Maria Barbacariu Nela Barbulescu a ‘a Ss r. @ = @ = @ 7 cy 4) Q) co J 7, We ditura Diana Pa Mariana Dumitrescu Cristina-Maria Barbacariu Le eeei SFATURI PENTRU PARINTL.. DE LA COPILUL LOR ewernawarene ‘22 3 A] AEN S YE DAE CUPRINS ‘S&-i educim impreunit.... Programul zilnic al copilutui la gradinita si acasé, Rolul si importanfa colaborarii cu familia in educarea copiilor.. Cit de bine iti cunosti copilul?.. Cei sapte ani de-acasi — norme de comportare in familie gi la gridit. Alimentatie sindtoas’ pentru copii sinatosi.. Educafia in familie (stiluri parentale), Drepturile gi indatoririle copiilor in farnili Cum sa devii un parinte bun/competent?... Eu gi copilul meu (prezentarea de cétre p&rinti a mediului educational din familie: ambient, relafiile copilului cu ceilalti membri ai familiei).. Copii de ieri, copiii de azi. Cum comunicam cu copii nostri’ ‘S8 acordim iubire neconditionata! Diferiti, dar egali S& invatam s8 fim generosi! E vremea colindelor! Lucram gi ne bucurdm impreun: Violenta in familie... Televizorul si calculatorul — prieteni sau dusmani?.. ‘Stim A stabilim limite? fn gradinita Copiii si bunicii — relatii placute i necesare. Educatia de gen in familie Cum imi petrec timpul liber alaturi de copitul meu’ Corectarea comportamentelor negative ale copiilo.... Copilul si violenfa infantila Jocul si jucdriile copilului meu.. E ziua ta, Amico, in dar ji-am adus inima! Copii mai buni, paringi mai implicafi....= 8 .- Migcare ps _ Bucuria Invieri . Copilul Important . Greseli educative ale parintilo . Ce-am invatat impreund? CHESTIONARE PENTRU PARINTI PROCES-VERBAL CE POATE FI UTILIZAT BIBLIOGRAFIE....- derne, Cum imi protejez.copilul? — infiuente negative ale lumii mo yentru sandtate: meu este unic— cunoasterea inzestrarilor copilului Fiirun model pentru copitul £0! situafiilor Cum si procedez? — gestionarea Probleme dficile~stategi simple Recompense si sancfiuni Copii-problema sau parin a educafici religioase la varsta de crizé in socializarea prescolarului prescolar.. JN SEDINTELE DE CONSILIERE..SFATURI PENTRU PARINTI DE LA COPILUL LOR 3 incurajeazi-mi si infelege-ma! N ® © Rasfafi-mA mai putin sau chiar deloc! Rasféul nu mS va ajuta nicidecum in viata. © ii ferm cu mine! Astfel voi sti care este locul meu. ‘ © Nufiinconsecvent! Asta ma pune fn incurcéturd si ma face s& incere si scap nepedepsit. % © Chiar dac& petrecem pufin timp impreuna, ceea ce conteaz’ este cum il petrecem. 2, ¢ © Nu raspunde provocirilor mele atunci cénd spun sau fac Iucruri care te supird. Voi incerca atunci si capat gi mai multe ,victorii”. ly ¥ © Nate supara prea tare cdnd ii spun ,te urise”. Nu cred ce spun, dar vreau ste fac si-fi park rau pentru 1G ceea ce mi-ai facut. 2. © Numi face si mi simt mai mic decAt sunt. Voi incerca si-ti dovedesc contrariul, purtandu-mi ca o per : soand ,,importanti”, ( © Nu face in locul meu nimic din ceea ce ag putea face singur. Asta mi face si ma simt ca un copil mic si i voi continua si te folosese in serviciul meu. ” be © Nu-mi trece cu vederea ,,relele obiceiuri”, acorda-mi cat mai multi atentie. Altfel nu faci dect si ma ID. « ‘incurajezi si le continui. Ze © Corecteaz’-mi greselile in particular, nu in public! Umilinfa publica imi poate provoca oemotic intensa, | ¢y ¥ iar comportamentul s-ar putea agrava, nu ameliora, © Nu incerca s& discuji comportamentul meu in febra conflictului. Din anumite motive, nu te voi putea auzi si nu voi coopera foarte bine. pe © Permite-mi si experimentez! Invat din asta. x © Nu-mi transforma greselile in pacate, Trebuie si invat cd pot face greseliftird s& simt c& sunt incapabil. PZ © Numi cicali! Daca o faci, va trebui si ma protejez prin a parea surd. e, © Numa pedepsi prea tare! Ma sperii usor si s-ar putea si spun minojuni. xy © Predicile imi dau impresia c& voi le stitipe toate, iar eu sunt prea mic simu ma pot descurca in majorita- Pp © tea situatiilor! Solufia cea mai bund este dialogul. a © Nu lua prea mult in seama indispozitiile mele. S-ar putea sii profit de faptul ca fmi acorzi mai multi |* x atentie cand sunt bolnav. Ry NCel f vei constata cA nu te mai intreb si caut inform, ti Dacé o faci, © Numa respinge cand pun sntrebari sincere. fn altd parte. © Numi rispund 4 intrebati. 7) © Nu incerca niciodsté sA pari perfect sau infailibil, Y. vreodata. v 4 © Promite-mi d {| increderea in tine. urajos atunci end eu sun i al Tine mint: inva} mai bine de la un model decat de la un forta cAnd, de fapt, aceasta nu rezolvg ace i ot intel proses si lipsite de sen ‘Altfel voi incerca mereu s& te agit cy tf ag pentru cf ma vei face sf simt c& nu te voi pu 2 aung 0 ioar lucruri pe care le pott indeplini! In cazul promisiunilor neindeplinite, imi + Imi voi ierde © Arati-te ct t speriat! 3 © Poartd-te cu mine ca si cu prieten % © Sk eviti utilizarea fortei! Altfel vo! invata sa accept | aio & SI IN AFARA DE ASTA, TE TUBESC FOARTE MULT. TE ROG, IUBESTE-MA $I TU JIN SCHIMB!1. Sa-i educam impreuna! Pentru ca noi, educatoarele, s% comuniciim cu familia trebuie si gasim ocazii pe care le putem avea, de exemplu: atunci cfnd parinfii adue copiii la graidiniqa; cu prilejul diferitelor evenimente festive ce se organizeaz& la nivelul gridinit te.s sedinjele ou parintii vizite la domiciliu, : strbitori, serbari Pentru o colaborare fructuoasa cu familia copilului este necesard o planificare a sedinfelor cu parintii si respectarea unor reguli de cdtre educatoare in dialogul cu acestia: ‘Sa nu tratim paring ca pe niste copii! — chiar daca noi reprezentim o institutie, acest lucru nu ne di reptul saci tratim pe p&rinti ca pe subordonati. Colaborati, cooperati cu parinti! Dialogati, simpatizati, empatizafi cu ei! ‘Nu criticafi, nu sanctionati, ci sugerati cu delicatefe, facefi recomandari! Procedand in acest fel, educatoarea va reusi si stimuleze disponibilitatea parintilor pentru solutionarea eventualelor probleme ce s-ar ivi in legitura cu copilul. Parinfii sunt, de obicei, deschisi la sugestiile educa- toarei atunci cénd sunt tratafi cu ineredere, ca adulti responsabili. Continutul primei gedinfe cu p&rinfi la inceperea anului scolar trebuie si includa, obligatoriu, alegerea Comitetului de parinti, care va fi compus din 3 persoane ~ 1 presedinte si 2 membri, cét si prezentarea atri- butiilor acestui comitet, De asemenea, se va prelucra Regulamentul prescolar si se va face o dare de seama asupra activititii grupei din anul precedent si planificarea activitafilor din anul scolar in curs.2. Programul zilnic al copilului Ia gradini¢a si acasa afacerea nevoilrfizice(foame, som™n,joac8), copitul ae ney, atat la gradinita, cAt si acasa. ere timp, fap care va jut a $81 ma tn Pentru ase dezvolta armonios, prin sa ie de o rutina zilnic&, de un program stains, | i “Avnd un program, copilul fava si isl B28 in viata . uma, copilul va coopera cu familia acasé $i CH educatoarele Ia grins tn deprindg eat i yd rganzat, Copill trebue si ste cand este ors de mast gi cea de Somn, cn epg juca si cdnd se poate uita la TV, cfd poate merge la gradinita si find afar cand iseva ait © poveste ete st important a in flecare 2 copiful sf minfince Ia aceleasi ore, Intruct acest Iuer iva rege. aismul, Avind un stil de vats ordonat, se egleaza trancitul intestinal. TRespectareaorelor de somn reprezints, de asemenea, un element important in rutina zinc, penta dezvolte armonios atitfizic, eat si psihic. ajutd copilul s& se somn sunt iritafi, nervosi, nerabdatori, sdcditori si mu day Copii care nu respect orele de mast si de randament bun la gridinits. Este necesar ca pirinfii s& cunoascf programul pe care il au copii la grédinif&, pentru a adapta atv. re coerenfi si unitate intre demersul educativ al gradinitei si celal fami ‘educatoarele prezinta programul zilnic al copilului din gradiniga: tatile de acasa astfel incat s& asigut in cadrul acestei sedinte de consiliere, 8-830 — Primirea copiilor + Jocuri si activititi alese (dowd centre de interes) 8.30-9.00 — Micul dejun 9.00-11.00 + Jocuri si activitati alese — intatnirea de dimineafa —+ Activitai pe domenii experientiale 11.00-13.30 — Jocuri gi activitati recreative —+ Masa de pranz 13,30-15.30 —+ Activitati de relaxare Jocuri si activitsti alese 15,30-16.00 — Gustarea 16.00-17.30 + Jocuri de dezvoltare a aptitudinilor individuale —+-Activitati recuperatorii pe domenii experientiale 1730 + Plecarea copiilor acasa.3. Rolul si importanga colaborarii cu familia in educarea copiilor Implicarea pirintilor in programul educativ inca de la inceput este important pentru ca se formeazt, astfel, deprinderi de parteneriat cu gradinita si implicit cu educatoarea. ‘Activitatea cu parinfii, ca parteneri, pentru a asigura dezvoltarea copilului in cadrul programului edu- cativ din grddinit@, poate constitui un bun inceput pentru a crea pirintilor respect de sine si incredere in competenfele lor, facdndu-i mai buni Parteneriatul gridinita — familie se referd la construirea unor relafii pozitive intre familie si grédinita {in general intre parinfi si educatoare), la o unificare a sistemului de valori, care pot avea beneficii asupra copiilor atunci cénd acestia vid educatoarea sfituindu-se cu parinti. Modalititi eficiente de implicare a pArintilor in activitatea gradinitei: ;portive, drumefii, excursii in comun copii — parinti - educatori; © Activitdti gi distractii ©. Serbari— Ziua Mamei, ziua martigorului, Créciunul si Anul Nou etc.; © Concursuri —cu participarea parintilor; ‘© Activitafi culturale — vizionari de spectacole, vizite la muzee etc.; * Reamenajarea spatiului de joc, confectionarea de juctrii si materiale didactice, elaborarea de plian- te informationale; + Jurnalul grupet — pavinjii pot contribui la realizarea unor fotografii, impresii legate de activitatile grupei. Toate aceste activitati sunt deosebit de importante in educarea copiilor. Toti parintii au nevoie de informatii referitoare la copiii lor, si anume informatii legate de: * progresele acestora © perceptia pe care o are gridinita despre calititile si problemele copilului + scopul de baza al programului educativ la care participa copiii lor. Paringii trebuie implicati in luarea deciziilor. Educatoarea va sugera parintilor modul in care isi pot ajuta copiti acasi, intrucdt sunt pi sprijin suplimentar fn nvatare, Un rol deosebit, atat pentru colaborarea familie — gridinit&, c&t si pentru edu- catia parintilor, il are inflintarea asociatiilor de plirinti, ca reprezentanti ai vocii acestora. Gradinifa trebuie s& orienteze familia pentru ca accasta si-gi sporeasc® rolul in formarea personalititii copilului, Pénd la varsta prescolaritiii familia s-a ingrijit de conditiile de viata ale copilului, de nutritia sa, ica creat un program zilnie, s-a ocupat de sinitatea sa fizicd si moralé, atributii pe care gi le indeplineste si in continuare. fn familie s-au pus bazele comunicarii prin limbaj, s-au creat atitudini fata de realitatea incon- juratoare. fi care ofera% a ‘at. ae » ~o ak ah, wy tor al relatiei gradi " 7 Q, Un factor perturbat de munca prea incdrcat sau a intreruperii pentru diferite perioade de tin D)_| educatiei din cauza programului de m ets pee I iefeniloe contactului parintilor cu copiii lor, adesea lasafi in grija bunicilor, ru delor sau prieteni Se impune, nicarieficiente cu exteriorul, realizarea de parteneriate auton impune, deci, realizarea unei comut i 1 de parteneriat le floseste pirnyior pentru a cunoaste sia respecta obligatile legate pin, a aieh ionatea muncii in echips, cunoastere coi lor cresterea si educarea copiilor, cadrelor didactice pentru perfec i ii. ce vor fi preluati in clasa pregatitoare si cunoasterea cerinjelor scoli Proiectul de parteneriat cu print vizeaz8 dobindirea de etre acest a unor abilitii de cunoasies smilie — grdinita — comunitate. copiilor, in vederea eficientiztrii relafiei 4. Cat de bine i¢i cunosti copilul? a Exist diverse mijloace care pot fi utlizate in familie pentru cunoasterea copilului, mijloace folosite gg % altfel si pentru cunoasterea lui la gradinit&: observatia, convorbirea etc. : Comportamentul si conduita copitului trebuie continuu observate si inregistrate si mai putin, sau chgg pe < 4 deloc, interpretate. ; %, Observarea copilului acasd prezinta numeroase avantaje faté de aceea realizati in grddinité pentry cj GP | ease face intr-un cadru mai natura, in care copilul actioneazi mai liber, stiind c& nu este observat. » O alta metoda de cunoastere a copilului in mediul familial este convorbirea. Implicarea copilului intro discutie fl incdnt& foarte mult, intrucdt el simte cA i se acorda atentia $i importanta cuvenite, iar Paringii igi cunose astfel copilul prin afirmatiile sau prin raspunsurile oferite. Existé de asemenea si instrumente de cunoastere a copilului ce pot fi folosite de parinti, precum: com- Pozitia si desenul libere, povestir, filme, picturi etc.; prin utilizarea acestora se pot surprinde anumite reac 7} (fatd de frumos, dreptate etc.) desprinse din studiul exteriorizarilor copiilor. Pentru a vedea cét de bine isi cunosc copiii, putem aplica parintilor un chestionar care poate constitui © provocare si un