GANDIREA Serie noua Anul VI Nr. 5-6/1997 Fondatori: CEZAR PETRESCU si NICHIFOR CRAINIC Director onorific: PAN. M. VIZIRESCU Ss U M A R U L: LANGA IESLEA BETLEEMULU NICHIFOR CRAINIC : Langa ieslea Betleemului 1 VASILE VOICULESCU : Colind 3 PAN. M, VIZIRESCU Ziua cea mare a neamulu romanese 3 RADU GYR : Colind ceese. % MARIA FANACHE . Ajun de Craciun cu Nichifor Crainic 9 OCTAVIAN GOGA Colindé. ” DOCUMENTE = Unirea Ardealulu eu Romsinia Is MIRON SCOROBETE : Mai e senin. 20 §.C. ANDRONESCU : intr Schopenhauer 1 Alexe onl lui Dumnezeu. 21 MIRON SCOROBETE Era 28 ROMULUS NEAG :Pirintele Arsenie Boca in Alma Mater Zarandensis 26 MIRON SCOROBETE : Cules 32 OVIDIU PAPADIMA : Din perspectvele une! literatur restne la nol. 33 ION PARASCHIVESCU : Poezi 36 MIRON SCOROBETE : Acasi ” TRAIAN STEJAN : Ultima seara 40 PAN. M. VIZIRESCU: Cuvaint rostit la Academia de inate studi mubtare DAN POPOVICI ; Meditatii B PAN IZVERNA.:Epifanile poezii 4 PAN IZVERNA Catrene 49 PAN.M, VIZIRESCU : Octavian Naghiu un mare tenor ron 30 VASILE DIMA: Scrisoare mamei 55 RODICA CIOCARDEL-TEODORESCU -Pictorul lon Mire... 36 RODICA CIOCARDEL-TEODORESCU : Poeait ©o VIRGIL OPRESCU RUNCEANU : Misura zidiri 1 PAN M, VIZIRESCU : Colindétoral 66 CALIN SAMARGHITAN : O noua imagine a inceputurilor in lumina Carfi ui S. Coryll, Vala in Cartea Genezei or NICHIFOR CRAINIC : Cuvéintul tau 1 AUREL COSMOIU : La o intrebare bimilenara, un rspuns la fel de vechi72 NICHIFOR CRAINIC : ingerul slavei. 5 VASILE OLTEAN : Primele gramatici romanest 16 VASILE VOICULESCU : Rafiunea ~ DANIIL STOENESCU - Biserica paleo-erestina Densug 80 SERGIU GROSSU : Abecedarul vieii 3PARINTELE ARSENIE BOCA iN ALMA MATER ZARANDENSIS DE ROMULUS NEAG Spunea cineva ci despre Eminescu trebuie si vorbim in soapta, ca si nu-i tulburim linistea in eteritate. Pe el il simfim in fognetul de frunze, in sopotul apelor, in clipitl stelelor, in strilucirea Luceaffrului de ziud. El este “partea noastrd de cer” (C. Notca). Cu Parintele Arsenie comunicdm dincolo de timp si spafiu fra cuvinte, in linistea desdivarsitd a rugiciunii. Spre Sfinfia Sa, cu adancd smerenie si pioas4 recunostinga, indreptam un freamat de gand, un crampei de suflet, 0 aripa de vis, cfci numai in tcere alungém vorbele desarte, care lar putea rani adine in lumea esenfelor pure. Sfinjia Sa este partea noastra de A incerca si exprimam in cuvinte, macar in contururile ei esenfiale, imaginea unei personalititi de dimensiuni filocatice “multa vreme au statut sufletul nostru”. Opera sa, mai ales cea trai in viata launtricd spre limanul fara sffrgit al luminii divine, este mai pufin ‘cunoscut, cdci, in spiritul moralei crestine, autorul insusi reprima tentafia de a-1 proiecta in Tumea celor vazute. Sfinfia Sa nu este numai ctitor de ageziminte, ci mai ales ziditor de suflete. in lumea ravagita de consecinjele nefaste ale ateismului, de atacurile impotriva credinfei strabune, pentru redescoperirea identtafii noastre, avem stringent nevoie de cAlauze pe Cirarea de Taina a Imparaei, de piloni ai edificiului nostru spiritual “Biruit-au géndul intr-o noapte in care jracolul cosmic al Cometei se arita privirii infiorate peste pdurile Bradului pared mai strlucitoare si mai misterioase ca oricand, strafulgerdri de gand 26BsPoBER giis 38 Be intr-o succesiune caleidoscopici de imagini, venite dintr-un impuls liuntric sau poate din tainice avanturi, au readus in lumina constiinfei gi a emofiei intimpliri care altfel ar fi ramas definitiv in noaptea uitrii. Intre veghe si somn, o voce ma cheam: Scoald-te gi scrie ! Siruri se inscriu aproape intr-o succesiune coerenta si dau contur unor intémplari care aduc in lumina ‘imaginea unei personalitifi