FRANTA

Bencea Silviu
Clasa a X-a B
 Demografia FRANTEI
• Franța avea o populație de 62.998.773 locuitori la data de 1 ianuarie 2006,
din care 61.166.822 erau în Franța metropolitană, ceea ce corespunde la
aproximativ 1% din populația mondială. Din 1801 s-a organizat, la intervale
regulate câte un recensământ național general, din 2004 acesta devenind
permanent.
• Creșterea demografică înregistrată de Franța este una dintre cele mai
dinamice din Europa și este datorată unui nivel al natalității superior mediei
europene și unui sold migrator pozitiv (aproximativ 100.000 persoane
anual). În ceea ce privește fecunditatea, aceasta se clasează printre
primele în Europa, cu 2,01 copii per femeie în anul 2006;
doar Albania, Muntenegru și Islanda având indici de fecunditate mai mari. În
plus, datorită creșterii speranței de viață, se înregistrează o creștere a
proporției de persoane în vârstă, fenomen cunoscut sub numele de pappy
boom și este datorat ajungerii la vârsta a treia a generației baby
boom din anii 1950.
• Limba franceză este singura limbă oficială din 1992, astfel că Franța este
singura țară din Vestul Europei (cu excepția microstatelor) care are o
singură limbă recunoscută oficial. Cu toate acestea, în Franța se vorbesc
77 limbi regionale care nu au nici un statut oficial, dar în ultima vreme au
început să fie predate în unele școli. Alte limbi străine, cum ar fi limba
portugheză, limba italiană, limba arabă și altele, sunt vorbite de diferitele
colectivități de imigranți.
 Imigranții de pe teritoriul Franței
• Franța a găzduit în 2006 un număr de 4,900,000 imigranți (aici, imigrant = străin născut în
afara teritoriului Francez) și 3,5 milioane de străini (persoane de naționalitate străină) -
aproape de media din alte state europene din Vest. În ciuda politicii oficiale de "imigrație
selectivă", 560,000 dintre noii imigranți s-au stabilit pe teritoriul francez între 2002 și 2007.
Majoritatea imigranților provin din Europa (44%) din Maghreb (30%), și din Turcia și Africa,
inclusiv vechile colonii franceze ; 40% dintre ei trăiesc în regiunea Ile-de-France. Astăzi, o
mare parte a copiilor născuți în Franța din părinți imigranți obțin automat cetățenia
franceză. Franța găzduiește, de asemenea, mulți studenți străini, în special în cadrul
programului european Erasmus. La această « ramură » se adaugă imigranții ilegali care
se estimează că sunt într-un număr de 200 000 - 300 000 dintre care în 2006, 28.000 au
intrat în legalitate.
• În total, s-a estimat că în anul 1999 aproximativ 14 milioane de cetățeni (adică un sfert din
populația franceză) au avut cel puțin un părinte sau bunic care a emigrat. Calcularea
acestor valori este îngreunată de lipsa unor statistici etnice din recensământele franceze.
Discriminarea și problemele unui imigrant
• Referitor la locurile de muncă și la plata acestora, s-a observat prin diverse studii că un
imigrant câștigă în medie de trei ori mai puțin decât un non-imigrant; de asemenea,
aceștia sunt de două ori mai expuși în a câștiga mult sub medie și a trăi sub pragul
sărăciei.
• Un bun exemplu pentru situația reflectată anterior, este Zinedine Zidane, fotbalist și
personalitate franceză, care la origine este fiul unei familii de imigranți algerieni.
• Imigranții, în special cei care aparțin unor "minorități vizibile" (prin culoarea pielii sau
anumite trăsături fizice) sunt din păcate adesea victime ale discriminării în Franța.
Conform unui studiu efectuat în perioada 2005-2006, în 70% din cazuri, angajatorii preferă
să aleagă un candidat de origine Franceză decât un candidat ce provine din Africa sau
Africa de Nord.
• Un alt studiu efectuat în anul 2007, când la întrebarea "Te consideri rasist?" , un număr de
27% dintre cei interogați au răspuns "da".
 Structura confesională
• Republica franceză, oficial, este un stat laic, secular (adept al doctrinei laice) care are
libertatea religioasă ca un drept constituțional. Unele organizații cum ar fi
Cienciolohia, la Biserica Unificării sau Familia ori Familia Internațională (ex: Copiii lui
Dumnezeu) au statutul de asociații fără scop lucrativ și asa că nu sunt recunoscute
ca religii,și sunt considerate’’secte’’ in numeroase studii parlamentare.
• Potrivit unui sondaj din ianuarie 2007 făcută de Stirile Catolice Mondiale, in populația
lor sunt reprezentate principalele confesiuni religioase: catolică 80%, agnostici și nu
religiosi 10 %, musulmană 4 %, protestantă 2 %, evreiesc 1,5 %, budist 1 %,
ortodoxă 0,5 %, altele. In alt sondaj, proporția de nereligiosi este egală cu 27%, si
10% se identifică ca alte religii sau fără opinie, 4 % se identifică ca musulmană,3 %
se identifica ca protestantă, 1% se indentifică ca evreiască.
• Potrivit celui mai recent eurobarmetru din anu 2005, 34 % din orașele franceze au
raspuns că ’’ cred că există un Dumnezeu’’,in timp ce 27 % au raspuns ’’ei cred că
există un anumit tip de spirit sau de fortă’’ si 33 % că ’’ei nu cred că există nici un fel
de tip de spirit,Dumnezeu, sau forță.Alt studiu dă că 32 % de persoane care se
declară atei,și alții 32 % care se declară’’ neîncrezători in existența lui Dumnezeu,dar
nu un ateu’’.
• Comunitatea de evrei in Franța se numară aproximativ la 600.000 potrivit
Congresului Mondial Evreiesc, el este grupul cel mai mare de această religia din
Europa.Estimările numărului de musulmani variază mult.Potrivit recensămantului din
1999, erau doar 3,7 milioane de persoane ( 6,3% din populatia totala). In 2003,
Ministerul Afacerilor Interne estimeaza numarul total intre 5 si 6 milioane (8 milioane
potrivit Frontului Național).
• Sunt aproximativ intre 200.000 si 1 milion de emigranți ilegali.