prilej de reflectie pentru acestia, dar si un punct de pornire pentru activitatile urmatoare. Cunoasterea copilului este o necesitate, parintele are obligatia s& cunoascd temperamental copilului Pentru ca educatia trebuie individualizata in functie de temperamentul gi reactivitatea lui. Parintii isi cunosc cel mai bine copiii, dar ei nu au intotdeauna abilitatea de a actiona intr-un sens fa- vorabil acestora. Relatia parinte — copil e de cele mai multe ori prea incdrcatti emotional si de aceea risca si ‘ | se caracterizeze prin subiectivism (intr-un sens pozitiv sau negativ). > Dy Re Merit educatoarei va fi cu atat mai mare cu cét va reusis& restabileasca echilibrl, fra a fort cr w rile $i fird a transforma tensiunile in conflict, » : ‘ Interventia educatoarei trebuie si fic dominata de bundvointa si profesionalism.s a roe %& apte ani de-acasi — norme de comportare in familie si la gradini¢a VOnnO 3 2 a ie a4 248% , ee ve Sintagma ,.cei gapte ani de-acasi” se referd la educatia pe care copilul o primeste de la p&ringi, la un copil bine-crescut, mai precis la dobandirea unor bune deprinderi: * deprinderi igienico-sanitare (de autoservire); ‘¢ deprinderi de comportare civilizata si de politete; + deprinderi de ordine gi curatenie, Vorbim de cei sapte ani de acas& deoarece copilul igi petrece cel mai mult timp cu familia, in special pind la varsta de trei ani, iar membrii ei au cea mai mare influent asupra lui. Formarea oricdrei deprinderi necesita din partea patingilor si a educatoarelor rabdare si, mai ales, un echilibru intre severitate, toleranfa si timp. Regula celor sapte ani de acasi se invata fir constrangere, prin comunicare, indrumare $i foarte multa rabdare. Progresele copilului sunt lente, insd trebuie si stim cf acestea se tnrddacineaz pe mAsura ce creste si se sedimenteaza bine in caracterul copilului pe termen lung. ‘Trebuie sa existe 0 concordanta deplina intre ceca ce i se cere copilului in familie si ceca ce se reali- zeazi la gradinita. Familia are rolul cel mai important in formarea deprinderilor. Oglinda educatiei pe care o ofera parintit copiilor o reprezinti comportamentul copiilor in public. Trebuie si i se repete copilului de mai multe ori ce are de facut. ,,Nici o altd institutie, oriedt de calificatd, nu este att de direct sensibila la exprimarea trebu- injelor, la manifestarea slabiciunilor sau potensialului de dezvoltare al copitului, finded nici o alté institutie mu cuprinde fiinje legate de copil in mod atét de direct si atat de vital ca tatal si mama...”. (P. Osterrieth) Deprinderile, odata formate, il scutesc pe copil de alte solicitiri, care mai tarziu ar necesita un consum mai mare de energie gi timp, Pentru formarea deprinderilor, este nevoie de vointa gi de timp, de concentrare mai mare din partea co- pilului la ceea ce are de facut, ca, apoi, printr-un exercitiu sustinut, s8 se ajunga la automatizarea miscatrilor $i Ia exercitarea lor intr-o anumiti succesiune. Acest proces presupune concentrarea tuturor actiunilor, precum si eliminarea migcérilor de prisos, care cer un mare consum de energie. in procesul educativ de formare a deprinderilor se contureazi mai multe etape de care parintii, ca $i ceilalti factori educativi, trebuie si tina seama. Prima etapa consta in familiarizarea copilului cu obiectele necesare gi cu denumirea lor (spun, pro- sop, lighean, spalator etc.). Acum se formeazai o imagine globald asupra actiunii gi a obiectelor. in etapa a doua, se explicd si se demonstreazé operatiile in ordinea lor fireasc&, se demonstreaza fie~ care migcare in parte, iar copiii o imit’. De exemplu, cand copilul invata cum se spala mainile, fi explicam pasii, respectandu-se succesiunea lor logica: ,,{ntai udim miinile, apoi le dim cu sipun... etc.” Copii imita migcirile ficute de educatoare, dupa care, pe rand, exerseaza. Cea de a treia etapé o constituie formarea si consolidarea propriu-zist a deprinderii. Copiilor le este cerut s& execute operafiile in succesiunea lor, dar sub supravegherea adultului. Acum, copii pot sesiza sin-areselile, retin detalile in mod coneret,elimins migcarile de prises. Ritml de executie este ined lent, guri > din cauza faptului c& operatiile nu s-au automatizat inci. Pentru a verifica daca s-a injeles si s-a refinut suecesiunea operafiiior, er coi se spala. in acest timp, educatoarea urmareste corectitudinea executiei si corecteazi greselile, dacd e cazy), le se automatizeaza; aceasta este posibil dupa varsta de 5-6 ani, jy in cea de a patra etapa, deprinderil at ; ; ; aceasté etap’, copiful executt operatile corect, cu minimum de energie. Deprinderea este formata cand toate operatile se desfisoari normal, fir consum mare de energie $i timp. tapa a cincea a formtii orietrei deprinderi o constituie perfecti automatizarea actiuni fe amare nevoie de prezenta si supravegherea adultului, deoarece deprinderile nu se pot realiza dela sine, ci este necesari perfecionarea lor continu, pn se ajunge la obignuingl, Fiecare pitinte sau educatoare trebuie s8 cunoasc® bine etapele de formare a deprinderlor, aesteg acest scop, de fiecare dati, este bine si se i se cere copilului s& arate cum jonarea ei. Este de fapt, faza formtrii corespunziind stadiilor dezvoltarii psihoindividuale a copiilor. In facd aprecieri pozitive gi s se incurajeze copii care executé corect operatiile respective, In felul acesta, se creeaz8 o motivatie adecvat fai de actiune, iar copiilor li se cultiva inerederea in fortele proprii. Copiii de 3 ani mu gtiu cum trebuie s& foloscasc& sépunul, deschid robinetul, dar uita s8-l inchida sau se sipunese gj uitd si-gi frece mainile ofi uit si se clateasca si se sterg imediat. Dupa 3 ani si jumatate ~4 ani, pot fi lisayi si se spele singuri pe maini ‘Activitatea fundamentali a copilului in gradinita este jocul. De aceea, la aceasta varsta multe deprin- deri se pot forma in timpul si cu ajutorul jocului. Cu efect stimulator pot fi folosite lauda si indemnul, Atunci cénd se urmareste trezirea interesului co- pilului pentru o anumita deprindere, este bine ca tonul sa fie plin de voie bun’, de blandefe, de intelegere, ‘Nu trebuie folosit un ton ridicat. Acesta declangeaz& copiilor reactii de respingere a actiunii, Laudele trebuie folosite cu masura, apoi din ce in ce mai putin, pana ce nu va mai fi nevoie de ele. Pentru a-i stimula pe copii si se comporte civilizat, se poate aduce la spalator sau la masé o juctrie preferata sau un obiect indrigit, care ,vrea s8-i vada cum se spalé”, ,cum se dezbrac&” etc. Copiilor li se spune cd daca nu se comporta frumos, jucdria respectiva pleacd supirata. in vederea consolidarii deprinderilor, se pot folosi: povestiri, poczii, lecturi dupa imagini, jocuri si ghicitori. Povestirea are rol deosebit in stimularea imaginatiei si sensibilitatii copiilor. Se pot utiliza povestiri din literatura pentru copii, adaptate varstei si chiar povestiri improvizate. Eficienta deosebita in procesul formérii deprinderilor o are invdfarea unor poezii si insofirea lor de actiunile sugerate de text. Parinfii pot recita poezia in intregime, apoi numai strofa care sugereazi deprinderea pe care urmiresc s& o formeze sau so corecteze, Observarea constituie 0 alti modalitate de formare gi consolidare a deprinderilor, atat in familie, cét si la gridinita, Se folosese, in acest scop, cai si modalitati adecvate varstei si posibilitatilor lor de intelegere, astfel ineat copiii s& participe cu interes la orice activitate. Modul in care adultul dirijeaz& interesul, curio- zitatea si spiritul de investigatie caracteristice copilului este determinant. De exemplu, mai mult in joact, parinfii (educatoarele) pot familiariza copilul cu lenjeria de pat si cu denumirea acesteia, desfisurdnd cu elBY & BYGY 4% EX BEES % % Lt 2% jocul Patul papusii. Copilului i se spune cd a primit un cadou, Cutia in care se afla cadoul este frumos ambalata gi legat, Copilul este lasat si o despacheteze singur, timp in care adultul manifesta interes deosebit. Aceastd atitudine mareste curiozitatea copilului si il determina si participe cu placere fa jocul-actiune. in timp ce este ridicat Be capacul cutici se face o pauza pentru a stami curiozitatea. Se scoate pipusa care este imbricatd intr-o pijama frumoasa. in cutie mai sunt: cearsaful de pat, cel de plapumd, o fat de pernd. Dupa o astfel de pregittire, se cere copilului si spun cu ce crede el c’ este imbricata plpusa. impreun’ cu copilul se scot, pe rnd, obiectele aflate in cutie, denumindu-le, apoi i se cere unui copil sa spun cum se numese: ceargaf, perni, plapum. Dup& aceea i se comunica faptul c& pSpusii fi este somn gi trebuie si-i fact patul si se culee. Copilului i se cere si denumeasca actiunea pe care trebuie s-0 faca gi obiectele pe care le foloseste. Astfel, spune: ,,Punem cearsaful pe pat, apoi perna, dupa aceea plapuma. Acum se poate odihni. fn timpul acesta trebuie s& se vorbeasc’ in goapti.” Folosind acelasi procedeu, copilul poate fi familiarizat cu denumirea tacdmurilor si a veselei pentru masa. {n acelagi scop, parintii pot desfisura gi jocurile: Ghici ce este, Pipdie yi spune cum se numeste, Ce face papusa? in timpul jocului este necesar si se acorde atentie deosebit’ modului in care copiii vorbesc, pronunta cuvintele si daci au infeles denumirea si actiunea care se poate realiza cu ajutorul obiectelor. Rezultate deosebite, in consolidarea deprinderitor, se obfin si prin antrenarea copilului in desfsurarea uunor jocuri de creatie, Acestea dezvolti capacitatea copilului de a-si imagina i interpreta rolul unor adulti (care se ocupa de ingrijirea si educarea sa). Jocul preferat este De-a familia, fa care parin{ii sunt intotdeauna bbuni si blanzi, daca si in realitate sunt aga. in joc apar si bunici, surori si frafi mai mari sau mai mici; depinde de experienta de viata a copilului. Deprinderile de ordine si curaifenie sunt deosebit de importante, Ele se reflect in activitatea fiecdrei persoane prin felul in care isi organizeazi munca, programul zilnic, chiar si in gandire. Prezenfa acestora 5i modul in care s-au format se pot constata gi in viajade familie. Dacd formarea deprinderilor de ordine $i curdjenie n-a inceput la o varsta foarte fragedai (cand copilul poate fi indrumat, ce, cat, cum si asimile- ze) mai tarziu, in adolescenfa, el adopta unele norme de comportare prin auto-edlucofie, dar mai greu, cu Jacune. De aceea, este deosebit de important si se inceapa cu formarea deprinderilor de ordine si curdjenie concomitent cu celelalte deprinderi. Cum pot proceda parinii pentru realizarea unor asemenea deprinderi la varsta prescolar’? Parintii trebuie s&-i familiarizeze pe copii de la inceput cu necesitatea unei finute vestimentare curate si ingrijite. Copiilor de 3-4 ani, de pilda, nu li se poate pretinde si aiba o tinut& vestimentard curatd, dar este bine sa li se aminteascdi s& nu-si ude hainutele cénd se spald sau sf nu se pateze cand mandncé etc. La 4-5 ani, trebuie si creascd exigentele, mai ales fat de cei care dovedesc c& sunt dezordonati. in acelasi scop se pot folosi jocuri adecvate, prin care copilul este stimulat s& se menting curat. La varsta de 5-6 ani, in mod normal, deprinderea de curatenie este consolidat. Copilul este totdeauna ingrijit, isi controleazi finuta in oglinda, se incheie la nasturii de la haina sau de la pantaloni, igi leaga singur gireturile de la inc&lpa- minte etc,, chiar daca trebuie ajutat. Este bine ca parinfii sa manifeste exigent, dar s& nu se ajunga pand la a-i interzice s& se joace deoarece murdareste imbracdmintea. Indemnul de a se mentine curat si ordonat trebuie facut pe un ton care sa stimuleze dorinta copilului de a fi in permanent curat.q spatele scaunului sau si-l puna in dulap, pe raftul de jos. re pentru formarea deprinderi de ordne. amiliarizarea cx ony de 3 ani, Mai mult in joacd, cel mic isi aranjeaz& pantofiori — ‘Aceeasi importanta trebuie s& se aco) jincepe de timpuriu, chiar inainte is = i a os cuier a nu fie un pantofior far’ fratior”. Spre 3-4 ani, trebuie invafat s8-si aseze inet. ing’ altul ce {si va fine in ordine hainele,fularu,c&ciulfa, minus i i ‘Ginpsll 14 varstl ei cunose deja patru poziti sp: i : : ices iar pantofi jos, sub scaun”. Copilul este indemnat s8 0 imite pe mama, xy hainele sus, pe spatele scaunului, a lepniint-o cutie, sus pe etajer sau jos in dulap. Dac tn timpuljocului copula pur, string’ jucdriile, rtule, la sffrgit el este indemnat si se dezbrace si fnvatat st-I punii pe scaun sau pe umeragul de sus, ne sortulet, i { si-si punt papucii de cas’, La 4-5 ani, ; a ee si-gi puna pap ale (sus, jos, in fat, in spate), deci, lise poate spune: ,pung ’tenie, este necesar ca pani gi ceilal aduli din famite entra formarea deprinderii de ordine si cur nepatate, cileate, iar cénd se dezbraca, 54 jg si constituie un model de urmat: s& umble cu hainele curate, tase in ordine. Batista s& fic intotdeauna curati, pial si fie pieptanat, lenjeria de noapte si de pat si o lase in ordine, frumos aranjat8. Pe misura ce copilul creste si se deprinde cu ordinea si curdjenia, este bine 5 creasc& si exigenfele fata de finuta sa, incdt