6.

CALITATEA SERVICIILOR – QOS

 6.1. Aspecte generale QoS
6.1.1. Noţiune QoS
 calitatea serviciilor QoS (Quality of Services);

 disponibilitatea serviciilor;

 durata de răspuns la cerere;

 rata pierderilor de pachete;

 rata erorilor ș.a.

 6.1.2. Funcţionalităţi QoS în RouterOS
 limitarea ratei de date;
 limitarea traficului punct-la-punct;

 prioritizarea unor fluxuri de date față de altele;

 deservirea în rafale (bursts);

 aplicarea cozilor pe perioade fixe de timp;

 partajarea traficului disponibil între utilizatori în mod

egal sau în funcție de încărcarea canalelor ș.a.
 oferă unele instrumente de testare, analiză și
monitorizare a traficului, care facilitează administrarea
eficientă a rețelelor.
 6.1.3. Cozi şi discipline în RouterOS
 HTB (Hierarchical Token Bucket – cupă ierarhică cu
jeton):

 global-in. Procesările de ordonare a traficului

recepţionat de ruter au loc îndată după cele mangle şi
dst-nat, dar înainte de filtrarea pachetelor;
 global-out;

 global-total;
 Acțiuni de asigurare a QoS:
 disciplina de deservire (qdisc);
 CIR (Committed Information Rate) – rata de date
garantată;
 MIR (Maximal Information Rate) – rata de date
maximă;
 prioritatea;

 raportul de dispută (Contention Ratio – CR).

 Cozile simple:
 limitarea traficului unor staţii aparte,
 limitarea traficului P2P, etc.

Cozile arbore
 sunt organizate în formă de arbore şi presupun
procesări avansate;
 abordarea diferenţiată a diverselor categorii de trafic:
politici globale de prioritizare, limitarea traficului
pentru grupuri de utilizatori, etc.
 marcarea prealabilă a fluxurilor de pachete, folosind
facilitatea mangle.
 În RouterOS sunt realizate disciplinele:
 BFIFO – Bytes First-In First-Out (octeții: primii sosiți –
primii deserviți);
 PFIFO – Packets First-In First-Out (pachetele: primele
sosite – primele deservite);
 MQ PFIFO – Multiple Queues PFIFO (PFIFO pentru
cozi multiple);
 RED – Random Early Drop (aruncarea aleatoare
timpurie);
 SFQ – Stochastic Fairness Queuing (deservirea
stocastică echilibrată);
 PCQ – Per Connection Queue (coadă per conexiune).
 Cazuri de folosire Pro Contra

FIFO La limitarea şi Simplă, rapidă şi Doar două categorii

gestiunea simplă a puţine procesări de prioritate
vitezei de transfer
date
RED Nu se foloseşte, Rapidă Nu apare
practic necesitatea în
facilitatea aleatorie
SFQ La gestionarea foarte 16 nivele de Cele mai multe
eficientă a QoS prioritate procesări

PCQ La distribuirea egală Foarte rapidă, Divizarea unei cozi

a lăţimii de bandă într-o coadă pot fi în multe subcozi
între mulţi clienţi sute de clienţi
 6.1.4. Tipuri de cozi în RouterOS
 default – disciplina PFIFO, pfifo-limit = 50;

 default-small – disciplina PFIFO, pfifo-limit = 10;

 ethernet-default – disciplina PFIFO, pfifo-limit = 50;

 hotspot-default – disciplina SFQ, sfq-perturb = 5, sfq-allot =

1514;
 multi-queue-ethernet-default – disciplina MQ PFIFO, mq-
pfifo-limit = 50.
 only-hardware queue – disciplină lipseşte. Interfaţa foloseşte
un tampon de memorie inel, care înseşi operează ca o coadă.
(cel puţin 100 de pachete, pentru sisteme multiprocessor).
 synchronous-default – disciplina RED, red-limit = 60, red-min-
thershold = 10, red-max-thershold = 50, red-burst = 20, red-avq-
packet = 1000;
 wireless-default – disciplina SFQ, sfq-perturb = 5, sfq-allot =
1514.
6.1.5. Sistemul de cozi HTB
 Condiţii de respectare

CIR(copil1) + CIR(copil2) + … + CIR(copilN) ≤ CIR(părinte); (6.1)

max{MIR(copili), i = 1, 2, 3, …, N} ≤ MIR(părinte). (6.2)

CIR(copil1):CIR(copil2): … :CIR(copilN) (6.3)

 Starea încărcării cozilor în WinBox se specifică
diferenţiat prin tei culori:
 0-50 % – verde;

 51-75 % – galbenă;

 76-100 % – roşie.
 Exemplul 6.1. Distribuire conform limit-at.
 Coada 1.1 – 6 Mbps;

 Coada 1.2.1 – 2 Mbps;

 Coada 1.2.2 – 2 Mbps.

 Exemplul 6.2. Distribuire cu max-limit.
 Coada 1.1 – 2 Mbps;

 Coada 1.2.1 – 6 Mbps;

 Coada 1.2.2 – 2 Mbps.

 Exemplul 6.3. Distribuire cu implicarea limit-at
a cozilor interne:
 Coada 1.1 – 2 Mbps;

 Coada 1.2.1 – 6 Mbps;

 Coada 1.2.2 – 2 Mbps.

Coada 1,
limit-at = 0 M,
max-limit = 10 M

Coada 1.2,
limit-at = 8 M,
max-limit = 10 M

Coada 1.1, Coada 1.2.1, Coada 1.2.2,

limit-at = 2 M, limit-at = 2 M, limit-at = 2 M,
max-limit = 10 M, max-limit = 10 M, max-limit = 10 M,
priority = 1 priority = 3 priority = 5
Fig. 6.6. Distribuire cu implicarea limit-at a cozilor interne.
 Exemplul 6.4. Distribuire conform limit-at
trunchiat (6:2:12 trece în 3:1:6):
 Coada 1.1 ≈ 3 Mbps;
 Coada 1.2.1 ≈ 1 Mbps;

 Coada 1.2.2 ≈ 6 Mbps.

