polonia și Republica
Cehă. Printre industriile majore se numără industria alimentară, farmaceutică, a autovehiculelor,
tehnologia informației, produse chimice, metalurgie, mașini, bunuri electrice și turism (în 2014
Ungaria a primit 12,1 milioane de turiști internaționali). 
Ungaria este cel mai mare producător de electronice din Europa Centrală și de Est. În
ultimii 20 de ani, Ungaria a devenit, de asemenea, un important centru pentru tehnologia
mobilă, securitatea informațiilor și cercetarea hardware aferentă. Rata de ocupare a forței de
muncă în economie a fost de 68,7% în ianuarie 2017, structura ocupării forței de muncă arată
caracteristicile economiilor postindustriale, cu 63,2% din forța de muncă fiind angajată în
sectorul serviciilor, 29,7% în domeniul industrie, în timp ce agricultura a ocupat 7,1 %. Rata
șomajului a fost de 3,8% în septembrie-noiembrie 2017, în scădere de la 11% în timpul crizei
financiare din 2007-2008. Ungaria face parte din piața unică europeană, care reprezintă mai mult
de 508 milioane de consumatori. Multe politici comerciale interne sunt determinate de acorduri
între membrii Uniunii Europene și de legislația UE.
 Curiozitati geografice

 Budapesta a fost unificata la 17 noiembrie 1873 din cele trei orase de pe malurile Dunarii,
Buda si Obuda (malul vestic) si Pesta (malul estic); orasul a fost apoi impartit in 10
sectoare, dintre care 7 se afla pe malul estic;
 Budapesta este asezata intr-un cadru natural incantator, dat atat de Dunare cat si de
dealurile de pe malul drept al fluviului; capitala Ungariei poate oferi atat repere istorice
milenare cat si un decor specific civilizatiei moderne;
 Unul dintre simbolurile Budapestei sunt podurile; cel mai cunoscut pod este “Podul cu
lanturi”, inaugurat in 1849, opera a unui arhitect englez;

 In Budapesta se gaseste a treia cea mai mare cladire a Parlamentului din lume; aceasta are
o suprafata de 18.000 metri patrati, 691 de camere, 20 de kilometri de scari si are o
inaltime de 96 de metri;
 Dupa Londra, Budapesta are cel mai vechi sistem de linii de metrou din Europa; sistemul
a fost inaugurat in 1896, la 33 de ani dupa inaugurarea primei linii de metrou in Londra;
 Budapesta este capitala lumii cu cele mai multe izvoare termale; zilnic, la suprafata ajung
in jur de 70 de milioane de litri de apa termala;
 In Budapesta se gaseste cea mai mare sinagoga din Europa si a doua ca marime din lume;

Turismul in Budapesta

1. Parlamentul Ungariei
 Construcția acestei clădiri impunătoare, din Budapesta, a fost realizată în decursm de 17 ani,
între anii 1885 și 1902, pe baza planurilor arhitectului Imre Steindl. Din păcate, arhitectul nu a
putut apuca inaugurarea clădirii, deoarece a murit cu 5 săptămâni înainte de acest eveniment. 
Iată și alte cifre uimitoare: la construcție au fost folosite aproximativ 40 de milioane de
cărămizi, iar la decorații aproximativ 40 de kilograme de aur de 22-23 de carate. Suprafața
clădirii este de aproape 18 mii de metri pătrați, pe fațadă se află 90 de statui de piatră, și alte 162
de statui sunt în interiorul clădirii. Covorul roșu așternut în interior are o lungime de aproape 3
km. Accesul se realizează prin 27 de porți și, conform numărului de zile ale anului, Parlamentul
ungar are în total 365 de turnuri mici și mari! 

2. Podul cu lanturi
Cel care a avut ideea acestui pod, cunoscut
simplu, în limbajul cotidian, ca Podul cu lanțuri
(Lánchíd), a fost contele István Széchenyi, care,
datorită contribuției sale importante la dezvoltarea
politică, culturală și economică a țării, este numit „cel
mai mare ungur”. Fără îndoială, conectarea celor
două părți ale orașului, despărțite de Dunăre, Buda și
Pesta, a devenit urgentă în secolul al XIX-lea, din mai
multe motive, dar experiența personală a lui
Széchenyi a contribuit și ea la construirea podului.
Primind vestea morții tatălui său în decembrie 1820, contele se grăbea să ajungă în Viena, dar
călătoria a fost întârziată cu mai multe zile din cauza vremii rele, care îngreuna trecerea peste
Dunăre. Probabil că acesta a fost momentul care a generat ideea lui Széchenyi, de a construi un
pod permanent, care „ar lega cele două părți ale
patriei despărțite de Dunăre.