la 4-5 ani sd putem spune c& este un copil ingrijit. in acest Scop, se pot organiza jocuri care urmarese formarea deprinderilor de ordine si curafenie, se pot organiza intrecer, daca in familie sunt doi-trei copii — cine m&ndnca cel mai frumos, cAstig’ jocul. Dorind s& castige, copiti se striduiese si mindnce frumos si corect. in cazul in care se constatd cdi mai gregesc, este bine s& li se atraga atentia, Este indicat si fie apreciati si luudati (dar totul cu masurd). Considerarea deprinderilor de comportare civilizatA si de politefe sunt aspecte de baza in procesul instructiv-educativ. Prescolarii, mai tarziu scolari, participa la diferite activitati in mod organizat; ei trebuie 's8 actioneze conform sarcinilor primite din partea educatoarei, a invatatoarei si s& respecte disciplina. fn vederea realizirii acestei capacititi se pot desfaisura cu copiii jocuri care dezvolta rabdarea, stpfnirea de sine, perseverenta. Dac& deprinderea de a fi disciplinat nu s-a format la varsta prescolard, mai tarziu va fi mai ‘greu, copilul va fi permanent neadaptat, nu va rispunde cu usurint& cerinfelor impuse de diferite activitati, va fi refractar la orice sarcin& sau negativist la orice sfat venit din afard. Cauza unui asemenea comportament ar putea fi: # lipsa concurenjei de cerinfe intre factorii de educatie din familie gi gradinité. Dac& intre acestia nu va exista 0 unitate de cerinfe si de exigent, copilul nu va da dovada de comportament disciplinat. * ipsa concordanjei de cerinfe dintre membrii aceleiasi familii, Oricdt i-ar cere mama copilului si fie disciplinat, daca tatal si bunica nu ii cer acelasi lucru, socotind ca ¢ mic $i cd are timp s& invete, deprinderea nu se formeaza. Pentru formarea deprinderilor de comportare civilizata, este necesar ca toti membrii familiei s& arate concordanta de pareri si atitudine. Nu i se poate cere copilului sa se comporte civilizat, s& respecte linistea cuiva, daci ceilalti nu o respect’. Exemplul personal (pirinte, membri de familie, prietenii acestora) este hotarator! .»Politejea este cheia de aur care deschide toate usile” si, de aceea, este important ca aceasta deprin- dere si se formeze de la cea mai frageda varsta — varsta anteprescolara si prescolara.=r amy DS 5 x \RR0 GWA22ASZALHSEOS = Pentru a fi numit politicos, copilul este invifat s&: + foloseasca formule de salut adecvate situatiei si si utilizeze pronumele de politefe in cazul adresarii vuunor adulti; puna mana la gura cénd tuseste sau strinuta; * spund ,,Multumese!” atunci cénd primeste ceva, un cadou de exemplu, dar si atunci cénd primeste un compliment sau un ajutor; = spuni ,,Te rog!” atunci cAnd doreste si objini ceva; + stie cum sd réspunda la telefon si cum sa incheie o astfel de conversatie; © nu ii intrerupa pe altii atunci cand vorbesc; « stie sd-si ceara scuze cand a gresit cu ceva; + fiajute pe alfii céind au nevoie de ajutor; + fere locul in autobuz unei persoane mai in varstd sau unei femei Insarcinate; + lase c&latorii s4 coboare si apoi si urce el in mijloacele de transport in comun; + foloseasci un ton moderat si o atitudine placuti in relatiile cu ceilalti; * fie damnic cu lucrurile sale etc, Pentru formarea si consolidarea oricdrei deprinderi este necesar ca parinfii si find seama de particu- laritatile de varsta i individuale ale copiilor, precum gi de cele psihofizice. Caile si modalitayile de educare trebuie adaptate virstei si puterii de infelegere a acestora, {ntrucat formarea si consolidarea deprinderilor se dezvolta in timp, este bine ca parinfii sd insiste pana la transformarea acestora in obisnuinfe. Pe intreaga perioada se vor manifesta unitate de vederi in cerinfe, perseveren{a, rabdare, intelegere, dar si exigenfd. Procedand astfel, copilul, de mic, se deprinde cu o buna purtare. Aceasta este ,,cartea de vizita a familiei”, Pentru a se ajunge la automatizarea migcdrilor, acestea se repeta de mai multe ori, iar pe masurd ce se formeaza deprinderile, se cere prelungirea treptata a intervalelor dintre exercitii. In aceasta perioada, deose- bit de importanta este atitudinea consecventl de care trebuie si dea dovada pairintii si educatoarele. Educafia, bunele maniere, regulile morale sunt cheia cAtre adaptarea copilului in societate. Un copii bine educat, manicrat se va descurca mult mai bine in relatiile cu cei din jur, va fi sociabil, se va integra cu usurinfa intr-un colectiv de copii, dar si de adulti, Educatia primita in cei sapte ani de-acasi depinde de relatia afectiva dintre parinti si copil, de valorile pe care se bazeaz& familia gi pe care le transmite copilului. Copitul este pregitit inca de la nastere sa primeascat informatii, dar este foarte important mediul in care sunt transmise acestea, de cltre cine si in ce mod.7 6. Alimentatie sanatoasa pentru cop! sanatosi atia are un rol important pentru sinatate, 4 cunoasca be. Parintii trebuie si constientizeze c& aliment M : i re copiiloro alimentafie corespunzitoare, care si asigure 9 » : neficiile pe care le pot oferi alimentele gi si le ofe dezvoltare armonioasi si cét mai sindtoasi a acestora. Leno y (IB > i) a io Pentru @ avea un organism sénatos, un copil trebuie KC PN sarespecte orele de servire a mesei stabilite de parinti si sau la grins; yp ‘ stimu treacd peste cele trei mese principale: micul-dejun, pranzul si cina; a 4 « si minance gustarile sandtoase dintre mese: fructe sau legume proaspete, iaurt. > Cele mai indicate alimente pentru o crestere s&ndtoasd si energie sunt lactatele, mai ales iaurturil, ‘ 3 pestele, fructele si legumele. a) De asemenea, este important ca p&rinti s& evite excesul de dulciuri, alimente picante, grasimi, prajeli, o 4 ciocolata, sare din alimentatia copiilor si sa interzic& micutilor méncarea de tip fast-food si pe cea care con- tine conservanti, deoarece pot apairea probleme importante de sinatate. y Cereale si cartofi : oe Carbohidratii cu amidon precum painea, cerealele, orezul, pastele, cartofii $i legumele sunt asimilate « de corp pentra a forma propria surs& de energie, glucoza. Din nefericire, multe alimente bogaie in carbohi- © Y arati sunt deja rafinate, fapt ce duce la eliminarea vitaminelor, mineralelor, fibrelor si creste viteza cu care 716 \« 4 16 BO +e 0g ee Dw \ C3 wy! ey” eee osoboseald, agresiune sau lipsa a concentraril Din fericire, aceste alimente rafinate pot fi inlocuite cu cele nerafinate ca painea, cerealele si pastele integrale. in plus, ele sunt bogate in fibre, vitamina B (pentru crestere gi energie), fier, magneziu si zinc. Fructe si legume Fructele gi legumele sunt 0 surs& excelent de vitamine si minerale (pastreazA sistemul imunitar pu- ternic si fine la distant virugii i bolile). Ar fi bine ca in alimentatia copilului sé fie incluso gama cét mai larg din aceste produse. ‘Alimente bogate in proteine Esentiale pentru dezvoltare, crestere, refacerea fesuturilor, pielii si muschilor, proteinele nu trebuie s8 lipseasc& din dieta copilului. Se pot gisi in camnea de pasate, peste, produse lactate, oud, nuci, seminfe, fasole silegume. Alimente bogate in calciu Calciul mineral are un rol foarte important in cresterea gi dezvoltarea sin&toasa a oaselor gi De asemenea, alimentele bogate in calciu contin vitaminele B, A si D. Acestea se pot gisi in ou’, sardine cu oase la conserva, legume, nuci, fructe uscate, legume verzi, tofu gi cereale integrale. Grisimea saturatd din aceste produse poate fi redusa la copiii peste 5 ani folosind lapte, iaurt sau bran- ZA mult mai slaba, Totusi, copiii sub 5 ani au nevoie de aceste grisimi. Acizi grasi esentiali ‘Omega 3 si Omega 6, cunoscuti ca acizi grasi esentiali, nu trebuie s lipseasc& din dieta copilului, de- oarece sunt vitali pentru cresterea gi dezvoltarea sa, sprijina sistemul imunitar, ajutd la construirea celulelor sinatoase gi indeparteaza alergiile. Omega 6 poate fi gisit in uleiuri — de floarea-soarelui, gofranas, susan, seminte de struguri, soia, porumb, nuci si seminte. ‘Omega 3 este foarte important in dezvoltarea creierului. Acesta se poate gisi in pestele gras (macrou, sardine, somon), legume verzi, cartofi dulci, cereale integrale, fasole, seminte de in, ulei de seminfe de in, nuci, ulei de nuci, ulei de canola, mastine gi ulei de masline. 7. Educatia in familie (stiluri parentale) 1, Parintii prea indulgent 1u manifestd nici un fel de limita gi nici un fel de rezerva in a oferi copi- lului tot ce igi doreste. Drept consecintd, mai tarziu copilul nu va putea suporta nicio frustrare, cultivénd in acelagi timp un sentiment de vinovati 2. Parintii prea tandri: creeaza, de regula, un climat saturat de stimulente afective, manifestindu-gi fird rezerve intreaga afectiune. O astfel de atitudine poate conduce uneori la conturarea la copii, pe masura ce cresc, a unor comportamente deviante pe linie sexual’,| combina cu o ingustime de vederi side interese, vor aparea drept consecinte in dezvoltarea copiilor unelg a atitudini de infantilism si renun{are si chiar o lips de personalitate. 2. 3, Paint rigizi: impun copiilor proprile idei, obisnuinte si mod de a tri. Dacd insé rigiitatea gg or deoarece acesta se simte in permanent supra. my 4. Parin¢ii anxiosi: creeazi presiune asupra copilului, vegheat, spionat. Din gesturile copilului se naste teama, ajungand la un fel de deposedare de el insusi, 5, Paringii boemi: nu se preocup4 de copiii lor att cAt ar trebui. Dept consecinté, pot aparea la acesy copii lipsa de prezenfa, delAsarea morala, lipsa unor puncte de reper in viafé si a unei baze care si le garan. teze un sentiment de securitate. 6. Parintii infantili: resping orice responsabilitate, fiind, de regula, prea preocupati de propriile lor probleme de afirmare personald. Adopt& o pozitie prea apropiata de cea a copitului printr-o identificare exa. gerata si drept consecinS, copiii parintilor infantili riscd s& nu aiba prea mare incredere in forfele proprii, 9x fie dependenti si usor influentabili. 7 Parinfii inconseeventi: prezint& o instabilitate in modul de relafionare cu copii. Activitatea educa. tiva prezinta multiple neregularitati, exigentele cele mai mari alterneaza brusc cu perioade de libertate total, ow Copilul va prezenta adesea o stare accentuata si continu de descumpanire in lipsa sprijinului unei persona. & litati puternice care si se substituie parintilor. “& |8. Drepturile si indatoririle copiilor in familie Deoarece copiii primese prin paringi cel mai mare dar, darul vietii, precum gi tot ceea ce au nevoie Az) pentru educatia lor, ei au mai multe datorii fara de acestia f s 1. Tubirea este prima si cea mai importanté datorie a copiilor fatd de parinfi. Prin aceasta, ei fi pretuiese % cu adevarat si se straduiesc sa le aduc& bucurii. D4 2, Ascultarea decurge din iubirea si respectul datorat parinfilor. Aw 3 Respeetul. Datria de a respecta print nu Inceteazd niciodat, ni atunci end, din cauza vari sau a bolii, acestia nu mai sunt in deplinatatea facultatilor mintale, si nici cand viata lor personalai ar lasa de \Q)} dorit. Respectul copiilor se arat prin supunere si ascultare sincere. GY “4 Recunostinga vine din faptl & parinfii-anadus pe lume, -au crescut cu dragoste si i-au intetinut =>. | prin munca lor. g 5. Ajutorarea pirintilor aflafi in nevoi, boala sau la batranefe. Nimic nu-i scuteste pe copii de aceasta BH ¥7| obligatie. o Drepturile copilului sunt reglementate de Conventia asupra Drepturilor Copilului adoptata de c&- 3 tre Adunarea General a Natiunilor Unite la data de 20 noiembrie 1989. Conventia a fost asumata si de \ Roménia prin adoptarea Legii nr. 18/1990 pentru ratificarea Conventiei cu privire la drepturile copilului \ y (publicata in Monitoral Oficial nr. 314 din 13 iunie 2001). Documentul defineste drepturile si principiile &) dezvoltirii normale a unui copil.