unice - Périntele Arsenie Boca. Aceeasi voce ma indeamna: Nu fii patetic, sugrumd elocinta | Cu aproape treizeci de ani in urma, in biroul directorului Liceului “Avram Iancu” din Brad, isi face aparitia un pop cu infiisarea si atitudinea descinzind parca din baladele haiducesti, care, prin insolitul persoanei sale, nu putea atunci si nu trezeasc& suspiciuni, mai ales intr-o institutie care era in centrul atenfiei autoritifilor. Aflu cd este un fost absolvent al liceului, revenit 1a Brad, n-am refinut de pe ce meleaguri, chemat de scumpe amintiri. Evocd ume de profesori, colegi, intre care refin numele unuia, liderul clasei, “stralucitor” la inva- ‘Sturd, Boca Zian. in accentele patetice venite parca din poezia lui Goga, dar mai ales “intr-un stil lapidar, abrupt, cu lovituri de barda si trisnete”, dup’ propria sa insemnare, asemenea versurilor din cunoscutul poem al Iui Aron Cotrus, incat ferestrele gi ugile biroului vibreazit de ecoul retorismului, preotul Petru Boldor recitd din amplul séu poem Horia redivivus. Impresia tandrului de atunci, care il asculta uimit, dar si cu team, cdci tiradele retorice trec dincolo de Ziduri, a fost de stupoare: “Extraordinar, nemaipomenit, formidabil”, cum va consemna autorul ‘mai tdrziu in amintirile sale, Dupa un timp, preotul revine gi oferd pentru biblioteca sau arhiva liceului un caiet studentesc cu poemul amintit si alte creafii, N-am indraznit atunci si-1 depun Ja arhiva liceului si nici si-1 pistrez prea mult in scoala, unde “Urechea” Securitaii era extrem de activa. L-am depus acasi undeva, printre cirfi, caiete si alte obiecte. Anii s-au scurs si, in ‘valmgagul timpului, amintirea caietului n-a mai revenit, Despre un cilugar cu numele Arsenie mai auzisem sporadic, fara sA-mi refina in mod deosebit atenjia: Ca la Méndstirea Prislop face de toate - sfituieste oamenii in ceasuri de rugiciune, scrie, picteazl, concepe si zideste 0 clopotniti pe stincd si ajuta cu priceperea si braful la tot ce se clideste, intre care restaurarea bisericii monument istoric. La Brad vine din nd in cnd pentru revederea locurilor copilariei ia gcolii in care a crescut si s-a format. scrisoare a lui Nichifor Crainic catre Parintele Arsenie Boca publicata in revista Géndirea (Seria nous, anul Il, nr.1/1993), dar mai ales lucrarea Cararea Impérétiei,tiparita postum, in 1995, mi-a stimulat in cel mai inalt grad interesul. La prima lecturd, m-am aflat in faja unei lucrari neobignuite: o carte de invdturd cresting, adresati deopotrivé omului simplu At gi intelectualului rafinat, a unui erudit fird epatare, in limba cea mai curata a sufletului {in dorinja de-a mi documenta despre viala si activitatea fostului profesor si director Candin Ciocan, popa D’Or Uragan, pseudonimul in care parintele Boldor semneazi poemul Horia redivivus, rispunde invitajiei mele si, timp de zece ore si jumitate, evoci fapte, ‘ntémplari in legaturd cu dirigintele clase, colegi intre care si Boca Zian, cu interminabile digresiuni si incursiuni, cu sclipiri de inteligenta gi spontaneitate. La solicitarea Cucemiciei Sale, nu-i pot prezenta caietul si nici nu indrémesc si-l caut de teama si nu dobandesc certitudinea pierderii Iui. Refin acum un aménunt: Caietul confine printre altele, si poezia Sfantul, inchinata Parintelui Arsenie. intr-o seari, destul de tarziu, mi se comunicd la telefon ci a doua zi urmeaz sii ma viziteze doua personalitafi de la Mandstirea Prislop, ca si se intereseze privitor la intenfia mea de-a scrie despre Parintele, Emofia infiorata alungi somnul: Ce le voi spune oaspefilor ? Postfafa monahiei Zamfira Constantinescu la Caérarea Impdrdfiei ma hotirise s4 tenunt definitiv la orice