LUPII, MIEII ŞI URSUL

lui Tony Blair şi altora eiusdem farinae

Nr. 4 (129), 01.02.2007

Doi lupi, tovarãşi de pofte,

Vicleni, au vrut sã adopte
Nişte miei orfani, pãrãsiţi,
Din milã ţinuţi şi crescuţi.

S-au dus deci la urs, ca mai mare-n pãdure,

Şi mieros i-au spus, ba s-au pus chiar sã jure
Cã de-al mieilor dor nu mai pot, se topesc,
Cã vor sã-i adopte, cât de mult îi iubesc.

Ursul s-a arãtat mişcat,

Însã totuşi i-a întrebat:
"Lupi mãrinimoşi, dar pe voi
Cum sã vã las paznici la oi?"

Viclenii i-au rãspuns: "Ursule, se poate

Sã mai crezi astfel de vorbe-napoiate?!
Doar noi nu-i pãzim, ci-i dorim cu mare dor,
Le-am fi tatã, mamã, le-am da un viitor!

Şi apoi, ne-ai nedreptãţi,

În drepturi adânc ne-ai lovi,
Sã rãmânem discriminaţi,
Iar mieii, nimãnui lãsaţi?!
(citat din Profamilia)