-¢ a3 .,.lUl DS SOUT SO Ae ek. MA Xe SO 2 a 2 SG ALES ESE &EOEWE IRTALE COPHLOR INDATORIRI ALE COPILOR de a-i asculta pe pirint de a-siiubi gi a | * de a anunja orice abuz, de a nu malirata sau hartui pe altii 16 111 (Telefonul copitului, numar unic eu- ropean) * de a-i respecta gi de a nu-i umili pe ceilalti | « la protectia impotriva abuzului, negli gi | exploatarii ‘* de a fi protejati impotriva pedepselor fizice sau tratamentelor umilitoare, degradante dea nu fi discriminati la dragoste, infelegere si protectie. * de a nu-i discrimina pe ceilalti * dea se purta frumos cu cei din jur, de a nu fil agresivi la un mediu curat acasi, la gridinita sau oriunde s-ar afla la educatie ‘+ de a pistra curajenia si de a proteja mediul inconjurator * de a inva cAt mai mult gi de a-i ajuta pe alti s8 tnvete * dea respecta modul de gandire gi religia altor persoane «la libertatea de gindire, de congtiinga gine ligie @ dea fi ascultati # de a beneficia de ingrijire medical adeovas a # de a fi iubiti si respectai # fa un cami de a-i asculta pe ceilalti * de a avea grija de sindtatca lor * de a oferi dragoste si respect celorlalfi nin, la o alimentafic stindtoast de a nu risipi mancarea la relaxare, la joaca sila alte activitii re- creative dea face greseli dea nu utiliza in mod gresit timpul liber de a invaja din propriile gregeli 9. Cum sa devii un parinte bun/competent? Competenta parentala reprezinti un sistem de cunostinfe, priceperi, capacitsti, abilitati si deprinderi sustinute de trasaturi de personalitate specitice, care permite parinfilor s& duc& la indeplinire cu succes res- ponsabilitatile parentale, si prevind si si depaseasca situatile de criz& in favoarea dezvoltarii copilului. Sarcina parintelui nu se reduce la asigurarea bunurilor materiale necesare cresterii copilului, ci se completeaza cu orientarea primilor sii pasi in procesul de cunoastere a lumii, in imbogitirea cAmpului siu perceptual si in folosirea unor metode adecvate privind formarea si insusirea unui sistem de valori. Un parinte bun ofera copilului stu, mai inti de toate, afectiune, foarte important’ in formarea perso- nalitati, $i poarté un dialog permanent cu acesta. Din pacate, in ziua de azi, un parinte este foarte ocupat cu problemele profesionale gi cele gospodaresti si, de aceea, igi petrece destul de putin timp cu copilul su, Dar, putinul timp pe care-l are la dispozitie, tre- buie prejuit gi utilizat astfel incat sd constituie un beneficiu, atat pentru copil, cét si pentru parinte,e %% 2 * BD ~, y ce ss 2 $5 a Zi < ow S % 23%3544 45 oO We 2 2 De asemenea, parintii trebuie s& fie b cu cel mic, s8-i daruiasc& siguranf’, atentie, armonios dezvoltat si cu o ridicata stima de sine va putea cresterea gi educarea copilului. Ce poate face un parinte pentru a fi bun/competent? «#8 fact tot posibilul pentru a-i asigura copilului o cast sigur, méncare adecvat®, controale medicale periodice gi exercitii fizice; : si fie atent la etapele dezvoltirii copilului pentru a nu avea asteptari prea mari sau prea scazute de jubire, Un parinte bun inseamna a fi bun cu el insugi. Un painte face fat mai usor momentelor dificile ce apar jy lael; ‘si incurajeze copilul si-si exprime sentimentele si sd fi respecte opfiunile; © s& explice copilului ca toti oamenii experimenteaza teama, durerea, furia gi anxietatea; © Ail ajute si-gi exprime nemultumirile in mod pozitiv, far a recurge la isterii sau violenje; ‘© si incurajeze respectul reciproc si increderea, s& nu ridice tonul chiar dacd nu este de acord cu ge spune sau face copilul; ‘si fina in permanenfé deschise canalele de comunicare; ‘* sil asculte pe copil si sf foloseasc& numai cuvinte sau expresii, exemple pe care el le poate infele. ‘sil incurajeze s& pund intrebati gi sé igi exprime disponibilitatea de a discuta despre absolut orice subiect; © 8 fie onest si s se concentreze pe exemple pozitive; ‘si fie un bun exemplu pentru copil, pentru ci acesta il copiaza; ‘© si nu ezite s& ceard ajutor atunci cénd este incapabil s& isi controleze propria frustrare gi se simte depasit de comportamentul copilului; © si incurajeze talentele copilului, dar s8-i accepte gi limitele; © si stabileasca feluri bazate pe capacitatile copilului, nu pe asteptarile altcuiva; rile copituluis © simu compare capacitatile propriului copil cu cele ale altor copii, ci si-i aprecieze ws © si petreacd regulat timp cu copilul, si-1 ajute s& facd fafa suigurilor si cobordsurilor vietii; © si fie increzatori in capacitatea copilului de a se descurca in situafii noi; © sil disciplineze constructiy, fara pedepse fizice; © si-l invefe care este valoarea unei scuze, a cooperarii, a ribdari, iertdrii si consideratiei pentru cei- lati. Afi parinte este o ,slujba” foarte dificil, deci nu te astepta si fie totul perfect. Cercetatorii au identificat si analizat urmatorii factori ai competentei parentale: 1. Cunoasterea — vizeaza abilitatea pirintelui de a cunoaste, in functie de etapele de varsta ale copilu- lui, nivelul de dezvoltare al acestuia, de a-si explica reactile copitului, de a intelege nevoile copilului si dea formula rispunsuri adecvate acestora; © si creeze o atmosferd de sirbitoare pentru a evidentia reali itatea; 2. Disciplinarea ~reflecta abilitatea parintclui de a comunica aserti, gestionarea adecvata a regimului de recompensé si pedeapsi permifand, totodata, dezvoltarea potentialului unei personalitati armonioase;3, Managementul timpului — releva, pe de-o parte, abilitatea pirintelui de a determina calitatea $i cantitatea timpului petrecut cu propriul copil si, pe de alta parte, capacitatea sa de a coordona/dirija timpul Ky copilului, de a crea un context care si contribuie la stimularea gindiri critice si creatoare sila dezvoltarea | Qh y simfului estetic si, de asemenca, care s& sustin’ integrarea social a copilului; Ze 4, Suportul afectiv — implica abilitatea parintelui de a cunoaste gi utiliza modalitati eficiente, atat de 2 prevenire, c&t gi de coping al stresului din familie; presupune gestionarea situafilortensionale si oferirea s unui suport afectiv ce ajuta copilul sB-si gestioneze emofiile negative; a ) &, '5, Managemental crizelor — reflecta abilitatea parintelui de a fi un bun lider, de a gsi solutii la pro- blemele copilului impreund cu acesta, astfel depasind situafile critice de natura educationald sau personal eterminind dezvoltarea gandirii critice si rationale a copilului, precum si perseverenta in rezolvarea de side in consecinté, activitatea educativa a pirintilor competenti faciliteazi formarea si dezvoltarea unor yiitori adulfi siguri de propria persoana, increzatori in ceilalti oameni si care vor dispune de independent, competent, initiativa si creativitate 10. Eu si copi ul meu (prezentarea de catre parinti a mediului educational din familie: ambient, relatiile copilului cu ceilal¢i membri ai familiei) Pentru copilul prescolar, mediul educativ se compune din spatiul familial (casa personala gi casa rude- Jor apropiate), spatiul comunitatii din care face parte si spatiul gradinitei. Familia constituie mediul natural al copilului, ins acest mediu, a cdrui influent& asupra dezvoltarii individului este esentiala, diferd mult de la o familie la alta, pe de o parte in functie de societatea pe care 0 reflect8, iar pe de alti parte in functie de propria sa structurd interioara. Meediul familial il satisface pe copil in masura in care raspunde trebuinfelor sale elementare, masura in care este un mediu afectiv si protector, dubla conditie indispensabila pentru dezvoltarea copilului, ‘Nu toate familiile igi infeleg rolul in acclagi fel. De aceea, diversitatea de ,,formule” familiale nu de- adica in pinde numai de activitatea parintilor, ci rezulta, de asemenea si din structura mediului. {in familie, fiecare membru este special, are rolul séu si in raport cu ceilalti isi constituie identitate specifica. Aici sunt valorizate diferentele, pentru ci fiecare este important si indispensabil. Familia tnsisi exist gi se structureaza prin caracteristicile membrilor ei, ea evolueazd impreun cu acestia, integreazi schimbarile din viata lor $i se last modificatd de fiecare membru al ei. Familia, pentru copil, este reprezentatd de acei oameni cu care locuieste in acelasi spatiu si care participa la satisfacerea nevoilor lui, dar si de oame- ni importanti pentru print, inal cAror spatiu copilul merge des si unde are tabieturile sale. Casa copilului este mediul in care acesta creste si se dezvolta in siguranta, este locul de odihni gi retragere, locul explorarii .”, un spatiu intim pe care copilul nu-l imparte decat cu si al constructiei de sine. Casa este un ,corp matern’ probleme. py~, ‘oameni foarte apropiati afectiv, care isi last amprenta asupra devenirii lui: parintii, fratii si bunici Ti ea; > xg jeze cat mai pujin. Copilul ins& nu ezit si-si aproprie spati isa, ) lalti vin gi pleact, straiduindu-se s& deranje: i ZS , i i, cu care el stabileste legituri afective: aga se intémpla cu cacy 2 | creeze obiceiuri in casele oamenilor apropiati, bunicilor, matusilor si a altor rude, ™ i e $ in funotie de caracteristicile si trasaturile climatului familial, se pot diferentia: < « famili stabile, bazate pe o anumiti constantd a vieti de familie, pe respectarea ferma a unor principi, Ds is tates si norme de viaté, de activitate; : i Y 4 « familii instabile, caracterizate prin schimbari permanente ale modului de viata. De asemenea, se poate stabili o tipologie familiald si in functie de gradul de libertate de actiune acor. ZB £ data copilului, putdind fi: vai % + familii reprimatoare, ce indbusa spirital de independenta al copitului; © familii liberale, care dezvoltd initiativele copilului. Climatul, mediul familial, are cel putin trei dimensiuni: factor de coagulare in plan afectiy, loc de ocro. tire, de siguranté si spatiu eterogen pentru invatarea primelor experiente de socializare, a Dimensiunea afectiv’ a mediului familial este componenta de cea mai mare forf4, de cea mai mare S} importanti pentru viata de familie, dar, in acelasi timp, poate deveni si componenta cea mai vulnerabila, 4 Atmosfera ciminului familial primeste 0 mare inc&rc&turd afectiva daca dragostea se daruieste recj- proc $i daca fiecare persoana din familie doreste si fie prima care s& poati oferi acest Iucru. Aceasta intrecere A _ | in dragoste genereaz’ respectul si deschide dialogul intre parinti si copii. , a ¥q ) 11. Copi de ieri, copiii de azi... ‘al Fiecare generatie este caracterizata de un set de valori proprii, care o diferentiazé de cele anterioare sau » 9 vitoare. Fiecare ii aduce bagajul de valori si mentalitaten propre, din care urmatoarele generat seleteszk x BY doar ce este de interes pentru ele si apoi dezvolta altele noi, care si le defineasca. fy Sistemul de valori al fiecarei generatii este construit si influenfat de contextul cultural, politic gi social at seckri epoci Prima sicea mai de impact diferenta intre generatii este c& astizi trdim intr-o societate teh- D, | nologizata si trebuie si ne adaptaim fn permanenta acesteia. 5B Aparitia Internetului este un progres al societatii care marcheazi evolutia generaiei actuale si face J. ¥| diferenta de mentalitate intre ea si celelalte generat o- oc} __ Onli diferent usor de observat este instrainarea de tradi a generateiactuale. Dact generaia ante WW \| ri0ar8 punea mai mult accent pe obiceiuri, copii zilelor noastre sunt mai putin interesati de astfel de repere Y \ csentiale pentru identitatea cultural a fectrui individ. $i modalittile de distracie si relaxare ale copiilor din ‘CL, | ziua de astazi difera de cele din trecut. ‘in modemitate, copii au ocazia si creas gi si se deavolte int-o societate deschisa, liberd, Dbogatd in oportunititi si provocari dintre cele mai diverse. Si cresti copilul de astizi pe baza unor valori si mentalitifivyechi inseamnd un regres in deavoltarea lui. Copilul generatiei actuale nu poate fi educat in acelagi stil si prin aceleasi metode cu care au fost crescuti copiii din generatiile anterioare, Tostrum ientele de educatie nu se mai potrivese contextului actual, modem si foarte diferit fata de cel al anilor trecuti. Parintii tebuie s& se adapteze vremurilor moderne, cu tot ce vin ele in intampinarea celor mici. Este indicat s& adopte un stil parental democratic, bazat pe sanse gi oportunitati, s8 expund copilul la diverse expe- riente noi si sd aiba un sistem bine definit de reguli gi pedepse in educafia lui. Acestea ar trebui s constituie bazele mentalitatii educationale pentru generatia noua, 12. Cum comunicém cu copi nostri? ‘Comunicarea dintre parinti $i copii este foarte importanta pentru c& ajuti la formarea imaginii de sine. Comunicarea este cheia principala pentru consolidarea relatiei dintre parinti si copii. lar comunicarea trebuie fnceput’ inca de la cele mai mici varste, astfel f at, la adolescent, copiii sa fie mult mai deschisi i chiar si fie parintii primii carora le cer ajutorul sau in fafa cdrora si-gi deschida sufietul atunci cénd au probleme. Pentru a comunica eficient cu copiii, parinfii trebuie s& tina cont de niste reguli: 1 Nufii insistent Dacé esti prea insistent in a vorbi cu copilul tau, vei objine doar efectul contrar. Gandeste-te cum vor- besti tu cu un prieten. Sunteti calmi, nu insistafi asupra anumitor aspecte daca celalalt nu isi deschide sufletul. Urmeaza aceiasi pasi si atunci c”ind vorbesti cu copilul tau, 2 Pretuieste ticerea Mai multe studii au relevat faptul c& unii o: ii sunt mai inchigi si au nevoie de mai mult timp pentru a-i face curaj sé vorbeasca Ia-1 in brafe, alinti-I, arati-i dragostea ta. Asteapt ribdiitor pnd cénd va simti c& este momentul sa se deschida fata de tine. 3 Nucritica Daca simfi cd vrei s& faci un comentariu acid, o criticd, e timpul si-ti musti limba, Nu te transforma {ntr-un procuror sau judecator. Nimic nu intrerupe mai rapid o comunicare decat fraza ,,Ar fi trebuit sa...” sau ,,Ti-am spus eu cd...”. @ = Asculta-I cand va jucati Multi copii, in special baiefii, sunt mult mai receptivi si comunicativi cnd se joacd sau intreprind 0 activitate impreund cu parintii. Dac& ai observat asta la copilul tau, giseste activitatile care-i plac cel mai mult si vorbiti despre orice va vine in minte. 