incercare de-a publica macar un rand despre autorul lucrarii, care a trecut prin viafi ca un Sfaint. Deodata, o iluminare de gnd: Caietul cu poezia Sfantul. Dar unde si caut tun obiect pe care de atafia ani il considerasem pierdut ? $i totusi... In febrila cdutare, crf, 2caiete, obiecte puse de-a valma din lips de spafiu intr-o garderoba, imi alunecd printre deyete Dupa mai putin de cinci minute, minunea se produce, Sunt salvat: Am in mana caietul cu poezia Sfanful Urmeaza noaptea albi a surprizelor. in infiorata lecturd, 0 descoperire mi ccopleseste: Amintiriinedite ale preotului Boldor despre colegul situ de banca - Boca Zian Surprizele se tin lant: Poeziile, daca nu toate, cele miai multe, au fost create fir creion si hartie, cum metaforic se exprima Arghezi: “Cu unghia pe tencuiala / Pe un parete de firida ‘goala...", in cei cinsprezece ani de inchisoare, iar poemul neterminat Horia redivivus este 0 alegone a reistenfet anticomuniste, in ritmuri gi rime care se dezlanfuie ca furtunile de rimavara peste crestele abrupte ale Apusenilor, ceea ce il face pe Nichifor Crainic si exclame ‘Onomatopee ! in toata literatura universald nu cunosc o metaford de 0 asemenea ampldare” intalnirea de a doua zi cu distingii oaspeti este o descarcare de energie zigazuita in tainife ale sufletulus gi © dezlegare pentru a scoate in lumina imaginea celui care s-a ridicat de pe bancile Liceului “Avram lancu” din Brad, aga cum apare in amintirile colegului de banca Ceca ce a devenit Parintele Arsenie, “pictor de suflete”, “zugrav de biserici” de dimensiuni filocatice, cum il numeste Nichifor Crainic, nu este fara legsitura cu anii petrecuti pe bincile Liceului Ortodox Greco-Oriental din Brad, la care adeseori revine cu recunostinf st pioasd amintire, ca la o adevirata “Alma Mater”, cAci aici, in “Tara Zarandului", pe cArarile de taina ale lui Horea si lancu, unde romani au fart vetre ale rezistentet $i credintei straibune ‘au inmugurit primele manifestiri in lumea spiritului, ale tndrului care mai tarziu “a reinviat ‘cu viafa gi cu propovaduirea duhul Filocalies in viata religioasi a poporului nostru” (D. Stiniloae) Liceul din Brad, al cincilea liceu roménese din Transilvania, dupa cele de la Blaj, Beius, Brasov si Nasdud, ctitorie a Mitropolitului Andrei Saguna, se inscrie intre liceele de traditie in care s-au cultivat virtufile noastre nationale, credinfa neclintité. in ortodoxie. Raspunzind imperativelor vremi, pind la Marea Unite de la 1 Decembrie 1918, majoritatea absolventilor liceului bridean au devenit preofi si avocati, ca si apere prin forta spiritului $1 locinga dreptului existenta romanilor in vatra strabuna Mirturiile colegului de banca il infitigeaz ca “exceptional de inzestrat, de-o vointi extraordinard, © memorie formidabila, o putere de munca si 0 tenacitate iesite din comun”. Manifest inci de acum deschiderea spre universalitate: de 0 curiozitate intelectual remarcabild, totul il intereseaza. Intocmai cum un fluviu. adund in albia sa afluentit dintr-un ‘ntreg bazin hidrografic, se varsi in mare, de aici se pulverizeazd in cosmos si din nou se revarsi pe pimant sub forma ploii roditoare, refacand “circuitul elementelor”, el asimileazd informafii din toate domeniile cunoasterii, pe care le trece prin filtrul personalitati sale si le transfigureaza intr-un mod de existenfa, prevestindul pe teotogul erueit si duhovnicul deschis spre sufletul omului, ridicand brafe de energie spre tainele wniversulut. Liceul Nafional Ortodox. din Brad, cu un corp didactic de elitd, format 1a universtatile din tara sau de Ia Viena, cu profesori mireni si teologi, care au ctitorit in domeniul culturit in perioada de pregatire si