Retele de Calculatoare - Curs 5

Nivelul Retea (3)

Obiective

• Rutare:
• Ruter
• Procesul de rutare
• Definiții:
• Metrică
• Distanță administrativă
• Tipuri de rute (tabela de rutare)…
• Protocoale dinamice de rutare

2
 Ruter – generalități
• Ruter = echipament cu rolul de a dirija cat mai eficient traficul pachetelor intre diferite retele de calculatoare
(implicit si in Internet)

• Ruter = calculator specializat:

• Procesor
• Memorie
• Dispozitive de I/O (consolă, linii virtuale)

• Diferente față de un calculator obișnuit:

• Hardware dedicat (ASIC-uri ) pentru realizarea rapidă a procesului de rutare
• Număr mare (prin comparatie) de interfețe de rețea (si posibilitatea adăugării de noi module de interfețe)
• Sistem de operare optimizat pentru controlul procesului de rutare
• Funcții specializate de monitorizare

Intrebare: Un calculator obișnuit poate fi configurat să se comporte ca un ruter?

3
Raspuns: Da! (cum?)
 Ruter – funcții
• Funcția de baza - trimiterea pachetelor pe calea optimă

• Alte funcții:
• filtrarea traficului in funcție de antetele de nivel 3 sau 4 (ACL-uri)
• translatarea de adrese (NAT și PAT)
• stabilirea de tuneluri (de exemplu in cazul retelelor private – VPN)
• atribuirea de adrese IP host-urilor (server DHCP)
• ProxyARP

Intrebare: Este nevoie de rutere si adrese IP? De ce?

Raspuns: Da! Pentru ca nu putem realiza traficul in Internet pe baza
adreselor de nivelul doi (MAC)
4
 Procesul de rutare
• Definitii:
• Rutare = Procesul prin care un ruter alege calea optimă pentru trimiterea unui pachet
• Rută = setul (Destinatie, Directie, Distanta)  Exemplu: (Brasov,Ploiesti,178 km)
• Metrică = marime asociata unei rute:
• numărul de rutere până la destinație (hop count)
• lățimea de bandă a legăturii (rata de transmisie)
• incărcarea unei legături (bottleneck)
• fiabilitatea legaturii
• costul
• latența (intarzierea)
• Metrica permite ruterului sa aleagă o rută atunci când sunt disponibile mai multe
• Exemplu: In topologia de mai jos, după metrica hop count calea prin B1 este mai buna:

5
Rute - detalii
• La pornire, un ruter neconfigurat nu cunoaște nici o rută
• Rutele trebuie invățate - din diferite surse:
1. Rute direct conectate (marcate prin simbolul C – connected)

2. Rute statice configurate de administrator (marcate prin simbolul S – static)

3. Rute învățate de la alte rutere prin protocoale dinamice de rutare (R, D, O)

6
 Rute statice (exemplu)

• Sunt rute configurate manual de catre administrator si pot folosi ca directie:

• O interfata (daca nu este inclusa intr-un mediu multiacces) – de exemplu, portul serial
• Exemplu: A# ip route 192.168.10.0/24 Se0/0

• IP-ul urmatorului hop (nod)

• Exemplu: A# ip route 192.168.10.0/24 10.0.0.3

7
Tabela de rutare
• Tabela de rutare = harta ruterului către rețelele din jur; folosita pentru deciziile de dirijare a
pachetelor
• Daca există mai multe posibilități de a ajunge intr-o rețea destinație, doar ruta optimă va ajunge
in tabela de rutare => Tabela de rutare este o versiune optimizată (eficientă) a tuturor rutelor pe
care un ruter le cunoaște (este nevoie de o modalitate de ORDONARE a rutelor!!!)

• Exemplu:
Rute disponibile => Tabela de rutare

8
Distanța administrativă (Administrative Distance – AD)
• Este o modalitate de clasificare specifica sursei rutei:
Simbol Nume AD
C Ruta direct conectata 0
S Ruta statica 1
D EIGRP 90
O OSPF 110
I IS-IS 115
R RIP 120

• In tabela de rutare sunt adăugate rutele cu distanța administrativă cât mai mică!
• Cum este ordonata tabela de rutare?  Incepe cu rutele cele mai specifice, iar cele generale sunt
plasate la sfârsit:
1. R (10.0.0.0/30, <IP>, 3)
2. R (11.0.0.0/27, <IP>, 2)
3. R (11.0.0.0/16, <IP>, 4)
9
Procesul de rutare
Reguli:
1. Rutarea se face individual (pentru fiecare pachet)
2. Fiecare ruter ia decizia doar pe baza propriei tabele de rutare

Algoritm proces de rutare:

3. Receptie pachet si determinarea adresei destinatie (adresa IP)
4. Cautarea rutei in tabela de rutare
5. Daca s-a gasit o ruta se trimite pachetul pe calea precizata de aceasta; altfel pachetul este aruncat

Exemplu: IP Sursa – 192.168.0.11, IP Destinatie - 11.0.1.4 si tabela de rutare: 1. R (10.0.0.0/30, <IP>, 3)

2. R (11.0.0.0/26, <IP>, 2)
3. R (11.0.0.0/16, <IP>, 4)
Determinare ruta:
11.0.1.4 AND 255.255.255.252 = 11.0.1.4 1. R (10.0.0.0/30, <IP>, 3)
11.0.1.4 AND 255.255.255.192 = 11.0.1.0 2. R (11.0.0.0/26, <IP>, 2)
11.0.1.4 AND 255.255.0.0 = 11.0.0.0 3. R (11.0.0.0/16, <IP>, 4)

Nota: Ruta default – ruta speciala care se potriveste pe orice destinatie: S(0.0.0.0/0, Se0/0);
10
se scrie pe ultima pozitie in tabela de rutare (de ce?)
 Sumarizarea rutelor (simplificare tabel de rutare)

• Topologia (4 rute statice!) => poate fi echivalata cu o singura ruta (sumare rute):

 Sumarizarea rutelor – pastrarea segmentului comun dintre adresele de retea => reducerea dimensiunii
tabelei de rutare

11
Protocoale dinamice de rutare
• De ce? Nu pot sa ma descurc doar cu rutele statice?
• Raspuns: Nu! Structura Internului e complicata => nu pot asigura conectivitatea doar cu rute statice
(scalabilitate, adaptare la modificari de topologie, etc)
• Am nevoie de un mecanism dinamic => Protocoale dinamice de rutare – ruterele schimba intre ele
informatii (retelele cunoscute, schimbarile de topologie, etc) => Avantaje (dar si dezavantaje!)

• Clasificare:
• pe baza de distance vector (distanta, directie)
• Pe baza de link state (starea legaturii)

12
Exemple de protocoale dinamice de rutare

1. Distance Vector:
• RIP (Routing Information Protocol) – pentru retele de dimensiuni mici
• (IGRP) (Interior Gateway Routing Protocol) – dezvoltat de Cisco ca imbunatatire
la RIP (e vechi deja si depasit! -> a fost inlocuit de EIGRP)
• EIGRP (Enhanced Interior Gateway Routing Protocol) – dezvoltat de Cisco;
imbunatatire a lui IGRP

2. Link State:
• OSPF (Open Shortest Path First) – retele mari
• IS-IS (Intermediate System to Intermediate System) – sisteme de mari
dimensiuni, protocol nestandard

3. (Path Vector):
• BGP (Border Gateway Protocol) – protocol folosit in Internet; comunicatii intre
providerii de internet, etc…
13