5 Discutd despre pasiunile lui incearca sa canalizezi discutiile c&tre pasiunile lui: fie c&-i place s8 colectioneze CD-uri, papusi Barbie sau downloadirile de pe Internet. Pornind astfel in discutii, vei reusi sa deschi6 Poarta discutiile pe teritoriul lui De fiecare dati cfind vrei si vorbesti cu copilul tau, poartd ¢ sonfortabil, Du-te tu pe tertorol Iu gi astfel va fi mai relaxat gi mai deschi FE fntrebacile de genul ,Ce-ai mai facut azi?" nu sunt prea stimulatoare, Pune intrebari mai specifice: ,cg povesti v-a spus invatatoarea azi?”, |,Ce v-afi jucat azi la ora de sport?”, ,,Ce ai ficut in pauza mare?” ete, py fi demonstrezi copilului cd iti pasa si cd ai intrebari concrete, jy nga faptul c pari mai ancorat in realitate, 7 tru ei si rispunda unor intrebari concrete, decat si se gandeasc& ce FAspuns ar teby; poarté discutille intr-o zon& in care el se sinte intrebarile generale plus, este mai simplu pent si-ti dea pentru a te satisface. 8 Nu pune intrebari pentru rispunsuri scurte Cast obisnuiesti copilul st vorbeasc8, evil itrebrite care presupun rlspunsuri scurte In loc de Ting plicut cartea X?” si-1 intrebi ,Cum fi-ar i pldcut si se termine cartea X?. in loc de ,,Te simi bine?” — Teg supirat ¥?", ,Cum te simti?” ~ ,,Cum te-a afectat Y?” Y —Gaseste momentul potrivit Fiecare parinte isi cunoaste cel mai bine coy ste momentul in care copilul tau este cel mai receptiv si poartd discutile importante pilul, Sunt unii care sunt mai vorbarefi dimineata, ali Ig pranz, alfii seara, Gase {in acele momente ale zilei. 10 Stati unul lings altul Uniti copii, in special baietii, sunt mai receptivi daca stai Langa ei sinu fata in fata. in acest fel nu se vor simfi in inferioritate si dominati, Cu adolescentii, aceasta este o bund metoda pentru a discuta, Puteti vorbi {n timp ce suntefi pe canapea sau in magind, in drum spre scoala/magazin etc. 11 instaurati momentul Tati familia impreund! Cu tofii suntem plecati acolo unde ne cer serviciul, afac si varsta copiilor, trebuie s& existe o data fixd in calendar (cu ct mai des, cu atat mai bine), in care membrii cerile sau scoala. Indiferent de meseria parintilor familiei si petreaca timpul impreund. 12 Deconectati-va in foarte multe familii a fost instauratd aceasta regula si pare ci functioneaz&. in fiecare seara, timp de dou’ ore (segmentul orar sil alege fiecare familie in functie de program — 17:00-19:00; 18:00-20:00; 19:00- 21:00) absolut fiecare membru al familiei renun la telefon mobil, calculator, televizor, laptop et. In aceste i toatii lumea trebuie sa fie ,prezenta” si nu cu géndul in oui ore fie luati masa impreuna, fie discutati altd parte. Fiecare familie este unica si nu exista solutia magic8, universal valabilé pentru tofi. Cheia este si descoperi ceea ce fi se potriveste tie si familiei tale. ins nu uita cA cel mai prefios cadou pe care il poti da copilului tau este prezenta ta.13. $4 acordam iubire neconditionata! si copil. Dacd nevoia de iubire a copilului nu este satisficuté, daca rezervorul lui de iubire este gol, sunt pufine ganse ca dezvoltarea acestuia si decurga intr-un mod armonios gi cael s& functioneze la un nivel op- tim, investirea copilului cu iubire, afectiune, intelegere, siinvéjarea modului de 2-si controla furia, ménia, copilului fa un potential maxim. {in cresterea si dezvoltarea copilutui, un rol esential il are relatia de iubire, de afectiune dintre parinte P Tesponsabilizarea pentru propriile ganduri si fapte iat doar cdtiva dintre pilonii care stau la baza dezvoltirii Un copil care se simte iubit, a cdrui nevoie de afectiune este satisficutd, este mai usor de disciplinat side format, lubirea fats de copil trebuie sa fie neconditionata, aga cum este doar iubirea adevarats, Jubirea conditionata este iubirea asociatd cu oferirea de daruri, recompense si privilegii pentru copii care s-au com- portat in modul dorit de pirinti. De aceea, doar iubirea neconditionata poate preveni senzatia de abandon cemofional si afectiv, sentimentul de vinovatie, de team si nesiguranta siti ofera copilului sansa de a invata neincorsetat de prea multe reguli si avand sansa de a se maturiza si de a-si asuma, ‘mai tarziu, consecinjele faptelor sale, si fie independent, creativ, Cu siguranta toti parintii isi iubesc copiii, dar dac& cel mic nu simte acest lucru, daca parintele nu ii vorbeste in principalul limbaj al iubirii pe care il percepe copilul, se poate intampla ca acesta si considere ca ru este suficient de iubit de catre parinti. Gasirea si utilizarea limbajului principal de iubire al copilului nu inseamna c& pe parcursul dezvoltirii sale nu va mai avea acte de nesupunere, dar cu siguranti faptul c& se stie si se simte jubit va fi util in cresterea lui, pentru a-1 ajuta s& devind un adult responsabil. Agadar, iubirea este fundamentul. Pornind de la acest principiu, s-a observat cd exista mai multe limbaje de iubire, mai precis cinci i anume: © mangaierile fizice; ‘« cuvintele de incurajare; ‘* timpul acordat; darurile; « serviciile. Toate cele cinci limbaje de iubire trebuie sf fie prezente si sunt necesare in dezvoltarea copilului, dar unul dintre ele va deveni principalul limbaj de iubire, cel la care copilul va fi mai sensibil, cel la care se va constata c& va reactiona mai bine, Limbajul de iubire numarul 1: mangiierile fizice. La copii al ciror principal limbaj de iubire const jn méngiieri fizice constatam importanta pe care o dau acestia imbriisarilor, sArutirilor, atingerilor usoare pe umar, brat sau pe crestetul capului. Pentru acesti copii, pe angi cuvintele de afectiune pe care parintii le adreseazi, imbratisarea pe care 0 primesc atunci cand parintii pleacd sau vin acasi, atingerea ugoara pe umar atunci cénd fac o fapta buna, simpla mangaiere pe crestet este 0 confirmare a faptului c& acestia fi iubesc. Deci, imbratiseaza-ti copilul!as 0. % 2. ty » <5 ‘< “0 WY FO “A A Ho) Ve A A a Limbajul de iubire numérul 2: cuvintele de incurajare. incarcatura emotional a cuvintelor este receptaté de copii inc& dinainte de a infelege sensul acestora. Astfel, tonul vocii, blandefea, atmosfera ates, tuoasa sunt factori care transmit inbire si c&ildurd emofionalé unui nou-nscut, de exemplu, precum gi cop, ilor cu varste foarte mici, care inc nu infeleg sensul cuvintelor. Odati cu cresterea copilului si intelegeren sensului cuvintelor, vorbele de laud, de afectiune, de tandrefe, de incurajare devin ca un ,,balsam pentry are il hrainese pe interior, conferindu-i sentimentul valorii de sine sal sigurantei,copiny sufletul copilului”, d ; stor cuvinte toati viata, La opusul cuvintelor cu incarcatur’ pozitiyg beneficiind de incarcatura pozitiva a aces usul cuy neat se afla vorbele taioase, criticile care pot afecta imaginea de sine a copilului si pot arunca indoieli supra ca. pacitifilor sale, Asadar, adultul trebuie st se gandeasci la faptul 8 un copil poate fi hranit pe interior print.g vorbé bund sau un simplu te iubesc”. Limbajul de iubire numarul 3: timpul acordat, Ceea ce este important pentru copiii care au ca prin, cipal limbaj de jubire timpul acordat este faptul cd faceti ceva impreund, c& sunteti impreund. Fie ed paring se joacd cu el, i citese o poveste sau merg cu el in pare, important pentru copil este faptul c& parintii sunt doar cu el, cf i se acorda atentie doar lui, c& igi petrec timpul doar cu el. Timp acordat presupune si contact vizuay pozitiv, plin de afectiune, deci este important ca parintii sA nu uite si-i priveasc& micutul si si-i trans cldura, sprijinul si iubirea lor neconditionata. Limbajul de iubire numérul 4: darurile. Desigur c& tuturor copiilor (si nu numai) le face plicere A primeascé daruri, dar pentru unii copii darurile sunt cele care le spun cat de mult sunt iubiti. Int-un fel, acesti copii masoari iubirea in cadouri. De multe ori darurile pot fi simbolice sau create de parint, fara a f costisitoare, dar pentru copilul care are ca principal limbaj de iubire darurile, fiecare din cadourile primite se traduce prin iubire: ,mi-a facut acest dar (cadou) pentru cd ma fubeste”. Sigur cd toate cadourile din lume ny pot inlocui mangaierile, imbratisarile, cuvintele de afectiune, timpul petrecut impreuna cu parintii, dar pentru copilul care are ca principal limbaj de iubire darurile, un cadou care poate fi o acadea, un set de creioane de colorat sau un ursulet de plus reprezint& echivalentul Iui te iubesc”. Limbajul de iubire numarul 5: serviciile, Pentru copiii cu acest principal limbaj de iubire, serviciile pe care parintii lor le fac pentru ei reprezinta o forma de iubire, Pentru unii copii faptul cd mama le face supa preferata este 0 dovada de iubire, pentru altii faptul ca le face patul sau faptul cf le coase nasturii sau c& ii ajuti la lectii. Pentru ei, serviciile ficute de parinti reprezint& confirmarea faptului c& acestia fi iubesc. Enumerarea tipurilor de jubire este ficut in functie de cat de des este intdlnit fiecare din cele cinci limbaje de iubire ale copiilor mentionate mai sus si nu face ca un limbaj din cele cinci sa fie superior altuia, portant si fiecare dintre ele este necesar copi- lutui, doar c& unul este dominant, la el copilul find mai sensibil, iar parintele trebuie si descopere care este acest limbaj principal de iubire al copilului. ‘Cum se poate descoperi principalul limbaj de iubire al copilului? Prin atentie si observatic. Pe masura Fiecare dintre limbajele de iubire ale copiilor este la fel dé ce copilul creste, el foloseste in mod special un anumit limbaj de iubire.14. Diferiti, dar egali Diferiti, dar egali ~ este un principiu al egalitatii i respectului reciproc, in diversitatea etnilor gi ca- tegoriilor sociale de pe pamant consti frumusefea universului uman, 4 fiecare dintre acestea contribuind la patrimoniul cultural cu specificu! sau, Copiii trebuie sa invefe sa respecte toti oamenii, indiferent de Teligic, etnic sau de modul de a gandi, si comunice, SA fie toleranti, s4 coopereze cu ceilalti, deoarece doar aga mu vor mai exista diferente intre noi, riti si totusi egali. cei care sunt oti copii sunt diferiti si fiecare se dezvolta in felul lui propriu, ins toti sunt egali prin prisma faptului ‘cau aceleasi drepturi. bs 15. $a inva¢am sa fim generosi! Generozitatea este un concept abstract pentru copiii mici, dar o lectie important& de predat de cétre parin{i in educatia si dezvoltarea lor. Cei mici pot invata cel mai bine ce inseamna si cum trebuie sa fie ge- nerosi prin puterea exemplului, Iaté cdteva modalitati prin care p si fie marinimos: Si fie un exemplu pentru el! intii si educatoarea il pot invata pe copil Parintii si educatoarea ar trebui si fie ei ingigi persoane damice sau generoase, si ajute copilul s& vada acest lucru sau sa participe activ la actiuni caritabile sau la alte situatii care arati generozitatea. Cand parin- {ii sunt la cumparaturi impreuna cu cel mic, acestuia i se arat cf nu trebuie s& cumpere totul numai pentru propria persoani, ci ca este frumos $i indicat si se gandeasca si la cel de ldngi el sau la cei nevoiasi gi s& fi ajute sau si le facd mici placeri, ‘Sa-l invete si daruiasca si s4 imparta jucai sau alte lucruri! Cand sunt mici, copii nu sunt dispusi s& dea jucarile lor si altora sau s& impart mancare cu alfii. Este important sa i se vorbeasca celui mic in acest sens gi sii se insufle ideea c& nu trebuie si le dea de tot, ci c& sunt sub forma de imprumut. Copilul trebuic asigurat ca le va primi inapoi numaidecat si c4 daca este dispus si impart cu alti copii, are gi el de beneficiat. $i el se va putea juca cu jucarii pe care le au altii si poate lega prietenii. De asemenea, ar trebui sd i se vorbeasca despre nevoile celor mai putin norocosi decét el si si fie inva- tat de mic s& daruiasca jucarii sau hainute pe care nu le mai foloseste copiilor nevoiasi, oamenilor strazii sau centrelor de copii ori orfelinatelor. ‘Sa implice copilul in activitati de voluntariat de cfind este foarte mic! Daca un copil creste in acest spirit filantropic inca de cénd e mic si e obignuit cu actele de caritate, vaItiva si cdnd va fi mare, dnd dovada de empatie 5 dezvolta mai usor aceast’ laturé miarinimoasa gi o va cul ind fata de aproapele lui. a ee sceasti calitate inca de cand e micut, parinfit luandu-l peste tot si py. 5 oO D Important este si i se deprinda a a hi Ds) nindu-l chiar pe el si imparté mincare, luerri si alte obiecte celor nevoiasi. ay Si laude gi si incurajeze copitul ori de cAte ori acesta Imparte sau anes ceval un alt copil sau chiar cu un adult, i we De fiecare dat cand copilul este surprins cf este generos cu ier ae ier al impar. > 2 tind luerurile cu ce din jur, el tebuie laudat, Astfel de actiunt fi vor intra in o stie cl sunt pe placa, " {| parintilor si cd este atdt de apreciat pentru ele. co : @ ‘Si ajute si-s facd prietent gis fncurajeze activitagile de grupt La vista preseolar®, copii sunt foarte bine ancorafitn cea ce fnseamno vil sociel. Fi dea au ideg ce inseam prietena sunt familiar’ caactvitiile de grup. Acestlueruinseamna c& eposibil sf fost deg ‘and au cedat locul de joacd unui alt copil. Je deschid calea cdtre a fi generosi si marinimosi cu cej te important ca parintii si educatoarea s& discute merey generosi, atunci cand au imprumutat o juctrie sau c Aceste activitii de joaca impreun cu alti copii din jur, doar c& nu realizeaza acest lucru. De aceca es cu copilul despre ce inseamna si fii marinimos, la ce ajuta si ce rol are. S& dezaprobe intotdeauna egoismul! De fiecare dati céind copilul se poarta egoist, trebuie sa i mnci cand se poarté necuviincios sau egoist, sa fie mustrat ferm si sigur, se spund ci acest comportament nu este accep. tat si c8 ceea ce face nu este bine. Att dar s& nu se apeleze la pedepse dure. 16. E vremea colindelor! Parintii gi educatoarea impodobese alituri de copii bradul de Craciun, asculténd cele mai frumoase colinde, Se creeazi astfel o atmosfera de sarbitoare. 