infiptuire a desivarsiri' unititii noastre najionale, isi pune profund amprenta asupra receptivitifii intelectuale gi sensibilitati sufletesti ale tandrulu: Boca Zian, liderul recunoscut §1 respectat de profesori si colegi. “Staturi pozitivista”, exceleaza la matematicd. fizici, chimie, biologie, are preocupari care depagesc nivelul programelor scolare in domeniul artelor: desen, caligrafie, muzicd. Munceste suplimentar la desen si pictura cu profesorul Kérmendy. cfnta Ia flaut, multiplica partituri pentru profesorul de muzici Gheorghe Parvu. De la aceasta varsta este extrem de interiorizat, solitar. Spre sfarsitul clasei a Vil-a. le-a facut colegilor marturisirea Gi la orele de desen si pictura i s-a descoperit idea potrivit céreia “omul nu este numai came, singe §1 oase. ci existd gi altceva. Inspiratia nu fine de materie, de rafiune”. Se prefigureazi de acum teologul din viziunea lui Nichifor Crainic preocupat si aduca teologia in arena larga a 28cu jon cal Oe erie Se FRess aed oe viefii_ intelectuale care si imbripigeze 0 misiune spiritual totalitara. universalitaten manifestarilor omenesti, asa cum leromionahul Arsenie Boca va confirma mai tarziw in opera sa de valoare universal Cérarea Impardtie’, ~..precum urmarim 0 armonie intre facultaile sufletesti; tot aga trebuie s& urmirim 0 armonie g1 intre cunostinfele din cat mai multe domenii precum $i o sintezi a acestora cu viata. Mult& stiintS apropie pe om de Dumnezeu, pufina stiin{d il indeparteaz’ gi de gtimf’ gi de Dumnezeu, Tar omul atita prefuieste cata apropiere de Dumnezeu g-a cagtigat in sine. Dumnezeu i-a dat o valoare mare, ins trebuie si el sf si-0 cistige” (Cararea Imparétiei. p. 210) in afara matricoletor scolare, alte documente care sf ateste trecerea prin liceul brédean a tui Boca Zian s-au pierdut, ramne insa peste timp o marturie vie pe care pinntele Boldor 0 evocd cu emofie, Era in primavara anului 1929, de zece mai, dupa 0 serbare in piaja orasului ind promotia de absolventi din acest an, in frunte cu dirigintele. profesorul Candin Ciocan, se deplaseazi in curtea liceului pentru a sidi un stejar, ca un simbol al biruinte, intrat in traditia poporului roman. “Mi pregiteam si iau puietul. cind dirigintele ma opreste «Nu Boldor, ci Boca Zian planteazi pomul». M-am uitat cu ciuda la diriginte si cu aceeasi ciud mi-am infipt degetele in ridacinile puietului. Zian tinea gi scutura puietul si se taseze pamantul, eu il presam poi fiecare coleg stropeste cu stropitoarea la ridicina, dupa care I-am legat de tutore”. Cu tofii atunci am hotarat ca stejarul plantat s4 poarte numele “Gorunul lui Zian’”. seful prom de absolventi ai liceului, “El s-a dezvoltat frumos, ca un simbol al vigori. al trainicici, al frumuseti, al indltimii idealului spiritual-moral pe care educatorit nostri ni le-au insuflat, ca si faci din noi caractere tari, putemice, personalitati proeminente in slujba patriet si neamului” Cu zesttea intelectual’ gi spiritual dobandita la Brad, se inserie la Institutul Teologie din Sibiu unde este “extrem de sarguincios si studios”. inet intre colegi are aureola unui Sfint” “Extrem de rezervat, retinut, si solitar”, continud si studieze in particular pictura intr-o cmdirufa rezervatd in calitate de infirmier al Institutului, unde il descoperé profesorul Nicolae Popovici. proaspat reintors de la studii in strdinatate, la interventia céruia dupa absolvirea Teologiei, este trimis cu bursa la Institutul de Belle-Ane din Bucuresti. Aici uurmeaza $i cursuri de medicind, este fascinat de cursurile de misticd ale lui Nichifor Crainic, al cirui discipol va devent, fiecventeazi si alte cursuri in domeniul culturii si artet_ cum demonstreaza