6.2. Marcarea diferitelor categorii de trafic
 pentru a trata în mod diferit diversele categorii de
trafic,
 permite marcarea conexiunilor (mark-connection);

 marcarea pachetelor (mark-pachet);

 marcarea rutării (mark-routing).

 Marcare optimală (optimal mangle)
 marcarea fiecărei conexiuni noi;
 adăugarea marcării de pachete pentru fiecare marcare
de conexiune.

Facilitatea mangle poate fi folosită în așa scopuri ca:

 marcarea traficului punct-la-punct (peer-to-peer);

 marcarea traficului după adresa MAC;

 marcarea traficului care necesită reducerea dimensiunii

maxime a segmentelor (maximum segment size – MSS);
 marcarea traficului de diferite categorii pentru
stabilirea de priorități, limite, rutare ș.a.
 6.3. Cozi simple
 pentru entităţi cu anumite adrese IP sau/şi subreţele,
denumite adrese ţintă (target addresses).
 poate fi limitată aparte rata fluxului de încărcare
(upload)
 şi cea a fluxului de descărcare (download) către adresa
ţintă
 sau ambele împreună (both – valoarea implicită).

 Dacă limita se referă la o subreţea, atunci toate staţiile

acesteia partajează rata limită în cauză.
 Ele pot fi folosite, de asemenea, pentru crearea unor QoS
avansate.
Fig. 6.10. Traficul de la (upload) şi către
(download) staţia client.
 Cozile simple, funcţionalităţi:
 ordonarea traficului punct-la-punct;
 aplicarea regulilor cozii pentru intervale stabilite de
timp;
 priorităţi în deservire;

 folosirea multiplelor marcaje;

 limitarea sumară de trafic bidirecţional.

 Exemplul 6.7. Configurarea cozilor simple din
linia de comandă.

[20_bit@20_ion]> queue simple add name=server-

local target-addresses=192.168.20.253/32 max-
limit=0/0
 6.3.3. Transferuri de date în rafale
 Fiecare 1/16 parte a perioadei burst-time (perioadă pentru care se
calculează rata medie a traficului), ruterul calculează rata medie
a traficului pe secundele ultimei perioade burst-time.

burst-threshold < max-limit < burst-limit. (6.4)

 Transferurile de date în rafale permit transferul rapid al unor
mesaje de mici dimensiuni, în paralel cu transferurile de mesaje
de mari dimensiuni în derulare.
 6.3.4. Prioritizarea traficului
 operativitate,
 dimensiune,

 importanţă,

 variaţia în timp a resurselor necesare (trafic izocron

sau nu),
 trafic în timp real sau ordinar ş.a.
 6.4. Cozi arbore
 Coada arbore (Tree Queue),
 în baza de protocoale, porturi, grupuri de adrese IP, etc.

 mai întâi se marchează fluxurile de pachete.

 pot fi doar monodirecţionale – ele creează doar o coadă

monodirecţională în una din sistemele HTB.
 la interfaţa publică (Public interface) se va prelua doar
traficul de încărcare,
 iar la cea privată (Private interface) se va prelua doar
traficul de descărcare.
 există, atât cozi simple, cât şi coadă arbore, atunci
primele vor primi traficul cozile simple.
 6.5. Esenţa şi folosirea disciplinei PCQ
 adresă sursă,
 adresă destinaţie,

 portul sursă şi portul destinaţie.

 limitării ratei fiecărui subflux aparte.

 Dacă pcq-rate = 0, atunci traficul va fi distribuit între
subfluxuri în mod egal.
Fig. 6.20. Esenţa disciplinei PCQ.
a) pcq-rate = 128000 2 sfluxuri 4 sfluxuri 7 sfluxuri
128K 73K
73K
128K 73K
queue = pcq1 73K
max-limit = 512K
128K 128K 73K
73K
128K 128K 73K

b) pcq-rate = 0 1 flux 2 sfluxuri 7 sfluxuri

73K
256K 73K
73K
queue = pcq1 512K 73K
max-limit = 512K
73K
256K 73K
73K
Fig. 6.21. Alocarea ratei pcq-rate.
 6.6. Monitorizarea QoS
 utilita Bandwidth Test;
 utilita Torch (lanternă);

 utilita Traffic;

 utilita Graphing;

 utilita SNMP.
6.6.3. Monitorizarea traficului folosind Torch
 6.6.4. Monitorizarea utilizării
resurselor folosind Graphing
 a condiţiilor de funcţionare a ruterului (voltajul şi
temperatura),
 a folosirii capacităţii interfeţelor (Interface Graphs),

 a traficului cozilor simple (Queue Graphs),

 a utilizării resurselor ruterului (Resource Graphs)

incluzând:
 procesoarele,

 memoria disc,
 memoria RAM.
Fig. 6.39. Utilizarea procesorului. Fig. 6.40. Graficul utilizării RAM.

Fig. 6.38. Graficul traficului

prin interfaţa ether2.
 6.6.5. Monitorizarea şi gestiunea
reţelei folosind SNMP
 SNMP(Simple Network Management Protocol),
 pentru gestiunea valorificării eficiente a diverselor
resurse.
 Ca protocol de transport, SNMP foloseşte UDP,

 iar la nivelul Reţea (Internet) suportă protocoalele IP,

IPX şi Apple Talk.
a) setările SNMP b) setarea comunităţii bit
Fig. 6.43. Configurarea serviciului SNMP.