Relatii interetnice, rasiale si nationale - Expulzarea rromilor din Franta.

Criticata in strainatate si in plan intern pentru politica de expulzare a rromilor,

Franta continua sa retrimita in tara sute de conationali ai acestei etnii. Acest lucru este de
inteles, deoarece unii dintre rromi chiar au comportamente inacceptabile pt societatile din
Vest.

Grupul etnic este un grup social ai carui membrii ( rromii) au un

semnificativ sentiment al identitatii. Acestia difera prin trasaturi
caracteristice : obiceiuri, imbracaminte, comportamente, limba, religia,
conceptia despre viata.
Astfel prin grup etnic definim o populatie distincta in cadrul unei
societati mai largi, a carei cultura este diferita de a sa. Fiind constienti de
apartenenta lor prin rapoarte si in contact cu membrii altor grupuri etnice,
identitatile de grup etnic sunt diferite in relatie cu cei care nu sunt membrii
ai grupului. Dupa parerea mea, rromii sunt un grup etnic secundar in
Franta, deoarece depind in intregime de societatea majoritara ( francezii),
pt satisfacerea tuturor trebuintelor lor.

Da, etnia noastra rroma, care de 20 de ani ne-a facut un renume trist in randul
concetatenilor europeni, are aceste probleme grave de comportament civic si de integrare.

Eu consider ca datorita acestor incidente neplacute pentru Romania, se limiteaza

drepturile romanilor la circulatie libera, ajungandu-se pana la votul impotriva privind
aderarea Romaniei la spatiul Shengen.

In august 2010, Parisul a fost criticat la ONU in privinta repatrierii minoritatii

rromilor si, mai general, pentru faptul ca N. Sarkozy stabileste o legatura intre imigratie
si lipsa de securitate.

Minoritatile sunt definite ca grupuri cu atitudini si comportamente diferite

fata de majoritate. Rromii sunt minoritati datorita raporturilor de putere si
influenta dar si de numarul de persoane in statul respectiv.
Romania are o populatie mai numeroasa de nationalitate diferita, rromii
fiind astfel inoritati nationale.Rromii sunt un grup minoritar, avando
populatie cu o constiinta proprie etica si / sau culturala, cu relatii stabilite
numai intre membrii consangvini, casatoriti cu persoane ce apartin de
grupul lor.

Decizia Frantei de retrimitere voluntara a rromilor in tarile de origine, in Romania si

Bulgaria, a reprezentat cel mai ferm semnal adresat forurilor europene, tarilor de origine

1
si tarilor gazda, pentru initierea unui program amplu european si national in scopul
integrarii sociale ferme si definitive a acestor oameni, din care multi au un mod de viata
anacronic.

In ctombrie 2010, a aparut fisierul MENS ( minoritati etnice non-sedentare),

apartinand Jandarmeriei franceze. Politica franceza de expulzare a rromilor, careia i se
mai spune si "repatriere voluntara", a starnit proteste in intreaga Europa, pe motiv ca este
o politica rasista, ce vizeaza distrugerea taberelor de rromi. Insa Franta neaga ca ar
actiona pe baza unor criterii etnice. Eu sunt convinsa ca acest fisier nu a facut decat sa
puna gaz pe focul polemicii privind situatia rromilor, desi Jandarmeria si Ministerul de
Interne neaga existenta lui.

Aceasta politica numita rasista, ngata de Franta, se explica prin faptul ca

rromii ca minoritate, cauta sa directiuoneze raporturile cu majoritatea spre
scopuri si trebuinte, care nu intotdeauna concorda cu conduita generala
stabilita de institutiile statului. Grupurile minoritare sunt un stimul constant
de schimbare sociala din cauza pozitiei lor de factor al diferentierii
culturale fata de majoritate. Cum minoritatile cauta sa-si exprime
permanent identitatea, rezulta o competitie intre modul lor de a fi si cel al
majoritatilor. ( omul marginal – om creativ – E Stonequist )

Dorind sa scape cu orice pret de aceasta minoritate etnica, Franta a procedat la

repatrierea rromilor din taberele ilegale oferindu-le acestora sume de bani pt a acepta
repatrierea. Ca urmare a acestei politici, Franta si-a atras critici din partea Comisiei
Europene, din partea mai multor membri ai Parlamentului European si din partea unor
organizatii ale societatii civile. In acest context s-a adus in discutie legarea temei
integrarii rromilor de accederea Romaniei (si Bulgariei) in Spatiul Schengen.