spiritul erudit al autorulutIucrarii unice in Ortodoxie. Cérarea imparétiei. Dupa terminarea studiilor superioare, urmeaz’ 0 scurta perioad’ de ucenicie in ‘monahism la Sfintul Munte Athos, cind ar fi refficut, dupa spusele unora, total sau partial, “caldtoria Sfintului Apostol Pavel din Grecia”. Sigur este cA, Ia reintoarcerea in fara, aduce citeva manuscrise grecesti ale Filocaliei pentru fostul siu profesor de la Sibiu D. Stiniloae, cu care colaboreazi la realizarea in limba romana a acestei monumentale lucrari in doulisprezece volume, cea mai important contributie romaneasca in domeniul Ortodoxiei in anii de ctitorie la Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus, se remarcé in chip strilucitor ca “pictor de suflete dupa modelul Domnului nostru lisus Hristos” (Nichifor Crainic). Se reinvie acum 0 traditie a marilor pelerinaje Ia locurile sfinte, La acea “bulboand spiritual uriaga”, mulfimile nu mai contenesc, cum exclama cu admirafie Nichifor Crainic "Ce wreme inaljatoare cand toata tara lui Avram lancu se migca in pelerinaj, cAntand cu zipada pand la piept spre SAmbata de Sus, ctitoria voievodului martir™ Auras de minunile “Sfantului de la Sambata”, memorialistul-coleg, petrece aici atmosfera de inalta elevatie spirituald, trei siptméni, cand Ia auzit pe Parintele Staniloae afirmand cu admirajie; “Parintele Arsenie e un fenomen unic in istoria monahismului roménese” in dou momente deosebite se stie ci Parintele Arsenie a revenit cu emotie si recunostinté la liceul care i-a pus temelie solid formatiei sale intelectuale si spirituale 29revederea cu colegii dup’ 50 de ani de la absolvire si cu ocazia celebrarii centenarului celui de al cincilea liceu roménesc din Transilvania, in 1969, cfnd muljimile curgeau ca la 0 minune de pe Ariegul lui Horea si lancu, pe Crigul lui Buteanu si Crisan, pana de departe, dinspre Cémpia Aradului, de pe intreg,cuprinsul fri Ca intr-un areopag se aduna la Mandstirea Brancoveanu intelectuali, mai ales studengi din Bucuresti si din alte centre universitare, ca si asculte indrumérile Parintelui Arsenie, devenit duhovnicul lor. “Ag spune ci pentru fiecare era altul, dupa structura, educafia §1 ccerinfele fieciruia. Se identifica cu fiecare, ca sil ajute si-si descifreze intenfia diving ascuns destinul fiecéruia...” (Monahia Zamfira Constantinescu, Cararea impéirttiei, Not asupra edifice’, p.399), Invaaturile, veritabile cursuri universitare ale autorului-erucit, sunt ca o lumina divind, cu iriziri de suflet, ce se revarsa peste lumea insetata de viafi, ca o ploaie de primavara care fertilizeazi solul gi il rodeste in vara imbelgugat’ ce-si ofera cu generozitate fructul, Ele constituie substanta capodoperei literaturii teologice de mai tirziu, Cararea Imparagiet arintele Petru Boldor are satisfactia celui care exclama plin de incdntare si recu- nostinfé: “Et in Arcadia ego |”, s& soarb cu nesaf nectarul invafiturilor divine in aspiratia sa spre desivarsire. Cu satisfacfia intelectuala a celui insetat de cunoastere, noteaza in amintirile sale; “Eu l-am auzit predicdnd despre alt caz: de dobandire de cunostinfe prin intuifie-desco- perire, in felul urmator. Sunt dowd ci sau metode de cunoastere: directa si indirect&: a - prin experiment gi rafiune; b - prin intuifie sau descoperire, La a doua se ajunge prin introspecte, interiorizare, autoanalizare psihic’, contemplare, concentrate rafionala - afectiva - volitiva, repetare pana la automatizare a Rugiciunii lui Tisus, concomitent cu purificarea mingii si a inimii de orice impuritai: vici, patimi, porte, ispite. in mintea omului trebuie sa se oglindeasca Dumnezeu cum se oglindeste Dumnezeu intr-un bob de roug. Numai