3. Bastionul pescarilor
 Bastionul Pescarilor a jucat inițial un rol protector, ca parte a zidului orașului Buda.
Denumirea lui provine de la zona situată dedesubt, numită Orașul Pescarilor, bastionul fiind
apărat de pescarii de acolo, în caz de nevoie. Lucrările de renovare ale bastionului au început în
1899, conform proiectelor arhitectului Frigyes Schulek, și a fost predat publicului la 9 octombrie
1905. Lucrările au durat atât de mult, printre altele, din cauza numeroaselor descoperiri
arheologice semnificative, găsite în timpul construcțiilor, cum ar fi pietre funerare gotice și
renascentiste, dar a fost dat la iveală și sanctuarul fostei biserici dominicane.
Turnurile de piatră reprezintă cei șapte conducători ai maghiarilor care s-au așezat în Câmpia
Panonică. Bastionul Pescarilor a avut nevoie de o altă renovare, după cel de-al doilea război
mondial, lucrările fiind conduse tocmai de János Schulek, fiul lui Frigyes Schulek, dar
inaugurarea a avut loc mult mai târziu, în 2003.  

4. Citadela
În 1813, la sugestia palatinului Joseph,
palisada a fost în cele din urmă înlocuită de un
observator universitar, Uraniae, dar în timpul
asediului cetății din Buda din 1849, soldații
armatei maghiare au plasat tunuri de asediu lângă
clădire. Dar până la urmă lucrurile nu au ieșit
bine, întrucât clădirea instituției astronomice a fost
complet distrusă ca urmare a ripostei artileriei
austriece. În cele din urmă, în perioada Bach,
consiliul de război de la Viena a decis ca în locul
Cetății din Buda să construiască, în jurul orașelor
Buda și Pesta, un sistem de fortificații ușor de apărat, având ca scop nu numai respingerea
inamicului extern, ci și înfrânarea populației maghiare, predispuse la revoluție.  
Cu toate acestea, Citadela a rămas simbolul tiraniei și al absolutismului în ochii ungurilor,
până în anul 1899, anul în care armata s-a retras dintre zidurile sale. Mai târziu, clădirea a fost
folosită din nou în scopuri militare o singură dată, în cel de-al doilea război mondial, când în
interior a fost creat un buncăr de apărare aeriană pe trei niveluri, pentru a proteja Budapesta.

5. Bazilica sf. Stefan

În secolul al XVIII-lea, un teatru renumit
pentru luptele sale cu animale a stat în locul
unde ulterior a fost construită Bazilica. Înainte
de construirea bisericii, o inundație enormă a
devastat orașul în 1838, cunoscut sub numele
de marea inundație din Budapesta. Având o
înălțime de bază mai ridicată, piața pe care se
află acum clădirea a oferit refugiu sutelor de
oameni în timpul dezastrului. Deoarece
supraviețuitorii au considerat că își datoresc viața unui miracol divin, au donat bani
pentru construirea unei biserici în acel loc.
Aici sunt înmormântate rămășițele celui mai faimos fotbalist maghiar, Ferenc
Puskás. Bazilica și piața din față au fost utilizate pentru filmarea unor blockbustere de la
Hollywood.  

Bibliogarfie:
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Budapesta#Administra%C8%9Bia_ora
%C8%99ului
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Ungariei#:~:text=Printre
%20industriile%20majore%20se%20num%C4%83r
%C4%83,1%20milioane%20de%20turi%C8%99ti%20interna
%C8%9Bionali
 https://topu.ro/budapesta-10-lucruri-interesante-despre-capitala-
ungariei
 https://visithungary.com/ro/categorie/obiective-turistice-in-budapesta
 https://visithungary.com/ro/articole/cea-mai-emblematica-cladire-din-
ungaria-magnificul-parlament
 https://visithungary.com/ro/articole/primul-pod-permanent-din-
budapesta-peste-dunare-podul-cu-lanturi-szechenyi-decorat-cu-uriasi-
lei-de-piatra-
 https://visithungary.com/ro/articole/bastionul-pescarilor-
 https://visithungary.com/ro/articole/citadela
 https://visithungary.com/ro/articole/bazilica-sf-stefan