17. Lucram gi ne bucuram impreuna! Parintii confectioneaza impreund cu cei mici felicitari de Craciun, sub indrumarea educatoarei. Prin desftsurarea acestei activitati, relatia care s-a stabilit intre educatoare — copil — parinte va avea un impact pozitiv, astfel ineat parintii s8-si dea seama cd munca pe care 0 desfaigoard o educatoare nu este usoara, iar pe copii i determini sa aiba incredere in ei insigi, in propriile forte, s& colaboreze i si-si dezvolte imaginatia, sa vind cu idei constructive, Copii si parintii se asaza la masute gi le sunt explicate si demonstrate sarcinile de lucru; de asemenea, le sunt prezentate si modele de felicitari,Se numeste violentd in familie orice act vatamator, zie Sau emotional, care are loc intre membrii unei ‘ familii. Abuzul in interiorul hel familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse ‘2 financiare, izolarea de prieteni si familie, amenintari si atacuri care in Uunele cazuri pot duce la moartea unuia < aintre parteneri Oo % Ingriires pe care o familie 0 acord8 unui copil are o influenta Mmajora asupra felului in care acesta se |W, fonmeazi si se dezvolta. La fel de mult conteaza insa caracteristicile families si experienfele pe care copilul B le are in cadrul acesteia, 1. Ca urmare a expunerii la violenta, cosmaruti, dificultatea de a adormi, pfectele violenfei in familie asupra copiilor: SS Copiti pot manifesta anxietate crescutd, agresivitate, neliniste, ‘sama de a face grepeli, ginduri de suicid, un apett alimentar foarte {2p creseut su feat sez, enurszis, dren de caps destomac, dificult de concentra, tendinja de -iface | 9g) rau (oe trag de pa, isi rod unghiile), dificultati sociale, » 2, Deseort, copint se simt responsabili de violenta din familie gi nu tnfeleg c& este 0 problema doar a oe aduljilor, ei cred c& parinfi se ceart& din cauza cd ei, copii, au gresit cu ceva. 3. Violenta in familie creeaza de multe ori copiilor un sentiment de confuzie, mai ales atunci cénd sunt apropiati de ambii parinti, Sentimentele lor de iubire gi de afectiune pentru parin{i intra in conflict cu ceea ce co se intampla intre acestia 4. Pentru copii, experienta violentei in familie este foarte apropiata de conflictul lojalitatii. Copiii se simt deseori prinsi la mijloc in conflictul dintre parinti si simt cd fiecare parinte fi vrea de partea lui. Iubirea pentru ambii parinfi face ca aceasta situatie sa fie imposibil de rezolvat pentru ei. Unii copii pot lua partea unui parte, in timp ce alti simt c&imu pot fi aléturi de niciunul dintre acestia. 5, in contextul conflictelor din familie, at 8D! Ye, copii pot alege s&-si exprime sentimentele prin manifestarea | ‘unui comportament negativ. Périntii infeleg in mod gresit aceste manifestari si pedepsese copilul—compor- 4 tament ce ignord sentimentele copiilor si le intareste acestora gandul c& ei sunt cauza violenfei in familie, ¢ ‘Sa nu uitam cd parintii sunt modele pentru copii, iar copiii care tree prin experiente de violenta in ca- v , Mai jos sunt prezentate céteva sugestii pentru trasarea limitelor, » Regullile casei 4 ‘Un bun inceput pentru a stabili limite este setul de ,teguli ale casei”; un copil obisnuit cu regulile casei rh. va manifesta freevent si relativ usor comportamente care s& satisfacd gi asteptirile celui mai exigent parin- 2. te. O reguld bund precizeazi cu clartate comportamentulasteptat “] Regulile casei sunt utile, de asemenea, pentru cd il invata pe copil comportamente adecvate. De pilda, ¢ daca vrei sti inveti copilul si fie respectuos in relate cu ceilalti, felul: ,Batem la usd inainte de a intra fn camera”, ,Cer Norbim politicos atunci cand ne adresim celorlalti", Stabileste un numir limitat de reguli (5-7 reguliy regulile pot preciza comportamente de | O- rem permisiunea inainte de a ne ridica de la masa”, G% acele situatii cu grad de rise pentru stndtatea, dezvoltarea si siguranta copilului gi familiei tale sau acelea in Prea multe reguli inseamn control sporit supra vieti copilului. Regulile eficiente reglementeaza doar | ‘Z_ care sentimentele si drepturile altor persoane ar putea fi grav afectate, x Implici-{i copilul! + ‘Toti copiii se bazeaz pe parintii lor pentru stabilirea limitelor gi a regulilor, ins& vor dori s& aiba un Re | cvnt de spus in formularea lor. Este importants fie ascultat si punctul de vedere al copilului cu privire la WS! | ategerea regulilor, dar gi la stabilirea consecinfelor ce decurg din nerespectarea unei reguli. ¢ Stabileste reguli corecte si claret e O reguli este corecta cfind reglementeaza in egal masura comportamentul fiecdrui membru al familiei. By oe Un aspect foarte important legat de utilizarea regulilor priveste stabilirea de recompense si consecinje pentru respectarea, respectiv incilcarea acestora. Este foarte important si fie lfudat copilul atunci cfnd respecté regula. Ba mai mult, in etapa de ince- KES Put, in care copilul igi insuseste o regul noua, comportamentul sdu trebuie recompensat, pentru a facilita ho procesul de invafare: ,Bravo! Sunt foarte mandra de tine pentru c& f-ai ordonat hainufele si jucariile!” ‘SD SO *%milie si in gradini¢a 21. Educatia de gen in fal « la varsta prescolara constituie un s confirma ipoteza conform cdreia imaginea de sine a egg; iar structura trisdturilor de gen urmeaza fnig roves investigativ ca | Dimensiunea de gen in educati pr gat care este abia ty inceputuri, Studiile intreprinse pana in prezent a Hui, in ray inca de la varste timpurii, Jului, n raport cu genul, se formeaza inc’ St i tipiariis baietii— puternici, curajosi, cu inifiativa, de la care se asteapta si ocroteasc4, iar fetel stereotipi tii — pl i fetele baictilor, sensibile, grijuli, cu manifestani artistice- i ‘ ee copii desfésoard activitti singur, in perechi sau in up. Eauen se suprind pray rina fetelor de a se juca in perecki, in timp ce baietit se organizeazd in upon ; in . ice. Conform prineipiului egalitiit de sanse in educate, este necesar ca stategile didactice utlzate jy ctici sau tratamente care si nu introduca discriminari de pen activitatea didactic& sa promoveze valori, Pra 2 fete sau asupra baiefilor pentru ca sunt baicti). (asupra fetelor pentru o& sunt Problematica diferentelor de gen apare din ce in ce mai freevent cand abordam dezvoltarea adecvaty a copilor ea avind un ol decisiv in modul in care se formea7& ablitatle emofionale ale acestora. Educata, in functie de nevoile de dezvoltare specifice genului se realizeazA de catre parinti $1 educatori inca de la ‘incepu- tul form identi de gen, in jurul varstei de 2-3 ani, end copii realizeazd e& sunt douk categori— baie si fetite, iar ei apartin uneia dintre ele. F Dezvoltarea identitatii de gen este puternic influentaté de rolurile de gen existente intr-o societate. Co. istr, ei find expusi multor factori pili invafa de foarte mici ce inseam’ si fii baiat sau fata in societatea noa: care le infuenteaz4 atitudinile si comportamentele cu privire la rolurile de gen. Acestea sunt invéate pentru prima oara in mediul de acas& si apoi intrite gi mentinute de grupul de prieteni, de mediul gridinitei, de emisiunile televizate. ‘Avand in vedere faptul c& adesea conversatiile despre un rol semnificativ in fnfelegerea si exprimarea ulterioara a emotiilor, in functie de gen, este bine ca adulfii A manifeste aceleasi reactii fat de copii, indiferent de genul lor, sa nu aiba mai multe asteptari de la fete in ceea ce priveste controlul emotional. Sa se discute la fel de mult si cu fetele si cu baietii despre farie si modalitatile de reglare a acesteia; atat baietii cdt si fetele sd fie invatati sa fsi exprime fericirea, deoarece se pare ck ambele sexe o experimenteaza in mod similar, doar cé fetele sunt obignuite s& si-o exprime, iar baietii experientele emotionale dintre adulti si copii au sunt invatati s& si-o controleze. Diferentele de gen se refera la caracteristicile individuale diferite dintre fete si baieti, raportate la urma- toarele dimensiuni: psihologica, biologica si socio-culturald. Ele sunt produsul interactiunii caracteristicilor biologice ale fetelor si baiefilor cu mediul si reflect diferenfele individuale prin variabilele psihologice, biologice si comportamentale.22. Copili si bunicii — relagii plicute si necesare Stim cu tofit cat de mportantl este pentru dezvoltarea normal a copilului prezenta unor persoane care aii ofere intreaga dragoete $i atenfie, care s&-1 asculte si s8-i ofere sfaturi infelepte. Bunicii sunt cei care se jncadreaz’ foarte bine in aceasta descriere. Eliberati de stresul unui loc de muncé, avand o bogati experienta ge viati, bunicii suplinese adesea parinfii care de multe ori sunt prea pringi cu treburile cotidiene pentru a nai acorda celor mici atentia de care acestia au nevoie. Bunicii sunt cei care au mereu o bombonica tn buzunar, sunt cei care duc nepotii la plimbare doar de dragul plimbarii, au timp s& citeasca povesti gi s& se joace, stiu tot felul de lucruri interesante si nu ostenese si le impartaseascd cu cei mici. Tot ei sunt cei care le amintesc parintilor c& gi ei au fost cndva copii, Bu- nicii sunt cea mai mare comoara a unei familii, sunt cei care pastreaza traditiile pretioase ale familiei gi le transmit mai departe nepotilor. Bi sunt baza familici, iar iubirea cu care igi inconjoari nepotii ii face speciali side neinlocuit. Dar beneficiile sunt si in sens invers. Viata multor bunici este animata de nepoti, ingrijirea si educarea Jor facandu-i s& se simta utili si activi, mai ales daca sunt pensionari. Dragostea pe care ei o primese de la nepoti este raza de soare care le umple batrdnefea de lumina gi speran. 23. Cum imi petrec timpul liber alaturi de copilul meu? {n cadrul sedinfelor cu parintii, din discutiile purtate cu acestia, se observa cA sunt parinti care igi im- plicd in diferite activitati copiii in timpul lor liber, dar si parinti care, din lipsa de timp sau din neglijent4, din absenta dorinfei de implicare activa in formarea copilului igi las micutii in fata televizorului sau a calcula- torului, ei atasdndu-se foarte mult de universul creat de acestea. Prin intermediul acestui subiect, educatoarele pot propune parinfilor un program de activitati prin care si petreacd alaturi de copii ,,timp pretios” pentru dezvoltarea lor normala. Parintii pot oferi copilului un program complex, rezonabil, ordonat, ca de exemplu inscrierea lui la diverse activitati sportive: cursuri de inot, baschet, volei, la activitai care ii stimuleaza creativitatea, cum ar fi: desen, pictura, modelaj, sau la altele care fi exerseaza unele aptitudini: muzica, dans etc. De asemenea, copiii pot fi implicati de cdtre parinti in activitati casnice cum ar fi: ingrijirea acvariului, ‘mersul la magazine, pregatirea mesei, jucarea unui joc, povestirea felului in care si-au petrecut ziua la gradi- nit, activitati importante si benefice pentru cei mici. Rolul acestei sedinte de consiliere parentala este de a-i face pe parinti sA constientizeze aspectele po- Zitive si negative ce decurg din modul in care igi petrec timpul cu copilul lor, sau nu-l petree, $i s& cunoascd sii aplice modalitatile cele mai eficiente de petrecere a timpului liber cu copilul, Tratarea superficiala a acestei probleme poate duce la grave abateri de la normalitate in dezvoltarea copilului.24. Corectarea comportamentelor negative ale copiilor cade exemplu: igi loveste fratii sau eo. ‘comportamente negative sau nepotrivite, ; ii sau aduli ii last hainele murdare prin casd, nu igi aranjeq. ‘lara, copiii pot prezenta comportamente violente ici, aruncarea cu diverse obiecte, ameninfiri de Pot aparea la coy legii, foloseste un limbaj vulgar fata de alti copi zB niciodata jucdriile si multe altele. Inca de la varsta prec cum ar fi: crize de furie excesiva, asociata cu agresivitate fi ccruzime fafi de animale, ineendiere etc. de metode pentru corectarea lor, a rini alte persoane sau chiar de autovatamare, Pentru toate aceste comportamente parinii incearca sa aplice 0 serie unele din ele dand roade, altele nu. Oricét de mult am vorbi si am spune copilului ce si fact sau ce s& nu fac, observim c& nu se produc (_schimbarile pe care ni le dorim. Copilul ca gi adultul, are nevoie de timp, de metode si de mult exereitiy pentru a invita un comportament. Nu este suficient s& stim ce comportament vrem s& formim pentru a-l si realiza. in momentul in care parintele e nemultumit de comportamentul mai Vos, iritat, nemulfumit, emofii care due la: aplicarea unor pedepse prea aspre, violenfa fizica. Parinfii fac deseori gregeala etichetarii copilului fn functie de comportamentul manifestat: este rau”, este obraznic”, ,este rizgaiat”, ,este neatent” etc, Copilul isi va insusi aceastd etichetd si se va ‘comporta in cele mai multe cazuri conform convingerii parinfilor. Atunei cfind parinfii doresc si corecteze un comportament nedorit al copilului, este indicat sa evite urmatoarele actiuni: © etichetarea: ,Esti un obraznic fara pereche!” * ameninfarea: ,Dacd nu te potolesti, iti trag 0 mama de bataie de nu te vezi nifestat de cAtre copil, devine ner- ridicatul tonului sau chiar la i!” * santajarea: ,M-au imbolnavit obrazniciile pe care le tot faci. * dezarmarea: ,Nu vei fi niciodata capabil si te comporfi ca un copil cuminte gi ascultator! * compararea cu ali copii: ,Uite Alin, ce copil bine-crescut este!” * umilirea in fata persoanelor care il apreciaza. in loc de pedeapsa, este de preferat termenul de ,consecin{&” pentru faptele sale. Bineinfeles o& se vor - stabil de la inceput niste reguli, astfel incét s& nu se simta nedreptajit sau devalorizat. Un prim pas in corectarea unui comportament este identificarea cauzelor acestuia, Cu siguranfi acest comportament nu a apérut pentru cd avem un copil irecuperabil de rau, ambitios sau raizbunator. Atunci cand aplica un comportament deranjant pentru pirintii sii, copilul poate viza unul din urma- toarele scopuri: * Atragerea atenfiei — copilul observa ca parintii igi indreapta atentia asupra lui doar atunci cand face lucruri care nu sunt pe placul lor, in rest ignorandu-t si neapreciindu-i lucrurile bune pe care le face. Parintii care isi cearté permanent copilul si nu ii acorda atentie macar prin laude sau aprecieri, dac& nu prin imbrati- sari $i afectiune atunci cdnd manifesta anumite comportamente pozitive, fac o foarte mare greseala.