Sfinfii mari au trait asemenea experienfe: iluminarea”. intr-o viafd de sever ascez, asemenea Sfinfilor din pustie, Parintele Arsenie, cum rezulté din marturia colegului de liceu, trdieste el insusi experienja ilumindrii divine: “o singura dat, pentru o foarte scurti clip, mi-a fost dat siamo asemenea experienfi si dacd nu pot spune cu Socrate ci «ceea ce stiu e c& nu stiu nimic», pot spune ci ceea ce tit € infinitezimal mai pufin fafa de incomensurabila realitate care ne inconjoara”. Intrebat de fostul sit coleg dacd acesta este momentul viziunii “Omului Durerii”, cum se stia intr-un cere restrans, arintele i-a explicat imprejurdrile in care i-a aparut “Omul” pe fafa cAruia era intiparité durerea lui Dumnezeu pentru durerea poporului Séu, dar fri incuviinjarea Sfinfci Sale nu poate relata mai mult in acest caz. in legiturd cu experienta personala Parintele Arsenie va mérturisi mai tirziu: “Avem clipe in care scpm de sub chingile celor patru dimensiuni ale lumii vazute si ne trezim deodati intr-un alt mod de-a fi si patrundem intr-un alt mod de-a ccunoaste, cai “Nu suntem niscuti de timp, ci de vegnicie”, “...avem intr-o fardma de fa celdlat tram” (Cararea Impairdtiei, p. 305). ‘Atunci, in anii aceia de profundi efervescentS spiritual de traire in duhul Sfingilor Parinj, in Lacagul de inchindciune de la Sambata de Sus, Parintele zideste in sufletul miilor de ‘cameni care cauti aici rispuns la marile intrebari existenfiale, Pentru Sfintia Sa, acesta este sensul viefi, idealul pe care si-l faureste dupa ani de studi gi de formare duhovniceasca. intr-o scrisoare catre fostul su coleg de banc’, dup un “bombardament de scrisori”, ca rispuns la acestea, Parintele Arsenie se destdinuie: “M-am inhdmat la carul unui ideal cam greu: Transformarea omului in Om, fiul mai mic al lui Dumnezeu si frate al Fiului Sau mai mare. ins toate idealurile mari au in ele ceva paralizant: nu te las s4 te preocupi de nimicurile acestel vieti” Ziditor de suflete, ctitor de aseziminte, aga rméne peste timp Périntele Arsenie. in aspirafia spre idealul divin, nu cunoaste oprelisti Este numai voinfS, energie gi forta 30Dupa constatarile la fata locului ale Parintelui Boldor, la izvorul vaii Sambata, pe 0 muchie de “cleanf”, cu un povmis aproape vertical, teraseazi stnca. in interiorul masivului, “scobeste” 0 usa cu indlfimea 1,65-1,75 m. gi litimea de 0,80 m., pe care o Kirgeste in interior, cu intenia de a realiza o chilie in “inima” muntelui. Ivindu-se fisuri in stanc, construieste o scheld suspendatd in fala, spre cursul vaii, si “ataca” frontal muntele printr-o deschidere bolita de circa 2 m., inainteazi cam 1 m., dupa care lucrarea se opreste. Parintele trebuie si-si turmeze chemarea: staref si apoi duhovnic la Manastirea Prislop, unde isi va pune iardsi pecetea de ziditor de suflete gi ziditor de ageziminte, Cel care are descoperirea divina prin lectiile de desen si pictura la liceul din Brad, dupa alte confruntari cu tumea in care traieste, ilustreazi cu acceasi strilucire si vocafie un alt domeniu al viefit sacre: pictura bisericeascé, Pictura in tempera de la biserica din satul Draganescu, in apropiere de Bucuresti, sub vraja penelului siu transfigureaza intr-un stil nou, imaginea Raiului in irizari de lumina si culoare, Ziditorul in sufletul oamenilor prin forta divind a cuvantului igi desivargeste acum chemarea pe Cararea de Taind a Imparafiei prin puterea de sugestie a penelului Boca Zian, leromonabul Arsenie, rimane Parintele celor care I-au cdutat $i fi implinese sfaturile duhovnicegti. Atributul de “Sfant” cu care il incununau colegii de la Liceul Ortodox din Brad dobandeste acum confirmarea recunostin{ei poporulu 31