Pozitia Romaniei a ramas constanta: nu exista nicio legatura intre cele doua subiecte
- procesul de aderare la Schengen este unul exclusiv tehnic, in timp ce problema romilor,
prin natura ei, este o problema comuna a mai multor state, fiind astfel o problema
europeana.

„ Problema rromilor” a reizbucnit in acest an in Franta. Astefel, in ciuda expulzarilor,

numarul rromilor din Franta ramane stabil, la aproape 15.000, in ciuda politicii de
repatriere a Guvernului francez, insa trebuie sa mentionez faptul ca s-au degradat
conditiile de viata ale acestor oameni.

Cert este ca toate statele membre ale UE vor implementa un plan de actiune in
favoarea rromilor, dar in Europa s-a facut foarte putin pentreu a rezolva aceste probleme,
iar banii care sunt pusi la dispozitie la nivel european nu sunt utilizati.

Demolarea taberelor ilegale ale rromilor a provocat un intreg scandal in Europa, cu

toate acestea 90% dintre aceste tabere au fost demolate. Astfel in luna aprilie a acestui an

2
francezii ne-au trimis „pachet” 159 de rromi. Chiar daca fiecare adult a primit de la statul
francez 300 de euro pentru a pleca, iar copiii au luat 100 de euro, ei se pregatesc sa se
intoarca in Franta de indata ce vor putea. Desi daca se intorc ei risca sa fie pedepsiti
conform noii legi a imigratiei din Franta, explicatia este simpla : din cersit pe strazile
Frantei fac intre 50 si 100 de euro pe zi, banii acestia nu reusesc nicicum sa ii faca acasa.

In concluzie parerea mea este ca ar trebui sa recunoastem ca si noua ne revine o

parte din responsabilitatea de a gasi solutii economice si sociale pentru rromii de la noi
din tara, dar asta nu exclude responsabilitatea altor tari de a se adauga eforturilor pentru
rezolvarea unei probleme europene.

Prin liderii lor, rromii trebuie sa-si recunoasca punctele slabe si sa participe din
interior la procesul de asezare a modului de viata civic dupa modelul de civilitate modern
bazat pe locuri de munca si locuire, respect interuman, educatie, trai zilnic. Astefel o sa
darame prejudecatile formate de celelalte state din Europa si nu numai, cu privire la toti
romanii.

Termenul de prejudecata vine din latina : prae = inainte, judicum =

judecata, ceea ce inseamna judecata inainte de a cunoaste faptele.
Sociologic, prejudecata este un set de credinte, stereotipuri si emotii
puternice tipic negative despre un grup de indivizi, care predispune pe un
ins sa actioneze intr-un anumit mod fata de acel grup.

Credintele specifice prejudecatii se caracterizeaza prin simplicitate si

rigiditate. Credintele despre grupurile etnice iau adesea forma
stereotipurilor – imagini mentale proprii, imagini simple si nesdofisticate
despre lucruri aproximativ cunoscute. Stereotipurile etnice sunt generalizari
despre varietatea complexa a problemelor. Componenta emotionala si
afectiva se refera la faptul ca prejudecata implica sentimente vsi trairi, de
regula negative si intense, cu privire la grupul etnic.

Problemele nu se pot rezolva insa peste noapte. Romania nu are muntii de bani pe
care-i solicita francezii, spre a fi alocati rromilor, iar romanasii nostri asteapta "darurile"
guvernamentale ca sa se integreze.

Rasa este un grup natural de oameni care prezinta un ansamblu de

caracteristici fizice ereditare comune, idiferent de limbajele, obiceiurile si
nationalitatile lor. Rasa nu este identica cu nationalitatea sau cu etnia.