‘ecompensele trebuie 8B vind imediat dupa ee co, pilul a realizat comportamentul dorit (mu il vom ara pentru ci $-2 spalat pe dinti dimineata), a se ifului. Este important s8 cladim o relatie de parteneriat 10.200 sae cu copilul, de prietenie gi infelegere. Daca a unoastem nevoile, drepturile $i dorinfcle, el se va simi important, valor si nu va mai considera cf are ii se lupte. ru ce st pe ae ‘ are stie in mod cert c& fi deranjeaz& pe parinti, a ind adult gresese ia educatia copiilor, nu o fac pentra c& nu fi fubesc, ci pentru c& nu cunosc o cale j bund. Dac& nu infeleg care sunt nevoile unice ale copiilor, nu sunt capabili st le ofere cea ce ei au ne- a ‘rebuie s4Invefe cum s8 le ofereo libertate mai mare, péstrindu-si fn acelasi timp controlul, voi: Ge poate face un parinte pentru a incuraja comportamentele pozitive? peniru a incuraja comportamente pozitive, plrini trebuie si gi fac& timp tn fiecare i pentru copii lor, . anume: Si poarte discutii legate de ceea ce s-a intamplat la $coalA, sa joace jocul preferat al copilului sau si eee in locurile de joacd agreate de el, s& fi asculte pirerile, s8 i cit ae impreund la cumparsturi, s8 viziteze un anumit loc — aceste ui si totodath credndu-i sentimental ci este apreciat gi iubit, feasci 0 poveste inainte de culcare, Tucruri dandu-i siguranga si incredere copill ; Un alt mijloe prin care copitul se simte important se poate crea prin aga-risele care se pot realiza saptimdnal, fn cadrul acestora, parintii, discufii reglatoare si negociatoare pentru a rezolva e partind »eonsilii de familie”, ‘impreuni cu copiii, vor lua decizii de familie, -ventualele probleme, Oferirea de cadouri sau recompense trebuie realizats in mod responsabil, fir ai da de infeles copilului cf pent orice ru minor va primi ceva in schimb: el trebuie invdtat inca dela varstaprescolariati c sunt tucrar pe care trebuie si le faci neconditionat si ed daca isi doreste ceva trebuie si merite acel lucru, Multi pirng se confrunta adesea cu urmatoarea problemi: *opilul incepe s& pliingi, s& tipe sau s& se arunce la pa- mnt atunci cand isi doreste o jucdrie vizuta in vitrina unui magazin; parintele, cuprins de rusine sau uneori de mila copilulu, care se loveste trantindu-se pe caldarém, fi satisface acestuia marea dorinf. gi ce a obyinut prin asta?.. grandiosul stapan preia controtul! $i va mai face si alte lucruri pentru c8 asa vrea el: nu imininct pentru cd nu fi place mAncarea, nu poarta hainele pe care i le pregiteste mama pentru c& nu sunt la modi, nu si face temele pentru c& nu fi mai rimfne timp gi pentra asta! De asemenea, pentru a-| motiva pe copil sA fie responsabil, este indicat st i se ofere responsabilitat in fale cae sil facd si simta c& are o contribute importanta: Ingrijeste florile, cauta informatii despre modul de petrecere a timpului liber in familie, trimite felicitarile de sarbatori prietenilor. Parintele trebuie sifie atent si ofere imediat feed-back pozitiv pentru comportamentele corecte ale copilului. A da feed-back inseamnd a spune ceva imediat ce ai sesizat un comportament: »Bravo! Apreciez foarte mult faptul c& ai ajulat-o pe sora ta sa fac ordine in camera voastra!” Parinfi ar trebui sa interzica vizionarea de ctre copii a emisiunilor de televiziune care promoveaz Cattudine agresiva si/sau violent, mai ales nesupravegheati. Acest lucru este valabil si pentru jocurile deDart Ohi Ce Go Ys GCM AZ OS X SB ‘rve 2% 2% G2 3 %% GZ ALES BBB l 2 , O asi tip pe calculator. 1 i ¥| acelasi tip pe : - i e > ‘Un lucru important de stiut este c& in realitate nu exist® copii rai, ci baal cont ics a 2 BH | copil are si parti bune, pozitive. Dacd vom invata sa privim comportamentele negat illor 8 pe g », forma de ane comunica ceva, vom gisi intotdeauna cea mai bund metoda pentru a-i oe Parintii trebuie Non s& manifeste iubire si infelegere fat’ de odrasla lor, si descopere secretele motivarii copilului, recompensirij “&, | sau pedepsirii acestuia. ; ‘ WD) Educatoarea si parini trebuie st aiba grija de propriul comportament in preajma copilulyi, Sunt un 12 model pentru copil si vor vedea c8, odatd ce isi vor reduce sau elimina (pe cét posibil.. reactile agresiv, 4 si el va face acelasi lucru. : Trebuie purtate intotdeauna discutii cu copilul despre lucrurile care il apas& si sa-1 ajutim si nu jin. magazineze”. 25. Copilul si violenta infantila Violenta afecteaza viata tuturor celor care sunt martori la ea. Pentru copii, violenfa are urmari psiholo- gice, emotionale si de dezvoltare. Chiar sila copiii foarte mici, martori la violent, pot apirea simptome pre- cum: anxietate, cosmaruri, regresie in limbaj sau in dezvoltarea motorie gi stres posttraumatic. De asemenea, inerederea in propria persoani sau in cei cu care vine in contact poate avea de suferit. » Desi tendinta celor din jur atunci cand vad un copil care loveste este sa se gindeasca la educatia NAA} deficitara pe care i-au oferit-o parintii sau la ,teroarea”cu care creste in familie, in realitate, cauzele unui 3 comportament agresiv pot fi foarte diverse, Este adevarat ci sansele ca un copil si fie violent atunci cfnd are un model asemanator in familie sunt mai mari, Sunt fns& multe cazuri in care cop i crescuti in famil y G | Ror-violente, ai caror membri se trateaza reciproc cu respect, se poart& agresiv in anumite momente. Tati 2 GA chteraexplcai: B + Varsta: copiii de varste foarte mici, care nu au invafat si puna in cuvinte sentimentele sau s& cear& i <, py ajutor, afiafi in perioada egocentrismului infantil, au tendinta s& reactioneze agresiv céind intra in competitic w]e cei de varsta lor. in plus, ei inc nu sunt capabili sé se pund in pielea altei persoane pentru a infelege raul Y oe pe care il provoaca. Reactia este mai mult instinctiva. 3, + Frustrarea (neputinfa de a obtine ceea ce ai nevoie sau iti doresti): este una dintre cele mai semni- D_ | ficative cauze ale agresivitapii, atét la copii cdt gi la adulti. Alaturi de durere gi c&ldura excesiva, reprezint’ doar cétiva din factorii care duc la comportamente violente, mai ales in cazul copiilor care nu si-au dezvoltat %S _| incd mecanisme de control al impulsurilor. Asadar, daca parintele trece prin perioade in care copilul are ac- JV} £08 de Furie si agresivitate, adultultrebuie s& investigheze dacd nu se intampla ceva in mediul din jural su DX" 3 ori in corpul sau. yp * Televizorul si calculatorul: conform statisticilor, peste 60% dintre programele din mass-media con- .,. | sin scene en violenfs, mare parte Gintre ele fiind initiate de personaje prezentate ca eroi, personaje cu care copiii si adolescentii se identifica. fn acelagi timp, jocurile pe calculator stimuleaz& competitia si comporta- § mentele agresive, Copilul traieste pentru cteva momente intr-o lume virtuala in care violenta fi ofera garan-ravietviri si suecesului. Expunereaindelungaa la seenele “i U Vi vtamental si devind o alternativa familiard de rezolvare a o oe lei tle 04 ‘onflictelor. compo! ate potrivit st incurajam copilul si se apere prin agresivitate? raim intr-o societate in care competitia si violenta sunt intalnite aproape ta fiecare pas. Pe de altd se, oi sumer Sonetatea, Teama flecSeuiplrintee& va ereste un co eon ar terea uno Hipare de comportaent, tn special bic mea nice vcs: vilenfa.atrageviolenf. lath cteva a ja prin agresivitate nu este una potrivita: se protel dea Copilul nu trebuie si se apere singur: pil vulnerabil in fafa pericolelor gi care contin agresivitate, in orice forma, duc ‘motive pentru care idea stimulirii copilului Protectia este responsabilitat lor di . imara S% cearé ajutorul afiacl ond ae nevoie gi nu a incerca si ‘ apere sie na : cal jascamnt 1 securiza. Atunci cind copilul este responsabilizat eu o sarcina de care simte c& mu este spat, va deveni imal tensionat, anxios, furios siti va scldea increderea in el iin cei cu cate relationeaza. Cel sal trivit ar fi si crease infelegand ci are voie si ceara ajutor unor persoane avizate, chiar si adult fiind, f8r& Pe cxpune [a pericole inutile si fra e+ fafectataimaginea de sine. : + Copilul nu e capabil si selecteze situatiile in care agresivitatea ar fi necesara de cele in care nu se jmpun astfel de misuri. Pentru copil, simplul fapt de a-si fi pierdut locul in rnd poate fi perceput ca 0 ne- pltcere si chiar un pericol. Aga cum afirmam si mai sus, atta timp céti se oferé permisiunea s8 foloseasca agresivitates in anumite situati, comportamental de acest gen fi va deveni familiar si tendinta de a apela la aj va oreste chiar gi atunci cfind nu are nevoie sé se apere, + Avem tendinta s4 percepem raul care ne-a fost facut mai mare decat este in realitate. Dac un coleg fi loveste copilul, el va simti agresivitatea veniti asupra sa mai intens decat este ea cu adevarat si va reactiona ca atare. Astfel se creeazA un nou cere vicios. « Exprimarea furiei nu o reduce, accentueaza. Cu cat copilul va reactiona mai agresiv la com- portamentele celor din jurul su, cu atét furia resimfita chiar la nivel corporal va creste si cu atat mai mult va cauta justificari ale reactiei sale pentru a nu intra in disonanfa cognitiva. Cum putem corecta comportamentele agresive? Bineinfeles c& nu tot prin agresivitate! A lovi un copil pentru a-i pedepsi propriul comportament agre~ siveste un paradox si produce confuzie in mintea sa. fn plus, si nu uitém cd noi, adultii, suntem modelele lor decomportament! inc un motiv pentru care nu ¢ indicat sé se reactioneze cu violenta in astfel de cazuri este faptul c& durerea si frustrarea sunt factori extrem de semnificativi in stimularea agresivitati, Pentru a-1 ajuta pe micut 8 invefe si coopereze gi si renunfe la agresivitate este util ca parinfii si educatoarea s8-i stimuleze empatia, si-l ajute s& infeleaga treptat ce traieste 0 alta persoand, si-1 ajute s& se puna in locul altcuiva. in plus, el poate fi ajutat si puna in cuvinte cea ce incearca s& exprime prin gesturi sii se pot oferi alternative de comportament. Foarte utile sunt oferirea unor modele non-agresive si recompensarea reactillor cooperante.x4 »D! ot Bl Lumea copiilor si a jucdriilor este fascinanta att pen 26. Jocul si jucariile copilului meu os : ree are Jucdtia este accesoriul absolut al jocului, determindnd caracterul si continutul acestuia $i tririle emo, fionale ale copilului. copie ent Prag. Of de ua ntati si cunoasc& lumea reald prin intermediul juctriitor, yy. nea cu judi simple, Ct Si cu cele sofsticate primarea emotiilor, dar $i a celor maj aso, este foarte bogati, iar copii sunt extrem de te i ativitatea lor poate fi stimulata in egal m&sur prin interactiut Copii invata prin joc. Jooul este cel care incurajeaz ex} a nem cont de urmatoarele as {in alegerea unui joc sau a unei juctrii este important s& finem co" Pecte: wat * varsta copiluluis a © interesele gi talentele sale; < * calitatea jocului; 4 valentele lui cognitive gi informationale; * utilitatea lui pe termen scurt si lung. co y © Jocurile cu instructiuni Fiecare categorie de jucarii are avantajele sale, permite jocuri diferite si aduce anumite beneficii copi. » lului. Indiferent cd se joacd singur sau cu prietenii sti, gratie acestor jocuri copilul isi va dezvolta capacitatile eG) afective, sociale, intelectuale si motrice. reguli specifice, avand un scop precis de atins ca: puzzle, loto sau jo- y+ | curile din