Ministerul Educației și Cercetării

al Republicii Moldova
Universitatea Tehnică a Moldovei
Departamentul Fizică

Raport
asupra lucrării de laborator Nr.4.

la Fizica realizat în MATLAB

Tema: Elemente ale sistemului MATLAB
Varianta 15

A realizat st. gr. FAF-221 Grigoraș Dumitru

A verificat dr., conf. univ. Ionel Sanduleac

Chișinău -2023
1
Sarcina Lucrării Nr.1

2
 Rezolvare:
func1.m
function [x1,x2,x] = fun1(t)
A1 = 3;
A2 = 5;
omega1 = 5;
omega2 = 3;
alpha1 = pi/6;
alpha2 = pi/3;
x1=A1*cos(omega1*t + alpha1);
x2=A2*cos(omega2*t + alpha2);
x=x1+x2;
end
func2.m
function[x1,x2,x3]=fun2(t)
a1=1;
a2=2;
omega1=10;
omega2=10;
alfa1=pi/1.1;
alfa2=pi/1.7;
x1=a1*cos(omega1*t+alfa1);
x2=a2*cos(omega2*t+alfa2);
x3=x1+x2;
end

func3.m
function[x1,x2,x3]=fun3(t,domega)
a1=20;
a2=12;
omega1=4;
omega2=omega1+domega;
alfa1=0;
alfa2=0;
x1=a1*cos(omega1*t+alfa1);
x2=a2*cos(omega2*t+alfa2);
x3=x1+x2;
end

3
func4.m
function [x1,x2,x]=fun4(t,alfa);
a1=4;
a2=5;
omega1=6;
omega2=6;
alfa1=pi/2;
alfa2=alfa1-alfa;
x1=a1*sin(omega1*t+alfa1);
x2=a2*sin(omega2*t+alfa2);
x=x1+x2;
end

Rezultatul:

4
5
func5.m
function [x,y]=fun5(t,alfa);
ax1=10;
ay2=9;
omega1=2;
omega2=2;
alfa1=pi/4;
alfa2=alfa1-alfa;
x=ax1*sin(omega1*t+alfa1);
y=ay2*sin(omega2*t+alfa2);
end

func6.m
function [x,y]=fun6(t,alfa);
ax1=14;
ay2=13;
omega1=2;
omega2=4;
alfa1=alfa-pi/3;
alfa2=alfa1;
x=ax1*sin(omega1*t+alfa1);
y=ay2*sin(omega2*t+alfa2);
end

lab4.m

% Lucrare de laborator Nr.4

% Student -- Grigoras Dumitru FAF-221
% Varianta 15
clc; clear; close all;
t=0:0.05:10;
%a) Graficul oscilatiilor necoerente
[x1,x2,x] = fun1(t);
6
figure ()
plot(t,x1,'r-') hold on
plot(t,x2,'g-') hold on
plot(t,x,'b-')
title('Graficul oscilatiilor necoerente', 'fontSize', 16, 'Color',
'Red');
legend('x1','x2','x1+x2');
xlabel('t,(sec)', 'fontSize', 14);
ylabel('x,(m)', 'fontSize', 14); grid on;
%b) Graficul oscilatiilor coerente
[x1,x2,x] = fun2(t);
figure (2)
plot(t,x1,'r-') hold on
plot(t,x2,'g-') hold on
plot(t,x,'b-')
title('Graficul oscilatiilor coerente', 'fontSize', 16, 'Color',
'Red');
legend('x1','x2','x1+x2');
xlabel('t,(sec)', 'fontSize', 14);
ylabel('x,(m)', 'fontSize', 14);
grid on;
%c) Graficul oscilatiilor-bataie
t=0:pi/25:180; n=0;
for domega=[0.07,0.1,0.15];
n=n+1;
[x1,x2,x3]=fun3(t,domega);
figure(3);
hold on
plot(t,x3,'-','LineWidth',0.5);
axis equal
legend('x1','x2');
title(['Oscilatie-bataie cu diferenta dintre pulsatie de ',
num2str(domega), ' radiani'], 'fontSize', 16, 'Color', 'Red');
xlabel('t,(sec)', 'fontSize', 14);
ylabel('x,(m)', 'fontSize', 14);
end
%d) Graficul diferente de faza
t=0:pi/20:10; n=0;

7
figure()
for alfa=[0,pi/6,pi/4,pi/3,pi/2,2*pi/3,3*pi/4,5*pi/6,pi]
n=n+1;
[x1,x2,x]=fun4(t,alfa);
subplot(3,3,n);
plot(t,x1,'-:b',t,x2,'-g',t,x,'-r','LineWidth',1);
legend('x1','x2','x');
title(['Graficul diferente de faza ',
num2str(alfa)],'fontSize', 10 );
xlabel('t,(sec)', 'fontSize', 14);
ylabel('x,(m)', 'fontSize', 14);
end
%III.
%a) Aflarea traiectoriei
figure()
t=0:pi/20:10; n=0;
for alfa=[0,pi/6,pi/4,pi/3,pi/2,2*pi/3,3*pi/4,5*pi/6,pi]
n=n+1;
[x,y]=fun5(t,alfa);
subplot(3,3,n);
plot(x,y,'-r','linewidth',2);
title(['Delta/Alpha=',num2str(alfa),'rad']);
ylabel('t,(sec)', 'fontSize', 14);
xlabel('x,(m)', 'fontSize', 14);
end
%b) Aflarea traiectoriei
figure();
t=0:pi/20:10; n=0;
for alfa=[0,pi/6,pi/4,pi/3,pi/2,2*pi/3,3*pi/4,5*pi/6,pi];
n=n+1;
[x,y]=fun6(t,alfa);
subplot(3,3,n);
plot(x,y,'-b','linewidth', 2);
title(['Delta/Alpha=',num2str(alfa),'rad']);
ylabel('t,(sec)', 'fontSize', 14);
xlabel('x,(m)', 'fontSize', 14);
end;

8
Rezultate:

9
 I. Concluzii

În timpul acestei lucrări de laborator, am folosit Octave pentru a analiza și oscilatiile

coerente si necoerente . Oscilațiile armonice sunt mișcări periodice în jurul unei poziții de
echilibru, caracterizate prin frecvență, perioadă, amplitudine și fază. În cazul oscilațiilor
armonice de aceeași direcție, cum ar fi x1 și x2, acestea pot fi compuse prin adunarea
pozițiilor lor în funcție de timp pentru a obține oscilația rezultantă x. În cazul oscilațiilor
armonice necoerente, unde ω1 ≠ ω2, se poate observa un model de interferență în graficele
funcțiilor individuale și în graficul oscilației rezultante x. În cazul oscilațiilor armonice
coerente, unde ω1 = ω2, graficul oscilației rezultante x este o oscilație cu aceeași frecvență și
amplitudine ca și oscilațiile individuale. În cazul oscilațiilor armonice necoerente de tip
bătaie, unde ω1 ≈ ω2, graficul oscilației rezultante x prezintă un model de creștere și
descreștere a amplitudinii, numit beat. În cazul oscilațiilor armonice de direcții reciproc
perpendiculare, graficul traiectoriei mișcării punctului poate fi reprezentat prin figuri
Lissajous, care sunt modele interesante de mișcare armonică.

Anexa:
Link la fisierele Octave

10