Curiozitati demografice din Grecia

Potrivit NSSG (Serviciul Național de Statistică din Grecia), populația

totală a Greciei în 2001 a fost 10,964,020. Această cifră este împărțita în 5,427,682
bărbați si 5,536,338 femei.
Rata natalității în anul 2003 a fost de 9.5 la 1.000 de locuitori. În
același timp, rata mortalității a crescut ușor de la 8,9 la 1.000 de locuitori în 1981 la 9.6
la 1.000 locuitori în 2003.
Rata fertilității în scădere a dus la o creștere a vârstei mediane, ceea ce
coincide cu îmbătrânirea demografică a Europei în ansamblu. În 2001, 16,71% din
populație avea cel puțin 65 de ani, 68,12% era între 15 și 64 de ani, iar 15,18% erau de
până în 14 ani.
 Rata căsătoriilor a scăzut constant de la aproape 71 la 1000 de
locuitori în 1981 până în 2002, crescând ușor în 2003 la 61 la 1000 de locuitori și scăzând
din nou la 51 în 2004.
Rata divorțurilor a crescut și ea – de la 191,2 la 1000 de căsătorii în
1991 la 239,5 la 1000 de căsătorii în 2004.
Ca urmare, familia greacă medie este mai mică și mai vârstnică decât în generațiile
anterioare.
Cele mai mari și mai influente centre metropolitane ale Greciei sunt Atena și Salonic, cu
populații metropolitane de circa 4 milioane și respectiv un milion de locuitori. Alte orașe
cu populație urbană de peste 100.000 de locuitori :
Patras, Heraklion, Larissa, Volos, Rhodos, Ioannina, Chania și Chalcis
Migratia-Imigranti
De-a lungul secolului al XX-lea, milioane de greci au emigrat în Statele
Unite, Regatul Unit, Australia, Canada și Germania, constituind o numeroasă diaspora.
Migrația netă a început să devină pozitivă începând cu anii 1970, dar până la începutul
anilor 1990, principalul influx a fost cel al foștilor emigranți reveniți în țară.
Un studiu susține că recensământul din 2001 a înregistrat 762.191 de persoane fără
cetățenie greacă ce trăiau în Grecia, ceea ce ar constitui circa 7% din totalul populației.

Grecia se confruntă cu un mare

influx de imigranți ilegali ce încearcă să
pătrundă în UE prin țară. Imigranții
ilegali ce pătrund în Grecia o fac mai
ales pe la frontiera cu Turcia de pe râul
Evros. În 2012, majoritatea imigranților
ilegali ce intrau în Grecia proveneau
din Afganistan, urmați de pakistanezi și
persoane din Bangladesh. Începând din
2012, operațiuni polițienești cotidiene
pe scară largă (denumite „Xenios
Zeus”) au loc în Atena și în alte mari
orașe grecești pentru detenția
imigranților ilegali.
 Nationalitatea greaca
Codul naționalității se bazează în esență pe legea sângelui  : un  grec  este cineva
născut cel puțin dintr-un părinte grec sau un bunic grec născut în Grecia. Pentru non-
greci de origine, obținerea cetățeniei grecești este, ca cea a majorității țărilor din Uniunea
Europeană, lungă, costisitoare și supusă unei serii de condiții. Cu toate acestea, există
și legea solului : cu o singură excepție, legată de Tratatul de la Lausanne (1923), nu
recunoaște originea etnică a cetățenilor, iar minoritățile lingvistice
precum arvanitii sau vlahii sunt considerați din oficiu membri ai „  helleniki ethniki
koinonia  ”, națiunea greacă modernă.

Religia

Conform Departamentului de Stat american, circa 97%

din cetățenii greci se identifică drept creștini ortodocși.
Într-un sondaj Eurobarometru efectuat în 2010 de 
Eurostat, 79% din cetățenii greci au răspuns că „cred că
există un Dumnezeu”. Conform altor surse, 15,8% din
greci se autodescriu drept „foarte religioși”, cel mai
ridicat procent din toate țările europene. Acest sondaj a
găsit și că doar 3,5% nu au mers niciodată la biserică,
față de 4,9% în Polonia și 59,1% în Cehia..
Limba

Astăzi, Grecia este relativ omogenă din punct de vedere lingvistică, o mare majoritate a
populației autohtone folosind greaca drept limbă maternă sau chiar unică limbă.
 În cadrul populației elenofone, vorbitorii dialectului distinct pontic au venit în
Grecia din Asia Mică după Genocidul Grecilor și constituie un grup important.
În preajma frontierei nordice a Greciei există și niște grupuri vorbitoare de limbi
slave, denumite local slavomacedoneană, majoritatea identificându-se etnic ca greci. 
Nivelul sanitar
În Grecia funcționează un sistem sanitar universal.
 Într-un raport din 2000 al OMS, acest sistem a fost clasat pe locul 14 din
191 de țări studiate. 
 Într-un raport din 2013 al Organizației Salvați Copiii, Grecia a fost plasată
pe locul 19 (din 176 de țări) la capitolul situației mamelor și copiilor nou-
născuți.
 În 2010, existau în toată țara 138 de spitale cu 31.000 de paturi, dar la 1
iulie 2011, Ministerul Sănătății și Solidarității Sociale a anunțat un plan de
reorganizare administrativă a lor, în 77 de instituții spitalicești cu 36.035 de
paturi, ca reformă necesară cu scopul reducerii cheltuielilor și ridicării
standardelor de îngrijire medicală.
Speranța de viață în Grecia este de 80,3 ani, peste media OECD de 79,5, și
una din cele mai mari din lume. Insula Icaria are cel mai mare procentaj de
nonagenari din lume; aproximativ 33% din locuitorii insulei trăiesc până după
vârsta de 90 de ani. 
 Raportul OCDE pe 2011 a arătat că Grecia are cel mai mare procent de
fumători zilnici adulți din toate cele 34 de state membre ale OCDE. 
Rata obezității este de 18,1%, peste media OECD de 15.1%, dar considerabil
mai puțin decât cea din Statele Unite, de 27,7%.
 În 2008, Grecia are cea mai mare rată a percepției unei bune sănătăți din
OCDE, de 98,5%. 

Rata mortalitații infantile

este una dintre cele mai mici din lumea dezvoltată, cu 3,1 decese la 1.000 de
nașteri.
 BIBLIOGRAFIE

https://ro.wikipedia.org/wiki/Demografia_Greciei
https://insse.ro/cms/demography-in-europe/img/pdf/
Demograhy-InteractivePublication-2021_ro.pdf?lang=ro
https://ro.frwiki.wiki/wiki/D%C3%A9mographie_de_la_Gr
%C3%A8ce#%C3%89volution_de_la_population
http://populatie.population.city/grecia/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia#Migra%C8%9Bia
https://koaha.org/wiki/Demografia_della_Grecia
Fișa M2 : Curiozități demografice din GRECIA

RADU BIANCA
10 B