module, Aceste jocuri dezvolté logica, invitandu-l pe copil si respecte algoritmul, clasamentele, Y seeventele, si-si dezvolte o strategie pentru rezolvarea unei probleme, si lucreze prin incerc&ri repetate si si &} prevada consecintele actiunilor sale. © Materiale pentru construit si modelat, ca plastilina, jocurile de constructie etc., toate obiectele ay care pot fi modelate, asamblate sau manipulate pentru a fabrica ceva. Jocurile acestea dezvolté numeroase \))} aptitudini: indemanare, creativitate gi chiar nofiuni matematice elementare. L * Obiectele reale: ele pot fi gisite in naturd sau pot fi cumpérate, dar au ca particularitate faptul ca fac 2 “| parte din viata cotidian. De exemplu: hainele unui adult sau farduri, pentru a se deghiza, nisip, apa, lemn, O | ambalaje, o biciclets sau tricicletd, un balon, hartic si creioane, unelte de mesterit sau accesorii pentru buct- | tarie, marionete, c&rti, un balansoar ete. Majoritatea nu pot fi gasite in raionul de jucarii, dar, cu toate ast L tea, Me @DSBcey > & Ma aN ec <4 OQYS 1; Bue V OP OEE ES icky SOE SH sunt o sursa formidabila de noi experiente pentru copil. * Jucariile propriu-zise, ca reprezentari miniaturale mai mult sau mai putin fidele ale lumii reale, stimuleazi la fel de bine jocurile individuale, ca si pe cele de grup. Asa sunt, de exemplu, animalele din plus, papusile, figurinele, masinile, cowboy-ii, animalele de la ferma, trusa medicala ete. Ble fi permit copilului si ,se joace” cu realitatea, modeland-o dupa doringa sa, pentru a se familiariza mai bine cu ea; de asemenea, il ajuta sa-si dezvolte limbajul.erea de cBtre adultul educator sau parinte a jucdrilor trebuie si {ind cont de cdteva ctiterii gi cerin- rs soe Ales acticd, igienic’ si esteticd pe care acestea trebuie si le indeplineasca, pat i : sa - Ba ee sditile de naturd didacticd se referd la adcevarea juctiriilor la varsta copilului gi la particularitatile | ©, ie uole, la caracterul lor distracti, stimulatiy, interactiv, functional. Sunt preferate fn acest sens ju- % je ind ontectionate sau confectionate de copii, deoarece ee last loc pentru acfiunea variat8 acopilului [24 2 asi ie 28 posibilitatile de utilizar ’ li # ile de natura esteticd se refera la aspectul juctriei care trebuie si fie placut si interesant, culorile on ! %, sae nu trebuie Sife strident, detalilejuctrei, care trebuie si fe executate cu oareeare acuratef. caret Secs de natura igienicd se referd la faptul cd jucariile trebuie s& fie sigure, si nu produc& accidente [2 4 a ‘nor colturi thioase, s4 nu invite la comportamente indezirabile: agresivitate, jocuri periculoa- Se ermcuitive valor pe care parinfi sau educatorii nu dorese sie promoveze, sh nu genereze nervozitate ay se S300 pe, shim copleseasca prin numar sau cos, OK “ on alegem si cumparim jocuri e bine si le alegem pe cele de logics, perspicacitate, strategie si cre- SS svat api ocurie de societate L, 3 o 97. E ziua ta, mamico, in dar ¢i-am adus inima! 3° Data de 8 Martie este 0 zi special nu numai pentru mamici, dar gi pentru copii. Este ziua in care se & arbitoreste mama, cea mai draga fiinf& din lume pentru prichindei. Desi dragostea pentru mamici este nemasuratd si nu poate fi transpusé in nimic, micutii pot oferi céteva | ‘O- dover pingage de iubire care si simbolizeze o particica din inima lor, prin edteva idei de cadouri emotio- |, ¥Z , rate! ne Cu ocazia zilei de 8 Martie, copiti si educatoarea pot pregiti pentru mamici diferite surprize: cntecele, 3) poedi, felicitiri, diplome etc. , ¢ \ 28. Copii mai buni, parin¢i mai implicati Implicarea parintilor in educatia copilului, la grddinifa si acasa, are un impact semnificativ asupra suc- cesului copilului si a viefii sale, in general. Conform cercetarilor, copiii unor parinti implicati se comporta: (&, rai bine, au performante scolare mai bune gi acced la nivele mai inalte de educate. 8 Cercetarile arata c& un mediu familial care incurajeazi invatarea este mai important decat venitul pi- c rinjilor, nivelul educational sau referinfele culturale, Implicdndu-se activ in educatia copiilor lor, parintii le P transmit acestora un mesaj important: c& sunt interesafi de activitaile copiilor, iar scoala este important, (ss Psihologul clinician Geta Costescu propune céteva modalitayi concrete prin care parintii se pot implica in eucatia copilor lor.2 = oS, on 5d CO Gd2 ASA ZA » stile pe ca citesti, ajutd- 58 igi organizer, le si pove DM) re Acari: , discuta cu el cf Cae 2 i te din cursul siptimanii, discuta ® opilul despre VS} _| timpul, limiteaza privitul la televizor in seri 2D | ceca ce s-a intémplat la gradinifa. sadist secu sti 220% Jan » La gridinifa: intalneste-te cu educatoarea pen sXe tu, in functie gi de interesele pe care le ai. Oferd-te vo ZB <, | soare activititi individuale cu copiii (de exemplu sé citeasc), DI cx insoteasca prescolarii in excursi. ¥ Toate aceste activitati reprezint& o oportunitate q sicu ceilalti parinfi, Una dintre problemele cele mai frecvent runtar, Paring pot: st ajute in sala de curs, s8 dosp, i ajute copii cu nevoi educationale speciale pentru parinti de interactiona cu personalul gradinit care fi preocupa pe parinti si care, intradevay, i se interesul pentru lectura. Un astfe] i sursului gcolar al copilului, es na leotas : are influent pe termen lung asupra parc pata etme a i i i sstinute, inca de la vé u interes poate fi cultivat prin actiuni sust eee a % = e | i find vei ilu ZL, citi cu voce tare. Cu ct vei fi mai entuziasmat cnd vei citi, cuatit con iinet in concluzie, exista cAteva sfaturi concrete pe care parintele este bin« | ie timp cAnd citesti cu copil ilul tau, Cei mai multi copii ( ‘© stabileste-ti in fiecare zi o perioada d pli prefers 88 li se citeasca seara, la culcare; risfoi si singur. Creeaza-i un fel de colt de o © Iasi carti in camera copilului pentru ca el s& le poata < lecturd, cu un raft de cérti si un fotoliu confortabil; : q © citeste-i carfi care sa fi placa, ori de cite ori o cere, chiar daca ajunge s& le invete pe de rost. Apoi il poti lisa pe copil sa continue propozitiile sau sa recitati pe rand din carte. ul? — influente negative a q 29. Cum imi protejez cop! % ale lumii moderne Secolul vitezei ne afecteaz& indiferent de vointa noastré. Lumea moderna a inlesnit traiul omenirii, pX dar avantajete aduse de aceasta, flosite in exces sunt considerate ,drogurile” lumii moderne: televizorul, computerul, hrana procesata. & “Gl Cum pot prin sii protsjeze copii deinen negative ae acestora? oa CAteva sfaturi pentru parintii responsabil DS Copilul nu are nevoie de televizor in camer. Sunt mari sanse ca el sd se uite la televizor in timp ce y, © | artrebui s& se odihneasca. é& v7, ‘© Utilizarea televizorului in timpul meselor ca instrument de distragere a atentiei este total contraind- cata, wy ‘* Dincolo de efectele psihice, privitul la televizor este o activitate static’. incurajarea sedentarismului y poate duce inclusv le obezitate infantil. intérie dezvoltarea motor a copilului, care la aceasta varsti igi ‘CL, | construieste musculatura, indemanarea etc. # Daca totusi copilul se uita la televizor, cel mai indicat este s& fie un adult langa el si sa fl ajute si infeleaga ceea ce priveste.acestei activitati cu altele in aer liber. rea jmnbinat gast-f004 parinti ar tebui st elimine din alimentatia copituti, pe eat Posibil, hrana procesata: produsele dulciurile ete 30. Miscare pentru sanatate ‘Alaturi de alimentafia sinatoasd, activitatea fizica tntareste o, c rganismul copilului sii asigura o crestere nioas. Cei mici igi manifestd nevoia de miscare inci de la varste fagede, oxi incazurimai deosebite, nsusi medicul pediatru poate recomanda copilr diverse activi ce implica fort fizic. F in ansamblu, sportul este benefic celor mici, cu conditia de a-t contindicatii medicale si, mu in ultimul rnd, s8 plac& micutului, {n acest interval de varsté, copilul incepe s& deprinda majoritatea migcatilor de baz8, insd deocamdata ese destul de mic pentra a Practica multe dintre sporturile de tip organizat. Cea mai potrviti este joaca in ser liber care nu implic& reguli ce par dificle la aceasta varsta: « alergare; « lovituri cu piciorul; « arunc&ri cu mingi usoare; «dans; ‘« migcdri de agaare; + pedalare (ricicleta); + inot (dar sub strict’ supraveghere). Chiar parintele ar putea fi un exemplu pentru el. © plimbare la sférsit de s&ptiman8 cu bicicleta, cu rolele in pare sau la patinoar fi poate deschide apetitul pentru migcare Tendinta citre obezitate este una dintre bolile societafii in care traim si, din pacate, se manifesta in camila tot mai multi copii. lat de ce interesul paringilor pentru sport a crescut. Migcarea este ingredientul esenfial al sinatatii. Bisi pe cel potrivit varstei, sa nu existe 31. Bucuria Invierii! Lumina fnvierii Domnului dainuieste de 2000 de ani, aducdnd de fiecare data bucurie si speranta in sufletele credinciogilor. Dorim sa pastram aceasta lumina si in sufletele copiilor, mentinand contactul cu manifestarile religioase, cu simbolurile ‘$i personajele biblice. Influenta teligiei asupra copilului si asupra {i face mai darnici, mai apropiati de semenii lor, mai domici de a-i ajuta, Bise- “ce, prin ansamblul de mifloace, ajuta la innoitea spiritualé a omului, si cu atat mai mult a copiilor, cont de particularitatile varstei lor. omului matur este benefic: tinandSZ dia YY. & SH HW SO Xe 44% 34%,56R 208 Educatia religioasd in familie si cristalizarea ei in gradinita si in scoala agaz& temelia unci > 2 conforme cu prescriptile rligici si moralei noastre crestine. Observatia lui V. Bancili cB: wi religi, copitul N ‘a dezviluie una din trishturile importante ale psihologiei copituly, misterelor” pastrate tn ‘se trdieste pe sine in chip natural” vine », Sensibilitatea copiului si disponibilitatea lui pentru a participa la descoperirea io textele sacre sunt premise admirabile pentru formarea unui comportament respectuosy dezirabil si umanist, <<, Daca intrebi un copil ce este Pastele, probabil cd printre singurele raspunsuri pe care le vei primi se jepuragul cu jucdrii”. Dincolo de aceste lucrur, Pastele ‘tur spiritual deo- riméne una dintre cele mai importante sirbatori religioase ale crestinStti. Are 0 incdre PD) oumaraatunci cand facem oud rosii” sau ,cdnd C1 % sebiti si este indicat ca adultii din viata copilului si i-o transmita, cét mai pe infelesul lui. De Paste s&rbatorim in primul rind fnvierea lui isus Hristos,fiul lui Dumnezeu, a treia zi dup& rastig. este evenimentul fundamental al crestinismului. Este destul de dificil s8 ii explici nire (in Joia Mare). Acesta inviat din mori”, precum si unui copil de cativa anigori de ce anume a fost erucificatlisus Hristos si cum a von multe alte informafii strict religioase. on Cum explici pe inelesul copiilor semnificatia Pastelui? « Adultul poate incepe prin a-i impastigi copilului ce inseamna in primul rand pentru sine aceastl sir- wu observa implicarea noastra si cét’ de mult ne influenfeaza pe noi, cum traim semnificatia evenimentului, nu ti va impresiona si nici nu se vor arata interesafi % batoare. Parinti sau educatoarea pot citi sicita copiilor din cri si Biblie, dar daca ei m © Cea mai bund ocazie de a i se tmp&irtasi acedsté poveste este seara, cénd i se citeste in loc de povestea » obisnuitd de dinainte de culcare. S © Copilul nu trebuie s& stie toate detaliile Patimilor lui Hristos. A se evita punerea accentului pe biciu- ire, pe cununa cu {epi care i-a fost pus pe cap sau pe rastignirea Lui pe cruce. Este important ca ei si sti cl s acesta a suferit si a murit, dar nu foarte detaliat. yy © Copilului i se poate explica gi de ce inrosim oud pentru Paste. El trebuie sa stie c& nu este numai o I db &F activitate distractiva, ci c& are si o semnificatie spirituald, Exista mai multe legende legate de acestea. Pe 9 de-o parte se spune ca atunci cénd lisus a fost ristignit, sAngele lui a curs peste cfteva oud pe care mama K BS sa, sfanta Fecioara Maria, le avea intr-un cos gi acestea s-au inrosit, Alte legende spun c@ acestea sunt rosii i “B pentru c& simbolizeaza patimile si suferinta lui lisus. Ae # Lumina din Noaptea de inviere este un alt simbol de care copilul trebuie sf stic. Pe masuri ce creste, | 2. el va merge cu intreaga familie la Slujba de inviere din noaptea din Sambéta spre Duminica Pastelui si va 3 vedea cd la un moment dat toate persoanele de acolo vor urma indemnul preotului ,,Veniti de luati lumina” si 3 7] vor aprinde lumanarelele din jur. Atunci, ise va explica copiluli cf fecare luménare aprins in acea noaple o la Biserica reprezinta simbolul invierii Domnului lisus Hristos. Sau, rv] reprezint momentul in care binele invinge raul, asa cum a invafat el din povesti. y « Copilul poate fi implicat in activitati si pregatiri pentru Paste. Fie ci e vorba de curaenie, gitit | y sau vopsit ou8 ori de jocuri gi jucdrii eu specific, toate reprezints ocazii minunate pentru ca micuful si invefe x semnificatia acesteisSrbitori. Implicarea copilului in realizarea de felicitari gi decoratiuni pentru casé ser mai pe infelesul lui, i se va spune c& veste aceluiasi scop.